Programul National de Aderare La U.E

ROMÂNIA

PROGRAMUL NAŢIONAL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ

VOLUMUL I

IUNIE 2002

CUPRINS

VOLUMUL I

CUPRINS...............................................................................................................................................................3

LISTA DE ABREVIERI ......................................................................................................................................6

INTRODUCERE.................................................................................................................................................12

1. PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ ...................14 1.1. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI SISTEMUL DE COORDONARE A ACTIVITĂŢII DE INTEGRARE EUROPEANĂ ..14 1.2. PROCESUL NEGOCIERILOR DE ADERARE..............................................................................................15 1.3. STADIUL APLICĂRII ACORDULUI EUROPEAN (TRECEREA LA ETAPA A DOUA)......................................18

2. CRITERIILE POLITICE.........................................................................................................................20 2.1. DEMOCRAŢIA ŞI STATUL DE DREPT .....................................................................................................20

2.1.1. Puterea judecătorească.................................................................................................................20 2.1.2. Măsuri anticorupţie.......................................................................................................................22

2.2. DREPTURILE OMULUI ŞI PROTECŢIA MINORITĂŢILOR ..........................................................................29 2.2.1. Protecţia copilului.........................................................................................................................29 2.2.2. Drepturile şi protecţia minorităţilor .............................................................................................33 2.2.3. Drepturile civile şi politice............................................................................................................34 2.2.4. Alte drepturi civile si politice ........................................................................................................36 2.2.5. Drepturi economice, sociale si culturale .......................................................................................40

3. CRITERIILE ECONOMICE...................................................................................................................42 3.1. EVOLUŢII MACROECONOMICE.............................................................................................................42 3.2. EXISTENŢA UNEI ECONOMII FUNCŢIONALE DE PIAŢĂ ..........................................................................47 3.3. CAPACITATEA DE A FACE FAŢĂ PRESIUNII CONCURENŢIALE ŞI FORŢELOR PIEŢEI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ ......................................................................................................................................................69 3.4. SINTEZA POLITICILOR MACROECONOMICE ..........................................................................................79 3.5. PROGNOZA MACROECONOMICĂ PENTRU PERIOADA 2002 - 2005 ........................................................86

4. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAŢIILOR DE STAT MEMBRU AL UE.......................93 4.1. LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILOR ...................................................................................................93

4.1.1. Standardizarea ..............................................................................................................................93 4.1.2. Acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii.......................................................94 4.1.3. Metrologia.....................................................................................................................................96 4.1.4. Produse alimentare .......................................................................................................................99 4.1.5. Produse farmaceutice..................................................................................................................103

4.1.5.1. Produse farmaceutice de uz uman .................................................................................................... 103 4.1.5.2. Produse farmaceutice de uz veterinar ............................................................................................... 104

4.1.6. Produse industriale .....................................................................................................................106 4.1.7. Achiziţiile publice........................................................................................................................116

4.2. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ...............................................................................................117 4.2.1. Recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale.................................................................118

4.2.1.1. Recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale în cadrul sistemului general de recunoaştere .. 118 4.2.1.2. Recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale prin directivele sectoriale ............................... 118

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor ..............................................................................................120 4.2.3. Dreptul de a iniţia şi dezvolta activităţi economice ca angajaţi proprii şi de a înfiinţa şi conduce întreprinderi ..............................................................................................................................................121 4.2.4. Circulaţia lucrătorilor.................................................................................................................122 4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate socială ............................................................................123

4.3. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR ..................................................................................................125 4.3.1. Asigurări .....................................................................................................................................126 4.3.2. Servicii bancare...........................................................................................................................128 4.3.3. Piaţa de capital şi a valorilor mobiliare .....................................................................................134 4.3.4. Protecţia datelor cu caracter personal........................................................................................137

4

4.3.5. Servicii fără caracter financiar .................................................................................................. 138 4.4. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILOR............................................................................................ 140 4.5. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE............................................................................................. 144

4.5.1. Dreptul societăţilor comerciale.................................................................................................. 144 4.5.2. Contabilitatea societăţilor comerciale ....................................................................................... 146 4.5.3. Dreptul de proprietate intelectuală ............................................................................................ 149 4.5.4. Dreptul de proprietate industrială ............................................................................................. 152 4.5.5. Măsuri ale autorităţii vamale referitoare la proprietatea intelectuală şi proprietatea industrială 156 4.5.6. Dreptul civil................................................................................................................................ 157

4.6. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI............................................................................................. 157 4.7. AGRICULTURA ................................................................................................................................. 165

4.7.1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor de a implementa PAC............................................................................................................... 166 4.7.2. Sectorul viti-vinicol .................................................................................................................... 172 4.7.3. Statistica agricolă ...................................................................................................................... 174 4.7.4. Sectorul sanitar veterinar........................................................................................................... 175 4.7.5. Sectorul fitosanitar ..................................................................................................................... 179 4.7.6. Dezvoltare agricolă şi rurală integrată prin Programul SAPARD............................................ 182 4.7.7. Promovarea dezvoltării sectorului agricol şi a zonelor rurale .................................................. 186 4.7.8. Sectorul forestier ........................................................................................................................ 187

4.8. PESCUITUL....................................................................................................................................... 189 4.9. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR..................................................................................... 192 4.10. IMPOZITAREA................................................................................................................................... 213

4.10.1. Impozitarea indirectă ............................................................................................................ 214 4.10.1.1. Taxa pe valoarea adăugată................................................................................................................ 214 4.10.1.2. Accize............................................................................................................................................... 215

4.10.2. Impozitarea directă................................................................................................................ 216 4.10.2.1. Impozitul pe profit............................................................................................................................ 216

4.10.3. Cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocă ................................................................ 217 4.10.4. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei fiscale ...................................................................... 218

4.11. UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ .............................................................................................. 221 4.11.1. Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice şi de supraveghere multilaterala în cadrul Uniunii Europene ................................................................................................ 221 4.11.2. Politica fiscală....................................................................................................................... 223 4.11.3. Politica monetară şi a cursului de schimb............................................................................. 224

4.12. STATISTICA...................................................................................................................................... 227 4.13. POLITICILE SOCIALE ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ...................................................................... 234

4.13.1 Legislaţia muncii ................................................................................................................... 234 4.13.2. Dialogul social ...................................................................................................................... 235 4.13.3. Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei ............................................................................. 238 4.13.4. Lupta împotriva discriminării................................................................................................ 239 4.13.5. Ocuparea forţei de muncă ..................................................................................................... 240 4.13.6. Fondul Social European........................................................................................................ 243 4.13.7. Securitate socială, persoane vârstnice şi excludere socială.................................................. 244

4.13.7.1. Asigurările sociale............................................................................................................................ 244 4.13.7.2. Asistenţa socială ............................................................................................................................... 245

4.13.8. Persoanele cu handicap......................................................................................................... 247 4.13.9. Fundaţia Dublin .................................................................................................................... 248 4.13.10. Sănătatea publică .................................................................................................................. 249 4.13.11. Sănătate şi securitate în muncă ............................................................................................. 250

4.14. ENERGIA .......................................................................................................................................... 251 4.14.1. Sectorul gazelor naturale ...................................................................................................... 251 4.14.2. Sectorul petrolier................................................................................................................... 254 4.14.3. Sectorul energiei electrice şi termice..................................................................................... 254 4.14.4. Sectorul nuclear..................................................................................................................... 258 4.14.5. Eficienţa energetică ............................................................................................................... 259 4.14.6. Sectorul combustibililor solizi ............................................................................................... 262

4.15. POLITICA INDUSTRIALĂ ................................................................................................................... 264 4.16. ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII................................................................................................... 278 4.17. ŞTIINŢĂ ŞI CERCETARE..................................................................................................................... 287 4.18. EDUCAŢIE, FORMARE PROFESIONALĂ ŞI TINERET............................................................................. 290

5

4.18.1. Educaţie..................................................................................................................................291 4.18.2. Formare profesională.............................................................................................................297 4.18.3. Tineret ....................................................................................................................................300

4.19. TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI .............................................................................302 4.20. CULTURĂ ŞI POLITICA ÎN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI...................................................................308

4.20.1. Cultura ...................................................................................................................................309 4.20.2. Politica în domeniul audiovizualului......................................................................................311

4.21. POLITICA REGIONALĂ ŞI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE .....................................313 4.22. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR..............................................................................................323

4.22.1. Legislaţia orizontală...............................................................................................................324 4.22.2. Calitatea aerului.....................................................................................................................326 4.22.3. Managementul deşeurilor.......................................................................................................327 4.22.4. Calitatea apei .........................................................................................................................330 4.22.5. Protecţia naturii .....................................................................................................................332 4.22.6. Controlul poluării industriale şi managementul riscului .......................................................334 4.22.7. Substanţe chimice ...................................................................................................................336 4.22.8. Protecţia împotriva zgomotului ..............................................................................................337 4.22.9. Protecţia civilă .......................................................................................................................338 4.22.10. Securitate nucleară şi radioprotecţie .....................................................................................338 4.22.11. Infrastructura de mediu..........................................................................................................339

4.23. PROTECŢIA ŞI SĂNĂTATEA CONSUMATORILOR..................................................................................340 4.24. COOPERAREA ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE ........................................................347

4.24.1. Azilul.......................................................................................................................................349 4.24.2. Politica privind migraţia şi controlul frontierelor .................................................................353

4.24.2.1. Migraţia ............................................................................................................................................ 353 4.24.2.2. Controlul frontierelor........................................................................................................................ 356 4.24.2.3. Pregătirea pentru aplicarea Acordurilor Schengen............................................................................ 360

4.24.3. Cooperare poliţienească ........................................................................................................362 4.24.4. Combaterea drogurilor şi a crimei organizate.......................................................................367

4.24.4.1. Combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri............................................................................. 367 4.24.4.2. Lupta împotriva frudei şi spălării banilor................................................................................................ 370 4.24.4.3. Lupta împotriva traficului de persoane ................................................................................................... 373

4.24.5. Lupta împotriva terorismului.................................................................................................375 4.24.6. Cooperare judiciară ..............................................................................................................377

4.24.6.1.Cooperare judiciară în materie civilă ...................................................................................................... 377 4.24.6.2 Cooperare judiciară în materie penală ..................................................................................................... 378

4.25. UNIUNEA VAMALĂ............................................................................................................................381 4.26. RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE ............................................................................................388 4.27. POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ ...............................................................................390 4.28. CONTROL FINANCIAR........................................................................................................................393

4.28.1. Controlul financiar preventiv şi auditul intern.......................................................................393 4.28.2. Controlul financiar extern ulterior (auditul extern) ...............................................................398

4.29. PREVEDERI FINANCIARE ŞI BUGETARE ..............................................................................................401 4.29.1. Sistemul bugetar .....................................................................................................................401 4.29.2. Managementul financiar al fondurilor comunitare ................................................................404 4.29.3. Contribuţia la bugetul Uniunii Europene...............................................................................405 4.29.4. Alte institutii finanţate prin contribuţia Statelor Membre ......................................................407

5. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ........................................................................................408

6. NECESITĂŢI FINANCIARE................................................................................................................419

VOLUMUL II – ANEXE • PROGRAMUL NAŢIONAL DE ARMONIZARE LEGISLATIVĂ CORESPUNZĂTOR CRITERIULUI „CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAŢIILOR DE STAT MEMBRU AL UE”

• NECESITĂŢI FINANCIARE PENTRU SUSŢINEREA OBIECTIVELOR DIN PNAR

ANEXA 1 - Sinteza necesităţilor de finanţare pe capitole şi subcapitole

ANEXA 2 - Sinteza necesităţilor de finanţare pe obiective şi măsuri

6

LISTA DE ABREVIERI

ABREVIERE NUMELE COMPLET

ROMANA ENGLEZA ROMANA ENGLEZA

AACR AACR Autoritatea Aeronautica Civila Romana

Romanian Civil Aviation Authority

ADR ADR Agentia de Dezvoltare Regionala

Regional Development Agency

AE EA Acordul European Europe Agreement

AFER AFER Autoritatea Feroviara Romana

Romanian Railways Transport Authority

ANCESIAC ANCESIAC Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice

National Agency for Control of Strategic Exports and Interdiction of Chemical Weapons

ANM ANM Agentia Nationala a Medicamentului

National Drug Agency

ANOFM ANOFM Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

National Agency for Employment

ANPC ANPC Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

National Authority for Consumer Protection

ANPCA ANPCA Autoritatea Nationala pentru protectia Drepturilor Copilului si Adoptie

National Authority for Protection of the Child’s Rights and Adoptions

ANRE ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei

National Authority for Energy Regulation

ANRGN ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale

National Authority for Natural Gas Regulation

ANRTIC ANRTIC Autoritatea Nationala de Reglementare in Tehnologia Informatiei si Comunicatii

National Authority for Information Technologies and Communications Regulation

ANSV ANSV Agentia Nationala Sanitara Veterinara

National Sanitary Veterinary Agency

APAPS APAPS Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului

Authority for Privatisation and Management of the State Ownership

ARA ARA Academia Romana de Aviatie

Romanian Aviation Academy

7



ARCE ARCE Agentia Romana pentru Conservarea Energiei

Romanian Agency for Energy Conservation

ARR ARR Autoritatea Rutiera Romana Romanian Road Transport Authority

ASRO ASRO Asociatia Romana de Standardizare

Romanian Standardisation Association

AVAB AVAB Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare

Banking Assets Resolution Agency

BEI EIB Banca Europeana de Investitii

European Investment Bank

BERD EBRD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

European Bank for Reconstruction and Development

BIRD IBRD Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

International Bank for Reconstruction and Development

BNR BNR Banca Nationala a Romaniei National Bank of Romania

BRML BRML Biroul Roman de Metrologie Legala

Romanian Legal Metrology Bureau

CC CC Consiliul Concurentei Competition Council

CCR CCR Curtea de Conturi a Romaniei

Romanian Court of Accounts

CDT RTD Cercetare si dezvoltare tehnologica

Research and technological development

CEI CEI Comisia Internationala pentru Electrotehnica

International Electro Technical Commission

CEIP ECPE Centrul European al Interprinderilor Publice

European Center for Public Entreprise

CEN CEN Comitetul European de Standardizare

European Committee for Standardisation

CENELEC CENELEC Comitetul European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic

European Committee for Electro Technical Standardisation

CES CES Consiliul Economic si Social Economic and Social Council

CFR CFR Caile Ferate Romane Railways National Company

CIIE CIIE Comitetul Interminsterial pentru Integrare Europeana

Interministerial Committee for European Integration

CILID CILID Comitetul Interministerial de L pt I p t i D il

Interministerial Committee f Fi ht i t D

8



Lupta Impotriva Drogurilor for Fight against Drugs

CIR CIR Centrul Informational Roman

Romanian Informational Centre

CNA CNA Consiliul National al Audiovizualului

National Audiovisual Council

CNAS CNAS Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

National House for Health Insurance

CNCAN CNCAN Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare

National Commission for Nuclear Activity Control

CNPAS CNPAS Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

National House of Pensions and Other Social Insurance Rights

CNRED CNRED Centrul national de recunoastere si Echivalare a Diplomelor

National Center of Equivalence and recognition of Diplomas

CNVM CNVM Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

National Commission for Securities

CODES CODES Comisia Consultativa Interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre femei si Barbati

Consultative Inter-ministerial Commission in the Field of Equal opportunities for men and women

COR COR Clasificarea Ocupatiilor din Romania

International Standard Classification of Occupations

COSA COSA Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare

Council for Occupational Standards and Attestation

CSA CSA Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Insurance Supervisory Commission

DECIS DECIS Dezvoltarea Capacitatii de Integrare a Egalitatii de Sanse

Development of the Capacity for Integrating equal opportunities

DGP DGP Directia Generala a Penitenciarelor

General Penitentiary Department

DGV DGV Directia Generala a Vamilor General Customs Administration

DRI DRI Departamentul pentru Relatii Interetnice

Inter-ethnic Relations Department

ERA ERA Zona Europeana de Cercetare

European Research Area

ETSI ETSI Institutul European de St d di i d i l

European T l i ti

9



Standardizare in domeniul Telecomunicatiilor

Telecommunications Standards Institute

ETUC ETUC Confederatia Sindicatelor din Europa

European Trade Union Confederation

FGDSB FGDSB Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar

Bank Deposits Guarantee Fund

FSE ESF Fondul Social European European Social Fund

HG GD Hotarare de Guvern Government Decision

IAvC IAvC Inspectoratul Aviatiei Civile Inspectorate of Civil Aviation

ICAS ICAS Institutul de Cercetare pentru Amenajari Silvice

National Institute for Research and Forest Planning

IER EIR Institutul European din Romania

European Institute of Romania

INC INC Inspectoratul Navigatiei Civile

Inspectorate of Civil Navigation

INS INS Institutul National de Statistica

National Institute for Statistics

IOVR IOVR Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi

Disable, Orfans, War Widows

ISCIR ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat

State Authority for Boilers, Pressure Vessels and Hoisting Equipment

ISO ISO Organizatia Internationala de Standardizare

International Standards Organisation

ISTIS ISTIS Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor

State Institute for Testing and Registration of Varieties

MAAP MAAP Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Ministry of Agriculture, Food and Forestry

MAE MAE Ministerul Afacerilor Externe

Ministry of Foreign Affairs

MAPM MAPM Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

Ministry of Waters and Environment Protection

MApN MApN Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence

MCC MCC Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults

MCTI MCTI Ministerul Comunicatiilor si T h l i i I f ti i

Ministry of Communications d I f ti T h l

10



Tehnologiei Informatiei and Information Technology

MDP MDP Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

Ministry of Development and Prognosis

MEC MEC Ministerul Educatiei si Cercetarii

Ministry of Education and Research

MEURO MEURO Milioane EURO Million EURO

MFP MFP Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MI MI Ministerul de Interne Ministry of Interior

MIE MIE Ministerul Integrarii Europene

Ministry of European Integration

MIMMC MIMMC Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

Ministry of Small and Medium Enterprises and Cooperative

MIP MIP Ministerul Informatiilor Publice

Ministry of Public Information

MIR MIR Ministerul Industriei si Resurselor

Ministry of Industry and Resources

MJ MJ Ministerul Justitiei Ministry of Justice

MLPTL MLPTL Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

Ministry of Public Works, Transport and Housing

MMSS MMSS Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale

Ministry of Labour and Social Solidarity

MO OJ Monitorul Oficial Official Journal

MSF MSF Ministerul Sanatatii si Familiei

Ministry of Health and Family

MT MT Ministerul Turismului Ministry of Tourism

MTS MTS Ministerul Tineretului si Sporturilor

Ministry of Youth and Sport

OC OC Oficiul Concurentei Competition Office

OG GO Ordonanta de Guvern Government Ordinance

ONCGC ONCGC Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie

National Office for Cadaster, Geodesy and Cartography

ONDOV ONDOV Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor

National Office for Origin Denominations of Wines

ONPCSB ONPCSB Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul

National Office for Prevention and Control of

11



Spalarii Banilor Money Laundering

ONR ONR Oficiul National pentru Refugiati

National Refugee Office

ORDA ORDA Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor

Romanian Copyright Office

OSIM OSIM Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci

State Office for Inventions and Trademarks

OU EO Ordonanta de Urgenta Emergency Ordinance

PNAR NPAR Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana

National Programme for Accession of Romania to the European Union

RADIOCOM RADIOCOM Compania Nationala "Radiocomunicatii" S. A.

National Company "Radiocomunicatii"

RADIS RADIS Sistemul de Inspectii Radio Radio Inspection System

RAR RAR Registrul Auto Roman Romanian Register of Road Vehicles

RENAR RENAR Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania

Romanian National Accreditation Network

RNP RNP Regia Nationala a Padurilor Forestry National Regie

RNR RNR Registrul Naval Roman Romanian Register of Shipping

SNCFR SNCFR Societatea Nationala Caile Ferate Romane

Romanian Railways National Society

SSPH SSPH Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap

Secretariat of State for Handicapped Persons

TAROM TAROM Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane "TAROM S.A."

Romanian Air Transport National Company TAROM S.A.

UE EU Uniunea Europeana EuropeanUnion

UNICE UNICE Uniunea Confederatiilor Industriei si patronatului din Europa

Union of Industrial and Employer’s Confederation of Europe

12

INTRODUCERE

Concluziile Consiliului European de la Laeken, precum si recentele decizii de la Sevilla au subliniat decizia statelor membre ale Uniunii Europene de a continua procesul de extindere a Uniunii, punand accentul pe caracterul ireversibil si inclusiv al acestuia.

Procesul largirii UE a intrat in faza finala, aceasta insemnand, pe de o parte, nominalizarea primelor tari candidate care vor deveni membre ale UE incepand cu anul 2004 pe baza progreselor ce vor fi evidentiate in raportul Comisiei Europene din octombrie 2002. Pe de alta parte, decizia politica converge cu stabilirea unor termene precise pentru finalizarea negocierilor cu statele care vor accede la UE dupa aceasta data.

Stabilirea road-map-ului si a unei date precise de aderare depind in mod decisiv de progresele pe care Romania le va inregistra in procesul intern de pregatire a aderarii, care se va reflecta in modul de indeplinire a criteriilor de aderare in plan economic si al capacitatii administrative si judiciare.

Documentele oficiale ale autoritatilor comunitare, cat si rapoartele Guvernului Romaniei mentioneaza faptul ca anul 2001 a fost marcat de evolutii majore din punct de vedere al pregatirilor pentru aderare. Actiunile si masurile Guvernului au luat in considerare prioritatile din Parteneriatul pentru aderare Romania – Uniunea Europeana, recomandarile Comitetelor si subcomitetelor de asociere si rezultatele conferintelor de negocieri.

De asemenea, la inceputul anului 2002 a fost definitivat impreuna cu experti ai Comisiei Europene, Planul de actiune pentru intarirea capacitatii administrative si judiciare, a carei prima evaluare a fost prezentata la Consiliul European de la Sevilla din iunie 2002.

In plan intern, politica generala si masurile sectoriale promovate de Guvernul Romaniei au condus la inregistrarea unor progrese substantiale pe toate segmentele aferente criteriilor de aderare.

Avand ca fundament acumularile pozitive ale anului 2001, Guvernul a adoptat “Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana “, care a fost detaliat pentru perioada ianuarie - mai 2002.

Editia din acest an a PNAR isi propune sa realizeze o evaluare obiectiva si cuprinzatoare a stadiului actual de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, precum si un tablou detaliat al obiectivelor si masurilor necesare pentru indeplinirea criteriilor de aderare.

In acest context prioritatile pe termen scurt si mediu descrise in PNAR au ca obiect, in primul rand, indeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de pozitie din cadrul negocierilor de aderare.

Orizontul de timp acoperit de Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este 2002–2005, defalcat pe termen scurt (anii 2002 si 2003) si termen mediu (anii 2004 si 2005).

Programul are urmatoarea structura:

Volumul I.

- Capitolul 1 - Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana se refera la cadrul general al desfasurarii relatiilor dintre Romania si Uniunea Europeana in contextul negocierilor de aderare si al Acordului European de Asociere.

- Capitolul 2 - Criteriile politice prezinta situatia actuala, precum si prioritatile pe termen scurt si mediu in domeniul democratiei si statului de drept cu accent pe protectia copilului, independenta justitiei si masurile de combatere a coruptiei.

13

- Capitolul 3 - Criteriile economice evidentiaza realizarile macroeconomice. Este structurat pe sub-criteriile economice stabilite de Comisia Europeana in scopul evaluarii gradului de indeplinire a celor doua criterii economice. De asemenea, s-a evidentiat stadiul indeplinirii pachetului de acte normative prioritare pentru indeplinirea criteriului economiei functionale de piata inclus in „Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in perioada ianuarie – mai 2002.”

- Capitolul 4 - Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al Uniunii Europene trateaza prioritatile pe termen scurt si mediu in ceea ce priveste indeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de pozitie cat si prin alte documente programatice. Acest capitol are o anexa de armonizare legislativa, ale carei termene sunt corelate in mod strict cu cele din calendarele de armonizare legislativa stabilite prin documentele de pozitie si dosarele de fundamentare aferente acestora.

- Capitolul 5 - Reforma administratiei publice prezinta situatia actuala si prioritatile din acest domeniu, punandu-se accentul pe modul de realizare a obiectivelor strategiei aprobate de Guvern.

- Capitolul 6 - Necesitatile financiare sintetizeaza estimarile financiare pentru indeplinirea obiectivelor prioritare si a masurilor aferente in perioara 2002 – 2005. Necesitatile financiare de refera atat la finantarile bugetare cat si al cele externe rambursabile sau nerambursabile. Necesitatile financiare au avut in vedere, in principal, realizarea angajamentelor asumate in cadrul procesului negocierilor de aderare inscrise in documentelor de pozitie initiale, cat si in cele complementare sau revizuite.

Volumul II al PNAR cuprinde doua anexe:

- Programul de armonizare legislativa;

- Tabelul de finantare a obiectivelor si masurilor cuprinse in program.

Ambele anexe acopera orizontul 2002 – 2005.

14

1. PROCESUL DE PREGĂTIRE PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

1.1. Cadrul instituţional şi sistemul de coordonare a activităţii de integrare europeană

Constructia institutionala pentru coordonarea procesului de pregatire a integrarii Romaniei in UE, creata in anul 2001, a fost apreciata in Raportul Comisiei Europene ca avand o contributie semnificativa la imbunatatirea calitatii pregatirilor pentru aderarea Romaniei.

In aceste conditii, coordonarea eforturilor interne pentru preluarea acquis-ului comunitar si pregatirea negocierilor s-a realizat prin stabilirea unei comunicari continue intre institutiile comunitare si administratia nationala, prin organizarea si prelucrarea informatiilor relevante si furnizarea coordonata a acestora catre institutiile implicate.

Ca mod de lucru curent, consensualizat in Comitetul Interministerial, s-a insistat pe intarirea legaturilor cu directiile generale ale Comisiei Europene si cu celelalte structuri ale institutiilor comunitare, ceea ce a dat o consistenta crescanda dialogului in cadrul Consiliului, a Comitetului si Sub-comitetelor de asociere, altor forme de monitorizare, atat pentru a asigura acestora, cu promptitudine si in mod permanent, datele utilizate la evaluarea progreselor realizate de Romania in procesul de pregatire pentru aderare, cat si pentru obtinerea informatiilor necesare orientarii procesului intern de pregatire in raport de obligatiile tarilor candidate.

Tinand cont de necesitatea reconsiderarii si precizarii unor responsabilitati ale MIE rezultate din experienta primului an de functionare, Guvernul a adoptat la 25 octombrie 2002 HG nr. 1075 privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene. Prin noua reglementare s-a abrogat HG nr. 14/2001, cu modificarile ulterioare si s-au prevazut noi reglementari privind functiile, atributiile si structura Ministerului Integrarii Europene.

Astfel, pentru intarirea echipelor de experti si diplomati din principalele ambasade ale statelor membre, Ministerul Integrarii Europene, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, poate detasa in cadrul ambasadelor Romaniei din tarile ce detin presedintia Uniunii Europene, un reprezentant din randul personalului sau, pentru a informa sistematic asupra pozitiilor presedintiei Uniunii Europene. De asemenea Ministerul Integrarii Europene desemneaza, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, consilieri si/sau experti dintre specialistii sai, care isi desfasoara activitatea in cadrul Misiunii Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana si informeaza permanent Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Integrarii Europene cu privire la evolutiile ce se inregistreaza in problematica de interes comunitar.

Principalele rezultate au fost intarirea componentei tehnice a echipelor, esentiala pentru negocieri, precum si consolidarea dimensiunii politico-diplomatice, in contextul apropiatei extinderi a Uniunii Europene.

Noua structura externa a fost dublata de intarirea considerabila a structurilor interne cu responsabilitati in pregatirea aderarii: ministerele, institutiile centrale, autoritatile judetene si-au consolidat departamentele pentru integrare europeana, definind atributii clare si asigurand pregatirea profesionala a functionarilor publici sau specialistilor implicati.

In acelasi timp, reprezentantii MIE participa in cadrul comitetelor interministeriale, grupurilor de lucru sectoriale si al altor forme de consultare multilaterala, pentru a asigura atat cunoasterea in detaliu a stadiului pregatirii aderarii cat si pentru a sprijini efectiv procesul de aliniere legislativa si de constructie institutionala.

15

Institutul European din Romania (IER) si-a creat in doi ani de la infiintare un portofoliu de activitati recunoscut pe plan national, contribuind la expertiza in unele probleme europene, cu reflex in societatea romaneasca. Astfel, IER ofera asistenta administratiei publice, comunitatii oamenilor de afaceri si societatii civile in constientizarea exigentelor impuse de calitatea de membru al UE.

Avand in vedere situatia traducerii acquis-ului comunitar la inceputul anului 2001, MIE s-a implicat in asigurarea functionarii unei retele de institutii pentru accelerarea acestui proces. IER a participat la acest proces prin evaluarea situatiei traducerilor din acquis deja efectuate, stabilirea metodologiei de lucru si traducerea efectiva a reglementarilor europene. Finantarea traducerii s-a realizat din fonduri ale bugetului de stat.

In anul 2001 s-a desfasurat prin IER un proiect de traducere a acquis-ului comunitar. Daca la sfarsitul anului 2000, Romania se plasa pe penultimul loc intre statele candidate in privinta numarului de pagini de Jurnal Oficial traduse, la sfarsitul anului 2001 Romania a urcat pe locul al patrulea, cu aproximativ 62.000 de pagini de Jurnal Oficial traduse.

Este de semnalat faptul pozitiv ca s-au tradus majoritatea tratatelor ce formeaza legislatia primara, revizuirea lor urmand a se finaliza in anii 2002-2003.

Departamentul Coordonare Traduceri al IER a dezvoltat un site web pe care sunt disponibile traducerile revizuite.

Pe parcursul anului 2001, IER a continuat organizarea de activitati de formare complementare celor derulate in anul 2000 prin proiectul Phare RO 9706.01.02 „Formare in afaceri europene”.

Totodata, anul 2001 si inceputul anului 2002 au insemnat pentru IER inaugurarea seriei de dezbateri publice, din dorinta de a oferi publicului interesat un forum pentru dezbateri privind aspecte relevante pentru procesul de pregatire a Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

O componenta importanta a activitatii Departamentului Formare in Afaceri Europene in anul 2001 si inceputul anului 2002 a reprezentat-o intensificarea colaborarii cu centrele de studii europene, care s-a concretizat in doua demersuri principale: elaborarea unei metodologii de evaluare anuala a centrelor si dotarea acestora cu echipamente si documentatie necesare derularii unei activitati stiintifice si de formare performante.

In ceea ce priveste activitatea de cercetare, in anul 2001 a demarat proiectul de studii privind evaluarea impactului pre-aderarii Romaniei la UE (Pre-Accession Impact Studies).

In luna decembrie 2001, a aparut primul numar al revistei trimestriale “Romanian Journal of European Affairs” si au fost editate primele patru numere ale Colectiei de microstudii IER (Working Papers Series), privind: “Analiza comparativa a stadiului negocierilor in vederea aderarii la Uniunea Europeana a statelor candidate din Europa Centrala si de Est”, “Exigente europene si realitati romanesti” ,“Repere si puncte de vedere referitoare la dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene” “Costuri si beneficii ale aderarii la Uniunea Europeana pentru tarile candidate din Europa Centrala si de Est”.

De asemenea, a fost promovata o strategie de informare si comunicare, al carei obiectiv este pregatirea societatii romanesti pentru aderarea la Uniunea Europeana, prin furnizarea de informatii de natura a facilita intelegerea, de catre publicul larg, a mecanismelor si politicilor Uniunii Europene.

1.2. Procesul negocierilor de aderare

Strategia de negociere a Romaniei pe parcursul anului 2001 a fost concentrata pe abordarea globala a pregatirilor la toate capitolele de negociere, avand drept obiectiv prezentarea oficiala a tuturor documentelor de pozitie pana la sfarsitul anului 2001 .

16

O importanta deosebita s-a acordat elaborarii unei metodologii de monitorizare a angajamentelor asumate in documentele de pozitie ale Romaniei. In acest sens, din luna septembrie 2001, se desfasoara activitatea de monitorizare prin realizarea unor tabele de monitorizare pentru fiecare document de pozitie in parte, tabele care sunt actualizate permanent in vederea stabilirii cu precizie a gradului de indeplinire a angajamentelor asumate. De asemenea, Guvernul Romaniei a examiant, la sfarsitul anului 2001, evaluarea gradului de indeplinire a acestor angajamente, pe baza caruia a dispus masurile necesare pentru recuperarea intarzierilor.

Progresele realizate de Romania in pregatirea interna a negocierilor, in cursul anului 2001, in special elaborarea si transmiterea documentelor de pozitie pentru toate capitolele de negociere, au asigurat intrarea in substanta procesului de negociere si au creat premisele accelerarii in 2002 a ritmului deschiderii si inchiderii provizorii de capitole.

Pentru anul 2002, obiectivul principal il constituie deschiderea tuturor capitolelor de negociere ramase, inchiderea provizorie a cat mai multor capitole dintre acestea, precum si indeplinirea angajamentelor asumate in documentele de pozitie.

Acest obiectiv este fundamentat de Strategia de extindere pentru 2001 a Comisiei Europene, aprobata de Consiliul European de la Laeken, prin care se admite ca deschiderea tuturor celor 29 de capitole de negociere ar putea fi posibila in 2002, cu conditia ca statele candidate sa fie suficient de bine pregatite pentru aceasta.

In acest context, se are in vedere o stransa cooperare cu serviciile Comisiei Europene si cu Presedintia Consiliului UE pentru intensificarea procesul de negociere si deschiderea cat mai multor capitole de negociere in cursul anului 2002.

Masuri de accelerare a procesului de negociere

De la inceputul anului 2002, au fost luate o serie de masuri menite a intensifica pregatirile interne in vederea inregistrarii unor progrese semnificative in procesul de negociere. Astfel, in ianuarie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor de aderare in perioada ianuarie - mai 2002, concentrat, in special, asupra acelor masuri si actiuni ce se impun a fi luate in pregatirea negocierilor pe durata presedintiei spaniole a Uniunii Europene, pentru fiecare capitol de negociere. Implementarea masurilor cuprinse in acest program este atent monitorizata de catre Ministerul Integrarii Europene, stadiul indeplinirii acestora fiind prezentat periodic spre analiza Guvernului.

De asemenea, in martie 2002, Guvernul a aprobat Planul de Actiune pentru intarirea capacitatii adminstrative in vederea continuarii reformei administrative si constructiei institutionale, in conformitate cu normele europene.

Stadiul actual al negocierilor de aderare

Progrese inregistrate in procesul de negociere au fost urmarea dialogului permanent cu Presedintia spaniola si cu serviciile Comisiei Europene, precum si eforturilor depuse de la inceputul anului pentru transmiterea de informatii suplimentare si documente de pozitie complementare catre Comisia Europeana.

Majoritatea capitolelor incluse pe agenda semestrului I 2002 au fost deschise cu prilejul celor doua reuniuni ale Conferintei de aderare, respectiv 22 martie si 19 aprilie, dupa cum urmeaza:

- Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor;

- Cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor;

- Cap. 14 - Energia;

- Cap. 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale;

17

- Cap. 22 - Protectia mediului inconjurator;

- Cap. 24 - Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne;

- Cap. 30 - Institutii.

De asemenea, in cadrul acestor reuniuni alte doua capitole au fost inchise provizoriu, respectiv cap. 13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca si cap. 30 - Institutii.

La sfirsitul lunii mai 2002 Romania a inregistrat 24 de capitole de negociere deschise si 11 capitole inchise provizoriu.

Situatia negocierilor pe perioada iunie 2001 – mai 2002 se prezinta astfel:

- Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (sem. II/2001):

- Protectia si sanatatea consumatorilor (23);

- Dreptul societatilor comerciale (5).

- Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (sem. II/2001):

- Impozitarea (10);

- Politicila sociala si ocuparea fortei de munca (13);

- Protectia si sanatatea consumatorilor (23).

- Capitole pentru care negocierile au fost deschise in cursul presedintiei spaniole a Consiliului UE (sem. I / 2002):

- Libera circulatie a marfurilor (1);

- Libera circulatie a persoanelor (2);

- Energia (14);

- Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale (21);

- Mediul inconjurator (22);

- Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne (24);

- Institutii (30).

- Capitole pentru care negocierile au fost inchise provizoriu in cursul presedintiei spaniole a Consiliului UE (sem. I/2002):

- Politica sociala si ocuparea fortei de munca (13);

- Institutii (30).

Eforturile de accelerare a pregatirilor interne au fost continuate in vederea inchiderii provizorii a capitolelor deja deschise, acordandu-se o atentie speciala indeplinirii angajmentelor asumate in timpul negocierilor.

Astfel, de la inceputul anului 2002, au fost adoptate si transmise Conferintei pentru aderare documente de pozitie complementare si informatii suplimentare pentru 14 capitole de negociere (cap.4 - Libera circulatie a capitalului, cap.9 - Politica in domeniul transporturilor, cap. 11 – Uniunea Economica si Monetara, cap.13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca, cap.14 - Energia, cap. 15 - Politica industriala, cap.17 - Stiinta si cercetare, cap.18 - Educatie si formare profesionala, cap. 19 – Telecomunicatii si tehnologia informatiei, cap.24 – Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne, cap.25 - Uniunea Vamala, cap.26 - Relatii economice

18

internationale, cap.27 - Politica externa si de securitate comuna, cap.28 - Control financiar), iar proiectele de document de pozitie complemenar pentru 2 capitole (cap.6 – Politica in domeniul concurentei, cap.10 - Impozitarea) au fost transmise Comisiei Europene pentru consultari.

De asemenea, pe parcursul primelor cinci luni ale anului 2002, au fost organizate consultari informale cu Comisia Europeana pentru 7 capitole de negocieri : cap.3 - Libera circulatie a serviciilor, cap.10 - Impozitarea, cap.11 – Uniunea Economica si Monetara, cap.15 - Politica industriala, cap.24 – Cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne, cap.28 - Control financiar si cap.29 - Prevederi financiare si bugetare.

1.3. Stadiul aplicării Acordului European (trecerea la etapa a doua)

In perioada de referinta Romania si-a indeplinit obligatiile restante privind dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu, dreptul de exercitare a profesiei de avocat, dreptul de stabilire a companiilor din domeniul bancar si al serviciilor financiare si libera circulatie a capitalurior.

Dreptul de a initia si desfasura activitati economice ca angajat propriu a fost reglementat prin proiectul de Lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (care abroga Decretul Lege nr. 54/1990), aflat in faza finala a dezbaterii parlamentare si va intra in vigoare in anul 2002.

Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care a fost aprobat de Guvern la data de 4 aprilie 2002 si se afla in momentul de fata in mediere intre cele doua Camere ale Parlamentului. Proiectul de lege este in concordanta cu prevederile Acordului European, eliminand restrictiile referitoare la obligativitatea stabilirii in Romania a domiciliului avocatului strain si la posibilitatea exercitarii profesiei de avocat numai in cadrul unor societati civile profesionale in asociere cu avocati romani, in numar cel putin egal cu cei straini.

In ceea ce priveste dreptul de stabilire al bancilor straine (art. 45, paragrafele 2 si 3 din Acordul European), este de mentionat faptul ca, legislatia nationala nu face discriminare intre banci, persoane juridice romane (inclusiv cele constituite cu participare straina de capital sau ca filiale ale unor banci sau alte persoane juridice straine) si sucursale ale bancilor, persoane juridice straine. Sucursalele din Romania ale bancilor straine respecta, intr-o mare masura, regimul aplicabil bancilor, persoane juridice romane, de exemplu, in ceea ce priveste activitatile permise a fi realizate, conditiile pentru acordarea sau retragerea autorizatiei, conducerea, cerintele de capital.

Prestarea serviciilor bancare si a altor servicii financiare prevazute in Anexa nr. XVIII a Acordului European este permisa, in linii generale, bancilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Activitatile legate de intermedierea de valori mobiliare si administrarea de portofolii pot fi desfasurate de banci in mod indirect, prin societati distincte, specifice pietei de capital, si aflate sub autoritatea Comisiei Nationale de Valori Mobiliare. Activitatile legate de leasing-ul financiar se deruleaza prin societati de leasing. Pe piata de capital bancile pot presta si direct anumite servicii, cum ar fi: agent custode pentru valori mobiliare, depozitar al activelor fondurilor si societatilor de investitii, precum si servicii de distribuire de valori mobiliare si de titluri de participare la fonduri de investitii.

Barierele referitoare la dreptul de stabilire si de practicare a serviciilor vor fi identificate si eliminate treptat, pana la data aderarii. In acest scop, la inceputul anului 2002 a fost constituit, in cadrul delegatiei sectoriale pentru negocierea Capitolului 3 - „Libera circulatie a serviciilor”, un Grup de lucru pentru monitorizarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor. Acest grup are rolul de a efectua evaluarea completa a legislatiei romane si a practicilor in domeniu si de a propune modalitati concrete de eliminare a barierelor identificate. Demersul de inventariere al acestora se va incheia pana la sfarsitul primului semestru al anului 2002.

19

In privinta liberei circulatii a capitalurilor, legislatia este reprezentata de Regulamentul nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, cu modificarile ulterioare. In conformitate cu prevederile acestui act normativ, operatiunile de cont curent se efectueaza in mod liber. Principalele operatiuni de capital liberalizate pana in prezent sunt urmatoarele:

- investitiile directe, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoanele fizice si juridice nerezidente;

- investitiile imobiliare, cu exceptia achizitiei terenurilor de catre persoane fizice si juridice nerezidente;

- tranzactionarea valorilor mobiliare si a instrumentelor de plasament colectiv nationale de catre nerezidenti;

- admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv nationale pe piata de capital straina;

- operatiuni realizate in conturi de depozite in valuta ale nerezidentilor, deschise la institutii financiare rezidente;

- credite de comert international;

- transferuri aferente derularii contractelor de asigurare;

- miscari de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi pe termen scurt acordate de nerezidenti rezidentilor, cadouri si dote, zestre, mosteniri si legate.

Principalele operatiuni de capital care necesita autorizare, in conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 3/1997, sunt urmatoarele:

- admiterea valorilor mobiliare si a instrumentelor organismelor de plasament colectiv straine pe piete de capital romanesti;

- achizitionarea de catre nerezidenti de instrumente romanesti specifice pietei monetare;

- achizitionarea de catre rezidenti de instrumente straine specifice pietei monetare;

- admiterea de instrumente straine specifice pietei monetare pe piata monetara romaneasca;

- operatiuni in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente.

Conform practicii internationale si luand in consideratie situatia economica cu care se confrunta Romania, liberalizarea miscarilor de capital supuse in prezent autorizarii va fi abordata gradual. Obiectivul principal urmarit il constituie incheierea procesului de liberalizare pana la data aderarii, cu exceptia perioadei solicitate de tranzitie. Astfel, tinand cont de principiul liberalizarii graduale, operatiunile cu instrumente specifice pietei monetare vor fi liberalizate ultimele, pana cel mai tarziu la data aderarii.

20

2. CRITERIILE POLITICE

2.1. Democraţia şi statul de drept

2.1.1. Puterea judecătorească

Situaţia actuală

Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat in anul 2001 Codul deontologic al magistratilor, devansand termenul stabilit initial. Codul deontologic formuleaza standarde ale conduitei magistratului, solicitand ca acesta sa apere independenta justitiei si sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate.

Pentru consolidarea independentei sistemului judiciar si eliminarea imixtiunilor in activitatea judecatorilor si a procurorilor, prin OUG nr. 20/28.02.2002 (MO nr. 151/2002) au fost modificate si completate prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Astfel, a fost modificata componenta Consiliului Superior al Magistraturii si a fost majorat numarul membrilor acestuia, prin marirea numarului reprezentantilor curtilor de apel si includerea reprezentantilor tribunalelor. A fost introdusa o noua procedura de desemnare a candidatilor pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor vor desemna , dupa criterii precise, cate un candidat, astfel incat lista completa a candidatilor sa fie depusa la Parlament in vederea alegerii lor.

Prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1227/C/13.06.2001, a fost aprobat Regulamentul privind pregatirea magistratilor in perioada de stagiu, precum si organizarea si desfasurarea examenului de capacitate. Conform prevederilor acestui Regulament, magistratii care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii vor efectua un stagiu obligatoriu de 2 ani, la finele caruia vor putea sustine examenul de capacitate. Magistratii care au absolvit Institutul National al Magistraturii - cursuri de 18 luni - pot sustine examenul de capacitate dupa efectuarea unui stagiu de 6 luni, in timp ce magistratii care au urmat cursurile institutului o perioada mai mare de 18 luni, au dreptul sa se inscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate, in prima sesiune, care va fi organizata de catre Ministerul Justitiei .

Ordinul ministrului justitiei nr. 2958/10.12.2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea examenului in vederea promovarii magistratilor intr-o functie de executie vacanta sau pe loc la instantele si parchetele de pe langa acestea a fost publicat in MO nr. 18/15.01.2002.

Potrivit acestuia, promovarea magistratilor care indeplinesc conditiile prevazute de lege, in functii de executie vacante sau pe loc, se face pe baza de examen, care are ca scop “garantarea instituirii unor criterii obiective de apreciere a competentei profesionale a magistratilor care au vocatie la promovare”.

Promovarea in functii de executie a candidatilor declarati reusiti la examen se face in ordinea mediilor obtinute si in limita numarului de posturi vacante anuntate, iar promovarea pe loc a candidatilor declarati reusiti la examen se face in limita numarului de posturi aprobate pentru ocuparea carora s-a organizat examenul.

Consolidarea rolului Institutului National al Magistraturii (INM) reprezinta o prioritate si in perioada urmatoare. A fost adoptat prin Ordinul ministrului Justitiei nr. 1478/2001 noul Regulament de admitere in Institutul National al Magistraturii, prin care a fost schimbata procedura de recrutare a viitorilor auditori de justitie.

21

Activitatea institutului cuprinde atat pregatirea initiala a magistratilor, cat si pregatirea continua, ca etapa distincta de instruire. Pregatirea initiala care, incepand cu anul 2001, a fost prelungita de la unu la doi ani de studii, se dovedeste indispensabila.

Programa primului an de studiu prevede, in afara aprofundarii disciplinelor clasice - realizata prin completarea cunostintelor referitoare la aspecte importante ale dreptului, precum publicitatea imobiliara, problemele proprietatii publice si private, redactarea actelor procedurale - si abordarea unor teme relativ noi, printre care criminalitatea organizata si coruptia, criminalitatea economica si financiara, spalarea banilor. Totodata, sunt abordate discipline foarte specializate, cum sunt drepturile omului, dreptul comunitar, psihologia judiciara etc.

In noua viziune, pragmatica, accentul va fi pus chiar din primul an pe seminarii si lucrari practice, cu organizarea unor simulari ale sedintelor de judecata (pentru care INM are dotarea necesara) si redactarea unor hotarari motivate.

Pe de alta parte, din punct de vedere metodologic, introducerea evaluarii continue prin controlul periodic al cunostintelor va permite o mai buna apreciere a fiecarui auditor de justitie si va facilita si justifica clasamentul final al absolventilor. Nivelul de asimilare a cunostintelor, asiduitatea si punctualitatea, frecventa la cursuri vor fi notate individual, pentru fiecare auditor.

Acest nou mod de abordare a formarii initiale va continua si in al doilea an de studiu, consacrat aproape exclusiv activitatii practice.

Incepand cu septembrie 2001, practica auditorilor de justitie este organizata riguros, pe etape bine definite, cu o evaluare a cunostintelor la sfarsitul fiecarei etape. Programele de practica au fost astfel elaborate, incat sa corespunda cat mai fidel exigentelor din viitoarea cariera de magistrati a auditorilor de justitie. Pentru a se asigura o cat mai completa formare a viitorilor magistrati, programele de practica se vor desfasura nu numai la instante si parchete, ci si la Curtea Constitutionala, Institutul National de Expertize Criminalistice, Biroul Central de Expertize Tehnice Judiciare, penitenciare si centrele de reeducare pentru minori, in administratia locala.

Pregatirea auditorilor de justitie este realizata cu ajutorul unor practicieni de valoare – magistrati cu experienta, care detin titluri stiintifice sau universitare. Acestora li se adauga, in special la disciplinele pentru care instantele inca nu poseda suficienta experienta, cadre universitare specializate in domenii precum dreptul comunitar, drepturile omului, proprietatea intelectuala, dreptul mediului etc. Printre acestia s-au numarat si specialisti straini care desfasoara activitati de acest gen in cadrul asistentei acordate statului roman in temeiul programelor internationale, comunitare si bilaterale in domeniul justitiei si al afacerilor interne.

In ceea ce priveste formarea continua, Legea nr. 92/1992 de organizare judecatoreasca a conferit INM, in afara de competenta pregatirii specifice a viitorilor judecatori si procurori, si pe cea a perfectionarii profesionale a magistratilor in functie. Acest fapt nu inseamna ca INM are exclusivitatea organizarii formarii continue – care poate fi indeplinita si de alte institutii – ci doar ca institutului ii revine misiunea asigurarii coerentei acestei importante activitati. In fapt, I.N.M. elaboreaza impreuna cu Ministerul Justitiei programul anual de perfectionare profesionala a magistratilor in functie.

Acest program, elaborat cu consultarea magistratilor de la curtile de apel, tribunale si judecatorii, precum si din parchetele de pe langa instante, tine seama de nevoile si dorintele magistratilor din sistemul judiciar.

Crearea unui sistem judiciar independent si responsabil se va realiza prin adoptarea pana la sfarsitul lunii septembrie 2002 a proiectului Legii de modificare a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, la a carui elaborare au fost avute in vedere urmatoarele principii:

- intarirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a asigura independenta judecatorilor si a instantelor judecatoresti si organizarea lui ca institutie publica autonoma, avand un aparat propriu, care sa constituie o autoritate reprezentativa a justitiei;

22

- consolidarea statutului magistratilor;

- reintroducerea principiului colegialitatii pentru judecarea cauzelor in prima instanta;

- crearea cadrului legal pentru infiintarea instantelor specializate pentru solutionarea proceselor cu minori, a litigiilor si a conflictelor de munca, a litigiilor comerciale, fiscale sau administrative;

- reanalizarea, din punct de vedere geografic, a instantelor judecatoresti: infiintarea de noi instante si transformarea instantelor cu numar redus de cauze in sedii secundare.

Priorităţi pe termen scurt

Demararea procesului de informatizare a instantelor, stabilirea unui sistem legislativ de documentare accesibil instantelor si parchetelor; stabilirea unui sistem performant de gestionare a dosarelor:

- Dezvoltarea unei aplicatii software privind gestiunea dosarelor pe rol;

- Dezvoltarea unei aplicatii software privind baza de date continand legislatia, jurisprudenta Consiliului Superior al Magistraturii si a Curtii Constitutionale, achizitie, documentatie juridica nationala si comunitara.

Continuarea consolidarii Institutului National al Magistraturii, in materie de infrastructura si resurse umane; continuarea pregatirii magistratilor si a personalului administrativ:

- Evaluarea si imbunatatirea cadrului institutional al INM si al Centrului de pregatire si perfectionare a grefierilor;

- Dotarea cu echipamente a centrelor de pregatire regionala si infiintarea unui centru regional de pregatire a magistratilor si grefierilor la Timisoara;

- Pregatirea magistratilor si grefierilor in noile materii ale dreptului national si in drept comunitar.

Priorităţi pe termen mediu

- Continuarea si definitivarea procesului de informatizare a instantelor;

- Activitati de pregatire a magistratilor in drept national si comunitar si a grefierilor in drept national, deontologie, administrarea instantelor;

- Crearea si pregatirea unor retele de formatori in materie de drept comunitar, corespondenti judiciari, CEDO, civil, penal.

2.1.2. Măsuri anticorupţie

Situaţia actuală

Combaterea coruptiei s-a aflat permanent in atentia autoritatilor romane, iar eforturile intreprinse in ultima perioada demonstreaza vointa pentru intarirea capacitatii institutionale in scopul eficientizarii luptei impotriva coruptiei.

Programul National de Prevenire a Coruptiei si Planul National de Actiune impotriva Coruptiei, au fost adoptate prin HG nr. 1065/25.10.2001 (MO nr. 728/15.11.2001).

23

Pentru implementarea acestora, a fost adoptata HG nr. 763/2002 (MO nr. 490/2002), privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Prevenirea Criminalitatii (CNPC) a carui atributie principala este monitorizarea si aplicarea prevederilor strategiei nationale.

De la adoptarea de catre Guvern a Programului National de Prevenire a Coruptiei si a Planului National de Actiune impotriva Coruptiei s-au realizat urmatoarele:

Planuri sectoriale de actiune impotriva coruptiei

Planurile Sectoriale de Actiune Impotriva Coruptiei prin masuri specifice: au fost elaborate si adoptate de catre Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul Administratiei Publice, (pe plan local au fost infiintate Grupuri Operative de Prevenire a Criminalitatii, care elaboreaza Programe Judetene de Actiune impotriva Coruptiei); Ministerul Apararii Nationale; Ministerul Educatiei si Cercetarii; Ministerul Sanatatii si Familiei; Ministerul Dezvoltarii si Prognozei; Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aceste planuri sectoriale prevad actiuni, termene si responsabilitati specifice fiecarui sector de activitate si sunt monitorizate de catre conducerile institutiilor implicate.

Masuri preventive

Codul deontologic al magistratilor a fost adoptat prin Hotararea nr. 169/18.09.2001 de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Ministerul Justitiei negociaza cu Centrul International de Prevenire a Criminalitatii Internationale programul de asistenta privind „Intarirea integritatii si capacitatii sistemului judiciar” care vizeaza, printre alte obiective, dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementarii prevederilor codului deontologic pentru magistrati.

Declararea averilor Guvernul Romaniei a adoptat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, prin care se asigura un control eficient al societatii civile asupra autoritatilor publice. Noile prevederi stabilesc largirea sferei persoanelor care intra sub incidenta legii. Astfel, se instituie obligatia declararii averii si pentru prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere si de control din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, precum si persoanele numite in functie de Presedintele Romaniei, Parlament sau de catre Primul Ministru. Acestea sunt obligate sa isi actualizeze anual declaratia privind bunurile de natura celor mentionate in actul normativ. In cazul persoanelor numite in functii pe perioade mai mari de 4 ani, declaratia de avere trebuie actualizata din 4 in 4 ani. Declaratiile vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Ministerul Justitiei a inclus dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementarii si eficientei prevederilor legislatiei privind declararea averilor ca obiectiv al programului de asistenta „Intarirea integritatii si capacitatii sistemului judiciar”.

Reglementarea conflictului de interese Intr-o prima etapa a fost evaluata legislatia privind administratia publica locala. Urmare acestei evaluari, a fost adoptata OUG nr. 5/2002 privind instituirea unor interdictii pentru alesii locali si functionarii publici (MO nr. 90/2.02.2002).

Legea prevede interdictia pentru alesii locali de a incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari sau de furnizare de bunuri cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte. Prevederile se aplica si functionarilor publici si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor sau la societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau judetene.

24

Accesul la informatii Obiectivul a fost indeplinit, prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 544 privind liberul acces la informatiile de interes public (MO nr. 663/23.10.2001).

La 30 ianuarie 2002, Guvernul a adoptat OG nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionarea petitiilor (MO nr. 84/1.02.2002).

Urmeaza ca in cursul anului 2002 sa fie derulate campanii de constientizare a cetatenilor asupra prevederilor acestor legi. In acest sens Ministerul Justitiei va colabora cu Transparency Internatinoal - Romania si Agentia de Monitorizare a Presei la actiunile programului „Promovarea accesului la informatia de interes public si a libertatii de expresie”.

Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei Programul National de Prevenire a Coruptiei prevede adoptarea de masuri care asigura procurorului acces la toate informatiile necesare anchetei privind savarsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie.

De asemenea, Programul sectorial al Ministerului Justitiei prevede adoptarea de masuri privind subordonarea politiei judiciare Ministerului Public si dezvoltarea mijloacelor de protectie a magistratului, politistului, ofiterului de informatii, agentului sub acoperire si informatorului.

Pregatire profesionala specializata Activitatea de training a procurorilor desfasurata in cadrul Programelor Phare sau a altor programe de asistenta internationala - cu sprijinul unor organisme europene sau a unor fundatii juridice - a avut printre tematicile prioritare combaterea coruptiei si a noilor forme de criminalitate economico-financiar.

Aceste tematici, alaturi de altele (privind in special coruptia si criminalitatea organizata) au fost abordate si in cadrul programelor de training derulate cu asistenta Phare si cu sprijinul Ambasadei SUA, a Fundatiei Germane pentru Cooperare Juridica (IRZ), a Ministerului de Justitie Elvetian, fiind pregatiti un numar de 635 procurori.

In prezent continua asistenta comunitara acordata Institutului National al Magistraturii - Proiect integrat pentru intarirea capacitatii institutiilor statului de lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate. In cadrul acestui proiect, Ministerul Justitiei a derulat deja 15 seminarii cu o durata de trei zile, in orasele in care isi au sediul curtile de apel. La aceste seminarii participa judecatorii de la curtile de apel si tribunale, procurori de la parchetele de pe langa acestea, reprezentanti ai Corpului de control al Prim-Ministrului, Curtii de Conturi, Garzii Financiare, Ministerului de Interne, Directiei Generale a Vamilor, Directiei de Control a Cheltuielilor Publice din Ministerul Finantelor si Serviciul Roman de Informatii.

In perioada octombrie – decembrie a anului 2001 s-au derulat ultimele vizite de studii si seminarii de pregatire din cadrul Programelor Consiliului Europei PACP Proceeds si PACO NETWORK.

Cooperare internationala intre specialisti Programul si Planul National Anticoruptie prevad crearea unor modalitati efective de cooperare internationala intre specialistii in domeniu, in vederea schimbului de informatii si de experienta. In acest scop:

- a fost creata reteaua de corespondenti nationali pentru cooperare juridica si judiciara internationala, formata din judecatori si procurori responsabili pentru aplicarea eficienta si unitara a conventiilor internationale;

- in cadrul Programului PACO NETWORK s-a realizat o retea internationala de experti si magistrati cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei si criminalitatii organizate din tarile din Sud Estul Europei.

25

Tehnici investigative Proiectul Legii de modificare a Codului de procedura penala, adoptat deja de Senat, introduce prevederi exprese privind:

- utilizarea agentului sub acoperire si a mijloacelor de supraveghere electronica necesare;

- utilizarea informatorului in activitatile de descoperire a infractiunilor de coruptie;

- asigurarea protectiei martorului in investigarea si probarea cazurilor de coruptie.

Reforma sistemului judiciar

Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede modificarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in sensul sporirii rolului si ponderii Consiliului Superior al Magistraturii in selectarea, numirea, promovarea si eliberarea din functie a magistratilor pe criterii strict obiective si profesionale. In acest scop, s-a constituit un Grup de experti, la care participa reprezentanti ai Asociatiei Magistratilor, Curtii Supreme de Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii s.a.

Legislatia privind achizitiile publice

OG nr. 20/2002 pentru efectuarea achizitiilor publice prin mijloace electronice (MO nr. 86/1.02.2002) defineste cadrul normativ, principiile si conditiile de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, precum si regulile generale de asigurare prin mijloace electronice a transparentei in domeniu.

Ordonanta face posibila utilizarea Sistemului Electronic de Achizitii Publice, sistem informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-licitatie.ro. Utilizarea acestui sistem, care are ca principal scop diminuarea si inlaturarea fenomenului de coruptie, reduce oportunitatile si motivatiile pentru fraude si permite oferirea de servicii electronice pentru cetateni si mediul de afaceri.

Cooperarea internationala

Stadiul semnarii/ratificarii conventiilor in materia prevenirii si combaterii coruptiei:

- a fost adoptata Legea nr. 27/2002 de ratificare a Conventiei Consiliul Europei privind coruptia in materie penala - (MO nr. 65/30.01.2002);

- in luna decembrie a anului 2001, a fost depus instrumentul de ratificare a celui de-al doilea Protocol al Conventiei Consiliului Europei privind transferul de persoane condamnate;

- a fost adoptata Legea nr. 147/2002 de ratificare a Conventiei Consiliului Europei privind coruptia in materie civila (MO nr. 260/18.04.2002).

Armonizare legislativa

Se afla in stadiu avansat procesul de armonizare a legislatiei in domeniul asistentei judiciare internationale in materie penala. Astfel au fost adoptate:

- Legea nr. 704/2001 privind asistenta internationala in materie penala (MO nr. 807/17.12.2001);

- Legea nr. 756/2001 privind transferul persoanelor condamnate in strainatate (MO nr. 2/4.01.2002).

Relatia cu societatea civila

Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede:

- derularea unei campanii de constientizare de catre societate a cauzelor, consecintelor si costurilor coruptiei;

- publicarea de materiale informative privind legislatia si masurile anticoruptie;

26

- derularea acestor campanii in centrele de invatamant (licee si universitati);

- dezvoltarea in programele scolare a unor cursuri de educatie civica (care sa includa studiul unor elemente de baza privind sistemul judiciar, administratia publica, legislatie etc.);

- realizarea unui instrument de evaluare a dimensiunii reale a fenomenului coruptiei, in colaborare cu Transparency International Romania;

- realizarea unor mijloace moderne de informare, puse la dispozitia cetatenilor (pagina web anticoruptie a Ministerului Justitiei).

Transparenta

Planul sectorial al Ministerului Justitiei cuprinde masuri si actiuni care contribuie la realizarea si publicarea anuala a unui raport privind evolutia fenomenului coruptiei in Romania (bazat pe date statistice oficiale si sondaje derulate de institutii independente) si eficienta masurilor intreprinse pentru controlul acestuia.

Monitorizarea indeplinirii obiectivelor Programului national de prevenire a coruptiei

Planul sectorial al Ministerului Justitiei prevede participarea sa la lucrarile Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii si a Grupului Central de Analiza si Coordonare a Activitatilor de Prevenire a Coruptiei. In acest sens au fost organizate doua intruniri ale Grupului Central de Analiza, iar Ministerul Justitiei a elaborat un prim Raport de progres pentru primele trei luni de la intrarea in vigoare a Programului National de Prevenirea Coruptiei si a Planului National de Actiune impotriva Coruptiei.

Dezvoltarea institutionala:

- Din punctul de vedere al dotarii tehnice, prin programul PHARE RO 9910.05, pana la sfarsitul anului 2002 va fi asigurata dotarea cu echipamente informatice constand in 90 de statii de lucru si 3 servere, precum si soft constand in aplicatii speciale Windows si Oracle pentru baza de date;

- Au fost incheiate Protocoalele intre Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si Ministrii de Interne si al Finantelor Publice privind delegarea pe timp de un an a unor ofiteri de politie si specialisti financiari si vamali, care sa lucreze in cadrul echipelor inter-institutionale conduse de procurorii din aceasta structura. Incepand din ianuarie 2002, au fost delegati 118 ofiteri de politie si 109 specialisti din sistemul Ministerului Finantelor Publice;

- A fost creata baza de date informatizate la nivelul sectiei, serviciilor si birourilor de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, date centralizate la Biroul pentru centralizarea, analizarea si valorificarea datelor din cadrul Sectiei. Aceasta baza de date contine 28 de genuri de informatii privind dosarele Sectiei si structurii teritoriale, precum si dosarele privind infractiunile de coruptie ale Parchetelor Militare. Alimentarea bazei de date se face lunar de catre birourile si serviciile teritoriale, precum si de catre parchetele militare prin raportare (pe suport informatic) Biroului de centralizare a datelor;

- Guvernul Romaniei a adoptat la 4 aprilie 2002 OUG nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie (MO nr. 244/11.04.2002). Ordonanta de urgenta urmareste combaterea coruptiei prin masuri radicale care sa determine o reducere efectiva a ariei de manifestare a acestui fenomen, instituind Parchetul National Anticoruptie ca o structura puternica in ofensiva declansata pe toate planurile in lupta impotriva coruptiei.

