1850-1925

0 if4e,c a4i;e6c u

www.dacoromanica.ro

PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL ROMAN.

VOLUMUL IV (ULTIMUL).

(Cartea Tit. IV XX).

(Art. 1223-19)4).

D. A.lexandresco, Prineipiile Dreptului Civil Romin. Vol. IV, (ultimul).

www.dacoromanica.ro

DIMITR1E ALEXANDRESCOFOST DECAN SI PROFESOR AL FACULTITII JURIDICE DIN IASI, ADVOCAT,

SECRETAR GENERAL AL MINISTERULUI JUSTITIEI,PROCUROR GENERAL SI CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE I JUSTITIF..

PRINCIPIILE

DREPTUL111 CIVIL ROMASOPERA INEDITA

T11411111 DIIPI MANIISCRISELE AUTORDLIII (1000 PAGINO.CUPRINZAND

DOCTRINA g JURISPRUDENTA fiNii LA ZIPRECUM SI

MAXIMELE, AFORIZMELE, PROVERBURILE SIREGULELE DE DREPT,CELE MAI CUNOSCUTE,

ROMANE, FRANCEZE, GERMANE, etc.,ABSOLUT TOATE COMENTATE DE AUTOR,

ASEZATE IN ORDINEA CODULUI CIVILCU

APLICAREA LOR LA DIFERITELE MATERII ALE DREPTIIM

VOLUMUL IV (ULTIMUL).(Cartea III. Tit. IV XX. Art. 1223 1914).

OPERA POSTUMAcuprinde in total 4 volume.

BUCURESTI

TIPOGRAFIA CURTII REGALE F. OBL FII S. A.19. STRADA REGALX, 19

c. 14035 1926www.dacoromanica.ro

No.

Toate exemplarele acestui volum vor fi numerot atefi, sem,nate, manu propria, de D-1 G. D. Danielopol, caresingur are proprietatea literard a tutulor operilor, tipd-rite f i netipdrite ale Autorului.

Fiecare volum cup rinde fotografia cu autografulautorului.

www.dacoromanica.ro

CARTEA III.TITLUL IV.

CONTRACTUL DE CASATORIE IN PRIVINTABUNURILOR SI DREPTURILE RESPECTIVE

ALE SOTILOR.

1. In titlul de fata, legiuitorul se ocupa de contractulbanesc relativ la asociatia conjugala a sotilor, cu privire lalounurile lor, sau, cu alte cuvinte, de conventiile lor matri--trimoniale.

Acest contract poate fi definit: un contract conditional1),accesmiu, solemn foi irevocabil, prin care viitorii soti organi-zeaza eapacitatea lor civil n determina, in privinta bunu-rilor, consecintele asociatiunei conjugale. In acest contractlegea se ocupa mai cu seama de patrimoniul femeei.

Se poate ca viitorii soti sa nu faca nici o conventieanatrimoniala i, in asemenea caz, legea este aceea care de-termina raporturile i drepturile dintre ei (art. 1223 c. civil).

Obiceiul de a redacta un contract de castorie eau o-conventie matrimonian nu este tocmai vechiu. El nu existala Romani unde regimul matrimonial era legal nu conven-tional. Atunci se constata' numai aducerea dotei de femeeregula conditiile restituirei ei prin instrumentum dotale.Obiceiul de a redacta o conventie matrimonial apare inFranta in sec. XVII-lea 2)

Zicem : Conditional, pentrua contractul matrimonial este caduc, de ate-ori cisgtoria in vederea direia a fost Relent, n'are loc. Vezi tom. VIII, partea I-a,p. 6 kri 6, nota 121 urm.

Cpr. Planiol. III, 777 (editia a 5.a. Vezi tom. VIII, partea II-a,Coment. noastre. pag. 6, text si nota 4.

www.dacoromanica.ro

6 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. IV. - ART. 1223-1226.

Azi, conventiile matrimoniale sunt foarte obisnuite, maiales cand viitorii soti dispun de o avere oarecare. Daca n'auincheiat conventie speciaPA, asociatiunea lor, in privinta bu-nurilor, este carmuit de lege (art. 1223).

2. Sensul art. 1223 C. civ. Dupa acest text nu :in-seamna, dupa cum sustin unii, ca regimul dotal ar fi la noiregimul legal sau de drept comun, caci el ne trimite la re-gulile statornicite de lege in capitolul regimului dotal numaiIn cazul and s'a adoptat pur i simplu acest regim, fara ase face vre-o conventie speciala in aceasta privintil, iap nu

atunci and sotii n'au facut nici o conventie matrimonial..Legea lasnd viitorilor soti cea mai mare latitudine in

adoptarea conventiilor lor matrimoniale, pentru a inlesni ca-satoriile, le permite pe de o parte, de a alege intre diferiteleregime matrimoniale pe cel care le convine mai bine, iar pede alta parte, de a combina aceste regime intre ele-(arL1287 C. civil). In baza principiului liberttei conventiilormatrimoniale, sotii ar putel sh" se refere chiar la un regimstrain neadmis de legea noastr, precum ar fi, de exempluacel al comunittei legale 1).

In baza liberttii conventiilor matrimoniale, se decide siIn Germania, ca sotii pot adopta regimul dotal, desi codulgerman nu reglementeaz acest reghn. Sotii n'ar putea insa&A declare dota inalienabila, la aceasta opunndu-se art. 13'Tdin codul german2).

In once caz, tertiul daruitor nu poate, prin simpla savointa, sa stabileascA regimul matrimouial al viitorilor soti,caci, in specie fiind vorba de incapacitatea femeei maritate,numai vointa sotilor poate statornici regimul lor matrimonial,.In conditiile stabilite de lege3).

Dar daca sotii au cea mai deplin libertate in privintaalegerei regimului lor matrimonial, ei n'ar putea insasupue conventia lor matrimoniala unui termen sau unei con-ditii suspensive ori rezolutorii (art. 1232 C. civil). Ei nupot, deasemenea, sa contravie ordinei publice i bunelor mo-

11 Vezi infrei, No. 10.Vezi tom. VIII, partea I, p. 12, ad natant 0 p. 322, nota 2, In fine..C. Bueure$ti, Dreplul din 1920, No. 20, p. 235.

www.dacoromanica.ro

Vezi i L. 5 1, Dig. tit. oit.

LIBERTATEA CONVENT. DIATRIMON. - ART. 1224-1226. 7

ravuri (art. 5, 968, 1492 C. civil); sa vatme drepturileconferite brbatului in calitate de cap al familiei si al aso-ciatiunei conjugale (art. 1224, 1225 C. civil); s deroagedela dispozitiile proibitive ale codului (art. 1224 C. civil);

in fine, s schimbe ordinea legal a succesiunilor (art.1226 C. civil). Asemenea proibitii existau i in codul Cali-mach (art. 1610).

10 Clausele contrare ordinei publice f bunelormoravuri (art. 5 C. civil). Rezultd din art. 5 C. civil easotii nu pot face conventii matrimoniale contrare ordineipublice i bunelot moravuri.

eroate clauzele unui contract de casatorie, cari sunt contrarebunelnr moravari sunt nule, zice Domat.

_Mud convenire non potest, ne de moribus agatur, vel plus, velminus exigatur: ne publica co&citio privata pactione tollatur.(Nu se poate face o conventie prin care barbatul se obliga a nu-,iurmari femeea pentru moravurile sale cele rele, sau ca el va cere,in acest caz, mai mult ori mai putin deeat prevad legile, pentrucaordinea publica nu poate fi calcata printr'o conventie particulara).(L. 5, Pr., Dig., De pactis dotalibus, 23.4) 1).

Astfel, ar fi de exemphi, contrare bunelor moravuriconventia prin care sotii s'ar obligh a tr6 separati unul dealtul ; aceea care ar scud pe soti de obligatia de credint,sprijin i ajutor (art. 194 C. civil); de a aliment, intretine

creste copiii (art. 155 C. civil); conventia prin care unuldin soti s'ar obligA a nu urmri adulteriul celuilalt, etc.

Tot in baza art. 5 C. civil sunt oprite conventiile con-trare legilor care intereseaz1 ordinea publicA, precum sunt,de exemplu, legile privitoare la starea civil a persoanelor, lacapacitatea sau incapacitatea lor, la organizarea familiei, etc.

Legea indic, exempli gratia, oarecare legi de ordinepublic, dela care viitorii soti nu pot derogO prin conventiilelor matrimoniale. Aceste sunt legile privitoare la puterea ma-rital si la cea pdrinteasc.

20 Clauzele contrare puterei maritale. Drepturileconferite bArbatului, in calitate de cap al familiei, in bazaputerei maritale, sunt cele prevazute de art. 194 urm. C. civil..

www.dacoromanica.ro

8 COD. CIV. - CARTEA iII. - TIT. IV. - ART. 1224-1226.

Astfel, sotii n'ar puteft s convie c nu-0 vor datorl unlitaltuia eredint, sprijin i ajutor (art. 194 C. civil); al, femeeanu va datorl ascultare brbatului i brbatul protectiunefemeei (art. 195); cA femeea nu va locul impreun cu bar-.batul su (art. 195), sau ea brbatul nu-i va d cele tre-buitoare existentei sale, dup stare 0 puterea sa (art. 196);

femeea nu va ave nevoe de autorizarea brbatului (art.197 C. civil), etc. Toate aceste clauze sunt oprite ea fiindcontrare ordinei publiee.

30 Clauzele contrarii puterei pArinteti.tatl, nici mama nu pot s renunte la drepturile ce le confer&legea, lu calitatea lor de printi. Astfel, el nu pot s renunte,prin contractul lor matrimonial, la administrada legal a bu-'nurilor copiilor lor minori (art. 243 C. civil) 1) i, dup uniinici chiar la uzufructul legal (art. 338 C. civil) 2). Tata saumama nu poate, de asemenea, s renwate la dreptul de co-rectiune asupra copiilor lor (art. 329 urm., 337 C. civil); ladreptul de a alege un tutor testamentar copiilor lor minori(art. 349 C. civil) 3) etc.

Tata nu poate, fr a abdia, dela drepturile ce-i confer&legea, sh renunte Ia dreptul de a dirigul educatia moral,intelectual i religioas a copiilor sal 4), etc.

40 Clauzele contrare drepturilor lfrbatului incalitate de cap al familiei sail al asoCiatiei conjugale (art.1224 C. civil). Drepturile ce apart-in brbatului fn call-tatea sa de cap al familiei sunt acele care rezult din pu-terea maritala i printeasc, iar drepturile ce-i apartincalit ate de cap al asocialiei conjugale, sunt cele relativela bunurile femeei. Astfel, nu se poate convenl, oricare ar firegimul matrimonial al sotilor, c femeea va puta s in-strineze bunurile sale Dr laid o autorizare; ea nu poate

rezerve administratia tuturor bunurilor sale dotale, cad1) Vezi tom. I al aeestei luerki, p. 330 i tom. VIII, partea I-a, p. 23

text FA nota 2.Vezi tom. II al coment. noastre, p. 632, 533 i tom. VIII, partea I-a.

p. 24, text qi "iota 1.Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 24.Vezi In privinta edueatiei religioase a eopiilor, In dreptul nostru an-

terior o dreptul strAin, tom. VIII, partea /, p. 25 un.

www.dacoromanica.ro

Chestiunea este Ins/ controversat. Vezi infret No. 66 si tom. VIII,partea I-a, p. 299.

Chestiun ea este tns i de asfidati controversatii. Vezi tom. VIII,partes I-a, p. 26 ai p. 298, text si nota 5. Vezi i infni, No. 66 quater.

LIBERTATEA CONVENT. MATRIMON. - ART. 1224-1226. 9

dap, art. 1242 (J. civil, apartine barbatului 1); ea nu poatesa-si rezerve bate veniturile dotei sale, pentrua aceasta arinsemn a desfiint, uzufructul barbatului 2) etc.

50 Clauzele derogatorii dela dispozifiile proibitiveale codului (art. 1224, in fine). Dispozitiile proibitivesunt acele prevazute de lege sub pedeapsa de nulitate, sauacele care intereseaza ordinea publica, de legea nu prevedeo nulitate expresa. Caracterul proibitiv al legei nu rezulta.deci in totdeauna din formula data de legiuitor, ci din in-tentia lui. Astfel, in baza principiului de mai sus, sotii nupot sa contravie, prin contractul lor matrimonial, dispozitiilorart. 197, 199, 702, 965, 1226, 1232, 1236, 1258, 1285C. civil, etc.

