PRIVIRE COMPARATIVĂ ÎNTRE PEISAJUL AGRICOL DIN 1989 ŞI CEL DIN2010 ÎN DEALUL BILAG ŞI CULOARUL OIEJDEA-ŞARD

Prof. MARIAN MUNTEAN – Colegiul National “Horea, Closca si Crisan” Alba IuliaProf. IOANA MARIA MUNTEAN – Şcoala cu clasele I-VIII “Axente Sever” AiudDrd. VERONICA CONSTANTIN – Universitatea “Babes Bolyai”, Cluj-Napoca

ABSTRACT: A comparative outlook on the agricultural landscape in 1989 and in 2010on the Bilag Hill and the valley of Oiejdea-Sard. The local and close horizon represents theelementary link in studies on regional geography, these contributing to the scientificfundamentation of organizing and systematizing the land.

The changing of the agricultural landscape by the people doesn’t have to be looked uponas it is, but in a pluri-directional way, so that we are able to see the effects on the othernatural elements and on the geographical outline in general. The understanding of thesecorrelations as they are established and evolving in the studied area is essential in order toknow the dynamics, the functioning of the whole system, to establish the quality of theenvironment.

The human intervention non-according to the laws of nature is responsible with thechaotic rhythm of transformation of the pattern of slopes on the Bilag Hills. Thus, degradedlandscapes occur, characterized by the essential changing of some elements or their totalcancellation from the territorial pattern, so disrupting the natural equilibrium.

Abandoned agro-terraced vineyards were exposed to quick. The gathering of sewerscaused the rise in the water level and the marshing of some agricultural areas; theexacavation in the Ampoi caused the fall of the water level in the wells in the village of Sard;deforestation caused further erosion; the building of economic sites in the river enhances theperil of floods.

The equilibrium that existed in 1989 was disrupted between 1989 and 2010 byirresponsible activities, lack of modern agricultural machines, money, use of chemicals, allthese causing the of the land.

Key words: organizing and systematizing the land, agricultural landscape, humanintervention, degraded landscapes, erosion, negative change.

Peisajul geografic este definit ca o parteomogenă a spaţiului de la suprafaţa Terrei,caracterizată printr-un element dominant demediu şi care exteriorizează sau reflectăvizual o anume structură internă, rezultatădintr-o serie de relaţii şi acţiuni ale factorilorde mediu (Grigore Posea, Geografia de la Ala Z, pagina 209).

Peisajul agrar (rural) – peisaj specificpentru aşa-zisele regiuni de la ţară şi care secompune, pe lângă factorii naturali, şi din:aşezări, drumuri, parcelări teritoriale etc.toate acestea având un anumit tip deorganizare a spaţiului rural. Aşa de exemplu,aşezările se pot concentra într-o anume partesau în centrul parcelelor, sau pot fi dispersateîn interiorul acestora; tipul de parcelarepoate reprezenta o anume formă geometrică,parcelele pot comunica direct cu uneledrumuri sau cu o vale, sau pot fi închise etc.

Originea fiecărui mod de organizarepoate fi diversă şi reflectă mai multe cauze,care au contribuit parţial la formareapeisajului agrar, respectiv: elemente alemediului natural, grupări etnice, tipurile deproprietate, formele de despăgubire,economia agricolă etc.

Pentru studiul peisajului agrar şidescifrarea factorilor care l-au impus sefolosesc: observaţiile directe, analizaaerofotogramelor, documente cadastrale etc.,care trebuie interpretate atât geografic, dar şiprintr-o prismă istorică.

Punctele esenţiale asupra cărora seopreşte analiza unui peisaj agrar sunt,obişnuit, următoarele: structura agrară (rolulproprietăţii şi al exploatării, individuale saual proprietăţii şi exploatării în comun etc.),sistemul de cultură (culturi extensive,intensive, etc.), istoria agrară (sisteme vechi

61Privire comparativă între peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard

Fig. 1. Localizarea zonei de studiu pe ortofotoplanul cu rezolutia de 0,5 m

de culturi, sisteme noi etc.), mediul natural(rolul său în conservarea unui peisaj agrar,în impunerea lui, în deformarea lui, etc.).(Grigore Posea, Geografia de la A la Z,pagina 210).

