Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)

Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici

Disponibile in Industria Metalelor Neferoase

Decembrie 2001

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350

e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Executive Summary

II Version October, 1998 FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Realizarea traducerii in limba romana:

s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: ancarma@yohoo.com

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries i

Rezumatul Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru industria metalelor neferoase reflectă informatii în legătură cu Articolul 16 ( 2) al Directivei Consiliului 96 / 91 / EC. Acest document trebuie să fie înţeles în baza prefatei care descrie obiectivul acestui document şi folosirea acestuia. Pentru a trata aria complexa a productiei de metale neferoase, o aproximare a fost adoptată într-un document pentru a acoperi producţia metalelor din grupele materialelor crude primare şi secundare şi de a trata metalele din 10 grupe. Aceste grupe sunt:

• cupru (incluzând Staniu şi Beriliu) şi aliajele lui • aluminiu • zinc, plumb si cadmiu (inclusiv Stibiu, Bismut, Indiu, Germaniu, Galiu, Arseniu,

Seleniu, Telur) • metale preţioase • mercur • metale refractare • feroaliaje • hidroxizi şi metale alcaline • nichel şi cobalt • carbon şi grafit.

Producţia de carbon şi grafit a fost deasemenea inclusă ca şi o grupă separată, desi astfel de procedee sunt asociate cu topitoriile de aluminiu primar. Procedeele pentru arderea şi sinterizarea minereurilor şi a celor concentrate şi cât şi pentru producţia de aluminiu au fost de asemenea incluse în cadrul acestor grupe. Mineritul şi tratarea minereurilor din regiunile miniere nu sunt tratate în acest document. In acest document, informaţia este prezentată în 12 capitole şi anume: Capitolul 1 - informaţii generale, Capitolul 2 - procedee comune, Capitolele 3 ÷ 12 - procedeele folosite în industria metalurgică pentru 10 grupe de metale, Capitolul 13 prezintă concluzii şi recomandări. În anexe sunt de asemenea incluse costurile şi regulamentele internaţionale. Procedeele comune din Capitolul 2 sunt împărţite în următoarele:

• Instalaţii complexe • Folosirea şi raportarea datelor de emisii • Management, descriere şi pregătire • Recepţia, depozitarea şi manipularea materialelor crude • Pre-procesarea şi pre-tratarea materialelor crude şi transferul acestora către procesele de

producţie • Procesele de producţie a metalelor - tipuri de cuptoare şi procedee tehnice de control • Colectarea gazelor şi tehnici de epurare a acestora • Tratarea efluenţilor şi refolosirea apelor • Reducerea, reciclarea şi tratarea reziduurilor rezultate din procese ( incluzând produse

şi deşeuri) • Recuperarea caldurii din energie şi deseuri • Zgomot şi vibraţii • Miros • Aspecte de protecţie si siguranta • Autorizare.

Fiecare din capitolele de la 2 la 12 include secţiuni privind procedeele aplicate în tehnici, prezintă nivelurile de emisii şi consum, tehnici considerate pentru determinarea BAT - urilor şi concluziile BAT- urilor. Pentru capitolul 2 concluziile BAT - urilor sunt descrise numai pentru

Executive Summary

ii Non Ferrous Metals Industries

administrarea şi depozitarea materialelor, controlul procesului, colectarea gazelor, eliminarea dioxinelor, recuperarea dioxidului de sulf şi tratarea efluenţilor / refolosirea apelor. Concluziile BAT - urilor conţinute în toate capitolele trebuie să fie consultate pentru o înţelegere completă. 1. Industria metalelor neferoase Cel puţin 42 metale neferoase plus fero - aliaje si carbon şi grafit sunt produse în Uniunea Europeană şi sunt folosite într-o varietate de aplicaţii în industriile : metalurgică, chimică, producerea şi transportul / distribuirea energiei .De exemplu cuprul de înaltă puritate este esenţial pentru producerea şi distribuirea energiei şi cantităţi mici ale nichelului sau metalelor refractare îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune sau alte proprietăţi ale oţelului. Acestea sunt de asemenea folosite în câteva tehnologii avansate de dezvoltare, în special în industriile : de apărare, de calculatoare, electronică şi telecomunicaţii. Metalele neferoase sunt produse dintr- o varietate mare de materiale crude (materii prime) primare şi secundare. Materiile prime primare sunt derivate ale minereurilor care au fost scoase din mină şi apoi tratate înainte ca ele să fie introduse în procesele metalurgice pentru producerea metalului crud. Tratarea minereurilor este realizată după ce acestea au fost scoase din mină. Materialele secundare sunt resturi sau reziduuri şi pot de asemenea suferi acelaşi tratament la îndepărtarea învelişurilor materialelor. În Europa, depozitele de minereuri conţinând metale în concentraţii mari au fost progresiv golite şi au rămas câteva surse specifice. Multe dintre aceste minereuri au fost importate din diverse surse din lume. Reciclarea constituie o componentă importantă în cazul înlocuirii materialelor crude pentru un număr de metale. Cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, metalele preţioase şi metalele refractare, şi altele, pot fi recuperate din produsele sau reziduurile lor şi pot fi reintroduse în circuitul productiv prin reciclare fără să-şi piardă calităţile. Astfel, introducerea materialelor secundare într-o proporţie foarte mare în procesul de producţie, duce la reducerea consumului de materiale crude şi a energiei. Produsul rezultat din industrie este fiecare metal purificat sau care este ştiut ca si instalatiat sau semiinstalatiat, de exemplu metale sau aliaje de metale turnate în lingouri sau forme, extrudate, foi subţiri, foi, benzi, tije, etc. Structura industriei variază de la metal la metal. Nu toate companiile produc metale neferoase, cu toate că în Europa sunt câteva companii de producere a mai multor metale, de exemplu cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc. Mărimea companiilor de producere a metalelor şi a metalelor neferoase din Europa, variază de la un număr de 5000 de salariaţi până la chiar 50 - 200 angajaţi. Proprietatea variază la nivel european şi naţional, companiile fiind constituite ca grupuri naţionale, grupuri de proprietăţi industriale, companii publice nesubvenţionate şi companii private. Anumite metale sunt esenţiale ca şi elemente de bază dar la concentraţii mari pot să determine toxicitatea metalului, ioni sau componente şi multe altele care sunt incluse în diverse liste de toxicitate a materialelor. Plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cel mai mult afectate. 2. Probleme de mediu în industrie Cele mai importante probleme de mediu întâlnite în producţia celor mai multe metale neferoase obţinute din materialele crude le constituie concentraţiile de emisii în aer şi praf şi ai compuşilor metalici şi ai dioxidului de sulf, rezultaţi în urma activităţilor de topire - turnare sau folosirii combustibililor pe bază de sulf sau altor materiale. Captarea sulfului şi conversia sau eliminarea acestuia este de asemenea un factor important în producţia metalelor neferoase. Procesele

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries iii

pirometalurgice sunt surse potenţiale de emisii provenite de la cuptoare ( furnale ), reactoare şi de la transferul metalului topit. Consumarea energiei şi recuperarea căldurii şi a energiei sunt factori importanţi în producţia metalelor neferoase. Aceştia depind de folosirea eficientă a energiei conţinută de minereurile sulfuroase, energia cerută în etapele procesului de producţie, tipul şi metodele folosite pentru înlocuirea energiei folosite şi metodele efective pentru o înaltă recuperare a energiei. Exemple sunt date în capitolul 2 al acestui document. Principalele probleme de mediu asociate cu producţia de metale neferoase obţinute din materiale crude sunt de asemenea în legătură cu gazele de ieşire de la diverse furnale şi de la transfer, care conţin praf, metale şi în anumite faze ale procesului de producţie, acizi gazoşi. Aceştia determină formarea dioxinelor din cauza prezenţei clorului în cantităţi mici în materialele crude secundare; distrugerea şi / sau captarea dioxinelor şi a compuşilor organici volatili este o problemă care ar trebui să fie urmărită. Principalele probleme de mediu în producţia de aluminiu sunt producerea de hidrocarburi poli-fluorurate şi a fluorurilor în timpul electrolizei, producerea de deşeuri solide de la celulele galvanice şi producerea de deşeuri solide din timpul producerii aluminiului. Producerea deşeurilor solide este de asemenea o problemă pentru producţia de zinc şi alte metale în timpul etapelor de îndepărtare a fierului. Alte procese folosesc adesea reactivi periculoşi cum ar fi acidul clorhidric, amoniacul, clorul şi alţi solvenţi organici pentru spălare şi purificare. Tehnicile de producţie avansate pot să reţină aceste materiale, să le recupereze şi să le refoloseasacă. Etanşarea reactorului este o problemă importantă în această privinţă. În majoritatea cazurilor aceste gaze rezultate din procesele de producţie sunt curăţate în camerele de filtrare şi emisiile şi compuşii metalelor ca de pildă plumbul, sunt reduse. Curăţarea gazelor se face prin folosirea scruberelor umede şi scruberelor electrostatice în special pentru gazele rezultate din procesele de producţie dintr-o uzină, care transformă sulful recuperat în acid sulfuric. În astfel de cazuri unde praful este gros şi dificil de filtrat, astfel de scrubere umede sunt foarte eficiente. Folosirea etanşeizării furnalelor este importantă pentru prevenirea emisiilor. Sumarul principalelor probleme de mediu pentru procesele de producţie pentru fiecare grupă de metale cuprinde următoarele componente: • Pentru producţia de cupru : dioxid de sulf, praf, compusi metalici, compusi organici, ape

uzate conţinând componente metalice, reziduuri cum ar fi resturi de la căptuşeala furnalelor, nămoluri ( şlam ), praf de la filtre şi zgură. Formarea dioxinelor în timpul tratării materialelor secundare din cupru este de asemenea o problemă.

