Curs 1 (09.10.2014)

Acțiunea civilă: - este mijlocul legal prin care o persoană cere instanței judecătorești fie

recunoașterea dreptului său fie realizarea/dobândirea acestui drept.

Ex. moștenire, evacuări, remedierea dreptului de proprietate al unei moșteniri ce a fost naționalizată,

dreptul de custode, partaj (recunoașterea, dar și dobândirea), recunoașterea unor drepturi salariale.

Acțiunea civilă nu poate fi concepută decât cu protecția drepturilor subiective civile.

Drept subiectiv civil = fiecare cetățean are anumite drepturi civile, individuale.

Acțiunea civilă cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale, organizate de lege pentru protecția

dreptului subiectiv.

Mijloace procesuale:

- organizarea instanțelor judecătorești (pe dublul, triplul grad)

- oricine poate înainta o cerere de chemare în judecată

- pot fi aduse anumite probe

- poate fi amânat procesul pentru fiecare parte doar o singură dată pentru motive obiective,

reale, serioase, dovedite

- probe scrise, cu martori, interogatoriul, probe vide-audio, expertize (contabile, în construcții

etc.)

Experții = liberi profesioniști ca și avocații.

La recurs se pot aduce doar înscrisuri, niciun fel de alte probe.

În urma unui proces: să dea ceva (un bun de orice natură), să facă ceva (să angajeze un salariat, să

restituie ceva), să nu facă ceva (să nu discrimineze un salariat etc.).

Acțiunea civilă este uniformă (aceeași pentru toată lumea, indiferent de părți), are aceeași formă și

respectă aceleași etape. Judecătorul se raportează la lege și la conștiința sa doar în limitele legii.

Curs 2 (16.10.2014)

Obiectul acțiunii civile

Abstențiune = să nu facă

Prestațiune = să facă

Cauză (scop) obiect

Ex. Prelungirea contractului încetarea contractului

Eliberarea imobilului evacuare

Elemente ale acțiunii civile: PĂRȚI – OBIECT – CAUZĂ

1

Condiții ale acțiunii civile: un drept încălcat – interes – capacitate procesuală de folosință – capaciate procesuală de exercițiu Afirmarea unui drept = existența unui drept subiectiv civil care se cere a fi protejat.

Dreptul civil trebuie să fie recunoscut și ocrotit de lege, să fie exercitat cu bună credință, să fie actual

(în cazul în care există termene de prescripție și cererea se face după expirarea acestor termene,

cererea va fi respinsă pentru tardivitate).

Dreptul subiectiv civil cuprinde dreptul unui subiect activ de a avea o anumită conduită în limitele

determinate de lege și anume de a pretinde subiectului pasiv să dea, să facă sau să nu facă ceva.

Dreptul subiectiv implică dreptul de recurgere la acțiune. Pentru a profita de un drept subiectiv,

persoana poate recurge la acțiune în vederea dobândirii dreptului sau interesului subiectiv.

Pentru ca o cauză să fie judecată pe fondul ei, acțiunea civilă necesită câteva elemente imperative:

- 2 părți concrete, cel puțin

- obiectul acțiunii civile fiecare din aceste elemente are condițiile sale

- cauza acțiunii civile

Elementele și condițiile trebuie întrunite cumulativ.

PĂRȚILE:

FOND: - reclamantul

- pârâtul

APEL: - apelantul

- intimatul

RECURS: - recurentul

- intimatul

Curs 3 (23.10.2014)

Condițiile îndeplinite de dreptul civil :

- recunoscut și ocrotit de lege

- exercitat cu bună-credință

- actual (ex. Drepturile salariale se presciu în 3 ani.)

- interesul care trebuie să fie actual și ocrotit de lege, recunoscut și personal

- capacitatea procesuală de exercițiu și de folosință

Capacitatea de folosință = totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care le are un om de la naștere până

la deces.

Capacitatea de exercițiu = capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma

obligațiile. Aceasta se pierde când o persoană este pusă sub interdicție medicală, juridică. 2

Capacitatea procesuală = transpunerea în plan procesual a capacității de folosință și a celei de

exercițiu.

Capacitatea procesuală de folosință = capacitatea părților de a avea drepturi și obligații pe plan

procesual.

Capacitatea procesuală de exercițiu = capacitatea unei persoane de a-și exercita (manifesta) aceste

drepturi și obligații pe plan procesual.

Subiect activ = reclamantul

Subiect pasiv = pârâtul

Dacă una din aceste condiții nu este respectată, cererea de judecată se respinge.

