Prezentare analgezice

TIPURI DE ANALGEZICE UTILIZATE ÎN

STOMATOLOGIE

Coordonator ştiinţific,

Conf. dr. Xenia PATRAŞ

Absolvent, ANGHEL Casian

UNIVERSITATEA “APOLLONIA” DIN IAŞI

Facultatea de Medicină Dentară

D U R E R E A DEFINIŢIE:

Durerea este o experienţă senzorială şi emoţională dezagreabilă dată de o leziune tisulară veritabilă sau potenţială sau de o descriere cu termeni ce se referă la o asemenea leziune (IASP- Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii).

Afecţiuni manifestate cu durere în stomatologie: incidență se poate lua în considerare cel mult o estimare epidemiologică

relativă a fenomenului dureros în practica stomatologică. Sugestivă şi mai actuală în acest sens pare a fi încercarea de

evaluare epidemiologică a lui Stanley L. Wiener (1998), care (prin aproximarea incidenţei la 100.000) diferenţiază:

-afecţiuni algogene frecvente (> 100) -afecţiuni algogene relativ frecvente (>5-100) -afecţiuni algogene rare (>0-5)

REACŢIA LA DURERE În derularea fenomenului dureros, ca „semnal de avertizare a organismului",

se indi vidualizează trei registre reprezentative: -percepţia senzorială şi/sau somatică (specifică) -starea afectiv-emoţională -reacţia anatomo-visceralo-vegetativă şi musculară.

Din multitudinea ipotezelor privind mecanismul experienţei dureroase, considerăm ca fiind mai pertinentă pentru teritoriul stomatognat teoria porţii de control (emisă de Melzack şi Wall în 1965), care susţine ideea convergenţei dintre informaţia nociceptivă şi cea nenociceptivă, plasând locul interacţiunii convergente a axonilor mici şi mari Ia nivelul segmentului spinal sau în sistemul trigeminal.

În acest sens, autorii individualizează trei componente implicate în experienţa dureroasă: -componenta senzori-discrirninativă - determinantă în informaţia perceptivă

primită de individ -componenta rezultantă afectiv-emoţională (subiectivă) -componenta cognitiv-evaluativă, inserată în experienţele anterioare şi

aşteptări.

Relația Durere - Detresã - Fricã - Anxietate

Relaţia durere - detresă - frică - anxietate este particularizată de: -structura psiho-emoţională a bolnavului (anxiosul are un prag

al durerii mai scăzut) -structura sa de personalitate (cu sau fără inflexiuni represive) -tipologia constituţională etnică, antropologică, regională -statusul neurovegetativ, umoral şi endocrin -factorii socio-educaţionali, culturali (imprimă un caracter

personal durerii).

În consecinţă, intervenţia factorului psiho-emoţional asupra sensibilităţii algice se manifestă prin:

-amplificare sau adaos psihic (frică)-fixare psihică (durere reziduală)

“Dacă ai durere tratează frica”

Diagnosticul diferenţial al durerii orofaciale

Durerea orofacială

Dentară Temporo-mandibulară

Afectarea internă a

ATM

Sinuzită (maxilară)

Glande salivare

Nevralgie de trigemen

Primară vesculară

Atipică

Localizare Gură, ureche, obraji

Unghiul mandibulei,Tâmpla

ATM, ureche

Obraji, regiunea zigomatică

Regiunea glandelor

Regiunea de distribuţie a nervului

Intraoral, ½ inferioară faţă

Difuză, poate depăşi linia mediană

Iradiere Slabă, radiantă, nu depăşeşte linia mediană

Difuză, de obicei unilaterală

De obicei bine localizată

De obicei localizată, poate iradia



De obicei unilaterală

Slabă, poate migra

Caracterul durerii

Intermitentă, ascuţită, paroxistică

Estompată, continuă, chinuitoare

Profundă, chinuitoare

Estompată, chinuitoare, senzaţie de presiune

Senzaţie de tracţiune, stoarere

Lancinantă, paroxistică

Pulsatilă, uneori paroxistică

Estompată, chinuitoare, continuă

Durată Minute-ore Săptămâni-ani Săptămâni-ani

Zile-săptămâni

Ore-zile Secunde Minute-ore Săptămâni-ani

Intensitatea durerii

uşoară-severă

Uşoară-moderată

Uşoară-moderată

Uşoară-severă

Moderată-severă

severă Moderată-severă

Uşoară-severă

Factori precipitanţi

Alimente calde/reci

Masticaţia, căscatul

Masticaţia, căscatul

Aplecarea, mişcarea capului

Alimentaţia, în special alimentele acre

Atingerile, vibraţiile, curenţii de aer rece

Alimente reci Stresul, oboseala

Semne asociate

Cariile Limitarea deschiderii gurii

Pocnituri la mobilizarea ATM, devierea deschiderii gurii

Edem al obrajilor, hipoestezia nervului infraorbital

Blocajul eliminării salivei, tumefacţia glandelor salivare

Ticuri faciale Tumefierea obrajilor, uneori roşeaţă, lăcrimare

Atacuri de panică

Accentuarea durerii

Aplicaţii calde/reci

Palparea muşchilor masticatori

Palparea ATM

Apăsarea peretelui sinusului, aplecarea capului

Apăsarea glandei, aplicarea de acid citric pe limbă

Atingerea unui punct de declanşare

Aplicaţii calde/reci

Frecarea unei eventuale cicatrici

Somnul Poate influenţa durerea

Nu influenţează durerea

Poate influenţa durerea






MANAGEMENTUL DURERII ÎN STOMATOLOGIE

a) managementul comportamental propriu-zis

b) prevenirea şi controlul durerii, detresei, reacţiilor de: frică, anxietate şi fobie

c) managementul terapeutic de specialitate propriu-zis al afecţiunii algogene.

CLASIFICAREA ANALGEZICELOR NEOPIOIDE

am fost surprinşi de sărăcia criteriilor de clasificare a acestor derivaţi

O clasificare complexă pe baza mecanismelor de acţiune rămâne un deziderat.

Clasificarea analgezicelor neopioide dupã structura

chimicã Derivaţi salicilici: acid acetilsalicilic, salicilat de sodiu,

salsalat, diflunisal, sulf-asalazină, olsalazină. Derivaţi de p-aminofenol: acetaminofen, fenacetină. Derivaţi indolici şi indandenacetici: indometacin,

sulindac, etodolac. Acizi eteroacrilacetici: tolmetin, diclofenac, kotorolac. Acizi arilpropionici: ibuprofen, naproxen, flurbiprofen,

ketoprofen, fenoprofen, oxaprozin. Acizi antranilici: acid mefenamic, acid meclofenamic,

acid flufenamic, acid niflu-mic, diclofenac. Acizi enolici: oxicami, piroxicam, tenoxicam,

pirazolidindione (fenilbutazonă), dipyrone (noraminofenazonă), oxifentatrazonă.

Alkanone: nabumetonă.

AINS controlează durerea prin acţiune la cel puţin trei nivele diferite : nervii periferici; cornul dorsal medular, realizând astfel

modularea transmiterii durerii la nivel central, inhibând în acelaşi timp efectul cox2, enzimă ce influenţează sinteza PGs şi a oncogenei c-fos;

căile serotoninergice.

Clasificarea analgezicelor opioide

1.Derivaţi naturali ai morfinei a)Fenantrenici: morfina, codeina, tebaina; b)Benzilizochinolonici: papaverina, narcotina, narceina ;

2.Derivaţi semisintetici ai morfinei -Etilmorfina (dionina); -Hidromorfon (dilauden); -Diacetilmorfina (heroina);

3.Derivaţi sintetici ai morfinei a)Agonişti: petidina, metadona, meperidina,

dextromoramid, propoxiphen, pentazocin, tilidinid, fentanyl, etonitazen, etorfina;

b)Agonişti-antagonişti: nalorfina, levolorfan; c)Antagonişti: naloxon, naltrexon.

Mecanisme de acțiune ale analgezicelor opioide

Rezumând, mecanismele prin care mesajul este tradus şi amplificat sunt:

electrice - modificări de conductanţă ionică transmembranară ; enzimatice - modularea activităţii uneia sau mai multor sisteme

enzimatice intra celulare. Rezultatele referitoare la receptorii opioizi obţinute până acum

aduc dovezi că: activarea receptorilor μ creşte conductanţă pentru K+ (şoarece,

cobai) şi blochează eliberarea de neuromediator în spaţiul sinaptic (acţiunea este presinaptică);

acţiune asemănătoare a fost demonstrată şi pentru receptori δ din celulele plexului submucos la cobai;

activarea receptorilor k inhibă deschiderea unor canale calciu-dependente (tip N);

receptorii δ se cuplează cu proteina Gi şi determină inhibarea adenil ciclazei

EVALUAREA DURERII LA OM

De aceea, după Melzack şi Katz (1994), măsurarea durerii este importantă : -pentru a determina intensitatea, calitatea

şi durata durerii; -pentru a ajunge la diagnostic; -pentru a conduce la alegerea

tratamentului; -pentru a evalua eficienţa relativă a

diferitelor tratamente.

SCALELE DE EVALUARE A DURERII

scale verbale - Verbal Rating Scales (VRS) - cu gradele uşor, moderat, sever;

scale numerice - Numerical Rating Scales - de la 1-100;

scale analoage vizuale - Visual Analogue Scales (VAS).

Toate aceste scale sunt folosite cu succes în mai toate spitalele, pentru grada rea durerii.

Scala vizuală analoagă Această scală permite o determinare simplă, eficientă a

intensităţii durerii, utilizată larg atât în cercetare, cât şi în clinică, unde determinarea rapidă adurerii este necesară, permiţând obţinerea unor valori numerice reproductibile.

Cea mai utilizată formă de VAS constă într-o linie de 10 cm, orizontală sau verticală, având Ia capete notaţiile: „Fără durere" la nivelul 0 şi ”Durerea cea mai mare" la nivelul 10.

Pacientul este instruit să pună un semn pe linie, acolo unde consideră că s-ar situa nivelul senzaţiei sale dureroase. Distanţa de la capătul 0 este nivelul vizual analog al durerii sale, utilizat ca index numeric al severităţii durerii.

VAS este sensibilă la procedurile farmacologice şi nefarmacologice, ce pot modifica experienţa dureroasă, şi se corelează cu măsurătorile durerii pe scalele verbale şi numerice.

Scala vizuală analoagă

Un avantaj major al VAS ca măsură a intensităţii senzoriale a durerii o reprezintă proprietatea ei de raportare, comparativ cu alte metode de măsurare.

Alte avantaje sunt: uşurinţa de a o utiliza şi de obţinere a scorului; invazivitate minimă; simplitate conceptuală ce-i asigură uşurinţa în instruirea

pacientului. Dezavantajul principal al acestei scale este conceperea

unidimensională a durerii. Deşi intensitatea este una din laturile importante ale durerii, termenul „durere" implică diverse calităţi. Fiecare durere are însă calităţi unice.

SCOP ŞI MOTIVATIE

Lucrarea de licenţă urmăreşte evaluarea efectului analgezic al unor medicamente și combinații medicamentoase, utilizând scalele vizuale analoge, în practica medicală de primă intenție, într-o viziune integrativă.

S-a luat în considerare procentul important al pacienţilor care se adresează medicului de familie pentru durere în zona orofacială (10%) pe parcursul unui an calendaristic, automedicaţia şi posibilitatea interacţiunii analgezicelor folosite, cu sau fără indicaţie medicală, cu alte medicamente utilizate în mod cronic (antihipertensivele).

S-au urmărit trei trei aspecte ale evaluării durerii având în vedere că în tratarea durerii orofaciale se utilizează analgezice cu mecanisme de acţiune diferită: analgetice cu actiune periferică analgetice cu actiune centrală

SCOP ŞI MOTIVATIE

Prezentăm rezultatele a trei studii care încearcă să ilustreze importanţa alegerii analgezicelor în funcţie de modul lor de acţiune, de asocierea care le potenţează efectul şi de interacţiunea medicamentoasă. În acest sens am evaluat: Efectul analgezic al preparatului SOLPADEINE în practica

medicală de prima intenţie cu particularizarea pe durerea orofacială.

Eficacitatea utilizării combinaţiilor medicamentoase ale Codeinei (Solpadeine), ale Codeinei cu alte analgezice versus Tramadol.

Interacţiunile medicamentoase dintre Paracetamol şi antihipertensivele cele mai frecvent utilizate

Rezultatele au fost discutate și extrapolate la utilizarea tipurilor de analgezice în stomatologie, ținând seama de viziunea integrativă a terapiei durerii.

UTILIZAREA SOLPADEINEI ÎN PRACTICA MEDICALĂ DE PRIMA

INTENŢIE (cu particularizarea pe durerea orofacială)

Pentru tratarea simptomatologiei dureroase s-au utilizat comprimate efervescente de Solpadeine care contin 500 mg de Paracetamol, 8 mg Fosfat de codeina hemihidrat si 30 de mg Cofeina. S-au administrat cate doua comprimate ca doza de atac, apoi s-a repetat doza la interval de patru ore pina la calmarea semnificativa a durerii (fara a se depasi 8 comprimate in 24 de ore).

Evaluarea efectului analgezic a fost realizata tot pe baza declaratiei bolnavului pe o scala de apreciere a analgeziei.

Material şi metode Efectul analgezic al Solpadeinei a fost studiat pe un lot de

92 de pacienti adulti cu diferite tipuri de algii acute din totalul de 189 de pacienti care s-au prezentat in decursul anulului 2009 la medicul de familie pentru afectiuni in care simptomul principal a fost durerea.

Etiologia algiilor acute a fost: Mialgii virale – 32 cazuri Sciatica si lumbago – 25 cazuri Rinosinuzite - 14 cazuri Artralgii posttraumatice – 12 cazuri Nevralgii dentare – 9 cazuri

Intensitatea durerii a fost apreciata pe o scala de 5 grade

pe baza declaratiei bolnavului la examenul clinic initial.

DUREREA ACUTA

MEDICUL DE FAMILIEMEDIC STOMATOLOG

Aprecierea intensitatiidurerii

Stabilirea diagnosticului

-cauza-mecanismul-importanta durerii in contextul bolii de baza

-stabilirea profilului durerii- durerea ca fenomen bio-psiho-social

5 insuportabilă

4 groaznică

3 neplacută

2 produce disconfort

1 uşoară

Scala de apreciere a

intensitatii durerii

Alegerea conduitei terapeutice

Tratament etiologic

SOLPADEINE Alte procedee analgezice

Aprecierea efectului terapeutic

1 2 3 4 5nici o usoara micsorare micsorare disparitiemicsorare micsorare moderata substantiala totala

Scala de apreciere a analgeziei

Mialgii virale

Sciatica/Lumbago

Dureri din rinosinuzite

Artralgii posttraumatice

Nevralgii dentare

Rezultate şi discuţii Dupa aprecierea intensitatii durerii la examenul clinic structura lotului de

pacienti a fost conform graficului 1. Durerea a fost apreciata ca fiind cuprinsa intre gradele 1 si 3 (cu media

2) pentru mialgii, durerile din rinosinuzite si din artralgiile posttraumatice, iar pentru durerile din sciatica, lumbago si nevralgiile dentare intre gradele 2 si 4 cu o medie de 3.

Graficul 1: Repartitia algiilor pe etiologii si pe grade de intensitate a durerii

Graficul 1: Repartitia algiilor pe etiologii si pe grade de intensitate a dureriiGraficul 1: Repartitia algiilor pe etiologii si pe grade de intensitate a dureriiGraficul 1: Repartitia algiilor pe etiologii si pe grade de intensitate a durerii

Rezultate şi discuţii Aplicand tratamentul, conform protocolului descris, s-a

observat o ameliorare evidenta a durerii. Cu exceptia mialgiilor din viroze in toate cazurile a fost necesara repetarea dozei de doua sau de trei ori pana la diminuarea semnificativa a durerii.

Cel mai bun efect a fost obtinut la durerile din viroze unde s-a obtinut disparitia totala a mialgiilor; de asemenea in durerile din artralgii si rinosinusite apreciate in medie ca intensitate de gradul 2 s-a obtinut o micsorare substantiala a durerii; in sciatica, lumbago si nevralgii dentare apreciate in medie ca intensitate de gradul 3 s-a obtinut o micsorare moderata a intensitatii durerii, dar apreciata pozitiv de bolnav (vezi graficul 2).

Deoarece numarul de pacienti pe fiecare lot a fost relativ mic,datele noastre au o valoare orientativa.