Orizontul local şi apropiat reprezintăveriga elementară în studiile de geografieregională , acestea contribuind lafundamentarea ştiinţifică a acţiunilor deorganizare şi sistematizare a teritoriului.Soluţiile şi opiniile privind reconsiderarearaporturilor dintre om şi, natură, ameliorareacalităţii mediului înconjurător sau optimaorganizare şi utilizare a teritoriului vor fitransmise instituţiilor specializate.

Geografii, în calitate de cercetători, voraduce punctul lor de vedere, în grupulspecialiştilor care se ocupă de studiul satelor,oraşelor şi judeţelor ţării, pornind de la necesitatea dezvoltării durabile.

Colaborarea geografilor cu alţi specialiştiîn achiziţionarea şi prelucrarea informaţieiva asigura găsirea celor mai bune modele deorganizare a spaţiului, de optimizare a

mediului înconjurător.Considerăm că investigarea orizontului

local şi apropiat în vederea evaluării roluluifactorului antropic în transformareareliefului şi a peisajului geografic înansamblu trebuie să vizeze, în mod coerent,următoarele probleme: identificarearaportului dintre acţiunea factorului antropicşi legile naturale ale modelării; evaluareacomponentei antropice în morfodinamicaactuală; stabilirea dimensiunii economice aacţiunii transformatoare exercitate de om;cunoaşterea reliefului de origine antropică;evidenţierea implicaţiilor modelării antropiceasupra elementelor structurii fizico-geografice a peisajului în general (VasileLoghin, Investigarea orizontului local înscopul determinării rolului factoruluiantropic în transformarea reliefului şi apeisajului în ansamblu, Terra, anul XXIX,nr. 1-2-1999, pag. 69-70).

Regiunea studiată este situată în sud-vestul Depresiunii Transilvaniei, în sectorulmijlociu al văii Mureşului (Fig. 1).

Din punct de vedere administrativ, faceparte din judeţul Alba, în cadrul căruiaocupă o suprafaţă de 135 km². Atât ca aspect

morfologic, cât şi ca structură geologică,reaparţine la două unităţi majore: BazinulTransilvaniei şi Munţilor Apuseni (fig. 2).

62 M. Muntean, I.M. Muntean, V. Constantin

Fig. 2. Harta unitatilor de relief ale zonei de studiu

Caracteristicile pentru această zonă – decontact dintre munte şi podiş suntcomplexitatea şi varietatea reliefului.

Characteristic este şi climatul continentalcu uşoare nuanţe de excesivitate, determinatede procesele de föhnizare ale aerului, carecoboară pe clina estică şi sud-estică aMunţilor Trascău, în culoarul Mureşului,având influenţă decisive asupra vegetaţiei,faunei, solurilor şi a utilizării agricole aterenurilor.

Activitatea economică a fost stimulată deexistenţa, încă din Antichitate, a unordrumuri pietruite, care au dinamizatcirculaţia, determinând naşterea unor aşezărirurale tradiţionale cu un potenţial economicridicat legat şi de condiţiile pedoclimaticecare au favorizat dezvoltarea viticulturii pepantele sudice şi sud-estice ale DealuluiBilag şi a culturilor cerealiere şi de planteindustriale, pe podul teraselor şi în culoar.

1. Peisajul terenurilor favorabilepentru construcţii şi agricultură

în 1989

a. Terasele râurilor principale (Mureş,Ampoi, Ighiu): podul lor este suborizontal,depozitele de terasă constituie o bună sursăde alimentare cu apă, marea stabilitatesuportând construcţii dintre cele mai grele,se poate practica o agricultură mecanizată, sepot folosi sistemele de irigaţii şi pe podulteraselor sunt cele mai fertile soluri.Amenajarea drumurilor este destul de facile.

Pe podul teraselor sunt amplasate satele,oraşul Alba-Iulia cu Cetatea, întreprinderileindustriale: (Porţelanul, Refractara,Ardeleana, de Utilaje, Covoare, Mecanica)şi căile de comunicaţie (calea ferată şişoseaua E81).

Fostele întreprinderi: Refractara, deUtilaje şi Mecanica ocupau o suprafaţă mare

63Privire comparativă între peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard

Fig.3. Afectarea agroteraselor de catre alunecarile de teren

din podul teraselor, care reprezintă cele maifertile terenuri pentru agricultură. Amplasateîn cadrul culoarului, în cazul când vântulsufla din nord-est, Refractara şi Mecanicaconstituia o sursă de poluare pentru oraşulAlba-Iulia.