Parchetul National Anticoruptie:

- este conceput ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, cu atributii pe intreg teritoriul tarii;

27

- este o structura autonoma in cadrul Ministerul Public;

- este condus de un procuror general si coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie;

- este independent in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

Parchetul National Anticoruptie este organizat dupa cum urmeaza:

- la nivel central, in doua sectii:

- una specializata in combaterea coruptiei;

- una specializata in combaterea infractiunilor economico-financiare si a criminalitatii organizate care au legatura cu infractiunile de coruptie.

- la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel, in servicii conduse de procurori sefi care sunt in subordinea directa a Procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.

In cadrul Parchetului National Anticoruptie lucreaza ofiteri de politie, care constituie politia judiciara a Parchetului National Anticoruptie si specialisti cu inalta calificare in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, cibernetic, precum si in alte domenii.

In conceptia actului normativ, procurorii, ofiterii de politie judiciara si specialistii din cadrul Parchetului National Anticoruptie formeaza echipe multidisciplinare in scopul efectuarii actelor de urmarire penala in mod unitar si cu eficienta maxima.

In ceea ce priveste competenta Parchetului National Anticoruptie, ordonanta de urgenta prevede ca acesta efectueaza, in mod obligatoriu, urmarirea penala in cazul infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si anume:

- infractiunile clasice de coruptie (darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si primirea de foloase necuvenite);

- infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, care sunt fapte noi incriminate prin Legea nr. 78/2000;

- infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie (abuzul in serviciu contra intereselor publice, spalarea banilor, traficul de stupefiante, bancruta frauduloasa, evaziunea fiscala, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni etc.).

Infractiunile mentionate sunt date in competenta Parchetului National Anticoruptie care functioneaza la nivel central, numai daca:

- sunt savarsite de unele categorii de persoane anume prevazute in proiect (parlamentari, membrii Guvernului, magistrati, primari, prefecti, persoane cu functie de conducere in cadrul autoritatilor publice, regiilor autonome, bancilor etc)

- au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice (indiferent de persoanele care le-au savarsit).

Infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, care nu sunt date in competenta Parchetul National Anticoruptie ce functioneaza la nivel central sunt de competenta serviciilor Parchetului National Anticoruptie care functioneaza la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel.

Dintre dispozitiile procedurale, mentionam:

- obligatiile persoanelor cu atributii de control de a sesiza Parchetul National Anticoruptie cu privire la savarsirea unei infractiuni de coruptie;

28

- mijloacele speciale de investigare:

- punerea sub supraveghere a conturilor bancare;

- punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice;

- accesul la sisteme informationale;

- investigatori sub acoperire;

- confiscarea bunurilor provenite din infractiuni de coruptie, ori a echivalentului lor in bani sau a bunurilor dobandite in locul acestora.

Actul normativ cuprinde si dispozitii privind cooperarea internationala, instituind procurori de legatura la nivelul Parchetului National Anticoruptie, care sa asigure consultarea reciproca cu procurori de legatura care functioneaza in alte state si un punct de contract in cadrul acestui parchet cu institutii similare din alte state.

In vederea asigurarii unei cooperari depline intre autoritatile nationale si Comisia Europeana in domeniul combaterii coruptiei si a fraudei, Guvernul Romaniei a adoptat la 23 mai 2002 HG nr. 521 (MO nr. 373/3.06.2002) privind desemnarea Corpului de control al primului-ministru drept institutie unica de contact cu Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) al Uniunii Europene. Corpul de control are competenta de a coordona asigurarea protectiei efective si echivalente a intereselor financiare ale Romaniei si ale Uniunii Europene. Pentru indeplinirea sarcinilor ce-i revin in calitate de punct unic de contact, Corpul de Control al Primului Ministru actioneaza in baza unei autonomii functionale, independent de alte institutii publice.

Priorităţi pe termen scurt şi mediu

Consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei, imbunatatirea functionarii structurilor existente in vederea intaririi legaturilor dintre acestea si dezvoltarea unei infrastructuri care sa sustina activitatile de combatere a coruptiei si crimei organizate:

- Actiuni de pregatire a personalului specializat in lupta impotriva coruptiei;

- Crearea unei retele inter-institutionale informatizate de schimb de informatii necesar solutionarii cauzelor de coruptie;

- Inceperea activitatii Parchetului National Anticoruptie.

Implementarea programului national de actiune impotriva coruptiei:

- Elaborarea cadrului legislativ anticoruptie imbunatatit conform standardelor europene si adoptarea de masuri de prevenire a coruptiei:

- adoptarea legii partidelor politice;

- adoptarea legii lobbyului;

- adoptarea legii pentru reglementarea conflictului de interese;

- adoptarea legii privind controlul averii demnitarilor;

- reforma institutionala;

- reforma administratiei publice.

- Cooperarea internationala:

- accelerarea procedurilor pentru ca Romania sa devina parte la Conventia OECD privind combaterea coruptiei in randul functionarilor;

29

- adoptarea legii de ratificare a Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite privind criminalitatea organizata transnationala;

- consolidarea relatiei cu societatea civila, constientizarea de catre societate a cauzelor, consecintelor si costurilor coruptiei, cooperare cu ONG-uri si mass media.

2.2. Drepturile omului şi protecţia minorităţilor

2.2.1. Protecţia copilului

Situaţia actuală

Asigurarea si respectarea drepturilor copiilor si plasarea acestora intr-o zona de interes special a constituit in 2001 o prioritate nationala pentru Guvernul Romaniei. Eforturile sustinute intreprinse atat la nivel central cat si la nivel local de structurile responsabile au facut din anul care a trecut momentul de schimbare radicala a politicii de protectie a copilului aflat in dificultate si a adoptiei.

Evolutia inregistrata in perioada iunie 2001 – mai 2002 pe fiecare din domenile prioritare se poate sintetiza astfel:

- dezinstitutionalizarea copiilor aflati in sistemul rezidential de ingrijire si respectiv prevenirea institutionalizarii: scaderea numarului de copii institutionalizati de la 57 181 la inceputul anului 2001 la 49 965 la sfarsitul aceluiasi an, inchiderea sau restructurarea a 36 de institutii publice de tip vechi, iar numarul de servicii alternative a crescut de la 131 la 226;

- integrarea copiilor/elevilor cu deficiente din invatamantul special in invatamantul de masa: actiunea de evaluare a copiilor cuprinsi in invatamantul special s-a realizat in doua etape (iunie, respectiv septembrie 2001) si s-a finalizat cu integrarea in invatamantul de masa a unui numar de 18.158 copii si desfiintarea unui numar de 12 unitati de invatamant special;

- reintegrarea sociala a copiilor strazii: in anul 2001 a fost initiata, in regim de urgenta, o evaluare a problematicii copiilor straziila nivelul municipiului Bucuresti, identificandu-se masurile necesare pe termen scurt si lung, integrate in „Programul de actiune in favoarea copiilor strazii”;

- imbunatatirea si armonizarea legislatiei: initiativele legislative aprobate in cursul anului 2001 au vizat atat dezvoltarea/completarea cadrului legal existent, cat si armonizarea acestuia cu prevederile tratatelor si conventiilor ratificate de Romania in domeniul protectiei drepturilor copilului.

In anul 2001, au fost initiate de ANPCA si aprobate de Guvernul Romaniei urmatoarele acte normative:

- HG nr. 539/2001 (MO nr. 321/14.06.2001) pentru aprobarea Strategiei guvernamentale in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004) si a planului operational pentru implementarea acestei strategii;

- HG nr. 552/2001 (MO nr. 327/18.06.2001) privind aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei copilului, modificata prin HGR nr. 933/2001 (MO nr. 612/28.09.2001);

- HG nr. 611/2001 (MO nr. 366/06.07.2001) pentru aprobarea Programului de interes national „Integrarea sociala a copiilor care traiesc in strada”;

30

- OUG nr. 123/2001 (MO nr. 643/15.10.2001) privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului, aprobata prin Legea nr. 71/2002 (MO nr. 52/25.01.2002);

- HG nr. 1205/2001 (MO nr. 774/04.12.2001) pentru aprobarea metodologiei de functionare a comisiei pentru protectia copilului;

- OUG nr. 184/2001 (MO nr. 849/29.12.2001) pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995;

- HG nr. 331/2001 (MO nr. 151/28.03.2001) privind indexarea cuantumului alocatiei de intretinere pentru copiii incredintati sau dati in plasament;

- HG nr. 29/2001 (MO nr. 53/25.01.2002) privind acordarea unor ajutoare copiilor protejati in centrele de plasament publice, celor dati in plasament la asistenti maternali profesionisti si celor care au fost reintegrati in familii cu venituri mici;

- OUG nr. 121/2001 (MO nr. 633/9.10.2001) pentru suspendarea temporara a tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale, completata prin OUG nr. 161/2001 (MO nr. 780/07.12.2001);

- HG nr. 347/2002 (MO nr. 269/23.04.2002) pentru aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei copilului.

Actiuni privind adoptia internationala La 6 decembrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr. 161/2001, care completeaza OU nr. 121/2001, prin care au fost suspendate temporar procedurile referitoare la adoptia internationala.

Potrivit prevederilor acestui act normativ, cererile de adoptie a unui copil inaintate de o persoana sau familie de cetatenie straina aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a OUG nr. 121/2001 se solutioneaza potrivit reglementarilor in vigoare la data introducerii acestora.

De asemenea, in situatii exceptionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Protectia copilului si Adoptie, avizata de Secretariatul General al Guvernului, Guvernul poate aproba transmiterea unor cereri de incuviintare a adoptiei internationale catre instantele judecatoresti.

Un proiect de lege privind adoptia care sa respecte recomandarile principalilor parteneri internationali in domeniu, in conformitate cu principiile conventiilor internationale ratificate de Romania a fost elaborat in cadrul programului de asistenta tehnica acodata ANPCA de catre DFID. Acest proiect a fost agreat de catre reprezentatii USAID, UNICEF si ai Delegatiei Comisiei Europene.

La 20 noiembrie 2001, prin Decizia nr. 401 a Primului Ministru, s-a constituit Grupul Independent de Analiza a Sistemului de Adoptii Internationale (GIASAI), avand ca atributii:

- analizarea si evaluarea cererilor de adoptie internationala, inregistrate in temeiul OUG nr. 25/1997 cu privire la adoptie, nesolutionate sau aflate in diverse stadii de solutionare;

- analizarea si evaluarea sistemului de adoptii internationale practicat in temeiul OUG nr. 25/1997;

- analizarea capacitatii institutionale a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si a Comitetului Roman pentru Adoptii pentru solutionarea cazurilor de adoptie internationala.

Urmatoarea etapa este reprezentata de pregatirea implementarii legislatiei secundare, incluzand si dezvoltarea capacitatii administrative necesare in acest context, la nivel national si local.

31

Actiunile in vederea realizarii acestei pregatiri au fost deja initiate in cadrul unei intalniri de coordonare ce a avut loc la 31 ianuarie 2002 cu reprezentantii Delegatiei CE, DFID, USAID si UNICEF. Au fost identificate urmatoarele instrumente si cerinte practice care sunt necesar a fi adoptate in vederea implementarii noilor structuri si sisteme ce vor functiona in domeniul adoptiei:

- elaborarea noilor registre pentru adoptiile nationale, respectiv internationale;

- pregatirea Ghidului ce va cuprinde criteriile de eligibilitate necesare a fi indeplinite de catre parintii adoptivi in adoptia nationala cat si in cea internationala;

- pregatirea legislatiei de tranzitie (esentiala pentru armonizarea actualei legislatii cu noile prevederi ale Legii Adoptiei);

- implementarea Sistemului National de Acreditare;

- stabilirea listei de taxe necesar a fi achitate in cazul adoptiei internationale ;

- elaborarea ghidului referitor la modalitatea de acces la dosarele de adoptie (implementarea noului sistem al adoptiilor nu depinde in mod esential de acest lucru);

- pregatirea unui Ghid pentru asistentii sociali referitor la modalitatea de lucru in contextul noului Act;

- dezvoltarea capacitatii institutionale adecvate pentru implementarea Legii Adoptiei - implicand in primul rand formarea personalului ANPCA, al structurilor pentru protectia copilului de la nivel judetean (atat pentru asistentii sociali cat si pentru administratori), al organizatiilor neguvernamentale si al sistemului judiciar.

Potrivit responsabilitatilor stabilite prin Decizia Primului Ministru mai sus mentionata, GIASAI a inaintat, la data de 26 martie 2002, raportul de evaluare cu privire la reorganizarea sistemului de adoptii internationale si de protectie a copilului in dificultate, care vizeaza urmatoarele aspecte:

- revizuirea legislatiei in materie de protectia drepturilor copilului, inclusiv pe calea adoptiei nationale si internationale;

- desfiintarea ANPCA si CRA in forma actuala si infiintarea unor organisme de stat cu atributii in domeniu, construite pe baze diferite si pe o noua legislatie;

- promovarea conceptului de reinsertie sociala a copilului in dificultate, respingerea conceptului de institutionalizare, cresterea gradului de informare a publicului si a mass-media si instruirea intensiva a personalului de specialitate in domeniu;

- stimularea sistemului national de pregatire a cadrelor specializate in domeniul protectiei copilului, logopediei, pedagogiei speciale, recuperarii psiho-motorii si a conducerii si organizarii institutiilor de specialitate.

Pentru transpunerea in practica a acestor prioritati GIASAI a recomandat formarea a trei grupe de lucru pentru restructurarea sistemului, avand urmatoarele tematici:

- grupul legislativ – responsabil pentru redactarea corelata a pachetului legislativ integrat propus de raport, pachet care cuprinde :

- Legea privind regimul juridic al adoptiei;

- Legea privind prevenirea si declararea abandonului;

- Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea Oficiului Roman pentru Adoptii;

- Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului;

- Legea privind drepturile si obligatiile copiilor aflati in ingrijirea statului la implinirea virstei de 18 ani;

32

- Legea privind Organizarea, Functionarea si Finantarea sistemului de protectie a copilului;

- Modificarea Codului Penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor (art. 312, 315, 325, 326, 329, etc.);

- Legea privind infiintarea si functionarea Biroului Avocatului Copilului si al Familiei in cadrul institutiei Avocatul Poporului.

- grupul de organizare institutionala – responsabil pentru redactarea organigramelor, fiselor de post, documentelor primare, programelor de management si pentru organizarea concursurilor publice pentru ocuparea posturilor cheie din noile structuri propuse de raport;

- grupul de identificare a nevoilor si mijloacelor de instruire – responsabil pentru identificarea resurselor de educatie liceala, superioara si permanenta si pentru recomandarea principalelor resurse de instruire atat pentru personalul din sistem, cat si pentru licee si invatamantul superior.


- Continuarea dezvoltarii si diversificarii serviciilor comunitare pentru protectia copilului;

- Dezvoltarea in continuare a retelei de asistenti maternali profesionisti si diversificarea acesteia, astfel incat aceasta sa poata integra un numar si mai mare de copii, precum si sa asigure protectia unor categorii speciale de copii (ex. copilul cu handicap);

- Restructurarea sau inchiderea institutiilor rezidentiale de tip vechi, inclusiv a celor care protejeaza copiii cu handicap;

- Continuarea procesului, inceput in 2001, de integrare a copiilor aflati din invatamantul special in invatamantul de masa, concomitent cu prevenirea intrarilor nejustificate in invatamantul special, in conditiile in care exista si alte modalitati de a raspunde nevoilor lor particulare;

- Dezvoltarea de programe care sa cumuleze interventii eficiente pentru cei care sunt aproape de iesirea din sistem, dar si pentru prevenirea unor astfel de situatii, in cazul celor a caror varsta nu ii incadreaza in categoria cu risc maxim;

- Dezvoltarea si promovarea de programe pentru copilul cu handicap, care sa favorizeze insertia acestuia in mediul social, incadrarea lui in gradinite si scoli obisnuite;

- Dezvoltarea unui sistem legislativ unitar si armonizat cu legislatia internationala/comunitara in domeniul protectiei copilului, vizand in principal anul 2002;

- Elaborarea standardelor de calitate pentru toate tipurile de servicii de protectie a copilului, inclusiv reevaluarea normelor sanitar-veterinare necesare pentru functionarea adecvata a serviciilor si institutiilor din sistem;

- Proiectul de act normativ privind cresterea cuantumului alocatiilor de hrana pentru copiii aflati in sistemul national de protectie a copilului;

- Proiectul de act normativ privind cresterea baremurilor valorice pentru echipament si cazarmament pentru copiii aflati in sistemul national de protectie a copilului;

- Imbunatatirea cadrului legislativ general cu privire la statutul asistentului maternal profesionist, in mod particular pentru cei care ocrotesc copii cu nevoi speciale.

33

2.2.2. Drepturile şi protecţia minorităţilor

Situaţia actuală

Ratificarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului Europei, a marcat orientarea clara a Romaniei spre promovarea stabilitatii institutionale prin garantarea democratiei, a statului de drept, a drepturilor omului si protectiei drepturilor minoritatilor. Prima monitorizare a modului in care Romania respecta Conventia-cadru s-a incheiat cu rezultate pozitive, in martie 2002 fiind adoptate si date publicitatii comentariile si recomandarile Consiliului Europei.

Legea nr. 48/ 2002 de aprobare a Ordonantei nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare a fost aprobata si publicata in ianuarie 2002, fara modificari esentiale fata de textul initial. Noua reglementare transpune in legislatia romaneasca doua componente ale acquis-ului comunitar referitor la politicile sociale, si anume Directiva Consiliului Uniunii Europene 2000/43/EC privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent de originea lor rasiala sau etnica si Directiva 2000/78/EC privind aplicarea unui tratament egal in privinta ocuparii fortei de munca.

Dupa adoptarea Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, Departamentul pentru Relatii Interetnice a sprijinit punerea acesteia in aplicare, transmitand Ministerului Administratiei Publice o serie de documente privind lista judetelor in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%, lista pe judete a denumirilor in limba materna ale acelor localitati in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%, lista unitatilor administrativ-teritoriale in care ponderea locuitorilor apartinand unei minoritati nationale depaseste 20%.

In primele luni ale anului 2002, Departamentul pentru Relatii Interetnice a demarat demersurile pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, urmand a fi initiat proiectul legii de ratificare in cursul acestui an.

Incepand din anul 2002, Romania va participa la Programul Comunitar de Actiune pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006). Astfel, Departamentul pentru Relatii Interetnice se va implica in derularea unor proiecte si actiuni menite sa promoveze cooperarea transnationala in domeniul luptei impotriva discriminarii.

Primele activitati care se vor derula in cadrul Programului Comunitar de Actiune pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006) sunt prevazute pentru anul 2002, Romania angajandu-se cu contributie maxima pentru anii urmatori.

Odata cu adoptarea Strategiei Guvernului Romaniei pentru imbunatatirea situatiei romilor, au fost demarate programe si activitati pe termen scurt si mediu in vederea formarii si intaririi unui cadru institutional si logistic optim implementarii acesteia, conform planului de masuri prevazut pe 10 ani. Strategia este pusa in aplicare pe arii sectoriale de responsabilitate, precum dezvoltare comunitara si administratie, locuinte, asistenta sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura, comunicare si participare civica.

Pe termen mediu, imbunatatirea situatiei romilor continua sa fie o prioritate in cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. La reusita punerii in aplicare a strategiei, isi dau concursul direct ministerele si autoritatile locale, prin organisme special instituite in acest scop.


Lupta impotriva discriminarii:

- Organizarea si dotarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (2002);

34

- Elaborarea si implementarea Planului National de Combatere a Discriminarii de catre CNCD (2003-2005).

Imbunatatirea situatiei romilor:

- Promovarea egalitatii de sanse in comunitatile de romi (2002-2005);

- Informarea si formarea liderilor/formatorilor de opinie romi (2003-2005);

- Evaluarea si monitorizarea programelor desfasurate in cadrul strategiei nationale de imbunatatire a situatiei romilor (2003-2005);

- Facilitarea participarii active a comunitatilor de romi la viata economica, sociala, culturala si politica romaneasca si imbunatatirea accesului acestora la serviciile de sanatate (2003-2005).

2.2.3. Drepturile civile şi politice

Situaţia actuală

In domeniul reintegrarii sociale si supravegherii infractorilor, in cursul lunii septembrie 2001 au fost infiintate si si-au inceput activitatea 28 de servicii de reintegrare sociala si de supraveghere, in 27 de judete si in Municipiul Bucuresti.

Ministerul Justitiei beneficiaza de asistenta tehnica si materiala in dezvoltarea sistemului national de reintegrare sociala si supraveghere a infractorilor din partea Guvernului Marii Britanii, in cadrul Programului “Reintegrarea sociala si supravegherea in Romania” (oct. 1998 – oct. 2001; oct. 2001 – oct. 2003).

Pana in prezent au fost realizate progrese importante:

- reintegrarea sociala a infractorilor, ca specializare, se preda in cadrul a patru universitati, sub forma unor module in cadrul facultatilor de asistenta sociala;

- instantele de judecata au inceput sa solicite tot mai des intocmirea de referate de evaluare presententiale si sa aplice sanctiuni neprivative de libertate;

- a fost publicat “Manualul consilierului de reintegrare sociala si supraveghere”;

- a fost creat un proiect pilot privind infiintarea unei instante pentru minori la Iasi;

- Ministerul Justitiei a elaborat, pe baza discutiilor purtate cu reprezentanti ai O.N.G.-urilor, un proiect de protocol-cadru la nivel national, care va reglementa relatiile dintre cele doua parti;

- a aparut primul numar al Revistei de securitate comunitara, sub egida Ministerului Justitiei si al Centrului de Mediere si Securitate Comunitara Iasi, finantat de Uniunea Europeana prin programul Phare Europa 2000 si de Centrul de Mediere si Securitate Comunitara.

In cadrul sistemului penitenciar au fost realizate, in cursul anului 2001 si in primul trimestru al anului 2002, actiuni care au vizat solutionarea unor aspecte prioritare ale sistemului penitenciar, in vederea asigurarii unor conditii de mediu si viata normale persoanelor private de libertate.

In ceea ce priveste activitatea de concepere a unei noi strategii de lucru cu minorii, eforturile s-au concentrat pentru: asigurarea unor conditii corespunzatoare de cazare, scolarizare, hranire, echipare si imbunatatirea procesului instructiv-educativ; interzicerea cazarii persoanelor majore condamnate penal in centrele de reeducare a minorilor; modernizarea spatiilor de cazare de la Centrul de Reeducare Gaesti si renuntarea la elementele de siguranta specifice locurilor de detentie; infiintarea unui nou centru de reeducare la Targu-Ocna care reprezinta un concept unic in Europa prin aceea ca in acelasi spatiu se pregatesc viitori subofiteri de penitenciare si isi executa masura educativa infractorii minori; elaborarea, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, a unei noi programe analitice pentru invatamantul primar, gimnazial si profesional

35

pentru minorii internati; cresterea numarului de asistenti sociali si psihologi angajati in centrele de reeducare.

In aceeasi perioada, in scopul cresterii si diversificarii serviciilor medicale acordate detinutilor pentru imbunatatirea starii de sanatate a acestora si reducerea numarului de intreruperi ale executarii pedepselor din motive medicale, Ministerul Justitiei a contractat un imprumut extern de 20 milioane dolari care va fi folosit, in principal, pentru dotarea spitalelor penitenciar si a cabinetelor medicale cu aparatura de inalta performanta, care sa asigure asistenta medicala a detinutilor la un standard egal cu cel din viata civila.

In acelasi scop al imbunatatirii asistentei medicale a detinutilor, Directia Generala a Penitenciarelor a elaborat "Planul operational pentru prevenirea si managementul cazurilor de infectie HIV/SIDA si bolilor cu transmitere sexuala 2001-2002", ce cuprinde ca directii principale de actiune: implicarea personalului medical cu studii medii in prevenirea si depistarea cazurilor de infectie cu HIV/SIDA; educatie pentru prevenirea infectiei cu HIV/SIDA in penitenciare; promovarea consilierii si testarii HIV a persoanelor care executa pedepse privative de libertate.

La initiativa Directiei Generale a Penitenciarelor, conducerea Ministerului Justitiei a solicitat Biroului Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii primirea Romaniei, ca membru cu drepturi depline la proiectul "Sanatatea in penitenciare", avand ca directii prioritare bolile transmisibile, drogurile si sanatatea mintala.

Cat priveste masurile ce vizeaza perfectionarea pregatirii personalului de penitenciar, mentionam ca incepand cu anul 2001, in colaborare cu Centrul pentru Resurse Juridice al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, se deruleaza programul intitulat "Profesionalizarea activitatii de tratament penitenciar specific unor categorii de detinuti din unitatile de detentie" ce este structurat pe trei activitati distincte: individualizarea pregatirii personalului de supraveghere; perfectionarea modului de actiune a subofiterului din penitenciarele de maxima siguranta; formarea si specializarea personalului pentru identificarea drogurilor si cunoasterea metodelor folosite la introducerea acestora in penitenciare.

Pana in prezent, au urmat cursuri de pregatire 650 de lucratori din sistemul penitenciar, iar 535 au urmat cursuri de perfectionare.

In aplicarea prevederilor Acordului de cooperare incheiat intre ministerele de justitie roman si elvetian, a fost realizata o evaluare a pregatirii asigurate de Scoala de Administratie Penitenciara Tg. Ocna si, ca rezultat al acesteia, se elaboreaza in prezent o noua programa de invatamant care are ca scop asigurarea perfectionarii instruirii initiale a personalului in aceasta institutie.

Activitatea desfasurata pe linia continuarii procesului de informatizare a sistemului penitenciar a acoperit, integral, sfera lucrarilor impuse de gestionarea unui bun sistem informatic modern. In acest sens, a fost creat un modul aparte care permite pastrarea evidentei si urmarirea cererilor detinutilor, si a fost elaborat un program prin care se monitorizeaza activitatea de achizitii din unitatile penitenciare, in vederea eliminarii cazurilor de coruptie.


Dezvoltarea unei strategii de reforma a sistemului penitenciar, tinand cont de noile forme alternative de executare a pedepsei; dotarea Centrului de la Arad de pregatire a personalului sistemului penitenciar si de probatiune; informatizarea si legarea sistemului penitenciar si de probatiune la reteaua existenta a instantelor:

- Modificarea legii de executare a pedepselor in conformitate cu standardele europene si elaborarea statutului personalului din penitenciare (demilitarizare);

- Elaborarea statutului personalului de penitenciar;

36

- Pregatirea personalului din penitenciare si probatiune;

- Dotarea Centrului de la Arad cu echipament corespunzator activitatilor de pregatire;

- Dotarea cu echipamente si aplicatie software a sistemului penitenciar si de probatiune si legarea la sistemul instantelor.

Dezvoltarea unui sistem de probatiune eficient:

- Realizarea reformei executional-penale prin programul Reintegrare sociala si supraveghere in Romania;

- Initierea unui experiment de reintegrare sociala si supraveghere in municipiul Bucuresti;

- Informatizarea serviciilor de reintegrare sociala;

- Infiintarea de noi centre de reintegrare sociala si supraveghere.

2.2.4. Alte drepturi civile si politice

Situaţia actuală

Prin adoptarea Legii nr. 48/2002 (MO nr. 69/31.01.2002) pentru aprobarea OUG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Romania s-a aliniat la standardele internationale avansate in materie, indeplinind unul din angajamentele legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si se concentreaza in prezent asupra implementarii acestei legi.

Tot in cursul anului 2001, prin intermediul Legii nr. 61/2002 (MO nr. 65/30.01.2002) privind aprobarea OUG nr. 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul Penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala, au fost eliminate prevederile discriminatorii ale aplicarii legii fata de persoanele apartinand minoritarilor sexuale.

In martie 2002, Guvernul a emis OU nr. 31/2002 (MO nr. 214/28.03.2002) privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Actul normativ defineste organizatia cu caracter fascist, rasist sau xenofob, simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe, persoana vinovata de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, precizeaza cazurile de infractiuni si contraventii si stabileste sanctiunile aplicabile in aceste cazuri.

Guvernul a adoptat OUG nr. 58/2002 (MO nr. 351/27.05.2002) privind modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni contra demnitarii si infractiuni contra autoritarii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedura penala, care prevede:

- infractiunea de insulta (art. 205) este sanctionata numai cu amenda, eliminandu-se pedeapsa inchisorii, care este in prezent prevazuta alternativ cu amenda;

- la infractiunea de calomnie (art. 206), pedeapsa inchisorii este prevazuta de la 2 luni la 2 ani, in prezent aceasta avand minimul de 3 luni si maximul de 3 ani;

- la infractiunea de ultraj (art. 239), pentru faptele de insulta si calomnie savarsite contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, pedeapsa inchisorii este de la 3 luni la 3 ani, spre deosebire de reglementarea actuala care stabileste inchisoarea de la 3 luni la 4 ani;

- infractiunea de ofensa adusa autoritatii (art. 238) a fost abrogata.

37

In domeniul reglementarii statutului si regimului refugiatilor, au fost adoptate: Ordinul ministrului de interne nr. 158/2001 privind aprobarea Listei cuprinzand tarile terte sigure (MO nr. 730/15.11.2001) si Ordinul ministrului de interne nr. 159/2001 privind aprobarea Listei cuprinzand tarile in care in general nu exista risc serios de persecutie (MO nr. 730/15.11.2001).

Guvernul Romaniei a aprobat HG nr. 1191/2001 (MO nr. 815/18.12.2001) privind aprobarea programului special pentru integrarea socio-profesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania.

Cadrul legal existent prevede ca fiecare solicitant de azil care nu are posibilitatea de a se intretine are dreptul de a fi asistat material. In prezent sumele de bani oferite de statul roman solicitantilor de azil se ridica la aproape 1 euro pe zi.

Prin ordin comun nr. 213/A/2918/2002 al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe, a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul).

In ceea ce priveste accesul la procedura de azil, precum si procedura de determinare a statutului de refugiat, conform prevederilor legale, procedura ordinara corespunzator fiecarei etape (primul si al doilea apel) este de 30 de zile. In practica, perioada medie de solutionare pentru ambele faze judiciare este de 3 luni, iar in anumite cazuri, care au necesitat verificari suplimentare, de 6-7 luni.

Intreaga procedura la frontiera se desfasoara sub controlul instantelor de judecata, iar judecatorul se poate pronunta asupra oportunitatii ramanerii solicitantului de azil in zona de tranzit. Dupa modificarea OG nr. 102/2000 prin Legea nr. 323/2001, a fost practic eliminata orice posibilitate de detinere prelungita a unei persoane in zona de tranzit.

Conform OG nr. 102/2000 solicitantii de azil beneficiaza gratuit de interpreti in toate etapele procedurii si pot fi asistati de avocat in oricare faza a procedurii. In procedura judiciara, la cerere, judecatorul poate aproba acordarea asistentei juridice gratuite.

Potrivit protocoalelor incheiate de ONR cu 4 dintre ONG-uri care desfasoara activitati in domeniu, acestea asigura consiliere gratuita pentru toti solicitantii de azil, iar in cazuri speciale poate fi asigurata, gratuit, asistenta juridica.

Din punct de vedere institutional, pentru imbunatatirea cooperarii ONR cu Directia pentru Straini si Probleme de Migratie si cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, incepand cu luna ianuarie 2002 a fost constituit un grup de lucru la nivel de experti pentru identificarea si solutionarea rapida a problemelor de interes comun.

Noua legislatie si noile proceduri in vigoare sunt in deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene in materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia.

In cursul anului 2001, Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte legislative pe plan national, acte ce formeaza Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Traficului de Fiinte Umane: - Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane (MO nr.

783/11.12.2001);

- Plan National de Actine pentu Combaterea Traficului de Fiinte Umane – adoptat prin HG nr. 1216/2001 (MO nr. 806/17.12.2001);

- OUG nr. 112/2001 (MO nr. 549/3.09.2001) privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania .

Prin prevederile Legii nr. 678/2001:

38

- sunt incriminate diversele forme pe care le poate imbraca traficul de fiinte umane, precum si exploatarea unei persoane, stabilindu-se sanctiuni severe, mult mai aspre pentru cazurile in care persoanele traficate au fost minore sau actiunile de trafic au avut drept urmare sinuciderea sau moartea victimei;

- sunt incriminate faptele organizatorilor, ale calauzelor si ale transportorilor, precum si situatiile in care faptele sunt savarsite de persoane ce apartin unor grupuri organizate in acest scop;

- sunt incluse dispozitii speciale privind protectia fizica si psihica, recuperarea si reintegrarea sociala a persoanelor traficate;

- sunt reglementate aspectele procedurale, inclusiv cele ce privesc folosirea tehnicilor moderne de investigatie, necesare descoperirii faptelor privind traficul de fiinte umane,

- sunt stabilite dispozitii privind cooperarea internationala.

Prin Planul National de Actiune pentru combaterea traficului de fiinte umane au fost stabilite actiuni ce au in vedere:

- informarea si constientizarea populatiei asupra formelor si pericolului pe care il prezinta traficul de persoane (organizarea de expuneri in zonele defavorizate, in cadrul scolilor si la nivelul comunitarii);

- ameliorarea situatiei sociale si economice a persoanelor care prezinta un grad ridicat de a fi traficate (burse periodice cu locuri de munca – o piata cu cereri si oferte de munca);

- elaborarea strategiei comunicarii in scopul prevenirii traficului de fiinte umane;

- returnarea, asistarea si reintegrarea sociala a victimelor traficului;

- protectia victimelor traficului de fiinte umane;

- punerea in aplicare a noii legislatii in materie;

- cooperarea internationala regionala, cu Uniunea Europeana, cu statele candidate, precum si cu toate celelalte state implicate sub o forma sau alta in lupta impotriva acestui fenomen.

Toate actiunile stabilite prin Planul national de actiune impotriva traficului de fiinte umane sunt realizate cu participarea directa a comunitatilor, organizatiilor interguvernamentale si a ONG-urilor.

Prin Legea nr. 470/2001 a fost ratificat protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la Nev York la 6 septembrie 2000.

In Strategia Guvernamentala in domeniul protectiei copilului in dificultate (2001-2004) aprobata prin HG nr. 539/2001, se acorda prioritate reconsiderarii legislatiei referitoare la exploatarea sexuala a copiilor.

In aceeasi materie, a combaterii traficului de persoane si a pornografiei infantile, mentionam elaborarea proiectului de lege privind prevenirea si combaterea pornografiei, care se afla in procedura parlamentara; pornografia infantila savarsita prin intermediul sistemelor informatice va fi reglementata prin legea speciala privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice.

Prin OUG nr. 112/2001, privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania, a fost incriminata intrarea sau iesirea dintr-un stat strain, prin trecerea ilegala a frontierei, contrabanda cu migranti (art. 2), precum si constituirea de grupuri sau asocierea de persoane in acest scop (art.3), tinand cont de prevederile Conventiei ONU impotriva criminalitatii organizate transnationale si Protocolului

39

aditional impotriva traficului ilicit de migranti pe sol, aer si mare, precum si de concluziile cuprinse in Raportul Comisiei Europene pe anul 2001 privind ridicarea vizei pentru cetatenii romani in UE.

Din punct de vedere al migratiei ilegale in anul 2001, situatia se prezinta astfel: au fost cercetate 530 de persoane pe linia migratiei ilegale in sarcina carora s-a retinut savarsirea a 423 de infractiuni (trecerea frauduloasa a frontierei, racolare, indrumare si calauzire in scopul trecerii frauduloase a frontierei, fals privind identitatea si fals material in inscrisuri oficiale si 209 pentru trafic de fiinte umane).

In domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, Romania a adoptat urmatoarea legislatie:

- Legea nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu aplicare din 12 martie 2002, cu exceptia art. 22 alin. (8) si 24 alin. (4), care se aplica din 12 decembrie 2001;

- Legea nr. 676/2001 (MO nr. 800/14.12.2001) privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, intrata in vigoare la data de 14 martie 2002;

- Legea nr. 682/2001 (MO nr. 830/21.12.2001) pentru ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Primele doua legi sunt conforme Directivei 95/46/EC pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, respectiv Directivei 97/66/EC 1997 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor, precum si Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, in cadrul Consiliului Europei. De asemenea, prin aceste doua legi Romania indeplineste criteriile in vederea semnarii acordului cu EUROPOL.

In conformitate cu Legea nr. 677/2001, autoritate de supraveghere a regimului prelucrarii si circulatiei datelor cu caracter personal a fost desemnata institutia Avocatului Poporului, care are urmatoarele atributii in domeniu:

- primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntand operatorului rezultatele controlului prealabil, iar daca notificarea este incompleta, solicita completarea acesteia;

- autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege;

- dispune, in cazul in care constata inculcarea dispozitiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate;

- sesizeaza organele de urmarire penala sau intenteaza actiuni in justitie;

- pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;

- primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse;

- efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari.

- constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de Legea nr. 677/2001 si unele dintre cele prevazute de Legea nr. 676/2001.

40

Avocatul Poporului este autonom si independent fata de orice autoritate publica si, in consecinta, structura creata pentru protectia datelor personale este, la randul sau, independenta fata de orice alta autoritate sau institutie publica sau privata.

In vederea implementarii prevederilor legale si indeplinirii noilor atributii ale institutiei Avocatul Poporului, au fost realizate urmatoarele masuri:

- a fost elaborat un proiect de OUG pentru aplicarea Legii nr. 677/2001, prin care s-a propus finantarea a 20 de posturi suplimentare in cadrul institutiei Avocatul Poporului pentru constituirea nucleului Autoritarii de Supraveghere; pana la data aplicarii Legii nr. 677/2001, s-a constituit un compartiment care deja pune in aplicare prevederile art. 22 si 24 din lege;

- a fost constituit registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;

- au fost elaborate formularele de notificare a prelucrarilor de date cu caracter personal;

- incepand cu data de 27 decembrie 2001, a demarat activitatea de inscriere in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal a operatorilor care au desfasurat activitatea care fac obiectul legii inainte si dupa intrarea in vigoare a acesteia;

- regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii este in procedura de adoptare de catre Biroul Permanent al Senatului.


- Evaluarea cadrului legislativ in domeniul combaterii crimei organizate si in special a traficului de fiinte umane;

- Infiintarea unui Centru de Resurse pe probleme de trafic de fiinte umane;

- Completarea cadrului legislativ in domeniul combaterii crimei organizate si in special a traficului de fiinte umane;

- Imbunatatirea asistentei pentru victimele traficului de fiinte umane;

- Dezvoltarea unui sistem national pentru prevenirea traficului de fiinte umane.


- Definitivarea sistemului national compatibil cu sistemul Eurodac.

2.2.5. Drepturi economice, sociale si culturale

Situaţia actuală

In martie 2002, Guvernul a emis OUG nr. 36/2002 (MO nr. 223/3.04.2002) privind reglementarea dreptului de proprietate al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania asupra lacasurilor de cult, cimitirelor si altor bunuri destinate activitatilor Cultului Mozaic. Documentul precizeaza ca bunurile care au o valoare semnificativa pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala fac parte integranta din patrimoniul cultural national, fiindu-le conferit regimul de monument istoric sau, dupa caz, de bunuri apartinand patrimoniului cultural national mobiliar. Distrugerea partiala sau totala, degradarea ori aducerea in stare de nefolosita, precum si profanarea imobilelor respective constituie infractiuni si se sanctioneaza potrivit Codului Penal.

Prin adoptarea acestei reglementari s-a mai facut un pas in reconstituirea dreptului de proprietate asupra bunurilor bisericesti apartinand minoritatilor nationale.

41

Solutionarea diferendului patrimonial dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Romana Unita cu Roma a fost punctul principal pe agenda intrunirii ierarhilor ortodocsi si greco-catolici din Transilvania, convocata la 5 aprilie 2002, la initiativa Ministerului Culturii si Cultelor. In acest context au fost propuse o serie de masuri concrete care privesc: retrocedarea, prin intelegere, a unei biserici catre comunitatile greco-catolice in localitatile in care exista mai multe biserici, slujire alternativa in localitatile in care exista o singura biserica, construire de noi biserici cu sprijinul statului roman.

Pana in prezent, Biserica Romana Reunita cu Roma a preluat de la Biserica Ortodoxa Romana aproape 160 de biserici, prin diverse forme (restituiri, treceri de credinciosi, sentinte judecatoresti). Demersurile legate de reglementarea cadrului general in care se va realiza restituirea bunurilor comunitare vor continua pe parcursul anului 2002.


- Adoptarea si punerea in aplicare a Legii privind retrocedarea bunurilor imobile ce au apartinut cultelor religioase din Romania si care nu au facut obiectul altor acte normative de restituire, conform principiului „restitutio in integrum”.

42

3. CRITERIILE ECONOMICE

3.1. Evoluţii macroeconomice

Incepand cu anul 2001, Guvernul a adoptat o viziune pragmatica, deschisa spre economia reala. Relansarea cresterii economice a devenit o prioritate a politicii macroeconomice, pornindu-se de la importanta sa, atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la UE, cat si pentru cresterea nivelului de trai. Rezultatele pozitive inregistrate in anul 2001 confirma justetea acestei orientari, dar si consistenta, realismul si eficienta masurilor de politica economica implementate.

Cresterea economica de 5,3% in anul 2001 situeaza Romania pe primul loc in cadrul CEFTA si pe locul al doilea intre cele 13 state candidate la aderarea in Uniunea Europeana.

Rezultatele sunt cu atat mai importante cu cat cresterea economica din anul 2001 s-a realizat intr-un context international mai putin favorabil, caracterizat printr-o incetinire a cresterii economice a tarilor europene dezvoltate, principalele partenere ale Romaniei in relatiile economice internationale.

Cresterea economica, a exporturilor, a productiei industriale, a productivitatii muncii, a investitiilor, insotite de o reducere substantiala a inflatiei, aseaza Romania pe traiectoria unei dezvoltari economice sustenabile si de durata.

Realizări macroeconomice

Anul 2001

Produsul intern brut a crescut in anul 2001 cu 5,3%, datorita contributiei decisive a cererii interne si, in cadrul acesteia, a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei si a formarii brute de capital.

Evolutia principalilor indicatori economici

U.M. 2000 2001 Realizari

trim. I 2002

Ritmul de crestere a PIB in termeni reali

% +1,8 +5,3 +3,1

Ponderea sectorului privat in PIB % 65,5 67,1 -

Productia industriala % +7,1 +8,2 +3,0

Consum final % +1,1 +5,7 -

Formarea bruta de capital fix, din care:

- investitii

%

%

+4,6

+5,0

+6,6

+5,1

+4,8

+2,8

Cererea interna % +4,1 +8,1 -

Rata inflatiei

- media anuala

- decembrie/decembrie

%

%

45,7

40,7

34,5

30,3

6,0*)

43

U.M. 2000 2001 Realizari

trim. I 2002

Rata somajului – sfarsitul perioadei % 10,5 8,6 11,1**)

Soldul bugetului general consolidat % din PIB -4,0 -3,3 -

Exportul de bunuri si servicii % +24,1 +10,6 -

Importul de bunuri si servicii % +28,2 +17,5 -

Soldul contului curent % din PIB

mld. USD

-3,7

-1,4

-5,9

-2,3

-

-0,3

Datoria externa

- rata datoriei externe la export

- datoria externa bruta

%

mld. USD

27,4

10,2

28,7

11,5

-

11,6

*) aprilie2002/decembrie 2001

**) la 30 aprilie 2002

Cererea interna s-a majorat – in termeni reali – cu 8,1%, o usoara scadere inregistrand doar consumul colectiv efectiv al administratiei publice; contributia cererii interne la cresterea produsului intern brut a fost de 8,5 procente, localizata la consumul individual efectiv al gospodariilor populatiei (+5 procente), variatia stocurilor (+2,4 procente) si formarea bruta de capital fix (+1,2 procente).

Formarea bruta de capital fix a crescut in anul 2001 cu 6,6% fata de anul 2000, rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la PIB fiind de 19%. In cadrul acesteia, investitiile realizate in economie au crescut cu 5,1% fata de 2000, datorita majorarii cu 6,1% a investitiilor in sectorul privat si cu 3,4% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 7,2% urmare a facilitatilor acordate pentru importul de utilaje, ponderea acestuia in investitiile in utilaje reprezentand 39,4% fata de 30,9% in anul 2000, ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare.

Consumul individual efectiv al populatiei a inregistrat o crestere puternica in anul 2001, fiind - in termeni reali - cu 6,4% mai mare decat cel din anul 2000, in special ca efect al majorarii desfacerilor de produse agroalimentare pe piata taraneasca (inclusiv autoconsum). Cresterea acestei categorii de consum cu 19,2% (-4,2% in anul 2000) a compensat in buna parte stagnarea comertului cu amanuntul.

Desi valoarea exporturilor realizate in anul 2001 a fost in crestere, dependenta ridicata a economiei romanesti de importurile energetice si de completare a determinat o contributie negativa a exportului net (cererea externa) la crearea PIB (-3,3 procente).

44

Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB

- procente -

2000 2001

PRODUS INTERN BRUT 1,8 5,3

Consum final 1,0 4,9

Consumul individual efectiv al gospodariilor 0,1 5,0

Consumul colectiv efectiv al administratiei publice 0,9 -0,1

Formarea bruta a capitalului 3,3 3,6

Formarea bruta de capital fix 0,8 1,2

Modificarea stocurilor 2,5 2,4

Cererea interna 4,3 8,5

Export net -2,5 -3,3

Export de bunuri si servicii 6,8 3,5

Import de bunuri si servicii 9,3 6,8

Urmare a structurii cererii interne si externe, produsul intern brut s-a format indeosebi prin cresterea valorii adaugate brute din agricultura, industrie si constructii; valoarea adaugata bruta in agricultura a crescut cu 21,2%, in industrie cu 7,9%, iar in constructii cu 5,2%.

Desi in anul 2001 s-a inregistrat o crestere deosebita, totusi nu au putut fi compensate reducerile din anii 1997, 1998 si 1999 cand scaderea cumulata a PIB a fost de 11,7%. Produsul intern brut obtinut in anul 2001 reprezinta circa 95% din nivelul anului 1996.

Productia industriala a crescut cu 8,2% fata de 7,1% in anul 2000, concomitent cu o modificare a structurii sale, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare (+9,6%) si in cadrul acesteia a industriilor moderne, decisive pentru sustenabilitatea dezvoltarii viitoare.

Ponderea industriei prelucratoare a crescut, ajungand sa reprezinte 80,3% din totalul industriei. Principalele ramuri, din cadrul acesteia, care au inregistrat cresteri peste medie sunt: prelucrarea cauciucului si a maselor plastice (+26,3%), industria alimentara (+17,1%), metalurgie (+16,1%), confectii (+15,1%), masini si echipamente (+14,8%), industria de celuloza, hartie si carton (+11,3%), masini si aparate electrice (+10,7%), prelucrarea petrolului (+10,5%). Ameliorarea competitivitatii externe a unor sectoare industriale a dus la cresterea mai accentuata a exportului de produse industriale (+9,8%) comparativ cu productia industriala.

Constructiile s-au majorat in anul 2001 cu 4,1%, datorita contributiei exclusive a sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de 105,7%. In structura dinamici superioare au inregistrat constructiile noi (+4,3%), care au reprezentat 63% din totalul constructiilor.

Productia agricola a inregistrat o crestere deosebita (+21,9%) comparativ cu anul 2000, ca urmare a aplicarii unor politici de sustinere a producatorilor agricoli si de crestere a gradului de alocare si utilizare a inputurilor in agricultura, precum si a conditiilor meteorologice favorabile. Cresterea suprafetei arabile cultivate cu 4,7%, impreuna cu facilitatile acordate pentru cumpararea de tehnica agricola din productia interna, de seminte de calitate, de motorina etc., au determinat o dinamica a productiei vegetale de 135,2% comparativ cu anul 2000. In sectorul cresterii animalelor, masurile aplicate au avut ca rezultat stoparea declinului sectorului zootehnic.

45

Avand in vedere ca o componenta importanta a cresterii economice din anul 2001 o reprezinta componenta recuperatorie a reducerilor anterioare de productie (industrie si agricultura mai ales), serviciile au inregistrat o crestere moderata, respectiv 1,7%.

Relansarea activitatii economice a permis o imbunatatire a gradului de ocupare a fortei de munca. Rata somajului a fost la sfarsitul anului 2001 de 8,6% comparativ cu 10,5% la sfarsitul anului 2000. Numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2001 era de 827 mii persoane, in comparatie cu 1007 mii persoane la finele anului 2000.

Evolutia mediului economic din anul 2001 a fost marcata de o reducere substantiala a inflatiei. Astfel, rata inflatiei (decembrie/decembrie) a fost de 30,3% fata de 40,7% in anul anterior.

In anul 2001, exporturile de bunuri ale Romaniei au fost de 11385 mil. USD (+9,8% fata de anul 2000), cel mai ridicat nivel din perioada de dupa 1989.

Cresterea exporturilor romanesti in anul 2001 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2000 a fost determinata in principal de evolutia intr-un ritm mai rapid a exportului la grupele de produse ale industriei usoare (710,5 mil. USD, respectiv o crestere cu 20,9%) si ale industriei constructiilor de masini (336,3 mil. USD, respectiv o crestere cu 16,8%). Exportul produselor industriei constructiilor de masini a inregistrat o crestere semnificativa a ponderii in total export, atingand 20,5% in anul 2001, fata de 19,3% in anul 2000.

Importul de bunuri realizat in anul 2001 insumeaza 15551,6 mil. USD, in crestere cu 19,1% fata de aceeasi perioada a anului 2000, datorita dependentei de import la multe dintre materiile prime importante, mergand de la 100% la produsele la care tara noastra nu dispune de resurse (cauciuc natural, fosfati, minereu de mangan, cafea, orez, citrice, etc.) pana la peste 40% la titei, peste 90% la minereu de fier, etc.

Cea mai mare contributie la cresterea importului in perioada analizata o are importul de produse ale industriei constructiilor de masini, care a fost cu 14,9% superior celui realizat in 2000, respectiv un import suplimentar de 615,0 mil. USD, ceea ce a contribuit la relansarea procesului investitional si la modernizarea in continuare a tehnologiilor de productie.

Dinamica superioara a importului de bunuri, comparativ cu exporturile, a determinat cresterea deficitului balantei comerciale (FOB-CIF) cu 1479 mil. USD fata de anul precedent, soldul negativ ajungand la sfarsitul anului 2001 la 4167 mil. USD fata de 2689 mil. USD, cat a fost in anul 2000. In anul 2001, cresterea peste anticipari a deficitului comercial s-a datorat si actiunii unor factori conjuncturali (efectul secetei din anul 2000, cresterea preturilor externe la titei in prima parte a anului, marirea rezervelor energetice in concordanta cu cerintele Uniunii Europene s.a.), care au afectat volumul importurilor de bunuri.

Deficitul contului curent a crescut cu 986 mil. USD in anul 2001, ajungand sa fie cu 72% mai mare decat cel inregistrat in anul precedent. In anul 2001, deficitul contului curent a fost de 2349 mil. USD, reprezentand 5,9% din PIB. Factorul determinant ce a provocat deteriorarea contului curent a fost deficitul balantei comerciale, care s-a majorat cu 76,3%.

Un factor de atenuare a deficitului l-au constituit transferurile curente private, in principal repatrieri de capital de la muncitorii romani care lucreaza in strainatate, al caror flux net a fost de 1,2 mld. USD in 2001, in crestere cu peste 300 mil. USD fata de anul anterior.

Deficitul contului curent a fost finantat in proportie de 73,6% prin influxuri nete de investitii straine directe si investitii de portofoliu.

Trimestrul I 2002

In primul trimestru al anului 2002, productia industriala si-a continuat evolutia pozitiva, cresterea inregistrata incadrandu-se in prognoza anuala. Productia industriala a inregistrat cresteri in fiecare luna fata de luna anterioara (+4,5% in ianuarie, +4,1% in februarie si +5,6% in martie). In luna

46

martie 2002, comparativ cu luna precedenta, productia industriala a fost mai mare in volum absolut cu 5,6%, ceea ce a condus la o crestere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut cu 3%. Dinamica productiei industriale din primul trimestru este cu atat mai insemnata cu cat in primele trei luni din 2001 s-au inregistrat niveluri dintre cele mai ridicate, respectiv o majorare cu 10,8%. Daca se raporteaza la perioada corespunzatoare a anului 2000, productia industriala a fost cu 14,1% mai ridicata.

A continuat imbunatatirea structurii productiei ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare (104,2%).

Principalele ramuri din cadrul acesteia care au inregistrat cresteri peste medie sunt: industria alimentara si a bauturilor (22,6%), industria de prelucrare a cauciucului si maselor plastice (17,0%), industria metalurgica (19,7%), industria de masini si echipamente (8,7%), industria de mecanica fina (5,4%) si industria de masini si aparate electrice (7,5%).

Cele mai multe din aceste ramuri si-au majorat totodata ponderea exportului in productia livrata; astfel, in industria metalurgica, 53% din productia livrata a fost destinata exportului fata de 41,2% in perioada corespunzatoare a anului trecut. In industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice, ponderea s-a modificat de la 30,3% la 41,7%.

Se remarca o imbunatatire sensibila a gradului de utilizare a productiei industriale la satisfacerea cererii interne, cu efect direct in reducerea importurilor aferente. Pe ansamblul industriei, importurile s-au redus in primele trei luni cu 0,1%, reducerea fiind localizata mai ales in industria de masini si echipamente mecanice si electrice (-10,2%), unde cresterile de productie pe primele doua luni au fost de circa 8,3%. Identic, cresterea productiei metalurgice cu 19,7% si calitatea sporita a acesteia au condus la reducerea importurilor de produse metalurgice cu 16,4%.

Evolutia pozitiva a activitatii industriale din aceasta perioada si cresterea capacitatii acesteia de a face fata presiunii concurentiale pe piata interna s-au reflectat in reducerea ponderii stocului final de produse industriale in resursele lunii respective. La sfarsitul lunii martie, ponderea stocurilor in resursele lunii a fost de 35,6% fata de 41,3% la sfarsitul lunii decembrie 2001.

In trimestrul I 2002 a continuat procesul de dezinflatie, astfel ca inflatia inregistrata a fost cea mai mica din perioada 1991–2001, respectiv 3,9% martie 2002/decembrie 2001, comparativ cu 8,2% martie 2001/decembrie 2000. In luna aprilie, ca urmare a efectelor majorarii preturilor la energie electrica, rata inflatiei a fost de 2%.

Rata medie lunara a inflatiei a fost in perioada ianuarie - aprilie 2002 de 1,5%, comparativ cu 2,7% cat s-a realizat in perioada corespunzatoare a anului trecut. Fata de luna decembrie 2001, preturile de consum au crescut in primele 4 luni din acest an cu 6%, datorita majorarii cu 6,9% a tarifelor serviciilor, cu 6,1% a preturilor marfurilor alimentare si cu 5,6% a preturilor marfurilor nealimentare.

In ceea ce priveste gradul de ocupare a fortei de munca, trimestrul I 2002 se caracterizeaza prin doua particularitati importante, ca efect al implementarii programului de reforma. Pe de o parte, rata somajului s-a majorat semnificativ datorita intrarii in vigoare de la 1 ianuarie a Legii privind venitul minim garantat, iar pe de alta parte numarul salariatilor s-a redus, in principal datorita procesului de restructurare. Rata somajului a fost de 12,4% in ianuarie, 13,2% in februarie si 13% in luna martie fata de 8,6% la sfarsitul anului 2001. Cresterea numarului de someri cu peste 400 mii se explica prin faptul ca persoanele care solicita venitul minim trebuie sa faca dovada ca sunt inregistrate la agentiile judetene de ocupare a fortei de munca. Incepand cu luna aprilie, tendinta de scadere a somajului se manifesta din nou, sub impactul cresterii economice si datorita aplicarii unui complex de masuri active de stimulare a ocuparii. La sfarsitul lunii aprilie 2002, rata somajului a fost de 11,1%; pentru sfarsitul acestui an se apreciaza ca rata somajului se va incadra in nivelul prognozat.

47

Numarul salariatilor a fost la sfarsitul lunii martie 2002 mai mic cu 92,6 mii persoane fata de decembrie 2001, ceea ce reprezinta o reducere cu 2,1%. In luna martie, numarul salariatilor a fost cu 1% mai mare decat in luna februarie.

Un argument pentru caracterul de durata al cresterii economice il ofera evolutia cantitativa, dar mai ales structurala a exporturilor si importurilor. Exporturile de bunuri au crescut in acest an luna de luna, insumand 913,2 mil. USD in ianuarie, 957,5 mil. USD in februarie si 1029,2 mil. USD in martie, cand s-a atins cel mai mare nivel din ultimele 12 luni.

In primele patru luni ale anului 2002, exporturile au crescut cu 256 mil. USD, respectiv cu 6,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama sporirii exporturilor de produse agroalimentare (+34,2%), de produse minerale (+24,1%), materiale plastice, cauciuc (+25,1%), confectii (+12,9%), incaltaminte (+10,7%), mobilier (+15,5%). Anumite scaderi de export s-au inregistrat la produsele metalurgice (-1,4%) si produse ale industriei chimice (-5,6%), datorita conjuncturii externe nefavorabile pe aceste piete, in timp ce exportul industriei constructiilor de masini a crescut cu doar 1%, datorita incetinirii cresterii cererii externe.

Semnificativ este ca majorarea exporturilor s-a realizat in conditii de reducere a dinamicii importurilor, cu efecte pozitive asupra balantei comerciale. In primul trimestru, importurile de bunuri au inregistrat chiar o dinamica negativa, respectiv o scadere cu 0,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea din luna aprilie a condus la o majorare pe patru luni cu 1,6%. Anumite scaderi s-au inregistrat la produsele agroalimentare (-3,3%) si produsele minerale (-20%), in timp ce importul de produse ale industriei chimice a crescut cu 16,1%, de materiale textile si produse cu 9,4%, de produse metalurgice cu 3,6%, de produse ale industriei constructiilor de masini cu 1,6%.

In conditiile dinamicii mai accentuate a exporturilor, deficitul comercial pe primele patru luni ale anului 2002 a fost de 1,1 mld. USD, diminuandu-se cu circa 175 mil. USD comparativ cu primele patru luni din 2001.

In trimestrul I 2002, deficitul contului curent a fost de 286 milioane USD, in scadere cu 29,4% fata de trimestrul I 2001, pe seama reducerii deficitului comercial si a cresterii transferurilor curente nete cu 51% (din transferuri banesti private, stimulate de extinderea sistemelor de transfer monetar rapid). Principala sursa de finantare a deficitului de cont curent (85%) au constituit-o investitiile directe nete, care s-au cifrat la 244 milioane USD, in crestere cu aproape 1/3 fata de trimestrul I 2001. La aceasta s-au adaugat influxuri nete de imprumuturi si credite pe termen mediu si lung in valoare de 131 milioane USD, destinate administratiei publice si sectorului nebancar.

3.2. Existenţa unei economii funcţionale de piaţă

Indeplinirea acestui criteriu economic de aderare la UE reprezinta obiectivul economic principal al Guvernului, date fiind implicatiile sale, atat pe plan intern, cat si asupra accelerarii negocierilor de aderare la UE, precum si faptul ca acest criteriu reprezinta o preconditie pentru indeplinirea criteriului capacitatii concurentiale a economiei.

A. Existenţa unui consens larg asupra direcţiilor generale de politică economică Urmare elaborarii si aprobarii in luna septembrie 2001 a Programului Economic de Preaderare al Romaniei, acest sub-criteriu poate fi considerat ca indeplinit.

Obiectivul fundamental al Programului Economic de Preaderare vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE si crearea premiselor pentru participarea in perspectiva la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica euro.

48

Programul Economic de Preaderare (PEP), document de referinta privind politica economica pe termen mediu (2001-2005), axat pe masurile necesare pentru indeplinirea criteriilor economice de aderare stabilite la Copenhaga, a fost conceput si structurat potrivit cerintelor Uniunii Europene, cuprinzand sectiuni referitoare la evolutiile macroeconomice recente, cadrul macroeconomic pe termen mediu al politicii economice, finantele publice si reformele structurale, precum si doua anexe privind matricea angajamentelor de politici economice si evolutia principalilor indicatori economici in perioada 1999–2005.

Programul a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004 si a Planului de actiune aferent, precum si a optiunilor majore ale Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu. Totodata, PEP este corelat cu Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, masurile de politica economica prevazute fiind in acord cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar.

Comisia Europeana a facut o evaluare a tuturor Programelor Economice de Preaderare ale tarilor candidate in luna noiembrie 2001. PEP-ul Romaniei a fost considerat un program de reforma cuprinzator si ambitios, evaluarea Comisiei Europene evidentiind numeroase aspecte pozitive, cum ar fi descrierea cu acuratete a evolutiilor economice recente si mai ales identificarea corecta a problemelor structurale si a slabiciunilor economiei romanesti, ceea ce constituie o garantie ca vor fi implementate masurile de reforma economica corecte, care sa solutioneze problemele identificate. Totodata, s-au apreciat pozitiv angajamentele in domeniul finantelor publice si cele privind reformele economice.

Cu prilejul evaluarii s-au avansat si o serie de recomandari specifice Romaniei privind, in esenta, prezentarea mai detaliata a unor aspecte (problematica mediului de afaceri, influenţa reducerii inflatiei asupra veniturilor fiscale, calendarul de aplicare a masurilor de reforma propuse etc.), care, impreuna cu cerintele de ordin general ale Comisiei Europene, au fost discutate, inca din luna martie, cu institutiile participante.

Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare prin organizarea unui seminar la Bucuresti la finele lunii martie a.c., la care au fost prezentate cerintele Comisiei Europene privind formatul editiei 2002 a PEP. Coordonarea elaborarii PEP revine Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Intergrarii Europene, iar in grupul de lucru pentru elaborarea programului sunt incluse toate institutiile guvernamentale relevante. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP actualizat sa reprezinte un document, calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile semnificative produse in economia romaneasca. Metodologia de lucru, incluzand sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la toate institutiile implicate, in luna mai a.c.

In data de 14 iunie a.c. a fost organizat un seminar cu tema „Concluzii preliminare privind continutul editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare”, destinat dezbaterii variantelor preliminare ale principalelor capitole din PEP si stabilirii modalitatilor de finalizare a editiei 2002, in vederea transmiterii documentului actualizat la Comisia Europeana pana la 15 august a.c.

B. Atingerea stabilităţii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvată a preţurilor şi sustenabilitatea finanţelor publice şi a contului curent

Acest sub-criteriu, cel mai important din cele sase care concura la realizarea criteriului economiei de piata functionale, poate fi considerat ca deja indeplinit in cea mai mare parte. Punerea in practica a masurilor economice prevazute in Programul de guvernare si Planul de actiune pe perioada 2001-2004 s-a materializat in reducerea semnificativa a influentei factorilor cu potential perturbator din economie si in instaurarea unui climat de relativa stabilitate macroeconomica.

49

Realizarile economice din anul 2001 si din prima parte a anului 2002, prezentate in detaliu la sectiunea 3.1., atesta intrarea viguroasa a Romaniei in faza ascendenta a ciclului economic. Imbunatatirea indicatorilor de performanta si eficienta, cresterea exporturilor si investitiilor asigura conditiile pentru o crestere economica sanatoasa si durabila. Prioritara in perioada urmatoare este sustinerea, prin setul de politici economice promovate de Guvern, a unui ritm inalt de crestere economica, prognozat pentru perioada 2002-2005 la 5%.

In ceea ce priveste politica fiscal-bugetara, anul bugetar 2001 s-a derulat in conditiile unor evolutii macroeconomice care au confirmat reluarea procesului de crestere economica si au influentat in mod direct incasarile bugetare, in principal a celor din impozite indirecte, dependente direct de nivelul productiei si al consumului (TVA, accize).

