Prezentare oras Novaci

8/18/2019 Prezentare oras Novaci

1/47

MASIVUL PARANG

Cel mai cunoscut dintre muntii Olteniei ocupa cu toti muntiiaferenti 1000 km p, iar prin altitudine mezina de 2518 m

( Parangul Mare ) se situeaza altitudinal pe locul 2 in Carpatiiomanesti! "e caracterizeaza deasemeni prin numeroase #ai sicircuri glaciare, mi$loacele de acces fiind mai numeroase ca inceilalti munti ai Olteniei! Ca raritati f%o#iatice in Parang putemaminti floarea de colt sau al%umela, &intura gal%ena ('entianautea ), ar%orele larice!

n ezer#atia naturala Parang ( 1!2*0 km p) in $urul lacului'alcescu se mai intalnesc + Capra eagra, "mardanul sau

-randafirul, pastra#ul de munte, Cor%ul! n acesti munti, #aile si circurile glaciare sunt frec#ente inaceasta formandu.se o sal%a de numeroase lacuri, printer care predomina 'alcescu ce se afla la poalele muntelui "etea Mare!


2/47

Date geologice :Constitutia geologica a masi#ului Parang este e#identiata de rocicristaline ce formeaza acoperisul masi#elor granitoide! Cristalinul Masi#ului Parang e un cristalin de gradul , care

cuprinde atat roci erupti#e cat si roci cristaline, sisturi din seria de/ainici.Paius! 'ranitul se intalneste pe intraga %ordura meridionalaa muntilor, dar spre nord prezinta treceri spre gneisuri amfi%olitice,ga%%rouri! "isturile cristaline amintite mai sus sunt reprezentate prin sisturi graisice, cuartite, sisturi cla#iatoase,folitiasegrasfitoase, c&iar calcare cristaline( la nord de #arfulPapusa )! Pe spinarile inalte ale Parangului, dupa cutarile &ercinicea inter#enit o puternica eroziune care a su%tiat placa de sisturi, in

unele locuri depozitele marii mezozoice fiind depuse c&iar peerupti#! arsta granitelor se considera a fi fost permiana sau c&iar mai #ec&e!

ocile dure amintite mai sus au permis pastrarea treptelor denetezire eta$ate la diferite altitudini in medie la 00 300 m, platforma 'orno#ita, la 1400 1*00 m platforma aul "es, iar la1800 2200 m, platforma orascu!

Materialul initial al acestor roci a fost reprezentat prin depozite

sedimentare detrice, psemitice, afectate ulterior de o migmatizarea#ansata! O alta caracteristica importanta a seriei de situri cristaline estetectonizarea intensa care a determinat retromorfismul asociatiilor mineralogice!

Date geotehnice+ 6sa cum rezulta din capitolele precedente teritoriul ce constituieo%iectul prezentului studiu se incadreaza din punct de #edere

geografic, geologic, climatic, si geote&nic in caegoria unitatilor montane din tara noastra! Corespunzator acestor conditii, amplasamentul destinat#iitorului , zona anca se caracterizeaza din punct de #ederegeote&nic printr.un suport rigid constituit din roci metamorfice


3/47

constituite din sisturi cristaline in care apar intruziuni si infectiimagmatice!

Peste acest fundament cristalin se dispun depozite sedimentare,iar la suprafata se gaseste o cu#ertura groasa de colu#ii constituit

din %locuri mari de roca desprinse din fundament si prinse intr.omasa de argila si nisipuri! Cum in proiectarea constructiilor intereseaza natura si sta%ilitateadepozitelor de suprafata, in continuare ne #om ocupa decaracteristicile geote&nice ale formatiunilor calu#iale ce acoperafundamental crstalin! ota caracteristica a acestor depozite oconstituie o aglomerare de roci stancose, su% forma de %locuri dediferite marimi a#and interspatiile umplute cu praf argilos, argile,

nisipuri, ce au pro#enit din fundamental cristalin, ca urmarea aactiunii distincti#e a agentilor fizici si c&imici! 7esi terenul defundamentare in general prezinta particularitati care ilcaracterizeaza ca fiind %un sau c&iar foarte %un, pentru proiectareaconstructiilor in sensul ca ofeara capacitatea pro#enita superioaraeste posi%il ca in anumite zone restranse sa apara %olcuri mari destanca ale fundamentului si ina ceste conditii pot aparea situatii incare fundatiile unui anume o%iecti# sa se suprapuna peste medii

petrografice diferite fat ce poate conduce la tasari inegale aleterenului de fundare! n aceste cazuri se recomanda o studiere mai amanuntita aterenului pentru a se o%tine o radiografie9corecta a mediuluisu%teran! 7ispozitia acestor %locuri de stanci neuniformitatealitologica a materialului ce umple interspatiile face imposi%ila oreionare gote&nica, moti# pentru care la urmatoarele fazede proiectare tre%uiesc facute minutiose studii de teren pentru fiecareamplasament! Potri#it pre#ederilor "-6" 34*:5* in zona cercetatasarcina g!#! data de #ant este 50 km:cmp iar sarcina g!z! data dezapada este 225 kg:cmp!

n temeiul "-6" *054.*4 se estimeza o adancime de ing&et intre1,20 ml, iar gradul de macroseismicitate este * conform "-6"232.*! n ceea ce pri#este presiune admisi%ila aceasta estecuprinsa intre 1,8 2,5 kg:cmp, pentru depozitele de praf, argila si


4/47

nisipuri si 4.5 kg:cmp!, pentru zonele in care %locurile de stanca au pondere mai mare ca materialul ce se dispune intre ele!

Fauna muntilor Parang este asemanatoare cu a

muntilor din Carpatii Meridionali, cu uneleinfluente specifice nord #estului Olteniei sianatului! Cate#a din speciile caracteristice faunei

mediteraneene isi fac simtita prezenta pe partea sudica aParangului+ipera cu corn, %roasaca testoasa de uscat, calugarita,etc! 6cestra li se adauga rareori zaganul care tranziteaza dinalcani si muntii Macedoniei pana catre caldarile 'emanare,osiile, 7eresul si 'auri! 7intre animalele specifice zonei alpine si

su%alpine, Parangul ocroteste capra neagra cu efecti#e in cresterein zonele 'auri, 7eresul, osiile, "li#ei, Mi$a, migrate din muntii/otrului!