Graficul 2: Aprecierea micsorarii durerii dupa tratamentul cu SOLPADEINE pentru media de intensitate a durerii

012345

Mialgii v irale

Sciatica/Lumbago

Dureri din rinosinusite

Nev ralgii dentare


Mialgii virale

Sciatica/Lumbago

Dureri din rinosinusite

Nevralgii dentare


-gradul 5 – disparitie totala-gradul 4 – micsorare substantiala-gradul 3 – micsorare moderata-gradul 2 – usoara micsorare-gradul 1 – nici o micsorare

CONCLUZII

combinatia SOLPADEINE poate fi recomandata preferential pentru tratamentul simptomatic al durerii in diferite afectiuni acute pentru care bolnavul se prezinta la medicul de familie.

Motivatia este data de faptul ca aceasta combinatie pare a oferi o asociere analgezica eficace de paracetamol, fosfat de codeina si cofeina, si permite o terapie comoda, accesibila, usor acceptata de bolnav pentru tratamentul in ambulator. Rezultatul terapeutic este evident pentru simptomatologia acuta ceea ce duce la o buna colaborare medic pacient.

Recomandarea de a fi folosită și pentru durerea orofacială are acceași motivație, iar procentul de aproximativ 10% din totalul durerilor cu adresabilitate la medicul de familie susține ideea integrativă a tratării pacientului în medicina de primă intenție (colaborarea medic de familie-medic stomatolog).

EFICACITATEA UTILIZĂRII COMBINAŢIILOR MEDICAMENTOASE ALE CODEINEI

(SOLPADEINE), ALE CODEINEI CU ALTE ALALGEZICE VERSUS TRAMADOL

Acest studiu urmărește evaluarea comparativă a tratamentului durerii utilizând combinații medicamentoase cu Codeină: primul studiu cu Solpadeină (combinația Codeină, Cofeină, Paracetamol), al doilea studiu – Codeină/Aspirină și al treilea studiu – Codeină/Acetaminofen.

In durerea acuta oro – faciala se utilizează: CODEINA

analgezie mediata printr – un mecanism μ receptor opioid actiunea e

TRAMADOLUL HYDROCHLORIDE analgezic cu actiune centrala avand doua mecanisme complementare de actiune:

* aminergic :efectul se datoreaza inhibarii absorbtiei Norepinefrinei si Serotoninei pe calea durerii S.N.C.

* opioid : dar cu o afinitate scazuta pentru receptorii opioizi

Material şi metodă

Primul studiu cu codeină s-a efectuat într-o combinație medicamentoasă (Solpadeina), într-un cabinet de medicină de primă intenție

Ținând cont de concluzia care se referă la aspectul integrative al actului de asistență medical stomatologică, facem o comparație cu două studii importante realizate de Paul Moore în 1999, care utilizează combinaţii cu codeină, dar comparatriv cu un alt analgezic cu efect bun în stomatologie – Tramadol hidroclorid.

Rezultate şi discuţii

Studiul 1 Paul Moore, 1999

s-au evaluat diferite droguri analgetice dupa extractia celui de–al treilea molar

s-au urmarit 192 pacienti pe o durata de 6 ore dupa o doza de: Tramadol (50 mg si 100 mg) Codeina 60 mg Codeina +Aspirina.

Concluzia : Tramadolul( 50 mg si 100 mg s-a dovedit mai eficient decat 60 mg Codeina iar efectul maxim s-a obtinut cu combinatia Codeina/Aspirina


Studiul 2 Paul Moore, 1999 dupa chirurgie dentara s-au administrat la intervale diferite

Tramadol la 6 ore Aspirina si Codeina/ Acetaminofen la 3-4 ore

Concluzia: Tramadolul 100 mg este mai putin eficient decat combinatia Codeina /Acetaminophen

Tramadolul administrat la 6 ore determina in patru doze efectiv analgezia (avand o actiune de 5-6 ore. Codeina/Acetaminophen au o perioada de analgezie de 3-4 ore.

Intensitatea durerii a fost apreciata pe o scala de 5 grade pe baza declaratiei bolnvului la examenul clinic initial . Nevralgiile dentare au fost apreciate intre gradul 2 si 4 cu o medie de trei.