Reforma din sectorul bugetar s-a materializat in anul 2001, printre altele, in:

- integrarea in bugetul statului, conform OUG nr. 32/2001, a sapte fonduri speciale si desfiintarea altuia (Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale), fapt ce a facut posibila imbunatatirea managementului cheltuielilor publice;

- descentralizarea cheltuielilor cu invatamantul preuniversitar si trecerea lor in sarcina autoritatilor locale, concomitent cu alocarea fondurilor corespunzatoare prin defalcarea unor sume din taxa pe valoarea adaugata, creand premisele unei mai mari implicari a autoritatilor administratiei publice locale in domenii ce privesc direct comunitatile respective.

Obiectivul principal al politicii bugetare pe anul 2001, respectiv incadrarea in tinta deficitului bugetului general consolidat, s-a realizat cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prevazut, si anume 3,3% din PIB fata de 3,5%.

Veniturile bugetului general consolidat au insumat 351.741,1 miliarde lei in anul 2001, respectiv 30,5% din PIB, fiind superioare, in termeni reali, cu 4,2% celor din anul precedent, evidentiindu-se urmatoarele aspecte:

- impozitele directe au detinut ponderea cea mai insemnata (respectiv 56,2% din total venituri), constatandu-se totusi, fata de anul precedent, o diminuare a greutatii lor specifice atat in total venituri bugetare (cu 1,2 puncte procentuale), cat si in PIB;

- contributiile de asigurari sociale au prezentat o crestere importanta fata de anul 2000, atat in volum absolut (cresterea nominala a fost de 44,5%), cat si ca pondere in total venituri bugetare (cu 1,1 puncte procentuale);

- impozitele indirecte au reprezentat in anul 2001, 36,7% din totalul veniturilor bugetului general consolidat (cu 0,5 puncte procentuale mai mult ca in anul precedent) si au fost, in principal, constituite din taxa pe valoarea adaugata (57% din totalul impozitelor indirecte), accize (21,1%), taxe vamale (7%);

- veniturile din capital si cele din donatii au prezentat o pondere redusa in totalul veniturilor bugetului general consolidat, avand chiar o tendinta de scadere in ultimii doi ani.

Cheltuielile bugetului general consolidat in anul 2001 s-au ridicat la suma de 389.320,6 mld. lei, reprezentand 33,7% din PIB, evidentiind totodata modificari structurale intervenite in distributia economica a acestora. Aceste modificari se refera, pe de o parte, la diminuarea ponderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica si a celor de personal si, pe de alta parte, la cresterea cheltuielilor materiale si a celor de capital.

Evolutiile macroeconomice au permis cresterea cheltuielilor totale in valori absolute cu 106.180,2 mld. lei fata de anul precedent, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 4,0% la 3,3% din PIB. Cresterea s-a inregistrat, in principal, la cheltuielile din domeniul social, respectiv invatamant, sanatate, asistenta sociala, alocatii pentru copii, pensii.

50

In ceea ce priveste bugetul pe anul 2002, adoptarea in decembrie 2001 a legilor bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 a marcat aprobarea, in premiera dupa 1990, a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat inainte de inceperea anului bugetar respectiv, constituind un semnal de stabilitate si predictibilitate a procesului bugetar incepand cu anul 2002.

Politica bugetara urmarita prin bugetul pe anul 2002 are drept coordonate cresterea eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, concretizate prin:

- stabilirea unor prioritati la nivel national, in functie de cerintele interne si de conjunctura internationala;

- stabilirea unor prioritati la nivelul fiecarui minister, in functie de politica sectoriala a acestuia;

- asigurarea cofinantarii proiectelor si programelor la a caror finantare participa, cu fonduri nerambursabile sau rambursabile, Uniunea Europeana sau alte organisme financiare internationale;

- asigurarea finantarii domeniilor prioritare stabilite prin angajamentele Romaniei in procesul de negociere a aderarii la Uniunea Europeana si de pregatire pentru integrarea in structurile europene si euroatlantice;

- extinderea finantarii pe baza de programe, avand in vedere cresterea responsabilitatii ministerelor in utilizarea banilor publici;

- accelerarea reformei in administratia publica prin descentralizarea anumitor cheltuieli bugetare la nivelul administratiei publice locale.

Aceste masuri se vor concretiza in scaderea ponderii in PIB a unor cheltuieli, cum ar fi: cheltuielile materiale si serviciile, urmarindu-se o politica de economisire, ca urmare a restructurarii ministerelor si agentiilor guvernamentale, precum si a aplicarii normativelor de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice; dobanzile aferente datoriei publice, ca urmare a scaderii ratelor de dobanda in economie si a imbunatatirii managementului datoriei publice. Cheltuielile care prezinta cresteri ale ponderii in PIB fata de anul 2001 sunt: subventiile si transferurile, deoarece sunt inca anumite actiuni ce trebuie sustinute prin interventia statului, precum si cheltuielile de capital.

Pentru bugetul pe anul 2002 s-a prevazut o crestere cu 106.560,3 miliarde lei a veniturilor bugetului general consolidat fata de anul 2001, ca urmare a imbunatatirii gradului de colectare. Impozitele directe, cat si cele indirecte sunt proiectate sa creasca, ca pondere in PIB, aspect legat de cresterea volumului de activitate, si ca rezultat al imbunatatirii performantelor economice. Masurile intreprinse in domeniul politicii fiscale au avut in vedere eliminarea contributiei agentilor economici pentru invatamantul de stat, reducerea contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2%, majorarea accizelor la unele categorii de produse, in concordanta cu standardele UE, ca si impozitarea terenurilor agricole cu suprafata de peste 10 hectare.

In conformitate cu obiectivul privind dimensionarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2002 la 3% din PIB si cu estimarea veniturilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat sunt proiectate la 501.501,4 miliarde lei si au fost orientate catre acele domenii prioritare ale reformei: asistenta sociala, sanatate, invatamant, aparare, ordine publica si siguranta nationala, transporturi si comunicatii, urmand ca pe masura definitivarii reformelor in aceste sectoare, importante fonduri sa fie orientate catre alte domenii.

Deficitul bugetar consolidat pentru anul 2002 a fost fixat la 3% din PIB, aceeasi tinta bugetara fiind urmarita si in perioada 2003-2005, in conformitate cu prevederile Programului Economic de Preaderare. Pentru atingerea acestei tinte se va actiona simultan si corelat pe latura cheltuielilor si respectiv veniturilor publice, printr-un management superior calitativ al

51

cheltuielilor si realizarea unui grad mai ridicat de colectare a veniturilor bugetare. Finantarea deficitului bugetar se va face neinflationist, preponderent din surse externe.

In trimestrul I 2002, executia bugetului general consolidat s-a derulat in conditiile mentinerii tendintei de crestere economica inregistrata in anul precedent.

Veniturile colectate la bugetul general consolidat in primul trimestru al anului 2002 au insumat 96.999,2 miliarde lei, reprezentand 21,2% din estimarile anuale. Principalele caracteristici ale evolutiei veniturilor in primul trimestru al anului 2002 au fost:

- principala sursa a veniturilor bugetului general consolidat au reprezentat-o veniturile fiscale, constituite in proportie de 62,6% din incasarile din impozite directe;

- fata de aceeasi perioada din anul precedent, impozitele directe si-au majorat contributia la formarea veniturilor totale cu 1,1 puncte procentuale;

- in cadrul impozitelor directe, greutatea specifica cea mai importanta, respectiv 64,1% si in crestere cu 2,7 puncte procentuale fata de primul trimestru al anului 2001, revine contributiilor de asigurari sociale;

- incasarile din impozitul pe profit au reprezentat 20,2% din programul pe anul in curs;

- contributia impozitelor indirecte la formarea veniturilor totale ale bugetului general consolidat s-a diminuat cu 1,8 puncte procentuale fata de perioada de referinta din anul precedent, in special pe seama reducerii aportului incasarilor din accize si taxe vamale;

- veniturile din taxa pe valoarea adaugata, reprezentand 22,1% din programul anual, au contribuit cu 60,8% la constituirea veniturilor din impozite indirecte.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat in perioada ianuarie - martie 2002, 103.651,8 miliarde lei si prezinta un grad de realizare de 20,7% fata de estimarile anuale.

In structura economica, in primul trimestru al anului, se remarca nivelul scazut al cheltuielilor de capital care, avand caracter sezonier, s-au realizat in proportie de numai 16% din programul anual. Ritmuri superioare s-au inregistrat la cheltuielile de personal (24% din programul anual) ca urmare a platii in luna ianuarie a premiului anual aferent anului precedent, precum si la subventii (26,5%), unde platile s-au concentrat in principal in agricultura.

La finele lunii martie, deficitul bugetului general consolidat reprezenta 15,4% din prevederile anuale, fiind cu 32,5% mai redus decat cel aferent aceleiasi perioade din anul precedent.

Directiile prioritare de actiune in domeniul fiscal-bugetar sunt continuarea reformei sistemului fiscal, imbunatatirea transparentei politicii bugetare, sporirea calitatii managementului cheltuielilor publice si cresterea sustenabilitatii pe termen mediu a finantelor publice.

Gradul de aliniere la principiile si normele comunitare in domeniul politicii fiscal-bugetare va spori considerabil prin preconizata intrare in vigoare, in anul 2002, a trei noi legi de importanta capitala: Legea nr. 345/2002 privind TVA, Legea privind impozitul pe profit si noua Lege privind finantele publice.

Sustenabilitatea pe termen mediu a finantelor publice reprezinta o provocare majora pentru actualul Guvern, necesitand reforme radicale si sustinute, acordandu-se in acest sens o atentie prioritara mentinerii in limite sustenabile a datoriei interne.

Pe linia managementului datoriei publice interne, au fost facute eforturi de crestere a volumului titlurilor de stat emise cu scadente la 6 luni si 1 an, introducandu-se in acelasi timp certificatele cu scadente la 6 luni vandute direct populatiei. Chiar daca, in ciuda acestor eforturi, perioada de refinantare a stocului datoriei publice interne este in declin, fapt datorat ajungerii la scadenta a obligatiunilor de stat emise in baza legilor speciale, se poate afirma ca extinderea duratei de

52

refinantare a instrumentelor specifice finantarii si refinantarii deficitelor bugetare se inscrie in linia pozitiva de insanatosire a managementului datoriei publice interne.

Pe termen scurt, obiectivul principal consta in orientarea in managementul datoriei publice interne catre extinderea maturitatii titlurilor de stat si reducerea dobanzilor pe piata interbancara. Aceasta extindere a curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare ale datoriei publice interne creaza pentru urmatorii ani avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, fapt reflectat in ratele de dobanda si implicit in presiunea datoriei publice interne asupra bugetului de stat.

Dupa revenirea pe piata privata de capital a Romaniei din octombrie 2000, in cursul anului 2001 au fost lansate de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice, emisiuni de obligatiuni in valoare de 750 milioane EURO pentru finantarea deficitului bugetar, si de catre Termoelectrica, o emisiune de 150 milioane EURO, cu garantia statului.

Ca structura a datoriei publice externe, majoritatea creditorilor sunt oficiali, 81% din datorie este pe termen lung (cu scadente de peste 5 ani). Din totalul datoriei publice externe, 69% este datorie guvernamentala potrivit metodologiei EUROSTAT. Ponderea datoriei guvernamentale externe in PIB la finele anului 2001 era de 15%.

Pentru anul 2002 se prognozeaza o majorare a stocului datoriei publice externe cu 13%, concomitent cu o reducere a volumului de garantii care se vor acorda in acest an. Pentru finantarea deficitului bugetar s-a lansat in aprilie o emisiune de obligatiuni de 700 milioane EURO, ceea ce va determina ca finantarea pe 2002 sa se faca din surse neinflationiste. Astfel, aproximativ 60% din deficitul bugetar va fi finantat din surse externe.

Romania va fi o prezenta constanta pe piata privata de capital si va actiona pentru realizarea unei structuri optime a portofoliului datoriei publice externe.

Cresterea volumului datoriei publice externe va fi controlata, astfel incat datoria guvernamentala sa nu depaseasca 30% din PIB.

De asemenea, prin continuarea si extinderea reformei sistemului de pensii si a sistemului de sanatate, Guvernul va incerca sa reorienteze eforturile de realizare a unor echilibre financiare pe termen scurt catre atingerea unei sustenabilitati financiare pe termen mediu a acestor componente ale securitatii sociale.

Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, a fost demarata reforma complexa a sistemului de pensii, bazat pe mai multe componente (multi-pillar). Principiul fundamental ce sta la baza sistemului de pensii multi-pillar este acela al diversificarii surselor de finantare a veniturilor din pensii prin suportarea acestora atat de catre sectorul de stat cat si de cel privat. Se combina astfel un regim de prestatii definite, de tip redistributiv si bazat pe solidaritatea intre generatii, cu scheme diverse de capitalizare prin fonduri de pensii cu contributii definite sau beneficii definite, administrate privat.

Implementarea pilonilor II si III reprezinta un proces complex, motiv pentru care s-a considerat necesara reglementarea lor printr-un act normativ unic. In prezent se afla in curs de definitivare proiectul Legii fondurilor de pensii, act normativ care va crea cadrul legal si institutional necesar implementarii, atat a fondurilor universale de pensii cat si a celor facultative, prevazut a se adopta pana la sfarsitul anului 2002.

Dat fiind faptul ca in prezent bugetul asigurarilor sociale de stat inregistreaza deficite considerabile, introducerea pilonului II prin care o parte din contributie va fi directionata pentru finantarea acestui sistem complex, ar accentua dezechilibrul financiar al sistemului public. Acesta a fost considerentul major care a fundamentat decizia aplicarii imediat dupa adoptarea legii a pilonului III (optional) si numai dupa 3-5 ani a pilonului II, adica atunci cand se estimeaza o echilibrare a sistemului public si chiar tendinta de excedentarism.

53

Guvernul acorda o maxima prioritate intaririi disciplinei financiare. In acest sens, au fost demarate in cursul anului 2001 o serie de initiative, cea mai notabila fiind Programul pentru reducerea blocajului economico-financiar. Volumul arieratelor este monitorizat permanent si se cauta cai de reducere a acestora, in vederea incadrarii in nivelele stabilite prin Aranjamentul Stand-by cu FMI.

Astfel, in anul 2001 au fost monitorizati, conform prevederilor OUG nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei salariale si alte dispozitii cu caracter financiar, un numar de 86 agenti economici, cuprinsi in lista aprobata prin HG nr. 866/2001. La sfarsitul anului 2001, nivelul arieratelor pe total s-a realizat in proportie de 105,6% fata de program.

Incepand cu luna ianuarie 2002, lista celor 86 agenti economici monitorizati s-a diminuat prin privatizarea a doi agenti economici aflati in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, respectiv SC RAFO Onesti si SC CONTEC SA.

La 31 martie 2002, nivelul arieratelor pentru agentii economici monitorizati s-a realizat in proportie de 113,4% fata de program. Trebuie mentionat faptul ca, prin Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, incheiat cu Fondul Monetar International, tinta indicativa (criteriu de performanta) pentru 31 martie 2002, privind arieratele catre bugetul consolidat al statului, a fost stabilita in suma de 51,7 mii mld. lei, fata de care nivelul arieratelor s-a cifrat la 31 martie 2002 la 52,7 mii mld. lei.

De asemenea, in stransa corelare, politica salariala in sectorul de stat va fi una stricta, pentru a preveni aparitia unor presiuni majore asupra bugetului de stat si a inflatiei. Aceasta strictete se va manifesta in mod special in sectorul utilitatilor publice, prin dimensionarea fondului de salarii functie de rezultatele financiare obtinute.

Reducerea graduala a ratei inflatiei pana la atingerea unui nivel exprimat printr-o singura cifra reprezinta un obiectiv economic fundamental, cu implicatii vaste asupra intregii economii romanesti. Deja in anul 2001 s-a reusit reducerea ratei anuale a inflatiei (decembrie fata de decembrie) la 30,3% fata de 40,7% in anul 2000, tinta pentru anul 2002 fiind fixata la 22%. In primele patru luni ale anului curent, rata cumulata a inflatiei a fost de 6,0% (aprilie 2002/decembrie 2001), cea mai mica din ultimii 10 ani. Rata medie lunara pe primele patru luni a fost de 1,5% in comparatie cu 2,7% in aceeasi perioada a anului anterior. In vederea reducerii ratei inflatiei sub 10% la orizontul anilor 2004-2005, Banca Nationala a Romaniei se va axa tot mai mult pe indeplinirea obiectivului sau fundamental de asigurare a stabilitatii preturilor, iar coordonarea intre politica monetara si cea fiscala se va imbunatati.

In anul 2001, pozitia externa a Romaniei s-a ameliorat considerabil. O serie de indicatori de vulnerabilitate externa au inregistrat o evolutie pozitiva, exemplul cel mai notabil fiind cel al rezervelor internationale (nete) ale BNR, care s-au majorat de la circa 3,4 mld. USD la sfarsitul anului 2000 la peste 4,9 mld. USD la finele anului 2001. La sfarsitul lunii mai 2002, volumul rezervelor internationale ale BNR (valuta plus aur) se situa la 6,2 mld. USD (peste 6,6 mld. EURO), din care circa 5,15 mld. USD reprezinta rezerve valutare. Astfel, volumul rezervelor oficiale a depasit echivalentul a 3 luni de importuri, iar procesul de consolidare va continua.

Dupa majorarea accelerata din primele luni ale anului 2001, cauzata in principal de volumul ridicat al importurilor de bunuri, s-a reusit calmarea deficitului contului curent al balantei de plati, gratie programului de masuri pentru reducerea deficitului balantei comerciale si deficitului de cont curent, aplicat de Guvern in semestrul II al anului. Astfel, in anul 2001 deficitul de cont curent s-a cifrat la 5,9% din PIB si se estimeaza o reducere a sa la 5,4% din PIB in anul 2002, respectandu-se astfel angajamentul asumat fata de FMI.

In trimestrul I 2002, deficitul contului curent a fost de 286 milioane USD, in scadere cu 29,4% fata de trimestrul I 2001, pe seama reducerii deficitului comercial si a cresterii transferurilor curente nete. Principalele surse de finantare a deficitului de cont curent au constituit-o investitiile directe nete (85%) si influxurile nete de imprumuturi si credite pe termen mediu si lung.

54

C. Reforma structurală în economie; privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat In ciuda progresului privatizarii si restructurarii economiei reale, problemele structurale la nivel de intreprindere raman actuale, accelerarea acestor procese conditionand indeplinirea obiectivului de realizare a unei cresteri economice durabile.

Guvernul si-a propus sa continue si sa intensifice procesul de reforma structurala a economiei, esential in vederea realizarii unei economii de piata functionale si a racordarii la structura si functionarea economiilor tarilor comunitare.

Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii pentru crearea unei structuri de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe, tinand seama, totodata, de obligatiile pe care Guvernul si le asuma in cadrul relatiilor cu organismele internationale. Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei si calitatii produselor si serviciilor, asigurarea unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile UE, astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a costurilor reformei economice.

In vederea accelerarii procesului de privatizare a fost adoptata Legea nr. 137/28.03.2002 (MO nr. 215/28.03.2002) privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, elementele cu caracter de noutate ale noului act normativ fiind in principal:

- Instituirea „Administrarii speciale in perioada de privatizare” la societatile comerciale cu capital majoritar de stat;

- Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului in economie;

- Restructurarea datoriilor societatii;

- Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea societatilor comerciale;

- Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, in ceea ce priveste pronuntarea acestora numai asupra legalitatii si nu asupra oportunitatii;

- Simplificarea unor proceduri de privatizare;

- Scurtarea unor termene procedurale.

Acest act normativ este menit sa conduca la armonizarea intregului cadru de privatizare a societatilor comerciale, in vederea asigurarii punerii de acord a tuturor prevederilor din domeniul privatizarii prin crearea unor proceduri flexibile si coerente si care sa permita punerea in aplicare a politicii Guvernului Romaniei si a elementelor definitorii privatizarii societatilor comerciale cuprinse in programele incheiate cu organismele financiare internationale.

Din numarul total de contracte de vanzare-cumparare incheiate de APAPS in perioada decembrie 1992 – 15 mai 2002, au ramas in vigoare in acest moment (dupa eliminarea contractelor reziliate sau rezolutionate), un numar de 9039 contracte, corespunzand unui numar de 7133 de societati comerciale privatizate, ceea ce reprezinta un capital social vandut de aproximativ 34.181 mld. lei.

Rezultatele obtinute in anul 2001 se exprima sintetic prin vanzarea actiunilor detinute de stat la 127 societati comerciale, reprezentand un capital social vandut de 9822,816 mld. lei, din care:

- 19 societati comerciale mari, avand un capital social vandut de 9603,235 mld. lei;

- 108 societati comerciale mici si mijlocii, avand un capital social vandut de 219,581 mld. lei.

Valoarea capitalului social vandut in anul 2001 (9.822,816 mld. lei) este mai mare cu circa 56% fata de cea vanduta in anul 2000 (6.290,13 mld. lei).

55

De asemenea, in anul 2002, pana la data de 15 mai au fost vandute actiuni detinute de catre stat la 90 de societati comerciale.

Angajamentul asumat in 2001 fata de organismele internationale privind procesul de privatizare a societatilor comerciale la care APAPS este actionar, prevede continuarea, in perioada 2002-2003, a procesului de privatizare prin atragerea investitorilor romani si straini prin efort propriu al APAPS.

In perioada 1 septembrie 2001 – 15 mai 2002, APAPS a privatizat prin efort propriu 5 societati mari, 31 societati mici si mijlocii si 164 societati la care statul detine actiuni reziduale.

Printre societatile mari privatizate prin efort propriu in aceasta perioada se numara SC Rafo SA (prelucrator de titei), SC Monolit SA (constructii), SC Ferma Stupini SA (cresterea porcinelor). In plus, alte societati mari care urmeaza a se privatiza prin efort propriu APAPS se afla in faza de depunere a ofertelor: Chimcomplex Borzesti, Iasitex Iasi, Brafor Brasov, CET Govora, Rostramo Targu Jiu.

Dintre marile privatizari din ultimii doi ani, se remarca: BANCA AGRICOLA, SIDEX Galati, RAFO Onesti, ALRO Slatina, ROTEC Buzau, HIDROMECANICA Brasov, ELSID Titu, OPTICA Timisoara, FABRICA DE SCULE Rasnov, ARGESANA Pitesti, ROMTENSID Timisoara, TEHNOFRIG Cluj Napoca, NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA Drobeta Tr. Severin, UZUC Ploiesti, PETROUTILAJ Campina, COLOROM Codlea, SANTIERUL NAVAL Constanta, ELECTROTURRIS Tr. Magurele, MECANEX Botosani, etc.

Numarul societatilor comerciale ramase de privatizat la data de 15 mai 2002, din portofoliul APAPS, este de 1413 societati comerciale, incluzand in acest numar si societatile comerciale aflate in lichidare voluntara, reorganizare judiciara sau faliment (in numar de 363).

La data de 15 mai 2002, in portofoliul APAPS se aflau in procedura de lichidare voluntara un numar de 53 societati comerciale si 310 societati comerciale in procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii nr. 64/1995 republicata.

De asemenea, la aceeasi data, in portofoliul APAPS, un numar de 13 societati comerciale erau inchise operational partial si 2 societati comerciale erau inchise operational total.

In perioada 1993 – 15 mai 2002 au fost radiate de la Oficiul Registrului Comertului 31 societati comerciale care au fost in procedura de lichidare voluntara conform prevederilor Legii nr. 31/1990 republicata si Legii nr. 99/1999.

O atentie deosebita se acorda accelerarii procesului de privatizare/restructurare a societatilor comerciale mari incluse in programul PSAL I, societati mari a caror privatizare va conduce la reducerea semnificativa a valorii capitalului social detinut de APAPS si implicit reducerea importanta a proprietatii statului in economie.

Astfel, din cele 61 societati comerciale cuprinse in programul PSAL I si aflate in portofoliul APAPS:

- 20 societati comerciale au fost privatizate:

- Sidex Galati;

- Hidromecanica Brasov (producator de echipamente hidraulice), contract de privatizare cu Alexander CO Romania;

- SC Alro SA Slatina, (producator de aluminiu si aliaje din aluminiu), contractul de vanzare-cumparare a pachetului de actiuni detinut de stat la aceasta societate (10%) fiind semnat in luna aprilie 2002 cu consortiul format din Conef Romania, Marco Acquisition si Marco International - SUA;

56

- Rotec Buzau, Cord Buzau, Santierul Naval Constanta, Elsid Titu, Real Pleasa, Sidermet Calan, cu activitati in domeniul metalurgic si masini grele;

- Uzuc Ploiesti, Petroutilaj Campina, Mecanex Botosani, cu activitati in domeniul masini si echipamente pentru sectorul chimic si petrochimic;

- Colorom Codlea, Argesana Pitesti, Romtensid Timisoara, cu activitati in domeniul chimiei, fibrelor sintetice si industriei textile;

- Fabrica de Scule Rasnov (echipamente mecanice);

- Optica Timisoara, Tehnofrig Cluj, Electroturris Turnu Magurele, cu activitati in domeniul aparaturii medicale, echipamentelor pentru industria alimentara si echipamentelor electrice;

- Sinter-Ref Azuga (produselor minerale nemetalice si refractare).

- pana la sfarsitul anului 2001 au fost vandute 50% din activele societatii SC Clujana SA Cluj (industria pielariei si incaltamintei), in prezent vanzarea activelor acestei societati fiind preluata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB);

- societatile SC Roman SA Brasov (cel mai mare producator de camioane din Romania) si SC Siderurgica SA (industria siderurgica) au in prezent in derulare programe de restructurare;

- in negocieri se afla 9 societati mari: Electroputere Craiova, Vulcan Bucuresti, Viromet Victoria, Corapet Corabia, Romvag Caracal, Celhart Donaris Braila, Mecanica Negresti Oas, Subansamble Auto Sf. Gheorghe, Lugomet Lugoj;

- alte 16 societati mari se afla in faza de depunere a ofertelor: COST Targoviste, Aro Campulung, Rulmentul Brasov, Moldosin Vaslui, Rocar Bucuresti, Nitramonia Fagaras, Alprom Slatina, IUG Craiova, Fortus Iasi, Uzinele Sodice Govora, Nicolina Iasi, Industria Sarmei Campia Turzii, Bicapa Tarnaveni, Biosin Calafat, Rofep Urziceni;

- societatile desprinse din SC Tractorul SA (producator in principal de masini agricole) au fost oferite la privatizare astfel: cele 6 societati comerciale mici de pe Platforma Tractorul Brasov au fost oferite la privatizare in 22, 26 si 27 martie 2002, iar societatea rezultata in urma fuziunii celorlalte 3 societati comerciale mari (Tractorul UTB, Motor si Turfor) de pe Platforma Tractorul Brasov, a fost oferita la privatizare in data de 29.03.2002, cu termen de depunere a ofertelor pana la 1 iulie 2002;

- in cursul anului 2002 vor fi oferite la privatizare toate celelalte societati comerciale incluse in programul PSAL I, care nu au fost inca privatizate.

In afara societatilor comerciale incluse in programul PSAL I, mai sunt 20 de societati comerciale incluse in programul PSAL II cu Banca Mondiala (10 dintre ele vor fi privatizate cu asistenta bancilor de investitii/firme de consultanta internationale si 10 vor fi restructurate cu asistenta unor firme specializate in restructurare):

- componenta de privatizare Grup 1: ENERGOREPARATII Bucuresti, ENERGOUTILAJ Bucuresti, UMUC Bucuresti;

Grup 2: HIPERION Stei, CAROMET Caransebes, GRANTMETAL Bucuresti, U.R.B. RULMENTI Suceava;

Grup 3: VERACHIM Giurgiu, GIURGIU NAV Giurgiu, U.V.C.P. Turnu Magurele.

- componenta de restructurare Grup 1: AGMUS Iasi, UNIREA Cluj-Napoca;

57

Grup 2: METALURGICA Aiud, TUBINOX Bucuresti, HELITUBE Bucuresti;

Grup 3: PREMAGRO Oradea, HART Miercurea-Ciuc, COMEFIN Costesti;

Grup 4: IAIFO Zalau, UTA Arad;

In luna mai 2002 a demarat evaluarea financiara a ofertelor depuse de potentialii consultanti, urmare evaluarii tehnice incheiate si aprobate de Banca Mondiala.

Un element important pentru realizarea ajustarii structurale il constituie intensificarea procesului de restructurare. In realizarea acestui obiectiv, un rol important il are Programul RICOP de restructurare a intreprinderilor si reconversie profesionala (PHARE RO 9904), in care au fost incluse 69 intreprinderi cu capital majoritar de stat, 58 fiind in portofoliul APAPS (din care 34 de societati sunt cuprinse si in Programul PSAL I), 10 in portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor (IAR Ghimbav si 9 sucursale ROMARM) si una (SC Antibiotice SA Iasi) in portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei.

Conditionalitatea RICOP a fost indeplinita la data de 31 martie 2002, prin oferirea la privatizare a intregului pachet de societati comerciale convenit cu UE si aflat in portofoliul APAPS.

Astfel, situatia celor 58 societati comerciale din portofoliul APAPS se prezenta la data de 15 mai 2002 dupa cum urmeaza:

- 30 societati comerciale (din care 9 sunt incluse si in programul PSAL I) au fost privatizate;

- 25 societati comerciale au fost oferite la privatizare;

- pentru 3 societati comerciale sunt in derulare programe de restructurare.

Pentru societatile comerciale aflate in proces de restructurare s-au luat masuri in conformitate cu legislatia in vigoare pentru accelerarea acestui proces, in vederea pregatirii societatilor pentru privatizare. Astfel:

- la SC Roman SA Brasov s-a introdus procedura de administrare speciala in vederea accelerarii divizarii societatii si scoaterii la privatizare a modulelor rezultate;

- la SC Tractorul SA Brasov s-a finalizat procesul de fuziune a celor trei societati mari de pe Platforma Tractorul (Tractorul UTB, Turfor si Motor UTB). Societatile ramase (in numar de 6), precum si societatea nou creata prin fuziune au fost oferite la privatizare in martie 2002. Pentru societatea nou creata prin fuziune se deruleaza si un program de restructurare care are in vedere inclusiv disponibilizari cu plati compensatorii;

- la SC ICMRS SA Galati se deruleaza de asemenea un amplu program de restructurare care vizeaza printre altele inclusiv disponibilizari de personal.

Disponibilizari de personal sunt prevazute a avea loc si la societatile SC Biosin SA Calafat, SC Mat SA Craiova, SC Romvag SA Caracal, SC Chimcomplex SA Borzesti, SC Fortus SA Iasi, SC Nitramonia SA Fagaras.

Intreprinderile incluse in programul RICOP din portofoliul Ministerului Industriilor si Resurselor deruleaza programe de restructurare in conformitate cu prevederile mai multor acte normative adoptate in perioada 2001–2002 (Decizia 0151/2001 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; HG nr. 952/2001 pentru modificarea si completarea HG nr. 979/2000 privind infiintarea Companiei Nationale "Romarm" S.A. prin fuziunea Societatii Nationale "Romarm" S.A. cu R.A. "Arsenalul Armatei"; OUG nr. 270/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului productiei de aparare, cu modificarile ulterioare; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 2/2002 pentru aprobarea programelor de restructurare ale Companiei Nationale "Romarm" S.A. si societatilor comerciale de sub autoritatea Ministerului Industriei si Resurselor pentru anul 2002). Principalele masuri avute in vedere sunt inchiderea

58

capacitatilor neoperationale, externalizari, constituirea de parcuri industriale, constituirea de societati mixte, precum si reducerea personalului.

Pentru Antibiotice Iasi, aflata initial in portofoliul APAPS, a fost lansat procesul de privatizare, iar pana la data de 6.03.2002 a fost depusa o singura oferta. Oferta APAPS a expirat in data de 9.03.2002, fara ca ofertantul sa se fi prezentat la prima runda de negocieri. In prezent, societatea se afla in portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei.

Din compararea indicatorilor economico-financiari la inceputul programului (31 decembrie 1999) si la nivelul lunii decembrie 2001, pe totalul celor 69 de intreprinderi RICOP se observa o diminuare de aprox. 80% a pierderilor inregistrate (de la –10.733 mld. lei la –2.270 mld. lei) si de aprox. 40% a datoriilor (de la 44.745 mld. lei la 26.582 mld. lei).

In sectorul siderurgic, restructurarea reprezinta un obiectiv de importanta aparte atat prin implicatiile sale economico-sociale, cat si in relatia cu UE. Prin urmare, Guvernul va acorda o atentie maxima implementarii corespunzatoare a Strategiei de restructurare a industriei siderurgice romanesti si a planurilor de viabilizare pentru intreprinderile din acest sector.

Numarul intreprinderilor din sector privatizate este de 22, din care 4 mari combinate siderurgice, restul avand capital majoritar de stat, alte 5 societati sunt cuprinse in Programul PSAL II derulat in colaborare cu Banca Mondiala, iar pentru alte 3 societati comerciale sunt depuse dosarele de privatizare la Autoritatea de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului.

Prin finalizarea procesului de privatizare a combinatului siderurgic SIDEX Galati cu LNM HOLDINGS ISPAT in luna noiembrie 2001, sectorul siderurgic devine majoritar privat atat din punctul de vedere al capitalului social (80%), cat si al volumului de productie (80%).

La momentul actual sunt privatizate trei mari combinate siderurgice (SIDEX Galati, CS Resita si GAVAZZI STEEL Otelul Rosu) si aproape integral sectorul prelucrator (cu exceptia a trei producatori de teava). Combinatul Siderurgic Calarasi - modulul viabil - este de asemenea in faza avansata a procesului de privatizare si reabilitare a activitatilor.

Principalele unitati producatoare de otel cu capital majoritar de stat (SIDERURGICA S.A. Hunedoara, COS S.A. Targoviste, INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii) sunt cuprinse in programul PSAL I negociat cu Banca Mondiala - cu sanse sporite de privatizare in perioada imediat urmatoare. Pentru SC COS SA Targoviste si SC Industria Sarmei SA Campia Turzii s-au depus anunturile de privatizare.

In sectorul metalurgiei neferoase a fost privatizata SC Alro SA Slatina, producator de aluminiu si aliaje din aluminiu cu vanzari semnificative la export, contractul de vanzare-cumparare a unui pachet de actiuni de 10% detinut de stat semnat in luna aprilie 2002 cu consortiul format din Conef Romania, Marco Acquisition si Marco International – SUA.

Din punct de vedere al structurii sistemului bancar romanesc, anul 2001 a marcat doua mutatii semnificative: (i) finalizarea procesului de privatizare a Bancii Agricole prin cumpararea de catre consortiul format din Raiffeisen Zentralbank si Fondul Romano-American de Investitii a pachetului de actiuni reprezentand 98,8% din capitalul social al bancii; (ii) achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la West Bank si la Banca Unirea de catre investitori straini.

Aceste transformari au condus la consolidarea tendintei de crestere a cotei de piata detinuta de bancile cu capital integral sau majoritar strain si sucursalele bancilor straine (de la 50,9% in decembrie 2000 la 54,2% in martie 2002), in paralel cu erodarea pozitiei sectorului de stat, dar si cu usoara ingustare a segmentului de banci cu capital privat autohton.

In scopul consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale se au in vedere urmatoarele masuri:

- In prezent, se afla in curs de derulare procesul de privatizare al celei mai mari banci comerciale din tara, Banca Comerciala Romana. Strategia de privatizare a BCR a fost

59

aprobata prin HG nr. 1017/2001. Anuntul publicitar pentru primirea scrisorilor de intentie a fost publicat in presa interna in data de 1.03.2002 si in presa internationala in data 4.03.2002, termenul de depunere a scrisorilor de intentie de catre bancile interesate fiind 15 iunie a.c. Banca japoneza DAIWA Securities a fost selectata drept consultant pentru privatizarea BCR, contractul de consultanta fiind semnat in data de 5.06.2002. Odata cu finalizarea procesului de privatizare a BCR, prevazuta pentru sfarsitul anului 2002, ponderea capitalului privat strain in sectorul bancar romanesc se va apropia de pragul de 90%;

- Restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii;

- Implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), in sensul pregatirii pentru privatizare, masura prevazuta in Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004. In ceea ce priveste CEC, au fost intreprinse o serie de masuri in vederea transformarii acestei entitati intr-o banca cu economii moderne, in special ca urmare a masurilor luate de diversificare a portofoliului (inclusiv efectuarea de operatiuni bancare in valuta, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, aprobata in sedinta Guvernului din 16.05.2002). Totodata, aceste masuri urmaresc, printre altele, reducerea senzitivitatii fata de evolutia ratelor de dobanda la titlurile de stat.

Masurile de restructurare a sectorului bancar vor asigura alocarea eficienta a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile. Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani. Realizarea acestor obiective va apropia sectorul bancar din Romania de standardele UE.

In perioada septembrie 2001 - mai 2002, procesul de restructurare si privatizare a sectorului energetic s-a caracterizat prin urmatoarele:

- Incepand cu anul 2001, din cadrul SC Termoelectrica, au fost externalizate 18 centrale, din care 17 au fost transferate in administrarea autoritatilor publice locale, iar una a trecut in administrarea SC Rompetrol SA. Prin acest transfer s-a avut in vedere redimensionarea capacitatilor de productie a energiei termice la necesarul local actual de consum, realizandu-se astfel o relatie functionala directa intre furnizorul de agent termic pentru incalzire si autoritatile administratiei publice.Guvernul va sprijini autoritatile locale pentru modernizarea capacitatilor respective prin asigurarea accesului la credite. Totodata, prin HG nr. 1182/2001 a fost infiintata filiala SC „Electrocentrale Deva” SA, filiala cu personalitate juridica, avand ca principal actionar SC Termoelectrica SA;

- SC Electrica SA a fost restructurata in 8 sucursale de distributie si furnizare a energiei electrice, fiind operationala in noua structura incepand din luna august 2001. Adoptarea acestei decizii s-a facut pe baza criteriilor de eficienta economica si de atractivitate pentru investitori. In luna ianuarie 2002, conform HG nr. 47/2002 privind reorganizarea SC de distributie si furnizare a energiei Electrica SA, pe de o parte, cele 8 sucursale de distributie si furnizare a SC Electrica au devenit filiale cu personalitate juridica, avand acelasi obiect de activitate, iar pe de alta parte, au fost infiintate 8 sucursale de intretinere si servicii energetice. Procesul de restructurare a fost insotit de o diminuare de personal de cca. 2000 de persoane. Urmare restructurarii, au demarat procedurile pentru privatizarea filialelor de distributie Banat (Timisoara) si Dobrogea (Constanta), avandu-se in vedere finalizarea privatizarii acestora in cursul semestrului I 2003;

- Pentru 21 obiective energetice apartinand SC HIDROELECTRICA SA, aflate in diverse faze de executie, a fost publicat anuntul de invitatie pentru companiile romanesti si straine de participare la realizarea/finalizarea si exploatarea in parteneriat a acestora. In procesul de

60

privatizare, conform Legii nr.137/2002 privind unele masuri de accelerare a privatizarii, vor fi utilizate si metode noi, precum Parteneriatul Public-Privat, conceptele Build-Operate-Transfer (BOT) si Build-Own-Operate (BOO), care urmaresc atragerea capitalului privat in economie, pentru finalizarea unor investitii neterminate si reabilitarea unor obiective din sectorul producerii si furnizarii energiei electrice, termice si gazelor naturale;

- Pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice, a fost demarat proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului de transport, in valoare de 227 mil.USD, finantat de BERD, BEI si UE (programul PHARE), alaturi de finalizarea lucrarilor de reabilitare la o serie de statii de 400 kV (Urechesti, Tantareni, Portile de Fier etc.).

Procesul de privatizare in sectorul gazelor naturale a continuat, in sensul ca pentru privatizarea societatilor de distributie DISTRIGAZ NORD si DISTRIGAZ SUD s-au demarat actiunile de selectie a consultantului international. In acest context s-au intocmit Termenii de Referinta, conform procedurilor Phare si a fost publicata prezentarea generala a proiectului si a procedurilor care urmeaza a fi parcurse pentru selectarea consultantului, cu fonduri alocate prin programul PHARE. Se are in vedere finalizarea procesului de privatizare in cursul anului 2003.

In sectorul petrolier, in vederea privatizarii SNP PETROM, a fost lansat la data de 16 aprilie 2002 anuntul pentru selectarea consultantului, cu termen 15 mai. S-au primit 12 expresii de interes ale potentialilor consultanti. In prezent, se desfasoara analiza acestora de catre Comisia de Evaluare si Selectie, in vederea intocmirii listei scurte.

In sectorul agricol, privatizarea intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat a fost accelerat. Din 739 intreprinderi agricole cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului, 207 au fost privatizate si 256 sunt in curs de privatizare, intregul proces urmand sa se incheie pana in anul 2004.

Industria alimentara este privatizata in proportie de 95% si reprezinta peste 12% din productia industriala, situandu-se pe primul loc intre ramurile industriale.

In ultima perioada, au fost infiintate in unele zone, indeosebi in zona de vest a Romaniei, unitati noi de procesare de catre firme straine cu renume in industria berii, industria tutunului, bauturilor racoritoare, apelor minerale, uleiurilor si grasimilor vegetale, etc.

In domeniul transporturilor au fost infiintate 26 societati comerciale prin externalizarea unor activitati, din care 7 societati comerciale in domeniul lucrarilor de constructii cladiri si de geniu civile, intretinere curenta si periodica a drumurilor, 11 societati comerciale in domeniul productiei industriale cu caracter feroviar, lucrari de intretinere, reparatii, etc, 3 societati comerciale in domeniul reparatiilor cu ridicarea de pe osii a locomotivelor, vanzarea anticipata a legitimatiilor de calatorie si de rezervare a locurilor in trafic intern si international si asigurarea bazei materiale prin baza de aprovizionare-desfacere Brasov, 3 societati comerciale in domeniul reparatiei si intretinerii materialului rulant si aprovizionare, o societate comerciala in domeniul revizii, reparatii rame de metrou si instalatii si o societate in domeniul radio-televiziunii.

A fost infiintata Compania Nationala de Investitii – CNI SA, societate comerciala care desfasoara activitati de interes public pentru realizarea unor constructii: asezaminte de vacanta de interes social, cladiri sociale de locuit pentru persoane fizice si juridice, achizitionarea, realizarea si vanzarea de tehnologie.

A continuat derularea proiectului “Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare” proiect finantat in cadrul programului PHARE si realizat de firma Lufthansa Consulting. Consultantul a prezentat Programul de restructurare a Companiei TAROM, Planul de afaceri pentru perioada 2002-2005 si Programul de instruire pentru personalul TAROM, care au fost insusite in luna decembrie 2001 de Guvernul Romaniei. Privatizarea companiei TAROM va fi antamata in anul 2005, in functie de rezultatele economico-financiare ale acesteia. Compania

61

TAROM a fost scoasa de pe lista societatilor comerciale ce urmeaza a fi privatizate in cadrul Programului PSAL II.

In sectorul comunicatiilor, va continua procesul de privatizare a operatorului national de telefonie ROMTELECOM, pentru care s-a semnat contractul de consultanta cu Compania Schroder Salomon Smith Barney. De asemenea, a fost declansat un proces de modernizare si diversificare a serviciilor cu scopul de a creste valoarea Societatii Nationale de Radiocomunicatii. Pe masura ce acest plan va fi implementat si conditiile pietei vor fi favorabile, se va lua si decizia de privatizare.

In turism, privatizarea se realizeaza in baza cadrului legislativ conferit de OUG nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism, aprobata prin Legea nr. 80/2002 si de Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 52/2001.

Privatizarea societatilor din turism a demarat prin publicarea primelor oferte de vanzare de actiuni in data de 25.07.2001. Pana in prezent s-au incheiat 25 contracte de vanzare-cumparare actiuni, din care 24 sunt in vigoare (11 contracte prin negociere directa, cu obligativitatea efectuarii programelor de investitii, si 13 prin licitatie cu strigare). Cu acestea, se poate afirma ca turismul romanesc este privatizat in proportie de peste 80%.

Conform strategiei de privatizare a societatilor comerciale din turism, aprobata prin HG nr. 436/2001, pentru accelerarea privatizarii, S.C. Mamaia S.A. s-a divizat in 7 societati comerciale pe structura principalelor complexe hoteliere, din care au fost deja privatizate 4 societati: SC Dacia 2001 SA, SC Miorita 2001 SA, SC Patria 2001 SA, SC Unirea 2001 SA, iar 2 societati au oferta de vanzare publicata: SC Amiral 2001 SA si SC Riviera 2001 SA.

Portofoliul Ministerului Turismului cuprinde la ora actuala un numar de 32 societati comerciale, dintre care 9 sunt in stadiu avansat de privatizare, iar SC Neptun-Olimp SA este in curs de divizare. Este de mentionat ca, in ceea ce priveste divizarea S.C. Neptun–Olimp S.A., s-a inregistrat, in termen legal, o opozitie privind divizarea, fapt ce va conduce la intarzierea procesului de divizare si implicit a privatizarii societatilor rezultate din divizare.

Prin HG nr. 185/2002 s-a modificat si completat HG nr. 436/2001 privind strategia de privatizare a societatilor comerciale din turism, urmare careia metoda de privatizare ce se va utiliza va fi licitatia publica cu strigare, la care, potrivit OUG nr. 52/2001, reprezentantii mass-media au acces liber.

Transparenta procesului de privatizare a fost asigurata prin accesul liber al reprezentatilor mass-media la licitatii, Ministerul Turismului fiind prima institutie publica implicata in procesul de privatizare care reglementeaza prin act normativ dreptul la libera informatie a publicului. Mai mult decat atat, pentru a elimina orice suspiciune legata de procedurile de privatizare au fost transmise in direct pe postul PRO TV licitatiile organizate in data de 6.03.2002 la World Trade Center pentru vanzarea actiunilor detinute de Ministerul Turismului la cele 5 societati comerciale din statiunea Mamaia. Aceeasi procedura se va aplica si la licitatiile ce vor avea loc in data de 03.04.2002 pentru vanzarea actiunilor SC Riviera 2001 SA si SC Amiral 2001 SA din statiunea Mamaia si SC Poiana Brasov SA, precum si pentru cele mai importante societati ramase de privatizat.

In ultimii ani, Romania a facut progrese importante in domeniul reformelor structurale si al privatizarii in cadrul imprumutului de ajustare structurala a sectorului privat acordat de Banca Mondiala (PSAL I), care a fost utilizat in intregime in iunie 2000. Deoarece procesul de privatizare este o prioritate declarata a Guvernului, masurile deja implementate prin imprumutul PSAL I vor fi continuate si suplimentate prin cel de-al doilea program – PSAL II. Imprumutul va ajuta la indeplinirea a 5 obiective cheie de dezvoltare: (i) continuarea privatizarii si restructurarii in sectorul bancar; (ii) renuntarea la cel mai mare sector public industrial si comercial producator de pierderi din portofoliul Guvernului, in special in domeniul utilitatilor; (iii) imbunatatirea

62

cadrului legal si de reglementare pentru dezvoltarea sectorului financiar si privat; (iv) imbunatatirea mediului de afaceri; (v) accentuarea protectiei sociale.

Negocierile pentru imprumutul PSAL II si pentru imprumutul asociat de dezvoltare institutionala a sectorului public si privat (PPIBL) s-au desfasurat la Bucuresti in decembrie anul trecut; Scrisoarea privind Politicile de Dezvoltare (LDP) a fost agreata si transmisa oficial Bancii Mondiale. Recent, au avut loc discutii suplimentare cu misiunile FMI si Bancii Mondiale in vederea agrearii unei scrisori suplimentare privind in principal reforma in sectorul energetic prin reducerea pierderilor si arieratelor din acest domeniu. Imprumutul PSAL II urmeaza a fi discutat in Board-ul Directorilor Executivi BIRD, dupa ce FMI va finaliza prima, si probabil, a doua analiza a Programului din cadrul Aranjamentului Stand-by.

In 2001, dupa cateva runde de negocieri si analize (in februarie, martie, iunie si septembrie), Guvernul roman si misiunea FMI au convenit un Memorandum privind programul economic si financiar pentru perioada 2001-2002 sustinut printr-un nou Aranjament Stand-by. Inainte de prezentarea programului Consiliului director al FMI, Romania a realizat o serie de actiuni macroeconomice si structurale importante, incluzand transmiterea bugetului pentru anul 2002 agreat cu misiunea FMI Parlamentului Romaniei in luna octombrie 2001, aprobarea planului privind salariile si reducerea personalului din intreprinderile cu capital de stat in 2002 si alte masuri de reducere a deficitului cvasi-fiscal din sectorul energetic. Astfel, la 30 octombrie 2001 Consiliul Director al FMI a salutat angajamentul reinnoit al Romaniei pentru stabilizare si reforma si a aprobat un credit stand-by cu o durata de 18 luni si in valoare de 300 milioane DST (aproximativ 383 milioane USD). Aceasta decizie a permis Romaniei sa primeasca imediat prima transa in valoare de 52 milioane DST (cca 66 milioane USD). Pentru a asigura indeplinirea obiectivelor programului pe anul 2002, a fost negociat si agreat cu misiunea FMI un Memorandum Suplimentar de politici economice si financiare.

D. Realizarea echilibrului dintre cerere şi ofertă prin jocul liber al forţelor pieţei; liberalizarea preţurilor şi a comerţului

In ceea ce priveste preturile, trebuie evidentiat faptul ca majoritatea preturilor si tarifelor din economie sunt liberalizate, iar ponderea preturilor si tarifelor reglementate este in continua scadere in vederea diminuarii influentei exercitate de stat asupra procesului de formare a preturilor si alinierii la practicile europene.

Preturile si tarifele produselor si serviciilor, care de altfel stau la baza determinarii inflatiei, sunt in prezent, in cea mai mare parte (aproximativ 80%), preturi si tarife care se determina in mod liber prin concurenta pe baza cererii si ofertei.

In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau de alte organisme cu rol de reglementare (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale, alte autoritati), preturile si tarifele practicate de regiile autonome precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati supuse prin lege unui regim special (energie electrica si termica, gaze naturale, transport de calatori pe calea ferata si fluviala, medicamente de uz uman, servicii telefonice, postale, apa si canalizare).

Un numar de 18 preturi si tarife sunt inca administrate, dintre care 15 sunt supuse aprobarii Oficiului Concurentei (8 dintre acestea nu sunt incluse in cosul de consum), doua – energia electrica si termica - fac obiectul aprobarii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, iar gazele naturale sunt supuse aprobarii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale. Intentia de modificare a fiecaruia dintre aceste 18 preturi si tarife trebuie notificata institutiilor competente, care urmeaza sa aprobe sau sa respinga solicitarea respectiva in termen de doua saptamani.

63

La nivelul realizat al inflatiei in anul 2001 (30,3%), aportul ajustarilor de preturi la energie electrica, gaze si energie termica a fost de 3,7 procente, iar la sfarsitul lunii aprilie 2002, aportul acestor ajustari in IPC (6% aprilie 2002/decembrie 2001) a fost de 0,7 procente.

Pentru utilitati s-au acordat ajutoare de stat, autorizate de catre Consiliul Concurentei, in sectorul energiei termice si in domeniul gazelor naturale. Este de asteptat ca aceste ajutoare de stat sa-si produca efectele scontate, care in final inseamna preturi reale mai reduse pentru consumatori. Ajutoarele de stat vor fi analizate in continuare, astfel incat sa se asigure ca acestea au ca finalitate atingerea scopului propus si anume eficientizarea activitatii si implicit preturi reale mai reduse.

Rolul politicii concurentei si al autoritatilor de concurenta in stabilirea mecanismului de formare a preturilor este consacrat in Legea concurentei nr. 21/1996, dupa cum urmeaza:

- „Preturile produselor si tarifele serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin concurenta, pe baza cererii si ofertei. Preturile si tarifele practicate de regiile autonome, precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati economice supuse prin lege unui regim special se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei;

- In sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin efectul unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul poate, prin hotarare, sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o perioada de cel mult 3 ani, care poate fi prelungita succesiv pe durate de cate cel mult un an, daca imprejurarile care au justificat adoptarea respectivei hotarari continua sa existe;

- Pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale, precum: situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar pentru combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea masuri pot fi adoptate prin hotarare pentru o perioada de 6 luni, care poate fi prelungita succesiv pentru durate de cate cel mult 3 luni, cat timp persista imprejurarile care au determinat adoptarea respectivei hotarari;

- Interventia Guvernului in situatiile prevazute la alin. (2) si (3) se face cu avizul Consiliului Concurentei”.

In sectorul energiei electrice, anul 2001 a consemnat o serie de progrese notabile pe linia liberalizarii si, in acelasi timp, a armonizarii cu acquis-ul comunitar:

- adoptarea HG nr. 48/2002 pentru majorarea gradului de deschidere a pietei energiei electrice la 33%. Conform acestui act normativ, pragul de consum pentru eligibilitate este de 40 Gwh/an. In prezent exista 45 de consumatori eligibili acreditati;

- adoptarea Ordinului nr. 15/2001 al presedintelui ANRE, ale carui prevederi se aplica incepand cu luna septembrie 2001 si care preia integral prevederile Directivei 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor la electricitate, la consumatorii finali.

Importurile si exporturile de energie electrica au fost liberalizate, consumatorii eligibili putand importa energie electrica fara restrictii.

In anul 2001 si trimestrul I al anului 2002, si ANRGN a adoptat o serie de masuri de aliniere la acquis-ul comunitar in domeniul gazelor naturale, cu impact asupra liberalizarii acestei piete:

- majorarea gradului de deschidere a pietei interne a gazelor naturale la 25%, aprobata prin Decizia presedintelui ANRGN nr. 1/8.01.2002. Pana in prezent, ANRGN a acreditat 45 consumatori eligibili;

- aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale prin Decizia presedintelui ANRGN nr. 946/18.12.2001;

64

- aprobarea, prin Ordinul presedintelui ANRGN nr. 538/15.10.2001, a procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, in conformitate cu Directiva 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor.

In prezent, in sectorul energetic nu mai exista distorsiuni de preturi. Conform angajamentelor din acordul cu FMI, preturile la energie electrica au fost majorate lunar cu 3,6% in perioada octombrie 2001 - martie 2002, iar in luna aprilie au fost majorate cu 14%, pentru a raspunde variatiilor de cost cauzate de inflatie. De asemenea, in cursul lunii aprilie 2002, pretul energiei electrice la Termoelectrica a fost majorat la 39 USD.

Pretul gazelor naturale a fost reglementat in anul 2001 la 82,5 USD/1000 mc, acesta acoperind costurile operatorilor economici din sector (anterior acest pret era de 45,12 USD pentru populatie si 85 USD pentru industrie).

In continuare, preturile la energie electrica si gaze naturale vor fi ajustate trimestrial, in functie de paritatea monedei nationale fata de dolar.

Liberalizarea regimului comercial a continuat, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania fata de tarile UE si CEFTA si respectiv in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

La data de 1 ianuarie 2002 au fost eliminate taxele vamale remanente la importul in Romania de produse industriale originare din UE, definitivandu-se astfel zona de comert liber cu UE pentru aceste produse.

A continuat procesul de liberalizare a comertului bilateral cu produse agricole, initiat de catre UE la sfarsitul anului 2001 in relatia cu toate tarile candidate. Pana la sfarsitul lunii mai a.c. au avut loc 3 runde de negocieri, atat la Bruxelles, cat si la Bucuresti. Negocierile “dublu profit”, ale caror rezultate urmeaza sa fie aplicate de la 1 ianuarie 2003, urmaresc o liberalizare graduala a comertului bilateral cu produse agricole, pentru evitarea “socului” care se va produce la momentul aderarii pentru producatorii romani ca urmare a eliminarii totale a taxelor vamele de catre ambele parti.

Promovarea tratamentului egal al consumatorului in raport cu producatorul si elaborarea unor programe de natura sa asigure cresterea ponderii produselor finite cu grad ridicat de prelucrare in cadrul exporturilor romanesti prin sprijinirea actualului regim liberalizat de export si evitarea introducerii de facilitati fiscale la export incepand cu anul 2001, situatie care s-a mentinut si in trimestrul I 2002.

Se va evita recurgerea la introducerea de restrictii comerciale, iar eventualele restrictii considerate ca inevitabile vor putea fi introduse numai in cazurile exceptionale prevazute de acordurile OMC si Acordul european de asociere, cu respectarea procedurilor convenite. De asemenea, vor fi eliminate treptat restrictiile comerciale aflate in dezacord cu obligatiile asumate de Romania prin acordurile internationale sus-mentionate.

E. Existenţa unui sistem judiciar ale cărui decizii să fie puse în aplicare, inclusiv în ceea ce priveşte reglementarea drepturilor de proprietate

Guvernul va aplica in continuare o politica de consolidare a sistemului judiciar, principalele directii de actiune vizand: garantarea independentei justitiei, simplificarea si accelerarea in continuare a procedurilor judiciare, intarirea capacitatii de punere in aplicare a hotararilor judecatoresti si imbunatatirea sistemului de recrutare, formare profesionala, remunerare si promovare a judecatorilor si a celorlalte categorii de personal specializat. O atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii cunostintelor privind legislatia comunitara.

In vederea continuarii si adancirii reformei structurale din agricultura, au fost intensificate eforturile pentru clarificarea drepturilor de proprietate, respectiv solutionarea contenciosului retrocedarilor de terenuri si finalizarea privatizarii societatilor comerciale din mediul rural, premise necesare

65

pentru consolidarea exploatatiilor agricole. Aceste eforturi vizeaza cu prioritate finalizarea emiterii titlurilor de proprietate si consolidarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor.

Astfel, pana la 31 decembrie 2001 au fost eliberate 3.564.673 titluri de proprietate pentru o suprafata de 7.412.909 ha, in baza:

- Legii nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare – 3.516.765 titluri de proprietate eliberate, pentru o suprafata de 7.170.489 ha;

- Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare – 47.908 titluri de proprietate eliberate, pentru o suprafata de 242.420 ha.

In perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2002 au fost emise 384.175 titluri de proprietate, corespunzator unei suprafete de 1.355.121 ha.

Pentru terenurile cu vegetatie forestiera au fost incheiate un numar de 64.227 procese verbale pentru o suprafata de 1.848.612 ha.

Un obiectiv important al Guvernului il constituie crearea unei piete funciare functionale. La aceasta va contribui noul cadru legislativ privind exploatatiile agricole adoptat in anul 2001, care favorizeaza consolidarea terenurilor agricole in scopul formarii de exploatatii agricole de dimensiuni mari, viabile din punct de vedere economic.

In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in trimestrul I 2002 a fost tranzactionata in baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor o suprafata de 18232 ha.

F. Absenţa unor bariere semnificative la intrarea pe piaţă (crearea de noi firme) şi ieşirea de pe piaţă (falimentul)

O masura foarte importanta intreprinsa in cursul anului 2001 a reprezentat-o adoptarea OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin care s-a instituit o procedura unica, simplificata, de inregistrare si autorizare si a fost infiintat, in cadrul fiecarei camere de comert si industrie teritoriale, un “birou unic” menit sa accelereze procedura inregistrarii comerciantilor si sa diminueze costurile aferente acestei proceduri.

In vederea continuarii simplificarii procedurilor de inregistrare si autorizare a agentilor economici, prin Legea de aprobare a OUG nr. 76/2001, aprobata de Parlament in luna mai a.c. si care urmeaza sa fie promulgata de presedintele Romaniei, s-au adus imbunatatiri substantiale actului normativ initial:

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru autorizarea sediului social;

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru alte cazuri decat obiectivele si domeniile specifice de activitate, stabilite prin Hotarare a Guvernului;

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru cazul preschimbarii certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001;

- prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala, cu certificatul continand codul unic de inregistrare pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001, de la 12 la 18 luni de la intrarea in vigoare a actului normativ;

- separarea activitatilor Biroului unic de cele de asistenta anterioare depunerii cererii de inregistrare si autorizare.

66

In baza modificarilor aduse textului ordonantei, in sedinta de Guvern din data de 30 mai 2002 au fost aprobate urmatoarele acte normative care urmeaza a fi publicate in perioada urmatoare in Monitorul Oficial al Romaniei:

- HG pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor, care abroga HG nr. 625/2001;

- HG pentru aprobarea cuantumurilor taxelor si tarifelor percepute de camerele de comert si industrie teritoriale pentru activitatile de registru si pentru operatiunile efectuate de Biroul Unic, care abroga HG nr. 601/2001;

- HG pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului, care abroga HG nr. 599/2001;

- HG privind serviciile de asistenta prestate de camerele de comert si industrie teritoriale pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.

In vederea pregatirii proiectului de act normativ privind simplificarea sistemului de licentiere, au fost identificate un numar de 14 categorii de licente, supuse dezbaterilor pe site-ul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

Conform datelor statistice transmise de Registrul Comertului, in perioada ianuarie - decembrie 2001 s-au inregistrat 61265 noi agenti economici, reprezentand o crestere cu cca. 7% fata de anul 2000, iar in trimestrul I 2002 s-au inmatriculat 17227 de comercianti.

Prin continua aliniere la legislatia si practica comunitara in domeniu, politica in domeniul concurentei contribuie la cresterea atractivitatii mediului de afaceri pentru investitori straini si intrarea acestora pe piata. In echilibru, protectia concurentei presupune ca, in acest proces, facilitatile acordate unor agenti economici sa nu devina masuri discriminatorii prin transformarea in bariere la intrare pe piata pentru alti agenti economici viabili, iar, pe de alta parte, sa existe si sa functioneze eficient masurile politicii de concurenta de prevenire si combatere a unor actiuni - de cartel, dumping, concentrari pentru obtinerea de pozitii dominante si abuz de pozitie dominanta, la care firmele straine puternice ar putea recurge, provocand prejudicierea mediului concurential (si al comertului inter-state). In acest context se inscrie atat intrarea pe piata, cat si mentinerea in conditii de competitivitate a altor agenti economici.

In surmontarea dificultatilor de intrare si mentinere pe piata, cu impact direct asupra asigurarii unui numar crescand de agenti economici privati pe piata se urmareste sprijinirea IMM-urilor, inclusiv prin ajutoare de stat.

Legea concurentei si activitatea institutiilor de concurenta intervin pentru asigurarea caracterului de contestabilitate a pietelor prin:

- eliminarea barierelor (impuse artificial) la intrarea pe diverse piete;

- impunerea unei discipline concurentiale care sa impiedice eliminarea prin practici anti-concurentiale a unor agenti economici de pe piata, barierele la iesirea de pe piata (pana la functionarea eficienta a legislatiei in materie de faliment) impiedicand mobilitatea pe piata a agentilor economici care, afectati de practici anti-concurentiale uneori greu de identificat si de dovedit, sunt nevoiti sa ramana pe piata in conditii de ineficienta propagata.

In ceea ce priveste falimentul, Guvernul are in vedere amendarea legislatiei in materie in scopul sporirii eficientei aplicarii sale prin simplificarea si accelerarea procedurilor de faliment.

Astfel, prin adoptarea OG nr. 38/2002 (MO nr. 95/2.02.2002) a fost modificata Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare. De asemenea, este in curs de avizare proiectul de Lege privind procedura falimentului judiciar cu caracter transnational.

67

Legislatia privind procedura falimentului bancar a fost modificata si completata prin adoptarea OUG nr. 138/2001 (MO nr. 671/24.10.2001). Acest act normativ, prevazut in Acordul cu FMI, extinde procedura de lichidare si asupra cooperativelor de credit, clarifica si accelereaza procedurile de faliment si precizeaza o serie de aspecte legate de operatiunea de lichidare si de lichidator. Aplicarea noului act normativ, in conexiune cu modificarile aduse statutului BNR si Legii bancare in anul 2001, va contribui la dezvoltarea unui sector bancar sanatos.

G. Dezvoltarea adecvată a sectorului financiar, astfel încât să canalizeze eficient economiile către investiţii Sistemul financiar este o componenta esentiala a unei economii de piata moderne, avand rolul de a intermedia si facilita transformarea economiilor in investitii si de a stimula astfel dezvoltarea economica.

Sistemul financiar romanesc este inca insuficient dezvoltat, necesitand in continuare eforturi pe linia reglementarii legislative si supravegherii.

In ceea ce priveste sistemul bancar, reforma structurala reprezinta obiectivul cheie al Guvernului in acest sector.

In scopul consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale, se au in vedere urmatoarele masuri:

- imbunatatirea functionarii Sistemului de Avertizare Timpurie;

- dezvoltarea sistemului de Rating Bancar si Avertizare Timpurie, prin introducerea unei noi componente, senzitivitatea la riscul pietei;

- perfectionarea supravegherii „on-site” si „off-site”;

- modernizarea si intarirea, in concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de catre Banca Nationala a Romaniei;

- privatizarea Bancii Comerciale Romane;

- restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii;

- implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni, in sensul pregatirii pentru privatizare.

Ultimele doua categorii de masuri vor asigura alocarea eficienta a resurselor financiare catre intreprinderile si sectoarele viabile. Existenta unui sistem bancar performant reprezinta o conditie pentru dezvoltarea economiei romanesti si pentru cresterea economica in viitorii ani.

Realizarea acestor obiective va apropia sectorul bancar din Romania de standardele UE, tinand cont de faptul ca restructurarea completa a sectorului financiar a fost perceputa ca fiind necesara pentru conservarea increderii populatiei si a investitorilor romani si straini.

O noua legislatie pentru domeniul bancar a fost adoptata in luna octombrie, constand in trei ordonante de urgenta pentru modificarea Legii bancare, a statutului BNR si a procedurii falimentului institutiilor de credit, prin care sunt intarite substantial autorizarea si supravegherea bancara si sunt imbunatatite procedurile de faliment bancar.

Masurile ce vor fi puse in practica in perioada urmatoare vor urmari intr-o maniera concertata dezvoltarea sectorului bancar romanesc, progresele in acest domeniu urmand a se concretiza intr-o crestere a ponderii activelor bancare totale in PIB.

Referitor la sectorul asigurarilor, chiar daca anul 2001 a insemnat o continuare a tendintei pozitive, de dezvoltare a acestui segment al pietei financiare in Romania, valorile inregistrate continua sa

68

fie mult inferioare mediilor inregistrate pe plan mondial, la nivelul UE si chiar a unora dintre celelalte tari aflate in procesul de aderare la UE.

Intrarea in functiune in anul 2001 a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), ca autoritate administrativa autonoma, de specialitate, asigura transpunerea treptata, pana la momentul aderarii, a tuturor prevederilor comunitare specifice acestui sector si desfasurarea activitatii cu respectarea normelor prudentiale in scopul protejarii asiguratilor. Chiar din anul 2001 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a devenit membru al International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.) – asociatie internationala care cuprinde peste 100 de autoritati nationale de supraveghere a asigurarilor.

Intreaga activitate a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este desfasurata in scopul apararii drepturilor asiguratilor si promovarii stabilitatii activitatii de asigurare in Romania.

Activitatea desfasurata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este concentrata pe 6 directii:

- constructia institutionala si functionala a Comisiei;

- elaborarea si punerea in aplicare a legislatiei secundare din domeniul asigurarilor;

- autorizarea societatilor de asigurare si a brokerilor de asigurare;

- supravegherea si controlul activitatii societatilor de asigurare si a brokerilor de asigurare;

- solutionarea reclamatiilor asiguratilor;

- gestionarea Fondului de protejare a asiguratilor.

In prezent, CSA este in plin proces de elaborare a legislatiei secundare prevazuta de Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, menita sa instituie un cadru legal cuprinzator, clar si armonizat cu acquis-ul comunitar pentru dezvoltarea pietei asigurarilor.

Piata de capital romaneasca este in continuare slab dezvoltata. Actiunile concrete indreptate catre revigorarea acestei piete constau in: perfectionarea legislatiei sub aspectul concordantei cu acquis-ul comunitar; constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii si a societatilor de investitii, ca institutii de intermediere financiare; diversificarea produselor si cresterea gradului de capitalizare; cresterea transparentei tranzactiilor; intarirea substantiala a supravegherii exercitate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Un pachet legislativ fundamental pentru reglementarea si supravegherea pietei de capital, aliniat la standardele comunitare in domeniu, a fost adoptat in luna martie 2002. Acest pachet consta in 4 acte normative:

- OUG nr. 25/2002 privind statutul CNVM;

- OUG nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare;

- OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate;

- OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Noul cadrul legislativ, coerent, unitar, armonizat cu directivele UE si cu legislatia altor tari candidate la aderare, este astfel conceput incat sa contribuie la cresterea gradului de transparenta, corectitudine si siguranta a tranzactiilor pe toate segmentele pietei de capital, precum si a celor derulate la bursele de marfuri.

CNVM va elabora regulamentele si normele de aplicare a celor patru acte normative, folosindu-se nu numai de experienta acumulata, ci si de cerintele transpunerii in practica a acquis-ului comunitar.

69

Pentru redresarea celor doua piete reglementate – Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ – se va actiona prin aplicarea unor masuri specifice legate de imbunatatirea standardelor de listare, diversificarea produselor si serviciilor oferite si cresterea capitalizarii pietei.

O preocupare permanenta a fost cresterea standardelor de transparenta a emitentilor cotati, atat prin modificarea reglementarilor incidente cat si din prespectiva politicii de promovare in randul emitentilor si publicului a masurilor luate in acest sens. Astfel, a fost constituita Categoria Plus a Bursei si a fost elaborat Codul de Conduita si Administrare al Societatilor Comerciale inscrise la cota Bursei. Acest cod ofera premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al actionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectului si protejarii drepturilor actionarilor minoritari si cresterea responsabilitatii administratorilor fata de actionari.

Pe tema cresterii standardelor de calitate privind societatile comerciale inscrise la cota Bursei s-au inscris si masurile de delistare a societatilor comerciale ca urmare a implementarii conditiilor de crestere a capitalului social si capitalizarii bursiere similar cu standardele europene, Bursa avand in prezent 65 de societati listate.

Totodata, s-au listat actiunile bancii BRD-Societe Generale si ale Societatii Nationale a Petrolului PETROM, ceea ce a condus la cresterea capitalizarii bursiere, aceasta cifrandu-se la 1,93 miliarde USD la sfarsitul lunii aprilie 2002, reprezentand circa 5,6% din PIB-ul anului 2001.

CNVM si-a propus ca principale obiective pentru anul 2002 elaborarea regulamentelor in aplicarea pachetului legislativ privind piata de capital si bursele de marfuri, intarirea supravegherii si cresterea transparentei, diversificarea produselor si serviciilor, cooperarea cu comisii similare din alte tari, precum si perfectionarea organizarii interne a Comisiei.

O atentie deosebita va fi acordata protectiei investitorilor, prin asigurarea functionalitatii fondului de compensare, dar si prin urmarirea prevederilor vizand respectarea drepturilor tuturor categoriilor de investitori.

Intreaga activitate a CNVM, ca autoritate a pietei, va fi orientata spre realizarea urmatoarelor obiective:

- urmarirea aplicarii stricte a reglementarilor legale;

- sporirea transparentei pe ansamblu, pe fiecare piata reglementata si la nivelul emitentilor de valori mobiliare;

- asigurarea protectiei investitorilor si a investitiei la standarde europene;

- cresterea lichiditatii pietei prin diversificarea produselor si instrumentelor financiare;

- intarirea controlului si adoptarea masurilor de prevenire a fenomenelor cu efecte negative, inclusiv a celor cu impact social;

- cresterea rolului CNVM pe piata financiara.

3.3. Capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din Uniunea Europeană

Cel de-al doilea criteriu economic de aderare presupune implicit existenta unei economii de piata functionale si realizarea anumitor pre-conditii care sa permita tarilor candidate sa faca fata concurentei intracomunitare in conditiile deschiderii totale a economiilor lor la momentul aderarii. Trebuie evidentiat, totusi, faptul ca procesul de intarire a capacitatii concurentiale a economiei nationale este unul de durata pentru toate tarile candidate.

70

Prin urmare, eforturile Guvernului se vor indrepta in perioada urmatoare asupra imbunatatirii gradului de indeplinire a acestui criteriu, in vederea indeplinirii sale integrale pe termen mediu. Pe sub-criterii, principalele actiuni si masuri sunt:

A. Existenţa unei economii funcţionale de piaţă şi a unui cadru macroeconomic stabil, care să permită agenţilor economici să ia decizii într-un climat de predictibilitate

Transpunerea in practica a masurilor avute in vedere pentru edificarea unei economii de piata functionale, detaliate anterior, vor conduce la indeplinirea acestui sub-criteriu.

B. Existenţa unui volum suficient, la un cost adecvat, de capital uman şi material, inclusiv infrastructura (educaţie, cercetare-dezvoltare, aprovizionare cu energie, transporturi, telecomunicaţii, etc.)

Guvernul va continua sa puna in practica prevederile din Programul de guvernare si Planul de actiune pe perioada 2001-2004 menite sa stimuleze dezvoltarea capitalului uman.

Una dintre cele mai importante masuri in acest sens a constituit-o majorarea sumei alocate de la bugetul de stat pentru invatamant in anul 2002 la 4,2% din PIB.

O atentie deosebita va fi acordata masurilor de stimulare a ocuparii fortei de munca. In conditiile in care procesul de restructurare a intreprinderilor de stat va fi accelerat in anul 2002, masurile concrete pentru facilitarea realocarii in economie a personalului disponibilizat vor fi reprezentate de calificarea si reconversia profesionala a fortei de munca, domeniu in care Romania beneficiaza si de un sprijin financiar consistent acordat de UE precum si de stimularea dezvoltarii sectorului IMM-urilor.

Un document fundamental in domeniul ocuparii il reprezinta Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO), elaborat intr-o perspectiva multianuala, conform practicilor europene si tinand seama de situatia existenta pe piata muncii din Romania. PNAO a fost adoptat in sedinta de Guvern din 20 iunie a.c. si stabileste masurile pe care Romania isi propune sa le implementeze pe termen scurt si mediu (2002-2003) in vederea cresterii gradului de ocupare a fortei de munca. Documentul asigura cadrul politic pentru masurile de tip Fond Social European ce urmeaza a fi puse in aplicare in Romania in contextul programelor de dezvoltare regionala.

Reforma structurala reprezinta cheia dezvoltarii si modernizarii infrastructurii din sectorul energetic, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu (2001-2004). Procesul de privatizare ce se va desfasura intr-un ritm sustinut in perioada 2002-2004 in toate sub-sectoarele energetice va aduce o infuzie de resurse financiare destinate modernizarii si extinderii infrastructurii. De asemenea, restructurarea entitatilor publice din sector va include reabilitarea infrastructurii energetice in vederea sporirii eficientei.

Actualizarea preturilor la energie si majorarea treptata a nivelurilor lor reale conform calendarului stabilit in Aranjamentul Stand-by cu FMI va contribui decisiv la imbunatatirea situatiei financiare a societatilor si regiilor de stat din sectorul energetic si, prin urmare, la crearea de posibilitati financiare de dezvoltare a infrastructurii specifice.

Masurile de reabilitare, modernizare si dezvoltare a infrastructurilor de transport ce vor fi intreprinse in perioada urmatoare vor urmari imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si eficientizarea transportului de marfa in vederea alinierii sistemului national de transport la sistemul european. Totodata, se va acorda o atentie deosebita maximizarii efectelor pozitive asupra mediului. Masurile avute in vedere in cadrul acestor actiuni sunt: stoparea degradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a sistemului de transport; aducerea in parametrii de functionare si valorificarea capacitatilor existente a infrastructurii; cresterea capacitatii pe anumite sectiuni ale coridoarelor paneuropene de transport IV, VII, IX; promovarea tehnologiilor de transport ecologice; integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala.

Pornind de la optiunea strategica a Romaniei in domeniul infrastructurii de transport, care are in vedere dezvoltarea unei retele eficiente, compatibila cu reteaua europeana, in perioada urmatoare

71

sunt prevazute a se finaliza o serie de proiecte majore in urmatoarele domenii: reabilitarea cailor ferate romane; modernizarea si construirea de autostrazi; reabilitarea drumurilor nationale; modernizarea serviciilor de trafic aerian; reabilitarea si modernizarea transporturilor navale.

Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport necesita un volum considerabil de fonduri si in acest sens este important de mentionat aportul finantatorilor si donatorilor internationali, si in mod special cel al Uniunii Europene, acordat prin Programul ISPA – sectiunea transporturi si Banca Europeana de Investitii.

Guvernul va acorda o atentie prioritara reformelor in domeniul serviciilor de utilitate publica, si in mod deosebit dezvoltarii serviciilor publice de gospodarie comunala, in vederea cresterii nivelului de trai al populatiei si a desfasurarii in bune conditii a activitatii economice.

In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, care stabileste cadrul juridic unitar privind infiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala in judete, orase si comune. Prin aceste servicii se asigura: alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica produsa centarlizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrica, transportul public local, administrarea fondului locativ public, administrarea domeniul public si alte servicii in functie de necesitatile locale.

Privatizarea in anii urmatori a societatilor nationale din sectorul telecomunicatiilor va asigura, prin atragerea unor investitori strategici potenti din punct de vedere financiar, fondurile considerabile necesare dezvoltarii si modernizarii infrastructurii de telecomunicatii. In ceea ce priveste telefonia fixa, obiectivele majore le reprezinta modernizarea retelei si centralelor telefonice existente si cresterea intr-un ritm sustinut a ratei de penetrare la nivelul intregii tari. Un rol extrem de important in realizarea acestor obiective il va avea momentul 1 ianuarie 2003, ce marcheaza ridicarea restrictiilor de monopol privind telefonia vocala fixa si liberalizarea completa a pietelor de servicii si retele de comunicatii electronice. Consecinta va fi aparitia unor actori noi pe aceasta piata si investitii masive in infrastructura de telecomunicatii incepand cu anul 2003.

Romania este angrenata in efortul european global de dezvoltare a Societatii Informationale, prioritatile nationale in acest domeniu fiind in concordanta cu obiectivele strategice definite in cadrul initiativei “eEurope+” si a recomandarilor Conferintei Ministeriale de la Varsovia din mai 2000. In perioada urmatoare vor fi realizate, sub coordonare guvernamentala, mai multe proiecte care vor facilita accesul larg la Internet, formarea si educatia continua, stimularea comertului electronic, accesul rapid la serviciile administratiei publice puse in slujba cetatenilor si a mediului privat si accelerarea tranzitiei catre “e-government”.

C. Ponderea în economie a întreprinderilor mici şi mijlocii Ponderea intreprinderilor mici si mijlocii in economie reprezinta un indicator relevant pentru capacitatea concurentiala a economiei pe considerentul ca firmele de dimensiuni reduse tind sa profite intr-o masura mai mare de imbunatatirea accesului la piata si ca o pondere prea mare a intreprinderilor mari ar putea indica o reticenta mai mare fata de ajustarile structurale. De asemenea, avand in vedere ca, in tarile candidate, majoritatea covarsitoare a firmelor private sunt de marime mica si mijlocie, o pondere redusa a IMM-urilor ar putea sugera o prezenta importanta a proprietatii de stat in economie.

Prin politica de dezvoltare a sectorului IMM, Guvernul vizeaza maximizarea valorificarii potentialului IMM de a contribui la cresterea economica durabila, crearea de noi locuri de munca, cresterea contributiei IMM la formarea PIB, majorarea contributiei la exportul de produse cu un inalt grad de prelucrare, cresterea competitivitatii economiei nationale si dezvoltarea clasei de mijloc. Sprijinirea sectorului IMM reprezinta solutia care va contrabalansa efectele negative ale procesului de ajustare structurala si restructurare a industriei prin generarea alternativelor

72

economice si sociale si care va determina imbunatatirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate.

Efectul preconizat al masurilor intreprinse de Guvern in sectorul IMM, prin prisma indeplinirii sub-criteriului economic corespunzator, vizeaza majorarea ponderii IMM-urilor in economia nationala in vederea alinierii in perspectiva la media comunitara, obiectiv considerat crucial pentru crearea unei economii de piata.

Prin urmare, atat actiunile specifice de pana acum ale actualului Guvern, cat si cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si a initiativei private si stimulativ pentru investitii.

Numarul IMM-urilor active din punct de vedere economic la sfarsitul anului 2000, reprezentau 96,8% din totalul societatilor comerciale active si 97,5% din totalul societatilor comerciale cu capital privat.

In ceea ce priveste repartitia IMM-urilor pe ramuri de activitate, 65,7% activeaza in domeniul comertului, 15,1% in servicii, 11,1% in industria prelucratoare, 1,7% in agricultura, 2,9% in constructii, 2,9% in transporturi si 0,5% in turism.

Sectorul privat de IMM detine mai mult de 57% din totalul salariatilor din societatile cu capital privat si 41,1% din totalul societatilor active, respectiv 1,6 mil. salariati.

Importanta sectorului IMM in dezvoltarea economica a Romaniei este evidentiata si de ponderea detinuta in valoarea cifrei de afaceri realizata de toate societatile comerciale care au depus bilant contabil, in anul 2000 aceasta fiind de 44,2%.

Contributia sectorului IMM in valoarea adaugata realizata de societatile active a fost de 29,1% din care 28% din industria prelucratoare, 37,3% din activitatea de comert si 15,8% din prestari de servicii.

In ceea ce priveste veniturile din export, sectorul IMM a contribuit cu 4,4% in totalul exporturilor realizate de societatile comerciale active, din care 47% a reprezentat contributia intreprinderilor mijlocii, 36% a celor mici si restul de 17% a microintreprinderilor. In veniturile din export, sectoarele industriei prelucratoare si comertului detin contributiile cele mai mari, respectiv 38,2% si 35,8%, serviciile inregistrand 10,9%.

In cursul anului 2001 a fost simplificata impozitarea microintreprinderilor, prin introducerea unei cote unice de 1,5% asupra cifrei de afaceri.

Un impact important asupra sectorului IMM l-a avut adoptarea OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, careia i s-au adus ulterior imbunatatiri substantiale prin Legea de aprobare, adoptata de Parlament in luna mai a.c.

Pentru sprijinirea sectorului IMM in perioada urmatoare (2002–2005), se au in vedere urmatoarele directii strategice:

- Crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM, prin:

- Eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare nejustificate la infiintarea si in timpul functionarii intreprinderilor;

- Imbunatatirea cadrului institutional si a dialogului public-privat care sa asigure elaborarea si implementarea unor politici si masuri coerente pentru stimularea dezvoltarii sectorului IMM.

- Dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale IMM; cresterea competitivitatii sectorului IMM, avandu-se in vedere:

73

- Sustinerea transferului de tehnologie catre IMM-urile nou infiintate sau existente; sustinerea proiectelor de introducere a sistemelor de calitate si a proiectelor inovative;

- Facilitarea accesului la surse de finantare;

- Facilitarea accesului la activele neutilizate ale agentilor economici cu capital majoritar de stat;

- Facilitarea accesului la achizitii publice;

- Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, a unei retele nationale de consultanta si consiliere pentru intreprinzatori;

- Imbunatatirea accesului la informatii de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al acestora;

- Crearea unui sistem de taxe si impozite care sa stimuleze investitiile acestui sector.

- Imbunatatirea accesului IMM pe pietele externe, prin:

- Elaborarea unei strategii pentru sustinerea IMM-urilor cu potential de export;

- Sustinerea dezvoltarii colaborarii regionale si transfrontaliere;

- Sprijinirea participarii IMM la targuri si manifestari internationale;

- Sustinerea consultantei si instruirii intreprinzatorilor in elaborarea strategiei de export, a tehnicilor de marketing pe pietele externe si a managementului exportului;

- Sustinerea accesului la informatii de afaceri privind pietele externe.

- Promovarea culturii antreprenoriale, scop in care se au in vedere urmatoarele masuri:

- Sustinerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale;

- Sustinerea accesului intreprinzatorilor la servicii de consultanta pentru demararea unei afaceri;

- Imbunatatirea pregatirii manageriale prin discipline axate pe antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar;

- Implicarea mediilor de informare in sustinerea imaginii pozitive a intreprinzatorilor si a afacerilor de succes.

D. Accesul cât mai extins la finanţare al întreprinderilor; restructurarea, inovarea şi efectuarea de investiţii în vederea sporirii eficienţei

Extinderea accesului intreprinderilor la finantare este in stransa conexiune cu realizarea stabilitatii macroeconomice si cu dezvoltarea serviciilor financiare.

In prezent, din cauza ratei inca mari a inflatiei si a dobanzilor ridicate din economie, intreprinderile evita pe cat posibil sa recurga la credite bancare si alte modalitati externe de finantare, preferand in schimb sa se bazeze preponderent pe autofinantare. La randul lor, institutiile financiare prefera in general sursele mai sigure de venit, de genul plasamentelor in titluri de stat, in detrimentul finantarii economiei reale.

Practic, extinderea accesului la finantare se va produce gradual, pe fondul mentinerii si chiar accelerarii trendului actual de reducere a ratei inflatiei si, pe cale de consecinta, a dobanzilor in economie, trend imprimat de mixul de politici macroeconomice aplicat de Guvern. De asemenea, faza de crestere economica sustinuta pe care o traverseaza Romania stimuleaza puternic extinderea activitatii economice, ceea ce implica recurgerea intr-o masura tot mai mare la resurse

74

financiare externe, fie din credite, fie din investitii atrase, care sa suplimenteze resursele proprii ale companiilor.

De altfel, confirmarea acestui rationament este furnizata de evolutia creditului neguvernamental in anul 2001. Astfel, cresterea cumulata a creditului neguvernamental in perioada mentionata s-a cifrat la 21,0% in termeni reali comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2000. Una dintre cauzele principale ale acestei evolutii o reprezinta faptul ca, in contextul relansarii puternice a activitatii economice din anul 2001 si a diminuarii randamentului plasamentelor in titluri de stat, in conexiune cu reducerea usoara a necesarului de finantare al statului, sistemul bancar a inceput sa se reorienteze tot mai mult catre economia reala.

In ceea ce priveste ratele dobanzilor, este de mentionat ca rata medie a dobanzii la titlurile de stat emise s-a diminuat in primele trei luni ale anului 2002 de la 35,7% la 33,4%, in timp ce rata anuala a dobanzii de referinta a BNR, care a inlocuit taxa oficiala a scontului incepand cu luna februarie 2002, s-a redus de la 34,6% in luna februarie la 30,6% in luna iunie a.c.

In conditiile continuarii aplicarii politicilor economice stabilite in Programul de Guvernare si Programul Economic de Preaderare, facilitarea accesului la finantare va asigura intreprinderilor romanesti fondurile necesare dezvoltarii afacerilor si sporirii competitivitatii astfel incat sa faca fata cu succes concurentei din cadrul UE.

In ceea ce priveste restructurarea, inovarea si efectuarea de investitii, acestea reprezinta, de asemenea, conditii absolut necesare pentru realizarea unei competitivitati comparabile sau chiar superioare firmelor comunitare. Aceste conditii sunt valabile atat pentru sectorul de stat, cat si pentru sectorul privat.

Reforma structurala constituie singura solutie viabila si de viitor pentru intreprinderile de stat, o solutie sustinuta cu toata fermitatea de Guvern. Referitor la procesul de restructurare, avand in vedere constrangerile bugetare actuale, acesta trebuie privit ca o prioritate absoluta, fie ca este intreprins exclusiv in scopul viabilizarii activitatii, fie ca este premergator privatizarii.

Pe de alta parte, atragerea de investitii directe, straine si/sau autohtone, constituie o solutie ce asigura fondurile necesare atat pentru investitiile necesare restructurarii, modernizarii si extinderii activitatii, cat si sustinerii procesului de cercetare si dezvoltare tehnologica, proces cu mare potential in Romania, dar caruia nu i se acorda inca importanta cuvenita sau pentru care lipsesc resursele financiare necesare.

Atat intreprinderile din sectorul de stat, cat si cele private necesita permanent fonduri pentru investitii, fonduri ce pot fi obtinute din activitatea proprie (reinvestirea profitului), prin angajarea de credite sau atragerea de investitii directe.

Stimularea investitiilor directe si majorarea semnificativa a volumului acestora prin asigurarea unui climat investitional stabil si atractiv constituie obiective prioritare ale Guvernului in perioada 2002-2005. Actiunile intreprinse in acest sens in cursul anului 2001 au vizat reglarea unor importante aspecte de ordin institutional si legislativ, creandu-se astfel premisele aplicarii corespunzatoare a politicii in domeniu preconizate pentru perioada 2001-2004.

Actiunile intreprinse in sensul stimularii investitiilor directe in cursul anului 2001 si prima parte a anului 2002 au vizat reglarea unor importante aspecte de ordin institutional si legislativ.

In ceea ce priveste aspectul legislativ, cea mai importanta masura in domeniul stimularii investitiilor a constituit-o adoptarea in anul 2001 a Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, care se refera la investitii a caror valoare depaseste echivalentul a 1 milion USD si contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient, care asigura: stimularea investitorilor romani si atragerea investitorilor straini; garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe; aplicarea uniforma a legislatiei

75

economice in favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei; aplicarea efectiva a conventiilor internationale in materie de investitii straine, la care Romania este parte.

Astfel, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001, in perioada iulie 2001 – 24 mai 2002 s-au inregistrat 106 investitii cu valori de peste 1.000.000 USD, cu o valoare angajata de 854,4 mil. USD, din care participare straina de 354,9 mil. USD.

Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: infrastructura, transportul si distributia gazelor naturale, comunicatii – dezvoltarea retelei de radiorelee, telecomunicatii – extinderea retelei de telefonie mobila, producerea si comercializarea aluminiului, producerea de otel silicios, producerea si comercializarea articolelor din cauciuc, producerea si comercializarea de ingrasaminte chimice, producerea si comercializarea de lubrifianti, uleiuri auto si industriale, comert cu autovehicule, comert cu ridicata nespecializat.

In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990 - martie 2002 a fost de 7,95 miliarde USD (in echivalent), cresterea aferenta anului 2001 fiind de 1,37 miliarde USD.

Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt, in ordine, Olanda, Germania, SUA, Franta, Cipru, Austria, Italia, Antilele Olandeze, Turcia si Marea Britanie.

In vederea atragerii investitiilor straine, luand in considerare practicile internationale in domeniu, inclusiv in cadrul UE, precum si recomandarile facute Romaniei de o serie de organisme internationale, Guvernul a constatat ca este necesara o abordare pro-activa, unitara si coerenta a mediilor de afaceri internationale in scopul promovarii capitalului strain in economia romaneasca, prin intermediul unei institutii specializate.

In acest sens, a fost infiintata, prin Legea nr. 390/13.06.2002 (MO nr. 443/24.06.2002), Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe in Romania.

In conditiile in care Guvernul mentine stabil si completeaza cadrul legal si administrativ actual in domeniul investitiilor, este de asteptat ca rezultatele pozitive sa se capitalizeze in continuare, gratie functionalizarii si sporirii atractivitatii mediului investitional.

E. Impactul politicilor guvernamentale şi al legislaţiei asupra competitivităţii, prin intermediul politicii comerciale, de concurenţă, de ajutoare de stat, de sprijinire a IMM-urilor, etc.

Acest sub-criteriu se refera la modalitatile si parghiile prin care autoritatile guvernamentale ale statelor candidate stimuleaza competitivitatea agentilor economici, si mai precis la asigurarea faptului ca instrumentele legislative, administrative si financiare utilizate sunt nediscriminatorii si in conformitate cu practicile europene si cu obligatiile asumate in cadrul diverselor acorduri internationale la care statele respective sunt parte.

In acest scop, Romania va continua procesul de aliniere la regulile sus-mentionate, prin eliminarea graduala a practicilor de stimulare a competitivitatii neconforme cu principiile comunitare.

O atentie deosebita va fi acordata identificarii si sustinerii cu prioritate a industriilor cu potential competitiv ridicat, capabile sa maximizeze valorificarea avantajelor competitive si comparative ale Romaniei in conditiile globalizarii economiei mondiale si in perspectiva aderarii la UE.

O serie de politici guvernamentale prezinta o importanta particulara pentru indeplinirea acestui sub-criteriu economic si, in consecinta, acestor domenii li se va acorda o atentie speciala de catre Guvern.

Astfel, in domeniul politicii comerciale, eliminarea taxelor vamale remanente la importul in Romania de produse industriale originare din UE de la 1 ianuarie 2002 si constituirea zonei de comert liber pentru aceste produse contribuie intr-o masura importanta la integrarea produselor romanesti in piata interna unica, prin asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre Romania si UE.

76

De asemenea, o serie de masuri apreciate de catre UE ca obstacole in calea comertului au fost eliminate de catre Romania pe parcursul anilor 2001 si 2002, urmare a consultarilor avute cu Comisia Europeana. Astfel, la sfarsitul anului 2001 au fost eliminate masurile vizand interzicerea exporturilor de seminte de floarea soarelui si a celor privind introducerea anumitor cerinte la importul de grau si faina de grau, iar la sfarsitul lunii aprilie 2002 a masurilor de interzicere a exporturilor de busteni.

Se va evita pe cat posibil sa se recurga la introducerea de noi restrictii comerciale, iar eventualele restrictii vor putea fi introduse numai in cazurile exceptionale prevazute de acordurile OMC si Acordul european de asociere. In perioada urmatoare se va actiona pentru eliminarea graduala a restrictiilor comerciale aflate in dezacord cu obligatiile asumate de Romania prin acordurile internationale mentionate, in vederea alinierii depline la principiile OMC si ale Politicii Comerciale Comune a UE.

De asemenea, se va proceda la o majorare treptata a cotei preferentiale de 5% pentru impozitarea profiturilor din activitatea de export, pana la nivelul standard de 25%. Guvernul a facut deja un prim pas in directia eliminarii acestei masuri, majorand, incepand cu anul 2002, cota de impozitare de la 5% la 6%. In continuare, conform noii legi a impozitului pe profit, aflata in prezent in procedura parlamentara si prevazuta a intra in vigoare in cursul anului curent, aceasta cota de impozitare va creste la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 si apoi la cota standard de 25% de la 1 ianuarie 2004.

Masurile in domeniul concurentei si ajutorului de stat vor avea ca obiectiv dezvoltarea pietei libere, crearea unui mediu concurential sanatos si stimularea activitatii agentilor economici pe piata.

Crearea unei economii de piata functionale presupune aplicarea, la nivelul politicilor economice si al procesului legislativ, a principiilor politicii concurentei si a legislatiei in domeniu, ca mecanism indispensabil in reforma economica de succes in Romania.

In cadrul optiunilor strategice de relansare a economiei nationale, imbunatatirea mediului de afaceri se va baza pe “dezvoltarea competitiei pe piata, inclusiv prin reducerea sferei de actiune a monopolurilor”. Demonopolizarea si prezenta si prin acest mod pe pietele respective a pluralismului de agenti economici care concureaza prin eficienta si nu prin intelegeri de mentinere a unor preturi mari va contribui la eficientizarea, prin costuri mai mici, a agentilor economici consumatori, aceasta insemnand competitivitate pe piata interna si capacitatea de a concura pe piete externe.

Pe termen mediu (2002-2003), s-au stabilit directii precise de continuare a procesului de creare a ambiantei concurentiale prin restructurare, descentralizare si asigurare a independentei functionale si autonomiei de decizie a agentilor economici, in paralel cu accelerarea procesului de privatizare. In cadrul acestora merita a fi mentionate:

- abordarea nuantata a restrictiilor verticale in vederea asigurarii unei mai mari libertati de miscare a companiilor, in conformitate cu tendinta actuala din UE;

- delimitarea clara a domeniilor supuse reglementarii statului (de preferinta limitarea la monopolurile naturale in sens restrans);

- “internalizarea” de catre toate institutiile care confera subventii a sferei de acoperire a notiunii de subventie de stat si dezvoltarea reflexului de anuntare prealabila a intentiei de a oferi subventia;

- descurajarea demersurilor institutiilor publice de a introduce noi scheme de subventii de stat (sau de a le imbunatati pe cele existente) fara a obtine in prealabil avizul Consiliului Concurentei;

- aplicarea in mod eficient (intr-un mod care descurajeaza mai drastic practicile anticoncurentiale) a prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996;

77

- perfectionarea mecanismelor privind preturile reglementate, in sensul punerii de acord cu stadiul reformei si cu evolutia procesului de restructurare din fiecare domeniu de activitate;

Cadrul legislativ privind ajutorul de stat va fi perfectionat in continuare prin preluarea si adaptarea legislatiei secundare comunitare la conditiile concrete ale Romaniei, precum si prin luarea in considerare a jurisprudentei UE. Un accent deosebit se va pune pe adoptarea unor reguli de acordare a ajutoarelor sectoriale, a celor sub forma garantiilor, a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investitii – cadrul multisectorial si pe aplicarea corecta a regulamentelor emise de Consiliul Concurentei in completarea legislatiei secundare in domeniu, referitoare la ajutoarele de stat: regionale, acordate cu respectarea prevederilor hartii regionale - care va deveni operationala in cursul anului 2002; de salvare - restructurare; pentru IMM-uri; pentru cercetare-dezvoltare; pentru pregatire profesionala; pentru protectia mediului.

In ceea ce priveste competitivitatea intreprinderilor de stat, un aspect de importanta cruciala si cu implicatii la nivelul intregii economii il constituie disciplina financiara. Va fi descurajata, in mod ferm si prin masuri concrete, acumularea de arierate bugetare si de arierate fata de utilitatile publice sau inter-intreprinderi, practicata de unii agenti economici de stat in scopul mentinerii artificiale in activitate. In acest sens, Guvernul va merge pana la lichidarea acelor entitati neviabile care au acumulat pierderi financiare si arierate considerabile si a caror situatie financiara nu mai poate fi redresata.

De asemenea, intreprinderile de stat aflate intr-o situatie economico-financiara dificila vor trebui sa aplice programe radicale de restructurare si viabilizare a activitatii, in conditiile in care Guvernul va reduce drastic acordarea de subventii, ajutoare de stat, esalonari si reesalonari la plata datoriilor bugetare menite sa sustina activitatea acestor intreprinderi, avand in vedere caracterul discriminatoriu in raport cu sectorul privat al acestor masuri.

Un alt aspect necesar de mentionat in acest context il reprezinta eficienta activitatii regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale care furnizeaza servicii de utilitate publica. Guvernul isi propune sa monitorizeze strict evolutiile in acest domeniu si sa implementeze programe de restructurare si eficientizare a regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale, intensificand in paralel demersurile pentru privatizarea unor servicii de utilitate publica, exemplul cel mai notabil fiind al utilitatilor energetice.

La 1 ianuarie 2003 se va liberaliza complet piata de servicii si retele de comunicatii electronice, ceea ce implica, intre altele, eliminarea restrictiei de monopol asupra telefoniei vocale fixe. In acest sens, in sedinta sa din data de 30 mai 2002, Guvernul a adoptat Ordonanta de Urgenta privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor (Ordonanta-cadru), care contine principalele prevederi referitoare la autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, administrarea si gestionarea frecventelor radioelectrice si a resurselor de numerotatie, concurenta pe pietele din sectorul comunicatiilor si infiintarea, organizarea, functionarea si atributiile Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC).

In ceea ce priveste politica in domeniul IMM-urilor, prin dispozitiile Legii nr. 133/1999, privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare au fost acordate IMM-urilor facilitati referitoare la:

- accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii;

- accesul prioritar la activele disponibile apartinand societatilor comerciale si companiilor nationale la care statul este actionar majoritar si la cele apartinand regiilor autonome;

- scutirea de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii;

- scutirea de la plata impozitului pe profit, pentru cota-parte din profitul brut reinvestit;

78

- reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca, daca se asigura cresterea numarului mediu scriptic cu cel putin 10% fata de anul fiscal precedent.

In anul 2001, aplicarea acestor facilitati s-a concretizat in :

- obtinerea unui volum substantial al achizitiilor publice efectuate de catre IMM, de peste 5300 mld.lei, ceea ce reprezinta cca. 55% din valoarea totala a contractelor de achizitii publice atribuite;

- efectuarea unor importuri de utilaje si tehnologie in valoare totala de 10963 mld.lei, de care au beneficiat un numar de 5775 agenti economici IMM, ca urmare a facilitatii privind scutirile de taxe la importul de echipamente si utilaje. Valoarea totala a scutirilor acordate a fost de 4195 mld. lei.

Au fost formulate propuneri pentru modificarea si imbunatatirea Legii nr. 133/1999 vizand:

- clarificarea prevederilor cu privire la accesul intreprinderilor mici si mijlocii la activele disponibile ale agentilor economici cu capital majoritar de stat;

- reformularea obligatiei generale de sprijinire a IMM de catre Guvern prin facilitarea accesului acestora la retelele de transport si telecomunicatii, asigurarea furnizarii de energie, gaze, apa si alte utilitati publice necesare activitatii acestora, prin delimitarea si concretizarea modalitatilor de actiune avute in vedere in acest sens;

- actualizarea baremurilor pentru organizarea primei proceduri de achizitie publica pentru IMM, precum si armonizarea cu categoriile de achizitie publica prevazute de legislatia in vigoare in domeniu;

- prevederea expresa a aplicabilitatii facilitatii instituite in favoarea IMM privind accesul prioritar la contracte de achizitii publice de valoare redusa si in cazul achizitiilor publice prin licitatii electronice.

F. Gradul de integrare comercială cu Uniunea Europeană Expresia gradului de integrare comerciala cu UE inainte de aderare este data de volumul si structura schimburilor comerciale cu Statele Membre.

Uniunea Europeana este cel mai important partener comercial al Romaniei, concentrand peste 60% din comertul exterior romanesc.

Ponderea exporturilor catre tarile UE in totalul exporturilor Romaniei a fost in anul 2001 de 67,8%, iar cea a importurilor de 57,3%, in comparatie cu 63,8% la export si 56,6% la import in anul 2000.

Relatiile comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana, care au devenit preponderente incepand cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile catre tarile UE s-au majorat in anul 2001 cu 16,6% fata de anul 2000.

Exportul catre UE in primele 4 luni ale anului 2002 s-a cifrat la 2766,6 mil. USD, in crestere cu 228,7 mil.USD, respectiv 9,0% fata de primele 4 luni ale anului 2001. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul importurilor din tarile UE, al caror volum de 2953,5 mil. USD reprezinta o crestere de 205,2 mil. USD, respectiv 7,5% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Pe primele 4 luni ale anului 2002, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2001, se observa o crestere a exporturilor romanesti spre UE, de la o pondere de 68,6% in total exporturi la 70%. De asemenea se remarca si o usoara crestere a ponderii importurilor provenite din tarile UE de la 55,3% in primele 4 luni ale anului 2001 la 58,5% in primele 4 luni ale anului 2002.

79

In ceea ce priveste analiza structurii pe tari, nu se remarca modificari semnificative. In acest context, principalii parteneri in derularea exporturilor in perioada 1.01 – 30.04.2002 raman Italia cu 1028,1 mil. USD (26,0%), Germania cu 629 mil. USD (15,9%), Franta cu 336,4 mil. USD (8,5%) si Marea Britanie cu 217,2 mil. USD (5,5%). La import, principalii parteneri externi in aceeasi perioada au fost: Italia cu 1061 mil. USD (21%) si Germania cu 733 mil. USD (14,5%).

Analiza schimburilor derulate cu tarile UE in anul 2001 comparativ cu 2000 releva unele modificari de structura, cum ar fi:

- cresterea exportului de grasimi si uleiuri (4 ori), produse minerale (2 ori), celuloza, hartie si carton (+73,9%), produse vegetale (+55,0%), aparate de masura si control (+36,1%), masini si echipamente mecanice si electrice (+16%), mijloace de transport (+29,7%), incaltaminte (+24,5%), produse textile (+19,4%), si produse chimice (+12,9%);

- cresterea importului de animale si produse ale regnului animal (+93,7%), mijloace de transport (+66,4%), produse minerale(+46,1%), piei brute si tabacite (+41,3%), materiale plastice si articole (+36,5%), metale si articole din metal (+33,2%) si articole din ciment, piatra si sticla (+33,1%).

Politicile comerciale de integrare in UE au ca obiectiv urmatoarele:

- adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala ale Uniunii Europene;

- imbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata;

- continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Romania si Uniunea Europeana in vederea pregatirii pentru integrarea in piata interna unica;

- continuarea negocierilor pentru incheierea de noi acorduri de comert liber intre Romania si tarile participante la “Pactul de Stabilitate”;

- cresterea competitivitatii produselor romanesti prin dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirea calitatii produselor, etc;

- sustinerea programului national “fabricat in Romania” pe componenta sa de promovare externa a exportului de produse de origine romaneasca.

Referitor la structura schimburilor comerciale cu statele membre UE, aceasta va trebui imbunatatita substantial in sensul stimularii exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare. S-a inregistrat o extindere considerabila a “lohn-ului”, cu deosebire in industria usoara (imbracaminte, incaltaminte), iar in ultima vreme, chiar si in ramuri precum industria chimica, industria metalurgica si industria constructiilor de masini (electronica).

Guvernul va monitoriza cu atentie dezvoltarea acestui tip de operatiune comerciala, in vederea identificarii masurilor de stimulare a efectelor pozitive si respectiv de prevenire si combatere a efectelor negative. In paralel, vor fi identificate si puse in aplicare masuri destinate sporirii gradului de prelucrare pe teritoriul Romaniei a produselor ce fac obiectul lohn-ului, prin inglobarea unei cantitati mai mari de factori de productie autohtoni.

3.4. Sinteza politicilor macroeconomice

Politica financiară

Politica financiara, cu cele doua componente ale sale - politica fiscala si politica bugetara – va urmari in intervalul 2002–2005 asigurarea dezvoltarii economico-sociale durabile, concomitent cu imbunatatirea raportului cerere – oferta. Se are in vedere promovarea unei politici financiare

80

moderat–selectiva in scopul stimularii sectoarelor cu potential de competitivitate interna si externa, al atragerii investitiilor straine si creditelor externe, precum si al utilizarii in mod eficient a fondurilor publice.

Principala orientare a politicii fiscale si bugetare o va constitui continuarea restructurarii finantelor publice, in scopul realizarii unui management sanatos al fondurilor publice. In acest sens, pe termen scurt se au in vedere:

- Cresterea transparentei si caracterului informational al bugetului, prin perfectionarea clasificatiei bugetare. In acest sens a fost elaborat un prim proiect de clasificatie, forma finala a acestuia urmand a se definitiva in cursul anului 2002.

- Perfectionarea finantarii pe baza de programe prin obligatia ordonatorilor principali de credite de a prezenta anual:

- performantele fiecarui program care sa evidentieze actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si asteptate pentru anii viitori, masurate prin indicatori precisi a caror alegere este justificata;

- rapoarte de performanta pe fiecare program punand in evidenta diferentele fata de previziunile bugetare.

Pe termen mediu (2003–2005), principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare vor fi subordonate obiectivelor de relansare economica si de reducere a ratei inflatiei stabilite prin Programul Economic de Preaderare.

Politica fiscală

Principalul obiectiv al Guvernului este promovarea unei politici fiscale orientate catre sustinerea procesului de integrare europeana, imbunatatirea conditiilor sociale prin sustinerea politicilor in domeniul sanatatii, educatiei si mediului si sustinerea dezvoltarii economice prin cresterea investitiilor.

Politica fiscala va urmari accelerarea si aprofundarea, in mod coerent, a reformei in acest domeniu, cresterea transparentei si coerentei cadrului legislativ in domeniul fiscal, inlaturarea diferentelor inca existente si alinierea legislatiei la prevederile legislatiei comunitare.

Pe termen scurt (2002), politica fiscala promovata va fi o politica activa, moderat–selectiva, avand drept scop mentinerea sub control a deficitului bugetar.

Principalele trasaturi ale politicii fiscale prevazute pentru anul 2002 constau in:

- Eliminarea contributiei agentilor economici pentru invatamantul de stat.

- Reducerea contributiei agentilor economici pentru persoanele cu handicap, de la 3% la 2%.

- Majorarea accizelor la unele categorii de produse, in concordanta cu standardele Uniunii Europene.

- Imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor bugetare bazata pe adaptarea administratiei fiscale la standardele europene.

Pe termen mediu (2003–2005), obiectivele politicii fiscale vizeaza:

- Reducerea deficitului fiscal si cvasi-fiscal, limitarea deficitului de cont curent si sustinerea efectiva a eforturilor de reducere a ratei inflatiei;

- Imbunatatirea colectarii impozitelor si cresterea pe aceasta baza a veniturilor bugetare;

- Armonizarea legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene;

81

- Imbunatatirea conditiilor competitiei in sectorul economic real;

- Cresterea eficientei administratiei fiscale;

- Reducerea nivelului ridicat al economiei informale, prin completarea si armonizarea cadrului legal privind disciplina financiar–valutara si combaterea evaziunii fiscale.

In ceea ce priveste impozitele directe, se are in vedere:

- Unificarea reglementarilor existente in domeniul impozitului pe profit si eliminarea facilitatilor care creeaza distorsiuni in economie prin noua Lege a impozitului pe profit, care prevede printre altele cresterea graduala a cotei de impozit pe profit aferent activitatilor de export pana la cota standard;

- Reducerea cotei de taxare la contributiile de asigurari sociale, care are in prezent un nivel ridicat in raport cu celelalte tari aflate in procese de tranzitie similara. Aceasta reducere se va realiza in conditiile extinderii bazei de impozitare la nivelul intregii populatii active si imbunatatirii in prealabil a colectarii.

In domeniul impozitelor indirecte:

- Taxa pe valoarea adaugata va continua sa fie cel mai important impozit indirect. Prin noua Lege a TVA (Legea nr. 345/2002) se urmareste reducerea substantiala a numarului scutirilor si cotelor zero si limitarea legaturii automate dintre scutirea de taxe vamale si scutirea de TVA pentru bunurile si serviciile importate de sectorul bugetar, ca si pentru programe de sanatate si alte programe sociale. Se are in vedere, totodata, reducerea intarzierilor la rambursarile de TVA la nu mai mult de 30 zile si imbunatatirea colectarii acestui impozit;

- Accizele vor cunoaste o aliniere prin crestere a cotelor la standardele europene, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare.

Politica bugetară

Politica bugetara va fi orientata spre cresterea eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, atat ca efect al alocarii resurselor publice pe baza de proiecte si programe avand la baza criterii de performanta, cat si prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora.

Obiectivul prioritar al politicii bugetare vizeaza controlul deficitului bugetar, urmarindu-se dimensionarea cheltuielilor bugetare prin prisma surselor de venituri si a cerintelor de finantare neinflationista cu preponderenta din surse externe.

Pe termen scurt (2002), politica bugetara este axata pe asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate, determinand modificari structurale ale acestora (ca pondere in PIB):

- Scaderea ponderii cheltuielilor materiale si serviciilor prin instituirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice;

- Cresterea ponderii transferurilor, acestea fiind orientate catre sustinerea in continuare a actiunilor sociale a unor activitati economice si asigurarea cofinantarii asistentei financiare nerambursabile primite din partea Uniunii Europene;

- Scaderea ponderii cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice, ca urmare a scaderii ratelor de dobanda in economie si a imbunatatirii managementului datoriei publice si al trezoreriei.

In conformitate cu obiectivul privind dimensionarea deficitului bugetului general consolidat la 3% din PIB si cu estimarea veniturilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat sunt proiectate sa cumuleze 34,8% din PIB in anul 2002 fata de 33,7% in anul 2001.

82

In acelasi timp, principalele politici sectoriale pentru anul 2002 vizeaza:

- Sustinerea politicilor sociale si de acompaniament social (asistenta sociala, pensii, ajutoare si indemnizatii, sanatate, invatamant) care vor avea efecte pe termen lung asupra conditiilor de viata ale populatiei si a nivelului de instruire, ceea ce creaza premise pentru realizarea unei economii durabile in domeniul fortei de munca. Astfel, importante fonduri vor fi repartizate catre asistenta sociala (11,2% din PIB), sanatate (4,2% din PIB), invatamant (4,2% din PIB);

- Sprijinirea actiunii de aparare, ordine publica si siguranta nationala, avand in vedere necesitatea masurilor de restructurare si modernizare a acestor sectoare in perspectiva aderarii la NATO si Uniunea Europeana;

- Sustinerea unor sectoare ale economiei reale: industrie, agricultura, transporturi si comunicatii, mediu si apa.

In continuare, pe termen mediu, politica bugetara va respecta urmatoarele coordonate:

- Fundamentarea si dimensionarea cheltuielilor bugetare in functie de veniturile certe;

- Restructurarea cheltuielilor bugetare in functie de ierarhizarea si coerenta realista a prioritatilor, ceea ce va face posibila trecerea de la un „buget de mijloace” la un buget orientat spre politici economice „buget pe programe”;

- Cresterea autonomiei financiare a autoritatilor locale;

- Asigurarea de surse neinflationiste pentru finantarea deficitului bugetar, cu accentuarea tendintei actuale de crestere a rolului finantarii externe.

In ceea ce priveste datoria publica interna, obiectivul principal al gestiunii datoriei publice il reprezinta asigurarea surselor necesare finantarii deficitului bugetar si a resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cat mai redus.

Pe termen mediu (2003–2005), este prevazut ca ratele de dobanda la care se vor emite certificatele de trezorerie sa fie fundamentate in functie de inflatie, tinandu-se cont de ratele reale ale dobanzii. In aceste conditii, pe baza ultimelor evolutii ale cadrului de reglementare a operatiunilor cu titluri de stat si a reducerii asteptate a inflatiei, s-au fundamentat rate lunare de emisiune ale titlurilor de stat care se inscriu pe un trend descendent, cu usoare variatii dictate de evolutiile sezoniere si de conditiile concrete de piata.

Pentru certificatele de trezorerie emise in moneda nationala s-a avut in vedere faptul ca atacurile speculative conjuncturale ale bancilor si incercarea acestora de a obtine randamente peste cele considerate normale de catre factorii de decizie de pe piata monetara vor putea fi contracarate prin recurgerea la imprumuturi in valuta, atat de pe piata interna, cat si de pe pietele internationale.

Alegerea unei structuri optime de portofoliu va tine seama de o corelare cat mai buna intre componentele acestuia, evaluand riscul si eficienta fiecareia, atat la nivel de gestiune a datoriei publice interne, cat si in contextul coordonarii actiunilor Trezoreriei statului cu cele ale BNR, pentru un management coerent si eficient al politicilor monetare. Astfel, se va urmari realizarea unei dispersii cat mai mari a riscului pe total portofoliu in conditiile unei eficiente maxime.

Politica monetară şi a cursului de schimb

Politica monetară

Imbunatatirea cadrului macroeconomic, a functionarii pietelor financiare si a instrumentarului bancii centrale au permis o mai buna propagare a impulsurilor politicii monetare si au imbunatatit eficacitatea mecanismului de transmisie al acestei politici.

83

Atingerea obiectivului de inflatie stabilit pentru anul 2001, precum si asigurarea sustenabilitatii trendului descendent al ritmului de crestere a preturilor, au presupus aplicarea unei politici monetare prudente. Conduita prudenta a politicii monetare a avut menirea sa asigure o crestere a stocului de moneda din economie, compatibila cu ritmul cresterii economice si cu obiectivul de inflatie, evitand subminarea potentialului de crestere a PIB printr-o descurajare excesiva a recursului la creditare.

Instrumentarul politicii monetare a fost supus unor modificari esentiale, care sa permita o implementare mai eficienta a politicii monetare intr-un context monetar caracterizat printr-un excedent de lichiditate in crestere, rezultat al acumularii de rezerve valutare. Neutralizarea acestui efect a necesitat amplificarea la cote ridicate a operatiunilor de sterilizare, care au generat costuri indirecte asumate integral de catre banca centrala. In plus, dorind sa atenueze distorsiunile induse mecanismului de transmisie a politicii monetare de recurgerea excesiva la instrumentele cu caracter administrativ, autoritatea monetara a redus treptat rolul acestora, extinzandu-l corespunzator pe cel al instrumentelor de piata. In acest scop, rata rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei a fost ajustata gradual, fiind redusa de la 30 la 25% in luna octombrie 2001; incepand cu luna aprilie 2002, rata rezervelor minime obligatorii la depozitele in lei si la cele in valuta este uniforma, adica 22%.

Operatiunile open market au devenit in anul 2001 principalul instrument utilizat de BNR in vederea sterilizarii excesului de lichiditate. In cadrul acestora, centrul de greutate a revenit tranzactiilor reversibile, respectiv atragerii de depozite si operatiunilor reverse repo cu titluri de stat. Volumul total al operatiunilor reversibile a atins in anul 2001 circa 16,1% din PIB.

Pentru a consolida procesul dezinflatiei din ultimul an, politica monetara isi va pastra pe intreaga perioada 2002–2005, caracterul prudent; in subsidiar, aceasta va urmari remonetizarea economiei romanesti, care va fi sustinuta de refacerea increderii in moneda nationala si de revigorarea economica.

Pe termen scurt (2002), strategia politicii monetare se va baza in continuare pe tintirea agregatelor monetare, politica monetara fiind mai ferm orientata spre obiectivul dezinflatiei. Pentru anul 2002, tinta de inflatie este de 22% decembrie/decembrie.

Baza monetara si masa monetara vor reprezenta in continuare obiectivul operational si respectiv tinta intermediara a politicii monetare.

Pe termen mediu (2003–2005), strategia politicii monetare prevede ca actualul cadru analitic sa fie perfectionat in vederea cresterii eficacitatii actiunii bancii centrale.

Modificarile ce se vor aduce in aceasta perioada instrumentelor politicii monetare vor urmari atat sporirea eficientei operationale a politicii monetare, cat si armonizarea cadrului operational al BNR cu cel al Bancii Central Europene, actionandu-se in acest scop pentru:

- completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor de piata;

- diversificarea instrumentelor de sterilizare, pe termen mai indelungat sau chiar definitiva, a excesului de lichiditate;

- extinderea utilizarii operatiunilor de piata, in detrimentul instrumentelor cu un caracter mai pronuntat administrativ (se va accentua tendinta de restrangere a rolului mecanismului rezervelor minime obligatorii, atat prin continuarea reducerii ratei rezervelor minime obligatorii, cat si printr-o relativa flexibilizare a acestui mecanism, iar operatiunile open–market ale BNR vor fi extinse si mai bine adecvate conditiilor pietei monetare);

- redobandirea capacitatii BNR de a actiona de pe pozitia de creditor al sistemului bancar, necesara exercitarii unei influente efective asupra ratelor dobanzilor pe termen scurt.

84

Cresterea eficacitatii politicii monetare va depinde atat de adancirea reformelor structurale, cat si de reducerea dominatiei fiscale, care afecteaza conducerea politicii monetare.

Politica cursului de schimb

Cursul de schimb al leului va continua sa reprezinte si in aceasta perioada o variabila cheie in conceperea si implementarea politicii monetare, politica de curs urmand pe termen scurt sa sprijine cu prioritate obiectivul dezinflatiei. In aceasta perioada, dimensiunea aprecierii in termeni reali a monedei nationale fata de USD se va corela cu cresterea productivitatii muncii pentru a nu afecta negativ competitivitatea sectorului extern.

Pe termen mediu (2003-2005), in cazul in care conditiile permit adoptarea strategiei bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting), regimul cursului de schimb va evolua rapid dinspre flotarea controlata spre o flotare libera.

In ipoteza in care conditiile nu vor fi favorabile adoptarii strategiei bazata pe tinta inflatiei, se are in vedere adoptarea unui regim de curs de schimb cat mai predictibil.

In conducerea politicii cursului de schimb, BNR are in vedere evolutiile raportului EUR/USD: pe termen mediu euro va deveni moneda de referinta pentru cursul de schim a leului. De-a lungul intregii perioade, leul se va aprecia gradual in termeni reali fata de moneda europeana, aceasta ajustare fiind compatibila cu procesul de convergenta nominala si reala a economiei romanesti.

Politica veniturilor salariale

Obiectivul programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il constituie asigurarea unui venit care sa permita cel putin un minim decent de viata. In acelasi timp, Guvernul considera ca, prin politica veniturilor salariale, munca trebuie sa redevina o valoare sociala. In acest sens se are in vedere luarea de masuri pentru o corecta ierarhizare a salariilor in functie de importanta domeniului si mai ales pentru corelarea evolutiei veniturilor salariale in raport cu performantele agentilor economici.

Aceste obiective urmeaza sa fie realizate prin:

- Regandirea mecanismului de crestere a salariilor personalului bugetar, astfel incat evolutia veniturilor salariale sa fie corelata cu evolutia inflatiei:

- in anul 2002 se asigura o crestere medie salariala egala cu nivelul estimat al indicelui preturilor de consum, calculat ca medie a anului 2002 fata de luna decembrie 2001; majorarea este acordata in doua etape, respectiv 8% in luna ianuarie (realizata) si 12% incepand cu luna octombrie;

- la institutiile si unitatile bugetare la care cheltuielile de personal se asigura si din veniturile proprii, cresterile salariale se pot acorda in limitele precizate mai sus, dar numai daca se realizeaza resursele necesare pentru acoperirea cresterilor.

- Conditionarea cresterilor salariale in cazul societatilor comerciale cu capital de stat, regiilor autonome si companiilor nationale, de indeplinirea criteriilor de performanta:

- intarirea disciplinei salariale in acest sector se va realiza, in primul rand, prin acordarea drepturilor salariale ale conducatorilor agentului economic in functie de indeplinirea criteriilor de performanta, inclusiv a programului de reducere a creantelor si a platilor restante;

- urmarirea modului de acordare a drepturilor salariale va fi stricta si va fi realizata de organele administratiei publice centrale sau locale tutelare;

85

- dimensionarea fondului de salarii prin bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici si acordarea de cresteri salariale strict in raport cu cresterea productivitatii muncii exprimate in unitati fizice sau valorice in preturi comparabile.

- Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a muncii. Incepand cu luna martie 2002, salariul de baza minim brut pe tara s-a stabilit la 1.750.000 lei, pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna;

- Initierea de actiuni de micsorare a costurilor unui loc de munca, in scopul diminuarii muncii la negru.

Politica comercială

Comertul exterior reprezinta un vector esential a politicii economice a Guvernului si totodata o componenta cheie a strategiei de relansare si dezvoltare economica durabila a tarii. Principalul obiectiv al politicii comerciale il reprezinta cresterea exporturilor romanesti, indeosebi a celor cu valoare adaugata ridicata, concomitent cu o repliere a importurilor, astfel incat sa se asigure un echilibru dinamic al balantei comerciale.

Prioritatile urmarite in domeniul comertului exterior vizeaza:

- promovarea tratamentului egal al consumatorului in raport cu producatorul si elaborarea unor programe de natura sa asigure cresterea ponderii produselor finite cu grad ridicat de prelucrare in cadrul exporturilor romanesti prin sprijinirea actualului regim liberalizat de export.

- promovarea unei politici comerciale in domeniul agricol complementare politicii interne agricole prin mentinerea nivelului actual al protectiei vamale pentru importul de produse agricole va continua si in anul 2002 prin negocieri cu UE pentru noi concesii reciproce (producatorii romani nu sunt inca pregatiti pentru o abordare ampla a reducerii unilaterale a taxelor vamale);

- consolidarea caracterului stabil si previzibil al tarifului vamal de import, pentru care s-au intreprins urmatoarele:

- reducerea de la 1 ianuarie a.c. a taxelor vamale conform angajamentelor OMC;

- consultarea mediului de afaceri pentru determinarea nivelului de protectie vamala in acest an;

- neacordarea de reduceri temporare de taxe vamale;

- deschiderea de contingente de acces minim si/sau curent pentru produse agricole, conform angajamentelor OMC;

- preluarea, de la 1 ianuarie a.c., a Sistemului Armonizat (HS) 2002 si a Nomenclaturii Combinate (NC) 2002 a UE;

- editarea Ghidului de utilizare a Tarifului vamal de import pe anul 2002.

- incadrarea in prevederile OMC in ceea ce priveste structura si nivelul subventiilor si sprijinului intern la exportul de produse agricole;

- sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe piete externe si a stimularii competitivitatii produselor, companiilor si a unor sectoare ale economiei romanesti, folosind mai eficient potentialul oferit de ambasadele si consulatele Romaniei. In acest scop, vor continua eforturile privind imbunatatirea conditiilor de acces al produselor romanesti pe

86

pietele internationale Pentru acest an nu sunt stabilite angajamente privind masuri de deschidere a pietei sectorului de servicii;

- utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor in conformitate cu practicile internationale:

- sustinerea prin resurse publice a participarii la trei targuri, expozitii si misiuni economice internationale (Egipt, Germania si Italia). In trimestrul I a.c. a fost organizata participarea operatorilor economici la trei targuri internationale (München, Cairo si Düsseldorf), la care au fost prezente 45 de firme romanesti care au realizat contacte comerciale cu peste o mie de parteneri externi si au incheiat angajamente de export de circa 15,8 milioane dolari USD;

- asigurarea resurselor financiare necesare promovarii si sustinerii exporturilor romanesti, in special a instalatiilor si obiectivelor complexe (prin HG nr. 117/2002 au fost aprobate fonduri pentru organizarea manifestarilor promotionale internationale, iar in bugetul de stat au fost prevazute fonduri pentru stimularea productiei de export si a exportului in valoare de 1000 miliarde lei); simplificarea documentatiei si reducerea taxelor de indeplinire a formalitatilor vamale; reducerea birocratiei si a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;

- a fost constituita Comisia Interguvernamentala pentru analiza mecanismelor de stimulare a productiei si exportului la unele produse agroalimentare (carne de pasare, carne de porc si oua);

- regandirea rolului EXIMBANK, concretizata prin majorarea capitalului social cu 350 miliarde lei, aprobata de Guvern prin OG nr.17/26.02.2002;

- s-au intreprins demersurile oficiale pentru infiintarea la Bucuresti a unui Centru de Informare a OCDE si a fost desemnat un diplomat in cadrul Ambasadei Romaniei la Paris care sa asigure promovarea relatiilor Romaniei cu OCDE;

- s-a organizat un seminar cu sprijinul OMC si UE privind practicile si instrumentele de aparare comerciala si au fost facute demersuri pentru primirea de asistenta tehnica din partea unor tari membre UE;

- promovarea concurentei prin incurajarea unui mediu de afaceri prietenos dezvoltarii activitatilor economice, prin intocmirea unui plan de actiune pentru continuarea integrarii sistemelor de identificare a comerciantilor, cum ar fi cele pentru import, export, protectia muncii, fiscal si comercial.

3.5. Prognoza macroeconomică pentru perioada 2002 - 2005

Implementarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 – ale carui obiective si politici economice au fost prezentate sintetic in paragrafele anterioare – va asigura atingerea obiectivului major de realizare a unei cresteri economice durabile, in ritmuri care sa asigure reducerea decalajelor fata de tarile europene si in conditii de eficienta sporita. Pornind de la necesitatea ca economia romaneasca sa devina o economie de piata functionala, care sa asigure, printr-o crestere de durata, reducerea decalajelor de productivitate si a celor privind standardul de viata fata de spatiul euro-atlantic, se are in vedere asigurarea unui ritm mediu de crestere a produsului intern brut pentru perioada 2002–2005 de peste 5%.

87

Evoluţii macroeconomice

Prognoza ilustreaza ca atingerea cresterii economice se va asigura prin imbunatatirea echilibrelor macroeconomice, intre care prioritara este imbunatatirea sensibila a raportului dintre componentele cererii totale.

Avand in vedere ca dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv in mentinerea cresterii economice rapide si permanente, se va acorda o atentie deosebita punerii in stare de normalitate a corelatiei consum – economie – investitii.