Participanții la procesul civil:

- părțile

- judecătorul

- procurorii

- martorii

- specialiști

Coparticipare procesuală = mai mulți reclamanți și pârâți.

Coparticiparea procesuală de la fond poate continua și la celelalte instanțe superioare, dar nu este

obligatoriu.

Curs 4 (6.11.2014)Intervenția

Terți = intervenienți

Intervenientul poate interveni într-un proces care se află în derulare, fie din proprie inițiativă, fie la

cererea instanței de judecată.

Intervenție voluntară:

1. în nume propriu – intervenientul urmărește conservarea sau realizarea unui drept al său

2. în interesul unei alte persoane (intervenție accesorie) – intervenientul nu invocă un drept

propriu și nu urmărește pronunțarea unei hotărâri pentru el, ci prin apărările pe care le face

dorește ca soluția să se dea în favoarea părții pentru care a intervenit.

3

Curs 5 ( 13.11.2014)

Cererea de chemare în garanție

- o poate face pârâtul

- instanța poate refuza cererea de chemare în garanție

- dacă chematul în garanție este găsit vinovat, acesta ca suporta pagubele

- 3 situații: x (pârâtul) este găsit vinovat și y (chematul în garanție) este găsit nevinovat; x este

găsit nevinovat și y vinovat; x și y găsiți vinovați

Potrivit codului de procedură civilă, o parte poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva

căreia ar putea să se îndrepte.

Formularea cererii de chemare în garanție și admiterea acestei cereri are următorul scop, respectiv

efect: introducerea în cauză a chematului în garanțiecare astfel devine parte în proces și posibilitatea

ca în condițiile în care se constată că respectivul chemat în garanție este debitor al obligației,

judecătorul, prin hotărârea pe care o va pronunța să-l oblige pe chematul în garanție să plătească

debitul datorat.

Cererea de chemare în garanție se face concemitent cu întâmpinarea.

Reprezentarea juridică a părții în procesul civil

O persoană fizică poate alege să fie reprezentată de un avocat. Noul cod de procedură civilă impune

ca în caz de recurs, persoana să fie apărată de un avocat.

O persoană juridică poate fi reprezentată de un avocat sau de consilierul juridic (acesta din urmă

poate reprezenta doar persoane juridice).

Reprezentare juridică prin mandatar (care nu este un avocat); acesta poate să ridice/ să depună

înscrisuri.

Curs 6 (20.11.2014)

Procurorul reprezintă statul şi este parte în proces.

Drepturile procurorului:

- să reprezinte statul

- să propună probe

- să depună cereri

- să invoce excepţii

- să pună concluzii

4

Părţile se pot înţelege când un proces este deschis în 3 situaţii:

a) când se împacă

b) când pârâtul îşi asumă vina

c) când reclamantul renunţă la judecată

Există 2 ipoteze:

a) reclamantul renunţă la judecată, nu şi la dreptul pretins

b) reclamantul renunţă şi la cererea de chemare în judecată şi la dreptul pretins

Sunt două căi de atac: apel şi recurs.

Apelul se depune la instanţa de judecată imediat superioară celei care a pronunţat sentinţa pe fond.

Recursul se depune la instanţa de judecată imediat superioară celei care a pronunţat sentinţa în apel.

Litigiile de muncă nu beneficiază şi de apel.

Competenţa materială: litigiile de muncă se judecă la Tribunal, la secţia conflicte de muncă. Recursul

are loc la Curtea de Apel.

Competenţa teritorială:

În general, litigiile se judecă în raza teritorială a pârâtului.

Litigiile de muncă se judecă în raza teritorială a reclamantului.

Excepţii de procedură care derogă de la Codul de procedură civilă în litigiile de muncă:

a) competenţa materială şi teritorială

b) excepţia de la taxa de timbru şi timbru judiciar

Curs 7 (27.11.2014)

Litigiile de muncă – principiul celerității (se judecă în regim de urgență)

Excepții în litigiile de muncă:

a) Competența teritorială și materială (litigiile se judecă la tribunal)

b) Căile de atac (una singură: recursul)

c) Sentințele pronunțate la fond (în litigiile de muncă) sunt executorii de drept (cel care a

pierdut la fond e obligat să se conformeze) ca măsură de protecție a salariaților. Dacă

angajatorul pierde la fond, trebuie să îi dea salariile angajatului. Angajatorul poate face

recurs, și dacă câștigă, angajatul trebuie să restituie banii – îl somează pe angajat să restituie

banii, dacă nu vrea, îl execută silit.

d) Litigiile de muncă sunt gratuite (nu se plătește taxa de timbru și timbru judiciar).

