Prevenirea consumului de alcool si droguri.doc

8/13/2019 Prevenirea consumului de alcool si droguri.doc

1/31


2/31

adolescentul are un nivel scazut de performantascolaraadolescentul are noi prieteni pe care ezita sa-i

prezinte parintilor

adolescentu minte sau furaapare lipsa de respect in compotamentul adolescentuluiadolesentul are o stare sau atitudine negativa care tinde sase inrautateascaadolescentul este dezinteresat de viitor

Strategii de prevenire

Adolescentii care nu fumeaza, nu beau alcool si nici nuutilizeaza droguri au mai putine sanse sa manifeste acesteobiceiuri ca adulti. Eforturile de a preveni abuzul desubstante de catre un adolescent ar trebui sa inceapa incadin copilarie, prin educatie si informare legata deconsumul de droguri, incurajarea unor comportamentesanatoase si o comunicare solida cu parintii.!n timp ce adolescentii au mai multe sanse sa agreezeconsumul de droguri si alcool decat adultii, totusi sicomportamentul acestora ii poate influenta. !n acestecazuri, crezand ca parintii vor permite utilizarea drogurilorsi alcoolului "intrucat ei au aceste obiceiuri# exista

probabilitati mai mari ca adolescentul sa incerce safumeze, sa consume alcool si medicamente interzise.Existenta unor modele pozitive in familie, sustinereafamiliei precum si o comunicare buna cu parintii, pot ajutaadolescentul sa aiba un nivel ridicat de incredere de sine sisa faca alergeri potrivite. Pana la varsta de noua ani,copilul va avea deja formata o atitudine fata de consumulde diferite substante. Asa ca, orice parinte ar trebui sa isi


3/31

influenteze copilul si sa-i insufle atitudinea corecta fata deabuzul de orice fel de substante.! se vor expune adolescentului efectele substantelor asupra

dezvoltarii sale fizice, emotionale, asupra performanteiscolare si asupra sanatatii "mai ales in cazul in care existaun istoric familial care presupune abuzul de substantetoxice#.

$entinerea unei bune relatii cu adolescentul din familie.A avea o relatie buna si a comunica bine cu unadolescent poate fi destul de dificil, deoarece

adolescentii doresc intimitate si independenta. %otusi,acestia trebuie supravegheati fara sa fie deranjati, sa li secunoasca grupul de prieteni si indicat ar fi sa se stie undeeste adolescentul in orice moment.Se vor stabili perioade din zi cand intreaga familie se vareuni, cum ar fi timpul meselor. Se vor planificaactivitati distractive si excursii in familie. Adolescentul

trebuie sa se simta valorizat si sa contribuie la sarciniledin familie.&orectitudine si consecventa. Aplicarea extremista amasurilor disciplinare la adolescenti sunt un factor derisc pentru abuzul de substante. Se vor stabili consecinterezonabile pentru comportamentele inacceptabile, iar

pedepsele vor fi puse in practica in mod consecvent. Seva lauda adolescentul pentru realizarile sale si se vaincerca implicarea acestuia inclusiv in treburile casnice.!ncurajarea activitatilor. Ar fi util ca adolescentul sa aibadiverse activitati care sa ii ocupe timpul liber, precumsportul sau activitati de voluntariat sau participarea ladiverse cluburi. Exista mai putine sanse ca adolescentiicare au o autostima crescuta sa consume alcool saudroguri.


4/31

'iti informati( )u va bazati doar pe propriile experientesau pe ceea ce auziti. !nformati-va cu privire lasubstantele pe care le folosesc abuziv adolescentii. $ulte

substante pot sa para inofensive, intr-un mod eronat. Seva discuta cu un medic despre informatiile cu privire lasubstantele folosite frecvent de cei care utilizeazadroguri, legat de denumirea acestora, care ar putea fimanifestarile in cazul unei supradoze, care ar fi masurilede prim ajutor in cazul unei supradoze si despre modulin care drogurile afecteaza dezvoltarea adolescentilor.

Despre abuzul de substante si sanatate

Abuzul de substante se refera de fapt la consumulexagerat si dependenta fizica sau*si psihica de anumitesubstante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinatecare au efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si careafecteaza individului, uneori iremediabil, si viata sociala siafectiva. Specialistii considera ca exista o diferenta intreabuzul si dependenta de substante abuzul se defineste maiales prin prisma afectarii vietii sociale a individului si apoialterarea sanatatii, in timp ce in cazul dependentei pe primul

plan sunt simptomele si semnele fizice ale consumului cronic.Abuzul de substante poate duce, in timp, si la dependenta.Procesul are insa nevoie de un anumit timp deoarecedependenta necesita intai aparitia unei tolerante aorganismului la substanta administrata, toleranta care sa ducaapoi la instalarea sindromului de sevraj.

Abuzul de substante recunoaste numeroase cauze. &auzelesunt multe si variate, ca si substantele care pot fi implicatein abuz alcool, tutun, droguri, substante psihedelice,

analgezice si multe altele. Uneori se considera casocietatea este cea care impinge individul catre abuz.