60 Clauzele contrare ordinei succesorale (art.1226 C. civil). Sistemul sumesoral fiind, in dreptul actual,Intemeiat pe egalitate intre copii, aceastii egalitate nu poatefi desfiintata sub niel un cuvnt. Astfel, sotii nu pot sadispue, prin contractul lor matrimonial, ea numai copiii de;ex barbatesc vor moOen averea lor, cu excluderea fetelor,na cum er, sub codurile Ipsilant i Caragea; sau ca suc--cesiunea lor se va cuirent in intregimea ei, copilului celuiintai nAscut, etc.

Nu se poate, de asemenea, conven c.1 la caz de moartea unuia sau mai multor copii, numai unul din parinti i vamogteni, eu excluderea celuilalt. Tot astfel, nu ge poate.schimb, niel ordinea succesoral dintre soti.

Inteun cuvnt, nici prin contractul de casatorie, niciprin alte conventii, nu se poate schimbs ordinea legalit asuccesiunilor. Aceasta dispozitie nu mai avd, nevoe de a firepetat, ad, ea fiind o consecinta a principiului care opre0epactele succesorale (art. 702 0 965 2 C. civil).

lata cum se exprima, in aceasta privinta, un autor Italian:4Questa disposizione 6 una conseguenza del principio che

'vieta qualsiasi convenzione in ordine ad una successione non ancora

www.dacoromanica.ro

10 COD. CIV. - CARTEA III. -- TIT. IV. - REGIME MATRIMON.

aperta, e. come tale, non avrebbe avuto il bisoano d'una menzioneespressa da parte del legislatore per essere applicata 1).

Sotii pot insa s-si faca liberalitti atAt prin contractuimatrimonial ct si in timpul clistoriei (art. 936 urm. C.civil), insa in acest din urma,' caz, numai in limitele prteidisponibile (art. 939, 940 C. civil). Ei pot, de asemenea,In urma celebrarei casatoriei, sa avantajeze pe unul sau maimulti din copiii lor, frisk' tot in limitele partei disponibile(art. 841 urm. C. civil).

Efectul stipulatiilor oprite, cuprinse inteo con-ventie matrimonial. Daca una sau mai multe din clauzelede mai sus au fost cuprinse inteo conventie matrimoniala,intreaga conventie va fi nub,' in baza art. 1008 C. civil. Inasemenea caz, sotii vor fi deci casatoriti fara contract ma-trimonial, ei fiind supusi reginyalui legal, despre care vomvorbl mai la vale.

Diferitele regime matrimoniale ce solii pot sA-si"aleagA. RespectAnd proibitiile statornicite de lege, sotii potsa adopte regimul matrimonial care le convine mai bine (art.1244 C. civil), sa combine diferitele regime admise de lege.(art. 1287 C. civil), putnd chiar sa se refere la un regimadmis de o lege straina, necunoscut de legea noastra, precumeste comunitatea legala2).

In privinta renuntarei la aceasta comunitate, Loysel nespune:

cFemme veuve, renonpant la communaut, jettoit Vadis saceinture, sa bourse et ses clefs sur la fosse de son mari. Main-tenant il faut renoncer en justice et faire inventaire 3).

Partile pot stipuhl nu namai regimul dotal (art. 1227C. civil), dar si o comunitate de bunuri conventionala, precum

separatia de bunuri.Daca sotii au adoptat pur i simplu regimul dotal,

ceeace nu se poate face cleat printeo declaratie expresa (art.1227, 1234 C. civil), fara ca s fie insa, nevoe de vre'un

Ricei, Corso teorico-pratico di diritto eivile, VII, 13, p. 21 (ed. 1907)_Vezi supra, p. 6; Contra. art. 1433 C. german.Loysel, op. cit., p. 164, No. 132.

www.dacoromanica.ro

termen sacramental, asociatia conjugaltt va fi carmuit inprivinta averei lor, de art. 1233 urm. C. civ. (art. 1227 C. civ.).

Dac sotii s'au caskorit farl nici un contract, legea este.aceea care armueste asociatia lor conjugal in privinta bunu-rilor. Se naste ins intrebarea : care este regimul legal inlegislatia noastra ?

Regimul legal in dreptul nostru. Art. 1232 dincodul civil vorbeste de regimul legal fara a ne spune inscare este acest regim. Se sustine cit regimul legal ar fi, lanoi, acel dotal si partizanii acestui sistem se intemeiazA maiales pe art. 1223 din codul civil. Am sustinut mnsit in tot-deauna, i parerea noasta a fost consacrat de jurisprudent:11),e, in lipsa unei conventii matrimoniale, sotii sunt ciistoritisub regimul de separatii de bunuri. In adevar, este de prin-cipiu ea regimul dotal nu se presupune si ea el trebuerezulte dinteo declaratie expres a prtilor (art. 1127, 1234C. civil). Uri, in ipoteza in care nu s'a frIcut nicio conventiematrimonial, nu exista declaratie de dotalitate. Ceeacerete i mai mult convingerea noastr este eh' aceast solutieeste admis si in Italia, unde regimul dotal exista in aceleasieonditii ca i la noi, si unde legea tace cu desIvarire inprivinta regimului legal sau de drept comun 2). Aceeasi solutieeste admis in Rusia, in Serbia, in Bulgaria, in Australia, etc.3)

Regimul legal in privinta strAinilor cAsdtoriti inRomnia frd contract matrimonial. Din toate chestiunilede drept international nici una nu este mai controversatdecat aceea a regimului legal al strinilor cstoriti fr con-tract matrimonial, e aceasta controversil, cunoscuta sub numeledela i

12 COD. CIV. CARTEA Di - TIT. - DR. INTERNATIONAL.

favorea legei personale a barbatului care, dupa unii, ar fi legeasa nationala, iar dupa altii, legea domiciliului saw

Dup jurisprudenta franceza i cea belgiana insa, regimulmatrimonial at sotilor se determing conform vointei lorin lipsa manifestrei unei atare vointi, dupa legea personal&a barbatului, capul familiei 0 al asociatiunei conjugale.

Doctrina se deosebWe insa de jurisprudenta intru aceast.di o parte din ea, in caz cand nick, imprejurare nu dove-dete care a fost intentia comun i tacit/. a partilor, ele sunt.presupuse a fi adoptat regimul legal al Orel unde au inteles.

fix1 domiciliul matrimonial, iar dupa o alta parte a doc-trinei, partile sunt presupuse a fi adoptat legea national/ a,barbatului, daca sotii au doua nationalitati deosebite.

Intre aceste doua solutii, preferim pe aceea care da pre-cadere legei nationale a barbatului, partile fiind presupuse afi adoptat legea pe care o cunosc mai bine; or, aceasta este,.de buna seama, legea lor nationala, i existand conflict intre-legea femeei i aceea a barbatului, este natural ca aceastadin urma s aiba precrtdere, din cauza ca ea devine i legeafemeei. Apoi, barbatul este capul familiei 0 al asociatiei con-j ugale 1).

Deci, daca presupunem ea un Francez s'a cilstorit in_Romania cu o straina, sau chiar ca o Romanca, regimul legalal sotilor, va fi acel al comunittei legale, pentruca dea acestregim este necunoscut in codul nostru, totu0 el nu este catu0de putin contra ordinei publice din tara noastra; dovada ceamai buna de aceasta, este ca, sotii romani pot sa adoptezeacest regim 2), 0 vice versa. Romanul care s'ar fi casatoritIn Franta sau aiurea, fara contract matrimonial, 0 fara caconventia -tacit/ a partilor sa fi avut in vedere vreun regimmatrimonial, va castorit sub regimul separatiunei de bu-nuri care, in legea noastra, este regimul legal sau de dreptcoman 3).

13. Interpretarea conventiilor matrimoniale. Legea

1) Cpr. C. Paris, Dreptul din 1899, No. 66, p. 535 urm. (cu observ..noastrii).

Vezi C. Galati, considerente reproduse in observatia noastrii, publicatit.In Dreptul din 1899, No. 661 p. 539.

3) Vezi asupra acestei eontroverse, tom. VIII; partea I-a, p. 43-52.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 36, 37, 53 ; p. 170; 193, etc. VeziNo. 34, No. 37, precum si No. 113.

2) Cpr. Cas. I, 2 Martie 1920, Cr. Judiciar din 1920, No. 67, 68, P. 536.Cas. Sect. I, Jurisprudenta ramtind. din 1015, No. 1, p, 3, No. de

ordine 1 vi Dreptul din 1915, No. 3, p. 19 (interpretarea unui contract de cosli-tiune). Tezi tom. VIII, partea I-a. p. 54 i tom. III al acestei lucriisi, No. 72.

INTERPRETAREA CONVENTIILOR ISATRIMONIALE. 13

neformuland nicio regula speciala in privint interpretareiconventiilor matrimoniale, judecatorii se vor conforma

generale statornicite in privinta conventiilor in genere(art. 977 urm.) fA mai ales art. 982 codul civil, dupa earetoate clausele unei conventii se interpreta unele prin altele,dandu-se fieerei din ele intelesul ce rezula din actul intreg.

Clauzele indoelnice ce vor fi, de bung seam, interpre-tate in sensul liberei dispozitii a bunurilor, iar nu in sensulregimului dotal, care este un regim de exceptie1).

Bona mulieris in dubio magia praesumuntur paraphernaliaquam in dotem dota, ziceft un vechiu autor, Mantica. (La caz de

bunurile femeei sunt mai mult presupuse parafernale cleatdotale).

Curtea de Casatie are, in aceasta privint, cderea de adetermina caracterul legal al conventilor matrimoniale, de acalifica clauzele lor 0 de a deduce conventiile care rezultadin regimul adoptat de soti. Judecatorii fondului interpreta:Mg in mod suveran intentia partilor contractante2), decateoriclausele contractului sunt obscure i indoelnice, nu Ina. 0atunci and sunt clare 0 categorice i nu lasa nicioasupra intentiei partilor ; caci daca instanta de fond afirmac clauza din contract este obscura i indoioasa, f'ra ca aceastasa fie in realitate, aprecierea ei cade sub controlul Curtei deCasatie, decateori partea in drept s'ar plange de denaturareacontractului 3).

14. Efectul convenfiilor matrimoniale. Orieare arfi regimul matrimonial al sotilor, efectele eonventiei lor nuse marginesc numai la raporturile dintre ei, ca fiind, inteomasura oarecare, opozabila i tertiilor fiindca contractul ma-trimonial modifica drepturile ce sotii au asupra bunurilor lor.De aceea, conventiile matrimoniale trebue sa fie facute prinact autentic, inainte de celebrarea c'satoriei (art. 1828 C. civil)

sunt supuse transcrierei (art. 708 urm. Pr. civ.). Sunt, de

www.dacoromanica.ro

14 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. IV. - COND. ESENTIALE.

asemenea, opozabile tertiilor clauzele de dotalitate care lovescde inalienabilitate bunurile ferneei.

Daca contractul matrimonial permite instrainarea fon-dului dotal, sub conditia de a se intrebuinta banii la dobfin-direa unui alt imobil, achizitorii primului imobil al femeei,nu pot in mod valid sa plateasca pretul lui in mainile barba-tului, dead intrebuintandu-se banii conforta contractului matri-monial: atat dupa cererea brbatului cat si dupa aceea afemeei 1).

Tertii care contracteaza ca sotii, vor trebui deci sa con-sulte contractul lor matrimonial, caci altfel ei vor fi expusila paguba.

lata cum se exprimil, in aceasta privinta prezidentulFaber.

Qui enim mulieris dotisgue debitor est, si tuto velit solvere,ut liberetur, , non solum curiosus esse debet, ut sciat an in dotemdata sit pecunia, sed etiam qua lege et conditione data sit .

Tot astfel, se decide, in genere, ca de eke ori justitiava incuviinta vnzarea sau ipotecarea unui fond dotal, incazurile anume statornicite de lege (art. 1253 C. civil), achi-zitorul acestui imobil sau imprumutatorul banilor este obligat,sub a sa raspundere, de a supraveghea intrebuintarea acestorbani la scopul pentru care instrainarea a fost permisa, afarabine inteles, de cazurile and aceasta supraveghere este cuneputintA 2).

15. Conditiile necesare pentru existenta i validitateacontractului matrimonial. Conditiile necesare pentru exis-tenta i validitatea conventiilor matrimoniale sunt, ca pentruonce conventii, in genere, consimtimantul i capacitatea par-tilor. Apoi, conventiile matrimoniale fiind acte solemne, trebuesit fie facute prin act autentic, inainte de celebrarea casatoriei,fara a putea fi revocate in urma acestei celebr'ri.

In fine ele sunt supuse publicittei in interesul tertiilor.1 6. Consimtinfantul pArtilor. Presenta partilor este

neaparata pentru formarea contractului matrimonial, chiar in

Vezi tom. VIII. partea I-a, p. 55 qi p. 212. Vezi i infra, No. 39 ter.2) Vezi tom. VIII, partea I-a. p. 56, 212, 367, 368, 387 urm., etc. Mai

vezi inf.)* No. 80.

www.dacoromanica.ro

VICIILE DE CONSIMTJALINT. 15

caz and ele sunt nevrstnice. Parintii viitorilor soti nu arputea deci sa reguleze prin conventie interesele lor bnesti 1).