• Pentru producţia de aluminiu : fluorurile ( incluzând acidul fluorhidric ) , praf, componente metalice , dioxid de sulf, compuşi organici volatili, gaze de seră ( dioxidul de carbon ) , dioxine ( secundare ), cloruri şi acid clorhidric. Reziduuri cum ar fi reziduuri de bauxită, rebuturi ale pieselor turnate, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate cu produse petroliere şi amoniac.

• Pentru producţia de plumb, zinc şi cadmiu: praf, componente metalice, compuşi organici volatili ( incluzând dioxine), mirosuri, dioxid de sulf, alţe gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, reziduuri bogate în fier, praf de la filtre şi zgură.

• Pentru producţia de metale preţioase : compuşi organici volatili, praf, componente metalice, dioxine, mirosuri, oxizi de azot, alte gaze acide ca şi clorul sau dioxidul de sulf, şlam, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate conţinând componente metalice şi organice.

Executive Summary

iv Non Ferrous Metals Industries

• Pentru producţia de mercur: vapori de mercur, praf, componente metalice, mirosuri, dioxid de sulf, alte gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, praf de la filtre şi zgură.

• Pentru producţia de metale refractare, pudră de metale grele şi carburi de metal: praf, componente metalice şi de metale grele, ape uzate conţinând componente metalice, praf de la filtre, şlamuri şi zgură. Produsele chimice din procese ca şi acidul fluorhidric sunt folosite pentru tratarea tantalului şi niobiului şi au o înaltă toxicitate. Acestea au nevoie a fi luate în considerare în timpul manipulării şi depozitării acestor materiale.

• Pentru producţia de feroaliaje: praf, componente metalice, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, recuperarea energiei, ape uzate conţinând componente metalice, reziduuri ca praf de la filtre, şlamuri şi zgură.

• Pentru producţia de hidroxizi şi metale alcaline: cloruri, acid clorhidric, dioxine, sulfură de fluor, praf, componente metalice, dioxid de carbon, dioxid de sulf, ape uzate conţinând compuşi metalici, şlamuri, praf de la filtre şi zgură .

• Pentru producţia de nichel şi cobalt : compuşi organici volatili, monoxid de carbon, praf, compuşi metalici, mirosuri, dioxid de sulf, cloruri şi alte gaze acide, ape uzate conţinând compuşi metalici şi organici, şlamuri, praf şi zgură de la filtre.

• Pentru producţia de carbon şi grafit : hidrocarburi, praf, mirosuri, dioxid de sulf, ape uzate, reziduuri ca praf de la filtre.

3. Procedee aplicate Domeniul materialelor crude pentru instalaţii diverse este variat şi aceasta înseamnă că o varietate de procese metalurgice de producţie este folosită. În câteva situaţii procesul ales este determinat de tipul materialelor crude. Următorul tabel cuprinde cuptoarele folosite pentru producţia de metale neferoase: Cuptor Metalele folosite Materialele

folosite Observaţii

Serpentină de uscare cu abur Uscare în pat fluidizat Uscare prin pulverizare

Cupru şi alte metale Minereuri preparate

Cuptor rotativ Majoritatea metalelor pentru uscare. Oxid de zinc fumans. Calcinare aluminei, nichelului şi feroaliajelor. Arderea filmelor fotografice pentru producţia metalelor preţioase . Degresarea deşeurilor din cupru şi aluminiu

Minereuri, minereuri preparate şi diverse deşeuri şi reziduuri

Domenii de aplicare : uscare, calcinare şi fumans Folosit ca un incinerator

Strat fluidizat Cupru şi zinc, oxid de aluminiu

Minereuri concentrate, hidroxid de aluminiu

Calcinare şi ardere

Sinterizare mecanică cu tiraj direct

Zinc şi plumb Minereuri preparate şi secundare

Sinterizare

Sinterizare mecanică cu tiraj invers

Zinc şi plumb Minereuri preparate şi secundare

Sinterizare

Sinterizare mecanică Fero aliaje, mangan, Minereuri Alte aplicări posibile

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries v

cu transportor cu eclise

niobiu

Cuptor Herreshoff Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui)

Minereuri şi minereuri preparate

Ardere, calcinare

Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare şi calcinare

Executive Summary

vi Non Ferrous Metals Industries

Cuptor / Furnal Metale utilizate Materiale utilizate Observatii Creuzete capsulate căptuşite refractare

Metale refractare, în special feroaliaje

Metale oxidante

Groapă de turnare Metale refractare, în special feroaliaje

Metale oxidante

Cupru Minereuri preparate Cuptoare cu arc electric

Feroaliaje Minereuri şi minereuri preparate

Ciclon Cupru Minereuri preparate Cuptoare cu arc electric acoperite

Metale preţioase, cupru, feroaliaje

Zgură, materiale secundare, minereuri preparate

Pentru producţia de feroaliaje tipurile deschi, semi-închis şi închis sunt utilizate

Cuptor rotativ Aluminiu, plumb, cupru, metale preţioase

Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru brut

Reacţie de oxidare cu suprafaţa

Cuptor rotativ înclinat

Aluminiu Fier vechi şi alte materiale secundare

Diminuează fluxul de sudură folosit

Cuptor cu reverberaţie

Aluminiu, cupru, altele

Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru negru

Cuptor Vanyiucov Cupru Minereuri preparate Cupru, plumb Materiale secundare,

auxiliare şi minereuri preparate

QSL Plumb Minereuri preparate şi secundare

Kivcet Plumb, cupru Minereuri preparate şi secundare

Noranda Cupru Minereuri preparate El Teniente Cupru Minereuri preparate TBRC TROF

Cupru (TRBC ) Metale preţioase

Majoritatea şlamurilor secundare

Cuptor de topit ( mic )

Cupru / plumb / staniu

Fier vechi

Furnal şi ISF Plumb, plumb / zinc, cupru, metale preţioase, feromangan de carbon

Minereuri preparate şi majoritatea materialelor secundare

Pentru producţia de feromangan este folosită numai împreună cu recuperarea energiei

Cuptor cu scânteie Cupru, nichel Minereuri preparate Cuptor de topit cu scânteie Outokumpu

Cupru, nichel Minereuri preparate

Procedee Mitsubishi Cupru Minereuri preparate şi deşeuri de anozi

Pierce Smith Cupru ( convertoare), feroaliaje, metal oxidant

Anozi bruţi şi deşeuri din anozi

Hoboken Cupru ( convertoare ) Mată şi deşeuri din anozi

Convertoare cu scânteie Outokumpu

Cupru ( convertoare ) Mată

Convertor Noranda Cupru Mată Convertor Mitsubishi Cupru Mată

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries vii

Cuptoare de topire şi rafinare Cuptor Metale folosite Materiale utilizate Observaţii Cuptor de inducţie Majoritatea Metale pure şi fier

vechi Amestecarea indusă ajută alierea. Vidarea poate fi aplicată pentru câteva metale

Cuptor cu fasciculi de electroni

Metale refractare Metale pure şi fier vechi

Cuptor rotativ Aluminiu, plumb Fier vechi de diferite calităţi

Fluxurile pentru sudură şi sărurile folosite pentru combinaţia matricială

Cuptor cu reverberaţie Aluminiu ( primar şi secundar )

Fier vechi de diferite calităţi

Configuraţia băia sau a creuzetului pot să varieze . Topirea şi menţinerea metalului topit la temperatura necesară

Contimelt Cupru Cupru anodic, fier vechi de calitate superioară şi cupru brut

Sistem integrat la cuptorului

Cuptor cu cuvă Cupru Cupru electrolitic şi , fier vechi de calitate superioară şi cupru brut

Condiţii reducătoare

Cuptor tambur ( Thomas )

