prevalenţa factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în republica

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

STEPS 2013

World Health OrganizationRegional Office for Europe

UN City, Marmorvej 51, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark

Tel.: +45 45 33 70 00 Fax: +45 45 33 70 01 Email: [email protected]

Website: www.euro.who.int

Biroul Regional OMS pentru Europa

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este o agenție specializată a Națiunilor Unite, creată în 1948, nemijlocit responsabilă de sănătatea publică și aspectele de sănătate la nivel internațional. Biroul Regional OMS pentru Europa este unul din cele șase birouri regionale din lume, fiecare având propriile programe de lucru adaptate la condițiile specifice de sănătate ale țărilor respective.

Statele Membre

AlbaniaAndoraArmeniaAustriaAzerbaidjanBelarusBelgiaBosnia și HerțegovinaBulgariaCroațiaCipruRepublica CehăDanemarcaElvețiaEstoniaFederația RusăFinlandaFosta Republică Iugoslavă MacedoniaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaUngariaIslandaIrlanda IsraelItaliaKazahstanKîrgîzsatnLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaMarea BritanieMonacoMuntenegruNorvegiaOlandaPoloniaPortugaliaRepublica MoldovaRomâniaSan MarinoSerbiaSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaTadjikistanTurciaTurkmenistanUcrainaUzbekistan

Original: ENGLISH

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE

NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

STEPS 2013

2014

2 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013

CUVINTE CHEIEBOLILE CRONICE – prevenire şi control

POLITICA DE SĂNĂTATE

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII

ACTIVITATEA FIZICĂ

FACTORII DE RISC

Remiteți cererile pentru obținerea publicațiilor Biroului Regional pentru Europa al OMS la adresa:

Publications

WHO Regional Office for Europe

UN City, Marmorvej 51

DK -2100 Copenhagen Ø, Denmark

Tel.: +45 45 33 70 00; Fax: + 45 45 33 70 01

Ca opțiune alternativă, completați o cerere online pentru documentele sau informația despre sănătate sau pentru permisiunea de citare sau traducere, disponibile pe pagina web a Biroului Regional pentru Europa al OMS (http://www.euro.who.int/pubrequest).

© Organizația Mondială a Sănătății 2014

Toate drepturile sunt rezervate. Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății salută cererile de permisiune pentru reproducerea sau traducerea publicațiilor sale, parțial sau în întregime.

Denumirile utilizate şi prezentarea materialului din publicația dată nu implică sub nici o formă exprimarea opiniei Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la statutul juridic al țărilor, teritoriilor, regiunilor şi oraşelor sau al autorităților acestora, ori referitor la delimitarea frontierelor sau hotarelor lor. Liniile intermitente indicate pe hărți reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar putea să nu existe încă un acord bine definit.

Mențiunea unor anumite companii sau a anumitor produse nu implică aprobarea sau recomandarea acestora de către Organizația Mondială a Sănătății în preferința altora, de aceiaşi natură, şi care nu sunt menționate expres. Cu excepția erorilor şi a omiterilor, denumirile produselor-proprietate sunt evidențiate prin majusculă.

Organizația Mondială a Sănătății a luat toate măsurile de precauție rezonabile pentru a verifica informația conținută în prezenta publicație. Totuşi, materialul publicat este distribuit fără vreo garanție de orice fel, fie expres sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi valorificarea materialului revine cititorului. În niciun caz Organizația Mondială a Sănătății nu va fi responsabilă pentru pagubele rezultate din utilizarea acestuia. Opiniile exprimate de colectivul de autori, editori sau experți nu reprezintă în mod necesar rezoluțiile sau politicile declarate de Organizația Mondială a Sănătății.


CUVINTE CHEIEBOLILE CRONICE – prevenire şi control

POLITICA DE SĂNĂTATE

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII

ACTIVITATEA FIZICĂ

FACTORII DE RISC

Remiteți cererile pentru obținerea publicațiilor Biroului Regional pentru Europa al OMS la adresa:

Publications

WHO Regional Office for Europe

UN City, Marmorvej 51

DK -2100 Copenhagen Ø, Denmark

Tel.: +45 45 33 70 00; Fax: + 45 45 33 70 01

Ca opțiune alternativă, completați o cerere online pentru documentele sau informația despre sănătate sau pentru permisiunea de citare sau traducere, disponibile pe pagina web a Biroului Regional pentru Europa al OMS (http://www.euro.who.int/pubrequest).

© Organizația Mondială a Sănătății 2014

Toate drepturile sunt rezervate. Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății salută cererile de permisiune pentru reproducerea sau traducerea publicațiilor sale, parțial sau în întregime.

Denumirile utilizate şi prezentarea materialului din publicația dată nu implică sub nici o formă exprimarea opiniei Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la statutul juridic al țărilor, teritoriilor, regiunilor şi oraşelor sau al autorităților acestora, ori referitor la delimitarea frontierelor sau hotarelor lor. Liniile intermitente indicate pe hărți reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar putea să nu existe încă un acord bine definit.

Mențiunea unor anumite companii sau a anumitor produse nu implică aprobarea sau recomandarea acestora de către Organizația Mondială a Sănătății în preferința altora, de aceiaşi natură, şi care nu sunt menționate expres. Cu excepția erorilor şi a omiterilor, denumirile produselor-proprietate sunt evidențiate prin majusculă.

Organizația Mondială a Sănătății a luat toate măsurile de precauție rezonabile pentru a verifica informația conținută în prezenta publicație. Totuşi, materialul publicat este distribuit fără vreo garanție de orice fel, fie expres sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi valorificarea materialului revine cititorului. În niciun caz Organizația Mondială a Sănătății nu va fi responsabilă pentru pagubele rezultate din utilizarea acestuia. Opiniile exprimate de colectivul de autori, editori sau experți nu reprezintă în mod necesar rezoluțiile sau politicile declarate de Organizația Mondială a Sănătății.

3PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013

CUPRINS

GLOSAR ............................................................................................................................................ 5

CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................ 6

MULȚUMIRI ...................................................................................................................................... 8

LISTA CONTRIBUABILILOR ............................................................................................................. 9

SUMAR EXECUTIV .........................................................................................................................11

CONTEXT ........................................................................................................................................13

Bolile netransmisiBile (Bnt) la nivel gloBal ...............................................................................................................13

Bnt în repuBlica moldova ...........................................................................................................................................14

prevalența factorilor de risc pentru Bnt în repuBlica moldova ............................................................................15

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI ..........................................................................................16

scopul studiului ..............................................................................................................................................................16

oBiectivele studiului .......................................................................................................................................................16

rationalitatea studiului .................................................................................................................................................16

METODOLOGIA STUDIULUI .........................................................................................................17

designul studiului ..........................................................................................................................................................17

populația de studiu și eșantionarea ..............................................................................................................................17

considerentele etice .......................................................................................................................................................19

procesul de colectare a datelor ...................................................................................................................................20

REZULTATELE STUDIULUI ............................................................................................................27

indicatorii demografici ...................................................................................................................................................27

consumul de tutun .........................................................................................................................................................30

consumul de alcool .......................................................................................................................................................36

regimul alimentar ...........................................................................................................................................................42

activitatea fizică .............................................................................................................................................................52


anamneza tensiunii arteriale ridicate ...........................................................................................................................56

anamneza diaBetului ......................................................................................................................................................58

anamneza colesterolului ridicat ...................................................................................................................................61

anamneza Bcv ...............................................................................................................................................................62

sfaturi pentru stilul de viață ........................................................................................................................................63

screeningul pentru cancerul cervical .........................................................................................................................64

măsurătorile fizice .........................................................................................................................................................66

măsurătorile Biochimice .................................................................................................................................................71

riscul Bcv ......................................................................................................................................................................75

sumarul factorilor de risc comBinați ...........................................................................................................................77

asistența medicală ..........................................................................................................................................................78

RECAPITULARE ȘI CONCLUZII .....................................................................................................86

REFERINȚE .....................................................................................................................................87

ANEXA NR. 1 STUDIUL STEPS 2013 REPUBLICA MOLDOVA INDICATORII CHEIE ..................89

ANEXA NR. 2 INSTRUMENTUL STEPS AL OMS PENTRU SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE CRONICE ...................................................................................................92

ANEXA NR. 3 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013 ..........................................................................................111


anamneza tensiunii arteriale ridicate ...........................................................................................................................56

anamneza diaBetului ......................................................................................................................................................58

anamneza colesterolului ridicat ...................................................................................................................................61

anamneza Bcv ...............................................................................................................................................................62

sfaturi pentru stilul de viață ........................................................................................................................................63

screeningul pentru cancerul cervical .........................................................................................................................64

măsurătorile fizice .........................................................................................................................................................66

măsurătorile Biochimice .................................................................................................................................................71

riscul Bcv ......................................................................................................................................................................75

sumarul factorilor de risc comBinați ...........................................................................................................................77

asistența medicală ..........................................................................................................................................................78

RECAPITULARE ȘI CONCLUZII .....................................................................................................86

REFERINȚE .....................................................................................................................................87

ANEXA NR. 1 STUDIUL STEPS 2013 REPUBLICA MOLDOVA INDICATORII CHEIE ..................89

ANEXA NR. 2 INSTRUMENTUL STEPS AL OMS PENTRU SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE CRONICE ...................................................................................................92

ANEXA NR. 3 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013 ..........................................................................................111


GLOSAR

IMC indicele masei corporale

IÎ intervalul de încredere

BCV boală cardiovasculară

DALY ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate

TAd tensiune arterială diastolică

GPAQ chestionar privind activitatea fizică generală

GBM glicemie bazală modificată

HDL lipoproteine de densitate înaltă

HPV papillomavirus uman

MET echivalentul metabolic al timpului

MICS Studiu de indicatori multipli în cuiburi

n numărul respondenților

BNT boli netransmisibile

PDA asistent digital personal

UPE unitate primară de eşantionare

USE unitate secundară de eşantionare

TAs tensiune arterială sistolică

STEPS abordarea supravegherii pe paşi a OMS

IVA inspecție vizuală cu acid acetic

RTȘ raportul talie–şolduri


CUVÂNT ÎNAINTE

Bolile netransmisibile sunt cauza principală a deceselor la nivel global, regional şi naţional. Șase din 10 decese la nivel global şi opt din zece decese în regiunea Europeană a OMS sunt cauzate de bolile netransmisibile. Ratele deceselor din cauza bolilor netransmisibile în Republica Moldova sunt similare celor din regiunea Europeană a OMS. Prevalenţa acestui grup de boli în ţară este, de asemenea, foarte înaltă; mai mult de jumătate din populaţie suferă de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, boli digestive şi diabet. Povara bolilor netransmisibile subminează dezvoltarea socială şi economică a ţării. Costurile de sănătate şi financiare ale bolilor netransmisibile pentru persoane, familii, sistemul de sănătate şi economie sunt semnificative şi în creştere. În lipsa prevenţiei adecvate a factorilor de risc generali şi identificării precoce a bolilor netransmisibile, aceste costuri vor creşte pentru societatea moldovenească.

Pentru a răspunde poverii crescânde a bolilor netransmisibile, şefii de state şi de guverne au aprobat în mai 2011 Declaraţia Politică a Întrunirii de Nivel Înalt a Asambleei Generale a Naţiunilor Unite privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, urmată de aprobarea Planului global de acţiuni al OMS privind prevenirea şi controlul BNT pentru anii 2013-2020 de către Asambleea Mondială a Sănătăţii.

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut impactul bolilor netransmisibile şi a reafirmat angajamentul său de a aborda cu fermitate aceste boli şi factorii lor de risc. Pentru realizarea acestor angajamente, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2012 Strategia naţională de prevenire şi control al BNT, iar Guvernul a aprobat câteva programe ţintite, cum ar fi Programul naţional de prevenire şi control al diabetului (2011), Programul naţional privind controlul tutunului (2012), Programul naţional de control al alcoolului (2012) şi Programul naţional privind prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare (2014). Alte două programe sunt în curs de elaborare – Programul naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei şi Programul naţional privind controlul cancerului. Toate strategiile şi programele naţionale au ca scop punerea în aplicare a acţiunilor specifice la nivel naţional şi local şi prevăd o abordare comprehensivă a întregului guvern, precum şi promovarea implicării întregii societăţi prin colaborare cu mediul academic, organizaţiile neguvernamentale, prestatorii de servicii, comunităţile şi indivizii.

Pentru elaborarea şi implementarea politicilor de sănătate sunt necesare date de calitate înaltă, dezagregate la nivel naţional, pentru a înţelege problemele, pentru informarea despre necesităţile pentru intervenţii şi pentru elaborarea intervenţiilor corespunzătoare destinate să reducă povara bolilor şi să abordeze inegalităţile în sănătate, precum şi să monitorizeze progresul în atingerea ţintelor stabilite.


CUVÂNT ÎNAINTE

Bolile netransmisibile sunt cauza principală a deceselor la nivel global, regional şi naţional. Șase din 10 decese la nivel global şi opt din zece decese în regiunea Europeană a OMS sunt cauzate de bolile netransmisibile. Ratele deceselor din cauza bolilor netransmisibile în Republica Moldova sunt similare celor din regiunea Europeană a OMS. Prevalenţa acestui grup de boli în ţară este, de asemenea, foarte înaltă; mai mult de jumătate din populaţie suferă de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, boli digestive şi diabet. Povara bolilor netransmisibile subminează dezvoltarea socială şi economică a ţării. Costurile de sănătate şi financiare ale bolilor netransmisibile pentru persoane, familii, sistemul de sănătate şi economie sunt semnificative şi în creştere. În lipsa prevenţiei adecvate a factorilor de risc generali şi identificării precoce a bolilor netransmisibile, aceste costuri vor creşte pentru societatea moldovenească.

Pentru a răspunde poverii crescânde a bolilor netransmisibile, şefii de state şi de guverne au aprobat în mai 2011 Declaraţia Politică a Întrunirii de Nivel Înalt a Asambleei Generale a Naţiunilor Unite privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, urmată de aprobarea Planului global de acţiuni al OMS privind prevenirea şi controlul BNT pentru anii 2013-2020 de către Asambleea Mondială a Sănătăţii.

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut impactul bolilor netransmisibile şi a reafirmat angajamentul său de a aborda cu fermitate aceste boli şi factorii lor de risc. Pentru realizarea acestor angajamente, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2012 Strategia naţională de prevenire şi control al BNT, iar Guvernul a aprobat câteva programe ţintite, cum ar fi Programul naţional de prevenire şi control al diabetului (2011), Programul naţional privind controlul tutunului (2012), Programul naţional de control al alcoolului (2012) şi Programul naţional privind prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare (2014). Alte două programe sunt în curs de elaborare – Programul naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei şi Programul naţional privind controlul cancerului. Toate strategiile şi programele naţionale au ca scop punerea în aplicare a acţiunilor specifice la nivel naţional şi local şi prevăd o abordare comprehensivă a întregului guvern, precum şi promovarea implicării întregii societăţi prin colaborare cu mediul academic, organizaţiile neguvernamentale, prestatorii de servicii, comunităţile şi indivizii.

Pentru elaborarea şi implementarea politicilor de sănătate sunt necesare date de calitate înaltă, dezagregate la nivel naţional, pentru a înţelege problemele, pentru informarea despre necesităţile pentru intervenţii şi pentru elaborarea intervenţiilor corespunzătoare destinate să reducă povara bolilor şi să abordeze inegalităţile în sănătate, precum şi să monitorizeze progresul în atingerea ţintelor stabilite.


Obiectivul primar al studiului STEPS în Republica Moldova a fost evaluarea situaţiei de bază privind factorii de risc principali pentru bolile netransmisibile, atât comportamentali, cât şi metabolici/fiziologici, şi informarea tuturor actorilor naţionali şi internaţionali interesaţi despre situaţia curentă. Datele din studiu vor servi ca informaţie de bază pentru noi politici privind bolile netransmisibile şi ca punct de pornire pentru monitorizarea prevalenţei factorilor de risc pentru bolile netransmisibile. Va fi analizată, de asemenea, eficacitatea intervenţiilor destinate să reducă povara bolilor netransmisibile şi factorii lor de risc. Rezultatele studiului vor permite compararea prevalenţei şi a distribuţiei factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în timp şi între ţări.

OMS asigură consultanţă politică continuă, asistenţă tehnică şi sprijină fortificarea capacităţilor Guvernului Republicii Moldova, menite să îmbunătăţească adecvat sănătatea populaţiei şi să reducă inechităţile în sănătate prin aplicarea abordărilor întregul guvern şi întreaga societate. În acest mod, OMS oferă suport ţării pentru asigurarea angajamentului acesteia în implementarea la nivel naţional a Politicii Europene de Sănătate 2020 şi a planurilor OMS de acţiuni, global şi european, de prevenire şi control al bolilor netransmisibile.

Noi suntem foarte recunoscători partenerilor noştri – Uniunii Europene şi Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare, pentru asigurarea suportului financiar în vederea implementării primului studiu STEPS în Republica Moldova, precum şi altor colaboratori, la nivel naţional şi internaţional, care au furnizat asistenţă tehnică în efectuarea acestui studiu.

Andrei Usatîi Jarno HabichtMinistrul Sănătăţii Reprezentant OMS


MULȚUMIRI

Autorii raportului sunt recunoscători sediului central al OMS din Geneva (Leanne Margaret Riley, şeful unităţii de supraveghere şi prevenție la nivel populaţional, Melanie Cowan şi Regina Guthold, coordonatori tehnici în unitate), Oficiului Regional pentru Europa al OMS (Dr. Gauden Galea, Director, Departamentul boli netransmisibile şi sănătatea în diferite perioade ale vieții şi Ms Frederiek Mantingh, coordonator tehnic, Departamentul boli netransmisibile şi promovarea sănătăţii) şi Biroului OMS în Republica Moldova (Dr. Jarno Habicht, reprezentant OMS şi Dr. Angela Ciobanu, coordonator sănătate publică) pentru asistenţa furnizată şi ghidarea pe durata întregului proces al studiului STEPS.

Autorii aduc mulțumiri tuturor persoanelor implicate în colectarea datelor, supervizorilor de teren, coordonatorului național STEPS, comitetului de coordonare al STEPS, centrelor de sănătate publică, instituțiilor de asistență medicală primară şi Biroului Național de Statistică pentru suportul acordat la efectuarea studiului.

Raportul a fost elaborat conform acordurilor bienale de colaborare (ABC) pentru 2010/2012 şi 2013/2014, încheiate între Ministerul Sănătății şi OMS. El a fost elaborat sub îndrumarea Domnului Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății din Republica Moldova şi Domnului Jarno Habicht, Reprezentant OMS.

Studiul STEPS a fost efectuat de Centrul Naţional de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova, fiind coordonat de comitetul de coordonare STEPS, instituit în cadrul Ministerului Sănătății cu suportul OMS. Fondurile pentru studiul STEPS au fost asigurate de către Uniunea Europeană, cu fonduri suplimentare oferite de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi OMS.

Denegare de responsabilitate

Opiniile autorilor exprimate în prezentul raport nu reflectă în mod neapărat viziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Uniunii Europene, Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrului Naţional de Sănătate Publică.


MULȚUMIRI

Autorii raportului sunt recunoscători sediului central al OMS din Geneva (Leanne Margaret Riley, şeful unităţii de supraveghere şi prevenție la nivel populaţional, Melanie Cowan şi Regina Guthold, coordonatori tehnici în unitate), Oficiului Regional pentru Europa al OMS (Dr. Gauden Galea, Director, Departamentul boli netransmisibile şi sănătatea în diferite perioade ale vieții şi Ms Frederiek Mantingh, coordonator tehnic, Departamentul boli netransmisibile şi promovarea sănătăţii) şi Biroului OMS în Republica Moldova (Dr. Jarno Habicht, reprezentant OMS şi Dr. Angela Ciobanu, coordonator sănătate publică) pentru asistenţa furnizată şi ghidarea pe durata întregului proces al studiului STEPS.

Autorii aduc mulțumiri tuturor persoanelor implicate în colectarea datelor, supervizorilor de teren, coordonatorului național STEPS, comitetului de coordonare al STEPS, centrelor de sănătate publică, instituțiilor de asistență medicală primară şi Biroului Național de Statistică pentru suportul acordat la efectuarea studiului.

Raportul a fost elaborat conform acordurilor bienale de colaborare (ABC) pentru 2010/2012 şi 2013/2014, încheiate între Ministerul Sănătății şi OMS. El a fost elaborat sub îndrumarea Domnului Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății din Republica Moldova şi Domnului Jarno Habicht, Reprezentant OMS.

Studiul STEPS a fost efectuat de Centrul Naţional de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova, fiind coordonat de comitetul de coordonare STEPS, instituit în cadrul Ministerului Sănătății cu suportul OMS. Fondurile pentru studiul STEPS au fost asigurate de către Uniunea Europeană, cu fonduri suplimentare oferite de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi OMS.

Denegare de responsabilitate

Opiniile autorilor exprimate în prezentul raport nu reflectă în mod neapărat viziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Uniunii Europene, Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrului Naţional de Sănătate Publică.


LISTA CONTRIBUABILILOR

Organizații participanteMinisterul Sănătății al Republicii MoldovaOrganizația Mondială a SănătățiiCentrul Național de Sănătate PublicăCentrele de sănătate publică teritoriale Instituțiile de asistență medicală primarăBiroul Național de Statistică

Consultanți internaționaliRegina Guthold, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional, Departamentul pentru prevenirea bolilor netransmisibile, cuibul boli netransmisibile şi sănătate mentală, OMS Melanie Cowan, MSP, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional, Departamentul pentru prevenirea bolilor netransmisibile, cuibul boli netransmisibile şi sănătate mentală, OMS

Cercetătorul principal, coordonatorul de terenGalina Obreja, MD, MSP, Centrul Național de Sănătate Publică

Comitetul de coordonare STEPS din cadrul Ministerului Sănătății Svetlana Cotelea, MD, MSP, viceministru al sănătăţii, Ministerul Sănătății, preşedinteCarolina Cerniciuc, MD, MSP, şef al Direcției sănătate publică, Ministerul Sănătății Tatiana Zatâc, MD, şef al Direcției Asistență Medicală Primară, Ministerul SănătățiiIon Șalaru, MD, MSP, vicedirector, Centrul Național de Sănătate PublicăGalina Obreja, MD, MSP, Centrul Național de Sănătate PublicăPetru Crudu, MD, vicedirector, Centrul Național de Management în Sănătate Ghenadie Curocichin, MD, d.h.m, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Larisa Spinei, MD, d.h.m, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Angela Ciobanu, MD, MSP, dr.med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova Ala Negruţa, şef al Direcției statistica serviciilor sociale şi condițiilor de trai, Biroul Național de Statistică Stela Bivol, MD, MSP, director politici şi cercetare, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate

Echipa de analiză statisticăMelanie Cowan, MSP, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional, Departamentul pentru prevenirea bolilor netransmisibile, cuibul boli netransmisibile şi sănătate mentală, OMS Ștefan Savin, MD, MSP, expert OMS Galina Obreja, MD, MSP, Centrul Național de Sănătate PublicăAngela Ciobanu, MD, MSP, dr.med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova

Raport întocmit deGalina Obreja, MD, MSP, Centrul Național de Sănătate Publică Ștefan Savin, MD, MSP, expert OMSAngela Ciobanu, MD, MSP, dr. med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova

Copy-editorNicole Russell


Membrii echipei proiectului Ion Șalaru, MD, MSP, vicedirector, Centrul Național de Sănătate PublicăIon Bahnarel, MD, MSP, d.h.m., prim-vicedirector, Centrul Național de Sănătate Publică Mihail Pîsla, MD, dr.med., director general, Centrul Național de Sănătate PublicăOleg Lozan, MD, d.h.m., prorector, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Vasile Odobescu, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăAnatolie Melnic, MD, dr.med., şef al Centrului de profilaxie specifică, Centrul Național de Sănătate Publică Alexandra Sîlnic, şef al secției juridice, Centrul Național de Sănătate Publică Ala Halacu, MD, şef al laboratorului de referință în microbiologie, Centrul Național de Sănătate Publică Natalia Silitrari, MD, şef al Centrului promovarea sănătății şi comunicare, Centrul Național de Sănătate Publică Ion Soroceanu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului BriceniGheorghe Timuș, MD, Centrul de sănătate publică al raionului FloreştiVasile Moraru, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului BălțiDumitru Carasic, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Cahul Nicolae David, MD, Centrul de sănătate publică al raionului HânceştiLeonid Cimpoi, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti Raisa Popovici, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni Iurie Pînzaru, MD, MSP, dr.med., Centrul Național de Sănătate Publică Natalia Caterinciuc, MD, dr.med., Centrul Național de Sănătate PublicăOlga Volcovschi, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului ChişinăuNelea Tabuncic, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăIon Furtună, manager, ArtCo & CoValeri Bejenari, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Briceni Eugenia Tomceac, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni Ion Belciug, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni Galina Cojuhari, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Drochia Elena Revenco, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului BălțiIurie Bobu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului FăleştiSvetlana Bruma, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Taraclia Alexei Negru, MD, Centrul medicilor de familie al raionului CahulLilia Gurin, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului BasarabeascaSvetlana Toderaș, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Chişinău Angela Guștiuc, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Orhei Angela Băț, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Sângerei Boris Bobeica, asistent medical, IMSP Spitalul raional StrăşeniAlexandru Morari, asistent medical, IMSP spitalul raional Nisporeni Iulia Eftodi, MD, Centrul Național de Sănătate Publică Viorel Cazacenco, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Iurie Caterinciuc, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului ApărăriiVictoria Burlacu, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăMariana Gâncu, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăDiana Cebotari, MD, Centrul de Sănătate din Vadul-lui-Vodă Svetlana Chirău, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică Ecaterina Șalaru, MD, Preventoriul Academiei de Științe din MoldovaIurie Popescul, MD, Centrul Național Științifico-Practic de Medicină de Urgență Rodica Solcan, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăOstafiev Lilia, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului BriceniLiuba Ciobanu, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului FloreştiAngela Gâdei, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Glodeni Alexandra Grecu, asistent laborant, Centrul medicilor de familie al raionului CahulVera Gorcenco, MD, Centrul de sănătate publică al raionului BasarabeascaViorica Costiș, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti Valentina Tofan, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni Igor Malic, medic rezident, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Elena Chesov, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăViorica Savin, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăDoina Lazurca, asistent laborant, Centrul Național de Sănătate PublicăAnastasia Mandric, asistent laborant, Preventoriul Academiei de Științe a Moldovei


Membrii echipei proiectului Ion Șalaru, MD, MSP, vicedirector, Centrul Național de Sănătate PublicăIon Bahnarel, MD, MSP, d.h.m., prim-vicedirector, Centrul Național de Sănătate Publică Mihail Pîsla, MD, dr.med., director general, Centrul Național de Sănătate PublicăOleg Lozan, MD, d.h.m., prorector, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Vasile Odobescu, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăAnatolie Melnic, MD, dr.med., şef al Centrului de profilaxie specifică, Centrul Național de Sănătate Publică Alexandra Sîlnic, şef al secției juridice, Centrul Național de Sănătate Publică Ala Halacu, MD, şef al laboratorului de referință în microbiologie, Centrul Național de Sănătate Publică Natalia Silitrari, MD, şef al Centrului promovarea sănătății şi comunicare, Centrul Național de Sănătate Publică Ion Soroceanu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului BriceniGheorghe Timuș, MD, Centrul de sănătate publică al raionului FloreştiVasile Moraru, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului BălțiDumitru Carasic, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Cahul Nicolae David, MD, Centrul de sănătate publică al raionului HânceştiLeonid Cimpoi, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti Raisa Popovici, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni Iurie Pînzaru, MD, MSP, dr.med., Centrul Național de Sănătate Publică Natalia Caterinciuc, MD, dr.med., Centrul Național de Sănătate PublicăOlga Volcovschi, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului ChişinăuNelea Tabuncic, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăIon Furtună, manager, ArtCo & CoValeri Bejenari, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Briceni Eugenia Tomceac, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni Ion Belciug, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni Galina Cojuhari, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Drochia Elena Revenco, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului BălțiIurie Bobu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului FăleştiSvetlana Bruma, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Taraclia Alexei Negru, MD, Centrul medicilor de familie al raionului CahulLilia Gurin, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului BasarabeascaSvetlana Toderaș, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Chişinău Angela Guștiuc, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Orhei Angela Băț, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Sângerei Boris Bobeica, asistent medical, IMSP Spitalul raional StrăşeniAlexandru Morari, asistent medical, IMSP spitalul raional Nisporeni Iulia Eftodi, MD, Centrul Național de Sănătate Publică Viorel Cazacenco, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Iurie Caterinciuc, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului ApărăriiVictoria Burlacu, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăMariana Gâncu, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăDiana Cebotari, MD, Centrul de Sănătate din Vadul-lui-Vodă Svetlana Chirău, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică Ecaterina Șalaru, MD, Preventoriul Academiei de Științe din MoldovaIurie Popescul, MD, Centrul Național Științifico-Practic de Medicină de Urgență Rodica Solcan, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăOstafiev Lilia, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului BriceniLiuba Ciobanu, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului FloreştiAngela Gâdei, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Glodeni Alexandra Grecu, asistent laborant, Centrul medicilor de familie al raionului CahulVera Gorcenco, MD, Centrul de sănătate publică al raionului BasarabeascaViorica Costiș, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti Valentina Tofan, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni Igor Malic, medic rezident, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Elena Chesov, MD, Centrul Național de Sănătate PublicăViorica Savin, asistent medical, Centrul Național de Sănătate PublicăDoina Lazurca, asistent laborant, Centrul Național de Sănătate PublicăAnastasia Mandric, asistent laborant, Preventoriul Academiei de Științe a Moldovei


Prezentul studiu naţional transversal, privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, a fost efectuat în perioada septembrie 2013 – mai 2014. Pregătirea pentru studiu a fost efectuată în perioada februarie – septembrie 2013 şi a cuprins instituirea comitetului de coordonare în cadrul Ministerului Sănătății; pregătirea şi ajustarea instrumentului STEPS al OMS; eşantionarea; cumpărarea echipamentului; selectarea echipei proiectului şi instruirea colectorilor de date. Colectarea datelor pe teren a fost efectuată în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013. Analiza datelor şi elaborarea raportului a fost efectuată din decembrie 2013 până în mai 2014.

Studiul a avut ca scop evaluarea prevalenţei factorilor de risc principali pentru bolile netransmisibile pentru planificarea mai eficientă a activităţilor/politicilor de control şi prevenire a bolilor netransmisibile.

Studiul a avut următoarele obiective:

• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru bolile netransmisibile printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;

• determinarea prevalenţei factorilor de risc biologici pentru bolile netransmisibile – hipertensiunea, hipercolesterolemia, hiperglicemia printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;

• determinarea diferenţei în prevalenţa factorilor de risc între sexe, medii de rezidenţă şi grupuri de vârstă.

În baza metodologiei de eşantionare în cuiburi, în mai multe trepte, aplicabilă supravegherii bolilor netransmisibile, au fost selectați aleatoriu 5760 de subiecţi, pentru a asigura distribuţia echivalentă a participanţilor, conform grupului de vârstă şi sexului, luându-se în vedere o rată estimată de non-răspuns de 20%. În total la studiu au participat 4807 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, iar rata de răspuns a fost de 83,5%.

Din numărul total de respondenţi (n=4807), 25,3% au raportat că sunt fumători actuali, iar 23,3% - fumători zilnici. Bărbaţii au fumat mai mult în comparaţie cu femeile (43,6% versus 5,6%), iar femeile din mediul urban au fumat mai mult în comparaţie cu cele din mediul rural (10,4% versus 1,3%). Vârsta medie pentru începerea fumatului a fost de 17,7 ani pentru ambele sexe (17,5 ani pentru bărbaţi şi 19,5 ani pentru femei). Ţigaretele fabricate au fost utilizate de către fumători în 98,9% de cazuri. Numărul mediu al ţigaretelor fumate (zilnic) de către fumătorii zilnici a constituit 16,7.

Doar 14% din respondenţi au fost abstinenți la alcool pe parcursul vieţii, iar 7,0% au fost abstinenți pe parcursul ultimelor 12 luni. 61,9% din respondenţi au consumat alcool pe parcursul ultimelor 30 de zile, iar 1 din fiecare 5 respondenţi (19,5%) a fost episodic băutor înrăit. Bărbaţii au fost băutori înrăiţi de trei ori mai frecvent în comparaţie cu femeile. Aproape jumătate din respondenţii consumatori actuali de alcool au menționat, că au consumat alcool neînregistrat pe parcursul ultimelor 7 zile ( 51,2% de bărbaţi şi 40,2% de femei).

SUMAR EXECUTIV


Consumul de fructe şi legume a fost în general scăzut: 66,6% din respondenţi au raportat că au consumat mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi, aflându-se astfel sub un risc crescut pentru bolile netransmisible. Proporţia bărbaţilor a fost similară cu cea a femeilor. Atât consumul de fructe, cât şi cel de legume a fost mai frecvent în grupurile de vârstă mai tinere. Gospodăriile au folosit mai des uleiul vegetal pentru prepararea bucatelor (94,9%).

Una din zece persoane (10,1%) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (fără diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%) şi femei (9,4%)). Cea mai mare pondere a celor care nu corespund recomandărilor OMS a fost identificată în grupul de vârstă de 60-69 ani (14,6%). Mediana timpului total utilizat pentru activităţi fizice constituie 228,6 minute pe zi (mai mare printre bărbaţi (282,9 minute) în comparaţie cu femeile (180 minute)).

Șapte din zece femei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani au raportat că au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical.

Mai mult de jumătate din respondenţi au raportat că, pe parcursul ultimilor trei ani, au primit sfaturi privind modul de viaţă sănătos, de la un medic sau un lucrător medical.

În rezultatul măsurătorilor fizice s-a stabilit că şase din 10 respondenţi erau supraponderali (indicele masei corporale ≥ 25 kg/m2), fără diferenţe între sexe. Unul din cinci respondenţi (22,9%) a fost obez (indicele masei corporale ≥ 30 kg/m2), iar proporţia femeilor obeze (28,5%) a fost de 1,6 ori mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor (17,8%). Valoarea medie a indicelui masei corporale a constituit 26,6 kg/m2, iar valoarea medie a circumferinţei taliei a fost de 85,7 cm la femei şi de 89,2 cm la bărbaţi. Raportul dintre circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor a constituit 0,9 la bărbaţi şi 0,8 la femei, plasându-se la limita de jos a obezităţii.

Valorile medii ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice (inclusiv la persoanele care primeau tratament pentru hipertensiune) au constituit 132,8 mmHg şi 85,0 mmHg, respectiv, fără diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei. Patru din 10 respondenţi aveau hipertensiune (tensiunea arterială sistolică ≥ 140 mmHg şi tensiunea arterială diastolică ≥ 90 mmHg), fără diferenţe semnificative între sexe. Trei pătrimi (76,2%) din respondenţii cu tensiunea arterială ridicată nu primeau tratament, proporţia bărbaţilor (84,1%) fiind mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (67,5%).

Studiul a relevat, că proporţia respondenţilor cu glicemia bazală modificată (≥5,6 mmol/l şi <6,1 mmol/l) a constituit 8,3% şi această proporţie a fost mai mare printre femei (9,1%) în comparaţie cu bărbaţii (7,4%). Valoarea medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l, fără diferenţe între bărbaţi şi femei. Una din 10 persoane (12,3%) avea diabet sau toleranţa scăzută la glucoză (glicemia bazală ≥ 6,1 mmol/l sau se afla sub tratament antidiabetic), fără diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei. S-a stabilit, de asemenea, că una din trei persoane (29,4%) avea colesterolul total ridicat (≥ 5 mmol/l sau se afla sub tratament pentru hipercolesterolemie), iar proporţia femeilor (32,0%) a fost mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor (26,7%).

În concluzie, studiul a relevat că fiecare a treia persoană (30,3%) avea trei şi mai mulţi factori de risc pentru bolile netransmisibile şi această proporţie creşte proporţional vârstei. Bărbaţii au fost mai afectaţi (35,2%) în comparaţie cu femeile (25,0%). În total, 61,7% din respondenți au avut 1-2 factori de risc şi doar 8% din populaţia studiată nu a avut niciunul din cei cinci factori de risc pentru bolile netransmisibile.

Indicatorii cheie (fact sheet) STEPS sunt prezentaţi în anexa nr.1.


Consumul de fructe şi legume a fost în general scăzut: 66,6% din respondenţi au raportat că au consumat mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi, aflându-se astfel sub un risc crescut pentru bolile netransmisible. Proporţia bărbaţilor a fost similară cu cea a femeilor. Atât consumul de fructe, cât şi cel de legume a fost mai frecvent în grupurile de vârstă mai tinere. Gospodăriile au folosit mai des uleiul vegetal pentru prepararea bucatelor (94,9%).

Una din zece persoane (10,1%) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (fără diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%) şi femei (9,4%)). Cea mai mare pondere a celor care nu corespund recomandărilor OMS a fost identificată în grupul de vârstă de 60-69 ani (14,6%). Mediana timpului total utilizat pentru activităţi fizice constituie 228,6 minute pe zi (mai mare printre bărbaţi (282,9 minute) în comparaţie cu femeile (180 minute)).

Șapte din zece femei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani au raportat că au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical.

Mai mult de jumătate din respondenţi au raportat că, pe parcursul ultimilor trei ani, au primit sfaturi privind modul de viaţă sănătos, de la un medic sau un lucrător medical.

În rezultatul măsurătorilor fizice s-a stabilit că şase din 10 respondenţi erau supraponderali (indicele masei corporale ≥ 25 kg/m2), fără diferenţe între sexe. Unul din cinci respondenţi (22,9%) a fost obez (indicele masei corporale ≥ 30 kg/m2), iar proporţia femeilor obeze (28,5%) a fost de 1,6 ori mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor (17,8%). Valoarea medie a indicelui masei corporale a constituit 26,6 kg/m2, iar valoarea medie a circumferinţei taliei a fost de 85,7 cm la femei şi de 89,2 cm la bărbaţi. Raportul dintre circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor a constituit 0,9 la bărbaţi şi 0,8 la femei, plasându-se la limita de jos a obezităţii.

Valorile medii ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice (inclusiv la persoanele care primeau tratament pentru hipertensiune) au constituit 132,8 mmHg şi 85,0 mmHg, respectiv, fără diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei. Patru din 10 respondenţi aveau hipertensiune (tensiunea arterială sistolică ≥ 140 mmHg şi tensiunea arterială diastolică ≥ 90 mmHg), fără diferenţe semnificative între sexe. Trei pătrimi (76,2%) din respondenţii cu tensiunea arterială ridicată nu primeau tratament, proporţia bărbaţilor (84,1%) fiind mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (67,5%).

Studiul a relevat, că proporţia respondenţilor cu glicemia bazală modificată (≥5,6 mmol/l şi <6,1 mmol/l) a constituit 8,3% şi această proporţie a fost mai mare printre femei (9,1%) în comparaţie cu bărbaţii (7,4%). Valoarea medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l, fără diferenţe între bărbaţi şi femei. Una din 10 persoane (12,3%) avea diabet sau toleranţa scăzută la glucoză (glicemia bazală ≥ 6,1 mmol/l sau se afla sub tratament antidiabetic), fără diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei. S-a stabilit, de asemenea, că una din trei persoane (29,4%) avea colesterolul total ridicat (≥ 5 mmol/l sau se afla sub tratament pentru hipercolesterolemie), iar proporţia femeilor (32,0%) a fost mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor (26,7%).

În concluzie, studiul a relevat că fiecare a treia persoană (30,3%) avea trei şi mai mulţi factori de risc pentru bolile netransmisibile şi această proporţie creşte proporţional vârstei. Bărbaţii au fost mai afectaţi (35,2%) în comparaţie cu femeile (25,0%). În total, 61,7% din respondenți au avut 1-2 factori de risc şi doar 8% din populaţia studiată nu a avut niciunul din cei cinci factori de risc pentru bolile netransmisibile.

Indicatorii cheie (fact sheet) STEPS sunt prezentaţi în anexa nr.1.


Bolile netransmisibile (BNT) la nivel global

BNT constituie una dintre ameninţările principale pentru sănătatea umană şi dezvoltarea economică. BNT sunt cauza principală a mortalităţii la nivel global, condiţionând mai multe decese decât toate celelalte cauze luate împreună. In anul 2008, BNT, în special bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii cronice, au fost responsabile pentru mai bine de 60% din mortalitatea populaţiei la nivel global. Povara BNT creşte rapid, în special în ţările în curs de dezvoltare, iar consecinţele lor sociale, economice şi pentru sănătate vor fi semnificative. Mai mult de 80% din decesele cauzate de BCV şi diabet, aproape 90% din decesele cauzate de bolile pulmonare obstructive cronice şi mai mult de două treimi din decesele condiţionate de cancer au loc în ţările cu venit mic şi mediu pe cap de locuitor (1).

Cu toate acestea, dovezile existente demonstrează că epidemia BNT poate fi redusă prin controlul celor patru factori principali de risc comportamentali pentru BNT: consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool şi regimul alimentar nesănătos.

Atât consumul de tutun, cât şi expunerea la fumul de tutun, sunt responsabile de mai mult de 6 milioane de decese anual. Conform estimărilor, fumatul cauzează circa 71% din cancerul pulmonar, 42% din bolile respiratorii cronice şi 10% din BCV. Proporţia mortalităţii atribuibile tutunului este mai mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (2).

Aproximativ 4,5% din povara globală a bolilor şi traumelor este atribuibilă alcoolului. Alcoolul contribuie la efecte traumatice, care omoară sau invalidizează persoanele la o vârstă relativ tânără, rezultând în pierderea multor ani de viaţă din cauza dizabilităţii şi a decesului. Consumul nociv de alcool este cauza a circa 3,8% din toate decesele înregistrate anual. Mai mult de jumătate din aceste decese apar drept consecinţă a BNT, inclusiv cirozele hepatice, cancerul şi BCV. Consumul nociv de alcool este factorul de risc principal pentru decesul bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani (3).

Consumul redus de fructe şi legume este asociat cu riscul înalt pentru BCV, cancerul de stomac şi colorectal. Consumul înalt de sare este o determinantă importantă pentru tensiunea arterială ridicată şi riscul BCV. Consumul înalt de grăsimi saturate şi grăsimi trans este asociat cu riscul crescut pentru bolile de inimă şi atacul vascular cerebral.

Tensiunea arterială înaltă este factorul de risc principal pentru povara globală a bolilor. Conform estimărilor, aceasta cauzează 9,4 milioane de decese în fiecare an – mai mult de jumătate din cele 17 milioane de decese estimate anual, cauzate de toate BCV (4). Colesterolul sanguin ridicat cauzează, conform estimărilor, 2,6 milioane de decese anual. Ambele sunt factori de risc major pentru BCV şi atacul vascular cerebral.

CONTEXT


Persoanele fizic inactive au un risc cu 20% - 30% mai mare pentru mortalitatea din toate cauzele. Indicele masei corporale (IMC) înalt creşte riscul pentru bolile de inimă, atacul vascular cerebral, diabet şi unele tipuri de cancer.

Epidemia BNT loveşte disproporţionat persoanele din grupurile sociale inferioare. BNT şi sărăcia creează un cerc vicios, pe de o parte sărăcia expune populaţia la factorii de risc comportamentali pentru BNT, iar BNT, la rândul lor, care apar ca consecinţă, pot deveni un motor important pentru declinul în jos pe spirală, ducând familiile spre sărăcie. Îmbunătăţirea supravegherii şi monitorizării trebuie să constituie o prioritate de vârf în lupta cu BNT la nivel de ţară.

BNT în Republica Moldova

Republica Moldova este o ţară în curs de dezvoltare, cu o populaţie de 3,4 milioane, dintre care 53% trăiesc în mediul rural. Ea este situată în Europa de Sud-Est şi are graniţe comune cu România şi Ucraina şi un teritoriu de 33 843,5 km2. Din punct de vedere administrativ constă din municipalităţi, o unitate administrativ-teritorială şi raioane împărţite în comune. PIB-ul țării este în creştere, dar este mai mic în comparaţie cu alte ţări din regiune.

Țara este într-un proces de tranziţie epidemiologică de la începutul anilor ‚90. Ca urmare, prevalenţa bolilor legate de stilul de viaţă şi comportamentul nesănătos, cum ar fi BCV, diabetul, cancerul, hepatitele cronice şi cirozele, creşte constant, aceste boli devenind cauzele principale ale mortalităţii populaţiei. BNT sunt responsabile de mai mult de 85% din toate decesele înregistrate anual. Republica Moldova, ca şi alte ţări în curs de dezvoltare, se confruntă în prezent cu povara dublă a bolilor, care cuprinde pe de o parte provocările noi, asemenea ca obezitatea şi BNT, iar pe de altă parte – bolile infecţioase, precum tuberculoza şi HIV/SIDA.

Conform statisticii medicale naţionale, următoarele boli au fost în anul 2012 cauzele principale de deces în Republica Moldova (5):

• bolile sistemului circulator (641,6 la 100 000 populaţie)

• neoplasmele (163,2 la 100 000 populaţie)

• hepatitele cronice şi cirozele (81,6 la 100 000 populaţie)

• traumele şi otrăvirile (86,8 la 100 000 populaţie)

• diabetul (9,8 la 100 000 populaţie).

Bolile sistemului circulator sunt cauza principală a morbidităţii şi mortalităţii populaţiei şi au fost responsabile de fiecare al doilea deces în anul 2012.

Incidenţa prin cancer cervical şi ratele mortalităţii prin această boală sunt foarte înalte, constituind 17,2 şi 7,4 la 100 000 populație, respectiv. Incidenţa prin cancer cervical a crescut între anul 2005 şi anul 2009, acest tip de cancer fiind cel mai răspândit printre femei în anul 2011 , când a constituit 39,3% din cazurile de cancer. Ca şi în alte ţări, majoritatea cazurilor de cancer cervical apar la femeile de vârstă medie, între 30 şi 60 de ani, în aproximativ 75% din cazuri (6).


Persoanele fizic inactive au un risc cu 20% - 30% mai mare pentru mortalitatea din toate cauzele. Indicele masei corporale (IMC) înalt creşte riscul pentru bolile de inimă, atacul vascular cerebral, diabet şi unele tipuri de cancer.

Epidemia BNT loveşte disproporţionat persoanele din grupurile sociale inferioare. BNT şi sărăcia creează un cerc vicios, pe de o parte sărăcia expune populaţia la factorii de risc comportamentali pentru BNT, iar BNT, la rândul lor, care apar ca consecinţă, pot deveni un motor important pentru declinul în jos pe spirală, ducând familiile spre sărăcie. Îmbunătăţirea supravegherii şi monitorizării trebuie să constituie o prioritate de vârf în lupta cu BNT la nivel de ţară.

BNT în Republica Moldova

Republica Moldova este o ţară în curs de dezvoltare, cu o populaţie de 3,4 milioane, dintre care 53% trăiesc în mediul rural. Ea este situată în Europa de Sud-Est şi are graniţe comune cu România şi Ucraina şi un teritoriu de 33 843,5 km2. Din punct de vedere administrativ constă din municipalităţi, o unitate administrativ-teritorială şi raioane împărţite în comune. PIB-ul țării este în creştere, dar este mai mic în comparaţie cu alte ţări din regiune.

Țara este într-un proces de tranziţie epidemiologică de la începutul anilor ‚90. Ca urmare, prevalenţa bolilor legate de stilul de viaţă şi comportamentul nesănătos, cum ar fi BCV, diabetul, cancerul, hepatitele cronice şi cirozele, creşte constant, aceste boli devenind cauzele principale ale mortalităţii populaţiei. BNT sunt responsabile de mai mult de 85% din toate decesele înregistrate anual. Republica Moldova, ca şi alte ţări în curs de dezvoltare, se confruntă în prezent cu povara dublă a bolilor, care cuprinde pe de o parte provocările noi, asemenea ca obezitatea şi BNT, iar pe de altă parte – bolile infecţioase, precum tuberculoza şi HIV/SIDA.

Conform statisticii medicale naţionale, următoarele boli au fost în anul 2012 cauzele principale de deces în Republica Moldova (5):

• bolile sistemului circulator (641,6 la 100 000 populaţie)

• neoplasmele (163,2 la 100 000 populaţie)

• hepatitele cronice şi cirozele (81,6 la 100 000 populaţie)

• traumele şi otrăvirile (86,8 la 100 000 populaţie)

• diabetul (9,8 la 100 000 populaţie).

Bolile sistemului circulator sunt cauza principală a morbidităţii şi mortalităţii populaţiei şi au fost responsabile de fiecare al doilea deces în anul 2012.

Incidenţa prin cancer cervical şi ratele mortalităţii prin această boală sunt foarte înalte, constituind 17,2 şi 7,4 la 100 000 populație, respectiv. Incidenţa prin cancer cervical a crescut între anul 2005 şi anul 2009, acest tip de cancer fiind cel mai răspândit printre femei în anul 2011 , când a constituit 39,3% din cazurile de cancer. Ca şi în alte ţări, majoritatea cazurilor de cancer cervical apar la femeile de vârstă medie, între 30 şi 60 de ani, în aproximativ 75% din cazuri (6).


Mai mult de 60 000 de pacienţi cu diabet au fost înregistraţi în anul 2011, iar numărul persoanelor cu diabet latent este de 2-3 ori mai mare. Mai mult de 80% din pacienţii cu diabet sunt adulţi cu vârsta mai mare de 40 de ani cu diabet de tip 2 (7).

Prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în Republica Moldova

Datele privind factorii de risc pentru BNT nu sunt parte componentă a sistemului informaţional actual în sănătate. Aceştia au fost anterior evaluaţi în următoarele studii efectuate în Republica Moldova:

• Studiul Demografic şi de Sănătate (SDS), 2005 (IMC, consumul de tutun şi consumul de alcool) (8);

• Rezultatele studiului privind starea de sănătate a populaţiei din Republica Moldova, efectuat în anul 2005 (IMC, obiceiurile de consum alimentar, consumul de tutun şi consumul de alcool) (9).

Consumul de tutun în Republica Moldova a fost, de asemenea, evaluat în studiul internaţional privind consumul de tutun de către tineri la nivel global (GYTS), efectuat în anii 2004 şi 2008 (10, 11).

Conform SDS, rata fumătorilor zilnici a constituit 28% în anul 2005. Consumul de tutun a fost al doilea cel mai prevalent factor de risc la bărbaţi, contribuind la povara bolilor cu 14,9% de ani de viață ajustați la dizabilitate (DALY) în anul 2002 (12). Conform statisticilor OMS, rata mortalităţii atribuibilă fumatului în Republica Moldova a constituit 678 decese la 100 000 populaţie în anul 2012 şi este de aproape două ori mai mare în comparaţie cu cea din Regiunea Europeană a OMS (13).

Consumul de alcool este factorul de risc principal la bărbaţi şi al treilea cel mai mare factor de risc la femei, contribuind la povara bolilor cu 27,2% şi 12,8% DALY, respectiv, în anul 2002. Conform OMS, povara bolilor atribuibile consumului de alcool în Republica Moldova a fost estimată la nivelul patru cel mai înalt de risc (pe o scală de la 1 la 4) (14).

Doar a cincea parte din populaţie consuma fructe şi legume în anul 2005. Consumul redus de fructe şi legume a fost responsabil de 6,6% DALY la femei şi 5,1% DALY la bărbaţi în anul 2002. Suplimentar, jumătate din populaţia adultă din Republica Moldova a fost supraponderală în anul 2005.

Hipertensiunea a fost factorul de risc principal la femei şi al treilea cel mai important factor de risc la bărbaţi, constituind 15,3% şi 11,3% DALY, respectiv, în anul 2002.


Scopul studiului

Scopul general al studiului a fost determinarea prevalenţei factorilor de risc majori pentru BNT, cu utilizarea metodelor aprobate de OMS, pentru evaluarea situaţiei de bază şi planificarea mai eficientă a activităţilor de prevenire şi control a BNT.

Obiectivele studiului

Obiectivele studiului au fost următoarele:

• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru BNT printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 ani;

• determinarea prevalenţei factorilor de risc biologic pentru BNT, hipertensiunea, hipercolesterolemia şi hiperglicemia printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;


Raționalitatea studiului

Datele privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT din studiile precedente, efectuate în Republica Moldova, sunt disponibile limitat şi fragmentat. Sunt necesare date comprehensive şi actualizate privind factorii de risc pentru BNT, în vederea evaluării eficacităţii politicilor publice de sănătate în curs de implementare şi pentru elaborarea viitoarelor intervenţii de prevenire şi control al BNT.

Studiul a fost efectuat în conformitate cu metodologia OMS, care asigură informaţie comparabilă şi sigură referitor la prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în diferite ţări din lume.

Studiul STEPS OMS (abordarea supravegherii pe paşi) este un instrument important pentru estimarea prevalenţei factorilor de risc pentru BNT şi asigură dovezile necesare pentru sistemul de supraveghere epidemiologică al BNT.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI


Scopul studiului

Scopul general al studiului a fost determinarea prevalenţei factorilor de risc majori pentru BNT, cu utilizarea metodelor aprobate de OMS, pentru evaluarea situaţiei de bază şi planificarea mai eficientă a activităţilor de prevenire şi control a BNT.

Obiectivele studiului

Obiectivele studiului au fost următoarele:

• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru BNT printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 ani;

• determinarea prevalenţei factorilor de risc biologic pentru BNT, hipertensiunea, hipercolesterolemia şi hiperglicemia printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;


Raționalitatea studiului

Datele privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT din studiile precedente, efectuate în Republica Moldova, sunt disponibile limitat şi fragmentat. Sunt necesare date comprehensive şi actualizate privind factorii de risc pentru BNT, în vederea evaluării eficacităţii politicilor publice de sănătate în curs de implementare şi pentru elaborarea viitoarelor intervenţii de prevenire şi control al BNT.

Studiul a fost efectuat în conformitate cu metodologia OMS, care asigură informaţie comparabilă şi sigură referitor la prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în diferite ţări din lume.

Studiul STEPS OMS (abordarea supravegherii pe paşi) este un instrument important pentru estimarea prevalenţei factorilor de risc pentru BNT şi asigură dovezile necesare pentru sistemul de supraveghere epidemiologică al BNT.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI


Designul studiului

Studiul privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT a fost efectuat cu scopul stabilirii informaţiei de bază pentru elaborarea Planului național de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al BNT pentru anii 2012-2020.

Studiul a fost făcut în trei paşi consecutivi, în conformitate cu conceptul OMS, privind abordarea supravegherii pe paşi a factorilor de risc pentru BNT, şi luându-se în considerare necesităţile şi resursele locale.

PASUL 1 a cuprins studiul în baza chestionarului – Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc ai bolilor cronice (Anexa nr.2). Acesta a constat din interviul faţă-în-faţă, utilizând chestionarul pentru colectarea informației demografice, precum şi informaţiei despre consumul de tutun, consumul de alcool, regimul alimentar (inclusiv consumul de fructe şi legume, consumul de uleiuri şi grăsimi, mesele luate în afara gospodăriei şi sarea alimentară), activitatea fizică, anamneza tensiunii arteriale ridicate şi colesterolului ridicat, anamneza diabetului şi BCV, sfaturile pentru stilul de viaţă, screeningul pentru cancerul cervical şi accesul la asistenţa medicală.

PASUL 2 a cuprins măsurătorile fizice privind supragreutatea şi obezitatea (greutatea corporală şi înălţimea, circumferinţa taliei şi a şoldurilor), tensiunea arterială şi pulsul, care au fost efectuate cu ajutorul testelor şi dispozitivelor specifice.

PASUL 3 a cuprins măsurătorile biochimice în sângele capilar, utilizând metode chimice umede. Au fost măsurate glucoza sanguină, colesterolul total şi colesterolul din lipoproteine de densitate înaltă (HDL).

Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice a fost tradus în limba română şi rusă şi ajustat în vederea luării în considerare a caracteristicilor/cerințelor specifice ale ţării.

Populaţia de studiu și eșantionarea

La studiu au participat în total 4807 respondenţi selectați aleatoriu. Aceştia au avut vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, iar grupul a cuprins ambele sexe, persoane rezidente ale tuturor raioanelor, unităţii teritorial-administrative Găgăuzia şi municipiilor Chişinău şi Bălţi. Raioanele din partea stângă a râului Nistru şi municipiul Bender nu au participat la studiu.

METODOLOGIA STUDIULUI


La calcularea mărimii eşantionului a fost utilizată prevalenţa supragreutăţii şi obezităţii (P=50,0%) identificată pe parcursul studiului precedent privind starea de sănătate a populaţiei (9), asumându-se intervalul de încredere de 95% (Z=1,96), marginea erorii acceptabile de 5%, coeficientul efectului designului de eşantionare complex de 1,5 şi reprezentarea egală a ambelor sexe în fiecare grup de vârstă (4 grupuri de vârstă pentru fiecare sex sau total 8 grupuri). Conform calculelor, mărimea eşantionului a constituit 4608 persoane, care a fost mărit în continuare cu 20% (5760 de persoane) pentru a lua în considerare împrejurările neprevăzute, precum non-răspunsul şi erorile de înregistrare (Formula 1).

Formula 1. Formula de calculare a mărimii eșantionului:

n= (Z)2

e2P(1–P)

n= (1,96)2

0,0520,5(1–0,5)

=384

1. n * efectul designului * factorul vârstă-sex = 384 * 1,5 * 8 = 46082. n : probabilitatea de non-răspuns = 4608 : 0,80 = 5760.

Pentru selectarea aleatorie a participanţilor din populaţia ţintă a fost aplicată procedura de eşantionare în cuiburi în două etape. Ca unitate de bază au fost folosite sectoarele cuiburi de la Recensământul populaţiei din Republica Moldova din anul 2004 (15).

Avându-se în vedere diferenţele în stilul de viaţă şi starea bolilor între mediul de rezidență rural şi urban, populaţia ţintă pentru studiul STEPS a fost stratificată în funcție de mediul de rezidență, urban şi rural. La prima etapă, în interiorul fiecărui strat, prin metoda sistematică, au fost selectate unitățile primare de eşantionare (UPE) (sectoarele de recensământ SR) cu probabilitatea proporţională SR de la Recensământul populației din anul 2004 (măsură a mărimii egală cu numărul populaţiei din SR, asigurată de recensământ). Anterior selecției, sectoarele de recensământ au fost aranjate în ordine geografică de la Nord la Sud în interiorul fiecărui strat, pentru a asigura stratificarea adiţională implicită conform criteriului geografic.

În total au fost selectate 400 de cuiburi, care reprezentau 400 de SR din totalul de 10991 SR. Aceste cuiburi selectate probabilistic au fost folosite, de asemenea, în Studiul SDS efectuat în anul 2005 (8) şi în Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS) efectuat în anul 2012 (16). Materialele cartografice de la Recensământul populaţiei efectuat în anul 2004 nu au fost disponibile, astfel că utilizarea lor pentru studiul STEPS a fost imposibilă. De aceea, la prima etapă a fost utilizat eşantionul probabilistic din studiile menţionate mai sus.

Din numărul total de 400 de cuiburi, 167 au fost din mediul rural şi 233 din mediul urban. Distribuţia eşantionului de 400 UPE (SR) pentru SDS/MICS a fost efectuată invers proporţional numărului populaţiei în fiecare strat, ţinându-se cont de faptul că rata de răspuns, ca regulă, este mai joasă în mediul urban în comparaţie cu cel rural, că dimensiunile medii ale gospodăriilor din mediul urban sunt mai mici în comparație cu cele din mediul rural. Astfel, în studiul STEPS a fost aplicată alocarea


La calcularea mărimii eşantionului a fost utilizată prevalenţa supragreutăţii şi obezităţii (P=50,0%) identificată pe parcursul studiului precedent privind starea de sănătate a populaţiei (9), asumându-se intervalul de încredere de 95% (Z=1,96), marginea erorii acceptabile de 5%, coeficientul efectului designului de eşantionare complex de 1,5 şi reprezentarea egală a ambelor sexe în fiecare grup de vârstă (4 grupuri de vârstă pentru fiecare sex sau total 8 grupuri). Conform calculelor, mărimea eşantionului a constituit 4608 persoane, care a fost mărit în continuare cu 20% (5760 de persoane) pentru a lua în considerare împrejurările neprevăzute, precum non-răspunsul şi erorile de înregistrare (Formula 1).

Formula 1. Formula de calculare a mărimii eșantionului:

n= (Z)2

e2P(1–P)

n= (1,96)2

0,0520,5(1–0,5)

=384

1. n * efectul designului * factorul vârstă-sex = 384 * 1,5 * 8 = 46082. n : probabilitatea de non-răspuns = 4608 : 0,80 = 5760.

Pentru selectarea aleatorie a participanţilor din populaţia ţintă a fost aplicată procedura de eşantionare în cuiburi în două etape. Ca unitate de bază au fost folosite sectoarele cuiburi de la Recensământul populaţiei din Republica Moldova din anul 2004 (15).

Avându-se în vedere diferenţele în stilul de viaţă şi starea bolilor între mediul de rezidență rural şi urban, populaţia ţintă pentru studiul STEPS a fost stratificată în funcție de mediul de rezidență, urban şi rural. La prima etapă, în interiorul fiecărui strat, prin metoda sistematică, au fost selectate unitățile primare de eşantionare (UPE) (sectoarele de recensământ SR) cu probabilitatea proporţională SR de la Recensământul populației din anul 2004 (măsură a mărimii egală cu numărul populaţiei din SR, asigurată de recensământ). Anterior selecției, sectoarele de recensământ au fost aranjate în ordine geografică de la Nord la Sud în interiorul fiecărui strat, pentru a asigura stratificarea adiţională implicită conform criteriului geografic.

În total au fost selectate 400 de cuiburi, care reprezentau 400 de SR din totalul de 10991 SR. Aceste cuiburi selectate probabilistic au fost folosite, de asemenea, în Studiul SDS efectuat în anul 2005 (8) şi în Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS) efectuat în anul 2012 (16). Materialele cartografice de la Recensământul populaţiei efectuat în anul 2004 nu au fost disponibile, astfel că utilizarea lor pentru studiul STEPS a fost imposibilă. De aceea, la prima etapă a fost utilizat eşantionul probabilistic din studiile menţionate mai sus.

Din numărul total de 400 de cuiburi, 167 au fost din mediul rural şi 233 din mediul urban. Distribuţia eşantionului de 400 UPE (SR) pentru SDS/MICS a fost efectuată invers proporţional numărului populaţiei în fiecare strat, ţinându-se cont de faptul că rata de răspuns, ca regulă, este mai joasă în mediul urban în comparaţie cu cel rural, că dimensiunile medii ale gospodăriilor din mediul urban sunt mai mici în comparație cu cele din mediul rural. Astfel, în studiul STEPS a fost aplicată alocarea


disproporţională cu supraeşantionarea pentru mediul urban. Pentru asigurarea reprezentativităţii şi pentru a permite estimările la nivel naţional şi urban/rural a fost aplicată procedura de ajustare prin ponderare finală.

La etapa a doua, din fiecare cele 400 UPE au fost selectate câte 15 gospodării (unitatea secundară de eşantionare (USE)). Din lista actualizată a gospodăriilor, efectuată pentru studiul MICS 2012, din fiecare cuib au fost selectate randomizat 15 gospodării, utilizându-se instrumentul de eşantionare randomizată Microsoft Excel®. Din cele 400 de cuiburi au fost selectate în total 6000 de persoane.

Metoda Kish (17) a fost folosită pentru selectarea aleatorie a unei persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani din fiecare gospodărie.

Considerentele etice

Studiul a fost aprobat din punct de vedere etic de către Comitetul Naţional de Etică al Ministerului Sănătăţii. De la fiecare participant la studiu au fost obţinute 2 acorduri informate separate: unul pentru pasul 1 şi 2 şi al doilea pentru pasul 3. Anterior colectării datelor, participantul selectat la nivel de gospodărie a primit o scrisoare de informare şi formularul de acord informat, în care erau explicate scopul şi obiectivele studiului.

Pentru asigurarea confidenţialităţii tuturor datelor colectate şi arhivate, a fost utilizat un număr unic de identificare pentru fiecare participant, iar registrele cu date fac trimitere doar la aceste numere. Informaţia şi acordul informat au fost disponibile în limbile română şi rusă.

Instruirea colectorilor de date pe teren privind metodologia studiului

Persoanele responsabile de colectarea datelor pe teren şi supervizorii colectării datelor pe teren au fost recrutaţi din Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Centrele de Sănătate Publică teritoriale. Centrul Naţional de Sănătate Publică, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Biroul OMS în Republica Moldova, au organizat în perioada 24-27 septembrie 2013 un atelier de lucru de patru zile referitor la studiul prevalenţei factorilor de risc pentru BNT STEPS şi metodologia de colectare a datelor. În total, la instruire au participat 48 de colectori de date la nivel naţional.

Instruirea colectorilor de date a fost efectuată de grupul tehnic de lucru al studiului, care anterior a fost instruit la general (fără diferențiere) în cadrul unui seminar regional de patru zile, organizat de OMS la Ashgabat, Turkmenistan, în perioada 9-12 septembrie 2013. In primele două zile personalul participant a fost instruit referitor la metodele de eşantionare la nivel de gospodărie şi obţinerea acordului informat de la respondenţii participanţi în studiu. Esenţa instruirii s-a axat pe chestionarul din studiu, colectarea şi testarea sângelui capilar şi deprinderile necesare pentru utilizarea asistentului digital personal (PDA) pentru introducerea datelor. Ultimele două zile ale instruirii au constat din sesiuni interactive de introducere în metodologia de colectare a datelor pentru pasul 1, 2 şi 3 al studiului.


Testarea pilot

Colectorii de date instruiţi au desfăşurat pretestarea în mun. Chişinău, care a constat din efectuarea tuturor celor trei paşi ai studiului. Mai mult de 80 de persoane au participat la etapa de pretestare. Pretestarea a început cu selectarea unei persoane la nivel de gospodărie conform metodologiei de selectare Kish, şi diseminarea informaţiei despre studiu. La colectarea datelor pentru studiu au participat 12 echipe, fiecare constând din 4 persoane: 2 intervievatori, un asistent laborant şi un coordonator/supervizor. Fiecare echipă a aplicat chestionarul şi a efectuat măsurători la 3-4 persoane şi teste de laborator la 2-3 persoane. Pretestarea a avut ca scop validarea deprinderilor colectorilor de date pe teren, privind utilizarea chestionarului studiului, efectuarea măsurătorilor fizice şi a testelor de laborator şi folosirea PDA.

Procesul de colectare a datelor

Chestionarul validat (Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice), care a cuprins subiectele de bază, extinse, precum şi două module opţionale privind sarea alimentară şi asistenţa medicală, au fost traduse în limbile română şi rusă, adaptate la specificul ţării, traduse înapoi în limba engleză, revăzute şi aprobate de Comitetul de coordonare STEPS şi utilizate pentru colectarea datelor în studiu.

Datele pentru studiu au fost colectate în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013.

PASUL 1: studiul în baza chestionarului

Chestionarul a fost utilizat pentru colectarea de la respondent a datelor demografice şi privind statutul socio-demografic; consumul de tutun; consumul de alcool; regimul alimentar, inclusiv consumul de fructe şi legume, consumul de uleiuri şi grăsimi, mesele luate în afara gospodăriei şi sarea alimentară; activitatea fizică; anamneza tensiunii arteriale ridicate, diabetului, colesterolului ridicat şi BCV; sfaturile privind stilul de viaţă; screeningul pentru cancerul cervical şi asistenţa medicală în legătură cu BNT.

Evaluarea consumului de tutun

Consumul de tutun a fost evaluat sub aspectul statutului de fumător actual sau anterior, durata fumatului, cantitatea de tutun utilizată, consumul produselor din tutun care nu se aprind şi expunerea la fumul de tutun. Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai răspândite tipuri de produse din tutun.

Evaluarea consumului de alcool

Consumul de alcool a fost evaluat, utilizându-se conceptul de băutură standard. O băutură standard este orice băutură care conţine circa 10 grame de alcool pur.

Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai răspândite tipuri de băuturi alcoolice.


Testarea pilot

Colectorii de date instruiţi au desfăşurat pretestarea în mun. Chişinău, care a constat din efectuarea tuturor celor trei paşi ai studiului. Mai mult de 80 de persoane au participat la etapa de pretestare. Pretestarea a început cu selectarea unei persoane la nivel de gospodărie conform metodologiei de selectare Kish, şi diseminarea informaţiei despre studiu. La colectarea datelor pentru studiu au participat 12 echipe, fiecare constând din 4 persoane: 2 intervievatori, un asistent laborant şi un coordonator/supervizor. Fiecare echipă a aplicat chestionarul şi a efectuat măsurători la 3-4 persoane şi teste de laborator la 2-3 persoane. Pretestarea a avut ca scop validarea deprinderilor colectorilor de date pe teren, privind utilizarea chestionarului studiului, efectuarea măsurătorilor fizice şi a testelor de laborator şi folosirea PDA.

Procesul de colectare a datelor

Chestionarul validat (Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice), care a cuprins subiectele de bază, extinse, precum şi două module opţionale privind sarea alimentară şi asistenţa medicală, au fost traduse în limbile română şi rusă, adaptate la specificul ţării, traduse înapoi în limba engleză, revăzute şi aprobate de Comitetul de coordonare STEPS şi utilizate pentru colectarea datelor în studiu.

Datele pentru studiu au fost colectate în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013.

PASUL 1: studiul în baza chestionarului

Chestionarul a fost utilizat pentru colectarea de la respondent a datelor demografice şi privind statutul socio-demografic; consumul de tutun; consumul de alcool; regimul alimentar, inclusiv consumul de fructe şi legume, consumul de uleiuri şi grăsimi, mesele luate în afara gospodăriei şi sarea alimentară; activitatea fizică; anamneza tensiunii arteriale ridicate, diabetului, colesterolului ridicat şi BCV; sfaturile privind stilul de viaţă; screeningul pentru cancerul cervical şi asistenţa medicală în legătură cu BNT.

Evaluarea consumului de tutun

Consumul de tutun a fost evaluat sub aspectul statutului de fumător actual sau anterior, durata fumatului, cantitatea de tutun utilizată, consumul produselor din tutun care nu se aprind şi expunerea la fumul de tutun. Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai răspândite tipuri de produse din tutun.

Evaluarea consumului de alcool

Consumul de alcool a fost evaluat, utilizându-se conceptul de băutură standard. O băutură standard este orice băutură care conţine circa 10 grame de alcool pur.

Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai răspândite tipuri de băuturi alcoolice.


Respondenţii care au raportat folosirea alcoolului pe parcursul ultimei luni, precedente studiului, au fost clasificaţi ca consumatori actuali de alcool. Trei categorii de risc au fost utilizate pentru clasificarea respondenţilor care consumă alcool, în funcţie de cantitatea medie de alcool consumată zilnic. Aceste categorii sunt definite în tabelul 1.

Tabelul 1. Categoriile de risc asociate cu nivelele consumului de alcool, pe sexe

Sexul Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3

Bărbați < 40,0 g 40,0–59,9 g > 60,0 g

Femei < 20,0 g 20,0–39,9 g > 40,0 g

Notă. Unitățile se referă la cantitatea medie de alcool consumată zilnic.

Sursa: OMS, 2005 (18).

Băutul pentru chef a fost definit ca consumul a 6 şi mai multe băuturi standard la o ocazie. Această definiție a fost aceiaşi pentru bărbaţi şi pentru femei.

Evaluarea regimului alimentar

Pentru evaluarea obiceiurilor alimentare ale populaţiei din studiu, respondenţii au fost întrebaţi despre frecvenţa consumului de fructe şi legume, numărul mediu de porţii din aceste produse consumate zilnic, tipurile de uleiuri şi grăsimi folosite la prepararea bucatelor, numărul meselor consumate săptămânal în afara gospodăriei şi cantitatea de sare consumată zilnic. Consumul de fructe şi legume a fost evaluat sub aspectul numărului de porţii, o porţie fiind egală cu 80 de grame. Fişele pentru demonstraţii au fost utilizate pentru colectarea datelor privind consumul de fructe şi legume într-o zi obişnuită. Consumul de uleiuri şi grăsimi a fost evaluat prin adresarea întrebării referitor la tipul de ulei sau grăsime utilizat cel mai frecvent pentru gătit în gospodărie.

Consumul de sare a fost evaluat prin adresarea întrebării referitor la frecvenţa adaosului de sare sau a unui sos sărat pe parcursul gătitului bucatelor sau înainte de ori în timpul consumului; frecvenţa consumului produselor alimentare procesate cu conţinut sporit de sare. Participanţii au fost întrebaţi despre percepţia lor referitor la cantitatea de sare consumată şi legătura dintre aceasta şi problemele de sănătate, despre importanţa reducerii conţinutului de sare în alimentaţie, precum şi despre măsurile întreprinse în vederea controlului consumului de sare.

Evaluarea activităţii fizice

Activitatea fizică a fost evaluată în baza intensităţii, duratei şi frecvenţei activităţii fizice la locul de muncă, în timpul liber şi pe durata deplasării dintr-un loc în altul, folosind un set din 16 întrebări. Au fost colectate date despre numărul de zile, ore şi minute de activitate fizică pe durata a cel puţin 10 minute sau mai mult continuu pe zi, efectuată la locul de muncă, pe durata deplasării dintr-un loc în altul şi în timpul liber. Chestionarul complex are avantajul de evaluare nu doar a duratei, dar şi a intensității activităţii fizice. Fişele pentru demonstraţii au fost utilizate pentru demonstrarea diferitor tipuri de activitate fizică.


Perioada totală de timp folosită pentru activitate fizică la locul de muncă, deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber a fost măsurată, utilizându-se indicatorul continuu: echivalentul metabolic al timpului (MET), în minute pe săptămână, folosit pentru activitate fizică (Tabelul 2). Populaţia a fost clasificată în grupuri specifice în conformitate cu volumul activităţii fizice. MET este utilizat pe larg pentru exprimarea intensităţii activităţii fizice şi este, de asemenea, utilizat pentru analiza datelor GPAQ (chestionarul privind activitatea fizică generală). MET reprezintă raportul dintre rata metabolică pe durata muncii persoanei şi rata metabolică în stare de repaos. Un MET este definit ca costul energiei în starea de şezut liniştit/repaus absolut şi este echivalent consumului de energie de 1 kcal/kg/oră. Pentru analiza datelor GPAQ, au fost adaptate recomandările existente. S-a estimat că consumul energetic al persoanei este de patru ori mai mare în starea de activitate fizică moderată şi de opt ori mai mare în starea de activitate fizică viguroasă în comparație cu starea de şezut liniştit/repaus absolut. Pentru calcularea activităţii fizice totale a persoanei, utilizând datele GPAQ, au fost folosite următoarele valori, prezentate în tabelul 2:

Tabelul 2. Valorile MET pentru calcularea activității fizice totale a persoanei

Domeniul Valoarea MET

Munca Valoarea MET moderată = 4,0

Valoarea MET viguroasă = 8,0

Deplasarea dintr-un loc în altul Valoarea MET pentru ciclism şi mersul pe jos = 4,0

Timpul liber Valoarea MET moderată = 4,0


Sursa: OMS, 2005 (18).

Pentru calcularea indicatorului de categorie pentru volumul recomandat de activitate fizică pentru sănătate (bună), au fost luate în considerare timpul total petrecut în activitate fizică pe parcursul săptămânii şi intensitatea activităţii fizice.

Conform recomandărilor globale ale OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, adulţii trebuie să facă, pe parcursul unei săptămânii obişnuite, cel puţin următorul volum de exerciții (inclusiv activitatea la locul de muncă, precum şi pe durata deplasării dintr-un loc în altul şi în timpul liber):

• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată; sau

• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă; sau

• o combinaţie echivalentă de activitate fizică de intensitate moderat-viguroasă, atingând cel puțin 600 MET-minute.

Pentru comparare, pe parcursul analizei au fost utilizate, de asemenea, tabele care prezintă limitele de separare din fostele recomandări ale OMS (19). Cele trei nivele de activitate fizică sugerate în aceste recomandări pentru clasificarea populaţiei sunt următoarele : 1) jos, 2) moderat şi 3) înalt. Criteriile pentru aceste nivele sunt arătate mai jos.


Perioada totală de timp folosită pentru activitate fizică la locul de muncă, deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber a fost măsurată, utilizându-se indicatorul continuu: echivalentul metabolic al timpului (MET), în minute pe săptămână, folosit pentru activitate fizică (Tabelul 2). Populaţia a fost clasificată în grupuri specifice în conformitate cu volumul activităţii fizice. MET este utilizat pe larg pentru exprimarea intensităţii activităţii fizice şi este, de asemenea, utilizat pentru analiza datelor GPAQ (chestionarul privind activitatea fizică generală). MET reprezintă raportul dintre rata metabolică pe durata muncii persoanei şi rata metabolică în stare de repaos. Un MET este definit ca costul energiei în starea de şezut liniştit/repaus absolut şi este echivalent consumului de energie de 1 kcal/kg/oră. Pentru analiza datelor GPAQ, au fost adaptate recomandările existente. S-a estimat că consumul energetic al persoanei este de patru ori mai mare în starea de activitate fizică moderată şi de opt ori mai mare în starea de activitate fizică viguroasă în comparație cu starea de şezut liniştit/repaus absolut. Pentru calcularea activităţii fizice totale a persoanei, utilizând datele GPAQ, au fost folosite următoarele valori, prezentate în tabelul 2:

Tabelul 2. Valorile MET pentru calcularea activității fizice totale a persoanei


Munca Valoarea MET moderată = 4,0


Deplasarea dintr-un loc în altul Valoarea MET pentru ciclism şi mersul pe jos = 4,0

Timpul liber Valoarea MET moderată = 4,0


Sursa: OMS, 2005 (18).

Pentru calcularea indicatorului de categorie pentru volumul recomandat de activitate fizică pentru sănătate (bună), au fost luate în considerare timpul total petrecut în activitate fizică pe parcursul săptămânii şi intensitatea activităţii fizice.

Conform recomandărilor globale ale OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, adulţii trebuie să facă, pe parcursul unei săptămânii obişnuite, cel puţin următorul volum de exerciții (inclusiv activitatea la locul de muncă, precum şi pe durata deplasării dintr-un loc în altul şi în timpul liber):

• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată; sau

• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă; sau

• o combinaţie echivalentă de activitate fizică de intensitate moderat-viguroasă, atingând cel puțin 600 MET-minute.

Pentru comparare, pe parcursul analizei au fost utilizate, de asemenea, tabele care prezintă limitele de separare din fostele recomandări ale OMS (19). Cele trei nivele de activitate fizică sugerate în aceste recomandări pentru clasificarea populaţiei sunt următoarele : 1) jos, 2) moderat şi 3) înalt. Criteriile pentru aceste nivele sunt arătate mai jos.


Nivelul înalt de activitate fizică implică atingerea de către persoană a oricăror din următoarele criterii:

• activitate fizică de intensitate viguroasă cel puţin 3 zile pe săptămână, realizând cel puţin 1500 MET-minute pe săptămână; sau

• şapte sau mai multe zile a oricărei combinaţii de mers pe jos, activitate fizică moderată sau viguroasă, realizând cel puţin 3000 MET-minute pe săptămână.

Nivelul moderat de activitate fizică se referă la persoanele care nu întrunesc criteriile pentru categoria nivelului înalt, dar care corespund următoarelor criterii:

• trei sau mai multe zile de activitate fizică de intensitate viguroasă, cel puţin 20 minute pe zi; sau

• cinci sau mai multe zile de activitate fizică moderată sau mersul pe jos cel puţin 30 de minute pe zi; sau

• cinci sau mai multe zile de orice combinaţie de mers pe jos, activitate fizică moderată sau viguroasă, rezultând în cel puţin 600 MET-minute pe săptămână.