Partile pot hash' fi reprezentate intFo conventie matri-monial prin mandatari, insa procura lor trebue sa fie spe-cial. (art. 710 Pr. civ.) i autentica special, pentru pan-datul conceput in termeni generali cuprinde numai actele deadministratie (art. 1536 C. civil) ; autenticei, pentruca con-tractul matrimonial este un act solemn, si stint este cit man-datul formeaza un tot indivizibil cu actul pentru care afost dat 2).

Din cele mai sus expuse rezult ca un negotiorumgestor n'ar putea consimti in numele unuia din soti. Con-tractul fiind, in aseraenea caz, inexistent, trebue s, fie refacutCu formele legale, inaintea celebrarei csatoriei, el neputndfi confirrnat, niel in mod expres, nici in mod tacit 3), de sotulreprezentat prin gerantul de afaceri, niel inaintea celebrrei

nici prin faptul celebr'rei elstoriei.Quod nulbon est eonfirmani nequito.

Contractul matrimonial frtcut in lipsa prtilor fiind nulIn sens de inexistent, toti acei interesati pot s, propue nu-litatea lui i sotii se considera' ca fiind cIstoriti sub regimullegal. Nulitatea poate fi propusa nu numai de sotul care n'afost fata, dar si de cel care a fost prezent, de mostenitoriisotilor, precum si de tertii care au contractat cu sotii.

1 7. Viciile de consimtimant. *tira cit lipsa totallde consimtimAnt a arabilor soti sau a unuia din ei impiedecacontractul de a se forma si face ca el sa fie inexistent.

De cateori exista ins numai un viciu de consimtimnt,contractul este anulabil.

In privinta violentei, ea face ca contractul matrimonial86 fie anulabil, oricine ar fi autorul ei (art. 955 C. civil).

In privinta dolului chestiunea este controversat, elnefiind dupa unii, in, specie, un viciu de consimtimant, iar

Contra: Art. 1261 C. Calimach.Vezi infra, No. 357 i No. 486; tom. I al acestei lucriiri, No. 63

No. 353, p. 258; tom. II. No. 522; tom. III, No. 262 bis.Prescriptia de 10 ani (art. 1900 C. civil), nu este deci aplicabilrt

specie, aceastit prescriptie fijad o confirmare tacitit. Vezi tom. III al acesteilucriiri, p. 730.

www.dacoromanica.ro

16 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. IC. - VICII DE CONSIMT.

dupa altii dreptul comun hind aplicabil 0 contractului ma-trimonial 1).

Autorii recunosc Ing pgrtilor dreptul de a dovedi simu-latia ce rezultg din fraudg. Astfel, barbatul care a dat chi-tant ca a primit dota adusg de femee, poate WA dovedeasdia n'a primit-o in realitate sau ea a primit mai putin decgtse arata in contractul matrimonial 2)

In privinta mijloacelor prin care bgrbatul poate s facgaceast', dovadg, chestiunea este controversat; rigoarea prin-cipiilor voWe insg, ca do vada simulatiei s,' nu poat fi facutin specie, decAt prin contra-inscris, sau prin martori 0 pre-zumtii, in caz cand ar exista un inceput de proM scrisg.3).

CAt pentru eroarea in care ar fi cgzut -unul din sotiasupra averei celuilalt, ea nu este o cauzg, de anulare a con-tractului matrimonial, sotul indus in eroare avand numai oactiune in daune contra eelor ce au provocat-o, fie unul dinsoti, fie o tertie persoang 4).

Capacitatea pArtilor contractante. Contractulmatrimonial, ca once contract in genere, nu se poate formA,deat intre .persoane capabile (art. 948 C. civil).

In ceeace prive0e persoanele majore, capacitatea pentrua face o conventie matrimonian este amea cerufd pentruonce conventie in genere.

Minorii (art. 1231, 1161 C. civil).-- Minorul este,In principiu, incapabil de a contractl Prin exceptie s'a permisinsa minorului capabil de a se ellstori, de a face 0 o con-ventie matrimonian, ctici cine voe0k scopul, voe0k neapnat0 mijloacele:

(Qui veut la fin, veut la moyens.Pentru aceasta sg, cer ing doug conditii, 0 anume:1 Ca el s fie capabil de a se egsnorl, adecg, sg, fi

implinit varsta de 18 ani, pentru MO 0 15 ani pentruVPzi tom. VIII, partes I, p. 63, 64. Mai vezi tom. I al seestei luerliri,

No. 360, p. 265.Vezi tom. VIII, partea I, p. 64, 65 si p. 104, nota 1; p. 554, nota 1

oi p, 557. Vezi FA infra, No. 106.Vezi tom. VIII, partea I, p. 65, 66.Vezi tom. VIII, partea I. p. 66, 67.

www.dacoromanica.ro

CONVENT. MATRIM. ALE MINORILOR. ART. 1231. 17

fete (art. 127 C. civil), afar)," de cazul cfind el ar fi dobandito dispensa dela Rege (art. 128 C. civil), in care caz ar ficapabil;

20 El trebue sa fie asistat la facerea conventiei salematrimoniale de persoanele al earor consimtimant este necesarpentru validitatea casatoriei.. Acosta persoane sunt, dupa art.131 urm. C. civil; tatal, mama, ascendentii i tutorul ineazul art. 133 ultim, adaos prin legea din 19061).

Minorul capabil de a se casatorl i asistat de cei indrept, poate, zice art. 1231 C. civil, sa faca orice conventiirelative la contractul sal' matrimonial. El poate, deci, eaprimeasca singur liberalitatile ce i se fac cu aceast ocazie,numai ca asistenta ascendentilor sau tutorului sau, fr obser-varea conditiilor prescrise de art. 407 0 815 C. civil. Elpoate, prin contractul de ca'satoric, sa faca donatiuni de bunuriprezente i chiar viitoare intocmai ca un major (art. 936 C.civil), de0 este incapabil de a face o donatiune ordinal%(art. 806 C. civil). Femeea minced, care adopta regimul dotal,poate, ca asistenta celor in drept, sa stipuleze alienabilitateafondului dotal (art. 1252 C. civil), etc. Aceasta, nu este cleataplicarea maximei :

ellabilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialia sau ad ma-trimonii consequentias 2).

Exceptia statornicita de art. 1231 C. civil, referindu-senumai la libertatile ce unul din viitorii soti poate face celui-lalt, prin contractul matrimonial, se decide, in genere, deechestiunea este controversata, ca sotul minor nu poate, intimpul ceiscitoriei, sa faca o donatiune celuilalt so t (art. 937urm. C. civil) 3).

20. Nulitatea contractului matrimonial fAcut cu vio-Urea art. 1231 C. civil. Din art. 1161 ki 1231 C. civilrezulta ca conventia matrimonian facuta de un minor, inlipsa uneia macar din cele doua conditii mai sus expuse, nu

That priveste copiii naturali, vezi art. 141 C. civil modificat prin legeadin 15 Martie 1906.

Vezi tom. II al acestei lucriiri, No. 483, No. 527, No. 637; tom. III,No. 323, etc. Vezi i infra, No. 26.

2) Vezi tom. II al acestei lucriiri, No. 483, in fine.D. Alexandresco. Principiile Dreptultti Civil Boman, Vol. IV. 2www.dacoromanica.ro

18 COD. CIV. CARTEA M. TIT. IV. .NULITATE. ART. 1231.

este valid, sau in alte cuvinte este nut. Legea neexpliandu-seinsa asupra caracterului acestei nulitti, chestiunea este dincele mai controversate i ne gashn in fata a doua sistemeopuse: sistemul nulitatei absolute, imbratisat de jurisprudentafranceza si de o mare parte din doctrina, i acel al nulitateirelative, consacrat de Curtea noastr de casatie printr'o deciziedin 28 Noembrie 1914 1).

Noi am imbratisat sistemul nulitatei absolute2).Consecintele nulitatei absolute, pe care am admis-o fra

sovire, sunt urmatoarele1 Contractul matrimonial fiind, in specie inexistent,

sotii sunt casatoriti sub regimul legal care, dup cum stim,este acel al reparatiunei bunurilor 3);

20 Once parte interesat, poate propune oricand inexis-tenta contractului;

3 Contractul fiind inexistent nu poate fi confirmat niciin mod expres, nici in mod tacit. Nici celebrarea csatorieinu poate fi considerata ca o confirmare tacita, pentruca nupoate fi considerata ca executarea contractului matrimonial.Prescriptia statornicita de art. 1900 C. civil nu este, deasemenea, aplicabil in specie, aceast prescriptie fiind, dupacum stim, o confirmare tacita 4).

21. Alte categorii de incapabili (interziii, alienatii,surdomutii, orbii, etc.). Chestiunea de a se sti daca inter-zisul poate sau nu sa se clsatoreasch' intr'un interval lucideste, dupa cum stim, foarte controversata 5).

Daca admitem posibilitatea acestei castorii, trebue sa,recunoastem interzisului, fie brbat, fie femee, dreptul de aface o conventie matrimonial.

(11abilis ad nuptias, habilis ad pacta Izaptialia 6).

Vezi Jurisprud. romnd din 1915, No. 5, p. 67 urm., No. de ordine45 i Or. judiciar din 1915, No. 18 (eu observ. noastri1).

Vezi argumentele acestui sistem in tom. VIII, partea I al Coment.noastre, p. 80 urm. i In observ. noastrii mentionatli publicatii In Cr. judiciardin 1915, No: 18. Mai vezi tom. I al acestei luerliri, p. 388, nota 6.

Vezi supra, No. 11.Vezi tom. VIII, partes, I, p. 83 urm.Vezi tom. VIII. partea I, nota 2 dela p. 86, 87 i trimeterele flicute

acolo la volumele noastre anterioare.2) Vezi supra, p. 17.

www.dacoromanica.ro

CONV. MATRIM. ALE CELOR BUSE SUB CONS. JUDICIAL 19

Prin urmare, interzisul va fi reprezentat in conventiilesale matrimoniale de tutorul sal, ca si in celelalte acte alevietei sale civile. Tutorul nu va putea insd face liberalittiIn numele interzisului, celuilalt viitor sot, pentrucd el nu poatedispune de averea ce administreazd.

Aceeasi solutie este aplicabil si celor interzisi legal-mente (art. 13 si 16 C. penal), edrora li se recunoaste, ingenere, capacitatea de a se csdtorl.

Incdt priveste persoanele neinterzise, care se gdsese instare de dementd, ele putand s" se cdsltoreascd in intervalelelucide, pot, in aceste intervale sd-si facd si conventiile lormatrimoniale.

Tot astfel, surdomlitii 0 orbii, avnd in genere capaci-tatea de a se cdsaorl, de cdteori sunt in stare de a-si mani-fest vointa, se intelege eh" vor puteh face conventiile lormatrimoniale, fart nici o restrictie.

Falitii, nefiind loviti de nici o incapacitate, pot, dease-menea, face o conventie matrimoniald, fad a puteh insd prinea sit prejudicieze drepturile creditorilor lor.

Persoanele puse sub consiliu judiciar (art. 445,458 urm. C. civil). Persoanele puse sub consiliu judiciar,avAnd, duprt prtrerea tuturor, capacitatea de a se caskori,pot neapdrat s-si facd conventiile matriraoniale, MIA" asistentaconsiliului; de ateori aceste conventii nu euprind nicio in-strdinare, ei avitnd insd nevoe de asistenta consiliului lor, decgteori contractul matrimonial cuprinde o instrdinare, precumdonatiuni de bunuri prezente sau viitoare, etc. (art. 458 C. civil).

Fortinle i publicitatea contractului de cAsA-torie. Contraetul de csiltorie fiind un contract solemn,trebue, spre a avea flint)," legald sd fie fdcut in forma autenticd,sub pedeas de nulitate, iar in at priveste interesul tertiilor,el este supus publicittei.

Conventia matrimonial fiind un contract solemn, Curteade casatie a decis, cu drept cuvnt, cd ea nu poate fi doveditnici prin martori, nici prin jurdmant 1).

9 Vezi Bult. 1910, p. 383 0 Dreptul din 1910, No. 37 (cu observ. noastr).Vez i 0 alte decizii citate in tom. VIII, partea I-a. p. 93, nota 1. Mai vezitom. III al acestei lucrri, No. 390 bis.

www.dacoromanica.ro

20 COD. CIV. - CARTEA III.- TIT. IV. - FORME SOLEMNE.

24. Formele contractului de cAsAtorie (art. 1228 C.civil, 709, 710 Pr. civ.). In legile noastre anterioare,contractul matrimonial nu era un act solemn.

cTocmelele cAsKtore0i se fac i neinscris 1), insh Inaintea celputin a trei martori vrednici de credintv, zice art. 1616 din codalCalimach.