Cupru Deşeu cupru Vatră de topire şi afinare

Creuzet cu încălzire indirectă

Plumb, zinc Fier vechi de calitate superioară

Topire, afinare, aliere

Direct heated crucibles Precious metals Clean metal Melting, alloying. Cuptoare de topire Procesele hidrometalurgice sunt de asemenea utilizate. Acizii şi bazele ( hidroxidul de sodiu, uneori şi carbonatul de sodiu ) sunt folosite la dizolvarea ( topirea ) conţinutului de metal a unei varietăţi de minereuri sau minereuri preparate înainte de rafinare şi extracţia electrolitică a metalelor. Materialul supus îndepărtării substanţelor alcaline este de obicei sub formă de oxid, fiecare ca minereu oxidic sau oxid produs prin calcinare. Dezalcalinizarea directă pentru anumite minereuri preparate sau mate este de asemenea realizată la presiune atmosferică mare. Anumite sulfuri de minereu de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte mijloace, uneori folosindu-se bacterii naturale pentru dizolvare şi oxidare accelerată, dar durata de reţinere utilizată este foarte lungă. Aerul, oxigenul, clorul şi soluţiile care conţin clorură ferică pot fi adăugate în sistmele de dezalcalinizare pentru a asigura condiţii corespunzătoare pentru dizolvare. Soluţiile care sunt produse şi tratate pe mai multe căi duc la rafinarea şi extragerea metalului. Practica obişnuită este de a înlocui soluţiile epuizate folosite în faza de dezalcalinizare şi de a conserva soluţiile acide şi alcaline.

Executive Summary

viii Non Ferrous Metals Industries

4. Emisii curente şi consum Domeniul materialelor crude este de asemenea un factor important care duce la consum de energie, volum mare de reziduuri produse şi cantităţi de alte materiale utilizate. Un exemplu este separarea impurităţilor, ca de pildă fierul de zgură; cantităţi mari de impurităţi duc la producerea de cantităţi mari de zgură şi energie folosită. Emisiile evacuate în mediu depind de sistemele de colectare sau depoluare care sunt utilizate. Domeniile actuale pentru un număr de procedee de depoluare în timpul schimbului de informaţii sunt cuprinse în următorul tabel:

Emisii prezentate Tehnici de depoluare Componenţă minim maxim

Emisii specifice

(cantitate / tonă de metal

produs ) Filtru cu ţesături, uscător EP şi ciclon (instalaţie de desprăfuire )

Praf ( metale în funcţie de compoziţie )

< 1 mg/Nm3 100 mg/Nm3

100 - 6000 g/t

Filtru cu electrozi din carbon

Total C < 20 mg/Nm3

Total C < 2 mg/Nm3 100 mg/Nm3 10 - 80 g/t Dioxin (TEQ) < 0.1 ng/Nm3 5 ng/Nm3 5 - 10 µg/t

PAH (EPA) < 1 µg/Nm3 2500 µg/Nm3

Arzător (incluzând temperatura de stingere pentru dioxine ) HCN < 0.1 mg/Nm3 10 mg/Nm3

SO2 < 50 mg/Nm3 250 mg/Nm3 500 - 3000 g/t Hydrocarbon

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries ix

funcţionare şi durabilităţii .Arzătoarele şi instalaţiile de absorbţie a carbonului sunt folosite pentru a elimina dioxinele şi compuşii organici volatili. Gazele necaptate şi emisiile fugitive nu sunt tratate. Emisiile de praf rezultate în urma depozitării, manipulării şi tratării materialelor crude au de asemenea un rol important. Acest lucru se întâmplă pentru producţia primară şi secundară, a căror însemnătate poate fi mai mare decât emisiile captate sau epurate. Descrierea atentă a instalaţiei şi a procedeelor de operare necesită captarea şi tratarea gazelor rezultate în care emisiile fugitive sunt însemnate.

Executive Summary

x Non Ferrous Metals Industries

Următorul tabel arată că emisiile fugitive şi necaptate constituie o problemă:

Emisii de praf kg / a Înainte de colectarea secundară auxiliară a

gazelor ( 1992 )

Înainte de colectarea secundară auxiliară a

gazelor ( 1992 ) Producţia de anozi t / a 220000 325000 Emisii fugitive Total topitorii

66490

32200

Cosuri de topitorii 56160 17020 Gaze arse de la topirea primară Topitorie / Instalaţie de

acizi

7990

7600

Hote secundare la cos 2547 2116

Compararea conţinutului prafului epurat şi fugitive la o topire primară a cuprului Multe procedee folosesc sisteme de răcire etanşe şi cu apă, dar există încă posibilitatea ca metalele grele să corodeze în apă. Metodele de a elimina folosirea apei şi generarea de ape uzate cât şi procedeele de tratare a apei sunt prevăzute în capitolul 2. Generarea de reziduuri este de asemenea un factor semnificativ în această industrie, dar mari cantităţi de metale pot fi recuperate din reziduuri, care pot fi folosite pe şantier sau în alte instalaţii de recuperare a metalelor. Multe zguri produse sunt inerte, nedegradabile şi care sunt folosite în multe lucrări de construcţii civile. Alte zguri, cum ar fi zgurile sărate, pot fi tratate pentru recuperarea altor componente pentru folosirea lor în alte industrii, dar industria care le recuperează trebuie să deţină instalaţii la standarde înalte de mediu. 5. Concluziile de bază ale celor mai bune tehnici disponibile Schimbul de informaţii în timpul pregătirii BREF pentru producţia de metale neferoase au ţinut seama de concluziile celor mai bune tehnici disponibile de a fi luate în considerare pentru procesele de producţie. Secţiunile din fiecare capitol care descriu cele mai bune tehnici disponibile trebuie deci să fie atribuite cu bună înţelegere a BAT - urilor şi a emisiilor şi a procedeelor asociate. Criteriile sunt prezentate mai jos. • Activităţi anterioare Procedeele de managemnt, supervizare şi control ale sistemelor de producţie şi epurare sunt factori foarte importanţi. Metodele bune de instruire profesională şi instruirea operatorului şi a motivaţiilor sunt importante în special pentru a preveni poluarea mediului. Tehnicile bune pentru manipularea materialelor crude pot preveni emisiile fugitive. Alte tehnici importante cuprind: • Luarea în considerare a implicaţiilor de mediu pe care le creează noile procese sau

materialele crude încă din primele faze ale proiectului cu revizuirea la intervale regulate de timp.

• Schema procesului pentru a accepta domeniul previzibil al materialului brut (materiei prime). Probleme grave pot rezulta de exemplu : dacă volumul gazelor este prea ridicat sau dacă energia folosită a materialului este mult prea mare decât cea anticipată. Etapa de proiect este perioada cea mai propice din punct de vedere a costurilor pentru a introduce imbunatatiri in performanta generala de mediu.

• Realizarea unui control ulterior al proiectului şi al proceselor de decizie - desfăşurare arată că procedee variate şi soluţii de depoluare sunt luate în considerare.

• Procedurile de planificare şi dare în exploatare pentru instalaţii noi sau modificate.

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xi

Următorul tabel cuprinde tehnologiile pentru depozitarea materialelor brute şi manipularea acestora pe baza tipului şi caracteristicilor materialului. Material brut (materie primă)

Grupul de metale

Metodele de manipulare

Metodele pentru depozitare

Observaţii

Toate - dacă se formează praf

Transportor capsulat sau pneumatic

Construcţii acoperite

Minereuri preparate :

Toate - dacă nu se formează praf

Transportoare acoperite

Depozit acoperit

Prevenirea afectării calităţii apei

Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal)

Metale refractare

Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite

Recipiente, rezervoare şi magazii închise

Prevenirea afectării calităţii apei şi a eliminării emisiilor fugitive în aer

Toate – piese mari

Încărcător mecanic Deschis

Toate - piese mici

Schipuri de incarcare

Platformă acoperită

Materii prime secundare :

Toate - material de bună calitate

Capsulat sau aglomerat

Capsulat dacă rezultă praf

Prevenirea contaminării apei sau a reacţiei cu apa. Drenarea Lubrifianti de racire uzati uleiosi

Toate - dacă formează praf

Transportor capsulat sau pneumatic

Construcţii acoperite

Agenti de topire: Toate - dacă

nu formează praf

Transportoare acoperite

Depozit acoperit

Prevenirea contaminării apei

Combustibili solizi şi cărbuni

Toate Transportoare acoperite Dacă nu formează praf

Depozit acoperit Dacă nu formează praf

Combustibili lichizi şi gaz petrolier lichefiat

Toate Conducte supraterane

Depozit autorizat

Ventilare liniilor de alimentare

Gaze rezultate în urma proceselor

Toate Conducte de suprafaţă Presiunea în conductă redusă ( clor, monoxid de carbon )

Depozit autorizat

Monitorizarea pierderilor de presiune . Alarme pentru gaze toxice

Solvenţi Cupru, Nichel, Zinc, Carbon

Conducte de suprafaţă Manual

Canistre, cisterne Ventilarea liniilor de distribuire

Produse : catozi, ţagle, lingouri, blocuri, sârme etc.