6lte specii sunt + ursul, #ulpea, pisica sal%atica, parsul cenusiu,rasul s!a! n stancarile piscurilor alpine isi fac cui%ul ac#ila demunte si cor%ul, in padurile intinse din Parang #ietuiesc+ caprioarasi cer%ul !7intre pasari, fagetele si molidisurile ocrotesc+ ciocanitorea de

munte cintita, gaita s!a! n poienile din prea$ma golurilor traiesc+cocosul de munte, iernuca si multe alte specii! n stancarile dincaldaria Mandrei se ascunde fluturasul de stanca, pasarea cu uncolorit #iu pus in e#identa doar in timpul z%orului! 6pele lacurilor de munte ( cum sunt lacul osiile si /acul 'alcescu ) sunt demulta #reme salasul pastra#ului indigen, lacul 'alcescu fiindsingurul populat cu pastra# pe cale naturala! Prin eforturile padurarilor au fost populate cu pastra# si lacurile + ezerul/atoritei, "etea Mare , 7eresul, osiile, Mi$a, Mandra, /aculerde, s!a! , ;ietul, 'ilortul "uperior, Oltetul superior, /otrul"uperior, sunt de asemenea un paradis al pescarilor aflati incautarea pastra#ului!


5/47

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://i41.tinypic.com/2dkls2q.jpg&imgrefurl=http://forum.realitatea.net/showthread.php%3Fp%3D631195&usg=__6FCiMtO1tHzjOFOp5vfnNH5M-50=&h=752&w=1024&sz=96&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=L9u1hzUOlTk7aM:&tbnh=110&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://i41.tinypic.com/2dkls2q.jpg&imgrefurl=http://forum.realitatea.net/showthread.php%3Fp%3D631195&usg=__6FCiMtO1tHzjOFOp5vfnNH5M-50=&h=752&w=1024&sz=96&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=L9u1hzUOlTk7aM:&tbnh=110&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://arualangel.weblog.ro/usercontent/52/52763/ursul-ursus-arctos.jpg&imgrefurl=http://arualangel.weblog.ro/2008-11-29.html&usg=__o5XuGq_MDQzgewQm-4uTEfP1WyM=&h=440&w=551&sz=262&hl=ro&start=13&um=1&tbnid=Qcx6PHxac-o1QM:&tbnh=106&tbnw=133&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://lunacarnivorelor.files.wordpress.com/2009/02/urs.jpg&imgrefurl=http://lunacarnivorelor.wordpress.com/category/protagonistii-campaniei/&usg=__5RUZB1oeGKKW6CwWgU-8DYX6Ngg=&h=812&w=731&sz=66&hl=ro&start=11&um=1&tbnid=s35-NASwhXhNgM:&tbnh=144&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gapo.ro/poze/CUNTLACHVV9OYK0.jpg&imgrefurl=http://www.gapo.ro/poze/detaliu/128/5445-CUNTLACHVV9OYK0.htm&usg=__Xo0LdAHjx6-3x74LgaH7kwns4r8=&h=480&w=640&sz=76&hl=ro&start=7&um=1&tbnid=RiLmXhwkj-MyuM:&tbnh=103&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.pensiuneacristina.ro/imprejurimi/ursul%2520brun%2520in%2520Bucegi.jpg&imgrefurl=http://www.pensiuneacristina.ro/surround.html&usg=__B3ZF6G3v5CYmzoDtMuWA2WXxhaY=&h=227&w=300&sz=35&hl=ro&start=10&um=1&tbnid=M6oSF3EhsxPijM:&tbnh=88&tbnw=116&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.fotonatura.ro/gallery/d/1220-2/ursulbrun.jpg&imgrefurl=http://www.fotonatura.ro/forum/album/surub/animale_zoo_001/ursulbrun.jpg.html&usg=___FzGQM23lZsVT3F9LKKRslYakwc=&h=435&w=640&sz=49&hl=ro&start=9&um=1&tbnid=LrHvVvtbf9tEZM:&tbnh=93&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/2571935/1/es-page-sections-img-thumb-5157.jpg&imgrefurl=http://www.descopera.ro/dnews/2571935-un-singur-urs-brun-mai-supravietuieste-in-elvetia&h=350&w=600&sz=67&tbnid=TLcYWMVO045DLM:&tbnh=79&tbnw=135&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun&hl=ro&usg=__un6TBvYkiipU7iPHnN8JAM7NH60=&ei=L2iSSo3gJ5WenQONzPGmAQ&sa=X&oi=image_result&resnum=2&ct=imagehttp://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.jocuri-gratis.ro/wallpapere-animale/ursul-brun-carpatin_1280x1024.jpg&imgrefurl=http://www.jocuri-gratis.ro/wallpaper/ursul-brun-carpatin/&h=1024&w=1280&sz=323&tbnid=0i-OIlizmxiepM:&tbnh=120&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun&hl=ro&usg=__bgAWQHXImqUOMHFFXhNwZGZf1DM=&ei=L2iSSo3gJ5WenQONzPGmAQ&sa=X&oi=image_result&resnum=4&ct=imagehttp://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gapo.ro/poze/CUNTLACHVV9OYK0.jpg&imgrefurl=http://www.gapo.ro/poze/detaliu/128/5445-CUNTLACHVV9OYK0.htm&usg=__Xo0LdAHjx6-3x74LgaH7kwns4r8=&h=480&w=640&sz=76&hl=ro&start=7&um=1&tbnid=RiLmXhwkj-MyuM:&tbnh=103&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://i41.tinypic.com/2dkls2q.jpg&imgrefurl=http://forum.realitatea.net/showthread.php%3Fp%3D631195&usg=__6FCiMtO1tHzjOFOp5vfnNH5M-50=&h=752&w=1024&sz=96&hl=ro&start=14&um=1&tbnid=L9u1hzUOlTk7aM:&tbnh=110&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/2571935/1/es-page-sections-img-thumb-5157.jpg&imgrefurl=http://www.descopera.ro/dnews/2571935-un-singur-urs-brun-mai-supravietuieste-in-elvetia&h=350&w=600&sz=67&tbnid=TLcYWMVO045DLM:&tbnh=79&tbnw=135&prev=/images%3Fq%3Dursul%2Bbrun&hl=ro&usg=__un6TBvYkiipU7iPHnN8JAM7NH60=&ei=L2iSSo3gJ5WenQONzPGmAQ&sa=X&oi=image_result&resnum=2&ct=image


6/47

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Wildpark_Eekholt_1.Mai_09.jpghttp://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.geocities.com/dmarioara/images/Fauna1.GIF&imgrefurl=http://www.geocities.com/dmarioara/Atlas.htm&usg=__YJmEk_3BtRSaOiC0VJssEc3qTcU=&h=482&w=718&sz=46&hl=ro&start=13&um=1&tbnid=6Oqh2zhrldrlgM:&tbnh=94&tbnw=140&prev=/images%3Fq%3Dcapra%2Bneagra%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.vivid.ro/images/80/con1.jpg&imgrefurl=http://www.vivid.ro/index.php/issue/80/page/conservation/tstamp/1147421171&usg=__U6znm9ya6aaTSnW6GWqOkotNGw8=&h=270&w=270&sz=81&hl=ro&start=11&um=1&tbnid=LbBY03Ewqrav5M:&tbnh=113&tbnw=113&prev=/images%3Fq%3Dcapra%2Bneagra%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.comune.ro/files/capra-neagra-bucegi.jpg&imgrefurl=http://www.comune.ro/_mapclick.php%3Fjud32&usg=__6IFkR8e4hpbM8kc_hN584EtSffM=&h=506&w=450&sz=97&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=GzHhmsK7R9F-wM:&tbnh=131&tbnw=117&prev=/images%3Fq%3Dcapra%2Bneagra%26hl%3Dro%26sa%3DX%26um%3D1


7/47


8/47


9/47

Descriere zona turistica RancaDS /!