Nivelul jos de activitate fizică se referă la persoanele care nu întrunesc nici unul din criteriile menţionate mai sus pentru categoriile nivelului moderat sau nivelului înalt.

Anamneza BNT și a factorilor lor de risc

Anamneza diabetului, BCV, tensiunii arteriale ridicate şi colesterolului ridicat a fost evaluată prin adresarea întrebării despre efectuarea măsurătorilor specifice pentru aceste scopuri de către un medic sau un lucrător medical. Participanții au fost întrebați, de asemenea, despre orice medicamente pe care le primesc.

Sfaturile pentru stilul de viață

Participanţii au fost întrebaţi despre sfaturile referitoare la reducerea factorilor de risc generali pentru BNT, primite de la un medic sau un lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani.

Evaluarea situaţiei privind screeningul cancerului cervical

Situaţia privind screeningul cancerului cervical a fost evaluată prin adresarea întrebării despre efectuarea inspecţiei vizuale cu acid acetic (IVA), testul Papanicolau şi testul pentru human papilomavirus (HPV). IVA este inspecţia suprafeţei colului uterin după aplicarea pe el a acidului acetic (oţet). Testul Papanicolau şi testul HPV sunt proceduri medicale în cadrul cărora se colectează celule de pe colul uterin şi se plasează pe sticlă de microscop. După colorare cu vopsea Papanicolau, celulele se examinează la microscop. Această metodă este importantă pentru diagnosticul diferenţial al leziunilor maligne, non-maligne, precanceroase şi inflamatorii.


PASUL 2: măsurătorile fizice

Greutatea corporală, înălţimea, circumferinţa taliei, circumferinţa şoldurilor, tensiunea arterială şi pulsul au fost măsurate la toţi participanţii la studiu, cu excepţia femeilor gravide.

Greutatea corporală şi înălţimea au fost măsurate cu ajutorul cântarului electronic Growth Management Scale. Acesta este un dispozitiv combinat (cântar pentru masa corporală cu un planşeu pentru măsurarea înălţimii) cu laser, potrivit pentru scopuri de cercetare, care măsoară o combinație de factori (greutatea corporală şi înălţimea şi calculează IMC).

IMC este raportul dintre greutatea corporală în kilograme şi înălţimea în metri la pătrat şi se calculează conform formulei:

Formula 2. Formula de calcul a IMC

IMC = greutatea corporală (kg) : înălţime (m2).

IMC ≥ 25 indică că persoana este supraponderală, iar IMC ≥ 30 indică că persoana este obeză.

Circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au fost măsurate cu Mio Type, o bandă neelastică cu precizia în milimetri. Circumferinţa taliei a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la mijlocul distanţei dintre marginea de jos a ultimei vertebre palpabile şi vârful osului iliac. Circumferinţa şoldurilor a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la cea mai mare circumferinţă în jurul feselor. Raportul talie-şolduri a fost calculat în baza măsurătorilor circumferinţelor taliei şi şoldurilor la toţi respondenţii, cu excepţia femeilor gravide. Pentru determinarea obezităţii au fost utilizate limitele de separare de referinţă ale OMS pentru raportul talie-şolduri pentru definirea obezității – mai mare de 0,90 pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei.

Măsurătorile tensiunii arteriale şi ale pulsului au fost efectuate de trei ori pe braţul drept al participanţilor la studiu în poziţie şezut, utilizându-se dispozitivul Bosso-Medicus Uno cu manşetă universală şi monitor automat pentru tensiunea arterială şi puls. Media a trei măsurători a fost luată în calcul. Măsurătorile au fost făcute după o pauză de 15 minute, în care participantul s-a odihnit, iar fiecare măsurătoare - cu o pauză de 3 minute între măsurători (devierea maximă a măsurătorii presiunii sub manşetă ± 3 mmHg, a etalării pulsului ± 5%).

Ponderea persoanelor cu tensiune arterială ridicată a fost definită după cum urmează:

• tensiunea arterială sistolică (Tas) ≥ 140 şi/sau tensiunea arterială diastolică (TAd) ≥ 90 mmHg, sau care la moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată.

Ponderea respondenţilor cu tensiunea arterială tratată sau sub control, printre cei cu tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) sau care la moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată, a fost clasificată după cum urmează:

• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs < 140 mmHg şi TAd < 90 mmHg

• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg

• % persoanelor care nu primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg


PASUL 2: măsurătorile fizice

Greutatea corporală, înălţimea, circumferinţa taliei, circumferinţa şoldurilor, tensiunea arterială şi pulsul au fost măsurate la toţi participanţii la studiu, cu excepţia femeilor gravide.

Greutatea corporală şi înălţimea au fost măsurate cu ajutorul cântarului electronic Growth Management Scale. Acesta este un dispozitiv combinat (cântar pentru masa corporală cu un planşeu pentru măsurarea înălţimii) cu laser, potrivit pentru scopuri de cercetare, care măsoară o combinație de factori (greutatea corporală şi înălţimea şi calculează IMC).

IMC este raportul dintre greutatea corporală în kilograme şi înălţimea în metri la pătrat şi se calculează conform formulei:

Formula 2. Formula de calcul a IMC

IMC = greutatea corporală (kg) : înălţime (m2).

IMC ≥ 25 indică că persoana este supraponderală, iar IMC ≥ 30 indică că persoana este obeză.

Circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au fost măsurate cu Mio Type, o bandă neelastică cu precizia în milimetri. Circumferinţa taliei a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la mijlocul distanţei dintre marginea de jos a ultimei vertebre palpabile şi vârful osului iliac. Circumferinţa şoldurilor a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la cea mai mare circumferinţă în jurul feselor. Raportul talie-şolduri a fost calculat în baza măsurătorilor circumferinţelor taliei şi şoldurilor la toţi respondenţii, cu excepţia femeilor gravide. Pentru determinarea obezităţii au fost utilizate limitele de separare de referinţă ale OMS pentru raportul talie-şolduri pentru definirea obezității – mai mare de 0,90 pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei.

Măsurătorile tensiunii arteriale şi ale pulsului au fost efectuate de trei ori pe braţul drept al participanţilor la studiu în poziţie şezut, utilizându-se dispozitivul Bosso-Medicus Uno cu manşetă universală şi monitor automat pentru tensiunea arterială şi puls. Media a trei măsurători a fost luată în calcul. Măsurătorile au fost făcute după o pauză de 15 minute, în care participantul s-a odihnit, iar fiecare măsurătoare - cu o pauză de 3 minute între măsurători (devierea maximă a măsurătorii presiunii sub manşetă ± 3 mmHg, a etalării pulsului ± 5%).

Ponderea persoanelor cu tensiune arterială ridicată a fost definită după cum urmează:

• tensiunea arterială sistolică (Tas) ≥ 140 şi/sau tensiunea arterială diastolică (TAd) ≥ 90 mmHg, sau care la moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată.

Ponderea respondenţilor cu tensiunea arterială tratată sau sub control, printre cei cu tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) sau care la moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată, a fost clasificată după cum urmează:

• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs < 140 mmHg şi TAd < 90 mmHg

• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg

• % persoanelor care nu primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg


PASUL 3: analizele de laborator

Analizele de laborator au cuprins testarea glucozei sanguine, colesterolului total şi colesterolului HDL. Concentraţiile glucozei, colesterolului total şi colesterolului HDL au fost măsurate în sângele capilar a doua zi după colectarea datelor la paşii 1 şi 2. Testarea sângelui capilar a fost efectuată, utilizându-se analizatorul CardioCheck PA la toţi respondenţii, pe nemâncate. Rezultatele testelor de laborator au fost evaluate şi clasificate conform definițiilor specificate în tabelul 3 (18).

Tabelul 3. Indicatorii biochimici

Indicatorii biochimici Normal Sub risc Ridicat

Glucoza <5,6 mmol/l ≥5,6 mmol/l şi <6,1

mmol/l

≥6,1 mmol/l sau folosesc

medicamente pentru

reducerea nivelului de glucoză

Colesterolul <5,0 mmol/l ≥5,0 mmol/l şi <6,1

mmol/l

≥6,2 mmol/l sau utilizează

medicamente pentru

reducerea nivelului de

colesterol

Colesterolul HDL Nivelele HDL reduse

B: <1,03 mmol/l; F<1,29 mmol/l

Sursa: OMS, 2005 (18).

Colectarea datelor în studiu

Colectarea datelor în studiu a fost efectuată de 12 echipe a câte cinci persoane fiecare. Echipele de studiu au fost compuse din coordonatorul/supervizorul/liderul echipei, doi intervievatori, un laborant şi un şofer cu automobil. Pentru a facilita accesul la gospodăriile selectate a fost implicat medicul de familie sau asistenta medicală. Gospodăriile selectate au fost vizitate în ziua colectării datelor, oferindu-li-se informaţie generală (verbală) despre scopul şi obiectivele studiului. Apoi în fiecare gospodărie, dintre toţi membrii adulţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, a fost selectată o persoană. Persoana selectată a fost informată suplimentar despre studiu şi i s-au solicitat două acorduri informate, dintre care unul pentru pasul 1 şi 2 şi cel de-al doilea - pentru pasul 3 (a fost solicitat după finalizarea colectării datelor la primii doi paşi). Colectarea sângelui capilar a fost făcută a doua zi după colectarea datelor la pasul 1 şi 2. Sângele a fost colectat de la participanţii la studiu, pe nemâncate, în sediul instituţiei de asistenţă medicală primară teritorială.

Monitorizarea colectării datelor

Echipa de monitorizare compusă din patru reprezentanţi de la Centrul Național de Sănătate Publică a avut ca sarcină să monitorizeze procedura de colectare a datelor. Echipa a efectuat monitorizarea colectării datelor pe teren şi a asigurat asistenţă tehnică şi logistică echipelor de colectare a datelor pe durata întregii perioade de colectare a datelor.


Introducerea și curăţarea datelor

Colectarea tuturor datelor în studiu a fost făcută, utilizându-se PDA. Informaţia din 38 de PDA, utilizate de echipele de colectare a datelor, a fost transferată într-o bază de date, astfel finalizându-se procesul de introducere a datelor. Datele au fost transformate in formatul Microsoft Excel®. Fiecare respondent din studiu a avut un identificator unic, compus din numărul cuibului, numărul gospodăriei în cuib şi numărul individual de identificare. În continuare, datele din studiu au fost compilate într-un singur fişier, iar exactitatea înscrierii vârstei, sexului şi ale altor variabile ale respondentului au fost stabilite pe parcursul unei săptămâni, utilizându-se funcțiile verificării intervalelor şi verificării logice. La sfârşit a fost efectuată verificarea datelor, utilizându-se codul de analiză oferit de CG al OMS, care a cuprins codul de verificare a datelor anterior efectuării fiecărei analize.

Ponderarea datelor

Deoarece datele au cuprins un eşantion din populaţia ţintă, a fost necesară ponderarea datelor. Astfel, ponderarea eşantionului şi ajustările au fost efectuate în vederea corectării diferenţelor în distribuţia conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă a eşantionului versus populaţia ţintă şi probabilităţile de selecţie. Produsul ponderării eşantionului şi ajustarea ponderării populaţionale au fost utilizate în toate analizele ponderate.

Analiza datelor

Analiza statistică a datelor din studiu a fost efectuată de echipa de analiză statistică a Centrului Național de Sănătate Publică sub îndrumarea dnei Melanie Cowan. Analiza datelor a fost efectuată utilizând EpiInfo versiunea 3.5.4. şi metodele corespunzătoare referitoare la designul complex al eşantionului din studiu.

Au fost estimate prevalenţa şi indicatorii tendinţei centrale ai factorilor de risc pentru BNT. Indicatorii de rezultat (prevalenţa şi deviaţia de la medie) şi diferenţele între grupuri (grupuri de vârstă, de sex şi rural/urban) au fost calculate cu intervalul de încredere (IÎ) de 95%. Eroarea de eşantionare, care potenţial poate afecta precizia rezultatelor din prezentul studiu a fost măsurată prin eroarea standard a variabilelor. Limitele erorii prevalenţei şi indicatorilor tendinţei centrale au fost prezentate prin valori numerice ale valorilor limită inferioare şi superioare ale IÎ de 95%.

Rezultatele studiului prevalenţei factorilor de risc pentru BNT, precum prevalenţa şi indicatorii tendinţei centrale pot fi considerate reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind faptul că ele au fost ajustate, folosindu-se ponderarea populaţiei şi a eşantionului.


Introducerea și curăţarea datelor

Colectarea tuturor datelor în studiu a fost făcută, utilizându-se PDA. Informaţia din 38 de PDA, utilizate de echipele de colectare a datelor, a fost transferată într-o bază de date, astfel finalizându-se procesul de introducere a datelor. Datele au fost transformate in formatul Microsoft Excel®. Fiecare respondent din studiu a avut un identificator unic, compus din numărul cuibului, numărul gospodăriei în cuib şi numărul individual de identificare. În continuare, datele din studiu au fost compilate într-un singur fişier, iar exactitatea înscrierii vârstei, sexului şi ale altor variabile ale respondentului au fost stabilite pe parcursul unei săptămâni, utilizându-se funcțiile verificării intervalelor şi verificării logice. La sfârşit a fost efectuată verificarea datelor, utilizându-se codul de analiză oferit de CG al OMS, care a cuprins codul de verificare a datelor anterior efectuării fiecărei analize.

Ponderarea datelor

Deoarece datele au cuprins un eşantion din populaţia ţintă, a fost necesară ponderarea datelor. Astfel, ponderarea eşantionului şi ajustările au fost efectuate în vederea corectării diferenţelor în distribuţia conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă a eşantionului versus populaţia ţintă şi probabilităţile de selecţie. Produsul ponderării eşantionului şi ajustarea ponderării populaţionale au fost utilizate în toate analizele ponderate.

Analiza datelor

Analiza statistică a datelor din studiu a fost efectuată de echipa de analiză statistică a Centrului Național de Sănătate Publică sub îndrumarea dnei Melanie Cowan. Analiza datelor a fost efectuată utilizând EpiInfo versiunea 3.5.4. şi metodele corespunzătoare referitoare la designul complex al eşantionului din studiu.

Au fost estimate prevalenţa şi indicatorii tendinţei centrale ai factorilor de risc pentru BNT. Indicatorii de rezultat (prevalenţa şi deviaţia de la medie) şi diferenţele între grupuri (grupuri de vârstă, de sex şi rural/urban) au fost calculate cu intervalul de încredere (IÎ) de 95%. Eroarea de eşantionare, care potenţial poate afecta precizia rezultatelor din prezentul studiu a fost măsurată prin eroarea standard a variabilelor. Limitele erorii prevalenţei şi indicatorilor tendinţei centrale au fost prezentate prin valori numerice ale valorilor limită inferioare şi superioare ale IÎ de 95%.

Rezultatele studiului prevalenţei factorilor de risc pentru BNT, precum prevalenţa şi indicatorii tendinţei centrale pot fi considerate reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind faptul că ele au fost ajustate, folosindu-se ponderarea populaţiei şi a eşantionului.


Indicatorii demografici

Au fost analizaţi următorii indicatori demografici, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educaţie, etnia, ocupaţia, venitul gospodăriei şi statutul marital al respondenţilor.

La studiu au participat 4807 respondenţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, din toate teritoriile administrative ale Republicii Moldova, inclusiv din municipiul Chişinău. Raioanele din partea stângă a râului Nistru şi municipiul Bender nu au participat la studiu. Din totalul de 4807 respondenţi, 1827 au fost bărbaţi şi 2980 au fost femei (tabelul 4). Din punct de vedere al grupurilor de vârstă, 848 persoane aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, 1233 persoane aveau vârsta cuprinsă între 30 şi 44 de ani, 1688 persoane aveau vârsta cuprinsă între 45 şi 59 de ani şi 1038 persoane aveau vârsta cuprinsă între 60 şi 69 de ani.

Tabelul 4. Distribuția populației din studiu pe grupuri de vârstă și sexe

Grupul de vârstă(ani)

Bărbați Femei Ambele sexe

n % n % n %

18–29 329 38,8 519 61,2 848 17,6

30–44 473 38,4 760 61,6 1 233 25,7

45–59 678 40,2 1 010 59,8 1 688 35,1

60–69 347 33,4 691 66,6 1 038 21,6

18–69 1 827 38,0 2 980 62,0 4 807 100,0

Din numărul total de respondenţi, 77,4% au fost români/moldoveni, 8,9% au fost ruşi, 6,7% ucraineni, 3,8% găgăuzi, 0,5% romi şi 2,6% alte grupuri etnice. Referitor la mediul de rezidenţă, 2753 persoane au fost din mediul de rezidenţă urban şi 2042 persoane din mediul rural (tabelul 5).

Tabelul 5. Distribuția populației din studiu pe medii de rezidență și etnii

EtniaRural Urban Total

n%

(etnia)

%

(mediul)n

%

(etnia)

%

(mediul)n

%

(etnia)

%

(mediul)Român/Moldovan 1 760 86,2 47,4 1 952 70,9 52,6 3 712 77,4 100,0

Rus 46 2,3 10,8 381 13,8 89,2 427 8,9 100,0

Ucrainean 116 5,7 35,9 207 7,5 64,1 323 6,7 100,0

Găgăuz 78 3,8 42,4 106 3,9 57,6 184 3,8 100,0

Rom 6 0,3 24,0 19 0,7 76,0 25 0,5 100,0

Alte grupuri etnice 36 1,8 29,0 88 3,2 71,0 124 2,6 100,0

Total 2 042 100,0 42,6 2 753 100,0 57,4 4 795 100,0 100,0

REZULTATELE STUDIULUI


Distribuţia respondenţilor din studiu, în funcție de grupurile de vârstă, de sex şi mediul de rezidenţă, a fost comparabilă cu cea a populaţiei generale.

Statutul marital

Majoritatea respondenţilor din studiu (64,7%) erau căsătoriţi, 10,9% nu au fost căsătoriţi niciodată, 11,7% erau văduvi, 7,7% erau divorţaţi, 2,6% erau convieţuitori şi 2,5% erau separaţi. Proporţia persoanelor care nu au fost niciodată căsătorite a fost mai mare printre bărbaţi (14,4%) în comparaţie cu femeile (8,7%), iar proporţia persoanelor văduve a fost de trei ori mai mare printre femei (15,5%) în comparaţie cu bărbaţii (5,2%) (Anexa nr.3).

Educația

Numărul mediu al anilor de studii petrecuți în instituţiile educaționale a constituit 11,7 ani, bărbaţii petrecând în medie 11,6 ani, iar femeile petrecând în medie 11,7 ani (tabelul 6). Grupurile de vârstă mai tinere au avut tendinţa să petreacă ceva mai mulţi ani în educație/ şcolarizare în comparaţie cu grupurile de vârstă mai mari.

Tabelul 6. Numărul mediu al anilor de educație pe sexe și grupuri de vârstă



nNumărul

mediu de anin

Numărul mediu de ani

nNumărul

mediu de ani

18–29 329 12,4 518 12,3 847 12,3

30–44 472 11,8 759 12,3 1 231 12,1

45–59 674 11,4 1 007 11,5 1 681 11,4

60–69 345 11,2 687 10,8 1 032 10,9

18–69 1 820 11,6 2 971 11,7 4 791 11,7

Rezultatele studiului au arătat, că 0,5% din populaţie nu a fost şcolarizată formal sau nu au finalizat şcoala primară, 0,9% au finalizat şcoala primară, 17,2% au finalizat ciclul gimnazial1, 23,9% au finalizat ciclul secundar/liceal2, 35,7% au finalizat colegiul sau şcoala profesională, iar 21,8% au finalizat universitatea sau instruirea postuniversitară (Tabelul 7).

Compararea nivelului educaţional în funcție de sex denotă că femeile au avut o probabilitate mai mare de a avea studii universitare sau postuniversitare finalizate, pe când bărbaţii au avut o probabilitate mai mare de a avea şcoala medie/liceul sau colegiul/şcoala profesională finalizate (Anexa nr. 3). Compararea nivelelor educaţionale conform grupurilor de vârstă a arătat că grupurile de vârstă 18-29 ani şi 45-59 ani (atât printre bărbaţi, cât şi printre femei) au avut o probabilitate mai mare de a avea şcoala medie/liceul finalizată în comparaţie cu grupurile de vârstă 30-44 ani şi 60-69 ani. Proporţia respondenţilor care au finalizat studiile universitare sau postuniversitare este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere (18-29 ani şi 30-44 ani) în comparaţie cu respondenţii din grupul de vârstă 45-69 de ani, femeile având o probabilitate mai mare de a avea finalizate aceste nivele educaţionale.

1 Educația gimnazială constituie educația completă de la 11 până la 16 ani.

2 Educația liceală cuprinde următorii trei ani de educație după nivelul gimnazial (16 – 18/19 ani).


Distribuţia respondenţilor din studiu, în funcție de grupurile de vârstă, de sex şi mediul de rezidenţă, a fost comparabilă cu cea a populaţiei generale.

Statutul marital

Majoritatea respondenţilor din studiu (64,7%) erau căsătoriţi, 10,9% nu au fost căsătoriţi niciodată, 11,7% erau văduvi, 7,7% erau divorţaţi, 2,6% erau convieţuitori şi 2,5% erau separaţi. Proporţia persoanelor care nu au fost niciodată căsătorite a fost mai mare printre bărbaţi (14,4%) în comparaţie cu femeile (8,7%), iar proporţia persoanelor văduve a fost de trei ori mai mare printre femei (15,5%) în comparaţie cu bărbaţii (5,2%) (Anexa nr.3).

Educația

Numărul mediu al anilor de studii petrecuți în instituţiile educaționale a constituit 11,7 ani, bărbaţii petrecând în medie 11,6 ani, iar femeile petrecând în medie 11,7 ani (tabelul 6). Grupurile de vârstă mai tinere au avut tendinţa să petreacă ceva mai mulţi ani în educație/ şcolarizare în comparaţie cu grupurile de vârstă mai mari.

Tabelul 6. Numărul mediu al anilor de educație pe sexe și grupuri de vârstă



nNumărul

mediu de anin

Numărul mediu de ani

nNumărul

mediu de ani

18–29 329 12,4 518 12,3 847 12,3

30–44 472 11,8 759 12,3 1 231 12,1

45–59 674 11,4 1 007 11,5 1 681 11,4

60–69 345 11,2 687 10,8 1 032 10,9

18–69 1 820 11,6 2 971 11,7 4 791 11,7

Rezultatele studiului au arătat, că 0,5% din populaţie nu a fost şcolarizată formal sau nu au finalizat şcoala primară, 0,9% au finalizat şcoala primară, 17,2% au finalizat ciclul gimnazial1, 23,9% au finalizat ciclul secundar/liceal2, 35,7% au finalizat colegiul sau şcoala profesională, iar 21,8% au finalizat universitatea sau instruirea postuniversitară (Tabelul 7).

Compararea nivelului educaţional în funcție de sex denotă că femeile au avut o probabilitate mai mare de a avea studii universitare sau postuniversitare finalizate, pe când bărbaţii au avut o probabilitate mai mare de a avea şcoala medie/liceul sau colegiul/şcoala profesională finalizate (Anexa nr. 3). Compararea nivelelor educaţionale conform grupurilor de vârstă a arătat că grupurile de vârstă 18-29 ani şi 45-59 ani (atât printre bărbaţi, cât şi printre femei) au avut o probabilitate mai mare de a avea şcoala medie/liceul finalizată în comparaţie cu grupurile de vârstă 30-44 ani şi 60-69 ani. Proporţia respondenţilor care au finalizat studiile universitare sau postuniversitare este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere (18-29 ani şi 30-44 ani) în comparaţie cu respondenţii din grupul de vârstă 45-69 de ani, femeile având o probabilitate mai mare de a avea finalizate aceste nivele educaţionale.

1 Educația gimnazială constituie educația completă de la 11 până la 16 ani.

2 Educația liceală cuprinde următorii trei ani de educație după nivelul gimnazial (16 – 18/19 ani).


Tabelul 7. Cel mai înalt nivel de educaţie, ambele sexe, pe grupuri de vârstă

Grupul de vârstă

(ani)n

Fără școlarizare

formală/ n-au finalizat

școala primară (%)

Au finalizat școala

primară (%)

Au finalizat gimnaziul*

(%)

Au finalizat școala

secundară/ liceul** (%)

Au finalizat colegiul/

școala profesională

(%)

Au finalizat studiile

universitare/ postuniversitare

(%)

18–29 846 0,4 1,1 20,2 26,4 22,6 29,4

30–44 1 226 0,6 0,4 17,0 21,5 33,8 26,7

45–59 1 682 0,5 0,5 11,2 27,3 43,5 17,0

60–69 1 031 0,8 2,1 24,6 19,0 35,7 17,7

18–69 4 785 0,5 0,9 17,2 23,9 35,7 21,8

* Educație completă de la 11 până la 16 ani. ** Trei ani de educație după nivelul gimnazial (16 -18/19 ani).

Statutul ocupaţional

Mai puţin de jumătate (48,4%) din respondenţii participanți la studiu au fost angajaţi în câmpul muncii (57,2% bărbaţi şi 43,2% femei). Conform rezultatelor studiului, din cei 48,4% respondenți angajați în câmpul muncii, 21,6% de respondenţi au fost angajaţi în sectorul guvernamental, 17,0% au fost angajaţi în sectorul neguvernamental şi 9,8% au fost angajaţi pe cont propriu. Bărbaţii au fost angajaţi predominant în instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale (21,6%) sau angajaţi pe cont propriu (15,9%), iar femeile au avut o probabilitate mai mare de angajare în instituţiile guvernamentale (22,8%) (Tabelul 8 şi Anexa nr.3).

Tabelul 8. Angajarea în câmpul muncii, ambele sexe, pe grupuri de vârstă

Grupul de vârstă (ani)

nAngajați

guvernamentali (%)

Angajați neguvernamentali

(%)

Angajați pe cont propriu (%)

Neremunerați (%)

18–29 846 12,8 16,7 8,2 62,4

30–44 1 223 27,4 24,3 13,1 35,2

45–59 1 678 27,4 19,2 13,1 40,3

60–69 1 034 12,5 5,3 2,0 80,2

18–69 4 781 21,6 17,0 9,8 51,6

Rata populaţiei nesalariate şi neangajate în câmpul muncii (şomeri) a constituit 51,6%, cu o prevalenţă mai mare printre femei (56,9%) în comparaţie cu bărbaţii (42,9%) (Anexa nr.3). Din numărul persoanelor nesalariate, 8,9% au fost studenţi, 28,1% au fost casnici, 41,3% au fost pensionari şi 1,8% au fost altfel „neplătiți”3. Din cei neangajaţi în câmpul muncii (şomeri), 16,8% au fost apţi de muncă, iar 3,2% au fost inapţi de muncă. Rata persoanelor casnice şi pensionate a fost mai mare printre femei (33,6% şi 44,1%, respectiv) în comparaţie cu bărbaţii (16,2% şi 35,1%, respectiv), iar rata studenţilor a fost mai mare printre bărbaţi (10,9%) în comparaţie cu femeile (7,9%). În acelaşi timp, rata bărbaților neangajați în câmpul muncii (şomeri), dar apţi de muncă (30,6%) a fost de trei ori mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (10,4%) (Tabelul 9 şi Anexa nr.3).

3 Noţiunile nesalariat şi neplătit sunt utilizate aici în conformitate cu terminologia standardizată din chestionarul OMS.


Tabelul 9. Munca neremunerată și neangajarea în câmpul muncii, ambele sexe, pe grupuri de vârstă


Ambele sexe

nNeplătiți

(%)Studenți (%) Casnici (%)

Pensionari (%)

Neangajați în câmpul muncii

Apți de muncă (%)

Inapți de muncă (%)

18–29 528 2,5 40,7 40,9 0,2 14,6 1,1

30–44 431 1,6 0,9 55,0 4,4 32,9 5,1

45–59 677 3,1 0,0 30,3 35,2 25,7 5,8

60–69 829 0,4 0,0 4,1 91,6 2,5 1,4

18–69 2 465 1,8 8,9 28,1 41,3 16,8 3,2

Venitul gospodăriei

Venitul gospodăriei pentru populaţia participantă la studiu a fost evaluat în baza veniturilor medii pe parcursul ultimului an. În total 3845 de persoane din 4807 respondenţi participanți la studiu au răspuns la întrebarea „Care a fost venitul mediu al gospodăriei pe parcursul anului precedent?”, avându-se în vedere venitul consolidat al persoanelor adulte (cu vârsta de 18 ani şi mai mult). Venitul mediu anual per capita raportat a fost de 28762,2 MDL (Tabelul 10).

Tabelul 10. Venitul mediu anual per capita (MDL)

Venitul mediu anual per capital

n Media (MDL)

3 845 28 762,2

Consumul de tutun

Participanţii la studiu au fost întrebaţi despre statutul lor actual de fumător, experienţa anterioară privind fumatul, vârsta la care au început să fumeze, durata fumatului, cantitatea de ţigarete fumate zilnic, consumul produselor din tutun care nu se aprind, tipurile de produse din tutun folosite şi durata expunerii la fumul de tutun.

Rata totală a fumătorilor actuali (fumători zilnici şi nezilnici) de toate produsele din tutun a constituit 25,3% (IÎ 95%: 23,4-27,2). Proporţia bărbaţilor fumători (43,6%) a fost mult mai mare în comparaţie cu cea a femeilor fumătoare (5,6%). În acelaşi timp, s-a atestat o creştere considerabilă a proporţiei fumătorilor în grupurile de vârstă tinere, atât la respondenţii bărbaţi, cât şi la respondenţii femei (Tabelul 11).


Tabelul 9. Munca neremunerată și neangajarea în câmpul muncii, ambele sexe, pe grupuri de vârstă


Ambele sexe

nNeplătiți

(%)Studenți (%) Casnici (%)

Pensionari (%)

Neangajați în câmpul muncii

Apți de muncă (%)


18–29 528 2,5 40,7 40,9 0,2 14,6 1,1

30–44 431 1,6 0,9 55,0 4,4 32,9 5,1

45–59 677 3,1 0,0 30,3 35,2 25,7 5,8

60–69 829 0,4 0,0 4,1 91,6 2,5 1,4

18–69 2 465 1,8 8,9 28,1 41,3 16,8 3,2

Venitul gospodăriei

Venitul gospodăriei pentru populaţia participantă la studiu a fost evaluat în baza veniturilor medii pe parcursul ultimului an. În total 3845 de persoane din 4807 respondenţi participanți la studiu au răspuns la întrebarea „Care a fost venitul mediu al gospodăriei pe parcursul anului precedent?”, avându-se în vedere venitul consolidat al persoanelor adulte (cu vârsta de 18 ani şi mai mult). Venitul mediu anual per capita raportat a fost de 28762,2 MDL (Tabelul 10).

Tabelul 10. Venitul mediu anual per capita (MDL)

Venitul mediu anual per capital

n Media (MDL)

3 845 28 762,2

Consumul de tutun

Participanţii la studiu au fost întrebaţi despre statutul lor actual de fumător, experienţa anterioară privind fumatul, vârsta la care au început să fumeze, durata fumatului, cantitatea de ţigarete fumate zilnic, consumul produselor din tutun care nu se aprind, tipurile de produse din tutun folosite şi durata expunerii la fumul de tutun.

Rata totală a fumătorilor actuali (fumători zilnici şi nezilnici) de toate produsele din tutun a constituit 25,3% (IÎ 95%: 23,4-27,2). Proporţia bărbaţilor fumători (43,6%) a fost mult mai mare în comparaţie cu cea a femeilor fumătoare (5,6%). În acelaşi timp, s-a atestat o creştere considerabilă a proporţiei fumătorilor în grupurile de vârstă tinere, atât la respondenţii bărbaţi, cât şi la respondenţii femei (Tabelul 11).


Tabelul 11. Rata fumătorilor actuali, pe grupuri de vârstă și sexe



nFumători

actuali (%)

IÎ 95% nFumători

actuali %)

IÎ 95% nFumători

actuali (%)

IÎ 95%

18–29 327 44,5 38,1–50,9 515 7,4 4,8–10,0 842 27,4 23,2–31,5

30–44 471 47,9 42,9–52,9 758 6,6 4,7–8,5 1 229 28,9 25,7–32,1

45–59 675 42,0 37,3–46,8 1 005 4,0 2,7–5,3 1 680 22,3 19,6–24,9

60–69 346 30,6 25,5–35,7 684 1,8 0,9–2,8 1 030 16,1 13,3–18,9

18–69 1 819 43,6 40,6–46,7 2 962 5,6 4,5–6,7 4 781 25,3 23,4–27,2

Nu a fost stabilită o diferenţă semnificativă statistic între rata bărbaţilor fumători actuali în funcţie de mediul de rezidenţă, rural sau urban, dar prevalenţa a fost mai mare printre populaţia din mediul rural (44,3%, IÎ 95%: 39,7-48,9 vs. 42,9%, IÎ 95%: 39,0-46,7). Diferenţa în prevalenţa fumatului la femei în funcţie de mediul de rezidenţă, rural sau urban, a fost statistic semnificativă: 1,3% (IÎ 95%: 0,3-2,2) şi 10,4% (IÎ 95%: 8,4-12,5), respectiv (Figura 1). Proporţia fumătorilor actuali zilnici şi nezilnici a fost mai mare în grupurile de vârstă tinere (18-44 ani) ale populaţiei participante la studiu (Figura 2).

Figura 1. Rata fumătorilor actuali, pe sexe și medii de rezidență

Figura 2. Statutul de fumător, pe grupuri de vârstă


Studiul SDS, efectuat în Republica Moldova în anul 2005 (8) a arătat că rata bărbaţilor care fumau ţigarete a constituit 51,1%, iar cea a femeilor 7,1%. Astfel, putem spune că politicile anti-tutun au avut un efect pozitiv în perioada 2005-2014. Studiul SDS a stabilit, de asemenea, că prevalenţa fumatului printre femei a fost mult mai răspândită în mediul de rezidenţă urban (14%) în comparație cu mediul rural (2%). Printre bărbaţi, diferenţa în funcţie de mediul de rezidenţă, urban-rural, a fost inversă în comparaţie cu prezentul studiu: 49% în mediul urban şi 53% în mediul rural. Trebuie de menţionat faptul că SDS a fost efectuat la populaţia cu vârsta între 15 şi 59 de ani pentru bărbaţi şi 15-49 de ani pentru femei.

92% din toţi fumătorii curenţi de ambele sexe fumau zilnic în Republica Moldova. Proporția fumătorilor zilnici printre bărbaţi a fost de 93% şi este mai înaltă în comparaţie cu cea înregistrată printre femei (82,3%), dar grupul de vârstă cu cea mai mare prevalenţă a fumătorilor zilnici a fost cel al femeilor de 60-69 ani (100%). Rata fumătorilor zilnici creşte uşor concomitent cu vârsta respondenţilor (Figura 3).

Figura 3. Cota fumătorilor zilnici printre fumători, pe sexe și grupuri de vârstă

Studiul a stabilit că bărbaţii au început să fumeze mai devreme în comparaţie cu femeile (vârsta medie = 17,5 ani la bărbaţi vs. 19,5 ani la femei). Aproape că nu au existat diferenţe între grupurile de vârstă ale bărbaţilor referitor la vârsta medie a începutului fumatului, aceasta variind de la 17 ani în grupul de vârstă 18-29 ani, până la 17,7 ani în grupul de vârstă 60-69 de ani. Variaţia printre femei a fost puţin mai mare, de la 17,7 până la 24,5 ani în medie în grupul de vârstă respectiv (Figura 4).


Studiul SDS, efectuat în Republica Moldova în anul 2005 (8) a arătat că rata bărbaţilor care fumau ţigarete a constituit 51,1%, iar cea a femeilor 7,1%. Astfel, putem spune că politicile anti-tutun au avut un efect pozitiv în perioada 2005-2014. Studiul SDS a stabilit, de asemenea, că prevalenţa fumatului printre femei a fost mult mai răspândită în mediul de rezidenţă urban (14%) în comparație cu mediul rural (2%). Printre bărbaţi, diferenţa în funcţie de mediul de rezidenţă, urban-rural, a fost inversă în comparaţie cu prezentul studiu: 49% în mediul urban şi 53% în mediul rural. Trebuie de menţionat faptul că SDS a fost efectuat la populaţia cu vârsta între 15 şi 59 de ani pentru bărbaţi şi 15-49 de ani pentru femei.

92% din toţi fumătorii curenţi de ambele sexe fumau zilnic în Republica Moldova. Proporția fumătorilor zilnici printre bărbaţi a fost de 93% şi este mai înaltă în comparaţie cu cea înregistrată printre femei (82,3%), dar grupul de vârstă cu cea mai mare prevalenţă a fumătorilor zilnici a fost cel al femeilor de 60-69 ani (100%). Rata fumătorilor zilnici creşte uşor concomitent cu vârsta respondenţilor (Figura 3).

Figura 3. Cota fumătorilor zilnici printre fumători, pe sexe și grupuri de vârstă

Studiul a stabilit că bărbaţii au început să fumeze mai devreme în comparaţie cu femeile (vârsta medie = 17,5 ani la bărbaţi vs. 19,5 ani la femei). Aproape că nu au existat diferenţe între grupurile de vârstă ale bărbaţilor referitor la vârsta medie a începutului fumatului, aceasta variind de la 17 ani în grupul de vârstă 18-29 ani, până la 17,7 ani în grupul de vârstă 60-69 de ani. Variaţia printre femei a fost puţin mai mare, de la 17,7 până la 24,5 ani în medie în grupul de vârstă respectiv (Figura 4).


Figura 4. Vârsta medie a începutului fumatului, pe sexe și grupuri de vârstă

Marea majoritate a fumătorilor (99%) fumau ţigarete fabricate. Cantitatea medie de ţigarete fumate în fiecare zi de către fumătorii zilnici constituie 16,7 pentru toate grupurile de vârstă (IÎ 95%: 15,8-17,6). Bărbaţii fumau în medie 17,2 ţigarete pe zi, iar femeile 11,4 țigarete pe zi. Cea mai mare cantitate de ţigarete fumate zilnic s-a stabilit în grupul de vârstă 45-59 ani, pentru ambele sexe (Figura 5).

Figura 5. Cantitatea medie de țigarete fabricate fumate pe zi de către fumătorii zilnici, pe sexe și grupuri de vârstă

Majoritatea fumătorilor zilnici (86%) fumau mai mult de 10 ţigarete pe zi (Figura 6). Cea mai mare cotă a bărbaţilor fumători zilnici (55%, IÎ 95%: 50,4-59,9) fumau 15-24 de ţigarete pe zi în comparaţie cu 22,8% de femei (IÎ 95%: 14,5-31,1), care fumau aceeaşi cantitate.


Figura 6. Distribuția fumătorilor zilnici în funcție de cantitatea de țigarete fabricate sau de tutun care se autorulează, fumate pe zi, pe sexe

Circa 40% din numărul total al respondenţilor fumători curenţi au încercat să renunţe să mai fumeze pe parcursul ultimului an (39,9% de bărbaţi (IÎ 95%: 35,6-44,2) şi 34,7% de femei (IÎ 95%: 26,3-43,0)). Diferenţa de sex privind proporţia celor care au încercat să renunţe să fumeze pare să nu fie statistic semnificativă (Figura 7). Aproximativ 49% din respondenţii bărbaţi şi 39% din femeile fumătoare, care au avut o vizită la medic sau alt lucrător medical în ultimele 12 luni au fost sfătuiți să renunțe la fumat.

Figura 7. Cota fumătorilor actuali care au încercat să renunțe să fumeze pe parcursul ultimilor 12 luni, pe sexe și grupuri de vârstă


Figura 6. Distribuția fumătorilor zilnici în funcție de cantitatea de țigarete fabricate sau de tutun care se autorulează, fumate pe zi, pe sexe

Circa 40% din numărul total al respondenţilor fumători curenţi au încercat să renunţe să mai fumeze pe parcursul ultimului an (39,9% de bărbaţi (IÎ 95%: 35,6-44,2) şi 34,7% de femei (IÎ 95%: 26,3-43,0)). Diferenţa de sex privind proporţia celor care au încercat să renunţe să fumeze pare să nu fie statistic semnificativă (Figura 7). Aproximativ 49% din respondenţii bărbaţi şi 39% din femeile fumătoare, care au avut o vizită la medic sau alt lucrător medical în ultimele 12 luni au fost sfătuiți să renunțe la fumat.

Figura 7. Cota fumătorilor actuali care au încercat să renunțe să fumeze pe parcursul ultimilor 12 luni, pe sexe și grupuri de vârstă


Circa 16,5% de respondenţi din populaţia de studiu au fost expuşi la fumul de tutun la domiciliu. Contrar aşteptărilor, bărbaţii au fost expuşi mai mult în comparaţie cu femeile (17,3% vs. 15,7%) (Figura 8). O diferenţă semnificativă între sexe poate fi observată referitor la expunerea la fumul de tutun la locul de muncă. Astfel, distribuţia expunerii la fumul de tutun la locul de muncă a fost de 35% pentru bărbaţi (IÎ 95%: 31,1-38,9) şi de 17,2% printre femei (IÎ 95%: 14.4-19,9) (Figura 9).

Figura 8. Cota respondenților expuși la fumul de tutun la domiciliu pe parcursul ultimilor 30 de zile, pe sexe și grupuri de vârstă

Figura 9. Cota respondenților expuși la fumul de tutun la locul de muncă pe parcursul ultimelor 30 de zile, pe sexe și grupuri de vârstă


Concluzii

1. O pătrime din populaţia Republicii Moldova (25,3%) şi 4 din 10 bărbaţi sunt fumători actuali, ceea ce îi plasează sub un risc înalt pentru BNT. Femeile din mediul urban fumează mai mult (10,4%) în comparaţie cu cele din mediul rural (1,3%).

2. Nouă din zece fumători (92,0%) au fost fumători zilnici. Cota fumătorilor zilnici printre bărbaţii fumători (93,0%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor fumătoare (82,3%).

3. Ţigaretele fabricate sunt cel mai pe larg utilizat produs din tutun (utilizat de 99% din populația studiată). Bărbaţii au fumat zilnic mai multe ţigarete (17,2) în comparaţie cu femeile (11,4).

4. Una din şase persoane (16,5%) a fost expusă la fumul de tutun acasă, iar una din patru persoane la locul de muncă (26,2%), cu mai mulţi bărbaţi (35,0%) expuşi în comparaţie cu femeile (17,2%), ceea ce creşte considerabil riscul pentru BNT printre persoanele expuse la fumul de tutun.

Consumul de alcool

Obiceiurile de consum ale alcoolului, frecvenţa consumului de alcool şi riscurile asociate cu consumul de alcool au fost studiate în funcție de sex, vârstă şi mediul de rezidenţă al respondenţilor participanţi în studiu.

61,9% (IÎ 95%: 66,3-73,2) din toţi respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani au consumat alcool pe parcursul ultimilor 30 de zile. Proporţia bărbaţilor (69,8%, IÎ 95%: 66,3-73,2) a fost semnificativ mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (53,5%, IÎ 95%: 50,5-56,4) (Figura 10 şi Tabelul 12). Cifrele arată o descreştere a consumului de alcool în Republica Moldova în comparaţie cu rezultatele din SDS din anul 2005 (8), care a raportat o prevalenţă de 81% printre bărbaţi şi 59% printre femei. Cu toate că, SDS a analizat grupuri de vârstă diferite (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-49 pentru femei), prevalenţa mai joasă a consumului de alcool în grupurile de vârstă mai tinere şi cele mai vârstnice susţine concluzia noastră referitor la tendinţa pozitivă privind reducerea consumului de alcool.

Figura 10. Situația privind consumul de alcool, pe sexe


Tabelul 12. Distribuția consumatorilor actuali de alcool pe sexe și grupuri de vârstă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18–29 326 68,6 61,9–75,3 513 53,7 48,4–59,1 839 61,7 57,1–66,4

30–44 471 70,6 65,6–75,7 758 57,0 52,4–61,5 1 229 64,3 60,6–68,1

45–59 674 71,1 66,6–75,6 1 004 51,8 47,7–56,0 1 678 61,1 57,7–64,5

60–69 345 67,9 61,5–74,3 684 47,7 42,9–52,5 1 029 57,7 53,6–61,8

18–69 1 816 69,8 66,3–73,2 2 959 53,5 50,5–56,4 4 775 61,9 59,3–64,6

Rezultatele studiului denotă o prevalenţă mai mare a consumatorilor actuali de alcool în mediul rural. 64,5% (IÎ 95%: 60,6-68,3) din toţi respondenţii de ambele sexe din mediul rural au consumat alcool în ultimele 30 de zile, pe când în mediul urban prevalenţa a constituit 59% (IÎ 95%: 55,5-62,5 (Figura 11).

Figura 11. Distribuția consumatorilor actuali de alcool pe sexe și medii de rezidență

Circa 9% de bărbaţi şi 3% de femei din populaţia studiată au consumat alcool în fiecare zi. Se atestă creşterea ponderii consumatorilor zilnici de alcool de ambele sexe în comparaţie cu SDS 2005, în care prevalenţa a constituit 3,8% pentru bărbaţi şi 0,7% pentru femei (8). Proporţia tuturor respondenţilor care au consumat alcool zilnic constituie 6,1%, a celor care au consumat alcool 5-6 zile pe săptămână - 2,8%, iar a celor care au consumat alcool de 1-3 ori pe săptămână – 29,7%. Ceilalţi respondenţi (71,4%) au raportat că au consumat alcool de 3 ori pe lună sau mai rar (Figura 12).


Figura 12. Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni, pe sexe și grupuri de vârstă

Obiceiurile de consum al alcoolului au fost analizate în continuare prin elucidarea frecvenţei consumului de alcool în ultimele 30 de zile şi a numărului de băuturi standard per ocazie de consum de alcool. În ultimele 30 de zile consumatorii actuali de alcool au consumat alcool în medie la 3,7 ocazii (IÎ 95%: 3,4-4,0), bărbaţii la 4,5 ocazii (IÎ 95%: 4,0-5,0) şi femeile la 2,6 ocazii (IÎ 95%: 2,4-2,9). Cel mai mare număr mediu de ocazii de consum al alcoolului a fost înregistrat în grupul de vârstă 45-59 ani (Figura 13). Numărul mediu al ocaziilor de consum al alcoolului a fost mai mare printre populaţia din mediul rural, cu 4,2 ocazii (IÎ 95%: 3,6-4,8) în comparație cu rezidenţii din mediul urban, cu 3,1 ocazii (IÎ 95%: 2,8-3,4) (Tabelul 13).

Figura 13. Numărul mediu de ocazii de consum al alcoolului în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și grupuri de vârstă


Figura 12. Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni, pe sexe și grupuri de vârstă

Obiceiurile de consum al alcoolului au fost analizate în continuare prin elucidarea frecvenţei consumului de alcool în ultimele 30 de zile şi a numărului de băuturi standard per ocazie de consum de alcool. În ultimele 30 de zile consumatorii actuali de alcool au consumat alcool în medie la 3,7 ocazii (IÎ 95%: 3,4-4,0), bărbaţii la 4,5 ocazii (IÎ 95%: 4,0-5,0) şi femeile la 2,6 ocazii (IÎ 95%: 2,4-2,9). Cel mai mare număr mediu de ocazii de consum al alcoolului a fost înregistrat în grupul de vârstă 45-59 ani (Figura 13). Numărul mediu al ocaziilor de consum al alcoolului a fost mai mare printre populaţia din mediul rural, cu 4,2 ocazii (IÎ 95%: 3,6-4,8) în comparație cu rezidenţii din mediul urban, cu 3,1 ocazii (IÎ 95%: 2,8-3,4) (Tabelul 13).

Figura 13. Numărul mediu de ocazii de consum al alcoolului în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și grupuri de vârstă


Tabelul 13. Numărul mediu al ocaziilor de consum al alcoolului în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali (ultimele 30 de zile), pe sexe și medii de rezidență


nNumărul mediu de

ocazii IÎ 95% n

Numărul mediu de

ocazii IÎ 95% n

Numărul mediu de

ocazii IÎ 95%

Rural 513 5,4 4,4–6,3 617 2,7 2,3–3,0 1 130 4,2 3,6–4,8

Urban 666 3,5 3,1–3,9 822 2,6 2,2–2,9 1 488 3,1 2,8–3,4

Total 1 179 4,5 4,0–5,0 1 439 2,6 2,4–2,9 2 618 3,7 3,4–4,0

Consumatorii actuali de alcool au consumat în medie 3,4 băuturi la o ocazie de băut (IÎ 95%: 3,1-3,6), bărbaţii consumând 4,2 băuturi (IÎ 95%: 3,8-4,6), iar femeile – 2,2 băuturi (IÎ 95%: 2,1-2,4). În toate grupurile de vârstă, bărbaţii au consumat aproape de două ori mai mult alcool la o ocazie de băut în comparaţie cu femeile (Figura 14). Este necesar de remarcat, că dacă numărul ocaziilor de băut a fost mai mare printre populaţia rurală, atunci numărul mediu al băuturilor standard la o ocazie de băut a fost mai mare printre populaţia urbană: 3,4 băuturi (IÎ 95%: 3,2-3,7) în comparație cu 3,3 băuturi (IÎ 95%: 2,9-3,8) pentru rezidenţii rurali (Tabelul 14).

Figura 14. Numărul mediu de băuturi standard la o ocazie de băut printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 14. Numărul mediu de băuturi standard la o ocazie de băut printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și medii de rezidență


nNumărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturi IÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95%

Rural 538 4,2 3,5–5,0 646 2,1 2,0–2,3 1 184 3,3 2,9–3,8

Urban 671 4,2 3,8–4,5 827 2,4 2,2–2,6 1 498 3,4 3,2–3,7

Total 1 209 4,2 3,8–4,6 1 473 2,2 2,1–2,4 2 682 3,4 3,1–3,6


Riscul asociat cu consumul de alcool a fost evaluat la consumatorii actuali de alcool (în ultimele 30 de zile) în baza cantităţii medii de alcool consumat la o ocazie de băut în ultimele 30 de zile. Rezultatele au arătat, că 97,5% din toţi consumatorii actuali de alcool (IÎ 95%: 96,9-98,2) au avut un risc mic asociat cu consumul de alcool; 0,8% de bărbaţi (IÎ 95%: 0,3-1,2) şi 0,9% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,4) au avut un risc mediu, iar 2,4% de bărbaţi (IÎ 95%: 1,5-3,3) şi 0,7% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,2) au avut un risc înalt (Tabelul 15).

Tabelul 15. Nivelele volumului consumului de alcool înalt, intermediar și jos printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe

nNivel înalt de consum (≥ 60 g) (%)

IÎ 95%

Nivel intermediar de

consum (40,0–59,9 g)

(%)

IÎ 95%Nivel jos

de consum (< 40 g) (%)

IÎ 95%

Bărbați 1 147 2,4 1,5–3,3 0,8 0,3–1,2 96,9 95,9–97,9

Femei 1 431 0,7 0,3–1,2 0,9 0,3–1,4 98,4 97,7–99,1

Ambele sexe 2 578 1,7 1,1–2,2 0,8 0,5–1,2 97,5 96,9–98,2

Printre respondenții participanți la studiu, una din cinci persoane a consumat şase şi mai multe băuturi la o ocazie cel puţin o dată pe parcursul ultimilor 30 de zile, cu o diferență semnificativă între bărbaţi şi femei. Total, 29% de bărbaţi (IÎ 95%: 25,4-32,6) şi 9,2% de femei (IÎ 95%: 7,6-10,9) au raportat că au consumat şase şi mai multe băuturi cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Este alarmant că proporţia persoanelor cu experienţa menţionată este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere, atât printre bărbaţi, cât şi printre femei (Figura 15).

Figura 15. Consumul a șase și mai multe băuturi la o singură ocazie cel puțin o dată pe parcursul ultimilor 30 de zile printre populația totală

Aproape jumătate din respondenţii consumatori actuali de alcool (ultimele 30 de zile) au raportat că au consumat alcool neînregistrat (alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotarele Republicii Moldova, alcool nedestinat pentru băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial) pe parcursul ultimilor 7 zile: 51,2% printre bărbaţi (IÎ 95%: 46,6-55,9) şi 40,2% printre femei (IÎ 95%: 36,1-44,2) ) (Tabelul 16).


Riscul asociat cu consumul de alcool a fost evaluat la consumatorii actuali de alcool (în ultimele 30 de zile) în baza cantităţii medii de alcool consumat la o ocazie de băut în ultimele 30 de zile. Rezultatele au arătat, că 97,5% din toţi consumatorii actuali de alcool (IÎ 95%: 96,9-98,2) au avut un risc mic asociat cu consumul de alcool; 0,8% de bărbaţi (IÎ 95%: 0,3-1,2) şi 0,9% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,4) au avut un risc mediu, iar 2,4% de bărbaţi (IÎ 95%: 1,5-3,3) şi 0,7% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,2) au avut un risc înalt (Tabelul 15).

Tabelul 15. Nivelele volumului consumului de alcool înalt, intermediar și jos printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe

nNivel înalt de consum (≥ 60 g) (%)

IÎ 95%

Nivel intermediar de

consum (40,0–59,9 g)

(%)

IÎ 95%Nivel jos

de consum (< 40 g) (%)

IÎ 95%

Bărbați 1 147 2,4 1,5–3,3 0,8 0,3–1,2 96,9 95,9–97,9

Femei 1 431 0,7 0,3–1,2 0,9 0,3–1,4 98,4 97,7–99,1

Ambele sexe 2 578 1,7 1,1–2,2 0,8 0,5–1,2 97,5 96,9–98,2

Printre respondenții participanți la studiu, una din cinci persoane a consumat şase şi mai multe băuturi la o ocazie cel puţin o dată pe parcursul ultimilor 30 de zile, cu o diferență semnificativă între bărbaţi şi femei. Total, 29% de bărbaţi (IÎ 95%: 25,4-32,6) şi 9,2% de femei (IÎ 95%: 7,6-10,9) au raportat că au consumat şase şi mai multe băuturi cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Este alarmant că proporţia persoanelor cu experienţa menţionată este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere, atât printre bărbaţi, cât şi printre femei (Figura 15).

Figura 15. Consumul a șase și mai multe băuturi la o singură ocazie cel puțin o dată pe parcursul ultimilor 30 de zile printre populația totală

Aproape jumătate din respondenţii consumatori actuali de alcool (ultimele 30 de zile) au raportat că au consumat alcool neînregistrat (alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotarele Republicii Moldova, alcool nedestinat pentru băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial) pe parcursul ultimilor 7 zile: 51,2% printre bărbaţi (IÎ 95%: 46,6-55,9) şi 40,2% printre femei (IÎ 95%: 36,1-44,2) ) (Tabelul 16).


Tabelul 16. Consumul alcoolului neînregistrat*, pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 567 70,0 64,2–75,9 634 53,0 47,1–58,8 1 201 63,0 58,0–67,9

Urban 674 27,7 22,4–32,9 814 24,1 19,5–28,6 1 488 26,2 21,9–30,4

Total 1 241 51,2 46,6–55,9 1 448 40,2 36,1–44,2 2 689 46,6 42,9–50,3

* Alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotarele Republicii Moldova, alcool nedestinat pentru

băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial.

A fost efectuată analiza tipurilor de alcool consumat în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), inclusiv alcool înregistrat şi alcool neînregistrat (vin produs în condiţii de casă, spirt şi altele). Este bine cunoscut faptul că rata consumului de alcool neînregistrat este foarte înaltă în Republica Moldova, pe motivul existenței tradiţiilor locale de producere a alcoolului în condiţii de casă.

Figura 16 arată, că în ultimele 7 zile, 37% din cantitatea totală de alcool consumat de consumatorii actuali de alcool a fost alcool neînregistrat. Deşi diferenţa între bărbaţi şi femei nu este importantă, consumul de alcool neînregistrat este, totuşi, mai mare printre femei. Consumul de vin de casă constituie 28,8%, iar a băuturilor alcoolice produse în condiţii de casă – 5,9%. 6,1% din tot alcoolul neînregistrat (2,3% din tot alcoolul consumat) a fost alcool adus de peste hotarele țării, alcool surogat şi alte tipuri de alcool.

Figura 16. Consumul de alcool pe parcursul ultimelor șapte zile, pe tipuri și sexe


Concluzii

1. Doar una din şapte persoane a fost abstinentă pe parcursul vieţii referitor la consumul de alcool. Preva-lenţa băutorilor curenţi a fost mai mare în mediul rural (64,5%), în comparaţie cu mediul urban (58,0%).

2. Frecvenţa consumului de alcool a fost mai mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile.

3. Bărbaţii au consumat mai multe băuturi standard (4,2) la o ocazie medie în comparaţie cu femeile (2,2).

4. Una din cinci persoane a fost băutor înrăit, iar băutul înrăit a fost mai răspândit printre bărbaţi (29,0%) în comparaţie cu femeile (9,2%).

5. Una din două persoane a consumat alcool neînregistrat, aceasta datorându-se tradiţiilor locale de producere a alcoolului în condiţii de casă.

Regimul alimentarConsumul de fructe și legume

Consumul de fructe şi legume de către populaţia participantă la studiu a fost evaluat în funcţie de sex, vârstă şi mediul de rezidenţă. Numărul mediu de zile pe săptămână în care au fost consumate fructe şi legume a constituit 5,6 (IÎ 95%: 5,5-5,7) şi 5,9 (IÎ 95%: 5,7-6,0) (pentru fructe şi legume, respectiv). Femeile au consumat mai frecvent fructe - 5,8 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,7-5,9) în comparaţie cu bărbaţii - 5,4 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,2-5,6), diferenţa fiind semnificativă statistic, pe când bărbaţii au consumat legume în medie 5,9 zile pe săptămână, iar femeile - 5,8 zile pe săptămână. Atât consumul de fructe, cât şi cel de legume a fost mai frecvent printre grupurile de vârstă mai tinere (Tabelul 17 şi Tabelul 18). Trebuie de menţionat că colectarea datelor a fost făcută toamna, când disponibilitatea de fructe şi legume se presupune a fi cea mai mare în ţară. Aceste date, privind consumul mai mare de fructe şi legume toamna (legat de creşterea disponibilităţii sezoniere), sunt confirmate de datele nepublicate din studiul privind consumul alimentar, efectuat în 19984.

S-a stabilit, că frecvenţa consumului de fructe a fost mai mare printre populaţia rurală (5,7 zile pe săptămână cu IÎ 95%: 5,5-5,8) în comparaţie cu populaţia urbană (5,5 zile, IÎ 95%: 5,3-5,7). Și invers, populaţia urbană a consumat mai frecvent legume (6 zile pe săptămână) în comparaţie cu cea rurală (5,8 zile pe săptămână) (Figura 17).

Tabelul 17. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost consumate fructe, pe sexe și grupuri de vârstă



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95%

18–29 325 5,4 5,0–5,7 512 5,8 5,6–6,0 837 5,6 5,4–5,8

30–44 467 5,7 5,5–5,9 754 5,8 5,6–6,0 1 221 5,7 5,6–5,9

45–59 668 5,3 5,1–5,5 997 5,8 5,7–6,0 1 665 5,6 5,4–5,7

60–69 341 5,1 4,8–5,4 682 5,5 5,3–5,7 1 023 5,3 5,1–5,5

18–69 1 801 5,4 5,2–5,6 2 945 5,8 5,7–5,9 4 746 5,6 5,5–5,7

4 Studiu nepublicat din anul 1998 al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii privind consumul alimentar şi aporturile nutriţionale ale familiilor din Republica Moldova în primăvară-toamnă.


Concluzii

1. Doar una din şapte persoane a fost abstinentă pe parcursul vieţii referitor la consumul de alcool. Preva-lenţa băutorilor curenţi a fost mai mare în mediul rural (64,5%), în comparaţie cu mediul urban (58,0%).

2. Frecvenţa consumului de alcool a fost mai mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile.

3. Bărbaţii au consumat mai multe băuturi standard (4,2) la o ocazie medie în comparaţie cu femeile (2,2).

4. Una din cinci persoane a fost băutor înrăit, iar băutul înrăit a fost mai răspândit printre bărbaţi (29,0%) în comparaţie cu femeile (9,2%).

5. Una din două persoane a consumat alcool neînregistrat, aceasta datorându-se tradiţiilor locale de producere a alcoolului în condiţii de casă.

Regimul alimentarConsumul de fructe și legume

Consumul de fructe şi legume de către populaţia participantă la studiu a fost evaluat în funcţie de sex, vârstă şi mediul de rezidenţă. Numărul mediu de zile pe săptămână în care au fost consumate fructe şi legume a constituit 5,6 (IÎ 95%: 5,5-5,7) şi 5,9 (IÎ 95%: 5,7-6,0) (pentru fructe şi legume, respectiv). Femeile au consumat mai frecvent fructe - 5,8 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,7-5,9) în comparaţie cu bărbaţii - 5,4 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,2-5,6), diferenţa fiind semnificativă statistic, pe când bărbaţii au consumat legume în medie 5,9 zile pe săptămână, iar femeile - 5,8 zile pe săptămână. Atât consumul de fructe, cât şi cel de legume a fost mai frecvent printre grupurile de vârstă mai tinere (Tabelul 17 şi Tabelul 18). Trebuie de menţionat că colectarea datelor a fost făcută toamna, când disponibilitatea de fructe şi legume se presupune a fi cea mai mare în ţară. Aceste date, privind consumul mai mare de fructe şi legume toamna (legat de creşterea disponibilităţii sezoniere), sunt confirmate de datele nepublicate din studiul privind consumul alimentar, efectuat în 19984.

S-a stabilit, că frecvenţa consumului de fructe a fost mai mare printre populaţia rurală (5,7 zile pe săptămână cu IÎ 95%: 5,5-5,8) în comparaţie cu populaţia urbană (5,5 zile, IÎ 95%: 5,3-5,7). Și invers, populaţia urbană a consumat mai frecvent legume (6 zile pe săptămână) în comparaţie cu cea rurală (5,8 zile pe săptămână) (Figura 17).

Tabelul 17. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost consumate fructe, pe sexe și grupuri de vârstă



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95%

18–29 325 5,4 5,0–5,7 512 5,8 5,6–6,0 837 5,6 5,4–5,8

30–44 467 5,7 5,5–5,9 754 5,8 5,6–6,0 1 221 5,7 5,6–5,9

45–59 668 5,3 5,1–5,5 997 5,8 5,7–6,0 1 665 5,6 5,4–5,7

60–69 341 5,1 4,8–5,4 682 5,5 5,3–5,7 1 023 5,3 5,1–5,5

18–69 1 801 5,4 5,2–5,6 2 945 5,8 5,7–5,9 4 746 5,6 5,5–5,7

4 Studiu nepublicat din anul 1998 al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii privind consumul alimentar şi aporturile nutriţionale ale familiilor din Republica Moldova în primăvară-toamnă.


Tabelul 18. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost consumate legume, pe sexe și grupuri de vârstă

Grupul de vârstă

(ani)


nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95%

18–29 323 5,9 5,6–6,2 511 5,7 5,4–6,0 834 5,8 5,6–6,1

30–44 464 6,2 6,0–6,4 755 6,0 5,8–6,1 1 219 6,1 6,0–6,2

45–59 667 5,7 5,5–5,9 997 5,9 5,7–6,0 1 664 5,8 5,6–5,9

60–69 340 5,7 5,4–5,9 681 5,6 5,4–5,8 1 021 5,6 5,5–5,8

18–69 1 794 5,9 5,8–6,1 2 944 5,8 5,7–6,0 4 738 5,9 5,7–6,0

Figura 17. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost consumate fructe și legume, pe sexe și medii de rezidență

S-a stabilit, că numărul porţiilor de fructe şi legume consumate pe zi este similar printre populația din mediul urban şi rural, cu puțin mai multe porţii de fructe consumate în mediul rural (2,2 porții, IÎ 95% : 2,0-2,3) în comparație cu mediul urban (1,8 porții, IÎ 95%: 1,7-1,9) şi o frecvență mai mare a consumului zilnic de legume printre populația din mediul urban (2,1 porții) în comparaţie cu populaţia din mediul rural (în medie 2,0 porţii pe zi) (Figura 18).


Figura 18. Numărul mediu de porții de fructe și legume consumate în medie pe zi, pe sexe și medii de rezidență

Numărul mediu de porţii de fructe şi legume a fost egal cu 4 şi a fost acelaşi pentru ambele sexe. Frecvenţa consumului a fost mai mare în mediul rural (4,2 porţii, IÎ 95%: 3,9-4,4) în comparaţie cu mediul urban (3,9 porţii pe zi, IÎ 95%: 3,7-4,1), ceea ce poate fi explicat, pe de o parte, prin accesul mai mare la aceste produse în mediul rural, iar pe de alta de creşterea disponibilității fructelor şi legumelor în perioada recoltării din toamnă, când populaţia din studiu a fost intervievată (Figura 19).

Figura 19. Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi, pe sexe și medii de rezidență

Majoritatea respondenţilor (66,4%) de ambele sexe au consumat 3 şi mai multe porţii de fructe şi/sau legume pe zi (66% de bărbaţi şi 66,8% de femei). Aproximativ 5% din populaţia studiată au raportat, că nu consumă deloc fructe şi legume (Figura 20).


Figura 18. Numărul mediu de porții de fructe și legume consumate în medie pe zi, pe sexe și medii de rezidență

Numărul mediu de porţii de fructe şi legume a fost egal cu 4 şi a fost acelaşi pentru ambele sexe. Frecvenţa consumului a fost mai mare în mediul rural (4,2 porţii, IÎ 95%: 3,9-4,4) în comparaţie cu mediul urban (3,9 porţii pe zi, IÎ 95%: 3,7-4,1), ceea ce poate fi explicat, pe de o parte, prin accesul mai mare la aceste produse în mediul rural, iar pe de alta de creşterea disponibilității fructelor şi legumelor în perioada recoltării din toamnă, când populaţia din studiu a fost intervievată (Figura 19).

Figura 19. Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi, pe sexe și medii de rezidență

Majoritatea respondenţilor (66,4%) de ambele sexe au consumat 3 şi mai multe porţii de fructe şi/sau legume pe zi (66% de bărbaţi şi 66,8% de femei). Aproximativ 5% din populaţia studiată au raportat, că nu consumă deloc fructe şi legume (Figura 20).


Figura 20. Distribuția respondenților în funcție de numărul porțiilor de fructe și/sau legume consumate pe zi

Consumul de uleiuri și grăsimi

A fost analizat consumul uleiurilor şi grăsimilor folosite cel mai frecvent la gătitul bucatelor în gospodărie. 94,9% (IÎ 95%: 93,5-96,4) din numărul total de gospodării au folosit uleiul vegetal, 3,1% (IÎ 95%: 2,2-4,0) au folosit grăsimi animale la prepararea bucatelor, iar celelalte 2% nu aveau preferinţe sau nu foloseau deloc uleiuri şi grăsimi (Tabelul 19). Studiul stării de sănătate a populaţiei din Republica Moldova efectuat în anul 2005 (9) a arătat că 65,8% din populaţie consuma uleiuri vegetale, 31,2% consumau uleiuri vegetale şi grăsimi animale în proporţie egală, iar 1,4% consumau grăsimi animale. Trebuie de menţionat că studiul a fost efectuat printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-≥75 ani de ambele sexe.

Tabelul 19. Tipul de uleiuri sau grăsimi folosite cel mai frecvent la gătitul bucatelor în gospodărie

n (gospodării)

Ulei vegetal (%)

IÎ 95%Untură sau seu

(%) IÎ 95%

Nici unul în special/altele (%)

IÎ 95%Nu folosesc

(%)IÎ 95%

4 761 94,9 93,5–96,4 3,1 2,2–4,0 1,9 0,8–3,0 0,1 0,0–0,1


Comportamentul alimentar

Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei a constituit 1,4 pentru ambele sexe şi printre toate grupurile de vârstă (IÎ 95%: 1,3-1,6), cu o diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei: 1,7 mese (IÎ 95%: 1,5-1,9) pentru bărbaţi şi 1,1 mese (IÎ 95%: 1,0-1,3) pentru femei. Diferenţa între grupurile de vârstă este semnificativă, cu o medie de 2,1 mese consumate în afara gospodăriei în grupul de vârstă 18-29 de ani şi 0,3 mese în grupul de vârstă 60-69 de ani (Figura 21). Frecvenţa consumului alimentar în afara gospodăriei diferă semnificativ şi în funcţie de mediul de rezidenţă: populaţia urbană a consumat în medie de două ori mai multe mese în afara gospodăriei în comparaţie cu respondenţii rurali (Figura 22).

Figura 21. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și grupuri de vârstă

Figura 22. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și medii de rezidență


Comportamentul alimentar

Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei a constituit 1,4 pentru ambele sexe şi printre toate grupurile de vârstă (IÎ 95%: 1,3-1,6), cu o diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei: 1,7 mese (IÎ 95%: 1,5-1,9) pentru bărbaţi şi 1,1 mese (IÎ 95%: 1,0-1,3) pentru femei. Diferenţa între grupurile de vârstă este semnificativă, cu o medie de 2,1 mese consumate în afara gospodăriei în grupul de vârstă 18-29 de ani şi 0,3 mese în grupul de vârstă 60-69 de ani (Figura 21). Frecvenţa consumului alimentar în afara gospodăriei diferă semnificativ şi în funcţie de mediul de rezidenţă: populaţia urbană a consumat în medie de două ori mai multe mese în afara gospodăriei în comparaţie cu respondenţii rurali (Figura 22).

Figura 21. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și grupuri de vârstă

Figura 22. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și medii de rezidență


Sarea alimentară

Consumul sării a fost analizat printre populaţia studiată prin adresarea întrebărilor persoanei intervievate referitor la frecvenţa, cantitatea şi tipul sării folosite în gospodărie, obiceiurile de gătit şi atitudinile referitor la sarea alimentară. 24,3% de respondenţi au menţionat, că adaugă sare mereu sau deseori înainte de sau în timpul consumului, fără diferenţe semnificative între grupurile de vârstă. Ponderea bărbaţilor care adaugă sare mereu sau deseori în bucatele consumate este mult mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (28%, IÎ 95%: 24,7-31,3 vs. 20,3%, IÎ 95%: 18,1-22,5). O prevalenţă mai mare a fost stabilită printre populaţia rurală (25,2%, IÎ 95%: 21,6-28,7) în comparaţie cu rezidenţii urbani (23,4%, IÎ 95%: 20,6-26,3). Trebuie de menţionat că cea mai mare diferenţă a fost între bărbaţii din mediul urban şi cel rural, pe când între femeile din ambele medii de rezidenţă aproape că nu a fost identificată vreo diferenţă (Tabelul 20).

Tabelul 20. Ponderea respondenților care adaugă sare mereu sau deseori înainte de ori în timpul mâncării


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 791 26,4 22,2–30,6 1 220 20,2 17,3–23,2 2 011 23,4 20,6–26,3

Urban 1 000 29,8 24,8–34,8 1 724 20,4 17,0–23,7 2 724 25,2 21,6–28,7

Total 1 791 28,0 24,7–31,3 2 944 20,3 18,1–22,5 4 735 24,3 22,0–26,5

Majoritatea respondenţilor de toate vârstele (81,4%, IÎ 95%: 79,4-83,5) au raportat că utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie, fără diferenţe substanţiale între sexe. S-a stabilit că consumul sării iodate descreşte cu vârsta, dar diferenţa nu este semnificativă statistic (Figura 23).

O prevalență mai mare şi o diferenţă semnificativă statistic privind consumul de sare a fost stabilită între rezidenţii rurali şi urbani: 74,4% (IÎ 95%: 71,0-77,8) din respondenţii din mediul rural foloseau sarea iodată în comparaţie cu 89,2% (IÎ 95%: 87,4-91,0) din populaţia urbană (Tabelul 21).

Figura 23. Ponderea respondenților care utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie, pe sexe și grupuri de vârstă


Tabelul 21. Ponderea respondenților care folosesc sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 748 73,4 68,3–78,5 1 208 75,5 72,0–79,0 1 956 74,4 71,0–77,8

Urban 965 89,8 87,3–92,3 1 711 88,7 86,7–90,7 2 676 89,2 87,4–91,0

Total 1 713 81,1 78,0–84,2 2 919 81,7 79,7–83,8 4 632 81,4 79,4–83,5

Respondenţii au fost întrebaţi cât de des consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare. 32,4% (IÎ 95%: 30,1-34,7) din respondenţii de toate vârstele au răspuns afirmativ. Ponderea bărbaţilor (36,5%, IÎ 95%: 33,2-39,8) care au raportat că consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare a fost mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (28,1%, IÎ 95%: 25,4-30,7), iar diferenţa între sexe a fost semnificativă statistic (Figura 24). Proporţia respondenţilor care consumă asemenea produse descreşte cu vârsta. Mai mult chiar, o diferenţă semnificativă a fost stabilită între rezidenţii din mediul rural şi cel urban (Tabelul 22) cu o prevalenţă mai mare a celor din urmă (29%, IÎ 95%: 25,9-32,2, vs. 36,3%, IÎ 95%: 33,0-39,5).

Figura 24. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 22. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 794 32,0 27,5–36,4 1 218 25,8 21,6–30,0 2 012 29,0 25,9–32,2

Urban 999 41,7 37,0–46,5 1 723 30,6 27,4–33,7 2 722 36,3 33,0–39,5

Total 1 793 36,5 33,2–39,8 2 941 28,1 25,4–30,7 4 734 32,4 30,1–34,7


Tabelul 21. Ponderea respondenților care folosesc sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 748 73,4 68,3–78,5 1 208 75,5 72,0–79,0 1 956 74,4 71,0–77,8

Urban 965 89,8 87,3–92,3 1 711 88,7 86,7–90,7 2 676 89,2 87,4–91,0

Total 1 713 81,1 78,0–84,2 2 919 81,7 79,7–83,8 4 632 81,4 79,4–83,5

Respondenţii au fost întrebaţi cât de des consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare. 32,4% (IÎ 95%: 30,1-34,7) din respondenţii de toate vârstele au răspuns afirmativ. Ponderea bărbaţilor (36,5%, IÎ 95%: 33,2-39,8) care au raportat că consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare a fost mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (28,1%, IÎ 95%: 25,4-30,7), iar diferenţa între sexe a fost semnificativă statistic (Figura 24). Proporţia respondenţilor care consumă asemenea produse descreşte cu vârsta. Mai mult chiar, o diferenţă semnificativă a fost stabilită între rezidenţii din mediul rural şi cel urban (Tabelul 22) cu o prevalenţă mai mare a celor din urmă (29%, IÎ 95%: 25,9-32,2, vs. 36,3%, IÎ 95%: 33,0-39,5).

Figura 24. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 22. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 794 32,0 27,5–36,4 1 218 25,8 21,6–30,0 2 012 29,0 25,9–32,2

Urban 999 41,7 37,0–46,5 1 723 30,6 27,4–33,7 2 722 36,3 33,0–39,5

Total 1 793 36,5 33,2–39,8 2 941 28,1 25,4–30,7 4 734 32,4 30,1–34,7


Doar 14,7% din toţi respondenţii cred că ei consumă prea multă sau exagerat de multă sare. Ponderea bărbaţilor care au această percepţie este mai mare în comparaţie cu cea a femeilor. Proporţia femeilor care consideră că consumă prea puţină sau exagerat de puţină sare este mai mare (13,5%) în comparaţie cu cea a bărbaţilor (11,3%), pe când ponderea celor care folosesc (în opinia lor) „cantitatea tocmai potrivită de sare” este egală printre ambele sexe (72,9%) (Figura 25).

Figura 25. Cantitatea de sare consumată autoraportată, pe sexe

Majoritatea absolută a respondenţilor consideră că consumul unei cantităţi foarte mari de sare poate cauza probleme grave de sănătate (89,7%, IÎ 95%: 88,0-91,4). Prevalenţa femeilor (92,8%, IÎ 95%: 91,4-94,3) care gândesc astfel este mai mare în comparație cu cea a bărbaţilor (92,8%, IÎ 95%: 91,4-94,3), iar diferenţa este semnificativă statistic. Diferenţe semnificative în funcţie de vârstă nu au fost identificate referitor la această întrebare specifică (Tabelul 23).

Tabelul 23. Ponderea respondenților care gândesc că consumul unei cantități mari de sare poate dăuna grav sănătății, pe sexe și grupuri de vârstă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18–29 299 83,8 77,4–90,2 487 93,3 90,5–96,0 786 88,2 84,3–92,1

30–44 428 90,1 86,9–93,3 713 93,1 90,8–95,4 1 141 91,5 89,5–93,6

45–59 567 85,3 81,7–88,9 929 92,9 90,7–95,1 1 496 89,4 87,2–91,7

60–69 286 89,6 85,7–93,5 612 90,6 87,9–93,3 898 90,1 87,7–92,5

18–69 1 580 86,6 83,8–89,4 2 741 92,8 91,4–94,3 4 321 89,7 88,0–91,4

Deşi ponderea respondenţilor care conştientizează că sarea poate cauza probleme serioase de sănătate este mare, doar 30,7% dintre aceştia consideră că reducerea consumului de sare este foarte importantă; 44,4% consideră că aceasta este oarecum important, iar 24,9% consideră că reducerea consumului de sare nu este deloc important. Proporţia femeilor care consideră că reducerea consumului de sare este foarte importantă sau oarecum importantă este mai mare (82,1%) în comparaţie cu cea a bărbaţilor (75,1%) (Figura 26). Nu au fost identificate diferenţe semnificative privind răspunsul la această întrebare în funcţie de vârstă.


Figura 26. Importanța reducerii consumului de sare pe sexe

Respondenţii au fost întrebaţi ce acţiuni întreprind pentru a controla regulat consumul de sare. Analiza arată că mai puţin de jumătate (41,4%) din populaţia studiată întreprinde acţiuni de limitare a consumului alimentelor procesate cu conținut mare de sare. O diferenţă semnificativă statistic a fost identificată între sexe: 46,4% (IÎ 95%: 42,8-49,9) de femei şi 36,9% (IÎ 95%: 32,9-40,8) de bărbaţi (Figura 27). 41,5% de respondenți de ambele sexe (IÎ 95%: 38,7-44,3) au raportat că utilizează condimentele sărate (cum ar fi sosurile), altele decât sarea, la gătit. Doar 15,8% (IÎ 95%: 13,2-18,4) din respondenţi au menţionat că ei verifică conţinutul de sare sau sodiu de pe eticheta alimentului, iar 14,5% din ei (IÎ 95%: 12,6-16,4) au afirmat că cumpără produse alimentare alternative cu conţinut redus de sare/sodiu. Prevalenţa respondenţilor în ultimele două categorii este atât de mică din cauza lipsei reglementărilor specifice privind etichetarea conţinutului de sare în produsele alimentare procesate în Republica Moldova .

Figura 27. Ponderea respondenților care întreprind acțiuni specifice de control al consumului de sare pe sexe


Figura 26. Importanța reducerii consumului de sare pe sexe

Respondenţii au fost întrebaţi ce acţiuni întreprind pentru a controla regulat consumul de sare. Analiza arată că mai puţin de jumătate (41,4%) din populaţia studiată întreprinde acţiuni de limitare a consumului alimentelor procesate cu conținut mare de sare. O diferenţă semnificativă statistic a fost identificată între sexe: 46,4% (IÎ 95%: 42,8-49,9) de femei şi 36,9% (IÎ 95%: 32,9-40,8) de bărbaţi (Figura 27). 41,5% de respondenți de ambele sexe (IÎ 95%: 38,7-44,3) au raportat că utilizează condimentele sărate (cum ar fi sosurile), altele decât sarea, la gătit. Doar 15,8% (IÎ 95%: 13,2-18,4) din respondenţi au menţionat că ei verifică conţinutul de sare sau sodiu de pe eticheta alimentului, iar 14,5% din ei (IÎ 95%: 12,6-16,4) au afirmat că cumpără produse alimentare alternative cu conţinut redus de sare/sodiu. Prevalenţa respondenţilor în ultimele două categorii este atât de mică din cauza lipsei reglementărilor specifice privind etichetarea conţinutului de sare în produsele alimentare procesate în Republica Moldova .