Punerea in aplicare a masurilor de imbunatatire reala a mediului de afaceri va face ca perioada 2002-2005 sa se caracterizeze printr-o relansare semnificativa a procesului investitional. Stimularea investitiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Totodata, se are in vedere redresarea investitiilor publice, pentru care vor fi alocate resurse bugetare anuale din ce in ce mai mari. In consecinta, se estimeaza ca evolutia formarii brute de capital fix nu va mai inregistra fluctuatii ca in perioadele anterioare (-4,8% in 1999, +4,6% in 2000), ci se va caracteriza printr-o crestere medie anuala de peste 10%, asigurandu-se astfel bazele pentru o relansare economica de durata.

Relansarea economica va face posibila o crestere reala a veniturilor si in consecinta a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei, fara a afecta indicatorii de performanta ai economiei. Se prognozeaza ca veniturile salariale vor urma sa creasca – in termeni reali – mai putin decat cresterea PIB, respectiv pe intreaga perioada 2002-2005, in medie cu 4% anual.

Pe aceasta baza, se estimeaza o imbunatatire a economisirii si implicit a ratei investitiilor, care va putea ajunge la orizontul anului 2005 la aproape 23% din PIB.

- % din PIB -

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Rata de economisire interna 11,2 14,0 13,8 15,1 16,2 18,0 20,0

Rata de investitie 17,7 18,9 19,0 19,8 20,4 21,5 22,9

Consumul individual efectiv al populatiei va inregistra in perioada 2002-2005 un ritm mediu anual de crestere de 3,5%, inferior indicelui de crestere a salariului real, premisa pentru imbunatatirea inclinatiei spre economisire. De asemenea, consumul administratiei publice va inregistra o crestere medie moderata de 1,2%.

Corespunzator acestor tendinte, rata de autofinantare a economiei romanesti se va imbunatati, urmand sa evolueze de la circa 73% in anul 2001 la peste 87% in anul 2005.

Pe ansamblu, cresterea ratei de economisire si respectiv a ratei de autofinantare, impreuna cu transferurile de capital, vor asigura suportul financiar pentru cresterea de durata si la nivele ridicate a investitiilor. Pe intervalul de prognoza, corelatia economisire-acumulare se prezinta astfel:

88

- % din PIB -

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Economisirea bruta 15,6 15,9 17,7 18,6 20,2 22,1

Acumularea bruta *) 19,7 21,9 23,2 23,8 25,0 26,5

Capacitatea sau necesarul de finantare

-4,1 -6,0 -5,5 -5,2 -4,8 -4,4

*) Acumularea bruta reprezinta formarea bruta de capital, respectiv formarea bruta de capital fix plus variatia stocurilor.

Relansarea cererii interne se va realiza fara a se neglija rolul cererii externe. Exportul net de bunuri si servicii, estimat, isi va diminua treptat contributia negativa la cresterea reala a produsului intern brut, datorita dinamicii mai pronuntate a exporturilor de bunuri si servicii fata de importurile de bunuri si servicii, dar si datorita unei imbunatatiri sensibile a structurii schimburilor externe, cu efecte asupra indicatorilor de competitivitate.

- modificari procentuale fata de anul anterior -

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Ritm mediu anual

2002-2005 - % -

Consum individual efectiv al populatiei

+0,1 +6,4 +3,4 +3,9 +3,8 +3,1 +3,5

- cumparari de servicii -2,7 +1,2 +2,2 +3,5 +4,0 +3,0 +3,2

- servicii +2,7 +1,8 +2,5 +4,2 +4,5 +3,5 +3,7

- autoconsum si piata taraneasca

-4,2 +19,2 +3,0 +4,0 +3,0 +3,5 +3,4

Consum colectiv efectiv al administratiei publice

+15,9 -1,9 +1,0 +2,0 +1,0 +1,0 +1,2

Formarea bruta de capital fix

+4,6 +6,6 +8,5 +10,0 +12,0 +12,5 +10,7

Modificarea stocurilor -151,6 +309,5 +28,2 +5,2 +2,5 +0,9 +8,5

Cererea interna *) +4,1 +8,1 +4,8 +5,0 +5,1 +4,8 +4,9

Exportul de bunuri si servicii

+24,1 +10,6 +8,7 +9,4 +8,9 +7,6 +8,6

Importul de bunuri si servicii

+28,2 +17,5 +8,8 +8,0 +7,3 +6,3 +7,6

PIB +1,8 +5,3 +4,5 +5,2 +5,5 +5,1 +5,0

*) Cererea interna cuprinde consumul final si formarea bruta de capital

In cazul exportului de bunuri, cu un ritm mediu anual de 8,5%, se are in vedere o crestere a contributiei produselor care prezinta avantaje comparative certe si care prin valorificarea

89

superioara a resurselor materiale si umane interne au o valoarea adaugata sporita. Vor creste indeosebi exporturile de produse ale industriei constructiilor de masini si cele ale industriei usoare, care impreuna vor reprezenta circa 60% din totalul exporturilor.

Importurile de bunuri, cu un ritm mediu anual de 7,7%, se estimeaza ca isi vor modifica structura in favoarea importurilor pentru investitii (ritm mediu anual de 14,4%), chiar daca importurile pentru productie (6,6%) si indeosebi cele de materii prime si energetice raman decisive.

- modificari procentuale fata de anul anterior -

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Soldul contului curent

- milioane USD - 1363 - 2349 - 2350 - 2420 - 2400 - 2380

- % din PIB - 3,7 - 5,9 - 5,4 - 5,1 - 4,6 - 4,2

Rata inflatiei (%)

- medie anuala 45,7 34,5 26,0 17,0 11,0 8,0

- decembrie/decembrie 40,7 30,3 22,0 15,0 9,0 7,0

Rata somajului (%) 10,5 8,6 9,2 8,9 8,4 8,1

Pentru perioada 2002-2005 se prognozeaza o mentinere a deficitului contului curent, la circa 2,4 mld. dolari, concomitent cu diminuarea constanta a ponderii acestuia in PIB de la 5,4% in anul 2002 la 4,2% in 2005. In conditiile majorarii graduale a deficitului comercial FOB-FOB de la 3,2 mld. USD in anul 2002 la 3,5 mld. USD in 2005, se asteapta o imbunatatire a balantei serviciilor, ce urmeaza sa se apropie de echilibru catre anul 2005. Ca si pana in prezent, deficitul contului curent se asteapta sa fie atenuat de fluxurile nete ale transferurilor curente, prognozate sa creasca la o medie anuala de 1,5 mld. USD in perioada 2002-2005.

O prioritate a Guvernului pentru perioada 2002–2005 o reprezinta reducerea inflatiei. Se preconizeaza o reducere graduala a ratei inflatiei, astfel incat in anul 2005 rata medie anuala sa se exprime printr-o singura cifra, in principal datorita:

- incheierii procesului de eliminare a subventiei incrucisate si a altor factori agravanti care au actionat pana in anul 2000;

- accelerarii reformelor, in special in ceea ce priveste ajustarile structurale, ceea ce va asigura premisele unei sensibile dezinflatii;

- mentinerii unei politici monetare prudente;

- diminuarii presiunii asupra leului si a deprecierii cursului de schimb, care se va situa la cel mult nivelul ratei anuale a inflatiei.

Pentru anul 2002, prognoza prevede o reducere a inflatiei la circa 22% (decembrie/decembrie), iar pentru anul 2003 se are in vedere ca inflatia sa se situeze sub 20%, insemnand ca, practic, se va intra in faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei.

Pe piata muncii, un obiectiv important va fi cresterea gradului de ocupare a populatiei active, dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor si al persoanelor in cautarea unui loc de munca, cresterea mobilitatii, flexibilitatii, adaptabilitatii fortei de munca prin promovarea conceptului de pregatire continua, garantarea sanselor egale intre femei si barbati. Un alt obiectiv se refera la mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masuri pasive la masuri active.

90

Prin aceste masuri, concomitent cu un echilibru superior intre cererea si oferta de forta de munca se va asigura o reducere pronuntata a somajului, respectiv de la 10,5% la sfarsitul anului 2000 la 8,1% la sfarsitul anului 2005.

Evoluţii sectoriale

Pe latura ofertei, se preconizeaza ritmuri superioare de crestere fata de produsul intern brut in industrie si constructii.

- modificari procentuale fata de an anterior -

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Ritm mediu anual

2002-2005 - % -

Produsul intern brut din care:

+1,8

+5,3 +4,5 +5,2 +5,5 +5,1 +5,0

Valoarea adaugata bruta pe total economie

+1,8

+5,5 +4,5 +5,2 +5,6 +5,1 +5,1

- Industrie +6,2 +7,9 +6,2 +6,7 +5,6 +5,2 +6,0

- Agricultura, silvicultura, piscicultura si exploatare forestiera

-18,2

+21,2 +3,6 +4,9 +4,7 +4,9 +4,6

- Constructii +6,3 +5,2 +6,8 +7,7 +7,2 +6,6 +7,1

- Servicii +3,8 +1,7 +3,4 +3,9 +5,4 +4,9 +4,4

Impozite nete pe produs +1,5 +3,1 +3,9 +5,0 +5,0 +4,7 +4,7

Sporurile de productie se vor realiza, spre deosebire de anul 2001, in conditiile unei reduceri relative a consumurilor intermediare si corespunzator a unei imbunatatiri a ponderii valorii adaugate brute in productie; pe ansamblul perioadei, consumurile intermediare urmeaza sa inregistreze un ritm mediu anual de 5,0%, iar valoarea adaugata bruta din economie un ritm mediu anual de 5,1%.

Procesul de ajustare structurala a industriei in perioada 2002-2005 va cuprinde, pe de o parte, modernizarea si dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate si, pe de alta parte, reorientarea, redimensionarea sau inchiderea partiala sau integrala a unor capacitati de productie fara desfacere la intern si la export – actiuni ce vor fi precedate de rezolvarea problemelor sociale.

Industria este prevazuta sa creasca in perioada 2002-2005 cu 24,8% fata de anul 2001, reprezentand un ritm mediu anual de 5,7%.

Tinand seama de posibilitatile limitate de crestere in industria extractiva, precum si de necesitatea reducerii intensitatii energetice in sectorul productiv al economiei, se apreciaza ca industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala a tarii, cu un ritm mediu anual de 6,6%, superior celui pe ansamblul industriei.

Prin actiunile de ajustare structurala, configuratia industriei va cuprinde:

- componenta ofensiva, in care se inscriu sectoarele si grupele de produse cu crestere peste media pe ansamblul industriei: industria alimentara (8,1%); industria de masini si echipamente (8,1%); industria confectiilor (7,8%); industria de masini si aparate electrice (7,4%); industria

91

de prelucrare a titeiului (6,9%); industria mijloacelor de transport rutier (6,7%); industria chimica (6,3%); industria mobilei (6,3%); industria pielariei si incaltamintei (6,0%);

- componenta neutrala, care cuprinde sectoare cu cresteri apropiate de media pe industrie: industria metalurgica (5,9%); industria prelucrarii cauciucului si a maselor plastice (5,5%); industria altor mijloace de transport (5,4%); industria celulozei si hartiei (5,3%); industria altor produse din minerale nemetalice (4,7%);

- componenta defensiva, in care se inscriu sectoarele a caror crestere se va afla sub cea medie pe ansamblul industriei si a caror pondere in structura industriei va scadea: industria de aparatura si instrumente medicale de precizie, optica si ceasornicarie (3,7%); industria de echipamente, aparate radio, televiziune si comunicatii (3,5%); industria constructiilor metalice (3,1%); industria textila (2,6%).

Agricultura, ramura de baza a economiei, avand multiple influente asupra complexului economic national, dar si asupra asigurarii consumului populatiei, se estimeaza sa se dezvolte in perioada 2002-2005 intr-un ritm mediu anual de 4,5%, rezultat dintr-un ritm de crestere de 3,7% pentru sectorul vegetal si de 6,1% pentru sectorul cresterii animalelor.

Prognoza privind evolutia pana in anul 2005 a productiei agricole vegetale, in conditii climaterice normale, a avut in vedere o serie de elemente, precum mentinerea suprafetei agricole totale (cca 14,8 mil.ha), cresterea suprafetei arabile (de la 9,37mil. ha in 2001 la 9,39 mil. ha in 2005) si cresterea suprafetei arabile cultivate (de la 8,9 mil.ha in 2001 la cca 9,3 mil.ha in 2005), accelerarea reformei funciare, redarea in functiune a sistemului de irigatii si cresterea cantitatilor de ingrasaminte utilizate in agricultura.

Nivelurile prognozate in sectorul cresterii animalelor pentru perioada 2002-2005 constituie o posibilitate realista din punct de vedere tehnic, organizatoric si economic, in conditiile in care fenomenele care au constituit o frana in aceasta activitate (practicarea, in cadrul sectorului privat in exclusivitate, a unei activitati zootehnice in exploatatii de dimensiuni reduse si de tip extensiv, cu efort uman mare si dublu ca perioada de crestere si exploatare fata de sistemul intensiv), vor fi reduse cat mai mult prin actiuni ce se vor intreprinde in anii 2002-2005.

In corelatie cu dinamica prognozata a investitiilor si prin luarea in considerare a proiectelor prevazute prin Programul de guvernare 2001-2004 vizand constructiile in infrastructura, social-culturale si constructiile de locuinte, precum si a sectorului privat, se estimeaza ca in perioada 2002-2005 productia totala a ramurii constructii va inregistra o evolutie pozitiva (+7,0% in anul 2002 fata de anul 2001, +7,5% in 2003, +7,0% in 2004, +6,5% in 2005).

Se apreciaza, de asemenea, ca activitatea de transport, corelata cu evolutia prognozata a productiei industriale si agricole, va continua evolutia pozitiva inceputa in anul 2000.

In intervalul 2002-2005 se prognozeaza cresteri la toate tipurile de transport marfuri si pasageri, cresteri generate de evolutia pozitiva a economiei in aceasta perioada. Corespunzator, volumul de marfuri transportate prognozat pe principalele grupe de produse pentru anul 2005 va creste cu 18% fata de realizarile anului 2000. De asemenea, numarul pasagerilor transportati va inregistra in anul 2005 o crestere cu 9,4% fata de nivelul anului 2000.

Transportul rutier va detine si in continuare ponderea cea mai ridicata, atat la volumul de marfuri transportate, cat si la numarul de pasageri transportati, datorita asigurarii legaturilor simple si rapide.

92

* *

*

In sinteza, perioada 2002-2005 poate fi caracterizata ca perioada confirmarii faptului ca printr-un Program de guvernare realist se poate asigura pentru economia Romaniei o crestere economica sustenabila si de durata, care sa permita, concomitent cu reforma structurala a economiei, ridicarea standardului de viata al populatiei.

Dezvoltarea economica se bazeaza pe un echilibru adecvat al corelatiei consum – economisire- investitii, fiind posibil astfel ca sporul investitional anual sa depaseasca 10%, in conditii de eficienta a activitatii economice si de utilizare mai buna a resurselor umane. In acest mod, vor fi asigurate resursele necesare cresterii, an de an, a veniturilor reale ale populatiei, intr-un ritm mediu de circa 4,0%, concomitent cu reducerea pronuntata a inflatiei, care se estimeaza in 2005 la 7%, si a somajului, prognozat pentru 2005 la 8,1%. Se vor crea conditiile pentru accelerarea procesului de apropiere si complementaritate a economiei romanesti cu economiile dezvoltate, astfel incat obiectivul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana sa poata fi realizat intr-un orizont scurt de timp.

93

4. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGAŢIILOR DE STAT MEMBRU AL UE

4.1. Libera circulaţie a mărfurilor

Ca urmare a adoptarii Legii nr. 608/2001 a evaluarii conformitatii produselor si a progreselor semnificative in preluarea acquis-ului comunitar sectorial in cursul anului 2001, in luna martie 2002 au fost deschide negocierile aferente Capitolului 1-Libera circulatie a marfurilor.

4.1.1. Standardizarea

Situaţia actuală

Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), organismul national de standardizare din Romania, are acorduri de cooperare bilaterala semnate cu un numar de 11 organisme nationale de standardizare, dintre care 8 europene.

In data de 27.07.2001 a fost aprobata de Guvern „Strategia de adoptare a standardelor europene” in vederea preluarii, pana la sfarsitul anului 2003 a cel putin 80% din standardele europene. In acelasi scop, prin HG nr. 395/18.04.2002 (MO nr. 292/30.04.2002), din Fondul de contrapartida constituit din contravaloarea in moneda nationala a ajutorului economic nerambursabil acordat Romaniei de Uniunea Europeana s-a aprobat suma de 18.414,0 milioane lei (608 MEURO) destinata finantarii continuarii traducerii si andorsarii standardelor europene.

Pana in prezent, dintr-un numar de 1778 standarde europene armonizate, au fost preluate in standardizarea nationala 807, urmand ca restul de 971 standarde sa fie preluate pana la sfarsitul anului 2003.

In privinta standardelor europene (EN), din numarul total de circa 12200 au fost adoptate un numar de 4098 EN.

Luand in considerare cresterea continua a numarului de standarde europene ce vor fi adoptate in urmatorii ani de catre organismele europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde romane pana in 2005 este prevazut a fi urmatorul: numar total de standarde europene adoptate la sfarsitul anului 2002 – circa 8250 EN, in 2003 – circa 12900 EN, in 2004 – circa 15200 EN.


Obiectivele prioritare in domeniul standardizarii vizeaza adoptarea tuturor standardelor europene armonizate pana la sfarsitul anului 2003, si a standardelor europene nearmonizate, în proporţie de 80%, până la sfârşitul anului 2003, necesare integrarii organismului national in structurile europene de standardizare, precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice in vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul comunitar.

O prioritate a activitatii de standardizare nationala o reprezinta adoptarea in ritmul impus de armonizarea reglementarilor tehnice a standardelor europene armonizate aferente directivelor New Approach.

Pentru realizarea acestor obiective se actioneaza astfel:

94

- dezvoltarea parteneriatului international si participarea ASRO la elaborarea standardelor internationale, prin semnarea acordurilor de cooperare bilaterala cu organisme de standardizare din alte tari;

- cresterea numarului de standarde adoptate, prin accelerarea procesului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana;

- organizarea centrului de schimb de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, in vederea implementarii Directivei 98/34/CEE amendata de Directiva 98/48/CEE si in conformitate cu Acordul TBT incheiat de OMC cu toate tarile membre privind inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului;

- extinderea activitatii de certificare a conformitatii produselor si serviciilor. Acreditarea organismelor in subordinea ASRO de certificare a sistemelor calitatii si certificare de management de mediu.

In anul 2001 ASRO a fost dotata cu echipamentele necesare in vederea trecerii la sistemul de tiparire "in-house" a standardelor si a celorlalte publicatii ale sale. De asemenea, este prevazuta continuarea dotarii ASRO in anul 2002 cu birotica si soft-urile necesare cresterii ritmului de preluare a standardelor europene. Toate aceste dotari vor permite transformarea ASRO intr-un organism eficient, capabil sa-si sustina activitatea si din surse proprii, ca urmare a dezvoltarii unei oferte adecvate de servicii si produse pentru agentii economici.

In anul 2002 va continua consolidarea structurilor de certificare a conformitatii produselor si serviciilor cu standardele nationale, precum si a structurilor de certificare a sistemelor calitatii si de management de mediu.

Astfel, ASRO este in curs de obtinere a certificatului de acreditare pentru domeniul masini din partea RENAR. In anul 2002, ASRO isi propune sa finalizeze acreditarea organismului sau de certificare a sistemelor calitatii (prin eforturi proprii), si sa obtina acreditare mixta - RvA/Olanda si RENAR/Romania - pentru organismul de certificare sisteme de management de mediu (prin eforturi proprii si asistenta din partea Guvernului Olandei).


Pe termen mediu, se are in vedere promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii in invatamantul mediu si superior prin formarea atat a cadrelor didactice, cat si a elevilor si studentilor.

4.1.2. Acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii

Situaţia actuală

Ca urmare a intrarii in vigoare a Legii cadru privind evaluarea conformitatii produselor (Legea nr. 608/2001) si a normelor sale metodologice, RENAR isi extinde activitatea si in domeniul reglementat, fiind organismul responsabil pentru acreditarea organismelor care solicita desemnarea din punctul de vedere al conformitatii procedurilor de evaluare aplicate cu cele stipulate de legislatia nationala armonizata cu directivele Noii Abordari ale Uniunii Europene. In conformitate cu aceasta lege cadru, acreditarea devine o conditie obligatorie in vederea desemnarii.

Pana in prezent au fost acreditate un numar de 191 laboratoare de incercari, 1 laborator de metrologie (pentru etalonare), 25 organisme de certificare (11 organisme de certificare sisteme de management al calitatii, 11 organisme de certificare produs, 1 organism de certificare sisteme de

95

management de mediu, 2 organisme certificare personal) si 4 organisme de inspectie. In prezent un numar de peste 50 de laboratoare de incercari si organisme au solicitat acreditarea.

In ceea ce priveste laboratoarele metrologice, RENAR a incheiat un protocol cu Biroul Roman de Metrologie Legala referitor la acreditarea acestui tip de laboratoare, fapt ce va conduce la cresterea rapida a numarului de laboratoare metrologice acreditate.

La inceputul anului in curs, RENAR a beneficiat de o dotare cu echipamente performante (computere, imprimante, scanner, copiatoare, faxuri) in cadrul programului Phare 1999. In plus, prin forte proprii, si-a realizat o retea Intranet, in prezent fiecare angajat beneficiind de un computer propriu conectat la Internet.

Tot in cursul acestui an, Asociatia de Acreditare din Romania, RENAR, a inceput procesul de pre-evaluare de catre expertii European Accreditation in vederea incheierii acordurilor multilaterale cu Cooperarea Europeana pentru Acreditare in domeniile:

- acreditarea laboratoarelor de incercari;

- acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii;

- acreditarea organismelor de certificare produse.

Priorităţi pe terment scurt

Prioritatile pe termen scurt vizeaza extinderea domeniului de activitate al RENAR in domeniul reglementat.

Totodata se are in vedere asigurarea conditiilor pentru semnarea acordurilor multilaterale cu European Co-operation for Accreditation, pentru domeniile: acreditarea laboratoarelor de incercari, a organismelor de certificare sisteme de management al calitatii si a organismelor de certificare produse. Masurile preconizate sunt:

- crearea impreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor, a unei baze nationale informatizate de date privind laboratoarele si organismele de certificare acreditate;

- dezvoltarea unor domenii noi de acreditare: organisme de certificare a sistemelor de management al securitatii informatiei, organisme de certificare a managementului securitatii produselor alimentare (HACCP, GMP, GLP), a sistemelor de management al calitatii in sistemul sanitar si in administratia publica centrala si locala;

- dezvoltarea si acreditarea furnizorilor de scheme de comparari interlaboratoare;

- crearea comitetelor tehnice ca structuri profesionale pentru acreditare ale RENAR;

- pregatirea pentru acreditarea in noile domenii reglementate si evaluarea organismelor care solicita desemnarea;

- integrarea sistemului de acreditare in sistemul european;

- dezvoltarea impreuna cu Ministerul Industriei si Resurselor a sistemului INTRANET pentru infrastructura de evaluare a conformitatii;

- inceperea pregatirii RENAR pentru semnarea acordurilor multilaterale, MLA, cu Organismul European de Acreditare pentru urmatoarele domenii: acreditarea organismelor de inspectie, a laboratoarelor de etalonare si a organismelor de certificare sisteme de management de mediu.


Prioritatile pe termen mediu urmaresc sustinerea aplicarii legislatiei nationale armonizate cu directivele europene si cu reglementarile comunitare privind evaluarea conformitatii.

96

4.1.3. Metrologia

Situaţia actuală

In conformitate cu angajamentul asumat prin documentul de pozitie, prin HG nr. 193/28.02.2002, Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), organul de specialitate al administratiei publice centrale responsabil cu coordonarea si controlul activitatii de metrologie la nivel national si cu elaborarea reglementarilor in acest domeniu, a fost reorganizat in vederea realizarii cerintelor necesare implementarii functiilor de organism notificat, organism de supraveghere a pietei si organism de evaluare, avand urmatoarea structura:

- Directia de certificare BRML – Cert” – organismul care va indeplini functiile de certificare produs, pe baza standardului SR EN 45011 (standardul roman armonizat care preia standardul european EN 45011). Acest organism va fi apt sa activeze ca organism notificat pentru modulele de evaluare a conformitatii B, F si G;

- Directia inspectii si supravegherea pietei – organismul care va indeplini functiile de supraveghere a pietei preambalatelor, de supraveghere a pietei aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, precum si de control pentru respectarea HG nr. 1055/18.10.2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare;

- Directia evaluare organisme si autorizari – organismul care va indeplini functia de evaluare a competentei tehnice a organismelor care solicita notificarea;

- 8 directii regionale de metrologie legala, unitati fara personalitate juridica, care au in zona lor teritoriala de competenta cele 41 de judete ale Romaniei si municipiul Bucuresti;

- Institutul National de Metrologie, organizat ca institut de cercetare – dezvoltare in domeniul metrologiei, unitate fara personalitate juridica aflata in subordinea BRML;

- Biroul juridic si serviciile de resurse umane si audit intern.

In cadrul structurii organizatorice prezente a directiilor regionale de metrologie legala, precum si a Institutului National de Metrologie, functioneaza laboratoare de metrologie destinate efectuarii verificarilor/etalonarilor mijloacelor de masurare si efectuarii incercarilor pentru aprobarile de model.

Pentru indeplinirea acestor functii conform exigentelor comunitare, BRML beneficiaza in cursul anului 2002 de asistenta tehnica acordata prin intermediul unui program PSO finantat de catre Guvernul Olandei.

In ianuarie 2001 Institutul National de Metrologie a devenit membru corespondent al EUROMET.

Principiile metrologiei legale si reglementarile care se aplica in Romania in prezent au la baza Recomandarile si Documentele Organizatiei Internationale de Metrologie Legala (pentru mijloacele de masurare ce cad sub incidenta legislatiei nationale nearmonizate) si/sau prevederile directivelor europene din domeniul metrologiei legale si preambalatelor (pentru mijloacele de masurare si preambalatele aflate sub incidenta legislatiei nationale armonizate).

Biroul Roman de Metrologie Legala are responsabilitatea armonizarii si transpunerii in legislatia romana a prevederilor unui numar de 25 directive europene (dintre care 21 se refera la domeniul metrologiei legale propriu zise, iar 4 se refera la preambalate).

In cursul anului 2001 si trimestrului I 2002, au fost preluate 16 Directive, dupa cum urmeaza:

- HG nr. 530/07.06.2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala „Preambalarea unor produse in functie de masa sau volum’’, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE privind preambalarea

97

produselor in functie de masa sau volum. Aceste instructiuni se refera la cerintele pe care trebuie sa le satisfaca preambalatele ce contin produse destinate vanzarii in cantitati nominale unitare constante, la verificarile la care se supun acestea, precum si la obligatiile operatorilor economici care preambaleaza produse in functie de masa sau de volum;

- HG nr. 749/26.07.2001 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile directivei 90/384/CEE privind aparatele de cantarit cu functionare neautomata si care va intra in vigoare in luna august 2002. Prin acest act normativ se reglementeaza conditiile de introducere pe piata si de punere in functiune a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, cerintele esentiale pe care acestea trebuie sa le respecte cu precizarea ca pana la incheierea Protocolului european de evaluare a conformitatii, PECA, marcajul de conformitate aplicat pe produse va fi marcajul national de conformitate CS. In acelasi timp este admisa comercializarea produselor avand marcajul de conformitate CE, in situatia in care marcajul este aplicat de un producator dintr-un stat membru al Uniunii Europene, in conditiile prevazute de legislatia europeana. In aplicarea actului normativ mentionat, prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 57/25.02.2002, a fost aprobata Lista standardelor romane prin care se adopta standardele europene armonizate, ale caror prevederi se refera la aparatele de cantarit cu functionare neautomata;

- HG nr. 854/30.08.2001 pentru aprobarea instructiunilor de metrologie legala “Unitati de masura” prin care au fost transpuse partial in legislatia nationala prevederile directivei 80/181/CEE privind unitatile de masura, care va intra in vigoare in octombrie 2002. Aceste instructiuni se refera la unitatile de masura legale prin care se exprima rezultatele masurarilor efectuate. Prevederile Directivei 80/181/CEE au fost transpuse partial, deoarece prevederile Legii metrologiei aflate in vigoare nu permit preluarea urmatoarelor unitati de masura: rotatie (rot), pentru unghiul plan, dioptrie pentru vergenta sistemelor optice, tex (tex) pentru densitatea liniara a firelor si fibrelor textile si barn (b) pentru aria sectiunii eficace transversale. Armonizarea totala cu prevederile acestei directive se va realiza in cursul anului 2002, dupa adoptarea noii Legi a metrologiei de catre Parlament;

- HG nr. 1055/18.10.2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei 71/316/CEE referitoare la procedurile comune privind mijloacele de masurare si metodele de control metrologic. Prin aceasta HG se reglementeaza conditiile de introducere pe piata si/sau punere in functiune a masurilor, aparatelor de masurat, componentelor, sistemelor si echipamentelor de masurare, precum si a dispozitivelor auxiliare ale acestora;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 356/06.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-86/217 Manometre pentru masurarea presiunii in pneurile vehiculelor cu motor” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 86/217/CEE referitoare la manometrele pentru masurarea presiunii in pneurile vehiculelor cu motor;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 389/20.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-76/765 Alcoolmetre si aerometre pentru alcool” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/765/CEE referitoare la alcoolmetre si aerometre pentru alcool;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 400/29.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-76/766 Tabele alcoolmetrice” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/766/CEE referitoare la tabelele alcoolmetrice;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 401/28.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-75/107 Butelii uzate ca recipiente sub presiune” prin

98

care au fost transpuse prevederile Directivei 75/107/CEE referitoare la buteliile uzate ca recipiente sub presiune;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 406/29.11.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-71/347 Masurarea masei hectolitrice a cerealelor” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/347/CEE referitoare la masurarea masei hectolitrice a cerealelor;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 426/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-75/95 Taximetre” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 77/95/CEE referitoare la taximetre;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 427/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-76/891 Contoare de energie electrica” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/891/CEE referitoare la contoarele de energie electrica;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 428/13.12.2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-73/362 Masuri de lungime” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 73/362/CEE referitoare la masurile de lungime;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 36/18.02.2002 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-71/319 Contoare volumetrice pentru lichide altele decat apa” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/319/CEE referitoare la contoarele volumetrice pentru lichide altele decat apa;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 76/19.03.2002 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE „NML CEE-71/348 Echipament auxiliar pentru contoare de lichide altele decat apa” prin care au fost transpuse prevederile Directivei 71/348/CEE referitoare la echipamente auxiliare pentru contoare de lichide altele decat apa.


- Finalizarea procesului de transpunere in legislatia romana a directivelor Old Approach din domeniul metrologiei (angajament asumat prin documentul de pozitie – termen: decembrie 2002);

- Realizarea unei infrastructuri informatice care sa permita interconectarea unitatilor din structura BRML;

- Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in supravegherea pietei si in implementarea prevederilor referitoare la preambalate;

- Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale, prin evaluarea necesitatilor pentru realizarea intercompararilor la nivel national;

- Asigurarea trasabilitatii la etaloanele nationale si internationale, prin implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in 4 laboratoare de metrologie ale BRML si acreditarea acestora;

- Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin evaluarea necesitatilor pentru realizarea de etalonari la nivel international.


- Instruirea personalului din laboratoarele de metrologie, a personalului implicat in activitati de marketing si management metrologic;

- Achizitionarea de etaloane noi si standuri etalon destinate etalonarii/verificarii mijloacelor de masurare de interes public;

99

- Asigurarea trasabilitatii la etaloanele internationale, prin realizarea de etalonari si comparari interlaboratoare in tari membre UE.

4.1.4. Produse alimentare

Situaţia actuală

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) are responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea, implementarea si controlul legislatiei privind produsele alimentare destinate comercializarii, avand reprezentare in fiecare judet in cadrul Directiilor Generale pentru agricultura si alimentatie si Directiei generale a municipiului Bucuresti. Structurile administrative ale MAAP colaboreaza in domeniul igienei alimentare cu Directia Generala de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei, si in domeniul protectiei consumatorilor cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

In data de 16.04.2001 a fost transmisa catre Comisia Europeana Strategia privind siguranta alimentara. Strategia prezinta progresele legislative si institutionale, perspectivele de dezvoltare si consolidarea capacitatii administrative si institutionale in domeniul inspectiei si coltroluli calitatii produselor agro-alimentare. Strategia prevede infiintarea in anul 2002 a Autoritatii Nationale pentru Securitate Alimentara.

In baza OUG nr. 97/2001 (care abroga OG nr. 113/1999) privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, au fost elaborate 11 acte normative si anume:

- Ordinul comun nr. 121/382 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului din castane indulcit prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 79/693/CEE, cu amendamentele ulterioare, privind gemurile de fructe, jeleul, marmelada si piureul de castane. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului de castane indulcit, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora, precum si substantele care pot fi adaugate la produsele definite in norme;

- Ordinul comun nr. 122/298 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 74/409/CEE, cu amendamentele ulterioare privind mierea. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea mierii, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acesteia;

- Ordinul comun nr. 123/384 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si a anumitor produse similare prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 93/77/CEE, privind sucurile din fructe si anumite produse similare. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricatia sucurilor din fructe si ale anumitor produse similare, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora, precum si prevederile speciale cu privire la nectarurile din fructe;

- Ordinul comun nr. 124/297 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 73/437/CEE, cu amendamentele

100

ulterioare privind zaharurile destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, originea unor zaharuri destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si marcare ale acestora, precum si metoda de determinare a tipului de culoare, a continutului de cenusa si a culorii in solutia de zahar alb si zahar extraalb;

- Ordinul comun nr. 125/383 din 23.04.2001/11.06.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 73/241/CEE privind produsele din cacao si ciocolata destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman, precum si referitoare la etichetarea si marcarea acestor produse;

- Ordinul comun nr. 126/302 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea extractelor de cafea si cicoare prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 1999/4/CE privind extractele de cafea si cicoare. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura si continutul extractelor de cafea si cicoare, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora;

- Ordinul comun nr. 127/301 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea lactoproteinelor – cazeine si cazeinati – destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 83/417/CEE, cu amendamentele ulterioare privind anumite lactoproteine (cazeine si cazeinati) destinate consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, procedeele de fabricatie si calitatea lactoproteinelor destinate consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora;

- Ordinul comun nr. 128/300 din 23.04.2001/16.05.2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, compozitia si etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinate consumului uman prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 76/118/CEE, cu amendamente ulterioare privind anumite tipuri de lapte conservat partial sau integral deshidratat destinat consumului uman. Prin acest ordin s-au introdus normele cu privire la natura, continutul, fabricarea si compozitia anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinat consumului uman, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare ale acestora;

- Ordinul comun nr. 83/90 din 13.02.2002/28.02.2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 88/388/CE privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor si ale Reglementarii 2232/96/CE ce stabileste procedura comunitara pentru substantele de aromatizare folosite sau care se intentioneaza sa fie folosite in/sau pe alimente. Prin acest ordin s-au introdus normele privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor, precum si limitele maxime pentru anumite substante provenind din arome si din alte ingrediente alimentare cu proprietati aromatizante prezente in alimente;

- Ordinul comun nr. 84/91 din 13.02.2002/28.02.2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea normelor privind contaminantii din alimente prin care au fost transpuse integral prevederile Directivelor

101

194/97/CEE privind limitele maxime pentru anumiti contaminanti in alimente, 98/53/CE privind metode de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de contaminanti din alimente si 315/93/CEE care stabileste proceduri comunitare pentru contaminantii din alimente. Prin acest ordin s-au introdus normele privind contaminantii din alimente, limitele maxime ale contaminantilor precum si pentru anumiti contaminanti prezenti in alimente, metodele de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de aflatoxine din alimente;

- Ordinul comun nr. 855/98/90 din 23.11.2001/04.03.2002/14.03.2002 al ministrului sanatatii si familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante. Prin acest ordin s-au introdus normele privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, precum si conditiile care trebuiesc indeplinite de procesul de iradiere si de metodele de control a produselor alimentare in vederea autorizarii introducerii lor pe piata, respectiv detectarii tratarii cu radiatii ionizante a acestora.

De asemenea, au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 760/26.07.2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 80/777/CEE, cu amendamentele ulterioare privind exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale. Prin HG s-au introdus normele tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, modalitatile de extractie, transport si imbuteliere, fiind de asemenea stabilite modalitatile de etichetare si comercializare ale acestora. Supravegherea pietei se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;

- HG nr. 106/07.01.2002 privind etichetarea alimentelor prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2000/13/CE privind etichetarea, prezentarea si publicitatea pentru produsele alimentare, 1999/10/CE privind stabilirea criteriilor ecologice avute in vedere la etichetarea ecologica a lacurilor si vopselelor, 89/396/CEE privind indicarea sau marcarea identificarii lotului din care fac parte alimentele, 87/250/CEE privind indicarea concentratiei alcoolice, precum si reglementarile referitoare la etichetarea nutritionala (Directiva 90/496/CEE) si etichetarea alimentelor si aditivilor obtinuti din organisme modificate genetic (Reglementarea 1139/98, Reglementarile 49/2000 si 50/2000);

- Ordinul comun MAAP nr.454/22.11.2001 si al MSF nr.917/18.12.2001 pentru aprobarea Normelor privind grasimile tartinabile vegetale.

Au fost elaborate si aprobate, urmand a fi publicate in Monitorul Oficial urmatoarele Ordine comune:

- Ordinul nr. 856/112 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica prin care au fost transpuse prevederile Reglementarii Euratom 3954/87 privind nivelele maxime permise de contaminare radioactiva a alimentelor si a nutretului dupa producerea unui accident nuclear sau a altor cazuri de urgenta radiologica, amendata prin Reglementarea 2218/89, ale Reglementarii 944/89 privind nivelele maxime permise de contaminare radioactiva a unor alimente dupa un accident nuclear sau in alte cazuri de urgenta radiologica, ale Reglementarii 770/90 privind nivelul maxim permis de contaminare radioactiva a nutreturilor in urma unui accident nuclear sau in alte cazuri de urgenta radiologica, ale Reglementarii 2219/89/CEE privind conditiile speciale de export a alimentelor si furajelor dupa un accident nuclear, ale

102

Reglementarii 737/90/CEE amendata cu 727/97 privind conditiile de import ale produselor agricole originare din tarile lumii a treia dupa accidentul de la Cernobal si ale Reglementarii 1661/99 privind regulile detailate de aplicare a Reglementarii 737/90/CEE;

- Ordinul nr. 130/385 din 2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea normelor privind metodele de analiza si control a unor produse alimentare prin care au fost preluate prevederile Directivei 397/1989/CEE privind controlul oficial al medicamentelor.

In anul 2001, centrul CALITA si-a continuat activitatea de instruire prin organizarea de cursuri de management, marketing, resurse umane, legislatie, utilizare echipamente de tehnica de calcul si sisteme informatice, limbi straine. De asemenea, pentru cresterea eficientei procesului de instruire si organizarea de cursuri la sediile beneficiarilor au fost puse in functiune doua laboratoare de instruire mobile, dotate cu sisteme moderne de tehnica de calcul.

Revista CALITA si buletinul informativ e-Calita ofera agentilor economici din industria alimentara pe langa informatii generale despre calitate si a experientei acumulate de producatori si dezbateri pe teme de actualitate, cum ar fi “Standarde de calitate”; “Studiul de piata si Planul de afaceri”; “Marketing, promotie si vanzari” etc.

Pentru activitatea desfasurata in domeniul asigurarii calitatii si protectiei consumatorului, in anul 2001, revistei CALITA i-a fost decernata Diploma de Excelenta acordata de Centrul Roman pentru incercarea si expertizarea produselor – LAREX.


Obiectivul principal - consolidarea administrativa, institutionala si legislativa in domeniul produselor alimentare - prevede ca masuri principale pe termen scurt intarirea controlului calitatii produselor alimentare si echiparea laboratoarelor autoritatii de control a calitatii.

- Continuarea transpunerii legislatiei Uniunii Europene in domeniu;

- Continuarea activitatilor Centrului de informare si instruire CALITA pentru sprijinirea intreprinderilor din industria alimentara in procesul de adaptare a acestora la noul mediu;

- Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare.


- Intarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele Uniunii Europene;

- Extinderea activitatilor Centrului CALITA;

- Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si control;

- Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu;

- Implementarea sistemelor calitatii HACCP (Analiza Riscului Punctelor Critice de Controlul Calitati), GMP (Proceduri de Procesare) si GLP (Proceduri de Analiza) in unitatile care produc si testeaza produse alimentare;

- Echiparea a 5-6 laboratoare ale autoritatii de control, pentru a fi capabile sa execute proceduri de testare aliniate la cerintele UE.

103

4.1.5. Produse farmaceutice

4 . 1 . 5 . 1 . P r o d u s e f a r m a c e u t i c e d e u z u m a n

Situaţia actuală

In Romania legislatia cadru in domeniu este reprezentata de OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman. Principalele prevederi ale acestui act normativ se refera la autorizarea de punere pe piata, fabricatia, testarea, supravegherea, etichetarea, publicitatea, clasificarea, distributia si stabilirea preturilor produselor medicamentoase.

Agentia Nationala a Medicamentului din subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei reprezinta autoritatea nationala de supraveghere si control a produselor medicamentoase de uz uman.

In baza OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, Agentia Nationala a Medicamentului a elaborat in cursul anului 2001 urmatoarele acte normative:

- Hotararile Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 3/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind exclusivitatea datelor pentru produsele medicamentoase de uz uman si nr. 5/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea produselor medicamentoase cu utilizare medicala bine stabilita prin care au fost transpuse unele prevederi ale Directivei 65/65/CEE referitoare la autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase;

- Hotararea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 7/2001 privind aprobarea procedurii simplificate pentru eliberarea autorizatiei de punere pe piata a produselor medicamentoase de uz uman autorizate in Uniunea Europeana prin procedura centralizata prin care au fost transpuse unele prevederi ale Reglementarilor 2309/93/CEE referitoare la autorizarea si supravegherea produselor medicamentoase de uz uman si veterinar si crearea Agentiei Europene de Evaluare a Produselor Medicamentoase, 542/95/CE referitoare la examinarea variatiilor la termenii autorizatiilor de punere pe piata emise de EMEA si 540/95/CE privind raportarea reactiilor adverse neasteptate care nu sunt severe aparute in Comunitate sau in tari terte la produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar.

De asemenea, in baza aceleiasi OUG, Ministerul Sanatatii si Familiei a elaborat urmatoarea legislatie secundara:

- Ordinul nr. 626/2001 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Normelor privind infiintarea si autorizarea unitatilor farmaceutice prin care au fost preluate unele prevederi ale Directivei 92/25/CEE privind distributia en-gros;

- Ordinul nr. 863/2001 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Regulilor de buna practica de distributie angro a produselor medicamentoase prin care au fost preluate prevederile Directivei 92/25/CEE privind distributia en-gros;

- Ordinul nr. 214/2001 al ministrului sanatatii si familiei, modificat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.514/2001, privind infiintarea Comisiei de Transparenta, care prin subcomisiile constituite, va decide asupra produselor medicamentoase utilizate in sistemul asigurarilor de sanatate, in vederea stabilirii unor criterii obiective si verificabile si a evaluarii propunerilor de optimizare a listelor de medicamente prescrise in tratamentul ambulatoriu sau intraspitalicesc, prin care au fost preluate prevederile articilelor 6 si 7 ale Directivei 89/105/CEE privind transparenta preturilor. Potrivit acestui ordin, Comisia de Transparenta isi desfasoara activitatea in colaborare cu subcomisii pe specialitati medicale, precum si cu o

104

subcomisie economica care defineste criteriile de stabilire, structura preturilor si modalitatile de control al acestor preturi;

- Listele denumirilor comune internatonale (DCI) s-au aprobat prin Ordinul comun ar. 72/44/18.02.2002 al ministrului Sanatatii si Familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.


- Amendarea OUG nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman pentru aspectele privind definitia produsului medicamentos, variatiile la autorizatia de punere pe piata, etichetarea produselor medicamentoase, medicamentele orfane, preturile produselor medicamentoase.


- Transpunerea integrala a prevederilor Reglementarilor 847/2000/CE si 141/2000/CE privind produsele medicamentoase orfane;

- Transpunerea prevederilor Regulamentului 1768/92/CEE privind crearea unui certificat de protectie suplimentara pentru produsele medicamentoase;

- Transpunerea prevederilor Directivei 89/105/CEE privind transparenta preturilor prin emiterea legislatiei secundare privind transparenta masurilor care reglementeaza preturile produselor farmaceutice de uz uman si inscrierea lor in sistemul national de asigurari de sanatate.

4 . 1 . 5 . 2 . P r o d u s e f a r m a c e u t i c e d e u z v e t e r i n a r

Situaţia actuală

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar din subordinea Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor efectueaza controlul de stat al produselor biologice, medicamentelor, dezinfectante, insecticide, raticide, aditivi furajeri, precum si a altor produse de uz veterinar, indigene si din import, elaboreaza norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara in domeniu.

In 2001 au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative:

- Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 178/31.05.2001, pentru modificarea si completarea Ordinului ministerului agriculturii si alimentatiei nr. 101/1999 pentru aprobarea Normei sanitare privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul, comercializarea si utilizarea produselor farmaceutice veterinare si a altor produse de uz veterinar ce transpune integral prevederile Directivei 91/412/CEE privind regulile de buna practica de fabricatie. Punerea in aplicare de catre producatorii indigeni de medicamente de uz veterinar a acestui Ordin este prevazuta pana la 31.12 2003;

- Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 324/20.08.2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei pentru autorizare, inregistrare si supraveghere a produselor medicinale veterinare si a altor produse de uz veterinar ce transpune prevederile Directivei 81/851/CEE referitoare la conditiile de distributie a produselor medicinale veterinare;

- Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 356/14.09.2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz veterinar si alti contaminanti in produsele de origine animala ce transpune integral

105

prevederile Anexelor I – IV ale Regulamentului 2377/90/CEE privind stabilirea unei proceduri comunitare pentru fixarea limitelor maxime de reziduuri de medicamente veterinare in produsele alimentare de origine animala. Ordinul stabileste ca Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara cu cele 6 laboratoare sanitare veterinare zonale reprezinta autoritatea veterinara competenta pentru aplicarea programului de monitorizare a reziduurilor de medicamente de uz veterinar;

Infrastructura administrativa pentru aplicarea legislatei armonizate este asigurata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar la nivel central, iar la nivel teritorial prin directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti.

Supravegherea si controlul producerii, depozitarii si comercializarii produselor medicinale veterinare se realizeaza de catre experti din Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar, din directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti, precum si din Inspectoratul de politie sanitara veterinara de frontiera.

Pentru insusirea legislatiei comunitare si implementarea legislatiei nationale armonizate, specialisti din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar Bucuresti au participat in cursul anului 2001 la seminarii organizate de Agentia Europeana de Evaluare a Medicamentelor (EMEA) si la reuniuni ale Forumului de Reglementare Pan – European (PERF I si PERF II).

In scopul acreditarii sectiilor de control ale institutului mentionat, in anul 2001 au fost modernizate laboratoarele si reorganizat sistemul de apa si canal cu fonduri de la bugetul statului.


- Continuarea preluarii acquis-ului comunitar in domeniu;

- Perfectionarea si formarea personalului prin cursuri in vederea introducerii sistemului de asigurare a calitatii si in domeniul administratiei veterinare;

- Constituirea unui corp de inspectie format din specialisti ai Agentiei Nationale Sanitare Veterinare si Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar pentru implementarea si inspectia respectarii regulilor de buna practica de fabricatie (GMP), a regulilor de buna practica farmaceutica si a regulilor de buna practica de laborator (GLP);

- Demararea investitiei pentru modernizarea a 5 sectii de control produse farmaceutice de uz veterinar si dotarea acestora cu aparatura performanta la nivelul laboratoarelor similare europene.


- Perfectionarea si instruirea specialistilor in laboratoare de referinta din statele membre ale Uniunii Europene si participarea la teste interlaboratoare;

- Finalizarea lucrarilor de modernizare a celor 5 sectii de control produse farmaceutice de uz veterinar;

- Dotarea cu aparatura de laborator a 5 sectii din cadrul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar Bucuresti la nivelul standardelor internationale in vederea cresterii nivelului controlului calitatii produselor farmaceutice finite indigene si din import;

106

- Achizitionarea de tulpini test, bacteriene, virale, seruri de referinta, standarde si etaloane in scopul imbunatatirii activitatii de evaluare, inspectie si control ale produselor farmaceutice veterinare si a altor produse de uz veterinar;

- Acreditarea laboratoarelor de catre organismele abilitate la nivel national si international, pentru recunoasterea internationala a buletinelor de analiza emise de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar pentru produse farmaceutice de uz veterinar;

- Organizarea unui sistem informatic de supraveghere a produselor farmaceutice de uz veterinar pentru gestionarea, transmiterea si securizarea datelor;

- Organizarea unui sistem de alerta rapida integrat in sistemul farmacovigilenta.

4.1.6. Produse industriale

Situaţia actuală

In scopul abordarii unitare a procesului de transpunere in legislatia nationala a directivelor europene bazate pe principiile Noii Abordari si Abordarii Globale, a fost adoptata Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, care a intrat in vigoare in luna mai 2002. Legea stabileste in principal: conditiile in care se admite introducerea pe piata si/sau utilizarea produselor reglementate; obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, dupa caz; procedura de evaluare a conformitatii, care se utilizeaza pentru evaluarea produselor reglementate; marcajul national de conformitate CS, care se aplica pe produse in mod similar marcajului european de conformitate CE, cerintele minime pentru organisme/laboratoare in vederea desemnarii si obligativitatea ca aceste organisme sa fie acreditate de catre organismul national de acreditare; obligatia autoritatilor competente de a notifica organismele desemnate, la nivel national.

In aplicarea acestei legi, pentru coerenta si consecventa procesului de armonizare legislativa din Romania si pentru dezvoltarea unui sistem viabil si credibil pe care sa se bazeze evaluarea conformitatii produselor, Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat si adoptat urmatoarele doua acte normative:

- HG nr. 71/24.01.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001, prin care au fost preluate cerintele Deciziei 93/465/CEE privind modulele pentru diferite faze ale procedurilor de evaluare a conformitatii si regulile pentru aplicarea si utilizarea marcajului de conformitate, creandu-se conditiile pentru promovarea recunoasterii reciproce a evaluarilor de conformitate si acceptarii produselor industriale in spatiul european;

- HG nr. 487/16.05.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari si a organismelor care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr. 608/2001. Actul normativ stabileste procedura unitara, respectiv documentele si activitatile care trebuie evaluate in vederea desemnarii de catre autoritatile competente.

Problematica anterior mentionata si implementarea legislatiei europene reprezinta obiectivul a doua proiecte de asistenta tehnica Phare, pentru care Ministerul Industriei si Resurselor a fost desemnat ca autoritate de implementare.

Prin proiectul Phare 1999 (RO9906-01) “Dezvoltarea infrastructurii calitatii in Romania si integrarea Romaniei in Piata Interna” se acorda asistenta Romaniei pentru formularea unei politici in domeniul calitatii produselor industriale, se sustin autoritatile cu functie de

107

reglementare pentru accelerarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar, atentie deosebita acordandu-se dezvoltarii unui sistem informational eficient si operativ.

Proiectul Phare 2000 (RO0006-02) “Infrastructura calitatii” este orientat catre sustinerea organizatiilor de implementare, din cadrul infrastructurii calitatii, pentru dezvoltarea capabilitatilor tehnice ale acestora de a raspunde cerintelor formulate in reglementarile tehnice armonizate.

Pe domenii, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

In domeniul textilelor prin HG nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile si HG nr. 25/2002 pentru modificarea HG nr. 332/2001 au fost preluate integral prevederile Directivelor 96/74/CE si 97/37/CE privind denumirea textilelor si adaptarea la progresul tehnic.

HG nr. 25/2002 a fost elaborata urmare recomandarilor Comisiei Europene de anulare a cerintelor suplimentare de etichetare incluse in HG nr. 332/2001 si pentru care nu exista corespondent in legislatia europeana.

Aceste acte normative introduc reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documentele care insotesc produsele textile in diferite faze de prelucrare si distributie.

Prin HG nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile au fost preluate integral prevederile Directivelor 96/73/CE si 73/44/CE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si respectiv ternare de fibre textile.

In domeniul sticlei prin HG nr. 134/2002 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora, care abroga HG nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal in vederea comercializarii acestora au fost preluate integral prevederile Directivei 69/493/CEE privind sticla cristal.

HG nr. 134/2002 a fost elaborata urmare observatiilor Comisiei Europene de preluare exacta a metodelor din directiva referitoare la determinarea proprietatilor fizice si chimice ale produselor din sticla cristal.

In domeniul incaltamintei prin HG nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori au fost preluate integral prevederile Directivei 94/11/CE referitoare la etichetarea materialelor folosite la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori.

Acest act normativ introduce reguli unitare pentru etichetarea materialelor folosite la partile principale ale incaltamintei: fata, talpa exterioara, captuseala si acoperis de brant.

In domeniul compatibilitatii electromagnetice prin HG nr. 1032/18.10.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si punere in functiune a aparatelor electrice si electronice, din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice au fost transpuse de catre Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei prevederile Directivei 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetica.

HG transpune integral prevederile directivei europene cu precizarea ca pana la incheierea Protocolului European de Evaluare a Conformitatii - PECA, marcajul de conformitate aplicat pe produse va fi marcajul de conformitate CS, fiind admisa in acelasi timp comercializarea produselor avand marcajul de conformitate CE, in situatia in care marcajul este aplicat de un producator dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

108

Prin acest act normativ s-au introdus: domeniile de aplicare, cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata si functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, cerintele minime pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile de examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute.

Supravegherea pietei este asigurata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (pentru receptoare radio si TV, echipamente radio mobile radiotelefoane comerciale, aparate medicale, aparate TI, aparate electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, retele si echipamente de telecomunicatii destinate consumatorilor persoane fizice), de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (pentru receptoare radio si TV, echipamente radio mobile radiotelefoane comerciale, aparate TI, aparate pentru radionavigatie aeriana, fluviala si maritima, emitatoare radio si TV destinate consumatorilor persoane juridice) si de Ministerul Industriei si Resurselor (pentru echipamente de productie industriala, echipamente medicale si stiintifice, aparate electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, lampi fluorescente si cu descarcare in gaz).

Pentru implementarea HG nr. 1032/2001 au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative:

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 409/06.12.2001 si al ministerului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 555/27.12.2001 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul compatibilitatii electromagnetice;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 407/05.12.2001 pentru aprobarea Metodologiei privind desemnarea organismelor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele de protectie din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 430/17.12.2001 privind aprobarea Listei cuprinzand organismele desemnate in domeniul compatibilitatii electromagnetice. Organismele desemnate pana in prezent si cuprinse in lista sunt: ICMET Craiova (Laboratorul de compatibilitate electromagnetica) si ICPE SA Bucuresti (Laboratorul de incercari pentru cerificarea produselor).

In domeniul jucariilor a fost promovata HG nr. 1275/20.12.2001, pentru modificarea si completarea HG nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii care transpune integral prevederile Directivei 88/378/CEE referitoare la jucarii. HG nr. 1275/2001 aduce precizari privind marcajul de conformitate CS, recunoasterea marcajului CE si clarificari privind responsabilitatile organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a pietei jucariilor. In aplicarea acestei HG a fost elaborat Ordinul nr. 32/12.02.2002 al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Listei cuprinzand standardele romane pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii.

Domeniul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat atat prin directive New Approach, cat si prin directive Old Approach.

Prin HG nr. 571/14.06.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a recipientelor simple sub presiune au fost transpuse integral prevederile Directivei 87/404/CEE referitoare la recipientele simple sub presiune. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru recipientele simple sub presiune, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile unice pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute.

109

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat.

In conformitate cu prevederile HG, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv:

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 13/21.01.2002 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple sub presiune;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 35/15.02.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizeaza evaluarea conformitatii in domeniul recipientelor simple sub presiune.

Prin HG nr. 761/26.07.2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi au fost transpuse integral prevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate.

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR).

In conformitate cu prevederile HG, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv:

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 49/18.02.2002 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele europene ale caror prevederi se refera la aparatele consumatoare de combustibili gazosi;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 50/19.02.2002 pentru aprobarea Listei cuprinzand tipurile de gaze si presiunea de alimentare corespunzatoare utilizate la aparatele consumatoare de combustibili gazosi.

Prin HG nr. 225/07.03.2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ascensoarelor au fost transpuse integral prevederile Directivei 95/16/CE privind ascensoarele. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru ascensoare, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate.


Prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 113/19.04.2001 privind aprobarea unor reglementari tehnice pentru recipiente – butelii au fost preluate prevederile Directivelor 76/767/CEE privind prevederile comune pentru recipientele sub presiune si metodele de verificare a acestora, 84/525/CEE privind recipientele – butelii pentru gaz executate din otel fara sudura, 84/526/CEE privind recipientele – butelii pentru gaz executate din aluminiu nealiat si aliaje cu aluminiu fara sudura si 84/527/CEE privind recipientele – butelii pentru gaz executate din otel nealiat sudate.

Prin acest Ordin s-au introdus cerintele impuse a fi respectate de fiecare categorie de recipient, aprobarea modelului, verificari, marcajul specific care se aplica pe astfel de recipiente, precum si documentatia tehnica care trebuie sa le insoteasca pentru a putea fi introduse pe piata.

110


In conformitate cu prevederile Ordinului mentionat, au fost emise o serie de acte normative necesare implementarii, respectiv:

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 48/18.02.2002 privind aprobarea listei cuprinzand organismele de inspectie desemnate in domeniul recipiente – butelii;

- Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 51/19.02.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor de inspectie in domeniul recipiente – butelii.

In vederea aplicarii prevederilor actelor normative mentionate si in vederea implementarii acestora s-a procedat la reorganizarea institutionala a ISCIR pentru separarea functiilor de evaluare a conformitatii, supraveghere a pietei si inspectie in functionare pentru produsele acoperite de Directivele din domeniul reglementat enumerate mai sus, in acest scop fiind elaborata HG nr. 1340/27.12.2001 privind organizarea si functionarea ISCIR.

In domeniul dispozitivelor medicale, Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, a intrat in vigoare in luna septembrie 2001, odata cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 429/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare.

In cursul anului 2002, Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 429/2001 a fost abrogat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 183/15.03.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale. Noile norme metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 183/2002 cuprind:

- Normele tehnice privind functionarea unitatilor de tehnica medicala cu activitate de fabricare, depozitare, comercializare, reparare si punere in functiune a dispozitivelor medicale;

- Procedurile de evaluare a conformitatii dispozitivelor medicale;

- Procedura inregistrarii dispozitivelor medicale si a reprezentantului autorizat al producatorului;

- Procedura de investigatie clinica sau evaluare a performantei – care se desfasoara sub controlul Ministerului Sanatatii si Familiei si al Comisiei de Dispozitive Medicale.

Prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 428/25.06.2001 a fost desemnat ca organism notificat in domeniul dispozitivelor medicale, Oficiul pentru Dispozitivele Medicale. Acest organism, creat prin reorganizarea Statiei de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale (SVIAM) este acreditat si este format dintr-o retea de laboratoare.

Domeniul produselor chimice este reglementat de directivele Old Approach si vizeaza substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, ingrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produsele chimice.

Legislatia cadru in domeniu este reprezentata de Legea nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Prin aceasta Lege au fost preluate prevederile Directivelor 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, pana la al 7-lea amendament (exclusiv notificarea) si 88/379/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor periculoase, pana la al 3-lea amendament.

Prin Legea nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, s-au preluat prevederile privind definirea terminologiei in domeniu, categoriile de substante si preparate periculoase, cerintele pentru ambalaje, cerintele privind etichetarea, cerintele privind ambalarea si etichetarea.

111

In baza Legii nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative:

- HG (adoptat in sedinta de Guvern din data de 09.05.2002 si care urmeaza a fi publicat in Monitorul Oficial) privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP). Conform acestui act normativ, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase are urmatoarele atributii:

- Solicita si primeste informatii despre proprietatile substantelor sau ale preparatelor chimice periculoase, inclusiv despre compozitia lor chimica, care vor fi utilizate numai in scopul satisfacerii oricarei cerinte medicale impuse de elaborarea masurilor preventive si curative, in mod special a urgentelor;

- Coordoneaza si furnizeaza suportul informational in domeniul substantelor si al preparatelor chimice periculoase;

- Autorizeaza inspectorii de specialitate pentru controlul respectarii prevederilor reglementarilor in domeniul substantelor si al preparatelor chimice periculoase;

- Furnizeaza informatii specifice si detaliate tuturor agentiilor si organismelor guvernamentale care au atributii in domeniul substantelor si preparatelor periculoase (autoritati vamale, inspectorate de protectia muncii, directii de sanatate publica, agentii de protectia mediului).

- HG nr. 490/06.05.2002 (MO nr. 356/28.05.2002) privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care include prevederi referitoare la:

- Lista substantelor si preparatelor chimice periculoase (Anexa I a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase care cuprinde 2571 pozitii);

- Simboluri si indicatii de pericol (Anexa II a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase);

- Natura riscurilor speciale, frazele R (Anexa III a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase);

- Avertismente de siguranta, frazele S (Anexa IV a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase);

- Metode de testare (Anexa V a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase);

- Principiile de clasificare a substantelor si preparatelor periculoase (Anexa VI a Directivei 67/548/CEE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si Directiva 99/45/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea produselor chimice periculoase, care a abrogat Directiva 88/379/CEE).

In domeniul ingrasamintelor prin HG nr. 716/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ingrasamintelor chimice din productia interna si din import au fost transpuse prevederile Directivelor 76/116/CEE privind ingrasamintele cu toate amendamentele ulterioare si 80/876/CEE privind ingrasamintele cu continut ridicat de azotat de amoniu. Principalele prevederi ale acestei HG se refera la:

- Stabilirea tipurilor de ingrasaminte chimice, continutul minim al nutrientilor si macroelementelor cu tolerantele privind abaterea permisa care pot fi introduse pe piata in Romania;

- Cerintele privind ambalarea ingrasamintelor chimice;

112

- Cerintele impuse pentru identificarea ingrasamintelor prin etichetarea si marcarea ambalajelor.

Autoritatile responsabile cu armonizarea legislatiei sunt Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, acesta din urma asigurand si controlul aplicarii prevederilor legislative.

In baza acestei HG a fost elaborat Ordinul nr. 358/12.11.2001 al ministrului industriei si resurselor privind metodele de analiza pentru ingrasaminte prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 77/535/CEE, 87/566/CEE, 89/519/CEE, 93/1/CEE, 95/8/CEE, 80/876/CEE si 87/94/CEE referitoare la metodele de analiza pentru ingrasaminte.

In domeniul bunei practici de laborator prin HG nr. 63/2002 privind Buna practica de laborator, au fost preluate prevederile Directivelor 87/18/CEE si 99/11/CE referitoare la aplicarea principiilor Bunei practici de laborator si verificarea aplicarii lor la analizele efectuate asupra substantelor chimice, si 88/320/CEE si 99/12/CE, privind controlul si verificarea Bunei practici de laborator.

Conform acestei HG, responsabilitatea aplicarii Bunei practici de laborator revine Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase pentru substante si preparate chimice periculoase, preparate chimice industriale, produse fitosanitare, cosmetice si aditivi alimentari pentru uz uman, Agentiei Nationale a Medicamentului pentru medicamentele de uz uman si Agentiei Nationale Sanitare Veterinare pentru medicamente de uz veterinar si aditivi furajeri.

In domeniul detergentilor prin HG nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat au fost preluate prevederile Directivelor 73/404/CEE si 73/405/CEE, cu amendamentele ulterioare, referitoare la detergenti. Principalele prevederi ale Hotararii de Guvern se refera la:

- Reglementarea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti in detergenti, produse de intretinere si produse de curatat care se introduc pe piata;

- Indicarea metodelor pentru determinarea gradului de biodegradabilitate (metoda de referinta, metodele OCDE, germana, franceza, engleza).

Institutiile responsabile pentru controlul aplicarii prevederilor legislatiei nationale in domeniu sunt Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului si autoritatile teritoriale de mediu.

In domeniul cosmeticelor, legislatia cadru a fost creata prin elaborarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice prin care au fost transpuse prevederile Directivei 76/768/CEE privind produsele cosmetice. In baza acestei Legi a fost elaborata si adoptata urmatoarea legislatie:

- HG nr. 670/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii produselor cosmetice, prin care este detaliata procedura de notificare;

- Ordinul comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului sanatatii si familiei nr. 309/729 din 10.11.2001/17.11.2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite in produsele cosmetice, prin care au fost preluate prevederile Directivei 96/335/CE privind stabilirea nomenclatorului de ingrediente folosite la produsele cosmetice;

- HG nr. 560/2001 privind unele masuri pentru pastrarea confidentialitatii unor ingrediente din compozitia produselor cosmetice prin care sunt preluate prevederile Directivei 95/17/CE privind pastrarea confidentialitatii unor ingrediente din compozitia produsului cosmetic;

113

- Ordinul nr. 308/10.10.2001 al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Ghidului privind principiile de buna practica de fabricatie pentru produsele cosmetice, prin care au fost preluate prevederile ghidului similar elaborat de COLIPA.

Urmare aplicarii Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice s-au evidentiat unele dificultati in operarea notificarii, context in care au fost analizate atat legea, cat si normele de aplicare, constatandu-se necesitatea amendarii unor prevederi. In acest sens Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice a fost amendata de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, fiind transmisa Parlamentului pentru adoptare. Prevederile legii modificate referindu-se la:

- Actualizarea definitiei produsului cosmetic;

- Reformularea responsabilitatilor Ministerului Sanatatii si Familiei privind regimul ingredientelor;

- Simplificarea procedurilor de notificare;

- Adaptarea la progresul tehnic conform amendamentelor Uniunii Europene din anul 2000 aduse Directivei 76/768/CEE privind produsele cosmetice.

In domeniul autovehiculelor, ambarcatiunilor de agrement si a produselor pentru constructii, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MLPTL) este autoritatea competenta pentru transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniu.

In domeniul autovehiculelor legislatia comunitara este formata din:

- 1 directiva cadru si 56 de directive de baza in cazul autovehiculelor cu 4 sau mai multe roti si a remorcilor acestora;

- 1 directiva cadru si 13 directive de baza in cazul autovehiculelor cu 2 sau 3 roti;

- 1 directiva cadru si 23 directive de baza in cazul tractoarelor agricole si forestiere.

Acquis-ul din domeniu este transpus in legislatia nationala prin RNTR 2: Reglementari privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, adoptat prin Ordin al ministrului si actualizat periodic in functie de evolutia acquis-ului din domeniu. Amendamentele directivelor sunt preluate in legislatia romana anual, prin actualizarea RNTR 2.

Ultima actualizare a RNTR 2 a fost realizata prin adoptarea Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1938 din 18.12.2001, fiind astfel transpuse directivele europene cu amendamentele corespunzatoare anului 2000 si avandu-se in vedere observatiile expertilor Comisiei Uniunii Europene pe marginea editiei anterioare a RNTR 2. In cazul amendamentelor adoptate de Comisia Europeana in cursul anului 2000, precum si in cazul amendamentelor la directivele privind emisiile poluante ale autovehiculelor si rezistenta structurii autovehiculelor la impact lateral si frontal, reglementarile nationale prevad perioade de tranzitie, intre 1 si 4 ani, datorita implicatiilor tehnice pe care acestea le genereaza in procesul de aplicare.

In anul 2000 a fost adoptata Directiva 2000/25/CE referitoare la masurile care trebuie luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante de catre motoarele instalate pe tractoare agricole sau forestiere care nu a facut obiectul CTAC 2000. Aceasta directiva a fost transpusa prin CTAC 2002, cu o aplicare decalata fata de termenele din directiva, 01.01.2004 la omologarea de tip si 01.01.2005, la prima inmatriculare. Sunt astfel transpuse 23 de directive din 23.

De asemenea, in CTAC 2002 au fost precizate datele de introducere a normelor “EURO 4“, valabile de la acelasi termen atat pentru autovehiculele produse in Romania cat si pentru autovehiculele importate.

Directivele 96/79/CE referitoare la protectia ocupantilor autovehiculelor in caz de impact frontal si 96/27/CE referitoare la protectia ocupantilor autovehiculelor in caz de impact lateral

114

se va aplica din 01.01.2004 la omologarea de tip si 01.01.2005 la prima inmatriculare atat pentru autovehiculele din productia interna cat si autovehiculele din import (conform CTAC 2002).

Directiva 2000/3/CE de modificare a directivei de baza 77/541/CEE referitoare la centurile de siguranta si sistemele de retinere la autovehicule a fost transpusa prin CTAC 2002, existand o decalare de termen in ceea ce priveste aplicarea pentru centurile de siguranta in 3 puncte pentru locurile autovehiculelor M1 (termenul de aplicare in ceea ce priveste omologarea de tip este 01.01.2004).

In ceea ce priveste omologarea de tip a intregului vehicul se fac urmatoarele mentiuni:

- omologarea de tip a autoturismelor se face exclusiv pe baza directivei 70/156/CEE cu amendamentele ulterioare ( 2000/40/CE), fara alte cerinte in afara celor precizate prin directiva respectiva;

- omologarea de tip a autovehiculelor cu doua sau trei roti se face exclusiv pe baza directivei 92/61/CEE cu amendamentele ulterioare (ultima modificare 2000/7/CE), fara alte cerinte in afara celor precizate prin directiva respectiva;

- omologarea de tip a celorlalte vehicule (alte autovehicule cu cel putin patru roti, remorci, semiremorci, tractoare agricole si forestiere) la care nu exista sisteme de omologare comunitara obligatorii, cerintele tehnice care se aplica sunt cele cuprinse in directivele de baza corespunzatoare, la care se adauga o serie de regulamente ECE-UN.

Registrul Auto Roman, deruleaza activitati de registru, omologare, certificare, control tehnic si supraveghere a activitatii de inspectie tehnica periodica fiind notificat la Secretariatul general al Organizatiei Natiunilor Unite ca serviciu tehnic pentru Regulamentele CEE – ONU pe care Romania le aplica. La aderare, Registrul Auto Roman va fi organismul notificat din domeniu. Registrul Auto Roman are implementat un sistem al calitatii conform SR EN ISO 9001.

Laboratorul de incercari al Registrului Auto Roman este acreditat pe baza SR EN ISO 45001 de catre RENAR.

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prin Registrul Auto Roman, va actualiza continuu aceste reglementari avandu-se in vedere noile directive, precum si amendamentele la directivele existente adoptate in cursul anului 2001. Acestea vor fi transpuse in legislatia nationala in cursul anului 2002.

In domeniul ambarcatiunilor de agrement, prin HG nr. 312/04.04.2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ambarcatiunilor de agrement au fost transpuse integral prevederile Directivei 94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement.

Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru ambarcatiunile de agrement, cerintele minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, procedurile pentru evaluarea conformitatii, modelul declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare desemnate.

Pentru a da posibilitate producatorilor sa implementeze noul sistem de certificare, acest act normativ va intra in vigoare la 1 ianuarie 2004, cand legislatia actuala din domeniu va fi abrogata. Activitatea de supraveghere a pietei va fi realizata de catre Inspectoratul Navigatiei Civile, autoritate aflata in subordinea MLPTL.


- In scopul dezvoltarii unui mediu transparent, favorabil liberei circulatii a bunurilor si serviciilor se va transpune in legislatia nationala Directiva 98/34/CE, amendata prin 98/48/CE, referitoare la procedura de schimb de informatii in domeniul standardelor si

115

reglementatilor tehnice si regulile privind serviciile aferente societatii informationale. Punerea in practica a mecanismelor promovate de cele doua directive se va face in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Pentru a se asigura conditiile functionarii sistemului privind schimbul de informatii in domeniu, se va dezvolta un Centru de Informare, la nivelul organismului de standardizare;

- Avand in vedere principalele cerinte pentru incheierea acordurilor de recunostere reciproca, pe baza progreselor inregistrate in transpunerea acquis-ului comunitar, corelat cu dezvoltarea infrastructurii necesare pentru implementarea acestuia, Romania va demara in anul 2003 negocierile pentru PECA;

- Transpunerea pana la finele anului 2002, prin Ordine ale ministrului sanatatii si familiei a prevederilor legate de Procedurile speciale pentru sisteme si sisteme de ambalare pentru dispozitivele medicale, conform art. 12 din Directiva 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, a Deciziilor privind clasificarea dispozitivelor medicale, clauza derogatorie pentru acestea, aplicarea marcajului CE si cele referitoare la masurile avute in vedere de structurile de supraveghere a pietei in cazul aplicarii incorecte a marcajului CE pe dispozitivele medicale, precum si cele legate de masurile speciale de monitorizare a sanatatii conform art. 13 din Directiva 98/79/CEE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro;

- Modificarea si completarea Legii sanitar-veterinare nr. 60/1974 republicata si aprobarea prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor a normelor si metodologiei privind dispozitivele medicale pana la 31.12.2003 prin transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 84/539/CEE privind echipamentele electro-medicale utilizate in medicina umana si veterinara referitoare la dispozitivele utilizate in medicina veterinara;

- Continuarea procesului de elaborare si aprobare a proiectelor de acte legislative pentru definitivarea armonizarii legislatiei romanesti cu directivele referitoare la produsele chimice;

- Transpunerea in legislatia romaneasca a prevederilor Directivei 97/23/CE referitoare la echipamentele sub presiune;

- Continuarea procedeului de acreditare a organismelor de certificare produs si a laboratoarelor de incercari in vederea desemnarii pentru efectuarea activitatilor legate de certificarea produselor din domeniul reglementat;

- Adoptarea HG privind conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii care preia Directiva 89/106/CEE privind produsele pentru constructii. Adoptarea deciziilor Uniunii Europene emise in temeiul prevederilor Directivei 89/106/CEE, se va face prin transpunerea in legislatia nationala prin trei Regulamente:

- Regulament privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii si a constructiilor din punct de vedere a cerintei de siguranta la incendii;

- Regulament privind atestarea conformitatii produselor pentru constructii;

- Regulament privind solicitarea, intocmirea si publicarea Agrementelor Tehnice si Europene pentru produse pentru constructii.

Aceste Regulamente vor fi aprobate prin Ordine comune ale ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, ministrului industriei si resurselor si ministrului de interne in termen de 180 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a HG privind conditiile de introducere pe piata a produselor pentru constructii.

- Actualizarea continua de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a reglementarilor nationale in domeniul vehiculelor rutiere, in raport cu modificarile aparute in legislatia si reglementarile comunitare, urmarindu-se reducerea treptata a perioadelor de tranzitie in ceea ce priveste data aplicarii ultimelor amendamente.

116


- Continuarea implementarii noii legislatii armonizate si perfectionarea capacitatii administrative de implementare a acesteia;

- Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a unui act normativ pentru amendarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, in vederea transpunerii integrale in legislatia nationala a prevederilor Directivei 98/37/CE referitoare la masini;

Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a unui act normativ pentru amendarea Legii protectiei muncii nr. 90/1996, in vederea preluarii integrale a prevederilor Directivei 89/686/CEE privind echipamentele de protectie personala.

4.1.7. Achiziţiile publice

Situaţia actuală

Legislatia cadru in domeniu este reprezentata de Legea nr. 212/2002 care a aprobat OUG nr. 60/2001 privind achizitiile publice. Modificarile si completarile cele mai semnificative se refera la imbunatatirea modului de formulare a definitiei autoritatilor contractante, a modului de stabilire a datelor limita de depunere a ofertelor, eliminarea unor prevederi care induc posibilitatea descurajarii ofertantilor de a depune contestatii, preluarea prevederilor Directivei 93/37/CEE privind contractele de concesiune a lucrarilor.

In cursul anului 2001, a fost adoptata legislatia secundara in vederea aplicarii prevederilor legislative referitoare la achizitiile publice:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1012/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de produse;

- Ordinul comun al ministrului finantelor publice si ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1013/873/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii;

- Ordinul comun al ministrului finantelor publice si ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1014/874/2001, privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari.

Legea nr. 212/2002 privind achizitiile publice reprezinta un pas important in procesul de armonizare a legislatiei romanesti in acest domeniu, vizand transpunerea principiilor si prevederilor tuturor directivelor comunitare in domeniu: Directiva 93/36/CEE (Directiva privind achizitia publica de produse), Directiva 92/50/CEE (Directiva privind achizitia publica de servicii), Directiva 93/37/CEE (Directiva privind achizitia publica de lucrari), Directiva 97/52/CE care amendeaza Directivele 92/50/CEE, 93/36/CEE si 93/37/CEE, Directiva 93/38/CEE (Directiva pentru utilitati), Directiva 98/4/CE care amendeaza Directiva 93/38/CEE, Directiva 89/665/CEE (Directiva pentru remedii) si Directiva 92/13/CEE (Directiva pentru remedii in domeniul utilitatilor).

Ordinele mai sus mentionate contin Documentatia Standard care trebuie intocmita pentru elaborarea si prezentarea ofertei (instructiuni pentru ofertanti, fisa de date a achizitiei, caietul de sarcini, formulare-tip precum si modele pentru elaborarea conditiilor generale de contractare) in cazul aplicarii procedurilor de licitatie deschisa, licitatie restransa si negociere competitiva pentru achizitia publica de produse, lucrari si servicii.

117

Atribuirea contractelor de achizitie publica se realizeaza, in conformitate cu prevederile Legea nr. 212/2002, atat de catre autoritatile publice ale administratiei centrale si locale, cat si de catre entitatile contractante care desfasoara activitati relevante in sectoarele de utilitati publice (apa, energie, transport, telecomunicatii).

In anul 2002, a fost adoptata OG nr. 20/24.01.2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice (MO nr. 86/1.02.2002), care stabileste infiintarea si reglementarea modului de utilizare a Sistemului electronic de achizitii publice. Ordonanta are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a conditiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achizitie publica.

Sistemul de achizitii publice prin mijloace electronice:

- va contribui la eficientizarea procesului de achizitie publica si la asigurarea transparentei procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica;

- va imbunatati eficienta si echitatea procesului de distributie a achizitiilor publice;

- va permite reducerea cheltuielilor bugetare prin efectul de scala prin achizitii de volume mari;

- va determina modernizarea si integrarea sistemelor majore ale Guvernului, cum ar fi procesarea electronica a platilor, administrarea cheltuielilor publice, administrarea sistemului vamal, facilitarea comertului.


- Adoptarea legislatiei privind situatiile si modul in care contestatarii au dreptul de a apela la procedura de conciliere, procedura care va asigura conditiile pentru o rezolvare mai operativa a litigiilor (trimestrul IV 2003);

- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a achizitiilor publice;

- Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de lucru pentru acordarea contractelor de achizitie publica.


- Eliminarea prevederilor referitoare la acordarea unei bonificatii de punctaj pentru oferte care prevad indeplinirea contractului de achizitie publica, intr-o anumita proportie, cu mana de lucru formata din cetateni romani, cu produse de origine romana sau cu subcontractori care sunt persoane fizice sau juridice romane (1 ianuarie 2005 – angajament asumat in cadrul negocierilor, in documentul de pozitie pentru capitolul 1 – Libera circulatie a marfurilor).

4.2. Libera circulaţie a persoanelor

Proiectul documentului de pozitie pentru capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor - a fost aprobat in sedinta de Guvern din data de 6 decembrie 2001, iar negocierile s-au deschis in cadrul Conferintei de Aderare din 21-22 martie 2002.

In prezent este in curs de elaborare un document de pozitie complementar, care sa raspunda solicitarilor formulate in Pozitia Comuna a Statelor Membre ale UE si in care sa se evidentieze progresele importante facute de Romania in sensul indeplinirii angajamentelor.

118

4.2.1. Recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale

4 . 2 . 1 . 1 . R e c u n o a ş t e r e a r e c i p r o c ă a c a l i f i c ă r i l o r p r o f e s i o n a l e î n c a d r u l s i s t e m u l u i g e n e r a l d e r e c u n o a ş t e r e

Situaţia actuală

In martie 2002, Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a publicat o brosura care prezinta sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale (directivele 89/48/CEE, 92/51/CEE si 99/42/CEE), precum si cele sectoriale in materie (medici, stomatologi, farmacisti, veterinari, asistente medicale si moase); brosura contine si anexa-lista a profesiilor reglementate din Romania si institutiile responsabile de autorizarea si practicarea profesiilor respective.

Prin natura activitatii, CNRED functioneaza si ca punct de contact pentru cetatenii UE care doresc sa desfasoare o activitate reglementata in Romania.

Pentru a accelera procesul de implementare a directivelor sistemului general de recunoastere si pentru a familiariza institutiile romanesti cu mecanismele europene de recunoastere, CNRED implementeaza incepand cu luna mai 2002 programul Phare - RO 0006.03 Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale care se va desfasura pe o perioada de 18 luni (partener comunitar este "Asociatia de formare profesionala si academica" din Franta).

Proiectul isi propune sa finalizezeze doua proiecte de acte normative pentru transpunerea integrala a directivelor 89/48/CEE si 92/51/CEE, care urmeaza sa fie adoptate pana la sfarsitul anului 2003.


Consolidarea cadrului legislativ si institutional pentru recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale:

- alinierea legislatiei privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale si consolidarea structurilor administrative necesare recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale.

4 . 2 . 1 . 2 . R e c u n o a ş t e r e a r e c i p r o c ă a c a l i f i c ă r i l o r p r o f e s i o n a l e p r i n d i r e c t i v e l e s e c t o r i a l e

Situaţia actuală

Conditiile legale actuale privind eliberarea autorizatiei de libera practica pentru profesiile de medic si farmacist sunt armonizate cu directivele Uniunii Europene: Directiva 93/16/CEE, art.11, 13, 16,17, alin.3, Directiva 78/686/CEE, art.9, alin.2, art.11 si Directiva 78/687/CEE, art.1, pentru medici; Directiva 85/433/CEE, art.8, alin.2, art.13, Directiva 85/432/CEE, art.1 alin.1 si 2, art.2 alin.1 si 3, pentru farmacisti.

Nomenclatorul specialitatilor medicale, farmaceutice, supraspecializarilor si competentelor din reteaua de asistenta medicala - revizuit a fost aprobat prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 923/2001 (MO nr.117/13.02.2002). OMSF nr. 254/2000 care reglementa anterior aceasta problematica a fost abrogat.

Acordul European pentru instruirea si formarea asistentului medical a fost semnat in luna noiembrie 2001, la Strasbourg. Proiectul Legii de ratificare a Acordului European pentru

119

instruirea si formarea asistentului medical a fost aprobata in sedinta de Guvern din data de 30.04.2002.

A fost elaborat proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru transpunerea cerintelor europene privind recunoasterea certificatelor si a altor documente pentru calificarea formala in medicina veterinara, incluzand masurile pentru facilitarea exercitarii efective a profesiei si libertatea de a asigura servicii veterinare specifice. Acesta transpune in totalitate Directiva Consiliului 78/1026/CEE si legifereaza recunoasterea certificatelor si a altor documente ce atesta calificarea formala de medic veterinar in Statele Membre si in Romania. Ordinul va fi adoptat pana la finalul anului 2002 si va intra in vigoare incepand cu trimestrul III 2003. Institutiile implicate, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor – Agentia Nationala Sanitara Veterinara, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii – Centru National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, in consultare cu Comisia Europeana si cu Statele Membre, vor stabili modalitatea si procedura de legiferare a prevederilor cuprinse in proiectul de Ordin privind recunoasterea reciproca a diplomelor de medic veterinar intre Romania si Statele Membre, pe baza criteriilor comunitare.

Prevederile Deciziei Consiliului nr. 78/1028/CEE sunt transpuse in totalitate in proiectul de Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind infiintarea Comitetului Consultativ de Educatie Veterinara, care urmeaza a fi adoptat in trimestrul IV 2002 si va intra in vigoare in trimestrul III 2003.

Prevederile Directivei Consiliului 78/1027/CEE privind coordonarea prevederilor stabilite prin lege, a reglementarilor sau actiunilor administrative cu referire la activitatile de competenta veterinara sunt transpuse in totalitate in proiectul de Ordin comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Educatiei si Cercetarii, care urmeaza a fi adoptat in trimestrul IV 2002 si va intra in vigoare incepand cu trimestrul III 2003.

Ministerul Justitiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care este armonizat cu prevederile Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei in data de 4 aprilie 2002.

Acest proiect de lege elimina restrictiile referitoare la obligativitatea stabilirii in Romania a domiciliului avocatului strain si la posibilitatea exercitarii profesiei de avocat numai in cadrul unor societati civile profesionale in asociere cu avocati romani, in numar cel putin egal cu cei straini. A mai fost inlaturata o alta restrictie cuprinsa in lege, si anume cea referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate in alta tara. Dispozitiile acestui proiect de lege transpun si unele prevederi ale Directivelor sectoriale 77/249 si 98/5 cu privire la facilitarea exercitarii profesiei de avocat.

In actualul proiect de lege este prevazuta posibilitatea pentru avocatii straini de a acorda consultanta juridica in dreptul romanesc, dupa sustinerea unui examen de verificare a cunostintelor de drept roman si de limba romana, organizat de Uniunea Avocatilor din Romania.

Restul dispozitiilor comunitare privind exercitarea profesiei de avocat vor fi transpuse pana in trimestrul IV 2003 – angajament asumat prin Documentul de pozitie pentru cap. 2.

A fost promulgata si a intrat in vigoare Legea nr. 184/2001 referitoare la organizarea si exercitarea profesiei de arhitect. Aceasta este partial conforma cu prevederile Directivei Consiliului 85/384/CEE privind recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor forme de evidenta a calificarilor oficiale in domeniul arhitecturii, inclusiv masuri in vederea facilitarii exercitarii efective a dreptului de stabilire si a libertatii de a profesa in ceea ce priveste standardele de pregatire a arhitectilor si cu conditiile pe baza carora se acorda recunoasterea reciproca a diplomelor.

120

Pentru preluarea integrala a prevederilor directivei mai sus mentionate, va fi modificata Legea 184/2001 pana la 1 ianuarie 2003, modificarile urmand a intra in vigoare de la 1 ianuarie 2004.


Armonizarea legislatiei nationale cu prevederile directivelor sectoriale specifice profesiilor de medic, farmacist, moasa, avocat, medic veterinar si arhitect:

- modificarea si aplicarea legislatiei privind exercitarea profesiilor de medic, farmacist, moasa;

- aplicarea legislatiei privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman;

- intrarea in vigoare a Ordinului MSF nr. 923/2002 privind aprobarea Nomenclatorului de specialitati medicale si farmaceutice, supraspecializari si competente pentru reteaua de asistenta medicala si a Normelor metodologice de aplicare a acestuia (armonizat cu Directiva Consiliului 78/686/CEE );

- recunoasterea reciproca a certificatelor si specializarilor post-universitare a medicilor si farmacistilor romani si a cetatenilor din Uniunea Europeana, conform Ordinul ministrului sanatatii nr. 541/2001;

- continuarea participarii la lucrarile grupului interministerial vizand cooperarea intre institutiile implicate in recunoasterea academica in scopuri profesionale, in vederea aplicarii sistemului general de recunoastere (veterinari);

- infiintarea Comitetului Consultativ de Educatie Veterinara si demararea organizarii Centrului National de Educatie Continua Veterinara ;

- adoptarea proiectului de lege de modificare a Legii nr. 51/1995 privind reglementarea profesiei de avocat (trim. IV 2003);

- armonizare legislativa in ceea ce priveste recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale in domeniul arhitecturii.


- Elaborarea unor proiecte de acte normative privind recunoasterea certificatelor si titlurilor care atesta specializarea medicilor si farmacistilor cetateni ai statelor Uniunii Europene;

- Armonizarea Legii invatamantului nr. 84/1995 .cu prevederile Directivei Consiliului 77/452/CEE si Directivei Consiliului 77/453/CEE privind pregatirea asistentului generalist;

- Modificarea Legii nr. 81/97 privind exercitarea profesiei de farmacist conform Directivei 85/433/CEE;

- Participarea Romaniei in cadrul unei retele institutionale care sa asigure fluxul de informatii si cooperarea intre furnizorii de educatie si cei de formare profesionala (veterinari).

4.2.2. Dreptul de stabilire a persoanelor

Situaţia actuală

Legislatia romaneasca este in prezent partial armonizata cu acquis-ul comunitar. Autoritatile romane manifesta o implicare deosebita in ceea ce priveste alinierea totala la normele comunitare referitoare la dreptul de rezidenta.

121

Prin OUG nr. 265/2000 aprobata prin Legea nr. 227/2001, Romania a desfiintat regimul de vize pentru cetatenii apartinand statelor membre ale UE, acestora fiindu-le permisa sederea nelimitata pe teritoriul tarii noastre.

In prezent, conform Legii nr. 123/2001, cetatenilor apartinand statelor membre ale UE care sunt angajati in munca ori desfasoara diferite activitati (activitati economice, activitati didactice, stagii de documentare, activitati in domeniul cultelor sau umanitar, activitati de presa) li se elibereaza un document de identitate similar permisului de rezidenta, valabil 6 luni cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade.

In cazul strainilor aflati la studii, acest document se elibereaza pe o perioada de un an, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade de cate un an pana la finalizarea acestora.

Ca urmare a angajamentelor asumate de autoritatile romane cu privire la armonizarea legislativa cu acquis-ul comunitar, la 10.12.2001, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanelor (DGEIP) din cadrul Ministerului de Interne a inaintat proiectul de lege privind ratificarea Conventiei Europene de Stabilire la nivelul Directiei Juridice a Ministerului de Interne, proiectul aflandu-se in prezent in procedura specifica de avizare.

Totodata, expertii DGEIP au elaborat si proiectul noii legi privind regimul strainilor in Romania. Proiectul se afla in faza de consultari la nivelul Ministerului de Interne si va fi adoptat pana la 31.12.2002. Noua lege privind regimul strainilor in Romania va contine prevederi speciale referitoare la dreptul de rezidenta al cetatenilor statelor UE Astfel, cetatenilor Statelor Membre li se vor putea elibera permise de sedere, in scopurile prevazute de lege, fara obtinerea prealabila a unei vize de lunga sedere. Permisele de sedere pentru cetatenii Statelor Membre vor fi eliberate pe o perioada de 2 ani si vor putea fi reinnoite pe perioade de cate 5 ani. Sotului/sotiei, copiilor minori, precum si rudelor aflate in intretinerea cetatenilor Statelor Membre, posesori ai unui permis de sedere li se vor acorda permise de sedere cu aceeasi valabilitate.

Proiectul de lege stabileste ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile legii privind regimul juridic al strainilor vor inceta sa fie aplicabile cetatenilor Statelor Membre, cu exceptia cazului cand acestea le sunt mai favorabile. In acelasi timp, se prevede faptul ca, incepand cu aceeasi data, Romania va pune in aplicare reglementarile comunitare referitoare la libera circulatie, intrarea si dreptul de rezidenta al cetatenilor statelor membre.

Prioritati pe termen scurt

Alinierea la legislatia si practica UE in materie de stabilire a persoanelor:

- punerea in circulatie a noilor documente de calatorie/identitate pentru cetatenii straini, in conformitate cu normele comunitare in materie ;

- modificarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania si a normelor metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 476/2001.

4.2.3. Dreptul de a iniţia şi dezvolta activităţi economice ca angajaţi proprii şi de a înfiinţa şi conduce întreprinderi

Situaţia actuală

A fost elaborat si aprobat de Guvern proiectul de Lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice (care abroga Decretul Lege nr. 54/1990). In prezent proiectul se afla la Parlament pentru dezbatere si adoptare, urmand sa intre in vigoare in cursul anului 2002.

Proiectul de lege reglementeaza dreptul cetatenilor romani si cetatenilor Uniunii Europene si ai Spatiului Economic European de a desfasura activitati economice in Romania in calitate de

122

angajati proprii. Proiectul de lege stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale, precum si atributiile autoritatilor administratiei publice locale in legatura cu eliberarea, vizarea anuala, completarea, revocarea autorizatiei. Totodata, sunt reglementate drepturile si obligatiile persoanelor fizice in cadrul activitatilor pe care le desfasoara in baza autorizatiei si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta prevederile acestui act normativ.


- Continuarea alinierii la legislatia si practica UE in domeniul initiativei private.

4.2.4. Circulaţia lucrătorilor

Situaţia actuală

In baza Acordului de Asociere si cu sprijinul misiunilor diplomatice ale Romaniei din statele membre ale Uniunii Europene, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a incheiat in perioada iulie 2001-aprilie 2002 urmatoarele acorduri privind circulatia fortei de munca:

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxembourg, la 20 iulie 2001, aprobat prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 36/ 16 august 2001 (MO nr. 511/ 28 august 2001) intrat in vigoare la 1 decembrie 2001;

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara in scopul angajarii lucratorilor romani pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001, aprobat prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 35/16 august 2001 (MO nr. 511/28 august 2001);

- Acord intre Romania si Regatul Spaniei pentru reglementarea si organizarea circulatiei fortei de munca intre cele doua state, semnat la Madrid, la 23 ianuarie 2002.

Au fost initiate, de asemenea, negocieri cu Italia, Franta, Austria, Luxemburg si Grecia, in vederea incheierii unor noi acorduri bilaterale, pe langa cele deja existente.

Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romani pe piata internationala a fortei de munca.


Adoptarea modificarilor legislative necesare pentru eliminarea tuturor restrictiilor privind libera circulatie a lucratorilor

Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului cumunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala:

- perfectionarea legislatiei interne in materie de munca, in principal prin adoptarea noului Cod al muncii, care va reglementa ansamblul normelor juridice in materie de munca, armonizate cu legislatia comunitara;

- incheierea de noi acorduri referitoare la angajarea lucratorilor romani in strainatate, pregatirea si perfectionarea stagiarilor si circulatia fortei de munca, pe baza standardelor europene in materie cu statele membre UE si cu statele asociate la Uniunea Europeana.

123


Adaptarea institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului cumunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala:

- pregatirea personalului din institutiile responsabile pentru implementarea acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor;

- infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti;

- incheierea de noi acorduri referitoare la regimul de circulatie a fortei de munca.

4.2.5. Coordonarea sistemelor de securitate socială

Situaţia actuală

In aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala sunt implicate urmatoarele institutii: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale coordoneaza institutiile implicate in aplicarea Regulamentului 1408/71 cu privire la coordonarea sistemelor de securitate sociala pentru persoanele angajate, lucratorii independenti si membrii familiilor acestora care se deplaseaza in Comunitatea Europeana si a Regulamentului 574/72 cu privire la procedurile de implementare a Regulamentului 1408/71.

De la 1 aprilie 2001 a intrat in vigoare Legea nr 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (MO nr. 140/1.04.2000). In aceasta perioada s-au depus eforturi pentru aplicarea acesteia, precum si pentru completarea unor neajunsuri. Astfel Legea nr 19/2000 a fost modificata si completata prin OUG nr. 294/2000 (MO nr. 707/30.12.2000), modificata prin OUG nr. 49/2001 (MO nr. 161/30.03.2001) si modificata prin OUG nr. 107/2001 (MO nr. 352/30.06.2001).

Legislatia in acest domeniu este conforma cu prevederile Regulamentului 1408/71, permitand aplicarea acestuia dupa data aderarii.

Conform HG nr. 258/22.02.2001 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (MO nr. 110/5 martie 2001), CNPAS aplica prevederile conventiilor internationale de asigurari sociale la care Romania este parte, precum si ansamblul reglementarilor comunitare si dezvolta relatii cu organisme similare in domeniul asigurarilor sociale din alte tari.

Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 718/1.12.2001 simplifica procedura prin care se poate afectua plata pensiilor cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate.

In domeniul rambursarii costurilor aferente prestatiilor medicale, adoptarea Legii nr. 296/2002 (MO nr. 365/30.05.2002) privind acordarea asistentei medicale in Romania cetatenilor straini in baza acordurilor, intelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii, la care Romania este parte, initiata de Ministerul Sanatatii si Familiei, asigura cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii romani asigurati.

Legislatia in domeniul asigurarilor sociale de sanatate este conforma in mare parte cu prevederile Regulamentului 1408/71.

124

In cadrul Programului PHARE, a inceput la data de 2 iulie 2001 derularea Proiectului RO 99-14 CONSENSUS III “Dezvoltarea capacitatii institutionale in Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casele Judetene de Asigurari de Sanatate", derulat de Ministerul Sanatatii si Familiei si avand drept beneficiar Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in parteneriat cu Ministerul Sanatatii din R.F.Germania si AOK-BV.

Obiectivele proiectului sunt dezvoltarea capacitatii administrative viabile, maximizarea eficientei operationale prin clarificarea rolurilor si armonizarea relatiilor dintre institutii, stabilirea Unitatii de Coordonare pentru Continuarea Instruirii (UCCI) pentru dezvoltarea, punerea in practica si mentinerea activitatii de instruire.

Proiectul este structurat in cinci Componente si este implementat in sapte judete pilot, urmand sa fie extins la nivel national.

Pana in prezent, a fost stabilit UCCI, au fost facute propuneri pentru imbunatatirea tuturor structurilor interne si s-a completat structura CNAS cu Biroul Evaluare (pentru realizarea UCCI) si cu Serviciul de Strategie si Programe de Dezvoltare, conform Ordinului nr. 100/ 28.03.2002 al Presedintelui CNAS. Au fost, de asemenea, elaborate modelele de pregatire regionala si urmeaza elaborarea unui manual standard pentru desfasurarea acesteia.

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (MO nr 103/6.02.2002) inlatura discriminarile in acest domeniu referitoare la cetatenii straini. Astfel, aceasta prevede ca asiguratii pot fi, pe langa cetateni romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile legii, si cetateni romani care lucreaza in strainatate, straini care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj. Art. 37 al Legii da posibilitatea luarii in considerare a perioadelor in care angajatii sau, dupa caz, si angajatorii au platit contributii de asigurari pentru somaj in sistemul asigurarilor pentru somaj in Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

Drepturile cuvenite in sistemul asigurarilor pentru somaj din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte.

Pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 si a Regulamentului 574/72 se desfasoara indeosebi prin incheierea si aplicarea acordurilor bilaterale de securitate sociala, conform principiilor acestor regulamente. In acest sens a fost semnat la 13 noiembrie 2001, la Bucuresti, Acordul intre Romania si Regatul Tarilor de Jos pentru exportul prestatiilor de securitate sociala, fiind initiate procedurile interne in vederea avizarii proiectul legii de ratificare, precum si a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului intre Romania si Republica Turcia in domeniul securitatii sociale.

Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu statele membre ale Uniunii Europene si statele candidate la Uniunea Europeana, urmand sa fie semnat Acordul dintre Romania si Republica Cehia in domeniul securitatii sociale si apoi sa fie initiate negocieri sau continuate cu Regatul Spaniei, Republica Italiana, Republica Franceza, Republica Slovaca, Republica Ungara. Proiectele aflate in negociere sunt elaborate pe baza principiilor comunitare ale coordonarii sistemelor de securitate sociala.

De asemenea, angajamentul pentru imbunatatirea cadrului general necesar implementarii acquis-ului comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala s-a concretizat in constituirea in cursul anului 2001 a unui grup de lucru care reuneste reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate; grupul se reuneste periodic si are ca prim obiectiv elaborarea anexelor la Regulamentul 1408/71, prin identificarea prestatiilor contributive si necontributive.

125

In cursul anului 2001 a fost organizat cu sprijinul Fundatiei Hanns Seidel, un seminar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, la care au participat reprezentanti ai grupului de lucru, un alt seminar urmand a se desfasura in anul 2002.

In anul 2002 se are in vedere infiintarea Centrului de informare si documentare pentru lucratorii migranti, care va avea un rol important in difuzarea informatiilor legate de circulatia lucratorilor.


Adaptarea cadrului legislativ, a institutiilor si structurilor responsabile pentru implementarea acquis-ului comunitar din domeniul liberei circulatii a lucratorilor si al regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala

- ratificarea Acordurilor in domeniul securitatii sociale cu Turcia si Olanda;

- realizarea proiectului Phare “Program pentru un mediu favorabil de munca”, subcomponenta ”Securitate sociala pentru lucratorii migranti”;

- pregatirea personalului responsabil pentru implementarea acquis-ului comunitar in domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor referitoare la coordonarea sistemelor de securitate sociala;

- dezvoltarea schimbului de informatii intre institutiile competente si institutii corespondente din statele membre si statele asociate in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala;

- incheierea si aplicarea acordurilor in domeniul securitatii sociale, pe baza standardelor europene in materie, cu statele membre UE si cu statele asociate la UE, precum si cu alte state;

- stabilirea metodologiei de efectuare a decontarii si de rambursare a cheltuielilor legate de acordarea prestatiilor de securitate sociala in strainatate;

- stabilirea metodologiei de efectuare a exportului prestatiilor de securitate sociala (procedura, formulare);

- infiintarea Centrului de informare si documentare privind lucratorii migranti.


- incheierea de acorduri in domeniul securitatii sociale cu state membre ale Uniunii Europene, state asociate la UE si cu statele in care lucreaza un numar relevant de cetateni romani;

- perfectionarea personalului privind implementarea acquis-ul comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociale;

- dezvoltarea capacitatii administrative a institutiilor si structurilor responsabile pentru elaborarea si aplicarea acestor masuri;

- adoptarea Acordului european interimar privind securitatea sociala alta decat sistemele pentru batranete, invaliditate si urmasi si a Acordului european interimar privind sistemele de securitate sociala pentru batranete, invaliditate si urmasi.

4.3. Libera circulaţie a serviciilor

Servicii financiare

Documentul de pozitie aferent Capitolului 3 - „Libera circulatie a serviciilor” a fost adoptat in sedinta Guvernului din 6 decembrie 2001 si transmis Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - UE.

126

4.3.1. Asigurări

Situaţia actuală

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor,numita la data de 27.06.2001, ca autoritate de supraveghere in domeniul asigurarilor, controleaza modul de aplicare a legislatiei in vigoare in domeniul asigurarilor, asigurarea stabilitatii pietei romanesti a asigurarilor si protejarea intereselor asiguratilor. In prezent structura organizatorica a CSA cuprinde directii pentru: autorizarea societatilor si brokerilor de asigurare, controlul si supravegherea actorilor de pe piata asigurarilor, analiza raportarilor financiare, evaluarea activelor si marja de solvabilitate, reglementarea sectorului de asigurari, monitorizarea asigurarilor obligatorii, cu un serviciu specializat in analiza si solutionarea contestatiilor si reclamatiilor, integrare europeana si relatii internationale si juridic. In cadrul CSA sunt angajate circa 67 persoane, iar principala sursa de finantare este reprezentata de taxele de constituire si de functionare platite de societatile si brokerii de asigurare.

Piata asigurarilor este formata din 48 societati si 108 brokeri de asigurare. Asociatiile profesionale existente pe piata asigurarilor sunt Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), iar pentru brokeri, Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR). De asemenea, a fost infiintat cand un colegiu format din reprezentantii acestor asociatii profesionale. Totodata, in luna februarie a.c, societatile care practica asigurarea “Carte Verde” au constituit Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR).

In vederea aplicarii Legii nr. 32/2000, CSA a elaborat pana la sfarsitul anului 2001 un numar de 15 norme, dupa cum urmeaza:

- normele nr. 1 privind cuantumul si termenul de plata a taxei de functionare datorate de asiguratori si brokerii de asigurare;

- normele nr. 2 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor. Acestea au fost modificate si completate prin Ordinul Presedintelui CSA nr. 16/2001, pentru armonizarea cu Directivele 73/239/CEE, 92/49/CEE;

- normele nr. 3 privind clasele de asigurari care pot fi practicate de societatile de asigurare, in vederea armonizarii cu Directiva 73/239/CEE;

- normele nr. 4 privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare, pentru armonizarea cu Directiva 77/92/CEE;

- normele nr. 5 privind metodologia de calcul si de evidenta a rezervelor tehnice, in vederea armonizarii cu Directivele 73/239/CEE, 88/357/CEE, 91/674/CEE;

- normele nr. 6 privind categoriile de active admise sa reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului care practica asigurari generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate, in vederea armonizarii cu Directiva 92/49/CEE;

- normele nr. 8 privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, pentru armonizarea cu Directiva 72/166/CEE;

- normele nr. 9 privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, precum si calculul rezervelor matematice, pentru transpunerea Directivelor 79/267/CEE, 92/96/CEE;

127

- normele nr. 10 privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari generale si metodologia de calcul a acesteia, in vederea transpunerii Directivelor 73/239/CEE, 92/49/CEE;

- normele nr. 11 privind limita minima a marjei de solvabilitate a asiguratorilor care practica asigurari de viata si metodologia de calcul a acesteia, pentru armonizarea cu Directivele 79/267/CEE, 92/96/CEE;

- normele nr. 12 privind insolvabilitatea asiguratorului si administratorul special, in vederea transpunerii Directivelor 73/239/CEE, 92/49/CEE, 79/267/CEE, 92/96/CEE;

- normele nr. 13 privind forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata, precum si informatiile, documentele si certificarile necesare pentru intocmirea acestor rapoarte, in vederea armonizarii cu Directivele 92/49/CEE, 92/96/CEE;

- normele nr. 14 privind transferul de portofoliu, pentru transpunerea Directivelor 92/49/CEE, 92/96/CEE;

- normele nr. 15 privind regimul confidentialitatii informatiilor, in vederea armonizarii cu directiva 92/49/CEE.

A fost, de asemenea, adoptat Ordinul nr. 2.328/2.390/2001 (M.O. nr 34 bis 18.01.2002) privind aprobarea reglementarilor contabile specifice domeniului asigurarilor, armonizate cu Directiva 91/674/CEE si standardele internationale de contabilitate.

Referitor la desfasurarea activitatii de asigurare:

- societatea de asigurare si brokerii de asigurare trebuie sa fie autorizati de catre CSA si trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de Legea nr. 32/2000 privind valoarea minima a capitalului social varsat, stabilit in functie de clasele de asigurare;

- legislatia romaneasca permite desfasurarea simultana, de catre aceeasi societate de asigurare, atat a activitatii de asigurari de viata, cit si pe aceea de asigurari non-viata. Pentru activitatea de asigurari de viata trebuie tinute insa conturi distincte, sa se asigure conducerea contabilitatii fondului asigurarilor de viata pentru identificarea operativa a activelor si a obligatiilor aferente acestuia. De asemenea s-a prevazut ca prin modificarea Legii nr. 32/2000 sa nu se mai permita acest lucru (angajament asumat prin documentul de pozitie);

- societatile straine, apartinand fie unui stat membru UE, fie unei tari terte, pot sa desfasoare activitate de asigurare in Romania numai ca filiale ale unor asiguratori straini, constituite ca persoane juridice romane sau ca sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice straine autorizate de CSA. Pentru asiguratorii straini exista o conditie speciala la autorizare: solicitantul trebuie sa faca dovada ca este constituit legal in tara de origine si ca desfasoara de cel putin 5 ani o activitate similara cu aceea pentru care doreste autorizatie in Romania. Aceasta conditie va fi eliminata prin amendarea Legii nr. 32/2000, al carui proiect se afla in curs de avizare.


- Actualizarea cadrului legislativ si institutional in ceea ce priveste: informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor; informatiile care trebuie prezentate asiguratilor inainte de incheierea contractului de asigurare; rezervele societatilor de asigurari de viata; utilizarea Fondului de protectie a victimelor strazii;

- Modificarea Legii nr. 32/2000, prin preluarea prevederilor referitoare la:

- aprobarea actionarilor semnificativi, directi sau indirecti;

128

- aprobarea schimbarii structurii actionarilor semnificativi;

- informatiile care trebuie puse la dispozitia asiguratilor inainte de incheierea contractului de asigurare;

- avizarea extinderii obiectului de activitate;

- schimb de informatii cu autoritati similare, cu conditia pastrarii secretului profesional.

- Modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania (angajament asumat prin documentul de pozitie);

- Completarea structurii organizatorice si de personal necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii CSA;

- Elaborarea unui program de pregatire si de perfectionare a personalului propriu;

- Realizarea unei retele interne de calculatoare;

- Realizarea unui software necesar crearii bazei de date in scopul supravegherii eficiente a pietei asigurarilor;

- Elaborarea strategiei si a programelor de control pentru toti participantii din cadrul pietei asigurarilor;

- Fundamentarea si diversificarea permanenta a programelor de control a societatilor si brokerilor de asigurare, precum si a altor participanti din piata asigurarilor;

- Organizarea de catre CSA, impreuna cu institutiile din domeniu, de programe de instruire profesionala in vederea aplicarii legislatiei primare si secundare;

- Protejarea intereselor asiguratilor prin crearea unui suport tehnic de informare prompta si exacta asupra potentialului societatilor de asigurare, precum si a produselor principale si de larg interes public promovate de societatile de asigurare.


- Actualizarea cadrului legislativ si institutional privind: fondul minim de garantare; supravegherea suplimentara a societatilor de asigurare, care au relatii stranse cu persoane fizice, juridice; societati in dificultate; retragerea autorizatiei; crearea unei baze de date unice privind asigurarea obligatorie de raspundere civila a autovehiculelor; includerea in asigurarea obligatorie a soferului si a membrilor sai de familie; prevederi referitoare la riscurile cu expunere mare;

- Instruirea societatilor de asigurare privind noile prevederi legislative;

- Modificarea Legii nr. 32/2000 in ceea ce priveste autorizarea si supravegherea unica, exercitate de autoritatea de supraveghere din statul membru de origine (prevazuta a fi aplicabila la data aderarii).

4.3.2. Servicii bancare

Situaţia actuală

Progrese semnificative au fost inregistrate in ceea ce priveste evolutia situatiei creditelor neperformante (definite ca imprumuturi clasificate in categoria “indoielnic” si in categoria “pierderi”). De asemenea, creantele restante si indoielnice considerate la valoarea neta au inregistrat dimensiuni reduse si fluctuatii nesemnificative, pe intreaga perioada de referinta. Masurile de imbunatatire a capitalizarii sistemului bancar au condus la majorarea semnificativa a

129

ratelor de solvabilitate care s-au situat pe tot parcursul anului 2001 peste dublul cotei minime reglementate (12% pentru rata de solvabilitate 1 si, respectiv, 8% pentru rata de solvabilitate 2) si peste pragul considerat de metodologia BNR pentru bancile bine capitalizate (15%, respectiv 10%). Aceste evolutii arata o atitudine prudenta inca manifestata de unele banci in creditarea economiei reale.

Principalele cauze care au determinat modificari importante in nivelul capitalizarii sistemului bancar sunt:

- finalizarea primei etape (mai 2001) de majorare a capitalului social minim al bancilor impus de BNR;

- recapitalizarea Bancii Agricole ce a premers privatizarii acesteia;

- majorarea capitalului social al Eurom Bank.

Ca urmare, s-a ajuns la aproape o dublare a volumului total al capitalului bancilor, cresterea substantiala situandu-se la nivelul bancilor romanesti.

Preocuparea permanenta a BNR pentru intarirea capacitatii sale administrative s-a concretizat, pe de o parte, in eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, inclusiv prin cooperarea cu alte autoritati de supraveghere, iar pe de alta parte, in intarirea cadrului legal si a reglementarilor referitoare la sectorul bancar.

In perioada de referinta au fost aduse modificari Legii bancare nr. 58/1998, Legii nr. 101/1998 privind statutul BNR si Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bancilor (angajamente asumate prin documentul de pozitie) au avut in vedere urmatoarele:

- Legea nr. 58/1998 a fost modificata prin OUG nr. 137/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) in sensul cresterii exigentei in autorizarea conducatorilor, administratorilor si actionarilor bancilor prin introducerea:

- unor cerinte mai stricte privind accesul la functiile de conducere din banci;

- obligativitatii aprobarii de catre Banca Nationala a Romaniei a administratorilor;

- unor cerinte de ordin calitativ pentru actionarii semnificativi;

- unei prevederi care confera Bancii Nationale a Romaniei competenta de a determina grupurile de persoane care fac o politica comuna fata de banca.

- Legea nr. 101/1998 a fost modificata prin OUG nr. 136/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) pentru:

- crearea unui cadru legislativ, care sa permita colaborarea Bancii Nationale a Romaniei cu autoritatile competente din tara si strainatate, inclusiv prin relaxarea prevederilor referitoare la pastrarea secretului bancar in ceea ce priveste schimbul de informatii cu aceste autoritati;

- asigurarea protectiei persoanelor implicate in activitatea de supraveghere, in sensul ca indeplinirea sau omisiunea indeplinirii, cu buna credinta, a oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea atributiilor de supraveghere nu poate atrage raspunderea civila sau penala, dupa caz, a membrilor consiliului de administratie sau a personalului insarcinat de Banca Nationala a Romaniei in acest sens.

- Legea nr. 83/1998 a fost revizuita prin OUG nr. 136/18.10.2001 (MO nr. 671/24.10.2001) in ceea ce priveste procedurile de eliminare din sistem a bancilor problema, urmarindu-se:

- declansarea procedurii falimentului unei banci insolvabile inainte ca aceasta sa inregistreze patrimoniu net negativ, in vederea asigurarii unei mai bune protectii a deponentilor;

130

- scurtarea timpului de eliminare din sistem a unei astfel de banci, in vederea reducerii riscului de contaminare.

Intarirea capacitatii de supraveghere are ca scop cresterea competitivitatii si stabilitatii sectorului bancar si a capacitatii bancilor de a asigura o intermediere financiara eficienta. Masurile impuse de realizarea acestuia au fost orientate cu predilectie spre:

- intarirea activitatii de supraveghere prudentiala;

- imbunatatirea procedurilor de solutionare a situatiei bancilor insolvabile;

- finalizarea procesului de privatizare a bancilor cu capital de stat;

- aducerea cooperativelor de credit sub autorizarea, reglementarea si supravegherea BNR;

- castigarea increderii publicului in sistemul bancar si, implicit, incurajarea economisirii, prin cresterea rolului Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar;

- intarirea cooperarii cu alte autoritati de supraveghere nationale si straine.

Pe parcursul anului 2001, procesul de supraveghere bancara s-a concentrat indeosebi pe latura lui calitativa, principalele masuri in acest sens fiind:

- perfectionarea Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL prin completarea acestuia cu doua componente (Calitatea actionariatului si Managementul). Aceste componente au un rol esential in stabilirea profilului de risc al bancilor, a politicilor si strategiilor de dezvoltare, precum si in alinierea la cerintele prudentiale. De asemenea, evaluarea componentei „Lichiditate” a fost imbunatatita prin introducerea, incepand cu luna iulie 2001, a unui nou indicator;

- mentinerea unui contact permanent cu comunitatea bancara prin intalniri periodice cu conducerea si principalii actionari ai bancilor, cu reprezentanti ai auditorilor independenti, precum si cu Asociatia Romana a Bancilor;

- suplimentarea programului anual de inspectie cu numeroase actiuni avand o tematica speciala sau declansate in urma unor sesizari;

- cresterea exigentei in verificarea si sanctionarea bancilor;

- intensificarea cooperarii cu alte autoritati de supraveghere din tarile de origine a capitalului investit; prin incheierea de acorduri privind schimbul de informatii din domeniul supravegherii se realizeaza astfel alinierea la prevederile Directivei 2000/12/EC privind accesul la activitatea institutiilor de credit si modul de desfasurare a acesteia, de asigurare a unui cadru optim privind schimbul de informatii, cu respectarea confidentialitatii informatiilor primite;

- intarirea colaborarii cu autoritati de supraveghere din tara, responsabile cu supravegherea celorlalte segmente componente ale sistemului financiar, respectiv sectorul valorilor mobiliare si al burselor de valori, precum si al asigurarilor. In acest sens, BNR a incheiat in anul 2001 un Protocol de cooperare cu CNVM, iar in aprilie 2002 s-a semnat un Protocol de cooperare intre BNR, CNVM si CSA. Totodata, BNR coopereaza si cu alte banci centrale si autoritati de supraveghere, pana in prezent fiind semnat acordul de cooperare cu Banca Nationala a Moldovei si Agentia de Reglementare si Supraveghere din Turcia; in prezent se afla in faza de finalizare procesul de negociere cu alte doua autoritati: Banca Centrala din Cipru si Oficiul Federal pentru Supravegherea Bancara din Germania;

- continuarea perfectionarii profesionale a supraveghetorilor prin participarea acestora la cursuri organizate de institutii specializate din tara si strainatate;

131

- utilizarea asistentei tehnice externe, alaturi de valorificarea resurselor interne existente, in promovarea unor proiecte de imbunatatire a calitatii activitatii de supraveghere, pe baza experientei internationale acumulate in acest domeniu.

Incepand cu luna octombrie 2001, Directia Supraveghere evalueaza lunar calitatea activitatii de supraveghere prin prisma performantelor sistemului bancar, precum si prin gradul de preluare a Principiilor de baza adoptate de Comitetul de la Basel. Aceasta evaluare are ca fundament modelul elaborat in conformitate cu cele doua documente emise de Comitetul de supraveghere bancara de la Basel, respectiv Principiile de baza in vederea realizarii unei supravegheri bancare eficiente si Ghidul metodologic de autoevaluare.

Pentru armonizarea reglementarilor prudentiale nationale cu cele comunitare in materie si cu regulile de buna practica, in anul 2001 Banca Nationala a Romaniei a emis:

- Normele BNR nr. 1/2001 privind lichiditatea bancilor (modificate prin Normele BNR nr. 3/2001 si Normele BNR nr. 1/2002) care reglementeaza nivelul minim al acestui indicator, cuprinzand si cerinte de management si control intern in vederea limitarii riscului de lichiditate.

- Normele BNR nr. 4/2001 privind supravegherea pozitiilor valutare ale bancilor care stabilesc ca principale elemente de noutate: impunerea de limite pe fiecare valuta si calcularea pozitiei valutare totale prin metoda „short-hand”.

In ceea ce priveste sistemul contabil aplicabil bancilor, acesta raspunde, in linii generale, cerintelor de armonizare cu standardele europene in domeniu. Un pas important in aceasta directie l-a constituit emiterea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin OMFP si BNR nr. 1982/5/08.10.2001. Noua reglementare marcheaza nu numai realizarea obiectivului general de asimilare deplina a prevederilor Directivei 86/635/CEE si de continuare a armonizarii cu Standardele Internationale de Contabilitate, dar si indeplinirea unuia din angajamentele asumate prin documentul de pozitie.

De asemenea, in scopul crearii unui cadru legislativ caracteristic economiilor de piata dezvoltate, in cursul anului 2001 au fost elaborate urmatoarele proiecte de norme si regulamente bancare:

- proiectul Normelor privind elaborarea situatiilor financiare consolidate de catre institutiile de credit;

- proiectul Normelor privind operatiunile cu instrumente financiare derivate;

- proiectul Regulamentului de modificare si completare a Regulamentului BNR nr. 2/2000 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit si a Normelor metodologice nr. 2/2000 de aplicare a acestuia, potrivit caruia va fi introdus un criteriu suplimentar de clasificare, respectiv performanta financiara a debitorului;

- proiectul Normelor privind determinarea si raportarea ratelor medii ale dobanzilor practicate in sistemul bancar.

In aceasta directie, in primul trimestru al anului 2002, au fost emise:

- Normele BNR nr. 3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei.

- Circulara BNR nr. 4/2002 privind reflectarea unor operatiuni in contabilitate, intocmirea unor situatii financiar-contabile si masuri referitoare la incheierea exercitiilor financiare la banci.

De asemenea, in vederea preluarii recentelor modificari ale legislatiei bancare, au fost elaborate Normele pentru modificarea si completarea Normelor nr. 2/1999 privind autorizarea bancilor si

132

Normele pentru modificarea si completarea Normelor nr. 3/1999 privind modificarile in situatia bancilor. Aceste norme au fost deja aprobate de Consiliul de administratie al BNR, urmand a fi publicate in Monitorul Oficial. In cadrul procesului de elaborare a unora dintre proiectele reglementarilor contabile si de prudenta bancara, Directia Reglementare si Autorizare a beneficiat de asistenta tehnica, in cadrul Conventiei de infratire incheiata cu un consortiu de banci centrale (Banca Frantei, Banca Olandei, Banca Italiei) condus de Banca Frantei (Programul de Dezvoltare Institutionala si Consolidare a Supravegherii Bancare).


- Continuarea transpunerii directivelor comunitare in reglementarile nationale;

- Adaptarea normelor existente la specificul organizatiilor cooperatiste de credit;

- Continuarea reformei sectorului bancar;

- Intarirea capacitatii institutionale a bancii centrale, la nivelul standardelor necesare participarii la Sistemul European al Bancilor Centrale;

- Intarirea capacitatii de supraveghere a BNR.

- Initierea de masuri privind dezvoltarea capacitatii sectorului de a efectua activitati bancare specifice economiei de piata si de a forma personalul din sectorul bancar:

- Participarea la amendarea Legii bancare – noiembrie 2002 si a legislatiei privind falimentul – decembrie 2002;

- Amendarea unor prevederi privind aplicarea planului de conturi bancar (reclasarea titlurilor) - septembrie 2002 si a normelor privind:

- modificarile in situatia bancilor (completarea obiectului de activitate cu operatiuni cu instrumente financiare derivate - iunie 2002, cresterea exigentelor privitoare la calitatea managementului si a actionariatului bancilor - decembrie 2002),

- autorizarea bancilor (extinderea obiectului de activitate pentru banca universala – decembrie 2002, modificarea motivelor de respingere a cererii de autorizare – trimestrul IV 2003),

- fondurile proprii ale bancilor (potrivit modificarilor din legislatia bancara – decembrie 2002, inclusiv introducerea de prevederi privind fondurile proprii ale altor institutii de credit, altele decat bancile si organizatiile cooperatiste de credit – trimestrul IV 2003),

- solvabilitatea bancilor (stabilirea de cerinte de capital in cazul expunerilor din operatiuni cu instrumente financiare derivate – iunie 2002, introducerea de prevederi privind recunoasterea acordurilor de compensare bilaterala – trimestrul IV 2003);

- Emiterea de catre de noi reglementari, cum ar fi norme privind:

- reglementarile contabile BNR pentru organizatiile cooperatiste de credit -iunie 2002;

- capitalul caselor centrale al retelelor cooperatiste de credit - iunie 2002;

- procedurile si mecanismele de control intern de care trebuie sa dispuna institutiile de credit - iunie 2002;

- modificarile in situatia organizatiilor cooperatiste de credit - august 2002;

133

- fondurile proprii, solvabilitatea si expunerile mari ale organizatiilor cooperatiste de credit - septembrie 2002;

- norme privind nivelul minim al capitalului social si fondurilor proprii ale unei institutii emitente de moneda electronica - trimestrul IV 2003;

- adecvarea capitalului bancilor (Directiva 93/6/CEE privind adecvarea capitalului societatilor de investitii si institutiilor de credit) - trimestrul IV 2003;

- reglementari privind instrumentele financiare derivate (faza II) - trimestrul IV 2003;

- supravegherea consolidata a fondurilor proprii, solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit - trimestrul IV 2003;

- Emiterea unor norme de catre BNR privind reesalonarea creditelor, pozitia valutara a sucursalelor bancilor straine, transferurile de fonduri interbancare pentru organizatiile cooperatiste de credit si in cadrul unei retele cooperatiste de credit, autorizarea si supravegherea sistemelor de plati de interes national. Totodata, BNR urmeaza sa amendeze normele privind capitalul minim al bancilor si sucursalelor bancilor straine.

- In ceea ce priveste intarirea capacitatii de supraveghere, BNR are in vedere:

- imbunatatirea functionarii Sistemului de Avertizare Timpurie;

- dezvoltarea sistemului de Rating Bancar si Avertizare Timpurie, prin introducerea unei noi componente, senzitivitatea la riscul pietei;

- perfectionarea supravegherii „on-site” si „off-site”;

- modernizarea si intarirea, in concordanta cu standardele europene, a sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala si supraveghere bancara de catre BNR.

- In vederea consolidarii sistemului bancar si imbunatatirii eficientei sale, se au in vedere:

- privatizarea Bancii Comerciale Romane;

- restructurarea activitatii Eximbank, prin renuntarea la componenta de banca comerciala, in scopul stimularii exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta ai bancii;

- implementarea restructurarii Casei de Economii si Consemnatiuni, in sensul pregatirii pentru privatizare.


- Supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit – sfarsitul anului 2003 - anul 2004;

- Adecvarea capitalului bancilor (Directiva 98/31/CE privind modificarea Directivei 93/6/CEE) -sfarsitul anului 2003 - anul 2004.

- Continuarea armonizarii legislatiei romanesti din domeniul bancar cu cea comunitara;

- Eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, inclusiv prin cooperarea cu alte autoritati de supraveghere.

In acest sens, este necesara modificarea Legii privind statutul BNR, precum si emiterea de noi reglementari care sa asigure atat armonizarea deplina cu directivele UE, cat si preluarea recomandarilor Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancara (angajament asumat prin documentul de pozitie).

134

Garantarea depozitelor

Prevederile OG nr. 39/1996 modificata si aprobata prin Legea nr. 88/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, transpun dispozitiile Directivei cu doua exceptii, respectiv:

- neincluderea in schema de garantare a depozitelor constituite de persoanele juridice;

- nivelul minim de garantare.

In scopul transpunerii integrale a prevederilor Directivei 94/19/EC privind schemele de protectie a depozitelor, BNR, ca urmare a negocierilor cu Banca Mondiala, a promovat un proiect de ordonanta de urgenta privind functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care urmeaza sa intre in vigoare la sfarsitul anului 2002.

Priorităţi pe termen scurt si mediu

- Transpunerea integrala a prevederilor Directivei 94/19/EC privind schemele de protectie a depozitelor, prin:

- includerea persoanelor juridice in schema de garantare a depozitelor (angajament asumat in documentul de pozitie - incepand cu anul 2005);

- majorarea graduala a plafonului de garantare a depozitelor (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2007)

Prin majorarea plafonului de garantare se va asigura practic garantarea integrala a depozitelor constituite in sistemul bancar.

4.3.3. Piaţa de capital şi a valorilor mobiliare

Situaţia actuală

In ceea ce priveste Statutul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, aprobat OUG nr. 25/13.03.2002 (MO nr.226/04.04.2002), acesta a fost fundamentat pe recomandarile Bancii Mondiale, pe principiile IOSCO si pe concluziile studiilor referitoare la statutele si regimul juridic al autoritatilor cu putere de reglementare, supraveghere si control din alte tari. Prin prevederile statutului se urmareste intarirea autonomiei si indeplinirea functiei administrative si financiare a CNVM, precum si sporirea atributului de control al acesteia.

In conformitate cu noul statut, principalele sarcini si atributii ale CNVM sunt urmatoarele:

- stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietelor reglementate;

- promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare;

- asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si frauduloase;

- promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate;

- prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate;

- stabilirea standardelor de soliditate financiara si de practica onesta pe pietele reglementate;

- adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate;

- prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament a investitorilor, sau a intereselor acestora.

135

In perioada august - octombrie 2001, CNVM a derulat un proces de revizuire legislativa, proces care s-a concretizat prin elaborarea urmatoarelor proiecte de acte normative:

- OUG nr. 26/13.03.2002 (MO nr. 229/05.04.2002) privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare;

- OUG nr. 27/13.03.2002 (MO nr. 232/08.04.2002) privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate;

- OUG nr. 28/13.03.2002 (MO nr. 238/09.04.2002) privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Prin aceste ordonante de urgenta, CNVM urmareste actualizarea legislatiei existente prin prisma armonizarii cu normele UE precum si o evolutie si reformare a conceptiei prezente asupra pietei de capital si institutiilor acesteia.

Astfel, daca in ceea ce priveste codul de conduita ce trebuie respectat in efectuarea tranzactiilor mobiliare, prevederile Recomandarii Comisiei 77/534/CEE erau transpuse in legislatia romaneasca in vigoare, OUG nr. 28/13.03.2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate aduce noi elemente privind listarea la bursa, prospectul de oferta publica, sistemele de compensare a investitorilor, serviciile de investitii, adecvarea capitalului si manipularea pietei.

Prin completarile si reformularile propuse, prin ordonanta de urgenta ce modifica legea 52/1994, s-a avut in vedere necesitatea realizarii unor progrese importante referitoare la listarea la bursa de valori, ofertele publice si cerintele de informare continua, reflectate in modul de reglementare a urmatoarelor aspecte:

- posibilitatea organizarii si a altor piete reglementate sub forma societatilor pe actiuni, spre deosebire de BVB care este institutie publica;

- diversificarea tranzactiilor prin introducerea tranzactiilor in marja si a celor in lipsa;

- posibilitatea tranzactionarii instrumentelor financiare derivate si la BVB;

- posibilitatea tranzactionarii si a drepturilor de preferinta;

- infiintarea fondului de compensare a investitorilor;

- protectia investitorilor;

- incriminarea tranzactiilor bazate pe informatii privilegiate;

- reguli speciale pentru derularea ofertelor de preluare a unor societati detinute public.

OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare si serviciile de investitii financiare si pietele reglementate cuprinde sectiunea “Fondul de compensare a investitorilor”. Prin aceste prevederi se infiinteaza fondul de compensare a investitorilor care urmeaza sa asigure, conform prevederilor Directivei 97/9/EEC, despagubirea investitorilor in limita unui anumit plafon, in situatia incapacitatii societatii de investitii financiare de a returna fondurile banesti si instrumentele financiare datorate sau apartinând investitorilor care au fost administrate in numele lor in legatura cu servicii de investitii financiare.

In vederea armonizarii cu Directiva 93/22/EEC referitoare la serviciile de investitii In domeniul valorilor mobiliare, in OUG nr. 28/2002 s-au introdus numeroase concepte si institutii noi in raport cu cadrul legislativ anterior si s-au adus completari unor notiuni sau institutii precum: “piata reglementata”, “societati de servicii de investitii financiare ”, “servicii de investitii financiare”, “instrumente financiare”, ”valori mobiliare”etc. De asemenea, a fost inclusa in proiectul de lege sectiunea ”Societati de servicii de investitii financiare cu sediul in alt stat” care da posibilitatea societatilor de servicii de investitii financiare inregistrate in alt stat sa presteze servicii de investitii financiare pe teritoriul României, prin sucursale sau in mod direct.

136

In ceea ce priveste Directiva 93/6/EEC (adecvarea capitalului firmelor de investitii), desi au fost introduse prevederi de principiu, detalierea regulilor referitoare la transpunerea acestui mecanism (stabilirea plafonului minim, obligatii de raprtare lunara pentru societatile de servicii de investitii fiananciare, detalierea aspectelor legate de diferentierea pe categorii de risc, precum si modul de calcul pe operatiuni) ce fi realizata la nivel de regulament.

Armonizarea cu Directiva 89/592/EEC privind “insider dealing” s-a urmarit prin introducerea sectiunii “Interzicerea manipularii pietei si a tranzactiilor bazate pe informatii privilegiate”. Prin prevederile propuse se urmareste armonizarea cu acest act normativ comunitar atât in ceea ce priveste modul de definire a unor notiuni, cat si reglementarea unor institutii.

Actul comunitar avut in vedere la redactarea OUG nr. 26 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) este Directiva 85/611/EEC care contine prevederi referitoare la organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (UCITS), conditiile de calificare, de infiintare si de functionare a acestora, depozitarul si societatea de administrare. Elementele de noutate aduse de proiectul de ordonanta sunt:

- distinctia clara intre organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum sunt definite in Directiva UCITS si alte organisme de plasament colectiv;

- tratarea organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare ca investitori institutionali a caror activitate consta in realizarea de plasamente in valori mobiliare, lor nefiindu-le permis, prin limitarea detinerii prevazute la articolele 19-25 din Directiva UCITS sa atinga nivelul detinerii care sa faca posibila numirea administratorilor si/sau cenzorilor;

- masuri suplimentare de administrare prudentiala a riscului de portofoliu prin reguli, limitari si interdictii;

- limitarea avizului de depozitar doar la societatile bancare;

- obligatii de transparenta;

- obigatii de informare si raportare;

- intarirea supravegherii.

In conformitate cu prevederile Directivei 2001/107/EC care modifica Directiva UCITS, In OUG nr. 26 au fost introduse reglementari privind administrarea de catre societatile de administrare a investitiilor, a conturilor individuale de investitii sau de plasament ale persoanelor fizice sau juridice.

Aspecte privind autoritatile insarcinate cu supravegherea si autorizarea entitatilor ce opereaza pe pietele reglementate (directiva 93/22/EEC), stabilirea unor standarde comune de etica comportamentala in vederea asigurarii unei functionari corecte a pietei de capital (Directiva 77/534/EEC), reguli ce privesc compensarea, reducerea riscului sistemic si procedurile de insolvabilitate (Directiva 98/26/EEC) au fost preluate in proiectul de ordonanta de urgenta privind pietele reglementate de marfuri, serviciile si instrumentele financiare derivate:

- asigurarea riscului de sistem si protejarea investitiilor prin infiintarea unor fonduri de compensare;

- cresterea lichiditatii si atractivitatii prin introducerea instrumentelor financiare derivate si a operatiunilor cu acestea.

In cadrul Documentului de pozitie pentru Capitolul nr. 3 Libera circulatie a serviciilor, CNVM se angajeaza ca, pana la data aderarii, sa implementeze in legislatia si reglementarile nationale prevederile directivelor si recomandarilor comunitare referitoare la piata de capital (77/534/EEC, 34/2001/EEC, 89/298/EEC, 89/592/EEC, 85/611/EEC, 93/22/EEC, 93/6/EEC, 97/9/EEC). Având In vedere stadiul de dezvoltare al pietei de capital romanesti (societatile de investitii nu au inca posibilitatea sa contribuie cu suma de 20 000 EURO – asa

137

cum prevede directiva – la constituirea fondului de compensare a investitorilor, intr-o perioada scurta de timp), pentru transpunerea prevederilor Directivei 97/9/EEC s-a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani, pâna la sfârsitul anului 2011.


- Intarirea capacitatii administrative a CNVM;

- Cresterea capacitatii de reglementare a acesteia;

- Elaborarea reglementarilor contabile pentru institutiile care opereaza pe piata de capital (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2003).


- Elaborarea de regulamente pentru aplicarea legislatiei privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate si a legislatiei privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (angajament asumat in documentul de pozitie -termen 2004);

- Elaborarea de noi regulamente privind bursele de marfuri, urmare a adoptarii legislatiei privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate (angajament asumat in documentul de pozitie - termen 2004);

- Intarirea capacitatii de supraveghere a CNVM prin:

- perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al CNVM;

- perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate;

- organizarea de programe de pregatire profesionala pentru personalul CNVM.

4.3.4. Protecţia datelor cu caracter personal

Situaţia actuală

In domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Legea nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vederea armonizarii cu Directiva 95/46/CE;

- Legea nr. 676/2001 (MO nr. 800/14.12.2001) privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul, pentru armonizarea cu Directiva 97/66/CE;

- Legea nr. 682/2001 (MO nr. 830/21.12..2001) pentru ratificarea Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal.

In temeiul Legii nr. 677/2001, s-a stabilit ca Avocatul Poporului este autoritatea se supraveghere, care monitorizeaza, controleaza sub aspectul legalitatii tratamentele datelor cu caracter personal ce cad sub incidenta dispozitiilor legale si reglementeaza protectia persoanelor cu privire la tratamentul datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii este In procedura de adoptare de catre Biroul Permanent al Senatului, iar structura propusa este o Directie in cadrul institutiei Avocatul Poporului, care se va ocupa de protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Principalele atributii ce revin Avocatului Poporului, ca autoritate de supraveghere, sunt:

138

- primeste si analizeaza notificarile privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

- autorizeaza prelucrarile de date in situatiile prevazute de lege;

- poate dispune, in cazul in care constata incalcarea dispozitiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau incetarea prelucrarii datelor, stergerea partiala ori integrala a datelor prelucrate;

- poate sa sesizeze organele de urmarire penala sau sa intenteze actiuni in justitie;

- pastreaza si pune la dispozitie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;

- primeste si solutioneaza plangeri, sesizari sau cereri de la persoanele fizice si comunica solutia data ori, dupa caz, diligentele depuse;

- efectueaza investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri ori sesizari;

- constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de Legea nr. 677/2001 si unele dintre cele prevazute de Legea nr. 676/2001.

Legea nr. 677/2001 contine prevederi referitoare la caracteristicile datelor cu caracter personal in cadrul prelucrarii, conditiile de legitimitate a prelucrarii, incheierea operatiunilor de prelucrare, prelucrarea datelor sensibile, drepturile persoanelor fizice In privinta prelucrarii datelor cu caracter persoanal. Au fost incluse reguli stricte referitoare la confidentialitatea si securitatea prelucrarilor, precum si la transferul in strainatate al datelor cu caracter personal, in concordanta cu Directiva 95/46/CE. Totodata, acest act normativ nu se va aplica prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii nationale si sigurantei nationale, dar se va aplica, cu exceptiile expres prevazute in textul sau, prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si a altor activitati desfasurate in domeniul dreptului penal.


- Informarea potentialilor operatori pe piata serviciilor asupra obligatiilor ce le revin in conformitate cu Legea nr. 677/2001;

- Inregistrarea operatorilor In baza notificãrilor transmise si realizarea unei baze de date distincte;

- Stabilirea modalitatii de publicitate a registrului de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;

- Definirea notiunii de „cerinte minime de securitate” si a modalitatii de utilizare a acesteia.

4.3.5. Servicii fără caracter financiar

Situaţia actuală

In domeniul exercitarii unei activitati in calitate de angajat propriu, MMSS a initiat un proiect de lege pentru modificarea Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, care a fost adoptat in plenul Senatului in sedinta din 11 aprilie 2002, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa fie adoptat si de Camera Deputatilor.

In proiectul de lege privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice, se reglementeaza in mod explicit dreptul cetatenilor romani si al celor din Statele Membre ale UE sau din Spatiul Economic European de a desfasura, in Romania, asemenea

139

activitati in calitate de angajati proprii (lit. A pct. 5 Rezolutia Consiliului din 30 noiembrie 1994 privind limitarea accesului cetatenilor tarilor terte pe teritoriul Statelor Membre pentru a desfasura activitati independente).

Proiectul de act normativ stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati independente sau in cadrul asociatiilor familiale si precizeaza atributiile autoritatilor administratiei publice locale in legatura cu conditiile de autorizare, eliberarea autorizatiilor si controlul asupra activitatilor economice ale acestor persoane; sunt de asemenea reglementate drepturile si obligatiile persoanelor fizice in cadrul activitatilor pe care le realizeaza in baza autorizatiei precum si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta conditiile prevazute de lege.

Autorizatia pentru desfasurarea de catre persoane fizice a unor activitati independente sau pentru infiintarea si functionarea de asociatii familiale se va viza anual de catre autoritatea emitenta.

In luna ianuarie 2002 s-a constituit grupul de lucru pentru eliminarea barierelor in drept de stabilire si libera practicare a serviciilor (angajament asumat prin documentul de pozitie). Acest grup de lucru va propune Guvernului solutii pentru eliminarea barierelor identificate.

In vederea simplificarii procedurilor administrative pentru inregistrarea si functionarea comerciantilor, persoane fizice si juridice, a fost adoptata OUG nr. 76/2001 amendata prin Legea nr.370/2002 (MO 406/12.06.2002) privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor. In baza acestui act normativ s-a infiintat Biroul unic in cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale, de la care solicitantii pot obtine codul unic.


- Adoptarea Legii privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice;

- Elaborarea de propuneri privind modificarea actelor normative in vigoare pentru eliminarea barierelor identificate In libera practicare a serviciilor;

- Identificarea solutiilor de acordare a codului unic pentru persoane fizice si simplificarea procedurilor de autorizare a acestor persoane in concordanta cu procedurile instituite pentru persoane juridice in cadrul birourilor unice;

- Adoptarea OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, care reglementeaza practicile comerciale aflate in perspectiva apropiata a reglementarii unitare de catre Comisia Europeana;

- Elaborarea de programe in sprijinul comerciantilor pentru cresterea calitatii vietii cetatenilor si promovarea serviciilor transfrontaliere.


- Continuarea activitatilor de elaborare a strategiei serviciilor in contextul pietei interne si identificarea serviciilor noi aparute ca urmare a dezvoltarii serviciilor societatii informationale;

- Transpunerea prevederilor Directivei 99/42 de completare a sistemului general de recunoastere in vederea recunoasterii experientei profesionale acumulate In activitatea desfasurata de catre mestesugari, fermieri si comercianti;

- Elaborarea de programe in sprijinul comerciantilor pentru cresterea calitatii vietii cetatenilor si promovarea serviciilor transfrontaliere.

140

4.4. Libera circulaţie a capitalurilor

Situaţia actuală

Negocierile de aderare aferente Capitolului 4 „Libera circulatie a capitalurilor” au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din luna iunie 2001. La data de 21 noiembrie 2001, Romania a elaborat Documentul de pozitie complementar I. Prin Documentul de pozitie complementar II, transmis la UE in data de 11 aprilie 2002, Romania isi reinnoieste angajamentele asumate si asigura ca legislatia nationala va fi armonizata cu acquis-ul comunitar, rezervandu-si dreptul ca pe parcurs sa actualizeze continutul acestuia in functie de progresele legislative si institutionale realizate.

In domeniul liberalizarii miscarilor de capital, prevederile Regulamentului nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile ulterioare au fost armonizate cu cele ale Directivei 88/361/CEE in ceea ce priveste terminologia, definitiile si nomenclatorul operatiunilor de capital prin Circulara BNR nr. 26/2001 (in conformitate cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie complementar).

In mod concret, au fost liberalizate operatiunile de capital programate pentru anii 2001-2002, respectiv:

- investitiile directe in strainatate ale rezidentilor;

- investitiile imobiliare in strainatate ale rezidentilor;

- admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv nationale pe piata de capital straina;

- garantiile acordate de nerezidenti rezidentilor;

- miscarile de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi acordate de nerezidenti rezidentilor, cadouri si dote, zestre, mosteniri si legate;

- creditele, pe termen mediu si lung, legate de comertul international acordate de rezidenti nerezidentilor;

- transferurile aferente derularii contractelor de asigurare;

- importul si exportul fizic de active financiare reprezentand valori mobiliare si mijloace de plata, cu exceptia celor sub forma de numerar (in concordanta cu angajamentele asumate prin documentul de pozitie si documentul de pozitie complementar).

De asemenea, a fost creat cadrul de reglementare necesar realizarii liberalizarii graduale a celorlalte operatiuni de capital autorizabile. Liberalizarea totala a operatiunilor de capital va fi realizata cel tarziu pana la data aderarii. Liberalizarea graduala presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza:

- Liberalizarea, incepand cu 1 ianuarie 2003, a operatiunilor de achizitionare de catre rezidenti de valori mobiliare si unitati ale organismelor de plasament colectiv straine, a imprumuturilor financiare si creditelor cu termen de rambursare mai mic de un an acordate de nerezidenti rezidentilor, a imprumuturilor financiare si creditelor acordate de rezidenti nerezidentilor, a garantiilor acordate de rezidenti nerezidentilor si a miscarilor de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi acordate de rezidenti nerezidentilor;

- Liberalizarea, incepand cu 1 ianuarie 2004, a miscarilor de capital legate de admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor organismelor de plasament colectiv straine pe piata de capital nationala, a operatiunilor realizate in conturile de depozite in lei ale nerezidentilor

141

deschise la institutii financiare rezidente, precum si a importului si exportului fizic de active financiare reprezentand mijloace de plata sub forma de numerar;

- Liberalizarea, pana cel mai tarziu la data aderarii, a operatiunilor cu impact semnificativ asupra balantei de plati: achizitionarea de catre nerezidenti de valori mobiliare si instrumente nationale specifice pietei monetare, achizitionarea de catre rezidenti de valori mobiliare si instrumente straine specifice pietei monetare, admiterea de valori mobiliare si instrumente nationale pe o piata monetara straina, admiterea de valori mobiliare si instrumente straine pe piata monetara nationala, operatiuni realizate in conturi curente si de depozit ale rezidentilor deschise la institutii financiare nerezidente.

Calendarul de liberalizare prevede perioade de tranzitie pentru mentinerea restrictiei privind achizitionarea de terenuri de catre nerezidenti, persoane fizice.

In ceea ce priveste sistemul de plati, in luna ianuarie a anului 2002, BNR a emis Regulamentul nr. 1 privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, prin care se stabilesc principiile si modul de desfasurare a procesarii si decontarii pe baza bruta in decursul unei zile bancare a platilor de mare valoare intre participanti. Aceste operatiuni vor fi realizate prin intermediul sistemului de transfer de fonduri de mare valoare administrat de Societatea Nationala de Transfer si Decontare a Fondurilor - TransFonD S.A., in calitate de agent al BNR si constituie o faza premergatoare introducerii sistemului electronic de plati. Noul sistem national de plati va fi aliniat in totalitate la exigentele existente in domeniu in UE, putandu-se conecta, ulterior, la TARGET. Decontarea finala a operatiunilor este realizata in continuare de catre banca centrala.

In ceea ce priveste pietele de capital, in perioada august – octombrie 2001, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a derulat un proces de revizuire legislativa, proces care s-a concretizat prin elaborarea a doua proiecte de acte normative privind circulatia capitalurilor, adoptate in data de 13 martie 2002 si intrate in vigoare odata cu publicarea lor in Monitorul Oficial, respectiv:

- OUG nr. 26/13.03.2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (MO nr. 229/5.04.2002);

- OUG nr. 28/13.03.2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate (MO nr. 238/9.04.2002).

Prin aceste ordonante de urgenta, CNVM si-a propus sa actualizeze legislatia existenta, prin prisma armonizarii cu normele UE precum si o reformare si evolutie a conceptiei prezente asupra pietei de capital si institutiilor acesteia.

In ceea ce priveste capacitatea administrativa, CNVM dispune de un sediu nou corespunzator desfasurarii activitatii sale, reprezentand una din conditionalitatile prevazute pentru implementarea proiectului Phare 2000 – RO0005.03.

Referitor la stadiul reformei terenurilor, incepand cu a doua jumatate a anului 2001, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie a preluat organizarea si coordonarea executarii masuratorilor pentru punerea in posesie a titularilor prevazuti de Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.

Pentru a indeplini angajamentul Guvernului Romaniei de finalizare a legislatiei referitoare la fondul funciar, a fost emis “Regulamentul privind procedura de constitutire, atributiile si functionarea Comisiilor pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor”, aprobat prin HG nr. 1172/2001 (MO nr. 829/21.12.2001); de asemenea, au fost

142

stabilite proceduri de corelare tehnica a datelor rezultate din aplicarea Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2000, pentru a fi preluate in documentele cadastrului general, si au fost realizate masuratori pentru 95% din suprafata agricola.

In scopul asigurarii unei transpuneri depline in legislatia interna a acquis-ului comunitar in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv prevederile Directivei 91/308/CEE in forma amendata, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) a elaborat un proiect de amendare a Legii nr. 21/1999 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, care se afla in procedura de aprobare parlamentara.

Modificarile aduse Legii nr. 21/1999 au avut in vedere:

- eliminarea listei infractiunilor generatoare de bani murdari si introducerea conceptului de infractiuni grave, ca baza a infractiunii de spalare a banilor, in conformitate cu recomandarile GAFI;

- aplicarea obligatiilor de identificare din momentul intrarii in relatii de afaceri cu un client, conform art. 3 al Directivei, Recomandarii nr. 10 a GAFI;

- mentionarea expresa a neopozabilitatii secretului profesional si bancar fata de ONPCSB.

In vederea stimularii investitiilor straine directe, a fost adoptata Legea nr. 332/29.06.2001 (MO nr. 356/3.07.2001) privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie. Acest act normativ vizeaza investitiile directe de peste 1 milion dolari USD, care pot fi efectuate in toate domeniile de activitate, cu exceptia sectoarelor financiar, bancar, de asigurari-reasigurari, precum si a celor reglementate de legi speciale, cu respectarea urmatoarelor conditii:

- sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator;

- sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei;

- sa nu dauneze ordinii, sanatatii sau moralei publice.

Prin aceasta lege s-a instituit un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu, nebirocratic si eficient, care asigura:

- stimularea investitorilor romani si atragerea investitorilor straini;

- garantarea stabilitatii si coerentei cadrului legislativ privind investitiile directe;

- aplicarea uniforma a legislatiei economice in favoarea mediului de afaceri si garantarea investitiei;

- aplicarea efectiva a conventiilor internationale in materie de investitii straine, la care Romania este parte.


Prioritatile pe termen scurt se concentreaza asupra continuarii armonizarii legislative si transpunerii acquis-ului comunitar in reglementarile BNR, prin:

- Alinierea legislatiei romanesti (Regulamentul nr. 6/1996 al BNR privind principiile si organizarea platilor cu carduri) la prevederile Recomandarii Comisiei Europene 97/489/CE privind tranzactiile prin intermediul instrumentelor de plata electronica si, in special, relatia dintre emitent si detinator (semestrul I 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Liberalizarea miscarilor de capital programate pentru anul 2003;

- Completarea/modificarea legislatiei privind falimentul cu prevederi care sa asigure transpunerea in legislatia nationala a dispozitiilor art. 3, 4, 6, 8 si 9 ale Directivei 98/26/CE (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

143

- Adoptarea unui Regulament care sa cuprinda prevederi referitoare la principiile de organizare si functionare a sistemelor de plati, precum si supravegherea sistemelor de plati de interes national, conform prevederilor Directivei 98/26/CE privind finalitatea decontarii in sistemele de plati si valori mobiliare (semestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Avizarea de catre BNR a procedurilor de lucru elaborate de sistemele de transfer de fonduri autorizate; prin noile norme care vor fi emise de BNR vor fi stabilite cerintele pentru sistemele de transfer de fonduri existente, care sa asigure implementarea prevederilor Directivei 98/26/CE (semestrul II 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Finalizarea implementarii sistemului electronic de plati (pana la sfarsitul anului 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Promovarea unei legi speciale care sa acorde BNR calitatea de institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile credit transfrontaliere si elaborarea cadrului de reglementare si a procedurilor de aplicare, conform Directivei 97/5/CE privind transferul creditelor transfrontaliere (pana la sfarsitul anului 2003 - angajament asumat prin document de pozitie).

Dezvoltarea sistemului de plati in domeniul bancar prin:

- Implementarea proiectului privind sistemul electronic de plati interbancare, care include: sistemul de decontare bruta in timp real (RTGS), Casa Automata de Compensatie (ACH), sistemul de inregistrare si decontare a titurilor de stat si sistemul de back-up si recuperare pe cele trei componente, prezentand caracteristicile cerute de conectarea la sistemul european de plati (TARGET), in caz de dezastru. Primul sistem ce va fi finalizat va fi RTGS si va intra in functiune in prima jumatate a anului 2003;

In ceea ce priveste pietele de capital, CNVM si-a propus ca prim obiectiv prioritar intarirea capacitatii administrative prin:

- Amenajarea si dotarea cu echipamente si birotica a noului sediu al CNVM;

- Proiectarea si desfasurarea de programe de prezentare a pietei de capital, ca mijloc de finantare.

In domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, obiectivul principal il constituie continuarea armonizarii cu acquis-ul comunitar prin modificarea Legii nr. 21/1999 astfel:

- Transpunerea prevederilor Directivei 91/308/CEE pana la sfarsitul lunii iunie 2002, prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 21/1999;

- Transpunerea prevederilor noii Directive 2001/97/CEE pana la sfarsitul anului 2003.


- Continuarea procesului de liberalizare a miscarilor de capital legate de alte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale, conform calendarului de liberalizare (angajament asumat prin document de pozitie);

- Implementarea cadrului legal pentru legea care acorda BNR calitatea de institutie competenta in rezolvarea plangerilor legate de transferurile credit transfrontaliere, armonizat cu prevederile Directivei 97/5/CE, incepand cu anul 2004.

Avand in vedere noul cadru normativ aplicabil pietei de capital, un obiectiv prioritar il constituie cresterea capacitatii de reglementare a CNVM prin:

144

- Elaborarea de regulamente pentru aplicarea legislatiei privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate si a legislatiei privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare;

- Elaborarea de noi regulamente privind bursele de marfuri, urmare a adoptarii legislatiei privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate;

- Elaborarea reglementarilor contabile pentru institutiile care opereaza pe piata de capital.

Un alt obiectiv il reprezinta intarirea capacitatii de supraveghere a CNVM prin:

- Perfectionarea sistemului electronic de administrare a informatiei al CNVM;

- Perfectionarea sistemului electronic de supraveghere a pietelor reglementate;

- Organizarea de programe de pregatire profesionala pentru personalul CNVM.

Obiectivul principal al ONPCSB il constituie intarirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in lupta impotriva spalarii banilor si a crimei organizate, avand termen semestrul I 2005, prin:

- Imbunatatirea sistemului informational al ONPCSB si interconectarea cu bazele de date ale institutiilor implicate in combaterea spalarii banilor;

- Proiectarea si implementarea unui program de cooperare inter-institutionala;

- Instruirea personalului entitatilor cu obligatii de raportare in conformitate cu evolutia standardelor legale internationale;

- Dezvoltarea cooperarii internationale prin conectarea la reteaua FIU NET, destinata schimbului de informatii intre entitatile de informatii financiare din statele membre UE si semnarea de acorduri bilaterale cu institutiile similare din UE si tarile candidate.

4.5. Dreptul societăţilor comerciale

Negocierile pentru Capitolul 5 „Dreptul societatilor comerciale” au fost deschise la data de 30 martie 2001 si au fost inchise provizoriu la Conferinta interguvernamentala de aderare din 28 noiembrie 2001.

Dezvoltarea acquis-ului comunitar este in continuare urmarita, in vederea implementarii actelor normative si masurilor nou-aparute, informand Conferinta pentru aderare sau Consiliul de Asociere asupra stadiului implementarii si a eventualelor probleme aparute pe parcursul acestui proces.

4.5.1. Dreptul societăţilor comerciale

Situaţia actuală

Conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, in cadrul Ministerului Justitiei a fost elaborat proiectul de lege care modifica Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale (republicata in MO nr. 033/29.01.1998, modificata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei) si Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului (republicata in MO nr.015/19.01.1998). Proiectul de lege armonizeaza integral dispozitiile de drept intern cu prevederile celor sase directive comunitare. Dispoziile respective se refera la nivelul garantiilor acordate tertilor si asociatilor, formalitatile de publicitate, fuziunea sau divizarea societatilor, achizitionarea actiunilor.

Proiectul de lege mai sus mentionat a fost aprobat de Guvern si se afla in procedura parlamentara de adoptare.

145

Prin OUG nr. 76/2001 (MO nr. 283/31.05.2001) au fost simplificate formalitatile administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin constituirea Biroului unic pe langa camerele de comert si industrie teritoriale, aducand unele modificari Legilor 26/1990 si 31/1990 (ex. renuntarea la solicitarea formei autentice pentru actele de constituire a societatilor comerciale, cu unele exceptii, introducerea codului unic de inregistrare).

Pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale a fost adoptata Legea nr. 314/2001 (MO nr.338/26.06.2001) care prevede ca datorita numarului ridicat al societatilor comerciale care nu isi completasera capitalul social, s-a introdus o procedura speciala, rapida, de dizolvare, lichidare si radiere a societatilor comerciale care nu si-au majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, fiind dizolvate de drept. De asemenea, au fost dizolvate de drept si radiate din oficiu, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, societatile cu raspundere limitata cu asociat unic, constituite de alte societati cu raspundere limitata cu asociat unic, care incalca art. 14 din Legea nr. 31/1990.

Legea nr. 348/2001 (MO nr. 381/12.07.2001, a modificat art. 25 al Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului (republicata in MO nr. 049/04.02.1998), contestatiile persoanelor prejudiciate printr-o inmatriculare sau mentiune in registrul comertului fiind de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, si nu de competenta judecatorului delegat, de natura a asigura o solutionare adecvata a acestor cereri. In acelasi timp au fost separate oficiile registrului comertului pentru Bucuresti si Judetul Ilfov.

In vederea stimularii investitiilor directe majore in Romania, a fost adoptata Legea nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie (MO nr.356/03.07.2001) ce acorda facilitati importante pentru investitorii ce se incadreaza in dispozitiile legii (pentru investitiile cu o valoare care depaseste echivalentul a 1 milion de dolari SUA), inclusiv pentru stabilirea unor societati comerciale in Romania.

In ceea ce priveste legislatia falimentului, a fost adoptata de catre Guvern, Ordonanta nr. 38/2002 (MO nr. 095/02.02.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Modificarile aduse Legii nr. 64/1995 au la baza observatiile primite de Ministerul Justitiei de la instantele judecatoresti, administratorii sau lichidatorii desemnati in cadrul procedurilor, de la institutiile publice implicate in aplicarea legii, in calitate de creditori ai debitorilor aflati in incetare de plati sau de supraveghetori ai desfasurarii activitatii economice.

Obiectivul principal al acestui act normativ il constituie realizarea unui echilibru sensibil intre protejarea intereselor creditorilor si incurajarea reorganizarii activitatii debitorilor, de care beneficiaza si angajatii acestora.

A fost largita sfera conditiilor in care procedura poate fi declansata, cererile introductive putand fi formulate si de titularii de creante civile, nu numai de titularii de creante comerciale, a fost introdusa obligatia desemnarii in comitetul creditorilor a cate unui reprezentant al titularilor de creante bugetare, a fost largita sfera atributiilor administratorului desemnat. Deschiderea procedurii a fost conditionata de existenta unor creante de un anumit cuantum, iar dupa data deschiderii procedurii a fost interzisa incheierea oricaror acte juridice, sub sanctiunea nulitatii, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau autorizate de judecatorul sindic.


- Adoptarea legii de modificare si completare a Legii 26/1990 privind registrul comertului si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale, in vederea armonizarii depline cu legislatia comunitara in materie (Directivele Consiliului 77/91/CEE privind conditiile de infiintare a societatilor pe actiuni si a mentinerii sau modificarii capitalului acestora, 78/855/CEE privind fuziunea societatilor pe actiuni, 82/891/CEE privind divizarea societatilor pe actiuni, 89/667/CEE, privind societatile cu raspunderea limitata cu unic asociat, 89/666/CEE

146

privind formalitatile de publicitate la care sunt supuse sucursalele societatilor comerciale cu sediul intr-un stat membru deschise intr-un alt stat membru) (angajament asumat prin documentul de pozitie);

- Adoptarea legii privind grupurile internationale de interes economic, pentru transpunerea Regulamentul Consiliului nr. 2137/1985, privind grupurile europene de interes economic (angajament asumat prin documentul de pozitie);

- Completarea cadrului legislativ national pentru reglementarea falimentului judiciar cu caracter transnational, in conformitate cu dispozitiile Regulamentului Consiliului nr. 1346/2000 privind procedura falimentului (angajament asumat prin documentul de pozitie).


Imbunatatirea disciplinei financiare in Romania prin dezvoltarea legislatiei si a jurisprudentei privind falimentul este urmarita in continuare prin:

- Imbunatatirea cadrului legal si institutional in materia falimentului;

- Elaborarea unui ghid de buna practica si a unei aplicatii informatice pentru instante si practicieni;

- Crearea unei jurisprudente uniforme prin pregatirea judecatorilor si a celorlalti practicieni in materia falimentului.

Pe termen mediu este urmarita dezvoltarea acquis-ului comunitar in materie pentru transpunerea integrala a acestuia.

4.5.2. Contabilitatea societăţilor comerciale

Situaţia actuală

Armonizarea legislatiei nationale in domeniul contabilitatii cu directivele europene si standardele internationale are in vedere, pe de o parte, asimilarea acestora, iar pe de alta parte, asigurarea si urmarirea implementarii corespunzatoare a acestor reglementari in practica.

Procesul de implementare a reglementarilor contabile a fost corelat cu punerea in aplicare a unor masuri care au vizat:

- tiparirea in limba romana a editiei revizuite a lucrarii Standardele Internationale de Contabilitate 2001, cu sprijinul Programului de dezvoltare a sistemului contabil din Romania;

- elaborarea, in luna septembrie a anului 2001, a unui Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru a intelege conceptele, principiile si problematica de ansamblu a Standardelor Internationale de Contabilitate in conditii de aplicare a rationamentului profesional.

In vederea asigurarii implementarii corespunzatoare a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate au fost organizate cursuri de pregatire profesionala a contabililor si auditorilor financiari implicati in acest proces. Astfel, din septembrie 2001 pana in prezent se deruleaza pentru un numar de peste 300 de auditori financiari cursuri de pregatire finantate de Guvernul Marii Britanii prin Departamentul de Dezvoltare Internationala in cadrul Programului de reforma a sistemului de contabilitate si de audit din Romania.

Prevederile Directivei a IV-a au fost transpuse in legislatia nationala prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin Legea nr. 310/22.05.2002 (MO nr. 380/05.06.2002) pentru aprobarea OG nr. 61/2001 (MO nr. 531/31.08.2001), prin Ordinul

147

ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate (MO nr.85/20.02.2001), prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii aprobat prin HG nr. 704/1993, recent revizuit prin Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/26.02.2002 (MO nr. 279/25.04.2002).

Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 s-au stabilit conditiile de implementare graduala a Standardelor Internationale de Contabilitate pana in anul 2005. Astfel, Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate se aplica obligatoriu, incepand cu situatiile financiare ale anului 2000, de catre societatile comerciale cotate la Bursa de Valori, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national, precum si de unele categorii specifice de societati ce opereaza pe piata de capital.

In perioada 2002-2005, programul de implementare vizeaza societatile ce indeplinesc doua din cele trei criterii prevazute de Directiva a IV-a, respectiv cifra de afaceri, total active si numarul mediu de salariati, reglementarile putand fi aplicate si de societatile care nu se incadreaza in criteriile de marime, dar opteaza pentru intocmirea situatiilor financiare potrivit regulilor europene si internationale.

Pentru celelalte societati care nu intra sub incidenta reglementarilor mentionate se aplica Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr. 61/2001 si Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG nr. 704/1993. Pentru aceste societati s-au elaborat si au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu aplicabilitate de la 01.01.2003, data la care isi inceteaza aplicabilitatea Regulamentul aprobat prin HG nr. 704/1993.

Pentru persoanele juridice care se incadreaza in conditiile prevazute la art.1 alin. (1) din OG nr. 24/26.07.2001 (MO nr. 472/17.08.2001) privind impunerea microintreprinderilor, au fost elaborate, in conformitate cu prevederile art. 3 alin.(1) din ordonanta mentionata, Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii la microintreprinderi, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1880/28.09.2001 (MO nr. 651/17.10.2001).

Pentru societatile din domeniul asigurarilor, au fost aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 2328/2390/2001, Reglementarile contabile specifice domeniului asigurarilor, armonizate cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate. Aceste reglementari sunt obligatorii pentru societatile din domeniul asigurarilor persoane juridice romane si pentru sucursalele din Romania ce apartin unor asiguratori persoane juridice straine, incepand cu data de 01.01.2002. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari, actualizeaza periodic aceste Reglementari, in functie de reglementarile ce se adopta pe parcurs si le supune aprobarii Ministerului Finantelor Publice, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr.61/2001 si ale Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.

Sunt in curs de elaborare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, reglementarile contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital, armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. Dupa aprobarea lor de catre Ministerul Finantelor Publice, aceste reglementari vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2003, de catre toate societatile din domeniul pietei de capital.

Prevederile Directivei a VII-a au fost transpuse in legislatia nationala prin Ordinul ministrului finantelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor.Pentru punerea

148

in aplicare a acestor norme, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/2001, a fost aprobat Programul de aplicare experimentala, program care in prezent este in curs de derulare.

Prevederile Directivei a VIII-a au fost transpuse in legislatia nationala prin OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, aprobata prin Legea nr. 133/2002 (MO nr. 230/5.04.2002). De asemenea, au fost elaborate, publicate si difuzate reglementarile specifice activitatii de audit financiar (Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, Standardele de audit, Normele privind procedurile minimale de audit, Normele privind procedurile de control al calitatii auditului financiar, Regulile privind pregatirea continua a auditorilor).

Obligativitatea auditarii de catre auditori financiari, membri ai Camerei Auditorilor din Romania, a situatiilor financiare anuale, intocmite de persoanele juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, a fost instituita prin OG nr. 61/2001 de modificare si completare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata.


- Definitivarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si aprobarea de catre Ministerul Finantelor Publice a reglementarilor contabile specifice institutiilor care opereaza pe piata de capital armonizate cu directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate (angajament asumat prin document de pozitie);

- Continuarea si urmarirea implementarii Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate la persoanele juridice care indeplinesc criteriile de marime prevazute de directiva;

- Reorganizarea Colegiului Consultativ al Contabilitatii pentru asigurarea cadrului organizatoric de consultare si analiza in procesul de elaborare a normelor si reglementarilor din domeniul contabilitatii.


- Monitorizarea unor programe de pregatire profesionala a specialistilor implicati in implementarea Standardelor Internationale de Contabilitate, precum si a Standardelor Internationale de Audit, impreuna cu asociatiile profesionale in domeniu;

- Urmarirea modului de implementare a reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, potrivit graficului de etapizare prin care intra sub incidenta acestor reglementari, pana in anul 2005, la societatile care, potrivit Directivei a IV-a, indeplinesc 2 din cele 3 criterii, dupa cum urmeaza:

Sfarsitul exercitiului financiar

Cifra de afaceri a anului anterior EURO

Total active pentru anul anterior EURO

Numarul mediu de salariati ai anului

anterior

31 decembrie 2001 31 decembrie 2002 31 decembrie 2003 31 decembrie 2004 31 decembrie 2005

Peste 9 milioane Peste 8 milioane Peste 7 milioane Peste 6 milioane Peste 5 milioane

Peste 4,5 milioane Peste 4,0 milioane Peste 3,5 milioane Peste 3,0 milioane Peste 2,5 milioane

250 200 150 100 50

- Actualizarea permanenta a legislatiei contabile in vigoare, in conformitate cu evolutiile directivelor europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

149

4.5.3. Dreptul de proprietate intelectuală

Situaţia actuală

In PNAR 2001 a fost subliniat faptul ca in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe au fost inregistrate progrese semnificative atat din punct de vedere legislativ, cat si al aplicarii legislatiei. Anul 2001 a fost marcat de continuarea de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor a actiunilor in ambele directii.

Din punctul de vedere al capacitatii administrative au fost inregistrate numeroase schimbari. Astfel, prin OUG nr. 9/2001 privind unele masuri in domeniile culturii si artei, cultelor, cinematografiei si dreptului de autor, ORDA a fost subordonata Ministerului Culturii si Cultelor. In momentul aprobarii acestei Ordonante prin Legea nr. 574/2001 (MO nr. 685/30.10.2001), la nivelul ambelor Camere ale Parlamentului s-a convenit ca este necesar ca ORDA sa isi pastreze statutul anterior, si anume, de subordonare directa fata de Guvern. Datorita acestei modificari de statut, Regulamentul de organizare si functionare a ORDA aprobat prin HG nr. 846/2001(MO nr. 555/06.09.2001) a trebuit, de asemenea, sa fie modificat, in prezent fiind in faza de avizare.

In ceea ce priveste activitatea legislativa a ORDA, aceasta a fost axata pe elaborarea proiectului de act normativ care modifica si completeaza Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. ORDA a elaborat proiectul actului normativ in anul 2001, urmand ca acesta sa fie aprobat de Parlament. Aparitia celor doua noi directive in domeniul dreptului de autor (privind dreptul de suita si dreptul de autor in societatea informationala) a determinat, insa, prelungirea termenului initial pentru adoptare, avand in vedere atat necesitatea armonizarii noilor prevederi, cat si caracterul de lege organica al Legii nr. 8/1996, fapt ce presupune o procedura de amendare mai complicata.

Proiectul acestui act normativ cuprinde de asemenea, o actualizare a cuantumurilor amenzilor penale prevazute de Legea nr. 8/1996, amenzi care, datorita inflatiei, nu isi mai indeplineau rolul descurajant pentru cei tentati sa incalce drepturile de proprietate intelectuala.

De asemenea, adoptarea HG nr. 974/2001 (MO nr. 656/18.10.2001) pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuala reprezinta un pas important pentru intarirea sistemului proprietatii intelectuale in Romania.

A doua directie majora a activitatii ORDA a fost reprezentata de aplicarea legislatiei specifice: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor si OG nr. 124/2000 privind adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio, video si programelor pentru calculator. Au continuat astfel eforturile de reducere a ratei pirateriei in domeniul proprietatii intelectuale pe piata romaneasca. Rezultatele actiunilor ORDA in cursul anului 2001 in aceasta directie au constat in incheierea a 311 procese verbale contraventionale, aplicarea unor amenzi contraventionale insumand 5.750 miliarde lei (aprox. 200.000 EURO) si confiscarea a 26.730 fonograme in aplicarea Ordonantelor mentionate mai sus. In aplicarea Legii nr. 8/1996 au fost intreprinse 1032 de actiuni de control, de catre ORDA, sau de ORDA in colaborare cu Politia, fiind ridicate in vederea cercetarii un numar de 29.043 fonograme, 8.660 CD-Rom-uri, 15.849 casete video sau CD-uri cu filme.

Activitatea Parchetului a crescut in 2001 fata de 2000 de 2,7 ori, numarul de dosare instrumentate in baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe fiind de 4695.

Conform datelor statistice furnizate de Ministerul Justitiei, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 8/1996 au fost inaintate instantelor 1090 de cauze, din care 432 au fost solutionate (150 dosare admise, 145 dosare respinse, 23 dosare retrase, 107 dosare au primit alte solutii).

150

Punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a HG nr.301/2001 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 202/2000, reprezinta un pas deosebit de important pentru intarirea masurilor la frontiera. La fel de importanta este insa si aplicarea acestor prevederi legale, autoritatile romane implicate depunind toate eforturile pentru eficientizarea acestui proces. In cursul anului 2001, Directia Generala a Vamilor a intreprins in aceasta directie 9 actiuni de control, fiind confiscate 5.460 CD-uri, 182 DVD-uri, 9 casete video.

ORDA administreaza Registrul National al Fonogramelor si Registrul Programelor pentru Calculator (pina in prezent in RNF fiind inscrise 1732 de persoane fizice sau juridice, iar in RPC 582) si monitorizeaza activitatea Organismelor de Gestiune Colectiva. In cursul anului 2001 acestea au raportat, in ceea ce priveste numarul de membri si drepturile gestionate, urmatoarele:

- UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – Asociatia Drepturilor de Autor);

Nr. membrilor: 2586 (487 fiind succesori legali)

Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 64.234.454 mii lei (aprox. 2 150 000 EURO)

Sume incasate reprezentand copie privata: 872.082 mii lei (aprox. 30 000 EURO)

- COPY-RO;

Nr. membrilor: 901

Venituri: 4.186.593.886 lei (aprox. 140 000 EURO)

- DACIN-SARA (Societatea pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual – Societatea Autorilor Romani din Audiovizual);

Nr. membrilor: 166

Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 1.672.740.642 lei (aprox. 56 000 EURO)

- CREDIDAM (Centrul Roman pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti);

Nr. membrilor: 2654


- SADCO (Societatea de Administrare a Drepturilor Conexe);

Nr. membrilor: 351

- UPFR (Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania);

Nr. membrilor: 25


- UPFAR (Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania);

Nr. membrilor: 30

Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 595.000.000 lei (aprox. 20 000 EURO)

- VISARTA (Societatea de Gestiune Colectiva a Dreptului de Autor in domeniul Artelor Vizuale)

Nr. membrilor: 108

Sume incasate reprezentand drepturi gestionate: 179.622.000 lei (aprox. 6 500 EURO)

151

Colaborarea cu celelalte institutii implicate in procesul de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala: Politie, Vama, Justitie si cu asociatiile private antipiraterie a fost imbunatatita, dar pentru eficientizarea acesteia este necesara depunerea unor eforturi concertate de catre toate aceste autoritati.

In scopul indeplinirii obiectivelor sale, ORDA beneficiaza de sprijinul UE prin intermediul a doua proiecte in cadrul programelor PHARE 2000 si PHARE 2001 (ambele in curs de derulare). Prin intermediul unor componente de asistenta tehnica din proiectele elaborate in cadrul programelor PHARE mentionate, se incearca identificarea unor modalitati de eficientizare a managementului institutional si va fi elaborata o strategie a Oficiului.

Pregatirea de specialitate a personalului institutiilor implicate in sistemul de protectie a proprietatii intelectuale a continuat si in perioada analizata.

Reprezentantii ORDA au sustinut programe de pregatire in cadrul urmatoarelor actiuni:

- Februarie 2002 Bucuresti - Antipirateria o problema de afaceri;

- Tot in cursul lunii februarie 2002 au fost organizate in cadrul Institutului National al Magistraturii cursuri de pregatire cu participarea asociatiilor private antipiraterie: RO-ACT, BSA si UPFR;

- Martie 2002, Bucuresti – Conferinta E-business in Romania;

- 8-10 aprilie 2002, Seminar de pregatire pentru specialistii din domeniul audio-vizual, organizat de Televiziunea Romana, avind ca tema Legea Dreptului de Autor si Drepturilor Conexe.

Ziua mondiala a Proprietatii intelectuale a reprezentat un punct de plecare motivant in derularea unui numar mare de actiuni destinate diseminarii informatiilor privind importanta acestui domeniu atit din punct de vedere cultural cit si economic.

Seria acestor evenimente a fost deschisa de cea de a doua actiune de distrugere publica a produselor pirat confiscate de ORDA (aprox. 32.000 produse purtatoare de drepturi de proprietate intelectuala) si de Politie (aprox. 30.000 fonograme).

Au urmat actiuni derulate in cadrul celor mai prestigioase Colegii bucurestene, actiuni vizind sensibilizarea elevilor cu privire la necesitatea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, urmate de premierea elevilor cu rezultate deosebite in competitiile nationale si internationale.

Un simpozion privind proprietatea intelectuala si industriala, organizat in colaborare de OSIM, ORDA si Camera de Comert si Industrie a Romaniei, a incheiat aceste manifestari.

Prioritatile ORDA vizeaza definitivarea procesului de armonizare legislativa si eficientizarea aplicarii legislatiei la nivelul tuturor verigilor implicate in sistemul de protectie a proprietatii intelectuale, precum si intensificarea pregatirii personalului de specialitate.


Asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu cele doua noi tratate OMPI

Intarirea capacitatii institutionale si administrative se va realiza prin:

- Revizuirea Regulamentului de organizare si functionare a ORDA;

- Elaborarea si derularea unor programe de perfectionare a personalului ORDA implicat in procese specifice;

- Cresterea numarului de personal a ORDA;

- Actiuni de imbunatatire a managementului institutiei.

152

Cresterea eficientei aplicarii legislatiei in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe prin:

- Elaborarea si urmarirea adoptarii proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, pentru armonizarea cu prevederile Directivei 96/9, ale Directivei 92/100 (referitoare la recunoasterea dreptului sui generis fabricantului de baze de date si un drept conex producatorului de audiovizual) – angajament asumat prin documentul de pozitie, si ale noilor Directive privind dreptul de suita si dreptul de autor in societatea informationala;

- Derularea unor actiuni in scopul reducerii pirateriei in domeniul dreptului de autor: actiuni de control; incheierea unui protocol de colaborare cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera; actiuni de colaborare cu celelalte institutii implicate in domeniul protectiei proprietatii intelectuale;

- Organizarea unor programe de perfectionare a personalului institutiilor implicate in protectia proprietatii intelectuale si a unor campanii de crestere a gradului de intelegere a publicului larg asupra importantei acestui domeniu (crearea unei baze de date publice continand informatii privind repertoriul si titularii drepturilor de autor si drepturilor conexe, informatii detinute de OGC-uri – angajamente asumate prin documentul de pozitie; crearea unui site Web al ORDA).


In conditiile indeplinirii obiectivelor prioritare pe termen scurt, procesul de armonizare legislativa va fi definitivat, iar ORDA isi va fi atins capacitatea administrativa optima. In acest context si in conditiile unor alocari bugetare suficiente, ORDA considera ca nu vor mai exista prioritati pentru definitivarea procesului de aderare. Activitatea Oficiului se va desfasura conform atributiilor si competentelor sale legale. In speta aceasta va fi axata in continuare pe doua directii principale: elaborarea actelor normative in domeniu (avind in vedere inclusiv posibilele noi prevederi adoptate in acest domeniu la nivel comunitar si international) si aplicarea legislatiei ( lupta impotriva pirateriei va reprezenta o preocupare permanenta a autoritatilor romane. In acelasi scop se va permanentiza si cooperarea cu celelalte institutii implicate in acest proces dar si procesul de pregatire a celor implicati in astfel de activitati).

4.5.4. Dreptul de proprietate industrială

Situaţia actuală

In domeniul proprietatii industriale a continuat procesul de implementare a acquis-ului comunitar.

Astfel, potrivit angajamentelor asumate de Romania prin Documentul de pozitie initial in cadrul capitolului „Dreptul societatilor comerciale”, in scopul armonizarii cu dispozitiile directivei 98/44/CE privind protectia inventiilor biotehnologice, precum si pentru deplina compatibilitate cu dispozitiile Conventiei Brevetului European si cu cele ale Acordului TRIPS, a fost adoptata Legea nr.203/2002 (MO nr. 340/22.05.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.

Se afla in curs de adoptare in Parlament un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, in scopul transpunerii dispozitiilor Directivei 98/71/CE si a Regulamentului Consiliului nr. 6/2002 asupra desenelor si modelelor industriale.

153

Proiectul de lege este de asemenea armonizat cu prevederile Acordului TRIPS, atat in ceea ce priveste acordarea protectiei, cat si in ceea ce priveste respectarea mijloacelor de aparare a drepturilor, in acest domeniu.

In ceea ce priveste protectia suplimentara prin brevet a produselor medicamentoase si de uz fitosanitar, OSIM a elaborat un proiect de Lege privind certificatul de protectie suplimentara, care transpune pe deplin dispozitiile Regulamentului CEE nr. 1768/1992 si dispozitiile Regulamentului CE nr. 1610/1996.

Autoritatile romane au estimat ca punerea in aplicare a acestei legislatii va presupune costuri economice si sociale crescute si prin urmare, prin documentul de pozitie complementar II, Romania a declarat ca Legea privind certificatul de protectie suplimentara va fi adoptata pana la data de 31 decembrie 2004 si va intra in vigoare la data aderarii Romaniei la UE.

In ceea ce priveste problema aderarii la sistemul marcii comunitare, documentele de pozitie complementare din 2001 contin acordul Romaniei pentru solutiile propuse de Comisia Europeana, in sensul ca marcile comunitare care au fost inregistrate sau pentru care s-a depus o cerere de inregistrare inainte de data aderarii vor fi automat extinse pe teritoriul Romaniei, dupa aderarea la UE.

In plan institutional si in indeplinirea obligatiilor decurgand din Regulamentul CE nr.40/1994 privind marca comunitara, in cursul anului 2001, au continuat programele de asistenta tehnica pentru judecatori si procurori (atat in cadrul RIPP 4, cat si seminarii organizate in cooperare cu OMPI, OHIM, OMC), obiectivul fiind acela ca la data aderarii Romaniei la UE sa fie creata o instanta specializata pentru marci comunitare.

Astfel, numai in perioada 10-14 septembrie 2001 un numar de 3 judecatori si procurori au participat la un simpozion international organizat de Oficiul European de Brevete Munchen cu tema „Litigii in domeniul apararii drepturilor de proprietate industriala”.

In aplicarea Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si in baza Protocolului de colaborare incheiat cu DGV, OSIM a continuat furnizarea de informatii catre aceasta institutie din domeniul marcilor, inventiilor si desenelor/modelelor industriale, in sprijinul indeplinirii de catre DGV a atributiilor de control si supraveghere a operatiunilor de vamuire.

De asemenea, in procesul de combatere a contrafacerii, OSIM a continuat sa puna la dispozitia organelor de politie, informatiile si documentele necesare desfasurarii activitatii organelor de ancheta penala.

La data de 4 octombrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 974 pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (MO nr.656/18.10.2001).

In baza acestui program, OMPI a dat accesul gratuit la ROMARIN (CD-ROM care contine informatii privind inregistrarea internationala a marcilor) conform Aranjamentului si Protocolului de la Madrid.

Cat priveste programul de instruire a lucratorilor din vama si politie, acesta a continuat la nivelul anului 2001 prin participarea la seminarii si simpozioane organizate de OSIM in cooperare cu OEB, OHIM, OMPI si OMC avand tematica apararea drepturilor de proprietate industriala.

In anul 2001 a fost infiintata in Romania filiala Retelei Europene Anti-Contrafacere (REACT) cu care DGV va colabora pentru combaterea traficului cu marfuri contrafacute si pirat.

In cadrul programului de diseminare a informatiilor din domeniul proprietatii industriale si de dezvoltare a centrelor regionale, in octombrie 2001, in Romania, a avut loc un seminar care a dezbatut problema „Dezvoltarii de servicii noi cu valoare adaugata in cadrul centrelor regionale si de prelucrare a informatiilor pentru acestea”.

154

De asemenea, specialisti OSIM si reprezentanti ai centrelor regionale au participat in octombrie 2001, la Conferinta anuala EPIDOS-Patinova (Cardiff) in cadrul careia au fost prezentate noutati in sistemul de informare al OEB-EPIDOS si politicile de inovare la nivel european.

Un seminar a fost organizat in Romania, in luna mai 2002, de catre OSIM in cooperare cu OMPI (cu sprijin financiar OMPI) avand tematica „Intreprinderile mici si mijlocii si proprietatea industriala”.

Aceasta actiune se incadreaza in programul de cooperare dintre guvernul roman si OMPI pentru sprijinirea IMM-urilor privind utilizarea efectiva a sistemului de proprietate industriala de catre aceste intreprinderi.

In ceea ce priveste sistemul informatic din cadrul OSIM, au avut loc urmatoarele evolutii:

- dezvoltarea bazei de date pentru documentare in domeniul marcilor si inventiilor;

- finalizarea unei versiuni de baza de date pentru administrarea colectiei de brevete;

- extinderea bazei de date pentru arhiva de marci;

- dezvoltarea programelor pentru soft-ul comun desene si modele industriale;

- realizarea unei noi retele de calculatoare in cadrul OSIM.


Implementarea sistemului brevetului european presupune atat masuri legislative, cat si de intarire a capacitatii institutionale:

- Un regulament in aplicarea noii legi de modificare si completare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, se afla in curs de elaborare la OSIM si urmeaza sa fie adoptat de Guvernul Romaniei pana in luna august 2002.

- De asemenea, se afla in curs de desfasurare procedurile pentru aderarea Romaniei la Conventia Brevetului European, obligatie ce decurge din Acordul de Asociere a Romaniei la UE. Un proiect de lege de aderare a fost elaborat de OSIM si se afla in curs de avizare de catre autoritatile romane competente.

- Aderarea efectiva la Conventia Brevetului European este prevazuta a avea loc inainte de data de 31 decembrie 2002.

- Implementarea sistemului brevetului european presupune continuarea procesului de pregatire atat pentru specialistii OSIM, cat si pentru consilierii in proprietate industriala, magistrati, procurori, politie pentru aplicarea sistemului brevetului european.

- De asemenea, indeplinirea acestui obiectiv inseamna si crearea unui sistem informatic in vederea compatibilizarii cu sistemul OEB.

Pregatirea cadrului institutional in vederea implementarii sistemului marcii si desenului comunitar:

- Potrivit angajamentelor asumate de Romania prin Documentul de pozitie initial in cadrul Capitolului „Dreptul societatilor comerciale”, o lege de modificare si completare a Legii nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale se afla in curs de adoptare in Parlamentul Romaniei, termenul prevazut pentru adoptare fiind 30 septembrie 2002.

- De asemenea, se are in vedere adoptarea unei Hotarari de catre Guvernul Romaniei pentru aprobarea unui Regulament in aplicarea noii legi, pana la sfirsitul anului 2002.

- Un seminar avand tematica „Sistemul marcii comunitare” va fi organizat in Romania, in luna iunie 2002 de catre OSIM; in cooperare cu OHIM si OMPI, cu sprijin financiar din partea acestor organizatii internationale.

155

Implementarea legislatiei in domeniul proprietatii industriale pentru prevenirea si combarea contrafacerii:

- OSIM va continua sa organizeze seminarii si alte forme de instruire in domeniul proprietatii industriale in cadrul unor programe destinate atat specialistilor OSIM, cat si magistratilor, politiei, vamii.

- Procesul de prevenire si combatere a contrafacerii va presupune si achizitionare de echipament informatic necesar furnizarii de catre OSIM a unor servicii calificate, organelor de politie, parchetului si vamii.

In scopul dezvoltarii sistemului informatic al OSIM se vor avea in vedere:

- continuarea de modernizari hard in domeniul retelei interne a PC-urilor si imprimantelor;

- dezvoltarea serverului existent si introducerea de noi facilitati pentru acesta;

- completarea sistemului de juke box-uri;

- finalizarea software-ului pentru baza de date a desenelor si modelelor industriale;

- crearea si administrarea „depozitului electronic” in domeniul proprietatii industriale;

- angajare personal de specialitate necesar realizarii masurilor pentru dezvoltarea sistemului informatic (5 persoane).

Dezvoltarea sistemului de diseminare de informatii din domeniul proprietatii industriale, in special prin dotarea si dezvoltarea centrelor regionale si dezvoltarea programelor cu intreprinderile mici si mijlocii

- Dotarea logistica a centrelor regionale de diseminare de informatii din domeniul proprietatii industriale, compatibila cu centrele din tarile europene dezvoltate;

- Instruirea personalului din cadrul centrelor regionale, in cadrul programelor comune cu OSIM.


Pregatirea cadrului institutional in vederea implementarii sistemului marcii si desenului comunitar:

In scopul indeplinirii obligatiilor care decurg din Regulamentul marcii comunitare, respectiv obligatia de infiintare a unui tribunal de marci comunitare la data aderarii Romaniei la UE, precum si pentru implementarea sistemului marcii si desenului comunitar va continua procesul de instruire a specialistilor OSIM, cat si a consilierilor in proprietate industriala si a magistratilor prin diferite forme: seminarii, simpozioane, ateliere de lucru, etc.

Adoptarea legislatiei in domeniul protectiei suplimentare pentru produse medicamentoase sau de uz fitosanitar si pregatirea cadrului institutional corespunzator:

- Prin Documentul de pozitie complementar II, Romania s-a angajat ca va adopta pana la data de 31 decembrie 2004 o lege privind protectia suplimentara pentru produse medicamentoase sau de uz fitosanitar, cu intrare in vigoare la data aderarii Romaniei la UE. In acest scop, un proiect de lege a fost elaborat de catre OSIM urmand sa fie supus avizarii de catre autoritatile competente.

- Pentru implementarea acestei legislatii se are in vedere continuarea procesului de instruire a specialistilor OSIM, precum si a personalului autoritatilor competente in aplicarea noilor reglementari.

- De asemenea, implementarea noilor reglementari va presupune si dezvoltarea sistemului informatic si in special, a bazei de date in domeniu.

156

Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/1995 in scopul transpunerii integrale a dispozitiilor Directivei 87/54 privind protectia juridica a topografiilor circuitelor integrate.

4.5.5. Măsuri ale autorităţii vamale referitoare la proprietatea intelectuală şi proprietatea industrială

Situaţia actuală

In scopul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala, pe baza Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asiguarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a HG nr. 301/2001 privind normele de aplicare a legii respective au fost depuse la Directia Generala a Vamilor, de catre titularii de drepturi de proprietate intelectuala, 26 cereri de interventie a autoritatii vamale. Pe baza acestor cereri de interventie a autoritatii vamale au fost confiscate medicamente (provenienta indiana), 3 tone profile de aluminiu (provenienta turca), incaltaminte (19588 perechi) si imbracaminte de provenienta chinezeasca (19350 bucati obiecte de acoperit capul, 1884 bucati pantaloni si bluze sport) in valoare de aproximativ 63 mii euro, precum si peste 7260 compact discuri.

In baza protocolului de colaborare existent, OSIM transmite Directiei Generale a Vamilor, periodic, pe CD, informatii referitoare la marcile, brevetele, desenele si modelele industriale inregistrate, precum si la titularii de drepturi ale acestora.

Directia Generala a Vamilor continua intalnirile care se desfasoara periodic, intre lucratori/ inspectori vamali si titularii de drepturi de proprietate intelectuala.

De asemenea, s-au intensificat controalele vamale in birourile vamale, pentru depistarea marfurilor contrafacute si pirat.


- In luna iunie 2002 va fi organizat seminarul cu tema „Marfurile contrafacute”, in cadrul programului bilateral de cooperare intre administratia vamala romana si cea franceza;

- Se are in vedere organizarea unui curs de instruire a lucratorilor vamali in domeniul antipirateriei software, in luna octombrie 2002;

- Extinderea cooperarii intre DGV si titularii de drepturi de proprietate intelectuala si identificarea unor cai rapide de comunicare;

- Imbunatatirea metodologiei privind controlul aplicarii uniforme a legislatiei vamale in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala.


- Continuarea programelor de pregatire profesionala a lucratorilor vamali in domeniul protectiei drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;

- Intarirea cooperarii intre administratia vamala si titularii de drepturi de proprietate intelectuala, precum si cu alte institutii cu atributii in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala;

- Intarirea capacitatii administrative la frontiera si asigurarea aplicarii adecvate a legislatiei referitoare la frontiera.

157

4.5.6. Dreptul civil


Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor straine in materie civila si comerciala, pentru armonizarea legislatiei nationale cu dispozitiile regulamentelor ce au inlocuit conventiile Bruxelles I si II, referitoare la competenta jurisdictionala, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in cauzele civile si comerciale si, respectiv in materia matrimoniala si a responsabilitatii parentale asupra copiilor ambilor soti. (Angajament asumat prin documentul de pozitie in ceea ce priveste Regulamentul CE nr. 44/2001).


Se va urmari dezvoltarea acquis-ului comunitar in materie, pentru transpunerea integrala a acestuia.

4.6. Politica în domeniul concurenţei

Situaţia actuală

Negocierile de aderare pentru Capitolul 6 „Politica in domeniul concurentei” au fost deschise in cadrul Conferinţei de Aderare din 14 iunie 2000. Documentul de pozitie complementar I a fost transmis Conferintei Interguvernamentale pentru aderare la data de 28 februarie 2001. Ca urmare a prezentarii Pozitiei comune II de catre UE, au fost initiate consultari in cadrul delegatiei sectoriale in vederea definitivarii Documentului de pozitie complementar II. Acest Document a fost transmis Comisiei Europene in data de 27 februarie 2002 pentru consultari informale.