Aceeasi solutie era admisA si sub codul Caragea; cAciIn ambele legislatii, formalitatea transcrierei, introdusA prinRegul. organic, la 1832, era privitoare, ca i astzi numaila interesul tertiilor. De aceea, s'a 0 decis de nenum'rate oricA o conventie matrimonial incheiat sub legea veche poatefi doveditA astAzi 'Entre pr,ti prin martori, conform principiiloratunci in vigoare 2).

AstAzi contractul matrimonial, oricare ar fi regimuladoptai de soti, fiind un act solemn, trebue, sub pedeapsdde nulitate, sl fie fAcut prin act autentificat de tribunal saude judecAtorul de ocol in privinta foilor dotale care nu tameSuma de 3000 Iei (art. 718 Pr. civ.) i s6 fie trecute intr'unregistru special (art. 708 Pr. civ.).

Autentificarea poate fi fcutA de once tribunal din tarA,numai transcrierea urmind a fi fAcut/ la tribunalul domi-ciliului brbatului3).

Formele autenticitAtei sunt acelea ale legei pentru auten-tificarea actelor in genere.

Contractul de cAsAtorie fiind un contract solemn, formuleautenticitAtei Bunt prescrise de lege ad solemaitatent, pentrumnsi existenta contractului, de unde rezultA cA contractulredactat printr'un act sub semnAturA privatA, sau cAruia i-arlipsi o form/ oarecare, n'ar fi numai anulabil, ci inexistent 4).

') Cpr. L. 6, Cod, De datis promissione, etc., 6. 11.2) Vezi infra, No. 105, precum si tom. III al acestei lucrliri, No. 361

bis. Mai vezi tom. VII, p. 244, text si nota 4 si tom. VIII, partea I-a, p. 95,105, nota 2 si p. 651, nota 4. In unele legislatii striiine, contractul matri-monial este si astrizi un act nesolemn, de exemplu: In Rusia, In Englitera, etc.Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 94, ad notam.

Vazi -tom. VIII, parten I-a, p. 97, -text si nota 3. In cit priveste mo-tivele formalitlitei substantiale ale autenticittitei, vezi tom. VIII mentionat, p. 98.

4) In cat priveste consecintile care rezultli din Imprejurarea ca, lu specie,actul este inexitent, vezi tom. VIII mentionat, p. 100 urm. In east privestechestiunea de a se sti cum trebue facii contractul matrimonial, al steLinilorIn Romftnia FA al Romfinilor in strilinAtate; vezi tom. VIII, partea I-a, p. 101, 102.

www.dacoromanica.ro

PURLICIT. CONV. MATRIMON. ART. 708 TJRIlf. PR. CIV. 21

Puterea probatorie i executorie a contractuluimatrimonial. Credinta ce merita contractul matrimonialeste aceea a tuturor actelor autentice in genere. Inat prive0edeclaratiile f01 constatrile emanate dela Insui judecgtorulcare a instrumentat, ele fac credinta ergo omnes pina lainscrierea in falk3 (art. 1173 C. civil). In acest sens contiactulmatrimonial este opozabil tertiilor.

Contractul matrimonial, ca once act autentic in genere 1),nu dovedeOe insa sinceritatea deelaratiilor cuprinse in el cleatpang, la do vada contrara.

Partile vor putea deci sa combat clauzele conventiei matri-moniale ca frauduloaee sau simulate, neputand insg, in prin-cipiu, uz, de martori tii presuratii, cleat atunei and vor-avea un ineeput de proba scrisg.; numai tertii putind ad-ministra once dovezi, fiindca au fost in imposibilitate desali procura o proba scrisa despre simulatie. Vom aplica deci,in specie, principiile dreptului comun 2).

25 bls. Contractul matrimonial fiind un act autentic-este executor. Ca stare, el poate fi investit cu formula exe.-cutorie i adus la indeplinire (art. 1173 C. civil), de exempla:.de femee sau de motenitorii ei in contra barbatului sau-motenitorilor lui, pentru restituirea datei.

Publicitatea conventiilor matrimoniale (art. 61,.62 C. civil), 708-720 Pr. civ.). Conventiile matrimonialetrebue sa fie aduse la cunotinta tertiilor, pentruca ei ar fiexptwi la fraude din partea sotilor, dad, n'ar avea de unde-s le cunoasca. De aceea, legea reguleaza un regim de publi-citate care se compune din trei elemente:

1 Dupg, art. 61 i 62 C. civil, ofiterul strei civileinterpeleaza pe viitorii soti, precum i pe persoanele care-autorizg, cgsgtoria, daca sunt de fata, asupra existentei sauinexistentei unui contract matrimonial, mentionAnd in actulde celebrare al cgstoriei declaratia pgrtilor ki autoritatea care-a autentificat contractul matrimonial, dad asemenea contracte)dstg. S'a decis, cu drept cuvant, ea neobservarea acestei

Vezi torn. I al acestei lucritri, p. 72; tom. a al aceleiasi lucriiri,.No. 661; tom. III, No. 346, etc.

Vezi tom. II, No. 535 bis, etc.

www.dacoromanica.ro

22 COD. CIV. CARTEA III. TIT. IV. ART. 708 IIRM. PR. -CIV.

formalitti are ca sanctiune numai pedepsirea ofiterului stareicivile care nu s'a conformat legei, nu tns i lipsa de efecta actului dotal fat, de tertii1).

20 Toate conventiile matrimoniale sau contractele decstorie i foile dotale, chiar i cele care ar cuprinde numaio avere mobiliar (art. 711 Pr. civ.), vor fi trecute intr'unregistru special al tribunalului dela domiciliul brbatului (art.708, 710 Pr. ci v.), transcrierea fcut la alt tribunal deafacel al acestui domiciliu fiticand ca actul s nu fie opozabiltertiilor.2)

S'a decis, cu drept cuvAnt, ea' transcrierea contractuluide cAsatorie in registrul respectiv al tribun. domiciliului br-batului are de scop de a a, publicittei conventiile matri-moniale i de a le face opozabile tertiilor, fth ca aceastformalitate sa fie ceilit, pentru validitatea acelor conventiuniintre soti; aa c numai tertii, care au interes s cunoascAsituatia matrimoniala a sotilor cu care ar vol srt contractezo,pot s, invoace lipsa de transcriere 3).

S'a mai decis c transcrierea actelor dotale fiind cerutzide lege in vederea aprrei intereselor celor de al treilea,urnieazg, cA un imobil trecut inteun act dotal netranscris, nuare caracterul dotalittei fat, de tertii achizitori de buncredintg, ;i aceasta indiferent cui este imputabil lipsa detranscriere. i aceast decizie mai adaoga c pentru publici-

C. Galati. Dreptul din 1916, No. 21, p. 163, 164. Vezi si tom. I alacestei lucrri, p. 224 No. 297.

Este de observat c publicitatea foilor dotale erit prescrisli si de codulIpsilant. Iat, In adevrtr, ce glisim In acest cod:

Foile de zestre site se treacrt In condici, care condici sA se prizeascii pe lamilaistirile cele marl, In once eparhie se va face nunta, ca srt nu se Intiimplevreodinioarii prigoniri i jurlimanturi pentru itipunerea foilor de zestre (art. 1,capit. pentru zestre.

Transcrierea foilor dotale mai erit prevrtzutii de Regul. organic al Mol-dovei (anex. lit. T, 2) pentru acele mai mari de 1000 lei vechi, si de Regal.organic al Munteniei (art. 332 urrn.). S'a decis, in aceastrt din urmilcA transcrierea fiind substantiali si de egenta contractului, in ceeace privesteraporturile cu ter(iile persoane, nu poate fi inlocuitrt prin alr formalitate, inscop de a se deduce cunostinta acestora in ceeace priveste dotalitatea. Si aceastatranscriere se aplici la toate lucrurile mobile sau imobile, devenite dotale prinschimb, art. 339 din Regal. organic al Munteniei, vorbind in termeni generali,de mutarea lucrurilor de zestre. C. Bucuresti, Drep tul din 1920, No. 10, p. 112.

Cas. s. 1-a (26 Noembre 1914), Jurispr. rom. din 1915, No. 7, p. 98,No. de ordine 80; Cas. s. II-a (20 lanuar 1916), Cr. judicial. din 1916, No.32. p. 258; C. Bucurti i Trib. Brrilla, Cr. judieiar din 1916, No. 35 p. 284si No. 41, p. 333, etc. Vezi F}i tom. VIII, partea I-a, p. 107, 108.

www.dacoromanica.ro

') ('as. s. 1. No. 101, din 2 Iunie 1919, Jurisprud. roindnii din 1919,No. 21 i 22, p. 722, No. de ordine 673 si Tribuna jurididi din 1920, (cu observ.noastrli), precum 0 Cr. indiciar din 1920 No. 48, 49, p. 397 (rezumate). VeziIn acelas sens o AUX decizie tot a Curtii de casatie S. 1, No. 48 din 12 Martie1919, Cr. judiciar din 1919, No. 4, p, 43 (rezumate).

Vezi tom. VIII, partea 1, p. 110.Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 111. text si nota 2. Incitt privelte con-

ventiile matrimoniale ale comerciantilor. vezi tom. VIII mentionat, p. 112-115.Mai vezi art. 19-21 C, com.; art. 7 L. p. Inscrierea firmelor din 18 Martie1884, etc.

PUBLICIT. CONVENT. MATRIMONIALE I IMUTABIL. 1.0E. 23

tatea prescrisa de lege in interesul tertiilor, nu este suficientca transcrierea s fi fost cerut, ci trebue s fie si indeplinit,dci numai astfel tertii pot lu cunostint de existenta si denatura conventiilor matrimoniale1).

30 Dac dota constituit sotiei consist in imobile, con-tractul matrimonial va mai fi transcris la tribunalul situatieiimobilului (art. 711 2 Pr. civ.) Aceast transcriere, pre-vzut de dreptul comun, este preseris tot in privinta tertiilor.

Ambele transcrieri, att cea special conventiilor matri-moniale at i cea de clrept comun, fiind privitoare numaila interesul tertinor, contractul matrimonial nu va fi opozabilacestor din urm deat in urma efecturtrei lor; de unde re-zult c acest contract poate fi transcris i in urma celebrreicgsritoriei, numai autenticitatea lui trebuind s fie anterioar 2).

26 bis. Dad contractul matrimonial a fost fcut instrintate, brbatul este obligat, trei luni dup intoarcereasa in tarn, s transcrie acest contract in registrele tribun.dorniciliului su. Dad sunt i imobile, contractul va mai fitranscris in registrul tribun. situatiei acestor imobile (art. 720Pr. civil6).

aceasta transcriere fiind prescris tot ca un mijlocde publicitate fat de tertii, ea poate fi cerut de femee saude constituitorii dotei, in caz and n'o cere brbatul. Prinurmare, este nul i, ca atare, neopozabil creditorilor sotuluifalit inscriptia ipotecei legale luata pentru asigurarea uneicreante rezultand dinteo conventie matrimonial, fAcut instringate netranscris in tar, conf. art. 720 Pr. civ. 3).

27. Momentul and conventiile tnatrimoniale trebuesA fie fgcute i imutabilitatea lor. Conventiile matrimo-niale trebue s fie fcute inaintea celebrrei csrttoriei de

www.dacoromanica.ro

24 a CARTEA III.-TIT. IV. MOM. FACEREI CON V1 MATE.

catre ofiterul starei civile (art. 1228 C. civil). De benedictiareligioasa nu mai vorbim pentrucl stim ea, Cu tot textulart. 22 din Constit. v., ori art. 23 din Const. dela 1923,ea este facultativ'.1)

Conventiile matrimoniale nu intra, in vigoare cleat atunciand casatoria a fost celebrata, i numai din ziva celebrreiei (art. 1232 C. civil).

Ele nu mai .pot fi schimbate in urma celebrarei casa-tonel (art. 1236 C. civil), ci numai in intervalul de timp cese strecoard intre redactarea i celebrarea lor (art. 1229, 1230C. civil).

In fine ele nu pot fi supuse unui termen sau unei conditii'(art. 1232 C. civil 2).

27 bis. La Romani si in dreptul nostru anteriorconventiile matrimoniale puteau fi -facute nu numai inainte,dar si in urma celebrarei casatoriei, post nuptias 3).