5

Termenele procedurale reprezintă intervalul de timp înlăuntrul căruia părțile trebuie dă îndeplinească

acte de procedură sau dimpotrivă, nu au voie dă îndeplinească anumite acte de procedură. Dacă

termenele de procedură nu sunt respectate, părțile sunt decăzute din acele drepturi.

Angajatul poate contesta decizia care îi dă dreptate angajatorului în termen de 30 de zile.

Termenele judecătorești sunt termenele pe care judecătorul le dă în cadrul procesului civil.

Procesul se amână când:

- dovedește că e bolnav

- lipsă de apărare (nu are avocat)

O parte poate face cerere de amânare doar o singură dată pe parcursul procesului, pentru că poate fi

reprezentat de avocat.

Judecătorul stabilește când și pentru ce va fi următorul termen.

Diferențe între termenele procedurale și cel judecătorești:

Termenele procedurale sunt fixe și nu pot fi modificate decât prin lege. Termenele judecătorești mai

pot fi negociate, modificate cu acordul judecătorului.

Termenele procedurale se calculează pe zile libere (nu intră în calcul prima zi și ziua în care se

împlinește termenul). Termenele judecătorești se calculează tot pe zile libere, dar ele încep să curgă

de la comunicarea actelor de procedură.

Excepție: în litigiile de muncă, termenele sunt mai scurte (15 zile), în celelalte litigii termenele sunt

de 30 zile.

Curs 8 (4.12.2014)

Dispoziții generale privind cererile în justiție

Cererea de chemare în judecată este acel mijloc procedural prin care o persoană solicită instanței

judecătorești ceva de natură să-i ocrotească un drept sau un interes pe care-l consideră legitim.

Cererea poate fi formulată de titularul dreptului pretins sau de reprezentantul său (avocat sau

mandatar).

Cererea de chemare în judecată cuprinde:

- numele, prenumele, domiciliul reclmantului

- numele, prenumele, domiciliul pârâtului

- obiectul – motivul temeinic argumentat ( tot aici se cer și probele)

- cel puțin 2 exemplare (unul pentru instanță și câte unul pentru fiecare pârât)

- semnătura reclamantului sau a avocatului împuternicit

- se anexează dovada plății taxei de timbru și a timbrului judiciar

6

- se anexează dovada parcurgerii procedurilor prealabile (impun persoanei interesate să

parcurgă anumite proceduri înainte să ajungă la instanța de judecată).

Neparcurgerea procedurii prealabile (acolo unde este prevăzută) duce la respingerea cererii de

chemare în judecată.

Cererea de chemare în judecată = cererea prin intermediul căreia o persoană pretinde un drept

împotriva unei alte persoane (să dea/ să facă sau să nu facă ceva).

Efectul cererii de chemare în judecată: - crearea unui dosar de judecată și pronunțarea unei

sentințe (o parte pierde și o parte câștigă, total sau parțial).

Întâmpinare = actul de procedură civilă prin care pârâtul răspunde la cererea de chemare în

judecată (se apără).

Întâmpinarea cuprinde:

- datele de identificare ale pârâtului

- datele de identificare ale reclamantului

- nr. dosarului

- instanța de judecată

- apărarea sa (să răspundă la fiecare capăt de cerere, la fiecare solicitare a reclamantului)

- semnătură

- probele și înscrisurile solicitate (cu ce probe este de acord + motivație)

- excepțiile (mijloacele procedurale prin care pârâtul poate face fie ca cererea să fie declinată

către o altă instanță de judecată, fie ca cererea reclamantului să fie respinsă fără a se judeca

pe fond).

În litigiile de muncă, competența teritorială este în raza reclamantului.

Drepturile salariale se prescriu în 3 ani.

Curs 9 (18.12.2014)

Cererea reconvenţională

Cererea reconvenţională este cererea prin care pârâtul ridică pretenţii proprii asupra reclamantului.

Cererea reconvenţională trebuie să cuprindă elementele pe care le cuprinde şi o cerere de chemare în

judecată.

Cererea reconvenţională se depune concomitent cu întâmpinarea.

Părţile se numesc:

- pârât reclamant

- reclamant pârât

7

Cererea reconvenţională se judecă, de regulă, concomitent cu cererea principală, dar există şi situaţii

în care judecătorul disjunge cauza.

Căile de atac pentru cererea reconvenţională sunt aceleaşi ca pentru orice altă cerere: apel şi recurs.

Cererea reconvenţională este supusă timbrajului.

Citaţia

Prin citaţie ţi se comunică că eşti parte într-un proces civil.