Figura 27. Ponderea respondenților care întreprind acțiuni specifice de control al consumului de sare pe sexe


Concluzii

1. Populația din Republica Moldova consumă în medie 4 porții de fructe şi legume pe zi, cu o frecvenţă mai mare în mediul rural (4,2) în comparaţie cu mediul urban (3,9).

2. Două treimi din populaţia Republicii Moldova consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi.

3. Populaţia studiată din Republica Moldova foloseşte predominant uleiul vegetal pentru gătitul bucatelor.

4. Grupurile de vârstă tinere de ambele sexe şi populaţia din mediul urban iau mai frecvent masa în afara gospodăriei.

5. Fiecare a patra persoană (24,3%) a raportat că adaugă sare în timpul consumului, cu o prevalenţă mai mare printre bărbaţi (28%), în comparaţie cu femeile (20,3%) şi printre bărbaţii din mediul urban (29,8%) în comparaţie cu cei din mediul rural (26,4%).

6. Populaţia cunoaşte, în general, beneficiile consumului sării iodate, 81,4% din respondenţi raportând că folosesc sarea iodată la prepararea bucatelor în gospodărie (cu o prevalenţă mai mare printre populaţia urbană (89,2%) în comparaţie cu cea rurală (74,4%)).

7. O treime din populaţie (32,4%) a consumat frecvent alimente procesate cu conţinut mare de sare, cu o prevalenţă mai mare printre bărbaţi (36,5%) în comparaţie cu femeile (28,1%) şi o prevalenţă mai mare în mediul urban (36,3%) în comparaţie cu mediul rural (29%).

8. Populaţia studiată conştientizează riscul crescut asociat cu consumul cantităților mari de sare. 89,7% din respondenți consideră că consumul cantităţilor mari de sare prezintă riscuri serioase pentru sănătate (cu o prevalenţă mai mare printre femei (92,8%) în comparaţie cu bărbaţii (86,6%)), dar doar 30,7% din respondenți conştientizează importanţa reducerii consumului de sare.

9. Populaţia nu conştientizează şi nu cunoaşte nivelul recomandat al consumului de sare, doar 14,7% percepând că ei consumă prea multă sare. Mai mult de şapte din 10 persoane (72,9%) percep că consumă „cantitatea tocmai potrivită de sare”.


Activitatea fizică

Activitatea fizică printre populaţia studiată a fost analizată, utilizându-se atât indicatorii continui, precum timpul petrecut în activitate fizică de diferite tipuri, cât şi indicatorii de categorie, precum limitele de separare pentru volume specifice de activitate fizică. A fost înregistrată activitatea fizică totală pe zi, avându-se în vedere toate domeniile (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber).

Analiza datelor colectate a identificat, că una din zece persoane din populaţia studiată (sau 10,1%, IÎ 95%:8,6-11,5) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate şi anume efectuarea a 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei (19). Diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%, IÎ 95%: 8,5-12,9) şi femei (9,4%, IÎ 95%:7,7-11,1) nu au fost identificate. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu corespund recomandărilor OMS a fost identificată în grupul de vârstă 60-69 ani (14,6%) (Figura 28).

De asemenea, au fost identificate diferențe între populaţia urbană şi cea rurală, cu o prevalenţă mai mare a persoanelor ce nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate în mediul urban. Diferenţa între sexe în toate grupurile de vârstă constituie aproximativ 3% (Tabelul 24).

Figura 28. Proporția respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, pe grupuri de vârstă și sexe


Activitatea fizică

Activitatea fizică printre populaţia studiată a fost analizată, utilizându-se atât indicatorii continui, precum timpul petrecut în activitate fizică de diferite tipuri, cât şi indicatorii de categorie, precum limitele de separare pentru volume specifice de activitate fizică. A fost înregistrată activitatea fizică totală pe zi, avându-se în vedere toate domeniile (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber).

Analiza datelor colectate a identificat, că una din zece persoane din populaţia studiată (sau 10,1%, IÎ 95%:8,6-11,5) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate şi anume efectuarea a 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei (19). Diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%, IÎ 95%: 8,5-12,9) şi femei (9,4%, IÎ 95%:7,7-11,1) nu au fost identificate. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu corespund recomandărilor OMS a fost identificată în grupul de vârstă 60-69 ani (14,6%) (Figura 28).

De asemenea, au fost identificate diferențe între populaţia urbană şi cea rurală, cu o prevalenţă mai mare a persoanelor ce nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate în mediul urban. Diferenţa între sexe în toate grupurile de vârstă constituie aproximativ 3% (Tabelul 24).

Figura 28. Proporția respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, pe grupuri de vârstă și sexe


Tabelul 24. Proporția respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, pe sexe și medii de rezidență


nNu

corespund recom. (%)

IÎ 95% nNu


IÎ 95% nNu


IÎ 95%

Rural 750 9,3 5,8–12,8 1 176 8,0 5,3–10,6 1 926 8,7 6,5–10,9

Urban 993 12,1 9,5–14,8 1 689 11,0 8,9–13,1 2 682 11,6 9,8–13,4

Total 1 743 10,7 8,5–12,9 2 865 9,4 7,7–11,1 4 608 10,1 8,6–11,5

Notă: Recom.: recomandări.

În conformitate cu recomandările OMS (19), 63,2% din populaţia studiată se încadrează în categoria persoanelor cu nivel înalt de activitate fizică, 24,8% au fost atribuite grupului cu nivel moderat de activitate fizică, iar 12% au fost atribuite grupului cu nivel jos de activitate fizică.

Diferenţe semnificative între sexe nu au fost identificate, 66,3% de bărbaţi (IÎ 95%: 62,6-69,9) şi 59,9% de femei (IÎ 95%: 56,9-62,9) făcând parte din grupul cu nivel înalt de activitate fizică, iar 12,9% de bărbaţi (IÎ 95%: 10,5-15,3) şi 10,9% de femei (IÎ 95%: 9,1-12,7) au fost atribuite categoriei cu nivel jos de activitate fizică (Figura 29).

Figura 29. Nivelul activității fizice totale conform recomandărilor OMS

Sursa: WHO Global recommendations on physical activity for health, 2010.32

Precum s-a menționat anterior, a fost înregistrată activitatea fizică zilnică totală, inclusiv activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber. Durata medie totală a activității fizice zilnice printre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani constituie 285,4 minute, cu o diferenţă semnificativă statistic între bărbaţi (313,2 minute, IÎ 95%:290,5-336,0) şi femei (255,7 minute, IÎ 95%:239,0-272,4). Diferenţe semnificative între grupurile de vârstă de acelaşi sex nu au fost identificate (Figura 30).


Figura 30. Numărul mediu de minute de activitate fizică totală pe zi, pe sexe și grupuri de vârstă

Studiul a arătat că populaţia din mediul rural, atât bărbații cât şi femeile, este mai expusă la activitatea fizică. Cea mai mare deferenţă medie a fost stabilită printre femei, cu o medie de 318,6 minute (IÎ 95%: 290,0-347,1) pentru femeile din mediul rural în comparaţie cu 187,3 minute (IÎ 95%: 171,9-202,8) pentru femeile din mediul urban (Tabelul 25).

Tabelul 25. Numărul mediu de minute de activitate fizică pe zi, pe sexe și medii de rezidență


n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95% n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95% n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95%

Rural 750 361,7 324,6–398,8 1 176 318,6 290,0–347,1 1 926 341,0 312,1–369,8

Urban 993 259,7 235,4–283,9 1 689 187,3 171,9–202,8 2 682 224,6 207,6–241,6

Total 1 743 313,2 290,5–336,0 2 865 255,7 239,0–272,4 4 608 285,4 268,3–302,6

În Figura 31 este arătată distribuţia numărului mediu de minute de activitate fizică totală pe zi provenită din toate cele 3 tipuri de activitate (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică la deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber). Referitor la durata timpului petrecut în activitate fizică, cea mai mare diferenţă între sexe a fost atestată pentru activitatea fizică la locul de muncă şi activitatea fizică în timpul liber.


Figura 30. Numărul mediu de minute de activitate fizică totală pe zi, pe sexe și grupuri de vârstă

Studiul a arătat că populaţia din mediul rural, atât bărbații cât şi femeile, este mai expusă la activitatea fizică. Cea mai mare deferenţă medie a fost stabilită printre femei, cu o medie de 318,6 minute (IÎ 95%: 290,0-347,1) pentru femeile din mediul rural în comparaţie cu 187,3 minute (IÎ 95%: 171,9-202,8) pentru femeile din mediul urban (Tabelul 25).

Tabelul 25. Numărul mediu de minute de activitate fizică pe zi, pe sexe și medii de rezidență


n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95% n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95% n

Numărul mediu

de minute

IÎ 95%

Rural 750 361,7 324,6–398,8 1 176 318,6 290,0–347,1 1 926 341,0 312,1–369,8

Urban 993 259,7 235,4–283,9 1 689 187,3 171,9–202,8 2 682 224,6 207,6–241,6

Total 1 743 313,2 290,5–336,0 2 865 255,7 239,0–272,4 4 608 285,4 268,3–302,6

În Figura 31 este arătată distribuţia numărului mediu de minute de activitate fizică totală pe zi provenită din toate cele 3 tipuri de activitate (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică la deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber). Referitor la durata timpului petrecut în activitate fizică, cea mai mare diferenţă între sexe a fost atestată pentru activitatea fizică la locul de muncă şi activitatea fizică în timpul liber.


Figura 31. Numărul mediu de minute de activitate fizică pe zi, pe sexe și tipuri de activitate

Un alt indicator al activităţii fizice printre populaţia studiată a fost mediana timpului petrecut făcând activitate fizică. Durata mediană a tuturor activităţilor fizice efectuate zilnic de către respondenţii de toate vârstele a constituit 228,6 minute: 282,9 minute pentru bărbaţi şi 180 minute pentru femei (Tabelul 26). Durata mediană a timpului petrecut făcând activitate fizică a fost mai mică în comparaţie cu durata medie, în special pentru femei (Tabelul 25), fapt ce indică o distribuţie disproporțională a indicatorului în populaţie, cu valoarea mediană distanțată mult de la medie.

Tabelul 26. Durata mediană (minute) a activității fizice pe zi, pe sexe și grupuri de vârstă

Grupul de

vârstă(ani)


nDurata

mediană (minute)

Intervalul interquartilic

(P25–P75)n

Durata mediană (minute)


(P25–P75)n

Durata mediană (minute)


(P25–P75)18–29 316 282,9 60,0–462,9 505 120,0 40,0–317,1 821 171,4 60,0–390,0

30–44 459 317,1 62,1–524,3 731 220,0 60,0–445,7 1 190 270,0 60,0–480,0

45–59 638 300,0 60,0–514,3 967 240,0 60,0–437,1 1 605 270,0 60,0–471,4

60–69 330 180,0 60,0–428,6 662 171,4 40,0–381,4 992 180,0 48,6–398,6

18–69 1 743 282,9 60,0–480,0 2 865 180,0 60,0–402,9 4 608 228,6 60,0–445,7


Concluzii

1. Una din zece persoane a fost inactivă fizic şi nu a corespuns recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru

sănătate, având ca rezultat un risc crescut pentru BNT. Prevalenţa inactivităţii fizice a fost mai mare în mediul

urban în comparaţie cu cel rural şi creşte concomitent cu vârsta.

2. Populaţia din mediul rural, atât bărbaţii, cât şi femeile, a fost mai expusă la activitatea fizică în comparaţie cu

populația urbană, iar cea mai mare diferenţă a fost între femei.

3. Durata mediană zilnică a tuturor activităţilor fizice a constituit 228,6 minute, bărbaţii fiind de 1,5 ori mai activi

fizic în comparaţie cu femeile.

4. Aproape două treimi (63,4%) din timpul petrecut în activitate fizică a fost legat de locul de muncă şi aproape o

treime a fost legată de deplasarea dintr-un loc în altul. Bărbaţii petrec mai mult timp în activitate fizică la locul de

muncă, iar femeile petrec mai mult în activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul.

Anamneza tensiunii arteriale ridicate

Respondenţii au fost întrebaţi, dacă li s-a măsurat cândva tensiunea arterială şi dacă au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată. 8,5% de respondenţi din toate grupurile de vârstă au raportat că lor nu li s-a măsurat niciodată tensiunea arterială; 69% au răspuns că lor li s-a măsurat tensiunea arterială, dar că nu au fost diagnosticaţi cu hipertensiune; 4,3% că au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată mai mult de un an în urmă, iar 18,3% că au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor 12 luni anterioare interviului. Această situație poate să se datoreze includerii depistării hipertensiunii arteriale şi monitorizării ei de către asistenţa medicală primară ca indicator de performanţă5. Deoarece prevalenţa tensiunii arteriale ridicate este mai mare, de obicei, la vârstnici, grupurile de vârstă mai tinere au răspuns mai frecvent că ele nu au fost supuşi niciodată examenului medical şi nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, pe când grupurile vârstnice au prevalat în răspunsul privind diagnosticarea tensiunii arteriale (Tabelul 27). Diferenţa statistică între sexe privind anamneza tensiunii arteriale este semnificativă. 10,8% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 8,6-13,0) nu şi-au măsurat niciodată tensiunea arterială în comparație cu 6% femei (IÎ 95%: 4,6-7,3). Ponderea femeilor diagnosticate cu tensiune arterială ridicată pe parcursul ultimilor 12 luni a fost mai mare (21,6%, IÎ 95%: 19,8-23,4) în comparaţie cu cea a bărbaţilor (15,2%, IÎ 95%: 13,2-17,2) (Figura 32).

5 Ordinul comun al Ministerului Sănătății si Companiei Naționale de Asigurări în Medicina nr.142/68A din 27.02.2014 Despre aprobarea Regulamentului privind criteriile de îndeplinire si modul de validare a indicatorilor de performanță.


Concluzii

1. Una din zece persoane a fost inactivă fizic şi nu a corespuns recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru

sănătate, având ca rezultat un risc crescut pentru BNT. Prevalenţa inactivităţii fizice a fost mai mare în mediul

urban în comparaţie cu cel rural şi creşte concomitent cu vârsta.

2. Populaţia din mediul rural, atât bărbaţii, cât şi femeile, a fost mai expusă la activitatea fizică în comparaţie cu

populația urbană, iar cea mai mare diferenţă a fost între femei.

3. Durata mediană zilnică a tuturor activităţilor fizice a constituit 228,6 minute, bărbaţii fiind de 1,5 ori mai activi

fizic în comparaţie cu femeile.

4. Aproape două treimi (63,4%) din timpul petrecut în activitate fizică a fost legat de locul de muncă şi aproape o

treime a fost legată de deplasarea dintr-un loc în altul. Bărbaţii petrec mai mult timp în activitate fizică la locul de

muncă, iar femeile petrec mai mult în activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul.


Respondenţii au fost întrebaţi, dacă li s-a măsurat cândva tensiunea arterială şi dacă au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată. 8,5% de respondenţi din toate grupurile de vârstă au raportat că lor nu li s-a măsurat niciodată tensiunea arterială; 69% au răspuns că lor li s-a măsurat tensiunea arterială, dar că nu au fost diagnosticaţi cu hipertensiune; 4,3% că au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată mai mult de un an în urmă, iar 18,3% că au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor 12 luni anterioare interviului. Această situație poate să se datoreze includerii depistării hipertensiunii arteriale şi monitorizării ei de către asistenţa medicală primară ca indicator de performanţă5. Deoarece prevalenţa tensiunii arteriale ridicate este mai mare, de obicei, la vârstnici, grupurile de vârstă mai tinere au răspuns mai frecvent că ele nu au fost supuşi niciodată examenului medical şi nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, pe când grupurile vârstnice au prevalat în răspunsul privind diagnosticarea tensiunii arteriale (Tabelul 27). Diferenţa statistică între sexe privind anamneza tensiunii arteriale este semnificativă. 10,8% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 8,6-13,0) nu şi-au măsurat niciodată tensiunea arterială în comparație cu 6% femei (IÎ 95%: 4,6-7,3). Ponderea femeilor diagnosticate cu tensiune arterială ridicată pe parcursul ultimilor 12 luni a fost mai mare (21,6%, IÎ 95%: 19,8-23,4) în comparaţie cu cea a bărbaţilor (15,2%, IÎ 95%: 13,2-17,2) (Figura 32).



Tabelul 27. Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul, pe grupuri de vârstă

Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Nu a fost măsurată niciodată

(%)

IÎ 95%

A fost măsurată,

dar nu au fost

diagnosticați (%)

IÎ 95%

Diagnosticați, dar nu pe parcursul ultimelor

12 luni (%)

IÎ 95%

Diagnosticați pe parcursul

ultimilor 12 luni (%)

IÎ 95%

18–29 836 11,1 8,1–14,1 81,3 77,8–84,7 2,5 1,3–3,6 5,2 3,1–7,3

30–44 1 223 8,3 6,1–10,5 75,6 72,5–78,8 5,5 4,0–7,1 10,5 8,5–12,6

45–59 1 668 6,4 4,9–7,9 57,3 53,9–60,7 4,4 3,2–5,6 31,9 28,8–35,0

60–69 1 026 5,5 3,7–7,4 38,3 34,8–41,8 6,7 4,9–8,5 49,4 45,9–53,0

18–69 4 753 8,5 7,1–9,9 69,0 66,8–71,1 4,3 3,5–5,1 18,3 16,8–19,8

Figura 32. Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul, pe sexe

Conformitatea cu/aderența la tratamentul pentru tensiunea arterială ridicată s-a dovedit a fi foarte joasă. Mai puţin de jumătate din toţi respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată, primeau medicamentele prescrise de medic sau alt lucrător medical. Diferenţa între grupurile de vârstă a fost semnificativă statistic, iar proporţia celor care primeau medicamente creşte de la 18% (IÎ 95%: 5,0-30,9) în grupul de vârstă 18-29 de ani până la 65,1% (IÎ 95%: 60,1-70,1) în grupul de vârstă 60-69 de ani (Figura 33).


Figura 33. Proporția persoanelor care primesc la moment tratament pentru tensiunea arterială ridicată, prescris de medic sau alt lucrător medical, printre persoanele diagnosticate

Concluzii

1. 8,5% din toți respondenţii au raportat că nu li s-a măsurat tensiunea arterială niciodată, cu o diferenţă semnificativă între sexe (10,8% bărbaţi vs. 6% femei).

2. 4,3% din respondenți au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată mai mult de un an până la studiu, iar 18,3% respondenți au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor 12 luni.

3. Conformitatea cu tratamentul pentru tensiunea arterială ridicată este foarte joasă (mai puțin de jumătate).

Anamneza diabetului

Anamneza diabetului, inclusiv măsurarea nivelului de zahăr în sânge, diagnosticul stabilit şi tratamentul pentru diabet au fost analizate printre respondenţi. 40,3% din toţi respondenţii nu şi-au măsurat în trecut niciodată conţinutul de zahăr în sânge, iar 54,1% dintre respondenți au fost supuşi testării, dar nu au fost diagnosticaţi cu diabet. 1,2% din toți respondenţii au fost diagnosticaţi cu glucoza sanguină ridicată mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni (Tabelul 28). Proporţia persoanelor care nu au fost supuse niciodată testării este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere, cu o diferenţă semnificativă statistic între grupurile de vârstă şi variază de la 56,1% (IÎ 95%: 51,2-61,0) în grupul de vârstă 18 – 29 de ani, până la 22,8% (IÎ 95%: 19,3-26,4) în grupul de vârstă 60-69 de ani. Aceeaşi tendinţă este caracteristică şi pentru cei care şi-au testat nivelul de zahăr în sânge, dar nu au fost diagnosticaţi cu nivel ridicat de zahăr în sânge. Ponderea persoanelor, atât a celor diagnosticate pe parcursul ultimilor 12 luni, cât şi anterior, se asociază de asemenea, cu vârsta, dar are o legătură pozitivă şi anume, cea mai mare proporţie fiind atestată în grupul celor mai vârstnici.


Figura 33. Proporția persoanelor care primesc la moment tratament pentru tensiunea arterială ridicată, prescris de medic sau alt lucrător medical, printre persoanele diagnosticate

Concluzii

1. 8,5% din toți respondenţii au raportat că nu li s-a măsurat tensiunea arterială niciodată, cu o diferenţă semnificativă între sexe (10,8% bărbaţi vs. 6% femei).

2. 4,3% din respondenți au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată mai mult de un an până la studiu, iar 18,3% respondenți au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor 12 luni.

3. Conformitatea cu tratamentul pentru tensiunea arterială ridicată este foarte joasă (mai puțin de jumătate).

Anamneza diabetului

Anamneza diabetului, inclusiv măsurarea nivelului de zahăr în sânge, diagnosticul stabilit şi tratamentul pentru diabet au fost analizate printre respondenţi. 40,3% din toţi respondenţii nu şi-au măsurat în trecut niciodată conţinutul de zahăr în sânge, iar 54,1% dintre respondenți au fost supuşi testării, dar nu au fost diagnosticaţi cu diabet. 1,2% din toți respondenţii au fost diagnosticaţi cu glucoza sanguină ridicată mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni (Tabelul 28). Proporţia persoanelor care nu au fost supuse niciodată testării este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere, cu o diferenţă semnificativă statistic între grupurile de vârstă şi variază de la 56,1% (IÎ 95%: 51,2-61,0) în grupul de vârstă 18 – 29 de ani, până la 22,8% (IÎ 95%: 19,3-26,4) în grupul de vârstă 60-69 de ani. Aceeaşi tendinţă este caracteristică şi pentru cei care şi-au testat nivelul de zahăr în sânge, dar nu au fost diagnosticaţi cu nivel ridicat de zahăr în sânge. Ponderea persoanelor, atât a celor diagnosticate pe parcursul ultimilor 12 luni, cât şi anterior, se asociază de asemenea, cu vârsta, dar are o legătură pozitivă şi anume, cea mai mare proporţie fiind atestată în grupul celor mai vârstnici.


Tabelul 28. Măsurătorile nivelului de zahăr în sânge și diagnosticul, pe grupuri de vârstă

Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Nu a fost măsurat

niciodată (%)

IÎ 95%

A fost măsurat, dar

nu au fost diagnosticați

(%)

IÎ 95%

Diagnosticați, dar nu pe parcursul

ultimelor 12 luni (%)

IÎ 95%

Diagnosticați pe parcursul ultimelor 12

luni (%)

IÎ 95%

18–29 836 56,1 51,2–61,0 43,4 38,5–48,3 0,3 0,0–0,6 0,3 0,0–0,6

30–44 1 223 37,6 34,0–41,2 59,1 55,5–62,7 0,8 0,2–1,5 2,5 1,4–3,5

45–59 1 667 29,8 26,6–33,1 60,1 56,6–63,5 2,2 1,3–3,2 7,9 6,3–9,5

60–69 1 026 22,8 19,3–26,4 60,4 56,4–64,3 2,9 1,5–4,2 13,9 11,2–16,7

18–69 4 752 40,3 37,7–43,0 54,1 51,5–56,8 1,2 0,9–1,6 4,3 3,6–5,0

Referitor la testarea nivelului de zahăr în sânge, diferenţe semnificative între sexe au fost identificate printre respondenții din studiu: ponderea bărbaţilor de toate vârstele, care nu şi-au măsurat niciodată nivelul de zahăr în sânge, a constituit 45,4% (IÎ 95%: 41,7-49,1) în comparaţie cu (34,9%, IÎ 95%: 32,0-37,8) de femei din acelaşi grup de vârstă. Proporţia persoanelor care şi-au măsurat nivelul de zahăr în sânge, dar nu au fost diagnosticate a constituit 50,1% (IÎ 95%: 46,5-53,7) printre bărbaţi şi 58,5% (IÎ 95%: 55,5-61,4) printre femei. Nu au fost stabilite diferenţe semnificative statistic în funcţie de sex privind proporţia persoanelor diagnosticate cu nivelul ridicat de zahăr în sânge (Figura 34).

Figura 34. Măsurătorile nivelului de zahăr în sânge și diagnosticul, pe sexe


Respondenţii diagnosticaţi anterior cu nivelul ridicat de zahăr în sânge sau cu diabet au fost întrebaţi, dacă au primit medicaţie pentru diabet pe parcursul ultimilor 2 săptămâni, prescrisă de un lucrător medical, sau dacă primesc insulină prescrisă de un medic sau alt lucrător medical. Diferenţe nesemnificative au fost identificate între sexe, cu 36,7% de bărbaţi (IÎ 95%: 26,4-47,1) şi 35,7% de femei (IÎ 95%: 28,2-43,3), care au primit medicamente pentru diabet prescrise de medic sau alt lucrător medical. O discrepanţă mai mare a fost detectată referitor la tratamentul cu insulină, 13% de bărbaţi (IÎ 95%: 6,2-19,9) şi 10,8% de femei (IÎ 95%: 6,7-14,9) primind insulină prescrisă de medic sau alt lucrător medical (Figura 35).

Figura 35. Proporția respondenților care primeau medicamente sau insulină prescrise pentru diabet printre cei diagnosticați anterior

Concluzii

1. 40,3% din toți respondenţii nu şi-au măsurat niciodată nivelul de zahăr în sânge, cu o diferenţă semnificativă între sexe (45,4% de bărbați vs. 34,9% de femei).

2. 1,2% dintre respondenţii de toate vârstele au fost diagnosticaţi cu nivelul ridicat de zahăr în sânge mai mult de 12 luni anterior interviului, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni.


Respondenţii diagnosticaţi anterior cu nivelul ridicat de zahăr în sânge sau cu diabet au fost întrebaţi, dacă au primit medicaţie pentru diabet pe parcursul ultimilor 2 săptămâni, prescrisă de un lucrător medical, sau dacă primesc insulină prescrisă de un medic sau alt lucrător medical. Diferenţe nesemnificative au fost identificate între sexe, cu 36,7% de bărbaţi (IÎ 95%: 26,4-47,1) şi 35,7% de femei (IÎ 95%: 28,2-43,3), care au primit medicamente pentru diabet prescrise de medic sau alt lucrător medical. O discrepanţă mai mare a fost detectată referitor la tratamentul cu insulină, 13% de bărbaţi (IÎ 95%: 6,2-19,9) şi 10,8% de femei (IÎ 95%: 6,7-14,9) primind insulină prescrisă de medic sau alt lucrător medical (Figura 35).

Figura 35. Proporția respondenților care primeau medicamente sau insulină prescrise pentru diabet printre cei diagnosticați anterior

Concluzii

1. 40,3% din toți respondenţii nu şi-au măsurat niciodată nivelul de zahăr în sânge, cu o diferenţă semnificativă între sexe (45,4% de bărbați vs. 34,9% de femei).

2. 1,2% dintre respondenţii de toate vârstele au fost diagnosticaţi cu nivelul ridicat de zahăr în sânge mai mult de 12 luni anterior interviului, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni.


Anamneza colesterolului ridicat

Șaizeci procente din respondenţii de toate vârstele au declarat că nu şi-au măsurat niciodată colesterolul în sânge într-o instituţie medicală, iar 34,7% că şi-au testat nivelul de colesterol în sânge, dar nu au fost diagnosticaţi cu nivelul de colesterol ridicat. Doar 0,9% din populaţia studiată a fost diagnosticată cu nivelul ridicat de colesterol mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4% în ultimele 12 luni. Proporţia persoanelor diagnosticate cu nivelul de colesterol ridicat creşte cu vârsta, iar proporţia celor care nu şi-au testat niciodată nivelul de colesterol descreşte. Nu există diferenţe substanţiale în funcție de sex referitor la măsurătorile colesterolului şi diagnostic (Tabelul 29 şi Figura 36). Trebuie de menţionat că măsurarea colesterolului este obligatorie pentru grupul de vârstă 40-65 de ani şi este parte a indicatorului de performanţă „determinarea indicelui SCORE” la nivelul asistenţei medicale primare (ordinul MS şi CNAM).6

Tabelul 29. Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul, pe grupuri de vârstă

Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Nu a fost măsurat

niciodată (%)

IÎ 95%

A fost măsurat, dar

nu au fost diagnosticați

(%)

IÎ 95%

Au fost diagnosticați,

dar nu pe parcursul

ultimilor 12 luni (%)

IÎ 95%

Diagnosticați pe parcursul ultimilor 12

luni (%)

IÎ 95%

18–29 837 73,3 68,9–77,7 25,4 21,0–29,8 0,3 0,0–0,8 0,9 0,0–1,9

30–44 1 223 59,2 55,4–62,9 37,4 33,7–41,1 1,4 0,6–2,1 2,0 1,1–2,9

45–59 1 667 50,5 46,9–54,1 41,2 37,8–44,6 0,9 0,4–1,3 7,5 5,9–9,0

60–69 1 026 46,1 41,8–50,5 41,1 36,9–45,2 2,0 1,0–2,9 10,8 8,4–13,3

18–69 4 753 60,4 57,7–63,1 34,7 32,1–37,4 0,9 0,6–1,2 4,0 3,3–4,7

Figura 36. Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul, pe sexe



24,6% dintre cei diagnosticaţi cu nivelul ridicat de colesterol în sânge au luat tratament oral pe parcursul ultimelor 2 săptămâni, conform prescripţiei medicului sau altui lucrător medical. Dintre aceştia, 30,2% au fost bărbaţi (IÎ 95%: 18,0-42,4), iar 21,5% au fost femei (IÎ 95%: 15,6-27,4).

Concluzii

1. 60% din respondenţii de toate vârstele nu şi-au măsurat niciodată nivelul de colesterol în sânge.

2. Numai 0,9% din populaţia studiată a fost diagnosticată cu nivelul ridicat de colesterol în sânge mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4% pe parcursul ultimelor 12 luni.

3. 24,6% din respondenţii diagnosticaţi cu nivelul total de colesterol în sânge ridicat primeau tratament oral pe parcursul a două săptămâni precedente, cu o diferenţă semnificativă între sexe (30,2% bărbaţi vs. 21,5% femei).

Anamneza BCV

12,9% din toţi respondenţii au raportat că au suferit cândva un atac de cord sau dureri în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, iar proporţia persoanelor care au răspuns afirmativ creşte gradual odată cu vârsta, de la 6,7% (IÎ 95%: 4,8-8,7) în grupul de vârstă 18-29 ani, până la 27,9% (IÎ 95%: 24,2-31,6) în grupul de vârstă 60-69 ani. Bărbaţii au raportat cazurile de atac de cord sau accident vascular cerebral mai puțin frecvent (9,7%, IÎ 95%: 7,9-11,4) în comparaţie cu femeile (16,3%, IÎ 95%: 14,4-18,2), cu o diferenţă semnificativă statistic (Figura 37).

Figura 37. Rata respondenților care au suferit cândva un atac de cord sau dureri în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, pe sexe și grupuri de vârstă

Șapte procente din toţi respondenţii au raportat că primesc regulat aspirină, iar 2% din ei au raportat că primesc statine pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă (Figura 38). Proporţia femeilor care au raportat, că folosesc aspirină pentru prevenirea sau tratamentul BCV este de două ori mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor: 10,1% pentru bărbați (IÎ 95%: 8,8-11,4) şi 4,8% pentru femei (IÎ 95%: 3,7-5,8). Utilizarea statinelor a fost raportată mai rar, dar proporţia femeilor a fost mai mare (2,5%, IÎ 95%: 1,8-3,2) în comparație cu cea a bărbaților (1,5%, IÎ 95%: 0,7-2,2).


24,6% dintre cei diagnosticaţi cu nivelul ridicat de colesterol în sânge au luat tratament oral pe parcursul ultimelor 2 săptămâni, conform prescripţiei medicului sau altui lucrător medical. Dintre aceştia, 30,2% au fost bărbaţi (IÎ 95%: 18,0-42,4), iar 21,5% au fost femei (IÎ 95%: 15,6-27,4).

Concluzii

1. 60% din respondenţii de toate vârstele nu şi-au măsurat niciodată nivelul de colesterol în sânge.

2. Numai 0,9% din populaţia studiată a fost diagnosticată cu nivelul ridicat de colesterol în sânge mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4% pe parcursul ultimelor 12 luni.

3. 24,6% din respondenţii diagnosticaţi cu nivelul total de colesterol în sânge ridicat primeau tratament oral pe parcursul a două săptămâni precedente, cu o diferenţă semnificativă între sexe (30,2% bărbaţi vs. 21,5% femei).

Anamneza BCV

12,9% din toţi respondenţii au raportat că au suferit cândva un atac de cord sau dureri în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, iar proporţia persoanelor care au răspuns afirmativ creşte gradual odată cu vârsta, de la 6,7% (IÎ 95%: 4,8-8,7) în grupul de vârstă 18-29 ani, până la 27,9% (IÎ 95%: 24,2-31,6) în grupul de vârstă 60-69 ani. Bărbaţii au raportat cazurile de atac de cord sau accident vascular cerebral mai puțin frecvent (9,7%, IÎ 95%: 7,9-11,4) în comparaţie cu femeile (16,3%, IÎ 95%: 14,4-18,2), cu o diferenţă semnificativă statistic (Figura 37).

Figura 37. Rata respondenților care au suferit cândva un atac de cord sau dureri în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, pe sexe și grupuri de vârstă

Șapte procente din toţi respondenţii au raportat că primesc regulat aspirină, iar 2% din ei au raportat că primesc statine pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă (Figura 38). Proporţia femeilor care au raportat, că folosesc aspirină pentru prevenirea sau tratamentul BCV este de două ori mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor: 10,1% pentru bărbați (IÎ 95%: 8,8-11,4) şi 4,8% pentru femei (IÎ 95%: 3,7-5,8). Utilizarea statinelor a fost raportată mai rar, dar proporţia femeilor a fost mai mare (2,5%, IÎ 95%: 1,8-3,2) în comparație cu cea a bărbaților (1,5%, IÎ 95%: 0,7-2,2).


Figura 38. Rata respondenților care la moment primesc cu regularitate aspirină și/sau statine pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă

Concluzii

1. 12,9% din toţi respondenţii au raportat că au suferit în trecut un atac de cord sau dureri în piept din cauza bolilor de inimă ori un accident vascular cerebral.

2. Șapte procente din toţi respondenţii au raportat că primesc cu regularitate aspirină, iar 2% dintre aceştia că primesc statine pentru a preveni sau trata bolile de inimă. Proporţia femeilor care au raportat că folosesc aspirină pentru prevenirea sau tratamentul BCV a fost de două ori mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor.

Sfaturi pentru stilul de viaţă

În Figura 39 este arătată proporţia respondenţilor, care au raportat diferite tipuri de sfaturi pentru stilul de viaţă, oferite de un medic sau alt lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani. În continuare sunt prezentate unele date referitor la aceştia.

• 41,6% din respondenţi au fost sfătuiţi să renunţe la fumat ori să nu înceapă fumatul: 50,4% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 46,5-54,3) şi 32,1% dintre femei (IÎ 95%: 28,1-36,1).

• 57,8% din respondenţi au fost sfătuiţi să reducă consumul de sare din raţia lor alimentară: 54,7% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 50,4-59,0) şi 61,2% dintre femei (IÎ 95%: 57,6-64,9).

• 62,5% din respondenţi au fost sfătuiţi să consume cel puţin cinci porţii de fructe şi/sau legume pe zi: 59,2% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 55,2-63,2) şi 66,4% dintre femei (IÎ 95%: 63,3-69,6).

• 62,3% din respondenţi au fost sfătuiţi să reducă conţinutul de grăsimi în raţia lor alimentară: 58% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 54,0-62,0) şi 66,9% dintre femei (IÎ 95%: 63,8-70,0).

• 54,3 din respondenţi au fost sfătuiţi să înceapă sau să facă mai multă activitate fizică: 51,6% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 47,4-55,9) şi 57,2% dintre femei (IÎ 95%: 53,4-61,1).

• 52,1% din respondenţi au fost sfătuiţi să menţină masa corporală în limitele sănătoase sau să reducă din greutate: 48,6% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 44,1-53,1) şi 56% dintre femei (IÎ 95%: 52,1-59,9).


Diferenţa între răspunsurile date de persoanele din diferite grupuri de vârstă şi sex este foarte mică. Cea mai mare diferenţă între sexe a fost referitor la sfaturile privind renunţarea la fumat, proporţia bărbaţilor cu răspuns afirmativ fiind mai mare.

Figura 39. Ponderea respondenților care au raportat, că au primit sfaturi pentru stilul de viață de la un medic sau un lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani, pe sexe

Concluzii

1. Consumul de fructe şi legume, reducerea consumului de grăsimi şi de sare în raţia alimentară au fost cele

mai frecvente sfaturi oferite populaţiei de către medic sau un lucrător medical. Femeile au raportat că au

primit mai frecvent asemenea sfaturi în comparaţie cu bărbaţii.

2. Mai mult de jumătate din populaţia studiată a primit sfaturi referitor la activitatea fizică pentru sănătate

şi masa corporală sănătoasă, prevalenţa femeilor fiind mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor.

Screeningul cancerului cervical

Femeile respondente au fost întrebate dacă au fost supuse cândva testului de screening pentru cancerul cervical. 63,2% (IÎ 95%: 59,5-66,9) din toate femeile cu vârsta de 18-69 de ani, participante în studiu, au raportat că au fost supuse în trecut testului de screening pentru cancerul cervical. Cea mai mare proporţie a femeilor cu răspuns afirmativ a fost în grupul de vârstă 45-59 de ani, cu 73,1% (IÎ 95%: 68,9-77,3), iar cea mai mică a fost în grupul de vârstă 18-29 de ani, cu 49,9% (IÎ 95%: 43,3-56,5). Femeile din mediul rural au raportat mai frecvent, că au fost supuse testului de screening pentru cancerul cervical pe parcursul vieţii în comparaţie cu populaţia urbană de femei (Figura 40 şi Tabelul 30). Trebuie de menţionat că în conformitate cu legislaţia naţională, toate femeile cu vârsta de 25-64 de ani trebuie să fie supuse testului de screening pentru cancerul cervical o dată la fiecare doi ani (20), iar screeningul pentru cancerul cervical este, de asemenea, un indicator de performanţă pentru asistenţa medicală primară. Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Sănătății, rata femeilor supuse testului de screening pentru cancerul cervical în anii 2012-2013 a constituit 60,1% şi 59,9% (21).


Diferenţa între răspunsurile date de persoanele din diferite grupuri de vârstă şi sex este foarte mică. Cea mai mare diferenţă între sexe a fost referitor la sfaturile privind renunţarea la fumat, proporţia bărbaţilor cu răspuns afirmativ fiind mai mare.

Figura 39. Ponderea respondenților care au raportat, că au primit sfaturi pentru stilul de viață de la un medic sau un lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani, pe sexe

Concluzii

1. Consumul de fructe şi legume, reducerea consumului de grăsimi şi de sare în raţia alimentară au fost cele

mai frecvente sfaturi oferite populaţiei de către medic sau un lucrător medical. Femeile au raportat că au

primit mai frecvent asemenea sfaturi în comparaţie cu bărbaţii.

2. Mai mult de jumătate din populaţia studiată a primit sfaturi referitor la activitatea fizică pentru sănătate

şi masa corporală sănătoasă, prevalenţa femeilor fiind mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor.


Femeile respondente au fost întrebate dacă au fost supuse cândva testului de screening pentru cancerul cervical. 63,2% (IÎ 95%: 59,5-66,9) din toate femeile cu vârsta de 18-69 de ani, participante în studiu, au raportat că au fost supuse în trecut testului de screening pentru cancerul cervical. Cea mai mare proporţie a femeilor cu răspuns afirmativ a fost în grupul de vârstă 45-59 de ani, cu 73,1% (IÎ 95%: 68,9-77,3), iar cea mai mică a fost în grupul de vârstă 18-29 de ani, cu 49,9% (IÎ 95%: 43,3-56,5). Femeile din mediul rural au raportat mai frecvent, că au fost supuse testului de screening pentru cancerul cervical pe parcursul vieţii în comparaţie cu populaţia urbană de femei (Figura 40 şi Tabelul 30). Trebuie de menţionat că în conformitate cu legislaţia naţională, toate femeile cu vârsta de 25-64 de ani trebuie să fie supuse testului de screening pentru cancerul cervical o dată la fiecare doi ani (20), iar screeningul pentru cancerul cervical este, de asemenea, un indicator de performanţă pentru asistenţa medicală primară. Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Sănătății, rata femeilor supuse testului de screening pentru cancerul cervical în anii 2012-2013 a constituit 60,1% şi 59,9% (21).


Figura 40. Rata femeilor testate pentru cancerul cervical, pe grupuri de vârstă

Tabelul 30. Rata femeilor cu vârsta 18–69 ani testate pentru cancerul cervical, pe medii de rezidență

n Testate cândva (%) IÎ 95%

Rural 1 063 66,0 60,6–71,4

Urban 1 574 60,2 55,3–65,2

Total 2 637 63,2 59,5–66,9

Procentul femeilor respondente cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani, care au fost supuse vreodată testului de screening pentru cancerul cervical a fost de 69,7% (IÎ 95%: 65,7-73,7) (Table 31).

Tabelul 31. Rata femeilor cu vârsta 30–49 ani testate pentru cancerul cervical

n Testate cândva (%) IÎ 95%

939 69,7 65,7–73,7

Concluzii

1. Șase din 10 femei (63,2%) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical în trecut, cu o prevalenţă mai mare printre femeile din mediul rural în comparaţie cu cele din mediul urban.

2. Șapte din 10 femei din grupul de vârstă cu cel mai mare risc pentru cancerul cervical (30-49 de ani) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical. Femeile din grupul de vârstă 45-59 de ani au avut cea mai mare acoperire cu screening pentru cancerul cervical (73,1%) în comparaţie cu femeile din grupul de vârstă 18-29 de ani, care au avut cea mai mică acoperire pentru acest tip de screening (49,9%).


Măsurătorile fizice

Hipertensiunea ca factor de risc pentru BNT a fost evaluată prin măsurarea tensiunii arteriale. Valoarea medie a tensiunii arteriale sistolice (TAs) în populaţia studiată a constituit 132,8 mmHg (IÎ 95%: 131,8-133,9); 134,6 mmHg pentru bărbaţi (IÎ 95%: 133,2-136,0) şi 130,9 mmHg pentru femei (IÎ 95%: 129,6-132,3). Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice (TAd) a constituit 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6) în populaţia studiată; 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6) printre bărbaţi şi 84,6 mmHg (IÎ 95%: 83,8-85,5) printre femei (Figura 41). Atât TAs, cât şi TAd cresc concomitent cu vârsta. TAs în grupul de vârstă 60-69 de ani a fost cu aproximativ 30% mai mare în comparaţie cu cea în grupul de vârstă 18-29 de ani, pe când diferenţa în TAd între aceleaşi grupuri este de circa 15%.

Figura 41. Valorile medii ale TAs și TAd (mmHg), pe sexe și grupuri de vârstă*

*n=4226.

Prevalenţa hipertensiunii în populaţia studiată a constituit 39,8% (IÎ 95%: 37,5-42,2); 40,3% (IÎ 95%: 37,0-43,7) pentru bărbaţi şi 39,3% (IÎ 95%: 36,6-42,1) pentru femei. Diferenţa între grupurile de vârstă este semnificativă statistic, cu creşterea prevalenţei de la 16,9% (IÎ 95%: 13,3-20,5) în grupul de vârstă cel mai tânăr până la 76,7% (IÎ 95%: 73,2-80,3) în grupul cel mai vârstnic (Figura 42). Rata persoanelor cu TAs ≥160 şi/sau TAd ≥100 mmHg ori primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată a constituit 21,7% (IÎ 95%: 20,0-23,3); 19,3% (IÎ 95%: 16,9-21,6) pentru bărbaţi şi 24,2% (IÎ 95%: 22,1-26,3) pentru femei.



Hipertensiunea ca factor de risc pentru BNT a fost evaluată prin măsurarea tensiunii arteriale. Valoarea medie a tensiunii arteriale sistolice (TAs) în populaţia studiată a constituit 132,8 mmHg (IÎ 95%: 131,8-133,9); 134,6 mmHg pentru bărbaţi (IÎ 95%: 133,2-136,0) şi 130,9 mmHg pentru femei (IÎ 95%: 129,6-132,3). Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice (TAd) a constituit 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6) în populaţia studiată; 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6) printre bărbaţi şi 84,6 mmHg (IÎ 95%: 83,8-85,5) printre femei (Figura 41). Atât TAs, cât şi TAd cresc concomitent cu vârsta. TAs în grupul de vârstă 60-69 de ani a fost cu aproximativ 30% mai mare în comparaţie cu cea în grupul de vârstă 18-29 de ani, pe când diferenţa în TAd între aceleaşi grupuri este de circa 15%.

Figura 41. Valorile medii ale TAs și TAd (mmHg), pe sexe și grupuri de vârstă*

*n=4226.

Prevalenţa hipertensiunii în populaţia studiată a constituit 39,8% (IÎ 95%: 37,5-42,2); 40,3% (IÎ 95%: 37,0-43,7) pentru bărbaţi şi 39,3% (IÎ 95%: 36,6-42,1) pentru femei. Diferenţa între grupurile de vârstă este semnificativă statistic, cu creşterea prevalenţei de la 16,9% (IÎ 95%: 13,3-20,5) în grupul de vârstă cel mai tânăr până la 76,7% (IÎ 95%: 73,2-80,3) în grupul cel mai vârstnic (Figura 42). Rata persoanelor cu TAs ≥160 şi/sau TAd ≥100 mmHg ori primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată a constituit 21,7% (IÎ 95%: 20,0-23,3); 19,3% (IÎ 95%: 16,9-21,6) pentru bărbaţi şi 24,2% (IÎ 95%: 22,1-26,3) pentru femei.


Figura 42. Rata respondenților cu tensiunea arterială ridicată sau care primesc la moment tratament pentru tensiunea arterială ridicată, pe sexe

Din toţi respondenţii care nu primeau tratament pentru hipertensiune, 33,2% (IÎ 95%: 30,7-35,6) aveau TAs ≥140 şi/sau TAd ≥90 mmHg. Proporţia bărbaţilor din această categorie a constituit 35,9% (IÎ 95%: 32,4-39,3), iar cea a femeilor – 30,1% (IÎ 95%: 27,3-32,9) (Figura 43).

Figura 43. Rata respondenților cu tensiune arterială ridicată, cu excepția celor care primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată, pe sexe

Respondenţii identificaţi cu tensiune arterială ridicată (TAs ≥140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) şi cei care primeau tratament pentru tensiunea arterială ridicată au fost analizaţi împreună: 4,1% (IÎ 95%: 3,0-5,2) din ei primeau tratament pentru tensiunea arterială ridicată (TAs <140 şi TAd<90). 19,7% (IÎ 95%: 17,6-21,9) primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată (TAs ≥140 şi/sau TAd ≥90 mmHg). Ceilalţi 76,2% (IÎ 95%: 73,7-78,7) nu primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată (Figura 44).


Rata respondenţilor cu tensiunea arterială controlată a fost mai mare printre populaţia urbană (5,2%, IÎ 95%: 3,6-6,8) în comparaţie cu populaţia rurală (3,4%, IÎ 95%: 1,9-4,9). De asemenea, populaţia urbană a constituit o proporţie mai mare a persoanelor cu hipertensiune care primea tratament.

O diferenţă semnificativă statistic a fost identificată între bărbaţi şi femei referitor la distribuţia tensiunii arteriale controlate: 6,0% de femei (IÎ 95%: 4,0-8,0) primeau tratament şi aveau TAs<140 şi TAd<90 în comparaţie cu 2,4% printre bărbaţi (IÎ 95%: 1,4-3,4). În total, 84,1% (IÎ 95%: 80,9-87,3) dintre bărbaţi nu primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată în comparaţie cu 67,5% de femei (IÎ 95%: 63,9-71,0). Și invers, proporţia femeilor care primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată a fost de două ori mai mare decât proporția bărbaţilor (Figura 44).

Figura 44. Respondenții cu tensiunea arterială tratată și/sau controlată printre cei cu tensiunea arterială ridicată sau care la moment primesc tratament, pe sexe și medii de rezidență

Măsurătorile antropometrice, precum înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au fost utilizate pentru calcularea Indicelui Masei Corporale (IMC) şi a valorii medii a raportului talie/şolduri (RTȘ) pentru estimarea prevalenţei supragreutăţii şi obezităţii printre populaţia studiată (cu excepţia femeilor gravide) conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă.

Valoarea medie a înălţimii respondenţilor bărbaţi a constituit 173 cm (IÎ 95%: 172,6-173,5) şi a greutăţii 79,2 kg (IÎ 95%: 78,1-80,4), iar înălțimea medie a femeilor a fost de 161,8 cm (IÎ 95%: 161,4-162,2) şi greutatea medie de 70,7 kg (IÎ 95%: 69,9-71,6). Greutatea şi înălţimea au fost utilizate pentru calcularea IMC. Valoarea medie a IMC printre populaţia studiată de ambele sexe a constituit 26,6 (IÎ 95%: 26,4-26,9); 26,2 (IÎ 95%: 26,0-26,5) pentru bărbaţi şi 27,0 (IÎ 95%: 26,7-27,4) pentru femei. Creşterea graduală a IMC concomitent cu vârsta este arătată în Figura 45.


Rata respondenţilor cu tensiunea arterială controlată a fost mai mare printre populaţia urbană (5,2%, IÎ 95%: 3,6-6,8) în comparaţie cu populaţia rurală (3,4%, IÎ 95%: 1,9-4,9). De asemenea, populaţia urbană a constituit o proporţie mai mare a persoanelor cu hipertensiune care primea tratament.

O diferenţă semnificativă statistic a fost identificată între bărbaţi şi femei referitor la distribuţia tensiunii arteriale controlate: 6,0% de femei (IÎ 95%: 4,0-8,0) primeau tratament şi aveau TAs<140 şi TAd<90 în comparaţie cu 2,4% printre bărbaţi (IÎ 95%: 1,4-3,4). În total, 84,1% (IÎ 95%: 80,9-87,3) dintre bărbaţi nu primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată în comparaţie cu 67,5% de femei (IÎ 95%: 63,9-71,0). Și invers, proporţia femeilor care primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată a fost de două ori mai mare decât proporția bărbaţilor (Figura 44).

Figura 44. Respondenții cu tensiunea arterială tratată și/sau controlată printre cei cu tensiunea arterială ridicată sau care la moment primesc tratament, pe sexe și medii de rezidență

Măsurătorile antropometrice, precum înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au fost utilizate pentru calcularea Indicelui Masei Corporale (IMC) şi a valorii medii a raportului talie/şolduri (RTȘ) pentru estimarea prevalenţei supragreutăţii şi obezităţii printre populaţia studiată (cu excepţia femeilor gravide) conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă.

Valoarea medie a înălţimii respondenţilor bărbaţi a constituit 173 cm (IÎ 95%: 172,6-173,5) şi a greutăţii 79,2 kg (IÎ 95%: 78,1-80,4), iar înălțimea medie a femeilor a fost de 161,8 cm (IÎ 95%: 161,4-162,2) şi greutatea medie de 70,7 kg (IÎ 95%: 69,9-71,6). Greutatea şi înălţimea au fost utilizate pentru calcularea IMC. Valoarea medie a IMC printre populaţia studiată de ambele sexe a constituit 26,6 (IÎ 95%: 26,4-26,9); 26,2 (IÎ 95%: 26,0-26,5) pentru bărbaţi şi 27,0 (IÎ 95%: 26,7-27,4) pentru femei. Creşterea graduală a IMC concomitent cu vârsta este arătată în Figura 45.


Figura 45. Valoarea medie a IMC (kg/m2), pe sexe și grupuri de vârstă

Nu există diferenţe între sexe referitor la acest indicator printre populaţia studiată. Cu toate acestea, la dezagregarea datelor în funcţie de mediul de rezidenţă au fost depistate diferenţe semnificative pentru femei, cu o valoare medie a IMC de 27,8 (IÎ 95%: 27,4-28,3) pentru femeile din mediul rural şi de 26,1 (IÎ 95%: 25,6-26,6) pentru femeile din mediul urban. Și invers, bărbaţii din mediul urban au avut o valoare medie a IMC mai mare în comparaţie cu bărbaţii din mediul rural (Tabelul 32).

Tabelul 32. Valoarea medie a IMC (kg/m2), pe sexe și medii de rezidență


nIMC

mediuIÎ 95% n

IMC mediu

IÎ 95% nIMC

mediuIÎ 95%

Rural 776 25,9 25,5–26,3 1 171 27,8 27,4–28,3 1 947 26,8 26,5–27,1

Urban 935 26,6 26,2–27,0 1 601 26,1 25,6–26,6 2 536 26,4 26,0–26,7

Total 1 711 26,2 26,0–26,5 2 772 27,0 26,7–27,4 4 483 26,6 26,4–26,9

Pentru clasificarea populaţiei studiate au fost utilizate patru categorii ale IMC: subponderalitate (IMC<18,5), greutate normală (IMC=18,5-24,9), supraponderalitate (IMC=25,0-29,9) şi obezitate (IMC≥30,0). 56% din toţi respondenţii de ambele sexe au avut IMC mai mare de 25, plasându-se astfel în categoria persoanelor supraponderale sau obeze; 41,6% au fost plasate în categoria persoanelor normoponderale, iar 2,5% în categoria celor subponderale (Figura 46). Ponderea combinată a categoriilor supraponderal şi obez este foarte similară la femei şi bărbaţi. In acelaşi timp, prevalența IMC ≥30,0 este mai mare printre femei (28,5%, IÎ 95%: 26,3-30,7) în comparaţie cu bărbaţii (17,8%, IÎ 95%: 15,6-20,0), pe când prevalenţa bărbaţilor este mai mare în categoria celor supraponderali. Diferenţele între sexe sunt semnificative statistic.


Studiul privind starea de sănătate a populației din Republica Moldova (9) a arătat că valoarea medie a IMC a constituit 25,6 fără diferenţe între sexe (25,6 pentru ambele sexe) şi mediul de rezidenţă (25,5 pentru mediul urban şi 25,6 pentru mediul rural). Prevalenţa supragreutăţii a fost mai răspândită printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (36,9 vs. 32,7) şi în mediul rural în comparaţie cu cel urban (35,1 vs. 33,9). Din contra, prevalenţa obezităţii a fost mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii (17,1 vs.13,3) şi în mediul urban în comparaţie cu cel rural (16,3 vs.14,7). Cele menționate denotă că situaţia s-a înrăutăţit în lipsa acţiunilor politice concrete de abordare a acestei probleme.

Figura 46. Distribuția conform categoriei IMC

RTȘ a fost calculat pentru toţi respondenţii (cu excepţia femeilor gravide) în baza măsurătorilor circumferinţelor taliei şi şoldurilor. Rezultatele arată că raportul talie-şolduri este egal cu 0,9 la bărbaţi şi cu 0,8 la femei (Tabelul 33). OMS defineşte obezitatea ca raportul talie – şolduri mai mare de 0,90 pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei. Valorile pentru ambele sexe din prezentul studiu sunt la limita de jos a obezităţii. Aproape că nu există diferenţe între grupurile de vârstă ale respondenţilor referitor la media raportului talie – şolduri.

Tabelul 33. Media raportului talie-șolduri (RTȘ), pe sexe și grupuri de vârstă


Bărbați Femei

n Media RTȘ IÎ 95% n Media RTȘ IÎ 95%

18–29 303 0,9 0,9–0,9 461 0,8 0,8–0,8

30–44 427 0,9 0,9–0,9 693 0,8 0,8–0,8

45–59 599 0,9 0,9–0,9 946 0,9 0,9–0,9

60–69 314 0,9 0,9–1,0 636 0,9 0,9–0,9

18–69 1 643 0,9 0,9–0,9 2 736 0,8 0,8–0,8


Studiul privind starea de sănătate a populației din Republica Moldova (9) a arătat că valoarea medie a IMC a constituit 25,6 fără diferenţe între sexe (25,6 pentru ambele sexe) şi mediul de rezidenţă (25,5 pentru mediul urban şi 25,6 pentru mediul rural). Prevalenţa supragreutăţii a fost mai răspândită printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (36,9 vs. 32,7) şi în mediul rural în comparaţie cu cel urban (35,1 vs. 33,9). Din contra, prevalenţa obezităţii a fost mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii (17,1 vs.13,3) şi în mediul urban în comparaţie cu cel rural (16,3 vs.14,7). Cele menționate denotă că situaţia s-a înrăutăţit în lipsa acţiunilor politice concrete de abordare a acestei probleme.

Figura 46. Distribuția conform categoriei IMC

RTȘ a fost calculat pentru toţi respondenţii (cu excepţia femeilor gravide) în baza măsurătorilor circumferinţelor taliei şi şoldurilor. Rezultatele arată că raportul talie-şolduri este egal cu 0,9 la bărbaţi şi cu 0,8 la femei (Tabelul 33). OMS defineşte obezitatea ca raportul talie – şolduri mai mare de 0,90 pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei. Valorile pentru ambele sexe din prezentul studiu sunt la limita de jos a obezităţii. Aproape că nu există diferenţe între grupurile de vârstă ale respondenţilor referitor la media raportului talie – şolduri.

Tabelul 33. Media raportului talie-șolduri (RTȘ), pe sexe și grupuri de vârstă


Bărbați Femei

n Media RTȘ IÎ 95% n Media RTȘ IÎ 95%

18–29 303 0,9 0,9–0,9 461 0,8 0,8–0,8

30–44 427 0,9 0,9–0,9 693 0,8 0,8–0,8

45–59 599 0,9 0,9–0,9 946 0,9 0,9–0,9

60–69 314 0,9 0,9–1,0 636 0,9 0,9–0,9

18–69 1 643 0,9 0,9–0,9 2 736 0,8 0,8–0,8


Concluzii

3. Media TAs printre populaţia din Republica Moldova a constituit 132,8 mmHg, cu o valoare medie mai mare printre bărbaţi (134,5 mmHg) în comparaţie cu femeile. Valoarea medie a TAd a constituit 85 mmHg fără diferenţe între sexe.

3. Prevalenţa hipertensiunii arteriale printre populaţia adultă din Republica Moldova a constituit 39,8% fără diferenţe între sexe.

4. Opt din 10 (76,2%) persoane identificate cu hipertensiune arterială nu îşi controlau tensiunea arterială, cu o prevalenţă mai mare printre populaţia din mediul rural şi printre bărbaţi. Aceasta poate fi condiționată de nivelul jos de cunoştinţe despre hipertensiune ca factor de risc pentru BNT.

5. Greutatea corporală medie şi înălţimea medie a bărbaţilor din Republica Moldova au constituit 79,2 kg şi 173 cm, respectiv. Masa corporală medie a femeilor a constituit 70,7 kg, iar înălţimea medie 161,8 kg.

6. Valoarea medie a IMC în populația studiată a constituit 26,6; 26,2 la bărbaţi şi 27,0 la femei. Media IMC la femeile rurale a fost mai mare în comparaţie cu cea a femeilor urbane şi bărbaţilor rurali.

7. Mai mult de una din două persoane (56%) a fost supraponderală sau obeză, bărbaţii prevalând în categoria supraponderalilor, iar femeile prevalând în categoria celor obezi. Prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii creşte odată cu vârsta.

8. Populaţia de ambele sexe a fost la limita de jos a obezităţii în baza raportului lor talie-şolduri.

Măsurătorile biochimice

Nivelul glucozei sanguine a fost evaluat, utilizându-se testele de diagnostic rapid şi prin măsurarea valorilor în sângele capilar integral. Conform clasificării epidemiologice generale a diabetului, participanţii la studiu cu pre-diabet (cu glicemia bazală între 5,6 şi 6,1 mmol/l) au fost consideraţi ca aflaţi sub un risc ridicat de patologii cardiovasculare şi au fost incluşi în grupul celor cu glicemia bazală modificată (GBM). Glucoza sanguină ridicată a fost considerată, atunci când valoarea glucozei în sângele capilar integral a fost egală cu, sau mai mare de 6,1 mmol/l.

Valoare medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l (IÎ 95%: 5,1-5,2) în totalul populaţiei studiate, inclusiv cei aflaţi la moment sub medicaţie pentru diabet; 5,1 (IÎ 95%: 5,0-5,2) mmol/l la bărbaţi şi 5,2 (IÎ 95%: 5,1-5,3) mmol/l la femei. Cele mai mici valori ale mediei glucozei bazale au fost înregistrate în grupul de vârstă 18-29 de ani (4,8 mmol/l, IÎ 95%: 4,7-4,9), iar cele mai mari în grupul de vârstă 60-69 de ani (5,7 mmol/l, IÎ 95%: 5,6-5,9) (Figura 47).


Figura 47. Valoarea medie a nivelului glicemiei bazale (mmol/l), pe sexe și grupuri de vârstă

Procentul respondenţilor cu GBM a fost analizat în baza limitelor glicemiei bazale menţionate mai sus. Persoanele care nu au postit au fost excluse. 8,3% din totalul populaţiei studiate a avut GBM: aceasta a fost depistată la 7,4% de bărbaţi (IÎ 95%: 5,6-9,2) şi 9,1% de femei (IÎ 95%: 7,7-10,6). Deşi prevalenţa este mai înaltă printre femei, diferenţa nu este semnificativă statistic. Nivelul GBM diferă în funcţie de grupul de vârstă, cu o prevalenţă de trei ori mai mare în grupul de vârstă 60-69 ani în comparaţie cu grupul de vârstă 18-29 ani.

Figura 48. Prevalența GBM, pe sexe și grupuri de vârstă


Figura 47. Valoarea medie a nivelului glicemiei bazale (mmol/l), pe sexe și grupuri de vârstă

Procentul respondenţilor cu GBM a fost analizat în baza limitelor glicemiei bazale menţionate mai sus. Persoanele care nu au postit au fost excluse. 8,3% din totalul populaţiei studiate a avut GBM: aceasta a fost depistată la 7,4% de bărbaţi (IÎ 95%: 5,6-9,2) şi 9,1% de femei (IÎ 95%: 7,7-10,6). Deşi prevalenţa este mai înaltă printre femei, diferenţa nu este semnificativă statistic. Nivelul GBM diferă în funcţie de grupul de vârstă, cu o prevalenţă de trei ori mai mare în grupul de vârstă 60-69 ani în comparaţie cu grupul de vârstă 18-29 ani.

Figura 48. Prevalența GBM, pe sexe și grupuri de vârstă


12,3% din totalul populaţiei studiate a avut nivelul glucozei sanguine ≥ 6,1 mmol/l, cu 11,5% (IÎ 95%: 9,5-13,5) printre bărbaţi şi 13% (IÎ 95%: 11,4-14,6) printre femei. Proporţia populaţiei studiate cu valorile glucozei sanguine ridicate creşte de la 5,3% (IÎ 95%: 3,0-7,6) în grupul de vârstă 18-29 ani până la 23,3% (IÎ 95%: 19,6-27,0) în grupul de vârstă 60-69 ani (Figura 49).

Figura 49. Prevalența glucozei sanguine ridicate sau la moment primesc tratament pentru diabet, pe sexe și grupuri de vârstă

Nivelul colesterolului sanguin a fost testat la populaţia studiată, inclusiv la participanţii care primeau tratament pentru reducerea nivelului de colesterol. Valoarea medie a colesterolului total la populaţia studiată a constituit 4,5 mmol/l (IÎ 95%: 4,5-4,6); 4,4 mmol/l (IÎ 95%: 4,4-4,5) la bărbaţi şi 4,6 mmol/l (IÎ 95%: 4,5-4,7) la femei. Valorile medii ale colesterolului total sanguin au tendinţa de creştere cu vârsta la ambele sexe, iar diferenţa este semnificativă statistic (Tabelul 34).

Tabelul 34. Valoarea medie a colesterolului total (mmol/l), pe sexe și grupuri de vârstă



nMedia

mmol/lIÎ 95% n

Media mmol/l

IÎ 95% nMedia

mmol/lIÎ 95%

18–29 218 4,0 3,9–4,2 394 4,2 4,1–4,4 612 4,1 4,0–4,2

30–44 354 4,5 4,4–4,6 606 4,5 4,5–4,6 960 4,5 4,4–4,6

45–59 506 4,7 4,6–4,8 821 4,9 4,8–5,0 1 327 4,8 4,8–4,9

60–69 277 4,7 4,5–4,8 571 5,1 4,9–5,2 848 4,9 4,8–5,0

18–69 1 355 4,4 4,4–4,5 2 392 4,6 4,5–4,7 3 747 4,5 4,5–4,6

În Figura 50 este arătată rata respondenţilor, care au avut nivelul colesterolului total ≥ 5,0 mmol/l şi a celor cu nivelul colesterolului total sanguin ≥ 6,2 mmol/l. Respondenţii care la moment primeau tratament pentru colesterolul ridicat au fost, de asemenea, incluşi în aceste categorii. 29,4% din totalul populaţiei studiate au avut nivelul colesterolului sanguin total ≥ 5 mmol/l (IÎ 95%: 27,1-31,7), iar 6,5% au avut nivelul colesterolului sanguin total ≥ 6,2 mmol/l (IÎ 95%: 5,4-7,5) sau primeau la moment tratament pentru colesterolul ridicat. În ambele categorii proporţia femeilor este mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor, dar diferenţa nu este semnificativă statistic.


Figura 50. Rata respondenților cu nivelul colesterolului total ≥ 5,0 și ≥ 6,3 mmol/l sau care la moment primesc tratament pentru colesterolul total ridicat, pe sexe

Valoarea medie a lipoproteinelor de densitate înaltă (HDL) printre toţi respondenţii a constituit 1,4 mmol/l (IÎ 95%: 1,4-1,4), cu un nivel mai înalt stabilit printre femei (1,5 mmol/l, IÎ 95%: 1,4-1,5) în comparaţie cu populaţia de bărbaţi (1,3 mmol/l, IÎ 95%: 1,3-1,4) (Tabelul 35).

Tabelul 35. Valoarea medie a colesterolului HDL, pe sexe și grupuri de vârstă



nHDL

mediuIÎ 95% n

HDL mediu

IÎ 95% nHDL

mediuIÎ 95%

18–29 218 1,3 1,2–1,3 394 1,4 1,4–1,5 612 1,3 1,3–1,4

30–44 354 1,3 1,3–1,4 606 1,5 1,4–1,5 960 1,4 1,4–1,4

45–59 506 1,4 1,4–1,5 821 1,5 1,4–1,5 1 327 1,5 1,4–1,5

60–69 277 1,4 1,3–1,5 571 1,4 1,4–1,5 848 1,4 1,4–1,5

18–69 1 355 1,3 1,3–1,4 2 392 1,5 1,4–1,5 3 747 1,4 1,4–1,4

În Figura 51 este arătată proporția populației cu nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l pentru femei şi mai mic de 1,03 mmol/l pentru bărbaţi. Printre femei, 39,8% (IÎ 95%: 36,9-42,8) au nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l. Printre bărbaţi, 27,4% (IÎ 95%: 24,1-30,8) au nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,03 mmol/l. Diferenţe semnificative între grupurile de vârstă nu au fost depistate.


Figura 50. Rata respondenților cu nivelul colesterolului total ≥ 5,0 și ≥ 6,3 mmol/l sau care la moment primesc tratament pentru colesterolul total ridicat, pe sexe

Valoarea medie a lipoproteinelor de densitate înaltă (HDL) printre toţi respondenţii a constituit 1,4 mmol/l (IÎ 95%: 1,4-1,4), cu un nivel mai înalt stabilit printre femei (1,5 mmol/l, IÎ 95%: 1,4-1,5) în comparaţie cu populaţia de bărbaţi (1,3 mmol/l, IÎ 95%: 1,3-1,4) (Tabelul 35).

Tabelul 35. Valoarea medie a colesterolului HDL, pe sexe și grupuri de vârstă



nHDL

mediuIÎ 95% n

HDL mediu

IÎ 95% nHDL

mediuIÎ 95%

18–29 218 1,3 1,2–1,3 394 1,4 1,4–1,5 612 1,3 1,3–1,4

30–44 354 1,3 1,3–1,4 606 1,5 1,4–1,5 960 1,4 1,4–1,4

45–59 506 1,4 1,4–1,5 821 1,5 1,4–1,5 1 327 1,5 1,4–1,5

60–69 277 1,4 1,3–1,5 571 1,4 1,4–1,5 848 1,4 1,4–1,5

18–69 1 355 1,3 1,3–1,4 2 392 1,5 1,4–1,5 3 747 1,4 1,4–1,4

În Figura 51 este arătată proporția populației cu nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l pentru femei şi mai mic de 1,03 mmol/l pentru bărbaţi. Printre femei, 39,8% (IÎ 95%: 36,9-42,8) au nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l. Printre bărbaţi, 27,4% (IÎ 95%: 24,1-30,8) au nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,03 mmol/l. Diferenţe semnificative între grupurile de vârstă nu au fost depistate.


Figura 51. Proporția populației cu nivelul de colesterol HDL redus

Concluzii

1. Valoarea medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l şi creşte cu vârsta la ambele sexe, situându-se la limita minimă pentru pre-diabet în grupul celor mai vârstnici.

2. Una din 10 persoane (8,3%) a fost clasificată ca având GBM şi, astfel, cu un risc ridicat pentru BCV, cu o prevalență mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii.

3. Mai mult decât una din 10 persoane (12,3%) a avut glucoza sanguină ridicată şi diabet, iar proporţia a crescut de peste 4 ori în grupul celor mai în vârstă în comparaţie cu grupul celor mai tineri.

4. Valoarea medie a colesterolului sanguin total a constituit 4,5 mmol/l şi a avut tendinţa de creştere cu vârsta pentru ambele sexe.

5. Prevalenţa categoriei cu riscul înalt al nivelului de colesterol sau hipercolesterolemiei printre populaţie a constituit 29,4%, iar prevalenţa hipercolesterolemiei a constituit 6,5%, fiind mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii.

6. Patru din 10 femei şi fiecare al patrulea bărbat are nivelul colesterolului HDL redus, ceea ce rezultă într-un risc mai înalt pentru BCV.

Riscul BCV

Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani au fost evaluaţi pentru determinarea celor cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% şi a celor cu BCV existente. Riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% a fost definit în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumător actual sau persoanele care au renunţat la fumat mai puţin de un an până la evaluare), colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale ≥6,1 mmol/l în sângele capilar).


Rata respondenţilor din grupul de vârstă 40-69 ani clasificați în categoria cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% sau cu BCV existentă a constituit 23% (IÎ 95%: 20,5-25,4). Prevalenţa a fost mai mare printre femei cu 27% (IÎ 95%: 24,1-29,8) în comparaţie cu bărbaţii cu 18,5% (IÎ 95%: 14,8-22,3), iar diferenţa a fost semnificativă statistic. Dintre respondenţii din grupul de vârstă 40-54 de ani, 16% (IÎ 95%: 13,3-18,8) au riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% ori cu BCV existentă în comparaţie cu 33,1% (IÎ 95%: 29,4-36,7) în grupul de vârstă 55-69 de ani şi, iarăşi, diferenţa a fost semnificativă statistic (Tabelul 36).

Din grupul de respondenţi menţionat mai sus (40-69 ani, cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30%, inclusiv cei cu BCV existente), 51,3% (IÎ 95%: 46,0-56,6) primeau tratament medicamentos şi consiliere (inclusiv controlul glicemiei) pentru prevenirea atacului de cord şi a accidentului vascular cerebral. Consilierea a fost definită ca primirea sfatului de la un medic sau un lucrător medical referitor la: renunţarea la fumat sau neînceperea fumatului; reducerea consumului de sare în rația alimentară; consumul a cel puţin 5 porţii de fructe şi/sau legume pe zi; reducerea consumului de grăsimi; începerea sau efectuarea unui volum mai mare de activitate fizică; menţinerea masei corporale sănătoase sau reducerea greutăţii. Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de vârstă nu au fost identificate (Figura 52).

Tabelul 36. Rata respondenților cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% sau cu BCV existentă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

40–54 408 10,9 7,2–14,6 656 20,8 17,0–24,7 1 064 16,0 13,3–18,8

55–69 396 30,1 24,1–36,1 775 35,6 31,6–39,7 1 171 33,1 29,4–36,7

40–69 804 18,5 14,8–22,3 1 431 27,0 24,1–29,8 2 235 23,0 20,5–25,4

Figura 52. Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru prevenirea atacului de cord și accidentului vascular cerebral*

*n=171.


Rata respondenţilor din grupul de vârstă 40-69 ani clasificați în categoria cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% sau cu BCV existentă a constituit 23% (IÎ 95%: 20,5-25,4). Prevalenţa a fost mai mare printre femei cu 27% (IÎ 95%: 24,1-29,8) în comparaţie cu bărbaţii cu 18,5% (IÎ 95%: 14,8-22,3), iar diferenţa a fost semnificativă statistic. Dintre respondenţii din grupul de vârstă 40-54 de ani, 16% (IÎ 95%: 13,3-18,8) au riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% ori cu BCV existentă în comparaţie cu 33,1% (IÎ 95%: 29,4-36,7) în grupul de vârstă 55-69 de ani şi, iarăşi, diferenţa a fost semnificativă statistic (Tabelul 36).

Din grupul de respondenţi menţionat mai sus (40-69 ani, cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30%, inclusiv cei cu BCV existente), 51,3% (IÎ 95%: 46,0-56,6) primeau tratament medicamentos şi consiliere (inclusiv controlul glicemiei) pentru prevenirea atacului de cord şi a accidentului vascular cerebral. Consilierea a fost definită ca primirea sfatului de la un medic sau un lucrător medical referitor la: renunţarea la fumat sau neînceperea fumatului; reducerea consumului de sare în rația alimentară; consumul a cel puţin 5 porţii de fructe şi/sau legume pe zi; reducerea consumului de grăsimi; începerea sau efectuarea unui volum mai mare de activitate fizică; menţinerea masei corporale sănătoase sau reducerea greutăţii. Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de vârstă nu au fost identificate (Figura 52).

Tabelul 36. Rata respondenților cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% sau cu BCV existentă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

40–54 408 10,9 7,2–14,6 656 20,8 17,0–24,7 1 064 16,0 13,3–18,8

55–69 396 30,1 24,1–36,1 775 35,6 31,6–39,7 1 171 33,1 29,4–36,7

40–69 804 18,5 14,8–22,3 1 431 27,0 24,1–29,8 2 235 23,0 20,5–25,4

Figura 52. Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru prevenirea atacului de cord și accidentului vascular cerebral*

*n=171.


Concluzii

1. Prevalența persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% sau cu BCV existente a constituit 23% (95% IÎ: 20,5–25,4). Dintre aceştia, 51,3% (95% IÎ: 46,0–56,6) primeau terapie medicamentoasă şi consiliere pentru prevenirea atacului de cord şi accidentului vascular cerebral.

2. O diferență semnificativă statistic a fost stabilită între sexe, cu o prevalență mai mare printre femei 27% (95% IÎ: 24,1–29,8) în comparație cu bărbații 18,5% (95% IÎ: 14,8–22,3).

Sumarul factorilor de risc combinați

Factorii de risc combinați pentru BCV au fost analizaţi în populaţia studiată. În baza rezultatelor interviului şi a măsurătorilor fizice şi chimice, au fost utilizaţi următorii factorii de risc:

• fumatul actual zilnic;

• consumul a mai puţin de cinci porţii de fructe şi/sau legume pe zi;

• necorespunderea recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (<150 minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau echivalentul ei);

• supragreutatea sau obezitatea (IMC ≥ 25 kg/m2);

• tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau actualmente primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată).

Rata respondenţilor cu 0, 1-2 şi 3-5 factori de risc în funcţie de vârstă şi sex este arătată în Figura 53. La 8% (IÎ 95%: 6,7-9,3) din populaţia studiată nu a fost identificat nici unul din cei cinci factori de risc menționați mai sus; 61,7% (IÎ 95%: 59,7-63,7) de respondenți au 1-2 factori de risc, iar 30,3% (IÎ 95%: 28,0-32,6) de respondenți au 3-5 factori de risc din cei menţionaţi mai sus. Prevalenţa a 3-5 factori de risc combinați a fost mult mai mare în grupul de vârstă 45-69 ani (47,6%, IÎ 95%: 44,7-50,5), pe când prevalența a 1-2 factori de risc a fost mai mare în grupul de vârstă 18-44 ani (68,9%, IÎ 95%: 66,4-71,5). Diferenţele au fost semnificative statistic. O proporţie mai mare de bărbaţi a avut 3-5 factori de risc (35,2%, IÎ 95%: 31,8-38,6) în comparaţie cu femeile (25%, IÎ 95%: 22,4-27,5). In acelaşi timp, rata femeilor cu 1-2 factori de risc (64,6%, IÎ 95%: 62,0-67,3) a fost mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor (59,1%, IÎ 95%: 55,9-62,2). Niciunul din factorii de risc menţionaţi nu a fost identificat la 5,7% de bărbaţi (IÎ 95%: 3,9-7,6), pe când rata femeilor fără niciunul din factorii de risc a constituit 10,4% (IÎ 95%: 8,7-12,2).


Figura 53. Sumarul factorilor de risc combinați, pe sexe și grupuri de vârstă

Asistenţa medicală

Nivelul asigurării medicale, precum şi accesul financiar şi fizic la asistenţa medicală a fost analizat în baza chestionarului studiului aplicat. Dintre toți respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, 66,4% (IÎ 95%: 64,1-68,8) au declarat că sunt asigurați medical la momentul interviului, cu o diferenţă semnificativă statistic între femei şi bărbați, femeile având o acoperire mai bună (71,2%, IÎ 95%: 68,8-73,6 pentru femei vs. 62,1%, IÎ 95%: 58,4-65,7 pentru bărbați). Rata celor asiguraţi creşte cu vârsta şi atinge cel mai înalt nivel în grupul de vârstă 60-69 de ani din populaţia studiată (93%, IÎ 95%: 90,8-95,1) (Figura 54). Rezultatele studiului au arătat un nivel mai jos de acoperire cu asigurare medicală în comparaţie cu datele oficiale ale Ministerului Sănătăţii (MS). Raportul de activitate al MS pentru anul 2013 (22) arată un nivel de acoperire a populaţiei cu asigurare medicală de 83,2%. Avându-se în vedere, că în studiul STEPS a fost inclusă doar populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani şi faptul, că copii şi pensionarii sunt asiguraţi de Stat, diferenţa actuală pare a fi chiar mai mare.

O diferenţă semnificativă statistic privind acoperirea cu asigurare medicală a fost identificată între mediile de rezidenţă (Tabelul 37). Rata respondenţilor cu asigurare medicală printre populaţia urbană a constituit 79,2% (IÎ 95%: 76,5-81,9) şi este cu mult mai mare în comparaţie cu cea printre respondenţii din mediul rural: 55,1% (IÎ 95%: 51,7-58,5).


Figura 53. Sumarul factorilor de risc combinați, pe sexe și grupuri de vârstă

Asistenţa medicală

Nivelul asigurării medicale, precum şi accesul financiar şi fizic la asistenţa medicală a fost analizat în baza chestionarului studiului aplicat. Dintre toți respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, 66,4% (IÎ 95%: 64,1-68,8) au declarat că sunt asigurați medical la momentul interviului, cu o diferenţă semnificativă statistic între femei şi bărbați, femeile având o acoperire mai bună (71,2%, IÎ 95%: 68,8-73,6 pentru femei vs. 62,1%, IÎ 95%: 58,4-65,7 pentru bărbați). Rata celor asiguraţi creşte cu vârsta şi atinge cel mai înalt nivel în grupul de vârstă 60-69 de ani din populaţia studiată (93%, IÎ 95%: 90,8-95,1) (Figura 54). Rezultatele studiului au arătat un nivel mai jos de acoperire cu asigurare medicală în comparaţie cu datele oficiale ale Ministerului Sănătăţii (MS). Raportul de activitate al MS pentru anul 2013 (22) arată un nivel de acoperire a populaţiei cu asigurare medicală de 83,2%. Avându-se în vedere, că în studiul STEPS a fost inclusă doar populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani şi faptul, că copii şi pensionarii sunt asiguraţi de Stat, diferenţa actuală pare a fi chiar mai mare.

O diferenţă semnificativă statistic privind acoperirea cu asigurare medicală a fost identificată între mediile de rezidenţă (Tabelul 37). Rata respondenţilor cu asigurare medicală printre populaţia urbană a constituit 79,2% (IÎ 95%: 76,5-81,9) şi este cu mult mai mare în comparaţie cu cea printre respondenţii din mediul rural: 55,1% (IÎ 95%: 51,7-58,5).


Figura 54. Rata respondenților acoperiți cu asigurare medială, pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 37. Rata respondenților acoperiți cu asigurare medicală, pe sexe și medii de rezidență


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

Rural 800 48,0 42,8–53,2 1 218 62,9 59,4–66,5 2 018 55,1 51,7–58,5

Urban 1 005 78,3 74,4–82,3 1 727 80,2 77,2–83,1 2 732 79,2 76,5–81,9

Total 1 805 62,1 58,4–65,7 2 945 71,2 68,8–73,6 4 750 66,4 64,1–68,8

Participanţii la studiu au fost întrebaţi care dintre sursele financiare menţionate în chestionar au fost utilizate de către ei pentru plata cheltuielilor de asistență medicală, cum ar fi medicamentele, consultaţiile, tratamentul, spitalizarea şi îngrijirile pacientului pe parcursul ultimilor 12 luni. Rata respondenţilor care utilizează diferite surse financiare pentru cheltuielile de asistență medicală este prezentată în Figura 55. Majoritatea respondenţilor (66%, IÎ 95%: 63,3-68,8) au folosit veniturile curente pentru a plăti cheltuielile de asistență medicală. Al doilea cel mai frecvent răspuns a fost “plata sau rambursarea din contul asigurării medicale obligatorii” (26,6%, IÎ 95%: 24,2-28,9), urmat de “suport de la membrii familiei sau prieteni din afara gospodăriei” (19,8%, IÎ 95%: 17,5-22,2), “împrumut de la cineva din afara familiei şi prietenilor” (8,6%, IÎ 95%: 7,2-10,0), “economii” (8,3%, IÎ 95%: 6,7-9,9) şi “obiecte vândute” (5%, IÎ 95%: 3,8-6,1).


Figura 55. Sursele financiare utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de sănătate, pe sexe

În baza datelor autoraportate a fost analizată rata respondenţilor cu BNT (bolile cardiovasculare, inclusiv bolile inimii şi atacul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice). 14,8% (IÎ 95%: 13,3-16,2) din totalul populaţiei studiate (de ambele sexe cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani) au raportat că au fost diagnosticaţi cu BNT (Tabelul 38). Prevalenţa BNT printre femei (18,2, IÎ 95%: 16,3-20,1) a fost semnificativ mai înaltă în comparaţie cu cea printre bărbaţi: 11,6% (IÎ 95%: 9,7-13,4) şi creşte cu vârsta la ambele sexe.

Tabelul 38. Rata respondenților cu BNT, pe sexe și grupuri de vârstă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18–29 324 5,2 2,4–8,0 510 6,7 3,9–9,5 834 5,9 3,9–7,8

30–44 469 6,8 4,5–9,1 754 12,2 9,4–15,0 1 223 9,3 7,5–11,0

45–59 667 18,9 15,2–22,6 999 28,0 24,6–31,3 1 666 23,6 21,1–26,2

60–69 344 31,9 25,9–37,9 682 43,2 38,7–47,8 1 026 37,6 33,6–41,6

18–69 1 804 11,6 9,7–13,4 2 945 18,2 16,3–20,1 4 749 14,8 13,3–16,2

Dintre respondenții cu BNT, 92,1% (IÎ 95%: 89,7-94,6) au declarat că au vizitat instituţia de asistență medicală primară (instituția medicală) din cauza unei BNT, cu excepția spitalizărilor, cel puţin o dată în trecut (Tabelul 39). 34,3% dintre aceştia (IÎ 95%: 30,1-38,5) au vizitat instituţia medicală din cauza unei BNT existente pe parcursul ultimelor 30 de zile. Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de vârstă nu au fost identificate.


Figura 55. Sursele financiare utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de sănătate, pe sexe

În baza datelor autoraportate a fost analizată rata respondenţilor cu BNT (bolile cardiovasculare, inclusiv bolile inimii şi atacul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice). 14,8% (IÎ 95%: 13,3-16,2) din totalul populaţiei studiate (de ambele sexe cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani) au raportat că au fost diagnosticaţi cu BNT (Tabelul 38). Prevalenţa BNT printre femei (18,2, IÎ 95%: 16,3-20,1) a fost semnificativ mai înaltă în comparaţie cu cea printre bărbaţi: 11,6% (IÎ 95%: 9,7-13,4) şi creşte cu vârsta la ambele sexe.

Tabelul 38. Rata respondenților cu BNT, pe sexe și grupuri de vârstă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18–29 324 5,2 2,4–8,0 510 6,7 3,9–9,5 834 5,9 3,9–7,8

30–44 469 6,8 4,5–9,1 754 12,2 9,4–15,0 1 223 9,3 7,5–11,0

45–59 667 18,9 15,2–22,6 999 28,0 24,6–31,3 1 666 23,6 21,1–26,2

60–69 344 31,9 25,9–37,9 682 43,2 38,7–47,8 1 026 37,6 33,6–41,6

18–69 1 804 11,6 9,7–13,4 2 945 18,2 16,3–20,1 4 749 14,8 13,3–16,2

Dintre respondenții cu BNT, 92,1% (IÎ 95%: 89,7-94,6) au declarat că au vizitat instituţia de asistență medicală primară (instituția medicală) din cauza unei BNT, cu excepția spitalizărilor, cel puţin o dată în trecut (Tabelul 39). 34,3% dintre aceştia (IÎ 95%: 30,1-38,5) au vizitat instituţia medicală din cauza unei BNT existente pe parcursul ultimelor 30 de zile. Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de vârstă nu au fost identificate.


Tabelul 39. Rata respondenților cu BNT, care au vizitat instituția medicală din cauza BNT, pe sexe



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18–69 284 91,8 88,7–95,0 676 92,4 88,9–95,9 960 92,1 89,7–94,6

Durata medie a deplasării la instituţia medicală în cadrul ultimei vizite, printre respondenţii cu BNT, care au raportat că au vizitat vreodată instituţia medicală, constituie 79,7 minute (IÎ 95%: 67,7-91,7) şi a fost mai mare printre femei (85,3 minute) în comparaţie cu bărbaţii (70,9 minute). Durata medie a deplasării a constituit 97,2 minute (IÎ 95%: 78,1-116,3) pentru populația rurală, pe când pentru populația urbană aceasta a constituit 56,2 minute (IÎ 95%: 44,4-68,1), iar diferenţa a fost semnificativă statistic (Tabelul 40).

Tabelul 40. Durata medie a deplasării la și de la instituția medicală în cadrul ultimei vizite cu ocazia unei BNT, pe sexe și medii de rezidență


nMedia

(minute)IÎ 95% n

Media (minute)

IÎ 95% nMedia

(minute)IÎ 95%

Rural 102 80,9 60,6–101,1 230 107,7 81,1–134,3 332 97,2 78,–116,3

Urban 99 57,8 36,9–78,8 294 55,2 41,8–68,6 393 56,2 44,4–68,1

Total 201 70,9 56,4–85,5 524 85,3 69,1–101,5 725 79,7 67,7–91,7

Durata medie a perioadei de aşteptare la instituția medicală pe parcursul ultimei vizite, printre toţi respondenţii cu o BNT, care au raportat că au vizitat vreodată instituţia medicală, a fost de 49,8 minute (IÎ 95%: 40,4-59,2) şi a fost mai mare printre bărbaţi (55,1 minute, IÎ 95%: 36,6-73,5) în comparaţie cu femeile (46,3 minute, IÎ 95%: 37,6-54,9) fără diferenţe semnificative statistic. În acelaşi timp, a fost stabilită o diferenţă mare privind durata medie a perioadei de aşteptare între grupurile de vârstă, în special printre bărbaţi (Figura 56).


Figura 56. Durata medie a perioadei de așteptare (în minute) în instituția medicală pe parcursul ultimei vizite cu ocazia unei BNT, pe sexe și grupuri de vârstă

A fost făcută o analiză a numărului mediu de vizite la instituţia medicală specifică pe parcursul ultimilor 30 de zile printre respondenţii cu BNT, care au raportat că au vizitat instituţia medicală pe parcursul ultimilor 30 de zile. Numărul mediu de vizite la instituţia medicală pentru toți respondenţii eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani a constituit 1,7 (IÎ 95%: 1,3-2,1). Respondenţii au făcut o vizită la un spital public în medie de 0,5 ori (IÎ 95%: 0,3-0,7), iar la un spital privat de 0,1 ori (IÎ 95%: 0,0-0,1) pe parcursul ultimilor 30 de zile (Tabelul 41). Diferenţe semnificative între sexe şi între grupurile de vârstă nu au fost identificate.

Tabelul 41. Numărul mediu de vizite la instituția medicală specifică

Grupul de

vârstă (ani)

Ambele sexe

n

Numărul mediu de vizite la

instituția medicală

IÎ 95% n


un spital public

IÎ 95% n


un spital privat

IÎ 95%

18–69 319 1,7 1,3–2,1 317 0,5 0,3–0,7 317 0,1 0,0–0,1

Suma medie (MDL) a costurilor achitate de respondenţi pentru asistența medicală specifică şi total pentru toate vizitele făcute în ultimele 30 de zile la instituţia medicală din cauza unei BNT, printre cei cu BNT, care au vizitat instituţia medicală legat de această BNT în ultimele 30 de zile, a constituit 456,4 MDL (IÎ 95%: 354,3-558,6), fără diferenţe semnificative între sexe. Cea mai mare sumă a fost cheltuită pentru medicamente: 369,7 MDL (IÎ 95%: 285,2-454,2) (Tabelul 42).


Figura 56. Durata medie a perioadei de așteptare (în minute) în instituția medicală pe parcursul ultimei vizite cu ocazia unei BNT, pe sexe și grupuri de vârstă

A fost făcută o analiză a numărului mediu de vizite la instituţia medicală specifică pe parcursul ultimilor 30 de zile printre respondenţii cu BNT, care au raportat că au vizitat instituţia medicală pe parcursul ultimilor 30 de zile. Numărul mediu de vizite la instituţia medicală pentru toți respondenţii eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani a constituit 1,7 (IÎ 95%: 1,3-2,1). Respondenţii au făcut o vizită la un spital public în medie de 0,5 ori (IÎ 95%: 0,3-0,7), iar la un spital privat de 0,1 ori (IÎ 95%: 0,0-0,1) pe parcursul ultimilor 30 de zile (Tabelul 41). Diferenţe semnificative între sexe şi între grupurile de vârstă nu au fost identificate.

Tabelul 41. Numărul mediu de vizite la instituția medicală specifică

Grupul de

vârstă (ani)

Ambele sexe

n


instituția medicală

IÎ 95% n


un spital public

IÎ 95% n


un spital privat

IÎ 95%

18–69 319 1,7 1,3–2,1 317 0,5 0,3–0,7 317 0,1 0,0–0,1

Suma medie (MDL) a costurilor achitate de respondenţi pentru asistența medicală specifică şi total pentru toate vizitele făcute în ultimele 30 de zile la instituţia medicală din cauza unei BNT, printre cei cu BNT, care au vizitat instituţia medicală legat de această BNT în ultimele 30 de zile, a constituit 456,4 MDL (IÎ 95%: 354,3-558,6), fără diferenţe semnificative între sexe. Cea mai mare sumă a fost cheltuită pentru medicamente: 369,7 MDL (IÎ 95%: 285,2-454,2) (Tabelul 42).


Tabelul 42. Suma medie (MDL) cheltuită în legătură cu vizitele la instituția medicală din cauza unei BNT, pe sexe și tipuri de cheltuieli


n MDL IÎ 95% n MDL IÎ 95% n MDL IÎ 95%Taxele

prestatorului53 11,8 0,0–27,4 172 17,7 4,4–31,0 225 15,7 5,3–26,0

Medicamente 54 387,3 210,7–563,8 166 359,9 270,8–448,9 220 369,7 285,2–454,2

Teste 49 27,7 0,0–73,8 166 24,6 8,9–40,3 215 25,6 8,1–43,1

Transport 57 25,7 8,7–42,8 165 30,7 17,2–44,2 222 28,9 18,3–39,5

Alte cheltuieli 58 3,3 0,0–8,4 160 6,7 0,0–15,8 218 5,4 0,0–11,4

Total 79 356,3 216,0–496,6 228 514,6 382,4–646,9 307 456,4 354,3–558,6

Suma medie cheltuită de respondenţi pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la instituţia medicală pe parcursul ultimilor 30 de zile a constituit 223 MDL (IÎ 95%: 175,5-270,5), suma medie fiind mai mare printre femei (249,7 MDL (IÎ 95%: 189,5-309,9) în comparaţie cu bărbaţii (182,6 MDL (IÎ 95%: 123,0-242,3)). Diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi, precum şi între grupurile de vârstă referitor la suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la instituţia medicală, nu au fost identificate (Figura 57).

Figura 57. Suma medie (MDL) cheltuită pentru asistența medicală nelegată de vizita la o instituție medicală sau spital, pe sexe și grupuri de vârstă

Din toţi respondenţii cu BNT, 21,6% (IÎ 95%: 17,9-25,4) au fost spitalizaţi din cauza acestei BNT pe parcursul ultimilor 12 luni precedente studiului. Rata celor spitalizaţi a fost mai mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (24,2%, IÎ 95%: 17,9-30,5, vs. 19,9%, IÎ 95%: 16,0-23,8). Diferenţa este nesemnificativă statistic (Figura 58).


Figura 58. Rata respondenților cu o BNT, care au fost spitalizați ca urmare a acestei BNT, pe sexe și grupuri de vârstă

Dintre respondenţii de toate vârstele şi de ambele sexe cu BNT, 7,8% (IÎ 95%: 5,7-9,9) au primit îngrijiri la domiciliu din partea unui membru de familie sau a unui prieten pe parcursul a 30 de zile precedente, în legătură cu această BNT (Figura 59). S-a stabilit că proporţia celor care au raportat că au primit îngrijiri la domiciliu creşte cu vârsta, de la 6,8% (IÎ 95%: 0-14,8) în grupul de vârstă 18-29 de ani până la 11% (IÎ 95%: 7,4-14,5) în grupul de vârstă 60-69 de ani. Diferenţe semnificative între sexe nu au fost identificate.

Figura 59. Rata respondenților cu o BNT, care au primit îngrijiri la domiciliu, pe sexe și grupuri de vârstă


Figura 58. Rata respondenților cu o BNT, care au fost spitalizați ca urmare a acestei BNT, pe sexe și grupuri de vârstă

Dintre respondenţii de toate vârstele şi de ambele sexe cu BNT, 7,8% (IÎ 95%: 5,7-9,9) au primit îngrijiri la domiciliu din partea unui membru de familie sau a unui prieten pe parcursul a 30 de zile precedente, în legătură cu această BNT (Figura 59). S-a stabilit că proporţia celor care au raportat că au primit îngrijiri la domiciliu creşte cu vârsta, de la 6,8% (IÎ 95%: 0-14,8) în grupul de vârstă 18-29 de ani până la 11% (IÎ 95%: 7,4-14,5) în grupul de vârstă 60-69 de ani. Diferenţe semnificative între sexe nu au fost identificate.

Figura 59. Rata respondenților cu o BNT, care au primit îngrijiri la domiciliu, pe sexe și grupuri de vârstă


Concluzii

1. Mai puţin de şapte din 10 persoane (66,4%) deţineau asigurare medicală (autoraportată), cu o prevalență mai mare printre femei (71,2%) în comparaţie cu bărbaţii (62,1%). Acoperirea populaţiei cu asigurare medicală a fost mai mare în mediul urban (79,2%) în comparaţie cu cel rural (55,1%).

2. Veniturile curente au fost sursa principală utilizată pentru plata cheltuielilor de asistență medicală (66%), urmate de asigurarea medicală (26,6%).

3. Prevalenţa autoraportată a BNT diagnosticate a constituit 14,8%, cu o prevalență mai mare printre femei (18,2%) în comparație cu bărbaţii (11,6%), şi a fost în creştere cu vârsta printre ambele sexe.

4. Nouă din 10 (92,1%) persoane cu BNT au vizitat instituţia de asistenţă medicală cel puţin o dată. Durata medie de deplasare la şi de la instituţia medicală la cea mai recentă vizită a constituit 80 de minute.

5. Suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală în legătură cu vizita la o instituţie medicală din cauza unei BNT în ultimele 30 de zile a constituit 456,4 MDL, 81% din această sumă fiind cheltuită pentru medicamente. Suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la o instituţie medicală în ultimele 30 de zile a constituit 223 MDL.


Prezentul studiu privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT a fost efectuat, utilizându-se metodologia de studiu validată internaţional, cu suportul financiar şi tehnic extern în baza capacităţilor locale şi colaborării eficiente între părţile interesate. Sumarul general al rezultatelor studiului STEPS este prezentat în cele ce urmează.

1. S-a stabilit că o pătrime din populaţia adultă din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69

de ani sunt fumători actuali zilnici; 62% sunt consumatori actuali de alcool; 66,6% consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi; 10% sunt fizic inactivi; 56% sunt supraponderali; iar 40% sunt hipertensivi.

2. Populaţia conştientizează riscul consumului înalt de sare, dar nu cunoaşte nivelul recomandat pentru consumul de sare. Opt din 10 persoane conştientizează beneficiile consumului sării iodate.

3. Una din patru persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani are riscul de 10 ani pentru BCV mai mare de 30%.

4. Prevalenţa înaltă a factorilor de risc pentru BNT în mijlocul populaţiei adulte este dovedită prin faptul că 8,3% au glicemia bazală modificată, iar 12,3% au glicemia bazală ridicată; 29,4% au colesterolul total ridicat; iar 39,8% dintre femei şi 27,4% dintre bărbaţi au nivelele colesterolului HDL joase.

5. Analiza factorilor de risc combinaţi demonstrează că una din trei persoane adulte din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, şi unul din doi adulţi, cu vârsta mai mare de 45 de ani, au trei sau mai mulţi factori de risc comportamentali pentru BNT. Bărbaţii tineri au un risc pentru BNT de 2,5 ori mai mare în comparaţie cu femeile tinere, iar mai mult de jumătate dintre adulţii cu vârsta de peste 45 de ani au un risc înalt pentru BNT.

6. Șase din 10 femei (63,2%) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical.

7. Șapte din 10 persoane deţin asigurare medicală autoraportată, cu o prevalenţă mai mare printre femei (71,2%), în comparaţie cu bărbaţii (62,1%), şi o proporție mai mare a populaţiei urbane (83,2%), în comparaţie cu cea rurală (55,1%).

8. Venitul curent este sursa principală utilizată pentru plata cheltuielilor de asistență medicală (66%). Mai mult de două treimi din suma cheltuită pentru asistenţa medicală legată de vizita la o instituţie medicală este pentru medicamente.

9. Rezultatele studiului vor servi ca repere de bază pentru stabilirea obiectivelor programelor publice naţionale de sănătate şi a planurilor de acţiuni şi pentru evaluarea implementării acţiunilor politice menite să reducă factorii de risc pentru BNT.

RECAPITULARE ȘI CONCLUZII


Prezentul studiu privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT a fost efectuat, utilizându-se metodologia de studiu validată internaţional, cu suportul financiar şi tehnic extern în baza capacităţilor locale şi colaborării eficiente între părţile interesate. Sumarul general al rezultatelor studiului STEPS este prezentat în cele ce urmează.

1. S-a stabilit că o pătrime din populaţia adultă din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69

de ani sunt fumători actuali zilnici; 62% sunt consumatori actuali de alcool; 66,6% consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi; 10% sunt fizic inactivi; 56% sunt supraponderali; iar 40% sunt hipertensivi.

2. Populaţia conştientizează riscul consumului înalt de sare, dar nu cunoaşte nivelul recomandat pentru consumul de sare. Opt din 10 persoane conştientizează beneficiile consumului sării iodate.

3. Una din patru persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani are riscul de 10 ani pentru BCV mai mare de 30%.

4. Prevalenţa înaltă a factorilor de risc pentru BNT în mijlocul populaţiei adulte este dovedită prin faptul că 8,3% au glicemia bazală modificată, iar 12,3% au glicemia bazală ridicată; 29,4% au colesterolul total ridicat; iar 39,8% dintre femei şi 27,4% dintre bărbaţi au nivelele colesterolului HDL joase.

5. Analiza factorilor de risc combinaţi demonstrează că una din trei persoane adulte din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, şi unul din doi adulţi, cu vârsta mai mare de 45 de ani, au trei sau mai mulţi factori de risc comportamentali pentru BNT. Bărbaţii tineri au un risc pentru BNT de 2,5 ori mai mare în comparaţie cu femeile tinere, iar mai mult de jumătate dintre adulţii cu vârsta de peste 45 de ani au un risc înalt pentru BNT.

6. Șase din 10 femei (63,2%) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical.

7. Șapte din 10 persoane deţin asigurare medicală autoraportată, cu o prevalenţă mai mare printre femei (71,2%), în comparaţie cu bărbaţii (62,1%), şi o proporție mai mare a populaţiei urbane (83,2%), în comparaţie cu cea rurală (55,1%).

8. Venitul curent este sursa principală utilizată pentru plata cheltuielilor de asistență medicală (66%). Mai mult de două treimi din suma cheltuită pentru asistenţa medicală legată de vizita la o instituţie medicală este pentru medicamente.

9. Rezultatele studiului vor servi ca repere de bază pentru stabilirea obiectivelor programelor publice naţionale de sănătate şi a planurilor de acţiuni şi pentru evaluarea implementării acţiunilor politice menite să reducă factorii de risc pentru BNT.

RECAPITULARE ȘI CONCLUZII


1. Alawan A. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health Organization; 2011 (http://www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_en.pdf, accessed 2 June 2014).

2. WHO global report: mortality attributable to tobacco. Geneva: World Health Organization; 2012 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2012/9789241564434_eng.pdf?ua=1, accessed 2 June 2014).

3. Global status report on alcohol and health. Geneva: World Health Organization; 2011(http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/msbgsruprofiles.pdf).

4. A global brief on hypertension. Silent killer, global public health crisis. World Health Day 2013. Geneva: World Health Organization; 2013 (http://www.who.int/iris/bitstream/10665/79059/1/WHO_DCO_WHD_2013.2_eng.pdf?ua=1, accessed 6 June 2014).

5. Sănătatea publică în Moldova (anuar statistic), 2012. Chişinău: Centrul Național De Management în Sănătate; 2012 (http://www.cnms.md/sites/deafault/files/Sănătatea publică în Moldova 2012.zip, accessed 12 June 2014).

6. Davies P, Valuta D. Capacity assessment and recommendations for a national cervical cancer screening program in the Republic of Moldova. Chişinãu: United Nations Population Fund Republic of Moldova Country Office and European Cervical Cancer Association; 2014 (http://www.ecca.info/fileadmin/user_upload/Reports/Cervical_Screening_Moldova_2014_en.pdf, accessed 2 June 2014).

7. Hotărârea Guvernului nr. 549 din 21 iulie 2011 cu privire la aprobarea Programului național de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat ”MoldDiab” pentru anii 2011–2015. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.122-127, art. 621.

8. Republic of Moldova Demographic and Health Survey 2005. Calverton, MA: National Scientific and Applied Center for Preventive Medicine (Moldova) and ORC Macro; 2006 (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/gender/vaw/surveys/Moldova/DHS_Moldova.pdf, accessed 2 June 2014).

9. Rezultatele studiului asupra sănătății populației în Republica Moldova. Chişinău: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova; 2006.

10. Moldova (ages 13–15). Global Youth Tobacco Survey (GYTS). Fact sheet. Atlanta, GA: Centers for Disease Control and Prevention; 2004 (http://nccd.cdc.gov/GTSSData/Ancillary/DataReports.aspx?CAID=1, accessed 2 June 2014).

11. Moldova (ages 13–15). Global Youth Tobacco Survey (GYTS). Fact sheet. Atlanta, GA: Centers for Disease Control and Prevention; 2008 (http://nccd.cdc.gov/GTSSData/Ancillary/DataReports.aspx?CAID=1, accessed 2 June 2014).

12. Highlights on health in the Republic of Moldova 2005. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2006 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/103566/E88552.pdf, accessed 2 June 2014).

REFERINȚE


13. European Health For All database [online database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2012 (http://data.euro.who.int/hfadb/, accessed 6 June 2014).

14. Møller L, Anderson P, Moloney K. European status report on alcohol and health 2010. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2010 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/128065/e94533.pdf, accessed 2 June 2014).

15. Population census 2004 [website]. Chişinău: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; 2004 (http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=295, accessed 2 June 2014).

16. Republic of Moldova Multiple Indicator Cluster Survey 2012. Summary report. New York, NY: United Nations Children’s Fund (http://www.childinfo.org/files/Moldova_2012_MICS_Summary.pdf, accessed 2 June 2014).

17. WHO STEPS surveillance manual. Part 6: templates and forms. Geneva: World Health Organization; 2008 (http://www.who.int/chp/steps/Part6.pdf, accessed 2 June 2014).

18. WHO STEPS surveillance manual: the WHO STEPwise approach to chronic disease risk factor surveillance. Geneva: World Health Organization; 2005 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2005/9241593830_eng.pdf, accessed 1 June 2014).

19. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: World Health Organization; 2010 (http://www.who.int/entity/dietphysicalactivity/publications/9789241599979/en/index.html, accessed 12 June 2014).

20. Ordinul nr. 1239/253 din 19 decembrie 2012 al Ministerului Sănătății şi Companiei Naționale de Asigurări în Medicină “Cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru serviciile acordate în cadrul programului unic de asigurări medicale obligatorii pentru anul 2013”. Chişinău: Ministerul Sănătății al Republicii Moldova; 2012 (http://lex.justice.md/md/346100/, accesat la 30 mai 2014).

21. Indicatorii preliminari în format prescurtat privind sănătatea populației şi activitatea instituțiilor medicale pentru anii 2012–2013. Chişinău: Centrul Național de Management în Sănătate; 2014 (www.cnms.md, accesat la 4 mai 2014).

22. Raportul anual de activitate al Ministerului Sănătății pentru anul 2013. Chişinău; Ministerul Sănătății al Republicii Moldova; 2014 (http://ms.gov.md/sites/default/files/raport_de_activitate_al_ministerului_sanatatii_pentru_2013.pdf, accessed 24 April 24 2014).


13. European Health For All database [online database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2012 (http://data.euro.who.int/hfadb/, accessed 6 June 2014).

14. Møller L, Anderson P, Moloney K. European status report on alcohol and health 2010. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2010 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/128065/e94533.pdf, accessed 2 June 2014).

15. Population census 2004 [website]. Chişinău: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; 2004 (http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=295, accessed 2 June 2014).

16. Republic of Moldova Multiple Indicator Cluster Survey 2012. Summary report. New York, NY: United Nations Children’s Fund (http://www.childinfo.org/files/Moldova_2012_MICS_Summary.pdf, accessed 2 June 2014).

17. WHO STEPS surveillance manual. Part 6: templates and forms. Geneva: World Health Organization; 2008 (http://www.who.int/chp/steps/Part6.pdf, accessed 2 June 2014).

18. WHO STEPS surveillance manual: the WHO STEPwise approach to chronic disease risk factor surveillance. Geneva: World Health Organization; 2005 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2005/9241593830_eng.pdf, accessed 1 June 2014).

19. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: World Health Organization; 2010 (http://www.who.int/entity/dietphysicalactivity/publications/9789241599979/en/index.html, accessed 12 June 2014).

20. Ordinul nr. 1239/253 din 19 decembrie 2012 al Ministerului Sănătății şi Companiei Naționale de Asigurări în Medicină “Cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru serviciile acordate în cadrul programului unic de asigurări medicale obligatorii pentru anul 2013”. Chişinău: Ministerul Sănătății al Republicii Moldova; 2012 (http://lex.justice.md/md/346100/, accesat la 30 mai 2014).

21. Indicatorii preliminari în format prescurtat privind sănătatea populației şi activitatea instituțiilor medicale pentru anii 2012–2013. Chişinău: Centrul Național de Management în Sănătate; 2014 (www.cnms.md, accesat la 4 mai 2014).

22. Raportul anual de activitate al Ministerului Sănătății pentru anul 2013. Chişinău; Ministerul Sănătății al Republicii Moldova; 2014 (http://ms.gov.md/sites/default/files/raport_de_activitate_al_ministerului_sanatatii_pentru_2013.pdf, accessed 24 April 24 2014).


Studiul STEPS 2013 Republica Moldova

INDICATORII CHEIE (FACT SHEET)

În perioada februarie 2013 - mai 2014, în Republica Moldova a fost realizat primul studiu naţional privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile - STEPS. Colectarea datelor pe teren s-a desfăşurat în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013. Republica Moldova a implementat PASUL 1, PASUL 2 ȘI PASUL 3. La PASUL 1 au fost colectate date socio-demografice şi comportamentale. La PASUL 2 au fost colectate date referitor la măsurătorile fizice, cum ar fi înălțimea, greutatea, tensiunea arterială şi pulsul. La PASUL 3 au fost colectate date privind măsurătorile biochimice pentru evaluarea glucozei sanguine şi a nivelului de colesterol. La studiul populațional au participat persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani. Pentru asigurarea datelor reprezentative pentru această categorie de vârstă, a fost utilizată metoda eşantionării în cuiburi în mai multe trepte. În total 4807 persoane adulte au participat la studiu. Rata generală de răspuns a fost de 83,5%. În funcție de disponibilitatea fondurilor următorul studiu STEPS va fi realizat în 2018.

Rezultatele pentru adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani (inclusiv intervalul de încredere (IÎ) 95%)

Ambele sexe Bărbaţi Femei

Pasul 1. Consumul de tutun

Procentul fumătorilor curenți de tutun 25,3%

(23,4-27,2)43,6%

(40,6-46,7)5,6%

(4,5-6,7)

Procentul fumătorilor curenți care fumează zilnic tutun 23,3%

(21,4-25,1)40,6%

(37,5-43,7)4,6%

(3,6-5,6)

Printre cei care fumează zilnic tutun:

Vârsta medie la care au început să fumeze (ani)17,7

(17,3-18,0)17,5

(17,1-17,8)19,5

(18,3-20,6)

Procentul fumătorilor zilnici care fumează ţigarete fabricate 98,9%

(98,1-99,7)98,8%

(97,9-99,7)99,7%

(99,2-100,0)

Numărul mediu de ţigarete fabricate fumate zilnic (de către fumătorii de ţigări fabricate)

16,7(15,8-17,6)

17,2(16,3-18,2)

11,4(9,6-13,2)

Pasul 1. Consumul de alcool

Procentul persoanelor abstinente pe parcursul vieţii 14,0%

(12,1-15,8)10,8%

(8,5-13,2)17,4%

(15,0-19,8)

Procentul persoanelor abstinente pe parcursul ultimilor 12 luni

7,0%(6,0-8,1)

5,7%(4,4-7,0)

8,5%(7,1-9,8)

Procentul consumătorilor curenţi (au băut alcool în ultimele 30 de zile)

61,9%(59,3-64,6)

69,8%(66,3-73,2)

53,5%(50,5-56,4)

Procentul persoanelor antrenate în consumul episodic abuziv de alcool (6 şi mai multe băuturi la o ocazie în ultimele 30 de zile)

19,5%(17,3-21,7)

29,0%(25,4-32,6)

9,2%(7,6-10,9)

ANEXA NR. 1


Pasul 1. Consumul de fructe și legume (într-o săptămână obișnuită)

Numărul mediu de zile în care au fost consumate fructe 5,6

(5,5-5,7)5,4

(5,2-5,6)5,8

(5,7-5,9)

Numărul mediu de porţii de fructe consumate în medie pe zi

2,0(1,9-2,1)

1,9(1,8-2,1)

2,1(2,0-2,2)

Numărul mediu de zile în care au fost consumate legume 5,9

(5,7-6,0)5,9

(5,8-6,1)5,8

(5,7-6,0)

Numărul mediu de porţii de legume consumate în medie pe zi

2,0(1,9-2,1)

2,1(2,0-2,2)

2,0(1,9-2,1)

Procentul persoanelor care consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume în medie pe zi

66,6%(63,9-69,4)

65,8%(62,1-69,5)

67,5%(64,5-70,6)

Pasul 1. Activitatea fizică

Procentul persoanelor cu activitate fizică insuficientă (< 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei)*

10,1%(8,6-11,5)

10,7%(8,5-12,9)

9,4%(7,7-11,1)

Mediana timpului de activitate fizică în medie pe zi (minute) (cu intervalele dintre quintile)

228,6(60,0-445,7)

282,9(60,0-480,0)

180,0(60,0-402,9)

Procentul persoanelor neangajate în activitate fizică viguroasă

75,7%(73,5-77,9)

65,7%(62,2-69,1)

86,5%(84,5-88,4)

Pasul 1. Screeningul pentru cancerul cervical

Procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani care au fost supuse testului de screening pentru cancerul cervical

- -69,7%

(65,7-73,7)

Pasul 2. Măsurătorile fizice

Valoarea medie a indicelui masei corporale - IMC (kg/m2)26,6

(26,4-26,9)26,2

(26,0-26,5)27,0

(26,7-27,4)

Procentul persoanelor supraponderale (IMC ≥ 25 kg/m2)55,9%

(53,7-58,2)56,0%

(52,7-59,4)55,9%

(53,1-58,7)

Procentul persoanelor obeze (IMC ≥ 30 kg/m2)22,9%

(21,2-24,6)17,8%

(15,6-20,0)28,5%

(26,3-30,7)

Valoarea medie a circumferinţei taliei (cm)89,2

(88,3-90,2)85,7

(84,8-86,6)

Valoarea medie a tensiunii arteriale sistolice - TAs(mmHg), inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

132,8(131,8-133,9)

134,6(133,2-136,0)

130,9(129,6-132,3)

Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice - TAd (mmHg), inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

85,0(84,4-85,6)

85,3(84,6-86,1)

84,6(83,8-85,5)

Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă)

39,8%(37,5-42,2)

40,3%(37,0-43,7)

39,3%(36,6-42,1)

Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) care nu se află la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

76,2%(73,7-78,7)

84,1%(80,9-87,3)

67,5%(63,9-71,0)


Pasul 1. Consumul de fructe și legume (într-o săptămână obișnuită)

Numărul mediu de zile în care au fost consumate fructe 5,6

(5,5-5,7)5,4

(5,2-5,6)5,8

(5,7-5,9)

Numărul mediu de porţii de fructe consumate în medie pe zi

2,0(1,9-2,1)

1,9(1,8-2,1)

2,1(2,0-2,2)

Numărul mediu de zile în care au fost consumate legume 5,9

(5,7-6,0)5,9

(5,8-6,1)5,8

(5,7-6,0)

Numărul mediu de porţii de legume consumate în medie pe zi

2,0(1,9-2,1)

2,1(2,0-2,2)

2,0(1,9-2,1)

Procentul persoanelor care consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume în medie pe zi

66,6%(63,9-69,4)

65,8%(62,1-69,5)

67,5%(64,5-70,6)

Pasul 1. Activitatea fizică

Procentul persoanelor cu activitate fizică insuficientă (< 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei)*

10,1%(8,6-11,5)

10,7%(8,5-12,9)

9,4%(7,7-11,1)

Mediana timpului de activitate fizică în medie pe zi (minute) (cu intervalele dintre quintile)

228,6(60,0-445,7)

282,9(60,0-480,0)

180,0(60,0-402,9)

Procentul persoanelor neangajate în activitate fizică viguroasă

75,7%(73,5-77,9)

65,7%(62,2-69,1)

86,5%(84,5-88,4)

Pasul 1. Screeningul pentru cancerul cervical

Procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani care au fost supuse testului de screening pentru cancerul cervical

- -69,7%

(65,7-73,7)

Pasul 2. Măsurătorile fizice

Valoarea medie a indicelui masei corporale - IMC (kg/m2)26,6

(26,4-26,9)26,2

(26,0-26,5)27,0

(26,7-27,4)

Procentul persoanelor supraponderale (IMC ≥ 25 kg/m2)55,9%

(53,7-58,2)56,0%

(52,7-59,4)55,9%

(53,1-58,7)

Procentul persoanelor obeze (IMC ≥ 30 kg/m2)22,9%

(21,2-24,6)17,8%

(15,6-20,0)28,5%

(26,3-30,7)

Valoarea medie a circumferinţei taliei (cm)89,2

(88,3-90,2)85,7

(84,8-86,6)

Valoarea medie a tensiunii arteriale sistolice - TAs(mmHg), inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

132,8(131,8-133,9)

134,6(133,2-136,0)

130,9(129,6-132,3)

Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice - TAd (mmHg), inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

85,0(84,4-85,6)

85,3(84,6-86,1)

84,6(83,8-85,5)

Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau aflate la moment sub medicaţie pentru TA înaltă)

39,8%(37,5-42,2)

40,3%(37,0-43,7)

39,3%(36,6-42,1)

Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) care nu se află la moment sub medicaţie pentru TA înaltă

76,2%(73,7-78,7)

84,1%(80,9-87,3)

67,5%(63,9-71,0)


Pasul 3. Măsurătorile biochimice

Valoarea medie a glicemiei bazale (mmol/l), inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat al glucozei în sânge

5,2(5,1-5,2)

5,1(5,0-5,2)

5,2(5,1-5,3)

Procentul persoanelor cu valoarea glicemiei bazale modificată (valoarea în sângele capilar integral ≥5,6 mmol/l şi <6,1 mmol/l)

8,3%(7,1-9,5)

7,4%(5,6-9,2)

9,1%(7,7-10,6)

Procentul persoanelor cu nivelul ridicat al glicemiei bazale (valoarea în sângele capilar integral ≥ 6,1 mmol/l) sau aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat al glicemiei

12,3%(10,9-13,6)

11,5%(9,5-13,5)

13,0%(11,4-14,6)

Valoarea medie a colesterolului total, inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat de colesterol (mmol/l)

4,5(4,5-4,6)

4,4(4,4-4,5)

4,6(4,5-4,7)

Procentul persoanelor cu colesterolul total ridicat (valoarea în sângele capilar integral ≥ 5,0 mmol/l) sau aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat de colesterol

29,4%(27,1-31,7)

26,7%(23,5-29,9)

32,0%(29,3-34,8)

Riscul pentru bolile cardiovasculare (BCV)

Procentul persoanelor cu vârsta 40-69 de ani cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30%, sau cu BCV existente**

23,0%(20,5-25,4)

18,5%(14,8-22,3)

27,0%(24,1-29,8)

Sumarul factorilor de risc combinaţi

fumători curenţi zilnici mai puţin de 5 porţii de fructe şi/ori legume pe zi activitate fizică insuficientă

supragreutate (IMC ≥ 25 kg/m2)TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau se află la moment sub medicaţie pentru TA înaltă)

Procentul persoanelor fără nici unul dintre factorii de risc menţionaţi mai sus

8,0%(6,7-9,3)

5,7%(3,9-7,6)

10,4%(8,7-12,2)

Procentul persoanelor cu trei şi mai mulţi din factorii de risc menţionaţi mai sus, cu vârsta cuprinsă între 18-44 de ani

20,1%(17,5-22,7)

27,6%(23,5-31,8)

11,0%(8,8-13,1)


47,6%(44,7-50,5)

49,9%(45,6-54,1)

45,5%(41,8-49,2)


30,3%(28,0-32,6)

35,2%(31,8-38,6)

25,0%(22,4-27,5)

* Pentru definiţia completă a activităţii fizice insuficiente, vedeţi Ghidul de analiză GPAQ (http://www.who.int/chp/steps/GPAQ/en/index.html) sau Recomandările generale ale OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (http://www.who.int/dietphysicalactivity/factsheet_recommendations/en/index.html)

** Riscul de 10 ani pentru BCV de ≥30% este definit în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumători curenţi sau care au abandonat fumatul mai puţin de 1 an înaintea evaluării), colesterolului total şi diabetului (persoane diagnosticate anterior sau cu concentraţia glicemiei bazale > 6,1 mmol/l).

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

• Responsabil de punctul focal de ţară STEPS - Carolina Cerniciuc, e-mail: [email protected]

• Coordonatorul naţional al Studiului STEPS – Galina Obreja, e-mail: [email protected]

• Oficiul OMS în Republica Moldova – Angela Ciobanu, e-mail: [email protected]


Instrumentul OMS STEPS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice Republica Moldova

Informaţie cu privire la studiu

Locaţia și data Răspunsul Codul

Numărul de identificare al Clusterului/Centrului/Satului

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ I1

Denumirea Clusterului/Centrului/Satului I2

Numărul de identificare al operatorului de interviu └─┴─┴─┘ I3

Data completării instrumentului└─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┴─┴─┘

zz ll anul I4

Consimţământul, limba interviului și numele Răspunsul Codul

Consimţământul a fost citit şi obţinut Da 1

I5Nu 2 dacă Nu, sfârșiţi

Limba interviului Româna 1

I6Rusă 2

Ora interviului

(conform ceasului de 24 ore)└─┴─┘:└─┴─┘

ora min

I7

Numele I8

Prenumele I9

Informaţie adiţională care ar putea fi de ajutor

Numărul telefonului de contact, în cazurile posibile I10

ANEXA NR. 2


Instrumentul OMS STEPS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice Republica Moldova

Informaţie cu privire la studiu

Locaţia și data Răspunsul Codul

Numărul de identificare al Clusterului/Centrului/Satului

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ I1

Denumirea Clusterului/Centrului/Satului I2

Numărul de identificare al operatorului de interviu └─┴─┴─┘ I3

Data completării instrumentului└─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┴─┴─┘

zz ll anul I4

Consimţământul, limba interviului și numele Răspunsul Codul

Consimţământul a fost citit şi obţinut Da 1

I5Nu 2 dacă Nu, sfârșiţi

Limba interviului Româna 1

I6Rusă 2

Ora interviului

(conform ceasului de 24 ore)└─┴─┘:└─┴─┘

ora min

I7

Numele I8

Prenumele I9

Informaţie adiţională care ar putea fi de ajutor

Numărul telefonului de contact, în cazurile posibile I10

ANEXA NR. 2


Pasul 1 Informaţie demografică

De bază: Informaţia demografică

Întrebarea Răspunsul Codul

Sexul (înregistraţi masculin / feminin

conform observaţiei)

Masculin 1C1

Feminin 2

Care este data Dvs. de naştere?

Nu ştiu 77 77 7777

└─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┴─┴─┘ Dacă ştie, mergi la C4

zz ll anul

C2

Câţi ani aveţi? Ani└─┴─┘

C3

În total, câţi ani aţi studiat la şcoală

şi în instituţiile de învăţământ cu

program de zi (fără etapa preşcolară)?

Ani └─┴─┘ C4

Extinsă: Informaţia demografică

Care este cel mai înalt nivel de studii pe care l-aţi finalizat?

Fără/mai puţin decât şcoala primară 1

C5

Școala primară finalizată (cl.1-4) 2

Gimnaziul finalizat (cl.5-9) 3

Liceul/ /şcoala medie finalizat 4

Colegiu/şcoala profesională finalizat

5

Universitatea finalizată/ nivel postuniversitar

6

Refuz 88

Cărui grup etnic aparţineţi?

Român/moldovean 1

C6

Rus 2

Ucrainean 3

Rom (Ţigan) 4

Găgăuz 5

Alte grupuri etnice 6

Refuz 88

Care este starea Dvs. civilă?

N-am fost căsătorit/ă niciodată 1

C7

Căsătorit/ă la moment 2

Separat/ă 3

Divorţat/ă 4

Văduv/ă 5

Concubinaj 6

Refuz 88


Care din următoarele opţiuni descrie cel mai bine ocupaţia Dvs. de bază din ultimele 12 luni?

Angajat în sectorul guvernamental

1

C8

Angajat în sectorul non-guvernamental

2

Angajat pe cont propriu 3

Neremunerat 4

Student 5

Casnic/casnică 6

Pensionar 7

Șomer (apt de 8

muncă)

Șomer (inapt de muncă) 9

Refuz 88

Câte personale cu vârsta peste 18 ani, inclusiv şi Dvs., locuiesc în gospodăria Dvs.?

Numărul de persoane └─┴─┘ C9

Care sunt veniturile medii lunare ale

gospodăriei DVS în ultimele 12 luni?

└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Mergi la T1 C10b

C10c

Refuz 88 C10d

Dacă nu cunoaşteţi suma, aţi putea

oferi o estimare a veniturilor lunare

ale gospodăriei DVS în ultimele 12

luni, dacă vă ofer unele opţiuni? Sunt

aceste venituri

(CITIŢI OPŢIUNILE)

≤1500 1

C11

Mai mult decât 1500, ≤ 2500 2



Mai mult decât 5700 5

Nu ştiu 77

Refuz 88


Care din următoarele opţiuni descrie cel mai bine ocupaţia Dvs. de bază din ultimele 12 luni?

Angajat în sectorul guvernamental

1

C8


2

Angajat pe cont propriu 3

Neremunerat 4

Student 5

Casnic/casnică 6

Pensionar 7

Șomer (apt de 8

muncă)

Șomer (inapt de muncă) 9

Refuz 88

Câte personale cu vârsta peste 18 ani, inclusiv şi Dvs., locuiesc în gospodăria Dvs.?

Numărul de persoane └─┴─┘ C9

Care sunt veniturile medii lunare ale

gospodăriei DVS în ultimele 12 luni?

└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Mergi la T1 C10b

C10c

Refuz 88 C10d

Dacă nu cunoaşteţi suma, aţi putea

oferi o estimare a veniturilor lunare

ale gospodăriei DVS în ultimele 12

luni, dacă vă ofer unele opţiuni? Sunt

aceste venituri

(CITIŢI OPŢIUNILE)

≤1500 1

C11




Mai mult decât 5700 5

Nu ştiu 77

Refuz 88


Pasul 1 Măsurătorile legate de comportament

De bază: Consumul de tutunAcum, Vă voi adresa câteva întrebări despre consumul de tutun.

Întrebarea Răspunsul CodulLa moment fumaţi careva produse din tutun, cum ar fi ţigările, trabucurile sau pipele?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1T1

Nu 2 Dacă Nu, mergi la T8

Fumaţi la moment produse din tutun zilnic? Da 1

T2Nu 2

Ce vârsta aveaţi când aţi început să fumaţi pentru prima dată?

Vârsta (ani) └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T5a/T5aw

T3Nu ştiu 77

Ţineţi minte cât de demult s-a întâmplat asta?

(ÎNREGISTRAŢI DOAR 1, NU TOATE 3)

Nu ştiu 77

în ani└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T5a/T5aw

T4a

SAU în luni└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T5a/T5aw

T4b

SAU în săptămâni └─┴─┘ T4c

În medie, câte din următoarele produse le fumaţi în fiecare zi/săptămână?

(DACĂ MAI PUŢIN DECÂT ZILNIC, ÎNREGISTRAŢI SĂPTĂMÂNAL)

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE TIP, UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Nu ştiu 7777

ZILNIC↓ SĂPTĂMÂNAL↓

Ţigări fabricate └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5a/T5aw

Ţigări învârtite cu mâna

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5b/T5bw

Pipe umplute cu tutun └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5c/T5cw

Trabucuri, ţigări din foi cigarillos

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5d/T5dw

De câte ori aţi fumat de narghilea (calian)

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5e/T5ew

Altele└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ Dacă altele, mergi la T5other, altfel mergi la T6

T5f/T5fw

Altele (Vă rugăm să specificaţi):

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ T5other/T5otherw

Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi încercat să lepădaţi fumatul?

Da 1 T6

Nu 2

Pe parcursul vizitelor la medic sau la alt lucrător medical în ultimele 12 luni, aţi fost sfătuit să încetaţi fumatul de tutun?

Da1 Dacă T2=Da, mergi la T12; dacă T2=Nu, mergi la T9

T7Nu2 Dacă T2=Da, mergi la T12; dacă T2=Nu, mergi la T9

Nici-o vizită în ultimele 12 luni

3 Dacă T2=Da, mergi la T12; Dacă T2=Nu, mergi la T9

În trecut, aţi fumat vreodată careva produse din tutun? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1T8


În trecut, aţi fumat vreodată zilnic?Da

1 Dacă T1=Da, mergi la T12, altfel mergi la T10

T9Nu

2 Dacă T1=Da, mergi la T12, altfel mergi la T10


Extinsă: Consumul de tutun Întrebarea Răspunsul Codul

Ce vârsta aveaţi când aţi încetat să fumaţi?

Vârsta (ani)└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12

T10

Nu ştiu 77

Cu cât timp în urmă aţi încetat să fumaţi?

(ÎNREGISTRAŢI DOAR 1, NU TOATE 3)Nu ştiu 77

Ani în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11a

SAU luni în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11b

SAU săptămâni în urmă

└─┴─┘T11c

Utilizaţi la moment careva produse din tutun care nu se aprind cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel]? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1 T12


Utilizaţi la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic?

Da 1 T13

Nu 2 Dacă Nu, mergi la T14aw

În medie, de câte ori pe zi/săptămână utilizaţi ….



Nu ştiu 7777


Tutun aspirat prin gură

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14a/T14aw

Tutun inhalat prin nas

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14b/T14bw

Tutun de mestecat └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14c/T14cw

Tutun betel, de mestecat

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14d/T14dw

Altele

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘Dacă altele, mergi la T14 other, dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel mergi la T17

T14e/T14ew

Alte (Vă rugăm specificaţi):

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘Dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel mergi la T17

T14other/T14otherw

În trecut, aţi utilizat cândva produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi [tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel]?

Da 1 T15


În trecut, aţi utilizat cândva produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi [tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel] zilnic?

Da 1 T16

Nu 2

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în casa Dvs.?

Da 1 T17

Nu 2

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva lângă locul Dvs. de lucru (în clădire, în zona de muncă sau într-un birou specific)?

Da 1 T18

Nu 2

Nu lucrez într-un spaţiu închis

3


Extinsă: Consumul de tutun Întrebarea Răspunsul Codul

Ce vârsta aveaţi când aţi încetat să fumaţi?

Vârsta (ani)└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12

T10

Nu ştiu 77

Cu cât timp în urmă aţi încetat să fumaţi?

(ÎNREGISTRAŢI DOAR 1, NU TOATE 3)Nu ştiu 77

Ani în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11a

SAU luni în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11b

SAU săptămâni în urmă

└─┴─┘T11c

Utilizaţi la moment careva produse din tutun care nu se aprind cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel]? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1 T12


Utilizaţi la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic?

Da 1 T13

Nu 2 Dacă Nu, mergi la T14aw

În medie, de câte ori pe zi/săptămână utilizaţi ….



Nu ştiu 7777


Tutun aspirat prin gură

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14a/T14aw

Tutun inhalat prin nas

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14b/T14bw

Tutun de mestecat └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14c/T14cw

Tutun betel, de mestecat

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14d/T14dw

Altele

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘Dacă altele, mergi la T14 other, dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel mergi la T17

T14e/T14ew

Alte (Vă rugăm specificaţi):

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘Dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel mergi la T17

T14other/T14otherw

În trecut, aţi utilizat cândva produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi [tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel]?

Da 1 T15


În trecut, aţi utilizat cândva produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi [tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel] zilnic?

Da 1 T16

Nu 2

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în casa Dvs.?

Da 1 T17

Nu 2

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva lângă locul Dvs. de lucru (în clădire, în zona de muncă sau într-un birou specific)?

Da 1 T18

Nu 2

Nu lucrez într-un spaţiu închis

3


De bază: Consumul de alcoolUrmătoarele întrebări sunt despre consumul de alcool.


Aţi consumat vreodată alcool, cum ar fi berea, vinul, cocktailuri cu alcool, lichior, rachiu şi alte băuturi tari, ?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE SAU ARĂTAŢI EXEMPLE)

Da 1

A1Nu 2 Dacă Nu, mergi la A16

Aţi consumat alcool în ultimele 12 luni?Da 1 Dacă Da, mergi la A4

A2Nu 2

Aţi încetat să consumaţi alcool din cauza motivelor de sănătate, cum ar fi impactul negativ asupra sănătăţii Dvs., sau la sfatul medicului Dvs. sau a altui lucrător medical?

Da 1 Dacă Da, mergi la A16


În ultimele 12 luni, cât de frecvent aţi consumat cel puţin o băutură alcoolică standard?

(CITIŢI RĂSPUNSURILE; UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Zilnic 1

A4

5-6 zile pe săptămână 2



1-3 zile pe lună 5

Mai rar decât o dată pe lună

6

Aţi consumat alcool în ultimele 30 de zile?Da 1


Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii aţi avut parte de cel puţin o băutură alcoolică standard?

Numărul Nu ştiu 77

└─┴─┘ A6

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când aţi consumat alcool, câte băuturi standard în medie aţi consumat la o ocazie?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Numărul Nu ştiu 77

└─┴─┘ A7

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, care a fost cel mai mare număr de băuturi standard pe care le-aţi consumat la o singură ocazie, numărând toate tipurile de băuturi alcoolice împreună?

Cel mai mare numărNu ştiu 77

└─┴─┘ A8

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori aţi consumat șase sau mai multe băuturi standard la o singură ocazie?

Numărul de ori Nu ştiu 77

└─┴─┘ A9

Pe parcursul ultimelor 7 zile, câte băuturi standard aţi consumat în fiecare zi?

(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Nu ştiu 77

Luni └─┴─┘ A10a

Marţi └─┴─┘ A10b

Miercuri └─┴─┘ A10c

Joi └─┴─┘ A10d

Vineri └─┴─┘ A10e

Sâmbătă └─┴─┘ A10f

Duminica └─┴─┘ A10g


De bază: Consumul de alcool, continuareTocmai V-am întrebat despre consumul de alcool pe parcursul ultimelor 7 zile. Întrebările adresate erau despre alcool în general, pe când următoarele întrebări se referă la consumul de alcool produs în condiţii de casă, alcoolul adus de peste hotare/dintr-o altă ţară, orice alt alcool care nu este destinat pentru a fi servit sau alcoolul cumpărat/primit neoficial (din alte surse decât reţeaua comercială). Vă rugăm să vă gândiţi doar la aceste tipuri de alcool când veţi da răspuns la următoarele întrebări.


Pe parcursul ultimelor 7 zile, aţi consumat alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotare / dintr-o altă ţară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

A11

Nu 2 Dacă Nu, mergi la A13

În medie, câte băuturi standard a următoarelor tipuri de alcool aţi consumat pe parcursul ultimelor 7 zile?


Nu ştiu 77

Băuturi tari produse în condiţii de casă, de ex.

rachiu, vişinată, ş.a.└─┴─┘ A12a

Vin de casă └─┴─┘ A12b

Alcool adus de peste hotare /dintr-o altă ţară

└─┴─┘ A12c

Alcool care nu este destinat pentru a fi băut, de ex.

medicamente în bază de alcool, parfumuri, loţiuni

după bărbierit

└─┴─┘ A12d

Alt alcool cumpărat/primit neoficial

└─┴─┘ A12e

Extinsă: Consumul de alcool

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des V-aţi aflat în situaţia în care n-aţi putut să vă opriţi de băut, după ce aţi început?

Zilnic sau aproape zilnic 1

A13

Săptămânal 2

Lunar 3

Mai rar decât lunar 4

Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des n-aţi reuşit să faceţi ceea ce trebuia să faceţi în mod normal, din cauza faptului că aţi consumat alcool?


A14

Săptămânal 2

Lunar 3


Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des aţi avut nevoie de o băutură dimineața, pentru a vă trezi după o beţie mare?


A15

Săptămânal 2

Lunar 3


Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut probleme în familie sau probleme cu partenerul Dvs. din cauza consumului de alcool de către o altă persoană?

Da, mai des decât lunar 1

A16

Da, lunar 2Da, de câteva ori dar mai rar

decât lunar3

Da, o dată sau de două ori 4

Nu 5


De bază: Consumul de alcool, continuareTocmai V-am întrebat despre consumul de alcool pe parcursul ultimelor 7 zile. Întrebările adresate erau despre alcool în general, pe când următoarele întrebări se referă la consumul de alcool produs în condiţii de casă, alcoolul adus de peste hotare/dintr-o altă ţară, orice alt alcool care nu este destinat pentru a fi servit sau alcoolul cumpărat/primit neoficial (din alte surse decât reţeaua comercială). Vă rugăm să vă gândiţi doar la aceste tipuri de alcool când veţi da răspuns la următoarele întrebări.


Pe parcursul ultimelor 7 zile, aţi consumat alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotare / dintr-o altă ţară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

A11

Nu 2 Dacă Nu, mergi la A13

În medie, câte băuturi standard a următoarelor tipuri de alcool aţi consumat pe parcursul ultimelor 7 zile?


Nu ştiu 77

Băuturi tari produse în condiţii de casă, de ex.

rachiu, vişinată, ş.a.└─┴─┘ A12a

Vin de casă └─┴─┘ A12b

Alcool adus de peste hotare /dintr-o altă ţară

└─┴─┘ A12c

Alcool care nu este destinat pentru a fi băut, de ex.

medicamente în bază de alcool, parfumuri, loţiuni

după bărbierit

└─┴─┘ A12d

Alt alcool cumpărat/primit neoficial

└─┴─┘ A12e

Extinsă: Consumul de alcool

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des V-aţi aflat în situaţia în care n-aţi putut să vă opriţi de băut, după ce aţi început?


A13

Săptămânal 2

Lunar 3


Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des n-aţi reuşit să faceţi ceea ce trebuia să faceţi în mod normal, din cauza faptului că aţi consumat alcool?


A14

Săptămânal 2

Lunar 3


Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des aţi avut nevoie de o băutură dimineața, pentru a vă trezi după o beţie mare?


A15

Săptămânal 2

Lunar 3


Niciodată 5

Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut probleme în familie sau probleme cu partenerul Dvs. din cauza consumului de alcool de către o altă persoană?

Da, mai des decât lunar 1

A16

Da, lunar 2Da, de câteva ori dar mai rar

decât lunar3

Da, o dată sau de două ori 4

Nu 5


De bază: Regimul alimentar Următoarele întrebări se referă la fructele şi legumele pe care le consumaţi în mod obişnuit. Am aici şi un card nutriţional care vă arată unele exemple de fructe şi legume locale. Fiecare imagine reprezintă dimensiunea unei porţii. Atunci când veţi răspunde la aceste întrebări, Vă rugăm să vă gândiţi la o săptămână tipică din ultimul an.


Într-o săptămână tipică, în câte zile mâncaţi fructe?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Numărul de zile Nu ştiu 77

└─┴─┘Dacă zero zile, mergi la D3

D1

Câte porţii de fructe mâncaţi pe parcursul unei din aceste zile?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Numărul de porţiiNu ştiu 77

└─┴─┘ D2

Într-o săptămână tipică, în câte zile mâncaţi legume (cu excepţia cartofilor)?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Numărul de zile Nu ştiu 77

└─┴─┘Dacă zero zile, mergi la D5

D3

Câte porţii de legume (cu excepţia cartofilor) mâncaţi pe parcursul unei din aceste zile? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Numărul de porţii Nu ştiu 77

└─┴─┘ D4

Extinsă: Regimul alimentar

Ce tip de uleiuri și grăsimi sunt utilizate cel mai des la prepararea bucatelor în gospodăria Dvs.?

(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)(SELECTAŢI DOAR UNUL)

Ulei vegetal 1

D5

Untură sau seu 2

Unt sau unt topit 3

Margarină 4

Altele5Dacă altele, mergi la D5 other

Niciuna în mod special 6

Nu utilizez nimic 7

Nu ştiu 77

Altele └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ D5 other

În medie, câte mese pe săptămână le serviţi în afara casei, adică câte din ele nu sunt pregătite acasă? Când spun mese, am în vedere dejunul, prânzul şi cina.

NumărulNu ştiu 77

└─┴─┘ D6


Sarea alimentară Prin intermediul următoarelor întrebări, am dori să aflăm mai multe despre sare în regimul Dvs. alimentar. Sarea alimentară include sarea ordinară de masă, sarea nerafinată cum ar fi sarea de mare, sarea iodată, pulbere de sare (Extra), cuburi sărate, sarea grunjoasă şi sarea gemă şi sosuri sărate cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia (vezi card-ul de prezentare). Următoarele întrebări se referă la adăugarea sării în alimente înainte de mâncare, la modul de preparare a bucatelor în casa Dvs., consumul alimentelor procesate cu nivel sporit de sare, cum ar fi murăturile, marinadele, ierburile şi condimentele sărate, brânză de oi şi vacă sărate, salamuri, pastramă, jambon şi alte produse din carne sărate, peşte sărat şi întrebări cu privire la controlul consumului de sare. Vă rugăm să răspundeţi la întrebări, chiar dacă consideraţi ca regimul DVS alimentar are un nivel redus de sare.


Cât de des adăugaţi sare sau un sos sărat, cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul mâncării?(SELECTAŢI DOAR UNA)(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Mereu 1

DS1

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5Nu ştiu 77

Cât de des adăugaţi sare, condimente sărate sau un sos sărat la pregătirea bucatelor în gospodăria Dvs.?

Mereu 1

DS2

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5

Nu ştiu 77

Ce fel de sare folosiţi la prepararea bucatelor în gospodăria DVS ?

Iodată Neiodată

Nu ştiu

123

DS21

Cât de des mâncaţi alimente procesate cu un nivel ridicat de sare? Alimentele procesate cu un nivel ridicat de sare sunt alimentele care au fost modificate de la starea lor naturală, cum sunt gustările sărate ambalate, alimente sărate conservate, alimente sărate pregătite rapid [ De ex.: murături, marinade, brânză de oi şi de vacă sărate, salamuri, crenvurşti, pastramă, jambon şi alte produse din carne sărate, peşte sărat, nuci/biscuiţi săraţi]. (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Mereu 1

DS3

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5

Nu ştiu 77

Câtă sare sau sosuri sărate credeţi că consumaţi?

Exagerat de mult 1

DS4

Prea mult 2

În volum tocmai potrivit 3

Prea puţin 4

Exagerat de puţin 5

Nu ştiu 77

Cât de important este pentru Dvs. să reduceţi consumul de sare în regimul Dvs. alimentar?

Foarte important 1

DS5Oarecum important 2

Nu este deloc important 3

Nu ştiu 77

Credeţi oare că prea multă sare sau sosuri sărate în regimul Dvs. alimentar ar putea cauza o problemă de sănătate?

Da 1

DS6Nu 2

Nu ştiu 77


Sarea alimentară, Continuare Întrebarea Răspunsul Codul

Respectaţi careva din următoarele recomandări în mod regulat pentru a controla consumul Dvs. de sare?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE) Limitarea consumului de alimente

procesate

Da 1DS7a

Nu 2

Analizaţi conţinutul de sare şi sodiu pe

etichetele alimentelor

Da 1DS7b

Nu 2

Cumpăraţi produse alternative cu nivel

redus de sare/sodiu

Da 1DS7c

Nu 2

Utilizaţi alte mirodenii/condimente la

gătitul bucatelor decât sarea

Da 1DS7d

Nu 2

Evitaţi consumul de bucate gătite în afara

casei

Da 1DS7e

Nu 2

Întreprindeţi alte măsuri în mod specific

pentru a controla consumul Dvs. de sare

Da1

Dacă Da, mergi la 7other DS7f

Nu 2

Altele (Vă rugăm specificaţi)└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

DS7 other

De bază: Activitatea fizicăUrmătoarele întrebări se referă la timpul pe care-l oferiţi pentru diferite tipuri de activităţi fizice într-o săptămână obişnuită. Vă rugăm să răspundeţi la aceste întrebări, chiar dacă nu Vă consideraţi o persoană activă din punct de vedere fizic. Vă rugăm să vă gândiţi la timpul petrecut în muncă. Când vorbim despre muncă, avem în vedere lucrurile pe care le realizaţi drept activitate remunerată sau neremunerată, studii/instruire, treburi casnice, recoltarea culturilor agricole, pescuitul sau vânatul pentru alimente, căutarea unui loc de muncă. Atunci când veţi răspunde la următoarele întrebări, să ştiţi că activităţile de o intensitate viguroasă’ sunt activităţi care necesită efort fizic extenuant şi cauzează intensificarea respiraţiei şi creşterea ritmului cardiac, ‘activităţi de o intensitate moderată’ sunt activităţi care necesită efort fizic moderat şi cauzează o intensificare redusă a respiraţiei şi ritmului cardiac.


Munca

Implică oare munca Dvs. activităţi de o intensitate viguroasă care cauzează intensificarea respiraţiei sau creşterea ritmului cardiac, de exemplu ridicarea şi ducerea unor încărcături grele, săpatul sau lucrări de construcţie timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

P1

Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 4

Într-o săptămână obişnuită, timp de câte zile realizaţi activităţi de o intensitate viguroasă drept parte din munca Dvs.?

Numărul de zile

└─┘P2

Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate viguroasă la muncă într-o zi obişnuită?

Ore : minute └─┴─┘: └─┴─┘ore minute

P3 (a-b)


Sarea alimentară Prin intermediul următoarelor întrebări, am dori să aflăm mai multe despre sare în regimul Dvs. alimentar. Sarea alimentară include sarea ordinară de masă, sarea nerafinată cum ar fi sarea de mare, sarea iodată, pulbere de sare (Extra), cuburi sărate, sarea grunjoasă şi sarea gemă şi sosuri sărate cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia (vezi card-ul de prezentare). Următoarele întrebări se referă la adăugarea sării în alimente înainte de mâncare, la modul de preparare a bucatelor în casa Dvs., consumul alimentelor procesate cu nivel sporit de sare, cum ar fi murăturile, marinadele, ierburile şi condimentele sărate, brânză de oi şi vacă sărate, salamuri, pastramă, jambon şi alte produse din carne sărate, peşte sărat şi întrebări cu privire la controlul consumului de sare. Vă rugăm să răspundeţi la întrebări, chiar dacă consideraţi ca regimul DVS alimentar are un nivel redus de sare.


Cât de des adăugaţi sare sau un sos sărat, cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul mâncării?(SELECTAŢI DOAR UNA)(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Mereu 1

DS1

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5Nu ştiu 77

Cât de des adăugaţi sare, condimente sărate sau un sos sărat la pregătirea bucatelor în gospodăria Dvs.?

Mereu 1

DS2

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5

Nu ştiu 77

Ce fel de sare folosiţi la prepararea bucatelor în gospodăria DVS ?

Iodată Neiodată

Nu ştiu

123

DS21

Cât de des mâncaţi alimente procesate cu un nivel ridicat de sare? Alimentele procesate cu un nivel ridicat de sare sunt alimentele care au fost modificate de la starea lor naturală, cum sunt gustările sărate ambalate, alimente sărate conservate, alimente sărate pregătite rapid [ De ex.: murături, marinade, brânză de oi şi de vacă sărate, salamuri, crenvurşti, pastramă, jambon şi alte produse din carne sărate, peşte sărat, nuci/biscuiţi săraţi]. (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Mereu 1

DS3

Deseori 2

Uneori 3

Rareori 4

Niciodată 5

Nu ştiu 77

Câtă sare sau sosuri sărate credeţi că consumaţi?

Exagerat de mult 1

DS4

Prea mult 2

În volum tocmai potrivit 3

Prea puţin 4

Exagerat de puţin 5

Nu ştiu 77

Cât de important este pentru Dvs. să reduceţi consumul de sare în regimul Dvs. alimentar?

Foarte important 1

DS5Oarecum important 2

Nu este deloc important 3

Nu ştiu 77

Credeţi oare că prea multă sare sau sosuri sărate în regimul Dvs. alimentar ar putea cauza o problemă de sănătate?

Da 1

DS6Nu 2

Nu ştiu 77


Sarea alimentară, Continuare Întrebarea Răspunsul Codul

Respectaţi careva din următoarele recomandări în mod regulat pentru a controla consumul Dvs. de sare?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE) Limitarea consumului de alimente

procesate

Da 1DS7a

Nu 2

Analizaţi conţinutul de sare şi sodiu pe

etichetele alimentelor

Da 1DS7b

Nu 2

Cumpăraţi produse alternative cu nivel

redus de sare/sodiu

Da 1DS7c

Nu 2

Utilizaţi alte mirodenii/condimente la

gătitul bucatelor decât sarea

Da 1DS7d

Nu 2

Evitaţi consumul de bucate gătite în afara

casei

Da 1DS7e

Nu 2

Întreprindeţi alte măsuri în mod specific

pentru a controla consumul Dvs. de sare

Da1

Dacă Da, mergi la 7other DS7f

Nu 2

Altele (Vă rugăm specificaţi)└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

DS7 other

De bază: Activitatea fizicăUrmătoarele întrebări se referă la timpul pe care-l oferiţi pentru diferite tipuri de activităţi fizice într-o săptămână obişnuită. Vă rugăm să răspundeţi la aceste întrebări, chiar dacă nu Vă consideraţi o persoană activă din punct de vedere fizic. Vă rugăm să vă gândiţi la timpul petrecut în muncă. Când vorbim despre muncă, avem în vedere lucrurile pe care le realizaţi drept activitate remunerată sau neremunerată, studii/instruire, treburi casnice, recoltarea culturilor agricole, pescuitul sau vânatul pentru alimente, căutarea unui loc de muncă. Atunci când veţi răspunde la următoarele întrebări, să ştiţi că activităţile de o intensitate viguroasă’ sunt activităţi care necesită efort fizic extenuant şi cauzează intensificarea respiraţiei şi creşterea ritmului cardiac, ‘activităţi de o intensitate moderată’ sunt activităţi care necesită efort fizic moderat şi cauzează o intensificare redusă a respiraţiei şi ritmului cardiac.


Munca

Implică oare munca Dvs. activităţi de o intensitate viguroasă care cauzează intensificarea respiraţiei sau creşterea ritmului cardiac, de exemplu ridicarea şi ducerea unor încărcături grele, săpatul sau lucrări de construcţie timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

P1


Într-o săptămână obişnuită, timp de câte zile realizaţi activităţi de o intensitate viguroasă drept parte din munca Dvs.?

Numărul de zile

└─┘P2

Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate viguroasă la muncă într-o zi obişnuită?


P3 (a-b)


Implică oare munca Dvs. activităţi de o intensitate moderată, care cauzează o intensificare redusă a respiraţiei sau ritmului cardiac, cum ar fi mersul pe jos sau ducerea de încărcături uşoare timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTAERE)

Da 1

P4


Într-o săptămână obişnuită, timp de câte zile realizaţi activităţi de o intensitate moderată drept parte din munca Dvs.?

Numărul de zile

└─┘P5

Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate moderată la muncă într-o zi obişnuită?


P6 (a-b)

Deplasarea dintr-un loc în altul

Următoarele întrebări exclud activităţile fizice la locul de muncă pe care Dvs. le-aţi menţionat deja.Acum aş dori să Vă întreb despre modalitatea obişnuită în care Dvs. vă deplasaţi dintr-un loc în altul. De exemplu, spre locul de muncă, la cumpărături, la piaţă, la biserică.

Mergeţi pe jos sau utilizaţi o bicicletă (cu pedale) timp de cel puţin 10 minute în mod continuu pentru a Vă deplasa dintr-un loc în altul?

Da 1

P7Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 10

Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mergeţi pe jos sau cu bicicleta timp de cel puţin 10 minute în mod continuu pentru a Vă deplasa dintr-un loc în altul?

Numărul de zile

└─┘

P8

Cât timp durează deplasarea pe jos sau cu bicicleta într-o zi obişnuită?


P9 (a-b)

Activităţi de recreereUrmătoarele întrebări exclud activităţile de muncă şi cele de transportare pe care le-aţi menţionat deja.Acum aş dori să Vă întreb despre activităţile de sport, fitness şi recreere (în timpul liber),

Practicaţi careva activităţi de intensitate viguroasă de sport, fitness şi recreere (în timpul liber) care cauzează intensificarea respiraţiei sau a ritmului cardiac, cum ar fi alergare sau fotbal timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

P10


Într-o săptămână obişnuită, în câte din zile practicaţi activităţi de intensitate viguroasă de sport, fitness sau recreere (în timpul liber)?

Numărul de zile

└─┘

P11

Cât timp acordaţi activităţilor de intensitate viguroasă de sport, fitness sau recreere într-o zi obişnuită?

Ore: minute └─┴─┘: └─┴─┘ore minute

P12(a-b)


Implică oare munca Dvs. activităţi de o intensitate moderată, care cauzează o intensificare redusă a respiraţiei sau ritmului cardiac, cum ar fi mersul pe jos sau ducerea de încărcături uşoare timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTAERE)

Da 1

P4


Într-o săptămână obişnuită, timp de câte zile realizaţi activităţi de o intensitate moderată drept parte din munca Dvs.?

Numărul de zile

└─┘P5

Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate moderată la muncă într-o zi obişnuită?


P6 (a-b)

Deplasarea dintr-un loc în altul

Următoarele întrebări exclud activităţile fizice la locul de muncă pe care Dvs. le-aţi menţionat deja.Acum aş dori să Vă întreb despre modalitatea obişnuită în care Dvs. vă deplasaţi dintr-un loc în altul. De exemplu, spre locul de muncă, la cumpărături, la piaţă, la biserică.

Mergeţi pe jos sau utilizaţi o bicicletă (cu pedale) timp de cel puţin 10 minute în mod continuu pentru a Vă deplasa dintr-un loc în altul?

Da 1

P7Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 10

Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mergeţi pe jos sau cu bicicleta timp de cel puţin 10 minute în mod continuu pentru a Vă deplasa dintr-un loc în altul?

Numărul de zile

└─┘

P8

Cât timp durează deplasarea pe jos sau cu bicicleta într-o zi obişnuită?


P9 (a-b)

Activităţi de recreereUrmătoarele întrebări exclud activităţile de muncă şi cele de transportare pe care le-aţi menţionat deja.Acum aş dori să Vă întreb despre activităţile de sport, fitness şi recreere (în timpul liber),

Practicaţi careva activităţi de intensitate viguroasă de sport, fitness şi recreere (în timpul liber) care cauzează intensificarea respiraţiei sau a ritmului cardiac, cum ar fi alergare sau fotbal timp de cel puţin 10 minute în mod continuu? (UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

P10


Într-o săptămână obişnuită, în câte din zile practicaţi activităţi de intensitate viguroasă de sport, fitness sau recreere (în timpul liber)?

Numărul de zile

└─┘

P11

Cât timp acordaţi activităţilor de intensitate viguroasă de sport, fitness sau recreere într-o zi obişnuită?

Ore: minute └─┴─┘: └─┴─┘ore minute

P12(a-b)


Practicaţi careva activităţi de intensitate moderată de sport, fitness sau recreere (în timpul liber) care cauzează o intensificare redusă a respiraţiei sau ritmului cardiac, cum ar fi mersul pe jos, ciclism, înot, volei timp de cel puţin 10 minute în mod continuu?(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Da 1

P13

Nu 2 Dacă Nu, mergi la P16

Într-o săptămână obişnuită, în câte zile practicaţi activităţi de intensitate moderată de sport, fitness sau recreere (în timpul liber)?

Numărul de zile └─┘ P14

Cât timp acordaţi activităţilor de intensitate moderată de sport, fitness sau recreere (în timpul liber) într-o zi obişnuită?

Ore : minute└─┴─┘: └─┴─┘ ore minute

P15 (a-b)

Extinsă: Activitatea fizică Conduita sedentară

Următoarea întrebare se referă la şezutul sau rezematul la locul de muncă, acasă, deplasarea dintr-un loc în altul, sau timpul petrecut cu prietenii, inclusiv timpul petrecut aşezat la birou, călătoria cu maşina, trenul, timpul petrecut citind, privind televizorul sau jucând cărţi, însă nu include timpul petrecut dormind.(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)

Cât timp pe parcursul unei zile obişnuite î-l petreceţi fiind aşezaţi sau rezemaţi?

Ore: minute└─┴─┘: └─┴─┘ ore minute

P16 (a-b)

De bază: Anamneza tensiunii arteriale ridicateÎntrebare: Răspunsul Codul

Aţi măsurat cândva tensiunea arterială la un medic sau un alt lucrător medical?

Da 1H1

Nu 2 Dacă Nu, mergi la H6

V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveţi tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?

Da 1H2a


Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?Da 1

H2bNu 2

Pe parcursul ultimilor două săptămâni, aţi primit careva medicamente pentru tensiunea arterială ridicată, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

Da 1

H3Nu 2

Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional pentru tensiunea arterială ridicată sau hipertensiune?

Da 1H4

Nu 2

La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau vreun tratament în bază de ierburi pentru tensiunea arterială ridicată?

Da 1

H5Nu 2


De bază: Anamneza pentru diabet

Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituţie medicală?

Da 1H6


V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveţi nivel de zahăr ridicat sau diabet?

Da 1H7a



H7bNu 2

Pe parcursul ultimilor două săptămâni, aţi primit careva medicamente pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

Da 1H8

Nu 2

Utilizaţi la moment insulină pentru diabet conform prescripţiei medicului sau unui alt lucrător medical?

Da 1H9

Nu 2

Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional pentru diabet sau nivelul ridicat de zahăr în sânge?

Da 1H10

Nu 2

La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau vreun tratament în bază de ierburi pentru diabet?

Da 1H11

Nu 2

De bază: Anamneza pentru nivelul total de colesterol ridicatÎntrebarea Răspunsul Codul

Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul de lipide în sânge) într-o instituţie medicală?

Da 1

H12Nu 2 Dacă Nu, mergi la H17

V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveţi nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H13aNu 2 Dacă Nu, mergi la H17

Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni? Da 1

H13bNu 2

Pe parcursul ultimelor două săptămâni aţi primit vreun tratament oral (medicamente) pentru nivelul ridicat total de colesterol prescris de un medic sau un alt lucrător medical?

Da 1

H14Nu 2

Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional pentru nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H15Nu 2

La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau vreun tratament în bază de ierburi pentru nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H16Nu 2


De bază: Anamneza pentru diabet

Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituţie medicală?

Da 1H6


V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveţi nivel de zahăr ridicat sau diabet?

Da 1H7a



H7bNu 2

Pe parcursul ultimilor două săptămâni, aţi primit careva medicamente pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

Da 1H8

Nu 2

Utilizaţi la moment insulină pentru diabet conform prescripţiei medicului sau unui alt lucrător medical?

Da 1H9

Nu 2

Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional pentru diabet sau nivelul ridicat de zahăr în sânge?

Da 1H10

Nu 2

La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau vreun tratament în bază de ierburi pentru diabet?

Da 1H11

Nu 2

De bază: Anamneza pentru nivelul total de colesterol ridicatÎntrebarea Răspunsul Codul

Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul de lipide în sânge) într-o instituţie medicală?

Da 1

H12Nu 2 Dacă Nu, mergi la H17

V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveţi nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H13aNu 2 Dacă Nu, mergi la H17

Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni? Da 1

H13bNu 2

Pe parcursul ultimelor două săptămâni aţi primit vreun tratament oral (medicamente) pentru nivelul ridicat total de colesterol prescris de un medic sau un alt lucrător medical?

Da 1

H14Nu 2

Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional pentru nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H15Nu 2

La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau vreun tratament în bază de ierburi pentru nivelul ridicat de colesterol?

Da 1

H16Nu 2


De bază: Anamneza bolilor cardiovasculare

Aţi suferit cândva de criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli cardiace (angina) sau de atac cerebral (accident sau incident vascular cerebral)?

Da 1

H17

Nu 2

Utilizaţi la moment aspirină în mod regulat pentru a preveni sau trata boala cardiacă?

Da 1H18

Nu 2

Utilizaţi la moment statine (Lovastatin/Simvastatin/Atorvastatin sau orice alte statine) în mod regulat pentru a preveni sau trata boala cardiacă?

Da 1H19

Nu 2

De bază: Sfaturi pentru stilul de viaţăPe parcursul ultimilor trei ani, v-a sfătuit vreun medic sau alt lucrător medical să urmaţi careva din următoarele recomandări?(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE)

Să renunţaţi la consumul tutunului sau să nu începeţi să utilizaţi tutunul.

Da 1H20a

Nu 2

Să reduceţi utilizarea sării în regimul Dvs. alimentar. Da 1

H20bNu 2

Să mâncaţi cel puţin cinci porţii de fructe şi/sau legume în fiecare zi

Da 1H20c

Nu 2

Să reduceţi utilizarea grăsimilor în regimul Dvs. alimentar

Da 1H20d

Nu 2

Să începeţi sau să practicaţi mai multă activitate fizicăDa 1

H20eNu 2

Să menţineţi un nivel sănătos al masei corporale sau să reduceţi din greutate

Da 1 Dacă C1=1 mergi la M1H20f

Nu 2 Dacă C1=1 mergi la M1

De bază (doar pentru femei): Screening-ul cancerului cervical Următoarea întrebare se referă la prevenirea cancerului cervical. Testele de screening pentru prevenirea cancerului cervical pot fi realizate în diverse modalităţi, inclusiv inspectarea vizuală cu acid acetic/oţet (VIA), frotiurile papanicolau şi testare papiloma virus uman (HPV). VIA este o inspectare a suprafeţei colului uterin după tratarea acestuia cu acid acetic (sau oţet). Pentru frotiurile papanicolau şi testarea papiloma virus uman (HPV), un medic sau o asistentă medicală utilizează un tampon pentru a şterge din interiorul vaginului, iau o mostră şi o trimit la laborator. Este posibil chiar ca tamponul să vi se ofere Dvs. pentru a şterge înăuntrul vaginului. În cazul unui frotiu papanicolau, laboratorul verifică dacă sunt schimbări de celule abnormale, iar în cazul testării HPV se verifică virusul HP.

Întrebare Răspuns Cod

Aţi trecut cândva vreun test de screening pentru cancer cervical, utilizând oricare din metodele descrise mai sus?

Da 1 CX1

Nu 2

Nu ştiu 77


Asistenţă medicală

Asistenţă medicalăIar acum voi pune întrebări despre acoperirea asigurării Dvs. medicale şi utilizarea de către Dvs. a serviciilor medicale în legătură cu orice boală netransmisibilă de care aţi putea suferi. BNT-urile includ bolile cardiovasculare (cum ar fi bolile cardiace, bolile vasculare cerebrale şi accidentul vascular cerebral, arteriopatii periferice, tromboze venoase profunde şi embolie pulmonară), cancer, boli respiratorii cronice (cum ar fi astmul, boli pulmonare obstructive cronice, boli profesionale pulmonare sau hipertensiune pulmonară) şi diabetul.

Acoperirea asistenţei medicale

Oferiţi informaţie despre acoperirea asigurării Dvs. medicale curente. Acoperirea asigurării medicale înseamnă să deţineţi polită de asigurare medicală obligatorie; care va acoperi costurile pentru asistenţa medicală în cazul în care vă îmbolnăviţi sau suferiţi leziuni.

Dispuneţi la moment de asigurare medicală?

Da 1HC1

Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC3

Pe parcursul ultimelor 12 luni, care din următoarele surse financiare le-aţi utilizat pentru a achita pentru orice cheltuieli de sănătate cum ar fi medicamente, consultaţii, tratament, spitalizare sau îngrijire de pacient?

Venitul curent al oricărui membru al gospodăriei

Da 1HC3a

Nu 2

Economii (de ex. contul bancar)

Da 1HC3b

Nu 2

Plata sau rambursarea din contul asigurării medicale

obligatorii

Da 1

HC3cNu 2

Obiecte vândute (de ex. mobilă, animale, bijuterii)

Da 1HC3d

Nu 2

Suport de la membri de familie sau prieteni din

afara gospodăriei

Da 1HC3e

Nu 2

Împrumut de la cineva din afara familiei şi prietenilor

Da 1HC3f

Nu 2

AlteleDa

1 Dacă Alte, mergi la HC3other HC3g

Nu 2

Altele (Vă rugăm specificaţi): └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

HC3 other

Utilizarea asistenţei medicale

Vă rugăm să vă gândiţi la vizitele Dvs. la orice instituţie medicală şi tratamentele pe care le-aţi primit ce ţin de BNT de care suferiţi

Aţi avut cândva sau suferiţi la moment de vreo boală netransmisibilă (BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boli cardiace şi boli vasculare cerebrale, cancer, boli respiratorii cronice sau diabet?

Da 1

HC4Nu

2 Dacă Nu, mergi la [următoarea secţiune]


Asistenţă medicală

Asistenţă medicalăIar acum voi pune întrebări despre acoperirea asigurării Dvs. medicale şi utilizarea de către Dvs. a serviciilor medicale în legătură cu orice boală netransmisibilă de care aţi putea suferi. BNT-urile includ bolile cardiovasculare (cum ar fi bolile cardiace, bolile vasculare cerebrale şi accidentul vascular cerebral, arteriopatii periferice, tromboze venoase profunde şi embolie pulmonară), cancer, boli respiratorii cronice (cum ar fi astmul, boli pulmonare obstructive cronice, boli profesionale pulmonare sau hipertensiune pulmonară) şi diabetul.

Acoperirea asistenţei medicale

Oferiţi informaţie despre acoperirea asigurării Dvs. medicale curente. Acoperirea asigurării medicale înseamnă să deţineţi polită de asigurare medicală obligatorie; care va acoperi costurile pentru asistenţa medicală în cazul în care vă îmbolnăviţi sau suferiţi leziuni.

Dispuneţi la moment de asigurare medicală?

Da 1HC1


Pe parcursul ultimelor 12 luni, care din următoarele surse financiare le-aţi utilizat pentru a achita pentru orice cheltuieli de sănătate cum ar fi medicamente, consultaţii, tratament, spitalizare sau îngrijire de pacient?

Venitul curent al oricărui membru al gospodăriei

Da 1HC3a

Nu 2

Economii (de ex. contul bancar)

Da 1HC3b

Nu 2

Plata sau rambursarea din contul asigurării medicale

obligatorii

Da 1

HC3cNu 2

Obiecte vândute (de ex. mobilă, animale, bijuterii)

Da 1HC3d

Nu 2

Suport de la membri de familie sau prieteni din

afara gospodăriei

Da 1HC3e

Nu 2

Împrumut de la cineva din afara familiei şi prietenilor

Da 1HC3f

Nu 2

AlteleDa

1 Dacă Alte, mergi la HC3other HC3g

Nu 2

Altele (Vă rugăm specificaţi): └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘

HC3 other

Utilizarea asistenţei medicale

Vă rugăm să vă gândiţi la vizitele Dvs. la orice instituţie medicală şi tratamentele pe care le-aţi primit ce ţin de BNT de care suferiţi

Aţi avut cândva sau suferiţi la moment de vreo boală netransmisibilă (BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boli cardiace şi boli vasculare cerebrale, cancer, boli respiratorii cronice sau diabet?

Da 1

HC4Nu

2 Dacă Nu, mergi la [următoarea secţiune]


Aţi vizitat cândva vreo instituţie medicală din cauza BNT de care suferiţi? Vă rugăm excludeţi orice spitalizare.

Da 1

HC5Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC11

De cât timp aţi avut nevoie ultima dată pentru a vă deplasa la instituţia medicală pe care aţi vizitat-o (în ambele direcţii)?

Nu ştiu 77:77:77

Zile : ore : minute└─┴─┘ : └─┴─┘ : └─┴─┘ zile ore minute

HC6

Cât de lungă a fost durata perioadei de așteptare înainte de programare pe parcursul ultimei vizite la instituţia medicală?

Nu ştiu 77:77

ore : minute└─┴─┘: └─┴─┘ ore minute

HC7

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aţi vizitat vreo instituţie medicală din cauza BNT de care suferiţi? Vă rugăm excludeţi orice spitalizare.

Da 1


Asistenţă medicală, continuare

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori aţi vizitat o instituţie medicală din cauza BNT de care suferiţi?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE)Nu ştiu 77

Centrul medicilor de familie/ centru de sănătate

└─┴─┘ HC9a

Spital public └─┴─┘ HC9b

Spital privat └─┴─┘ HC9c

Altele└─┴─┘Dacă Alte, mergi la HC9 other

HC9e

Altele (Vă rugăm specificaţi):

└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ HC9other

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ţinând cont de toate vizitele Dvs. la o instituţie medicală din cauza BNT, cât aţi plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în total?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE SAU PUNEŢI SUMA TOTALĂ)Nu ştiu 77777

Taxele prestatorului de servicii medicale

└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10a

Medicamente└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10b

Teste└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10c

Transport└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10d

Altele└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10e

SAU suma totală└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC10f

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât aţi plătit de sine-stătător pentru asistenţa medicală ce nu ţine de vizitele la instituţia medicală sau spital, cum ar fi medicamentele de rutină?Nu ştiu 77777

Suma└─┴─┴─┴─┴─┘[valuta locală]

HC11


Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi fost spitalizat din cauza unei BNT?

Da 1HC12


Pe parcursul ultimelor 12 luni, timp de câte zile aţi fost spitalizat din cauza unei BNT?Nu ştiu 777

Numărul de zile └─┴─┴─┘ HC13

Pe parcursul ultimelor 12 luni, ţinând cont de toate vizitele la spital din cauza unei BNT, cât aţi plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în total?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE SAU SCRIEŢI SUMA TOTALĂ)Nu ştiu 77777



HC14a


HC14b


HC14c


HC14d


HC14e


HC14f

Îngrijire la domiciliu

Vă rugăm să vă gândiţi la îngrijirea primită la domiciliu din partea membrilor de familie şi/sau prietenilor din cauza BNT de care suferiţi.

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a oferit cineva din membrii de familie sau prieten îngrijire la domiciliu din cauza BNT?

Da 1


Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte ore pe săptămână V-a oferit îngrijire această persoană/aceste persoane?Nu ştiu 777

Ore pe săptămână └─┴─┴─┘ ore

HC16

Pierderea productivităţii

Vă rugăm să vă gândiţi la perioada de timp când n-aţi putut să îndepliniți activităţile DVS obişnuite (de ex. la locul de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza BNT de care suferiţi.

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aţi pierdut vreo perioadă de timp din activitatea Dvs. obișnuită (la locul de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza unei BNT?

Da 1

HC17Nu

2 Dacă Nu, mergi la următoarea secţiune]

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte zile aţi pierdut din activitatea Dvs. obişnuită din cauza unei BNT?Nu ştiu 77

Numărul de zile └─┴─┘ zile

HC18


Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi fost spitalizat din cauza unei BNT?

Da 1HC12


Pe parcursul ultimelor 12 luni, timp de câte zile aţi fost spitalizat din cauza unei BNT?Nu ştiu 777

Numărul de zile └─┴─┴─┘ HC13

Pe parcursul ultimelor 12 luni, ţinând cont de toate vizitele la spital din cauza unei BNT, cât aţi plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în total?

(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE SAU SCRIEŢI SUMA TOTALĂ)Nu ştiu 77777



HC14a


HC14b


HC14c


HC14d


HC14e


HC14f

Îngrijire la domiciliu

Vă rugăm să vă gândiţi la îngrijirea primită la domiciliu din partea membrilor de familie şi/sau prietenilor din cauza BNT de care suferiţi.

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a oferit cineva din membrii de familie sau prieten îngrijire la domiciliu din cauza BNT?

Da 1


Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte ore pe săptămână V-a oferit îngrijire această persoană/aceste persoane?Nu ştiu 777

Ore pe săptămână └─┴─┴─┘ ore

HC16

Pierderea productivităţii

Vă rugăm să vă gândiţi la perioada de timp când n-aţi putut să îndepliniți activităţile DVS obişnuite (de ex. la locul de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza BNT de care suferiţi.

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aţi pierdut vreo perioadă de timp din activitatea Dvs. obișnuită (la locul de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza unei BNT?

Da 1

HC17Nu

2 Dacă Nu, mergi la următoarea secţiune]

Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte zile aţi pierdut din activitatea Dvs. obişnuită din cauza unei BNT?Nu ştiu 77

Numărul de zile └─┴─┘ zile

HC18


Pasul 2 Măsurătorile fizice

De bază: Tensiunea arterială Întrebarea Răspunsul Codul

Numărul de identificare al operatorului de interviu

└─┴─┴─┘ M1

Numărul de identificare al dispozitivului pentru tensiune arterială

└─┴─┘ M2

Prima indicaţieSistolică ( mmHg) └─┴─┴─┘ M4a

Diastolică (mmHg) └─┴─┴─┘ M4b

A doua indicaţieSistolică ( mmHg) └─┴─┴─┘ M5a


A treia indicaţieSistolică ( mmHg) └─┴─┴─┘ M6a


Pe parcursul ultimelor două săptămâni, aţi fost tratat de tensiune arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau al lucrător medical?

Da 1

M7Nu 2

De bază: Înălţimea și greutatea

Pentru femei: Sunteţi gravidă?Da 1 Dacă Da, mergeţi la M 16

M8Nu 2

Numărul de identificare al operatorului de interviu

└─┴─┴─┘ M9

Numărul de identificare al dispozitivului pentru înălţime şi greutate

└─┴─┘ M10a

Înălţimea în centimetri (cm) └─┴─┴─┘. └─┘ M11

Greutatea Dacă este prea mare pentru cântar 666.6

în kilograme (kg) └─┴─┴─┘.└─┘ M12

De bază: TaliaNumărul de identificare al dispozitivului pentru talie

└─┴─┘ M13

Circumferinţa taliei în centimetri (cm) └─┴─┴─┘.└─┘ M14

Extins: Circumferinţa șoldurilor și ritmul cardiacCircumferinţa şoldurilor în centimetri (cm) └─┴─┴─┘.└─┘ M15


Ritmul cardiac

Prima indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16a

A doua indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16b

A treia indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16c


Ritmul cardiac

Prima indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16a

A doua indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16b

A treia indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16c


Pasul 3 Măsurătorile biochimice

De bază: Nivelul de glucoză în sânge Întrebarea Răspunsul Codul

Pe parcursul ultimelor 12 ore aţi mâncat sau băut ceva în afară de apă?

Da 1B1

Nu 2

Numărul de identificare al lucrătorului medical └─┴─┴─┘ B2

Numărul de identificare al dispozitivului └─┴─┘ B3

Ora la care a fost recoltată proba de sânge (conform ceasului de 24 de ore)

Ore : minute└─┴─┘: └─┴─┘ ore minute

B4

Glicemia în condiţii de repaus alimentar mmol/l └─┴─┘. └─┴─┘B5

Aţi luat azi insulină sau alte medicamente prescrise de un medic sau alt lucrător medical pentru nivelul ridicat de glucoză în sânge?

Da 1B6

Nu 2

De bază: Nivelul lipidelor în sânge Numărul de identificare al dispozitivului └─┴─┘ B7

Colesterolul total mmol/l └─┴─┘. └─┴─┘ B8

Pe parcursul ultimelor două săptămâni, aţi fost tratat pentru nivelul ridicat de colesterol cu medicamente prescrise de un medic sau un alt lucrători medical?

Da 1

B9Nu 2

Extins: Colesterolul HDL

Colesterolul HDL mmol/l └─┘. └─┴─┘ B11


PREVALENȚA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS - 2013

TABELE

Cuprins

indicatorii demografici .......................................................................................................................................113consumul de tutun ............................................................................................................................................119consumul de alcool ..........................................................................................................................................134consumul de fructe și legume .........................................................................................................................151sarea alimentară ................................................................................................................................................157activitatea fizică ...............................................................................................................................................165anamneza tensiunii arteriale ridicate ...............................................................................................................178anamneza diaBetului .........................................................................................................................................181anamneza colesterolului ridicat ......................................................................................................................185anamneza Bolilor cardiovasculare (Bcv) ........................................................................................................188sfaturi pentru stilul de viață .............................................................................................................................190screeningul cancerului cervical .......................................................................................................................192măsurătorile fizice ...........................................................................................................................................193măsurătorile Biochimice ....................................................................................................................................202riscul Bolilor cardiovasculare (Bcv) ..............................................................................................................207sumarul factorilor de risc comBinați ...............................................................................................................200asistența medicală .............................................................................................................................................210

ANEXA NR. 3


PREVALENȚA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS - 2013

TABELE

Cuprins

indicatorii demografici .......................................................................................................................................113consumul de tutun ............................................................................................................................................119consumul de alcool ..........................................................................................................................................134consumul de fructe și legume .........................................................................................................................151sarea alimentară ................................................................................................................................................157activitatea fizică ...............................................................................................................................................165anamneza tensiunii arteriale ridicate ...............................................................................................................178anamneza diaBetului .........................................................................................................................................181anamneza colesterolului ridicat ......................................................................................................................185anamneza Bolilor cardiovasculare (Bcv) ........................................................................................................188sfaturi pentru stilul de viață .............................................................................................................................190screeningul cancerului cervical .......................................................................................................................192măsurătorile fizice ...........................................................................................................................................193măsurătorile Biochimice ....................................................................................................................................202riscul Bolilor cardiovasculare (Bcv) ..............................................................................................................207sumarul factorilor de risc comBinați ...............................................................................................................200asistența medicală .............................................................................................................................................210

ANEXA NR. 3


Indicatorii demografici

Grupurile de vârstă

pe sexe

Descrierea

Informația sumară pe grupuri de vârstă și sexe a respondenților

Întrebările din instrument

• Sexul• Care este data DVS de naştere?

Grupul de vârstă și sexul respondenților

Grupul de

vârstă (ani)


n % n % n %

18-29 329 38,8 519 61,2 848 17,6

30-44 473 38,4 760 61,6 1233 25,7

45-59 678 40,2 1010 59,8 1688 35,1

60-69 347 33,4 691 66,6 1038 21,6

18-69 1827 38,0 2980 62,0 4807 100,0

Educația Descrierea

Numărul mediu de ani de educație printre respondenți

Întrebarea din instrument

• În total, câți ani ați învățat la şcoală şi în instituțiile de învățământ cu program de zi (fără etapa preşcolară)?

Numărul mediu de ani de educație

Grupul de

vârstă (ani)


n Media n Media n Media

18-29 329 12,4 518 12,3 847 12,3

30-44 472 11,8 759 12,3 1231 12,1

45-59 674 11,4 1007 11,5 1681 11,4

60-69 345 11,2 687 10,8 1032 10,9

18-69 1820 11,6 2971 11,7 4791 11,7


Cel mai înalt nivel de educație

DescriereaCel mai înalt nivel de educație dobândit de către respondenți

Întrebarea din instrument• Care este cel mai înalt nivel de educație pe care l-ați finalizat?



Bărbați

n

Fără şcolarizare formală /mai puțin

decât şcoala primară (%)

Școala primară

finalizată (%)

Gimnaziul finalizat

(%)

Liceul/şcoala medie

finalizată(%)

Colegiul/şcoala

profesională finalizată

(%)

Universitatea/nivelul

postuniversitar finalizat (%)

18-29 329 0,3 0,9 18,8 27,7 24,0 28,3

30-44 471 0,6 0,6 18,9 20,2 36,3 23,4

45-59 675 0,0 0,4 12,0 27,1 44,7 15,7

60-69 345 0,6 2,0 18,8 20,0 39,4 19,1

18-69 1820 0,3 0,9 16,3 24,1 37,8 20,6


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


decât şcoala primară

(%)

Școala primară

finalizată(%)

Gimnaziul finalizat

(%)


finalizată(%)

Colegiul/şcoala

profesională finalizată (%)



18-29 517 0,4 1,2 21,1 25,5 21,7 30,2

30-44 755 0,5 0,3 15,8 22,4 32,3 28,7

45-59 1007 0,8 0,5 10,7 27,4 42,7 17,9

60-69 686 0,9 2,2 27,6 18,5 33,8 17,1

18-69 2965 0,7 0,9 17,7 23,7 34,3 22,6



Ambele sexe

n



Școala primară

finalizată (%)

Gimnaziul finalizat

(%)


finalizată(%)

Colegiul/şcoala


(%)



18-29 846 0,4 1,1 20,2 26,4 22,6 29,4

30-44 1226 0,6 0,4 17,0 21,5 33,8 26,7

45-59 1682 0,5 0,5 11,2 27,3 43,5 17,0

60-69 1031 0,8 2,1 24,6 19,0 35,7 17,7

18-69 4785 0,5 0,9 17,2 23,9 35,7 21,8



DescriereaCel mai înalt nivel de educație dobândit de către respondenți

Întrebarea din instrument• Care este cel mai înalt nivel de educație pe care l-ați finalizat?



Bărbați

n



Școala primară

finalizată (%)

Gimnaziul finalizat

(%)


finalizată(%)

Colegiul/şcoala


(%)



18-29 329 0,3 0,9 18,8 27,7 24,0 28,3

30-44 471 0,6 0,6 18,9 20,2 36,3 23,4

45-59 675 0,0 0,4 12,0 27,1 44,7 15,7

60-69 345 0,6 2,0 18,8 20,0 39,4 19,1

18-69 1820 0,3 0,9 16,3 24,1 37,8 20,6


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


decât şcoala primară

(%)

Școala primară

finalizată(%)

Gimnaziul finalizat

(%)


finalizată(%)

Colegiul/şcoala

profesională finalizată (%)



18-29 517 0,4 1,2 21,1 25,5 21,7 30,2

30-44 755 0,5 0,3 15,8 22,4 32,3 28,7

45-59 1007 0,8 0,5 10,7 27,4 42,7 17,9

60-69 686 0,9 2,2 27,6 18,5 33,8 17,1

18-69 2965 0,7 0,9 17,7 23,7 34,3 22,6



Ambele sexe

n



Școala primară

finalizată (%)

Gimnaziul finalizat

(%)


finalizată(%)

Colegiul/şcoala


(%)



18-29 846 0,4 1,1 20,2 26,4 22,6 29,4

30-44 1226 0,6 0,4 17,0 21,5 33,8 26,7

45-59 1682 0,5 0,5 11,2 27,3 43,5 17,0

60-69 1031 0,8 2,1 24,6 19,0 35,7 17,7

18-69 4785 0,5 0,9 17,2 23,9 35,7 21,8


Etnia DescriereaRezultatele sumare privind etnia respondenților


• Cărui grup etnic aparțineți [inserați grupul etnic/grupul rasial/subgrupul cultural/altele relevante]?

Grupul etnic al respondenților


Ambele sexe

nRomân/

moldovean (%)

Rus (%)Ucrainean

(%)Găgăuz (%) Rom (%)

Alte grupuri

etnice (%)18-29 848 80,3 8,3 4,0 4,4 0,5 2,6

30-44 1231 79,4 8,9 5,4 3,4 0,3 2,5

45-59 1682 76,8 8,4 7,4 4,2 0,7 2,6

60-69 1034 73,7 10,3 9,5 3,3 0,6 2,7

18-69 4795 77,4 8,9 6,7 3,8 0,5 2,6

Starea civilă Descrierea

Starea civilă a respondenților


• Care este starea DVS civilă?

Starea civilă


Bărbați

n

N-au fost căsătoriți niciodată

(%)

Căsătoriți la moment (%)

Separați (%) Divorțați (%) Văduvi (%)Concubinaj

(%)

18-29 328 57,3 35,1 3,7 1,5 0,0 2,4

30-44 466 10,3 74,0 4,1 7,9 0,2 3,4

45-59 668 3,4 75,9 3,3 9,4 5,5 2,4

60-69 345 0,3 73,9 1,4 6,4 16,2 1,7

18-69 1807 14,4 67,6 3,2 7,0 5,2 2,5

Starea civilă


Femei

n

N-au fost căsătorite niciodată

(%)

Căsătorite la moment (%)

Separate (%)Divorțate

(%)Văduve (%)

Concubinaj (%)

18-29 518 34,6 56,6 1,5 2,9 0,2 4,2

30-44 751 5,6 78,0 2,1 8,1 2,7 3,5

45-59 997 2,0 65,8 2,4 12,0 15,3 2,4

60-69 680 2,2 46,5 1,9 6,3 42,5 0,6

18-69 2946 8,7 62,8 2,1 8,1 15,7 2,6

Starea civilă



Ambele sexe

nN-au fost căsătoriți

niciodată (%)



(%)

18-29 846 43,4 48,2 2,4 2,4 0,1 3,5

30-44 1217 7,4 76,5 2,9 8,1 1,7 3,5

45-59 1665 2,6 69,8 2,8 11,0 11,4 2,4

60-69 1025 1,6 55,7 1,8 6,3 33,7 1,0

18-69 4753 10,9 64,7 2,5 7,7 11,7 2,6

Angajarea în câmpul muncii

DescriereaProporția respondenților salariați şi a celor nesalariați (Nesalariați sunt considerate persoanele neplătite, studenții, casnicii, pensionarii şi şomerii)

Întrebarea din instrument• Care din următoarele opțiuni descrie cel mai bine ocupația DVS de bază

din ultimele 12 luni ?



Bărbați

nAngajat în sectorul guvernamental (%)


(%)

Angajat pe cont propriu (%)

Nesalariat (%)

18-29 328 13,7 22,6 14,3 49,4

30-44 467 22,1 29,3 20,8 27,8

45-59 673 22,6 21,7 19,3 36,4

60-69 347 16,4 10,1 4,0 69,5

18-69 1815 19,7 21,6 15,9 42,9



Femei


Angajat în sectorul non-

guvernamental (%)


Nesalariat (%)

18-29 518 12,2 12,9 4,2 70,7

30-44 756 30,7 21,2 8,3 39,8

45-59 1005 30,6 17,5 8,9 43,0

60-69 687 10,5 2,9 1,0 85,6

18-69 2966 22,8 14,3 6,1 56,9



Ambele sexe



(%)


Nesalariat (%)

18-29 846 12,8 16,7 8,2 62,4

30-44 1223 27,4 24,3 13,1 35,2

45-59 1678 27,4 19,2 13,1 40,3

60-69 1034 12,5 5,3 2,0 80,2

18-69 4781 21,6 17,0 9,8 51,6



Ambele sexe

nN-au fost căsătoriți

niciodată (%)



(%)

18-29 846 43,4 48,2 2,4 2,4 0,1 3,5

30-44 1217 7,4 76,5 2,9 8,1 1,7 3,5

45-59 1665 2,6 69,8 2,8 11,0 11,4 2,4

60-69 1025 1,6 55,7 1,8 6,3 33,7 1,0

18-69 4753 10,9 64,7 2,5 7,7 11,7 2,6


DescriereaProporția respondenților salariați şi a celor nesalariați (Nesalariați sunt considerate persoanele neplătite, studenții, casnicii, pensionarii şi şomerii)

Întrebarea din instrument• Care din următoarele opțiuni descrie cel mai bine ocupația DVS de bază

din ultimele 12 luni ?



Bărbați



(%)


Nesalariat (%)

18-29 328 13,7 22,6 14,3 49,4

30-44 467 22,1 29,3 20,8 27,8

45-59 673 22,6 21,7 19,3 36,4

60-69 347 16,4 10,1 4,0 69,5

18-69 1815 19,7 21,6 15,9 42,9



Femei


Angajat în sectorul non-

guvernamental (%)


Nesalariat (%)

18-29 518 12,2 12,9 4,2 70,7

30-44 756 30,7 21,2 8,3 39,8

45-59 1005 30,6 17,5 8,9 43,0

60-69 687 10,5 2,9 1,0 85,6

18-69 2966 22,8 14,3 6,1 56,9



Ambele sexe



(%)


Nesalariat (%)

18-29 846 12,8 16,7 8,2 62,4

30-44 1223 27,4 24,3 13,1 35,2

45-59 1678 27,4 19,2 13,1 40,3

60-69 1034 12,5 5,3 2,0 80,2

18-69 4781 21,6 17,0 9,8 51,6


Munca neremunerată și șomajul

DescriereaProporția respondenților angajați la munci neremunerate


• Care din următoarele opțiuni descrie cel mai bine ocupația DVS de bază din ultimele 12 luni ?



Bărbați

nNeplătiți

(%)Studenți

(%)Casnici (%)

Pensionari (%)

Șomeri

Apți de muncă (%)


18-29 162 6,2 52,5 9,9 0,0 29,0 2,5

30-44 130 2,3 0,0 25,4 9,2 57,7 5,4

45-59 245 3,3 0,0 24,5 23,7 41,6 6,9

60-69 241 0,4 0,0 7,1 84,2 5,8 2,5

18-69 778 2,8 10,9 16,2 35,1 30,6 4,4



Femei

nNeplătiți

(%)Studenți

(%)Casnici (%)

Pensionari (%)

Șomeri

Apți de muncă (%)


18-29 366 0,8 35,5 54,6 0,3 8,2 0,5

30-44 301 1,3 1,3 67,8 2,3 22,3 5,0

45-59 432 3,0 0,0 33,6 41,7 16,7 5,1

60-69 588 0,3 0,0 2,9 94,6 1,2 1,0

18-69 1687 1,3 7,9 33,6 44,1 10,4 2,7



Ambele sexe

nNeplătiți

(%)Studenți

(%)Casnici (%)

Pensionari (%)

Șomeri

Apți de muncă (%)


18-29 528 2,5 40,7 40,9 0,2 14,6 1,1

30-44 431 1,6 0,9 55,0 4,4 32,9 5,1

45-59 677 3,1 0,0 30,3 35,2 25,7 5,8

60-69 829 0,4 0,0 4,1 91,6 2,5 1,4

18-69 2465 1,8 8,9 28,1 41,3 16,8 3,2


Venitul anual per capita

DescriereaValoarea medie a venitului anual per capita raportat de către respondenți, în valuta națională

Întrebările din instrument • Câte persoane cu vârsta mai mare de 18 ani, inclusiv DVS, locuiesc în

gospodăria DVS?• Care a fost venitul mediu al gospodăriei DVS în ultimul an?

Venitul mediu anual per capita

n Media (MDL)

3845 28 762,2

Veniturile estimate ale

gospodăriei

Descrierea

Sumarul veniturilor gospodăriilor participante


• Dacă nu cunoaşteți suma, ați putea oferi o estimare a veniturilor lunare ale gospodăriei DVS, dacă vă ofer unele opțiuni?

Veniturile lunare estimate ale gospodăriei

n

Quintila 1

(≤1500 MDL)

(%)

Quintila 2

(1501-2500

MDL) (%)

Quintila 3

(2501-3800

MDL) (%)

Quintila 4

(3801-5700

MDL) (%)

Quintila 5

(>5700 MDL) (%)

394 42,1 24,1 12,7 8,4 12,7


Venitul anual per capita

DescriereaValoarea medie a venitului anual per capita raportat de către respondenți, în valuta națională

Întrebările din instrument • Câte persoane cu vârsta mai mare de 18 ani, inclusiv DVS, locuiesc în

gospodăria DVS?• Care a fost venitul mediu al gospodăriei DVS în ultimul an?

Venitul mediu anual per capita

n Media (MDL)

3845 28 762,2

Veniturile estimate ale

gospodăriei

Descrierea

Sumarul veniturilor gospodăriilor participante


• Dacă nu cunoaşteți suma, ați putea oferi o estimare a veniturilor lunare ale gospodăriei DVS, dacă vă ofer unele opțiuni?

Veniturile lunare estimate ale gospodăriei

n

Quintila 1

(≤1500 MDL)

(%)

Quintila 2

(1501-2500

MDL) (%)

Quintila 3

(2501-3800

MDL) (%)

Quintila 4

(3801-5700

MDL) (%)

Quintila 5

(>5700 MDL) (%)

394 42,1 24,1 12,7 8,4 12,7


Consumul de tutun

Fumatul actual DescriereaFumătorii actuali printre toți respondenții


• La moment fumați careva produse din tutun, precum țigaretele, trabucurile sau pipele?

Rata fumătorilor actuali

Grupul de vârstă

(ani)


nFumători

actuali (%)IÎ 95% n

Fumători actuali

(%)IÎ 95% n

Fumători actuali (%)

IÎ 95%

18-29 327 44,5 38,1-50,9 515 7,4 4,8-10,0 842 27,4 23,2-31,5

30-44 471 47,9 42,9-52,9 758 6,6 4,7-8,5 1229 28,9 25,7-32,1

45-59 675 42,0 37,3-46,8 1005 4,0 2,7-5,3 1680 22,3 19,6-24,9

60-69 346 30,6 25,5-35,7 684 1,8 0,9-2,8 1030 16,1 13,3-18,9

18-69 1819 43,6 40,6-46,7 2962 5,6 4,5-6,7 4781 25,3 23,4-27,2

Rata fumătorilor actuali


nFumători

actuali (%)IÎ 95% n

Fumători actuali

(%)IÎ 95% n

Fumători actuali (%)

IÎ 95%

Rural 809 44,3 39,7-48,9 1226 1,3 0,3-2,2 2035 23,9 21,1-26,7

Urban 1010 42,9 39,0-46,7 1736 10,4 8,4-12,5 2746 27,0 24,5-29,4

Total 1819 43,6 40,6-46,7 2962 5,6 4,5-6,7 4781 25,3 23,4-27,2


Statutul de fumător DescriereaStatutul de fumător al tuturor respondenților

Întrebările din instrument • La moment fumați careva produse din tutun, precum țigaretele,

trabucurile sau pipele? • Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În trecut, ați fumat vreodată careva produse din tutun?

Statutul de fumător

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n

Fumători actuali Nefumători

Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%) IÎ 95%

Foşti fumători

(%) IÎ 95%

Nu au fost niciodată fumători

(%)

IÎ 95%

18-29 327 40,1 33,8-46,4 4,4 1,7-7,1 11,3 7,9-14,8 44,2 37,5-50,8

30-44 471 44,7 39,6-49,7 3,2 1,2-5,3 18,5 14,7-22,4 33,6 29,0-38,1

45-59 675 40,4 35,8-45,0 1,6 0,7-2,5 27,8 23,2-32,5 30,2 25,6-34,7

60-69 346 29,3 24,3-34,4 1,3 0,0-2,5 32,2 26,1-38,3 37,2 31,3-43,1

18-69 1819 40,6 37,5-43,7 3,1 1,9-4,2 19,6 17,3-21,9 36,8 33,6-39,9


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%)IÎ 95%

Foşti fumători

(%)IÎ 95%

Nu au fost

niciodată fumători

(%)

IÎ 95%

18-29 515 6,5 4,0-9,0 0,9 0,3-1,6 8,8 6,4-11,3 83,7 80,2-87,2

30-44 758 5,3 3,6-7,0 1,3 0,5-2,2 6,6 4,4-8,7 86,8 84,1-89,6

45-59 1005 2,9 1,8-4,1 1,1 0,4-1,8 2,4 1,5-3,2 93,6 92,0-95,2

60-69 684 1,8 0,9-2,8 0,0 0,0-0,0 1,7 0,7-2,7 96,5 95,0-97,9

18-69 2962 4,6 3,6-5,6 1,0 0,6-1,4 5,6 4,5-6,6 88,8 87,2-90,4


Grupul de vârstă

(ani)

Ambele sexe

n


Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%)IÎ 95%

Foşti fumători

(%)IÎ 95%

Nu au fost


(%)

IÎ 95%

18-29 842 24,6 20,5-28,6 2,8 1,3-4,3 10,2 8,0-12,4 62,5 58,1-66,8

30-44 1229 26,5 23,4-29,7 2,4 1,1-3,6 13,0 10,7-15,3 58,1 54,8-61,4

45-59 1680 20,9 18,4-23,5 1,3 0,8-1,9 14,6 12,2-17,0 63,1 60,0-66,3

60-69 1030 15,5 12,6-18,3 0,6 0,0-1,2 16,8 13,5-20,1 67,1 63,3-70,9

18-69 4781 23,3 21,4-25,1 2,1 1,4-2,7 12,8 11,5-14,1 61,8 59,7-63,9


Statutul de fumător DescriereaStatutul de fumător al tuturor respondenților


trabucurile sau pipele? • Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În trecut, ați fumat vreodată careva produse din tutun?


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n


Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%) IÎ 95%

Foşti fumători

(%) IÎ 95%

Nu au fost niciodată fumători

(%)

IÎ 95%

18-29 327 40,1 33,8-46,4 4,4 1,7-7,1 11,3 7,9-14,8 44,2 37,5-50,8

30-44 471 44,7 39,6-49,7 3,2 1,2-5,3 18,5 14,7-22,4 33,6 29,0-38,1

45-59 675 40,4 35,8-45,0 1,6 0,7-2,5 27,8 23,2-32,5 30,2 25,6-34,7

60-69 346 29,3 24,3-34,4 1,3 0,0-2,5 32,2 26,1-38,3 37,2 31,3-43,1

18-69 1819 40,6 37,5-43,7 3,1 1,9-4,2 19,6 17,3-21,9 36,8 33,6-39,9


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%)IÎ 95%

Foşti fumători

(%)IÎ 95%

Nu au fost


(%)

IÎ 95%

18-29 515 6,5 4,0-9,0 0,9 0,3-1,6 8,8 6,4-11,3 83,7 80,2-87,2

30-44 758 5,3 3,6-7,0 1,3 0,5-2,2 6,6 4,4-8,7 86,8 84,1-89,6

45-59 1005 2,9 1,8-4,1 1,1 0,4-1,8 2,4 1,5-3,2 93,6 92,0-95,2

60-69 684 1,8 0,9-2,8 0,0 0,0-0,0 1,7 0,7-2,7 96,5 95,0-97,9

18-69 2962 4,6 3,6-5,6 1,0 0,6-1,4 5,6 4,5-6,6 88,8 87,2-90,4


Grupul de vârstă

(ani)

Ambele sexe

n


Zilnici (%)

IÎ 95%Ne zilnici

(%)IÎ 95%

Foşti fumători

(%)IÎ 95%

Nu au fost


(%)

IÎ 95%

18-29 842 24,6 20,5-28,6 2,8 1,3-4,3 10,2 8,0-12,4 62,5 58,1-66,8

30-44 1229 26,5 23,4-29,7 2,4 1,1-3,6 13,0 10,7-15,3 58,1 54,8-61,4

45-59 1680 20,9 18,4-23,5 1,3 0,8-1,9 14,6 12,2-17,0 63,1 60,0-66,3

60-69 1030 15,5 12,6-18,3 0,6 0,0-1,2 16,8 13,5-20,1 67,1 63,3-70,9

18-69 4781 23,3 21,4-25,1 2,1 1,4-2,7 12,8 11,5-14,1 61,8 59,7-63,9


Fumatul zilnic DescriereaRata fumătorilor zilnici printre fumători


trabucurile sau pipele? • Fumați la moment produse din tutun zilnic?

Fumători zilnici printre fumători

Grupul de

vârstă(ani)


nFumători zilnici (%)

IÎ 95% nFumători zilnici (%)

IÎ 95% nFumători

zilnici (%)

IÎ 95%

18-29 145 90,1 84,2-96,0 45 87,3 78,3-96,3 190 89,8 84,5-95,0

30-44 223 93,2 89,0-97,5 65 80,0 68,2-91,9 288 91,8 87,6-96,1

45-59 300 96,2 94,1-98,2 50 73,2 57,7-88,7 350 94,0 91,6-96,4

60-69 108 95,8 91,9-99,8 17 100,0 100,0-100,0 125 96,1 92,3-99,8

18-69 776 93,0 90,3-95,7 177 82,3 76,0-88,7 953 91,9 89,4-94,3

Începutul și durata fumatului

DescriereaVârsta medie a începutului şi durata medie a fumatului, în ani, printre fumători (fără totalul pentru grupurile de vârstă privind media duratei fumatului, deoarece vârsta influențează aceste valori).

Întrebările din instrument• La moment fumați careva produse din tutun, precum țigaretele,

trabucurile sau pipele? • Ce vârstă aveați când ați început să fumați pentru prima dată?• Țineți minte cât de demult s-a întâmplat asta?

Vârsta medie a începutului fumatului

Grupul de vârstă

(ani)


nVârsta medie

IÎ 95% nVârsta medie

IÎ 95% nVârsta medie

IÎ 95%

18-29 128 17,0 16,4-17,6 37 17,7 16,0-19,3 165 17,1 16,5-17,6

30-44 208 17,8 17,2-18,4 51 20,0 18,1-21,9 259 18,0 17,4-18,6

45-59 280 17,7 17,0-18,3 34 22,4 20,0-24,9 314 18,0 17,3-18,6

60-69 98 17,7 16,4-19,1 17 24.5 19,0-30,0 115 18,1 16,8-19,5

18-69 714 17,5 17,1-17,8 139 19,5 18,3-20,6 853 17,7 17,3-18,0

Durata medie a fumatului (ani)

Grupul de vârstă

(ani)


nDurata medie

IÎ 95% nDurata medie

IÎ 95% nDurata medie

IÎ 95%

18-29 128 7,3 6,6-8,1 37 6,3 4,5-8,2 165 7,2 6,5-7,9

30-44 208 18,9 18,0-19,7 51 16,6 14,1-19,1 259 18,6 17,8-19,4

45-59 280 34,5 33,6-35,3 34 29,0 25,8-32,2 314 34,1 33,3-34,9

60-69 98 45,4 43,9-46,8 17 39,1 33,5-44,6 115 45,0 43,6-46,4

18-69 714 20,6 19,4-21,8 139 14,7 12,2-17,1 853 20,0 18,9-21,1


Fumătorii de țigarete fabricate

DescriereaRata fumătorilor care fumează țigarete printre fumătorii zilnici şi printre fumătorii actuali


trabucurile sau pipele? • Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?

Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii zilnici



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 131 99,3 97,8-100,0 37 100,0 100,0-100,0 168 99,3 98,1-100,0

30-44 211 99,6 98,9-100,0 51 99,1 97,4-100,0 262 99,5 98,9-100,0

45-59 286 96,9 94,1-99,8 39 100,0 100,0-100,0 325 97,2 94,5-99,8

60-69 103 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 120 100,0 100,0-100,0

18-69 731 98,8 97,9-99,7 144 99,7 99,2-100,0 875 98,9 98,1-99,7

Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii actuali

Grupul de vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 144 99,3 98,0-100,0 45 100,0 100,0-100,0 189 99,4 98,2-100,0

30-44 221 99,6 99,0-100,0 63 99,3 97,9-100,0 284 99,6 99,0-100,0

45-59 298 96,8 94,0-99,6 49 100,0 100,0-100,0 347 97,1 94,5-99,6

60-69 107 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 124 100,0 100,0-100,0

18-69 770 98,8 98,0-99,7 174 99,8 99,3-100,0 944 98,9 98,1-99,7


Fumătorii de țigarete fabricate

DescriereaRata fumătorilor care fumează țigarete printre fumătorii zilnici şi printre fumătorii actuali


trabucurile sau pipele? • Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?

Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii zilnici



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 131 99,3 97,8-100,0 37 100,0 100,0-100,0 168 99,3 98,1-100,0

30-44 211 99,6 98,9-100,0 51 99,1 97,4-100,0 262 99,5 98,9-100,0

45-59 286 96,9 94,1-99,8 39 100,0 100,0-100,0 325 97,2 94,5-99,8

60-69 103 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 120 100,0 100,0-100,0

18-69 731 98,8 97,9-99,7 144 99,7 99,2-100,0 875 98,9 98,1-99,7

Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii actuali

Grupul de vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 144 99,3 98,0-100,0 45 100,0 100,0-100,0 189 99,4 98,2-100,0

30-44 221 99,6 99,0-100,0 63 99,3 97,9-100,0 284 99,6 99,0-100,0

45-59 298 96,8 94,0-99,6 49 100,0 100,0-100,0 347 97,1 94,5-99,6

60-69 107 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 124 100,0 100,0-100,0

18-69 770 98,8 98,0-99,7 174 99,8 99,3-100,0 944 98,9 98,1-99,7


Consumatorii actuali de tutun

DescriereaRata consumatorilor de tutun zilnici şi actuali (zilnici şi non-zilnici), inclusiv tutun de fumat şi produse din tutun care nu se aprind, printre toți respondenții


trabucurile sau pipele?

• Fumați la moment produse din tutun zilnic?

• Utilizați la moment careva produse din tutun care nu se aprind cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?

• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic?

Consumatorii actuali de tutun

Grupul de

vârstă(ani)


n (%) IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 326 44,6 38,2-51,1 515 7,5 4,9-10,1 841 27,4 23,3-31,6

30-44 471 47,9 42,9-52,9 758 6,6 4,7-8,5 1229 28,9 25,7-32,1

45-59 675 42,0 37,3-46,8 1004 4,0 2,7-5,3 1679 22,3 19,-25,0

60-69 346 30,6 25,5-35,7 684 1,8 0,9-2,8 1030 16,1 13,3-18,9

18-69 1818 43,7 40,6-46,7 2961 5,7 4,5-6,8 4779 25,4 23,5-27,3

Consumatorii de tutun zilnici



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 326 40,2 33,9-46,6 515 6,5 4,0-9,0 841 24,6 20,6-28,6

30-44 471 44,7 39,6-49,7 758 5,3 3,6-7,0 1229 26,5 23,4-29,7

45-59 675 40,4 35,8-45,0 1004 2,9 1,8-4,1 1679 20,9 18,4-23,5

60-69 346 29,3 24,3-34,4 684 1,8 0,9-2,8 1030 15,5 12,6-18,3

18-69 1818 40,6 37,5-43,8 2961 4,6 3,6-5,6 4779 23,3 21,4-25,2


Cantitatea de tutun utilizată printre fumătorii zilnici, pe tipuri

DescriereaCantitatea medie de tutun utilizată de fumătorii zilnici pe zi, pe tipuri




• În medie, câte din următoarele produse le fumați zilnic?

Cantitatea medie de tutun utilizată de fumătorii zilnici, pe tipuri


Bărbați

n

Numărul mediu de țigarete

fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de

alte tipuri de produse din

tutun

IÎ 95%

18-29 131 16,1 14,5-17,7 131 1,0 0,1-1,8

30-44 209 16,6 15,1-18,2 207 0,3 0,0-0,6

45-59 284 19,8 18,5-21,2 285 0,0 0,0-0,0

60-69 103 15,8 14,1-17,5 102 0,6 0,1-1,1

18-69 727 17,2 16,3-18,2 725 0,5 0,2-0,8



Femei

n


fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de


tutun

IÎ 95%

18-29 37 9,2 7,2-11,2 37 0,6 0,0-1,1

30-44 50 13,1 8,9-17,3 52 0,1 0,0-0,3

45-59 39 13,7 11,7-15,7 39 0,0 -

60-69 17 13,2 10,0-16,4 17 0,0 -

18-69 143 11,4 9,6-13,2 145 0,3 0,0-0,6



Ambele sexe

n


fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de


tutun

IÎ 95%

18-29 168 15,3 13,8-16,8 168 0,9 0,2-1,6

30-44 259 16,3 14,9-17,7 259 0,3 0,1-0,6

45-59 323 19,4 18,1-20,6 324 0,0 0,0-0,0

60-69 120 15,6 14,0-17,3 119 0,6 0,1-1,1

18-69 870 16,7 15,8-17,6 870 0,5 0,2-0,8


Cantitatea de tutun utilizată printre fumătorii zilnici, pe tipuri

DescriereaCantitatea medie de tutun utilizată de fumătorii zilnici pe zi, pe tipuri




• În medie, câte din următoarele produse le fumați zilnic?



Bărbați

n


fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de


tutun

IÎ 95%

18-29 131 16,1 14,5-17,7 131 1,0 0,1-1,8

30-44 209 16,6 15,1-18,2 207 0,3 0,0-0,6

45-59 284 19,8 18,5-21,2 285 0,0 0,0-0,0

60-69 103 15,8 14,1-17,5 102 0,6 0,1-1,1

18-69 727 17,2 16,3-18,2 725 0,5 0,2-0,8



Femei

n


fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de


tutun

IÎ 95%

18-29 37 9,2 7,2-11,2 37 0,6 0,0-1,1

30-44 50 13,1 8,9-17,3 52 0,1 0,0-0,3

45-59 39 13,7 11,7-15,7 39 0,0 -

60-69 17 13,2 10,0-16,4 17 0,0 -

18-69 143 11,4 9,6-13,2 145 0,3 0,0-0,6



Ambele sexe

n


fabricate

IÎ 95% n

Numărul mediu de


tutun

IÎ 95%

18-29 168 15,3 13,8-16,8 168 0,9 0,2-1,6

30-44 259 16,3 14,9-17,7 259 0,3 0,1-0,6

45-59 323 19,4 18,1-20,6 324 0,0 0,0-0,0

60-69 120 15,6 14,0-17,3 119 0,6 0,1-1,1

18-69 870 16,7 15,8-17,6 870 0,5 0,2-0,8


Consumul tutunului de fumat

DescriereaRata fumătorilor actuali, care fumează fiecare din următoarele produse Întrebările din instrument


• Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi/

săptămână?

Rata fumătorilor actuali, care fumează fiecare din următoarele produse


Bărbați

nȚigarete fabricate

(%) IÎ 95%

Țigarete care se

autorulează (%)

IÎ 95%Pipe cu

tutun (%)IÎ 95%

18-29 145 99,0 97,5-100,0 6,1 0,0-13,5 0,0 -

30-44 223 97,9 95,5-100,0 3,4 0,4-6,4 0,6 0,0-1,4

45-59 300 96,3 93,4-99,2 1,0 0,0-2,1 0,5 0,0-1,5

60-69 108 98,4 95,3-100,0 8,2 2,1-14,4 0,0 0,0-0,0

18-69 776 97,9 96,7-99,1 4,1 1,2-7,0 0,3 0,0-0,7



Bărbați

nTrabucuri

(%)IÎ 95%

Narghilea (%)

IÎ 95% Altele (%) IÎ 95%

18-29 145 2,2 0,0-4,4 8,3 3,6-13,1 0,0 -

30-44 223 0,0 - 3,0 0,4-5,6 0,0 -

45-59 300 0,2 0,0-0,6 0,7 0,0-1,8 0,3 0,0-0,8

60-69 108 0,0 0,0-0,0 0,0 - 0,0 0,0-0,0

18-69 776 0,9 0,1-1,7 4,2 2,2-6,1 0,1 0,0-0,2



Femei


(%)IÎ 95%

Țigarete care se

autorulează (%)

IÎ 95%Pipe cu

tutun (%)IÎ 95%

18-29 45 100,0 100,0-100,0 0,0 - 0,0 -

30-44 65 97,9 95,4-100,0 0,0 - 0,0 -

45-59 50 97,1 91,3-100,0 0,0 - 0,0 -

60-69 17 100,0 100,0-100,0 0,0 - 0,0 -

18-69 177 98,7 97,2-100,0 0,0 - 0,0 -




Femei

nTrabucuri

(%)IÎ 95%

Narghilea (%)


18-29 45 1,7 0,0-5,1 13,5 0,2-26,8 0,0 -

30-44 65 0,0 - 4,7 0,0-10,2 0,0 -

45-59 50 0,0 - 0,0 - 0,0 -

60-69 17 0,0 - 0,0 - 0,0 -

18-69 177 0,7 0,0-2,2 7,3 1,1-13,6 0,0 -



Ambele sexe


(%)IÎ 95%

Țigarete care se

autorulează (%)

IÎ 95%Pipe cu

tutun (%)IÎ 95%

18-29 190 99,1 97,8-100,0 5,3 0,0-11,9 0,0 -

30-44 288 97,9 95,7-100,0 3,0 0,4-5,7 0,5 0,0-1,3

45-59 350 96,4 93,7-99,0 0,9 0,0-1,9 0,4 0,0-1,3

60-69 125 98,5 95,6-100,0 7,7 1,9-13,5 0,0 -

18-69 953 98,0 96,9-99,1 3,6 1,0-6,3 0,3 0,0-0,6



Ambele sexe

nTrabucuri

(%)IÎ 95%

Narghilea (%)


18-29 190 2,2 0,2-4,1 9,0 4,5-13,4 0,0 -

30-44 288 0,0 - 3,2 0,8-5,6 0,0 -

45-59 350 0,2 0,0-0,6 0,6 0,0-1,6 0,3 0,0-0,8

60-69 125 0,0 - 0,0 - 0,0 -

18-69 953 0,8 0,1-1,6 4,5 2,6-6,4 0,1 0,0-0,2


Frecvența fumatului zilnic de țigarete

DescriereaRata fumătorilor zilnici de țigarete, care fumează cantitățile specificate de țigarete fabricate sau care se autorulează pe zi Întrebările din instrument


• Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?

Rata fumătorilor zilnici, care fumează cantitățile specificate de țigarete fabricate sau autorulate pe zi

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 130 5,3 0,4-10,2 7,6 2,7-12,5 20,0 12,0-28,0 58,3 48,4-68,2 8,7 0,4-17,1

30-44 206 4,1 1,1-7,1 9,1 4,4-13,9 26,1 18,5-33,7 50,0 41,7-58,3 10,7 6,0-15,3

45-59 281 1,9 0,4-3,4 5,1 2,7-7,5 13,9 9,2-18,5 59,5 52,5-66,5 19,6 14,2-25,0

60-69 103 4,1 0,0-8,6 7,8 1,7-13,9 30,6 19,9-41,2 46,9 35,5-58,4 10,6 4,4-16,8

18-69 720 4,0 1,8-6,2 7,5 5,1-9,9 21,2 17,1-25,3 55,1 50,4-59,9 12,2 8,5-15,9

Notă: țig.: țigarete


Grupul de

vârstă(ani)

Femei

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 37 14,8 3,0-26,6 35,9 15,7-56,1 34,0 14,3-53,7 11,7 0,7-22,7 3,6 0,0-10.5

30-44 50 18,9 5,0-32,8 21,2 8,3-34,2 28,1 11,7-44,5 21,5 8,8-34,1 10,3 0,0-22,9

45-59 39 11,0 1,1-20,9 10,1 0,0-20,9 29,6 15,5-43,8 45,7 29,4-62,0 3,6 0,0-9,4

60-69 17 14,0 0,5-27,5 11,1 0,0-26,2 22,9 0,9-44,8 52,0 26,4-77,6 0,0 0,0-0,0

18-69 143 15,3 7,8-22,8 25,5 14,6-36,4 30,9 19,9-41,9 22,8 14,5-31,1 5,5 0,2-10,8



Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 167 6,5 2,0-11,0 11,1 5,3-16,9 21,7 14,3-29,2 52,6 43,5-61,6 8,1 0,7-15,5

30-44 256 5,5 2,5-8,5 10,3 5,5-15,0 26,3 19,2-33,3 47,4 39,7-55,1 10,6 6,2-15,0

45-59 320 2,6 1,0-4,2 5,5 3,1-7,9 15,1 10,6-19,5 58,5 51,9-65,0 18,4 13,4-23,4

60-69 120 4,7 0,3-9,0 8,0 2,2-13,8 30,1 20,0-40,2 47,2 36,3-58,2 10,0 4,1-15,8

18-69 863 5,1 3,0-7,2 9,2 6,6-11,9 22,1 18,2-26,0 52,0 47,6-56,4 11,6 8,1-15,0





Femei

nTrabucuri

(%)IÎ 95%

Narghilea (%)


18-29 45 1,7 0,0-5,1 13,5 0,2-26,8 0,0 -

30-44 65 0,0 - 4,7 0,0-10,2 0,0 -

45-59 50 0,0 - 0,0 - 0,0 -

60-69 17 0,0 - 0,0 - 0,0 -

18-69 177 0,7 0,0-2,2 7,3 1,1-13,6 0,0 -



Ambele sexe


(%)IÎ 95%

Țigarete care se

autorulează (%)

IÎ 95%Pipe cu

tutun (%)IÎ 95%

18-29 190 99,1 97,8-100,0 5,3 0,0-11,9 0,0 -

30-44 288 97,9 95,7-100,0 3,0 0,4-5,7 0,5 0,0-1,3

45-59 350 96,4 93,7-99,0 0,9 0,0-1,9 0,4 0,0-1,3

60-69 125 98,5 95,6-100,0 7,7 1,9-13,5 0,0 -

18-69 953 98,0 96,9-99,1 3,6 1,0-6,3 0,3 0,0-0,6



Ambele sexe

nTrabucuri

(%)IÎ 95%

Narghilea (%)


18-29 190 2,2 0,2-4,1 9,0 4,5-13,4 0,0 -

30-44 288 0,0 - 3,2 0,8-5,6 0,0 -

45-59 350 0,2 0,0-0,6 0,6 0,0-1,6 0,3 0,0-0,8

60-69 125 0,0 - 0,0 - 0,0 -

18-69 953 0,8 0,1-1,6 4,5 2,6-6,4 0,1 0,0-0,2


Frecvența fumatului zilnic de țigarete

DescriereaRata fumătorilor zilnici de țigarete, care fumează cantitățile specificate de țigarete fabricate sau care se autorulează pe zi Întrebările din instrument


• Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 130 5,3 0,4-10,2 7,6 2,7-12,5 20,0 12,0-28,0 58,3 48,4-68,2 8,7 0,4-17,1

30-44 206 4,1 1,1-7,1 9,1 4,4-13,9 26,1 18,5-33,7 50,0 41,7-58,3 10,7 6,0-15,3

45-59 281 1,9 0,4-3,4 5,1 2,7-7,5 13,9 9,2-18,5 59,5 52,5-66,5 19,6 14,2-25,0

60-69 103 4,1 0,0-8,6 7,8 1,7-13,9 30,6 19,9-41,2 46,9 35,5-58,4 10,6 4,4-16,8

18-69 720 4,0 1,8-6,2 7,5 5,1-9,9 21,2 17,1-25,3 55,1 50,4-59,9 12,2 8,5-15,9



Grupul de

vârstă(ani)

Femei

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 37 14,8 3,0-26,6 35,9 15,7-56,1 34,0 14,3-53,7 11,7 0,7-22,7 3,6 0,0-10.5

30-44 50 18,9 5,0-32,8 21,2 8,3-34,2 28,1 11,7-44,5 21,5 8,8-34,1 10,3 0,0-22,9

45-59 39 11,0 1,1-20,9 10,1 0,0-20,9 29,6 15,5-43,8 45,7 29,4-62,0 3,6 0,0-9,4

60-69 17 14,0 0,5-27,5 11,1 0,0-26,2 22,9 0,9-44,8 52,0 26,4-77,6 0,0 0,0-0,0

18-69 143 15,3 7,8-22,8 25,5 14,6-36,4 30,9 19,9-41,9 22,8 14,5-31,1 5,5 0,2-10,8



Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n<5 țig.

(%)IÎ 95%

5-9 țig. (%)

IÎ 95%10-14

țig. (%)IÎ 95%

15-24 țig. (%)

IÎ 95%≥25 țig.

(%)IÎ 95%

18-29 167 6,5 2,0-11,0 11,1 5,3-16,9 21,7 14,3-29,2 52,6 43,5-61,6 8,1 0,7-15,5

30-44 256 5,5 2,5-8,5 10,3 5,5-15,0 26,3 19,2-33,3 47,4 39,7-55,1 10,6 6,2-15,0

45-59 320 2,6 1,0-4,2 5,5 3,1-7,9 15,1 10,6-19,5 58,5 51,9-65,0 18,4 13,4-23,4

60-69 120 4,7 0,3-9,0 8,0 2,2-13,8 30,1 20,0-40,2 47,2 36,3-58,2 10,0 4,1-15,8

18-69 863 5,1 3,0-7,2 9,2 6,6-11,9 22,1 18,2-26,0 52,0 47,6-56,4 11,6 8,1-15,0



Foștii fumători zilnici și foștii fumători

DescriereaRata foştilor fumători zilnici printre toți respondenții şi printre cei care au fumat zilnic vreodată, precum şi durata medie, în ani, de când foştii fumători au încetat să fumeze Întrebările din instrument


• Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În trecut, ați fumat vreodată zilnic produse din tutun?• În trecut, ați fumat vreodată zilnic?• Ce vârstă aveați când ați încetat să fumați?

Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre toți respondenții



nFoştii

fumători zilnici (%)

IÎ 95% nFoştii


IÎ 95% nFoştii


IÎ 95%

18-29 327 7,5 4,2-10,8 515 2,4 1,1-3,6 842 5,2 3,3-7,0

30-44 471 15,1 11,4-18,7 758 3,6 1,8-5,3 1229 9,8 7,6-11,9

45-59 675 24,0 19,6-28,4 1005 1,8 1,0-2,7 1680 12,5 10,2-14,8

60-69 346 25,8 20,3-31,3 684 1,0 0,2-1,9 1030 13,3 10,5-16,2

18-69 1819 15,7 13,5-17,8 2962 2,4 1,6-3,2 4781 9,3 8,1-10,4

Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre respondenții care au fost cândva fumători zilnici



nFoştii


IÎ 95% nFoştii


IÎ 95% n

Foştii fumători

zilnici (%)

IÎ 95%

18-29 159 15,8 9,4-22,3 53 26,8 13,8-39,7 212 17,3 11,5-23,2

30-44 282 25,2 19,4-31,0 78 40,2 25,8-54,6 360 26,9 21,5-32,3

45-59 433 37,2 31,2-43,3 62 38,4 23,9-52,9 495 37,3 31,6-43,1

60-69 191 46,8 38,8-54,8 24 36,3 15,0-57,6 215 46,3 38,6-54,0

18-69 1065 27,8 24,4-31,3 217 34,2 26,3-42,1 1282 28,5 25,3-31,7

Numărul mediu de ani de la încetarea fumatului



nNumărul

mediu de ani

IÎ 95% nNumărul

mediu de ani

IÎ 95% nNumărul

mediu de ani

IÎ 95%

18-29 48 5,4 3,7-7,0 53 5,4 4,2-6,6 101 5,4 4,3-6,5

30-44 89 13,2 11,0-15,3 48 11,8 9,6-13,9 137 12,8 11,1-14,5

45-59 167 21,0 18,4-23,5 34 19,1 13,9-24,3 201 20,8 18,4-23,2

60-69 103 31,1 27,5-34,7 13 32,7 25,5-39,9 116 31,2 27,8-34,7

18-69 407 16,9 15,3-18,6 148 10,0 8,5-11,6 555 15,5 14,1-16,9


Foștii fumători zilnici și foștii fumători

DescriereaRata foştilor fumători zilnici printre toți respondenții şi printre cei care au fumat zilnic vreodată, precum şi durata medie, în ani, de când foştii fumători au încetat să fumeze Întrebările din instrument


• Fumați la moment produse din tutun zilnic?• În trecut, ați fumat vreodată zilnic produse din tutun?• În trecut, ați fumat vreodată zilnic?• Ce vârstă aveați când ați încetat să fumați?

Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre toți respondenții



nFoştii


IÎ 95% nFoştii


IÎ 95% nFoştii


IÎ 95%

18-29 327 7,5 4,2-10,8 515 2,4 1,1-3,6 842 5,2 3,3-7,0

30-44 471 15,1 11,4-18,7 758 3,6 1,8-5,3 1229 9,8 7,6-11,9

45-59 675 24,0 19,6-28,4 1005 1,8 1,0-2,7 1680 12,5 10,2-14,8

60-69 346 25,8 20,3-31,3 684 1,0 0,2-1,9 1030 13,3 10,5-16,2

18-69 1819 15,7 13,5-17,8 2962 2,4 1,6-3,2 4781 9,3 8,1-10,4

Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre respondenții care au fost cândva fumători zilnici



nFoştii


IÎ 95% nFoştii


IÎ 95% n

Foştii fumători

zilnici (%)

IÎ 95%

18-29 159 15,8 9,4-22,3 53 26,8 13,8-39,7 212 17,3 11,5-23,2

30-44 282 25,2 19,4-31,0 78 40,2 25,8-54,6 360 26,9 21,5-32,3

45-59 433 37,2 31,2-43,3 62 38,4 23,9-52,9 495 37,3 31,6-43,1

60-69 191 46,8 38,8-54,8 24 36,3 15,0-57,6 215 46,3 38,6-54,0

18-69 1065 27,8 24,4-31,3 217 34,2 26,3-42,1 1282 28,5 25,3-31,7

Numărul mediu de ani de la încetarea fumatului



nNumărul

mediu de ani

IÎ 95% nNumărul

mediu de ani

IÎ 95% nNumărul

mediu de ani

IÎ 95%

18-29 48 5,4 3,7-7,0 53 5,4 4,2-6,6 101 5,4 4,3-6,5

30-44 89 13,2 11,0-15,3 48 11,8 9,6-13,9 137 12,8 11,1-14,5

45-59 167 21,0 18,4-23,5 34 19,1 13,9-24,3 201 20,8 18,4-23,2

60-69 103 31,1 27,5-34,7 13 32,7 25,5-39,9 116 31,2 27,8-34,7

18-69 407 16,9 15,3-18,6 148 10,0 8,5-11,6 555 15,5 14,1-16,9


Renunțarea la fumat DescriereaRata fumătorilor actuali, care au încercat să renunțe să mai fumeze pe parcursul ultimelor 12 luni


trabucurile sau pipele? • Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați încercat să renunțați să fumați?

Fumătorii actuali, care au încercat să renunțe să mai fumeze



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 145 37,5 28,9-46,1 45 32,6 18,5-46,8 190 36,9 29,1-44,7

30-44 223 43,7 36,2-51,1 65 40,9 27,1-54,8 288 43,4 36,6-50,2

45-59 300 36,9 30,5-43,4 50 28,7 15,8-41,7 350 36,2 30,1-42,2

60-69 108 45,3 33,9-56,7 17 38,3 10,2-66,4 125 44,9 34,1-55,7

18-69 776 39,9 35,6-44,2 177 34,7 26,3-43,0 953 39,3 35,3-43,3

Sfaturile privind renunțarea la fumat

DescriereaRata fumătorilor actuali care au fost sfătuiți de un medic sau alt lucrător medical să renunțe la fumat printre fumătorii care au fost în vizită la un medic sau la un alt lucrător medical pe parcursul ultimelor 12 luni


trabucurile sau pipele? • Pe parcursul vizitelor la medic sau la un alt lucrător medical în ultimele

12 luni, ați fost sfătuit să încetați fumatul de tutun?

Fumătorii actuali care au fost sfătuiți să renunțe la fumat



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 103 31,6 21,7-41,5 37 23,8 7,6-40,1 140 30,5 21,7-39,4

30-44 158 62,3 53,5-71,1 50 50,7 34,9-66,4 208 61,0 53,0-69,1

45-59 210 51,2 42,6-59,9 36 47,9 28,5-67,3 246 50,9 42,8-59,0

60-69 80 66,3 54,0-78,7 15 69,5 43,5-95,6 95 66,6 54,9-78,2

18-69 551 49,2 43,5-55,0 138 39,3 27,7-50,8 689 48,1 42,8-53,4


Utilizatorii actuali de produse din tutun care nu se aprind

DescriereaRata utilizatorilor actuali de produse din tutun care nu se aprind printre toți respondenții


• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?




n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,2 841 0,0 0,0-0,1

30-44 471 0,1 0,0-0,4 758 0,0 0,0-0,0 1229 0,1 0,0-0,2

45-59 675 0,1 0,0-0,3 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1

60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0

18-69 1818 0,1 0,0-0,2 2961 0,0 0,0-0,1 4779 0,0 0,0-0,1



DescriereaRata utilizatorilor actuali de produse din tutun care nu se aprind printre toți respondenții


• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?




n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,2 841 0,0 0,0-0,1

30-44 471 0,1 0,0-0,4 758 0,0 0,0-0,0 1229 0,1 0,0-0,2

45-59 675 0,1 0,0-0,3 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1

60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0

18-69 1818 0,1 0,0-0,2 2961 0,0 0,0-0,1 4779 0,0 0,0-0,1


Utilizarea produselor din tutun care nu se aprind

DescriereaUtilizarea produselor din tutun care nu se aprind printre toți respondenții

Întrebările din instrument• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi

tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?

• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic?

• În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?


Grupul de

vârstă(ani)

Bărbați

n

Utilizatori actuali Nu sunt utilizatori

Utilizatori zilnici (%)

IÎ 95%Utilizatori ne zilnici

(%)IÎ 95%

Utilizatori în trecut

(%) IÎ 95%

Nu au utilizat

niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 326 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,4 0,0-1,2 99,6 98,8-100,0

30-44 471 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,4 0,5 0,0-1,3 99,3 98,5-100,0

45-59 675 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,3 0,6 0,0-1,3 99,3 98,6-100,0

60-69 346 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,3 0,0-0,8 99,7 99,2-100,0

18-69 1818 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,5 0,1-0,9 99,5 99,0-99,9


Grupul de

vârstă(ani)

Femei

n




(%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Nu au utilizat

niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 515 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,1 0,0-0,4 99,8 99,4-100,0

30-44 758 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,3 99,9 99,7-100,0

45-59 1004 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 100,0 100,0-100,0

60-69 684 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 100,0 100,0-100,0

18-69 2961 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,1 0,0-0,2 99,9 99,8-100,0


Grupul de vârstă

(ani)

Ambele sexe

n




(%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Nu au utilizat

niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 841 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,0-0,7 99,7 99,2-100,0

30-44 1229 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,3 0,0-0,7 99,6 99,2-100,0

45-59 1679 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,0-0,6 99,7 99,3-100,0

60-69 1030 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,4 99,9 99,6-100,0

18-69 4779 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,1-0,5 99,7 99,4-99,9


Foștii utilizatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind

DescriereaRata foştilor consumatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind printre toți respondenții şi printre respondenții care au utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind zilnic


tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic? • În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum

ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?• În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum

ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel, zilnic?

Foștii utilizatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind (care nu folosesc la moment tutunul)

printre toți respondenții

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95% n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95% n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95%

18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,4 841 0,1 0,0-0,2

30-44 471 0,5 0,0-1,3 758 0,1 0,0-0,3 1229 0,3 0,0-0,8

45-59 675 0,1 0,0-0,2 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1

60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0

18-69 1818 0,2 0,0-0,4 2961 0,1 0,0-0,2 4779 0,1 0,0-0,3

Expunerea la fumul de tutun în locuință în ultimele 30 de zile

DescriereaRata respondenților expuşi la fumul de tutun în locuință în ultimele 30 de zile


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în locuința DVS?

Expunerea la fumul de tutun în locuință pe parcursul ultimelor 30 de zile



nExpuşi

(%)IÎ 95% n

Expuşi (%)

IÎ 95% nExpuşi

(%)IÎ 95%

18-29 326 19,8 14,6-24,9 515 16,9 12,5-21,3 841 18,4 14,8-22,0

30-44 471 15,1 11,2-19,0 758 15,9 12,3-19,5 1229 15,5 12,5-18,5

45-59 675 18,0 14,2-21,7 1004 14,6 11,5-17,7 1679 16,2 13,6-18,8

60-69 346 13,3 9,3-17,3 684 14,6 11,0-18,1 1030 13,9 11,2-16,7

18-69 1818 17,3 14,6-20,0 2961 15,7 13,2-18,2 4779 16,5 14,4-18,7


Foștii utilizatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind

DescriereaRata foştilor consumatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind printre toți respondenții şi printre respondenții care au utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind zilnic


tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic? • În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum

ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?• În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum

ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel, zilnic?

Foștii utilizatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind (care nu folosesc la moment tutunul)

printre toți respondenții

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95% n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95% n

Foştii

utilizatori

zilnici (%)

IÎ 95%

18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,4 841 0,1 0,0-0,2

30-44 471 0,5 0,0-1,3 758 0,1 0,0-0,3 1229 0,3 0,0-0,8

45-59 675 0,1 0,0-0,2 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1

60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0

18-69 1818 0,2 0,0-0,4 2961 0,1 0,0-0,2 4779 0,1 0,0-0,3

Expunerea la fumul de tutun în locuință în ultimele 30 de zile

DescriereaRata respondenților expuşi la fumul de tutun în locuință în ultimele 30 de zile


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în locuința DVS?

Expunerea la fumul de tutun în locuință pe parcursul ultimelor 30 de zile



nExpuşi

(%)IÎ 95% n

Expuşi (%)

IÎ 95% nExpuşi

(%)IÎ 95%

18-29 326 19,8 14,6-24,9 515 16,9 12,5-21,3 841 18,4 14,8-22,0

30-44 471 15,1 11,2-19,0 758 15,9 12,3-19,5 1229 15,5 12,5-18,5

45-59 675 18,0 14,2-21,7 1004 14,6 11,5-17,7 1679 16,2 13,6-18,8

60-69 346 13,3 9,3-17,3 684 14,6 11,0-18,1 1030 13,9 11,2-16,7

18-69 1818 17,3 14,6-20,0 2961 15,7 13,2-18,2 4779 16,5 14,4-18,7


Expunerea la fumul de tutun la locul de muncă în ultimele 30 de zile

DescriereaRata respondenților expuşi la fumul de tutun la locul de muncă pe parcursul ultimelor 30 de zile


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în imediata apropiere de locul DVS de muncă (în clădire, în zona de muncă sau într-un birou specific)?

Expunerea la fumul de tutun la locul de muncă pe parcursul ultimelor 30 de zile



nExpuşi

(%)IÎ 95% n

Expuşi (%)

IÎ 95% nExpuşi

(%)IÎ 95%

18-29 285 38,8 32,1-45,4 440 20,3 14,9-25,7 725 30,1 25,4-34,7

30-44 375 31,0 25,2-36,9 654 16,4 12,8-20,1 1029 24,0 20,3-27,7

45-59 538 38,1 32,8-43,4 839 16,8 13,0-20,5 1377 26,8 23,3-30,4

60-69 254 22,9 17,0-28,8 563 9,3 6,2-12,4 817 15,8 12,3-19,3

18-69 1452 35,0 31,1-38,9 2496 17,2 14,4-19,9 3948 26,2 23,5-28,9


Consumul de alcool

Starea consumului de alcool

DescriereaConsumul de alcool printre toți respondenții

Întrebările din instrument• Ați consumat vreodată alcool, cum ar fi bere, vin, cocktailuri cu alcool,

lichior, rachiu şi alte băuturi tari?• Ați consumat alcool în ultimele 12 luni?• Ați consumat alcool în ultimele 30 de zile?


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în ultimele

12 luni, la moment

nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 326 68,6 61,9-75,3 15,4 10,3-20,5 2,7 1,1-4,4 13,2 8,1-18,4

30-44 471 70,6 65,6-75,7 13,1 9,5-16,7 6,1 3,5-8,7 10,2 7,1-13,2

45-59 674 71,1 66,6-75,6 12,3 9,1-15,6 8,1 5,8-10,4 8,5 5,9-11,0

60-69 345 67,9 61,5-74,3 12,8 7,9-17,8 9,2 5,7-12,8 10,1 6,4-13,8

18-69 1816 69,8 66,3-73,2 13,7 11,3-16,1 5,7 4,4-7,0 10,8 8,5-13,2


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în

ultimele 12 luni, la moment

nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 513 53,7 48,4-59,1 22,2 17,9-26,5 4,7 2,6-6,8 19,4 14,6-24,1

30-44 758 57,0 52,4-61,5 20,8 17,5-24,1 6,6 4,5-8,8 15,6 12,1-19,0

45-59 1004 51,8 47,7-56,0 19,9 16,7-23,0 10,8 8,4-13,2 17,5 14,4-20,6

60-69 684 47,7 42,9-52,5 18,0 14,5-21,5 18,9 15,2-22,6 15,4 12,2-18,6

18-69 2959 53,5 50,5-56,4 20,7 18,6-22,8 8,5 7,1-9,8 17,4 15,0-19,8


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în


nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 839 61,7 57,1-66,4 18,6 14,9-22,2 3,6 2,3-4,9 16,1 12,4-19,8

30-44 1229 64,3 60,6-68,1 16,7 14,2-19,1 6,4 4,4-8,3 12,7 10,1-15,2

45-59 1678 61,1 57,7-64,5 16,2 13,8-18,7 9,5 7,8-11,2 13,2 10,8-15,5

60-69 1029 57,7 53,6-61,8 15,4 12,3-18,5 14,1 11,4-16,8 12,8 10,2-15,3

18-69 4775 61,9 59,3-64,6 17,1 15,3-18,9 7,0 6,0-8,1 14,0 12,1-15,8


Consumul de alcool


DescriereaConsumul de alcool printre toți respondenții

Întrebările din instrument• Ați consumat vreodată alcool, cum ar fi bere, vin, cocktailuri cu alcool,

lichior, rachiu şi alte băuturi tari?• Ați consumat alcool în ultimele 12 luni?• Ați consumat alcool în ultimele 30 de zile?


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în ultimele

12 luni, la moment

nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 326 68,6 61,9-75,3 15,4 10,3-20,5 2,7 1,1-4,4 13,2 8,1-18,4

30-44 471 70,6 65,6-75,7 13,1 9,5-16,7 6,1 3,5-8,7 10,2 7,1-13,2

45-59 674 71,1 66,6-75,6 12,3 9,1-15,6 8,1 5,8-10,4 8,5 5,9-11,0

60-69 345 67,9 61,5-74,3 12,8 7,9-17,8 9,2 5,7-12,8 10,1 6,4-13,8

18-69 1816 69,8 66,3-73,2 13,7 11,3-16,1 5,7 4,4-7,0 10,8 8,5-13,2


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în


nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 513 53,7 48,4-59,1 22,2 17,9-26,5 4,7 2,6-6,8 19,4 14,6-24,1

30-44 758 57,0 52,4-61,5 20,8 17,5-24,1 6,6 4,5-8,8 15,6 12,1-19,0

45-59 1004 51,8 47,7-56,0 19,9 16,7-23,0 10,8 8,4-13,2 17,5 14,4-20,6

60-69 684 47,7 42,9-52,5 18,0 14,5-21,5 18,9 15,2-22,6 15,4 12,2-18,6

18-69 2959 53,5 50,5-56,4 20,7 18,6-22,8 8,5 7,1-9,8 17,4 15,0-19,8


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile)

(%)

IÎ 95%

Au băut în


nu (%)

IÎ 95%

Abstinenți pe

parcursul ultimilor

12 luni (%)

IÎ 95%Abstinenți

pe viață (%)

IÎ 95%

18-29 839 61,7 57,1-66,4 18,6 14,9-22,2 3,6 2,3-4,9 16,1 12,4-19,8

30-44 1229 64,3 60,6-68,1 16,7 14,2-19,1 6,4 4,4-8,3 12,7 10,1-15,2

45-59 1678 61,1 57,7-64,5 16,2 13,8-18,7 9,5 7,8-11,2 13,2 10,8-15,5

60-69 1029 57,7 53,6-61,8 15,4 12,3-18,5 14,1 11,4-16,8 12,8 10,2-15,3

18-69 4775 61,9 59,3-64,6 17,1 15,3-18,9 7,0 6,0-8,1 14,0 12,1-15,8


Starea consumului de alcool (mediul urban)



n

Băutori actuali

(ultimele 30 zile) (%)

IÎ 95% n

Băutori actuali


IÎ 95% n

Băutori actuali


IÎ 95%

18-29 216 65,8 57,1-74,4 338 50,5 43,9-57,2 554 58,6 52,6-64,5

30-44 271 72,1 65,6-78,5 426 56,9 50,9-62,9 697 65,1 60,2-70,1

45-59 342 62,7 56,5-68,9 551 45,6 40,8-50,5 893 53,7 49,5-57,8

60-69 180 74,8 67,9-81,7 418 41,3 34,7-47,8 598 56,1 51,1-61,0

18-69 1009 67,7 63,0-72,4 1733 50,046,2-53,7

2742 59,0 55,5-62,5

Starea consumului de alcool (mediul rural)



n

Băutori actuali


IÎ 95% n

Băutori actuali


IÎ 95% n

Băutori actuali


IÎ 95%

18-29 110 71,8 61,6-82,0 175 57,6 49,1-66,1 285 65,4 58,2-72,6

30-44 200 69,4 61,8-76,9 332 57,0 50,3-63,8 532 63,7 58,1-69,2

45-59 332 76,6 70,5-82,8 453 56,2 50,0-62,3 785 66,1 61,3-70,9

60-69 165 63,2 53,6-72,8 266 54,2 47,2-61,2 431 59,1 52,7-65,4

18-69 807 71,6 66,6-76,5 1226 56,6 52,3-61,0 2033 64,5 60,6-68,3

Încetarea consumului de alcool din cauza sănătății

DescriereaRata foştilor consumatori de alcool (cei care nu au consumat alcool pe parcursul ultimilor 12 luni) care au încetat să consume alcool din cauza sănătății, cum ar fi impactul negativ al consumului de alcool asupra sănătății sau la sfatul medicului sau al altui lucrător medical printre respondenții care au băut pe parcursul vieții, dar nu şi în ultimele 12 luni

Întrebările din instrument• Ați consumat alcool în ultimele 12 luni?• Ați încetat să consumați alcool din cauza sănătății, cum ar fi impactul

negativ al consumului de alcool asupra sănătății DVS sau la sfatul medicului sau al altui lucrător medical?