Codul actual a admis solutia contrara (art. 1228 C. civil),conform dreptului obisnuelnic francez, ceeace este cu multpreferabil, pentruca, sistemul opus poate expune pe tertii lafraude. De aceea, eodul civil elvetian din 1907, dupa ce per-mite sotilor de a-si face contractul de easatorie in urma cele-brrei casatoriei, dispune ea arice contract incheiat in timpulca.'satoriei, nu poate aduce nicio atingere drepturilor ce tertiiaveau asupra bunurilor sotilor.

La noi ca si in Franta conventiile matrimoniale redactateIn urma celebrarei castoriei, sunt lovite de o nulitate absoluta.

Contractul matrimonial, facut in urma celebrarei casa-toriei fiind inexistent, nu poate fi confkmat niel In timpulasatoriei, nici in urma desfacerei ei, i aceasta niel In modexpres, nici in mod tacit.

Actul nul ea contract matrimonial, va exista, ca toateacestea, ca act autentic, i stipulatiile straine cuprinse in acestcontract nu vor fi lovite de nulitate, daca intrunesc condi-iile pentru validitatea lor. Astfel, o donatiune de bu-

Vezi tom. I al acestei luerilri, p. 212, textVezi infra, No. 29.L. 1, Pr. Dig. De pactis dotalibus, 23, 4 e

VIII, partea I-a, p. 127, nota 3. Cpr. art. 1609, 1614C. german ; art. 179 C. ciril elvetian din 1707. etc.C. spaniol; art. 1105 C. civil pm tughez din 1867; etc.

nota 1.

alte legi citate In tom.C. Calimach ; art. 1432Contra: art. 1320, 1321

www.dacoromanica.ro

3) Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 100, nota 2; p. 178, nota 1; p. 120,121, etc.

Op. cit., I, p. 148, 149, No. 111.Cpr. L. 17 1 i L. 68, Dig., De jure detium, 23. 3; art. 1088 (1.

fr.; art. 1247, partea finar C. austriac (dispozitie nereprodusi In codul Ca-limach), etc.

Vezi infra, No. 36.

INTRAREA iN VIGOARE A CONV. MATRIM.- ART. 1232. 25

nuri prezente facut, prin contractul de casatorie, de un tertiuunuia din soti sau de unul din soti celuilalt, va ramane valida.dad a fost acceptata de sotul donatar.

Tot astfel, o couventie matrimonial, nul ca act dotaleste valid ea creant ordinara, i bartratul poate, in bazaunui asemenea act, s fie obligat la restituirea dotei primitde el 1), pentruca nimeni nu se poate inavutii in dauna altuia:

Jure naturae cequum est, neminem cum alterius detrimentoet injuria fieri locupletiorem. (L. 206, Dig., De div. regulis juris-antiqui, 50, 17 i L. 141, Dig., De condictione indebiti, 12. 6, precume art. 549, in fine C. Calimach.

28. 1ntrarea in vigoare a conventiilor matrimonialecaducitatea lor (art. 1232 C. civil). Dupa cutumele din

Paris i cea din Or16ans, comunitatea incepea, in momentulbenedictiei nuptiale, iar dup alte entume, ea nu incepa decadin ziva sau dupil, un an i o zi dela dstorie.

cEt sont les marl& communs en tous biens, meubles et con-qu6ts-immeubles, du jour de leur bndiction nuptiale,, zicel Loyse12).

Astzi, conventiile matrimoniale intr in vigoare diamomentul celebrarei casatoriei (art. 1232 C. civil).

Dad castoria proiectat nu se celebreaza, conventiamatrimonial este neavenit :

Ca darea zestrei se intelege urmarea nuntei ; deci, neur-mandu-se nunta, zestreft toatA se Intoarce deplin, zice Andr. Donici(capit. 33, p. 24) 3).

Contractul matrimonial nu va deveni caduc cleat atuncidad va fi cert ca partile au renuntat la casatoria proiec-tat 4).

Soarta conventiilor matrimoniale putnd fi un timpoarecare in suspensie prin faptul c legea nu fixeaza, nici untermen in care casatoria urmeaza a fi celebratl, tertii cari aufacut liberalitati unuia din viitorii soti, sunt in drept a soml

www.dacoromanica.ro

26 C. cw. CARTEA III. TIT. 1-v.ART. 1232, 1229, 1230, 1236.

pe viitorii soti spre a-i obliga a se explica asupra inten-tiunei lor.

Dad, cAstoria a fost celebratg, ins mai in urm a fostanulat, contractul matrimonial va fi eo ipso desfiintat, afarde cazul unei csittorii putative, in care caz, el i$i va pstraefectul su in privinta copiilor $i a sotului de bun credint(art. 183, 184 (J. civil).

Termenul i conditia in conventiile matrimoniale(art. 1232 C. civil). -- Niciun regim matrimonial, fie el legalsau conventional, nu poate, duph art. 1232 C. civil, s fiesupus unui termen sau unei conditii. Nicio discutie nu maipoate s iba loc la noi, in aceast privint, art. 1232 dinC. civil fiind expres atat in privinta termenului cat $i aconditiei1).

Imutabilitatea conventiilor matrimoniale in timpulcAsAtoriei (art. 1229, 1230, 1236 C. civil) 2). Principiulimutabilittei sau neschimbrei conventiilor matrimoniale, con-trar dreptului roman $i dreptului nostru anterior, imprumutattot dela dreptul obi$nuelnic francez, este foarte intelept, cAciel ocrote$te nu numai interesul tertiilor chemati a con-tracta cu sotii, dar $i acel al femeei in contra actelorrisipire ale brbatului. Acest principiu nu este forrnulat lanoi in termeni expre$i, art. 1395 fr. fiind eliminat din codalnostru; el rezult ins din art. 1229, 1130, 1236 C. civil,710 $i 716 C. civil, care presupune imutabilitatea conven-tiilor matrimoniale in urma celebrrei cstoriei3).

Din acest principiu rezult c once clauz prin careprtile $i-ar fi rezervat dreptul de a modifica conventiile lormatrimoniale, in timpul cAsatoriei, ar fi nul $i de nul efect(art. 5 C. civil). Apoi, schimbrile aduse de soti conventiilorlor matrimoniale, in urma celebrrei cstoriei fiind inexistente,

In Franta chestiunea este controversatii cel putin in privinta conditieicazuale i mixte. In Elvetia se decide, deasemenea, e, contractul matrimonialpoate fi supus unui termen san unei conditii. Vezi V. Rossel et Menthe, Ma-nuel de droit civil suisse I, p. 261, No. III.

In eta priveste imutabilitatea conventiilor matrimoniale In dreptulinternational, vezi tom. VIII, parte-a I, p. 136-139.

Cpr. C. Galati, Dreptul din 1904, No. 60, P. 490. Contra: art. 1432C. german Qi alte legi striiine citate supr.

www.dacoromanica.ro

I) Se admite ns, in genere, a sotul donatar poste sil renunte prin testa-ment la bberalitlitile cnprinse in contractul matrimonial, penirucii testamentuln'are producA efectele sale decfit in urma desfacerei cstoriei, i pentruaKO nu Bunt legati prin conventia lor matrimonialk decal in timpul crisAtoriei.Chestiunea este ns controversatii. Vezi tom. VIII, parten I. p. 132, 133.

Vezi tom. VIII, partea I, p. 127, nota 1; p, 134; p.214, nota 1, etc.3) Vezi infrei, No. 117.

SCHIMBXRILE ADUSE CONVENT. MATRIMONIALE. 27

inexistenta lor poate fi propusa de toti acei interesati, i chiarde soti, fr ca ea sl poata fi acoperit prin executarea vo-luntara a actului derogator dela contractul matrimonial. Infine, sotii n'ar putea s renunte, in timpul casatoriei, la libe-ralitatile ce 0-ar fi facut unul altuia prin contractul matri-monial, niel la cele ce le-ar fi fcut tertii 1).

Dar daca sotii nu pot, in timpul castoriei, s,"-0 mo-dif ice conventiile lor matrimoniale, ei pot sa-0 interpretecontractul lor matrimonial, intrucat- aceste conventii interpre-tative nu cuprind o clauza noua. Ei pot sa faca conventiirelativ la modul de plan,' al dotei, fara a viola prin aceastaprincipiul imutabilittei conventiilor matrimoniale2). Sotii potdispune, cu, titlu oneros sau Cu titlu gratuit de bunurile cele-au fost druite prin contractui matrimonial, dac acestebunuri n'au fost declarate inalienabile. Ascendentul, care ainzestrat pe unul din soti pstrand dreptul de a cere ali-mente dela sotul inzestrat, dota poate fi micsorat, in timpulcash"toriei, in marginile datoriei alimentare. Principiul imuta-bilitatei conventiilor matrimoniale nu se aplica la clauzeledin contractul de cAsatorie, care nu sunt propriu zis conventiimatrimoniale, asemenea conventii putand fi revocate, in. timpulcasatoriei, prin consimtimantul prtilor.

In fine, constituirea dotei poate fi revocata dup cerereacreditorilor inzestratorului, de cateori ea a fost facuta in da,una0 in frauda drepturilor lor (art. 975 C. civil)3).

31. SchimbArile ce pot fi aduse conventiilor matri-moniale intre data contractului si aceea a celebrdreitoriei (art. 1229, 1230 C. civil, 716 Pr. civ.). Imuta-bilitatea conventiilor matrimoniale neincepand cleat in mo-mentul celebrarei clsatoriei, pana atunci partile Ii pastreazaindependenta lor, putand s le schimbe, indeplinind ins,formalitatile cerute pentru facerea lor.

Pentruca schimbarile aduse conventiilor matrimoniale,

www.dacoromanica.ro

28 r. CIV.- CT. III.- T. IV.- ART. 129, 1230, C. OM kg 716 PR. CIV.

-tnainte de celebrarea ceiscitoriei, sa fie valide fiztre pcirli,se cer doua conditii, si anume:

10 Ele trebue sa fie facute prin act autentic, ea siInsusi contractul ce se preface, pentrucg ele fac parte inte-granta din acest contract;

20 Schimbarile aduse contractului matrimonial trebuesa fie facute in prezenta si cu consimtimantul simultaneual partilor care au figurat in contract Dael partile sunt re--prezentate prin mandatari, mandatul va trebui, bine intelessa fie special si autentic. Mandatul va mai trebui sa cuprindasi termenii schimbarei ce urmeaza a se aduce contractuluiprimitiv.

Legea cere, prin derogare dela dreptul comun, ca, inspecie, consimtimantul tuturor partilor EA fie simultaneu, adeca,ca toate sa fie de dat prezente inaintea tribunalului si sa.consimta la schimbari in acelasi timp. Consimtimantele izolateiiind mai usor de obtinut, legiuitorul a crezut di schimbarilevor fi mai bine apreciate daca vor face obiectul unor dis-.cutii intre toate partile.

31 bls. Se naste ing intrebarea: care Bunt persoanelepe care trebue s le consideram ea parti in contractul ma-trimonial? Mai intai, aeestia sunt viitorii soti. Apoi, suntnecontestat parti inteun contract matrimonial toti acei, rudesau straini, care au facut o liberalitate ambilor soti san unuia-din ei, precum si acei care au asistat pe sotul minor si al-caror eonsimtimant este necesar pentru validitatea clsatoriei.Nu se considera insa ea prti rudele colaterale care ,au figuratIn contractul matrimonial honoris causa, sau ca martori, etc.

De cate ori conditiile mai sus expuse sunt indeplinite,schimbarile aduse eontractului matrimonial sunt valide. La.caz contrar, schimbarile sunt nule, sau mai bine zis inexistente.

32. Condifiile cerute pentru ca schimbArile sA fievalide fatA de tertii (art. 1230 C, civil, 716 ultim Pr.,civ.). Pentru ca schimbarile aduse conventiilor matrimo-niale, conform regulelor mai sus expuse, s, fie opozabile-terliilor, trebue sa fie trecute in josul contractului de &lg.-torie pe ambele exemplare, i chiar in registrul in care con-

www.dacoromanica.ro

3) Vezi tom. VIII, partea I, p. 147, 148.2) Vezi Ernst Barre, Bargerliches Gesetxbuch und Cade civil, 137, p.

205. (Ellevertrtige).0 an-it legislatie care nu pomeneste de regimul dotal este cea suedezit.

Codul suedez nu vorbeste, in adevitr, cleat de regimul comunitiitei (Giftordtt).Vezi tom. VIII, partea I, p. 161, nota 3.

Dupli codal civil rusesc (art. 109 si 116), sotia are deplinli dispozitie aaverei sale, putind sit vAnclii, s eumpere, etc., regula fiind aceea a separatiunei

bunuri intre soti.Ca toate acestea, vechile asezAminte ale legilor romanesti, aplicabile in

Basarabia, prevrtd c, Intrucit fructele dotei apartin sotului, urmeazi de aciea si greutritile casei trebue s cadit asupra lui, ceaace ar insemnit c sotul areuzufructul averei sotiei i deei, i actiunile referitoare la acel uzufruct. Ces.Cr. judiciar din 1920, No. 53, 54, p. 486 (rezumate).