Întreprinderea Mecanica, amplasată peterasa Bărăbanţ pe lângă faptul că ocupă osuprafaţă mare de teren agricol, deverseazănisipurile din formele de turnare pe frunteaterasei, determinând o deviere a cursuluiAmpoiului spre dreapta peste suprafeţelecultivate.

Pe fruntea terasei Bărăbanţ s-a amplasatun tronson a căii ferate Alba-Iulia-Zlatna, peo lungime de 20 km, prin nivelarea treimiisuperioare a ei. Această amplasare estenecorespunzătoare. În loc să se amplaseze pepodul terasei, la o distanţă de 40-50 m, defrunte, s-a amplasat pe muchie, fiind afectatăîn sezonul ploios de scurgerile de pe frunteaterasei şi infiltraţiile în rocile impermeabile,care îmbibă stratul de argilă, producânddeplasări laterale ale terasamentului, careeste afectat şi de izvoarele de coastă care potprovoca alunecări de teren pe terasament.

b. Luncile râurilor principale: energiade relief mică, pantă suborizontală, căi deacces şi de legătură uşoare, alimentare cuapă potabilă din depozitele de luncă şi cu apăindustrială din râuri, permit mecanizareaculturilor agricole.

Prezintă neajunsul că în timpul viiturilorele pot fi inundate, ceea ce impune îndigui-rea râurilor (digurile Mureşului şi Ampoiuluipreîntâmpină inundaţiile). Se impuneaprelungirea digurilor Mureşului până laSântimbru iar a Ampoiului până la Şard.

2. Peisajul terenurilor favorabilepentru construcţii şi agricultură

a. Pe terasele râurilor principale(Mureş, Ampoi, Ighiu) prin observaţiilesistematice în perioada 1990-2010 au fostdepistate relaţiile existente la un moment darîntre om ca transformator al mediului său deviaţă şi legile naturii. Astfel s-a pututidentifica gradul de modificare a aspectuluiteraselor prin acţiuni social-economice şi anivelului la care a ajuns schimbarea.

64 M. Muntean, I.M. Muntean, V. Constantin

Fig 4. Deşeuri industriale pe Valea Ampoiului Fig 5. Eroziunea malurilor de catre Ampoi

Fig. 6. Fabrica Refractara

În perioada 1990-2010, a continuatextinderea spaţiului urban pe podurile teraseia II-a şi a III-a pe artera rutieră dintrecartierul Ampoi şi Bărăbanţ, cartierul Cetateşi Pîclişa şi cartierul Cetate şi Miceşti,ocupând cele mai fertile suprafeţe pentruculturile agricole.

Fosta întreprindere de produse refractare’’SC. Resial S.A’’ şi-a încetat activitatea, înprezent, o ruină, ocupând o mare suprafaţăde teren neutilizabilă (fig. 6).

Altă fostă întreprindere de utilaje - ’’S.C.Uteps. S.A.’’ s-a transformat în ’’Ambient’’(depozit de materiale de construcţii, fig. 7).

Fig. 7. Fosta intreprindere de utilaje

65Privire comparativă între peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard

Fig 8. Terasa Tabla Grofului cultivată

Fig. 10. Deşeuri industriale pe Valea Ampoiului

Fig.9. Exploatarea pietrişului pe Valea Ampoiului

Întreprinderea Mecanica, actualmente’’S.C. Saturn. S.A.’’ funcţionează şi înprezent pe terasa a III-a (de 16-25 m), iargradul de poluare s-a mai redus. Depozitareareziduurilor industriale de pe fruntea teraseia fost transferată pe Pârâul Iovului.

Pe podurile teraselor (Tabla Grofului,Culoarul Mureş-Oiejdea-Şard-Alba-Iulia) înlocul fostelor sole cu culturi de cereale şiplante industriale au apărut zeci şi sute deproprietăţi particulare individuale cu culturidiferite. Multe proprietăţi lăsate în paragină,necultivate, cu ’’ciulini’’, în discordanţă cumodul de practicare a unei agriculturimoderne (fig.8) .

Sistemele de irigaţii sunt nefuncţionale,culturile suferă în perioadele de secetă. Peunele suprafeţe s-au constituit ’’asociaţiiagricole’’ care practică o agricultură inten-sivă, mecanizată şi chimizată. Terasamentulde cale ferată este afectat de scurgerile de pepante în timpul ploilor torenţiale.

b. Luncile râurilor principale înperioadele cu ploi îndelungate şi la topirea

zăpezilor sunt inundate şi distruse culturileagricole. Digurile existente în 1989 nu aufost continuate în perioada 1990-2010,expunând inundaţiilor terenurile agricole depe lângă râurile Ampoi şi Ighiu.