5/31

+itmul alert a fiecarei zile, criza de timp, criza financiara,frustarile de la locul de munca si din relatiile personale...viata pare haotica, sufocanta. 'iecare are propriile

modalitati de a-i face fata, in functie de personalitate, deeducatie si de valorile in spiritul carora a fost crescut.aca recunoastem ca societatea este cea care impinge

individul spre consumul exagerat de substante, trebuie sarecunoastem ca tot societatea este cea care plateste pretulintretinerii, tratarii si reintegrarii acestor indivizi in mediu.!ar acest fapt se reflecta in realitatea de pe strada si din

camerele de garda ale spitalelor. in ce in ce mai multe prezentari la spitalele de urgenta sunt pentru supradoze dedroguri sau medicamente, intoxicatii cu alcool si abuz dediverse combinatii de stupefiante, sau pentru consecinteleabuzului pe termen lung cancere de plamani, cancere alecavitatii bucale, ciroze si carcinoame hepatice, infectiisistemice si boli transmisibile sexual. Abuzul de substanteeste unul dintre cei mai des citati factori implicati incresterea infractionalitatii, violentei domestice siagresiunii impotriva copiilor.Abuzul de substante nu imbolnaveste doar individul ci

intreaga societate. !n statele Unite se pare ca peste / din populatie abuzeaza sau este dependenta de alcool si peste 01/de tutun. Specialistii au incercat sa gaseasca noi si noimodalitati pentru a face fata indivizilor care aleg acest drum,insa deocamdata rezultatele sunt departe de sperantele tuturor.

Programele nationale de combatere a consumului dedroguri si de prevenire a fumatului, marirea periodica a

pretului alcoolului si tutunului, toate incearca sa descurajezeindividul de a utiliza narcotice si substante periculoase pentrusanatate.

%oate substantele implicate in abuz sunt capabile sadetermine o forma sau alta de afectare a cognitiei, a perceptiei,


6/31

atentiei si controlului fizic. 'oarte multe dintre substantele decare se face abuz in prezent sunt implicate in aparitiasindromului de sevraj. Acesta este un efect al intreruperii

bruste sau scaderii semnificative a dozei si a administrariirespectivei substante. Pentru ca sevrajul sa apara trebui intai sase instaleze dependenta de drog. ependenta apare dupaconsumarea uneia sau mai multor substante pe o perioadavariabila de timp. Sevrajul evolueaza in diferite stagii. Unindivid incepe sa simta simptomele sevrajului cu intensitatedin ce in ce mai mare, gravitatea atinge apoi un nivel constant

care se mentine cateva zile, apoi starea lui incepe sa seamelioreze, iar simptomele dispar. Sindromul de sevraj estedoar una din complicatiile utilizarii cronice de droguri. &eamai periculoasa complicatie a supradozelor si abuzului dedroguri este moartea.

%oleranta este un alt efect al abuzului de substante. Eaconsta in necesitatea cresterii progresive a dozei pentru

obtinerea acelorasi efecte. !n ceea ce priveste preparateleopioide, de exemplu, daca un consuamtor dezvolta toleranta laun anumit produs, cel mai probabil toleranta se manifesta latoti compusii grupei "toleranta incrucisata#. !n plus, tolerantanu se manifesta chiar la toate efectele opioidelor, ci mai ales lacele euforice, anxiolotice, deci exact la cele pe caremorfinomanii le doresc de la respectivul opioid. 2rganismulindividului devine capabil ca in timp sa suporte doze foartecrescute ale substantei implicate in abuz, uneori chiar si de ori mai mari decat la debutul consumului. %oleranta poate sa

para mai repede pentru unele preparate comparativ cu altele,dar, dupa oprirea administrarii, dispare la fel de repede. Acestfapt este important pentru ca duce la decesul morfinomanuluiobisnuit cu doze foarte crescute, care, din anumite motivesisteaza temporar administrarea drogului si reia apoiconsumul. 2rganismul nu mai poate face fata unor doze atat


7/31

de mari si astfel se instaleaza simptomele supradozarii si chiarmoartea.

!ndivizii abuzeaza de un numar foarte mare de substante.

3arietatea lor este si ea incredibila, iar modul de combinare nuinceteaza sa uimeasca medicii. &reativitatea unui morfinomaneste fascinanta si autodistructiva, in acelasi timp. &ele maifrecvente substante implicate in abuz sunt prezentate in cele ceurmeaza.