REGINOL DOTAL. CONSIDERATII GENERALE. 29

tractul matrimonial este transcris. Apoi, ele trebue Ed fietranscrise (art. 716 Pr. civ.). Tribunalul competent pentruautentificarea schimbrilor este acel care a autentificat con-tractul primitiv.

Prin tertii trebue sa, intelegem ad l pe toti acei care, in timpulcasatoriei, au putut contract, cu ambii soti sau cu unul din ei1).

Sanctiunea acestei dispozitii este, pe deoparte, neopoza-bilitatea acestor schimbAri tertiilor, iar pe de alta, judecatorul.care a instrumentat i grefierul, sunt supu0 actiunei recursoriicivile pentru daune, deosebit de alte pedepse (disciplinare),daca va fi un asemenea caz -(art. 1230 2 C. civil). ActiuneaIn daune va pute, fi exercitata de tertii i in contra sotilor,daca ei s'au folosit de greseala judecatorului spre a le ascundeschimbarea adusa conventiilor lor matrimoniale.

33. Regimul dotal (consideratii generale). Re-gimul dotal este traditional in tara noastra, caci toate legilenoastre anterioare vorbesc de el.

El ne vine dela Romani, unde un fragment din Digestezice ca, fara dota, barbatul nici nu s'ar fi casatorit:

(Cum indotatam uxorem ducturus non fuerit* . L. 25 1.Dig., Ouce in fraudem ereditorum, 42. 8).

Codul neerlandez i cel german nu reglementeaza regimultotal. Aceasta n'ar impiedich insa pe sotii germani de aprimi o dota dela parintii lor sau dela o persoana straina 2).Dota n'ar fi insa inalienabil, prin aplicarea art. 137, careprevede :

gFacultatea de a dispune de un drept alienabil, nu poate fidesfiinOt nici restransti printr'un act juridic.

www.dacoromanica.ro

1) Acolas, Manuel de droit civil, III, q. 14.Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 163.Demolombe, Revue bibliographique, II, p. 49. Mai vezi Glasson, Ehl-

ments du droit franpais, 1. 68, p. 217 urm. (ed. a 2-a), etc.Vezi In privinta foloaselor i inconvenientelor regimului dotal, Colin

et Capitant, III, p. 260-263.

30 COD. CIV. CARTEA III. TIT. IV. REGIMUL DOTAL.

In cele patru prime proieete ale codului civil, prezentatede Cambac4rs i Jaquemineau, nu se faceh niei o mentiunedespre regimul dotal. El n'a fost admis decat dupa multediscutii, in urma interventiei tribunalelor din sudul Frantei,unde regimul dotal, .moOenit dela Romani, er, in floare.Codul francez admitand regimul dotal, a mentinut insa regi-mul comunitatei ca regim legal.

33 bis. Regimul dotal, pe care redactorii codului francezvoiqu inlature, i care n'a fost admis deck in urma inter-ventiei viguroase a tribunalelor din provinciile de dreptprecum este, de exemplu, aceea a tribun. din Montpellier,este viu criticat de unii autori, pentrucl ar aduce o piedielcreditului public, prin faptul ca seoate imobilele femeei dincomert pentru tot timpul casatoriei, i supune imobilelebarbatului ipotecei legale a femeei.

4Regimul dotal este roman zice un autor; or cine zice Roma,ziee geniul al rilu al istoriei al lumei 1).

Aceste critici sunt insa, dupa prerea noastra, exagerate;eaci acest regim este acel care ofera femeei cele mai multegarantii pentru pstrarea avutului sau 2).

CONSTITITIREA DOTEI. PRINCIPII GENERALE. 31

34. Ce este dota si care bunuri sunt dotale (art.1233, 1234 C. civil. Art. 1233 din codul civil zicedota este averea ce se aduce barbatului, din partea sauin numele femeei, spre ajuta sit sustie sarcinile casatoriei> .Aceasta definitie este imprumutata dela Pothier (Pandectes),liv. 23, tit,. 3).

Dos definiri potest : contractus quo mulier, aliusve pro eaviro, ad sustinenda matrimonzi onera, aliquid dal aut promittitv.

Bgrbatul trebuind sg sufere toate sarcinile egsg.toriei, ferneeatrebue s.i aducg o cloth', pentru al pune In stare de a le puteasuferiy, zice Domat 1).

clbi dos esse ckbet, ubi onera matrimonii sunt. (L. b6 1,Dig., De jure dotium, 23. 3).

Sub nume de zestre se intelege averea aceea, pe care femeeasau alteineva pentru dgnsa2), o a ori de bung voe, sau Indatoritfiind de cgtre legi, ca s'o dea bgrbatului, spre Intimpinarea, insgrei-ngrilor cgsgtoresti, zice art. 1622 din codul Calimach (1218 C.au striae).

Codul Caragea defineste dota:4Averea femeei ce, la cgsgtorie, dg bgrbatului ei cu tocmealg

ea ea sg fie stapttna zestrei totdeauna, iar el sg-i ja venitul tot-deauna (art. 9, partea III, capit. 16).

Aceasta definitie, desi necomplecta, totusi este intru atvamai exacta dech aceea pe care o da a-tat codul Calimach,cat i codul actual, pentruca nu insasi dota are menirea de,a ajuta pe barbat, ci numai venitul ei. De aceea Domat zicea:

La dot est le bien que la femme apporte au mari, pour enjouir, et l'avoir toujours en sa puissance, pendant le mariage 3).

Pentruca sit existe dota, in sensul adevrat al cuvantuluitrebue deci ca femeea sa fi transferat barbatului proprietateasau macar folosinta bunurilor sale.

Sub regimul dotal numai acele bunuri sunt dotale pecare le declara in termeni expresi, contractul matrimonialsau legea (art. 1234 C. civil); caci celelalte bunuri sunt

Lois civiles dans leur ordre naturel, II, p. 232, No. 2 (ed. Carr).-Pro mtdiere sau nomine mulieris. Alio pro ea offerente dotem,

ipsa eam pro se videtur offere. (Femee,a se consideri c oferk ea Iraqi dota,atunei and un altul o deed pentru ea). (L. 9, in fine, Cod. De pactis conventis,etc., 5, 14).

Domat, op. cit., II, p. 238, No. 1.

www.dacoromanica.ro

32 COD. CIV.- CARTEA [II. - TIT. IV. - CONS'TIT. DOTEL

parafernale (art. 1283 C. civil). Pentru aceasta, nu se cerinsa cuvinte sacramentale :

c Qualiaeumque sufficere verba censemusD . (L. (J, in medio, Cod,.De dolis promissione et nuda pollieitatione, 5. 11).

34 bis. Regimul dotal poate deci sa existe fara dota,O. aceasta se va intampla de cate ori toate bunurile femedau fost declarate parafernale, sau cand nici un bun n'a fostobiectul unei constituiri de dotl Acest regim se confunda.atunci cu separatia de bunuri 1).

Parafernalitatea este deci regula generala, dela care nuse poate derogl cleat printeo constituire de dota expresa sautacita in cazul art. 1234 2 C. civil. In lipsa de o consti,-tuire de dotg, toate bunurile femeei sunt deci parafernale,dee soti ar fi adoptat regimul dotal ii de fapt, situatia lorjuridica este aceeai ca i cum ei ar fi adoptat separarea debunuri.

La caz de indoial asupra punctului de a se 01 daca unbun este dotal sau parafernal, chestiunea va fi decisa in fa-vogrea parafernalitatei, din cauza cg, proprietatile private suntprin natura lor, alienabile i ca", inalienabilitatea nu poate fiadmisa, cleat atunci cand cauza care o produce este demons-trata cu certitudine.

De asemenea, regimul dotal poate sa existe fara, bunuriparafernale, pentrucg, nimic nu impiedica pe femee, de a-iconstitui dota toate bunurile sale (art. 1135 C. civil).

34 ter. Se poate lush' intamplA ca femeea sg. aibabunuri dotale, cu toate ca ea n'a facut nicio declaratie dedotalitate. Acest caz exceptional de constituire de dota tacita'este prevazut de art. 1234 2 C. civil. Dupa acest text, cutotul exceptional, tot ce s' a dat femeei prim contractul eide ca'satorie, fie de un tertiu, fie chiar de viitorul ei beirbat,este dotal in lipsa de stipulatie contrara. Bunurile astfel daruitesunt de drept dotale, farl ca sa fie nevoe de o declaratieexpresa.

Prin nsui faptul ca," se face o donatiune unei femei,') Vezi tom. VIII, partea I, p. 168, 169, e p. 616, 617. Mai vezi et

infra, No. 113. Cpr. Colin et Capitant, III, p. 268, 269; C. Montpellier, Sirey,1912. 2. 303; D. P. 1914. 2. 103, etc.

www.dacoromanica.ro

Vezi tom. III al acestei lucrtiri, No. 376 si trimeterile fticute acolo.Mai vezi, In cAt priveste prezumptia mucianti, tom II al acestei lucrliri. No.712 bis, nota referitoare la Cauliunea mucianci. Inct priveste prezumptia mu-citing in materie comereial, vezi infret, No. 101 si tom. III at acesteiNo. 376.

D. Alexandresco. Princlpiilo Dreptultti Civil Rennin. Vol. IV. 3

REGIMUL DOTAL. PREZITMPTIA MIJCIANX. 33

care a adoptat regimul dotal, druitorii sunt presupusi a fiinteles ca bunurile druite s serveasca brbatului la susti-nerea sarcinei castoriei.

In ct priveste big bunurile druite femeei de tertiiprintr'un alt act dect contractul matrimonial, chiar inziva celebrarei casatoriei, ele nu vor putea fi declarate dotalecleat in virtutea unei constituiri de dota, emanata dela inssisotia.

Din imprejurarea c, afara de bunurile &mite femeei princontractul de castorie, nu exista bunuri dotale decat acelecare au fost declarate ca atare prin conventia matrimonial,rezulta ea toatz bunurile ce femeea ar putea s dobandeasca intitnpul casatoriei, prin exercitiul unei profesiuni sau industrii,nu sunt dotale : cad daca', talentul sau industria femeei potfi considerate ca un capital, acest capital nu poate fi dotaldeck in baza unei stipulatiuni exprese si, in lipsa unei ase-menea stipulatii, produsul muncei femeei nu poate s apartiebarbatului. Cu toate acestea, parerea contrarie se sustine deTroplong, sub cuvnt c femeea este datoare s aducl incasa fructul muncei i al industriei sale, ca sa inavuteascape barbatul ei:

((Sous le regime cl9tal, la femme travaille pour son marl ziceacest autor.

34 quater, Prezumptia mucianl Plecand dela a-eeasta idee, gresita, Troplong ajunge la concluzia,

dupa noi i dupa majoritarea autorilor, ca, sub reginauldotal, tot ce dobndeste femeea in timpul casatoriei, estepresqpus a fi dobAndit Cu banii brbatului, daca nu dove-deste sorgintea achizitiilor ei. Cu chipul acesta se reinviazaprezumptia lui Quintus Mucius Scevola din dreptul roman,pare er admisa atat In dreptul nostru anterior at si invechiul drept francez, care astzi este ins inadmisibila, codulCalimachi si Caragea fiind abrogate in aceasta privinta (art.1912 C. civil). 1)

www.dacoromanica.ro

34 COD. CIV.- CARTEA III.- TIT. IV.- CAP. II.- CONST. DOTEI.

Constituirea dotei (principii generale). Cons-tituirea dotei poate A' emane atat dela insisi sotii, fie barbatulsau femeea 1), at si dela o a treia persoana, ruda, sau straing.De cele mai multe ori, constituirea dotei emana, dela parintiisotilor.

Oricine ar fi constituitorul ei, constituirea dotei este unact solemn. Constituirea dotei nu poate niciodat fi privitca o obligatie civil, nici chiar in privinta parintilor sotilor.$tim, in adevr, ca pentru acesti din urm ea este executareaunei obligatii naturale; ceeace insert neaz/ c copiii nu maiau astazi o actiune spre a constrange pe pa'xintii lor a leda o dota 2).

Ea fiind o liberalitate, este, in genere, carmuita, in pri-Tinta fondului, de principiile relative la donatiuni, adica cuprivire la capacitate, raport, reductiune, etc.

Prin exceptie dela dreptul comun, in materie de libera-lit'ti, ea atrage pentru constituitor obligatia de garantie catresoti (art. 1240 C. civil) si face sa curga, dobanda din zivacelebrrei cstoriei, chiar dacb', s'ar fi prevazut un termenpentru plata, in caz cand nu s'a stipulat contrariul (art. 1241C. civil). Fat/ cu brbatul, ea se considera ca un act ca titluoneros, In privinta exercitiului actiunei pauliene (art. 975C. civil).