Toate Depinde de condiţii Suprafaţă betonată deschisă sau depozit acoperit

Sistem de drenaj obişnuit

Reziduuri de la procese de producţie de recuperare

Toate Depinde de condiţii Deschis, acoperit sau capsulat depinzând de formarea prafului şi reacţia cu apa

Sistem de drenaj obişnuit

Deşeuri pentru recuperare ( ex: căptuşeli furnale )

Toate Depinde de condiţii Platforme deschise, acoperite sau capsulate sau recipienţi depinzând de material

Sistem de drenaj obişnuit

Executive Summary

xii Non Ferrous Metals Industries

Cuprinsul materialelor brute ( materii prime ) şi tehnici de manipulare Metodele de proiectare a furnalului, folosirea corespunzătoare a pretratării şi controlul procesului sunt identificate ca caracteristici importante ale BAT - urilor. Folosirea mixturilor de materiale brute ( materii prime ) de a optimiza procesul împiedică folosirea materialului nepotrivit şi creşterea eficienţei procesului. Segregarea şi analizarea materialului primar şi segregarea a anumitor materiale sunt factori importanţi în această tehnologie. Proiectul bun, mentenanţa şi monitorizarea sunt importante pentru toate procesele şi etapele de depoluare. Segregarea şi monitorizarea emisiilor din mediu trebuie să fie în concordanţă cu metodele standard naţionale şi internaţionale. Parametrii importanţi care pot fi folosiţi pentru controlul procesului sau depoluării trebuie să fie monitorizaţi. Monitorizarea continuă a parametrilor cheie trebuie să fie realizată dacă este posibil. • Controlul procesului de producţie Tehnologiile de control al proceselor de productie care sunt proiectate sa masoare si sa mentina parametrii optimi cum ar fi temperatura, presiunea, compusii gazosi si alti parametri sunt considerate a fi BAT - uri. Segregarea si analizarea materialelor brute pentru a verifica conditiile de exploatare, mixarea diferitelor materiale primare trebuie sa fie realizate pentru a avea o eficienta de conversie optima si de a reduce emisiile si rebuturile. Folosirea sistemelor de cantarire si masurare a materialelor primare, a microprocesoarelor pentru a controla viteza de avans, conditiile de ardere si ale procesului de productie si ale gazelor auxiliare ajuta ca operatiile procesului de productie sa fie optimizat . Mai multi parametri pot fi masurati pentru a permite acest lucru si prevazuti cu alarma pentru parametrii critici, care include:

• monitorizarea continua a temperaturii, presiunea la cos ( sau subpresiunea ) si

volumul sau debitul gazelor; • monitorizarea componentilor gazosi ( oxigen, dioxid de sulf, monoxid de carbon,

praf, oxizi de azot , etc ); • monitorizarea continua a vibratiilor pentru a preveni infundarile si posibile

defectiuni ale echipamentului; • monitorizarea continua a curentului electric si a tensiunii electrice pentru procesele

electrolitice; • monitorizarea continua a emisiilor pentru a controla parametrii critici ai procesului

de productie; • monitorizarea si controlul temperaturii cuptoarelor de topit pentru a preveni

producerea de fum de oxizi de metal prin supraincalzire.

Operatorii, inginerii si altii trebuie sa fie evaluati si instruiti permanent privind instructiunile de exploatare, tehnologiile de control moderne si importanta functionarii alarmelor, acolo unde acestea exista. Optimizarea nivelelor de verificare constituie un avantaj pentru cresterea si mentinerea responsabilitatii operatorului. • Colectarea şi depoluarea gazelor

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xiii

Sistemele de colectare a fumului folosite trebuie sa exploateze sistemele de etansare a cuptorului sau reactorului si pot fi proiectate pentru a mentine o presiune redusa care sa evita scurgerile sau emisiile fugitive. Sistemele care mentin etanseitatea cuptorului sau deschiderea capotelor trebuie sa fie utilizate. Exemple cum ar fi : resturi de materiale de electrozi; resturi de la blocuri de duze si bare si folosirea valvelor rotoarelor pe sistemul de incarcare. Colectarea fumului secundar este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesar in cazul a mai multor cuptoare de topit. Sistemul folosit trebuie sa fie un sistem foarte avansat care sa programeze captarea fumului de la sursa cat si durata cat aceasta are loc. Colectoarele de praf si de la aschiere, de la filtrele de saci ( după recuperarea termica sau racirea gazului ) pot arata cea mai buna rezistenta la uzura a acestor saci folositi, particulele sunt retinute si monitorizarea este continua pentru a depista unele avarii. Filtrele de saci moderne ( filtru membrana ) arata imbunatatirea functionarii, perioadei si sigurantei de functionare si prin urmare economisesc costurile. Ei pot fi utilizati in instalatii existente si pot fi montati in timpul intretinerii. Ele sunt caracterizate prin sistemele de depistare a rupturilor survenite si metodele de curatare continua . Pentru epurarea de prafuri lipicioase si abrazive, pot fi utilizate epuratorul sau scruberul electrostatic umed, care au fost proiectate pentru astfel de aplicatii. Tratarea gazelor din cadrul fazelor de topire si ardere trebuie sa includa faza de eliminare a dioxidului de sulf si / sau de ardere finala daca aceasta este considerata necesara pentru a evita problemele de afectare a calitatii aerului la nivel local, regional sau la mare distanta sau daca dioxinele pot fi prezente . Pot fi variatii in materialul neprelucrat ce influenteaza domeniu componentelor sau starea fizica a anumitor componente cum ar fi granulatia si proprietatile prafului produs. Acestea trebuie sa fie stabilite local. • Prevenirea si distrugerea dioxinelor Prezenta dioxinelor sau formarea lor in timpul unui proces este nevoie a fi luata in considerare pentru multe procese pirometalurgice folosite la producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate in capitolele referitoare la diferite metale si in aceste cazuri urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT - uri pentru prevenirea formarii dioxinelor si distrugerea acestora . Aceste tehnici pot fi utilizate in combinatie. Anumite metale neferoase au proprietatea de a cataliza sintezele si uneori este necesar de a avea un gaz curat la o epurare suplimentara.

• Controlul de calitate al fierului vechi intrat depinde de procesul utilizat. Folosirea

materialului primar pentru cuptoare sau procese obisnuite. Selectarea si sortarea este pentru a preveni impuritatea materialului care este contaminat cu materii organice sau precursori ce pot reduce potentialul formarii dioxinelor.

• Folosirea unor arzătoare corect proiectate si construite si o calire rapida a gazelor calde la o temperatura < 250 o C.

• Folosirea conditiilor de ardere optime. Folosirea injectarii oxigenului in partea superioara a cuptorului pentru a asigura o ardere completa a gazelor de la cuptor daca este necesar de realizat acest lucru.

• Absorbtia activata a carbonului pe un reactor cu suport fixat sau in miscare sau prin injectarea prin curent de gaz si indepartarea prafului de pe filtru.

• O eficienta inalta pentru indepartarea parafului o au filtrele de ceramica, filtre cu saci sau o curatare initiala a gazului la instalatiile de acid sulfuric.

• Folosirea unei faze de oxidare catalitica sau a filtrelor cu saci care au un invelis protector catalitic.

• Tratarea prafului colectat de la cuptoarele cu temperatura inalta pentru a distruge dioxinele si a recupera metalele.

Executive Summary

xiv Non Ferrous Metals Industries

Concentratiile de emisii care au fost asociate cu fazele anterioare ale tehnologiei de la

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xv

proiectare sau de imbunatatire a proceselor. O ierarhie a colectarii gazelor de la fazele proceselor este urmatoarea: • Optimizarea si micsorarea emisiilor • Inchiderea etansa a reactoarelor si cuptoarelor • Colectarea fumului; Colectarea gazelor la cos se face cu mare consum de energie si trebuie sa fie ultima varianta. Sursele potentiale de emisii in aer sunt cuprinse in urmatorul tabel, care ne arata o situatie a metodelor de prevenire si tratare. Emisiile in aer sunt raportate pe baza emisiilor colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua din timpul perioadei de functionare. Conditiile standard care sunt folosite : temperatura 273 0K, presiunea 101,3 kPa, continut de oxigen masurat si gaz uscat cu nediluarea gazelor. Sulphur capture is an important requirement when sulphidic ores or concentrates are roasted or Captarea sulfului este o cerinta importanta unde minereurile brute si cele preparate bogate in sulfuri sunt incalzite si topite. Dioxidul de sulf rezultat din procesul de productie este colectat si poate fi recuperat ca sulf, gips sau dioxid de sulf si poate fi transformat in acid sulfuric. Procedeul ales depinde de existenta pietelor locale de dioxid de sulf. Productia acidului sulfuric intr-o instalatie cu dublu contact de producere a acidului sulfuric cu patru canale, sau intr - o instalatie cu simplu contact cu producerea gipsului de la gazele reziduale si folosirea unui catalizator modern, sunt considerate a fi BAT - uri. Configuratia instalatiei va depinde de concentratia dioxidului de sulf rezultat din fazele de ardere si topire.