Unele porţiuni ale luncii Ampoiului, înspecial între Gura Ampoiţei şi Şard, au fostafectate de exploatarea pietrişului şi nisipului(fig. 9), determinând adâncirea albieiminore, scăderea nivelului freatic şi afectareaaprovizionării cu apă potabilă a fântânilorgospodăriilor de pe lângă şoseaua DN74 – însatul Şard şi reducerea drastică a suprafeţelorcu zăvoaie şi păşuni.

Datorită fenomenelor de albie,mobilitatea malurilor este foarte maredeterminând eroziuni puternice pe malulconcav şi afectarea terenurilor cultivate.

În porţiunile cu maluri concave, diferitefirme de construcţii din Alba-Iulia,transportă materiale rezultate din demolări(moloz, reziduuri menajere) pe care ledepozitează în albia minoră, dând un aspectinestetic, poluant (fig. 10).

Fig 12 Amplsarea de constructii in albia minora

66 M. Muntean, I.M. Muntean, V. Constantin

Fig.13. Staţia de epurare ŞardFig. 14. Terasele viticole parasite din Barabanţ

Într-o altă porţiune din albia majoră, altefirme au amenajat iazuri cu peşte, depozitede mobilă, teren de tenis, forţând scurgerearâului pe o albie îngustă iar la creştereadebitului, la viituri, apa se deversează înincintele cu iazuri şi alte amenajări (fig. 12).

La nivelul terasei a-III-a din fostul culoaral Mureşului pe porţiunea Oieşdea-Şardcanalele de scurgere a apei au fost colmatate,ceea ce a determinat creşterea niveluluifreatic şi înmlăştinarea unor terenuriagricole. Într-o porţiune – ’’Între iazuri’’ custrat freatic aproape de suprafaţă, datorităcolmatării canalelor de scurgere au apărutconstrucţii de locuinţe, care în viitor vor fiafectate de igrasie şi inundarea subsoluluiclădirilor

Vetrele satelor (Bucerdea Vinoasă, Ţelna,Ighiel, Ighiu şi Şard) sunt străbătute de oreţea de canalizare, care are o staţie deepurare a apelor lângă albia minoră aAmpoiului (fig. 13).

c. Peisajul terenurilor favorabileconstrucţiilor uşoare şi a agriculturii, carenecesită anumite amenajări. În anul 1989,

suprafeţele cvasistructurale cu pante reduse(sub 10°) şi glacisurile erau acoperite cuculturi agricole. Ambele categorii de formede relief sunt favorabile agriculturii, căcipermit mecanizarea lucrărilor iar eroziuneasolurilor era redusă.

Necesită unele amenajări impuse depantă (rambleieri, debleieri), de structurageologică, de alimentarea cu apă şi depreîntâmpinarea unor procese actuale(alunecări superficiale).

Glacisurile existente din partea sudică(Baia, Coasta Caldă), estică (Sântimbru),permit cultura viţei de vie pe agroterase.

În prezent (anul 2010), suprafeţelecvasistructurale, cu pante reduse (sub 10°) şiglacisurile sunt utilizate agricol parţial,altele sunt în paragină, afectate de eroziuneaareolară.

Glacisurile din partea sudică şi estică aDealului Bilag cu agroterase sunt afectate depluviodenudare şi torenţialitate dupăabandonarea plantaţiilor de viţă de vie dinperioada 1995-2000 (fig. 14).

d. Peisajul terenurilor folosite înagricultură, dar cu amenajări speciale. În1989, cuestele cu pantă medie din sud-vest,sud şi sud-estul Dealului Bilag, au fostterasate în parte şi folosite în viticultură şipomicultură. Pe agroterasele construite pecuesta din partea de sud-est de satulBărăbanţ, pe pante de 27° s-a plantat viţă devie. Neconsolidarea taluzului terasei,îngustimea podului a determinat în timpalunecări de teren care au deteriorat

agroterasele cu vie şi au afectat terasamentulcăii ferate (v. Fig. 3)