#itati aglomeratia dinalte statiuni si #eniti la anca!Orasul o#aci se afla in partea denord.est a $udetului 'or$, in zona de contact a Muntilor Parang cu"u%carpatii Olteniei, la 44 km de municipiul -argu ;iu! >ste asezatin arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 . *80 m altitudine, pe cursul mi$lociu al paraului 'ilort!Orasul si teritoriul sau administrati# este tra#ersat de drumultransalpin 7 *C (7 * . o#aci O%arsia /otrului sugag "e%es:>81, 148 km), care tra#erseaza patru $udete ('or$, alcea,6l%a, "i%iu) si trei munti (Parang, /otru, sureanu) din 'rupa


10/47

Parang a Carpatilor Meridionali! 6ltitudinea ma=ima a acestuidrum transalpin este atinsa in Pasul ?rdele, la 2!141 m altitudine,fiind cel mai inalt pas rutier din omania! 7 *C mai estecunoscut si su% numele de @7rumul egelui9, fiind construit in

timpul domniei regelui Carol al lea, inainte de cel de.al doilearaz%oi mondial!-eritoriul administrati# al orasului are o suprafata de 24!250 &a(din care *!*08 &a este teren agricol, 10!1 &a sunt acoperite cu paduri, iar 3*0,82 &a reprezinta teren intra#ilan) si se intinde sprenord pana in creasta principala a Muntilor Parang! 6re incomponenta patru sate apartinatoare ercesti, Airisesti,Pocio#aliste si "itesti, impreuna cu care totalizeaza *!115 locuitori

si are ca #ecini comunele+ aia de Bier spre est, Malaia si oineasaspre nord, Crasna spre #est, iar spre sud, engesti Ciocadia sium%esti Pitic! 7e orasul o#aci apartine si Comple=ul turisticanca, situat la circa 1!*00 m altitudine, pe muntele Cornesu!ntre aceste limite, altitudinea #ariaza de la *0 m . in e=tremitateasudica a teritoriului administrati# (satul Pocio#aliste), la 2! m .in f! Mo&oru sau 2!*5 m in f! "etea Mare, situate pe creasta principala a Muntilor Parang!

Pozitia localitatii, in arealul "u%carpatii Olteniei si pe #ersantiisudici ai Muntilor Parang, determina #arietatea si structurareliefului, tipul de #egetatie si lipsa surselor de poluare, elementedeterminante in constituirea cadrului natural al teritoriuluiadministrati# ce apartiune orasului o#aci! Prin urmare, localitatea %eneficiaza de locuri atracti#e, pitoresti, cu un climat fa#ora%ilrecrearii si petrecerii timpului li%er, de numeroase o%iecti#eturistice spre care se indreapta anual numerosi turisti! Cadrul

natural al zonei se inscrie in ta%loul potentialului turistic cu o marecomple=itate, di#ersitate si atracti#itate peisagistica, aceastareflectandu.se in structura si #aloarea acestuia!aloarea peisagistica si atracti#itatea locurilor sunt date destructura geologica manifestata prin formele de relief montan sisu%montan, diferite ca infatisare, de reteaua &idrografica (#ai


11/47

inguste, #ersanti a%rupti) si de in#elisul forestier care ocupa ceamai mare parte din suprafata!Punctele de atractie reprezentati#e pentru zona turistica analizatasunt+

formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mareatractie peisagistica, reprezentate prin #arfuri de mare altitudine,creste, elemente de relief glaciar (caldari glaciare, gro&otisuri de panta, cueste)DCadrul natural al zonei se inscrie in ta%loul potentialului turistic cu o mare comple=itate, di#ersitate siatracti#itate peisagistica, aceasta reflectandu.se in structura si#aloarea acestuia! potentialul climateric al teritoriului administrati# al orasului

o#aci, caracterizat printr.un climat montan si su%montan, cu arecurat, puternic ionizat, lipsit de praf si alergeni si un %ioclimatsedati# de crutare, recomandat pentru odi&na, recreere si repunerein forma a organismului!f! Papusa 2!1*m

In perspectiva, orasul Novaci si in special zonaturistia Ranca se va dezvolta ca un centru importantal turismului montan din Romania, un pol al

sporturilor de iarna, datorita existentei unui potentialschiabil generos si a unui cadru natural deosebit deatractiv.

Turismul de sfarsit de saptamana (weekend este oforma de turism din ce in ce mai apreciata, locuitoriidin marile centre urbane dorind sa!si petreacasfarsitul de saptamana in locuri nepoluate, departede aglomeratia si stresul marilor orase. "propierea

de municipiul Tg. #iu, dar si pozitia localitatii, inapropiere de $N %&, favorizeaza accesul unorimportante 'uxuri dinspre capitala de udet saudinspre alte orase mari, spre zona submontana a)orului. *racticarea acestei forme de turism este inevolutie continua.


12/47

Turismul pentru sporturi extreme, o forma de turismcu adresbilitate preponderenta catre tanarageneratie, este din ce in ce mai mult practicata si inRomania. +ona ofera suportul necesar pentru

alpinism, parapanta, cicloturism, motociclism,snowboard, motocross, deltaplan. e cunosc deacluburi (-ucuresti, lu care organizeaza periodictrasee de cicloturism sau motociclism pe $N %& saupe $N &".

Turism rural dar bene/ciaza de toate oportunitatilepentru dezvoltare in satele componente ale orasuluiNovaci0 cadru natural submontan atractiv, o paleta

variata de resurse turistice, accesibilitate la $N %& siprin acesta la doua drumuri europene de largacirculatie turistica, existenta unor gospodarii ruralecare pot intra in circuitul agroturistic si a unor dotaritehnico1edilitare. *romovarea turismului rural vaasigura conservarea valorilor traditionale romanesti,o dezvoltare durabila si echilibrata a zonei.

Acolo unde se pare ca varfurile brazilor vesnic verzi ating

cerul, unde aerul este pur, inmiresmat, unde susurulizvoarelor si fluierul ciobanilor se intalnesc cu clinchetultalangilor, unde oamenii iti zambesc binevoitori, la oaltitudine de 1600 m deasupra nivelului marii se aflarenumita statiune montana „Ranca”, straveche vatra depamant romanesc cu locuri de neasemuite frumuseti.