In fine, stim ca. dota data,' constituita, nu poate fi nicimrit, nici micsorata, nici modificata in timpul cas/toriei(art. 1236 C. civil).

Natura juridica a constituirei dotei, in privintaconstituitorului ei. Constituirea dotei fiind un contract,trebue s aibe de obiect un lucru cert i determinat (art.964 C. civil).

Alt data dota putea fi fixat de un tertiu (arbitrioboni Aceeasi solutie s'ar putel admite i astazi, sub

Dota ce-si constitue nsi femeea nu este supusli la nicio taxii de hire-gistrare, neexisand lu spetg nicio striimutare de proprietate. Vezi tom. VIII,partea T-a, p. 10, ad notam si p. 177, nota 1. Tot acolo se aratil. taxele la careeste supusli dota constituitA de rude sau strini, precum i modul de platil alacestor taxe. Vezi tns pentru aceste taxe L. din 1920 (M. O. No. 64).

Vezi tom. VIII mentionat, p. 160, text EA nota 1; p. 178; p. 184, 186;p. 223, etc.

www.dacoromanica.ro

4) In at prive5te chestiunea de a se atl ce se restitue atunci and dotaare de obiect o renta sau un uzufruct, vezi tom. VIII, partea I-a, p. 181,nota 1. S'a decis c, In caz de a se fi constituit femeei doti nuda proprietatea unui lucru, uzufructul, care va reveni femeei la moartea uzufructuarului, vafi dotal Trib. Nancy, Justifia din 1916, No. 7, p, 212. Cpr. Planiol, III, 1501.

Vezi aupni. p. 26, No. 29.3) Vezi tom. I al acestei lucran, p. 239.

Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 184 i 239 urm.; tom. IV. partea II,p. 694; tom. IV, partea I-a, p. 613 urm. Mai vezi tom. II, a1 acestei lucran,No. 341 i 606, precum i infret, p. bl. No. 54, etc.

NATURA JURIDICX A CONSTITUIREI 35

conditie lug ca tertiul s'o fixeze printr'un act autentic,inainte de celebrarea castoriei.

Toate bunurile, mobile sau imobile pot fi constituitedota. Astfel se poate constitui dota o succesiune sau numaio parte indivizg dintr'o succesiune; o creanta, o renta, o pen-siune, uzufructul unui lucru 1), sau numai nuda lui proprietate,un drept eventual, etc. Ea poate fi constituitg e sub alter-nativa. *tim tug ca ea nu poate fi constituita nici sub termen,nici sub conditie (art. 1232 C. civil) 2).

Daca dota a fost constituita sub alternativd, de exemplu:suma de 50000 de lei sau cutare casa sau cutare mosie,constituitorul ei se poate libera platind numai unul din lucru-rile prevzute in contractul dotal. El nu poate trig sili pecopilul inzestrat a primi o parte dintr'un lucru si o partedin celalalt lucru (art. 1028 C. civil), dupg cum nici fuzes-tratul nu poate sa ceara o parte din ambele lucruri, (Ina elare dreptul de alegere. Constituirea dotei, ori dela cine aremana, este o pura liberalitate, un act voluntar i neobligator:

cIsTe dote qui ne veut, zicea vechiul drept francez 3).cDonari videtur, quod nullo jure cogente coneeditur. (Se nu-

me0e donaOune ceeace emana dela liberalitatea daruitorului, faranicio obligatie). (L. 82, Dig., De div. regulis juris antiqui, 50. 17).

Aceste donatiuni nu sunt revocabile pentru ingratitudine(art. 835 C. civil), ci numai pentru survenire de copii, decateori emana dela alte persoane cleat ascendentii sotilor(art. 836 C. civil).

Fata de comostenitorii femeei tnzestrate (fratii e surorileei), dota fiind o liberalitate, este supusa atat raportului real,cat i raportul fictiv statornicit de art. 849 C. civil. Ea estesupusa i reductiunei, de cateori intrece parteaspre a se restabill egalitatea dintre copii 4).

www.dacoromanica.ro

36 COD CIV. CARTEA III. TIT. IV. CAP. II. ART. 1235.

Constituirea dotei fiind fhcuth in vederea chshtoriei (sinv,ptiae sequerentur), de aci rezult c dach chshtoria n'aavut loe sau a fost anulat, sotul care a primit dota va trebuls'o restitue impreunh cu fructele ce lucrul ar fi putut shproduch, fra a puteh invoca art. 1273 C. civil.

Celebrarea ca'storiei, oricand ar avea loe, aduce inshexigibilitatea dotei promise. Nici un termen nefiind fixat pen-tru aceasta celebrare, conditia nu se va considera ca neinde-plinit cleat atunci and este cert ch ea nu se va indeplini 1).

Dota fiind constituith in vederea cashtoriei, este menitha rhmhne in mainile brbatului cht timp va tine chshtoria,0 ea nu va fi restituith cleat in cazurile comune determi-nate de art. 1271 C. civil; 0 inch 0 atunci nici o actiuneIn restituire nu poate ova loe, dach la desfacerea chgtoriei,dota se ghse0e in patrimonial femeei. Nu s'ar putea deciconveni ch dota va fi restituit Inaintea desfacerii casiltoriei.

cDotis causa perpetua est, et cum voto ejus qui dat, ita con-trahitur, ut semper apud maritum sit. (Titlul dotei este un titluperpetrau, pentrucg contractul ce intervine In aceastg materie, dacgse consultg dorinta acelui care a dat-o, are de scop ca ea sg rg-mftrag deapururea In mainile bgrbatului). (L. 1, Dig., De jure do-tium, '23. 3).

37. Bunurile ce pot fi constituite dotd (art. 1235C. civil). In codul Calimach, dota nu putea sh rezultecleat dintr'o alchtuire sau tocmealh chshtorease, cel putin ver-bald dach nu scrish (art. 1616, 1622 C. Calimach), sivescripta fuerit, sive non, dup cum se exprimh L. 6, Cod.De dais promissione, 5. 11). In lipsa unei conventii dotale,averea femeei era parafernala sau exoprich (art. 165 C. Ca-limach).

(Toat averea miscgtoare eau nemisctoare, emit are muerea,afarei din xestrea ei, exopricg se zice. (C. Caragea, art. 44, parteaIII, capit. 16).

In dreptul actual nu poate, deasemenea, sh existe dotfra o constituire dotal, cad altfel bunurile femeei ar fi pa-rafernale (art. 1283 urm. C. civil).

Duph art. 1235 C. civil, femeea poate sh-0 constituiasch"1) Vezi supra, p. 26.

www.dacoromanica.ro

BIINITRILE CE POT FI CONSTITIIITE DOTI. ART. 1235. 37

(la toate bunurile ei prezente i viitoare, sau numai bunu-rile prezente ori viitoare; sau, in fine, unul ori mai multeobiecte determinate in mod individual, de exemplu: catare.casa, cutare, mosie.

Prin bunuri prezente, se inteleg toate bunurile ce apar--tineau femeei inainte de cAsAtorie; lar prin bunuri viitoare,cele dobAndite de ea cu titlu gratuit in timpul eAsAtoriei, nuins", si cele dobAndite n urma desfacerg ei 1); niel cele do-bAndite chiar in timpul cAsltoriei cu titlu oneros sau din

gNeque enim dos sine matrimonio esse potest (cci nu politesil existe dot frit cstorie). (L. 3, Dig., de jure dotium, 23. 3).produsul muncii sale 3). Bunurile viitoare sunt deci acele do-bAndite prin donatiune, succesiune de intestat sau testamen-tara i chiar printr'un cAstig la loterie, realizat in timpul cA-sAtoriei.

De eAteori femeea si-a constituit dotA, in mod general,toatA averea sau toate bunurile ei, aceastA constituirea nu cu-prinde averea viitoare, pentrucA nu este probabil ca prin eu-vintele toat averea sau bate bunurile sale, ca s5. fie in-teles si pe cele ce nu le are inch' actualmente qi pe care nuse stie daca le va aveA sau nu vreodatA. Femeea s'a gAnditprobabil numai la bunurile ei prezente, nu lug si la celeviito are.

Quia processus tempus serrzper intelligeretur, si aliud copre-hensum non esset (Pentruc aceste cuvinte se ref erit la timpulprezent, daca nu este altceva. adaos). (L. 7, in medio, Dig., De artro,argento; etc., 34. 2).

Cat pentru bunurile dobandite lu intervalul de timp strecurat intrecontractul matrimonial de celebrarea casatoriei, ele se considera ca bunuri pre-zente si, ca atare, nu sunt dotale, daca cunstituirea de dot's.' nu are de obiectcleat bunurile viitoare. Vezi tom. VIII, partea 1-a, p. 192, 193.

S'a decis, cu drept cuvant, c atunci cand intr'un act dotal sotia in-zestrata pune dauza c etot ce ea va dobandi in viitor prin dar, succesiune,legat, etc. va fi dotal, nu intra in aceasta chinz i bunurile dobandite cu titluoneros, (lea nu exista o anurne clauza in acmes; privinta. Cas. I, 2 Martie1920. Cr. jutliciar, din 1920; No. 67, 68, p. 536.

Trib. Ilfov, Dreptul din 1916, No. 43, p. 331. Vezi si tom. VIII, pra-tes. 1-a, p. 193, nota 3 i p. 196. Dar clack' autorii aunt de acord in privintabeneficiilor produse de fernee prn munca, comertnl sau industria so, de ekeori ea vi-a constituit dota numai btu-ruffle sale prezentc, chestiunea erne con-troversata de cateori exista o constituire de dota universalii, adic a bunurilorprezente cat si a celor viitoare. Vezi tom. VIII, parten 1-a, p. 196, text i note.

www.dacoromanica.ro

38 COD. ('IV. CARTEA III. TIT. IV. CAP. II. ART. 1236.

La caz de indoial, averea femeei nu va fi dotala, ciparafernal, conform dreptului comun 1).

Judecatorii fondului interpreta in mod suveran intentiapartilor, dupa imprejurarile fiecarei clauze, Curtea de casatieavand trig caderea de a determin caracterul legal al con-ventiilor matrimoniale vi de a calific, clauzele lor 2).

38. lmutabilitatea conventiilor matrimoniale in pri-vinta constituirei dotei (art. 1236 C. civil). tim ea,contrar dreptului roman vi dreptului nostru anterior, sotii numai pot astazi sa-vi modifice conventiile lor macrimoniale inurma celebrrei castoriei. Prin aplicarea acestui principiu,art. 1236 din codul civil dispune c dota nu poate fi niciconstituita, nici marita sau micvorata in timpul castoriei,bine inteles prin conventia sotilor, caci mrtrirea ei ar puteasa rezulte din efectul natural al unei alte cauze, de exemplu,din aluviune, accesiune, etc.

fie rude sau streini, ar putea, in timpul casato-riei, sa faca donatiuni femeei, tnsd ei n'ar putea stipulabunurile daruite vor fi dotale daca femeea nu vi-a constituitdota cleat bunurile sale prezente.

Tertii ar putea, de asemenea, s." faca femeei, in timpulcastoriei, o donatiune cu titlu de parafernalitate,. i bunuriledaruite vor fi, in asemenea caz, parafernale, ca toate ca femeeavi-ar fi constituit dota toate bunurile ei viitoare.

38 bis. Ce trebue sa decidem in privinta constructiilorridicate in timpul casatoriei pe fondul dotal? Aceste cons-tructii sunt ele dotale? Chestiunea este controversata, insilparerea cea mai juridica este, de buna seama, aceea careadmite dotalitatea acestor constructii, chiar atunci (And aufost facute cu banii parafernali ai femeei sau cu banii bar-batului. Aceast," solutie nu este decat un efect al accesiunei :

Omne quod solo aylificatur, solo cedit (Instit., De divi-stone rerum et quqlitate, II, 1, 29, ab initio). (Once construqieurmeaza solul 3).

I) Vezi supra, p. 12 si 32, precum i infre 1, No. 113.Vezi supra, p. 13.Ve,zi tom. I al acestei lucrrtri, p. 417, No. 670. Mai vezi tom. VIII.

partea I-a, p. 200, text si iota 3; p. 306, ad ttotam, 6; p. 675, ad notatn, etc.Contra: Cas. Palermo, Sirey, 92. 4. 33.

www.dacoromanica.ro

IMIITAB. CONV. MATRIM. IN PR1VINTA DOTEI.-- ART. 1236. 39

Femeea va trebui 1114 in acest din urm caz, s des-prtgubeasul pe barbat, de cheltuelile fAcute cu ocazia acestorconstructii, pentruc altfel ea s'ar inavut in detrimental lui,ceeace echitatea nu permite.

aCheltuelile ce le va face barbatul pentru adAogirea acare-turilor zestrei i pentru Intocmirea lor, i pentru dezbatereanu le peigubefte, zice codul lui Andr, Donici (capit. 33 18).

