Prezentare Carte Succesul e o stare de spirit

8/17/2019 Prezentare Carte Succesul e o stare de spirit

1/6

Prezentare carte „Succesul e o stare de spirit”

Cartea este structurată în patru capitole. Primul capitol introduce concepte precum

„Eul” i „Sinele superior” ca fiind cele două stări de spirit ale fiecărei persoane. Cel de-alș

doilea capitol, „Bunăstarea emo ională” tratează tema echilibrului emo ional, lipsa acestuiaț ț

fiind una dintre cele mai frecente cauze ale problemelor. !n cel de-al treilea capitol „Culisele

rela iei de cuplu” sunt abordate etapele rela iilor de cuplu, dinamicile rela iei de cuplu sauț ț ț

dierse sfaturi pentru a aea „rela ia ideală”. !n ultimul capitol „"unca i bucuria” sunt tratateț ș

at#t dificultă ile cauzate de muncă dar i sfaturi cu priire la modul în care munca să fieț ș

priită ca o bucurie i nu ca o poară.ș

!n introducere se prezintă faptul că adeăratul succes nu este undea „afară”, în lume,

ci trebuie $ăsit în interiorul nostru% este o stare de spirit i nu o realizare.ș

S&CCESS'S()*+EE - modul în care prie ti eenimentele din ia a ta i nuș ț ș

eenimentele în sine% modul în care î i percepi ia aș ț

Schimbarea modului în care priim lucrurile, astfel înc#t ideile echi despre succes

Succesul este o realizare% Succesul are le$ătură cu a face i a aea% Succesul este le$at deș

aere i de statutul social% Persoana care ob ine cel mai mult c# ti$ă pot fi înlocuite cu uneleș ț ș

care sună astfel/ Succesul este o stare interioară% Succesul este o stare de spirit% Succesul nu

este limitat la acumularea de bunuri materiale% Succesul nu este o competi ie.ț

!n primul capitol este enun ată ideea că cea mai importantă rela ie pe care o ai în ia ăț ț ț

este cea cu tine însu i, astfel înc#t lumea este o o$lindă care î i reflectă propria stare de spirit.ț ț

Calitatea acestei rela ii influen ează calitatea rela iilor cu oricine0orice altcea.ț ț ț

1utorul abordează cele două stări de spirit pe care le are o persoană/ Eul i Sineleș

Superior. Eul este numit i sinele fals, sinele inferior, 2udecătorul sau sinele condi ionat. 3ia aș ț ț

priită prin lentilele Eului este una plină de teamă i bloca2e. "odalită ile principale prin careș ț

Eul ac ionează asupra rela iei pe care o aem cu noi în ine sunt/ț ț ș

- 1utoealuarea ocea interioară care te cicăle te, te dezaprobă i este mereu durăș ș

cu tine- 1utoatacul priarea de lucruri pe care i le dore ti, ore suplimentare, renun area laț ș ț

propriile interese pentru a face ce or ceilal iț- 1utosuspiciunea pune i la îndoială intui ia, talentul, creatiitateaț ț- 1utosabota2ul c#nd sim im că lucrurile mer$ prea bine, ne sabotăm i a2un$emț ș

înapoi la ce ne era familiar, sentimente de inoă ie i teamăț ș- Credin e ne$atie de bază credin e despre noi în ine care func ionează ca ni teț ț ș ț ș

profe ii care se împlinesc sin$ure/ „(u sunt suficient de bun”, „E cea în nere$ulăț

cu mine”, „(u merit nimic”, „Sunt un ratat”


2/6

Sinele superior este considerat sinele adeărat, real, creator, sinele necondi ionat,ț

„soarele din spatele norilor”. Pentru a trece de la Eu la Sinele Superior sunt men ionate douăț

tehnici/ tehnica afirma iilor i cea a iertării. 4ehnica afirma iilor presupune repetarea unor ț ș ț

declara ii pozitie pe care să le introduci în con tiin ă folosind repeti ia. 4ehnica iertării esteț ș ț ț

tehnică mentală prin care î i corectezi $#ndirea $re ită. 5isponibilitatea de a te ierta esteț ș

totuna cu disponibilitatea de a edea adeărul despre tine, de a renun a la autoealuare i laț ș

autocondamnare. 1lte metode prin care putem intra în le$ătură cu Sinele Superior sunt date de

petrecerea timpului în natură, de medita ie, de ru$ăciune, de ascultare, de dra$oste dar i deț ș

slu2irea oamenilor.

Să trăie ti în Sinele Superior presupune să/ș

- 6aci pace cu tine însu i% să î i asumi responsabilitatea pentru ia a taț ț ț

- Să te ier i, să nu te mai 2udeciț- Să ne acceptăm pe noi în ine, să nu mai facem compara iiș ț- Să fim autentici- Să ne iubim

Pentru ob inerea unuiț echilibru emo ionalț trebuie să fim conin i că noi în ine neș ș

influen ăm starea emo ională prin ale$erile pe care le facem ca răspuns la sentimenteleț ț

noastre. Ca proces, indecarea emo ională se desfă oară pe parcursul a patru etape/ț ș

- Con tientizarea emo ională capacitatea de a- i recunoa te sentimentele pe măsură ce ele apar ș ț ț ș

7 o tehnică eficientă/ 2urnal al sentimentelor 7 89 minute pe zi pentru a scrie ce sim i, flu:țcontinuu, tot ce trece prin cap

- 1cceptarea emo ională nu e:istă emo ii ne$atie, ele nu trebuie etichetate 7 tehnică/ț ț

medita ia de numire 7 nume ti ce faci, „inspir”, „e:pir”, apoi nume ti orice emo ie care apareț ș ș ț

„furie”, „furie”, „furie”, apoi alta, p#nă la „pace”% să spui că ai un sentiment, nu că e ti unulș

1m un sentiment de furie, nu Sunt furios% „) să treacă i asta” 7 te a2ută să î i dai seama căș ț

nici fericirea, dar nici triste ea sau furia nu or dura la nesf#r itț ș- Eliberarea de tipare emo ionale să po i reac iona la eenimente în mod constructi% să nu teț ț ț

zba i crez#nd că ia a este o luptă% să renun i laț ț ț vinovă ieț , la directie precum „trebuie”, „s-ar cueni”, ele trebuie înlocuite cu „reau să”, „a putea”% eliberarea deș teamă 7 sin$ura metodă

este să faci lucrul de care te temi% teama este cea fals care pare real% furia poate fi o încercare

subcon tientă de indecare a unor răni echi% pentru rezolarea sentimentelor de furie esteș

indicată raportarea lor ca o sursă de informa ii, furia transmite un anumit dezechilibru,ț

supunere sau chiar probleme nerezolate din trecut- !ncrederea emo ională capacitatea de a- i ale$e sentimentele% stările emo ionale care potț ț ț

contribui la dezoltarea încrederii emo ionale sunt/ încrederea, calmul, uimirea, sentimentulț

aenturii, bucuria, fericirea, pre uirea, compasiunea, putereaț


3/6

eferitor la rela ia de cupluț , autorul prezintă cele cinci etape pe care le poate

parcur$e o rela ie/ț

- Etapa de is 7 p#nă la două luni- Etapa deziluziilor 7 p#nă la doi ani trăsăturile care te-au atras la celălalt dein moti de

despăr ireț- Etapa de nefericire 7 p#nă la treizeci de ani zona moartă 7 spa iu lipsit de comunicare, deț

actiitate se:uală i de intimitare, partenerul deine un du man, sursă a nefericirii iș ș ș

frustrărilor- Etapa iluminării 7 în care partenerii încetează să dea ina unul pe celălalt i î i asumăș ș

responsabilitatea pentru ce se înt#mplă% caracteristica principală este siner$ia 7 stare în care

între$ul este mai mare dec#t suma păr ilor saleț- Etapa respectului reciproc autenticitate, fiecare partener este el însu iș

