1

Procesul de dezvoltare a medicamentelor

- de la eprubeta pana la autorizare -

2

Dezvoltareapreclinica

Dezvoltareaclinica

Preformulare

Formulare

Cercetarea si fabricarea substantelor active

Dezvoltarea unui medicament

AVIZ DE FABRICATIEPrototipProductiaindustriala

Faza pilotConditionare

MEDICAMENT Autorizatie de punere in vanzare

Comercializare

BOLNAVPrescriptiemedicala

Eliberare medicament

EFECT TERAPEUTIC Administrare

3

Cercetarea si fabricarea substantei active

Studiul pietei de medicamente

Prospectarea epidemiologiei

Posibilitati de cercetare

Orientarile cercetariiChimie de sinteza

BiotehnologieFarmacologie

4

Dezvoltarea unui medicament

1. Dezvoltarea preclinica

Conditii de ordin:• analitic• cinetic• economic• industrial• international• marketing• medical • farmaceutic• toxicologic

Preformulare

Formulare si optimizare

5

Preformulare I. Proprietati fizico-chimice

1. Caractere organoleptice

2. Proprietati fizice ● solubilitate● dimensiunea particulelor● starea critalina sau amorfa● forme polimorfe

3. Proprietati chimice● stabilitate● interactiuni sub influenta

factorilor:- temperatura- umiditate- oxigen- lumina- microorganisme- factori diversi

II. Soarta in organism

4. Toxicitatea● acuta, cronica● teratogeneza● mutageneza● cancerogeneza● biocompatibilitate● imunocompatibilitate

5. Farmacocinetica● absorbtie● repartitie● biotransformare● eliminare

6. Activitatea terapeutica● locul de actiune● mecanismul de actiune● efecte secundare

7. Biodisponibilitate

6

Formulare si optimizare

Formularea: - determina compozitia calitativa si cantitativa a medicamentului

- enumera diferitii componenti inclusi in formula farmaceutica care va fi fabricata- cantitatile exacte ale fiecarui component, atat pentru substantele medicamentoase cat si pentru cele auxiliare

Factorii care intervin in formulare:

- substanta medicamentoasa- calea de administrare- forma farmaceutica- substantele auxiliare- procedeul de fabricare si de control- materialele si articolele de conditionare

7

Optimizarea formulei farmaceutice

OPTIMIZARE

Substanta medicamentoasa

Selectarea formelor farmaceutice posibile

Excipienti

Proces tehnologic

Controlul in cursul fabricariiValidari

8

Rezultatele dezvoltarii preclinice

Dosarul farmaceutic cuprinde:● datele chimice, analitice si farmaceutice privind compozitia si proprietatile substantelor medicamentoase si a formei farmaceutice: compozitia produsului finit, denumirea substantelor medicamentoase si auxiliare, cantitatile pentru fiecare component● specificatiile relative pentru fiecare substanta activa si auxiliara● specificatiile relative pentru forma farmaceutica:

- descrierea procedeului de fabricare- controlul materiilor prime- controlul produsului finit (Norma de calitate)- descrierea conditiilor de depozitare si transport

● recipiente● stabilitate● cercetari de biodisponibilitate● interactiuni

9

Dosarul farmacologic preclinic:● date de farmacocinetica:

- absorbtia

- concentratia sanguina, plasmatica- legarea de proteine- distributia - biotransformarea- eliminarea- cinetica la doze repetate- modul de administrare- rezultatele prelucrate statistic- t1/2

● date de farmacodinamie: - efectele asupra animalelor sanatoase pe organismul intreg sau pe

organe izolate- metodele utilizate si animalele de experienta- efectele farmacologice importante pentru indicatiile prevazute- efectele adverse previzibile- DL 50- comparatii calitative cu produse avand aceleasi efecte

10

Dosarul toxicologic preclinic:

● studii de toxicitate acuta ● studii de toxicitate cronica● toleranta locala● cercetari toxicologice speciale

- efectele asupra reproducerii- efectul cancerigen- efectul mutagen

Dosar farmaceutic

Dosar farmacologic preclinic

Dosar toxicologic preclinic

Norma de calitate

Monografie

Cerere AvizCercetare clinica

11

5000 compusi

12

2. Dezvoltarea clinica

13

FAZA I• Administrarea pentru prima data a unui produs de investigat la om• Scopuri:

- stabilirea tolerantei umane fata de doze crescatoare- studierea factorilor farmacologici- farmacocinetica – ADME - obtinerea primelor informatii privind:

repartitia, biotransformarile metabolice ale moleculei de substanta, eliminarea

- definirea locului si mecanismului de actiune- stabilirea domeniului dintre doza terapeutica si doza la care

apar efectele secundare sau toxice- cunoasterea modului de patrundere a substantei in organism- evaluarea biodisponibilitatii - studii preliminare privind activitatea sau beneficiul terapeutic

potenţial) • 20-80 voluntari sanatosi• aprobare etica• consimtamant informat• supraveghere medicala

14

FAZA II• este inceputul studiilor clinice controlate

• Scopuri: - explorarea preliminara a eficacităţii terapeutice la pacienţi- determinarea regimului de doză/doze - determinarea efectelor secundare pe termen scurt - determinarea severitatii efectelor secundare

• > 100 voluntari bolnavi, de obicei pacienti al caror tratament nu a dat rezultate

• testari bine controlate, sub supraveghere medicala stricta

• se administreza doze unice si doze repetate

15

FAZA III• se efectueaza studii clinice largite si studii speciale • sunt studiile de confirmare terapeutică

• Scopuri:- confirma datele preliminare despre siguranţa şi eficacitatea

medicamentului obţinute în faza II- explorează utilizarea medicamentului la populaţii mai largi- explorează utilizarea medicamentului în stadii diferite de boală - explorează utilizarea medicamentului în asociere cu alte

medicamente - completează informaţiile necesare susţinerii instrucţiunilor

adecvate pentru utilizarea medicamentului

• 500-5000 bolnavi• se incearca si diferite forme farmaceutice• se fac studii la batrani, copii, bolnavi cu boli concomitente, interactiuni medicamentoase

Dosarul clinic cuprinde:

• efectele terapeutice• mecanismul de actiune• testele farmacocinetice• efectele adverse

16

In medie de la stadiul de molecula si pana la faza de autorizate de punere pe piata dureaza 15 ani!