Faza procesului Componenta gazelor la cos Metoda de tratare Depozitarea si manipularea materialelor

Praf si metale Depozitare, manipulare si tranferare corecta. Colectarea prafului in filtre cu saci daca este necesar.

Macinare, uscare Praf si metale Operatii de tratare. Colectarea gazului si folosirea de filtre cu saci

Compusi organici volatili, dioxine

Ardere cu arzator, adaugare carbon activat sau adsorbant

Praf si compusi metalici Colectarea gazului, curatarea gazului cu filtre cu saci, recuperarea caldurii

Monoxid de carbon Ardere daca este necesar

Sinterizare / Ardere Topire Transformare Rafinare

Dioxid de sulf Instalatie de acid sulfuric sau scruber

Praf si metale Colectarea gazului, racire si folosire filtre cu saci

Dioxid de sulf Scruber

Tratarea zgurei

Monoxid de carbon Arzator Tratare cu lesie si rafinare chimica

Cloruri Colectarea gazului si reutilizarea lui, scruber umed chimic

Rafinare carbonil Monoxid de carbon Hidrogen

Procese etanse, recuperare si refolosire . Arzator si eliminarea prafului cu filtre cu saci pentru gazele reziduale

Extragerea solventilor Compusi organici volatili (depinde de solventul folosit si trebuie sa fie determinat local pentru a evalua posibilul impact )

Siguranta, colectarea gazului, recuperaqrea solventului. Adsorbtia carbonului daca este necesar

Executive Summary

xvi Non Ferrous Metals Industries

Praf si metale Colectarea gazului in filtre cu saci Rafinare termica . Dioxid de sulf Scruber daca este necesar

Electroliza cu saruri topite

Fluor, clor, compusi polifluorurati

Procedee de tratare. Colectarea gazului, scruber si filtre cu saci

Coacerea electrozilor, grafitizare

Praf, metale, dioxid de sulf, fluor, hidrocarburi aromatice policiclice

Colectarea gazului, condenasare, arzator sau scruber si saci cu filtru

Producere pulbere metalica

Praf si metale Colectarea gazului si saci cu filtru

Producere pulbere Praf, amoniac Colectara gazului si resuperarea acestuia. Scruber cu mediu acid

Reducerea temperaturii inalte

Hidrogen Procese etanse, refolosire

Recuperare electrica Clor, acid pulverizat Colectarea gazului si refolosire. Scruber umed. Separator de picaturi

Praf si metale . Gas collection and fabric filter. Topire si turnare . Compusi organici volatili, dioxine (materie organica)

Arzatoare ( injectare de carbon )

Nota : Oprirea prafului folosind un filtru cu saci necesita eliminarea particulelor fierbinti pentru a preveni un incendiu. Precipitatiile electrostatice fierbinti pot fi utilizate in sistemele de curatare a gazului cu prioritate la instalatiile de acid sulfuric sau pentru gaze umede..

Cuprinsul surselor si variantele tratarii / epurarii

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xvii

Un sumar al nivelurilor de emisii asociate cu sistemele de epurare care sunt considerate a fi BAT - uri pentru procedeele pentru metale neferoase este aratata in tabelul de mai jos. Mai multe detalii sunt date in capitolul privind concluzii ale BAT - urilor pentru metale specifice. Tehnici de epurare

Domeniul asociat Observaţii

Filtre cu saci Praf 1 - 5 mg / N m3 Depinzand de compozitia prafului

Depinde de caracteristicile prafului

Filtru de carbon si filtru biologic

Total carbon organic < 20 mg / Nm 3 Fenol < 0,1 mg / Nm 3

Arzator ( incluzand temperatura de calire pentru eliminarea dioxinelor )

Total carbon organic < 5 - 15 mg / Nm 3 Dioxine < 0,1 - 0,5 ng / Nm 3 TEQ Hidrocarburi poliaromatice policiclice < 200 micro grame / C Nm 3 Acid cianhidric < 2 mg / Nm 3

Proiectat pentru volumul gazelor. Alte tehnici sunt valabile pentru a reduce dioxinele suplimentare prin injectarea carbonului / varului , reactoare / filtre catalitice

Conditii de combustie optimizata

Total carbon organic C < 5 - 50 mg / Nm 3

Electrofiltru Filtru ceramic

praf < 5 mg/Nm3 Depinde de caracteristici prafului, umiditate sau temperatura inalta

Sruber umed sau scruber alcalin semi uscat

SO2 < 50 - 200 mg/Nm3 gudron< 10 mg/Nm3 cloruri < 2 mg/Nm3

Scruber de alumina Praf < 5 mg / Nm 3 Hidrocarburi < 2 mg / Nm 3 Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgramC / Nm 3

Recuperarea clorului

Clor < 5 mg/Nm3. Clorul este refolosit. Posibile degajari fugitive accidentale .

Scruber de oxidare NOx < 100 mg/Nm3

De la folosirea acidului nitric - recuperare urmata de elininare totala .

Arzator cu NOx redus

< 100 mg/Nm3

Arzator cu oxi-combustibil

< 100 - 300 mg/Nm3

Valori inalte sunt asociate cu oxigen imbogatit pentru a reduce utilizarea energiei. In aceste cazuri volumul gazului si masa emisiilor sunt reduse.

> 99.7% Conversie (dublu contact)

Instalatie cu acid sulfuric

> 99.1% Conversie (contact simplu)

Introducerea scruberului cu mercur folosind procedeele Boliden / Norzink sau scruberul cu tiosulfat de mercur < 1 ppm in acid produs

Racitor, Filtru electrostatic, adsorptie de var / carbune si filtru textile

Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgram C / Nm 3 Hidrocarburi ( volatile ) < 20 mg C / Nm 3 Hidrocarburi ( condensate ) < 2 mg C / Nm 3

Nota : Numai pentru emisiile colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de functionare si in conditii standard de 273 0 K, 101, 3 K Pa, continutul de oxigen masurat si gaz uscat fara amestecarea gazelor cu aerul. In cazurile unde monitorizarea continua nu este posibila valoarea va fi valoarea obtinuta dupa perioada de segregare. Pentru sistemele de epurare folosite, caracteristicile gazului si prafului vor fi luate in calcul in proiectele sistemelor si folosind o temepratura de functionare corecta . Pentru anumiti compusi, variatia in concentratia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinui pot afecta performanta de epurare a sistemului.

Emisii in aer asociate cu folosirea BAT - urilor

Executive Summary

xviii Non Ferrous Metals Industries

Mai multi reactivi specifici sunt utilizati in tratarea chimica a solutiilor de metale sau in diverse procedee metalurgice. Anumiti compusi, surse si metode de tratare a gazelor rezultate de la folosirea acestor reactivi, sunt prezentate mai jos :

Procedeul / Reactivul utilizat

Componenta gazelor de iesire la cos

Metoda de tratare

Folosirea arsenicului sau oxidului de antimoniu (rafinarea zincului / plumbului)

Arsina / Stibina Spalare cu permanganat

Rasini, etc Gudron si Hidrocarburi poliaromatice policiclice

Ardere in arzator, aparat frigorific si galvanizator sau filtru uscat

Solventi, compusi organici volatili

Compusi organici volatili, mirosuri

Colectare, condenasare. Carbon activat, filtru biologic.

Acid sulfuric ( sulf in combustibil sau in materialele brute )

Dioxid de sulf Scruber umed sau semiuscat. Instalatie de acid sulfuric .

Apa tare Oxiclorura de azor, oxizi de azot

Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Clor, acid clorhidric Clor Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Acid azotic Oxizi de azot Oxidare si absorbtie, recirculare, scrubere

Sodiu sau cianura de potasiu Acid cianhidric Oxidare cu peroxid de hidrogen si hipoclorit

Amoniac Amoniac Recuperare, scruber Clorura de amoniu Aerosoli Recuperare prin sublimare,

scruber Hidrazina Hidrura de azot Scruber sau carbon activat Borohidrida de sodiu Hidrogen ( explozie

periculoasa ) A se evita pe cat posibil in procedeul PGM, in special Osmiu si Ruthiu

Acid formic Formaldehida Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Clorura de sodiu / acid clorhidric

Oxizi de clor ( explozie periculoasa )

Controlul procedeului la sfarsit

Cadrul metodelor de tratare chimica pentru anumite gaze componente • Emisii in apa Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente . In general apele uzate pot contine compusi metalici solubili sau insolubili, uleiuir si materiale organice. Urmatorul tabel cuprinde apele uzate tipurile de ape uzate, metalele componente, metodele de reducere si tratare .