Citaţia trebuie să cuprinde câteva elemente fixe:

1. numărul şi data emiterii

2. numărul dosarului

3. indicarea anului, lunii, zilei şi orei de înfăţişare

4. instanţa şi sediul ei

5. numele, domiciliul / sediul şi calitatea pe care o are persoana

6. obiectul cererii de chemare în judecată

7. numele, domiciliul / sediul şi calitatea părţii potrivnice

8. parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului

Citaţia se comunică iniţial şi doar acelor părţi care nu s-au prezentat la termen, pentru că celelalte

părţi au termenul în cunoştinţă.

În 25 de zile trebuie să faci întâmpinarea.

Reclamantul are 10 zile să răspundă la întâmpinare.

Dacă o parte nu este citată este viciu de procedură, iar judecătorul trebuie să acorde un nou termen.

Citaţia se trimite prin agent şi se înmânează personal celui citat, care trebuie să semneze de primire

(pe foaia de primire trebuie să apară: numele, prenumele, calitatea, domiciliul).

Dacă este o persoană juridică, citaţia trebuie să fie primită de persoana angajată la registratură, iar

foaia de primire trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea, ştampila.

Dacă persoana nu este găsită sau nu vrea să primească citaţia, agentul o afişează.

Curs 10 (8.01.2015)

Ședințele de judecată

- persoana fizică răspunde direct

- persoana juridică răspunde în scris, în termen

- dacă un martor nu se prezintă la proba cu martori, acesta se aduce cu mandat în fața instanței

8

- dacă reclamantul/ pârâtul nu se prezintă la interogatoriu/ nu răspunde, există prezumția că se

ascunde ceva

Elementele hotărârii judecătorești

1. introducere = practicaua (cuprinde: numele reclamantului și al pârâtului, domiciliul sau sediul

acestora, indicarea instanței și a completului de judecată, obiectul cererii de chemare în

judecată, cine a fost prezent, numele avocaților, susținerea)

2. cuprins = motivare sau considerente

3. încheiere = dispozitiv (cuprinde: soluția la care s-a oprit completul de judecată)

Curs 11 (15.01.2015)Căile de atac

4 căi de atac: - una ordinară (apelul) și trei extraordinare (recursul, contestastația în anulare și

revizuirea).

Recursul nu poate fi efectuat dacă prin lege acea hotărâre trebuie atacată la apel.

Căile de atac nu pot fi exercitate concomitent.

Aceeași cale de atac poate fi exercitată o singură dată.

Apelul

O cerere de apel trebuie să cuprindă:

- hotărârea judecătorească atacată

- numele, prenumele și domiciliul/ sediul apelantului

- numele, prenumele și domiciliul/ sediul intimatului

- sentința pe care o atacă

- temeiul de fapt și de drept

Apelul îl poate depune într-un dosar orice parte din proces, dar numai părțile.

Termenul de apel e de 30 de zile de la comunicarea hotărârii (pentru că în hotărâre se spune tot ce s-a

întâmplat pe parcursul procesului și judecătorul argumentează sentința).

Cererea de apel se depune la instanța care a judecat fondul.

Apelul se va judeca când dosarul va fi complet, când va avea și hotărârea judecătorului. Apelul

suspendă hotărârea dată la fond.

Recursul

Se recurge la recurs atunci când legea nu prevede apel (ex. contencios administrativ, litigii de

muncă) și când nu sunt mulțumit de sentința din apel.

Recursul suspendă hotărârea dată la fond (pentru că nu are încă o hotărâre definitivă), cu excepția

cazurilor când legea nu prevede altfel.

9

Hotărârile în litigiile de muncă sunt executorii de drept.

Cererea de recurs cuprinde:

- sentința atacată

- numele și sediul celui care face recurs

- numele și sediul celui căruia îi este făcut recursul

- motivul de fapt și de drept

În Codul de Procedură Civilă sunt indicate exact motivele pentru recurs. Trebuie să se țină seama de

ele, cu excepția în care legea nu prevede și apelul.

Contestația în anulare (constatatar)

- se introduce la instanța a cărei sentință se atacă

- doar pentru anumite motice prevăzute de lege (+ dacă constatatarul dovedește că nu s-a putut

apăra corect întrucât nu a fost citat, deși trebuia să fie ciatat).

Revizuirea (revizuent și intimat)

- se depune la instanța a cărei sentință se contestă

- doar pentru anumite motive (+ dacă instanța nu s-a pronunțat asupra unor lucruri care au fost

solicitate; dacă un martor sau un expert a suferit o condamnare definitivă pentru o infracțiune

care are legătură cu pricina care se judecă; dacă un judecător a fost sanționat pentru gravă

neglijență pentru fapte care au legătură cu dosarul respectiv).

10