Zonele mlăştinoase şi cu umiditateexcesivă din cadrul luncilor, necesitaudrenări intense, după care pot fi folosite cafâneţe, păşuni sau culturi agricole. Drenareazonei mlăştinoase cunoscută sub numele de’’Berete’’ (Fig. 14) între Şard şi Bărăbanţprin canale de mare adâncime (trei rânduride canale) a determinat o coborâre anivelului freatic şi redarea în circuitul

67Privire comparativă între peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard

Fig. 15. Fâneaţa RâturiFig. 14 Zona mlastinoasa Berete

Fig. 16. Zonă pedimentată afectată de eroziune Fig. 17. Agroterase vtiicole parasite din Şard

agricol a peste 20 ha de teren impropriupentru agricultură . De asemenearegularizarea canalelor Craiva şi Cricău dincadrul culoarului, construirea de alte canaleparalele cu pârâurile respective şi canaletransversale peste ele, a determinat coborârea

nivelului freatic, creşterea productivităţiiterenurilor agricole din locurile numite:După Moară, Corocoş, Sulleşi, Sasu şischimbarea structurii floristice la fâneţelecunoscute sub denumirea de ’’Râturi’ (Fig.15).

În anul 2010, cuestele terasate din sud-vestul, sudul şi sud-estul Dealului Bilag cuplantaţie de viţă de vie şi-au schimbataspectul datorită abandonării plantaţiilor de

vie şi distrugerea lor (fig.16), lăsând taluzulpradă pluviodenudării şi torenţialităţii.Datorită pantelor pe agroterase s-au instalat:rigole, ogaşe, ravene şi torenţi (fig. 17).

În locul viţei de vie au apărut arbuşti(măceş, porumbar, salcâm, sânger, lemncâinesc, alun, corn) şi un strat ierbosdiscontinuu.

Prin observaţiile sistematice din perioada1990-2010 pe frontul de cueste s-auidentificat relaţiile existente la un momentdat între om, ca transformator al mediuluisău de viaţă şi legile naturii. A fost posibildiagnosticarea precisă a gradului demodificare a reliefului prin acţiunile de

întreţinere a culturii viţei de vie de cătreproprietarii lipsiţi de resurse financiare,tehnologie agricolă modernă şi substanţe decombatere a bolilor şi dăunătorilor, care ande an au acordat tot mai puţină atenţieagrotehnicii viticole, producţia de struguri ascăzut, viile au fost abandonate şi distruse,ceea ce a dus la modificarea sistemului demodelare a r el iefului, instalareaorganismelor torenţiale şi deteriorareateraselor.

68 M. Muntean, I.M. Muntean, V. Constantin

Fig. 18. Terenuri neîmpădurite, degradate 19. Alunecari de teren de la Livada de la Oiejdea

Zonele înmlăştinite şi cu exces deumiditate din fostul culoar al Mureşuluidatorită anilor secetoşi din perioada 2000-2009 au fost redate circuitului agricol.Canalele de drenare a apei în mare parte aufost astupate sau colmatate. În cazul unor aniploioşi, stratul freatic prin ridicare, ar puteatransforma terenurile agricole în suprafeţeînmlăştinite din nou.

e. Peisajul terenurilor recomandatepentru silvicultură. În 1989, interfluviile şipartea superioară a versanţilor din partea deest a Dealului Bilag nu au fost împăduriţi,accelerând scurgerea apei din precipitaţii şio dinamică activă a proceselor de versant.(Fig. 18).

Situaţia din 2010 este identică cu cea din1989. Păşunatul excesiv pe interfluvii şi peversanţi, exploatarea neraţională a fonduluisilvic, agrotehnica inadecvată condiţiilorteritoriale şi modul defectuos de utilizare aterenurilor au condus la declanşareafenomenelor de dereglare a ecosistemelor şiîn consecinţă la apariţia şi asaltul eroziunii

accelerate.Se impune împădurirea versanţilor cu

pantele mari, mai cu seamă cei dezvoltaţi penisipuri slab cimentate din partea de nord-esta Dealului Bilag.

În primăvara anului 2009, pe versantulde sud-vest (Baia), s-au efectuat plantări depuieţi de pin şi salcâm, dar datorită seceteidin vara lui 2009, numai 10% din cei peste2000 de puieţi s-au prins. Se impune în2010, reluarea acţiunii de plantare pesuprafaţa de versant afectată de eroziuneaccelerate

f. Peisajul terenurilor care necesităamenajări speciale pentru a putea firedate circuitului economic în 2010. Facparte, din această categorie, terenurileafectate de alunecări actuale (fig. 19). Seimpune frânarea dezvoltării alunecărilor deteren prin consolidarea cornişei dedesprindere (împădurirea ei şi a versantuluide deasupra sa, terasarea cornişei). Masaalunecată se cere a fi nivelată şi plantată cupomi fructiferi, pentru a-i mări stabilitatea.