Încetarea consumului de alcool din cauza sănătății



n

Au încetat din cauza sănătății

(%)

IÎ 95% n

Au încetat

din cauza sănătății

(%)

IÎ 95% n

Au încetat din cauza sănătății

(%)

IÎ 95%

18-29 13 6,0 0,0-17,8 27 44,3 21,1-67,4 40 28,8 11,5-46,2

30-44 31 47,0 27,0-67,1 49 32,0 17,5-46,5 80 39,8 27,5-52,0

45-59 58 49,1 33,6-64,6 123 53,3 42,3-64,3 181 51,6 42,9-60,3

60-69 36 59,7 37,9-81,4 142 63,7 54,0-73,4 178 62,4 52,1-72,7

18-69 138 42,7 32,2-53,3 341 49,3 41,5-57,2 479 46,5 40,0-53,1


Frecvența consumului de alcool

DescriereaFrecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni printre respondenții care au consumat alcool în ultimele 12 luni

Întrebarea din instrument• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de frecvent ați consumat cel puțin o

băutură alcoolică standard?

Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni Grupul

de vârstă(ani)

Bărbați

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)

IÎ 95%3-4 zile/

săpt. (%)

IÎ 95%1-2 zile/

săpt. (%)

IÎ 95%1-3 zile/ lună (%)

IÎ 95%< 1 dată/ lună (%)

IÎ 95%

18-29 270 3,2 0,4-6,0 1,0 0,0-2,2 11,3 6,1-16,6 22,0 16,2-27,8 32,1 25,7-38,5 30,4 24,0-36,8

30-44 387 10,2 6,6-13,8 3,3 1,1-5,5 7,8 4,7-10,9 29,5 24,1-34,8 27,8 22,5-33.2 21,4 16,2-26,6

45-59 555 13,4 10,3-16,4 7,6 5,0-10,2 13,7 10,2-17,1 29,3 24,8-33,8 21,8 17,4-26,2 14,3 10,7-17,9

60-69 271 14,0 9,2-18,7 7,8 4,1-11,4 14,3 9,6-19,0 20,5 14,1-26,9 22,3 16,2-28,4 21,2 14,5-27,8

18-69 1483 8,9 7,1-10,6 4,0 2,9-5,1 11,1 8,8-13,4 26,0 23,1-28,9 27,3 24,1-30,5 22,8 19,4-26,1

Notă: săpt.: săptămână

Starea consumului de alcoolGrupul

de vârstă(ani)

Femei

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)

IÎ 95%3-4 zile/

săpt. (%)

IÎ 95%1-2 zile/ săpt. (%)

IÎ 95%1-3 zile/

lună (%)


IÎ 95%

18-29 389 1,3 0,0-2,8 0,3 0,0-0,8 2,4 0,4-4,5 13,5 9,4-17,5 24,9 19,7-30,1 57,7 51,4-63,9

30-44 588 2,2 0,8-3,6 1,5 0,4-2,7 2,6 0,9-4,3 19,9 16,0-23,9 32,9 28,6-37,1 40,8 36,4-45,2

45-59 678 4,0 2,2-5,7 1,7 0,4-3,0 5,1 3,0-7,1 19,5 15,5-23,6 29,3 25,3-33,4 40,4 36,2-44,5

60-69 424 5,6 2,8-8,4 4,0 1,0-6,9 4,7 1,8-7,5 16,7 12,8-20,6 22,0 17,3-26,7 47,0 41,3-52,8

18-69 2079 2,7 1,9-3,6 1,4 0,8-1,9 3,4 2,3-4,6 17,4 15,0-19,7 28,2 25,7-30,8 46,9 43,6-50,2


Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni

Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)





IÎ 95%

18-29 659 2,4 0,7-4,1 0,7 0,0-1,4 7,4 4,0-10,8 18,3 14,7-21,8 29,0 24,9-33,0 42,4 37,6-47,1

30-44 975 6,7 4,5-8,8 2,5 1,2-3,8 5,5 3,5-7,4 25,2 21,8-28,6 30,1 26,7-33,5 30,1 26,5-33,7

45-59 1233 8,9 7,1-10,7 4,8 3,2-6,4 9,6 7,3-11,8 24,6 21,6-27,7 25,4 22,5-28,3 26,7 23,7-29,8

60-69 695 10,2 7,3-13,0 6,1 3,7-8,4 9,9 7,1-12,7 18,8 14,9-22,7 22,1 18,2-26,1 32,9 28,3-37,4

18-69 3562 6,1 5,0-7,2 2,8 2,1-3,5 7,6 6,1-9,1 22,1 20,2-24,0 27,7 25,6-29,8 33,7 31,2-36,2



Frecvența consumului de alcool

DescriereaFrecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni printre respondenții care au consumat alcool în ultimele 12 luni

Întrebarea din instrument• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de frecvent ați consumat cel puțin o

băutură alcoolică standard?

Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni Grupul

de vârstă(ani)

Bărbați

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)

IÎ 95%3-4 zile/

săpt. (%)

IÎ 95%1-2 zile/

săpt. (%)



IÎ 95%

18-29 270 3,2 0,4-6,0 1,0 0,0-2,2 11,3 6,1-16,6 22,0 16,2-27,8 32,1 25,7-38,5 30,4 24,0-36,8

30-44 387 10,2 6,6-13,8 3,3 1,1-5,5 7,8 4,7-10,9 29,5 24,1-34,8 27,8 22,5-33.2 21,4 16,2-26,6

45-59 555 13,4 10,3-16,4 7,6 5,0-10,2 13,7 10,2-17,1 29,3 24,8-33,8 21,8 17,4-26,2 14,3 10,7-17,9

60-69 271 14,0 9,2-18,7 7,8 4,1-11,4 14,3 9,6-19,0 20,5 14,1-26,9 22,3 16,2-28,4 21,2 14,5-27,8

18-69 1483 8,9 7,1-10,6 4,0 2,9-5,1 11,1 8,8-13,4 26,0 23,1-28,9 27,3 24,1-30,5 22,8 19,4-26,1


Starea consumului de alcoolGrupul

de vârstă(ani)

Femei

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)

IÎ 95%3-4 zile/

săpt. (%)


IÎ 95%1-3 zile/

lună (%)


IÎ 95%

18-29 389 1,3 0,0-2,8 0,3 0,0-0,8 2,4 0,4-4,5 13,5 9,4-17,5 24,9 19,7-30,1 57,7 51,4-63,9

30-44 588 2,2 0,8-3,6 1,5 0,4-2,7 2,6 0,9-4,3 19,9 16,0-23,9 32,9 28,6-37,1 40,8 36,4-45,2

45-59 678 4,0 2,2-5,7 1,7 0,4-3,0 5,1 3,0-7,1 19,5 15,5-23,6 29,3 25,3-33,4 40,4 36,2-44,5

60-69 424 5,6 2,8-8,4 4,0 1,0-6,9 4,7 1,8-7,5 16,7 12,8-20,6 22,0 17,3-26,7 47,0 41,3-52,8

18-69 2079 2,7 1,9-3,6 1,4 0,8-1,9 3,4 2,3-4,6 17,4 15,0-19,7 28,2 25,7-30,8 46,9 43,6-50,2


Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni

Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

nZilnic

(%)IÎ 95%

5-6 zile/ săpt.(%)





IÎ 95%

18-29 659 2,4 0,7-4,1 0,7 0,0-1,4 7,4 4,0-10,8 18,3 14,7-21,8 29,0 24,9-33,0 42,4 37,6-47,1

30-44 975 6,7 4,5-8,8 2,5 1,2-3,8 5,5 3,5-7,4 25,2 21,8-28,6 30,1 26,7-33,5 30,1 26,5-33,7

45-59 1233 8,9 7,1-10,7 4,8 3,2-6,4 9,6 7,3-11,8 24,6 21,6-27,7 25,4 22,5-28,3 26,7 23,7-29,8

60-69 695 10,2 7,3-13,0 6,1 3,7-8,4 9,9 7,1-12,7 18,8 14,9-22,7 22,1 18,2-26,1 32,9 28,3-37,4

18-69 3562 6,1 5,0-7,2 2,8 2,1-3,5 7,6 6,1-9,1 22,1 20,2-24,0 27,7 25,6-29,8 33,7 31,2-36,2



Ocazii de consum de alcool în ultimele 30 de zile

DescriereaNumărul mediu de ocazii la care s-a băut cel puțin o băutură în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați consumat cel puțin o băutură alcoolică?

Numărul mediu de ocazii de consum de alcool în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)



nNumărul mediu de

ocazii IÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95%

18-29 203 3,1 2,5-3,8 268 2,1 1,8-2,4 471 2,7 2,3-3,1

30-44 316 4,0 3,3-4,8 417 2,7 2,2-3,2 733 3,5 3,0-4,0

45-59 442 6,4 5,3-7,4 471 3,1 2,6-3,5 913 4,9 4,2-5,6

60-69 218 5,7 4,5-6,9 283 3,3 2,3-4,3 501 4,7 3,8-5,5

18-69 1179 4,5 4,0-5,0 1439 2,6 2,4-2,9 2618 3,7 3,4-4,0

Numărul mediu de ocazii de consum de alcool în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de

alcool (ultimele 30 de zile)Bărbați Femei Ambele sexe

nNumărul mediu de

ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95%

Rural 513 5,4 4,4-6,3 617 2,7 2,3-3,0 1130 4,2 3,6-4,8

Urban 666 3,5 3,1-3,9 822 2,6 2,2-2,9 1488 3,1 2,8-3,4

18-69 1179 4,5 4,0-5,0 1439 2,6 2,4-2,9 2618 3,7 3,4-4,0

,


Băuturi standard per ocazie de consum de alcool

DescriereaNumărul mediu de băuturi standard consumate la o ocazie de consum de alcool printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebarea din chestionar

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?

Numărul mediu de băuturi standard consumate la ocazie printre consumatorii actuali de alcool

(ultimele 30 de zile)



nNumărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95%

18-29 210 3,8 3,2-4,4 269 2,2 1,9-2,4 479 3,1 2,8-3,5

30-44 318 4,6 3,6-5,7 421 2,4 2,2-2,7 739 3,7 3,1-4,4

45-59 457 4,3 3,8-4,8 487 2,2 2,0-2,4 944 3,4 3,1-3,7

60-69 224 3,9 3,3-4,4 296 2,0 1,8-2,3 520 3,1 2,7-3,4

18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6




nNumărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu

de băuturi

IÎ 95%

Rural 538 4,2 3,5-5,0 646 2,1 2,0-2,3 1184 3,3 2,9-3,8

Urban 671 4,2 3,8-4,5 827 2,4 2,2-2,6 1498 3,4 3,2-3,7

18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6


Băuturi standard per ocazie de consum de alcool

DescriereaNumărul mediu de băuturi standard consumate la o ocazie de consum de alcool printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?





nNumărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95%

18-29 210 3,8 3,2-4,4 269 2,2 1,9-2,4 479 3,1 2,8-3,5

30-44 318 4,6 3,6-5,7 421 2,4 2,2-2,7 739 3,7 3,1-4,4

45-59 457 4,3 3,8-4,8 487 2,2 2,0-2,4 944 3,4 3,1-3,7

60-69 224 3,9 3,3-4,4 296 2,0 1,8-2,3 520 3,1 2,7-3,4

18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6




nNumărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu de

băuturiIÎ 95% n

Numărul mediu

de băuturi

IÎ 95%

Rural 538 4,2 3,5-5,0 646 2,1 2,0-2,3 1184 3,3 2,9-3,8

Urban 671 4,2 3,8-4,5 827 2,4 2,2-2,6 1498 3,4 3,2-3,7

18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6


Nivelele (volumul) medii ale consumului de alcool printre toți respondenții

DescriereaRata respondenților cu diferite nivele de consum de alcool (O băutură standard conține aproximativ 10 g de alcool pur)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați avut parte de cel puțin o băutură

alcoolică standard?• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte băuturi

standard în medie ați consumat la o ocazie?

Consumul de alcool în volum mare printre toți respondenții (≥60g de alcool pur în medie la o ocazie

printre bărbați și ≥40g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)



n≥60g

(%)IÎ 95% n

≥40g (%)

IÎ 95% nVolum mare

consumat (%)

IÎ 95%

18-29 306 0,0 0,0-0,0 510 0,0 0,0-0,0 816 0,0 0,0-0,0

30-44 448 2,0 0,5-3,6 745 0,6 0,0-1,2 1193 1,4 0,5-2,2

45-59 620 2,8 1,4-4,2 978 0,6 0,1-1,1 1598 1,6 0,9-2,4

60-69 322 3,0 0,9-5,1 666 0,5 0,0-1,1 988 1,7 0,6-2,8

18-69 1696 1,6 1,0-2,2 2899 0,4 0,1-0,6 4595 1,0 0,7-1,3

Consumul de alcool în volum intermediar printre toți respondenții (40,0-59,9g de alcool pur în medie la

o ocazie printre bărbați și 20,0-39,9g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)



n40,0-59,9g

(%)IÎ 95% n

20,0-39,9g

(%)IÎ 95% n

Volum intermediar

consumat (%)IÎ 95%

18-29 306 0,1 0,0-0,4 510 0,4 0,0-0,9 816 0,2 0,0-0,5

30-44 448 0,4 0,0-1,0 745 0,6 0,0-1,4 1193 0,5 0,1-1,0

45-59 620 1,2 0,4-2,1 978 0,2 0,0-0,4 1598 0,7 0,2-1,1

60-69 322 0,3 0,0-0,6 666 1,1 0,0-2,3 988 0,7 0,1-1,3

18-69 1696 0,5 0,2-0,8 2899 0,5 0,2-0,8 4595 0.5 0,3-0,7

Consumul de alcool în volum mic printre toți respondenții (<40g de alcool pur în medie la o ocazie

printre bărbați și <20g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)



n <40g (%) IÎ 95% n <20g (%) IÎ 95% nVolum mic consumat

(%)IÎ 95%

18-29 306 66,1 59,1-73,1 510 53,1 47,8-58,4 816 59,9 55,1-64,6

30-44 448 66,4 61,0-71,8 745 55,0 50,2-59,7 1193 61,0 57,1-64,9

45-59 620 65,0 60,2-69,7 978 49,6 45,4-53,8 1598 56,8 53,4-60,2

60-69 322 62,1 55,2-68,9 666 44,4 39,7-49,1 988 52,9 48,8-57,1

18-69 1696 65,5 62,0-69,0 2899 51,7 48,8-54,7 4595 58,7 56,1-61,3


Nivelele medii ale volumului de consum de alcool printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

DescriereaRata consumatorilor actuali de alcool (ultimele 30 de zile) cu diferite nivele ale consumului de alcool (o băutură standard conține aproximativ 10 g de alcool pur)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați avut parte de cel puțin

o băutură alcoolică?• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte

băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?

Volumul consumului de alcool mare, intermediar și mic printre consumatorii actuali de alcool



Bărbați

nVolum mare

(≥60g)(%)

IÎ 95%

Volum intermediar (40,0-59,9g)

(%)

IÎ 95%Volum mic (<40g) (%)

IÎ 95%

18-29 198 0,0 0,0-0,0 0,2 0,0-0,5 99,8 99,5-100,0

30-44 308 3,0 0,7-5,2 0,7 0,0-1,4 96,4 94,0-98,8

45-59 429 4,1 2,0-6,1 1,8 0,5-3,1 94,1 91,7-96,6

60-69 212 4,6 1,4-7,8 0,4 0,0-0,9 95,0 91,6-98,4

18-69 1147 2,4 1,5-3,3 0,8 0,3-1,2 96,9 95,9-97,9




Femei

nVolum mare

(≥40g)(%)

IÎ 95%


(%)


IÎ 95%

18-29 267 0,0 0,0-0,0 0,7 0,0-1,7 99,3 98,3-100,0

30-44 413 1,0 0,0-2,2 1,1 0,0-2,4 97,8 96,1-99,6

45-59 469 1,2 0,2-2,1 0,4 0,0-0,8 98,5 97,4-99,5

60-69 282 1,1 0,0-2,3 2,5 0,0-4,9 96,5 93,8-99,2

18-69 1431 0,7 0,3-1,2 0,9 0,3-1,4 98,4 97,7-99,1




Ambele sexe

nVolum mare

(%)IÎ 95%

Volum intermediar

(%)IÎ 95%

Volum mic (%)

IÎ 95%

18-29 465 0,0 0,0-0,0 0,4 0,0-0,9 99,6 99,1-100,0

30-44 721 2,1 0,7-3,6 0,9 0,2-1,6 97,0 95,4-98,6

45-59 898 2,7 1,5-4,0 1,2 0,4-1,9 96,1 94,6-97,6

60-69 494 3,1 1,2-5,0 1,3 0,2-2,4 95,6 93,4-97,9

18-69 2578 1,7 1,1-2,2 0,8 0,5-1,2 97,5 96,9-98,2


Nivelele medii ale volumului de consum de alcool printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

DescriereaRata consumatorilor actuali de alcool (ultimele 30 de zile) cu diferite nivele ale consumului de alcool (o băutură standard conține aproximativ 10 g de alcool pur)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați avut parte de cel puțin

o băutură alcoolică?• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte

băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?




Bărbați

nVolum mare

(≥60g)(%)

IÎ 95%


(%)


IÎ 95%

18-29 198 0,0 0,0-0,0 0,2 0,0-0,5 99,8 99,5-100,0

30-44 308 3,0 0,7-5,2 0,7 0,0-1,4 96,4 94,0-98,8

45-59 429 4,1 2,0-6,1 1,8 0,5-3,1 94,1 91,7-96,6

60-69 212 4,6 1,4-7,8 0,4 0,0-0,9 95,0 91,6-98,4

18-69 1147 2,4 1,5-3,3 0,8 0,3-1,2 96,9 95,9-97,9




Femei

nVolum mare

(≥40g)(%)

IÎ 95%


(%)


IÎ 95%

18-29 267 0,0 0,0-0,0 0,7 0,0-1,7 99,3 98,3-100,0

30-44 413 1,0 0,0-2,2 1,1 0,0-2,4 97,8 96,1-99,6

45-59 469 1,2 0,2-2,1 0,4 0,0-0,8 98,5 97,4-99,5

60-69 282 1,1 0,0-2,3 2,5 0,0-4,9 96,5 93,8-99,2

18-69 1431 0,7 0,3-1,2 0,9 0,3-1,4 98,4 97,7-99,1




Ambele sexe

nVolum mare

(%)IÎ 95%

Volum intermediar

(%)IÎ 95%

Volum mic (%)

IÎ 95%

18-29 465 0,0 0,0-0,0 0,4 0,0-0,9 99,6 99,1-100,0

30-44 721 2,1 0,7-3,6 0,9 0,2-1,6 97,0 95,4-98,6

45-59 898 2,7 1,5-4,0 1,2 0,4-1,9 96,1 94,6-97,6

60-69 494 3,1 1,2-5,0 1,3 0,2-2,4 95,6 93,4-97,9

18-69 2578 1,7 1,1-2,2 0,8 0,5-1,2 97,5 96,9-98,2


Cel mai mare număr de băuturi în ultimele 30 de zile

DescriereaCel mai mare număr de băuturi consumate la o singură ocazie în ultimele 30 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebarea din instrument • Pe parcursul ultimilor 30 de zile, care a fost cel mai mare număr de

băuturi alcoolice standard pe care le-ați consumat la o singură ocazie, numărând toate tipurile de băuturi alcoolice împreună?

Media numărului maxim de băuturi standard consumate la o ocazie în ultimele 30 de zile



nMedia

numărului maxim

IÎ 95% nMedia

numărului maxim

IÎ 95% nMedia

numărului maxim

IÎ 95%

18-29 207 4,6 4,0-5,3 265 2,5 2,2-2,8 472 3,8 3,3-4,2

30-44 316 5,2 4,4-5,9 421 2,7 2,5-3,0 737 4,1 3,7-4,6

45-59 448 5,1 4,6-5,7 488 2,6 2,3-2,9 936 4,0 3,7-4,3

60-69 224 4,5 3,9-5,1 294 2,4 2,1-2,7 518 3,6 3,2-4,0

18-69 1195 4,9 4,5-5,3 1468 2,6 2,4-2,7 2663 3,9 3,7-4,2

Șase sau mai multe băuturi la o singură ocazie

DescriereaRata respondenților care au consumat şase sau mai multe băuturi la orice ocazie în ultimele 30 de zile pe parcursul unei singure ocazii printre populația totală


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați consumat şase sau mai multe băuturi standard la o singură ocazie?

Șase sau mai multe băuturi la o singură ocazie cel puțin o dată pe parcursul ultimelor 30 de zile printre

populația totală



n≥ 6

băuturi (%)

IÎ 95% n≥ 6

băuturi (%)

IÎ 95% n≥ 6

băuturi (%)

IÎ 95%

18-29 326 28,5 21,6-35,3 513 9,2 5,9-12,5 839 19,6 15,5-23,7

30-44 471 30,6 25,8-35,3 758 10,0 7,5-12,6 1229 21,1 18,1-24,1

45-59 674 29,1 23,9-34,2 1004 9,0 6,6-11,4 1678 18,7 15,8-21,5

60-69 345 25,2 19,7-30,7 684 7,8 4,7-10,9 1029 16,4 13,1-19,7

18-69 1816 29,0 25,4-32,6 2959 9,2 7,6-10,9 4775 19,5 17,3-21,7



DescriereaNumărul mediu al ocaziilor din ultimele 30 de zile în care consumatorii actuali de alcool (în ultimele 30 de zile) au consumat şase sau mai multe băuturi la o singură ocazie



Numărul mediu al ocaziilor la care au fost consumate 6 sau mai multe băuturi la o singură ocazie în

ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool

Grupul de

vârstă(ani)


nNumărul mediu de

ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu de

ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95%

18-29 210 1,0 0,5-1,5 269 0,3 0,2-0,4 479 0,7 0,4-1,1

30-44 321 1,3 0,9-1,8 422 0,4 0,2-0,5 743 0,9 0,7-1,2

45-59 443 1,9 1,4-2,4 489 0,5 0,3-0,8 932 1,3 1,0-1,6

60-69 223 2,0 1,3-2,8 294 0,5 0,2-0,8 517 1,4 0,9-1,8

18-69 1197 1,4 1,1-1,7 1474 0,4 0,3-0,5 2671 1,0 0,8-1,2


Consumul de alcool în ultimele 7 zile

DescriereaFrecvența consumului de alcool în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimelor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură alcoolică ați consumat în fiecare zi?

Frecvența consumului de alcool în ultimele 7 zile


Bărbați

n Zilnic (%) IÎ 95%5-6 zile

(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 212 4,2 0,5-7,9 7,3 2,7-11,9 14,3 8,2-20,4 51,1 42,0-60,3 23,0 16,5-29,6

30-44 321 12,2 7,9-16,4 6,6 3,3-9,9 17,0 12,0-22,1 43,9 37,2-50,6 20,3 15,3-25,3

45-59 450 20,2 15,9-24,4 10,6 7,4-13,9 20,2 15,7-24,7 38,2 32,7-43,7 10,8 7,3-14,3

60-69 222 20,6 14,3-27,0 10,8 6,3-15,3 20,4 13,5-27,2 34,4 26,9-41,9 13,8 8,6-19,0

18-69 1205 12,1 9,9-14,3 8,2 6,1-10,4 17,2 14,1-20,2 44,2 40,0-48,3 18,3 15,3-21,2



Femei


(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 267 1,4 0,0-3,4 1,1 0,0-2,6 8,8 4,8-12,8 50,3 43,2-57,5 38,4 31,2-45,6

30-44 421 3,3 1,3-5,2 2,8 0,8-4,8 9,1 5,4-12,7 52,9 46,6-59,1 32,0 26,6-37,3

45-59 483 7,6 4,8-10,4 3,4 0,8-6,0 8,0 5,0-11,0 50,5 44,7-56,4 30,4 25,7-35,2

60-69 291 7,2 3,7-10,6 7,2 3,0-11,4 7,4 4,1-10,8 47,2 40,3-54,2 30,9 24,9-37,0

18-69 1462 4,3 3,0-5,5 2,8 1,6-4,0 8,5 6,5-10,6 50,9 47,4-54,4 33,6 30,2-36,9



Ambele sexe


(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 479 3,1 0,7-5,4 4,8 1,9-7,6 12,1 7,8-16,3 50,8 44,9-56,7 29,3 24,3-34,2

30-44 742 8,5 5,8-11,2 5,0 2,9-7,2 13,7 10,4-17,1 47,6 43,1-52,2 25,1 21,4-28,8

45-59 933 14,5 11,8-17,3 7,4 5,1-9,7 14,7 11,7-17,7 43,8 39,5-48,1 19,6 16,4-22,9

60-69 513 14,9 10,8-18,9 9,3 6,0-12,5 14,9 10,6-19,1 39,9 34,7-45,1 21,1 17,2-25,1

18-69 2667 8,8 7,3-10,3 5,9 4,6-7,3 13,5 11,4-15,6 47,0 44,1-49,9 24,7 22,4-27,1



DescriereaNumărul mediu al ocaziilor din ultimele 30 de zile în care consumatorii actuali de alcool (în ultimele 30 de zile) au consumat şase sau mai multe băuturi la o singură ocazie



Numărul mediu al ocaziilor la care au fost consumate 6 sau mai multe băuturi la o singură ocazie în

ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool

Grupul de

vârstă(ani)


nNumărul mediu de

ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu de

ocaziiIÎ 95% n

Numărul mediu

de ocaziiIÎ 95%

18-29 210 1,0 0,5-1,5 269 0,3 0,2-0,4 479 0,7 0,4-1,1

30-44 321 1,3 0,9-1,8 422 0,4 0,2-0,5 743 0,9 0,7-1,2

45-59 443 1,9 1,4-2,4 489 0,5 0,3-0,8 932 1,3 1,0-1,6

60-69 223 2,0 1,3-2,8 294 0,5 0,2-0,8 517 1,4 0,9-1,8

18-69 1197 1,4 1,1-1,7 1474 0,4 0,3-0,5 2671 1,0 0,8-1,2


Consumul de alcool în ultimele 7 zile

DescriereaFrecvența consumului de alcool în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimelor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură alcoolică ați consumat în fiecare zi?



Bărbați


(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 212 4,2 0,5-7,9 7,3 2,7-11,9 14,3 8,2-20,4 51,1 42,0-60,3 23,0 16,5-29,6

30-44 321 12,2 7,9-16,4 6,6 3,3-9,9 17,0 12,0-22,1 43,9 37,2-50,6 20,3 15,3-25,3

45-59 450 20,2 15,9-24,4 10,6 7,4-13,9 20,2 15,7-24,7 38,2 32,7-43,7 10,8 7,3-14,3

60-69 222 20,6 14,3-27,0 10,8 6,3-15,3 20,4 13,5-27,2 34,4 26,9-41,9 13,8 8,6-19,0

18-69 1205 12,1 9,9-14,3 8,2 6,1-10,4 17,2 14,1-20,2 44,2 40,0-48,3 18,3 15,3-21,2



Femei


(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 267 1,4 0,0-3,4 1,1 0,0-2,6 8,8 4,8-12,8 50,3 43,2-57,5 38,4 31,2-45,6

30-44 421 3,3 1,3-5,2 2,8 0,8-4,8 9,1 5,4-12,7 52,9 46,6-59,1 32,0 26,6-37,3

45-59 483 7,6 4,8-10,4 3,4 0,8-6,0 8,0 5,0-11,0 50,5 44,7-56,4 30,4 25,7-35,2

60-69 291 7,2 3,7-10,6 7,2 3,0-11,4 7,4 4,1-10,8 47,2 40,3-54,2 30,9 24,9-37,0

18-69 1462 4,3 3,0-5,5 2,8 1,6-4,0 8,5 6,5-10,6 50,9 47,4-54,4 33,6 30,2-36,9



Ambele sexe


(%)IÎ 95%

3-4 zile (%)

IÎ 95%1-2 zile

(%)IÎ 95%

0 zile (%)

IÎ 95%

18-29 479 3,1 0,7-5,4 4,8 1,9-7,6 12,1 7,8-16,3 50,8 44,9-56,7 29,3 24,3-34,2

30-44 742 8,5 5,8-11,2 5,0 2,9-7,2 13,7 10,4-17,1 47,6 43,1-52,2 25,1 21,4-28,8

45-59 933 14,5 11,8-17,3 7,4 5,1-9,7 14,7 11,7-17,7 43,8 39,5-48,1 19,6 16,4-22,9

60-69 513 14,9 10,8-18,9 9,3 6,0-12,5 14,9 10,6-19,1 39,9 34,7-45,1 21,1 17,2-25,1

18-69 2667 8,8 7,3-10,3 5,9 4,6-7,3 13,5 11,4-15,6 47,0 44,1-49,9 24,7 22,4-27,1


Băuturi standard pe zi în ultimele 7 zile

DescriereaNumărul mediu de băuturi consumate în medie pe zi în ultimele 7 zile printre consumatorii curenți de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimilor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură alcoolică ați consumat în fiecare zi?

Numărul mediu de băuturi standard consumate în medie în fiecare zi pe parcursul ultimilor 7 zile printre

consumatorii actuali de alcool Grupul de

vârstă(ani)


nNumărul

mediuIÎ 95% n

Numărul mediu

IÎ 95% nNumărul

mediuIÎ 95%

18-29 212 0,8 0,6-0,9 267 0,3 0,2-0,4 479 0,6 0,5-0,7

30-44 321 1,0 0,8-1,3 421 0,4 0,3-0,5 742 0,8 0,6-0,9

45-59 450 1,5 1,3-1,6 483 0,5 0,4-0,5 933 1,0 0,9-1,1

60-69 222 1,4 1,1-1,6 291 0,5 0,4-0,6 513 1,0 0,8-1,2

18-69 1205 1,1 1,0-1,2 1462 0,4 0,4-0,4 2667 0,8 0,7-0,9

Consumul de alcool neînregistrat

DescriereaRata respondenților care au consumat alcool neînregistrat (produs în condiții de casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial) pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebările din instrument• Ați consumat alcool pe parcursul ultimilor 30 de zile?

• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?




n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95%

18-29 210 39,0 30,5-47,6 263 27,1 20,1-34,1 473 34,2 28,2-40,2

30-44 326 47,5 40,6-54,4 413 44,9 38,8-51,1 739 46,5 41,5-51,5

45-59 475 67,9 62,7-73,1 481 47,1 41,0-53,2 956 58,7 54,1-63,4

60-69 230 62,0 54,5-69,5 291 50,1 43,4-56,9 521 57,1 51,4-62,8

18-69 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3



n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95%

Rural 567 70,0 64,2-75,9 634 53,0 47,1-58,8 1201 63,0 58,0-67,9

Urban 674 27,7 22,4-32,9 814 24,1 19,5-28,6 1488 26,2 21,9-30,4

Total 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3


Băuturi standard pe zi în ultimele 7 zile

DescriereaNumărul mediu de băuturi consumate în medie pe zi în ultimele 7 zile printre consumatorii curenți de alcool (ultimele 30 de zile)


• Pe parcursul ultimilor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură alcoolică ați consumat în fiecare zi?

Numărul mediu de băuturi standard consumate în medie în fiecare zi pe parcursul ultimilor 7 zile printre

consumatorii actuali de alcool Grupul de

vârstă(ani)


nNumărul

mediuIÎ 95% n

Numărul mediu

IÎ 95% nNumărul

mediuIÎ 95%

18-29 212 0,8 0,6-0,9 267 0,3 0,2-0,4 479 0,6 0,5-0,7

30-44 321 1,0 0,8-1,3 421 0,4 0,3-0,5 742 0,8 0,6-0,9

45-59 450 1,5 1,3-1,6 483 0,5 0,4-0,5 933 1,0 0,9-1,1

60-69 222 1,4 1,1-1,6 291 0,5 0,4-0,6 513 1,0 0,8-1,2

18-69 1205 1,1 1,0-1,2 1462 0,4 0,4-0,4 2667 0,8 0,7-0,9


DescriereaRata respondenților care au consumat alcool neînregistrat (produs în condiții de casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial) pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebările din instrument• Ați consumat alcool pe parcursul ultimilor 30 de zile?

• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?




n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95%

18-29 210 39,0 30,5-47,6 263 27,1 20,1-34,1 473 34,2 28,2-40,2

30-44 326 47,5 40,6-54,4 413 44,9 38,8-51,1 739 46,5 41,5-51,5

45-59 475 67,9 62,7-73,1 481 47,1 41,0-53,2 956 58,7 54,1-63,4

60-69 230 62,0 54,5-69,5 291 50,1 43,4-56,9 521 57,1 51,4-62,8

18-69 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3



n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95% n

Au consumat alcool

neînregistrat (%)

IÎ 95%

Rural 567 70,0 64,2-75,9 634 53,0 47,1-58,8 1201 63,0 58,0-67,9

Urban 674 27,7 22,4-32,9 814 24,1 19,5-28,6 1488 26,2 21,9-30,4

Total 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3


Băuturi standard de alcool neînregistrat pe zi în ultimele 7 zile

DescriereaNumărul mediu de băuturi standard de alcool neînregistrat consumate în medie pe zi în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)


• În medie, câte băuturi standard de următoarele tipuri de alcool ați consumat pe parcursul ultimelor 7 zile?

Numărul mediu al băuturilor standard de alcool neînregistrat consumate în medie pe zi în ultimele 7

zile printre consumatorii actuali

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Numărul

mediu de

băuturi

IÎ 95% n

Numărul

mediu de

băuturi

IÎ 95% n

Numărul

mediu de

băuturi

IÎ 95%

18-29 62 0,7 0,5-0,9 64 0,4 0,3-0,5 126 0,6 0,4-0,7

30-44 131 1,0 0,6-1,3 151 0,4 0,3-0,5 282 0,7 0,5-1,0

45-59 265 0,8 0,7-1,0 194 0,4 0,4-0,5 459 0,7 0,6-0,8

60-69 125 0,8 0,6-1,0 136 0,5 0,3-0,6 261 0,7 0,5-0,8

18-69 583 0,8 0,7-0,9 545 0,4 0,4-0,5 1128 0,7 0,6-0,8

Proporția alcoolului neînregistrat în consumul total de alcool

DescriereaProporția alcoolului neînregistrat în consumul total de alcool pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali (ultimele 30 de zile)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimilor 7 zile, câte băuturi standard ați consumat în

fiecare zi?• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de

casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?


Proporția alcoolului neînregistrat în consumul total de alcool pe parcursul ultimilor 7 zile



n

Alcool neînregistrat

(% din consumul

total de alcool)

n


(% din consumul

total de alcool)

n


(% din consumul

total de alcool)

18-29 153 33,2 163 31,2 305 32,8

30-44 254 41,6 269 35,6 508 40,2

45-59 381 36,0 310 42,0 664 37,2

60-69 187 34,2 192 46,8 367 36,9

18-69 933 36,8 911 37,8 1844 37,0


Tipurile de alcool neînregistrat

DescriereaProporția fiecărui tip de alcool neînregistrat în consumul total de alcool neînregistrat pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de



Consumul de alcool neînregistrat pe parcursul ultimilor 7 zile, pe tipuri

Grupul de

vârstă

(ani)

Bărbați

n

Alcool produs

în condiții de

casă (%)

Vin produs

în condiții de

casă (%)

Alcool adus de

peste hotare

(%)

Alcool

surogat (%) Altele (%)

18-29 60 13,1 74,4 4,8 0,0 7,7

30-44 127 17,0 79,4 2,5 0,0 1,1

45-59 241 17,0 77,1 2,6 0,9 2,4

60-69 121 14,7 82,6 2,0 0,1 0,7

18-69 549 16,0 77,9 3,0 0,3 2,9



Femei

nAlcool produs în condiții de

casă (%)

Vin produs în condiții de

casă (%)

Alcool adus de peste hotare

(%)

Alcool surogat (%)

Altele (%)

18-29 64 12,5 76,0 11,5 0,0 0,0

30-44 147 12,1 80,5 4,4 1,3 1,6

45-59 191 11,3 84,5 2,2 0,2 1,8

60-69 133 12,8 86,3 0,9 0,0 0,1

18-69 535 12,0 81,8 4,5 0,5 1,2



Ambele sexe


casă (%)


casă (%)


(%)

Alcool surogat (%)

Altele (%)

18-29 314 13,0 74,7 6,2 0,0 6,1

30-44 512 16,0 79,6 2,9 0,3 1,2

45-59 680 15,7 78,8 2,5 0,7 2,3

60-69 378 14,2 83,6 1,7 0,0 0,5

18-69 1084 15,1 78,7 3,3 0,3 2,5


Tipurile de alcool neînregistrat

DescriereaProporția fiecărui tip de alcool neînregistrat în consumul total de alcool neînregistrat pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de




Grupul de

vârstă

(ani)

Bărbați

n

Alcool produs

în condiții de

casă (%)

Vin produs

în condiții de

casă (%)

Alcool adus de

peste hotare

(%)

Alcool

surogat (%) Altele (%)

18-29 60 13,1 74,4 4,8 0,0 7,7

30-44 127 17,0 79,4 2,5 0,0 1,1

45-59 241 17,0 77,1 2,6 0,9 2,4

60-69 121 14,7 82,6 2,0 0,1 0,7

18-69 549 16,0 77,9 3,0 0,3 2,9



Femei


casă (%)


casă (%)


(%)

Alcool surogat (%)

Altele (%)

18-29 64 12,5 76,0 11,5 0,0 0,0

30-44 147 12,1 80,5 4,4 1,3 1,6

45-59 191 11,3 84,5 2,2 0,2 1,8

60-69 133 12,8 86,3 0,9 0,0 0,1

18-69 535 12,0 81,8 4,5 0,5 1,2



Ambele sexe


casă (%)


casă (%)


(%)

Alcool surogat (%)

Altele (%)

18-29 314 13,0 74,7 6,2 0,0 6,1

30-44 512 16,0 79,6 2,9 0,3 1,2

45-59 680 15,7 78,8 2,5 0,7 2,3

60-69 378 14,2 83,6 1,7 0,0 0,5

18-69 1084 15,1 78,7 3,3 0,3 2,5


Frecvența controlul diminuat asupra consumului de alcool

DescriereaFrecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut, după ce au început pe parcursul ultimilor 12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni


• Ați consumat alcool pe parcursul ultimilor 12 luni?

• Pe parcursul ultimilor 12 luni, cât de des v-ați aflat în situația, în care n-ați putut să vă opriți de băut odată ce ați început?

Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor 12

luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni


Bărbați

nLunar sau

mai des (%) IÎ 95%

Mai rar decât lunar

(%) IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 272 0,0 0,0-0,0 2,3 0,1-4,4 97,7 95,6-99,9

30-44 392 1,4 0,0-2,7 5,0 2,9-7,0 93,7 91,1-96,2

45-59 557 4,3 2,5-6,1 8,3 5,5-11,1 87,4 84,0-90,9

60-69 273 4,2 1,7-6,7 6,1 3,0-9,1 89,7 85,8-93,6

18-69 1494 1,9 1,2-2,5 5,0 3,6-6,3 93,2 91,6-94,7

Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor 12

luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni


Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 390 0,0 0,0-0,0 2,0 0,5-3,5 98,0 96,5-99,5

30-44 590 0,4 0,0-0,8 0,9 0,0-1,9 98,7 97,7-99,7

45-59 696 1,0 0,3-1,7 1,3 0,4-2,2 97,7 96,5-98,9

60-69 429 1,2 0,1-2,3 1,2 0,0-2,3 97,7 96,1-99,2

18-69 2105 0,5 0,2-0,8 1,4 0,8-2,1 98,1 97,4-98,8

Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor

12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni


Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 662 0,0 0,0-0,0 2,2 0,8-3,5 97,8 96,5-99,2

30-44 982 0,9 0,1-1,7 3,2 2,0-4,4 95,9 94,4-97,4

45-59 1253 2,7 1,7-3,7 4,9 3,2-6,6 92,4 90,4-94,3

60-69 702 2,8 1,4-4,3 3,8 2,0-5,7 93,3 91,0-95,6

18-69 3599 1,3 0,9-1,6 3,4 2,5-4,2 95,4 94,5-96,3


Frecvența nereușitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal din cauza consumului de alcool

DescriereaFrecvența nereuşitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal, din cauza consumului de alcool pe parcursul ultimilor 12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des n-aţi reuşit să faceţi ceea ce trebuia să faceţi în mod normal, din cauza faptului că aţi consumat alcool?

Frecvența nereușitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal, pe parcursul ultimilor 12 luni

printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni


Bărbați

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 272 2,1 0,0-4,7 5,8 2,4-9,2 92,1 87,9-96,2

30-44 392 1,7 0,3-3,1 6,3 3,7-8,8 92,1 89,2-95,0

45-59 557 3,6 2,0-5,2 8,9 6,5-11,3 87,5 84,5-90,5

60-69 273 3,8 1,5-6,2 7,1 3,8-10,4 89,0 85,1-93,0

18-69 1494 2,5 1,4-3,6 6,9 5,2-8,5 90,6 88,8-92,5




Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 390 0,0 0,0-0,0 0,8 0,0-1,7 99,2 98,3-100,0

30-44 590 0,4 0,0-0,9 1,3 0,3-2,4 98,2 97,1-99,4

45-59 696 0,9 0,2-1,6 1,6 0,6-2,6 97,5 96,2-98,8

60-69 429 0,7 0,0-1,5 0,6 0,0-1,5 98,8 97,6-100,0

18-69 2105 0,4 0,2-0,7 1,2 0,7-1,7 98,4 97,8-99,0




Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 662 1,2 0,0-2,7 3,7 1,6-5,7 95,2 92,7-97,6

30-44 982 1,1 0,3-1,9 4,1 2,5-5,6 94,8 93,1-96,5

45-59 1253 2,3 1,4-3,2 5,4 4,1-6,7 92,3 90,7-93,9

60-69 702 2,4 1,0-3,8 4,1 2,2-6,1 93,5 91,1-95,8

18-69 3599 1,6 0,9-2,2 4,3 3,3-5,2 94,1 93,0-95,2


Frecvența nereușitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal din cauza consumului de alcool

DescriereaFrecvența nereuşitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal, din cauza consumului de alcool pe parcursul ultimilor 12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des n-aţi reuşit să faceţi ceea ce trebuia să faceţi în mod normal, din cauza faptului că aţi consumat alcool?




Bărbați

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 272 2,1 0,0-4,7 5,8 2,4-9,2 92,1 87,9-96,2

30-44 392 1,7 0,3-3,1 6,3 3,7-8,8 92,1 89,2-95,0

45-59 557 3,6 2,0-5,2 8,9 6,5-11,3 87,5 84,5-90,5

60-69 273 3,8 1,5-6,2 7,1 3,8-10,4 89,0 85,1-93,0

18-69 1494 2,5 1,4-3,6 6,9 5,2-8,5 90,6 88,8-92,5




Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 390 0,0 0,0-0,0 0,8 0,0-1,7 99,2 98,3-100,0

30-44 590 0,4 0,0-0,9 1,3 0,3-2,4 98,2 97,1-99,4

45-59 696 0,9 0,2-1,6 1,6 0,6-2,6 97,5 96,2-98,8

60-69 429 0,7 0,0-1,5 0,6 0,0-1,5 98,8 97,6-100,0

18-69 2105 0,4 0,2-0,7 1,2 0,7-1,7 98,4 97,8-99,0




Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 662 1,2 0,0-2,7 3,7 1,6-5,7 95,2 92,7-97,6

30-44 982 1,1 0,3-1,9 4,1 2,5-5,6 94,8 93,1-96,5

45-59 1253 2,3 1,4-3,2 5,4 4,1-6,7 92,3 90,7-93,9

60-69 702 2,4 1,0-3,8 4,1 2,2-6,1 93,5 91,1-95,8

18-69 3599 1,6 0,9-2,2 4,3 3,3-5,2 94,1 93,0-95,2


Frecvența consumului matinal de alcool ului de alcool

Descrierea Frecvența nevoii de a consuma prima băutură dimineața, pentru a se trezi după o beție mare pe parcursul ultimelor 12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des aţi avut nevoie de o băutură dimineața, pentru a vă trezi după o beţie mare?

Frecvența nevoii de a consuma prima băutură dimineața pentru a se trezi pe parcursul ultimilor 12 luni



Bărbați

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 272 3,6 0,1-7,0 3,9 1,3-6,4 92,6 88,5-96,7

30-44 392 2,0 0,4-3,6 3,6 1,7-5,4 94,4 92,0-96,8

45-59 557 5,3 3,3-7,4 8,7 6,2-11,3 86,0 82,6-89,3

60-69 273 5,7 2,6-8,9 6,4 3,4-9,4 87,8 83,5-92,2

18-69 1494 3,7 2,3-5,2 5,2 3,9-6,6 91,0 89,1-92,9




Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 390 0,5 0,0-1,4 0,5 0,0-1,3 99,0 97,8-100,0

30-44 590 0,3 0,0-0,8 1,0 0,1-1,9 98,7 97,7-99,7

45-59 696 1,0 0,3-1,7 0,6 0,0-1,2 98,4 97,4-99,4

60-69 429 0,7 0,0-1,5 1,8 0,1-3,4 97,6 95,8-99,4

18-69 2105 0,6 0,2-1,0 0,8 0,4-1,2 98,6 98,0-99,2



Grupul de

vârstă

(ani)

Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%

Mai rar

decât lunar

(%)

IÎ 95%Niciodată

(%)IÎ 95%

18-29 662 2,2 0,2-4,2 2,4 0,9-3.9 95,4 92,9-97,8

30-44 982 1,3 0,3-2,2 2,4 1,3-3,5 96,3 94,9-97,7

45-59 1253 3,2 2,1-4,3 4,8 3,4-6,2 92,0 90,2-93,8

60-69 702 3,4 1,6-5,2 4,3 2,5-6,1 92,3 89,7-94,8

18-69 3599 2,3 1,5-3,1 3,2 2,4-4,0 94,5 93,4-95,6


Frecvența problemelor în familie/cu partenerul din cauza consumului de alcool de către o altă persoană

DescriereaFrecvența problemelor în familie sau cu partenerul din cauza consumului de alcool de către o altă persoană în ultimele 12 luni printre toți respondenții


• Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut probleme în familie sau probleme cu partenerul Dvs. din cauza consumului de alcool de către o altă persoană?


pe parcursul ultimelor 12 luni printre toți respondenții


Bărbați

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 326 0,6 0,0-1,4 4,7 1,4-8,0 94,7 91,3-98,1

30-44 470 0,6 0,0-1,3 2,7 1,0-4,3 96,8 95,0-98,6

45-59 672 2,8 1,4-4,2 5,3 3,4-7,3 91,9 89,6-94,2

60-69 345 2,0 0,4-3,7 4,6 2,2-6,9 93,4 90,6-96,2

18-69 1813 1,3 0,7-1,8 4,2 2,8-5,7 94,5 93,0-96,0




Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 512 0,9 0,0-1,9 2,8 1,2-4,5 96,3 94,4-98,1

30-44 756 0,6 0,0-1,2 1,9 0,9-2,9 97,5 96,4-98,7

45-59 1002 2,7 1,1-4,3 3,1 1,9-4,4 94,2 92,2-96,2

60-69 684 2,1 0,6-3,5 2,3 1,0-3,6 95,6 93,7-97,5

18-69 2954 1,4 0,8-2,1 2,6 1,9-3,4 96,0 95,0-96,9




Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 838 0,7 0,1-1,4 3,8 1,9-5,8 95,4 93,4-97,4

30-44 1226 0,6 0,1-1,0 2,3 1,3-3,3 97,1 96,0-98,3

45-59 1674 2,7 1,7-3,8 4,2 3,0-5,4 93,1 91,5-94,6

60-69 1029 2,1 1,0-3,1 3,4 2,0-4,9 94,5 92,8-96,3

18-69 4767 1,4 1,0-1,8 3,5 2,6-4,3 95,2 94,3-96,1



DescriereaFrecvența problemelor în familie sau cu partenerul din cauza consumului de alcool de către o altă persoană în ultimele 12 luni printre toți respondenții


• Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut probleme în familie sau probleme cu partenerul Dvs. din cauza consumului de alcool de către o altă persoană?




Bărbați

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 326 0,6 0,0-1,4 4,7 1,4-8,0 94,7 91,3-98,1

30-44 470 0,6 0,0-1,3 2,7 1,0-4,3 96,8 95,0-98,6

45-59 672 2,8 1,4-4,2 5,3 3,4-7,3 91,9 89,6-94,2

60-69 345 2,0 0,4-3,7 4,6 2,2-6,9 93,4 90,6-96,2

18-69 1813 1,3 0,7-1,8 4,2 2,8-5,7 94,5 93,0-96,0




Femei

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 512 0,9 0,0-1,9 2,8 1,2-4,5 96,3 94,4-98,1

30-44 756 0,6 0,0-1,2 1,9 0,9-2,9 97,5 96,4-98,7

45-59 1002 2,7 1,1-4,3 3,1 1,9-4,4 94,2 92,2-96,2

60-69 684 2,1 0,6-3,5 2,3 1,0-3,6 95,6 93,7-97,5

18-69 2954 1,4 0,8-2,1 2,6 1,9-3,4 96,0 95,0-96,9




Ambele sexe

nLunar sau

mai des (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Niciodată (%)

IÎ 95%

18-29 838 0,7 0,1-1,4 3,8 1,9-5,8 95,4 93,4-97,4

30-44 1226 0,6 0,1-1,0 2,3 1,3-3,3 97,1 96,0-98,3

45-59 1674 2,7 1,7-3,8 4,2 3,0-5,4 93,1 91,5-94,6

60-69 1029 2,1 1,0-3,1 3,4 2,0-4,9 94,5 92,8-96,3

18-69 4767 1,4 1,0-1,8 3,5 2,6-4,3 95,2 94,3-96,1


Consumul de fructe și legume

Consumul de fructe și legume (numărul mediu de zile)

DescriereaNumărul mediu de zile în care s-au consumat fructe şi legume


• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați fructe?

• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați legume?

Numărul mediu de zile în care s-au consumat fructe într-o săptămână obișnuită



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95%

18-29 325 5,4 5,0-5,7 512 5,8 5,6-6,0 837 5,6 5,4-5,8

30-44 467 5,7 5,5-5,9 754 5,8 5,6-6,0 1221 5,7 5,6-5,9

45-59 668 5,3 5,1-5,5 997 5,8 5,7-6,0 1665 5,6 5,4-5,7

60-69 341 5,1 4,8-5,4 682 5,5 5,3-5,7 1023 5,3 5,1-5,5

18-69 1801 5,4 5,2-5,6 2945 5,8 5,7-5,9 4746 5,6 5,5-5,7

Numărul mediu de zile în care s-au consumat fructe într-o săptămână obișnuită


nNumărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95%

Rural 803 5,5 5,2-5,8 1219 5,9 5,7-6,0 2022 5,7 5,5-5,8

Urban 998 5,3 5,1-5,6 1726 5,7 5,5-5,8 2724 5,5 5,3-5.7

TOTAL 1801 5,4 5,2-5,6 2945 5,8 5,7-5,9 4746 5,6 5,5-5,7

Numărul mediu de zile în care s-au consumat legume într-o săptămână obișnuită



nNumărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95%

18-29 323 5,9 5,6-6,2 511 5,7 5,4-6,0 834 5,8 5,6-6,1

30-44 464 6,2 6,0-6,4 755 6,0 5,8-6,1 1219 6,1 6,0-6,2

45-59 667 5,7 5,5-5,9 997 5,9 5,7-6,0 1664 5,8 5,6-5,9

60-69 340 5,7 5,4-5,9 681 5,6 5,4-5,8 1021 5,6 5,5-5,8

18-69 1794 5,9 5,8-6,1 2944 5,8 5,7-6,0 4738 5,9 5,7-6,0

Numărul mediu de zile în care s-au consumat legume într-o săptămână obișnuită


nNumărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95% n

Numărul mediu de

zileIÎ 95%

Rural 795 5,8 5,5-6,0 1219 5,7 5,5-6,0 2014 5,8 5,6-6,0

Urban 999 6,1 5,9-6,2 1725 5,9 5,7-6,1 2724 6,0 5,8-6,2

Total 1794 5,9 5,8-6,1 2944 5,8 5,7-6,0 4738 5,9 5,7-6,0


Consumul de fructe și legume (numărul mediu de porții)

DescriereaNumărul mediu de porții de fructe, legume şi de fructe şi legume combinate în medie pe zi

Întrebările din instrument • Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați fructe?• Câte porții de fructe mâncați pe parcursul unei din aceste zile?• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați legume?• Câte porții de legume mâncați pe parcursul unei din aceste zile?

Numărul mediu de porții de fructe consumate în medie pe zi

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Numărul

mediu de

porții

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de porții

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de porții

IÎ 95%

18-29 324 1,9 1,7-2,1 511 2,2 2,0-2,4 835 2,1 1,9-2,2

30-44 462 2,1 1,9-2,3 745 2,1 1,9-2,3 1207 2,1 2,0-2,2

45-59 665 1,9 1,8-2,0 988 2,0 1,9-2,1 1653 2,0 1,9-2,1

60-69 340 1,7 1,5-1,9 677 1,8 1,6-1,9 1017 1,7 1,6-1,9

18-69 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

Rural 795 2,1 1,9-2,3 1206 2,2 2,0-2,4 2001 2,2 2,0-2,3

Urban 996 1,7 1,6-1,8 1715 1,9 1,8-2,0 2711 1,8 1,7-1,9

Total 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1

Numărul mediu de porții de legume consumate în medie pe zi



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

18-29 322 2,0 1,8-2,2 509 1,9 1,7-2,1 831 2,0 1,8-2,1

30-44 459 2,2 2,1-2,4 750 2,1 1,9-2,2 1209 2,1 2,0-2,3

45-59 663 2,0 1,8-2,1 989 2,0 1,8-2,1 1652 2,0 1,8-2,1

60-69 340 2,1 1,8-2,3 678 1,8 1,7-2,0 1018 2,0 1,8-2,1

18-69 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

Rural 787 2,0 1,8-2,2 1210 2,0 1,8-2,1 1997 2,0 1,8-2,2

Urban 997 2,1 2,0-2,3 1716 2,0 1,9-2,1 2713 2,1 2,0-2,2

Total 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1


Consumul de fructe și legume (numărul mediu de porții)

DescriereaNumărul mediu de porții de fructe, legume şi de fructe şi legume combinate în medie pe zi



Grupul de

vârstă

(ani)


n

Numărul

mediu de

porții

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de porții

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de porții

IÎ 95%

18-29 324 1,9 1,7-2,1 511 2,2 2,0-2,4 835 2,1 1,9-2,2

30-44 462 2,1 1,9-2,3 745 2,1 1,9-2,3 1207 2,1 2,0-2,2

45-59 665 1,9 1,8-2,0 988 2,0 1,9-2,1 1653 2,0 1,9-2,1

60-69 340 1,7 1,5-1,9 677 1,8 1,6-1,9 1017 1,7 1,6-1,9

18-69 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

Rural 795 2,1 1,9-2,3 1206 2,2 2,0-2,4 2001 2,2 2,0-2,3

Urban 996 1,7 1,6-1,8 1715 1,9 1,8-2,0 2711 1,8 1,7-1,9

Total 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1




nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

18-29 322 2,0 1,8-2,2 509 1,9 1,7-2,1 831 2,0 1,8-2,1

30-44 459 2,2 2,1-2,4 750 2,1 1,9-2,2 1209 2,1 2,0-2,3

45-59 663 2,0 1,8-2,1 989 2,0 1,8-2,1 1652 2,0 1,8-2,1

60-69 340 2,1 1,8-2,3 678 1,8 1,7-2,0 1018 2,0 1,8-2,1

18-69 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

Rural 787 2,0 1,8-2,2 1210 2,0 1,8-2,1 1997 2,0 1,8-2,2

Urban 997 2,1 2,0-2,3 1716 2,0 1,9-2,1 2713 2,1 2,0-2,2

Total 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1


Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi



nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

18-29 325 4,0 3,6-4,3 511 4,1 3,8-4,5 836 4,0 3,8-4,3

30-44 462 4,3 4,0-4,5 750 4,1 3,9-4,4 1212 4,2 4,0-4,4

45-59 666 3,9 3,6-4,1 992 4,0 3,8-4,2 1658 3,9 3,7-4,1

60-69 340 3,8 3,4-4,2 678 3,6 3,4-3,8 1018 3,7 3,4-3,9

18-69 1793 4,0 3,8-4,2 2931 4,0 3,9-4,2 4724 4,0 3,9-4,2

Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi


nNumărul mediu de

porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95% n

Numărul mediu

de porțiiIÎ 95%

Rural 796 4,1 3,8-4,4 1211 4,2 3,9-4,5 2007 4,2 3,9-4,4

Urban 997 3,9 3,7-4,1 1720 3,9 3,7-4,1 2717 3,9 3,7-4,1

Total 1793 4,0 3,8-4,2 2931 4,0 3,9-4,2 4724 4,0 3,9-4,2


Consumul de fructe și legume pe zi

DescriereaFrecvența consumului de fructe şi/sau legume


Numărul de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi

Grupul de

vârstă(ani)

Bărbați

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 325 7,1 2,6-11,7 26,2 19,7-32,7 34,9 29,0-40,8 31,7 24,9-38,6

30-44 462 3,0 1,6-4,4 25,3 20,5-30,1 30,4 25,7-35,1 41,3 36,1-46,4

45-59 666 4,8 3,1-6,5 33,7 28,9-38,4 30,3 26,2-34,5 31,2 26,6-35,8

60-69 340 6,6 3,9-9,2 36,4 29,8-42,9 28,1 22,7-33,6 28,9 22,8-35,0

18-69 1793 5,3 3,4-7,2 28,8 25,4-32,1 31,8 28,9-34,7 34,2 30,5-37,9


Grupul de

vârstă(ani)

Femei

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 511 4,8 2,4-7,1 27,2 22,4-32,0 35,9 31,0-40,7 32,2 26,6-37,7

30-44 750 3,8 2,2-5,4 27,6 23,1-32,1 33,7 29,3-38,0 34,9 30,3-39,5

45-59 992 4,4 3,0-5,9 28,5 24,7-32,3 35,0 31,3-38,8 32,0 28,1-36,0

60-69 678 6,8 4,3-9,4 36,6 31,8-41,4 28,7 24,4-33,0 27,9 23,5-32,3

18-69 2931 4,6 3,5-5,7 28,6 25,7-31,5 34,3 31,7-36,9 32,5 29,4-35,5


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 836 6,0 3,4-8,7 26,7 22,4-31,0 35,4 31,7-39,0 31,9 27,3-36,6

30-44 1212 3,4 2,2-4,6 26,4 22,9-29,8 31,9 28,6-35,3 38,3 34,5-42,1

45-59 1658 4,6 3,5-5,8 31,0 27,8-34,2 32,8 29,8-35,7 31,6 28,4-34,8

60-69 1018 6,7 4,9-8,5 36,5 32,3-40,7 28,4 24,8-32,0 28,4 24,3-32,5

18-69 4724 4,9 3,8-6,1 28,7 26,2-31,1 33,0 31,0-35,0 33,4 30,6-36,1



DescriereaFrecvența consumului de fructe şi/sau legume



Grupul de

vârstă(ani)

Bărbați

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 325 7,1 2,6-11,7 26,2 19,7-32,7 34,9 29,0-40,8 31,7 24,9-38,6

30-44 462 3,0 1,6-4,4 25,3 20,5-30,1 30,4 25,7-35,1 41,3 36,1-46,4

45-59 666 4,8 3,1-6,5 33,7 28,9-38,4 30,3 26,2-34,5 31,2 26,6-35,8

60-69 340 6,6 3,9-9,2 36,4 29,8-42,9 28,1 22,7-33,6 28,9 22,8-35,0

18-69 1793 5,3 3,4-7,2 28,8 25,4-32,1 31,8 28,9-34,7 34,2 30,5-37,9


Grupul de

vârstă(ani)

Femei

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 511 4,8 2,4-7,1 27,2 22,4-32,0 35,9 31,0-40,7 32,2 26,6-37,7

30-44 750 3,8 2,2-5,4 27,6 23,1-32,1 33,7 29,3-38,0 34,9 30,3-39,5

45-59 992 4,4 3,0-5,9 28,5 24,7-32,3 35,0 31,3-38,8 32,0 28,1-36,0

60-69 678 6,8 4,3-9,4 36,6 31,8-41,4 28,7 24,4-33,0 27,9 23,5-32,3

18-69 2931 4,6 3,5-5,7 28,6 25,7-31,5 34,3 31,7-36,9 32,5 29,4-35,5


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

n

Nu consumă

fructe şi/sau

legume (%)

IÎ 95%1-2 porții

(%)IÎ 95%

3-4 porții (%)

IÎ 95%≥5 porții

(%)IÎ 95%

18-29 836 6,0 3,4-8,7 26,7 22,4-31,0 35,4 31,7-39,0 31,9 27,3-36,6

30-44 1212 3,4 2,2-4,6 26,4 22,9-29,8 31,9 28,6-35,3 38,3 34,5-42,1

45-59 1658 4,6 3,5-5,8 31,0 27,8-34,2 32,8 29,8-35,7 31,6 28,4-34,8

60-69 1018 6,7 4,9-8,5 36,5 32,3-40,7 28,4 24,8-32,0 28,4 24,3-32,5

18-69 4724 4,9 3,8-6,1 28,7 26,2-31,1 33,0 31,0-35,0 33,4 30,6-36,1



DescriereaProcentul respondenților care consumă mai puțin de cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi

Întrebarea din instrument • Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați fructe?• Câte porții de fructe mâncați pe parcursul unei din aceste zile?• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați legume?• Câte porții de legume mâncați pe parcursul unei din aceste zile?

Mai puțin de cinci porții de fructe și/sau legume în medie pe zi



n< cinci

porții pe zi (%)

IÎ 95% n< cinci

porții pe zi (%)

IÎ 95% n< cinci

porții pe zi (%)

IÎ 95%

18-29 325 68,3 61,4-75,1 511 67,8 62,3-73,4 836 68,1 63,4-72,7

30-44 462 58,7 53,6-63,9 750 65,1 60,5-69,7 1212 61,7 57,9-65,5

45-59 666 68,8 64,2-73,4 992 68,0 64,0-71,9 1658 68,4 65,2-71,6

60-69 340 71,1 65,0-77,2 678 72,1 67,7-76,5 1018 71,6 67,5-75,7

18-69 1793 65,8 62,1-69,5 2931 67,5 64,5-70,6 4724 66,6 63,9-69,4

Tipul de ulei utilizat cel mai des

DescriereaTipul de ulei utilizat cel mai des la prepararea bucatelor în gospodărie (prezentat numai pentru ambele sexe, deoarece se referă la gospodărie şi nu la persoane individuale)


• Ce tip de ulei sau grăsime sunt utilizate cel mai des la prepararea bucatelor în gospodăria DVS?

Tipul de ulei sau grăsime utilizate cel mai des la prepararea bucatelor în gospodărie

n (gospodăriilor)

Ulei vegetal

(%)IÎ 95%

Untură sau seu

(%)IÎ 95%

Niciunul în mod special/

Altele (%)

IÎ 95%Nu

utilizează nimic (%)

IÎ 95%

4761 94,9 93,5-96,4 3,1 2,2-4,0 1,9 0,8-3,0 0,1 0,0-0,1


Mesele consumate în afara casei

DescriereaNumărul mediu de mese pe săptămână consumate în afara casei


• În medie, câte mese pe săptămână le consumați în afara casei, adică câte din mese nu sunt pregătite acasă? Când spun mese, am în vedere dejunul, prânzul şi cina.

Numărul mediu de mese consumate în afara casei

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Numărul

mediu de

mese

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de mese

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de mese

IÎ 95%

18-29 316 2,5 2,1-2,9 500 1,6 1,3-1,9 816 2,1 1,8-2,3

30-44 451 1,7 1,4-2,0 739 1,2 1,0-1,4 1190 1,5 1,3-1,7

45-59 648 1,1 0,8-1,3 971 0,8 0,7-1,0 1619 1,0 0,8-1,1

60-69 338 0,4 0,2-0,5 677 0,2 0,1-0,3 1015 0,3 0,2-0,4

18-69 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6



nNumărul mediu de

meseIÎ 95% n

Numărul mediu

de meseIÎ 95% n

Numărul mediu

de meseIÎ 95%

Rural 766 0,9 0,7-1,1 1183 0,7 0,5-0,8 1949 0,8 0,6-1,0

Urban 987 2,6 2,3-2,9 1704 1,6 1,4-1,8 2691 2,1 1,9-2,3

Total 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6


Mesele consumate în afara casei

DescriereaNumărul mediu de mese pe săptămână consumate în afara casei


• În medie, câte mese pe săptămână le consumați în afara casei, adică câte din mese nu sunt pregătite acasă? Când spun mese, am în vedere dejunul, prânzul şi cina.


Grupul de

vârstă

(ani)


n

Numărul

mediu de

mese

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de mese

IÎ 95% n

Numărul

mediu

de mese

IÎ 95%

18-29 316 2,5 2,1-2,9 500 1,6 1,3-1,9 816 2,1 1,8-2,3

30-44 451 1,7 1,4-2,0 739 1,2 1,0-1,4 1190 1,5 1,3-1,7

45-59 648 1,1 0,8-1,3 971 0,8 0,7-1,0 1619 1,0 0,8-1,1

60-69 338 0,4 0,2-0,5 677 0,2 0,1-0,3 1015 0,3 0,2-0,4

18-69 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6



nNumărul mediu de

meseIÎ 95% n

Numărul mediu

de meseIÎ 95% n

Numărul mediu

de meseIÎ 95%

Rural 766 0,9 0,7-1,1 1183 0,7 0,5-0,8 1949 0,8 0,6-1,0

Urban 987 2,6 2,3-2,9 1704 1,6 1,4-1,8 2691 2,1 1,9-2,3

Total 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6


Sarea alimentară

Adaosul de sare în mâncare

DescriereaProcentul respondenților care adaugă mereu sau deseori sare sau un sos sărat în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul mâncării


• Cât de des adăugați sare sau un sos sărat, cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul mâncării?

Adaugă sare mereu sau deseori chiar înainte de a mânca sau în timpul mâncării

Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 323 26,9 20,1-33,7 511 23,3 18,5-28,1 834 25,2 20,4-30,0

30-44 462 23,5 19,3-27,8 755 17,0 13,8-20,3 1217 20,5 17,7-23,2

45-59 664 33,5 29,0-37,9 997 19,5 16,7-22,4 1661 26,2 23,4-29,0

60-69 342 31,6 25,9-37,3 681 21,7 17,8-25,6 1023 26,6 23,0-30,3

Total 1791 28,0 24,7-31,3 2944 20,3 18,1-22,5 4735 24,3 22,0-26,5

Adaugă sare mereu sau deseori chiar înainte de a mânca sau în timpul mâncării


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 791 26,4 22,2-30,6 1220 20,2 17,3-23,2 2011 23,4 20,6-26,3

Urban 1000 29,8 24,8-34,8 1724 20,4 17,0-23,7 2724 25,2 21,6-28,7

Total 1791 28,0 24,7-31,3 2944 20,3 18,1-22,5 4735 24,3 22,0-26,5


Consumul sării iodate DescriereaProcentul tuturor respondenților care utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor acasă


• Ce fel de sare folosiți la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie?

Utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor acasă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 309 84,3 78,4-90,2 501 83,6 79,6-87,6 810 84,0 80,2-87,7

30-44 444 84,5 80,6-88,4 753 85,0 82,1-87,9 1197 84,7 82,1-87,3

45-59 629 76,8 72,3-81,2 994 80,3 77,0-83,7 1623 78,7 75,9-81,5

60-69 331 70,6 65,0-76,1 671 70,6 66,1-75,1 1002 70,6 66,9-74,2

Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 748 73,4 68,3-78,5 1208 75,5 72,0-79,0 1956 74,4 71,0-77,8

Urban 965 89,8 87,3-92,3 1711 88,7 86,7-90,7 2676 89,2 87,4-91,0

Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5

Adaosul de sare la gătitul bucatelor

DescriereaProcentul tuturor respondenților care adaugă mereu sau deseori sare la gătitul sau prepararea bucatelor acasă


• Cât de des adăugați sare, condimente sărate sau un sos sărat la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodăria DVS?

Adaugă sare mereu sau deseori la gătitul sau prepararea bucatelor acasă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 323 51,1 44,3-58,0 511 49,2 43,2-55,2 834 50,2 45,3-55,2

30-44 460 50,0 44,3-55,7 756 52,1 47,1-57,1 1216 51,0 46,8-55,1

45-59 661 54,7 49,3-60,0 998 50,2 45,4-55,0 1659 52,3 48,0-56,6

60-69 343 56,1 49,4-62,7 683 48,2 43,4-52,9 1026 52,1 47,6-56,5

Total 1787 52,2 48,3-56,0 2948 50,2 46,6-53,8 4735 51,2 48,0-54,4


Consumul sării iodate DescriereaProcentul tuturor respondenților care utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor acasă


• Ce fel de sare folosiți la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie?




n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 309 84,3 78,4-90,2 501 83,6 79,6-87,6 810 84,0 80,2-87,7

30-44 444 84,5 80,6-88,4 753 85,0 82,1-87,9 1197 84,7 82,1-87,3

45-59 629 76,8 72,3-81,2 994 80,3 77,0-83,7 1623 78,7 75,9-81,5

60-69 331 70,6 65,0-76,1 671 70,6 66,1-75,1 1002 70,6 66,9-74,2

Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 748 73,4 68,3-78,5 1208 75,5 72,0-79,0 1956 74,4 71,0-77,8

Urban 965 89,8 87,3-92,3 1711 88,7 86,7-90,7 2676 89,2 87,4-91,0

Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5

Adaosul de sare la gătitul bucatelor

DescriereaProcentul tuturor respondenților care adaugă mereu sau deseori sare la gătitul sau prepararea bucatelor acasă


• Cât de des adăugați sare, condimente sărate sau un sos sărat la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodăria DVS?

Adaugă sare mereu sau deseori la gătitul sau prepararea bucatelor acasă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 323 51,1 44,3-58,0 511 49,2 43,2-55,2 834 50,2 45,3-55,2

30-44 460 50,0 44,3-55,7 756 52,1 47,1-57,1 1216 51,0 46,8-55,1

45-59 661 54,7 49,3-60,0 998 50,2 45,4-55,0 1659 52,3 48,0-56,6

60-69 343 56,1 49,4-62,7 683 48,2 43,4-52,9 1026 52,1 47,6-56,5

Total 1787 52,2 48,3-56,0 2948 50,2 46,6-53,8 4735 51,2 48,0-54,4


Consumul produselor alimentare procesate sărate

DescriereaProcentul tuturor respondenților care consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu un nivel ridicat de sare


• Cât de des consumați produse alimentare procesate cu un nivel ridicat de sare?

Consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut ridicat de sare



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 324 39,0 32,0-45,9 511 32,0 26,6-37,5 835 35,8 31,1-40,4

30-44 464 36,8 31,7-41,9 753 27,9 24,0-31,8 1217 32,7 29,3-36,1

45-59 663 34,1 30,0-38,1 995 26,2 22,4-30,0 1658 30,0 27,1-32,9

60-69 342 32,4 26,6-38,1 682 21,1 17,0-25,2 1024 26,6 22,9-30,3

Total 1793 36,5 33,2-39,8 2941 28,1 25,4-30,7 4734 32,4 30,1-34,7

Consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut ridicat de sare


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 794 32,0 27,5-36,4 1218 25,8 21,6-30,0 2012 29,0 25,9-32,2

Urban 999 41,7 37,0-46,5 1723 30,6 27,4-33,7 2722 36,3 33,0-39,5

Total 1793 36,5 33,2-39,8 2941 28,1 25,4-30,7 4734 32,4 30,1-34,7


Consumul de sare DescriereaProcentul tuturor respondenților care cred că consumă exagerat de multă sau prea multă sare


• Câtă sare sau sosuri sărate credeți că consumați?

Cred că consumă exagerat de multă sau prea multă sare



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 319 10,6 6,3-14,9 506 12,6 9,4-15,9 825 11,6 8,8-14,3

30-44 460 17,6 13,3-21,8 751 12,1 9,3-14,9 1211 15,0 12,4-17,6

45-59 654 19,1 15,6-22,5 991 16,1 12,7-19,5 1645 17,5 15,0-20,0

60-69 335 20,7 15,3-26,1 670 13,3 10,2-16,5 1005 17,0 13,6-20,3

Total 1768 15,8 13,3-18,2 2918 13,6 11,8-15,3 4686 14,7 13,1-16,3

Cantitatea de sare consumată auto-raportată

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

nExagerat de multă

(%) IÎ 95%

Prea multă

(%) IÎ 95%

Cantitatea tocmai

potrivită (%)

IÎ 95%Prea

puțină (%)

IÎ 95%Exagerat de puțină

(%)IÎ 95%

18-29 319 1,1 0,0-2,3 9,6 5,5-13,7 77,6 71,8-83,4 11,3 6,5-16,1 0,5 0,0-1,2

30-44 460 2,7 0,9-4,5 14,9 11,1-18,6 71,9 67,1-76,7 10,0 6,5-13,6 0,5 0,0-1,1

45-59 654 2,9 1,3-4,4 16,2 12,9-19,5 70,2 65,8-74,5 9,1 6,2-12,0 1,6 0,5-2,8

60-69 335 4,3 1,8-6,8 16,4 11,5-21,3 65,6 59,2-71,9 12,2 7,9-16,5 1,6 0,1-3,0

Total 1768 2,3 1,4-3,2 13,5 11,2-15,8 72,9 70,0-75,8 10,4 8,3-12,6 0,9 0,4-1,3


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

nExagerat de multă

(%)IÎ 95%

Prea multă

(%)IÎ 95%

Cantitatea tocmai

potrivită (%)

IÎ 95%Prea

puțină (%)


(%)IÎ 95%

18-29 506 1,1 0,3-1,9 11,5 8,3-14,7 74,5 69,7-79,3 12,5 8,8-16,3 0,4 0,0-0,8

30-44 751 0,9 0,0-1,7 11,2 8,5-13,9 76,8 73,2-80,4 10,8 8,2-13,4 0,3 0,0-0,7

45-59 991 2,5 1,3-3,8 13,6 10,4-16,8 68,1 63,7-72,5 13,8 10,8-16,7 2,0 0,9-3,1

60-69 670 1,9 0,8-3,0 11,4 8,6-14,3 71,4 67,3-75,5 13,3 10,4-16,3 1,9 0,8-3,1

Total 2918 1,5 1,0-2,1 12,0 10,3-13,8 72,9 70,3-75,6 12,5 10,8-14,3 1,0 0,6-1,4


Consumul de sare DescriereaProcentul tuturor respondenților care cred că consumă exagerat de multă sau prea multă sare


• Câtă sare sau sosuri sărate credeți că consumați?

Cred că consumă exagerat de multă sau prea multă sare



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 319 10,6 6,3-14,9 506 12,6 9,4-15,9 825 11,6 8,8-14,3

30-44 460 17,6 13,3-21,8 751 12,1 9,3-14,9 1211 15,0 12,4-17,6

45-59 654 19,1 15,6-22,5 991 16,1 12,7-19,5 1645 17,5 15,0-20,0

60-69 335 20,7 15,3-26,1 670 13,3 10,2-16,5 1005 17,0 13,6-20,3

Total 1768 15,8 13,3-18,2 2918 13,6 11,8-15,3 4686 14,7 13,1-16,3


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

nExagerat de multă

(%) IÎ 95%

Prea multă

(%) IÎ 95%

Cantitatea tocmai

potrivită (%)

IÎ 95%Prea

puțină (%)


(%)IÎ 95%

18-29 319 1,1 0,0-2,3 9,6 5,5-13,7 77,6 71,8-83,4 11,3 6,5-16,1 0,5 0,0-1,2

30-44 460 2,7 0,9-4,5 14,9 11,1-18,6 71,9 67,1-76,7 10,0 6,5-13,6 0,5 0,0-1,1

45-59 654 2,9 1,3-4,4 16,2 12,9-19,5 70,2 65,8-74,5 9,1 6,2-12,0 1,6 0,5-2,8

60-69 335 4,3 1,8-6,8 16,4 11,5-21,3 65,6 59,2-71,9 12,2 7,9-16,5 1,6 0,1-3,0

Total 1768 2,3 1,4-3,2 13,5 11,2-15,8 72,9 70,0-75,8 10,4 8,3-12,6 0,9 0,4-1,3


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

nExagerat de multă

(%)IÎ 95%

Prea multă

(%)IÎ 95%

Cantitatea tocmai

potrivită (%)

IÎ 95%Prea

puțină (%)


(%)IÎ 95%

18-29 506 1,1 0,3-1,9 11,5 8,3-14,7 74,5 69,7-79,3 12,5 8,8-16,3 0,4 0,0-0,8

30-44 751 0,9 0,0-1,7 11,2 8,5-13,9 76,8 73,2-80,4 10,8 8,2-13,4 0,3 0,0-0,7

45-59 991 2,5 1,3-3,8 13,6 10,4-16,8 68,1 63,7-72,5 13,8 10,8-16,7 2,0 0,9-3,1

60-69 670 1,9 0,8-3,0 11,4 8,6-14,3 71,4 67,3-75,5 13,3 10,4-16,3 1,9 0,8-3,1

Total 2918 1,5 1,0-2,1 12,0 10,3-13,8 72,9 70,3-75,6 12,5 10,8-14,3 1,0 0,6-1,4



Grupul de vârstă

(ani)

Ambele sexe

nExagerat de multă

(%)IÎ 95%

Prea multă

(%)IÎ 95%

Cantitatea tocmai

potrivită (%)

IÎ 95%Prea

puțină (%)


(%)IÎ 95%

18-29 825 1,1 0,3-1,9 10,5 7,8-13,1 76,1 72,5-79,8 11,9 8,8-14,9 0,4 0,0-0,9

30-44 1211 1,8 0,8-2,9 13,2 10,8-15,5 74,2 71,1-77,2 10,4 8,3-12,5 0,4 0,1-0,8

45-59 1645 2,7 1,7-3,7 14,8 12,5-17,2 69,1 65,8-72,5 11,6 9,3-13,8 1,8 1,0-2,7

60-69 1005 3,1 1,7-4,5 13,9 10,8-17,0 68,5 64,5-72,5 12,8 10,0-15,5 1,8 0,8-2,7

Total 4686 1,9 1,4-2,5 12,8 11,2-14,3 72,9 70,8-75,1 11,4 10,0-12,9 0,9 0,6-1,3

Cunoștințele despre sare

DescriereaProcentul respondenților care cred că consumul unei cantități prea mari de sare ar putea cauza o problemă gravă de sănătate


• Credeți oare că prea multă sare sau sosuri sărate în regimul DVS alimentar ar putea cauza o problemă de sănătate?