Cele trei dinamici care pot e:ista într-o rela ie de cuplu/ț

- 1tra$i ceea ce î i este familiar e:emplu/ doamnă care atră$ea doar bărba i care o părăseau, i-ț ț ș

a dat seama că tatăl ei o amenin a pe mamă că o părăse te, ea atră$ea bărba ii care aeauț ș ț

probleme cu implicarea în rela ii% ea se considera inoată pentru comportamentul tatăluiț- Proiectezi ceea ce este nerezolat e:emplu/ femeile cu care era erau posesie i $eloase, seș

sim ea sufocat i începea să se retra$ă% în copilărie se sim ea sufocat emo ional de mama lui,ț ș ț ț

el proiecta acest sentiment asupra partenerei i o percepea $eloasăș- 4ransformi în realitate ceea ce a rămas nerezolat e:emplu/ fiica unui alcoolic are credin aț

subcon tientă că to i bărba ii sunt alcoolici, impactul acestei condi ionări este at#t de puternicș ț ț ț

înc#t, dacă ea a atra$e un bărbat care nu e alcoolic, îl a împin$e spre băutură ca să î iș

2ustifice credin ațCum să creezi rela ia idealăț / să tii ce rei cu c#t ima$inea mentală este mai clară, cuș

at#t ansele să se realizeze sunt mai mari, să elimini bloca2ele î i analizezi credin ele despreș ț ț

starea în care te afli, analizezi posibilele aanta2e subcon tiente ce rein în urma $enului deș

rela ie pe care îl ai, reflectezi asupra eentualelor temeri priind schimbarea felului în care î iț ș

trăie ti rela ia, să renun i la dependen ă cum te-ai sim i dacă ai aea o rela ie perfectă;.ș ț ț ț ț ț1lte idei înt#lnite au fost cele referitoare la părin i. 1stfel autorul afirmă că „4ot ce aț

rămas nerezolat altădată în rela ia cu părin ii se insinuează în rela ia de cuplu actuală” iț ț ț ș

„Părin ii au fost primul model de rela ie”. (u rem aceea i rela ia ca a părin ilor, însăț ț ș ț ț

subcon tient acest lucru se înt#mplă. &rmătorul e:erci iu ă a2ută să descoperi i dacă i cumș ț ț ș

a i a2uns să crea i o rela ie asemănătoare cu cea a părin ilor/ț ț ț ț8.Cele trei lucruri care nu îmi plac la actualul0 la ultimul meu partener sunt......Cele trei lucruri pe care a fi rut să le îmbunătă ească părin ii mei în rela ia lor ș ț ț țsunt...


4/6

Citind lista, remarca ie ce anume are în comun rela ia oastră cu cea a părin ilor.ț ț ț) componentă cheie în rezolarea rela iei cu părin ii este disponibilitatea de a ierta, deț ț

a edea dincolo de ac iunile lor. &n instrument important care poate fi folosit sunt scrisorile.ț

!n scrisorile de rezolare î i po i e:prima $#nduri i sentimente pe care nu le-ai comunicat.ț ț ș

E:istă trei tipuri de scrisori de rezolare. 8Scrisoarea pentru terapia personală furioasă, de

îninoă ire în care î i e:primi durerea furia i inoă ia pe care nu le-ai comunicat la timpulț ț ș ț

potriit. 5upă ce o reciti i o pute i arde sau arunca.