Drumul serpuieste printre paduri de fagi si stanci

incremenite de vremuri memoriale, ca niste haiducilegendari. aile inpadurite si coamele golase ale muntilor seinfratesc in zona cu oglinda similie a cerului. !oate la un locconturand imagini care rasfata ochiul privitorului.

Renumita statiune montana cu muntii reuniti intr"un lant deo frumusete si o originalitate fara egal, cu varfurile lor


13/47

semete, acoperite de zapezi vesnice fac din aceasta statiuneo poiana de vis.

#ensiunile cochete, cu camere confortabile si preparate

proaspete, ecologice, din fermele proprii, numeroaseletrasee montane ce"si asteapta drumetii, fac din $ovaci sistatiunea Ranca un viitor lider in turismul agromontan.

Prezentare No"aci :

Novaci" pamantul fagaduintei, oaza de lumina si frumusete,zamislita la poalele muntilor #arang, pe malurile batranului%ilort. #oposind la $ovaci veti respira aerul curat al unei zone

montane nepoluate si va veti racori sufletul cu apa rece cagheata a raului %ilort.

$ovaciul se afla la poalele muntilor #arang, unde pastoritul,una dintre cele mai vechi indelemniciri din istoria omenirii a fosttransmis din tata in fiu. #astrand stravechea ocupatie a


14/47

poporului roman, $ovaciul se inscrie la loc de cinste pecoordonatele culturii si civilizatiei culturale de tip pastoral dintara noastra.

&ulti dintre localnici au pastrat cu sfintenie pastoritul, cuimportanta covarsitoare pentru intarirea etnicitatii si unicitatiinoastre. &eleagurile acestea ale $ovaciului, stra'uite la miaza"noapte de cununa muntilor, iar la miaza"zi deschizandu"se spreimensitatile sesurilor, reprezinta cel mai bine urcatul si coboratulturmelor de oi in e(istenta pastorala a namului romanesc.

)nainte de urcat la munte, cand oierii se pregatesc sa apuce

cararile muntilor, are loc un mic popas, o petrecere de ziua lor la care este adunata toata populatia $ovaciului* traditionalamanifestare folclorica pastorala „Urcatul oilor la munte”avand pana in prezent +6 de editii. &iile de participanti auprile'ul sa admire in penultima duminica din luna mai portulspecific, curat al ciobanilor din diverse localitati ale tarii. #rinaceasta sarbatoare dar nu numai, $ovaciul si"a capatata oidentitate proprie.

Dupa aceasta sarbatoare viata se intoarce in golurile alpine.ierii novaceni au luat pieptisi cararile muntilor. &untenii suntoameni deosebiti, cu o e(traordinara inventivitate, care"sipoarta cu stoicism meseria grea pe care au continuat"o.

legenda spune ca atunci cand s"a impartit lumea, oierii,oameni ce nu se grabesc din fire, au a'uns ultimii in fata luiDumnezeu, iar de aici au primit binecuvantarea sa aiba suflete

usoare, sa se multumeasca cu mai putim.

Daca veivrea sa


15/47


16/47

Veche asezare umana, atestata in pagini de istorie si de legenda, situata la poalele muntilor #arang, la oaltitudine de 600 m, aproape de izvoarele raului %ilort, la o distanta de - /m. de municipiul !argu iu,

resedinta 'udetului %or', unde se inalta magnificele sculpturi ale lui rancusi.

Desi vechimea sa este atestata printr"un document datand din 1502/7010 , $ovaciul este o asezareumana mult mai veche, din timpul dacilor si romanilor, asa cum rezulta din toponimii si vestigii istorice care

intaresc aceasta afirmatie.

#oposind aici veti respira aerul curat al unei zone montane nepoluate si va veti racori sufletul cu aparece ca gheata a raului %ilort. $ovaciul este locul unde pastoritul, una dintre cele mai vechi indelemniciri dinistoria omenirii a fost transmis din tata in fiu. #astrand stravechea ocupatie a poporului roman, $ovaciul seinscrie la loc de cinste pe coordonatele culturii si civilizatiei culturale de tip pastoral din tara noastra. #rinvalentele sale economice, sociale si culturale, localitatea $ovaci a fost si ramane pentru locuitorii dinimpre'urimi un centru administrativ cu largi rezonante.

#rincipala atractie turistica din zona o reprezintastatiunea "Ranca" , apartinatoare orasului $ovaci, ominunata statiune montana, amplasata intr"un decor natural,ce ofera privitorului imagini de vis si clipe de neuitat.

Drumul serpuieste printre paduri de fagi si stanci

incremenite de vremuri memoriale, ca niste haiduci legendari . aile inpadurite si coamele golase ale muntilor seinfratesc in zona cu oglinda cerului. !oate la un loc conturandimagini care rasfata ochiul privitorului.

)n ultimii ani, prin concesionarea unor terenuri, in statiuneaRanca s"a construit un numar foarte mare de vile. $u pestemult timp, Ranca, o minunata statiune amplasata intr"undecor natural, va deveni o adevarata perla a #arangului si aturismului romanesc.

2alatorule aici la $ovaci, poti sa te odihnesti la umbra teiului unde a poposit Alecsandru Vlahuta pentru a scrie despre $ovaci in a sa ”Romanie pitoreasca”,

sa admiri cununa 2arpatilor &eridionali, de la Papangul Mare pana la tarcurile&ohorului " salas netulburat al caprelor negre, ori pana spre culmea Dengheruluipe unde serpuieste soseaua transcarpatica Noaci!ugag #10$ %m&', adevaratapunte intre ltenia si !ransilvania.

Ansam#lu $olcloric Ne%eeia %in No"aci


17/47


18/47


19/47

&um a'ung la Ranca(

Pentru a a$unge la anca, tre%uie sa stra%ati soseaua care duce dela -argu ;iu la o#aci, plus 18 kilometri din capatul de nord al o#acilor! "tatiunea este situata pe #ersantul sudic al Muntilor Parang, la o altitudine de 1!*00 metri, accesul facandu.se numai cumi$loace auto! autogara "ezonul sc&ia%il incepe in lunadecem%rie si se termina in luna martie! Pri#elistea, a%solutmagnifica, zapada multa si aerul de munte reprezinta o atractie pentru sc&iorii care, in fiecare Eeekend, iau cu asalt statiunea! /aanca, se gasesc doua partii) Proiectul )))) n timpul iernii suntrecomandate lanturi pentru masini, deoarece pe la $umatateadrumului dintre o#aci si anca se formeaza g&eata si zapada, iar lanturile sunt %ine#enite!