Cred că consumul prea mare de sare poate cauza o problemă gravă de sănătate



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 299 83,8 77,4-90,2 487 93,3 90,5-96,0 786 88,2 84,3-92,1

30-44 428 90,1 86,9-93,3 713 93,1 90,8-95,4 1141 91,5 89,5-93,6

45-59 567 85,3 81,7-88,9 929 92,9 90,7-95,1 1496 89,4 87,2-91,7

60-69 286 89,6 85,7-93,5 612 90,6 87,9-93,3 898 90,1 87,7-92,5

Total 1580 86,6 83,8-89,4 2741 92,8 91,4-94,3 4321 89,7 88,0-91,4


Reducerea consumului de sare în regimul alimentar

DescriereaProcentul respondenților care cred că reducerea consumului de sare în regimul alimentar este foarte importantă, oarecum importantă sau nu este deloc importantă


• Cât de important este pentru DVS să reduceți consumul de sare în regimul DVS alimentar?

Importanța reducerii consumului de sare în regimul alimentar

Grupul de

vârstă

(ani)

Bărbați

n

Foarte

important

(%)

IÎ 95%

Oarecum

important

(%)

IÎ 95%

Nu este

deloc

important

(%)

IÎ 95%

18-29 314 31,4 24,6-38,3 42,5 35,1-49,9 26,0 19,2-32,9

30-44 441 33,5 28,6-38,5 43,9 38,6-49,3 22,6 17,9-27,2

45-59 600 27,3 23,3-31,3 46,5 41,4-51,6 26,2 21,4-31,0

60-69 303 27,6 21,5-33,8 47,8 41,0-54,5 24,6 18,5-30,7

Total 1658 30,7 27,3-34,1 44,4 40,5-48,2 24,9 21,4-28,4



Femei

nFoarte

important (%)

IÎ 95%Oarecum

important (%)

IÎ 95%

Nu este deloc

important (%)

IÎ 95%

18-29 500 34,7 29,4-40,0 47,1 42,0-52,2 18,2 13,6-22,9

30-44 725 36,3 31,8-40,9 45,5 40,6-50,4 18,2 14,3-22,1

45-59 961 38,6 34,6-42,7 44,1 40,0-48,1 17,3 13,9-20,7

60-69 642 35,6 31,0-40,2 46,7 41,6-51,9 17,7 13,6-21,7

Total 2828 36,4 33,5-39,3 45,7 42,8-48,6 17,9 15,4-20,4



Ambele sexe

nFoarte

important (%)

IÎ 95%Oarecum

important (%)

IÎ 95%

Nu este deloc

important (%)

IÎ 95%

18-29 814 32,9 28,3-37,6 44,6 39,5-49,7 22,4 17,9-26,9

30-44 1166 34,9 31,4-38,3 44,6 40,9-48,4 20,5 17,3-23,7

45-59 1561 33,4 30,3-36,5 45,2 41,7-48,7 21,4 18,1-24,7

60-69 945 31,8 27,7-35,8 47,2 42,9-51,6 21,0 17,1-24,9

Total 4486 33,5 31,0-36,0 45,0 42,2-47,8 21,5 19,0-24,0


Reducerea consumului de sare în regimul alimentar

DescriereaProcentul respondenților care cred că reducerea consumului de sare în regimul alimentar este foarte importantă, oarecum importantă sau nu este deloc importantă


• Cât de important este pentru DVS să reduceți consumul de sare în regimul DVS alimentar?


Grupul de

vârstă

(ani)

Bărbați

n

Foarte

important

(%)

IÎ 95%

Oarecum

important

(%)

IÎ 95%

Nu este

deloc

important

(%)

IÎ 95%

18-29 314 31,4 24,6-38,3 42,5 35,1-49,9 26,0 19,2-32,9

30-44 441 33,5 28,6-38,5 43,9 38,6-49,3 22,6 17,9-27,2

45-59 600 27,3 23,3-31,3 46,5 41,4-51,6 26,2 21,4-31,0

60-69 303 27,6 21,5-33,8 47,8 41,0-54,5 24,6 18,5-30,7

Total 1658 30,7 27,3-34,1 44,4 40,5-48,2 24,9 21,4-28,4



Femei

nFoarte

important (%)

IÎ 95%Oarecum

important (%)

IÎ 95%

Nu este deloc

important (%)

IÎ 95%

18-29 500 34,7 29,4-40,0 47,1 42,0-52,2 18,2 13,6-22,9

30-44 725 36,3 31,8-40,9 45,5 40,6-50,4 18,2 14,3-22,1

45-59 961 38,6 34,6-42,7 44,1 40,0-48,1 17,3 13,9-20,7

60-69 642 35,6 31,0-40,2 46,7 41,6-51,9 17,7 13,6-21,7

Total 2828 36,4 33,5-39,3 45,7 42,8-48,6 17,9 15,4-20,4



Ambele sexe

nFoarte

important (%)

IÎ 95%Oarecum

important (%)

IÎ 95%

Nu este deloc

important (%)

IÎ 95%

18-29 814 32,9 28,3-37,6 44,6 39,5-49,7 22,4 17,9-26,9

30-44 1166 34,9 31,4-38,3 44,6 40,9-48,4 20,5 17,3-23,7

45-59 1561 33,4 30,3-36,5 45,2 41,7-48,7 21,4 18,1-24,7

60-69 945 31,8 27,7-35,8 47,2 42,9-51,6 21,0 17,1-24,9

Total 4486 33,5 31,0-36,0 45,0 42,2-47,8 21,5 19,0-24,0


Controlul consumului de sare

DescriereaProcentul respondenților care respectă regulat recomandările pentru a controla consumul de sare


• Respectați careva din următoarele recomandări în mod regulat pentru a controla consumul DVS de sare?

Limitează consumul de alimente procesate



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 38,5 31,5-45,6 512 47,0 40,5-53,6 837 42,5 37,2-47,7

30-44 469 40,2 34,4-45,9 756 45,6 40,9-50,3 1225 42,7 38,6-46,8

45-59 670 32,6 27,7-37,5 1000 45,5 40,9-50,1 1670 39,3 35,5-43,1

60-69 344 31,4 25,2-37,6 683 48,9 44,1-53,8 1027 40,3 36,0-44,5

Total 1808 36,9 32,9-40,8 2951 46,4 42,8-49,9 4759 41,4 38,3-44,6

Analizează conținutul de sare sau sodiu pe eticheta alimentelor

Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 19,1 12,3-26,0 512 18,7 12,3-25,2 837 18,9 13,5-24,3

30-44 469 12,9 9,0-16,7 756 17,3 13,6-21,0 1225 14,9 12,0-17,9

45-59 670 12,0 8,7-15,2 1000 16,3 13,2-19,3 1670 14,2 11,8-16,6

60-69 344 9,6 6,2-12,9 683 14,2 10,5-17,9 1027 11,9 9,1-14,8

Total 1808 14,5 11,4-17,7 2951 17,1 14,2-20,1 4759 15,8 13,2-18,4

Cumpără produse alternative cu conținut redus de sare/sodiu



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 13,9 8,9-18,9 512 14,6 10,1-19,2 837 14,2 10,5-17,9

30-44 469 14,4 10,7-18,1 756 16,9 13,3-20,4 1225 15,5 12,8-18,3

45-59 670 11,4 8,3-14,4 1000 17,7 14,8-20,7 1670 14,7 12,3-17,0

60-69 344 8,8 5,7-11,9 683 14,8 11,6-18,0 1027 11,8 9,4-14,2

Total 1808 12,9 10,5-15,4 2951 16,2 13,9-18,5 4759 14,5 12,6-16,4

Utilizează alte mirodenii/condimente decât sarea la gătitul bucatelor



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 40,8 33,9-47,7 512 46,2 39,8-52,6 837 43,3 38,1-48,5

30-44 469 42,3 36,8-47,8 756 43,8 39,0-48,7 1225 43,0 38,9-47,1

45-59 670 35,9 31,1-40,7 1000 40,4 36,1-44,7 1670 38,3 34,8-41,7

60-69 344 40,5 34,4-46,6 683 39,7 34,7-44,6 1027 40,1 36,0-44,1

Total 1808 40,0 36,5-43,4 2951 43,2 39,8-46,5 4759 41,5 38,7-44,3


Evită consumul de bucate gătite în afara casei



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 27,8 21,4-34,1 512 38,7 32,9-44,4 837 32,8 28,2-37,4

30-44 469 37,1 31,3-42,9 756 36,8 32,2-41,3 1225 37,0 32,9-41,0

45-59 670 39,3 34,2-44,4 1000 46,3 42,0-50,5 1670 42,9 39,3-46,6

60-69 344 45,3 38,6-52,0 683 47.9 43,1-52,8 1027 46,6 42,1-51,2

Total 1808 35,1 31,4-38,9 2951 41,3 38,1-44,5 4759 38,1 35,2-41,0

Întreprind alte măsuri pentru a controla în mod specific consumul lor de sare



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 0,0 0,0-0,0 512 0,2 0,0-0,4 837 0,1 0,0-0,2

30-44 469 0,0 0,0-0,0 756 0,7 0,0-1,4 1225 0,3 0,0-0,6

45-59 670 0,1 0,0-0,4 1000 0,4 0,0-0,8 1670 0,3 0,0-0,5

60-69 344 0,3 0,0-0,9 683 0,0 0,0-0,0 1027 0,2 0,0-0,4

Total 1808 0,1 0,0-0,1 2951 0,4 0,1-0,6 4759 0,2 0,1-0,3


Evită consumul de bucate gătite în afara casei



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 27,8 21,4-34,1 512 38,7 32,9-44,4 837 32,8 28,2-37,4

30-44 469 37,1 31,3-42,9 756 36,8 32,2-41,3 1225 37,0 32,9-41,0

45-59 670 39,3 34,2-44,4 1000 46,3 42,0-50,5 1670 42,9 39,3-46,6

60-69 344 45,3 38,6-52,0 683 47.9 43,1-52,8 1027 46,6 42,1-51,2

Total 1808 35,1 31,4-38,9 2951 41,3 38,1-44,5 4759 38,1 35,2-41,0

Întreprind alte măsuri pentru a controla în mod specific consumul lor de sare



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 325 0,0 0,0-0,0 512 0,2 0,0-0,4 837 0,1 0,0-0,2

30-44 469 0,0 0,0-0,0 756 0,7 0,0-1,4 1225 0,3 0,0-0,6

45-59 670 0,1 0,0-0,4 1000 0,4 0,0-0,8 1670 0,3 0,0-0,5

60-69 344 0,3 0,0-0,9 683 0,0 0,0-0,0 1027 0,2 0,0-0,4

Total 1808 0,1 0,0-0,1 2951 0,4 0,1-0,6 4759 0,2 0,1-0,3


Activitatea fizică

Introducere Activitatea (sau inactivitatea) fizică a populației poate fi descrisă prin diferite modalități. Cele mai obişnuite două modalități sunt:

1. estimarea mediei sau medianei activității fizice a populației, utilizând indicatorul continuu, cum ar fi echivalentul metabolic al timpului (MET)-minute pe săptămână sau timpul petrecut în activitate fizică,

2. clasificarea anumitor cote ale populației în grupuri specifice prin stabilirea limitelor de separare pentru anumite cantități de activitate fizică

La analiza datelor GPAQ au fost utilizați atât indicatorii continui, cât şi indicatorii de categorie.

MET MET este utilizat frecvent pentru exprimarea intensității activității fizice, precum şi pentru analiza datelor din GPAQ.

Aplicarea valorilor MET pentru nivelele de activitate fizică ne permite să calculăm activitatea fizică totală. MET este raportul dintre rata metabolică pe durata muncii persoanei şi rata metabolică în stare de repaus. Un MET se defineşte ca costul energiei în poziția de şezut liniştit şi este echivalent consumului de energie de 1 kcal/kg/oră. Pentru analiza datelor GPAQ au fost adoptate liniile directoare existente. Conform estimărilor, consumul de energie al persoanei este de patru ori mai mare în situația de activitate moderată şi de opt ori mai mare în situația de activitate viguroasă, în comparație cu poziția de şezut liniştit.

De aceea, pentru calcularea activității fizice totale a persoanei utilizând datele GPAQ, au fost folosite următoarele valori:


Muncă Valoarea MET moderată = 4,0


Transport Valoarea MET la ciclism sau mersul pe jos = 4,0

Recreere Valoarea MET moderată = 4,0



Recomandările OMS privind activitatea fizică pentru sănătate

Pentru calcularea indicatorilor de categorie privind volumul recomandat de activitate fizică pentru sănătate, au fost luate în considerare timpul total petrecut în activitate fizică pe parcursul unei săptămâni obişnuite şi intensitatea activității fizice.

Pe parcursul săptămânii, o persoană adultă trebuie să facă cel puțin (inclusiv activitatea la locul de muncă, de deplasare dintr-un loc în altul şi în timpul liber):

• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată sau

• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau

• O combinație echivalentă a activității fizice moderate şi viguroase care să ajungă la cel puțin 600 MET-minute.

Fostele recomandări cu scop de comparare

Tabelele care prezintă limitele de separare din fostele recomandări sunt, de asemenea, incluse în analiza datelor GPAQ în scop de comparare.

Cele trei nivele de activitate fizică sugerate pentru clasificarea populației sunt jos, moderat şi înalt. Criteriile pentru aceste trei nivele sunt arătate în cele ce urmează.

Înalt În această categorie sunt incluse persoanele care întrunesc oricare din următoarele criterii:

• cel puțin 3 zile de activitate fizică viguroasă, atingând minimul de cel puțin 1500 MET-minute/săptămână sau

• 7 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activități de intensitate moderată sau viguroasă, atingând minimul de cel puțin 3000 MET-minute/săptămână.

ModeratÎn această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc criteriile pentru categoria „înalt”, dar care corespund următoarelor criterii:

• 3 sau mai multe zile de activitate fizică viguroasă de cel puțin 20 de minute pe zi sau

• 5 sau mai multe zile de activitate fizică moderată sau de mers pe jos de cel puțin 30 de minute pe zi sau

• 5 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activitate fizică de intensitate moderată ori viguroasă, ajungând la un minim de cel puțin 600 MET-minute/săptămână.

Jos În această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc nici unul din criteriile menționate mai sus.


Recomandările OMS privind activitatea fizică pentru sănătate

Pentru calcularea indicatorilor de categorie privind volumul recomandat de activitate fizică pentru sănătate, au fost luate în considerare timpul total petrecut în activitate fizică pe parcursul unei săptămâni obişnuite şi intensitatea activității fizice.

Pe parcursul săptămânii, o persoană adultă trebuie să facă cel puțin (inclusiv activitatea la locul de muncă, de deplasare dintr-un loc în altul şi în timpul liber):

• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată sau

• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau

• O combinație echivalentă a activității fizice moderate şi viguroase care să ajungă la cel puțin 600 MET-minute.

Fostele recomandări cu scop de comparare

Tabelele care prezintă limitele de separare din fostele recomandări sunt, de asemenea, incluse în analiza datelor GPAQ în scop de comparare.

Cele trei nivele de activitate fizică sugerate pentru clasificarea populației sunt jos, moderat şi înalt. Criteriile pentru aceste trei nivele sunt arătate în cele ce urmează.

Înalt În această categorie sunt incluse persoanele care întrunesc oricare din următoarele criterii:

• cel puțin 3 zile de activitate fizică viguroasă, atingând minimul de cel puțin 1500 MET-minute/săptămână sau

• 7 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activități de intensitate moderată sau viguroasă, atingând minimul de cel puțin 3000 MET-minute/săptămână.

ModeratÎn această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc criteriile pentru categoria „înalt”, dar care corespund următoarelor criterii:

• 3 sau mai multe zile de activitate fizică viguroasă de cel puțin 20 de minute pe zi sau

• 5 sau mai multe zile de activitate fizică moderată sau de mers pe jos de cel puțin 30 de minute pe zi sau

• 5 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activitate fizică de intensitate moderată ori viguroasă, ajungând la un minim de cel puțin 600 MET-minute/săptămână.

Jos În această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc nici unul din criteriile menționate mai sus.


Nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate

DescriereaProcentul respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (respondenții care fac mai puțin de 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul ei)

Întrebările din instrument • Activitatea fizică la locul de muncă• Deplasarea dintr-un loc în altul• Activitățile de recreere




nNu


IÎ 95% nNu


IÎ 95% nNu


IÎ 95%

18-29 316 8,3 4,2-12,4 505 10,3 6,9-13,8 821 9,2 6,5-11,9

30-44 459 11,0 7,3-14,8 731 7,6 5,4-9,7 1190 9,4 7,2-11,7

45-59 638 12,2 9,2-15,3 967 8,4 6,4-10,5 1605 10,3 8,4-12,1

60-69 330 14,5 10,4-18,7 662 14,7 11,3-18,1 992 14,6 12,0-17,3

18-69 1743 10,7 8,5-12,9 2865 9,4 7,7-11,1 4608 10,1 8,6-11,5



nNu


IÎ 95% nNu


IÎ 95% nNu


IÎ 95%

Rural 750 9,3 5,8-12,8 1176 8,0 5,3-10,6 1926 8,7 6,5-10,9

Urban 993 12,1 9,5-14,8 1689 11,0 8,9-13,1 2682 11,6 9,8-13,4

Total 1743 10,7 8,5-12,9 2865 9,4 7,7-11,1 4608 10,1 8,6-11,5


Nivelele activității fizice totale conform fostelor recomandări

DescriereaProcentul respondenților clasificați în trei categorii de activitate fizică totală conform fostelor recomandări


• Activitatea fizică la locul de muncă

• Deplasarea dintr-un loc în altul

• Activitățile de recreere

Nivelul activității fizice totale conform fostelor recomandări


Femei

n Jos (%) IÎ 95% Moderat (%) IÎ 95% Înalt (%) IÎ 95%

18-29 505 11,3 7,8-14,9 35,8 30,6-41,0 52,9 47,5-58,2

30-44 731 9,0 6,6-11,4 27,7 23,7-31,8 63,3 58,8-67,9

45-59 967 10,2 8,0-12,4 23,9 20,8-27,1 65,9 61,9-69,9

60-69 662 17,2 13,5-20,9 26,6 22,6-30,6 56,2 51,3-61,1

18-69 2865 10,9 9,1-12,7 29,2 26,7-31,6 59,9 56,9-62,9



Ambele sexe


18-29 821 10,6 7,8-13,5 28,8 24,5-33,2 60,5 55,9-65,2

30-44 1190 11,4 8,9-13,9 23,0 20,1-25,9 65,6 62,1-69,1

45-59 1605 12,4 10,2-14,7 22,2 19,4-25,0 65,3 61,7-69,0

60-69 992 17,1 14,3-20,0 23,5 20,0-27,1 59,3 55,2-63,5

18-69 4608 12,0 10,4-13,5 24,8 22,6-27,1 63,2 60,4-65,9


Activitatea fizică totală (media)

DescriereaMedia minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi





Media minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Mediaminutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 316 299,2 259,2-339,3 505 206,7 181,8-231,6 821 256,3 229,7-283,0

30-44 459 333,5 301,5-365,5 731 277,4 253,6-301,2 1190 307,8 285,8-329,7

45-59 638 323,5 292,4-354,5 967 295,8 270,5-321,1 1605 309,0 286,3-331,7

60-69 330 271,7 239,5-304,0 662 238,6 211,8-265,4 992 254,9 232,3-277.5

18-69 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 750 361,7 324,6-398,8 1176 318,6 290,0-347,1 1926 341,0 312,1-369,8

Urban 993 259,7 235,4-283,9 1689 187,3 171,9-202,8 2682 224,6 207,6-241,6

Total 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6

Activitatea fizică totală (mediana)

DescriereaMediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi


Mediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 282,9 60,0-462,9 505 120,0 40,0-317,1 821 171,4 60,0-390,0

30-44 459 317,1 62,1-524,3 731 220,0 60,0-445,7 1190 270,0 60,0-480,0

45-59 638 300,0 60,0-514,3 967 240,0 60,0-437,1 1605 270,0 60,0-471,4

60-69 330 180,0 60,0-428,6 662 171,4 40,0-381,4 992 180,0 48,6-398,6

18-69 1743 282,9 60,0-480,0 2865 180,0 60,0-402,9 4608 228,6 60,0-445,7


Nivelele activității fizice totale conform fostelor recomandări

DescriereaProcentul respondenților clasificați în trei categorii de activitate fizică totală conform fostelor recomandări







Femei


18-29 505 11,3 7,8-14,9 35,8 30,6-41,0 52,9 47,5-58,2

30-44 731 9,0 6,6-11,4 27,7 23,7-31,8 63,3 58,8-67,9

45-59 967 10,2 8,0-12,4 23,9 20,8-27,1 65,9 61,9-69,9

60-69 662 17,2 13,5-20,9 26,6 22,6-30,6 56,2 51,3-61,1

18-69 2865 10,9 9,1-12,7 29,2 26,7-31,6 59,9 56,9-62,9



Ambele sexe


18-29 821 10,6 7,8-13,5 28,8 24,5-33,2 60,5 55,9-65,2

30-44 1190 11,4 8,9-13,9 23,0 20,1-25,9 65,6 62,1-69,1

45-59 1605 12,4 10,2-14,7 22,2 19,4-25,0 65,3 61,7-69,0

60-69 992 17,1 14,3-20,0 23,5 20,0-27,1 59,3 55,2-63,5

18-69 4608 12,0 10,4-13,5 24,8 22,6-27,1 63,2 60,4-65,9


Activitatea fizică totală (media)

DescriereaMedia minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi








nMedia

minutelorIÎ 95% n

Mediaminutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 316 299,2 259,2-339,3 505 206,7 181,8-231,6 821 256,3 229,7-283,0

30-44 459 333,5 301,5-365,5 731 277,4 253,6-301,2 1190 307,8 285,8-329,7

45-59 638 323,5 292,4-354,5 967 295,8 270,5-321,1 1605 309,0 286,3-331,7

60-69 330 271,7 239,5-304,0 662 238,6 211,8-265,4 992 254,9 232,3-277.5

18-69 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 750 361,7 324,6-398,8 1176 318,6 290,0-347,1 1926 341,0 312,1-369,8

Urban 993 259,7 235,4-283,9 1689 187,3 171,9-202,8 2682 224,6 207,6-241,6

Total 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6

Activitatea fizică totală (mediana)

DescriereaMediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi


Mediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 282,9 60,0-462,9 505 120,0 40,0-317,1 821 171,4 60,0-390,0

30-44 459 317,1 62,1-524,3 731 220,0 60,0-445,7 1190 270,0 60,0-480,0

45-59 638 300,0 60,0-514,3 967 240,0 60,0-437,1 1605 270,0 60,0-471,4

60-69 330 180,0 60,0-428,6 662 171,4 40,0-381,4 992 180,0 48,6-398,6

18-69 1743 282,9 60,0-480,0 2865 180,0 60,0-402,9 4608 228,6 60,0-445,7


Activitatea fizică pe domenii specifice (media)

DescriereaMedia minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber


Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Bărbați)


La locul de muncă La deplasarea dintr-un loc în altul În timpul liber

nMedia

minutelor IÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 316 202,3 169,0-235,5 316 74,1 62,6-85,7 316 22,8 10,5-35,1

30-44 459 249,2 220,0-278,4 459 76,7 67,2-86,1 459 7,7 3,7-11,7

45-59 638 235,3 207,6-263,0 638 85,1 75,8-94,4 638 3,1 1,4-4,7

60-69 330 181,1 152,9-209,2 330 87,1 75,9-98,3 330 3,6 0,7-6,4

18-69 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 750 271,0 237,7-304,2 750 84,3 74,6-94,0 750 6,4 3,0-9,9

Urban 993 169,7 150,7-188,7 993 72,7 65,8-79,7 993 17,2 8,2-26,3

Total 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3

Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Femei)



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 505 125,0 104,6-145,4 505 76,9 65,9-88,0 505 4,8 3,1-6,5

30-44 731 194,5 173,0-215,9 731 79,1 70,0-88,2 731 3,8 1,5-6,2

45-59 967 204,8 183,6-226,0 967 88,7 78,8-98,7 967 2,3 1,3-3,2

60-69 662 162,4 139,7-185,0 662 74,4 64,1-84,7 662 1,8 0,8-2,8

18-69 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 1176 226,8 203,1-250,5 1176 90,0 78,7-101,2 1176 1,8 0,5-3,1

Urban 1689 111,2 96,8-125,6 1689 70,8 64,7-76,8 1689 5,3 4,0-6,6

Total 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4


Activitatea fizică pe domenii specifice (media)

DescriereaMedia minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber





nMedia

minutelor IÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 316 202,3 169,0-235,5 316 74,1 62,6-85,7 316 22,8 10,5-35,1

30-44 459 249,2 220,0-278,4 459 76,7 67,2-86,1 459 7,7 3,7-11,7

45-59 638 235,3 207,6-263,0 638 85,1 75,8-94,4 638 3,1 1,4-4,7

60-69 330 181,1 152,9-209,2 330 87,1 75,9-98,3 330 3,6 0,7-6,4

18-69 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 750 271,0 237,7-304,2 750 84,3 74,6-94,0 750 6,4 3,0-9,9

Urban 993 169,7 150,7-188,7 993 72,7 65,8-79,7 993 17,2 8,2-26,3

Total 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3




nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 505 125,0 104,6-145,4 505 76,9 65,9-88,0 505 4,8 3,1-6,5

30-44 731 194,5 173,0-215,9 731 79,1 70,0-88,2 731 3,8 1,5-6,2

45-59 967 204,8 183,6-226,0 967 88,7 78,8-98,7 967 2,3 1,3-3,2

60-69 662 162,4 139,7-185,0 662 74,4 64,1-84,7 662 1,8 0,8-2,8

18-69 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 1176 226,8 203,1-250,5 1176 90,0 78,7-101,2 1176 1,8 0,5-3,1

Urban 1689 111,2 96,8-125,6 1689 70,8 64,7-76,8 1689 5,3 4,0-6,6

Total 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4


Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Ambele sexe)



nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

18-29 821 166,4 144,8-188,1 821 75,4 67,1-83,8 821 14,5 7,7-21,3

30-44 1190 224,1 203,7-244,4 1190 77,8 70,5-85,0 1190 5,9 3,5-8,3

45-59 1605 219,4 199,2-239,6 1605 87,0 79,6-94,4 1605 2,7 1,7-3,6

60-69 992 171,6 151,6-191,6 992 80,7 73,0-88,3 992 2,7 1,2-4,2

18-69 4608 198,0 183,0-213,1 4608 79,8 74,6-84,9 4608 7,7 5,1-10,2

Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Ambele sexe)


nMedia

minutelorIÎ 95% n

Media minutelor

IÎ 95% nMedia

minutelorIÎ 95%

Rural 1926 249,7 224,5-275,0 1926 87,0 78,3-95,7 1926 4,2 2,3-6,1

Urban 2682 141,3 127,1-155,6 2682 71,8 66,5-77,1 2682 11,4 6,6-16,2

Total 4608 198,0 183,0-213,1 4608 79,8 74,6-84,9 4608 7,7 5,1-10,2


Activitatea fizică pe domenii specifice (mediana)

DescriereaMediana minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber în medie pe zi





Mediana minutelor de activitate fizică la locul de muncă în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-quartilic

(P25-P75)

18-29 316 145,7 0,0-377,1 505 0,0 0,0-214,3 821 42,9 0,0-308,6

30-44 459 205,7 0,0-420,0 731 128,6 0,0-360,0 1190 171,4 0,0-411,4

45-59 638 214,3 0,0-411,4 967 154,3 0,0-360,0 1605 180,0 0,0-411,4

60-69 330 85,7 0,0-308,6 662 0,0 0,0-308,6 992 68,6 0,0-308,6

18-69 1743 171,4 0,0-411,4 2865 68,6 0,0-334,3 4608 120,0 0,0-360,0

Mediana minutelor de activitate fizică la deplasarea dintr-un loc în altul în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 60,0 21,4-120,0 505 51,4 25,7-90,0 821 60,0 25,7-102,9

30-44 459 60,0 20,0-120,0 731 60,0 28,6-90,0 1190 60,0 25,0-102,9

45-59 638 60,0 20,0-120,0 967 60,0 25,7-120,0 1605 60,0 21,4-120,0

60-69 330 60,0 20,0-120,0 662 42,9 20,0-90,0 992 60,0 20,0-120,0

18-69 1743 60,0 20,0-120,0 2865 60,0 25,7-102,9 4608 60,0 25,0-120,0

Mediana minutelor de activitate fizică în timpul liber în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 0,0 0,0-17,1 505 0,0 0,0-0,0 821 0,0 0,0-0,0

30-44 459 0,0 0,0-0,0 731 0,0 0,0-0,0 1190 0,0 0,0-0,0

45-59 638 0,0 0,0-0,0 967 0,0 0,0-0,0 1605 0,0 0,0-0,0

60-69 330 0,0 0,0-0,0 662 0,0 0,0-0,0 992 0,0 0,0-0,0

18-69 1743 0,0 0,0-0,0 2865 0,0 0,0-0,0 4608 0,0 0,0-0,0


Activitatea fizică pe domenii specifice (mediana)

DescriereaMediana minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber în medie pe zi





Mediana minutelor de activitate fizică la locul de muncă în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor


(P25-P75)

18-29 316 145,7 0,0-377,1 505 0,0 0,0-214,3 821 42,9 0,0-308,6

30-44 459 205,7 0,0-420,0 731 128,6 0,0-360,0 1190 171,4 0,0-411,4

45-59 638 214,3 0,0-411,4 967 154,3 0,0-360,0 1605 180,0 0,0-411,4

60-69 330 85,7 0,0-308,6 662 0,0 0,0-308,6 992 68,6 0,0-308,6

18-69 1743 171,4 0,0-411,4 2865 68,6 0,0-334,3 4608 120,0 0,0-360,0

Mediana minutelor de activitate fizică la deplasarea dintr-un loc în altul în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 60,0 21,4-120,0 505 51,4 25,7-90,0 821 60,0 25,7-102,9

30-44 459 60,0 20,0-120,0 731 60,0 28,6-90,0 1190 60,0 25,0-102,9

45-59 638 60,0 20,0-120,0 967 60,0 25,7-120,0 1605 60,0 21,4-120,0

60-69 330 60,0 20,0-120,0 662 42,9 20,0-90,0 992 60,0 20,0-120,0

18-69 1743 60,0 20,0-120,0 2865 60,0 25,7-102,9 4608 60,0 25,0-120,0

Mediana minutelor de activitate fizică în timpul liber în medie pe zi



nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

nMediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic (P25-P75)

18-29 316 0,0 0,0-17,1 505 0,0 0,0-0,0 821 0,0 0,0-0,0

30-44 459 0,0 0,0-0,0 731 0,0 0,0-0,0 1190 0,0 0,0-0,0

45-59 638 0,0 0,0-0,0 967 0,0 0,0-0,0 1605 0,0 0,0-0,0

60-69 330 0,0 0,0-0,0 662 0,0 0,0-0,0 992 0,0 0,0-0,0

18-69 1743 0,0 0,0-0,0 2865 0,0 0,0-0,0 4608 0,0 0,0-0,0


Fără activitate fizică pe domenii

DescriereaProcentul respondenților fără activitate fizică la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber


• Activitatea la locul de muncă



Fără activitate fizică la locul de muncă



n

Fără activitate

la locul de muncă

(%)

IÎ 95% n

Fără activitate

la locul de muncă

(%)

IÎ 95% n

Fără activitate la locul de muncă (%)

IÎ 95%

18-29 316 40,4 33,3-47,4 505 54,8 48,9-60,6 821 47,0 41,8-52,3

30-44 459 38,0 32,5-43,4 731 42,8 37,7-47,8 1190 40,2 36,1-44,3

45-59 638 39,6 34,2-45,0 967 39,5 34,8-44,2 1605 39,5 35,3-43,8

60-69 330 43,3 36,4-50,1 662 50,2 44,7-55,8 992 46,8 42,0-51,6

18-69 1743 39,7 35,6-43,8 2865 46,5 43,0-50,0 4608 43,0 39,7-46,3

Fără activitate fizică la deplasarea dintr-un loc în altul



n

Fără activitate la deplasarea dintr-un loc în altul (%)

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 316 14,1 8,9-19,3 505 5,4 3,1-7,8 821 10,1 7,1-13,0

30-44 459 16,3 11,8-20,7 731 7,2 4,8-9,7 1190 12,1 9,3-14,9

45-59 638 14,1 10,7-17,5 967 7,6 5,5-9,8 1605 10,7 8,7-12,7

60-69 330 15,9 11,5-20,3 662 10,4 7,8-13,0 992 13,1 10,5-15,6

18-69 1743 14,9 12,2-17,6 2865 7,1 5,7-8,4 4608 11,1 9,5-12,8

Fără activitate fizică în timpul liber



n

Fără activitate în timpul liber (%)

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 316 68,3 61,3-75,3 505 84,6 79,6-89,6 821 75,9 71,2-80,6

30-44 459 82,8 78,8-86,7 731 91,7 89,6-93,7 1190 86,9 84,5-89,3

45-59 638 92,4 90,0-94,8 967 92,7 90,6-94,7 1605 92,6 91,0-94,1

60-69 330 94,2 91,4-97,0 662 94,9 93,0-96,8 992 94,5 92,8-96,3

18-69 1743 81,1 77,9-84,3 2865 89,9 88,0-91,9 4608 85,4 83,4-87,4


Structura activității fizice totale

DescriereaCota activității fizice la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber în structura totală a activității fizice

Întrebările din instrument • Activitatea la locul de muncă• Deplasarea dintr-un loc în altul• Activitățile de recreere



Bărbați

nActivitatea la locul de muncă (%)

IÎ 95%

Activitatea la deplasarea

dintr-un loc în altul (%)

IÎ 95%Activitatea în timpul liber (%)

IÎ 95%

18-29 301 46,5 40,6-52,3 43,8 38,7-48,9 9,7 6,6-12,9

30-44 432 53,6 48,9-58,4 41,4 36,9-45,9 5,0 3,4-6,6

45-59 595 52,7 48,1-57,3 45,3 40,7-49,8 2,0 1,0-2,9

60-69 294 47,1 41,5-52,7 51,5 45,9-57,0 1,4 0,5-2,3

18-69 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0


Bărbați


IÎ 95%

Activitatea la deplasarea dintr-un loc în altul (%)


IÎ 95%

Rural 704 59,0 53,8-64,2 38,5 33,5-43,5 2,6 1,5-3,6

Urban 918 40,7 36,9-44,6 50,3 46,8-53,7 9,0 6,5-11,5

Total 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0



Femei


IÎ 95%




IÎ 95%

18-29 484 34,7 30,2-39,3 61,2 56,8-65,5 4,1 2,8-5,5

30-44 710 47,0 42,6-51,3 50,2 45,9-54,5 2,8 1,8-3,8

45-59 928 49,3 45,2-53,5 49,1 44,9-53,2 1,6 0,8-2,3

60-69 613 42,8 38,0-47,6 55,8 51,1-60,4 1,4 0,6-2,3

18-69 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3


Femei


IÎ 95%




IÎ 95%

Rural 1134 55,1 50,7-59,4 44,0 39,7-48,2 1,0 0,4-1,5

Urban 1601 30,3 26,9-33,8 65,0 61,7-68,4 4,6 3,6-5,7

Total 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3



DescriereaCota activității fizice la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber în structura totală a activității fizice




Bărbați


IÎ 95%




IÎ 95%

18-29 301 46,5 40,6-52,3 43,8 38,7-48,9 9,7 6,6-12,9

30-44 432 53,6 48,9-58,4 41,4 36,9-45,9 5,0 3,4-6,6

45-59 595 52,7 48,1-57,3 45,3 40,7-49,8 2,0 1,0-2,9

60-69 294 47,1 41,5-52,7 51,5 45,9-57,0 1,4 0,5-2,3

18-69 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0


Bărbați


IÎ 95%



IÎ 95%

Rural 704 59,0 53,8-64,2 38,5 33,5-43,5 2,6 1,5-3,6

Urban 918 40,7 36,9-44,6 50,3 46,8-53,7 9,0 6,5-11,5

Total 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0



Femei


IÎ 95%




IÎ 95%

18-29 484 34,7 30,2-39,3 61,2 56,8-65,5 4,1 2,8-5,5

30-44 710 47,0 42,6-51,3 50,2 45,9-54,5 2,8 1,8-3,8

45-59 928 49,3 45,2-53,5 49,1 44,9-53,2 1,6 0,8-2,3

60-69 613 42,8 38,0-47,6 55,8 51,1-60,4 1,4 0,6-2,3

18-69 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3


Femei


IÎ 95%




IÎ 95%

Rural 1134 55,1 50,7-59,4 44,0 39,7-48,2 1,0 0,4-1,5

Urban 1601 30,3 26,9-33,8 65,0 61,7-68,4 4,6 3,6-5,7

Total 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3




Ambele sexe


IÎ 95%



IÎ 95%

18-29 785 41,0 36,8-45,2 51,9 48,1-55,7 7,1 5,1-9,1

30-44 1142 50,5 46,9-54,1 45,5 42,1-49,0 4,0 2,9-5,0

45-59 1523 50,9 47,2-54,7 47,3 43,6-51,0 1,8 1,2-2,4

60-69 907 44,9 41,0-48,9 53,7 49,8-57,5 1,4 0,8-2,1

18-69 4357 46,8 44,0-49,6 49,0 46,4-51,6 4,2 3,4-5,0


Ambele sexe


IÎ 95%



IÎ 95%

Rural 1838 57,1 52,8-61,3 41,2 37,0-45,3 1,8 1,2-2,4

Urban 2519 35,6 32,5-38,7 57,5 54,7-60,2 6,9 5,3-8,4

Total 4357 46,8 44,0-49,6 49,0 46,4-51,6 4,2 3,4-5,0

Fără activitate fizică viguroasă

DescriereaProcentul respondenților ne angajați în activitate fizică viguroasă


Neangajați în activitate fizică viguroasă



n

Neangajați în activitate

viguroasă (%)

IÎ 95% n


viguroasă (%)

IÎ 95% n


viguroasă (%)

IÎ 95%

18-29 316 61,7 55,0-68,5 505 90,8 87,2-94,4 821 75,2 70,9-79,5

30-44 459 64,6 59,4-69,9 731 86,0 82,9-89,1 1190 74,4 71,0-77,9

45-59 638 68,2 63,6-72,8 967 81,3 77,7-84,9 1605 75,0 72,0-78,1

60-69 330 77,6 71,9-83,3 662 88,8 85,3-92,2 992 83,3 79,9-86,7

18-69 1743 65,7 62,2-69,1 2865 86,5 84,5-88,4 4608 75,7 73,5-77,9


Sedentarismul DescriereaMinute petrecute în activități sedentare într-o zi obişnuită


• Comportamentul sedentar

Minute petrecute în activități sedentare în medie pe zi

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n Media minutelor IÎ 95%Mediana

minutelor

Intervalul inter-

quartilic

(P25-P75)18-29 325 203,4 174,7-232,2 180,0 60,0-300,0

30-44 469 151,3 136,9-165,8 120,0 60,0-240,0

45-59 668 154,9 142,1-167,8 120,0 60,0-180,0

60-69 344 180,5 162,3-198,6 120,0 80,0-240,0

18-69 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0


Bărbați

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)

Rural 801 127,5 115,0-140,0 60,0 0-90,0

Urban 1005 226,7 205,2-248,2 120,0 0-180,0

Total 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0



Femei

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)

18-29 512 211,9 184,1-239,6 180,0 80,0-300,0

30-44 754 159,3 146,9-171,7 120,0 60,0-240,0

45-59 1000 149,8 139,9-159,7 120,0 60,0-180,0

60-69 682 171,0 157,6-184,3 120,0 60,0-240,0

18-69 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0


Rural/ Urban

Femei


minutelor


(P25-P75)Rural 1220 134,9 123,2-146,6 120,0 60,0-180,0

Urban 1728 218,7 200,0-237,4 180,0 120,0-300,0

Total 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0


Sedentarismul DescriereaMinute petrecute în activități sedentare într-o zi obişnuită


• Comportamentul sedentar


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați


minutelor

Intervalul inter-

quartilic

(P25-P75)18-29 325 203,4 174,7-232,2 180,0 60,0-300,0

30-44 469 151,3 136,9-165,8 120,0 60,0-240,0

45-59 668 154,9 142,1-167,8 120,0 60,0-180,0

60-69 344 180,5 162,3-198,6 120,0 80,0-240,0

18-69 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0


Bărbați

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)

Rural 801 127,5 115,0-140,0 60,0 0-90,0

Urban 1005 226,7 205,2-248,2 120,0 0-180,0

Total 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0



Femei

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)

18-29 512 211,9 184,1-239,6 180,0 80,0-300,0

30-44 754 159,3 146,9-171,7 120,0 60,0-240,0

45-59 1000 149,8 139,9-159,7 120,0 60,0-180,0

60-69 682 171,0 157,6-184,3 120,0 60,0-240,0

18-69 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0


Rural/ Urban

Femei


minutelor


(P25-P75)Rural 1220 134,9 123,2-146,6 120,0 60,0-180,0

Urban 1728 218,7 200,0-237,4 180,0 120,0-300,0

Total 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0




Ambele sexe

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)18-29 837 207,3 183,3-231,4 180,0 60,0-300,0

30-44 1223 155,0 144,6-165,4 120,0 60,0-240,0

45-59 1668 152,3 143,4-161,1 120,0 60,0-180,0

60-69 1026 175,7 163,7-187,6 120,0 60,0-240,0

18-69 4754 174,0 163,3-184,8 120,0 60,0-240,0


Ambele sexe

nMedia

minutelorIÎ 95%

Mediana minutelor


(P25-P75)Rural 2021 131,0 120,7-141,3 120,0 60,0-180,0

Urban 2733 222,8 204,9-240,7 180,0 120,0-300,0

Total 4754 174,0 163,3-184,8 120,0 60,0-240,0



Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul

DescriereaMăsurătorile tensiunii arteriale şi diagnosticul printre toți respondenții


• Ați măsurat cândva tensiunea arterială la un medic sau un alt lucrător medical?

• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?

• Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?



Bărbați

nNiciodată măsurată

(%) IÎ 95%

Măsurată, nediagnosticată

(%) IÎ 95%

Diagnosticată, dar nu în ultimele

12 luni (%) IÎ 95%I

Diagnosticată în ultimele 12 luni

(%) IÎ 95%

18-29 325 14,1 9,2-19,0 80,2 74,6-85,7 1,1 0,0-2,2 4,6 1,6-7,7

30-44 469 10,5 7,0-14,0 73,4 68,7-78,2 6,5 4,0-9,1 9,5 6,6-12,4

45-59 668 7,8 5,5-10,1 60,6 55,4-65,7 4,7 2,8-6,7 26,9 22,3-31,5

60-69 344 7,4 4,1-10,6 43,6 37,7-49,4 6,5 3,7-9,3 42,6 37,0-48,2

18-69 1806 10,8 8,6-13,0 69,8 66,7-73,0 4,2 3,0-5,3 15,2 13,2-17,2



Femei


(%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Diagnosticată, dar nu în

ultimele 12 luni (%)

IÎ 95%Diagnosticată în ultimele 12

luni (%)IÎ 95%

18-29 511 7,6 5,0-10,2 82,6 78,7-86,4 4,0 1,8-6,2 5,8 3,0-8,6

30-44 754 5,8 3,8-7,7 78,2 74,6-81,8 4,3 2,6-6,1 11,7 9,1-14,4

45-59 1000 5,1 3,5-6,7 54,3 50,5-58,1 4,1 2,8-5,4 36,5 33,0-40,0

60-69 682 3,7 2,0-5,5 33,1 29,2-37,1 6,9 4,8-9,1 56,2 52,0-60,3

18-69 2947 6,0 4,6-7,3 68,0 65,7-70,3 4,4 3,4-5,4 21,6 19,8-23,4




DescriereaMăsurătorile tensiunii arteriale şi diagnosticul printre toți respondenții


• Ați măsurat cândva tensiunea arterială la un medic sau un alt lucrător medical?

• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?




Bărbați


(%) IÎ 95%


(%) IÎ 95%

Diagnosticată, dar nu în ultimele

12 luni (%) IÎ 95%I

Diagnosticată în ultimele 12 luni

(%) IÎ 95%

18-29 325 14,1 9,2-19,0 80,2 74,6-85,7 1,1 0,0-2,2 4,6 1,6-7,7

30-44 469 10,5 7,0-14,0 73,4 68,7-78,2 6,5 4,0-9,1 9,5 6,6-12,4

45-59 668 7,8 5,5-10,1 60,6 55,4-65,7 4,7 2,8-6,7 26,9 22,3-31,5

60-69 344 7,4 4,1-10,6 43,6 37,7-49,4 6,5 3,7-9,3 42,6 37,0-48,2

18-69 1806 10,8 8,6-13,0 69,8 66,7-73,0 4,2 3,0-5,3 15,2 13,2-17,2



Femei


(%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%




luni (%)IÎ 95%

18-29 511 7,6 5,0-10,2 82,6 78,7-86,4 4,0 1,8-6,2 5,8 3,0-8,6

30-44 754 5,8 3,8-7,7 78,2 74,6-81,8 4,3 2,6-6,1 11,7 9,1-14,4

45-59 1000 5,1 3,5-6,7 54,3 50,5-58,1 4,1 2,8-5,4 36,5 33,0-40,0

60-69 682 3,7 2,0-5,5 33,1 29,2-37,1 6,9 4,8-9,1 56,2 52,0-60,3

18-69 2947 6,0 4,6-7,3 68,0 65,7-70,3 4,4 3,4-5,4 21,6 19,8-23,4




Ambele sexe


(%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%




luni (%)IÎ 95%

18-29 836 11,1 8,1-14,1 81,3 77,8-84,7 2,5 1,3-3,6 5,2 3,1-7,3

30-44 1223 8,3 6,1-10,5 75,6 72,5-78,8 5,5 4,0-7,1 10,5 8,5-12,6

45-59 1668 6,4 4,9-7,9 57,3 53,9-60,7 4,4 3,2-5,6 31,9 28,8-35,0

60-69 1026 5,5 3,7-7,4 38,3 34,8-41,8 6,7 4,9-8,5 49,4 45,9-53,0

18-69 4753 8,5 7,1-9,9 69,0 66,8-71,1 4,3 3,5-5,1 18,3 16,8-19,8

Tratamentul tensiunii arteriale printre cei diagnosticați

DescriereaRezultatele tratamentului tensiunii arteriale ridicate printre respondenții diagnosticați anterior cu tensiune arterială ridicată

Întrebările din instrument • Ați măsurat cândva tensiunea arterială la un medic sau un alt lucrător

medical?• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți

tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?• Pe parcursul ultimelor două săptămâni, ați primit careva medicamente

pentru tensiunea arterială ridicată, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

Actualmente primesc medicamente pentru tensiunea arterială ridicată prescrise de un medic sau alt

lucrător medical printre cei diagnosticați



nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95%

18-29 18 8,0 0,0-19,4 42 24,8 6,0-43,6 60 18,0 5,0-30,9

30-44 78 27,2 15,9-38,5 113 18,1 9,5-26,7 191 23,0 16,1-29,9

45-59 209 48,3 39,4-57,3 397 58,0 51,9-64,1 606 54,0 48,8-59,2

60-69 172 53,9 45,2-62,7 424 73,6 68,4-78,8 596 65,1 60,1-70,1

18-69 477 40,1 34,1-46,1 976 50,8 46,1-55,5 1453 46,1 42,3-49,8


Sfaturi referitor la tensiunea arterială de la un tămăduitor tradițional

DescriereaProcentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la un tămăduitor tradițional pentru tensiunea arterială ridicată printre cei diagnosticați cu tensiune arterială ridicată



tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru tensiunea

arterială ridicată?• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în

bază de ierburi pentru tensiunea arterială ridicată?

Au consultat un tămăduitor tradițional printre cei anterior diagnosticați



nAu consultat

un tămăduitor tradițional (%)

IÎ 95% nAu consultat




IÎ 95%

18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 1,0 0,0-3,1 60 0,6 0,0-1,8

30-44 78 4,4 0,4-8,4 113 4,1 0,4-7,8 191 4,3 1,6-7,0

45-59 209 11,5 3,6-19,3 397 6,8 3,6-10,0 606 8,8 4,9-12,6

60-69 171 4,2 1,2-7,2 424 9,3 4,9-13,7 595 7,1 4,2-10,0

18-69 476 6,8 3,2-10,5 976 6,3 4,2-8,3 1452 6,5 4,4-8,7

La moment primesc un remediu tradițional sau un tratament în bază de ierburi pentru tensiunea

arterială ridicată printre cei diagnosticați anterior



nPrimesc remediu

tradițional (%) IÎ 95% n

Primesc remediu

tradițional (%)IÎ 95% n

Primesc remediu

tradițional (%)IÎ 95%

18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 0,0 0,0-0,0 60 0,0 0,0-0,0

30-44 78 2,4 0,0-5,3 113 3,0 0,0-6,3 191 2,7 0,5-4,8

45-59 209 10,0 4,9-15,0 397 6,6 3,6-9,6 606 8,0 5,1-10,9

60-69 171 4,0 1,2-6,9 424 11,3 7,5-15,1 595 8,2 5,5-10,8

18-69 476 5,7 3,3-8,1 976 6,3 4,5-8,1 1452 6,0 4,5-7,6


Sfaturi referitor la tensiunea arterială de la un tămăduitor tradițional

DescriereaProcentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la un tămăduitor tradițional pentru tensiunea arterială ridicată printre cei diagnosticați cu tensiune arterială ridicată



tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru tensiunea

arterială ridicată?• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în

bază de ierburi pentru tensiunea arterială ridicată?

Au consultat un tămăduitor tradițional printre cei anterior diagnosticați



nAu consultat






IÎ 95%

18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 1,0 0,0-3,1 60 0,6 0,0-1,8

30-44 78 4,4 0,4-8,4 113 4,1 0,4-7,8 191 4,3 1,6-7,0

45-59 209 11,5 3,6-19,3 397 6,8 3,6-10,0 606 8,8 4,9-12,6

60-69 171 4,2 1,2-7,2 424 9,3 4,9-13,7 595 7,1 4,2-10,0

18-69 476 6,8 3,2-10,5 976 6,3 4,2-8,3 1452 6,5 4,4-8,7

La moment primesc un remediu tradițional sau un tratament în bază de ierburi pentru tensiunea

arterială ridicată printre cei diagnosticați anterior



nPrimesc remediu

tradițional (%) IÎ 95% n

Primesc remediu

tradițional (%)IÎ 95% n

Primesc remediu

tradițional (%)IÎ 95%

18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 0,0 0,0-0,0 60 0,0 0,0-0,0

30-44 78 2,4 0,0-5,3 113 3,0 0,0-6,3 191 2,7 0,5-4,8

45-59 209 10,0 4,9-15,0 397 6,6 3,6-9,6 606 8,0 5,1-10,9

60-69 171 4,0 1,2-6,9 424 11,3 7,5-15,1 595 8,2 5,5-10,8

18-69 476 5,7 3,3-8,1 976 6,3 4,5-8,1 1452 6,0 4,5-7,6


Anamneza diabetului

Măsurătorile zahărului în sânge și diagnosticul

DescriereaMăsurătorile zahărului în sânge şi diagnosticul printre toți respondenții


• Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge într-o instituție medicală?

• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți nivel de zahăr în sânge ridicat sau diabet?




Bărbați

nNiciodată

măsurat (%) IÎ 95%

Măsurat, nediagnosticat

(%) IÎ 95%

Diagnosticat, dar nu în ultimele

12 luni (%)

IÎ 95%Diagnosticat

în ultimele 12 luni (%)

IÎ 95%

18-29 325 58,8 51,6-65,9 40,8 33,7-48,0 0,4 0,0-0,9 0,0 0,0-0,0

30-44 469 40,3 35,3-45,4 57,2 52,1-62,4 0,6 0,0-1,2 1,8 0,6-3,1

45-59 668 38,0 33,3-42,7 52,9 48,2-57,5 2,1 0,7-3,5 7,0 4,6-9,5

60-69 344 30,3 24,4-36,3 54,8 48,3-61,4 2,0 0,5-3,6 12,8 8,7-16,9

18-69 1806 45,4 41,7-49,1 50,1 46,5-53,7 1,0 0,6-1,5 3,5 2,7-4,3



Femei

nNiciodată

măsurat (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Diagnosticat, dar nu în


IÎ 95%Diagnosticat


IÎ 95%

18-29 511 52,9 47,2-58,6 46,4 40,5-52,3 0,1 0,0-0,3 0,6 0,0-1,3

30-44 754 34,4 30,0-38,8 61,3 56,8-65,8 1,1 0,0-2,2 3,2 1,5-4,9

45-59 999 22,3 18,8-25,9 66,7 62,5-70,8 2,4 1,1-3,7 8,6 6,5-10,7

60-69 682 15,5 12,2-18,8 65,8 61,6-70,0 3,7 1,9-5,4 15,1 12,0-18,1

18-69 2946 34,9 32,0-37,8 58,5 55,5-61,4 1,4 0,9-2,0 5,2 4,3-6,0



Ambele sexe

nNiciodată

măsurat (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%

Diagnosticat, dar nu în ultimele

12 luni (%)IÎ 95%

Diagnosticat în ultimele 12 luni (%)

IÎ 95%

18-29 836 56,1 51,2-61,0 43,4 38,5-48,3 0,3 0,0-0,6 0,3 0,0-0,6

30-44 1223 37,6 34,0-41,2 59,1 55,5-62,7 0,8 0,2-1,5 2,5 1,4-3,5

45-59 1667 29,8 26,6-33,1 60,1 56,6-63,5 2,2 1,3-3,2 7,9 6,3-9,5

60-69 1026 22,8 19,3-26,4 60,4 56,4-64,3 2,9 1,5-4,2 13,9 11,2-16,7

18-69 4752 40,3 37,7-43,0 54,1 51,5-56,8 1,2 0,9-1,6 4,3 3,6-5,0


Tratamentul diabetului printre cei diagnosticați

DescriereaRezultatele tratamentului diabetului printre cei diagnosticați anterior cu nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet

Întrebările din instrument • Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți

nivel de zahăr în sânge ridicat sau diabet?• Pe parcursul ultimelor două săptămâni, ați primit careva medicamente

pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?• Utilizați la moment insulină pentru diabet conform prescripției

medicului sau unui alt lucrător medical?

Primesc la moment medicamente prescrise pentru diabet printre cei anterior diagnosticați



nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 44,2 14,6-73,9 26 15,9 0,8-31,0 39 27,2 10,9-43,5

45-59 56 29,4 15,6-43,2 110 38,9 26,5-51,2 166 34,8 25,3-44,2

60-69 50 49,0 32,1-65,9 139 47,5 37,4-57,5 189 48,1 37,9-58,3

18-69 121 36,7 26,4-47,1 280 35,7 28,2-43,3 401 36,2 30,0-42,3

Primesc la moment insulină prescrisă pentru diabet printre cei anterior diagnosticați



nPrimesc

insulină (%)IÎ 95% n

Primesc insulină

(%)IÎ 95% n

Primesc insulină

(%)IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 11,0 0,0-31,3 26 5,9 0,0-13,2 39 7,9 0,0-17,3

45-59 56 9,7 2,1-17,2 110 10,2 3,2-17,2 166 10,0 5,0-14,9

60-69 50 21,2 6,4-36,0 139 16,3 9,2-23,4 189 18,5 9,6-27,3

18-69 121 13,0 6,2-19,9 280 10,8 6,7-14,9 401 11,7 7,8-15,7




Întrebările din instrument • Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți

nivel de zahăr în sânge ridicat sau diabet?• Pe parcursul ultimelor două săptămâni, ați primit careva medicamente

pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?• Utilizați la moment insulină pentru diabet conform prescripției

medicului sau unui alt lucrător medical?




nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 44,2 14,6-73,9 26 15,9 0,8-31,0 39 27,2 10,9-43,5

45-59 56 29,4 15,6-43,2 110 38,9 26,5-51,2 166 34,8 25,3-44,2

60-69 50 49,0 32,1-65,9 139 47,5 37,4-57,5 189 48,1 37,9-58,3

18-69 121 36,7 26,4-47,1 280 35,7 28,2-43,3 401 36,2 30,0-42,3




nPrimesc


Primesc insulină

(%)IÎ 95% n

Primesc insulină

(%)IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 11,0 0,0-31,3 26 5,9 0,0-13,2 39 7,9 0,0-17,3

45-59 56 9,7 2,1-17,2 110 10,2 3,2-17,2 166 10,0 5,0-14,9

60-69 50 21,2 6,4-36,0 139 16,3 9,2-23,4 189 18,5 9,6-27,3

18-69 121 13,0 6,2-19,9 280 10,8 6,7-14,9 401 11,7 7,8-15,7





• Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?

• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți nivel de zahăr în sânge ridicat sau diabet?

• Pe parcursul ultimelor două săptămâni, ați primit careva medicamente pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

• Utilizați la moment insulină pentru diabet conform prescripției medicului sau unui alt lucrător medical?




nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 44,2 14,6-73,9 26 15,9 0,8-31,0 39 27,2 10,9-43,5

45-59 56 29,4 15,6-43,2 110 38,9 26,5-51,2 166 34,8 25,3-44,2

60-69 50 49,0 32,1-65,9 139 47,5 37,4-57,5 189 48,1 37,9-58,3

18-69 121 36,7 26,4-47,1 280 35,7 28,2-43,3 401 36,2 30,0-42,3




nPrimesc


Primesc insulină

(%)IÎ 95% n

Primesc insulină

(%)IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 11,0 0,0-31,3 26 5,9 0,0-13,2 39 7,9 0,0-17,3

45-59 56 9,7 2,1-17,2 110 10,2 3,2-17,2 166 10,0 5,0-14,9

60-69 50 21,2 6,4-36,0 139 16,3 9,2-23,4 189 18,5 9,6-27,3

18-69 121 13,0 6,2-19,9 280 10,8 6,7-14,9 401 11,7 7,8-15,7


Sfaturi referitor la diabet de la un tămăduitor tradițional

DescriereaProcentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați

Întrebările din instrument • Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți

nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet?• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru diabet sau

nivelul înalt de zahăr în sânge?• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în

bază de ierburi pentru diabet?

Au consultat un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați



n

Au consultat un tămăduitor tradițional

(%)

IÎ 95% n

Au consultat

un tămăduitor tradițional

(%)

IÎ 95% n

Au consultat


(%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,7 0,0-11,4 39 2,8 0,0-6,9

45-59 56 2,2 0,0-4,8 110 4,2 0,4-8,0 166 3,3 0,9-5,8

60-69 50 7,6 0,0-16,5 139 5,9 1,8-10,0 189 6,6 1,3-11,9

18-69 121 3,4 0,3-6,4 280 4,6 2,1-7,2 401 4,1 2,0-6,2

Primesc la moment tratament tradițional sau tratament în bază de ierburi pentru diabet printre cei

anterior diagnosticați



n

Primesc tratament tradițional

(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,2 0,0-12,5 39 2,5 0,0-7,5

45-59 56 4,3 0,0-9,8 110 7,8 2,5-13,1 166 6,3 2,1-10,5

60-69 50 13,0 2,5-23,6 139 7,9 2,8-13,0 189 10,1 4,1-16,2

18-69 121 6,1 1,8-10,3 280 6,9 3,5-10,3 401 6,6 3,7-9,4


Sfaturi referitor la diabet de la un tămăduitor tradițional

DescriereaProcentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați

Întrebările din instrument • Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți

nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet?• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru diabet sau

nivelul înalt de zahăr în sânge?• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în

bază de ierburi pentru diabet?

Au consultat un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați



n


(%)

IÎ 95% n

Au consultat


(%)

IÎ 95% n

Au consultat


(%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,7 0,0-11,4 39 2,8 0,0-6,9

45-59 56 2,2 0,0-4,8 110 4,2 0,4-8,0 166 3,3 0,9-5,8

60-69 50 7,6 0,0-16,5 139 5,9 1,8-10,0 189 6,6 1,3-11,9

18-69 121 3,4 0,3-6,4 280 4,6 2,1-7,2 401 4,1 2,0-6,2

Primesc la moment tratament tradițional sau tratament în bază de ierburi pentru diabet printre cei




n


(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95%

18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,2 0,0-12,5 39 2,5 0,0-7,5

45-59 56 4,3 0,0-9,8 110 7,8 2,5-13,1 166 6,3 2,1-10,5

60-69 50 13,0 2,5-23,6 139 7,9 2,8-13,0 189 10,1 4,1-16,2

18-69 121 6,1 1,8-10,3 280 6,9 3,5-10,3 401 6,6 3,7-9,4


Anamneza colesterolului total ridicat

Măsurătorile colesterolului și diagnosticul

DescriereaMăsurătorile colesterolului total şi diagnosticul printre toți respondenții

Întrebările din instrument• Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul de lipide în sânge)

într-o instituție medicală?• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți

nivelul de colesterol ridicat?• Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?

Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul


Bărbați

nNiciodată

măsurat (%) IÎ 95%


(%) IÎ 95%



IÎ 95%Diagnosticat


IÎ 95%

18-29 326 73,3 66,4-80,1 25,1 18,4-31,8 0,6 0,0-1,4 1,1 0,0-2,6

30-44 469 62,0 56,6-67,3 35,2 29,9-40,6 0,9 0,0-1,8 1,9 0,6-3,2

45-59 668 57,1 52,2-61,9 37,7 33,1-42,3 0,3 0,0-0,8 5,0 2,7-7,2

60-69 344 53,7 46,9-60,6 38,9 32,5-45,4 0,4 0,0-1,0 6,9 3,6-10,2

18-69 1807 64,0 60,3-67,7 32,6 28,9-36,2 0,6 0,2-1,0 2,8 1,9-3,8



Femei

nNiciodată

măsurat (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%



IÎ 95%Diagnosticat


IÎ 95%

18-29 511 73,4 68,9-77,9 25,7 21,3-30,1 0,1 0,0-0,2 0,8 0,0-1,9

30-44 754 56,0 51,2-60,7 40,0 35,1-44,8 1,9 0,7-3,2 2,1 0,9-3,3

45-59 999 44,5 40,5-48,5 44,4 40,4-48,5 1,4 0,6-2,1 9,7 7,5-12,0

60-69 682 38,6 34,0-43,3 43,2 38,1-48,3 3,5 1,7-5,2 14,7 11,7-17,8

18-69 2946 56,5 53,6-59,4 37,0 34,2-39,8 1,3 0,8-1,8 5,2 4,3-6,1



Ambele sexe

nNiciodată

măsurat (%)IÎ 95%


(%)IÎ 95%



IÎ 95%Diagnosticat


IÎ 95%

18-29 837 73,3 68,9-77,7 25,4 21,0-29,8 0,3 0,0-0,8 0,9 0,0-1,9

30-44 1223 59,2 55,4-62,9 37,4 33,7-41,1 1,4 0,6-2,1 2,0 1,1-2,9

45-59 1667 50,5 46,9-54,1 41,2 37,8-44,6 0,9 0,4-1,3 7,5 5,9-9,0

60-69 1026 46,1 41,8-50,5 41,1 36,9-45,2 2,0 1,0-2,9 10,8 8,4-13,3

18-69 4753 60,4 57,7-63,1 34,7 32,1-37,4 0,9 0,6-1,2 4,0 3,3-4,7


Tratamentul colesterolului printre cei diagnosticați

DescriereaRezultatele tratamentului colesterolului printre respondenții diagnosticați anterior cu colesterolul ridicat



nivelul de colesterol ridicat?• Pe parcursul ultimelor două săptămâni ați primit vreun tratament oral

(medicamente) pentru nivelul de colesterol total ridicat prescris de un medic sau alt lucrător medical?

La moment primesc tratament oral (medicamente) prescris pentru colesterolul total ridicat printre cei anterior diagnosticați



nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)IÎ 95%

18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 42,9 13,1-72,6 25 11,6 0,0-29,1 38 25,6 8,9-42,345-59 31 21,3 3,5-39,2 119 21,9 13,5-30,3 150 21,7 14,0-29,4

60-69 23 56,9 33,4-80,3 120 30,4 21,5-39,2 143 37,9 28,4-47,3

18-69 71 30,2 18,0-42,4 267 21,5 15,6-27,4 338 24,6 19,0-30,2


Tratamentul colesterolului printre cei diagnosticați

DescriereaRezultatele tratamentului colesterolului printre respondenții diagnosticați anterior cu colesterolul ridicat



nivelul de colesterol ridicat?• Pe parcursul ultimelor două săptămâni ați primit vreun tratament oral

(medicamente) pentru nivelul de colesterol total ridicat prescris de un medic sau alt lucrător medical?

La moment primesc tratament oral (medicamente) prescris pentru colesterolul total ridicat printre cei anterior diagnosticați



nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)

IÎ 95% nPrimesc

medicamente (%)IÎ 95%

18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0

30-44 13 42,9 13,1-72,6 25 11,6 0,0-29,1 38 25,6 8,9-42,345-59 31 21,3 3,5-39,2 119 21,9 13,5-30,3 150 21,7 14,0-29,4

60-69 23 56,9 33,4-80,3 120 30,4 21,5-39,2 143 37,9 28,4-47,3

18-69 71 30,2 18,0-42,4 267 21,5 15,6-27,4 338 24,6 19,0-30,2


Sfaturi privind colesterolul de la un tămăduitor tradițional

DescriereaProcentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la un tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat de colesterol printre cei anterior diagnosticați

Întrebările din instrument • Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul de lipide în sânge)


nivelul de colesterol ridicat?• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat

de colesterol?• La moment urmați vreun remediu tradițional sau vreun tratament în

bază de ierburi pentru nivelul ridicat de colesterol?

Au consultat un tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat de colesterol printre cei anterior

diagnosticați



n


(%)

IÎ 95% n

Au consultat


(%)

IÎ 95% n

Au consultat


(%)

IÎ 95%

18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 7,8 0,0-25,2 7 2,4 0,0-7,5

30-44 13 0,0 0,0-0,0 25 0,0 0,0-0,0 38 0,0 0,0-0,0

45-59 31 1,8 0,0-5,2 119 4,8 0,0-11,6 150 4,0 0,0-8,9

60-69 23 0,0 0,0-0,0 120 4,4 0,0-9,1 143 3,2 0,0-6,6

18-69 71 0,7 0,0-2,0 267 4,0 0,2-7,8 338 2,8 0,3-5,3

La moment primesc tratament tradițional sau în bază de ierburi pentru colesterolul ridicat printre cei




n


(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95% n


(%)

IÎ 95%

18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 7,8 0,0-25,2 7 2,4 0,0-7,5

30-44 13 0,0 0,0-0,0 25 0,0 0,0-0,0 38 0,0 0,0-0,0

45-59 31 2,4 0,0-7,4 119 0,8 0,0-2,3 150 1,2 0,0-3,0

60-69 23 5,9 0,0-17,5 120 4,4 0,0-8,8 143 4,8 0,0-10,7

18-69 71 2,1 0,0-5,1 267 1,9 0,3-3,6 338 2,0 0,3-3,7


Anamneza bolilor cardiovasculare (BCV)

Anamneza bolilor cardiovasculare

DescriereaProcentul respondenților care au suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli de inimă (angină) sau un atac vascular cerebral printre toți respondenții


• Ați suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli cardiace (angină) sau un atac vascular cerebral (accident sau incident vascular cerebral)?

Au suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular

cerebral



nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95% nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95% nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95%

18-29 326 5,6 2,8-8,3 511 8,1 5,2-11,0 837 6,7 4,8-8,7

30-44 469 6,8 4,3-9,3 754 12,8 10,0-15,6 1223 9,6 7,6-11,6

45-59 667 13,4 9,9-16,8 999 23,8 20,6-26,9 1666 18,8 16,3-21,3

60-69 344 25,0 19,3-30,8 682 30,7 26,5-34,9 1026 27,9 24,2-31,6

18-69 1806 9,7 7,9-11,4 2946 16,3 14,4-18,2 4752 12,9 11,5-14,2


Anamneza bolilor cardiovasculare (BCV)

Anamneza bolilor cardiovasculare

DescriereaProcentul respondenților care au suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli de inimă (angină) sau un atac vascular cerebral printre toți respondenții


• Ați suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli cardiace (angină) sau un atac vascular cerebral (accident sau incident vascular cerebral)?

Au suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular

cerebral



nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95% nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95% nBCV în

anamneză (%)

IÎ 95%

18-29 326 5,6 2,8-8,3 511 8,1 5,2-11,0 837 6,7 4,8-8,7

30-44 469 6,8 4,3-9,3 754 12,8 10,0-15,6 1223 9,6 7,6-11,6

45-59 667 13,4 9,9-16,8 999 23,8 20,6-26,9 1666 18,8 16,3-21,3

60-69 344 25,0 19,3-30,8 682 30,7 26,5-34,9 1026 27,9 24,2-31,6

18-69 1806 9,7 7,9-11,4 2946 16,3 14,4-18,2 4752 12,9 11,5-14,2


Prevenirea și tratamentul bolilor de inimă

Descrierea Procentul respondenților care la moment primesc aspirină sau statine în mod regulat pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă

Întrebările din instrument • Utilizați la moment aspirină în mod regulat pentru a preveni sau trata

boala de inimă?• Utilizați la moment statine (Lovostatin/Simvastatin/Atorvastatin sau

orice alte statine) în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de inimă?

Primesc la moment aspirină în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de inimă

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Primesc

aspirină

(%)

IÎ 95% n

Primesc

aspirină

(%)

IÎ 95% n

Primesc

aspirină

(%)

IÎ 95%

18-29 326 0,9 0,0-2,1 511 1,3 0,2-2,4 837 1,1 0,3-1,9

30-44 469 3,1 1,2-5,0 754 4,9 3,0-6,9 1223 3,9 2,4-5,5

45-59 667 7,9 5,8-10,0 999 18,1 15,2-21,0 1666 13,2 11,2-15,2

60-69 344 16,6 11,8-21,3 682 29,7 25,4-34,0 1026 23,2 20,0-26,4

18-69 1806 4,8 3,7-5,8 2946 10,1 8,8-11,4 4752 7,3 6,5-8,2

Primesc la moment statine în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de inimă



nPrimesc statine

(%) IÎ 95% n

Primesc statine

(%)IÎ 95% n

Primesc statine

(%)IÎ 95%

18-29 326 0,2 0,0-0,5 511 0,4 0,0-1,2 837 0,3 0,0-0,7

30-44 469 0,4 0,0-1,0 754 1,3 0,3-2,3 1223 0,8 0,2-1,4

45-59 667 3,7 1,1-6,3 999 3,9 2,5-5,2 1666 3,8 2,3-5,3

60-69 344 3,7 1,6-5,8 682 8,7 6,0-11,3 1026 6,2 4,4-8,0

18-69 1806 1,5 0,7-2,2 2946 2,5 1,8-3,2 4752 2,0 1,4-2,5


Sfaturi pentru stilul de viață


DescriereaProcentul respondenților care au primit, pe parcursul ultimilor trei ani, sfaturi pentru stilul de viață de la un medic sau alt lucrător medical printre toți respondenții


• Pe parcursul ultimilor trei ani, v-a sfătuit vreun medic sau alt lucrător medical să urmați careva din următoarele sfaturi?

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să renunțe la consumul de tutun sau să nu înceapă

să utilizeze tutunul Grupul de

vârstă

(ani)


nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 47,3 40,2-54,4 511 37,7 30,7-44,8 835 42,9 37,5-48,3

30-44 469 55,4 49,9-60,9 754 29,5 24,9-34,1 1223 43,5 39,2-47,8

45-59 667 52,0 46,5-57,5 999 31,5 26,4-36,6 1666 41,3 37,0-45,7

60-69 344 41,4 34,5-48,4 682 22,5 18,1-26,9 1026 31,9 27,4-36,3

18-69 1804 50,4 46,5-54,3 2946 32,1 28,1-36,1 4750 41,6 38,2-45,0

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să reducă consumul de sare în regimul alimentar



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 49,3 41,6-57,1 511 58,4 51,7-65,2 835 53.5 47,7-59,4

30-44 469 55,6 49,9-61,3 754 58,6 54,0-63,2 1223 57,0 52,8-61,1

45-59 667 60,2 55,1-65,3 999 65,8 61,2-70,5 1666 63,1 59,3-66,9

60-69 344 57,3 50,4-64,2 682 64,0 59,1-68,8 1026 60,7 56,1-65,3

18-69 1804 54,7 50,4-59,0 2946 61,2 57,6-64,9 4750 57,8 54,4-61,3

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să mănânce cel puțin cinci porții de fructe și/sau legume în fiecare zi



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 56,0 48,2-63,8 510 68,0 62,1-74,0 834 61,5 56,0-67,1

30-44 469 58,3 52,8-63,9 754 64,6 60,3-68,9 1223 61,2 57,2-65,2

45-59 667 63,8 59,1-68,5 999 66,3 61,7-70,8 1666 65,1 61,4-68,8

60-69 344 61,6 55,4-67,9 682 66,8 62,2-71,5 1026 64,3 60,1-68,4

18-69 1804 59,2 55,2-63,2 2945 66,4 63,3-69,6 4749 62,7 59,6-65,8




DescriereaProcentul respondenților care au primit, pe parcursul ultimilor trei ani, sfaturi pentru stilul de viață de la un medic sau alt lucrător medical printre toți respondenții


• Pe parcursul ultimilor trei ani, v-a sfătuit vreun medic sau alt lucrător medical să urmați careva din următoarele sfaturi?

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să renunțe la consumul de tutun sau să nu înceapă

să utilizeze tutunul Grupul de

vârstă

(ani)


nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 47,3 40,2-54,4 511 37,7 30,7-44,8 835 42,9 37,5-48,3

30-44 469 55,4 49,9-60,9 754 29,5 24,9-34,1 1223 43,5 39,2-47,8

45-59 667 52,0 46,5-57,5 999 31,5 26,4-36,6 1666 41,3 37,0-45,7

60-69 344 41,4 34,5-48,4 682 22,5 18,1-26,9 1026 31,9 27,4-36,3

18-69 1804 50,4 46,5-54,3 2946 32,1 28,1-36,1 4750 41,6 38,2-45,0

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să reducă consumul de sare în regimul alimentar



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 49,3 41,6-57,1 511 58,4 51,7-65,2 835 53.5 47,7-59,4

30-44 469 55,6 49,9-61,3 754 58,6 54,0-63,2 1223 57,0 52,8-61,1

45-59 667 60,2 55,1-65,3 999 65,8 61,2-70,5 1666 63,1 59,3-66,9

60-69 344 57,3 50,4-64,2 682 64,0 59,1-68,8 1026 60,7 56,1-65,3

18-69 1804 54,7 50,4-59,0 2946 61,2 57,6-64,9 4750 57,8 54,4-61,3

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să mănânce cel puțin cinci porții de fructe și/sau legume în fiecare zi



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 56,0 48,2-63,8 510 68,0 62,1-74,0 834 61,5 56,0-67,1

30-44 469 58,3 52,8-63,9 754 64,6 60,3-68,9 1223 61,2 57,2-65,2

45-59 667 63,8 59,1-68,5 999 66,3 61,7-70,8 1666 65,1 61,4-68,8

60-69 344 61,6 55,4-67,9 682 66,8 62,2-71,5 1026 64,3 60,1-68,4

18-69 1804 59,2 55,2-63,2 2945 66,4 63,3-69,6 4749 62,7 59,6-65,8


Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să reducă consumul de grăsimi în regimul alimentar



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 52,3 44,6-60,1 510 67,2 61,4-73,0 834 59,2 53,7-64,7

30-44 469 59,5 53,8-65,1 754 63,9 59,5-68,3 1223 61,5 57,5-65,5

45-59 667 64,5 59,7-69,3 999 68,8 64,6-73,1 1666 66,8 63,2-70,3

60-69 344 57,3 50,7-63,9 682 68,4 64,0-72,8 1026 62,9 58,6-67,3

18-69 1804 58,0 54,0-62,0 2945 66,9 63,8-70,0 4749 62,3 59,2-65,4

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să înceapă sau să facă mai multă activitate fizică



nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 49,9 42,3-57,6 510 59,8 53,2-66,4 834 54,5 48,7-60,3

30-44 469 51,9 45,9-58,0 754 56,1 51,1-61,0 1223 53,8 49,4-58,3

45-59 667 54,8 49,5-60,0 999 58,1 53,1-63,2 1666 56,5 52,4-60,7

60-69 344 48,6 41,8-55,5 682 49,5 44,4-54,7 1026 49,1 44,3-53,9

18-69 1804 51,6 47,4-55,9 2945 57,2 53,4-61,1 4749 54,3 50,8-57,9

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să mențină un nivel sănătos al masei corporale sau

să reducă din greutate Grupul de

vârstă(ani)


nSfătuiți

(%)IÎ 95% n

Sfătuiți (%)

IÎ 95% nSfătuiți

(%)IÎ 95%

18-29 324 44,0 36,1-52,0 510 57,0 50,1-63,9 834 50,0 43,9-56,1

30-44 469 52,0 45,8-58,2 754 52,5 47,5-57,5 1223 52,2 47,7-56,7

45-59 667 51,3 45,9-56,8 999 59,0 53,9-64,2 1666 55,4 51,0-59,7

60-69 344 47,2 40,3-54,1 682 53,3 48,2-58,4 1026 50,3 45,7-54,9

18-69 1804 48,6 44,1-53,1 2945 56,0 52,1-59,9 4749 52,1 48,4-55,9




DescriereaProcentul respondenților femei care au trecut cândva testul de screening pentru cancerul cervical printre toate femeile respondente


• Ați trecut cândva vreun test de screening pentru cancerul cervical, utilizând oricare din metodele descrise mai sus?

Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n Testate cândva (%) IÎ 95%18-29 459 49,9 43,3-56,5

30-44 689 68,1 63,5-72,7

45-59 890 73,1 68,9-77,3

60-69 599 63,3 58,2-68,5

18-69 2637 63,2 59,5-66,9

Femei 18-69 ani

n Testate cândva (%) IÎ 95%Rural 1063 66,0 60,6-71,4

Urban 1574 60,2 55,3-65,2

Total 2637 63,2 59,5-66,9

Screeningul cancerului cervical printre femeile cu vârsta 30-49 ani

DescriereaProcentul respondenților femei cu vârsta de 30-49 ani care au trecut cândva testul de screening pentru cancerul cervical printre toate femeile cu vârsta de 30-49 ani.