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xix

Surse de ape uzate

Procese Metode de reducere Metode de tratare

De proces -Productia aluminiului -Dezmembrarea acumulatorilor cu placi de plumb -Decaparea

Recirculare pe cat posibil Neutralizare si precipitare. Electroliza

Racire cu apa indirect

-Racire/ cuptoarele de calcinarea pentru majoritatea metalelor -Racire electrolit pentru zinc

Folosirea sistemului de racire cu aer sau etans Monitorizare pentru detectare scurgeri

Decantare

Racire cu apa (direct)

Turnare aluminiu, cupru, zinc Electrozi de carbon

Decantare Sistem de racire inchis

Decantare Precipitare daca e nevoie

Granularea zgurii Cu, Ni, Pb , Zn, metale pretioase si feroaliaje

Decantare Precipitare daca e nevoie

Electroliza Cu, Ni, Zn Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor

Neutralizare si precipitare

Hidrometalurgie

Zn, Cd Sistem inchis Decantare Precipitare daca e nevoie

Revenire Scrubere spalatoare Reutilizarea pierderilor de acid slab daca este posibil

Decantare Precipitare daca e nevoie

Ape de suprafata Toate Depozitare corespunzatoare a materiilor prime si prevenirea emisiilor fugitive

Decantare Precipitare daca e nevoie Filtrare

Privire de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuarile de ape uzate Sistemele de tratare ape uzate pot mari cantitatea metalelor extrase folosind decantarea si posibil filtrarea . Reactivii folositi pentru precipitare pot fi hidroxizi, sulfuri , sau combinatii ale acestora, aceasta depinzand de amestecul de metale prezent. Se practica de asemenea in multe cazuri pentru recircularea apeor tratate. Principalele componente [mg/l] Cu Pb As Ni Cd Zn Ape de proces

Executive Summary

xx Non Ferrous Metals Industries

Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile Prelucrarea materiei prime

Toate metalele Praf, pulberi Alimentarea proceselor principale

Toate metalele Zgura Material de constructie dupa procesarea zgurii. Industria materialelor abrazive. Componente ale zgurii folosite ca material refractar(ex. zgura de la producerea cromului)

Cuptoarele de topire

Feroaliaje Zguri bogate Materie prima pentru alte procese pentru producerea de fero-aliaje.

Convertizor Cu. Zgura neprocesata

Reciclare in cuptoarele de topire

Cu. Zgura Reciclare in cuptoarele de topire Pb. Cruste, zgura Recuperarea altor metale de valoare

Cuptoare de rafinare

Metale pretioase

Cruste, zgura Reciclare interna

Procesare zgura Cu. Ni . Zgura Material de constructie, mata produs

Cuptor de topire Toate metalele Cruste, zguri si zguri sarate

Recuperarea metalelor, recuperarea sarurilor si altor materiale.

Rafinare electrolitica

Cu. Reziduuri purjare electolitica Reziduuri anodice, slamuri anodice

Recuperatrea nichelui, reintroducere in convertizor, recuperarea metalelor pretioase

Extractie electrolitica a metalelor

Zn, Ni, Co, metale pretioase

Electrozi consumati

Reutilizare pentru procesele in solutie

Al Captuseli Exces de baie Catalizatori uzati

Depozitare Vanzare ca electrolit Recuperare

Electroliza cu saruri topite

Na, Li Materiale celulare

Fier vechi dupa curatare

Hg

Reziduuri Reutilizare ca materie de proces Distilarea

Zn, Cd Reziduuri Reintroducere in procesul tehnologic

Zn Reziduuri feritice

Depozitare in siguranta Reutilizarea lesiei

Cu Reziduuri Depozitare in siguranta

Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Ni/Co Reziduuri

Cu/Fe Recuperare, depozitare

Catalizatori Regenerare Namol acid Depozitare in siguranta

Instalatia pentru H2SO4

Acid slab Depozitare Captusirea cuptorului

Toate metalele Materiale refractare

Depozitare si utilizare ca material de zgurificare

Macinare (debavurare a pieselor turnate

Carbon Gudroane si alte deseuri continand carbune

Materii prime in alte procese

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xxi

Decapare Cu, Ti, Acid uzat Recuperare Sisteme de epurare uscata

In majoritatea cazurilor de utilizare a filtrelor

praf Reintroducere in proces Recuperarea altor metale

Sisteme de epurare umeda

In majoritatea cazurilor de utilizare a scruberelor

Namoluri Reintroducere in procesul tehnologic Recuperarea altor metale (ex. Hg) Depozitare

Tratarea namolurilor din ape uzate

Majoritatea Namoluri pe baza de hidroxizi si sulfuri

Depozitare in siguranta, reutilizare

Asimilare Alumina Noroi rosu Depozitare in siguranta Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea Deseurile solide de la epurarea gazelor, pot fi reciclate in cadrul aceleasi instalatii sau utilizate pentru recuperarea altor metale in cadrul altor instalatii de producere a metalelor feroase sau neferoase, de catre terti sau pentru alte aplicatii. Reziduurile si zgurile pot fi tratate pentru a recupera metalele utile si a extrage reziduurile care se preteaza pentru alte utilizari (ex. ca material de consructii). Unele componente pot fi transformate in produse vandabile. Reziduurile rezultate de la tratarea apelor pot contine metale de valoare care pot fi recuperate in unele cazuri. Autoritatea si titularul activitatii vor urmari ca recuperarea reziduurilor de catre terti sa fie realizata la cele mai inalte standarde din punct de vedere al protectiei mediului si sa nu produca efecte negative colaterale. • Compusi toxici Toxicitatea unor compusi care pot fi emisi (impactul si consecintele asupra mediului inconjurator) variaza de la grup la grup.Unele metale au componente toxice care pot fi enise din procesul tehnologic si trebuie sa fie reduse. • Recuperarea energiei Recuperarea energiei inainte sau dupa revenire este aplicabila in majoritatea cazurilor, dar circumstantele locale sunt importante, de exemplu unde nu exista iesire pentru energia recuperata.Concluziile celor mai bune tehnici disponibile pentru recuperarea energiei sunt :

Producerea de abur si electricitate din caldura degajata in cazanele recuperatoare Folosirea caldurii de reactie pentru topire si ardere a deseurilor metalice topite sau

concentrate in convertizor Utilizarea gazelor de ardere rezultate din procesul tehnologic pentru uscarea

materialelor primare Preincalzirea sarjei utilizând energia continuta in gazele de ardere sau gaze fierbinti din

alta sursa Utilizarea arzatoarelor recuperatoare pentru preincalzirea aerului de combustie Folosirea gazului de combustie (din Co produs) Incalzirea solutiei de lesiere din produsele de ardere sau in solutie Utilizarea materialelor plastice drept combustibil pentru unele materii prime, cu

asigurarea in prealabil ca materiale plastice de calitate nu pot fi recuperate si nu se emit COV-uri si dioxine

Executive Summary

xxii Non Ferrous Metals Industries

Utilizarea materialelor cu refractare redusa, unde este practicabila 6. Consensul si recomandarile pentru activitatile viitoare Acest BREF a primit un inalt sprijin din partea TWC si participantilor la cea de a 7-a intalnire a Forumului privind schimbul de informatii. Remarcile (breviatiile) critice au fost cu prioritate in legatura cu bresele in informatii si imagini (pt multe din emisile asociate pentru cele mai bune tehnici disponibile si nuvelele de consum pentru a fi incluse in sumar). Se recomanda ca acest document sa fie revizuit la fiecare 4 ani. Domeniile in care eforturile suplimentare trebuie sa fie realizate pentru a stabili o baza solida de informatii includ, mai presus de tot, emisiile fugitive si de asemenea emisiile specifice si datele de consum, procese reziduuale, ape uzate si aspecte raportate la intreprinderile mici si mijloci. Capitolul 13 contine recomandari suplimentare.