Pentru tratarea durerii s- au administrat comprimate de SOLPADEINA care este o combinatie avantajoasa intre:

- Fosfat de codeina hemihidrat 8 mg - Acetaminophen 500 mg - Cofeina 30 mg

Concluzia : efectul este bun dupa administrarea a doua comprimate apoi repetarea la 4 ore pana la calmarea semnificativa a durerii(fara a depasi 8 comprimate pe zi).

Este o terapie comoda accesibila si efecte secundare minime bine tolerat de pacienti

Studiul 3 - este un studiu efectuat de noi pe un esantion de 189 de pacienti care s-au adresat medicului de familie pentru durere 10% din ei avand o durere oro-faciala.

CONCLUZII

Tramadolul este un analgezic central care poate fi o alternativa la analgezicele opioide curente pentru tratamentul durerii cronice moderate.

Tramadolul poate avea un avantaj terapeutic fata de codeina si combinatiile de codeina pentru ca nu da depresie respiratorie si are un potential scazut pentru dependenta.

Eficacitatea analgezica a Tramadolului in calmarea durerii acute este similara Codeinei 60 mg dar mai mica fata de doza terapeutica a combinatiei Acetaminophen /Codeina sau a combinatiei Acetaminofen/Codeina/Cofeina

Propunera algoritmului de evaluare a intensitatii durerii si a efectului analgezic, reprezinta o modalitate comoda de lucru in terapia medicamentoasa analgezica utilizata in cabinetul de medicina stomatologica.

INTERACŢIUNILE MEDICAMENTOASE DINTRE PARACETAMOL ŞI ANTIHIPERTENSIVELE CELE MAI FRECVENT UTILIZATE - DATE

EXPERIMENTALE Scopul referirii la acest studiu a fost legat de problemele puse de

medicaţie pentru vârsta a treia, care sunt destul de complexe deoarece odată cu trecerea anilor patologia este tot mai variată, întâlnindu-se asocieri diverse medicamentoase.

Deseori, bolnavii aflaţi sub tratament antihipertensiv îşi asociază, datorită fenomenelor reumatice sau dentare, prin automedicaţie şi analgezice uşoare de tipul paracetamolului. Această combinaţie nu este lipsită de importanţă, deoarece modifică efectul analgezicului utilizat.

Pentru că într-un cabinet de medicină dentară adresabilitatea persoanelor în vârstă este foarte mare, posibilitatea combinării paracetamolului cu antihipertensivele cele mai des folosite este frecventă, ne-a determinat să aducem la cunoştinţă un studiu experimental, care expune modul în care aceste asocieri modifică sensibilitatea nociceptivă.

Material şi metodă Studiul este experimental şi a fost efectuat la Centrul de Excelenţă pentru Studiul

Medicamentului. Se utilizează unele dintre cele mai des folosite antihipertensivele nifedipina şi enalaprilul.

În experiment se foloseşte Proparacetamolul (un prodrog al paracetamolului) care are avantajul de a putea fi administrat injectabil.

S-au utilizat şobolani Wistar împărţiţi în cinci loturi. Primele trei au reprezentat loturile de referinţă, cărora li s-au administrat:

Proparacetamol 10 mg/kg corp intraperitoneal Nifedipin 0,5 mg/kg corp subcutan Enalapril 0,5 mg/kg corp subcutan.

Următoarele două loturi au primit: Proparacetamol asociat cu nifedipin Proparacetamol asociat cu enalapril în dozele menţionate mai sus.

Sensibilitatea nociceptivă a fost evaluată prin testele:”HOT PLATE” şi “TAIL FLIK”. Evaluarea s-a făcut pe un interval de 60 de minute. Rezultatele au fost prelucrate statistic.

Rezultate şi discuţii Valorile medii obţinute la testul “Hot plate” sunt prezentate în figura 1, iar

cele obţinute le testul “Tail flik” sunt prezentate în figura 2. Din analiza acestor grafice se observă efectul binecunoscut al

paracetamolului evidenţiat după primul sfert de oră şi prezent pe toată durata perioadei de observaţie. Dealtfel este cunoscută utilitatea sa analgezică în durerile moderate de diverse origini.

Enalapril s.c.

Nifedipin s.c.