5/6

- "unca mă define te 7 cu c#t aem mai mult succes în ia a profesională cu at#t ne bucurămș ț

de mai multă pre uire în fa a celorlal i i om părea mai importan i. !nsă at#ta timp c#tț ț ț ș ț

identitatea noastră este le$ată de ceea ce facem, sentimentul de autopre uire a2un$e să fieț

aruncat încolo i încoace, ca o barcă fără p#nze pe o mare a$itată. 1t#ta timp c#t motia iaș ț

muncii este să doedi i cea, ă e i baza pe opinia altora despre ce face i, în loc sa pre ui iț ț ț ț ț

propria trăire a ceea ce sunte i în munca oastră.ț- "uncesc în primul r#nd ca să c# ti$ bani 7 nu este nimic rău în a fi motia i de bani, dar esteș ț

important ca banii să nu fie principala motia ia a muncii oastre. Este important să munce tiț ș

din dra$oste, pasiune i bucurie pentru munca respectiă, banii fiind cea secundar.ș- Concuren a i lipsa de resurse $uernează locul de muncă 7 credin a că nu e:istă destulț ș ț

resurse pentru to i dă na tere la multă teamă i nesi$uran ă.ț ș ș țPentru a identifica ce atitudine ae i referitor la muncă pute i scrie o listă de zeceț ț

cuinte pe care le asocia i cu munca. „Pentru mine munca este... $rea, benefică, o neoie,ț

plicticoasă etc”. 5upă ce -a i clarificat opinia ne$atiă pe care o ae i despre muncă, scrie iț ț ț

ce înseamnă munca pentru oi, dar munca în $eneral, nu cea pe care o face i. 1poi scrie i ceț ț

a i dori să ă aducă munca oastră.ț5in punct de edere emo ional, munca poate însemna stres, furie, plictiseală, teamă,ț

emo ii pe care nu le e:prima i efului sau cole$ilor. Pentru a eita să aduci aceste reziduuriț ț ș

emo ionale în cuplu este important să te ocupi de ele separat. 1stfel, pute i ine un 2urnal înț ț ț

care să ă nota i emo iile le$ate de munca oastră. ?urnalul ă permite să ă pl#n$e i, săț ț ț b#rfi i, să spune i e:act ce sim i i i astfel să ă elibera i.ț ț ț ț ș ț

Ca i concluzie, ă oi relata o poestire despre descoperirea lui Buddha de 1ur laș

Ban$@o@. !n 8A9, un $rup de călu$ări a trebuit să mute un Buddha de lut din templul lor în

altă parte. !n timpul mutării, lutul care îl acoperea pe Buddha a început să crape i călu$ării s-ș

au temut că au distrus marele idol. 5ar au descoperit că sub îneli ul de lut era un Buddha deș

aur masi. Se pare că în timpul unui război, cu sute de ani în urmă, Buddha fusese acoperit cu

lut pentru a fi ferit de ho i. 4emerile, îndoielile i 2udecă ile noastre de aloare sunt îneli ulț ș ț ș

de lut. 'ar c#nd lăsăm îneli ul dur să se înmoaie, îl descoperim pe Buddha de 1ur înăuntru.ș

E:erci iiț8. &rmatorul e:ercitiu a a2uta sa descoperiti daca si cum ati a2uns sa creati o relatie

asemanatoare cu cea a parin ilor ostri.ț


6/6

traiului cu o astfel de persoană/ cum a i comunica, ce stil de ia ă a i aea etc. Pentru a întăriț ț ț

această ima$ine, e i scrie pe bile ele de h#rtie i le e i lipi în 2urul foto$rafiei oastre. 3e iț ț ș ț ț

nota primele 8 calită i pe care le dori i la partenerul ideal. Cu c#t ima$inea mentală este maiț ț

clară, cu at#t ansele să se realizeze sunt mai mari.ș5e e:emplu/ o persoană afectuoasă, lini tită, sănătoasă, $eneroasă, în ele$ătoare,ș ț

împlinită, creatiă, cu umor, rela:ată, inteli$entă, cinstită, care are compasiune, mintea

deschisă, demnă de încredere, comunică bine, are un corp frumos, se:D, suplu, căreia îi plac

arta, muzica, prietenii, călătoriile.1poi ă e i $#ndi la ce defecte a i fi dispuse să accepta i de la partener, a#nd înț ț ț

edere că anumite caracteristici le priim ini ial ca fiind calită i, iar apoi se transformă înț ț

defecte.

Documents

Prezentare Carte Succesul e o stare de spirit