Preface

Non Ferrous Metals Industries xxiii

PREFAŢĂ 1. Statutul documentului Daca legea nu prevede altfel, datele ce se refera la DIRECTIVA au in vedere prevederile Directiva 96/61/CE asupra prevederii si controlului integrat al poluarii. Cu exceptia acestui paragraph, acest “cuvant” document oglindeste documentul de referinta respective publicat de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. Acest document este oferit in limba engleza in scopul traducerii asistate si diseminarii informatii aflata in el. In cazul in care exista diferenta ale interpretarilor prin traducerea textelor, versiunea orginala publicata de Comisie este prioritara. Pentru a va asigura ca documentul apare corect, este esential de a mentine documentul scris in “word” in pozitia relativ corecta, legata de diferitele fisiere si paragrafe. Nu toate documentele au imagini legate de alte fisiere, insa daca acesta este cazul, este esential sa mentineti numele fisierelor si directoarelor pentru fiecare legatura (link). Acest document si fisierele aferente au fost initial disseminate prin CD-rom cu o structura ierarhica a fisierelor necesare pentru aparitia corecta a documentului Word. Daca apar probleme la aparitia imaginilor, trebuie sa se verifice locul fisierelor in directorul active. 2. Obligatiile legale relevante prevazute de DIRECTIVA IPPC si definitia celo mai bune tehnici disponibile Pentru a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat unele din cele mai importante prevederi stipulate in Directiva IPPC (privind controlul integrat al poluarii) incluzand definitia termenului “cele mai bune tehnici disponibile“ sunt descrise in aceasta prefata.. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data numai pentru informare. Nu are valoare legala si nu poate modifica in nici un fel actualele prevederi ale Directivei. Scopul Directivei este de a asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, pentru activitatiile prezentate in Anexa I, care conduc la un inalt nivel de asigurare al protectiei mediului in ansamblu sau. Baza legala a Directivei este raportata la asigurarea protectiei mediului. Implementarea acestuia trebuie sa ia in considerare si alte obiective ale CE, cum ar fi competivitatea industriilor comunitare pentru asigurarea dezvoltarii durabile.

Mai specific, stabileste un sistem preventiv pentru anumite categorii ale instalatiilor existente care cer atat operatorului cat si regulatorului sau intretinatorului instalatiei sa aiba o privire de ansamblu, integrata asupra poluarii si consumul potential al instalatiilor. Scopul final al unei astfel de abordari integrate este de a imbunatati exploatarea si controlul proceselor industriale pentru a asigura o protectie ridicata a mediului in ansamblul sau. Principiul general este prevazut in Articolul 3 care prevede ca operatorul (titularul activitatii) sa adopte totalitatea masurilor de prevenire adecvate pentru reducerea poluarii in particular prin aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” pentru imbunatatirea performantelor in domeniul protectiei mediului.

Termenul cele mai bune tehnici disponibile este definit in Art. 2 (11) al Directivei drept “stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Art. 2( 11) detalieaza aceste definitii dupa cum urmeaza :

“tehnici” – include atat tehnologia utilizata, cat si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din functiune. “disponibile” – acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea in sectorul industrial respectiv, in conditii tehnice si economice viabile, luand in considerare

Preface

xxiv Non Ferrous Metals Industries

costurile si avantajele, indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate in statele membre in chestiune, astfel incat operatorul, titularul activitatii, sa aiba acces in conditii rezonabile. “cele mai bune” – se intelege tehnicile cele mai eficiente pentru atinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau.

Mai mult, ANEXA IV a Directivei contine o lista a ‘obligatiilor care trebuie luate in considerare in general sau in cazuri particulare prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile luandu-se in calcul costurile si beneficiile, ca masura principiul precautiei si prevenirii poluarii. Aceste observatii includ informatiile publicate de Comisie in conformitate cu Art. 16 (2).

Autoritatile competente dispun masurile necesare pentru indeplinirea principiilor stabilite in Art. 3 atunci cand stabilesc conditiile autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa incuda valorile limita de emisie, suplimentate sau echivalente cand este cazul cu parametri echivalenti si masuri tehnice specifice.In concordanta cu Art. 3 (4) al Directivei, aceste valori limita de emisie, parametri specifici trebuie sa asigure un nivel echivalent. Valoarea limita de emisie prezentata de standardele si normativele de calitate, sa fie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, fara sa fie prescrisa utilizarea unei tehnici sau tehnologi speciale, dar luandu-se in consideare caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasamentul prevazut pentru operare dar si conditiile de mediu locale.In toate cazurile, conditiile de autorizare trebuie sa includa masuri pentru reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera, astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau.

Statele membre au obligatia in conformitate cu Art. 11 al Directivei, sa asigure ca autoritatile competente sau sunt informate in dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivele documentului Articolul 16 (2) al Directivei solicita Comisiei Europene sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, cu luarea tuturor masurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor si dezvoltarile ulterioare si sa publice rezultatele schimbului de informatii.

Scopul schimbului de informatii este dat in Art. 25 al Directivei, care statueaza ca “dezvoltarea si schimbul de informatii la nivelul comunitar in legatura cu cele mai bune tehnici disponibile vor ajuta la redresarea tehnologiilor neperformante in Comunitate, sa promoveze raspandirea in intreaga lume a tehnicilor si valorilor limita utilizate in Comunitate si sa ajute statele membre in implementarea Directivei.”

Conisia (Departamentul General pentru Mediu) a stabilit ca Forumul pentru schimbul de informatii sa asiste la implementarea Art. 16 (2), precum si un numar de grupuri tehnice de lucru sub umbrela Forumului. Ambele au reprezentanti din randul Statelor Membre si industriilor reprezentative asa cum este stabilit de Art. 16 (2).

Scopul seriilor de documente este de a reflecta cu exactitate schimbul de informatii care are loc – cerinta a Art. 16 (2) si de a asigura informatiile de referinta autoritatiilor competente pentru a fi luate in considerare la stabilirea ‘conditiilor de autorizare’. Asigurand informatiile relevante bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente vor actiona ca instrumente de valoare pentru asigurarea performantelor in domeniul protectiei mediului. 4. Surse de informare Acest document reprezinta sumarul informatiilor culese dintr-un numar de surse, incluzand in particular studiul de specialitate (expertiza) grupurilor stabilite sa asiste Comisia in munca desfasurata si sa fie verificate de Serviciile de Specialitate din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt primite cu recunostinta.

Preface

Non Ferrous Metals Industries xxv

5. Cum trebuie inteles si folosit acest document Informatiile asigurate in acest document se intentioneaza sa fie utilizate ca o introducere in stabilirea cele mai bune tehnici disponibile in cazuri speciale. Cand sunt determinate cele mai bune tehnici disponibile, conditiile de autorizare bazate pe aceasta, trebuie luat in considerare atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau.

Restul acestei sectiuni descrie tiparul de informatie care este asigurat in fiecare sectiune a Documentului.

Capitolul 1 prevede informatii din sectorul industrial. Capitolul 2 da informatii asupra proceselor industriale comune, sisteme de reducere si tehnici generale utuilizate in cadrul sectorului. Capitolele de la 3 la 12 sunt despre procesele aplicate, folosite, emisiile curente, nivelul de consum specific, tehnologii care trebuie sa fie in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile si tehnicile aparute pentru grupul de metale reprezentate de aceste capitole.

Pentru fiecare din capitolele de la 3 la 12 datele sunt asigurate pt grupele de metale din fiecare capitol cu urmatoarele sectiuni: -

Sectiunea 1 descrie procese si tehnici aplicate pentru fiecare grup de metale.

Sectiunea 2 asigura date si informatii asupra datelor de emisii si nivelurile de consum, reflectand situatia in instalatiile existente, la momentul redactarii.

Sectiunea 3 descrie in detaliu reducerea emisiilor si alte tehnici ce trebuie luate in considerare a fi relevante in determinarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor realizate pentru asigurarea conditiilor de autorizare. Aceste informatii includ nivele de consum si de emisie considerate realizabile utilizand o anumita tehnica, estimari asupra costurilor, costuri asociate cu tehnicile utilizate, domeniul in care tehnica respectiva este aplicata pentru Instalatiile ce necesita autorizare integrata de mediu, de ex. pentru instalatiile noi, existente, mai mari sau mai mici. Tehnicile care sunt considerate a fi invechite nu sunt incluse.

Sectiunea 4 prezinta tehnicile, nivelurile de emisie si de consum care sunt considerate a fi compatibile cu cele mai bune tehnici disponibile, in general. Scopul este acela de a asigura indicatiile generale din punct de vedere a nivelurilor de emisie si de consum care pot fi considerate ca punct de referinta pentru Determinarea cele mai bune tehnici disponibile pentru Autorizarea integrata de mediu sau pentru Stabilirea regulilor generale in concordanta cu prevederile Art. 9 (8) . Acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare va lua in considerare factorii specifici locali, cum ar fi caracteristicile tehnice ale instalatiilor respectiv, amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, va fi luata in considerare viabilitatea masurilor tehnice si economice care trebuie intreprinse. Chiar si un singur obiectiv pentru Asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in ansamblu sau, implica luarea in considerare a tuturor informatiilor si concluziilor pertinente din studiul de impact asupra mediului si care sunt deseori influentate de consideratii locale.

Chiar daca se incearca sa se abordeze la cateva din aceste aspecte, nu este posibil sa fie luate in considerare complet in acest document. Tehnologiile si nivelurile prezentate in sectiunile celor mai bune tehnici disponibile nu sunt in mod necesar valabile pentru toate instalatiile. Pe de alta parte obligatia de a asigura un nivel de protectie a mediului incluzand reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera implica faptul ca pentru stabilirea conditiilor de autorizare nu pot fi stabilite numai pe baza consideratiilor conditiilor locale existente. Este deci de maxima importanta ca informatia continuta in acest document sa fie luata in considerare de autoritatiile competente.