6#eti aici cate#a &arti turistice si rutiere pentru a #a face itinerariulcatre orasul o#aci si zona turistica anca din $udetul 'or$! a


20/47

punem la dispozitie &arti turistice, rutiere si administrati#e cu $udetul 'or$ dar si &arta rutiera si turistica a omanie

http://bigbid.ro/images/harti/harta5.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta4.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta3.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta2.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta1.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta.jpg


21/47

Distante *ana la No"aci si Ranca in +m

6rad . o#aci . 24 km

ucuresti . o#aci . 2 km

Craio#a . o#aci . 11 km

imnicu.ilcea .o#aci . 8 km

"i%iu . o#aci . 12 km

-g.$iu . o#aci 4 km

7e la o#aci la anca mai sunt 18 km

o#aci . anca 18 km

http://www.ranca.org/http://bigbid.ro/images/harti/harta7.jpghttp://bigbid.ro/images/harti/harta6.jpghttp://www.ranca.org/


22/47

aia de Bier . anca 2* km

-argu.;iu . anca * km

Petrosani . anca 82 km

m.ilcea . anca . 110 km

Aunedoara . anca . 15 km

7e#a . anca . 1* km

Pitesti . anca . 1*3 kmCraio#a . anca . 14 km

"i%iu . anca . 130 km

Caranse%es . anca . 138 km

raso# . anca . 23 km

-imisoara . anca . 01 km

6rad . anca . 1* km

ucuresti . anca . 18 km

http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/


23/47

Clu$ apoca . anca . 18 km

-argu Mures . anca . 25 km

Oradea . anca . 52 kmraila . anca . 511 km

Constanta . anca . 51* km

'alati . anca . 544 km

asi . anca . *00 km

Infrastructura generala existenta in localitate0$N %&, din care 23 km pe teritoriul administrativ alorasului$# %%4 (5 &3 6 urtisoara ! rasna 1 Novaci 1 -aia de7ier 1 limita udet 1 din care aproximativ 89 km suntpe teritoriul administrativ al orasului$# %%4$ (*ociovalistea 1 itesti ! -umbesti *itic6$N%& 1 din care aproximativ : km sunt pe teritoriul

administrativ al localitatii$c 88 (*ociovalistea 1 Novaci 1 ;,84 km$c 8; (-ercesti 1 +orilesti 1 din care aproximativ 2km sunt pe teritoriul administrativ al localitatii$c 83 (-alcesti 1 *ociovalistea 1 Novaci 1 din care &km sunt pe teritoriul administrativ al localitatiiparcari 1 suprafata totala de ;.%49 mpparcuri si spatii verzi 1 doua parcuri cu 299 mp

suprafata.

Autogara

Gara carbunesti

http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/


24/47

Cazare in zona tusristica Ranca

,otel -ni.Ranca

PensiuneaValea Mariei

Ranca

PensiuneaPanoramic

Ranca

&asa S+iRanca

PensiuneaGa#rielRanca

Vila ShareRanca

http://www.ranca.org/cazareranca.htmlhttp://www.ranca.org/cazareranca.htmlhttp://www.ranca.org/cazareranca.htmlhttp://www.ranca.org/cazareranca.htmlhttp://www.ranca.org/cazareranca.htmlhttp://www.ranca.org/cazareranca.html


25/47

10 camere

&a#ana Parang Ranca

Cabana turistica Parang este situata in Ranca, zonaCornesului Mare, la poalele varfului Papusa. Cabana

are 10 camere duble, prevazute cu balcoane ce ofera ovedere panoramica mirifica a locurilor inconjuratoare. .

. .

Tarif pentru azi: 100 R! " camera dubla ( click pentru alta perioada )

Telefon: 0#$% $$& 1'0, 0#%$ #(1 11(

1& camere

Pensiunea Para%is Ranca

Oferta O saptamana la munte: rganizam receptii, conferinte, team)

building)uri, tabere, banc*ete. . . +tc ...

Oferta O saptamana la munte


Telefon: 0#(( &$0 %'- 0#%' '& &01

( camere

Vila Ramona Ranca

Cabana este situata langa partie si dispune de patru camere cu doua bai,

sala mese cu minibucatarie, gratar, tv cablu, parcare/( locuri. Rezervarea seface pentru minim % zile.

Tarif pentru azi: '&0 R! " integral toata capacitatea ( click pentru alta perioada )

Telefon: 0#(0 1$& 1$1

$ camere

Pensiunea &armen Ranca

Tarif in timpul saptamanii &0 lei"cam minim ' nopti Tarif in ee2end #0lei"cam 3ucatarie la dispozitia clientilor

Telefon: 0# ' #$#, 0#%' %## #

10 camere

Pensiunea Valea Mariei Ranca

Oferta speciala: Tariful nostru este de 1'0 ron"camera, insa in perioadalunilor 4ugust si 5eptembrie beneficiind de urmatoarea oferta: Platiti ' nopti

si stati (- Platiti ( nopti si stati & Platiti & nopti si stati $ Platiti $ nopti si stati 6ei plati pentru zilele respective ...

Oferta speciala


Telefon: 0#(& ( (%'

Vila Diana Ranca

6ila 7iana din Ranca este situata intr)un cadru natural deosebit, oferindconditii de cazare dintre cele mai bune pentru petrecerea unui sfarsit de

saptamana sau a unei vacante pentru grupuri de %)( familii...

Telefon: 0#(( $'( &$

http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_parang-c39637.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_paradis-c973.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_ramona-c35404.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_carmen-c26490.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_valea_mariei-c34299.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_valea_mariei-c34299.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_diana-c34946.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_diana-c34946.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_parang-c39637.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_paradis-c973.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_ramona-c35404.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_carmen-c26490.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_valea_mariei-c34299.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_diana-c34946.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_transalpin-c24832.html


26/47

PensPensiuni inscrise in circuitul ANR&

Fam. Mitan 6 locuri !el* 031 451-044 Ranca

Fam. Digulescu Titu 5 locuri, - camere !el* 03+ -66154

Fam. Savu Marcel 5 locuri !el* 03+ -66+

Fam. Porumbel Gheorghe - locuri !el* 03+ -66-5

Fam. Tomescu Vasile 6 locuri !el* 03+ -66 -71

Fam. Bonoc Dumitru - locuri !el* 03+ -66 +35

Fam. Popescu !ristica - locuri !el* 03+ -66--1

Fam. Berbecel Nicolae 6 locuri !el* 03+ -661+

Fam. "hiriac #on 5 locuri !el* 03+ -6604

Fam. Vlauti #lie - locuri !el* 03+ -666+

Fam. "hiriac Vasile 10 locuri !el* 03+ -663+4

Fam. Toaer !na 6 locuri !el* 03+ -66+60

Fam. Daianu Gheorghe 6 locuri !el* 03+ -66467

Fam. $tet %ugenia - locuri !el* 03+ -66+10

Fam. Petricu Danut - locuri !el* 03+ -66074

Deaconescu &eon 6 locuri !el* 03+ -666-6

http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_ranca-c40615.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_ranca-c40615.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_muntii_parang-c38508.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_muntii_parang-c38508.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_ina-c35210.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_casa_montana-c16819.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_ranca-c40615.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_muntii_parang-c38508.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_craiul_muntilor-c33418.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_alex__si__andreea-c36814.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/vila_ami-c39878.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_edelweiss-c35756.html


27/47

Pensiunea sopenco

http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_chesa_montana-c489.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/hotel_mina-c6413.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/cabana_tania-c44676.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/hotel_onix-c31154.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_gabriel-c37516.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_casa_grysly-c16387.htmlhttp://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ranca.html#%23http://www.turistinfo.ro/ranca/cazare-ranca/pensiunea_rubin-c37004.html


28/47

Pensiunea >la

Trasee Montane In muntii Parang

Novaci - Valea Gilortului - Cabana Ranca.Marcaj traseul urmareste drumurile forestiere din


29/47

Cabana Ranca - Muntele $r!ele - Valea Iezerul- Cabana %barsia &otrului. Marcaj triunghi

rosu, banda rosie si triunghi rosu. Timp !e mers%,4!&,4 ore.