Datorită prezenţei unei suprafeţe arabilemari, pe terenurile în pantă, în DealulBilagului recomandăm câteva soluţii legatede organizarea raţională a spaţiuluigeografic: amplasarea culturilor agricole pe

terenurile arabile în funcţie de pantă, sol,eroziune, expoziţie şi fertilitate;

crearea de către asociaţiile agricole aunor sole corespunzătoare ca formă şidimensiuni, realizării unui randamentmaxim în mecanizarea lucrărilor agricole

şi combaterea eroziunii solului; asigurarea unei reţele optime de drumuri

prin care să se realizeze reducereacheltuielilor de transport, concomitent cumicşorarea suprafeţelor ocupate deacestea;

introducerea corectă a sistemelorantierozionale şi a unor agrotehnicicorespunzătoare prin care să se asigureprevenirea şi combaterea eroziuniisolului şi creşterea producţiei agricole.

69Privire comparativă între peisajul agricol din 1989 şi cel din 2010 în Dealul Bilag şi Culoarul Oiejdea-Şard

Stabilirea dimensiunii economice aacţiunii transformatoare exercitate de om sepoate întreprinde în condiţiile deplineicunoaşteri a specificului activităţiieconomice într-un anumit spaţiu geografic.În regiunea studiată vom întâlni atât aspectede construcţie concretizate în forme pozitiveşi negative (diguri, canaluri, debleuri,rambleuri, terasări de versant), cât şi distruc-ţie, directe (cariere, rampe de deşeurimenajere) şi indirect (adică cele generate deeroziunea accelerată). Evidenţierea consecin-ţelor negative ale acestor acţiuni, cu accentpe indicarea efectelor interven ţiilordistructive (directe şi indirecte), va fi utilăpentru formularea de avertismente şi soluţiidemne de a fi considerate de primarii şiconsiliile locale din unităţile administrativede care aparţine regiunea studiată, în vedereaprevenirii şi combaterii lor.

CONCLUZII. Modificarea peisajuluiagricol pe cale antropică nu trebuie privită însine, ci pluridirecţional, astfel încât să fiesesizate implicaţiile asupra celorlalteelemente naturale şi a cadrului geografic înansamblu. Depistarea acestor corelaţii, aşacum se stabilesc şi evoluează în unitateastudiată este esenţială pentru cunoaştereadinamicii, a funcţionării întregului sistemgeografic, pentru stabilirea calităţii mediuluiînconjurător . Interven ţia antropicăneconformă cu legile naturii esteresponsabilă de intensitatea superioară şiritmul haotic de transformare a peisajuluiunor versanţi din regiunea Dealului Bilag.Astfel apar peisajele degradate, caracterizateprin modificarea esenţială a unorcomponenţi sau îndepărtarea lor totală dincomplexul teritorial, deci prin rupereaechilibrului natural.

BIBLIOGRAFIE

1. Gherman, I.,(1938), Cercetări geologice în colţul de sud-vest al DepresiuniiTransilvaniei, Rev. Muz. Geol. Min. Cluj

2. Loghin, V.(1999), Investigarea orizontului local, Revista Terra nr. 1-2.3. Mac, I.; Tudoran, P., (1977), Morfodinamica reliefului din Depresiunea Transilvaniei şi

implicaţiile sale geoecologice, Culegere: Lucrările celui de-al II-lea Simpozion degeografie aplicată, Cluj-Napoca, 28-30 mai 1977.

4. Muntean, M.,(1985), Dealul Bilagului şi Culoarul Oiejdea-Şard, studiu morfohidrografic,Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I. Alba-Iulia.

5. Popa, A.; Stoian, G.; Popa, Gr.; Ouatu, O., (1984), Combaterea eroziunii solului peterenurile arabile, Editura Ceres, Bucureşti.

6. Posea, Gr., (1986), Geografia de la A la Z, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică7. Savu, Al.; Haidu, J., (1985), Geneza culoarului Oiejdea-Şard, Studiu Univ. scris. geol.-

geogr., Cluj-Napoca.8. Tufescu, V., (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti.