PARTEA 1 PARTEA GENERALA TITLUI 1 Notiunii privind procesul penal si stiinta dreptului procesual penal CAPITOLUL 1 Procesul penal Sectiunea 1 : Notiune de proces penal Celui care a comis infractiunea nu i se poate aplica o pedeapsa prevazuta de legea penala pana cand nu este condamnat de o autoritate judiciara Descopeririea infractinilor, indentificarea si prinderea infractorilor , strangerea si administrarea de probelor, tragerea la raspunderea penala se constituie intr-o activitate compexa Intre infractiunea constata si pedeapsa se situeaza un proces intentat de societate , atunci cand ordinea de drept a fost incalcata procesul penal Activitatea regelementata de lege , desfasurata de organele competente , cu participarea partilor si altor persoane, in scopul constatarii la timp si in mod completa faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sala si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala Sectiunea 2 : Elementele definitorii porcesului penal a) Procesul penal este o activitate regelementata de lege Intreg procesul penal reprezinta un progres continuu Activitate permanenta care consta in stabilirea exacta a situatiei de fapt, generata de comiterea infractiunii Activitatiiile desfasurate in tot cursul procesului penal au un suport legal In cursul procesului penal organele judiciare pot dispune masuri preventive privative de libertate Sanctiunile procedurale au ca efect anularea actelor procesuale sau procedurale intocmite cu incalcarea legii Legalitatea trebuie sa se regasesca in tot cursul procesului penal b) Solutionarea cauzelor Constand in desfasurarea activitatilor ce compun procesul penal se efectueaaza numai de catre anumite autoritatii publice La desfasurarea procesului penal participa , organe judiciare car sunt organe de stat si care actioneaza prin prepusi lor in cursul procesului penal In faza uramaririi penale isi desfasoara activitatea organele de cercetare penala si procurorul, in faza judecatii instantele judecatoresti ,judecatorul si procurorul. In faza judecatii , organul judiciar cel mai importatnt este instanta judecatoreasca , aceasta pronuntand in final solutia Partile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturi si obligatii localizate in

activitatea procesual penala Parti in procesul penal : inculpatul , partea vatamata, partea civila , partea responsabila civilmente Aparatorii si reprezentantii atributii in exercitarea drepturilor procesuale sau realizarea obligatiilor ce revin partilor c) Realizarea tuturor activitailor are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiune Sectiunea 3 : Structura procesului penal.notiune de faza procesuala Procesul penal reprezinta o multitudine de activitati reglementatede lege care compun acest intreg Fazele procesului penal reprezinta diviziuni ale acestuia , in care se efectueaza un complex de acivitatii desfasurate succesiv , progresiv si coordonat intre 2 momente importante ale aceleasi cauze Procesul penal 3 faze: Urmarirea penal Debuteaza cu inceperea urmarirea penale, in cursul acestei faze se strang probele necesare cu privire la existenta infractiunii , la indentificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestora , pentru a se constata in final daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata Judecata Se solutioneaza cauza si se pronunta hotararea judecatoresca ce devine definitiva si executorie in conditiile legii Hotararea instantei poate fi de condamnare sau de achitare Punearea in executare a hotararilor judecatoresti penale Consta in punerea in practica a dispozitiilor hotararii Conflictul de drept se materalizeaza intr-un raport de drept penal intre stat si infractor Procesul penal este mijlocul prin care se rezolva de catre autoritatile judiciare acest conflict, prin uramrire , judecare si punere in executare a pedepselor si masurilor luate prin hotarari Sectiunea 4 : Sisteme de proces penal 3 tipuri de sisteme Acuzatorial - Existenta unui acuzator care formuleaza acuzatiile la adresa celui vinovat - Fara acuzatie facuta de acuzator procesul penal nu avea loc - Judecata in sistemul acuzatorial se caracterizeaza prin dezbatere publica , oralitate , contradictorialitate, acuzatorul fiind obligat sa devedeasca acuzatia sa , iar acuzatul nevinovatia Judecatorul avea posibilitatea sa intervina numai pentru a asigura respectarea regululor judecatii Inchizitorial Apare odata cu formarea statului Statul a organizat cadrul procesual in care cel vinovat este pedepsit Sesizarea atat de catre victima cat si din oficiu Sesizarea organelor de judecata revine unei persoane imputernicite

Instantele alactuite din judecatori de profesie aveau posibilitatea sa intervina in desfasurarea procesului Judecata se desfasura in secret Acest sistem provine din dr canonic Procesul penal mixt Constand in faza preliminara judecatii si altele specifice judecatii proprii sistemului acuzatorial Sedintele de judecata sunt publice Instantele copuse din judecatori ce hotarau in uram evaluarii libere a probelor , conform convingerii lor intime Sectiunea 5 : Organele judiciare competente sa desfasoare activitati procesuale in fazele procesului penal Organele de cercetare penala efectueaza cercetarea penala , iar procurorul coordoneaza si suprevegheaza intreaga activitate in acesta faza procesuala si are totodata competenta de a da solutia la terminarea urmaririi penale Judecata se incheie cu hotararea judecatoreasca definitiva La cea de-a 3 faza procesul penal , punerea in executare a hotarilor judecatoresti , concura instanta de judecata , procurorul anumite organe din cadru A.N.P CAPITOLUL 2 Dreptul procesual penal ramura distincta de drept Legatura dreptului procesual penal cu alte ramuri de drept Sectiunea 1: Notiune Dreptul procesual penal cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza procesul penal Dreptul procesual penal format din normele juridice care reglementeaza un anumit domeni al relatiilor sociale , relatii ce vizeaza tragerea la raspundere penala si restabilrea ordinii de drept Se ocupa de organizarea si competenta autoritatilor judecatoresti penale , de modul cum ele si partile lucreaza sprea a ajunge la judecarea definitiva a cauzelor penale Sectiunea 2 : Terminologie Procedura penal cuprinde reguli care indica cum trebuie sa actioneze oragnele competente pentru a aplica normele de drept penal Codul de procedura penala cuprinde norme care reglementeaza actele procesuale si masurile procesuale Dreptul procesual poate fi definit ca un ansamblu de reguli care consituie reactia societatii de la momentul constatarii infractiunii pana la aplicare unei pedepse Sectiunea 3 : Obiectul dreptului procesual penal Desfasurarea intregului proces penal este reglementat de normele procesual penale Dreptul procesual penal determina competenta organelor chemate sa rezolve cauzele penale

Codul actual 2 parti : Partea generala sunt cuprinse normele comune desfasurarii intregului proces penal Partea speciala normele speciale reglementeaza desfasurarea procesului penal pe faze procesuale Dreptul procesual penal este compus din categorii de reguli procesuale si procedurale Regulile procesuale ce acte trebuie infaptuite pentru desfasurarea progresiva si coordonata a procesului penal Regulile procedurale cuprind dispozitii in care se precizeaza cum anume sunt aduse la indeplinire actele procesuale Regulile procedurale au caracater complementar Setiunea 4: Caracterele dreptului procesual penal Dreptul procesual penal obiect propriu de cercetare Caracteristici: a) Caracter pozitiv Contine reglementari ce apartine prezentului b) Caracter formal Prin reglementarile sale stabileste modalitatea aplicarii in concret a dreptului penal substantial c) Caracter subsecvent Este necesar aplicarii dreptului penal substantial d) Caracter public Ramaura a dreptului public e) Caracter scirs Majoritatea normelor fiind cuprinse in codul de procedura penala Normele procesula penale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) Simplitatea si claritate Are calitatea de a fis cunoscuta de toti si aplicata cu precizie b) Celeritatea(promptitudine) Normele procesual penale trebuie sa asigure celeritatea infaptuirii justitiei c) Echitatea normelor procesual penale Reglementarea procesual penale trebuie sa asigure un echilibru judicios intre interesele societatii si ale fiecarui cetatean Echilibrul trebuie sa existe intre prerogativele , competentele reprezentantului statului care exercita actiunea penal si posibilitatea exercitatii dreptului la aparare Sectiunea 5: Scopul dreptului procesual penal Normele procesual penale stabilesc organele competente si atributiile acestora in procesul penal Reglementarea garantiilor procesual penale care asigura concretizarea drepturilor persoanelor implicate in proces Dreptul procesual penal trebuie sa cuprinda norme privind modul realizarii probatiunii in procesul penal , luarea masurilor procesuale , efectuarea actelor procedurale care au ca efect concretizarea drepturilor procesuale ale celor implicati in proces

Sectiunea 6 : Importanta dreptului procesual penal Dreptul procesual penal este indispensabil aplicarii dr penal . Prin regulile care compun procesul penal , se realizeaza de fapt legatura dintre infractiune si sanctiune In cursul porcesului penal , organele judiciare , au posibilitatea luarii unor masuri procesuale Normele procedurale trebuie sa asigure protectie impotriva abuzurilor , incat sa garanteze libertatea individului ,exercitiul dreptului la aparare si sa elimine posibilitatea comiterii unor abuzuri Sectiunea 7 : Legatura dreptului procesual penal cu alte ramuri de drept Exista o stransa legatura intre dr procesual penal si dr constitutional , prevederile constitutionale cuprind regelementari ce tin de domeniul de regelementare al dreptului procesual penal Constitutia are prevederi ce consacra principii fundamentale ale dr procesual Intre dr procesual penal si dr penal este o legatura indisolubila data de faptul ca dr si obligatiile subiectilor din cadrul raportului juridic penal se realizeaza numai prin intermediul raporturilor procesual penale Dr procesual penal este dr penal in actiune Dr penal fara dr procesual penal ar fi ineficient Lagatura dintre dr procesual penal si dr civil este determinata de natura comuna a activitatiilor regementate in cursul judecatii , fie ca este una penala sau civila Exista o legatura intre dr procesual penal si dr civil ,deoarece unele infractiunii ca urmare a savarsirii lor produc si prejudicii ,legiuitorul a creat posibilitatea exercitarii actiunii civile si deci dezdanuirii persoanei vatamate in procesul penal Legatura dintre dr proceusl penal si dr familiei este detereminat de necesitatea aplicarii unor institutii din dr familiei pe parcursul solutionarii cauzelor penale Legatura cu dr international public este determinat de necesitatea aplicarii si interpretarii unor norme ale acestei ramuri de drept Sectiunea 8 : Norme, fapte si raporturi juridice procesual penale Notiune Normele juridice procesual penale au ca obiect de regelmentare desfasurarea procesului penal Normele procesual penale constau in reguli de conduita cu caracter particular Sistemul normelor de dr procesul penal Normele care prin obiectul lor sau scopul lor , apartin dr procesul penal alcatuiesc un sistem Normele procesual penale compun un ansamblu de regelementari care au acelasi obiect , aceasi finalitate Majoritatea normelor apartinand dr procesual penal sun cuprinse intr-un cod ce costituie o culegere de reguli juridice referitoare la fucntionarea organelor judiciare Codul de procedura penala este o lege organica

Structura normei de dr procesual penal : dizpozitia acesteia cuprinde obligatiile din dr participantilor la proces , iar sanctiunea intervine in diferite modalitati in cazul incalcarii normei procesuale Sanctiunile procesula p[enale vizeaza valabilitatea actelor si masurilor dispuse ce incalcarea legii Clasificare normelor de dr procesual penal a) Norme de organizare Regelementeaza modalitatea infiintarii organelor judiciare , regulile de functionare si atributiile acestora b) Normele de competenta Stabilesc care dintre organele judiciare este abilitat sa solutioneze o cauza penal fata de anumite criterii Ele stabilesc ce anume categorii de cauze le revin diferitelor organe judiciare si regulile de repartizare a cauzelor intre organele judiciare de acelasi grad c) Normele de procedura propriu-zisa Reguli dupa care se efectueaza urmarirea penala ,judecata, si puenrea in executare a hotararii judecatoresti de catre organele judiciare Trei categorii distincte de acte normative Normele imperative se disting de cele absolut imperative care contin o dispozitie de ordine publica , iar incalcarea lor le impune intotdeauna aplicarea sanctiunii procedurale a nulitatii sau decaderii Normele relativ impeative care nu se aplica decat daca incalcarea lor a adus o atingere garantiilor ce asigura solutionarea justa a cauzei Normele dispozitive sau permisive in cazul lor nu atrage sanctiunea incalcarii lor , nu atrage sanctiunea procedurala a nulitatii sau decaderea din dr In fuctie de sfera lor de aplicare norme de dr procesual penal se calsifica in generale si speciale a) Normele generale Se aplica intotdeauna intoate cazurile orice exceptie sau derogare urmand sa fie marcate in mod expres b) Normele speciale Se aplica prin derogare , numai anumitor cauze sau situatii speciale Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala Sectiunea 9 : Faptele juridice procesual penale Notiune Norma juridica caracter impersonale si general Raporturile juridice procesual penale , care au intotdeauna un caracter concret apar numai daca preexista factori care determina existenta acesora Clasificare Actiunile sunt acele fapte juridice dependende de vointa omului Actele pot fi licite sau ilicite Evenimentele sunt fapte juridice care au loc independent de vointa omului Starea de boala poate determina suspendarea urmaririi penale sau suspendarea judecatii Faptele juridice procesual penale sunt constitutive , extinctive, si impeditive

Faptele juridice procesual penale constitutive genereaza raporturi juridice procesual penale Faptele juridice procesual penale modifica raporturile procesual penale Faptele procesual penale sunt extinctive daca au ca efect stingerea raporturilor procesual penale Sectiunae 10 : Raporturile juridice procesual penale Notiune , continut si obiect Raporturile ce apar pe parcursul solutionarii cauzelor penale sunt raporturi juridice procesual penale Elementele raportului juridic procesual penal sunt : subiectii , continutul, obiectul a) Subiectii raporturilor juridice procesual penale Persoane fizice sau juridice care participa la solutionarea cauzelor penale precum si diferite organe cu un statut si o competenta bine stabilita de lege b) Continutul raportului procesual penal Drepturile si obligatiile pe care le au potrivit legii si pe care le exercita subiectii raporturilor procesual penale c) Obiectul raporturilor juridice procesual penale Il constituie stabilirea existentei sau inexisentei raporturilor juridice penale si determinarea continutului lor Forme Raporturile juridice care apar intre subiectii activi si pasiv ai actiunii penale si eventual ai actiunii civile formeaza grupa raporturilor procesual penale principale Raporturile procesual secundare apar pentru precizarea si rezolvarea raportului procesual penal Dupa subiectul lor raporturile de dr procesual penal se pot forma intre organe judiciare si parti Raporturile juridice procesual penale se disting separat in primele faze ale procesului penal, uramrirea penala si judecata Trasaturi a) Sunt raporturi de autoritate de putere Autoritatea deriva din caracterul de putere pe care il are raportul de dr penal material care sta la baza raportului de dr procesual penal Raportul de dr procesual penal constituie de fapt modalitatea definitivarii si concretizarii raportului de drept penal ca unul de conflict intre societate si infractor b) Iau nastere de regula peste si in afara vointei partilor In cele mai multe cazuri , raporturile procesuale apar la initiativa organelor de stat , ca sbiect dominant implicat in solutionarea cazuleor penale Initiativa intrarii in raportrile procesual penale poate fi consecinta initiativei altor participanti si fara a di impuse in mod unilateral contrar vointei lor c) In majotitatea cazurilor unul dintre subiecti este un organ al statului Avand in vedere ca savarsirea infractiunii genereaza in contextul prevazut de lege o actiune publica Savarsirea infractiunii poate genera si exercitiul unei alte actiuni cu caracter privat , p,j avand posibilitatea solicitariii rapararii pagubei Initiativa in exercitarea actiunii publice apartine statului care devine subiect al raporturilor procesual penale ce implica solutionarea cauzei

CAPITOLUL 3 Stiinta dreptului procesual peanal Sectiunea 1: Notiune si obiect Ca stiinta dr procesual penal constituie un sistem de cunostinte despre dr procesual penal si are ca obiect sudiul normelor si raporturilor procesual penale Sectiunea 2 : Structura stiintei dr procesual penal Stiinta dr procesual penal prezinta structura codului de procedura penal care constituie principalul izvor al dr procesual penal Partea generala Prezinta ca obiect de studiu principiile fundamentale ale organizarii si desfasurarii activitatilor procesuale Partea speciala Studieaza instituiile care compun desfasurarea procesului penal ,in cronologia si evolutia prevzauta de codul de procedura penala Sunt exeminate fazele procesului penal in succesiunea prevazuta de regelementarea procesual penala Sunt analizate institutiile ce compun fiecare faza procesuala Sectiunea 3 : Sarcinile stiintei dr procesual penal Studierea normelor dr procesual penal in vigoare Studiul practicii judiciare in aplicarea normelor de dr procesual penal Prin aplicarea normelor procesual penale de catre organele judiciare , se verifica de fapt principiile teoretice ale stiintei dr procesual penal Studiul legislatiei procesual penale al doctrine din alte state inclusiv al organismelor internationale Sectiunea 4 : Metodele stiintei dr procesual penal Studiul normelor de dr procesual penal se concretizeaza in prinncipii , reguli de baza Pentru a realiza obiectivele fixate, stiinta dr procesual penal nu dispune de un sistem metodologic propriu Specificul metodelor consta in modalitatea particulara in care acestea sunt utilizate in cercetarea fenomenului juridic procesual In cercetarea normelor procesuale se folosesc procedee logice al gandirii Metoda istorica face posibila studierea fenomenului procesual din perspectiva evolutiei lui in timp Metoda comparativa permite studierea normelor juridice procesuale in comparatie cu alte norme din acelasi sistem de drept si cu normele din legislatia altor state Stiinda dr procesual penal nu utilizeaza metode deosebite neintalnite la alte stiinte folosinta lor fiind una cu caracter specific

Particularitatea unei metode este de esenta pragmatica si este impusa de adecvarea la obiect de obiectivele ce se intentioneaza a fi atinse Domeniul dr este de interes stiintific general ,constituie obiect de studiu pentru alte ramuri ale stiintelor sociale Sectiunea 5 : Autonomia stiintei dr procesual penal Caracterul autonom al stiintei dr procesual penal deriva in primul rand din autonomia obiectului sau de studiu Autonomia stiintei dreptului procesual penal in prezent este de necontestat Sectiunea 6: Legatura stiintei dr proceusl penal cu alte stiinte Caracterul autonom nu exclude legaturile cu alte stiinte juridice Aceste conexiuni sunt necesare chiar de realizarea obiectului acestei stiintei Legaturile impuse de necesitaile studiului dr procesual penal exista si cu alte stiinte ale ramurilor dreptului Legatura cea mai stransa exista intre stiinta dr procesual penal si stiinta dr penal Cele doua discipline folosesc concepte comune care opereaza insa distinct in domeniul lor de aplicare Stiinta dr procesual penal utillizeaza si rezultatul cercetarilor unor stiinte care au legatura cu activitatea judiciara Legatura cu criminologia este impusa chiar de obectul de cercetare al acesteia : crima , criminalul , criminalitatea Medicina legala prin datele furnizate ofera informatii necesare solutionarii cauzelor penale care au ca obiect un anumit grad de infractiuni Lagatura cu psihologia judiciaraeste impusa de cercetarile pe care aceasta stiinta le ofera in domeniul analizei psihologice a actului infractional Psihiatria judiciara are o contributie deosebita in cazurile care necesita stabilirea existentei responsabilitatii penale a infractorului care pe plan juridic se rezuma la existenta sau nu a discernamantului TITLUL 2 Izvolarele dr procesual penal CAPITOLUL 1 Notiunea de izvor al dr procesual penal Normele procesual penale modalitati adecvate de exprimare care sa asigure recunoasterea de catre cei carora li se adreseaza si totodata sa le asigure un caracter de obligativitate Izvoarele in sens formal sunt legile care contin dispozitii de dr procesual penal sau dispozitii care pot avea aplicabilitate si in desfasurarea procesului penal Izvoarele materiale ale dr sunt modalitati exterioare ale acestuia care il determina pe legiuitor sa adopte reguli aparute din necesitati practice Principalul izvor il constituie codul de procedura penala

Constitutia este un alt izvor al dr procesual penal Ordonantele de urgenta pot cosntitui izvor de dr Ordonanata de urgenta este o masura de ordin constitutional care da posibilitatea guvernului sa rezolve un caz exceptional chiar intr-un domeniu al legii organice Codul penal constituie izvor al dr procesual penal in masura in care contine prevederi cu continut procedural Codul de procedura civila este izvor de dr procesual penal in masura in care anumite aspecte procesuale care trebuie rezolvate in procesul penal nu au o regelementare in codul de procedura penala Dispozitiile codului de procedura civila alcatuiesc procedura de drept comun in materia civila si comerciala Codul civil poate constitui izvor al dr procesual penal daca normele civile se aplica in procesul penal Constituie izvor al dr procesual penal si legile de organizare judiciara care de regula cuprind dispozitii cu caracer organizatoric Pot constitui izv al dr procesual penal legile si decretele cu putere de lege daca ele contin dizpozitii procesual penale Sistemul de dr ro actual nu recunoaste caracterul de izvor de drept practicii judiciare ICCJ are un rol deosebit in aplicarea si interpretarea unitara a legii in sistemul judiciar ro ICCJ asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti potrivit competentei sale Curtea constitutionala are in domeniul interpretarii actelor normative un rol deosebit .intra in sfera controlului constitutional legile si ordnantele ,tratatele si alte acorduri internationale . Doua modalitati de efectuare a controlului cel prealabil se exercita asupra legilor votate controlul ulterior se realizeaza pe calea exceptiilor de neconstitutionalitate CAPITOLUL 2 Interpretarea normelor de drept procesual penal Sectiunea 1 : Notiunea si necesitatea interpretarii Ideal ar fi ca normele procesual sa fie redactate precis si clar Necesitatea interpretarii este justificata de faptul ca , in aplicarea normelor organele judiciare trebuie sa clarifice cat mai precis textul acestora sa stabileasca compatibilitatea in raport de o anumita situatie de fapt Cu ajutorul interpretarii se pot cunoaste limitele execte ale fiecarei regelementari, finalitatea si fnctionalitatea sa procesuala asa incat continutul generic si sintetic al normei procesuale sa poata asigura rezolvarea cauzelor penale in bune conditii Interpreatarea legii procesual penale presupune determinarea sensului normelor de proceduara penala identificarea vointei legiuitorului Sectiunea 2 : Felurile interpretarii Interpretarea oficiala

este realizata de catre organele de stat poate fi facuta si de instantele judecatoresti interpretarea neoficiala este realizata de cei care efectueaza cercetarea stiintifica , analizeaza normele procesual penale opiniile formulate au insa forta juridica Sectiunea 3: Metodele intarpretarii normelor juridice metoda gramaticala se stabileste sensul mesajului cuprins in norma juridica in urma analizei gramaticale a textului de lege metoda sistematica stabileste sensul normei procesual penale prin incadrarea sa in economia actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte normative metoda istorica se doreste sa se stabileasca modul de interpretare apreciindu-se imprejurarile sociojuridice care au determinat adoptarea normei juridice metoda logica permite stabilirea intelesului unei norme procesuale prin aprecieri rationale in urma unei analize logice a textului analogia este utilizata de organul judiciar care solutioneaza o cauza penala nu identifica o norma corespunzatoare pentru a fi aplicata si apeleaza la o norma asemanatoare sau la principiile de drept nu se aplica normelor de dr penal , pt a se garanta aplicarea principiului legalitatii incriminarii si a pedepselor in dr procesual penal poate fi folosita cu conditia sa nu afecteze dr si libertatile recunoscute prin lege sau chiar norma procesuala sa o interzica Sectiunea 4 : Rezultatele interpretarii interpretarea poate fi literara , extensiva sau restiricitva dupa stabilirea intelesului normei supuse interpretarii organul judiciar poate concluziona fie ca textul este mai larg sau dimpotriva ma restrans dificultatile in fixarea intelesului normelor se datoreaza in unele situatii lipsei de claritate a acestora

CAPITOLUL 3 Aplicarea legii procesuale peanle romane in spatiu si timp Sectiunea 1 : Aplicarea legii procesual penale romane in spatiu Principiul teritorialitatii Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul tarii

In materia procesual penala important este locul desfasurarii procedurilor judiciare Organele judiciare care compun sistemul judiciar romanesc desfasora activitati processuale numai poe teritoriul romaniei Normele procesul penal se aplica pe intrag teritoriul tarii noastre Conventia impune obligatia respectarii drepturilor garantatea asupra persoanelor aflate sub jurisdictia statelor contractante , competenta jurisdictionala a unui stat este in principal teritoriala Principiul teritorialitatii normelor de dr procesual penal presupune 2 aspecte a) Normele de dr procesual penal se aplica numai activitatilor desfasurate pe teritoriul roman b) Activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul tarii noastre numai in temeiul normelor de dr procesual penal roman Derogari de la principiul teritorialitatii Sunt acceptate limitari ale aplicarii principiului teritorialitatii acestea au careacter exceptional Cooperarea se realizeaza cu respectarea principiului suveranitatii Exceptiile de la principiul teritoralitatii au dobandit in prezent si alte forme de exemplu, posibilitatea transferarii unor competente ce tin de jurisdictia unui stat catre organizatiile internationale Imunitatea de jurisdictie Legea procesual penala nu se aplica in cazul imunitatilor de jurisdicitie Legea penal nu se aplica infractiunilor savarsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care in conformitate cu conventiile internationale nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman Cooperarea judiciara internationale in materia penal Exceptile de la principiul teritorialitatii legii procesual penale pot rezulta si din contractele bilaterale incheiate intre state In practica curtii europene a fost acceptata ideea transferului de competenta nu dor de catre unele state contractante unor organizatii internationale dar si de la un stat la altul pe baza unui contract bilateral Terminologia actuala utilizata este aceea de cooperare internationala in materie penala Forme de cooperare: a) Extradarea constituie o forma de cooperare internationala in materia penala b) Mandatul european de arestare o forma de cooperare intre statele uniunii europene intr-o forma mult simplificata fata de extradare Mandatul este o decizie judiciara care inlocuieste cererea de extradare c) Comisiile rogatorii internationale constau in imputernicirea pe care o autoritate judiciara din staul solicitant o da altei autoritai de acelasi fel de a indeplini , in numele si pe seama sa un act de procedura pe care nu il poate indeplini in legatura cu o persoana care se afla pe teritoriul statului solicitant d) Recunoasterea si executarea hotararilor penale si actelor judiciare este o forma de cooperare reglementata In acesta procedura , hotararile definitive straine recunoscute in ro au aceleasi efect ca si hotararile instantelor romanesti Sectiunea 2 : Aplicarea legii procesual penale romane in timp

Reguli privind aplicarea legii procesual penale in timp Normele procesual penale se aplica din momentul intrarii in vigoare pana in momentul iesirii din vigoare Normele procesual penale , de principiu nu pot retroactiva sau ultraactiva Nu este nici posibila situatia ca o lege ale carei efecte au incetat sa se aplice in continuare in cadrul procedurilor judiciare Normele de dr procesual penal din momentul iesirii din vigoare nu se mai aplica actelor procesuale si procedurale care se efectueaza dupa acea data Norma de dr procesual intrata in vigoare nu se apica actelor si lucrarilor indeplinite conform dispozitiilor legii anterioanre Norma noua se aplica tuturor actelor si masurilor de procedura care se efectueaza dupa intrarea ei in vigoare fara a se face vre-o distiinctie normele procesual penale sunt de imediata aplicare Situatiile tranzitorii si dizpozitiile tranzitorii Situatiile tranzitorii constituie momentelel in care prevederile unei norme juridice sunt inlocuite cu o alta norma Dispozitiile tranzitorii constau in normele juridice care regementeaza trecerea de la legea veche la legea noua Dizpozitiile tranzitori sunt cuprinse in legea noua Ultraactivitatea este permisa pentru a asigura o cat mai buna protectie a drepturilor partilor implicate in proces sau pentru aplicarea noilor orientari legislative introduse In unele cazuri normele procedurale pot retroactiva Legea care cuprinde norme procedurale care au caracter tranzitoriu poate prevedea, pentru situatii bine justificate, unele dispozitii cu caracter retroactiv sau ultraactiv TITLUL 3 Principiile fundamentale ale procesului penal CAPITOLUL 1 Notiune Actele normative se prezinta ca o entitate sistematizata Este necesara o corelatie permanenta intre legea peanla si cerintele societatii Principiile fundamentale sunt definite ca reguli de baza ale procesului penal cu caracter general in temeiul craora este raglementata intreaga desfasurare a procesului penal Regulile de baza ale procesului penal , pe langa importanta lor teoreica au o deosebita importanta practica in activitatea organelor judiciare CAPITOLUL 2 Sistemul princiipiilor fundamentale ale procesului penal Regulile da baza ale procesului penal fac ca ele sa poata fi reunite intr-in sistem , acestea reprezinta idei de baza care se regasesc in intregul sistem de instituitii procesuale cu elemente de interdependenta si conditionare reciproca Principiile fundamentale ale procesului penal exprima conceptii juridice despere modul cum trebuie sa se desfasoare activitatea organelor judiciare Sistem Asnamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat

Intre princip fundamentale exista elemente de dependenta care duc intr-un final la atingerea scopului proces penal Formarea in prezent a principiilor fundam ale procesului penal este sub influenta a 2 termeni Noile relatii sociale Influenta realitatii integrarii europene pe plan juridic inclusiv pe plan procesual penal Principiile trebuie sa vizeze 3 laturi importante ale procesului penal Latura structural institutionala (referitoare la autoritatile judiciare si atributiile lor) Latura de desfasurare a procesului penal Latura de asigurare a respectarii in proces a drepturilor si libertatilor fundamentale Sectiunea 1 : Principiul legalitatii procesului penal Principiu reglementat atat in constitutie cat si in actele normative cu aplicabilitate in domeniu Legalitaea procesului penal se desfasoara atat in cursul uramaririi penal cat si in cursul judecatii Legalitatea constituie un principui fundamental al statului de drept Conceptul de legalitate ca principiu fundamental genaral al statului de drept, a evoluat continuu. Aplicarea legii trebuie sa corspunde unor necesitati urmarindu-se in plan general asigurarea stabilitatii , ca o garantie a securitatii raporturilor juridice Nu exista justitie fara lege sanctiunile procedurale vina sa inlature aplicarea actelor procesuale si procedurale intocmite cu incalcarea legii, mergand chiar pana la sanctionara celor vinovati pentru intocmirea lor. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune care in momentul savarsirii nu constituie infractiune Statu este obligat sa defineasca ce constituie o infaraciune Sectiune 2 : Principiul oficialitatii procesului penal Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu Organele judiciare trb sa indeplineasca actele necesare desfasurarii procesului penal din oficiu Procurorul are obligatia sa ia toate masurile necesare realizarii obiectului urmaririi penale , pentru ca apoi sa dispuna trimeterea in judecata Actele necesare procesului penal se indeplinesc din oficiu afara de cazul cand prin lege se dispune altfel Sectiunea 3 : Principiul aflarii adevarului In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigurea aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei ,precum si cu privire la persoana faptuitorului In plan procesual penal, aflara adevarului se limiteaza la cunoasterea faptelor si imprejurarilor care fac obiectul probatiunii. Oraganele judiciare au obligatia sa stabileasca siuatia de fapt care corespunde adevarului si

sa pronunte hotarai judecatoresti , care sa reflecte adevarul fara erori judiciare Aflarea adevarului presupune urmatoarele cerinte: Instituirea pentru organele judiciare a obligatiei legale de a afla adevarul numai in urma administrarii probelor Asigurarea pentru parti a dreptului de a fi administrate probele care pot contribui la aflarea adevarului Aplicarea principiului liberei aprecieri a probelor Sistemul probator si procedura probatiunii trebuie sa permita daca ste necesar administrarea oricarei probe noi In faza uramaririi penale orice persoana vatamata poate intreduce plangere impotreiva masurilor si actelor de uramriere penala daca prin acestea s-au adus o vatamare intereselor sale legitime Solutiile de netrimetere in judecata pot fi verificate de instanta in ceea ce priveste retinerea corecta a situatiei de fapt Existenta cailor ordinare si extraoridinare de atac constituie un alt mijloc legal de inlaturare a eventualelor erori judiciare Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisditie superioara. Aflarea adevarului presupune existenata unei concordante intre concluziile organelor judiciare si relitate Oraganele judiciare au obligatia de a depune toate diligentele pentru aflarea adevarului Instanta trebuie sa efectueze toate demersurile necesare in vederea administrarii probelor Sectiunea 4 : Principiul rolului activ al organelor judiciare Obliga organele judiciare la initierea procedurilor declansarii procesului penal , a activitatii procesuale necesare derularii lui Obligatia organelor judiciare: de a explica partilor derepturile procesuale pe care le au, de a administra probele cu privire la toate imprejurarile cauzei De a pune in discutia partilor probleme de drept si de fapt necesare lamuririi cauzei Extindera obiectului judacatii Sectiunea 5 : Principiul garantarii libertatii persoanei Art 5 c.p.p Daca cel impotriva caruia s-a luat masura arestarii prventive ori o alta masura de restrangere a libertatii daca se considera ilegala are dreptul in tot cursul procesului penal sa se adreseze instantei competente potrivit legii Orice presoana care a fost , in cursul procesului penal privata de libertate sau carei i sa restrans libertatea , ilegal sau pe nedrept are dreptul la repararea pagubei In tot cursul procsului penal , invinuitul sau inculapatul arestat preventiv poate cere punera in libertate provizorie , sub control judiciar sau pe cautiune Retinera nu poate depasi 24 h Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal In cursul urmaririi penal arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 zile si se

poate prelungii cu cel mult 30 zile , fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil , si nu mai mult de 180 zile In faza de judecata instanta este obligata in conditiile legii , sa verifice , periodic , si nu mai tarziu de 60 zile legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna de indata punerea in libertate a inculpatului daca temeiurile care au determinat arestarea au incetat sau daca instanta constata nu mai exista temeiuri noi . Celui retinut /arestat i se aduc de indata la cunostinta motivele ratinerii/arestarii iar invinuirea in cel mai scurt termen Invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat Punerea in libertate este obligatorie dca motivele arestarii/ retinerii au disparut Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii Sectiunea 6 : Respectarea demnitatii umane Dreptul la viata precum si la integritate psihica si fizica ale persoane sunt garantate Nimeni nu poate fi supus torturii , nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante Tratamentul degradant Tratament care umileste individul in fata lui insusi sau a altor persoane ori care il determina sa actioneze contrar vointei sau constiintei sale Tratament inuman Cel care provoaca suferinte fizice sau mentale de o mare intensitate Pentru ca o pedeapsa sa fie definita degradanta este necesar ca sentimentul de umilinta creat ca urmare a executarii ei sa depasesca nivelul de umilire pe care il propune orice pedeapsa penala Notiune de tortura reuneste 3 elemente: Intentia Scopul determinat Gradul extrem de ridicat de suferinta Mijloacele de proba obtinute in mod ilegal nu pot fi folosite in procesul penal Sectiunea 7 : Garantarea dreptului la aparare Art 24 C.p.p dreptul la aparare este grantat in tot cursul procesului partile avand dreptul sa fie asistate de un aparator ales sau numit din oficiu Dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal Organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exeritare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesre in aparare Organele judiciare au obligatia sa il instiinteze de indata si mai inainte de-al audia pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat , incadrareajuridica a acesteia si sa ii asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii Actul de acuzatie are un rol important in procedra penala Dreptul la aparare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera posibilitatea persoane de a se apara impotriva aczuatiilor ce i se aduc , sa constate invinuirile , sa probeze nevinovatia sa.

Dreptul al aparare se poate exercita prin: Posibilitatea partilor de a se apara singure in proces Obligatia organelor judiciare de a avea in vedere aspectele favorabile ale partilor in proces Obligatia acoradii asistentei judiciare Continutul complex al dreptului la aparare este realizat si prin intermediul altor institutii ca asigura solutionarea cauzei penale Legislatia interna care reglementeaza desfasurarea procesului penal presupune posibilitaea inculpatului de a-si formula aparari pe care organele judiciare sunt obligate sa le examineze Sectiunea 8: Limba in care se desfasoara procesul penal Potvivit art 128 Constitutie , procedura judecatii se desfasoara in limba romana . Romanii apartinand minortatiilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecta ,in conditiile legii organice Cetatenii staraini si apatrizii care nu vorbsc si nu inteleg limba romana pot pune concluzii prin inerpret Asistenta acordata in materia interpretarii in sensul textelor citate trebuie sa permita celui cercetat sau judecat sa stie ce i se reproseaza si sa isi formuleze apararea , in special,pentru a prezenta prganelor judiciare opinia sa cu privire la invinuire acest drept trebuie sa fie concret si efectiv Sectiunea 9 : Prezumtia de nevinovatie Este preceputa ca un beneficiu, o protectie juridica ce isoteste persoana pusa sub acuzare in scopul de a echilibra raportul fortelor din cadrul procesului penal Aplicarea acestui principiu trebuie sa constea in garantarea unor drepturi concrete si efective Prezumtia de nevinovatie tinde a proteja persoana invinuita de savarsirea unei fapte penale impotriva unui verdict de culpabilitate care nu a fost satabilit in mod legal .prezumtia priveste ansamblul procedurilor penale litigioase in cauze penale Orice persoanea este considerata nevionovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva Prezumtia de nevinovatie indeplineste functia de a garanta protectia contra arbitrariului judecatorilor, ea garanteaza ca impotriva invinuitului sau inculaptului nu pot fi luate masuri preventive decat in cadreul si in conditiile in care vinovatia rezulta cu certitudine din probe Temeiurile masurilor preventive nu vizeaza solutionarea pe fond a cauzei Organele judiciare in procedura de luare a masurilor preventive , administreaza probele dispune unele masuri de urmarire penala inainte de pronuntarea hotararii Prezumtia de nevinovatie are caracter ralativ Orice dubiu este interpretat in favoarea invinuitului sau inculpatului , priveste exclusiv situatle de fapt Sarcinile probatiunii revine acuzarii iar de situatiile de indoiala beneficiaza acuzatul Nici un reprezentatnt al statului sa nu declare ca o persoana este vinovata de savarsirea unei infractiuni inainte ca vinovatia sa nu fi fost stabilita de o instanta

Sectiunea 10 : Egalitatea persoanelor in procesul penal Egalitatea in drepturi a cetatenilor este un dept funamental Aceste drept fundamentalm in ceea ce priveste accesul la justitie consta in posibilitatea oricarei persoane de a se adresa justitiei pentrau apararea drepturilor sale Principiul egalitatii persoanelor implicate in solutionarea unor cauze penale Sectiunea 11 : Operativitatea in procesul penal Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod cmplet a faptelor care constituie infarctiune Operativitatea in procesul penal in intelesul larg presupune atat rezolvarea rapida a cauzelor penale cat si simplificara activitatii procesuale cand este cazul Cu privire la respectare termenului rezonabil C.E.D.O a decis ca apreciera trebuie ralizata pentru fiecare caz in parte in finctie de circumstantele sale Complexitatea cauzei in fapt si drept Comportamenul partilor in proces Comportamenul organelor judiciare Referitor la compexitatea cauzie repetatele trimiteri spre rejudecare au drept cauza erorile comise de instantele inferioare Calculul termenului rezonabil Curtea a decis in aceasta materie ca momentul de debut este cel la care o persoana este acuzata , acest moment coincide cu momentul incunostintarii Momentul pana la care este apreciat termenul rezonabil este data ramanerii defintive a hotararii Sectiunea 12 : Dreptul la un proces echitabil Dreptul la un proces echitabil constitiuie una din componentele principiului asigurarii preminientei dreptului intr-o societate democaratica Domeniul de aplicare al dreptului la un proces echitabil vizeaza: Orice acuzatie in materia penala Orce perosoana are dreptul la un tribunal Insusi procesul care are pe rol o acuzatie penala presupune existenta altor garantii Principiul egalitarii aremelor priveste numai modul in care sunt tratate partile de instanta ca adversare in proces Curtea a stabilit ca legalitatea dreptului procesual penal este un principiu general de drept care corepunde pricnipiului legalitatii din dreptul penal Sectiunea 13 : Interdependenta principiilor fundamentale ale procesului penal Principiile fundamentale ale procesului penal actioneaza intr-o interdependenta si conditionare reciproca Aceste principii se presupun unele pe altele

TITLUI 4 Participantii la procesul penal CAPITOLUL 1 Consideratii generale Sectiunea 1 : Notiunea de participanti Defasurarea procesului penal presupune prezenta unor persoane fizice sau juridice cu anumite calitati procesuale Persoanele care coopreaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului sau formeaza sfera participantilor in procesul penal Procesul penal constituie cadrul legal prin intermediul caruia statul realizeaza dreptul sau de tragere la raspundere penal ceea ce impune prezenta : Unor organe cu anumite functii proceuale Unor presoane cu pozitii diferit generate de comiterea infraciunii in functie de interesul acestora in cauza respecitiva Subiectii oficiali(judiciari si extra judiciari) si particulari(principalii sau secundari) compun continutul notiunii de participanti Organele judiciare Instante judecatoresti procurorul si instantele de cercetare penala Sunt parti in porcesul penal : Inculpatul Partea vatamata Partea civila Partea responsabila civilmente Alte persoane care participa la procesul penal sunt martori, expertii Sectiunea 2 : Succesorii, reprezentanii si substituitii procesuali Succesorii Art 21 c.p.p Succesiune este permisa numai pe latura civila Succesorii dobandesc calitate de parte in procesula penal isi valorifica drepturile procesuale proprii, deoarce in urma decesului , a desfiintarii sau a dizolvarii persoana respectiv inceteaza sa mai fie parte in proces Daca hotararea a fost atacata cu apel de catre partea civila si de inculpatul condamnat si obligat la palata despagubirilor inainte de judecarea apelului inculpatul a decedat , instanta introduce in cauza mostenitorii acestuia Sucesiune intervenita in latura civila a cauzei poate fi activa sau pasiva Reprezentantii Consta in indeplinirea unor acte procesuale si participarea la raporturi procesuale penale de catre o presoana in cadrul unui proces penal nu in nume propriu ci in numele titularului dreptului sau al obligatiei litigioase Reprezentarea este generata de anumite situatii care fac ca partile sa nu poata participa la proces In cursul judecatii inculpatul si invinuitul precum si celelalte parti pot fi reprezenate cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului si inculpatului este obligatorie

In faza uramririi penale reprezentarea invinuitului /inculpatului poate avea loc, insa cu aplicarea prevederii de principiul din faza judecatii Reprezentatul nu poate exercita drepturile procesuale ale invinuitului /iculpatului care au caracter intuitu persoane si nici nu are posibilitaeta renuntarii la drepturile procesuale ale acestuia fara a se prevedea intr-un mandat special de renuntare Reprezentarea legala Presupune participarea in proces a unei presoane desemnate de lege in locl partii din proces , imputernicirea este impusa Personele juridice vin in procesul penal in calitate de parte civila sau de parte responsabila civilmente Pentru inculapat situatii de reprezentare legala In cazul efectuarii percehezitiei Cand este arestat Reprezenatrea este psibila daca sunt indeplinite urmatorele conditii: In aceasi cauza sa existe un numar de persoane care sunt constituite parti civile sau pati vatamate Persoanele constituite parti civlile sau parti vatamate sa aib interse contrare Desemnarea reprezentantului : De catre persoane constituite parti civile sau parti vatamate Daca acestea nu si-au desemnat un reprezenatnt si procurorul sau instanta aprecieaza ca prezenta este justificata pentru buna desfasurare a procesului penal desemneaza ca reprezentant un avocat din oficiu daca nu sunt de acord cu reprezentarea transmit refuzul organului judiciar Toate actele de procedura comunicate reprezentantului sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate Reprezenatarea conventionala Presupune existenata unui raport juridic generat de imputernicirea pe care o persoana avand calitatea de parte in proces o da unei alte persoane care urmaeza sa participe la proces in numele si in intresul partii exercitandu-i drepturile procesuale si realizandu-i obligatiile prevazute de lege Mandatul este unul special intocmit potrivit legii civile Reprezentarea sa fie realiza de un avocat Reprezentantii nu dobandesc calitatea de parte in proces Substituitii procesuali Vin in procesul penal potrivit unui drept propriu dar in vedera valorificarii dreptului unei alte persoane Apreciaeaza liber daca intervin sau nu in proces CAPITOLUL 3 Organele judiciare Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege Sectiunea 1 : Instantele judecatoresti Consideratii generale In structura procesului penal , instantele judecatoresti ocupa rolul

principal Instantele judecatoresti pronunta hotararea judecatoreasca Partile implicate in solutionarea cauzelor penale uramaresc pronuntarea unei hotrari judecatoresti favorabile , in fata instantei de judecata desfasoara activitatii procesuale in acest sens Instanta de judecata cenzureaza toate actele procesuale si procedurale dispuse de organele judiciare in faza de urmarire penala sau infaptuite de ceilalti participanti hotarand cu privire la legalitatea acestora Cauza penala se solutioneaza pe baza de probe Instantele au competente in faza urmaririi penale cat si in aceea a punerii in executare a hotararii judecatoresti Judacatorul dispune masura arestarii preventive , masura care poate fi dispusa atat in cursul judecatii cat si in faza uramaririi penale Perchezitia este dispusa de judecator la fel si autorizatia interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice Organizarea instantelor judecatoresti Reglementarea instantelor judecatoresti este data de Constitutie Justitia se realizeaza de ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti specializate Actul normativ care regelementeaza organizarea judiciara este legea 304/2004 Justitia este unica , importiala si egala pentru toti si se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti a) ICCJ b) Curtile de apel c) Tribunale d) Tribunale specializate e) Instantele militare f) Judecatorii Iccj este instanta suprema in romania Curtile de apel Instante cu personalitate juridica in circumscriptiile carora functioneaza tribunalele si tribunalele specializate Tribunalele Organizate la nivelul fiecarui judet Instante cu personalitate juridica Functioneaza sectii pentru solutionare cauzelor pe domenii In acste domenii se pot infiinta tribunale specializate care sunt instante fara personalitate juridica Judacatoriile Instante fara personalitate jridica organizate in judete si in sectoarele municipiului bucuresti Instantele militare sunt a) Tribunalele militare b) Tribunalul militar teritorial bucuresti c) Curtea militara de apel bucuresti

Statutul instantelor judecatoresti potrivit prevederilor conventiei europene a drepturilor omului Dreptul la un proces echitabil presupune si dreptul de acces la un tribunal 3.1. Un tribunal (instanta ) stabilita prin lege Exprima de fapt un principiu al statului de drept Notiunea de tribunal are un inteles autonom Tribunalul acopera si instantele speciale ca si tribunalele arbitrale cu competenta obligatorie 3.2. Un tribunal (instanta) independenta Independenta presupune ca instanta sa nu fie supusa unor ordine/instructiuni din partea unei instante/autoritatii superioare Independenta de executiv sunt recunoscute drept criterii modul de numire a judecatorilor Independenta fata de legislativ acesta sa nu poata afecta prerogativele judecatorului 3.3. Un tribunal impartial Independenta si impartialitatea se afla in stransa legatura Un trubunal care nu este independent nu va putea fi impartial Impartialitatea presupune lipsa orcaror prejudecati / interese ale judecatorului in cauza pe care o solutioneza Completele de judecata 4.1.Notiune Prin complet de judecata se intelege numarul judecatorilor care participa la judecarea unor categorii de cauze penale intr-un anumit stadiu al solutionarii acestora Notiunea de compunere nu trbuie sa fie confundata cu constituirea instantei 4.2.Alcatuirea completelor de judecata Colegiile de conducere ale instantelor stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului judecatoresc Schimbarea membrilor completelor , pe baza criteriilor obiective stabilite de regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti activitate cu carac admin ICCJ complet de 5 judecatori in lipsa presedintelui , sedintele prezidate de vicepresedinte instantei Presedintii de sectie pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei Curtea militara de apel functioneaza in municipiul bucuresti ca instanta unica Sectiunea 2 : Ministerul public Regulile de baza privind organizare si functionarea ministerului public sunt inscrise in constitutie Reprezinta interesele generale ale societaii si apara ordine ade drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor Ministerul public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete Parchetele functioneaza pe langa instantele judecatoeresti , conduc si suprevegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare Principiile functionarii ministerului public Procurorii isi desfasoara activitatea in conformitate cu principiul legalitatii , al impartialitatii si al controlului ierarhic sub autoritatea ministerului justitiei Principiul legalitatii

Se intelege respectarea legii , activitatea ministerului public apropiindu-se de activitatile desfasurate in numele legii Obiectul principal in activitatiile procesuale desfasurate este respectarea legii Procurorul pune in miscare actiunea penala numai cu respectarea conditiilor prevzute de lege.In cazul in care considera ca hot pronuntata de instanta de judecata este nelegala sau netemeinica procurorul are dreptul sa exercite cai de atac in conditiile legi Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea si protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei Principiul impartialitatii Impune procurorului o atituine echidistanta Procurorul are obligatia sa administrze in aceasi masura atat probele in acuzare cat si cele in aparare Impartialitatea trebuie sa fie prezenta in pozitia procurorului si la participarea sedintelor de jdecata unde este liber sa prezinte concluzii pe care le considera intemeiate potrivit legii. Principiul controlului iearhic Procurorii isi desfasoara activitatea inconformitate cu principiul controlului ierahic Dispozitiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine Controlul ieraric contribuie la asigurarea legalitatii si temeiniciei activitatii in prima faza a procsului penal Controlul ierarhic priveste legalitate si temeinicia actelor procesuale si procedurale efectuate de procuror cat si oportunitatea acestora Mijlocul juridic prin intermediul caruia se exercita controlul este de regula infirmarea actului procesual sau procedural Masura infirmarii este supusa controlului instantei competente sa judeca cauza in fond Controlul ierarhic se exercita din oficiu potrivit competentelor pe care le are procurorul ierarhic superior Procurorii se bucura de stabilitate si sunt independenti in conditiile legii Independenta procurorului nu are aceeasi natura ca independenta judecatorului Principiul unicitatii si indivizibilitatii duce la stergerea diferntelor intre magistrati ministerului public apartinand aceluias pachet Procurorii indeplinesc atributii prevazute de lege nu in mod propriu ci in numele parchetului din care fac parte si in numele intregii institutii Organizarea ministerlui public Structura ministerului public urmeaza structura instantelor judectoresti Parchete de pe lenga judecatorii Parchete de pe langa tribunale Parchete de pe langa tribunale pentru minori si familie Parchete de pe langa curti de apel Parchete de pe lanca ICCJ Parchetele militare Parchete de pe langa tribunale militare Parchetul militar de pe langa tribunalul militar teritorial bucuresti Parchetul militar de pe langa curtea militara de apel bucuresti Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activitatea parchetelor din subordine , are

personalitate juridica si gestioneaza bugetul ministerului public , condus de procurorul general al parchetului de pe lanaga ICCJ In cadrul parchetului de pe langa ICCJ fuctioneaza colegiul de conducere care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale ministerului public Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali , iar parchetele de pe langa tribunale , tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de primprocurori In cadrul parchetelor de pe langa curtile de apel functioneaza sectii, iar in cadrul acestora pot functiona servicii si birouri Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura lor si cate o sectie pentru minori si familie Prachetele militare Conduse de un prim procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DICOT) Isi desfasoara ativitatea prin procurori specilizati in combaterea criminalitatii organizate si a terorismului si este condusa de un procuror sef directiei si coordonata de un procuror general al parchetului de pe langa ICCJ Departamentul national anticoruptie Specializt in combaterea infractiunilor de coruptie Este independenta in raport cu instantele judecaoresti si cu parchetele de pe langa acesta Atributiile ministerului public Exercitate prin procurori a) Efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative b) Conduce si supravegeaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare c) Sesiseaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale potrivit legii d) Exercita actiunea civila e) Participa in conditiile legii la sedintele de judecata f) Exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti in conditiile prevazute de lege g) Apara drepturile si interesele legitime ale minorilor , ale persoanelor puse sub interdictie ale disparutilor si ale altor persoane h) Actioneaza pantru prevenirea si combaterea criminalitatii sub coordonarea ministerului justitiei i) Studieaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea j) Verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva k) Exercita orice alete atributii prevazute de lege Statutul judecatorilor si procurorilor Magistratura este o activitate juridica desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii , a ordinii de drept , prcum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor Judecatorii numiti de presedintele romaniei sunt inamovibili in conditiile legii Procurorii sunt numiti de presedintele romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti in conditiile legi Sectiunea 3 :

Organele de cercetare penala Urmarirea penal se efectueaza de procuror si organele de cercetare penala Organele de cercetare penale: a) Organele de cercetare penala ale politiei judiciare b) Organele de cercetare speciala Ca organe de cercetare ale politiei judiciare lucratorii specializati din MAI desemnati nominal de ministrul MAI Oragnele de politie judiciara isi desfasara activitatea in mod nemijlocit sub conducerea , supravegherea si controlul procurorului fiind oligate sa aduca la indeplinire toate dispozitiile acestuia Oragnele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala in mod nemijlocit si sub conducerea si supravegherea procurorului , fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia Organele de cercetare ale politiei judiciare nu coincid cu institutia politiei in ansamblul sau si nici un caz toti lucratorii din cadrul MAI nu sunt inclusi aici ci ,numai acei lucratori operativi desemnati in conditiile legi Cercetarea penala se efectueaza de organele de cercetare penala de politiei judiciare pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare penala Specific organelor din cadrul MAI este dubla subordonare Ministrul de interne este cel care desemneaza politisti care au calitatea de organe de cercetare penala ale politiei judiciare , procurorul general ale parchetului de pe langa ICCJ avand competenta numai sa acorde aviz cu privire la ceasta selectie profesionala CAPITOLUL 3 Partile in procesul penal Procesul penal consta intr-o activitate complexa , desfasurata progresiv si coordonat , compusa dintr-o succesiune de situatii cu semnificatie juridica Raporurile juridice procesual penal privesc persoane intre care sa produs un conflic de drept, dintre care un este autorul, si cealalta este persoana careia i sa produs o vatamare Subiectii procesuali 2 catgorii: a) Subiectii oficiali -indeplinesc atributiile ce revin potrivit legii organelor judiciare penale b) Subiectii particulari -persoane particulare care participa in proces si au diferite pozitii si roluri -partile ca subiectii principali ai raportului de conflict si subiecti secundari care sunt chemati sa contribuie la solutionare procesului penal Parti in procesul penal sunt inculpatul, partea vatamata , partea civila , partea responsabila civilmente La stabilirea pozitiei procesuale a partilor se tine seama de existenta celor doua actiunii ca se exercita inprocesul penal La solutionarea actiunii penale sunt parti inculpatul si partea vatamata La la solutionarea actiunii civile partisunt inculpatul , partea civila si in unele situatii partea responsabila civilmente

Inculpatul si partea vatamata au pozitii diferite in rezolvarea laturii penale ,iar partea civila se situeaza pe pozitie contrara intereselor inculpatului si partii responsabile civilmente in ceea ce priveste solutionarea actiunii civile Sectiuna 1 : Invinuitul Pe parcursul procesului penal autorul infractiunii are diferite calitati procesuale , fiecare dintre acestea corespunzand unui anumit studiu procesual cat si unor drepturi si obligatii Inainte de declansarea procsului penal autorul infractiunii are calitatea de faptuitor Faptuitorul o persoana in legatura cu care se dsfasoara activitati procesuale, dar care nu este implicat in derularea fazei uramaririi penale Momentul la care cel impotriva caruia se efectueaza actele de uramarire generala dobandeste calitatea de invinuit Inceperea uramririi penale are in primul rand efecte in rem In legatura cu inceperea uramaririi in personam , organele judiciare au obligatia sa il incunostinteze de indata si mai ianinte de a-l audia pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat , incadrarea juridica a acesteia si sa i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii Inceperea uramririi panal cu efecte in personam consta intr-o notificare oficiala ce emana de la o autoritate competenta Invinuitul este persoana fata de care se efectueaza uramrirea penala Sectiunea 2 : Inculpatul Persoana impotriva careia sa pus in miscare actiunea penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat Calitatea de parte in proces si statutul de inculpat le dabandeste orice persoana impotriva careia sa pus in miscare actiunea penala Inculpatul este subiectul pasiv al actiunii penale , al actiunii civile , avand posibiliteasa sa isi dovedeasca nevinovatia ,precum si netemeinicia pretentiilor civile formulate Actiunea penal este pusa in miscare de procuror prin ordonanta sau rechizitoriu in faza urmairii penale Inculpatul drepturi procesuale proprii Inculpatul este cea mai importanta parte in procesul penal , care este declansat in vedera tragerii acestuia la raspunderea penala si civila Inculpatul are dreptul de a formula cereri , de aprezenta memoriii, chiar de a paticipa la efectuarea unor acte de urmarire penal si , totodata de a le ataca Inculpatul poate propune administrarea de probe de catre organele judiciare pentru dovedirea nevinovatiei sale Inculpatul posibilitatea sa conteste actele si masurile de urmarire penala dispuse de organul de uramrire penala si sa atace hotararile judecatoresti pronuntate de instante Dupa stingerea actiunii penale , calitatea de inculpat inceteaza , iar daca prin hotararea judecatoreasca se dispune condamnarea , acesta devine condamnat

Sectiunea 3: Partea vatamata Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala Pentru constituirea ca part vatamata , suficiente fiind numai existenta vatamarii fizice , morale sau materiale si constatarea faptei Persoana respectiva devine parte vatamata numai daca isi exprima vointa Partea vatamata este subiect in latura penala Drepturile si obligatiile partii vatamate privesc numai solutionare laturii penale a cauzei Partea vatamata are dreptul sa fie audiata , sa propuna probe ,in unele situatii sa exercite cai de atac In lipsa plangerii prealabile actiunea penala nu este pusa in miscare Prin plangerea prealabila nu se pune in miscare actiunea penala, ci se indeplineste o conditie necesara , fara de care organele judiciare nu ar pune in miscare actiunea penala Sectiunea 4 : Partea civila Notiune Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal Existenta este impusa de faptul ca savarsirea unei infractiuni poate avea ca rezultat si producerea unei pagube Legea permite exercitarea actiunii civile alaturi de cea penala Se poate constitui parte civila in procesul penal numai persoana care a fost vatamata nemijlocit prin infractiune Intotdeauna temeiul constituirii de parte civila in procesul penal trebuie sa il reprezinte numai infractiunea Prin constitirea de parte civila actiunea civila este exerciata in procesul penal , iar reparerea pagubei , ca urmare a tragerii la raspundere civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente se face potrivit legii civile Actiunea civila este solutionata potrivit legii civile Despagubirea este permisa atat in cazul unui prejudicu material cat si pentru prejudiciu moral Constituirea de parte civila Prin constituirea de parte civila se pune in miscare actiunea civila, iar partea civila devine subiect al actiunii civile exercitate alaturi de actinea penala in proces , cu scopul obtinerii unei reparatii care reprezinta echivalentul pagubei produse in urma savarsirii infractiunii Persoana vatamata care nu sa constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru reparerea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune Persoana vatamata material sau moral printr-o infractiune poate cere repararea pagubei in cadrul procesului penal prin constituirea de parte civila sa prin introducerea unei actinui la instanta civila Procesul penal se solutioneaza intr-un timp mai scurt ceea ce face ca paguba sa fie recuperata mai repede Calitatea de parte civila Poate fi parte civila in procesul penal persoana fizica sau juridica ce a suferit un prejudiciu moral sau material ca uramare a savarsirii infaractiunii Caliatea de parte civila se dobandeste ca urmare a manifestarii de vointa a persoanei vatamate

Constituirea de parte civila atata in forma scrisa cat si prin declaratie orala Const ituirea de parte civila se poate face numai personal dar si de alte persoane ,art 174 c.p.p (3) in cazul in care un numar mare de persoane care au interese contrarii s-au consituit parte civila acestea pot desemna o persoana care sa le reprzinte interesele Nu si-au desemnat un reprezentant procurorl sau instanta de judecata poate desemna prin rezolutie un avocat din oficu Momentul cosntituirii ca parte civila in contract Constituirea ca parte civila in contract se paote face in cursul uramririi penale , precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare Organul de uramrire penal are obligatia inainte de ascultarea persoanei vatamate , sa ii puna in vedere ca se paote constitui parte civila , daca a suferit o paguba materiala sau morala , pana la citirea actului de sesizare Art 76 alin 2 c.p.p Organul de urmarire penal trebuie sa aibe un rol activ in ceea ce priveste atat constituirea de parte civila cat si solutionarea cererii de despagubire Oragnul de uramrire peneal este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele ,ceea ce include si solutionarea actiunii civile Din moment ce pe parcursul procesului partea vatamata a declarat expres ca nu pretinde despagubiri , ulterior nu se poate constata constituirea ca parte civila Pretinderea unor despagubiri mai mari dupa momentul actului de sesizare este inadmisibila Drepturile si obligatiile partii civile Drepturile partii civile pot fi valorificate din momentul constituirii ca parte civila si implicit al punerii in miscare a actiunii penale Partea civila exercita actiunea civila in vedera tragerii la raspundera civila a invinuitului , a inculpatului sau a partii responsabile civilmente Partea civila are dreptul in faza uramririi penale sa propuna probe in dovedirea pretentiilor civile , sa formuleze cereri cu privire la intinderea pagubei sau la modalitatea de plata Partea civila are posibilitatea exercitarii cailor de atac , in limitele prevazute de lege Partea civila trebuie sa participe la desfasurarea procesului penal , sa dea lamuririle necesare organelor judiciare pentru solutionarea actiunii civile , sa respecte prevederile procesuale privind desfasurarea sedintelor de judecata Sectiunea 5 : Prtea responsabila civilmente Notiune Art 24 (3) c.p.p Partea responsabila civilmente este parte chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului Posibilitaea angajarii raspunderii civile pentru partea responsabila civilmente intervine numai in cazurile permise de legea civila Partea responsabila civilmente are aceeasi pozitie ca si inculpatul , avand aceleasi posibilitati porcesuale in sustinerea pozitiei sale Momentul si modalitatile implicarii partii responsabile civilmente in procesul penal Introducerea in porcesul, penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc , la cerere sau din oficiu , fie in cursul uramaririi penale , fie in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare art 16(1) c.p.p

Art 16 (2) perosana responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta , luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei Interventia poate avea loc cu depasirea momentului citirii actului de sesizare numai la initiativa partii responsabile civilmente Interventia partii responsabile civilmente dupa citirea actului de sesizare nu poate aduce atingere drepturilor procesuale ale celorlalte parti Interventia are caracter voluntar partea responsabila civilmente avand interes sa fie prezenta in proces pentru asi apara interesele sale si implicit pe cele ale inculpatului Drepturile si obligatiile partii reponsabile Partea responsabila civilmente are drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat Are obligatia de a raspunde civil alaturi de invinuit sau inculpat Sectiunea 6 : Aparatorul in procesul penal Art 171-173 c.p.p Partile in proces au dreptul sa fie asistate de un aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii Art 171 (1) c.p.p invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul procesului penal Art 173 c.p.p invinuitul sau inculpatul precum si celelalte parti au dreptul sa fie asistate de un aparator care in cursul judecatii exercita drepturile partii pe care o asista Titlul al V-lea Actiunile in procesul penal Capitolul1 Actiunea in justitie Sectiunea 1: Notiune Procesul penal o activitate complexa desfasurata in primul rand cu concursul oragenlor judiciare si al partilor si dupa caz al altor persoane indicate de lege Declansarea procesului penal are loc la initiativa organelor competente sau al partilor care au dreptul sa se adreseze acestor organe si sa solicite interventia lor pentru rezolvarea conflictului Conflictul solutionat de organele judiciare Solutionarea conflictului de drept de catre organele judiciare este posibila ca urmare a folosirii actiunii in justitie Actiunea ansamblul mijloacelr procesuale prin care se asihura protectia dreptului ori a unor situatii juridice ocrotite de lege Actiunea in justitie este mujlocul prin care o persoana este trasa la raspundere in fata instantelor de judecatoresti, pentru a fi obligate sa suporte constrangerea de stat corespunzaoare normei de drept incalcate Sectiunea 2: Dreptul la actiune si cererea in justitie Dreptul la actiunein justitie nu trebuie confundat cu dr de lezat Dr la actiune ocroteste o valoare sociala , dr lezat se refera la o valoare sociala concreta

Daca valoarea sociala nu a fost lezata dr la actiune nu poate fi folosit Dreptul la actiune poate ramane un drept , daca acesta nu este incalcat printr-o conduita concreta Sectiunea 3: Factorii actiunii in justitie Temeiul actiunii a)Temeiul de drept al actiunii este prevazut in normele de dr care incrimineaza fapta ilicita si instituie dr la ctiune b)Temeiul de fapt fapta ilicita fapta concreta prin care sa adus atingere normei de drept Oboectul actiunii In cazul in care actiunea in justitie este decalansata,il constituie tragerea la raspundera juridica a persoanelor vinovate de comiterea faptei ilicite Subiectii actiunii Subiectii raportului juridic conflictual Aptitudinea functionala a actiunii in justitie are drept continuit punerea in miscare a actiunii

Capitolul 2 Actiunea penala Comitera faptei genereaza un conflict de dr penal intre societate si cel care a comis infractiunea , conflict care trebuie adus in fata organelor judiciare pt solutionare Actiunea penala functioneaza sub imperiul oficialitatii Instanta de judecata nu poate judeca o cauza penal decat in masura in care se exercita impotriva inculpatului actiunea penala Actiunea cosntituie puterea sau capacitatea de a supune judecatorului o solicitare , iar exercitarea acesteia corespunde dr subiectiv Sectiunea 1: Obectul actiunii penale Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au comis infractiuni Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal Sectiunea 2: Subiectii actiunii penale In urma comiterii infractiunii, se naste un raport juridic penal unde subiect activ este infractorul, iar subiect pasiv este societatea In cazul actiunii penale infractorul are rolul si locl de subiect pasiv Sarcina administrarii probelor revine organelor de urmarire penala si instantei de judecata Partea vatamata nu poate fi titular al actiunii penale , deoarece tragerea la raspundere il are statul Tragerea la raspunderea penala are un continut mult mai larg decat aplicarea pedepsei Sectiunea 3: Trasaturile actiunii penale Actiunea penala apartine societatii si se exercita prin organele statului imputernicite in mod special pt aceste activitati

Apara ordinea de drept si o restabileste atunci cand este pertubata de savarsirea faptelor penale Actiunea penala este obligatorie Momentele importante in derularea urmaririi penale sunt obligatorii si totodata devine obligatorie realizarea unor activitati procesuale de catre subiectii oficiali denumiti tehnic organe judiciare Actiunea penala este indisolubila ,odata declansata actiunea penala continua pana la epuizare fara a putea fi oprita sau limitata de cel care a declansat-o , partile sau organele judiciare nu pot influenta parcursul acesteia Actiunea penala nu poate fi stopata nici de cel care a declansat-o Procurorul in cursul urmaririi penale si dupa punerea in miscare a actiunii penale poate dispune socaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi penale daca constata existenta uneia dintre cazurile prevazute la art 10 c.p.p Actiunea penala este indivizibila Comiterea unei infractiuni da nastere unui dr unic la actiune ceea ce insemna ca chiar daca infractiunea a fost savarsita de o singura perosna sau de mai multe persoane exista un dr unic la actiune Intr-o cauza penal sunt mai muti inculpati se exercita o singura actiune Actiunea penala este individuala ea este exerictata numai impotriva celor implicati in solutionarea cauzei penale Punerea in miscare a actiunii penale are caracter in personam iar exercitarea sau stingerea se dispun prin masuri procesuale care vizeaza persoana faptuitorului devenit ulterior invinuit , iculpat sau condamnat Sectiunea 4: Momentele desfasurarii actiunii penale Aactiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal cat si in faza judecatii Durata in timp a actiunii penale nu coincide cu limitele procesului penal Urmarirea penala incepe inainte punerii in miscare a actiunii penale Punerea in miscare a actiunii penale Actiunea penala devine exigibila dupa comiterea faptei penale Punerea in miscare a actiunii penale intervine in faza urmaririi penale Punerea in miscare a actiunii penale este un act procesual diferit de inceperea urmaririi penale Inceperea urmaririi penale marcheaza declansarea procesului penal si este dispusa de organul de urmarire penala printr-un act procesual prevazut de lege(rezolutie) Inceperea urmaririi penale are efecte in rem Caracterul in rem al inceperii urmaririi penale este impus de necesitatea lamuririi rapide a unor aspecte legate de existenta infractiunii , imprejurarile comiterii In faza uramririi penale daca organul de cercetare penal considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare aactiunii penale , face propuneri in acest sens pe care le inainteaza procurorului Solicitarea organului de cercetare penala trebuie bine motivata , fundamentata cu temeiruio suficiente , adica trebuie indicate probele din care sa rezulte datele referitoare la existenta

faptei si identitatea faptuitorului Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului Legiuitorul prevede insa posibilitatea punerii in miscare a actiuni penale si la sfarsitul fazei urmaririi penale cand procurorul prin rechizitoriu poate dispune aceasta Exista posibilitatea ca actiunea pena sa fie pusa in miscare si in faza judecatii , in acest caz actiunea penala este pusa in miscare de procuror prin declaratie orala Instanta pune in miscare actiunea penala in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte fapte cand procurorul nu participa la sedintele de judecata Plangerea prealabila este numai un act de sesizare a organului judiciar competent sa solutioneze cauza si nu un act de punere in miscare a actiunii penale Punera in miscare a actiunii penale este de competena procurorului si , numai in cazurile exceptionale, limitativ prevazute de lege , poate fi dispusa si de instanta Exercitarea actiunii penale Efectuarea in cursul procesului penal de catre subiectul activ al actiunii penale prin intermediul organelor judiciare de diferite acte procesuale care potrivit functiei dinamice a acestei actiuni servesc progresului activitatii procesuale si la realizarea scopului procesului penal Actiunea penala pp implicarea sub activ al statului prin organele judiciare , insa dintre acestea procuroroul este cel mai implicat in exercitarea actiunii penale Exercitatea efectiva a actiunii penale consta in sustinerea acesteia prin activitati procesuale si intocmirea de acte procedurale in vedera realizarii obiectivului ei si anume tragerea la raspundera penala a faptuitorilor Exercitarea actiunii penale este necesara atingerii obiectului actiunii penale si anume tragerea la raspundere penala a faptuitorului In faza urmaririi penale , procurorul exercita in concret actiunea penala prin identificarea si administrarea probelor , luarea masurilor procesuale necesare solutionarii cauzei ,in final apreciera probelor si, daca este cazul , trimeterea in judecata ori dispunerea unei solutii de netrimetere in judecata In faza judecatii , exercitarea actiunii penale se realizeaza de procuror , cand acesta participa la sedintele de judecata in cazurile prevazute expres de art 315 c.p.p Stingerea actiunii penale Constatarea stingerii actiunii penale intervine in mod normal in faza judecatii, dupa epuizarea activitatilor procesuale impuse de lege pentru solutionarea unei cauze penale, actul constatator fiind hotararea judecatoreasca a comprelului de judecata Stingerea actiunii penale poate fi constatata atat pe parcursul fazei urmaririi penale , cat si in faza judecatii, insa in modalitati diferite Stingerea aptitudinii functionale a actiunii penale se constata , in faza urmaririi penale de procuror iar in faza judecatii de instanta In urma solutiei pronuntate de instanta actiunea penala si-a realizat integral finalitatea , ajungand la epuizare In faza urmairii penale , stingera actiunii penale poate fi constatata de procuror, iar solutiile dispuse sunt: clasarea , scoaterea de sub urmarire penala , incetarea urmaririi penale Sectiunea 5: Cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau care sting actiunea penala Obiectul actiunii penale se exercita pe perioada intregului proces penal , atat in faza de

urmarire penala cat si in faza judecatii Cazurile in care se constata lipsa de temei al actiunii penale a) Fapta nu exista Singurul temei al angajarii penale este savarsirea infractiunii Inexistenta faptei exclude atribuirea ei unei persoane ceea ce face imposibila angajarea raspunderii penale b)Fapta nu este prevazuta de legea penala In acest acaz fapta exista in materialitatea sa insa nu este prevazuta de txt de lege ca fiind fapta penala Deoarece nu este prevazut de txt lege ca infractiune, fapta nu poate constitui temei al angajarii raspunderii penale Daca se aaprecieaza ca fapta nu constituie infractiune , lipsestetemeiul tragerii la raspundere penala c)Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala care prezinta pericol social si este savarsita cu vivovatie Pericolul social al faptei ca fiind orice actiune sau inactiune prin care uneia dintre valorile aratate la art1 c.p.p Nu cosntituie infractiune afapta prevazuta de legea penala , daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret , fiind lipsita in mod vadit de importanta , nu prezinta grad de pericol social al unei infractiuni d)Fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat Raspunderea penala are caracter personal , cel care urmeaza sa fie sanctionat fiind autorul comiterii infractiunii , numai in cazul unei corespondente intre infractiunea comisa si cel vinovat de comiterea acesteia poate fi angajata raspunderea penala Stingerea actiunii penala constatata de instanta pe acest motiv duce la imposibilitatea exercitarii actiuni civile e)Faptei il lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii Orgabele judiciare trebuie sa lamureasca fapta sub toate aspectele si sa determine elementele care alcatuiesc continutul concret al infractiunii pentru a stabili incadrarea juridica a faptei savarsite f)Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt: legitima aparare , starea de necesitate , constrangerea fizica , cosntrangerea morala , cazul fortuit , iresponsabilitatea , betia , minoritatea faptuitorului si eroarea de fapt Eroarea de fapt poate fo invocata doar daca faptuitorul nu cunoste existenta starii situatiei sau imrejurarilor de care depinde caracterul penal al faptei Cazurile in care se constata lipsa de obiect al actiunii penale a) Lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate , autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege , necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale Plangerea prealabila este o conditie a punerii in miscare a actiunii penale lipsa acesteia constituie un impediment in realizarea ei. Plangerea prealabila are o natura mixta , fiind o conditie de pedepsibilitate si de procedibilitate Retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala b) A intervenit aministia , prescriptia sau decesul faptuitorului sau dupa caz radierea

persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor Aministia inlatura raspunderea penal cu privire la fapta savarsita , in cazul in care intervine dupa condamnare inaltura executarea pedepsei pronuntate , precum si celelalte consecinte ale condamnarii Prescriptia de asemenea inlatura raspunderea penala Cursul termenului de prescriptie se prevzut la art 121 se intrerupe prin indeplinirea orcarui act care, potrivit legii , trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal , iar dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prscriptie Cat timp procesul penal se afla in curs , poate interveni prescriptia raspunderii penale Decesul faptuitorului duce la incetarea procesului penal Oragnul judiciar este dator sa verifice din oficiu daca actiunea civila se exercita in continuare fata de succesorii care au acceptat succesiunea facuta cu respectarea formelor legale de validitate , actiunea civila se exercita contra statului beneficiar al vocatiei succesorale , in limita activului succesiuni c) A fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au implicat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legi In cazul infaractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea plangerii prealabile de catre pers vatamata , lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala Retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie totala si neconditionata , adica trebuie sa vizeze ambele laturi atat latura penala cat si cea civila Legea penal prevede dr cauza care inlatura rasp penala si impacarea partilor ,care este un act unilateral si pp un act de intelegere intre cel care a comis fapta penala si persoana vatamata Impacarea partilor produce efece in personam Impacarea partilor inlatuca raspunderea penala si stinge actiunea civila Impacareaeste personala si produce efecte numai daca intrevine pana la ramanerea definitiva a hotararii.Impacarea ultervenita ulterior nu produce efecte penale s-a hotarat de instanta sa nu ia act de declaratia unilaterala a victimei ca s-a impacat cu inculpatul daca acesta nu este confirmata in fata instantei si realizata cu acordul ambelor parti impacarea partilor produce efecte si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu d) Sa dispus inlocuirea raspunderii penale Inlocuirea raspunderii penale se dispune in conditiile art 90si art 91 C.p , solutie luata numai de catre instanta de judecata Sanctiunile cu caracter admin aplicabile in cazul inlocuirii raspunderii penale sunt:mustrarea, mustrarea cu advertisment , amenda e) Exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege Cauzele de nepedepsire sunt prevazute de C.p Ex: marturia mincinoasa nu se pedepseste daca, mai inainte de a se produce arestarea iculpatului ori in toate cazurile mai inainte de ase fi pronuntat hotararea sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a maruriei mincinoase , martorul isi retrage marturia f) Exista autoritatea de lucru judecat Hotararile judecatoresti devin definitive in conditiile legii, avand autoritatea de lucru judecat din acel moment

Hotararea judecatoreasca intra in sfera autoritatii de lucru judecat dobandeste un efect pozitiv si unul negativ Efectul pozitiv consta in punerea in executare a hotararii Efectul negativ consta in impiedicarea exercitarii noii actiuni penale Actiunile penale care au o rezolvare definitiva nu mai pot fi exercitate din nou Pentu invocarea autoritatii de lucru judecat in matera penala trebuie indeplinite 2 conditii: Identitatea de persoane Identitatea de obiect Pentru invocarea autoritatii lucrului judecat , proba consta in hot judecatoreasca definitiva Exista autoritate de lucru judecat chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar fi dat o alta incadrare juridica

Capitolul III Actiunea civila Actiunea civila exercitata in procesul penal are caracter accesoriu fata de actiunea penala Sectiunea 1: Conditiile de exercitare a actiunii civile in procesul penal Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal trebuie sa se constate indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii a) Infractiunea trebuie sa fi cauzat un prejudiciu moral sau social Nu toate infractiunile comise au drept rezultat si producerea unei pagube materiale sau morale Infractiunile de pericol nu produc nicio paguba Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale potrivit legii civile b) Intre infractiunea savarsita si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate Angajarea raspunderii civile pp existenta unui prejudiciu , care are drept izvor fapta penala Prejudiciul de reparat trebuie sa fie consecinta directa a faptei prejudiciabile Actiunea civila este o institutie de drept procesual penal, atunci cand actiunea priveste o vatamare care a fost cauzata printr-o fapta prevazuta de legea penala si este dedusa sau exercitata in oficu in fata organelor judiciare penale Actiunea civila exercitata in procesul penal are caracter accesoriu Actiunea civila poate fi exercitata in procesul penal daca sunt indeplinite cumulativ anumite conditii printre care si existenta raportului de cauzalitate intre infractiunea savarsita si prejudiciu care urmeaza a fi acoperit Norma procesual penala este de stricta si imediata aplicabilitate Organele judiciare, partile sau alte persoane implicate in solutionarea cazulelor penale sunt obligate sa respecte anumite procesu