Brbatul va fi deci despgubit conform principiilor ge-nerale, de toate cheltuelile &cute in privinta impenselornecesare, iar in privinta celor utile numai in marginea plus-valutei adus fondului.

CAt pentru simplele infrumusetari sau cheltuelile volup-tuoare, brbatul nu va ave A drept, in principiu, la nici odespAgubire, el putnd numai s le ridice, dad, aceasta sepoate face frg. stricdciune (argum. din art. 539 C. civil), sidac femeea nu prefer sg, le pstreze, pltindu-le brbatului1).

38 ter. B,'rbatul nu poate ins, dup prerea noastrg,nici intr'un caz s retie fondul dotal Ong, la plata sumelorce i se datoresc, pentrua nici un text de lege nu consacr.In specie, dreptul de retentie. Chestia, este insg, controversatg,1),38 quater. Principiul imutabilittei conventiilor matri-moniale, care se opune la mgrirea sau micsorarea dotei intimpul castoriei, se opune si la transferarea calittei de do-talitate dula un lucru la altul, afar de cazul egad aceasttransferare s'ar face ca o executare a contractului matrimonial.Legea face mai multe aplicgri ale acestui principiu. Primaaplicare o ggsim in art. 1247 1, in privinta imobilelordobandite cu bani dotali.

39. 1. 1mobilele dobfindite cu bani dotali (art. 1247, 1, C. civil). La Romani, lucrurile cumprate ca bani.dotali erau, in genere dotale:

Res que ex pecunia dotali comparatae sunt, dotales esse vi-dentur. (Lucrurile cumpArate cu bani dotali suJ dotale). L. 54,Dig., De jure dotium, 23. 3).

I) Vezi tom. VIM partea I-a, p. 201 i p. 575. Vezi i infra, No. 108,No. 182, in fine.

2) Vezi tom. VIII, partea I-a, p. 201, 202, text i nota 1 ti p. 676. Maivezi infra, No. 108 No. 182. in fine.

www.dacoromanica.ro

40 COD. CIV.- CARTEA TIT. IV.- CAP. IL- ART. 1247 1.

Aceeasi solutie er admisg i in pravila lui Matei Ba-sarab

((Cate lucruri se vor cumpara de In zeastrele muiarei, aceleain zeastrele ei sunt, zice aceastrt pravila (glava 265).

In vremea easatoriei este iertat, daca va fi vederat spre fo-losul femeei, sa se prefaca, cu Invoirea ei, zestrea din lucran i Inbani si din bani in lucruri san mosii, la care mosia sau lucrul seface de zestrel, zice art. 1643 din codal Calimach1).

39 bis. Inlocuirea imobilului dotal cu un alt imobil,care devena si el, la rgndul lui, dotal, si care era, admisiisi in codul Caragea (art. 33, partea III, capit. 16) se numiantipricon2).

39 ter. Astgzi, dota neputnd fi transformat6 in timpulcgsgtoriei, imobilul dobAndit in acest timp sau inainte de ce-lebrarea ei, nu devine dotal, chiar dacg s'a declarat In actulde achizitie a el a fost cumpgrat cu bani dotali, decatatunci and s'a stipulat in actul dotal asemenea intrebuintarea banilor dotali; altfel el este parafernal, i aceasta chiar incaz and femeea si-ar fi constituit dotg toate bunurile saleprezente sau viitoare. Chestiunea este Insa controversat6 3).

S'a decis, in consecintg, a de ateori intrebuintareabanihr dotali in cumpgrarea unui imobil este filcutg in con-formitatea actului dotal, care prevede ca banii dotali sg fieintrebuintati pentru cumpgrare de imobile, imobilul devinedotal pentru acea sumg; si din moment ce nici art. 1247C. civil, niei vreun alt text de lege nu cere ca in actul deachizitie sil se mentioneze in termeni expresi c imohilul afost cumpgrat Cu bani dotali, pentru ca acest imobil s deviedotal este suficient ca, din once alte acte si imprejurgri, silse constate cil imobilul a fost cumpgrat ca bani dotali si ao asemenea intrebuintare a banilor sil fie prevgzutl in con-tractul matrimonial, iar interesul tertiilor de a cunoaste daaimobilul cumprat de femee a devenit dotal, este garantat

') Vezi i codal lui Andr. Donici, cara. 33, 13.Vezi asupra antipriconului, tom. IV, partea I, p. 785. nota 3 o tom.

VIII, parten I, p. 204, nota 2. Institutia antipriconului i aya fiintil si in codultCalimach. Vezi tom. VIII, parten I, loco supr cit.

Vezi tom. VIII. parten 1-a, p. 205, text si nota 4.

www.dacoromanica.ro

IMOBILELE DOBINDITE CU BANI DOTAL'. - ART. 1247 1. 41

prin transcrierea in regigtrul de foi dotale a actului dotal,care cuprinde danza intrebuintrei banilor dotali1).

Imobilul cumprat cu bani dotali, in baza unei clauzede intrebuintare prevzute in contraetul matrimonial, este decidotal si, ca atare, inalienabil; pentruc, in realitate, acestimobil este constituit cloth', iar nu banii cu care el a fostcumprat.

Se intelege ins c dach" femeea n'a pltit deck parteadin pret, dotalitatea imobilului nu impiedicl pe vanettor dea-I urmdri si de a-1 vinde, in baza privilegiului ce el are cavanzator (art. 1737, 1), spre a fi 'Alit de partea pretuluice i se datoreste.

Clauza de intrebuintare a banilor dotali in cumprarede imobile este foarte folositoare pentru femee, cad banii sepierd mai usor decht imobilele.

4Facilius perit pecunia quam corpore, zicea prezidentul Faber.0 maxim extras din legea 79 1, Dig., De legatis,

XXXIII, III, zice, de asemenea:eFragilis enim est et lubrica res pecunia quae facile perire

potest . (Banul este un lucru fragil si necert, pentrua poate usorsA piar).

De aceea, la Romani, femeea puteh, in timpul ch'storiei(nianente matrimonio) 4-0 primeascA dota inapoi, spre a-sicumpr un imobil, ut fundum idoneum emat (L. 73 1,Dig., De jure dotium, 23. 3).

Desi art. 1247 C. civil nu vorbeste &cat de imobile,totusi aceeasi solutie este aplicabila si mobilelor pentru iden-titate de motive.

Intrebuintarea banilor dotali se va face conform pre-scriptiilor contractului matrimonial. Daca contractul nu seexplica asupra acestui punct, intrebuintarea se va face tot'in imobile. Unii ar voi ca barbatul sa poata cumpar efectepublice, precum titluri de rent, etc., insa' acest mijloc deplasare al banilor dotali n'ar fi tocmai potrivit al intentia

1) Cas. S. I, (6 Februar 1916), Dreptul din 1916, No. 23, p. 267 ifi Or.judietiar din acelai an, No. 41, p. 330. Imobilul va fi dotal, chiar dad); el n'afost eumprat ca bani dotali, ei eu banii blirbatului. Vezi tom. VIII, partea 1-a,p. 211, text qi nota 2.

www.dacoromanica.ro

42 COD. CIV.- CARTEA III.-- TIT. IV.- CAP. II.- ART. 1247 2.

partilor, care, de bunt seama, au voit ca barbatul s'a' nupoata, risipi banii dotali, or, prin cumparare de efecte publicenu se d nicio siguranta femeei,

S'a decis Ins c banii dotali pot fi plasati cu primaipoteca, chiar atunci cand conventia matrimoniala ar prevedeaca acesti bani sa fie intrebuintati In cumparare de efectepublice 1).

Clauza de intrebuintare, fiind stipulata in favoarea fe-meei, se intelege ca ea are, in aceasta privint, o actiune incontra barbatului spre a-1 obliga la indeplinirea intrebuin-

Neindeplinirea ei din partea barbatului nu este insa,In genere, o cauza de separare de bunuri, daca ba'rbatul estesolvabil.

Tertiul ddruitor, care a stipulat clauza de intrebuintare,poate, cerand executarea acestei elauze, s refuze plata ba-nilor constituiti dota, cat tirup intrebuintarea nu se face.

Clauza de intrebuintare este, de buna seara, opozabilatertiilor, de cateori aceasta rezulta din termenii contractuluimatrimonial, asa ea tertiul debitor al banilor constituiti (iota,nu va putea face o plat valida in mainile barbatului, farca el sa justifice intrebuintarea lor la scopul hotarit princontract, afar% de cazul and acest contract ar scuti pe tertiide obligatia de supraveghere 2).

A doua exeeptie dela principiul imutabilittii conventiilormatrimoniale, care se opune la transferarea calitatii dedotalitate dela un lucru la altul, o gasim in 2 al art. 1247C. civil.

40. 20 Imobilele cedate drept plata unei dote con-stituite in bani (art. 1247 2). -- Daca barbatul a primitin locul dotei promise ksi datorite in bani unul sau mai multeimobile sau alte bunuri in natura (datio in solutum), acestebunuri nu devin dotale, pentruca substituirea unui imobil inlocul unei sume de bani promisi ar constitul o modificare aconventiei matrimoniale; de oarece, in specie, banii au fostconstituiti dota, lar nu imobilul. Imobilul dat in plata bar-batului, va apartinea acestui din urma, care va fi debitoruI

9 C. Bucuresti., Gr. judiciar din 1915, No. 34, p. 280 (cu obs. noastrii).2) Vezi supra, p. 14.

www.dacoromanica.ro

PRIMIREA UNIT! LUCRII IN LOC DE RANI I IMOB. LIJATE DE FEMEE 43DIN BUCCES. CONSTIT. DOTE!.

femeei pentru banii constituiti don. Acest imobil fiind alie-nabil, poate fi ipotecat de brbat si unnrit de creditorii lui.

Imobilul, dat astfel drept plata unei sume de bani, nuva fi dotal i nu va aparting femeei, deefit in baza uneistipulatii exprese fcutA in contractul matrimonial, lar nuprinteo conventie posterioar.

40 bis. Nu trebue s confundm cazul de fat, incare unul sau mai multe imobile sunt date drept plata uneidote constituite in bani (datio in, solutum) cu cazul dudun tertiu ar fi constituit ferneei o dotapltibil in bani sauIn imobile; eAci, in acest din urm caz, este vorba de o do-natiune alternativ, care are de efect de a face dotal si cele-lalte din lucrurile date de constituitor 1).

41. 30 imobilele luate de femee din succesiunca con-stituitorului dotei. Se intAmpl uneori ca dota promis inbani s nu fie pltit imediat i ca constituitorul dotei, careeste printele femeei inzestrate, s moara frd a-si fi executatobligatia si ca fiica inzestrat s vie la succesiunea lui.In asemenea caz, creanta ei dotal stAngAndu-se prin efectulraportului, ea ti va primi, in lips de bani in succesiuneaprintelui ei defunct, partea ei de mostenire in imobile.Imobilele astfel primite nu vor fi .dotale, ci parafernale,deci alienabile; egei altfel s'ar substitui unul sau mai multeimobile unei dote constituite in bani, ceeace stim c art. 1247din codul civil opreste2).

Cu toate e aceste imobile sunt parafernale, 'neat pri-veete proprietatea, ele vor fi supuse folosintei brbatuluipAn,' la concurenta dobanzilor dotei3). Amasta este a treiaexceptie dela principiul de mai sus.

41 bis. Este 'Elsa, cel putin dupg unE, asimilat unuisehimb cazul and femeea inzestrat, obligan.' a raport imo-bilul dotal la suceesiunea ascendentului druitor, primeste inlotul ei alt imobil prin efeetul impartelii. In acest caz, imo-bilul primit in locul celui raportat ar fi dotal Ora' la con-curenta valorei acestui din urna, cazul de fat, fiind asimi-

I) Vezi suprei, p. 25.2) Vezi tom. VIII, partea II, p. 214, 215.

Vezi tom. VIII mentionat, p. 215.

www.dacoromanica.ro

44 COD. CIV. - CARTEA III. - TIT. IV.- CAP. U. - ART. 1247.

lat unui schimb silit (argum. din art. 1254 2 1). Chestiu-nea este lima controversat&

40 !mobilele date bArbatului spre a inlocui imo-bilul dotal din care el a fost evins. Imobilul primit debrbat in locul aceluia din care el a fost evins printeo ac-tiune in revendicare este dotal, conform intentiei prtilorcontractante. Chestiunea este ins controversat 2).