Grupul de vârstă

(ani)

Femei


Femei 30-49 ani


Urban 545 66,5 61,0-72,1

Total 939 69,7 65,7-73,7




DescriereaProcentul respondenților femei care au trecut cândva testul de screening pentru cancerul cervical printre toate femeile respondente



Grupul de vârstă

(ani)

Femei


30-44 689 68,1 63,5-72,7

45-59 890 73,1 68,9-77,3

60-69 599 63,3 58,2-68,5

18-69 2637 63,2 59,5-66,9

Femei 18-69 ani


Urban 1574 60,2 55,3-65,2

Total 2637 63,2 59,5-66,9

Screeningul cancerului cervical printre femeile cu vârsta 30-49 ani

DescriereaProcentul respondenților femei cu vârsta de 30-49 ani care au trecut cândva testul de screening pentru cancerul cervical printre toate femeile cu vârsta de 30-49 ani.



Grupul de vârstă

(ani)

Femei


Femei 30-49 ani


Urban 545 66,5 61,0-72,1

Total 939 69,7 65,7-73,7



Tensiunea arterială DescriereaValoarea medie a tensiunii arteriale printre toți respondenții, inclusiv cel aflați la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată


• Indicațiile 1-3 pentru tensiunea arterială sistolică şi diastolică

Media tensiunii arteriale sistolice (mmHg)



n Media IÎ 95% n Media IÎ 95% n Media IÎ 95%

18-29 291 127,3 125,1-129,6 455 117,0 115,3-118,6 746 122,5 120,9-124,1

30-44 421 132,4 130,6-134,2 670 125,0 123,6-126,4 1091 129,0 127,9-130,2

45-59 585 141,2 138,8-143,5 898 143,5 141,6-145,5 1483 142,4 140,7-144,1

60-69 304 151,6 148,0-155,2 602 155,2 152,5-157,9 906 153,4 151,1-155,7

18-69 1601 134,6 133,2-136,0 2625 130,9 129,6-132,3 4226 132,8 131,8-133,9

Media tensiunii arteriale diastolice (mmHg)



n Media IÎ 95% n Media IÎ 95% n Media IÎ 95%

18-29 291 80,2 78,9-81,6 455 77,5 76,1-78,8 746 78,9 77,9-80,0

30-44 421 86,5 85,2-87,7 670 84,4 83,4-85,4 1091 85,5 84,7-86,3

45-59 585 88,9 87,7-90,1 898 90,5 89,4-91,7 1483 89,8 88,9-90,6

60-69 304 91,1 89,2-93,0 602 90,7 89,4-92,0 906 90,9 89,7-92,1

18-69 1601 85,3 84,6-86,1 2625 84,6 83,8-85,5 4226 85,0 84,4-85,6


Tensiunea arterială ridicată

DescriereaProcentul respondenților cu tensiune arterială ridicată



• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat de tensiune arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau alt lucrător medical?

TAs ≥ 140 și/sau TAd ≥ 90 mmHg, cu excepția celor sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 290 20,4 14,8-26,0 449 10,9 7,0-14,9 739 16,0 12,4-19,6

30-44 407 35,7 30,1-41,3 653 25,9 22,2-29,6 1060 31,2 27,7-34,8

45-59 516 52,1 46,7-57,5 687 52,6 47,9-57,3 1203 52,4 48,6-56,1

60-69 228 61,5 53,8-69,1 341 65,8 60,0-71,6 569 63,3 58,2-68,4

18-69 1441 35,9 32,4-39,3 2130 30,1 27,3-32,9 3571 33,2 30,7-35,6

TAs ≥ 140 și/sau TAd ≥ 90 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiune arterială ridicată



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 291 20,6 14,9-26,2 456 12,7 8,5-16,9 747 16,9 13,3-20,5

30-44 424 38,0 32,4-43,5 671 28,6 24,8-32,4 1095 33,7 30,2-37,2

45-59 588 58,2 53,3-63,2 908 63,7 60,0-67,4 1496 61,1 57,8-64,4

60-69 315 72,2 66,2-78,2 616 81,3 77,6-85,0 931 76,7 73,2-80,3

18-69 1618 40,3 37,0-43,7 2651 39,3 36,6-42,1 4269 39,8 37,5-42,2


Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 290 5,8 2,0-9,7 449 1,8 0,5-3,2 739 4,0 1,9-6,1

30-44 407 12,1 8,7-15,5 653 9,8 6,9-12,6 1060 11,0 8,9-13,2

45-59 516 20,4 15,8-25,0 687 25,2 21,0-29,4 1203 22,8 19,4-26,1

60-69 228 32,6 25,8-39,3 341 36,1 29,7-42,6 569 34,1 29,4-38,8

18-69 1441 13,2 10,9-15,5 2130 12,7 10,8-14,5 3571 13,0 11,5-14,5

TAs ≥ 160 și/sau TAd ≥ 100 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 291 6,0 2,2-9,8 456 3,8 1,6-6,0 747 5,0 2,7-7,2

30-44 424 15,1 11,5-18,8 671 13,0 9,9-16,1 1095 14,2 11,9-16,5

45-59 588 30,5 25,5-35,5 908 42,8 39,0-46,6 1496 37,0 33,6-40,3

60-69 315 51,3 44,9-57,7 616 65,1 60,6-69,6 931 58,2 54,3-62,1

18-69 1618 19,3 16,9-21,6 2651 24,2 22,1-26,3 4269 21,7 20,0-23,3


Tensiunea arterială ridicată

DescriereaProcentul respondenților cu tensiune arterială ridicată



• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat de tensiune arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau alt lucrător medical?




n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 290 20,4 14,8-26,0 449 10,9 7,0-14,9 739 16,0 12,4-19,6

30-44 407 35,7 30,1-41,3 653 25,9 22,2-29,6 1060 31,2 27,7-34,8

45-59 516 52,1 46,7-57,5 687 52,6 47,9-57,3 1203 52,4 48,6-56,1

60-69 228 61,5 53,8-69,1 341 65,8 60,0-71,6 569 63,3 58,2-68,4

18-69 1441 35,9 32,4-39,3 2130 30,1 27,3-32,9 3571 33,2 30,7-35,6

TAs ≥ 140 și/sau TAd ≥ 90 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiune arterială ridicată



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 291 20,6 14,9-26,2 456 12,7 8,5-16,9 747 16,9 13,3-20,5

30-44 424 38,0 32,4-43,5 671 28,6 24,8-32,4 1095 33,7 30,2-37,2

45-59 588 58,2 53,3-63,2 908 63,7 60,0-67,4 1496 61,1 57,8-64,4

60-69 315 72,2 66,2-78,2 616 81,3 77,6-85,0 931 76,7 73,2-80,3

18-69 1618 40,3 37,0-43,7 2651 39,3 36,6-42,1 4269 39,8 37,5-42,2


Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 290 5,8 2,0-9,7 449 1,8 0,5-3,2 739 4,0 1,9-6,1

30-44 407 12,1 8,7-15,5 653 9,8 6,9-12,6 1060 11,0 8,9-13,2

45-59 516 20,4 15,8-25,0 687 25,2 21,0-29,4 1203 22,8 19,4-26,1

60-69 228 32,6 25,8-39,3 341 36,1 29,7-42,6 569 34,1 29,4-38,8

18-69 1441 13,2 10,9-15,5 2130 12,7 10,8-14,5 3571 13,0 11,5-14,5

TAs ≥ 160 și/sau TAd ≥ 100 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 291 6,0 2,2-9,8 456 3,8 1,6-6,0 747 5,0 2,7-7,2

30-44 424 15,1 11,5-18,8 671 13,0 9,9-16,1 1095 14,2 11,9-16,5

45-59 588 30,5 25,5-35,5 908 42,8 39,0-46,6 1496 37,0 33,6-40,3

60-69 315 51,3 44,9-57,7 616 65,1 60,6-69,6 931 58,2 54,3-62,1

18-69 1618 19,3 16,9-21,6 2651 24,2 22,1-26,3 4269 21,7 20,0-23,3


Tratamentul și controlul tensiunii arteriale ridicate

DescriereaProcentul respondenților cu tensiunea arterială ridicată tratată şi/sau controlată printre respondenții cu tensiune arterială ridicată (TAs ≥140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) sau la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată


• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat de tensiune arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau un alt lucrător medical?


Respondenții cu tensiunea arterială ridicată tratată și/sau controlată


Bărbați

n

Primesc medicație şi TAs<140 şi TAd<90 (%)

IÎ 95%

Primesc medicație şi TAs≥140 şi/sau TAd≥90

(%)

IÎ 95%

Nu primesc medicație şi TAs≥140 şi/sau TAd≥90

(%)

IÎ 95%

18-29 62 1,0 0,0-2,8 0,0 0,0-0,0 99,0 97,2-100,0

30-44 165 1,4 0,0-3,0 6,5 2,3-10,8 92,1 87,4-96,7

45-59 347 2,9 1,0-4,8 18,2 12,5-23,8 78,9 73,2-84,7

60-69 226 4,4 1,7-7,1 30,7 23,4-38,0 64,9 57,3-72,5

18-69 800 2,4 1,4-3,4 13,5 10,6-16,5 84,1 80,9-87,3


Bărbați

n

Primesc

medicație şi

TAs<140 şi

TAd<90 (%)

IÎ 95%

Primesc

medicație şi

TAs≥140 şi/

sau TAd≥90

(%)

IÎ 95%

Nu primesc

medicație şi

TAs≥140 şi/

sau TAd≥90

(%)

IÎ 95%

Rural 380 1,0 0,2-1,8 12,4 8,1-16,7 86,6 82,2-91,0

Urban 420 4,3 2,2-6,5 15,2 11,4-19,0 80,4 76,0-84,9

Total 800 2,4 1,4-3,4 13,5 10,6-16,5 84,1 80,9-87,3




Femei

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

18-29 50 10,4 0,0-22,8 4,5 0,0-9,8 85,1 72,0-98,2

30-44 178 1,8 0,0-3,7 10,4 4,9-16,0 87,8 82,1-93,5

45-59 558 7,0 4,5-9,4 28,8 24,3-33,2 64,2 59,2-69,3

60-69 476 5,8 3,4-8,2 48,6 43,4-53,8 45,6 40,5-50,7

18-69 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0


Femei

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

Rural 586 5,9 3,0-8,9 23,5 19,6-27,4 70,6 65,8-75,4

Urban 676 6,2 4,0-8,4 31,3 26,8-35,8 62,5 57,7-67,3

Total 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0



Ambele sexe

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

18-29 112 4,3 0,0-9,0 1,6 0,0-3,4 94,2 89,2-99,2

30-44 343 1,5 0,3-2,7 8,1 4,7-11,4 90,4 86,8-94,0

45-59 905 5,1 3,5-6,8 24,0 20,6-27,3 70,9 67,3-74,5

60-69 702 5,1 3,3-7,0 40,3 35,6-44,9 54,6 49,8-59,4

18-69 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7


Ambele sexe

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

Rural 966 3,4 1,9-4,9 17,8 14,9-20,7 78,8 75,3-82,3

Urban 1096 5,2 3,6-6,8 22,7 19,8-25,6 72,1 68,8-75,4

Total 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7




Femei

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

18-29 50 10,4 0,0-22,8 4,5 0,0-9,8 85,1 72,0-98,2

30-44 178 1,8 0,0-3,7 10,4 4,9-16,0 87,8 82,1-93,5

45-59 558 7,0 4,5-9,4 28,8 24,3-33,2 64,2 59,2-69,3

60-69 476 5,8 3,4-8,2 48,6 43,4-53,8 45,6 40,5-50,7

18-69 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0


Femei

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

Rural 586 5,9 3,0-8,9 23,5 19,6-27,4 70,6 65,8-75,4

Urban 676 6,2 4,0-8,4 31,3 26,8-35,8 62,5 57,7-67,3

Total 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0



Ambele sexe

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

18-29 112 4,3 0,0-9,0 1,6 0,0-3,4 94,2 89,2-99,2

30-44 343 1,5 0,3-2,7 8,1 4,7-11,4 90,4 86,8-94,0

45-59 905 5,1 3,5-6,8 24,0 20,6-27,3 70,9 67,3-74,5

60-69 702 5,1 3,3-7,0 40,3 35,6-44,9 54,6 49,8-59,4

18-69 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7


Ambele sexe

n


IÎ 95%


(%)

IÎ 95%


(%)

IÎ 95%

Rural 966 3,4 1,9-4,9 17,8 14,9-20,7 78,8 75,3-82,3

Urban 1096 5,2 3,6-6,8 22,7 19,8-25,6 72,1 68,8-75,4

Total 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7


Media ritmului cardiac

DescriereaMedia ritmului cardiac (pulsului) (bătăi pe minută).


• Indicațiile 1-3 ale ritmului cardiac (pulsului)

Media pulsului (bătăi pe minută)

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Media

bătăilor

pe

minută

IÎ 95% n

Media

bătăilor

pe

minută

IÎ 95% n

Media

bătăilor

pe

minută

IÎ 95%

18-29 314 74,1 72,9-75,4 494 76,9 75,7-78,2 808 75,4 74,5-76,4

30-44 450 78,0 76,7-79,4 728 75,2 74,3-76,1 1178 76,7 75,9-77,6

45-59 633 78,0 76,9-79,2 979 75,4 74,6-76,3 1612 76,7 75,9-77,4

60-69 332 77,0 75,4-78,7 661 76,7 75,6-77,9 993 76,9 75,8-77,9

18-69 1729 76,6 75,8-77,4 2862 76,0 75,4-76,6 4591 76,3 75,8-76.8

Înălțimea, greutatea și IMC

DescriereaMedia înălțimii, greutății şi indicelui masei corporale printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)

Întrebările din instrument • Pentru femei: sunteți gravidă?• Înălțimea • Greutatea

Media înălțimii (cm)


Bărbați Femei

nMedia

înălțimii (cm)IÎ 95% n

Media înălțimii (cm)

IÎ 95%

18-29 314 174,9 174,1-175,7 464 163,4 162,7-164,1

30-44 447 173,3 172,5-174,1 700 161,9 161,2-162,5

45-59 629 171,6 170,9-172,4 972 161,0 160,4-161,6

60-69 326 169,0 167,9-170,0 646 159,0 158,2-159,9

18-69 1716 173,0 172,6-173,5 2782 161,8 161,4-162,2

Media greutății (kg)


Bărbați Femei

nMedia

greutății (kg)IÎ 95% n

Media greutății (kg)

IÎ 95%

18-29 314 74,9 73,5-76,3 464 62,1 60,5-63,7

30-44 447 81,0 79,0-82,9 699 70,0 68,7-71,3

45-59 629 82,8 79,9-85,8 970 77,7 76,7-78,7

60-69 326 80,7 78,2-83,2 647 78,1 76,4-79,7

18-69 1716 79,2 78,1-80,4 2780 70,7 69,9-71,6


Media IMC (kg/m2)

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95% n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95% n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95%

18-29 314 24,4 24,0-24,8 464 23,2 22,7-23,8 778 23,9 23,6-24,2

30-44 446 26,7 26,2-27,2 698 26,7 26,2-27,2 1144 26,7 26,4-27,1

45-59 625 27,5 27,0-27,9 967 29,9 29,6-30,3 1592 28,8 28,5-29,1

60-69 326 28,2 27,4-29,0 643 30,8 30,2-31,4 969 29,5 29,0-30,0

18-69 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9

Media IMC (kg/m2)


nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95% nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95% nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95%

Rural 776 25,9 25,5-26,3 1171 27,8 27,4-28,3 1947 26,8 26,5-27,1

Urban 935 26,6 26,2-27,0 1601 26,1 25,6-26,6 2536 26,4 26,0-26,7

Total 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9


Media IMC (kg/m2)

Grupul de

vârstă

(ani)


n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95% n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95% n

Media

IMC (kg/

m2)

IÎ 95%

18-29 314 24,4 24,0-24,8 464 23,2 22,7-23,8 778 23,9 23,6-24,2

30-44 446 26,7 26,2-27,2 698 26,7 26,2-27,2 1144 26,7 26,4-27,1

45-59 625 27,5 27,0-27,9 967 29,9 29,6-30,3 1592 28,8 28,5-29,1

60-69 326 28,2 27,4-29,0 643 30,8 30,2-31,4 969 29,5 29,0-30,0

18-69 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9

Media IMC (kg/m2)


nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95% nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95% nMedia

IMC (kg/m2)

IÎ 95%

Rural 776 25,9 25,5-26,3 1171 27,8 27,4-28,3 1947 26,8 26,5-27,1

Urban 935 26,6 26,2-27,0 1601 26,1 25,6-26,6 2536 26,4 26,0-26,7

Total 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9


Categoriile IMC DescriereaProcentul respondenților în fiecare categorie IMC (cu excepția femeilor gravide)

Întrebările din instrument • Pentru femei: sunteți gravidă?• Înălțimea • Greutatea

Clasificarea IMC


Bărbați

nSubponderali

<18,5 (%)IÎ 95%

Normoponderali 18,5-24,9 (%)

IÎ 95%Supraponderali

25,0-29,9 (%)IÎ 95%

Obezi ≥30,0 (%)

IÎ 95%

18-29 314 1,7 0,2-3,2 58,7 52,0-65,4 34,1 27,5-40,7 5,5 3,0-8,0

30-44 446 0,9 0,1-1,7 36,2 30,8-41,5 43,1 38,3-48,0 19,8 15,5-24,1

45-59 625 1,0 0,0-1,9 32,2 27,9-36,5 40,8 36,0-45,5 26,1 22,2-29,9

60-69 326 1,4 0,0-2,8 31,1 25,4-36,8 31,3 25,4-37,1 36,2 30,3-42,1

18-69 1711 1,2 0,6-1,9 42,7 39,3-46,1 38,2 35,1-41,4 17,8 15,6-20,0

Clasificarea IMC


Femei

nSubponderali

<18,5 (%)IÎ 95%



25,0-29,9 (%)IÎ 95%

Obezi ≥30,0 (%)

IÎ 95%

18-29 464 10,4 6,9-13,8 64,6 59,7-69,4 15,5 11,9-19,2 9,5 5,9-13,1

30-44 698 1,8 0,8-2,8 44,7 40,2-49,3 30,5 26,3-34,7 23,0 19,2-26,8

45-59 967 0,2 0,0-0,5 20,0 17,1-22,9 34,1 30,8-37,4 45,7 42,1-49,4

60-69 643 0,2 0,0-0,5 14,6 11,2-18,0 34,8 30,3-39,3 50,4 45,8-54,9

18-69 2772 3,9 2,6-5,1 40,3 37,7-42,9 27,3 25,3-29,3 28,5 26,3-30,7

Clasificarea IMC


Ambele sexe

nSubponderali

<18,5 (%)IÎ 95%



25,0-29,9 (%)IÎ 95%

Obezi ≥30,0 (%)

IÎ 95%

18-29 778 5,6 3,7-7,4 61,3 57,2-65,4 25,8 22,0-29,7 7,3 5,1-9,5

30-44 1144 1,3 0,7-1,9 40,0 36,3-43,8 37,4 34,0-40,8 21,2 18,3-24,2

45-59 1592 0,6 0,1-1,0 25,7 23,2-28,3 37,2 34,3-40,2 36,5 33,6-39,4

60-69 969 0,8 0,1-1,5 22,9 19,4-26,4 33,0 29,4-36,7 43,3 39,5-47,1

18-69 4483 2,5 1,8-3,2 41,6 39,4-43,8 33,1 31,1-35,0 22,9 21,2-24,6


IMC ≥ 25 DescriereaProcentul respondenților clasificați ca supraponderali (IMC≥25) (cu excepția femeilor gravide)

Întrebările din instrument • Pentru femei: sunteți gravidă?

• Înălțimea

• Greutatea

IMC≥25

Grupul de

vârstă

(ani)


nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25

(%)IÎ 95%

18-29 314 39,6 33,0-46,2 464 25,0 20,5-29,6 778 33,1 29,1-37,1

30-44 446 63,0 57,6-68,3 698 53,5 48,8-58,1 1144 58,7 54,9-62,4

45-59 625 66,8 62,6-71,1 967 79,8 76,9-82,7 1592 73,7 71,1-76,2

60-69 326 67,5 61,8-73,2 643 85,2 81,8-88,6 969 76,3 72,8-79,9

18-69 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2

IMC≥25


nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25 (%)

IÎ 95% nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95%

Rural 776 52,4 47,7-57,1 1171 62,4 58,8-66,0 1947 57,1 54,2-60,0

Urban 935 60,4 55,5-65,2 1601 48,6 44,5-52,6 2536 54,7 51,2-58,1

Total 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2

Circumferința taliei Descrierea

Media circumferinței taliei printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)


• Pentru femei: sunteți gravidă?• Măsurătoarea circumferinței taliei

Circumferința taliei (cm)


Bărbați Femei

nMedia

circumferinței (cm)

IÎ 95% nMedia


IÎ 95%

18-29 303 83,4 81,4-85,4 461 75,9 74,5-77,3

30-44 428 89,6 88,2-91,0 694 83,4 82,2-84,6

45-59 600 94,1 92,8-95,4 946 94,1 93,0-95,3

60-69 314 97,2 95,0-99,5 636 96,8 95,3-98,2

18-69 1645 89,2 88,3-90,2 2737 85,7 84,8-86,6


IMC ≥ 25 DescriereaProcentul respondenților clasificați ca supraponderali (IMC≥25) (cu excepția femeilor gravide)

Întrebările din instrument • Pentru femei: sunteți gravidă?

• Înălțimea

• Greutatea

IMC≥25

Grupul de

vârstă

(ani)


nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25

(%)IÎ 95%

18-29 314 39,6 33,0-46,2 464 25,0 20,5-29,6 778 33,1 29,1-37,1

30-44 446 63,0 57,6-68,3 698 53,5 48,8-58,1 1144 58,7 54,9-62,4

45-59 625 66,8 62,6-71,1 967 79,8 76,9-82,7 1592 73,7 71,1-76,2

60-69 326 67,5 61,8-73,2 643 85,2 81,8-88,6 969 76,3 72,8-79,9

18-69 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2

IMC≥25


nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95% n

IMC ≥ 25 (%)

IÎ 95% nIMC ≥ 25

(%)IÎ 95%

Rural 776 52,4 47,7-57,1 1171 62,4 58,8-66,0 1947 57,1 54,2-60,0

Urban 935 60,4 55,5-65,2 1601 48,6 44,5-52,6 2536 54,7 51,2-58,1

Total 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2

Circumferința taliei Descrierea

Media circumferinței taliei printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)


• Pentru femei: sunteți gravidă?• Măsurătoarea circumferinței taliei

Circumferința taliei (cm)


Bărbați Femei

nMedia


IÎ 95% nMedia


IÎ 95%

18-29 303 83,4 81,4-85,4 461 75,9 74,5-77,3

30-44 428 89,6 88,2-91,0 694 83,4 82,2-84,6

45-59 600 94,1 92,8-95,4 946 94,1 93,0-95,3

60-69 314 97,2 95,0-99,5 636 96,8 95,3-98,2

18-69 1645 89,2 88,3-90,2 2737 85,7 84,8-86,6


Circumferința șoldurilor

DescriereaMedia circumferinței şoldurilor printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)


• Pentru femei: sunteți gravidă?

• Măsurătoarea circumferinței şoldurilor

Circumferința șoldurilor (cm)


Bărbați Femei

nMedia


IÎ 95% nMedia


IÎ 95%

18-29 303 94,2 92,2-96,2 461 94,5 93,3-95,8

30-44 427 99,1 97,7-100,4 693 101,7 100,5-102,9

45-59 599 100,3 99,3-101,3 946 108,3 107,3-109,3

60-69 314 102,6 100,9-104,3 636 109,8 108,4-111,2

18-69 1643 98,0 97,0-98,9 2736 102,3 101,5-103,0

Raportul talie/șolduri DescriereaMedia raportului talie-şolduri printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)

Întrebările din instrument • Pentru femei: sunteți gravidă?• Măsurătoarea circumferinței taliei • Măsurătoarea circumferinței şoldurilor

Media raportului talie/șolduri


Bărbați Femei

nMedia

raportului talie-şolduri

IÎ 95% nMedia

raportului talie-şolduri

IÎ 95%

18-29 303 0,9 0,9-0,9 461 0,8 0,8-0,8

30-44 427 0,9 0,9-0,9 693 0,8 0,8-0,8

45-59 599 0,9 0,9-0,9 946 0,9 0,9-0,9

60-69 314 0,9 0,9-1,0 636 0,9 0,9-0,9

18-69 1643 0,9 0,9-0,9 2736 0,8 0,8-0,8



Media glicemiei bazale

DescriereaMedia rezultatelor glucozei bazale, inclusiv cei la moment sub medicație pentru diabet (respondenții care nu au postit au fost excluşi)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimelor 12 ore ați mâncat sau băut ceva în afară de apă?• Măsurătoarea glucozei sanguine

Media glucozei sanguine bazale (mmol/l)



nMedia, mmol/l

IÎ 95% nMedia, mmol/l


IÎ 95%

18-29 210 4,8 4,7-5,0 393 4,8 4,7-4,8 603 4,8 4,7-4,9

30-44 352 5,1 4,9-5,2 601 5,1 5,0-5,2 953 5,1 5,0-5,2

45-59 501 5,4 5,2-5,5 816 5,5 5,4-5,7 1317 5,5 5,4-5,6

60-69 274 5,5 5,3-5,8 560 5,9 5,7-6,1 834 5,7 5,6-5,9

18-69 1337 5,1 5,0-5,2 2370 5,2 5,1-5,3 3707 5,2 5,1-5,2



Media glicemiei bazale

DescriereaMedia rezultatelor glucozei bazale, inclusiv cei la moment sub medicație pentru diabet (respondenții care nu au postit au fost excluşi)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimelor 12 ore ați mâncat sau băut ceva în afară de apă?• Măsurătoarea glucozei sanguine

Media glucozei sanguine bazale (mmol/l)



nMedia, mmol/l



IÎ 95%

18-29 210 4,8 4,7-5,0 393 4,8 4,7-4,8 603 4,8 4,7-4,9

30-44 352 5,1 4,9-5,2 601 5,1 5,0-5,2 953 5,1 5,0-5,2

45-59 501 5,4 5,2-5,5 816 5,5 5,4-5,7 1317 5,5 5,4-5,6

60-69 274 5,5 5,3-5,8 560 5,9 5,7-6,1 834 5,7 5,6-5,9

18-69 1337 5,1 5,0-5,2 2370 5,2 5,1-5,3 3707 5,2 5,1-5,2


Glucoza sanguină ridicată

DescriereaClasificarea respondenților după nivelele glucozei sanguine şi rata respondenților la moment sub medicație pentru glucoza sanguină ridicată (respondenții care nu au postit au fost excluşi)

Întrebările din instrument• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați primit careva medicamente

pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical? • Utilizați la moment insulină pentru diabet conform prescripției

medicului sau unui alt lucrător medical?• Pe parcursul ultimelor 12 ore ați mâncat sau băut ceva în afară de apă?• Măsurătoarea glucozei sanguine• Ați luat azi insulină sau alte medicamente prescrise de un medic sau alt

lucrător medical?

GBM*



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 210 4,7 1,4-7,9 393 5,0 2,5-7,5 603 4,8 2,8-6,9

30-44 352 7,1 3,1-11,0 601 10,5 7,5-13,4 953 8,6 6,1-11,2

45-59 501 10,0 7,2-12,8 816 10,6 8,2-13,0 1317 10,3 8,5-12,1

60-69 274 10,1 6,0-14,2 560 14,0 10,5-17,5 834 12,1 9,5-14,7

18-69 1337 7,4 5,6-9,2 2370 9,1 7,7-10,6 3707 8,3 7,1-9,5

Glucoza sanguină ridicată** sau la moment sub medicație pentru diabet



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 210 6,1 2,2-9,9 393 4,5 2,2-6,9 603 5,3 3,0-7,6

30-44 352 10,4 7,0-13,9 601 10,8 8,2-13,5 953 10,6 8,4-12,9

45-59 501 15,7 12,1-19,4 816 19,5 16,4-22,6 1317 17,8 15,4-20,1

60-69 274 20,5 15,0-25,9 560 25,9 21,5-30,3 834 23,3 19,6-27,0

18-69 1337 11,5 9,5-13,5 2370 13,0 11,4-14,6 3707 12,3 10,9-13,6

* Glicemia bazală modificată se defineşte ca valoarea în sângele capilar integral: ≥5,6mmol/l şi <6,1mmol/l

** nivelul ridicat al glicemiei se defineşte ca valoarea în sângele capilar ≥ 6,1 mmol/l


La moment primesc medicație pentru diabet



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 329 0,0 0,0-0,0 519 0,0 0,0-0,0 848 0,0 0,0-0,0

30-44 473 1,3 0,2-2,3 760 0,9 0,1-1,7 1233 1,1 0,4-1,8

45-59 678 3,1 1,7-4,5 1010 4,7 2,9-6,4 1688 3,9 2,8-5,0

60-69 347 7,6 4,4-10,8 691 9,6 7,1-12,2 1038 8,6 6,4-10,9

18-69 1827 1,9 1,3-2,4 2980 2,6 2,0-3,2 4807 2,2 1,8-2,7

Colesterolul total DescriereaMedia colesterolului total printre toți respondenții, inclusiv cei care la moment primesc medicație pentru colesterolul total ridicat


• Măsurătoarea colesterolului total

Media colesterolului total (mmol/l)



n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95% n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95% n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95%

18-29 218 4,0 3,9-4,2 394 4,2 4,1-4,4 612 4,1 4,0-4,2

30-44 354 4,5 4,4-4,6 606 4,5 4,5-4,6 960 4,5 4,4-4,6

45-59 506 4,7 4,6-4,8 821 4,9 4,8-5,0 1327 4,8 4,8-4,9

60-69 277 4,7 4,5-4,8 571 5,1 4,9-5,2 848 4,9 4,8-5,0

18-69 1355 4,4 4,4-4,5 2392 4,6 4,5-4,7 3747 4,5 4,5-4,6


La moment primesc medicație pentru diabet



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 329 0,0 0,0-0,0 519 0,0 0,0-0,0 848 0,0 0,0-0,0

30-44 473 1,3 0,2-2,3 760 0,9 0,1-1,7 1233 1,1 0,4-1,8

45-59 678 3,1 1,7-4,5 1010 4,7 2,9-6,4 1688 3,9 2,8-5,0

60-69 347 7,6 4,4-10,8 691 9,6 7,1-12,2 1038 8,6 6,4-10,9

18-69 1827 1,9 1,3-2,4 2980 2,6 2,0-3,2 4807 2,2 1,8-2,7

Colesterolul total DescriereaMedia colesterolului total printre toți respondenții, inclusiv cei care la moment primesc medicație pentru colesterolul total ridicat



Media colesterolului total (mmol/l)



n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95% n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95% n

Media nivelului

de colesterol

IÎ 95%

18-29 218 4,0 3,9-4,2 394 4,2 4,1-4,4 612 4,1 4,0-4,2

30-44 354 4,5 4,4-4,6 606 4,5 4,5-4,6 960 4,5 4,4-4,6

45-59 506 4,7 4,6-4,8 821 4,9 4,8-5,0 1327 4,8 4,8-4,9

60-69 277 4,7 4,5-4,8 571 5,1 4,9-5,2 848 4,9 4,8-5,0

18-69 1355 4,4 4,4-4,5 2392 4,6 4,5-4,7 3747 4,5 4,5-4,6


Colesterolul total ridicat

DescriereaProcentul respondenților cu nivelul ridicat al colesterolului total şi procentul respondenților care la moment primesc medicație pentru nivelul ridicat al colesterolului



• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat pentru nivelul ridicat de colesterol cu medicamente prescrise de un medic sau un alt lucrător medical?

Colesterolul total ≥ 5,0 mmol/l sau la moment primesc medicație pentru nivelul ridicat de colesterol



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 218 15,5 9,7-21,4 394 20,0 15,1-24,9 612 17,8 13,9-21,7

30-44 354 27,4 22,3-32,5 606 26,7 22,7-30,7 960 27,1 23,7-30,5

45-59 506 35,3 30,0-40,5 821 42,3 38,0-46,6 1327 39,1 35,5-42,6

60-69 277 37,7 30,7-44,7 571 52,8 47,5-58,2 848 45,6 41,2-50,0

18-69 1355 26,7 23,5-29,9 2392 32,0 29,3-34,8 3747 29,4 27,1-31,7

Colesterolul total ≥ 6,2 mmol/l sau la moment primesc medicație pentru nivelul ridicat de colesterol

Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 218 3,2 0,5-5,9 394 3,7 1,4-5,9 612 3,4 1,7-5,2

30-44 354 4,8 2,0-7,6 606 5,3 3,3-7,4 960 5,1 3,3-6,8

45-59 506 8,4 5,3-11,5 821 9,3 7,1-11,6 1327 8,9 7,0-10,8

60-69 277 11,1 6,3-15,9 571 15,3 11,4-19,2 848 13,3 10,1-16,4

18-69 1355 5,9 4,3-7,4 2392 7,1 5,8-8,3 3747 6,5 5,4-7,5


Lipoproteinele de densitate înaltă (HDL)

DescriereaMedia HDL printre toți respondenții şi rata respondenților cu nivelul jos al HDL


• Măsurătoarea colesterolului HDL

Media HDL (mmol/l)

Grupul de

vârstă

(ani)


nMedia,

mmol/lIÎ 95% n

Media,

mmol/lIÎ 95% n

Media,

mmol/lIÎ 95%

18-29 218 1,3 1,2-1,3 394 1,4 1,4-1,5 612 1,3 1,3-1,4

30-44 354 1,3 1,3-1,4 606 1,5 1,4-1,5 960 1,4 1,4-1,4

45-59 506 1,4 1,4-1,5 821 1,5 1,4-1,5 1327 1,5 1,4-1,5

60-69 277 1,4 1,3-1,5 571 1,4 1,4-1,5 848 1,4 1,4-1,5

18-69 1355 1,3 1,3-1,4 2392 1,5 1,4-1,5 3747 1,4 1,4-1,4

Procentul respondenților cu HDL < 1,03 mmol/l

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n % IÎ 95%18-29 218 31,7 24,1-39,2

30-44 354 27,7 22,5-33,0

45-59 506 23,4 18,6-28,1

60-69 277 23,6 17,6-29,5

18-69 1355 27,4 24,1-30,8


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n % IÎ 95%18-29 394 41,2 35,0-47,4

30-44 606 38,2 33,4-43,0

45-59 821 39,7 35,3-44,1

60-69 571 40,2 34,9-45,5

18-69 2392 39,8 36,9-42,8


Lipoproteinele de densitate înaltă (HDL)

DescriereaMedia HDL printre toți respondenții şi rata respondenților cu nivelul jos al HDL


• Măsurătoarea colesterolului HDL

Media HDL (mmol/l)

Grupul de

vârstă

(ani)


nMedia,

mmol/lIÎ 95% n

Media,

mmol/lIÎ 95% n

Media,

mmol/lIÎ 95%

18-29 218 1,3 1,2-1,3 394 1,4 1,4-1,5 612 1,3 1,3-1,4

30-44 354 1,3 1,3-1,4 606 1,5 1,4-1,5 960 1,4 1,4-1,4

45-59 506 1,4 1,4-1,5 821 1,5 1,4-1,5 1327 1,5 1,4-1,5

60-69 277 1,4 1,3-1,5 571 1,4 1,4-1,5 848 1,4 1,4-1,5

18-69 1355 1,3 1,3-1,4 2392 1,5 1,4-1,5 3747 1,4 1,4-1,4


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n % IÎ 95%18-29 218 31,7 24,1-39,2

30-44 354 27,7 22,5-33,0

45-59 506 23,4 18,6-28,1

60-69 277 23,6 17,6-29,5

18-69 1355 27,4 24,1-30,8


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n % IÎ 95%18-29 394 41,2 35,0-47,4

30-44 606 38,2 33,4-43,0

45-59 821 39,7 35,3-44,1

60-69 571 40,2 34,9-45,5

18-69 2392 39,8 36,9-42,8


Riscul bolilor cardiovasculare

Riscul BCV ≥30% sau cu BCV existente

DescriereaProcentul respondenților cu vârsta 40-69 ani cu riscul de 10 ani pentru bolile cardiovasculare (BCV)* ≥ 30% sau cu BCV existente

Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1, 2 și 3)• Sexul, vârsta• Fumătorii actuali şi foştii fumători • Anamneza pentru diabet, BCV • Măsurătorile tensiunii arteriale sistolice • Starea de nemâncare (postire), măsurătorile glucozei şi colesterolului

total

Procentul respondenților cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% sau cu BCV existente

Grupul de

vârstă

(ani)


n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

40-54 408 10,9 7,2-14,6 656 20,8 17,0-24,7 1064 16,0 13,3-18,8

55-69 396 30,1 24,1-36,1 775 35,6 31,6-39,7 1171 33,1 29,4-36,7

40-69 804 18,5 14,8-22,3 1431 27,0 24,1-29,8 2235 23,0 20,5-25,4

* Riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% se defineşte în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumător actual sau cei care au renunțat la fumat mai puțin de 1 an până la evaluare), colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale în sângele capilar integral > 6,1 mmol/l).


Terapia medicamentoasă și consilierea pentru cei cu risc pentru BCV ≥30% sau cu BCV existente

DescriereaProcentul persoanelor eligibile (definite ca persoane cu vârsta 40-69 ani cu riscul de 10 ani pentru bolile cardiovasculare (BCV)* ≥ 30%, inclusiv cei cu BCV existente) care primesc terapie medicamentoasă şi consiliere** (inclusiv controlul glicemiei) pentru a preveni atacul de cord şi accidentul vascular cerebral

Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1, 2 şi 3)• Sexul, vârsta• Fumătorii actuali şi foştii fumători • Anamneza pentru diabet, BCV • Sfaturile pentru stilul de viață• Măsurătorile tensiunii arteriale sistolice • Starea de nemâncare (postire), măsurătorile glucozei şi a colesterolului

total

Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru a preveni atacul de cord și accidentul vascular cerebral



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

40-54 50 37,0 18,2-55,8 133 45,9 36,5-55,4 183 43,0 34,2-51,8

55-69 121 47,6 37,0-58,1 290 64,2 57,2-71,2 411 57,1 50,8-63,5

40-69 171 43,8 34,3-53,3 423 55,9 49,9-61,9 594 51,3 46,0-56,6

* Riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% se defineşte în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumător actual sau cei care au renunța la fumat mai puțin de 1 an până la evaluare), colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale în sângele capilar integral > 6,1 mmol/l).

**Consilierea se defineşte ca primirea sfaturilor de la un medic sau alt lucrător medical privind renunțarea la fumat sau neînceperea fumatului, reducerea consumului de sare în regimul alimentar, consumul a cel puțin cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi, începerea sau efectuarea unul volum mai mare de activitate fizică, menținerea greutății corporale sănătoase sau reducerea greutății.


Terapia medicamentoasă și consilierea pentru cei cu risc pentru BCV ≥30% sau cu BCV existente

DescriereaProcentul persoanelor eligibile (definite ca persoane cu vârsta 40-69 ani cu riscul de 10 ani pentru bolile cardiovasculare (BCV)* ≥ 30%, inclusiv cei cu BCV existente) care primesc terapie medicamentoasă şi consiliere** (inclusiv controlul glicemiei) pentru a preveni atacul de cord şi accidentul vascular cerebral

Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1, 2 şi 3)• Sexul, vârsta• Fumătorii actuali şi foştii fumători • Anamneza pentru diabet, BCV • Sfaturile pentru stilul de viață• Măsurătorile tensiunii arteriale sistolice • Starea de nemâncare (postire), măsurătorile glucozei şi a colesterolului

total

Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru a preveni atacul de cord și accidentul vascular cerebral



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

40-54 50 37,0 18,2-55,8 133 45,9 36,5-55,4 183 43,0 34,2-51,8

55-69 121 47,6 37,0-58,1 290 64,2 57,2-71,2 411 57,1 50,8-63,5

40-69 171 43,8 34,3-53,3 423 55,9 49,9-61,9 594 51,3 46,0-56,6

* Riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% se defineşte în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumător actual sau cei care au renunța la fumat mai puțin de 1 an până la evaluare), colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale în sângele capilar integral > 6,1 mmol/l).

**Consilierea se defineşte ca primirea sfaturilor de la un medic sau alt lucrător medical privind renunțarea la fumat sau neînceperea fumatului, reducerea consumului de sare în regimul alimentar, consumul a cel puțin cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi, începerea sau efectuarea unul volum mai mare de activitate fizică, menținerea greutății corporale sănătoase sau reducerea greutății.




DescriereaProcentul respondenților cu 0, 1-2 sau 3-5 din următorii factori de risc

Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1 şi 2)• Fumatul actual zilnic • Consumul a mai puțin de cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi • Necorespunderea recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru

sănătate (<150 minute de activitate fizică moderată pe săptămână, sau echivalentul ei)

• Supragreutate sau obezitate (IMC ≥ 25 kg/m2)• Tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau la

moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată)


Grupul de

vârstă

(ani)

Bărbați

n0 factori de

risc (%)IÎ 95%

1-2 factori

de risc (%)IÎ 95%

3-5 factori

de risc (%)IÎ 95%

18-44 681 7,7 5,0-10,3 64,7 60,6-68,8 27,6 23,5-31,8

45-69 832 2,0 0,9-3,1 48,1 43,9-52,3 49,9 45,6-54,1

18-69 1513 5,7 3,9-7,6 59,1 55,9-62,2 35,2 31,8-38,6


Grupul de

vârstă

(ani)

Femei

n0 factori de

risc (%)IÎ 95%

1-2 factori

de risc (%)IÎ 95%

3-5 factori

de risc (%)IÎ 95%

18-44 1041 15,0 12,3-17,7 74,1 71,0-77,1 11,0 8,8-13,1

45-69 1418 3,7 2,4-5,0 50,8 47,1-54,4 45,5 41,8-49,2

18-69 2459 10,4 8,7-12,2 64,6 62,0-67,3 25,0 22,4-27,5


Grupul de

vârstă

(ani)

Ambele sexe

n0 factori de

risc (%)IÎ 95%

1-2 factori

de risc (%)IÎ 95%

3-5 factori

de risc (%)IÎ 95%

18-44 1722 11,0 9,1-12,8 68,9 66,4-71,5 20,1 17,5-22,7

45-69 2250 2,9 2,1-3,7 49,5 46,7-52,3 47,6 44,7-50,5

18-69 3972 8,0 6,7-9,3 61,7 59,7-63,7 30,3 28,0-32,6


Asistența medicală

Asigurarea medicală DescriereaProcentul respondenților care dispun de asigurare medicală


• Dispuneți la moment de asigurare medicală

Procentul respondenților care dispun de asigurare medicală



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 324 57,2 49,7-64,6 510 65,2 59,8-70,5 834 60,8 56,0-65,7

30-44 469 58,2 52,6-63,7 754 66,2 62,4-70,1 1223 61,9 58,3-65,5

45-59 667 63,7 59,4-68,0 999 73,8 70,2-77,5 1666 69,0 66,1-71,8

60-69 345 89,4 85,5-93,2 682 96,5 94,9-98,1 1027 93,0 90,8-95,1

18-69 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 800 48,0 42,8-53,2 1218 62,9 59,4-66,5 2018 55,1 51,7-58,5

Urban 1005 78,3 74,4-82,3 1727 80,2 77,2-83,1 2732 79,2 76,5-81,9

Total 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8


Asistența medicală

Asigurarea medicală DescriereaProcentul respondenților care dispun de asigurare medicală


• Dispuneți la moment de asigurare medicală




n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 324 57,2 49,7-64,6 510 65,2 59,8-70,5 834 60,8 56,0-65,7

30-44 469 58,2 52,6-63,7 754 66,2 62,4-70,1 1223 61,9 58,3-65,5

45-59 667 63,7 59,4-68,0 999 73,8 70,2-77,5 1666 69,0 66,1-71,8

60-69 345 89,4 85,5-93,2 682 96,5 94,9-98,1 1027 93,0 90,8-95,1

18-69 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%Rural 800 48,0 42,8-53,2 1218 62,9 59,4-66,5 2018 55,1 51,7-58,5

Urban 1005 78,3 74,4-82,3 1727 80,2 77,2-83,1 2732 79,2 76,5-81,9

Total 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8


Sursele financiare pentru cheltuielile de sănătate

DescriereaProcentul respondenților care folosesc diverse surse financiare pentru cheltuielile de sănătate


• Pe parcursul ultimelor 12 luni, care din următoarele surse financiare le-ați utilizat pentru a achita orice cheltuieli de sănătate cum ar fi medicamentele, consultațiile, tratamentul, spitalizarea sau îngrijirile de pacient?

Tipurile de surse financiare utilizate pentru cheltuielile de sănătate


Bărbați

nVenitul

curent (%) IÎ 95%

Economiile (%)

IÎ 95%

Plata sau rambursarea

din contul asigurării

medicale (%)

IÎ 95%

18-29 324 60,9 53,6-68,2 5,0 1,8-8,2 19,5 14,0-25,1

30-44 469 61,9 56,5-67,4 6,4 3,5-9,4 19,8 15,7-23,8

45-59 667 61,5 57,1-66,0 9,2 6,6-11,8 28,6 24,3-33,0

60-69 344 65,8 59,9-71,6 12,5 8,3-16,7 40,8 34,3-47,4

18-69 1804 61,8 58,1-65,5 7,2 5,3-9,0 23,9 20,9-26,8


Grupul de

vârstă(ani)

Bărbați

nObiecte vândute

(%) IÎ 95%

Suport de la membri de familie

sau prieteni din afara

gospodăriei (%)

IÎ 95%

Împrumut de la cineva

din afara familie şi

prietenilor (%)


18-29 324 4,3 0,6-8,0 16,8 11,1-22,5 7,7 3,3-12,0 0,0 0,0-0,0

30-44 469 5,5 2,8-8,3 16,6 12,4-20,8 6,3 3,9-8,8 0,2 0,0-0,5

45-59 667 4,8 2,7-7,0 14,6 11,3-17,9 8,0 5,0-11,0 0,1 0,0-0,3

60-69 344 5,6 2,8-8,5 20,2 15,3-25,0 8,4 4,5-12,2 0,0 0,0-0,0

18-69 1804 4,9 3,1-6,7 16,5 13,6-19,4 7,4 5,3-9,5 0,1 0,0-0,2



Femei

nVenitul

curent (%)IÎ 95%

Economiile (%)

IÎ 95%


din contul asigurării

medicale (%)

IÎ 95%

18-29 510 69,8 63,9-75,7 7,2 4,3-10,2 23,6 18,7-28,6

30-44 754 67,1 62,1-72,1 9,7 6,8-12,5 25,0 21,0-29,0

45-59 999 73,2 69,4-77,0 11,6 8,8-14,4 35,3 31,2-39,3

60-69 682 75,2 70,8-79,6 10,6 7,7-13,4 43,9 38,7-49,0

18-69 2945 70,6 67,6-73,6 9,5 7,6-11,5 29,5 26,7-32,3



Grupul de vârstă

(ani)

Femei

nObiecte vândute

(%)IÎ 95%



gospodăriei (%)

IÎ 95%

Împrumut de la

cineva din afara familie şi

prietenilor (%)

IÎ 95%Altele

(%)IÎ 95%

18-29 510 4,0 1,5-6,6 22,8 18,1-27,5 8,3 5,5-11,2 0,2 0,0-0,5

30-44 754 4,1 2,2-6,0 22,1 18,1-26,1 8,9 6,3-11,5 0,1 0,0-0,3

45-59 999 6,2 4,2-8,1 24,2 20,4-28,0 10,9 8,3-13,6 0,0 0,0-0,1

60-69 682 7,0 4,6-9,5 27,4 23,2-31,5 14,1 10,8-17,5 0,3 0,0-1,0

18-69 2945 5,0 3,7-6,3 23,5 20,8-26,1 9,9 8,2-11,5 0,1 0,0-0,3



Ambele sexe

nVenitul

curent (%)IÎ 95%

Economiile (%)

IÎ 95%


din contul asigurării medicale

(%)

IÎ 95%

18-29 834 65,0 59,7-70,3 6,0 3,8-8,3 21,4 17,3-25,5

30-44 1223 64,3 60,2-68,4 7,9 5,7-10,1 22,2 19,0-25,3

45-59 1666 67,6 64,6-70,7 10,5 8,2-12,7 32,1 28,9-35,3

60-69 1026 70,5 66,6-74,4 11,5 8,8-14,2 42,4 37,8-46,9

18-69 4749 66,0 63,3-68,8 8,3 6,7-9,9 26,6 24,2-28,9


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

nObiecte vândute

(%)IÎ 95%



gospodăriei (%)

IÎ 95%

Împrumut de la cineva din afara familie şi prietenilor

(%)

IÎ 95%Altele

(%)IÎ 95%

18-29 834 4,2 1,9-6,4 19,6 15,4-23,7 8,0 5,3-10,6 0,1 0,0-0,2

30-44 1223 4,9 3,0-6,7 19,1 16,0-22,2 7,5 5,7-9,4 0,1 0,0-0,3

45-59 1666 5,5 3,9-7,1 19,6 16,8-22,4 9,5 7,4-11,6 0,1 0,0-0,2

60-69 1026 6,4 4,5-8,2 23,8 20,4-27,2 11,3 8,7-13,9 0,2 0,0-0,5

18-69 4749 5,0 3,8-6,1 19,8 17,5-22,2 8,6 7,2-10,0 0,1 0,0-0,2



Grupul de vârstă

(ani)

Femei

nObiecte vândute

(%)IÎ 95%



gospodăriei (%)

IÎ 95%

Împrumut de la

cineva din afara familie şi

prietenilor (%)

IÎ 95%Altele

(%)IÎ 95%

18-29 510 4,0 1,5-6,6 22,8 18,1-27,5 8,3 5,5-11,2 0,2 0,0-0,5

30-44 754 4,1 2,2-6,0 22,1 18,1-26,1 8,9 6,3-11,5 0,1 0,0-0,3

45-59 999 6,2 4,2-8,1 24,2 20,4-28,0 10,9 8,3-13,6 0,0 0,0-0,1

60-69 682 7,0 4,6-9,5 27,4 23,2-31,5 14,1 10,8-17,5 0,3 0,0-1,0

18-69 2945 5,0 3,7-6,3 23,5 20,8-26,1 9,9 8,2-11,5 0,1 0,0-0,3



Ambele sexe

nVenitul

curent (%)IÎ 95%

Economiile (%)

IÎ 95%


din contul asigurării medicale

(%)

IÎ 95%

18-29 834 65,0 59,7-70,3 6,0 3,8-8,3 21,4 17,3-25,5

30-44 1223 64,3 60,2-68,4 7,9 5,7-10,1 22,2 19,0-25,3

45-59 1666 67,6 64,6-70,7 10,5 8,2-12,7 32,1 28,9-35,3

60-69 1026 70,5 66,6-74,4 11,5 8,8-14,2 42,4 37,8-46,9

18-69 4749 66,0 63,3-68,8 8,3 6,7-9,9 26,6 24,2-28,9


Grupul de

vârstă(ani)

Ambele sexe

nObiecte vândute

(%)IÎ 95%



gospodăriei (%)

IÎ 95%

Împrumut de la cineva din afara familie şi prietenilor

(%)

IÎ 95%Altele

(%)IÎ 95%

18-29 834 4,2 1,9-6,4 19,6 15,4-23,7 8,0 5,3-10,6 0,1 0,0-0,2

30-44 1223 4,9 3,0-6,7 19,1 16,0-22,2 7,5 5,7-9,4 0,1 0,0-0,3

45-59 1666 5,5 3,9-7,1 19,6 16,8-22,4 9,5 7,4-11,6 0,1 0,0-0,2

60-69 1026 6,4 4,5-8,2 23,8 20,4-27,2 11,3 8,7-13,9 0,2 0,0-0,5

18-69 4749 5,0 3,8-6,1 19,8 17,5-22,2 8,6 7,2-10,0 0,1 0,0-0,2


Prevalența bolilor netransmisibile

DescriereaProcentul respondenților care au avut cândva sau suferă la moment de o boală netransmisibilă


• Ați avut cândva sau suferiți la moment de vreo boală netransmisibilă (BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi accident vascular cerebral, cancer, boli respiratorii cronice sau diabet?

Procentul respondenților care au avut cândva sau suferă la moment de o boală netransmisibilă



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 324 5,2 2,4-8,0 510 6,7 3,9-9,5 834 5,9 3,9-7,8

30-44 469 6,8 4,5-9,1 754 12,2 9,4-15,0 1223 9,3 7,5-11,0

45-59 667 18,9 15,2-22,6 999 28,0 24,6-31,3 1666 23,6 21,1-26,2

60-69 344 31,9 25,9-37,9 682 43,2 38,7-47,8 1026 37,6 33,6-41,6

18-69 1804 11,6 9,7-13,4 2945 18,2 16,3-20,1 4749 14,8 13,3-16,2

Au vizitat cândva o instituție medicală din cauza BNT

DescriereaProcentul respondenților care au vizitat cândva o instituție medicală din cauza unei BNT, printre cei cu BNT



• Ați vizitat cândva vreo instituție medicală din cauza BNT de care suferiți? Vă rugăm să excludeți orice spitalizare.

Procentul respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza unei BNT



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 16 97,0 91,1-100,0 28 77,4 56,5-98,4 44 86,7 74,3-99,1

30-44 39 86,3 76,1-96,5 85 94,9 90,4-99,3 124 91,5 86,7-96,2

45-59 126 91,7 86,6-96,8 268 94,2 91,4-97,0 394 93,3 90,6-95,9

60-69 103 92,6 87,8-97,5 295 94,4 90,9-97,9 398 93,6 90,7-96,6

18-69 284 91,8 88,7-95,0 676 92,4 88,9-95,9 960 92,1 89,7-94,6


Timpul de deplasare la și de la instituția medicală la ultima vizită

DescriereaMedia timpului de deplasare la instituția medicală la ultima vizită, printre cei cu BNT care au vizitat cândva instituția medicală

Întrebările din instrument• Ați avut cândva sau suferiți la moment de vreo boală netransmisibilă

(BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi accident vascular cerebral, cancer, boli respiratorii cronice sau diabet?


• De cât timp ați avut nevoie ultima dată pentru a vă deplasa la instituția medicală pe care ați vizitat-o (în ambele direcții)?

Media timpului (minute) de deplasare la și de la instituția medicală la ultima vizită legată de BNT



nMedia, minute

IÎ 95% nMedia, minute


IÎ 95%

18-29 14 48,7 30,7-66,8 20 70,2 40,0-100,5 34 58,7 41,6-75,9

30-44 21 69,2 31,0-107,4 71 74,5 51,2-97,8 92 72,9 53,0-92,8

45-59 93 74,1 49,8-98,5 199 96,8 66,8-126,7 292 88,3 66,6-110,0

60-69 73 83,8 53,6-114,0 234 79,3 63,1-95,4 307 81,1 65,0-97,2

18-69 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7



nMedia, minute



IÎ 95%

Rural 102 80,9 60,6-101,1 230 107,7 81,1-134,3 332 97,2 78,1-116,3

Urban 99 57,8 36,9-78,8 294 55,2 41,8-68,6 393 56,2 44,4-68,1

Total 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7


Timpul de deplasare la și de la instituția medicală la ultima vizită

DescriereaMedia timpului de deplasare la instituția medicală la ultima vizită, printre cei cu BNT care au vizitat cândva instituția medicală




• De cât timp ați avut nevoie ultima dată pentru a vă deplasa la instituția medicală pe care ați vizitat-o (în ambele direcții)?




nMedia, minute



IÎ 95%

18-29 14 48,7 30,7-66,8 20 70,2 40,0-100,5 34 58,7 41,6-75,9

30-44 21 69,2 31,0-107,4 71 74,5 51,2-97,8 92 72,9 53,0-92,8

45-59 93 74,1 49,8-98,5 199 96,8 66,8-126,7 292 88,3 66,6-110,0

60-69 73 83,8 53,6-114,0 234 79,3 63,1-95,4 307 81,1 65,0-97,2

18-69 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7



nMedia, minute



IÎ 95%

Rural 102 80,9 60,6-101,1 230 107,7 81,1-134,3 332 97,2 78,1-116,3

Urban 99 57,8 36,9-78,8 294 55,2 41,8-68,6 393 56,2 44,4-68,1

Total 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7


Perioada de așteptare la ultima vizită la instituția medicală

DescriereaMedia timpului de aşteptare înainte de programare pe parcursul ultimei vizite la instituția medicală printre respondenții cu BNT care au vizitat cândva instituția medicală




• Cât de lungă a fost durata perioadei de aşteptare înainte de programare pe parcursul ultimei vizite la instituția medicală?

Media perioadei de așteptare (minute) înainte de programare pe parcursul ultimei vizite la instituția medicală din cauza BNT



nMedia, minute



IÎ 95%

18-29 14 15,7 6,5-25,0 20 21,0 8,6-33,3 34 18,1 10,6-25,5

30-44 30 86,8 4,4-169,1 76 47,3 24,1-70,6 106 62,0 28,0-95,9

45-59 102 47,6 35,5-59,7 229 55,0 42,0-67,9 331 52,3 43,0-61,7

60-69 84 72,2 35,1-109,4 258 37,5 25,8-49,3 342 52,0 34,5-69,5

18-69 230 55,1 36,6-73,5 583 46,3 37,6-54,9 813 49,8 40,4-59,2

Vizite la instituția medicală din cauza BNT în ultimele 30 de zile

DescriereaProcentul respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza BNT pe parcursul ultimelor 30 de zile printre cei cu BNT



• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați vizitat vreo instituție medicală din cauza BNT de care suferiți? Vă rugăm să excludeți orice spitalizare.

Rata respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza BNT în ultimele 30 de zile



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 15 26,5 3,5-49,5 22 20,0 0,0-41,2 37 23,4 8,0-38,9

30-44 32 26,8 9,8-43,8 79 27,1 16,1-38,2 111 27,0 17,6-36,4

45-59 115 30,8 22,1-39,6 245 42,7 35,4-50,0 360 38,2 32,2-44,2

60-69 93 40,6 28,6-52,6 280 36,4 29,6-43,2 373 38,1 31,7-44,5

18-69 255 31,9 25,0-38,9 626 35,9 31,0-40,9 881 34,3 30,1-38,5


Vizite la instituții medicale specifice în ultimele 30 de zile

DescriereaNumărul mediu de vizite la instituții medicale specifice pe parcursul ultimelor 30 de zile printre respondenții cu BNT care au vizitat instituția medicală în ultimele 30 de zile


(BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi accidentul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice sau diabetul?


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați vizitat o instituție medicală din cauza BNT de care suferiți?

Numărul mediu de vizite la instituții medicale specifice în ultimele 30 de zile

Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n

Numărul mediu de vizite la centrul

de sănătate

IÎ 95% n

Numărul mediu de vizite la spitalul public

IÎ 95% n

Numărul mediu de vizite la spitalul privat

IÎ 95%

18-29 5 1,5 0,2-2,8 5 0,7 0,3-1,1 5 0,2 0,0-0,7

30-44 8 0,9 0,3-1,4 8 0,6 0,0-1,3 8 0,1 0,0-0,4

45-59 38 1,6 0,9-2,2 37 0,3 0,1-0,5 37 0,04 0,0-0,1

60-69 34 2,2 0,8-3,5 34 0,3 0,1-0,6 34 0,0 0,0-0,0

18-69 85 1,6 1,1-2,2 84 0,4 0,3-0,6 84 0,1 0,0-0,1


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


de sănătate

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 3 3,8 0,0-8,8 3 0,1 0,0-0,4 3 0,1 0,0-0,4

30-44 22 0,9 0,6-1,2 22 0,5 0,3-0,7 22 0,4 0,0-0,9

45-59 104 1,8 1,2-2,4 103 0,6 0,1-1,1 103 0,0 0,0-0,1

60-69 105 1,5 1,2-1,9 105 0,4 0,2-0,5 105 0,0 0,0-0,0

18-69 234 1,7 1,2-2,2 233 0,5 0,2-0,8 233 0,1 0,0-0,2


Vizite la instituții medicale specifice în ultimele 30 de zile

DescriereaNumărul mediu de vizite la instituții medicale specifice pe parcursul ultimelor 30 de zile printre respondenții cu BNT care au vizitat instituția medicală în ultimele 30 de zile


(BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi accidentul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice sau diabetul?


• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați vizitat o instituție medicală din cauza BNT de care suferiți?


Grupul de vârstă

(ani)

Bărbați

n


de sănătate

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 5 1,5 0,2-2,8 5 0,7 0,3-1,1 5 0,2 0,0-0,7

30-44 8 0,9 0,3-1,4 8 0,6 0,0-1,3 8 0,1 0,0-0,4

45-59 38 1,6 0,9-2,2 37 0,3 0,1-0,5 37 0,04 0,0-0,1

60-69 34 2,2 0,8-3,5 34 0,3 0,1-0,6 34 0,0 0,0-0,0

18-69 85 1,6 1,1-2,2 84 0,4 0,3-0,6 84 0,1 0,0-0,1


Grupul de vârstă

(ani)

Femei

n


de sănătate

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 3 3,8 0,0-8,8 3 0,1 0,0-0,4 3 0,1 0,0-0,4

30-44 22 0,9 0,6-1,2 22 0,5 0,3-0,7 22 0,4 0,0-0,9

45-59 104 1,8 1,2-2,4 103 0,6 0,1-1,1 103 0,0 0,0-0,1

60-69 105 1,5 1,2-1,9 105 0,4 0,2-0,5 105 0,0 0,0-0,0

18-69 234 1,7 1,2-2,2 233 0,5 0,2-0,8 233 0,1 0,0-0,2



Grupul de vârstă

(ani)

Ambele sexe

n


de sănătate

IÎ 95% n


IÎ 95% n


IÎ 95%

18-29 8 2,4 0,1-4,8 8 0,5 0,1-0,9 8 0,2 0,0-0,5

30-44 30 0,9 0,6-1,2 30 0,6 0,3-0,8 30 0,3 0,0-0,7

45-59 142 1,7 1,2-2,2 140 0,5 0,2-0,9 140 0,0 0,0-0,1

60-69 139 1,8 1,1-2,5 139 0,3 0,2-0,5 139 0,0 0,0-0,0

18-69 319 1,7 1,3-2,1 317 0,5 0,3-0,7 317 0,1 0,0-0,1

Cheltuielile pentru vizitele la instituțiile medicale în ultimele 30 de zile

DescriereaSuma medie în MDL cheltuită de respondenți pentru acoperirea costurilor specifice de asistență medicală şi total pentru toate vizitele din ultimele 30 de zile la instituția medicală din cauza BNT, printre respondenții cu BNT care au vizitat instituția medicală din cauza BNT în ultimele 30 de zile




• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ținând cont de toate vizitele DVS la instituția medicală din cauza BNT, cât ați plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în total?

Suma medie de MDL cheltuită pentru vizitele la instituția medicală din cauza BNT


IÎ 95%Media MDL

n IÎ 95%Media MDL

n IÎ 95%Media MDL

n

Taxele prestatorului 53 11,8 0,0-27,4 172 17,7 4,4-31,0 225 15,7 5,3-26,0

Medicamentele 54 387,3 210,7-563,8 166 359,9 270,8-448,9 220 369,7 285,2-454,2

Testele 49 27,7 0,0-73,8 166 24,6 8,9-40,3 215 25,6 8,1-43,1

Transportul 57 25,7 8,7-42,8 165 30,7 17,2-44,2 222 28,9 18,3-39,5

Alte cheltuieli 58 3,3 0,0-8,4 160 6,7 0,0-15,8 218 5,4 0,0-11,4

Total 79 356,3 216,0-496,6 228 514,6 382,4-646,9 307 456,4 354,3-558,6


Cheltuielile pentru asistența medicală ce nu ține de vizitele la instituția medicală, în ultimele 30 de zile

DescriereaSuma medie cheltuită de respondenți pentru asistența medicală, ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital, pe parcursul ultimilor 30 de zile



• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât ați plătit de sine-stătător pentru asistența medicală ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital, cum ar fi medicamentele de rutină?

Suma medie de MDL cheltuită pentru asistența medicală,

ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital Grupul de

vârstă(ani)


nMedia MDL

IÎ 95% nMedia MDL

IÎ 95% nMedia MDL

IÎ 95%

18-29 16 202,5 20,9-384,1 26 299,4 137,0-461,7 42 252,5 134,0-371,0

30-44 31 220,0 87,1-352,9 80 288,8 151,3-426,3 111 264,2 164,8-363,7

45-59 106 200,6 110,8-290,4 245 206,4 111,1-301,7 351 204,3 131,3-277,3

60-69 94 118,8 66,9-170,7 267 276,1 205,8-346,4 361 210,0 161,3-258,8

18-69 247 182,6 123,0-242,3 618 249,7 189,5-309,9 865 223,0 175,5-270,5

Spitalizați în ultimele 12 luni din cauza BNT

DescriereaProcentul respondenților care au fost spitalizați din cauza unei BNT pe parcursul ultimelor 12 luni, printre cei cu BNT



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați fost spitalizat din cauza unei BNT?

Procentul respondenților cu BNT care au fost spitalizați din cauza acestei BNT



nSpitalizați

(%)IÎ 95% n

Spitalizați (%)

IÎ 95% nSpitalizați

(%)IÎ 95%

18-29 16 12,3 0,0-30,5 28 6,9 0,0-14,6 44 9,5 0,0-19,0

30-44 39 31,1 14,6-47,7 85 13,6 4,9-22,3 124 20,5 12,0-29,0

45-59 126 21,3 12,3-30,4 268 24,3 17,8-30,8 394 23,1 17,3-29,0

60-69 103 31,4 21,4-41,5 295 23,1 17,7-28,4 398 26,6 21,5-31,6

18-69 284 24,2 17,9-30,5 676 19,9 16,0-23,8 960 21,6 17,9-25,4


Cheltuielile pentru asistența medicală ce nu ține de vizitele la instituția medicală, în ultimele 30 de zile

DescriereaSuma medie cheltuită de respondenți pentru asistența medicală, ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital, pe parcursul ultimilor 30 de zile



• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât ați plătit de sine-stătător pentru asistența medicală ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital, cum ar fi medicamentele de rutină?

Suma medie de MDL cheltuită pentru asistența medicală,

ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital Grupul de

vârstă(ani)


nMedia MDL

IÎ 95% nMedia MDL

IÎ 95% nMedia MDL

IÎ 95%

18-29 16 202,5 20,9-384,1 26 299,4 137,0-461,7 42 252,5 134,0-371,0

30-44 31 220,0 87,1-352,9 80 288,8 151,3-426,3 111 264,2 164,8-363,7

45-59 106 200,6 110,8-290,4 245 206,4 111,1-301,7 351 204,3 131,3-277,3

60-69 94 118,8 66,9-170,7 267 276,1 205,8-346,4 361 210,0 161,3-258,8

18-69 247 182,6 123,0-242,3 618 249,7 189,5-309,9 865 223,0 175,5-270,5

Spitalizați în ultimele 12 luni din cauza BNT

DescriereaProcentul respondenților care au fost spitalizați din cauza unei BNT pe parcursul ultimelor 12 luni, printre cei cu BNT



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați fost spitalizat din cauza unei BNT?

Procentul respondenților cu BNT care au fost spitalizați din cauza acestei BNT



nSpitalizați

(%)IÎ 95% n

Spitalizați (%)

IÎ 95% nSpitalizați

(%)IÎ 95%

18-29 16 12,3 0,0-30,5 28 6,9 0,0-14,6 44 9,5 0,0-19,0

30-44 39 31,1 14,6-47,7 85 13,6 4,9-22,3 124 20,5 12,0-29,0

45-59 126 21,3 12,3-30,4 268 24,3 17,8-30,8 394 23,1 17,3-29,0

60-69 103 31,4 21,4-41,5 295 23,1 17,7-28,4 398 26,6 21,5-31,6

18-69 284 24,2 17,9-30,5 676 19,9 16,0-23,8 960 21,6 17,9-25,4


Numărul zilelor de spitalizare din cauza unei BNT

DescriereaNumărul mediu de zile de spitalizare printre respondenții spitalizați din cauza unei BNT, pe parcursul ultimilor 12 luni



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați fost spitalizat din cauza unei BNT?• Pe parcursul ultimilor 12 luni, timp de câte zile ați fost spitalizat din

cauza unei BNT?

Numărul mediu de zile de spitalizare din cauza unei BNT



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de zile

IÎ 95% nNumărul

mediu de zile

IÎ 95%

18-29 2 5,3 3,7-6,9 3 19,5 0,0-40,6 5 10,7 1,0-20,5

30-44 11 13,0 7,9-18,1 11 12,9 9,9-15,9 22 12,9 9,8-16,1

45-59 28 10,5 8,8-12,3 58 14,4 11,2-17,7 86 13,1 10,8-15,3

60-69 32 22,2 9,6-34,7 70 13,1 9,2-17,0 102 17,6 11,2-24,1

18-69 73 14,5 9,9-19,1 142 14,1 11,8-16,4 215 14,3 11,9-16,6

Cheltuielile pentru spitalizare în ultimele 12 luni

DescriereaSuma medie de MDL cheltuită de respondenți pentru acoperirea costurilor specifice de asistență medicală şi în total, pe parcursul ultimilor 12 luni, pentru spitalizare din cauza unei BNT, printre cei cu BNT care au vizitat spitalul în ultimele 12 luni



• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați fost spitalizat din cauza unei BNT?• Pe parcursul ultimilor 12 luni, ținând cont de toate vizitele la spital din

cauza unei BNT, cât ați plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în total?

Suma medie de MDL cheltuită pentru spitalizarea din cauza unei BNT

nMedia, MDL


nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95% n

Numărul mediu de

zile IÎ 95%

Taxele prestatorului 44 90,8 0,0-190,0 86 18,6 0,4-36,7 130 48,3 6,2-90,4

Medicamentele 40 1006,4 0,0-2044,6 86 557,3 355,9-758,7 126 731,8 316,2-1147,3

Testele 42 11,2 0,0-22,3 81 84,8 0,0-178,3 123 53,6 0,0-109,0

Transportul 45 105,2 19,3-191,1 86 60,7 32,5-88,8 131 79,5 40,0-119,1

Alte cheltuieli 43 277,7 0,0-743,3 81 118,7 0,0-285,8 124 184,8 0,0-397,1

Total 67 1853,8 636,0-3071,7 132 1559,7 938,9-2180,6 199 1688,8 1057,0-2320,6


Îngrijire la domiciliu din cauza unei BNT

DescriereaProcentul respondenților care au primit îngrijiri la domiciliu din partea membrilor de familie sau prietenilor pe parcursul ultimilor 30 de zile din cauza unei BNT, printre cei cu BNT



• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a oferit cineva din membrii de familie sau prieteni îngrijire la domiciliu din cauza unei BNT?

Procentul respondenților cu BNT care au primit îngrijire la domiciliu



n

Au primit îngrijire

la domiciliu

(%)

IÎ 95% n


la domiciliu

(%)

IÎ 95% n


la domiciliu

(%)

IÎ 95%

18-29 16 4,5 0,0-13,4 28 8,9 0,0-21,5 44 6,8 0,0-14,8

30-44 39 9,2 0,0-19,5 85 1,7 0,0-4,0 124 4,6 0,3-9,0

45-59 126 5,7 1,9-9,6 268 8,9 4,9-12,9 394 7,7 4,6-10,7

60-69 103 11,7 5,5-18,0 295 10,4 5,6-15,1 398 11,0 7,4-14,5

18-69 284 7,7 4,4-10,9 676 7,9 5,2-10,6 960 7,8 5,7-9,9

Ore pe săptămână petrecute oferind îngrijire la domiciliu

DescriereaMedia timpului pe săptămână, pe parcursul ultimelor 30 de zile, petrecut de un membru de familie sau prieten pentru oferirea îngrijirilor pentru un respondent cu BNT, printre cei cu BNT




• Pe parcursul ultimilor 30 de zile, câte ore pe săptămână v-a oferit îngrijire această persoană/aceste persoane?

Timpul mediu (ore) petrecut oferind îngrijire la domiciliu pentru BNT


nMedia,

oreIÎ 95% n

Media, ore

IÎ 95% nMedia,

oreIÎ 95%

Rural 13 22,9 0,0-53,7 20 6,8 3,7-10,0 33 11,9 2,0-21,8

Urban 12 9,0 1,3-16,7 30 8,4 0,0-18,4 42 8,7 2,0-15,3

Total 25 16,2 0,0-32,9 50 7,5 3,1-11,8 75 10,5 4,2-16,9


Pierderea productivității din cauza BNT

DescriereaProcentul respondenților, care au pierdut o perioadă anumită de timp din activitatea obişnuită în ultimele 30 de zile din cauza unei BNT, printre cei cu BNT



• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați pierdut vreo perioadă de timp din activitatea DVS obişnuită (la locul de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza unei BNT?

Procentul respondenților care au pierdut o anumită perioadă de timp din activitatea obișnuită din cauza unei BNT



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 16 14,5 0,0-33,4 28 0,0 0,0-0,0 44 6,8 0,0-16,1

30-44 39 16,3 3,7-28,9 85 8,4 1,0-15,8 124 11,5 4,9-18,2

45-59 126 8,9 3,5-14,2 268 10,1 5,9-14,3 394 9,6 6,2-13,1

60-69 103 15,9 8,0-23,7 295 8,8 5,2-12,4 398 11,8 7,7-15,8

18-69 284 12,8 7,8-17,8 676 8,3 5,6-11,0 960 10,1 7,4-12,9

Numărul mediu de zile de activitate obișnuită pierdută din cauza unei BNT

DescriereaNumărul mediu de zile de activitate obişnuită pierdută din cauza unei BNT printre cei cu o BNT




• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte zile ați pierdut din activitatea DVS obişnuită din cauza unei BNT?

Numărul mediu de zile de activitate obișnuită pierdute din cauza unei BNT



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n


IÎ 95% nNumărul

mediu de zile

IÎ 95%

18-29 2 6,9 0,0-16,7 0 0,0 0,0 2 6,9 0,0-16,2

30-44 4 15,4 3,5-27,2 7 5,9 1,8-10,0 11 10,3 3,0-17,5

45-59 11 10,8 2,3-19,3 26 7,2 4,6-9,9 37 8,5 5,1-11,8

60-69 16 13,1 7,2-19,1 25 10,4 5,8-14,9 41 12,0 8,2-15,8

18-69 33 11,6 6,6-16,5 58 7,7 5,5-9,9 91 9,7 7,0-12,3


Îngrijire la domiciliu din cauza unei BNT

DescriereaProcentul respondenților care au primit îngrijiri la domiciliu din partea membrilor de familie sau prietenilor pe parcursul ultimilor 30 de zile din cauza unei BNT, printre cei cu BNT




Procentul respondenților cu BNT care au primit îngrijire la domiciliu



n


la domiciliu

(%)

IÎ 95% n


la domiciliu

(%)

IÎ 95% n


la domiciliu

(%)

IÎ 95%

18-29 16 4,5 0,0-13,4 28 8,9 0,0-21,5 44 6,8 0,0-14,8

30-44 39 9,2 0,0-19,5 85 1,7 0,0-4,0 124 4,6 0,3-9,0

45-59 126 5,7 1,9-9,6 268 8,9 4,9-12,9 394 7,7 4,6-10,7

60-69 103 11,7 5,5-18,0 295 10,4 5,6-15,1 398 11,0 7,4-14,5

18-69 284 7,7 4,4-10,9 676 7,9 5,2-10,6 960 7,8 5,7-9,9

Ore pe săptămână petrecute oferind îngrijire la domiciliu

DescriereaMedia timpului pe săptămână, pe parcursul ultimelor 30 de zile, petrecut de un membru de familie sau prieten pentru oferirea îngrijirilor pentru un respondent cu BNT, printre cei cu BNT




• Pe parcursul ultimilor 30 de zile, câte ore pe săptămână v-a oferit îngrijire această persoană/aceste persoane?

Timpul mediu (ore) petrecut oferind îngrijire la domiciliu pentru BNT


nMedia,

oreIÎ 95% n

Media, ore

IÎ 95% nMedia,

oreIÎ 95%

Rural 13 22,9 0,0-53,7 20 6,8 3,7-10,0 33 11,9 2,0-21,8

Urban 12 9,0 1,3-16,7 30 8,4 0,0-18,4 42 8,7 2,0-15,3

Total 25 16,2 0,0-32,9 50 7,5 3,1-11,8 75 10,5 4,2-16,9


Pierderea productivității din cauza BNT

DescriereaProcentul respondenților, care au pierdut o perioadă anumită de timp din activitatea obişnuită în ultimele 30 de zile din cauza unei BNT, printre cei cu BNT




Procentul respondenților care au pierdut o anumită perioadă de timp din activitatea obișnuită din cauza unei BNT



n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%

18-29 16 14,5 0,0-33,4 28 0,0 0,0-0,0 44 6,8 0,0-16,1

30-44 39 16,3 3,7-28,9 85 8,4 1,0-15,8 124 11,5 4,9-18,2

45-59 126 8,9 3,5-14,2 268 10,1 5,9-14,3 394 9,6 6,2-13,1

60-69 103 15,9 8,0-23,7 295 8,8 5,2-12,4 398 11,8 7,7-15,8

18-69 284 12,8 7,8-17,8 676 8,3 5,6-11,0 960 10,1 7,4-12,9

Numărul mediu de zile de activitate obișnuită pierdută din cauza unei BNT

DescriereaNumărul mediu de zile de activitate obişnuită pierdută din cauza unei BNT printre cei cu o BNT




• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte zile ați pierdut din activitatea DVS obişnuită din cauza unei BNT?

Numărul mediu de zile de activitate obișnuită pierdute din cauza unei BNT



nNumărul mediu de

zile IÎ 95% n


IÎ 95% nNumărul

mediu de zile

IÎ 95%

18-29 2 6,9 0,0-16,7 0 0,0 0,0 2 6,9 0,0-16,2

30-44 4 15,4 3,5-27,2 7 5,9 1,8-10,0 11 10,3 3,0-17,5

45-59 11 10,8 2,3-19,3 26 7,2 4,6-9,9 37 8,5 5,1-11,8

60-69 16 13,1 7,2-19,1 25 10,4 5,8-14,9 41 12,0 8,2-15,8

18-69 33 11,6 6,6-16,5 58 7,7 5,5-9,9 91 9,7 7,0-12,3

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

STEPS 2013

World Health OrganizationRegional Office for Europe

UN City, Marmorvej 51, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark

Tel.: +45 45 33 70 00 Fax: +45 45 33 70 01 Email: [email protected]

Website: www.euro.who.int

Biroul Regional OMS pentru Europa

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este o agenție specializată a Națiunilor Unite, creată în 1948, nemijlocit responsabilă de sănătatea publică și aspectele de sănătate la nivel internațional. Biroul Regional OMS pentru Europa este unul din cele șase birouri regionale din lume, fiecare având propriile programe de lucru adaptate la condițiile specifice de sănătate ale țărilor respective.

Statele Membre

AlbaniaAndoraArmeniaAustriaAzerbaidjanBelarusBelgiaBosnia și HerțegovinaBulgariaCroațiaCipruRepublica CehăDanemarcaElvețiaEstoniaFederația RusăFinlandaFosta Republică Iugoslavă MacedoniaFranțaGeorgiaGermaniaGreciaUngariaIslandaIrlanda IsraelItaliaKazahstanKîrgîzsatnLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaMarea BritanieMonacoMuntenegruNorvegiaOlandaPoloniaPortugaliaRepublica MoldovaRomâniaSan MarinoSerbiaSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaTadjikistanTurciaTurkmenistanUcrainaUzbekistan

Original: ENGLISH

Documents

prevalenţa factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în republica