Cabana Voievo!u - Poiana Muierii - Cabana%barsia &otrului. Marcaj triunghi rosu. Timp !emers %!& ore.

Cabana %barsia &otrului - Groapa 'eaca -Var(ul Capra - Poiana Muierii - CabanaVoievo!ul. Marcaj sosea, poteca nemarcata,triunghi rosu. Timp !e mers 3!89 ore.

&acul Calcescu - Piatra Taiata - Var(ul Mo)orul- Muntele Papusa - Cabana Ranca. Marcaj banda rosie, triunghi rosu, sosea. Timp !e mers

%!& ore.

Cabana Ranca - Var(ul Papusa - Curmatura%ltetului. Marcaj triunghi rosu, sosea, potecanemarcata. Timp !e mers :,4!4,4 ore.

Curmatura %ltetului - C)eile %ltetului -Polovragi. Marcaj poteca nemarcata, sosea

forestiera. Timp !e mers :,4!4,4 ore.


30/47

Lacuri glaciare:

/acul glaciar 'alcescuD

Fnca din timpuri de mult trecute, Gn calatoriile lui 6le=andrula&uta pe meleaguri oltene, lacul 'alcesu este pomenit ca cel maimare lac glaciar din masi#ul Parang! /acul 'alcescu este situat Gnmi$locul masi#ului Parang, la nord.est de #Hrful ParHngul MareGntr.o caldare glaciara deose%ita prin #arietatea florei si rocilor glaciare!

egetatia din %azinul /otrului reprezinta un paradis #egetal! Pelanga nenumaratele specii de ier%uri si ar%usti, roate de $nepenis, Gnzona circului Galcescu se gasesc si plante rare si ocrotite!

7intre musc&i, Gn mlastinile su%alpine, Gn Gmpre$urimile lacului'alcescu se afla AIlocomium PIrenaicum, element arctic.alpin,aceasta specie fiind un relict glaciar! Fn Muntinu Mare Gsi Gndreaptaspre soare inflorescenta pufoasa floarea de colt (/eontopodium6lpinum)! Pe #alea /atoritei #egeteaza spontan laricele (/ari=7ecidua #ar! polonica)! "u% muntele alescu, pe #alea superioara a

/atoritei de $os si Gn a#al de lacul Galcescu, ca si pe alea 'auri,la limita superioara a padurii de molid creste singuratic cHte unzHm%ru (Pinus Cem%ra), relict glaciar, monument al naturii!

7e asemenea si fauna acestei zone este foarte %ogata! Fn zilelesenine se pot o%ser#a pe stHncile a%rupte ale #Hrfului 'auri $ocuride capre negre(upicapra rupicapra)! 6lte specii caracteristicezonei alpine si su%alpine sunt ursul(?rsus 6rctos), lupul (Canislupus), mistretul ("us scrofa), #ulpea (ulpes #ulpes), pisicasal%atica (Beli= "il#estris), pHrsul cenusiu ('lis glis), rHsul (/In=lIn=) s!a! Fn stHncariile piscurilor alpine Gsi fac cui%ul ac#ila demunte (6Juila c&rIsaetos) si cor%ul (Cor#us cora=)! Fn caldareaMHndrei se ascunde fluturasul de stHnca, pasare cu un colorit #iu, pus Gn e#identa numai Gn timpul z%orului!

http://www.ranca.org/galcescu.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/galcescu.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/harti.html


31/47

6pele lacurilor de munte cum sunt osiile si Galcescu sunt demulta #reme salasul pastra#ului indigen, ultimul fiind singurul lac populat cu pastra#i pe cale naturala! Pe ramura sudica a ParHnguluieste simtita influenta climei mediteraneene prin pezenta #iperei cu

corn (ipera 6modItes), %roasca testoasa de uscat (-estudoAermani) etc! "e mai pot #izita 'rota Aaiducilor din Car%unele,despre care se po#esteste ca era ascunzatoarea lotrilor(&aiducilor)!Pe traseul 'Hlcescu.O%Hrsia /otrului Gn a#al de lacul 'Hlcescu, putin de#iat spre Car%unele se pot #edea impresionante cascade cucaderi de apa de peste 10m!

?rmele glaciatiunii cuaternare au o frec#enta mare Gn masi#ul

ParHng, fiind cantonate la o%Hrsia /otrului, /atoritei, ;ietului si'ilortului! mpresionanta Gn ParHng este custura principala MHndra(2513 m) Mo&oru (2* m), dez#oltata de la #est la est pe circa10 KmD de asemenea din #Hrfurile Mo&oru si MHndra se desprindradiar custuri secundare, marcHnd cel mai comple= nucleu glaciar din zona!

Circul 'Hlcescu, modelat Gn granite si granodiorite, este cel maicomple=, format din mai multe trepte delimitate de rupturi de

panta!

Caldarea 7racului, unica Gn sal%aticia ei, se afla pe cea mai Gnaltatreapta din acest circ, su% #arful "etea Mare, adapostind Gn parteade $os trei oc&iuri de apa, Gntre care lacul Pasarii este cel mai mare!Ce#a mai $os si spre est se afla caldarea lui idal, Gn care sclipesteoglinda de apa a lacurilor idal si Pencu, iar pe ultima treapta seafla caldarea 'alcescu, %rodata cu tufe de $nepeni, cea care

adaposteste lacul cu acelasi nume si care e cea mai Gntinsa!ineGnteles cel mai important este lacul principal 'Hlcescu cu oadHncime de 3, m si o suprafata de &ectare!


32/47


33/47


34/47


35/47

Trasee

Din partea de Nord dinspre Obarsia Lotrului

Odata a$unsi Gn o%Hrsie continuati drumul pe lHnga firul raului/otru Gn sensul in#ers curgerii sale, pana la podul "tefanu, aflat inamonte de o%arsie! 7e acolo Gncepe traseul turistic prin padure pe

lHnga firul apei! -raseul este marcat cu cruce rosie ! 6tentieLMarca$ul este #ec&i si greu de o%ser#at pe unele portiuni!