Tutunul si nicotina

$otivele fumatului sunt variate placere, ameliorareavigilentei, invingerea stresului si anxietatii, combatereadepresiei, inlaturarea senzatiei de foame, controlulgreutatii si multe, multe altele. $ajoritatea indivizilor

incep sa fumeze din adolescenta, media de varsta scazanddramatic in ultimii ani. eoarece la aceasta varsta tineriisunt mai influentati mai mult de grupul de prieteni decatde adulti, medici sau psihologici, programele de prevenirea fumatului nu au succesul sperat.Psihologii au realizat si un profil al fumatorului tanar esteextrovertit, sociabil, impulsiv, merge la risc de cele mai

multe ori si are spirit de aventura. 4a inceput, fumatulconfera individului incredere in sine si o serie de senzatii

placute "deoarece nicotina actioneaza pe sistemuldopaminergic al organismului#, insa, pe masura ce aniitrec si apare abuzul de tutun si ulterior dependenta, acestesenzatii sunt inlocuite de teama de instalare a simptomelorde abstinenta in cazul in care numarul zilnic de tigari nu

este respectat.


8/31

Apare si toleranta, de aceea, fumatorii vechi ajung la unnumar imrpesionant de pachete de tigari fumate in cursul uneizile.

+esponsabila de abuz si dependenta de tigrari estenicotina. Aceasta se concentreaza in frunzele plantei siconstituie aproximativ 5/ din greutatea tutunului uscat. 2tigare medie are aproxiamtiv mg de nicotina absorbabila.Asupra organismului, nicotina are efecte stimulatorii. upa cese absorbe, ajunge rapid in torentul circulator si trece foarteusor bariera hematoencefalica. 2data inhalata, are nevoie de

doar 6 secunde pentru a patrunde in creier. Sistemul nervos poseda receptori speciali pentru nicotina, denumiti chiar7receptori nicotinici8 care sunt raspunzatori de eliberareasubstantelor ce determina instalarea efectelor placute alefumatului euforie, relaxare, dar care sunt responsabili si deinstalarea dependentei de tutun.

'umul de tigara contine insa mult mai multe substante cu

potential daunator, nu doar nicotina. Exista peste 9 deaditivi care pot fi combinati cu tutunul pentru a se obtinein final tigareta. $ajoritatea substantelor inhalate din fumsunt periculoase pentru sanatate, si foarte multe au chiarrisc carcinogen si pot induce mutatii genetice.&onsumul cronic de tutun duce in final la afectiunicardiovasculare, creste riscul de aparitie si dezvoltare a

aterosclerozei, predispune la aparitia accidentelorvasculare cerebrale si infarctelor miocardice acute, la boala cronica obstructiva de plamani, emfizem pulmonarsi cancer bronhopulmonar, de cavitate bucala, de laringesau de pancreas.'umatul in timpul sarcinii afecteaza foarte grav produsulde conceptie, poate determina aparitia de anomalii

congenitale, nastere prematura, greutate mica la nastere sicreste de 5 ori riscul de moarte infantila subita.


9/31

Abstinenta dupa consumul cronic de tutun "fumat saumestecat# include simptome generale anxietate, foame,crestere in greutate, depresie, tulburari de somn.

Alcoolul

esi impresia generala este ca alcoolul are un efectstimulator al functiilor nervoase, mecanismul lui esteexact invers alcoolul deprima creierul. 4a doze mici el

actioneaza in special pe centrii inhibitori, apare starea dedezinhibitie, cand individul actioneaza contrar caracteruluiobisnuit iar cei din jur parca nu il mai recunosc. 4a dozemai mari, alcoolul inhiba centrii excitatori, iar respectiva

persoana se confrunta cu afectarea gandirii rationale, esteincapabila sa isi controleze actiunile, isi pierde echilibrulsi tonusul. Astfel, se poate afirma ca alcoolul este un drog

psihoactiv cu efect deprimant. El poate determina aparitiadependentei, stare cunoscuta sub numele de alcoolism.Abuzul pe termen scurt "consumarea unor cantitati foartecrescute# duce la intoxicatie, deshidratare si comaalcoolica. Abuzul pe termen lung determina modificareametabolismului si functiilor hepatice si nervoase sidetermina aparitia alcoolismului. )umeroase studii au

demonstrat faptul ca absorbtia alcoolului este mai redusadaca acesta se consuma dupa masa, iar rata demetabolizare si eliminare din sange este si ea influentata

pozitiv de prezenta alimentelor in stomac. Consumul dealcool pe termen lung sau pe termen scurt, dar incantitati semnificative, influenteaza negativ starea desanatate a individului. Acesta ajunge sa se confruntecu:


10/31


11/31

mult mai crescuta. Abuzul de alcool este cea mai frecventacauza de aparitie a insuficientei hepatice in forte multetari. !n plus, soferii care beau inainte de a se urca la volan

sunt un pericol pentru toti cei angajati in trafic, pietoni siconducatori auto, deopotriva. $ajoritatea accidentelorfatale sunt cauzate de soferi beti.

Marijuana

$arijuana, canabis, =iarba= sunt denumiri diferite pentruacelasi compus. $arijuana se obtine din planta numitacannabis. $arijuana difera de hasis, desi au aceeasiorigine marijuana se refera la frunze si flori, in timp cehasisul este forma rasinoasa de drog, mai consistenta simai concentrata. &ompusul chimic activ din canabis esteun canabinoid cu actiune psiho si fizio stimulanta, dar care

este raspunzator si de intoxicatie. &antitatea minima decanabinoid care poate determina efecte psihedelice sisomatice este de micrograme per


12/31

'umul de marijuana este un iritant mult mai puternic pentru plamani si arborele bronsic si contine mult maimulte substante periculoase si carcinogeni decat tutunul

obisnuit.&onsumul frecvent de marijuana poate determinautilizatorul sa evolueze catre droguri mai puternice dar simai periculoase, cum ar fi cocaina sau heroina. +iscul deconsumarea a heronei este de > ori mai mare in cazulindivizilor care au fumat cel putin o tigara de marijuana,comparativ cu cel al persoanelor care nu au intrat in

contact cu marjuana sau hasis.

Cocaina

&ocaina este un drog ce poate fi fumat, inhalat, prizat sauinjectat. rogul se obtine din frunzele de &oca, cultivatein America de Sud. Posesia, cultivarea si distributiaacestuia sunt complet interzise, insa cocaina ramane unuldintre cele mai folosite droguri. &ocaina este unul dintrecele mai adictive droguri, cu care consumatorii si-auinceput adictia sau la care au trecut dupa ce au fumat maimult timp marijuana iar efectele acestea au devenitnesatisfacatoare. !ntensitatea efectelor drogului depind decalea de aministrare, doza si puritate si variaza de la 5 deminute pana la cateva ore. &ocaina actioneaza ca unstimulator al sistemului nervos central, de aceea efecteleadministrarii sale pe termen scurt includ crestereavigilentei si starii de alerta, euforie, hipertensiunearteriala, cresterea libidoului si amplificarea placeriisexuale. +eactiile adverse sunt insa mult mai importante si


13/31

numeroase prurit generalizat, tahicardie, aritmii,halucinatii, idei paranoide.

aca isi adminsitreaza o cantitatea foarte crescuta,utilizatorul poate muri deoarece toxicitatea cocainei semanifesta prin aparitia convulsiilor si deprimariicardiorespiratorii de origine centrala. Acestea pot fiurmate de insuficienta respiratorie, accident vascularcerebral, hemoragie intracraniana si insuficienta cardiaca.Sevrajul se manifesta prin depresie foarte intensa,ahedonie, astenie, scaderea tonusului msucular. &onsumulacut si cronic sunt implicate in afectarea functiei cardiace,respiratorii, hepatice si cerebrale. &onsumata pe o

perioada lunga cocaina creste semnificativ riscul deaparitie al accidentelor vasculare cerebrale, hipersomieisau insomniei, letargiei, hempotiziei, dispneei, astmului

bronsic, bruxismului, bolilor autoimune de tipul lupusuluieritematos sitemic, vasculitelor, perforarii de sept nazal.

Heroina

Amfetaminele sunt droguri psihostimulatorii care reduc

oboseala si apetitul si cresc vigilenta si atentia.Amfetaminele sunt legate din punct de vedere chimic demetamfetamine si dextroamfetamine, droguri capabile sacreasca nivelul unor neurotransmitatori cerebrali de tipulnoradrenalinei, dopaminei si serotoninei, inducand o starede euforie. Acestea sunt droguri cu un mare potential dedeclansare a dependentei ce se pot administra pe cale

injectabila, inhalatorie sau digestiva. Administrareametamfetaminelor determina stari euforice, anxietate,


14/31

cresterea libidoului, cresterea capacitatii de concentratie siatentie, cresterea energiei de care pare sa dispunaorganismul, a sociabilitatii, a agresivitatii si poate

determina comportamente obsesiv compulsive, idei paranoide si halucinatii.

Efectele somatice asociate consumului de metamfetaminesunt anorexie, hiperactivitate, pupile dilatate, agitatiemotorie, tahicardie, sau bradicardie, hipertensiune,tahipnee, distructia dintilor si leziuni cardiace importante.Sevrajul se manifesta prin hipersomnolenta,

comportament alimentar modificat "apetit crescut#, crampeabdominale, depresie si anxietate, insotite de nevoia

psihica si dorinta de administrare in continuare a drogului.

Drogurile de clu

= rog de club= sau =drog recreational= este un termen genericcare cuprinde, de fapt, mai multe substante

psihostimalatorii. )umele lor vine de la faptul ca initialerau foarte populare in randul tinerilor care frecventaucluburile de muzica tehno-house, rave si care leconsiderau complet nevinovate, lipsite de efecte adverse,incapabile de a determina dependenta, si... chiarsanatoase( +ealitatea este insa diferita. Astfel de drogurinu induc doar euforie ci actioneaza intr-un mod mult maicomplex asupra organismului si chiar faciliteaza anumiteagresiuni si violuri.