Teste preclinice

Faza I Faza II Faza III ANM

Ani 3.5

Dosar ANM spre

aprobare teste clinice

2 3 4

Dosar ANM spre

aprobare

2.5

Populatia de testat

Lab/studii pe animale

20-80 voluntari sanatosi

100-300 pacienti

500-5000pacienti

Procesul de

aprobare

Scop F, O, BD

Determina

siguranta/doza

Evalueaza eficacitatea

Verifica eficacitatea, monitorizare pe perioade

lungi

Rata de suuces

5000 componente testate

5 componente intra in testari clinice

1 aprobat

17

CONDITII DE VALIDARE

Dosar farmaceutic

Dosar farmacologic preclinic

Dosar toxicologic preclinic

Cercetare de laborator

Dosar clinic AVIZ DE FABRICARE

Aviz terapeutic

Aviz norma de calitate

Aviz de necesitate

Comisia medicamentului

Brevet de inventie

Nume depus (Marca)IndicatiiContraindicatiiPosologieConditionare

18

Cererea de autorizare si inregistrare cuprinde:• numele si adresa solicitantului si numarul autorizatiei sale• denumirea comerciala si internationala a medicamentului• forma farmaceutica, compozitia completa: formula chimica a s.a. si s. aux.• proprietatile medicamentului (clasificarea terapeutica)• indicatii terapeutice, doze, cai de administrare, mod de intrebuintare• efecte adverse, contraindicatii, precautii, interactiuni• recipiente, ambalaj, eticheta• termen de valabilitate, conditii de pastrare• inregistrarea in strainatate• dosare: farmaceutic, toxicologic, farmacologic preclinic si clinic• prospectul de conditionare primara si secundara• descrierea si prezentarea ambalajului, etichetelor• probe pentru analize de laborator (fizice, chimice, microbiologice, biologice, tehnologice), pentru s.a. si forma farmaceutica• angajamentul de a respecta decizia privind retragerea medicamentului din terapeutica in cazul hotararii MS• copia certificatului de inregistrare in tara de origine• certificatul GMP al producatorului• chitanta pentru plata taxei de inregistrare

MS Autorizatia de fabricare si Certificatul de inregistrare valabil 3 ani

19

Realizarea in faza pilot a medicamentelor

• descoperirea operatiilor inaplicabile din diferite motive• punerea in evidenta a dificultatilor• cercetarea aparatelor si tehnologiilor de fabricare adaptate la productia mare• prevenirea cauzelor de eroare pentru a le elimina• protejarea produsului contra tuturor manipularilor intempestive• cresterea randamentului• ameliorarea conditiilor de lucru si a calitatii produsului• reducerea la minim a costurilor de productie si a alterarii calitatii produsului

ANMDM → Autorizatia de punere pe piata valabila 5 ani

20

Productia industriala a medicamentelor- Sistemul de asigurare a calitatii -

Specificari privind materiile prime cumparate sau fabricate

Depozitarea materiilor prime in aria de carantina

Transferul materiilor prime cumparate in depozitul de eliberare

Calcularea si cantarirea materiilor pentru necesarul fabricate

Procedee de control a formulei de fabricatie si al sarjei

Controlul in timpul fabricarii

Proces complet

Conditionare

Produs finit in depozitul de carantina

Produs finit in depozitul de eliberare

MarketingLaboratorul analitic – urmarirea stabilitatii

Laboratorul analitic

Laboratorul analitic

Laboratorul analitic

Controlul echipamentelorsi ingredientelor

Controlul in timpul fabricarii

Controlul echipamentelor, al prodului finit,

etichetelor si recipientelor

Verificarea sarjei

21

Regulile de buna practica de fabricatie

• constituie unul din elementele sistemului de Asigurare a calitatii

• garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate in conformitate cu standardele de calitate stipulate in APP

• sunt recomandari pentru companiile de medicamente ca sa-si indeplineasca obiectivele lor prin mijloace adaptate specifice unitatii sau productiei lor.

22

INTRODUCERE

ISTORICUL REVIZUIRILOR

CUPRINS

GLOSAR

PARTEA I CERINŢE DE BAZĂ PENTRU MEDICAMENTE

CAPITOLUL 1 - MANAGEMENTUL CALITĂŢII

CAPITOLUL 2 – PERSONALUL

CAPITOLUL 3 - LOCALURILE ŞI ECHIPAMENTELE

CAPITOLUL 4 - DOCUMENTAŢIA

CAPITOLUL 5 – FABRICAŢIA

CAPITOLUL 6 - CONTROLUL CALITĂŢII

CAPITOLUL 7 - CONTRACTUL DE FABRICAŢIE ŞI DE CONTROL

CAPITOLUL 8 - RECLAMAŢIILE ŞI RETRAGEREA PRODUSULUI

CAPITOLUL 9 – AUTOINSPECŢIA

PARTEA a II-a CERINŢE DE BAZĂ PENTRU SUBSTANŢELE ACTIVE FOLOSITE CA MATERII PRIME

Reguli de buna practica de fabricatie

23

PARTEA a III-a DOCUMENTE LEGATE DE BPF

Dosarul standard al locului de fabricatie Managementul riscului în domeniul calităţiiGhid privind sistemele de calitate in domeniul farmaceuticCertificatul seriei in cazul Acordurilor de Recunoastere mutuala

24

Anexa 1 Fabricaţia medicamentelor sterile  

Anexa 2 Fabricaţia medicamentelor biologice de uz uman  

Anexa 3 Fabricaţia medicamentelor radiofarmaceutice  

Anexa 4 Fabricaţia medicamentelor de uz veterinar altele decât cele imunologice

Anexa 5 Fabricaţia medicamentelor imunologice de uz veterinar

Anexa 6 Fabricaţia gazelor medicinale  

Anexa 7 Fabricaţia medicamentelor de origine vegetală  

Anexa 8 Prelevarea materiilor prime şi a materialelor de ambalare  

Anexa 9 Fabricaţia lichidelor, cremelor şi unguentelor  

Anexa 10 Fabricaţia medicamentelor sub formă de aerosoli presurizaţi pentru inhalat, cu valvă dozatoare

 

Anexa 11 Sisteme computerizate  

Anexa 12 Utilizarea radiaţiilor ionizante în fabricaţia medicamentelor  

Anexa 13 Fabricaţia medicamentelor pentru investigaţie clinică  

Anexa 14 Fabricaţia medicamentelor derivate din sânge şi plasmă umane  

Anexa 15 Calificarea şi validarea  

Anexa 16 Certificarea de către o persoană calificată şi eliberarea seriei  

Anexa 17 Eliberarea parametrică  

Anexa 19 Probe de referinţă şi contraprobe  

25

1. Definirea clară a procesului de fabricaţie şi revizuirea lui sistematică în acord cu experienţa dobândită, astfel încât să fie asigurată reproductibilitatea tuturor caracteristicilor produsului.

2. Validarea etapelor critice ale procesului de fabricaţie şi a schimbărilor semnificative ale acestuia.

3. Asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru aplicarea R.B.P.F.:• personal calificat şi instruit corespunzător• local şi spaţii adecvate• echipament, instalaţii şi servicii de întreţinere adecvate• ambalaje, etichete şi alte materiale corespunzătoare pentru produsele finite, intermediare şi vrac• proceduri şi instrucţiuni aprobate• depozitare şi transport corespunzătoare.

4. Redactarea clară şi fără ambiguităţi a instrucţiunilor şi procedurilor.

5. Instruirea operatorilor pentru respectarea corectă a procedurilor.

6. Înregistrarea manuală sau cu instrumente de înregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele procesului de fabricaţie, evidenţiindu-se respectarea riguroasă a formulei şi procedurii, astfel încât produsul obţinut să corespundă calitativ şi cantitativ specificaţiilor; abaterile semnificative trebuie înregistrate în detaliu şi analizate.

7. Documentele de fabricaţie şi de distribuţie trebuie să oglindească fidel istoricul complet al unei serii; acestea trebuie să fie păstrate şi să fie exprimate într-o formă clară şi accesibilă.

8. Distribuţia produselor trebuie să fie făcută în condiţii care să nu prejudicieze calitatea acestora.

9. Existenţa unui sistem eficient de retragere, în caz de necesitate, a oricărei serii de produs.

10. Examinarea reclamaţiilor, investigarea cauzelor, defectelor de calitate şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru produsul necorespunzător reclamat, cât şi pentru prevenirea repetării deficienţei

26

Istoric

1902 – act privind controlul biologic al produselor 1906 – act privind alimentele si medicamentele 1937 - utilizarea siropului cu sulfanilamidã având ca solvent

dietilenglicolul

1938 - infiintare FDA

27

1941 – tablete de sulfatiazol contaminate cu fenobarbital

Initiere GMP

1941 - certificare FDA pentru insulina

1945 - certificare FDA pentru penicilina

1955 – vaccinul polio (Cutter Labs USA) – recomandarea evaluarii inocuitatii si inspectarea fabricii producatoare

1906 – certificat de puritate semnat de doctor

28

1960 – tragedia thalidomidei

1962 - amendamentele Kefauver-Harris

1963 – prima varianta GMP (FDA) pentru medicamente

1967 – prima varianta GMP (OMS) aprobata si publicata in 1968 in al XXI-lea Raport OMS si apoi reintrodus in 1971 in Suplimentul Farmacopeei Internationale, editia a II-a

Conform definiţiei adoptate la Conferinţa O.M.S. de la Helsinki (1968), “controlul calităţii preparatelor farmaceutice presupune controlul de la un capăt la altul al procesului de fabricaţie, începând de la materia primă până la forma finală a preparatului farmaceutic, al purităţii, activităţii, sterilităţii, stabilităţii medicamentului, cât şi al conformităţii acestuia cu indicaţiile prevăzute pe ambalaj”.

Kennedy semneaza amendamnetele Kefauver-Harris

29

1969 - adoptarea Sistemului OMS de certificare a calitãţii produselor farmaceutice care circulã în comerţul internaţional - versiunile revizuite ale sistemului de certificare şi ale textului RBPF au fost adoptate în 1992 în al XXXII – lea Raport OMS.

1970 - s-a constituit Convenţia pentru recunoaşterea reciprocã a inspecţiilor privind fabricarea produselor farmaceutice: Pharmaceutical Inspection Convertion (PIC)

1972, 1973 - eșecuri raportate - stimulatoare cardiace 1975 - dispozitiv intrauterin Dalkon Shield – leziuni

clase I, II, III de dispozitive medicale în funcție de gradul de control necesar pentru a fi sigure și eficiente

30

1978 - important producător de formule pentru sugari a reformulat doua dintre produsele sale din soia

1979 – sugarii sunt diagnosticati cu alcaloză metabolică hipocloremică

1980 – reglementari privind formularea și producția de formule pentru sugari

We can learn from these lessons or can mankind educate itself only by disaster and tragedy?

(by sen. Paul Douglas on the acceptance of the Senate’s 1962 drug bill)

31

• 1981 - Decretul Consiliului de Stat Nr. 343 din 26 noiembrie 1981 - România a aderat la PIC şi alãturi de Ungaria au fost singurele state din blocul ţãrilor şoc membre ale Convenţiei. → ISCMCF a fost desemnat ca autoritate competentã pentru efectuarea inspecţiilor privind respectarea normelor de RBPF

• 1987 – Semnarea Actului Unic European care completeazã tratatul de la Roma (din 1957) fixând anul 1992 ca datã a intrãrii în vigoare a pieţii unice inclusiv pentru medicamente.

• 1989 – Comunitatea Europeanã adopta propriul ghid GMP

• 1992 – se infiinteaza Agenţia Europeanã a Medicamentului (European Medicines Evaluation Agency – EMEA)

• Incepând din 1993 au fost înfiinţate ANM în mai multe state ca Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Croaţia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania.

• Relatii de cooperare între U.E. şi S.U.A. şi Japonia în cadrul Conferinţei Internaţionale pentru Armonizare (ICH).

32

Medicamentul, pentru a fi utilizat trebuie sa fie de calitate, eficace si utilizat in deplina siguranta.

CALITATEA (ISO) reprezinta ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unei entitãţi

care îi conferã acesteia aptitudinea de a satisface necesitãţi exprimate şi implicite şi devine unic criteriu de patrundere a unui produs pe piaţa naţionalăă şi de susţinere a lui la export, deci un element esenţial pentru succesul unei intreprinderi.

este rezultatul unei structuri organizaţionale denumităă sistemul calităăţii şi a unui management specific.

33

■ Țări membre ai asociației■ Țări corespondente cu asociația■ Țări observatoare■ Țări cu ISO 3166-1 care nu sunt membre la ISO

34

Standardul - un document, stabilit prin consens și aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun și repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activități sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obține gradul optim de ordine într-un anumit context.

Standardul de calitate – document cu rol de instrument cu scopul de a asigura imbunatatirea permanenta a calitatii produselor, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorului.

Tipuri de standarde: Standarde nationale romane: SR (STAS) Standarde nationale din alte tari: NF EN ISO (Franta), BS (Marea

Britanie) Standarde europene: EN Standarde internationale: ISO

35

Standarde ISO

SR EN ISO 9001 : 2008 "Sisteme de management al calitatii. Cerinte“ - stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii

SR EN ISO 9000:2006 "Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular“ - descrie principiile fundamentale ale sistemelor de management al calitatii si defineste terminologia pentru sistemele de management al calitatii.

SR EN ISO 9004 : 2010 "Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor“ - furnizeaza linii directoare care depasesc cerintele prezentate in ISO 9001:2008 in scopul de a lua in considerare atat eficacitatea cat si eficienta unui sistem si management al calitatii si in consecinta potentialul de imbunatatire a performantelor unei organizatii.

SR EN ISO 19011: 2003 "Ghid pentu auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu«  - furnizeaza indrumari referitoare la principiile de auditare, conducerea programelor de audit, desfasurarea auditurilor sistemului de management al calitatii si auditurilor sistemului de management de mediu.

SR ISO 10007 : 2005 "Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru managementului configuratiei“ - ofera indrumari pentru utilizarea managementului configuratiei in cadrul unei organizatii (acesta include planificarea managementului configuratiei, identificarea configuratiei, controlul modificarilor, evidenta stadiului configuratiei si auditul configuratiei); este aplicabil pentru a sustine produsele de la conceptie pana la eliminare;

SR ISO 10015 : 2000 "Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire“ - furnizeaza liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea strategiilor si sistemelor de instruire care influenteaza calitatea produselor furnizate de o organizatie

36

SR ISO 10012-2 : 2000 "Asigurarea calitatii pentru echipamente de masurare. Partea 2: Ghid pentru controlul proceselor de masurare“ - cuprinde recomandari (si indrumari de implementare a acestora) referitoare la asigurarea calitatii proceselor de masurare efectuare de organizatie

SR EN 30012-1 : 1995/ SR EN 30012-1/C1 : 1996 "Conditii de asigurare a calitatii pentru echipamente de masurare. Partea1: Sistemul de configurare metrologica a echipamentului de masurare“ - cuprinde conditiile de asigurare a calitatii aplicabile de organizatie pentru a se asigura ca masurarile sunt efectuate cu exactitatea dorita.

SR ISO 10013 : 1997 "Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii“ - furnizeaza linile directoare pentru pregatirea, elaborarea si controlul manualelor calitatii

SR ISO 10005 : 2007 "Sisteme de management al caitatii. Linii directoare pentru planurile calitatii“ - furnizeaza linii directoare pentru a ajuta organizatiile in dezvoltarea, analiza, acceptarea, aplicarea si revizuirea planurilor calitatii; acest standard este aplicabil planurilor calitatii pentru un proces, produs, proiect sau contract, pentrtu orice categorie de produs (hardware, software, materiale procesate si servicii) si pentru orice industrie.

SR EN 45014 : 1993 "Criteri generale pentru declaratia de conformitate data de furnizori“ - specifica criteriile generale pentru declaratia de conformitate data de organizatie clientilor sai

SR EN ISO 14001:2005: Sistemul de Management al Mediului - contine cerinte obligatorii referitoare la respectarea legislatiei sau altor reglementari de mediu aplicabile si reprezinta standardul de referinta pentru implementarea unui sistem de managementul mediului propus de specialistii forului international de standardizare.

SR OHSAS 18001:2008: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe SR OHSAS 18002: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea

OHSAS 18001 - stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale care ajută organizaţia să-şi ţină sub control propriile riscuri şi să-şi îmbunătăţească performanţele

SR OHSAS 18002:2009, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007

37

ASIGURAREA CALITÃŢII (QA – Quality Assurance) – reprezintã un ansamblu de activitãţi planificate şi sistematice, implementate în cadrul sistemului calitãţii şi demonstrate atât cât este necesar pentru a da încrederea corespunzãtoare cã o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate.

CONTROLUL CALITÃŢII (QC – Quality Control) – se referã la tehnicile şi activitãţile cu caracter operaţional utilizate pentru îndeplinirea condiţiilor de calitate, care are la bazã metode, procedee, teste specifice.

MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE (TQM – Total Quality Management) – mod de management al unei organizatii, concentrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia si care vizeaza un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului precum si avantaje pentru toti membrii organizatiei si societatii.

Controlul Controlul calitatiicalitatii

Asigurarea Asigurarea calitatiicalitatii

Managementul Managementul calitatii totalecalitatii totale

InspectieInspectie InspectieInspectie

38

Concepţia modernã asupra asigurarii calitatii are în vedere prevenirea apariţiei unor deficienţe de calitate încã de la proiectarea produsului şi fabricarea acestuia.

Calitatea unui produs se construieşte, trebuie sã fie proiectatã şi fabricatã şi ca urmare controlul calitatii nu se rezumã la testele efectuate în laborator, ci se referã la operaţiile care se desfãşoarã în toate compartimentele: cercetare şi dezvoltare, producţie, aprovizionare, depozitare, marketing şi inclusiv furnizorii de materii prime şi clienţii.

CALITATEA CALITATEA PRODUSULUIPRODUSULUI

ControlulControlul procesului tehnologicprocesului tehnologic

Protectia Protectia mediuluimediului

Protectia Protectia consumatoruluiconsumatorului

ConcurentaConcurenta

Controlul Controlul materiei prime materiei prime

si auxiliaresi auxiliare

AnalizaAnalizaprodusuluiprodusului

39

Controlului Calitatii (CC)

• face parte din RBPF

• se refera la prelevarea probelor, specificatii (norme de calitate), controlul de laborator si de procedurile de organizare, documentare si eliberare a rezultatelor analizei

• garanteaza efectuarea analizelor necesare

• da asigurari ca materiile prime, auxiliare, cele de ambalare si produsele finite nu sunt eliberate pentru utilizare, vanzare sau nu sunt furnizate decat daca sunt indeplinite cerintele de calitate

40

Principalele cerinte pentru controlul calitatii

• existenta instalatiilor si echipamentelor adecvate, a personalului calificat si a procedurilor aprobate pentru:- prelevarea probelor- controlul si analiza materiilor prime, a materialelor de ambalare, a produselor intermediare, vrac si finite

• supravegherea conditiilor de mediu conform scopurilor RBPF

• inregistrarea manuala sau computerizata a tuturor procedurilor cerute pentru a putea demonstra efectuarea lor, precum si obligativitatea inregistrarii si investigarii amanuntite a modificarilor produse

• validarea metodelor de control

41

Tipuri de analize pentru verificarea calitatii produselor

1. analize senzoriale (organoleptice)• presupun evaluarea calităţii produselor cu ajutorul organelor

de simţ şi obţinerea de răspunsuri individuale, care prelucrate apoi statistic pot furniza un răspuns obiectiv.

• metodele analizei senzoriale sunt rapide, economice, simple şi nedistructive, ceea ce permite aplicarea lor pe scară largă.

• ponderea acestui tip de analiză, pentru aprecierea calităţii este de 40-90 %.

• cuprinde, în funcţie de natura produsului analizat:– impresia olfactivă,– analiza gustativă,– analiza vizuală,– analiza tactilă,– metoda combinată.

42

2. analize de laborator• caracterizate printr-un înalt nivel ştiinţific al rezultatelor.• cuprind totalitatea metodelor de măsurare, încercare,

testare, stabilire a compoziţiei calitative şi cantitative, a proprietăţilor şi caracteristicilor produselor.

• realizarea practică este posibilă prin utilizarea de instrumente şi aparatură de măsură pentru evidenţierea proprietăţilor fizice, chimice, microbiologice, mecanice sau tehnologice.

• prin complexitatea informaţiilor pe care le oferă, completează analiza senzorială, contribuind la un control riguros al calităţii produselor.

• in funcţie de natura proprietăţilor care se măsoară, metodele de laborator pot fi:

– fizice,– chimice,– fizico – chimice,– mecanice,– biologice,– microbiologice,– bacteriologice

43

Metode fizice• – se utilizează pentru determinarea unor proprietăţi fizice şi de

structură, fiind caracterizate prin rapiditate, simplitate şi precizie.

• – sunt, în general, nedistructive şi nu reclamă un consum mare de reactivi.

• determinările ponderale ( masă, greutate specifică, densitate)

• determinări refractometrice - determinarea indicelui de refracţie al produselor lichide sau solide transparente, permite obţinerea de informaţii asupra concentraţiei în compus util

• determinări microscopice - pentru studii asupra structurii/texturii unor produse

• determinări colorimetrice - folosesc colorimetre sau fotocolorimetre

• metode mecanice - pentru determinarea proprietăţilor mecanice ale produselor.

Metode biologice, microbiologice şi bacteriologice - pentru depistarea eventualelor microorganisme care pot influenţa calitatea unui produs afectând astfel starea de sănătate a consumatorilor şi chiar viaţa acestora.

44

Metode chimice şi fizico-chimice• metode care furnizează rezultate cu o bază ştiinţifică

riguroasă, reproductibile şi care se obţin rapid.• necesită aparatură performantă şi personal calificat pentru

execuţia şi interpretarea rezultatelor• includ:

- metode clasice de analiza (gravimetrie, titrimetrie),- metode instrumentale moderne: electrochimice sau optice

45

Metode chimice:

• Se bazeaza pe o serie de operatii chimice folosind sticlaria uzuala de laborator

• Presupun masuratori de masa si volum;

• Avantaje:- Procedee simple si precise- Necesita echipamet simplu, accesibil si usor de intretinut

• Dezavantaje:- Lipseste, uneori, specificitatea;- Timp relativ mare de realizare a analizei;- Precizia scade odata cu micsorarea cantitatii de proba;- Sunt lipsite de flexibilitate;- Sunt poluante pentru mediul inconjurator.

Metode instrumentale (fizico-chimice)

• Implica utilizarea unui echipament complex bazat pe principii electronice, optice sau termice;

• Masoara o proprietate corelata cu compozitia probei;

• Avantaje:- Determinari rapide si cu sensibilitate ridicata;- Se pot analiza cantitati mici de proba, precum si probe complexe;- Rezultatele au un grad ridicat de siguranta

• Dezavantaje:- Necesita etalonare initiala sau continua a aparatului;- Sensibilitatea si precizia depind de aparatura sau de metodele chimice de etalonare;- Costul initial si de intretinere este ridicat;- Necesita uneori spatiu pentru aparatura;- Implica personal cu pregatire speciala.

46

Caracteristicile procedeelor de analiza

• specificitate – permite masurarea cantitativa a unui parametru fizico-chimic sau a unui grup functional al uneia sau mai multor substante prezente in esantion• selectivitate – detectarea cantitativa a substantei examinate, in prezenta altor compusi ce pot fi prezenti in esantion• fidelitate – domeniul de acord intre o serie de masuri provenind de la mai multe probe ale aceluiasi esantion omogen, in conditii precise• repetabilitate – fidelitate in conditii identice: aceleasi analize, echipament, reactivi, interval de timp scurt• reproductibilitate – fidelitatea in conditii diferite: analisti, aparatura, laboratoare, reactivi• exactitate – domeniul de acord intre valoarea care este acceptata si valoarea medie care este regasita, obtinuta prin aplicarea procedeului de analiza, dupa un anumit numar de ori• liniaritate – capacitatea de a furniza rezultate direct proportionale cu concentratia in substanta de examinat, intr-un interval• sensibilitate – capacitatea unui procedeu de analiza de a inregistra variatiile mici de concentratie• prag de detectie – cea mai scazuta cantitate de substanta care poate fi detectata, dar necuantificata de o valoare exacta• prag de cuantificare – cea mai scazuta cantitate de substanta care poate fi dozata in conditiile experimentale descrise, cu o fidelitate si exactitate definite

47

Studiile clinice

“You tell me, and I forget.

You teach me, and I remember. You involve me, and I learn.”

Benjamin Franklin

• orice investigatie efectuata asupra subiectilor umani, pentru:- a descoperi sau a confirma efectele clinice, farmacologice si/sau alte

efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor medicamente - a identifica orice reactie adversa la unul sau mai multe medicamente- a studia absorbtia, distributia, metabolismul si eliminarea unuia sau

mai multor medicamente- a evalua siguranta medicamentelor- a evalua eficacitatea medicamentelor

48

Teste clinice

Criterii:

• obiectivul urmărit - Studii clinice de eficacitate- Studii clinice de siguranţă,- Studii clinice de farmacocinetică- Studii clinice de bioechivalenţă

• loturile de subiecţi implicaţi - Studii clinice necontrolate- Studii clinice controlate - Studii clinice de cohortă

• raportarea temporală faţă de studiul clinic - Studii clinice prospective- Studii clinice retrospective

• cunoaşterea prealabilă a medicamentului administrat de către medicul investigator şi sau pacient

- Studii clinice deschise- Studii clinice simplu-orb- Studii clinice dublu-orb

49

Studiile clinice controlate (“controled trial”):

• etapa cruciala a studiului clinic

• Scop: - de a prevedea indiscutabil eficienta si siguranta unui medicament- de a investiga consecintele intreruperii sau reluarii unui tratament

• sunt comparative◊ daca nu exista un tratament, pentru comparatie, se administreaza la

grupul martor - placebo ( produs farmaceutic cu aspectul exterior al medicamentului cercetat, dar lipsit de activitate farmacodinamica)

◊ daca exista un tratament, se va administra acel medicament ca referinta

• Criterii de admitere si excludere din studiu:- boala tratata- variabile cunoscute: varsta, sex….- complianta- contraindicatiile tratamentului- depistarea si excluderea din lot a indivizilor semnificativ “placebo reactivi”

50

• Consimtamantul subiectului informat:

• investigatorul (sau echipa lui) nu trebuie sa constranga sau sa influenteze incorect un subiect sa participe sau sa-si continue participarea la studiu.

• informarea pacientului (sau a reprezentantului legal acceptat daca subiectul nu este capabil sa-si exprime consimtamantul) trebuie sa fie completa si sa acopere toate aspectele importante ale studiului.

• limbajul folosit in informatiile despre studiu (scris sau verbal) trebuie sa fie ne-tehnic, practic si inteligibil pentru subiect.

• inainte de obtinerea consimtamantului investigatorul trebuie sa acorde subiectului timp suficient si ocazia de a se informa despre detalii privind studiul.

• inainte de participarea subiectului la studiu, formularul scris al consimtamantului trebuie semnat si datat personal atat de subiect cat si de persoana care a efectuat informarea. De asemenea, subiectul trebuie sa primeasca o copie a formularului.

• obtinerea si inregistrarea consimtamantului trebuie sa fie in concordanta cu Regulile de Buna Practica in Studiul Clinic si cu principiile etice care-si au originea in Declaratia pentru Drepturile Omului de la Helsinki.

51

• Declaraţia de la Helsinki, 1964 adoptată la The 18th World Medical Assembly modificată la The 29th WMA Tokyo 1975 subliniază că prima obligaţie a medicului este de a da sănătate pacientului, orice act medical sau sfat adresat unui pacient aflat în suferinţă somatică sau psihică, trebuie efectuat exclusiv în spiritul utilităţii pentru pacient.

Principii de baPrincipii de bază:ză:

1. Cercetarea clinică care implică subiecţi umani va fi făcută conform principiilor ştiinţifice, având la bază posibilităţi tehnice conform standardelor şi posibilităţi de documentare ştiiţifică la zi.

2. Cercetarea ştiinţifică medicală trebuie efectuată în cadrul unui protocol documentat, discutat în prealabil cu un comitet specializat.

3. cercetarea medicală clinică trebuie condusă de persoane competente în domeniu şi supervizată de o persoană din acelaşi domeniu.

4. cercetarea pe subiecţi umani se poate efectua doar ţinând cont de riscurile pentru subiecţii cercetării.

52

5. raportul risc/beneficiu trebuie calculat înainte de începerea

cercetării.6. va fi respectat dreptul pacientului asupra corpului său, orice

experiment se va efectua în ideea protejării integrităţii fizice şi mintale a pacientului respectiv.

7. medicul va încerca să prevadă rezultalele experimentului, efectuând un scor hazard predictibil.

8. coordonatorul trialului este obligat să facă publice rezultatele adevărate ale experimentului.

9. fiecare pacient va fi informat asupra scopului experimentului, a metodelor, beneficiilor, expectanţei, a riscurilor şi posibilelor eşecuri.

53

10. Este recomandat ca informarea pacientului şi acordul să fie făcute în scris.

11. Orice pacient are dreptul să renunţe în orice moment asupra experimentului.

12. este de dorit ca acordul să fie obţinut de un alt medic, nu de cel curant, faţă de care pacientul are o relaţie de dependenţă.

13. în cazul incapacităţii fizice sau mentale a pacientului pentru exprimarea acordului la experiment, se vor lua măsurile legale prevăzute în legislaţia statului respectiv.

14. dacă a survenit un caz de malpraxis se vor aplica măsurile legale în vigoare.

54

• Repartizarea sarcinilor si functiilor:

• inainte de inceperea studiului trebuie sa definesca, sa stabileasca si sa repartizeze toate sarcinile si functiile in cadrul studiului.

• Aspectele financiare:• aspectele financiare trebuie inscrise intr-un document care cuprinde acordul intre sponsor si investigator.

• Instiintarea / solicitarea adresata autoritatilor:

• inainte de initierea studiului clinic, sponsorul trebuie sa supuna autoritatilor legale o cerere adecvata de instiintare, in concordanta cu legislatia locala.

• Informatii privind produsul investigat:

• trebuie sa asigure existenta de date suficiente privind siguranta si eficienta produsului (rezutate din studii neclinice / clinice)

55

• Studiu “deschis”: medicul si pacientul cunosc tratamentul • Studiu “ simplu orb”: medicul cunoaste tratamentul, pacientul nu• Studiu “dublu orb”: nici medicul, nici pacientul nu cunoaste

tratamentul

• repartizarea indivizilor pe loturi se face prin metoda randomizarii

• Studii paralele: • comparatia se face pe grupe de bolnavi tratati paralel, unul cu

produsul de cercetat, altul cu produsul de comparatie. • durata totala de observatie – 12 saptamani:

- fiecare medicament se administreaza - 8 saptamani la cate un grup de 30 bolnavi- urmeaza o perioada de “wash out” sub placebo - 4 saptamani

56

• Boala cronica sau recidivanta – studii incrucisate – tratamentele care se compara sunt administrate alternativ, la fiecare bolnav, intr-o ordine intamplatoare:

• durata totala a observatiei este de 24 de saptamani: - dupa 4 saptamani “wash out” sub placebo, fiecare medicament este administrat alternativ, 8 saptamani, la cele 2 loturi- urmeaza alta perioada “wash out” sub placebo, urmata de 8 saptamani cu celalalt produs

• Avantaje:- fiecare bolnav este propriul sau martor- reducerea la jumatate a subiectilor

• Dezavantaje:- durata dubla- valabil doar in afectiuni a caror simptome revin complet dupa oprirea tratamentului

57

• Metoda perechilor potrivite:- cuplarea a cate 2 bolnavi, astfel incat fiecare pereche , ale carei unitati primesc unul sau altul din tratamente sa cuprinda bolnavi cat mai asemanatori

• Dezavantaje:- bolnavii nu pot fi perfect identici- imposibilitatea de a forma perechi potrivite

• Metoda secventiala:- nu fixeaza dinainte numarul de subiecti participanti la studiu- performantele celor 2 tratamente sunt comparate pe masura ce tratamentul se desfasoara - cercetarile se opresc cand se obtine un rezultat semnificativ

• Avantaje:- permite reducerea numarului de subiecti- permite reducerea duratei tratamentului

58

Elemente de protocol

1. Titlul studiului2. Ipoteza si obiectivele evaluarii 3. Tipul de studiu4. Selectionarea bolnavilor de cercetat5. Repartizarea bolnavilor6. Indicii folositi7. Modul de inregistrare si raportare a rezultatelor8. Modalitati de prelucrare statistica9. Extrapolarea rezultatelor

59

Good Clinical Practices (Good Clinical Practices (GCPsGCPs): ): BBununee practic practicii în studiul clinic în studiul clinic (BPSC) (BPSC)

• reprezintă un standard internaţional pentru etica şi calitatea ştiinţifică în reprezintă un standard internaţional pentru etica şi calitatea ştiinţifică în domeniul proiectării, conducerii, înregistrării şi raportării studiilor clinice la om, domeniul proiectării, conducerii, înregistrării şi raportării studiilor clinice la om, care facilitează acceptarea reciprocă a datelor de către autorităţile competente care facilitează acceptarea reciprocă a datelor de către autorităţile competente în domeniul medicamentuluiîn domeniul medicamentului

• reprezinta standardele etice, stiintifice si de calitate pentru proiectarea, reprezinta standardele etice, stiintifice si de calitate pentru proiectarea, conducerea, inregistrarea si raportarea studiilor in care sunt implicati subiecti conducerea, inregistrarea si raportarea studiilor in care sunt implicati subiecti umani pentru a asigura :umani pentru a asigura :

- protectia drepturilor, siguranta si buna stare a subiectilor in studiu - protectia drepturilor, siguranta si buna stare a subiectilor in studiu

- obtinerea de date credibile in studiile clinice - obtinerea de date credibile in studiile clinice

- imbunatatirea calitatii globale a cercetarii clinice - imbunatatirea calitatii globale a cercetarii clinice

- acceptarea mutuala a datelor- acceptarea mutuala a datelor

60

Cuprins

• GlosarGlosar

• Principiile privind buna practică în studiul clinicPrincipiile privind buna practică în studiul clinic • Comisia de eticăComisia de etică • InvestigatorulInvestigatorul • SponsorulSponsorul • Protocolul studiului clinicProtocolul studiului clinic• Broşura investigatoruluiBroşura investigatorului • Documentele esenţiale pentru desfăşurarea unui studiu clinicDocumentele esenţiale pentru desfăşurarea unui studiu clinic

61

ETICAETICA

pprotejarea rotejarea drepturilor drepturilor

omuluiomului

STIINTASTIINTA

oonestitatea si nestitatea si rrepetabilitatea epetabilitatea

datelordatelor

CONFORMITATECONFORMITATE

cucu rregulamentelegulamentelee

studiu de studiu de calitatecalitate

Principiile GCPPrincipiile GCP

62

Principii de baza :

• trebuie sa fie conduse in conformitate cu principiile etice care isi au originea in "Declaratia pentru drepturile omului" de la Helsinki • trebuie initiate si continuate numai daca beneficiul anticipat justifica riscul • drepturile, siguranta si confortul subiectilor trebuie sa prevaleze fata de interesele stiintifice si ale societatii • informatiile non-clinice si clinice disponibile constituie suportul studiului clinic propus •trebuie sa fie corecte din punct de vedere stiintific si sa fie descrise intr-un protocol clar si detaliat • trebuie conduse in conformitate cu protocolul aprobat/a obtinut o opinie favorabila de la Comisia nationala de etica • supravegherea medicala si deciziile medicale luate in numele subiectilor trebuie sa fie intotdeauna in responsabilitatea unui medic calificat

63

• fiecare persoana implicata in desfasurarea unui studiu clinic trebuie sa fie calificata prin studii, instruire si experienta • consimtamantul exprimat in cunostinta de cauza trebuie sa fie obtinut in mod liber de la fiecare subiect inainte de participarea acestuia la studiul clinic • toate informatiile privind studiul clinic trebuie inregistrate, manevrate si pastrate in asa fel incat sa se asigure exactitatea raportarii, interpretarii si verificarii lor • trebuie protejata confidentialitatea inregistrarilor care pot identifica subiectii, respectand reglementarile legale in vigoare referitoare la confidentialitate si pastrarea secretului • medicamentele pentru investigatie clinica trebuie fabricate, manevrate si pastrate conform regulilor de buna practica de fabricatie; ele trebuie sa fie folosite numai in conformitate cu protocolul aprobat • trebuie folosite sisteme de lucru cu proceduri care sa asigure calitatea fiecarui aspect al studiului clinic

64

Stabileste roluri si responsabilitati pentruStabileste roluri si responsabilitati pentru::

- S- Sponsorponsor- MMonitoronitor- IInvestigatornvestigator- SubiectSubiect- ComiComisiasia de de eetica tica

- SponsorSponsor – persoana sau institutia care isi asuma responsabilitatea initierii, – persoana sau institutia care isi asuma responsabilitatea initierii, conducerii si/sau finantarii studiului clinicconducerii si/sau finantarii studiului clinic- MonitorMonitor – persoana desemnata de sponsor pentru controlul bunei desfasurari a – persoana desemnata de sponsor pentru controlul bunei desfasurari a studiului in concordanta cu regulile BPC.studiului in concordanta cu regulile BPC.- InvestigatorInvestigator - - un medic sau o persoana care exercita o profesiune in vederea desfasurarii studiilor clinice conform legislatiei in vigoare, pe baza cunostintelor stiintifice si a experientei in domeniul ingrijirii pacientilor pe care le necesita aceasta

- este responsabil de desfasurarea studiului clinic intr-un centru, iar daca, intr-un centru, studiul este efectuat de o echipa, investigatorul este conducatorul echipei si poate fi numit investigator principal

- in conditiile studiilor multicentrice, cel care raspunde de activitatea investigatorilor participanti este investigatorul coordonator

- Subiect - o persoana care participa la un studiu clinic, fie ca primeste medicamentul pentru investigatie clinica, fie ca are rol de martor - Comisia de etica – 5-17 participanti, cel putin unul din domeniul medical

IInvestigatornvestigator

SSponsorponsor

MMonitoronitor

ComisiComisiee de de eeticatica

SubiectSubiect

65

FAZA IV - Studiile post-marketing

• faza de supraveghere terapeutica

• se desfăşoară după autorizarea medicamentului şi se referă la indicaţia aprobată

• necesare pentru optimizarea utilizării medicamentului.

• Scopuri: - observare interacţiuni medicamentoase suplimentare- observare relaţie doză/răspuns- studii de mortalitate- studii epidemiologice

• Studii de farmacoepidemiologie• Studii de farmacovigilenta• Studii de farmacoeconomie

66

Studii de farmacoepidemiologie

• studiaza efectele si folosirea medicamentelor asupra unor populatii numeroase• au caracter descriptiv – explicativ• urmaresc:

- descrierea populatiei utilizatoare- modul in care este folosit medicamentul- interesul terapeutic in conditii reale- decelarea unor reactii adverse rare si/sau neasteptate

• Studiu de tip “cohorta”–-numar mare de persoane–- timp de observatie lung–- urmareste decelarea unor anumite evenimente si stabileste probabilitatea de producere a acestora

• Studiu de tip “caz-control” –- numar mic de persoane–- timp relativ scurt–- un grup de persoane afectate de o boala este comparat retrospectiv cu un grup de persoane neafectate, relativ la expunerea la un anumit medicament, considerat ca factor de risc

67

Studii de farmacovigilenta

• Scop:

- obtinerea de indicatii sistematice asupra legaturilor de cauzalitate probabile intre medicamente si reactiile adverse intr-o populatie

• Obiective:- decelarea precoce a reactiilor adverse grave si neasteptate - stabilirea frecventei si gravitatii reactiilor adverse- stabilirea riscului terapeutic- studierea mecanismelor si consecintelor reactiilor adverse- stabilirea masurilor si reglementarilor necesare informarii

asupra reactiilor adverse- efectele nedorite la doze obisnuite

• Farmacovigilenta neorganizata – comunicare spontana• Farmacovigilenta structurata – cadru organizat

68

Studii de farmacoeconomie

• Analiza cost – eficacitate (ACE):–- studiu comparativ a 2 sau mai multe medicamente, exprimate in termeni nemonetari

• Analiza beneficiu – cost (ABC): –- presupune expunerea in termeni monetari a: costului tratamentului, spitalizarii, analizelor, salariilor personalului sanitar, zilelor nelucrate, costuri referitoare la calitatea vietii.

69

INSTITUTII EUROPENE● Consiliul Europei● Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor● Comisia Europeana● Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (EDQM)● Initiativa privind medicamentele inovatoare (IMI)

ORGANIZATII INTERNATIONALE DIN DOMENIUL MEDICAL●Asociatia pentru operatiuni de cercetare si dezvoltare

(ACORD)●

Asociatia de Acreditare a programelor de protectie și cercetare a Omului (AAHRPP)

● UNESCO● Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)

ORGANIZATII EUROPENE DIN DOMENIUL MEDICAL● EuropaBio● Federatia Europeana de stiinte Farmaceutice (EUFEPS)● Federatia Europeana a industriilor si Asociatiilor Farmaceutice

(EFPIA)● Agentia Europeana a Medicamentului (EMA)

70

ORGANIZATII NATIONALE CARE MONITORIZEAZA CALITATEA MEDICAMENTELOR

● ANMDM - Agentia nationala a medicamentului si a Dispozitivelor Medicale – Romania

● Asociatia industriei farmaceutice britanice (ABPI)● Colegiul belgian de medicina si farmacie (BCPM)●

Asociatia Britanica de asigurare a calitatii in cercetare (BARQA), Regatul Unit

● Food & Drug Administration, SUA (FDA)● Comitetul de cercetare in terapie genica (GTAC)● Asociatia companiilor farmaceutice(VFA), Germania● Institutul pentru calitate si eficienta in domeniul

sanatatii (IQWIG), Germania● Institutul National pentru Excelenta Clinica (NICE)● Agentia Nationala pentru siguranta pacientilor

(NPSA)● PhRMA

717171

Agentia Nationala a Medicamentului (ANMDM)

1929 - se infiinteaza Institutului Farmaceutic - atributii administrative si organizatorice in domeniul sanatatii publice.

1956 - se infiinteaza Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetari Farmaceutice (ICSMCF) - atributii in domeniul metodologiei de control si al verificarii medicamentelor folosite in terapeutica, precum si de sprijinire a retelei farmaceutice.

Institutul a reprezentat un moment important in directia asigurarii controlului medicamentului si a crearii bazei corespunzatoare pentru cercetarea farmaceuticã.

1960 - sarcinile Comisiei Medicamentului si ale Comitetului Farmacopeei. 1973 - rolul de coordonator al retelei de farmacovigilenta, activitate exercitatã

prin Comisia Medicamentului, acesta devenind centru colaborator OMS in problema supravegherii reactiilor adverse la medicamente.

1979 - asigura Secretariatul Comisiei Medicamentului. 1981 - autoritate competenta de a efectua inspectiile privind respectarea

regulilor de bunã practica de fabricatie si control. 1984 - Centru Colaborator OMS pentru medicina traditionala. 1991 - cele 17 laboratoare teritoriale de control al medicamentelor, care au

apartinut fostelor oficii farmaceutice, au fost preluate si trecute in structura organizatorica a ICSMCF.

727272

1996 - România este reprezentata la Comisia Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei, cu statut de observator, de un specialist din cadrul ICSMCF/ANM.

2003 - România a aderat la Conventia privind elaborarea Farmacopeei Europene, din cadrul Consiliului Europei si a devenit membru cu drepturi depline incepând din 24.09.2003.

1 ianuarie 1999 (OGR nr. 125/1998) - s-a infiintat Agentia Nationala a Medicamentului (ANM), institutie publica, in subordinea Ministerului Sanatatii, prin reorganizarea ICSMCF “Petre Ionescu – Stoian”, care s-a desfiintat.

1 ianuarie 2000 (OMS nr. 802/1999) - in structura ANM a fost inclus si Centrul pentru Controlul de Stat al Produselor Biologice de Uz Uman.

30 iunie 2010 (OUG nr.72/2010) - denumirea se schimba in AMNDM (prin fuzionarea cu Oficiul Tehnic de Dispozitivele Medicale Bucuresti)

737373

Misiunea Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale: contribuie la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:

evaluarea la cel mai inalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de autorizare in vederea punerii pe piata a unor produse medicamentoase de buna calitate, sigure si eficace

supravegherea sigurantei produselor medicamentoase aflate in circuitul terapeutic prin activitatea de inspectie si farmacovigilenta

asigurarea pentru pacienti si personalul medico-sanitar a accesului la informatii utile si corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piata in Romania

asigurarea eficacitatii si eficientei administrative a organizatiei (ANMDM) si transparentei practicilor si procedurilor utilizate.

Principalele activitati profesionale:

activitatea de autorizare de punere pe piata si activitatile conexe (aprobarea variatiilor, aprobarea studiilor clinice, aprobarea materialelor publicitare pentru produse OTC, farmacovigilenta, comunicari directe catre profesionistii din domeniul sanatatii privind medicamentele)

activitatea de control a calitatii medicamentului activitatea de inspectie farmaceutica activitatea de reglementare sub coordonarea MS activitatea referitoare la Farmacopee activitatea de management al calitatii

74

75

EMA-EUROPEAN MEDICINES AGENCYAGENTIA EUROPEANA A

MEDICAMENTULUI• Agentia Europeana a Medicamentului este un organism

descentralizat al Uniunii Europene cu sediul la Londra. Responsabilitatea sa principala este protectia si promovarea sanatatii publice si animale, prin evaluarea si supravegherea medicamentelor de uz uman si veterinar.

• Agentia are sase comitete stiintifice, compuse din membri din toate statele UE si statele SEE - AELS: Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP), Comitetul pentru produse medicamente de uz veterinar (CVMP), Comitetul pentru Medicamente Orfane (COMP), Comitetul pentru medicamente din plante (HMPC), Comitetul pediatric (PDCO) si Comitetul pentru terapii avansate (CAT).

• Agentia reuneste resursele stiintifice a peste 40 de autoritati nationale competente in 30 de tari UE si tarile SEE - AELS, intr-o retea de peste 4.500 de experti europeni. Aceasta contribuie la activitatile internationale a Uniunii Europene, prin activitatea sa cu Farmacopeea Europeana, Organizatia Mondiala a Sanatatii, ICH si Vich trilaterale (UE, Japonia si SUA).