O%Hrsia /otrului.'alcescu+ .4 ore!

Din partea de sud dinspre orasul Novaci


36/47

6cesta este cel mai indicat traseu! 7in o#aci, continuati pedrumul national *C spre zona turistica anca (18 Km)! 6cestdrum face legatura o#aci.O%Hrsia /otrului."e%es 6l%a! Pe acestdrum la circa 10Km de zona turistica Hnca, dupa ce ati trecut de

#arful Papusa, Gncepe traseul turistic marcat cu %anda rosie! -raseuleste refacut si fara pro%leme! 6cest traseu continua spre statiuneausu! 7upa ce treceti de #Hrful Mo&oru se ramifica traseul! O#arianta drept Gnainte a$unge la Parangu Mare si respecti# ca%anausu, iar cealalta #arianta spre dreapta co%oara in caldarealacurilor si a$unge la lacul 'alcescu!

Hnca.'alcescu+ *. ore!

Din partea de vest dinspre orasul Petrosani

7in Petrosani urcati spre #est pe drumul catre ca%ana usu circa *Km! 7e aici puteti alege telescaunul pHna la statiunea usu sau pe $os apro=imati# 1!5 &! Fn continuare traseul este marcat cu %andarosie si urca pe Parangu Mare, iar Gn continuare Gn #Hrful Piatra-aiata, traseul se ramifica! O #arianta este drept Gnainte si a$unge Gndrumul national *C, respecti# zona turistica anca! Cealalta

#arianta spre stHnga co%oara in caldarea lacurilor si a$unge la laculGalcescu!

usu.'alcesu+ 8.3 ore! Drum #un0

http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/ranca3d.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/http://www.ranca.org/http://www.ranca.org/ranca3d.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/


37/47

/acul glaciar osiileD/acul glaciar Mi$aD/acul glaciar /acul erdeD

/acuri de acumulareD

/acul de acumulare idraD

/acul de acumulare PetrimanulD/acul de acumulare 'al%enul

arful PapusaD

arful 7eng&eruD

Pasul ?rdeleD

arful Mo&orulDarful Parangul MareD

O%arsia /otruluiD

http://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/ranca3d.htmlhttp://www.ranca.org/harti.htmlhttp://www.ranca.org/ranca3d.html


38/47

anca reuseste in fiecare sezon dedicat sporturilor de iarna saatraga din ce in ce mai multi turisti in zona Muntilor Parang!"patiul destinat iu%itorilor zapezii dispune in prezent de doua partii, una de ni#el mediu, celalalta adresata incepatorilor, ultima

punand la dispozitia turistilor o instalatie de nocturna, e=trem deimportanta pentru acti#itatile desfasurate de dupa lasarea serii! "eare in #edere realizarea a patru noi partii de ski si a unei instalatiide transport pe ca%lu pe arful Papusa! %ez"oltare


39/47

In$ormatii %etaliate Partia 1 In$ormatii %etaliate Partia 2

'rad dificultate+ ncepatori'rad

dificultate+mediu

/ungime+ *10 m /ungime+ 510 m

7iferenta deni#el+

32 m 7iferenta deni#el+

11* m

Cota de plecare+ 1* Cota de plecare+100Cota de sosire+ 158 Cota de sosire+ 1584

7esc&isa+Eeekend sisar%atori

7esc&isa+Eeekend si sar%! ora 1*

octurna+ 7a octurna+ u-eleski+ 7a -eleski+ 7a

a%Iski+ 7a a%Iski+ u"onorizare+ 7a "onorizare+ u

Capacitate+1000 sc&iori :ora

Capacitate+ 5*0 sc&iori : ora

iteza+ 2,5 m : s iteza+ 2,5 m : s

6cces+cartelamagnetica

6cces+ cartela magnetica

Partiile sunt proprietate pri#ara C-M anca! Pe suprafata partiilor este interzis cu+


40/47

n 3onaturistica Rancafunctioneaza

doua partii desc&i, una deni#el mediu cuo lungime de500 m si una ptincepatori de*00m! 6ceastadin urma este

dotata cuteleski,nocturna, %a%Iski sisonorizare! 7easemenea e=istasi doua partii desanius!

Pentru pasionatiide snoE%oard se

pot folosi deasemenea celedoua partii, iar pentru cei cu oe=perienta maimare zonaturistica Ranca ofera multe

posi%ilitati desport e=trem!"ezonul sc&ia%ilincepe in lunanoiem%rie si setermina in lunamai!

Ca si in altezone turisticede la munte si la

Ranca 6-.urile suntnelipsite! >=istamai multe

centre deinc&irieri 6-amplasate inzona centrala astatiunii! Pretulde inc&iriere

7aca pe zapadamare 6-.urilenu mai fac fata,atunci unsnoEmo%il estecea mai %unaalegere de

distractie siadrenalina! Cua$utorul lui potie=plora mai %ine zona Rancasi te poti %ucura

http://www.ranca.org/despreranca.htmlhttp://www.ranca.org/despreranca.htmlhttp://www.ranca.org/snowmobil.htmlhttp://www.ranca.org/atv.htmlhttp://www.ranca.org/snowboard.htmlhttp://www.ranca.org/ski.htmlhttp://www.ranca.org/despreranca.htmlhttp://www.ranca.org/despreranca.html


41/47

este 80.100O : ora, infunctie de

model si de performante!

mai mult de peisa$elemirifice! Costuri+120.150 : ora!

-raseelemontane suntinc&ise insezonul de iarnadar pentru cei

e=perimentati se poate practicaski de tura ininpre$urimilestatiunii anca pe traseeusoare,fara riscde a#alansasi#iscol! Pentrumai multedetalii contactati

Sal"amontRanca!

/a Ranca si inzonele din $urulzonei turistice

curentii de aerfa#orizeazaz%orul cu parapanta! arfulPapusa, arfulMagura, arfulCer%ul sunt doar cate#a din

locatiile folositede amatorii dez%or cu parapanta!