&ele mai populare droguri de club sunt

. Ecstas?-este un halucinogen stimulator utilizat pentruimbunatatirea starii de dispozitie si cresterea energiei


15/31

pentru a face fata unor petreceri rave cat mai lungi.Administrarea lui pe termen lung scade insa capacitateacreierului de a-si regla ritmul nictemeral, pragul durerii,

capacitatea de memorie si emotiile. &ele mai frecventereactii adverse ale acestui drog sunt reprezentate demidriaza, tahicardie, hipertensiune arteriala, nistagmus,

bruxism, deshidratare, hipertermie.0. @ B "gama hidroxibutirat#-este un alt drog de club care

este administrat din aceleasi motive ca si ecstas?imbunatateste experienta, amelioreaza tonusul psihic,

induce o stare euforica. ozele mici se pare ca actioneazaca un afrodiziac, la doze mai crescute fiind psihostimulator. rogul se foloseste mai ales in formalichida, combinat cu alcool. !ntensitatea efectelor depinde

proportional de doza, insa se poate ajunge chiar la comasi moarte. @ B a fost si inca mai este administrat incombinatii cu alte droguri, si alcool, fapt ce ii crestesemnificativ gradul de periculozitate. @ B este folosit si

pentru alte scopuri decat pentru inducerea efectelorafrodiziace sau euforice. Pus in bauturi, poate sedavictima care devine vulnerabila si expusa agresiunilor denatura sexuala. in acest motiv @ B este un asa numit=date-rape drug= "drog ce faciliteaza violul#. rogul estedestul de ieftin comparativ cu altele, acesta fiind simotivul pentru care se gaseste in foarte multe cluburi sicircula foarte mult printre tineri.

5. +oh?pnol-este o substanta cu actiune hipnotica sisedativa, anxiolotica si relaxanta. +oh?pnol este maicunoscut ca un drog ce faciliteaza violul deoarece induceamnezie anterograda. Este usor de administrat "solutieinjectabila sau tablete ce pot fi strecurate in bautura

victimei#, are efecte de scurta durata si dispare rapid dinorganism. rogate cu roh?pnol, victimele nu isi amintesc


16/31

nimic din tot ce se intampla cat sunt sub influenta acesteisubstante. Pe langa amnezie anterograda roh?pnoluldetermina si modificari ale tensiunii arteriale, crampe

abdominale, confuzie si ameteli.>. Cetamina- este o substanta anestezica ce poate fi

administrata pe cale orala sau injectabila. Ea poateinfluenta memoria si atentia, iar la doze crescutedetermina amnezie, paranoia, halucinatii. Abuzul cronicde


17/31

apara si halucinatii, idei paranoide, delir, tulburari aledispozitiei.

". P&P sau praful ingerilor =angel dust=- Este un anestezicfoarte puternic folosit in medicina veterinara. Efectelesale le mimeaza pe cele ale


18/31

%endinte autodistructive:

Performante scolare slabe:

!nteractiune minima cu alti copii sau tineri de varsta lui:

Apartenenta la un grup de prieteni cu comportamnetdeviant:

Perceptia modificata asupra dorgurilor, alcoolului situtunului ca fiind benefice si asigurandu-i o popularitate

crescuta.

#imptomatologie

Prietenii si membrii familiei pot fi printre primii careobserva ca ceva este in neregula cu o persoana ce poate

consuma abuziv anumite substante. &u cat semnele sisimptomele sunt recunoscute mai repede, cu atat se poateinterveni mai rapid si pacientul poate fi integrat intr-un

program de recuperare cat mai eficient. Semne de alarmasunt urmatoarele

+enuntarea la diverse activitati ce promovau starea de

sanantate si de bine general frecventarea unui grup de


19/31

prieteni stabil si de incredere, practicarea diverselorsporturi:

'ormarea unui grup nou de prieteni:

)ote si activitate scolara slaba:

Agresibilitate excesiva si fara o cauza decelabila:

!ritabilitate:

Pierderea capacitatii de memorie:

isparitia banilor si a obiectelor de valoare din casa:

Stare deprimata, de rau fizic si psihic, chiar gandurisuicidale:

Adoptarea unei atitudini egoiste si egocentriste:

'olosirea brusca a odorizantelor de camera:

&onsumarea unor cantitati din ce in ce mai mari dealcool si cat mai frecvent:

Evitarea familiei si prietenilor:

Aparitie frecventa a mahmurelilor:

'recventarea barurilor si discotecilor:

&oncentrarea exclusiva asupra alcoolului, obtinerii de bani pentru a-l cumpara:

!nfluentarea altor membrii ai grupului sa consumeanumite substante:


20/31

Aparitia unor episoade de amnezie:

Adoptarea unor comportamente periculoase, inclusiv

de natura sexuala: &onducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului:

Exmatricularea de la scoala pe motiv disciplinar,consum de alcool sau droguri:

Probleme frecvente cu legea:

$odificarea starii de sanatate pierdere in greutate,tulburari de somn, de concentratie, transpiratii profuze,

pupile dilatate, conjunctive rosii, ochi injectati:

Purtarea de haine cu maneci lungi sau pantaloni lungiin sezonul cald.

Consultarea unui specialist

!n cazul in care pacientul recunoaste ca are o problema cuanumite substante, ca le utilizeaza mai mult decat ar ficazul sau chiar ca apeleaza la droguri ilicite, specialistii ilsfatuiesc sa se adreseze unui medic care sa il poataindruma spre un centru special. $edicul este cel care

poate prescrie si serie de medicamente ce pot ameliorasimptomele sevrajului sau complicatiile induse de abuzulde substante. Pacientul ar trebui sa isi anunte medicul si cefel de substante au fost implicate in abuz si daca exista sifactori de risc. 'actorii de risc se refera la practicarea


21/31

sexului neprotejat cu persoane necunoscute, utilizareadrogurilor injectabile, folosirea comuna a seringilor,

posibilitatea contactarii unor boli infectioase, in special

!3*S! A sau hepatite virale. Se recomanda apelarea la medic daca pacientul sauanturajul sau observa

o Aparitia icterului "coloratiei galbuie a tegumentelorsau conjunctivei#:

o %use chinuitoare care nu se amelioreaza si care nu

dispare in timp:

o Sentiment permanent de tristete sau depresie:

o 'ebra:

Semne si simptome de alarma, care impun apelareaimediata a unui serviciu de urgenta sunt

o @anduri autodistructive sau nevoia de ranire aacelor din jur:

o urere retrosernala, tahicardie, dispnee, ameteli,confuzii:

o urere abdominala intensa:

o &onfuzii si halucinatii:

o %ulburari de vorbire, parestezii, anestezii,slabiciune musculara, modificari ale acuitatiivizuale, tulburari de echilibru:

o urere la locul injectarii unui drog, acompaniata

sau nu de tumefactie, inrosire, secretie purulenta,limfangita sau limfadenopatie satelita, febra:


22/31

o $odificarea aspectului urinii "culoare rosiaticasau cat mai inchisa#, modificari ale diurezei:

o 2rice suspiciune de agresiune sexuala, mai ales in prezenta unor semne evidente pe corp, dar inabsenta amintirilor despre incident.

Tratament

!n momentul in care se suspicioneaza abuz de substante,mai ales droguri si alcool, medicul trebuie sa evaluezecativa parametrii care ii permit sa aprecieze nevoia

pacientului pentru tratament evaluarea starii generale si agradului in care organismul pacientului va suportasimptomele sevrajului si ulterior tratamentul despecialitate care va fi administrat si posibilitatea de plasarein grija unei institutii adecvate, care sa isi permita saintretina pacientul.

Pacientii adesea subestimeaza abuzul. oar foarte rar

declara ce consuma, in ce cantitate si de cand. Acestcomportament se datoreaza in primul rand starii de negarein care se afla cei mai multi dintre ei si care este specificaoricarui individ in aceasta postura. $edicul trebuie sa iiadreseze pacientului intrebari tintite la care sa astepte si saceara un raspuns cat mai la obiect ce substante suntimplicate in abuz, daca acestea sunt combinate cu altele,

de cand exista consumul abuziv, care este doza actuala si


23/31

care a fost doza intiala, care este frecventa si calea deadministrare a drogului.

Plasarea pacientului cu o problema recunoscuta saudovedita de abuz de substante este datoria specialistului inreabilitare si a psihiatrului, care vor monitoriza starea sievolutia individului pe toata durata tratamentului. 4ainceput, datele furnizate specialistului in reabilitare sireintegrare sociala de catre medicul de la camera de gardasau medicului de familie, oricare dintre ei a intrat incontact si a diagnosticat problema pacientului, sunt celecare vor stabili internarea intr-o sectie speciala. eoareceindivizii din acest grup nu se prezinta la controalemedicale periodice si chiar evita orice contact cu mediciidin teama de a nu fi descoperiti, este esential ca ladepartamentul de urgenta sa li se efectueze un examenfizic cat mai complet si sa li se recolteze probe de sange siurina pentru analize toxicologice.

$%ista o serie de semne si simptome asociate sevrajuluicare pot directioan suspiciunea de a uz catre anumitesu stante.

Acestea sunt, in mare

Sevrajul pacientului alcoolic se caracterizeaza prin

tremor intens in primele 0- 0> de ore de la ultimul pahar. %remorul poate fi acompaniat de tahicardie,diaforeza, anorexie si insomnie. upa 0>- 0 de oretremorul este inlocuit cu convulsii generalizate, iartabloul clinic specific deliriumului tremens debuteaza la5-1 zile de la ultimul pahar de alcool. elirium tremenseste o urgenta medicala si trebuie tratata prompt si

agresiv pentru a evita instalarea complicatiilor.


24/31

Sevrajul dependentului de opioide apare la doar catevaore de la ultima doza. Alaturi de o nevoie impetuoasa dedrog, pentru care individul ar fi in stare de orice, apar si

semne fizice diaree, piloerectie, rinoree, hipersalivatie,hiperlacrimatie. Simptomele ating un maxim in >6 de oresi apoi un altul la 0 de ore si incep sa se amelioreze dupa

saptamana. 2ricat de spectaculoase ar fi simptomele,acest sevraj este doar rar fatal.