Propacetamol i.p. - Enalapril s.c.

Propacetamol-Chlorhydrate i.p.

Propacetamol i.p. - Nifedipin s.c.

0

5

10

15

20

25

T0 15 30 45 60

Fig. 1: Rezultatele testului Hot Plate (valoare medie)

0

2

4

6

8

10

12

T0 15 30 45 60

Propacetamol-Chlorhydrate i.p.

Enalapril s.c.

Propacetamol i.p. - Enalapril s.c.

Nifedipin s.c.

Propacetamol i.p. - Nifedipin s.c.

Fig.2: Rezultatele testului Tail Flick (valoare medie)


Asocierea prodrogului cu enalaprilul sugerează o reducere a efectului analgezic mai evidentă în intervalul 30 – 60 minute în ambele teste. Analiza statistică ne arată că aceste diferenţe sunt semnificative şi ne determină să avansăm ipoteza că inhibarea metabolismului bradikininic şi implicit creşterea nivelului acestei kinine algogene ar putea explica reducerea efectului analgezic al proparacetamolului.

Asocierea propacetamolului cu un inhibitor de calciu (nifedipin) la dozele utilizate în experiment, nu au determinat modificări semnificative statistic faţă de martorul cu proparacetamol, deşi se cunoaşte rolul calciului în producerea prin intermediul receptorului inotrop NMDA a hiperalgeziei persistente(“fenomenul de înteţire”).

CONCLUZII În condiţiile experimentale prezentate enalaprilul a

determinat o reducere semnificativă a efectului analgezic al propacetamolului, în timp ce nifedipinul pare a nu influenţa semnificativ acest efect.

Având în vedere frecvenţa combinării celor două tipuri de medicamente antihipertensive şi analgezice, în medicina de primă intenţie, medicul stomatolog va ţine cont de faptul că antihipertensivele pot modifica efectul analgezicului de tip paracetamol, necesitând modularea dozei acestuia.

CONCLUZII GENERALE Nu există un analgezic ideal, din cauză că acestea acționează

prin mecanisme și la niveluri diferite. Pentru durerea acută sunt eficiente medicamentele cu debut rapid și cu timp plasmatic de înjumătățire redus; pentru durerea cronică este preferat un analgezic administrat per os, cu un timp de înjumătățire care se ajustează în funcție de particularitățile individului.

Combinaţia SOLPADEINE poate fi recomandată preferenţial pentru tratamentul simptomatic al durerii în diferite afecţiuni acute pentru care bolnavul se prezintă în medicina de primă intenţie.

Motivaţia este dată de faptul că această combinaţie pare a oferi o asociere analgezică eficace de paracetamol, fosfat de codeină şi cofeină, şi permite o terapie comodă, accesibilă, uşor acceptată de bolnav pentru tratamentul în ambulator. Rezultatul terapeutic este evident pentru simptomatologia acută dentară, ceea ce duce la o bună colaborare medic-pacient în cabinetul de medicină dentară.

CONCLUZII GENERALE În practica stomatologică se folosesc mai multe combinaţii medicamentoase în

care sunt utilizaţi derivaţi opioizi cu efect central cât şi principii active cu efect periferic. Studiile prezentate comparative arată că eficacitatea analgezică a Tramadolului în calmarea durerii acute dentare este similară Codeinei 60 mg, dar mai mică faţă de doza terapeutică a combinaţiei Acetaminophen /Codeina sau a combinaţiei Acetaminofen/Codeină/Cofeină.

Având în vedere frecvenţa combinării celor două tipuri de medicamente antihipertensive şi analgezice, în medicina de primă intenţie, medicul stomatolog va ţine cont de faptul că antihipertensivele pot modifica efectul analgezicului de tip paracetamol, necesitând modularea dozei acestuia.

În condiţiile experimentale prezentate enalaprilul a determinat o reducere semnificativă a efectului analgezic al propacetamolului, în timp ce nifedipinul pare a nu influenţa semnificativ acest efect.

Propunera algoritmului de evaluare a intensităţii durerii şi a efectului analgezic, reprezintă o modalitate comodă de lucru în terapia medicamentoasă analgezică utilizată în cabinetul de medicină stomatologică.

Documents

Prezentare analgezice