Cum cele mai bune tehnici disponibile se schimba mereu, acest document va fi revizuit si actualizat in consecinta. Toate comentariile si sugestile vor fi aduse biroului european pt Controlul Integrat Al Poluarii pt Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa :

Preface

xxvi Non Ferrous Metals Industries

Edificio Expo-WTC, C/Inca Garcilaso, s/n, E-41092 Sevilla,- Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail eippcb@jrc.es Internet: http://eippcb.jrc.es

Non Ferrous Metals Industries xxvii

Document de Referinta pentru Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asupra

Procesului de Productie a Metalelor Neferoase PREFAŢĂ ...............................................................................................................................................xxiii 1 INFORMATII GENERALE ..................................................................................................................... 1

1.1 Procese acoperite in scopul activitatii ................................................................................................ 1 1.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei.................................................................................................... 2

1.2.1 Metale neferoase si aliaje ............................................................................................................ 2 1.2.2 Scopul industriei.......................................................................................................................... 2 1.2.3 Structura industriei ...................................................................................................................... 3 1.2.4 Aspectele economice ale industriei ............................................................................................. 3 1.2.5 Performanta de mediu ................................................................................................................. 4

1.3 Cupru si aliajele sale .......................................................................................................................... 5 1.3.1 Generalitati .................................................................................................................................. 5 1.3.2 Surse materiale ............................................................................................................................ 5 1.3.3 Productie si consum .................................................................................................................... 6 1.3.4 Fabricile producatoare................................................................................................................. 7 1.3.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 10

1.4 Aluminiul ......................................................................................................................................... 12 1.4.1 Generalitati ................................................................................................................................ 12 1.4.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 12 1.4.3 Productie si consum .................................................................................................................. 12 1.4.4 Fabricile producatoare............................................................................................................... 13 1.4.5 Probleme de mediu.................................................................................................................... 14

1.5 Zincul, Plumbul si Cadmiul ............................................................................................................. 15 1.5.1 Zincul ........................................................................................................................................ 15

1.5.1.1 Generalitati ......................................................................................................................... 15 1.5.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 16 1.5.1.3 Productia si consumul ........................................................................................................ 16 1.5.1.4 Fabricile producatoare........................................................................................................ 18 1.5.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 19

1.5.2 Plumbul ..................................................................................................................................... 19 1.5.2.1 Generalităţi ......................................................................................................................... 19 1.5.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 20 1.5.2.3 Productie si consum............................................................................................................ 21 1.5.2.4 Fabrici de productie............................................................................................................ 21 1.5.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 22

1.5.3 Cadmiu ...................................................................................................................................... 23 1.5.3.1 General ............................................................................................................................... 23 1.5.3.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 23 1.5.3.3 Productie si consum............................................................................................................ 23 1.5.3.4 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 24

1.6 Metalele pretioase ............................................................................................................................ 26 1.6.1 Generalitati ................................................................................................................................ 26 1.6.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 26 1.6.3 Productia si consumul ............................................................................................................... 27 1.6.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 28 1.6.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 28

1.7 Mercurul........................................................................................................................................... 29 1.7.1 Generalitati ................................................................................................................................ 29 1.7.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 29 1.7.3 Productie si consum .................................................................................................................. 29 1.7.4 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 30

1.8 Metale refractare .............................................................................................................................. 31 1.8.1 Generalitati ................................................................................................................................ 31 1.8.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 32 1.8.3 Productie si consum .................................................................................................................. 34 1.8.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 34 1.8.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 35

1.9 Fero-Aliaje ....................................................................................................................................... 37 1.9.1 Generalitati ................................................................................................................................ 37

xxviii Non Ferrous Metals Industries

1.9.2 Surse de material........................................................................................................................38 1.9.3 Productie si consum...................................................................................................................39 1.9.4 Fabrici de productie ...................................................................................................................42 1.9.5 Probleme legate de mediul inconjurator ....................................................................................42

1.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase...........................................................................................43 1.10.1 Generalitati ..............................................................................................................................43 1.10.2 Surse de materiale....................................................................................................................43 1.10.3 Productie si consum.................................................................................................................44 1.10.4 Fabrici de productie .................................................................................................................46 1.10.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................46

1.11 Nichelul si Cobaltul ........................................................................................................................48 1.11.1 Nichelul....................................................................................................................................48

1.11.1.1 Generalitati........................................................................................................................48 1.11.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................48 1.11.1.3 Productie si consum ..........................................................................................................49 1.11.1.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................50 1.11.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................50

1.11.2 Cobaltul....................................................................................................................................52 1.11.2.1 Generalitati........................................................................................................................52 1.11.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................52 1.11.2.3 Productie si consum ..........................................................................................................52 1.11.2.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................53 1.11.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................54

1.12 Carbon si grafit ...............................................................................................................................55 1.12.1 Generalitati ..............................................................................................................................55 1.12.2 Surse de materiale....................................................................................................................55 1.12.3 Productie si consum.................................................................................................................56 1.12.4 Fabrici de productie .................................................................................................................57 1.12.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................58

2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE .............................................................................................61 2.1 Organizarea capitolului.....................................................................................................................61

2.1.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament................62 2.2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei ..................................................................................63

2.2.1 Masurarea emisiilor ...................................................................................................................63 2.2.1.1 Localizarea selectiei............................................................................................................63 2.2.1.2 Componente si parametrii ...................................................................................................64 2.2.1.3 Conditiile de referinta .........................................................................................................64 2.2.1.4 Masuratorile continue .........................................................................................................64

2.2.2 Date privind raportarea emisiilor ...............................................................................................65 2.2.2.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. ...................................................................66 2.2.2.2 Utilizarea datelor emisiilor .................................................................................................67

2.3 Sisteme de management....................................................................................................................68 2.3.1 Politica de management si angajamentul ...................................................................................68 2.3.2 Constructie si revizie .................................................................................................................69 2.3.3 Pregatirea ...................................................................................................................................69

2.4 Primirea, depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor...........................................70 2.4.1 Procese si tehnici aplicate ..........................................................................................................70

2.4.1.1 Minereuri si concentrate .....................................................................................................70 2.4.1.2 Materii prime secundare .....................................................................................................71 2.4.1.3 Combustibili .......................................................................................................................72 2.4.1.4 Chimicalele si gazele de proces ..........................................................................................74 2.4.1.5 Reziduurile..........................................................................................................................74

2.4.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum.................................................................75 2.4.3 Tehnici de luat în considerare în determinarea celor mai bune tehnici......................................75

2.5 Pre-procesarea şi transferul materiilor prime....................................................................................77 2.5.1 Procese şi tehnici aplicate ..........................................................................................................77

2.5.1.1 Dezgheţarea ........................................................................................................................77 2.5.1.2 Uscarea ...............................................................................................................................77 2.5.1.3 Concasarea şi reducerea dimensiunilor...............................................................................77 2.5.1.4 Spargerea bateriilor.............................................................................................................78 2.5.1.5 Amestecul ...........................................................................................................................78 2.5.1.6 Brichetarea, granularea şi alte metode de aglomerare.........................................................78 2.5.1.7 Sinterizarea şi calcinarea.....................................................................................................79

Non Ferrous Metals Industries xxix

2.5.1.8 Procesele de transformare în vapori ................................................................................... 80 2.5.1.9 Descoperirea şi extragerea uleiurilor.................................................................................. 80 2.5.1.10 Incinerarea şi piroliza ....................................................................................................... 80 2.5.1.11 Proceduri de solubilizare .................................................................................................. 81 2.5.1.12 Tehnici de separare........................................................................................................... 81 2.5.1.13 Sisteme de transfer şi de încărcare ................................................................................... 81

2.5.2 Emisiile prezente şi nivelul de consum ..................................................................................... 82 2.5.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT................................................................. 82

2.6 Tehnici de producere a metalului şi de control a procesului ............................................................ 85 2.6.1 Cuptoare de coacere, calcinare, etc ........................................................................................... 86

2.6.1.1 Cuptor rotativ tubular ......................................................................................................... 86 2.6.1.2 Cuptoare cu pat fluidizat .................................................................................................... 87 2.6.1.3 Cuptorul Herreshoff ........................................................................................................... 87 2.6.1.4 Cuptoare pentru sinterizare................................................................................................. 88

2.6.2 Cuptoare de topire ..................................................................................................................... 89 2.6.2.1 Cuptor de topire cu reverberatiee ....................................................................................... 89 2.6.2.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial)............................................................................. 90 2.6.2.3 Cuptoare cu arc electric ...................................................................................................... 91 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie)...............................