Sevrajul dependentului de amfetamine este destul de

moderat comparativ cu altele. Pacientul acuza depresie,apetit crescut, cefalee, crampe abdominale si diaree.

Sevrajul din abuzul de cocaina si halocinogene nu arenimic deosebit care poata ajuta in diferentierea clinica.Aceste substante sunt implicate mai mult in aparitiadependentei psihice decat a celei fizice.

Tratamentul de specialitate

Se realizeaza in clinici speciale, unde medicii si personalulmedical este instruit in legatura cu modul in care trebuie

priviti si abordati astfel de pacienti. Abuzul de substanteeste o afectiune cronica, si cel mai probabil a evoluat multiani inainte de a fi descoperita. Ea a influentat toateaspectele vietii pacientului, nu i-a modificat doar sanatateafizica. e aceea si tratamentul trebuie sa fie cat maicomplex.

!n centrele de dezintoxicare tratamentul initial este adresatsemnelor si simptomelor sindromului de sevraj, care pot fi


25/31


26/31

Preventie

Abuzul de substante poate debuta in copilarie sauadolescenta. !n momentul de fata se fac numeroaseeforturi pentru a preveni debutul consmului de droguri,alcool si fumatului in randul tinerilor si exista numeroasecampanii aflate inca in desfasurare. Pentru a se evita

adoptarea unor comportamente cu risc, parintii trebuie sase implice si ei, nu doar psihologii, profesorii si medicii.Asigurarea unui camin in care copilul sa se simta protejat,in care sa fie educat cu privire la influenta negativa a unorsubstante este foarte importanta. Specialistii au observatca uneori copiii nu rapund la sfaturilor unor outsideri,oricat de bine intentionate ar fi si ca sunt mult mai

influentati de cei de varsta lor. e aceea poate fi o solutieca fratii mai mari sa ii consilieze cu privire la anumitelucruri, sau ca in campaniile antidrog antitabac sa fieimplicati si copii cu rezultate bune la scoala, cu o viataechilibrata, care sa le arate celor de varsta lor ca exista ovarianta la droguri, alcool si tutun.

Pronostic

Prognosticul indivizilor cu abuz de substante, de droguri sialcool ramane, in ciuda eforturilor specialistilor rezervat.!ntegrarea lor in mediul social favorabil se petrece foarterar. Adesea abuzul continua, iar starea pacientului se


27/31

degradeaza in mod constant si sigur, terminandu-se cudecesul acestuia. Societatea plateste foarte scump pentruacesti indivizi, atat din punct de vedere practic, deoarece

inretinerea lor, medicatia si terapiile de dezintoxicare suntfoarte costisitoare, cat si din punct de vedere al alterariivalorilor morale.

2 societate in care abuzul de droguri si consumul excesivde alcool sunt in crestere este o societate care se confruntacu o rata crescuta a criminalitatii. Un individ cu abuz saudependenta de droguri are un risc de 6 ori mai crescut dea fi implicat intr-o activitate ilegala comparativ cu unindivid cu ocupatii si stil de viata normal si echilibrat.'oarte multe crime au fost datorate faptului ca drogurile sialcoolul modifica perceptia evenimentelor inconjuratoaresi il fac pe individ sa actioneze atipic. 'urturile si jafurilesunt mult mai frecvente in randul dependentilor de drogurideoarece acestia sunt obligati sa isi asigure banii pentrudozele zilnice. Agresiunile sexuale si violenta domesticasunt legate si ele mai ales de consumul de alcool decat deorice alta activitate.

'oarte multe dintre substantele implicate in abuz sidependenta sunt capabile sa determine afectiuni cronice.&ele mai sugestive sunt multiplele neoplazii ce pot fi

induse de consumul prelungit de tutun sau de marijuana.!n plus, pe langa efectul daunator direct, drogurile sialcoolul modifica si comportamentul individului,expunandu-l riscului de a contacta boli infectioase"hepatite, !3# sau boli cu transmitere sexuala. %oatedrogurile care se administreaza pe cale injectabila au riscde contaminare a individului cu hepatita B sau & sau !3.


28/31

$ajoritatea traumatismelor investigate si tratate la camerade garda a spitalelor de urgenta se datoreaza consumuluiexcesiv de alcool sau abuzului de droguri. Alcoolul este

implicat atat in agresiuni "avand caracter intentional# cat siin accidente "avand caracter neintentional#. rogurile potfi si ele implicate in agresiuni, mai ales cele care induc ostare de iritabilitate individului.