-urismul de

a#entura castigadin ce in ce maimult teren inomHnia!AotelOni=anca lanseazN

n perioada de

#ara la Ranca iti poti ridicaadrenalina lama=im alergandmotoarele puternice ale

http://www.ranca.org/traseeparang.htmlhttp://www.ranca.org/traseeparang.htmlhttp://www.ranca.org/salvamont_gorj.htmlhttp://www.ranca.org/salvamont_gorj.htmlhttp://www.ranca.org/http://www.ranca.org/enduro.htmlhttp://www.hotel-onix.ro/2008/06/30/aventura-onix/http://www.ranca.org/parapante-ranca.htmlhttp://www.ranca.org/traseeparang.htmlhttp://www.ranca.org/traseeparang.htmlhttp://www.ranca.org/salvamont_gorj.htmlhttp://www.ranca.org/salvamont_gorj.htmlhttp://www.ranca.org/


42/47

o noua pro#ocare! Oni=6#enturaL

Parcurgerea detrasee montane,in %aza unuiscenariu sta%ilitimpreuna cucoordonatorul programului!

motocicletelorde teren pe potecile muntilor

sau pe drumul detranzit-ransalpina careiti ofera perspecti#e offroaddeose%ite

A%renalin45 "itez45 s*ectacol 6i *er$orman74) oate acestea le*ute7i g4si la &u*a Gor'ului la Raliu %es$asurata in zona

turistica R8nca)

-imp de trei zile, staiunea Hnca de#ine capitala curselor deautomo%ilism la #itezN Gn coastN! FncepHnd de #ineri i pHnNduminicN, pe serpentinele care duc la Hnca se #or Gntrece piloi derenume ca /ucien Aora, Aeinz 'ollner, Constantin CiufrilN iMircea PNdureanu! 6cetia sunt doar cHi#a din cei aproape 40 de

concureni Gnscrii Gn cadrul >tapelor Q i Q, din Campionatul aional de itezN Gn CoastN 2008, organizat de 6!C!"! 6utocore=-Hrgu ;iu, a#Hnd ca partener media adio Omega! >di erca,director organizatoric, a precizat cN s.au luat toate mNsurile pentruo %unN desfNurare a raliului! Bore de ordine, pompierii i"er#iciul de 6m%ulanN 'or$ #or fi prezente la competiie pentru ainter#eni Gn cazul Gn care #a fi ne#oie!6stNzi este ultima zi de Gnscriere la Cupa 'or$ului la aliu Hnca

2008! Bost campion naional, Constantin CiufrilN, s.a Gnscris GncursN cu o mainN mai #ec&e, Bord >scort CosEort&, i sperN, ca lafinalul competiiei, sN se situeze pe podium

n fiecare an Pe 7 *C o#aci.anca se desfasoara&am*ionatul %e Viteza in Coasta al omaniei la automo%ilismsporti#!

http://www.hotel-onix.ro/2008/06/30/aventura-onix/http://www.hotel-onix.ro/2008/06/30/aventura-onix/http://www.hotel-onix.ro/2008/06/30/aventura-onix/http://www.hotel-onix.ro/2008/06/30/aventura-onix/


43/47

http://moka.t2i.info/thumbnails-193.html


44/47

-raseul de concurs masoara 5,5 km, cu o diferenta de ni#el, start.sosire de 420 metri, super#ira$at si foarte spectaculos! Cine esteamator tre%uie sa se gra%easca cu noaptea in cap9, sa prinda unuloc %un pentru ca odata inceput concursul, accesul cu autoturisme personale nu mai este permis pe tarseu, decat la pauza!

Practicarea s*oturilor %e "ara : Parapantismul este unul dintre sporturile practicate la anca

Para*anta este un aparat de z%or confectionat din material te=til,asemanator cu parasuta aripa! "pre deose%ire de parasuta, atunci


45/47

cand se umfla cu aer, parapanta ia forma unui profil aerodinamiccapa%il sa dez#olte portanta! Cu a$utorul portantei parapantele performante pot plana pe distante destul de mari!

Pilotul atarna suspendat su% #oalura parapantei intr.un &am special(seleta)! 6tat #iteza de inaintare cat si directia sunt controlate cua$utorul a doua comenzi!

7ecolarea se poate face prin alergare pe o panta sau prin tractarecu dispoziti#e speciale! 7aca #iteza #antului este suficient de marese poate decola si fara alergare! Parapanta nu este conceputa pentrusaltul din a#ion!

ea#and alta sursa de energie decat energia potentila datoratadiferentei de ni#el, parapanta tre%uie sa sacrifice altitudine pentru a plana! -otusi, cu a$utorul curentilor ascendenti se poate urca lainaltimi superioare locului de decolare!

Conform legislatiei romane pilotii de parapanta tre%uie sa posedeo licenta de z%or emisa de 6eroclu%ul omaniei, sa z%oare cu aripiinregistrate la 6eroclu%ul omaniei si sa anunte z%orurile la

ser#iciul trafic al 6eroclu%ului omaniei! /a sfarsitul cursului,atunci cand instructorii considera ca un ele# este pregatit, se dae=amenul final de z%or in urma caruia se eli%ereaza licenta %ez#or!

3#orul cu *ara*anta este foarte simplu si poate fi in#atat deoricine! Parcurgerea cu ra%dare a etapelor de instruire, alegereaec&ipamentului adec#at la greutatea si e=perienta pilotului,e#aluarea corecta a conditiilor atmosferice sunt garantia z%orului

fara riscuri!


46/47

este recunoscuta in toata tara, turistii se aduna de la sute dekilometrii in $udetul Gor'!


47/47

anca este considerata o alegere inspirata nu doar iarna, ci si #ara,in special pentru aceia care isi doresc sa stea departe de caldurae=cesi#a, de aglomeratia ur%ana sau interioara!

3ona turistica Ranca se diferentiaza printr.o #aloare pe caremulte alte statiuni din omania nu o fa#orizeaza+ apropiereaspatiului natural de turist este una speciala! Ranca poate ficonsiderata un produs care fidelizeaza si care produce dependentaconsumatorilor tocmai pentru ca pozitioneaza turistul inaintea altor tipologii de scopuri comerciale!

Ranca %e alta%ata

6colo unde se pare ca #arfurile %razilor #esnic #erzi ating cerul,unde aerul este pur, inmiresmat, unde susurul iz#oarelor si fluierulcio%anilor se intalnesc cu clinc&etul talangilor, unde oamenii itizam%esc %ine#oitori, la o altitudine de 1*00 m deasupra ni#eluluimarii se afla renumita zona montana @anca9, stra#ec&e #atra de pamant romanesc cu locuri de neasemuite frumuseti!

7rumul serpuieste printre paduri de fagi si stanci incremenite de

#remuri memoriale, ca niste &aiduci legendari! aile inpadurite sicoamele golase ale muntilor se infratesc in zona cu oglinda similiea cerului! -oate la un loc conturand imagini care rasfata oc&iul pri#itorului!

n ultimii ani, prin concesionarea unor terenuri, in zona turisticaanca s.au construit un numar foarte mare de #ile! u peste multtimp, anca, o minunata zona turistica amplasata intr.un decor natural, #a de#eni o ade#arata perla a Parangului si a turismului

romanesc! >a ofera #izitatorului clipe unice si amintiri de neuitat!

Masi#ul Parang cu muntii reuniti intr.un lant de o frumusete si ooriginalitate fara egal, cu #arfurile lor semete, acoperite de zapezi

i f di t t i ti i d i
http://www.ranca.org/ranca.htmlhttp://www.ranca.org/ranca.htmlhttp://www.ranca.org/ranca.htmlhttp://www.ranca.org/ranca.htmlhttp://www.ranca.org/ranca.htmlhttp://www.ranca.org/ranca.html

Documents

Prezentare oras Novaci