Marturiile unor fosti consumatori dedroguri

...Pe zi ce trece esti dezamagit de omul pe care il vezi inoglinda, te uiti in poze si nu te recunosti, parca vezi pealtcineva si esti invidios ca persoana aia nu-si mai traiesteviata in viata ta. Esti singur, ai ramas doar cu cei asemenitie, drogati care sunt gata sa te vanda la primul colt, familia

se roaga de tine daca nu isi pierde rabdarea si iti da delete.Ti-e rusine cu tine, incepi sa te intrebi de ce ai tu mintea atatde stramba incat sa faci asta si vecinul tau nu? Si cand vei fi

suficient de saturat, de scarbit de tine, de tot ce ai devenit,cand invidia pe poza aia o sa te macine pana la oasele

scartainde, cand vei avea suficient de multe initiale crestate

in tine, cu suficient de multe parerei de rau, atunci chiar vrei sa te lasi. Acum -! luni alergam cu televizorul in brate sa-ldau pe-o bila.

Acum un an si -! luni eram la terasa cu prietenii mei, beamo sticla de vin, radeam, munceam ceva foarte respectabil,

simteam, iubeam, scriam. Acum -! luni am furat de la frate-miu din casa tot aurul lui si al iubitei lui, am imprumutat o

suma de bani de la un om foarte dar foarte special pentru


29/31

mine caruiua din ziua aia nu i-am mai vorbit. Acum atat frate-miu cat si prietenul acela imi sunt straini" mi-e maiusor sa ma impact cu idea ca acest tu imaginar sunt de fapt

eu. Pentru mine in acest moment acest tu de mai sus a devenitun trecut urat si asumat iar eu simt. Asta ii lipsea cel maimult acestui eu#sa simta$

%u de mult m-a dus tata la academia antidrog sa vorbeascadespre o interventie medicala minune care te scapa de toata

partea cea mai grea in procesul de abstinenta. Tin minte siacum cat de sceptica eram cand am a&uns acolo. %u ca nu

voiam sa ma las dar toata povestea cu doctoral minune din 'srael mi se parea e(crocherie. Pana mi s-au e(plicat logic sicu o tona de rabdare de catre dna dr piholog de acolo desprece e vorbit si am zis o) hai sa incerc. %u intru in detalliimedicale. *ine e cu adevarat interesat poate a&unge foarteusor acolo. Am + zile de cand am facut aceasta interventie sinu cred ca as fi putut sa ma simt vreodata mai sigura ca imi

pot rascumpara greselile, recupera copilul, familia, prietenii,viata.

Pentru cei care ne arata cu degetul si ne stigmatizeaza le spun sa se gandeasca de doua ori inainte de a condamna pentru ca nu pot stii sigur unde le e chiar in aceasta secundacopilul, fratele, sora, cel mai bun prieten sau unde ii va purtaviata.. Si niciodata nu spune ie nu mi se poate intampla$ .

/eroina nu face diferenta de rasa, clasa sociala, educatie. /eroina saruta dulce pe oricine si nu iti va spune nuniciodata. Tu esti cel care trebuie ori s-o refuzi ori sadivortezi de ea.

*at despre tine, daca vrei sa te lasi, singurul lucru careconteaza e sa vrei sa te lasi singur, fara bravada sau tot ce e

posibil sa te gasim mort, lipit de cada.


30/31

%u pot nici sa mint, sa neg ca la inceput este o senzatiedivina. 0ealitatea se deformeaza, simti ca ti plesneste capu.Si ma poate intreba cineva care citeste articolul asta pai

atunci de ce sa nu incerc si eu? Si intrebarea ar fiindreptatita. 1ar tine minte ca cel care iti va pune tigara sau folia sau siringa in mana nu o sa#ti spuna niciodata cum o saa&ungi sa tremuri la propriu pe 2* si ca de rau 3sevra&4 o saa&ungi sa vinzi tot ce ai, sa furi sau sa te prostituezi sau saincepi sa vinzi si tu la randul tau prin cartier. *and tragi teincearca un sentiment de implinire. 1e fapt in &urul tau totul

se naruie.

1evii un mincinos incurabil care o sa iti furi si inseli parintii, fratii, surorile de cate ori ai ocazia, o sa-ti uiti si n-o sa-timai conteze copilul, prietenii ori familia. Si cel mai aiureadin toata povestea asta este ca nu ti va fi rusine, nu iti pasa.

1ar cel mai important, niciodata n-o sa-ti spuna nimeni ca o sa cauti sarutul ala de inger, toata lipsa de durere, linisteaaia, o sa le cauti de atunci zi de zi, de n ori pe zi si n-o sarevina niciodata. %-o sa-ti spuna nimeni ca o sa a&ungi satraiesti ca o leguma si cu parere de rau iti spun eu5 inmomentul ala soarele tau e gata sa apuna. 6iitorul tau serezuma doar la o farfurie si un pat de spital sau o celula in

puscarie. Si pana la urma unde este placerea cand in totcorpul se instaleaza durerea?...7

&ealizat de:

+usu $ihaela%oader Andreea Eugenia


31/31

%rif Ana

%omutea &iprian

%imonea Petru &laudiu

3asiu $ihaela Alexandra

3asiu Simona

4eah AndreiElevi din clasa a F!-a $.!.E.

Profesor coordonator:

Burz $argareta

Documents

Prevenirea consumului de alcool si droguri.doc