Directiile de actiune ale Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei in vederea atingerii obiectivelor fixate prin Parteneriatul de Aderare, Documentul de pozitie si Documentul de pozitie complementar si a punerii in aplicare a recomandarilor formulate de Comisia Europeana in rapoartele anuale, au urmarit:

- continuarea procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar prin completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

- aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat;

- intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor romane de protectie a concurentei si control al ajutorului de stat.

CONCURENŢA

Procesul de armonizare legislativă Completarea cadrului legislativ s-a realizat in primul trimestru al anului 2002, ca urmare a consultarilor cu expertii italieni in cadrul programului de twinning “Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat”. Luand in considerare necesitatea transpunerii in legislatia romaneasca a noilor politici comunitare in domeniul intelegerilor verticale si a acordurilor orizontale in vederea consolidarii mediului concurential, Consiliul Concurentei a adoptat, in 4 martie 2002, urmatoarele Regulamente si Instructiuni:

- Regulament privind aplicarea art. 5 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale;

158

- Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia prevazuta la articolul 5 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996;

- Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare de la interdictia prevazuta la articolul 5 alin (1) din Legea concurentei nr. 21/1996;

- Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 in cazul intelegerilor verticale;

- Instructiuni privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 acordurilor de cooperare pe orizontala.

Documentele au primit avizul Consiliului Legislativ si au fost transmise pentru publicare la Monitorul Oficial.

In acest fel, legislatia romana este in mare masura armonizata cu acquis-ul comunitar in domeniul antitrust (intelegeri verticale, acorduri de cooperare pe orizontala, acorduri de specializare si acorduri de cercetare–dezvoltare).

De asemenea, Consiliul Concurentei a adoptat modificarea Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, prin completarea acestuia cu precizari referitoare la termenele limita pentru notificare, in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar in acest sens.

Aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei Numarul cazurilor analizate si rezolvate de Consiliul Concurentei a crescut continuu de la data intrarii in vigoare a Legii concurentei nr. 21/1996, de circa 5 ori in anul 2001 fata de anul 1997. Tendinta generala de crestere a numarului notificarilor de fuziuni sau achizitii de actiuni s-a mentinut in cursul anului 2001, fiind reflectata si in activitatea Consiliului Concurentei. Pragul de notificare a concentrarilor a crescut de 2,6 ori in 2001 fata de 2000 si au fost analizate 206 cazuri, reprezentand aproximativ acelasi nivel al anului precedent. Ponderea cazurilor de concentrari economice (24,8%) in 2001 a scazut fata de 2000, in timp ce numarul cazurilor privind intelegeri intre agentii economici a crescut de 2,2 ori in acelasi interval de timp.

Pe ansamblu, se remarca o dublare a numarului cazurilor de potentiale practici anticoncurentiale analizate (de la 107 in 2000 la 229 in 2001), fapt ce demonstreaza implicarea tot mai puternica a Consiliului Concurentei in dezvoltarea mediului concurential, prin identificarea, evaluarea cazurilor si sanctionarea, dupa caz, a agentilor economici a caror activitate contravine prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996.

Ilustrativ pentru aplicarea legislatiei concurentei este si faptul ca toate cele 18 procese finalizate in justitie in anul 2001 au avut solutii favorabile Consiliului Concurentei.

Oficiul Concurentei, a abordat in anul 2001 un numar de 405 cazuri cuprinzand investigatii, avize, puncte de vedere, cereri de clarificare, din care au fost finalizate 392 de cazuri, de peste 6 ori mai mult comparativ cu numarul cazurilor abordate in anul 1997 (67 de cazuri).

La acestea se adauga si cazurile de concurenta neloiala instrumentate de Oficiul Concurentei incepand cu anul 2001: au fost abordate 41 de cazuri, din care s-au finalizat 33 de cazuri, restul cazurilor aflandu-se inca in cercetare.

In cursul primelor patru luni ale anului 2002, Oficiul Concurentei a instrumentat 92 de cazuri din care au fost rezolvate 37 de cazuri, doua din acestea referindu-se la investigatii finalizate prin Decizii ale Consiliului Concurentei.

In ansamblul investigatiilor instrumentate de catre Oficiul Concurentei in anul 2001, ponderea o detin cazurile privind abuzul de pozitie dominanta si intelegerile intre agentii economici. Decizia asupra acestor cazuri revine Consiliului Concurentei. Astfel, au fost instrumentate cazuri privind fapte interzise de art. 5, 6 si 9 din Legea concurentei nr. 21/1996, adica intelegeri sau practici concertate pentru fixarea preturilor, limitarea sau controlul productiei sau distributiei, practici

159

discriminatorii din partea agentilor economici, a organismelor administratiei publice centrale sau locale, participarea cu oferte trucate la licitatii sau folosirea abuziva a unei pozitii dominante prin impunerea preturilor, aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente, etc. pe unele piete: piata cimentului; piata carnii; piata painii, in domeniul moraritului si panificatiei; serviciul de utilizare a retelei de cablu pentru receptionarea programelor TV de catre abonati si/sau pe alte piete adiacente; piata pieselor de schimb auto; piata medicamentelor; piata exploatarii, livrarii si vanzarii materialelor de constructii.

Au mai fost realizate studii de piata in vederea analizarii modului de functionare a mecanismelor concurentiale pe piata berii, piata comertului cu legume si fructe in jurul Municipiului Bucuresti si piata produselor agroalimentare de baza in consumul populatiei.

AJUTORUL DE STAT

Procesul de armonizare legislativă Avand in vedere noile abordari comunitare in domeniul ajutorului de stat privind stabilirea unor criterii clare pentru acordarea ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei a adoptat in 15 martie 2002 urmatoarele Regulamente:

- Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru intreprinderile mici si mijlocii;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala;

- Regulament privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Regulamentele au primit avizul Consiliului Legislativ si au fost transmise spre publicare la Monitorul Oficial, urmand sa intre in vigoare in semestrul II al anului 2002. Aceste regulamente transpun in legislatia romaneasca reglementarile comunitare orizontale, cat si regulile materiale referitoare la eligibilitate, intensitate, echivalentul net al ajutorului de stat.

Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele directii de ajutor de stat – ajutor regional, orizontal si sectorial, care se axeaza in special pe aspecte de importanta majora pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in dificultate).

Harta regională şi prelungirea statutului conferit prin art. 87(3) (a) din Tratat In conformitate cu dispozitiile Deciziei Consiliului de Asociere Romania – Uniunea Europeana nr. 2/2000 cu privire la prelungirea pentru o perioada de cinci ani a statutului Romaniei de zona identica cu acele zone din cadrul comunitatii descrise la art. 87 (3) (a) din Tratat, Romania a inaintat, in data de 18 octombrie 2001, Comisiei Europene - DG Concurenta, un proiect de harta a ajutoarelor de stat regionale.

Dupa analiza datelor statistice, DG Concurenta a avizat propunerea de harta regionala, care urmeaza sa fie aprobata prin Decizie a Consiliului de Asociere Romania – UE.

Tinand seama de faptul ca durata de valabilitate a hartii regionale trebuie corelata cu data expirarii statutului conferit Romaniei prin incadrarea in categoria stabilita prin art. 87 (3) (a) din Tratat si avand in vedere ca au fost initiate demersurile necesare pentru prelungirea acestui statut, Consiliul Concurentei a inaintat Comisiei Europene – DG Concurenta propunerea de a include in decizia de aprobare a hartii regionale o prevedere referitoare la prelungirea duratei de aplicare a acesteia pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sau pana la 31 decembrie 2006, daca aderarea are loc dupa aceasta data.

160

Conform practicii din ultimii ani, in trimestrul I 2002 Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au elaborat si transmis la Comisia Europeana situatia cazurilor analizate in anul 2001 in domeniul concurentei si ajutorului de stat.

De asemenea, a fost elaborata si transmisa prima lista a ajutoarelor de stat existente, lista care va fi actualizata semestrial si va fi inclusa in Tratatul de Aderare. Romania va continua sa acorde orice ajutor inclus pe aceasta lista si impotriva caruia Comisia Europeana nu a ridicat obiectii.

Aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat In aplicarea legislatiei ajutorului de stat, Consiliul Concurentei are in vedere realizarea unui echilibru adecvat intre necesitatea si admisibilitatea interventiei statului pe piata si protejarea concurentei corecte.

Din cele 106 cazuri analizate de catre Consiliul Concurentei in 2001, au fost solutionate pana la sfarsitul anului 97 de cazuri, restul de 9 fiind inca in analiza.

In functie de natura lor, cazurile analizate de Consiliul Concurentei in anul 2001 se grupeaza astfel:

- 63 reprezinta notificari ale autoritatilor publice sau ale altor organisme care administreaza surse de stat, in calitate de initiatori si/sau furnizori de ajutor de stat,

- 37 de cazuri reprezinta puncte de vedere asupra unor acte normative ce includ masuri susceptibile a fi considerate ajutor de stat,

- 6 cazuri reprezinta avize la proiecte de Hotarari de Guvern care contin prevederi de natura ajutorului de stat.

Evolutia numarului de decizii emise de Consiliul Concurentei in anul 2001, in urma analizei notificarilor asupra intentiei de a acorda ajutor de stat (54 decizii) reflecta o crestere de peste 3 ori fata de anul 2000 (17 decizii emise de Consiliul Concurentei). Aceasta evolutie demonstreaza faptul ca la nivelul autoritatilor initiatoare si/sau furnizoare de ajutor de stat a inceput sa se formeze reflexul de notificare a ajutoarelor de stat.

In primele patru luni ale anului 2002 au fost analizate de Consiliul Concurentei 32 de cazuri in domeniul ajutorului de stat, din care 26 notificari, 3 puncte de vedere si 3 avize. Au fost solutionate 28 de cazuri, ramanand spre solutionare 4 notificari.

In concordanta cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, activitatea de implementare a procedurilor de monitorizare a ajutoarelor de stat existente revine Oficiului Concurentei.

Activitatea Oficiului Concurentei privind implementarea si monitorizarea ajutoarelor de stat existente poate fi concretizata la nivelul anului 2001 printr-o serie de actiuni cum sunt:

- Identificarea ajutoarelor de stat ilegale care actioneaza in economie si informarea autoritatilor publice initiatoare, cat si a Consiliului Concurentei, asupra existentei unor astfel de situatii, in vederea initierii actiunilor necesare in conformitate cu atributiile ce le revin prin lege;

Astfel, au fost supuse analizei circa 250 acte normative emise in cursul anului 2000 si 2001 susceptibile de a contine scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale si care nu au fost notificate in vederea autorizarii Consiliului Concurentei.

- Initierea unor actiuni de verificare si indrumare la nivelul agentilor economici beneficiari privind modul concret de organizare a evidentei specifice domeniului ajutorului de stat, efectele economice generate de alocarea unor ajutoare de stat si obligatiile de raportare a ajutoarelor. Au fost supusi unor astfel de verificari peste 400 de agenti economici beneficiari de ajutor de stat;

161

- Acordarea de asistenta de specialitate autoritatilor publice initiatoare, la elaborarea a 20 de proiecte de notificare a unor noi scheme de ajutor de stat.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, precum si a HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare si informare in aplicarea legii, Oficiul Concurentei realizeaza inventarierea ajutoarelor de stat si elaboreaza anual Raportul asupra ajutoarelor de stat acordate de catre Romania. Raportul cuprinde - in concordanta cu practica europeana in domeniu - o radiografie asupra ajutoarelor de stat acordate in perioada anterioara, respectiv intervalul incepand cu anul 1996 si pana in anul precedent elaborarii propriu-zise a Raportului privind ajutoarele de stat.

Este in curs de finalizare Raportul 2000, care acopera perioada 1996–2000 si prin care vor fi actualizate si completate informatiile cuprinse in precedentul Raport. Structura Raportului 2000 va fi armonizata cu structura ultimului Raport (al IX-lea) al Comisiei Europene si va tine seama de observatiile Comisiei Europene asupra Raportului 1996–1999 (primite de catre Oficiul Concurentei in 25 aprilie a.c.).

Regimul parcurilor industriale In ceea ce priveste regimul parcurilor industriale, Legea nr. 134/2000 privind regimul parcurilor industriale a fost abrogata si inlocuita cu OG nr. 65/30.08.2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale (MO nr. 536/1.09.2001), care corespunde exigentelor acquis-ului comunitar in acest domeniu. In conformitate cu prevederile acestei ordonante, infiintarea fiecarui parc industrial si implicit acordarea alocarilor specifice in baza schemei generale, constituie obiect al notificarii catre Consiliul Concurentei, urmand ca acesta sa fie autorizat in conformitate cu prevederile Legii nr. 143/1999 si a legislatiei secundare (adoptate si in curs de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei). Respectarea deciziilor de autorizare, emise de Consiliul Concurentei, va fi monitorizata de catre Oficiul Concurentei.

Evaluarea impactului facilităţilor acordate în zonele libere Scopul principal al instituirii regimului de zona libera este promovarea schimburilor internationale si atragerea de capital strain in anumite regiuni (porturile maritime si fluviale, zonele din apropierea punctelor de trecere a frontierei).

Conform legislatiei in vigoare (HG nr. 682/1994), fiecarei Regii Autonome “Administratia Zonelor Libere”, in calitate de concedent, ii revin bunurile care au facut obiectul concesionarii, precum si cele rezultate in urma investitiilor impuse prin caietul de sarcini si prin programul minimal de lucrari de amenajare. Astfel dezvoltarea infrastructurilor si a utilitatilor necesare desfasurarii activitatii in zonele libere se realizeaza din resurse proprii ale agentilor economici, iar acestea raman in proprietatea statului la sfarsitul perioadei stipulate in contract.

Concret, valoarea totala a obiectivului de investitii in infrastructura si utilitati a degrevat bugetul de stat de 245 milioane USD, de la intrarea in vigoare a legii si pana la sfarsitul anului 2001. Totodata si celelalte investitii in valoare de 303 milioane USD (conform contractelor de concesiune incheiate pana la data de 1 decembrie 2001) vor ramane in proprietatea statului la sfarsitul perioadei de concesionare. Astfel este satisfacuta conditia de definire a unui proiect de parteneriat public – privat, si anume, ca acesta sa se realizeze in intregime sau in majoritate cu resurse financiare proprii ori atrase de catre un investitor, si ca rezultatul sa fie un bun public (conform OG nr. 16/2002).

Astfel facilitatile acordate in zonele libere nu contravin acquis-ului comunitar, satisfacand totodata criteriile Parteneriatului Public-Privat.

Rata redusă a impozitului pe profitul aferent veniturilor obţinute din export In prezent, cota de impozit pe profit aferenta veniturilor incasate din export este de 6%. Aceasta cota este in vigoare de la 1 ianuarie 2002 si a fost instituita prin OUG nr. 163/2001 privind

162

reglementarea unor masuri financiare. Prin proiectul de Lege privind impozitul pe profit, lege care se preconizeaza a intra in vigoare la 1 iulie 2002, se etapizeaza cresterea acestei cote dupa urmatorul calendar:

- incepand cu 1 ianuarie 2003, cota va fi 12,5%;

- incepand cu 1 ianuarie 2004, cota va fi 25% (cota standard).

Facilităţile acordate zonelor „D” Politica zonelor defavorizate reprezinta o componenta distincta a politicii de dezvoltare regionala, fiind determinata de existenta unor reale dezavantaje de ordin socio-economic, structural, pozitie geografica etc., care trebuie identificate in scopul luarii unor masuri specifice care sa ajute la redresarea lor.

Ministerul Dezvoltării si Prognozei (MDP) promoveaza politici de dezvoltare economica si sociala, in vederea redresarii unor zone grav afectate de restructurari industriale, de disponibilizari masive, precum si a celor miniere, denumite „zone defavorizate”, prin atragerea de investitii in aceste zone.

O preocupare constanta a MDP a constituit-o imbunatatirea legislatiei care reglementeaza domeniul zonelor defavorizate.

Regimul zonelor D este reglementat prin Legea nr. 621/2001 privind aprobarea OUG nr. 75/2000 pentru modificarea OUG nr. 24/1998, republicata, privind regimul zonelor defavorizate (MO nr. 737/19.11.2001), OUG nr. 75/2000 pentru modificarea OUG nr. 24/1998, republicata si OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor D, aprobata si modificata prin Legea nr. 20/1999.

In vederea clarificarii, simplificarii si aplicarii eficiente a normelor legale in materie, au fost modificate si republicate Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin HG nr. 728/2001 (MO nr. 467/15.08.2001). Astfel, s-a urmarit atat clarificarea termenilor si stabilirea conditiilor de acordare a stimulentelor prevazute, pentru a veni in sprijinul intreprinzatorilor, cat si aplicarea eficienta in vederea atingerii obiectivelor pentru care se promoveaza aceasta politica.

Pentru stimularea activitatilor economice in zonele defavorizate si inlaturarea posibilitatilor de eludare a legii, prin HG nr. 1028/2001 (MO nr. 674/25.10.2001) au fost stabilite institutiile responsabile cu urmarirea utilizarii corecte a materiilor prime specifice industriei de prelucrare a carnii, pentru care s-a beneficiat de scutire de la plata taxelor vamale. Aceste prevederi au fost detaliate in Ordinul comun al Ministrului Dezvoltarii si Prognozei, Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Finantelor Publice privind conditiile in care isi pot desfasura activitatea agentii economici ce realizeaza productie de produse alimentare in zonele defavorizate si beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale.

Dispozitiile actelor normative in vigoare, referitoare la facilitatile acordate in zonele D, vor fi mentinute pana in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Conform angajamentului asumat in Documentul de pozitie complementar pentru capitolul 6 “Politica in domeniul concurentei”, MDP a realizat un studiu privind analiza activitatii din zonele defavorizate in perioada iulie 1999 - iunie 2001. Rezultatele studiului au condus la concluzia mentinerii facilitatilor acordate in zonele D. Astfel, principalele efecte economice in urma aplicarii politicilor regionale in domeniul zonelor defavorizate se intensifica in continuare, acestea urmand sa influenteze pozitiv nivelul indicatorilor economici si sociali caracteristici zonelor defavorizate si implicit al judetelor si regiunilor din care acestea fac parte. La nivelul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei au demarat consultari tehnice cu asociatiile beneficiarilor in vederea identificarii unor solutii care sa permita ca in termen de 2 luni sa se faca propuneri pentru modificarea sistemului prezent de facilitati.

163

Industria siderurgică Pentru restructurarea industriei siderurgice, Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat Strategia sectoriala care a fost aprobata de Guvern in 18 octombrie 2001 si se afla in negociere cu expertii Comisiei Europene. Aceasta restructurare majora se face in conditiile accelerarii privatizarii conform Legii nr. 137/2002.

Ajutoarele de stat pentru aceasta industrie au fost acordate pe baza unor scheme de ajutor de stat prin alocari specifice sau sub forma ajutoarelor individuale.

Oficiul Concurentei monitorizeaza ajutoarele de stat ai caror beneficiari sunt agentii economici din sectorul siderurgic, astfel incat acestea sa poata fi strict identificate pe furnizori si beneficiari de ajutor de stat.

De asemenea, Oficiul Concurentei are atributii, acordate prin lege, privind urmarirea concordantei dintre strategia guvernamentala adoptata si aplicarea efectiva a acesteia referitoare la modul de derulare a schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor individuale, inclusiv cele prevazute prin planurile individuale de restructurare a agentilor economici beneficiari.

Capacitatea administrativă In prezent, pentru aplicarea legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat, Consiliul Concurentei functioneaza cu un numar de 107 angajati fata de un numar de 205 de posturi.

Ca urmare a deciziei luate in luna ianuarie 2002, de infiintare a unui departament specializat pe problematica ajutorului de stat, in data de 18 februarie 2002 a fost adoptat Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 38/2002 privind punerea in aplicare a Regulamentului pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei (MO nr. 144/ 25.II.2002).

In ceea ce priveste Oficiul Concurentei, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin in baza legislatiei concurentei si a ajutoarelor de stat, numarul de personal total este in prezent de 276 angajati (la nivel central si in structurile teritoriale). In conformitate cu Strategia de Dezvoltare a Oficiului Concurentei pe perioada 2002–2004 (inclusa in Strategia Ministerului Finantelor Publice), se are in vedere constituirea unor directii pentru Ajutor de Stat si respectiv Integrare Europeana, precum si constituirea unui compartiment specializat pentru activitatatea privind concurenta neloiala, necesar pentru indeplinirea atributiilor conferite Oficiului Concurentei incepand cu semestrul II 2001 prin Legea nr. 298/2001.


- Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor din domeniul concurentei si al controlului ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor Pietei Interne a Uniunii Europene;

- Asigurarea cu personal si spatiu adecvat a departamentului specializat in problematica ajutorului de stat in cadrul Consiliului Concurentei;

- Pregatirea intensiva a personalului direct implicat in analiza cazurilor de concurenta si ajutor de stat prin participarea la seminariile si workshop-urile organizate in Romania, stagiile de pregatire si vizitele de studiu la autoritatile de concurenta din Germania si Italia;

- Continuarea in 2003 a actiunilor pentru imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului autoritatilor de concurenta, avand in vedere noua legislatie secundara in domeniul concurentei si ajutorului de stat si pentru realizarea corelarii cu domenii conexe: impozitarea, politica industriala, energia, politica regionala, libera circulatie a serviciilor si agricultura.

164

- Completarea cadrului legislativ si aplicarea corecta si efectiva a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

- Completarea cadrului legislativ in domeniul concurentei, prin adoptarea Regulamentului privind aplicarea regulilor de concurenta in domeniul transporturilor, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul maritim, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru transportul aerian, Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ale asociatiilor ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art.5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 pentru sectorul telecomunicatiilor;

- Continuarea procesului de armonizare legislativa in domeniul ajutoarelor de stat prin adoptarea urmatoarelor regulamente: Regulament privind ajutorul de stat acordat societatilor comerciale din zonele urbane defavorizate, Regulament privind ajutoarele de stat acordate sub forma de garantii, Regulament privind acordarea ajutorului de stat pentru ocuparea fortei de munca, Regulament privind Cadrul multisectorial referitor la ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii.

- Elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania;

- Imbunatatirea aplicarii legislatiei relevante in conformitate cu practica europeana, prin intermediul asistentei pe termen lung si scurt din partea unor experti comunitari pe probleme de concurenta si ajutor de stat.

- Cresterea gradului de cunoastere si aplicarea efectiva a regulilor de concurenta si ajutor de stat de catre agentii economici, sistemul judiciar, precum si de catre autoritatile publice, in special in calitatea lor de furnizori de ajutor de stat;

- Continuarea pregatirii profesionale a judecatorilor de la Curtea Suprema de Justitie si Curtea de Apel Bucuresti in domeniul concurentei si ajutorului de stat cu asistenta primita in cadrul programului de twinning;

- Imbunatatirea pregatirii profesionale a expertilor din cadrul autoritatilor furnizoare de ajutor de stat, avand in vedere ultimele abordari comunitare in domeniu;

- Cresterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor de afaceri, a institutiilor publice cu privire la importanta aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat si cu privire la rezultatele acestei aplicari prin promovarea actiunilor autoritatilor de concurenta prin mass-media, editarea unor publicatii/reviste de specialitate, elaborarea si publicarea de rapoarte de activitate ale institutiilor de concurenta;

- Aplicarea imediata si completa a acquis-ului pentru a permite agentilor economici sa fie pregatiti inca inainte de aderare sa faca fata presiunii concurentiale a pietei interne.


- Intarirea si imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor de protectie a concurentei si control al ajutorului de stat pentru asigurarea unui mediu concurential capabil sa faca fata fortelor Pietei Interne a Uniunii Europene;

165

- Evaluarea eficientei activitatii autoritatilor de concurenta, a structurii interne a acestora si urmarirea permanenta a promovarii de actiuni in directia imbunatatirii capacitatii administrative a Consiliului Concurentei si Oficiului Concurentei;

- Asigurarea cu personal specializat conform organigramelor aprobate ale celor doua institutii;

- Reevaluarea periodica a necesarului de echipament informatic si de birotica in vederea functionarii eficiente a autoritatilor de concurenta si asigurarea spatiului necesar Consiliului Concurentei pentru desfasurarea activitatilor sale;

- Elaborarea unui program, in urma evaluarii, pentru dotarea corespunzatoare cu echipament informatic si de birotica a autoritatilor de concurenta, pentru asigurarea unei activitati eficiente.

- Continuarea completarii si modificarii cadrului legislativ in vederea aplicarii corecte si efective a politicilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

- Completarea cadrului legislativ, avand in vedere evolutia dinamica a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat (de exemplu noua abordare comunitara privind distributia de autovehicule, piese de schimb si service, aflata sub forma de proiect);

- Evaluarea oportunitatii amendarii Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999;

- Evaluarea posibilitatii de a introduce sistemul Analizei de Impact prin care fiecare proiect de act normativ ar trebui supus unei analize preventive in vederea evaluarii tuturor consecintelor aplicarii sale asupra pietei;

- Elaborarea anuala a inventarului ajutoarelor de stat si a raportului privind ajutoarele de stat acordate in Romania;

- Analiza posibilitatii si oportunitatii preluarii in legislatia secundara romaneasca a principiilor de tratare/sanctionare diferentiata a participantilor la o intelegere anticoncurentiala, in functie de gradul lor de cooperare cu autoritatile de protectie a concurentei;

- Analiza schemelor existente de ajutor de stat si alinierea celor incompatibile cu acquis-ul comunitar.

4.7. Agricultura

In anul 2001 a fost elaborat proiectul Documentului de Pozitie pentru capitolul 7 – Agricultura.

Pentru a realiza un schimb de informatii asupra proiectului de Document de Pozitie si pentru a facilita cunoasterea cerintelor statelor membre cu privire la acest document, in luna noiembrie 2001 au avut loc la Bruxelles consultari tehnice intre reprezentanti ai Delegatiei sectoriale si cei ai Comisiei Europene.

La data de 6 decembrie 2001, Guvernul Romaniei a adoptat Documentul de Pozitie pentru Capitolul 7 – Agricultura, acesta fiind comunicat Consiliului Uniunii Europene la data de 10 decembrie 2001.

166

4.7.1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor de a implementa PAC

Situaţia actuală

Organizarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Prin HG nr. 362/15.04.2002 (MO nr. 273/23.04.2002) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) se stabileste rolul acestuia in aplicarea strategiei si a Programului Guvernului pentru dezvoltarea agriculturii si industriei alimentare, in conformitate cu cerintele economiei de piata si utilizarii mecanismelor financiare pentru stimularea si valorificarea productiei in domeniul agroalimentar si dezvoltarea durabila a fondului forestier national, gospodarirea si exploatarea rationala a acestuia.

Aceasta Hotarare de Guvern stabileste functiile MAAP de strategie, reglementare, administrare, reprezentare si autoritate in domeniu, precum si atributiile pentru realizarea obiectivelor din sectorul sau de activitate.

Structura organizatorica a MAAP este prevazuta pentru a raspunde urmatoarelor problematici:

− Elaborarea si armonizarea politicilor, strategiilor si programelor – prin Directia generala de specialitate coordonatoare a acestei activitati, organizata in: Serviciul de productie vegetala; Serviciul de productie zootehnica si piscicultura; Serviciul de silvicultura; Serviciul de analize si statistici; Serviciul de fond funciar si cadastru; Serviciul de imbunatatiri funciare;

− Elaborarea legislatiei, a programelor de implementare a politicilor, strategiilor si programelor – prin Directia generala de specialitate coordonatoare a acestei activitati, organizata in: Directia de productie vegetala; Directia de zootehnie; Directia de acvacultura si pescuit; Directia de industrie alimentara, standarde, marci si licente; Directia fitosanitara; Serviciul de exploatatii agricole, cooperatie si asociatii profesioanale si de productie; Serviciul de politici comerciale interne si externe; Compartimentul de servicii in agricultura si industria alimentara; Serviciul de cercetare, invatamant si consultanta;

− Activitatea de inspectie – in responsabilitatea Directiei generale de inspectii, organizata in urmatoarele servicii: Inspectia zootehnica si veterinara; Inspectia fitosanitara; Inspectia de stat pentru controlul viti-vinicol; Inspectia pentru piscicultura si pescuit; Inspectia de stat pentru controlul semintelor si materialului saditor; Inspectia in silvicultura; Inspectia de licente si marci;

− Domeniul forestier si montan – in responsabilitatea Directiei fond forestier si cinegetic, Directiei strategii, reglementari silvice si reconstructie ecologica, Serviciului managementul padurilor private si Agentiei Nationale a Zonei Montane;

− Activitatea sanitara veterinara – in responsabilitatea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare organizata in: Directia de sanatate a animalelor, Directia de igiena si sanatate publica veterinara si Directia de politie sanitara veterinara;

− Legatura cu Parlamentul Romaniei – asigurata prin Directia relatii cu Parlamentul si organizatii parteneriale;

− Activitatea de integrare europeana si dezvoltare rurala – in responsabilitatea Directiei integrare europeana si relatii internationale, organizata in Serviciul integrare europeana si Serviciul de relatii internationale si a Directiei generale de dezvoltare rurala, care are in componenta Directia de strategii si programe.

167

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor coordoneaza in mod direct activitatea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare (ANSV), a Directiei generale de inspectie si a agentiei de plati – organizata incepand cu anul 2002 ca nucleu al viitoarei Agentii de Plati si Interventie.

Pentru pregatirea organizarii Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), in cadrul Directiei de productiei vegetala este organizat Biroul IACS.

In anul 2001 a fost aprobata “Strategia dezvoltarii agriculturii, industriei alimentare si silviculturii, pentru perioada 2001–2004” si au fost initiate masuri specifice pentru realizarea obiectivelor prevazute in Programul de Guvernare.

Realizarea reformelor structurale care vizeaza intarirea proprietatii private constituie o conditie de baza a dezvoltarii integrate a agriculturii Romaniei. In procesul de retrocedare a terenurilor agricole si forestiere catre proprietarii de drept, s-au inregistrat urmatoarele evolutii:

- Pana la 31 decembrie 2001, in baza Legii nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, si in baza Legii nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost eliberate 3.564.673 titluri de proprietate pentru o suprafata de 7.412.909 ha, iar in perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2002 au fost emise 384.175 titluri de proprietate, corespunzator unei suprafete de 1.355.121 ha;

- Pentru terenurile cu vegetatie forestiera au fost incheiate un numar de 64.227 procese verbale, pentru o suprafata de 1.848.612 ha.

Privatizarea intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat a cunoscut un proces de accelerare, din 739 intreprinderi agricole cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului fiind privatizate pana in prezent 210 unitati, iar 266 unitati aflandu-se in curs de privatizare. Intregul proces de privatizare a intreprinderilor agricole cu capital majoritar de stat este prevazut sa se incheie in anul 2004.

In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor (MO nr. 102/4.03.1998), pana la 31 ianuarie 2002 au fost tranzactionate 133.458 hectare, din care in intravilan 38.126 hectare, iar in extravilan 95.332 hectare.

Pentru asigurarea unei mai bune eficiente a sectorului agricol, precum si pentru dezvoltarea, concentrarea si orientarea fermelor si gospodariilor agricole faramitate spre economia de piata si cresterea indicatorilor de eficienta prin formarea unor structuri viabile, au fost promovate si adoptate o serie de acte normative, dupa cum urmeaza:

- Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare (MO nr.15/14.01.2002);

- Legea nr. 166/2002 pentru aprobarea OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole (MO nr. 256/16.04.2002) si Ordinul MAAP nr. 69/2002 privind acreditarea persoanelor fizice care pot conduce si administra exploatatii agricole;

- Legea nr. 73/2002 pentru organizarea si functionarea pietelor agricole si alimentare (MO nr. 110/8.02.2002);

- Legea nr. 268/2001 (MO nr. 299/7.06.2001) si HG nr. 626/2001 (MO nr. 390/17.07.2001) privind privatizarea societatilor comerciale care detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului;

- Ordinul MAAP nr. 69/2002 (MO nr. 137/21.02.2002) privind acreditarea persoanelor fizice care pot conduce si administra exploatatii agricole.

Pentru aplicarea cerintelor privind Organizatiile Comune de Piata si a prevederilor comunitare in domeniu, in anul 2002 vor fi initiate procedurile legale pentru infiintarea Agentiei de Plati si Interventie, care va incepe sa se organizeze din 2004.

168

Organizarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (in ceea ce priveste identificarea parcelelor), va demara in 2002 prin incheierea unui Protocol intre institutiile cu responsabilitate in domeniu, respectiv MAAP (Biroul IACS) si Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Protocolul va stabili un sistem informational de transmitere a datelor cadastrale si va identifica proiecte pilot, necesare completarii bazei de date conform cerintelor europene.

In anul 2001, prin Legea nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, modificata si completata prin OUG nr. 70/2001 (MO nr. 266/23.05.2001), a fost infiintat in subordinea Ministerului Administratiei Publice, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale. Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene subordonate organizeaza realizarea lucrarilor de cadastru agricol si sistemul informational al teritoriului agricol, precum si introducerea si intretinerea cadastrului agricol cantitativ si calitativ.

De asemenea, prin OG nr. 13/2001 au fost infiintate serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura in subordinea consiliilor locale, sub indrumarea Oficiilor judetene de Cadastru, Geodezie si cartografie si Directiilor Generale pentru Agricultura si Alimentatie judetene (MO nr. 461/13.08.2001).

Agricultura ecologică

In conformitate cu angajamentele asumate in Documentul de pozitie pentru capitolul 7 – Agricultura, in cadrul Directiei productie vegetala a fost constituit biroul Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE).

Legislatia elaborata pentru acest sector, armonizata partial cu cerintele comunitare in domeniu (Reglementarile Consiliului nr. 2092/91 si 1804/1999) este menita sa creeze un sistem de agricultura ecologica conform standardelor europene si cuprinde:

- OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobata prin Legea nr. 38/7.03.2001. Aceasta Ordonanta de Urgenta stabileste autoritatea responsabila pentru agricultura ecologica, reguli si principii generale ale productiei ecologice, durata perioadei de conversie, etichetarea, sistemul de inspectie si certificare, sanctiunile care se aplica celor care se abat de la aceste reguli. Conform prevederilor cuprinse in Reglementarea CEE nr. 2092/91, aceasta ordonanta se refera la urmatoarele produse obtinute dupa modul de productie ecologic:

- produse vegetale primare neprocesate, animale si produse animaliere neprocesate;

- produse de origine vegetala si animala procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala;

- furaje, furaje compuse si materii prime.

- HG nr. 917/13.09.2001, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice (MO nr. 640/12.10.2001). Acest act normativ stabileste: regulile productiei ecologice, principiile productiei ecologice, lista produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica precum si ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice;

- HG nr. 677/19.07.2001 privind infiintarea Institutului de Bioresurse Alimentare (MO nr. 424/30.07.2001), care stabileste ca Institutul de Bioresurse Alimentare desfasoara activitatea de acreditare a organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice, ca unitate delegata a Autoritatii Nationale pentru Produse Ecologice din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;

169

- Legea nr. 166/2002 (MO nr. 256/16.04.2002) pentru aprobarea OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole. Prin acest act legislativ exploatatiile agricole familiale vor fi stimulate pentru obtinerea productiei marfa si pentru aplicarea agriculturii ecologice, prin acordarea de facilitati financiare si subventii pe produs, in baza unor legi speciale;

- Ordinul MAAP nr. 70/2002 privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania. Aceasta Comisie implica si asociaza participantii din sector pentru crearea unui sistem de agricultura ecologica, similar cu cel din UE, stabileste diagnoza sectorului si prioritatile de dezvoltare si elaboreaza programul plurianual pe perioada 2003-2007 - se afla la Monitorul Oficial pentru publicare;

- Ordinul MAAP nr. 186/27.04.2002 pentru aprobarea cerintelor de inspectie si masurilor de precautie din cadrul programului de inspectie si inregistrarea operatorilor pe piata produselor agroalimentare ecologice, armonizat cu Art.9 si Anexa III a Reglementarii CEE nr. 2092/91 - se afla la Monitorul Oficial pentru publicare.

Sectorul culturi arabile

In baza prevederilor Reglementarii CEE nr. 1251/1999 privind infiintarea unui sistem de sprijin pentru producatorii agricoli la unele culturi arabile, a fost adoptata Legea nr. 388/2001 pentru aprobarea OUG nr. 30/2001 privind acordarea in cursul anului 2001, de la bugetul de stat, a unui sprijin direct de 1,0 milion lei producatorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu culturi arabile, sfecla de zahar, pentru plantatiile de vii si pomi, in conditiile utilizarii de seminte certificate si respectarii tehnologiilor de cultura; pentru culturile din sere se acorda suma de 20 milioane lei pe ha (MO nr. 392/18.07.2001).

Pentru anul 2002, in baza HG nr. 210/2002 este prevazut sprijin direct prin acordarea de subventii pe produs producatorilor agricoli care cultiva, exploateaza terenuri agricole si valorifica pe piata produsele obtinute (MO nr. 171/11.03.2002). De asemenea, conform prevederilor HG nr. 131/2002, producatorii beneficiaza de reducerea pretului la semintele certificate (MO nr. 139/22.02.2002), iar OUG nr. 21/2002 prevede acordarea unor facilitati furnizorilor de ingrasaminte chimice, pesticide, seminte si material saditor certificate (MO nr. 159/5.03.2002).

In vederea organizarii si reglementarii sistemului de depozitare a cerealelor a fost aprobat Ordinul MAAP nr. 136/25.03.2002 pentru infiintarea Comisiei de licentiere a depozitelor si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comisiei. In cursul anului 2002 urmeaza sa fie elaborate si adoptate Ordinul comun MAAP si al Ministerului Finantelor Publice pentru aprobarea cuantumului taxei pentru licentierea depozitelor destinate depozitarii, cheltuielilor normale pentru emiterea licentei si Ordinul MAAP pentru aprobarea instructiunilor si normelor de licentiere si inspectie a depozitelor.

Sectorul zahăr

In vederea cresterii graduale pana la 110 mii ha a suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar si maririi randamentului de zahar astfel incat productia interna sa asigure necesarul de consum, s-au stabilit Programe prioritare de redresare a sectorului zahar si a fost elaborata Strategia produsului, in colaborare cu partenerii sociali.

Prin Ordine comune MAAP/MSF, in anul 2001 au fost transpuse o serie de cerinte europene privind :

- Calitatea tip pentru produsele de baza din industria zaharului - zahar alb, zahar brut si melasa (R 793/72, R 431/68, R CE 1260/2001, Anexa I, pct.1 si 2 si R 785/68);

170

- Norme referitoare la denumirea, definirea, descrierea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman (Directiva 73/473) si norme cu privire la metode de analiza pentru testarea unor zaharuri destinate consumului uman (Directiva 79/796).

In baza adoptarii OUG nr. 55/2000, aprobata si completata de Legea nr. 41/2001, acte normative consolidate prin Legea nr. 778/2001 privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare (MO nr. 15/14.01.2002), in anul 2001 s-a constituit Organizatia interprofesionala “Zaharul” recunoscuta de MAAP prin Avizul nr. 1/2001.

Organizatia inter-profesionala “Zaharul” a elaborat Proiectul de acord interprofesional armonizat cu Reglementarea CEE nr. 1260/2001 – Anexe, care cuprinde Scala de conversie privind cresterile si reducerile aplicate pretului sfeclei de zahar in functie de continutul de zahar si Contractul tip care se incheie intre cultivatori si procesatori. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietei produselor agricole si alimentare in Romania (MO nr. 110/8.02.2002), in anul 2002, se va realiza prin Ordin MAAP, recunoasterea Acordului interprofesional, fapt care va introduce obligativitatea incheierii contractelor de pre-insamantare intre cultivatorii de sfecla de zahar si fabricanti, cu aplicare din campania agricola 2003.

A fost adoptat si transmis spre publicare in Monitorul Oficial, Ordinul MAAP nr. 196/7.05.2002 privind stabilirea calitatii tip de sfecla de zahar rezultata din productia anului 2003, receptionata de societatile comeciale pentru industrializarea acesteia (Reglementarea nr. 1260/2001).

Sectorul legume - fructe

In perioada 2001-2002 a crescut numarul asociatiilor de producatori legume si fructe de la 5 la 232 in legumicultura, 231 in pomicultura, 54 cultivatori de capsuni, arbusti si 66 producatori in sere si solarii. Asociatiile s-au constituit in baza OUG nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole (MO nr. 352/30.06.2001).

In baza Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare, (MO nr. 110/8.02.2002), in anul 2002 urmeaza sa fie adoptata o Hotarare de Guvern privind organizatiile de producatori in sectorul legume si fructe – Reglementarea CEE nr. 2200/96) si Ordinul MAAP privind recunoasterea preliminara a organizatiilor de producatori din sectorul legume fructe.

Pana in anul 2001, din 35 de intreprinderi procesatoare au fost privatizate 10 unitati si lichidate 8 unitati. Pana in prezent au mai fost privatizate 5 societati comerciale pentru prelucrarea fructelor si legumelor si o societate comerciala pentru sucuri din fructe si legume.

Tutunul

A fost adoptata OUG nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaratii de livrare a tutunului brut (MO nr. 848/29.12.2001), armonizata in totalitate cu cerintele Reglementarii CE nr. 2848/1998. In baza acestei Ordonante de Urgenta si a Normelor metodologice de punere in aplicare, urmeaza sa fie realizata banca de date necesara calculului cotelor de productie.

Sectorul zootehnic

A fost adoptata Legea Zootehniei nr. 72/2002 (MO nr. 110/8.02.2002), care are ca principale prevederi: cresterea si reproductia animalelor, ameliorarea raselor de animale, exploatarea fondului pastoral, calitatea furajelor. Legea reprezinta cadrul de baza pentru adoptarea de acte normative armonizate cu cerintele europene din sectoarele carne de vita, porc, oaie, capra, pasare si oua, lapte si produse lactate, miere, furaje uscate si viermi de matase.

171

Prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 72/2002, care sunt in curs de elaborare, se preiau reglementarile europene specifice privind acordarea de stimulente pentru dezvoltarea sectorului.

In vederea redresarii sectorului zootehnic au fost aprobate o serie de acte normative privind :

- Punerea in valoare a constructiilor zootehnice dezafectate, destinate cresterii, ingrasarii si exploatarii animalelor, precum si a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate (OUG nr. 168/2001 – MO nr. 823/20.12.2001 si HG nr. 216/2002 – MO nr. 178/14.03.2002);

- Sprijinirea fermierilor privati pentru achizitionarea de animale si procurarea de utilaje noi (Ordinul MAAP nr. 141/2002 – MO nr. 222/2.04.2002);

- Sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii in anul 2002 producatorilor agricoli din sectorul animalier pentru cresterea productiei de carne si a efectivelor de animale (HG nr. 54/2002 – MO nr. 31/31.01.2002 si Ordinul MAAP nr. 110/2002 – MO nr. 236/9.04.2002);

- Acordarea stimulentelor la lapte (OUG nr. 18/2002 – MO nr. 146/26.02.2002 si Ordinul MAAP nr. 111/2002 – MO nr. 184/18.03.2002).


Obiectivul principal il constituie dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a MAAP de a implementa Politica Agricola Comuna. Masurile prevazute pe termen scurt sunt:

- Continuarea armonizarii legislative in principalele sectoare agricole, cu accent pe standardele de comercializare, organizatiile de producatori si sistemul informational al pietei;

- Acordarea de asistenta Birourilor/Serviciilor pe produs privind: identificarea si adoptarea masurilor comunitare orizontale relevante pentru prioritatile de dezvoltare agricola si rurala pe termen scurt si mediu si imbunatatirea coordonarii orizontale a directiilor MAAP, in vederea dezvoltarii capacitatii sectoarelor agricole de a face fata solicitarilor specifice pietei Uniunii Europene;

- Stabilirea unui registru cadastral agricol si asigurarea functionarii efective a pietei funciare;

- Infiintarea Corpului de control pentru monitorizarea standardelor de comercializare pentru fructe si legume;

- Constituirea colectivului cu atributii de control administrativ al livrarilor de tutun brut;

- Intarirea capacitatii institutionale a Autoritatii Nationale a Produselor Ecologice prin creerea unei structuri regionale in cadrul Directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara;

- Elaborarea procedurilor de acreditare a organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice si acreditarea acestor organisme;

- Transpunerea prin Ordine MAAP a Cerintelor minime de inspectie si certificare si masurile de precautie prevazute in cadrul regimului de control pentru produsele ecologice (conform Art.9 si Anexei III a Reglementarii CEE nr. 2092/91);

- Transpunerea prin Ordine MAAP a Conditiilor de acreditare a organismelor de inspectie si certificare (conform Art.9 al Reglementarii CEE nr. 2092/91) si a regulilor specifice pentru etichetarea produselor agroagroalimentare ecologice (conform Reglementarii CEE nr. 2092/91);

- Infiintarea Organismelor de inspectie si certificare pentru produsele ecologice (conform Art.9 al Reglementarii CEE nr. 2092/91).

172


Continuarea dezvoltarii capacitatii institutionale si administrative a MAAP se va axa pe:

- Transpunerea legislatiei si a cerintelor politicii agricole comunitare pentru principalele sectoare agricole prevazute ca prioritare pe termen scurt;

- Cresterea capacitatii de expertiza (inclusiv analiza economica) a expertilor la nivel central si teritorial, pentru elaborarea strategiilor si implementarea politicilor agricole de piata;

- Continuarea organizarii registrului cadastral si actualizarea permanenta a acestuia in functie de evolutia indicatorilor specifici;

- Pregatirea cadrului institutional necesar aplicarii mecanismelor Politicii Agricole Comune, in principal IACS si Agentia de Plati si Interventie: armonizarea legislativa, instruirea personalului, dotarea cu echipamente specifice;

- Dotarea cu logistica si echipamente informationale a administratiei centrale si teritoriale;

- Promovarea permanenta a conceptului de agricultura ecologica prin institutii specializate; infiintarea de ferme pilot cu suprafata optima specializate in agricultura ecologica; organizarea de stadii de pregatire pentru: formatori, operatori, inspectori; crearea unei structuri nationale de cercetare in agricultura ecologica; sprijinirea producatorilor care trec de la agricultura traditionala la cea ecologica, pe durata perioadei de conversie, inclusiv prin Programul SAPARD; delimitarea de areale ecologice.

4.7.2. Sectorul viti-vinicol

Situaţia actuală

A fost adoptata Legea nr. 244/2002 a viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole, armonizata cu Reglementarea CE nr. 1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vinului.

In anul 2001, in baza Ordinului MAAP nr. 34/2000 privind metodologia de inventariere a plantatiilor viticole, au fost identificate si delimitate suprafetele de vii hibride totalizand 122.259,43 ha pe soiuri si pe judete, din care: 78.137,72 ha in extravilan si 44.121,71 in intravilan.

Suprafata de de 78.137,72 ha vii hibride pe rod din extravilan cuprinde:

- 4.218 ha cu hibrizi interspecifici, admisi temporar in cultura, din generatia a treia cu rezistenta relativa la boli si valoare economica satisfacatoare;

- 73.919,72 ha, din care:

- 13.391,47 ha cu hibrizi producatori directi interzisi la plantare (Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton, Herbemont);

- 60.528,25 ha cu hibrizi interspecifici din prima si a doua generatie cu valoare economica slaba.

Pentru suprafata de 73.919,72 ha din extravilan, ocupata cu hibrizi producatori direct interzisi la plantare si unii hibrizi interspecifici pentru defrisare, a fost elaborat de catre Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, Programul de masuri privind defrisarea esalonata a acestora, pentru perioada 2002–2014. Programul are in vedere si inlocuirea cu vite altoite din soiuri nobile recomandate si autorizate la plantare.

173

Pentru actualizarea cadastrului viticol, au fost inventariate, pe judete, un numar de 307.572 gospodarii individuale pe suprafata de 72.612 ha cu vii nobile, reprezentand 74% din total sector privat vii nobile pe rod, respectiv 98.462 ha.

In vederea eficientizarii activitatii Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine a fost elaborat si adoptat Ordinul MAAP nr. 184/8.06.2001 (MO nr. 499/24.08.2001) privind organizarea Inspectiei (conform HG nr. 1369/2000 pentru modificarea HG nr. 314/1999 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii viei si vinului nr. 67/1997). Prin acest Ordin se consolideaza structura Inspectiei, care in prezent cuprinde 48 inspectori, din care, 4 inspectori la nivel central si 44 inspectori la Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene.

Pentru transpunerea cerintelor comunitare privind aromele utilizate in alimente si sursele materiale pentru producerea lor (Reglementarea nr. 2232/1996 si Directivele 388/1988, 389/1988, 71/1997) a fost adoptat Ordinul comun MAAP/MSF nr. 412/769/2001 privind utilizarea aromelor la fabricarea vinurilor si bauturilor pe baza de vin (MO nr. 823/20.12.2001), care prevede ca in Romania este interzisa producerea, comercializarea sau utilizarea aromelor pentru vinuri, indiferent de natura lor, din productie interna sau de alta provenienta care pot fi folosite la falsificarea vinurilor de consum curent si de calitate superioara.

In cursul anului 2001 s-au desfasurat actiuni de identificare a agentilor economici din reteaua comerciala care apeleaza la practici si tratamente oenologice nepermise de legislatia vitivinicola in vigoare, prin verificarea si analiza produselor vinicole suspecte de a fi falsuri sau substituiri.

Au fost controlati si verificati un numar de peste 60 agenti economici din judetele: Bacau, Buzau, Botosani, Cluj, Dolj, Galati, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Tulcea, Vaslui si Vrancea, privind modul de respectare a legislatiei vitivinicole. In urma controalelor efectuate in perioada iunie – decembrie 2001 au fost suspendate 24 de licente de functionare, au fost aplicate amenzi contraventionale, si au fost declasate sau distruse importante cantitati de produse vinicole necorespunzatoare (vrac sau imbuteliate).


Obiectivul prioritar il constituie continuarea armonizarii legislatiei si intarirea capacitatii administrative in domeniul viticol si sunt prevazute urmatoarele masuri pe termen scurt:

- Continuarea armonizarii legislatiei nationale vitivinicole cu acquis-ul comunitar in domeniu;

- Imbunatatirea activitatii de control a Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bauturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;

- Imbunatatirea activitatii Oficiului National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor (ONDOV) si dotarea laboratoarelor de analiza si control al vinurilor.


- Monitorizarea realizarii Programului de defrisare a viilor hibride, pe judete si localitati;

- Generalizarea utilizarii Registrului plantatiilor viticole la nivelul exploatatiilor viticole, incepand cu anul 2004;

- Implementarea mecanismelor de piata a vinului privind sprijinul financiar al producatorilor vitivinicoli incepand cu anul 2005, prin Agentia de Plati si Interventie.

174

4.7.3. Statistica agricolă

Situaţia actuală

In anul 2001, MAAP, prin reteaua de statistica agricola constituita in cadrul Directiilor generale pentru agricultura si alimentatie judetene (DGAIA) si a municipiului Bucuresti, a participat alaturi de reprezentantii Institutului National de Statistica (INS) la realizarea unei anchete privind suprafata si productia agricola vegetala, ale carei rezultate au fost finalizate si sunt in curs de publicare.

Pentru realizarea, incepand cu luna decembrie 2002, a Recensamantului General Agricol (RGA), a fost adoptata OUG nr. 70/13.06.2002 (MO nr. 428/19.06.2002) privind efectuarea recensamantului general agricol din Romania, care are prevederi privind atributiile institutiilor implicate, respectiv MAAP, INS si MAP, si fondurile necesare derularii recensamantului.

De asemenea vor fi elaborate si adoptate o serie de acte normative privind nominalizarea membrilor Comisiei Centrale, a comisiilor judetene si locale de recensamant si constituirea Secretariatului tehnic central si a secretariatelor judetene.

In vederea organizarii RGA a fost intocmit calendarul lucrarilor pregatitoare, care cuprinde actiunile tehnice si metodologice, necesarul de instrumentar statistic, proiectarea si realizarea sistemului informatic, etc.

Pentru verificarea volumului si calitatii informatiilor inscrise in formularele de recensamant, in perioada 5 – 15 februarie 2003 se prevede organizarea unei anchete de control.

Se estimeaza ca rezultatele preliminare ale RGA sa poata fi date publicitatii pana la finalul lunii aprilie 2003, iar diseminarea rezultatelor definitive sa fie operata pana la sfarsitul trimestrului II 2004.


Obiectivul principal pe termen scurt este armonizarea statisticii agricole din Romania cu normele si standardele sistemului statistic european. Principalele masuri si activitati pe termen scurt vizeaza:

- Continuarea armonizarii legislative si instruirea personalului;

- Derularea anchetei statistice conform Programului Cercetarilor Statistice si Studiilor Economice pentru anul 2002, pentru suprafata cultivata a serelor si productia de legume cultivate in sere;

- Pregatirea la sfarsitul anului 2002 a Recensamantului General Agricol. Rezultatele recensamantului vor constitui baza Registrului Exploatatiilor Agricole.


- Continuarea armonizarii si alinierii la metodele si practicile statistice ale Uniunii Europene, precum si instruirea personalului;

- Realizarea unor anchete in domeniul statisticii agricole (ancheta structurala si anchetele specifice in agricultura);

- Derularea anchetelor statistice si a recensamantului agricol;

- Promovarea metodelor moderne de statistica privind utilizarea terenului, folosind serviciile de teledetectie CRUTA - Centrul Roman pentru Utilizarea Teledetectiei in Agricultura

175

Reteaua de Informare Contabila Agricola

S-a elaborat Planul de implementare a sistemului RICA in Romania, care prevede realizarea a trei etape tehnice:

- Crearea cadrului legislativ de baza, infiintarea centrelor judetene si regionale RICA, desemnarea Organului de legatura, infiintarea Comitetului National, instruirea specialistilor si fermierilor;

- Crearea cadrului legislativ necesar pentru stabilirea tipologiei comunitare a exploatatiilor agricole;

- Conceptualizarea sistemului informational de culegere si prelucrare a datelor (stabilirea domeniului de observatie, esantionare si calcularea indicatorilor inclusiv calcularea marjei brute standard).

La nivel central, functionarea RICA se va realiza prin Institutul National de Cercetari Economice, Institutul de Economie Agrara din cadrul Academiei Romane si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

La nivel teritorial se vor infiinta 8 comitete regionale si 42 de birouri judetene de contabilitate si gestiune agricola.


- Transpunerea cerintelor europene privind implementarea studiului de contabilitatea fermei (Reglementarea CEE nr. 1915/83);

- Transpunerea prevederilor Reglementarii CE nr. 2737/77 privind stabilirea tipologiei comunitare utilizate in contabilitatea fermei;

- Infiintarea Comitetului National (R 1859/82 si R 1915/83).


- Adoptarea unei Hotarari de Guvern privind crearea retelei pentru colectarea datelor referitoare la veniturile si operatiunile comerciale ale exploatatiilor agricole (Reglementarea CEE nr. 79/65);

- Demararea dotarii cu personal si tehnica de calcul a Retelei de Informare Contabila Agricola.

4.7.4. Sectorul sanitar veterinar

Situaţia actuală

Sănătatea animală

In domeniul sanatatii animalelor, din luna iunie 2001 si pana in prezent au fost elaborate si promovate 63 norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara, aprobate prin Ordonante de Urgenta, Hotarari de Guvern si Ordine MAAP.

Pentru supravegherea si prevenirea transmiterii Encefalopatiilor Spongiforme Bovine (ESB), in anul 2001 si 2002 au fost elaborate si promovate 12 norme sanitare veterinare aprobate prin Ordine MAAP (108/2001, 475/2001, 485/2001, 486/2001, 495/2001, 496/2001, 498/2001, 504/2001, 20/2002, 21/2002, 22/2002, 144/2002) si armonizate cu reglementarile comunitare referitoare la:

176

- Importurile de animale vii din speciile B, O, C si a unor produse provenite de la acestea cu originea in tari contaminate cu ESB;

- Masuri care se aplica pentru prelucrarea deseurilor de origine animala in vederea protectiei contra Encefalopatiilor Spongiforme Transmisibile (EST);

- Sisteme de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialelor cu grad ridicat de risc;

- Comertul cu anumite tipuri de deseuri animale provenite de la mamifere;

- Comercializarea si prevenirea agentilor patogeni din furajele care contin produse de origine animala sau peste.

Ca urmare a evaluarii efectuate in cursul anului 2001 de catre specialistii Comisiei Europene, referitor la supravegherea si controlul pentru ESB, incepand cu anul 2002 Romania a fost inclusa in grupa a 3-a a tarilor privind evaluarea riscului regional pentru ESB, ceea ce permite continuarea exporturilor de bovine vii si produse provenite de la acestea catre statele membre ale UE.

In anul 2002, ca urmare a aplicarii masurilor de supraveghere si diagnostic pentru bruceloza ovina, a fost emisa Decizia CE nr. 3/2002 prin care Romania este recunoscuta libera de Brucella melitensis, ceea ce permite continuarea exporturilor de ovine vii catre statele membre ale UE.

Pentru supravegherea si diagnosticul de laborator al ESB s-a organizat o retea nationala de monitorizare si control formata din 16 laboratoare judetene care efectueaza examene histopatologice la toate animalele moarte sau sacrificate in afara abatoarelor, in cazuri de urgenta.

Supravegherea pentru ESB se efectueaza si la bubaline, cervideele din mediul silvatic si cele aflate in captivitate, moarte sau sacrificate.

In prezent, aceasta retea nationala de laboratoare care supravegheaza si analizeaza probele recoltate din teritoriu pentru diagnosticul ESB este coordonata de Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA), care efectueaza prin laboratorul national de referinta pentru supravegherea ESB testele rapide pentru confirmarea bolii pe probele recoltate din abatoare.

Igiena şi sănătatea publică

In domeniul igienei si sanatatii publice, au fost elaborate si promovate 35 de norme sanitare veterinare armonizate cu legislatia comunitara, aprobate prin Ordonante de Urgenta, Hotarari de Guvern si Ordine MAAP.

Incepand cu anul 2002, pentru implementarea ordinelor MAAP, ANSV a elaborat instructiuni privind masurile care se aplica pentru supravegherea si controlul ESB in toate abatoarele in care se sacrifica bovine si ovine, a fost limitat numarul abatoarelor care sacrifica bovine si au fost nominalizate abatoarele care sacrifica bovine peste 24 si peste 30 luni.

Pentru organizarea corespunzatoare a activitatii personalului sanitar veterinar de stat care desfasoara activitatea de asistenta, inspectie si control veterinar de stat in unitatile care taie animale, colecteaza, prelucreaza, proceseaza, depoziteaza si valorifica produse de origine animala, in anul 2001 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 400/2001 prin care au fost aprobate instructiuni ce stabilesc conditiile in care se angajeaza medicii veterinari si asistentii precum si taxele care se percep pentru activitatea de inspectie si control in unitatile mentionate. Functionarea unitatilor din categoria celor amintite este permisa numai daca acestea au asigurata asistenta, inspectia si controlul sanitar veterinar de stat prin medici veterinari oficiali angajati prin contract de catre Directiile sanitare veterinare.

177

Prin Ordinul MAAP nr. 400/2001, au fost transpuse o parte din cerintele Directivei CEE nr. 85/97 privind finantarea controalelor in domeniul sanitar veterinar si s-a eliminat angajarea si finantarea directa a medicilor veterinari de catre unitati.

In anul 2001 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 487/2001, care a aprobat Norma sanitara veterinara privind actiunile sanitare veterinare obligatorii in domeniul expertizei produselor de origine animala si de supraveghere a unitatilor, conform careia agentii economici au obligatia sa suporte contravaloarea examenelor de laborator in cazul importului si exportului produselor de origine animala.

In vederea, printre altele, a simplificarii unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unitatilor supuse controlului sanitar veterinar si a comerciantilor care desfasoara activitati supuse controlului veterinar, a fost elaborata si aprobata OUG nr. 76/2001 (MO nr. 283/2001), prin care s-au stabilit procedurile de inregistrare si autorizare de catre un Birou Unic in a carui componenta intra si reprezentanti ai autoritatii veterinare judetene.

Autorizarea sanitara veterinara a functionarii unitatilor supuse supravegherii sanitare veterinare se face in cadrul Biroului Unic, organizat la nivel judetean in cadrul Camerei de Comert si Industrie.

In anul 2001 Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV), care reprezinta autoritatea sanitara veterinara de stat pentru expertiza si controlul de laborator al produselor de origine animala si furajelor - cu statut de laborator national de referinta, a demarat pregatirile in vederea acreditarii unor laboratoare pentru analize fizico-chimice, toxicologice si determinari de reziduuri din produsele alimentare de origine animala si furaje. Actiunea a fost finalizata prin acreditarea acestor laboratoare, la inceputul anului 2002, de catre organismul national de acreditare RENAR.

Controlul veterinar de frontieră

Prin Ordinul MAAP nr. 376/2001 privind aprobarea punctelor de inspectie veterinara de frontiera stabilite pentru importul, exportul si tranzitul tipurilor de marfuri supuse controalelor veterinare, a fost restructurata activitatea Inspectoratelor de Politie Sanitara Veterinara de Frontiera si s-a redus numarul acestora de la 17 la 15, iar numarul de puncte de trecere a frontierei (PTF) a fost redus de la 44 la 27.

Pentru supravegherea si controlul importurilor, in anul 2002 a fost elaborat Ordinul MAAP nr. 131/2002 (MO nr. 224/03.04.2002) care a completat Ordinul MAAP nr. 285/2001, stabilind lista care cuprinde animalele vii, produsele si subprodusele de origine animala si alte marfuri supuse controlului sanitar veterinar (incluzand codurile acestora) la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

In anul 2002 a fost elaborat un Caiet de sarcini pentru realizarea unui software capabil sa permita monitorizarea controalelor veterinare la frontiera, precum si comunicarea si transmiterea directa de informatii intre punctele de inspectie veterinara si frontiera, directia care coordoneaza IISPV si administratia veterinara centrala. In prezent, informatiile intre punctele de control veterinar de la frontiera se transmit prin posta electronica, telefon si fax.


- Continuarea transpunerii legislatiei comunitare in domeniul sanatatii animalelor in legislatia nationala, cu finalizare la 31.12.2002;

- Elaborarea unui Program national pentru evaluarea si restructurarea unitatilor de taiere a animalelor si a celor de procesare a carnii si laptelui in vederea atingerii standardelor de igiena prevazute in legislatia UE;

178

- Organizarea in cadrul ANSV a unui compartiment specializat cu responsabilitati in monitorizarea activitatii de identificare si inregistrare a animalelor si adoptarea unei Ordonante de Urgenta a Guvernului privind identificarea si inregistrarea animalelor in Romania;

- Organizarea si functionarea a inca 5 laboratoare judetene din cadrul Directiilor Sanitare Veterinare care vor acoperi intreg teritoriul tarii, pentru analiza probelor recoltate din abatoare, pentru diagnosticul si confirmarea ESB, care in prezent se analizeaza la IDSA;

- Demararea investitiei proiectate pentru contructia noului sediu al IISPV si integrarea institutului intr-un sistem national de comunicatii si informatica veterinara;

- Cresterea capacitatii analitice a IISPV prin dotarea cu echipamente care sa permita extinderea gamei de analize de laborator pentru determinarea toxinelor bacteriene, a biotoxinelor marine, a aminelor biogene si a gradului de contaminare radioactiva;

- Modernizarea si extinderea spatiilor unor laboratoare din cadrul DSV judetene si in mod special a celor 6 laboratoare zonale pentru controlul reziduurilor;

- Elaborarea si semnarea unui Protocol intre Agentia SAPARD si ANSV in vederea stabilirii procedurilor de evaluare si avizare a unor proiecte prezentate in cadrul acestui Program;

- Evaluarea proiectelor prezentate prin Programul SAPARD privind modernizarea si dezvoltarea unor unitati de abatorizare a animalelor si a unor unitati de procesare a carnii si laptelui;

- Stabilirea unei strategii pentru imbunatatirea calitatii laptelui materie prima privind reducerea contaminarii acestuia cu pesticide sau reziduuri utilizate in agricultura si in tratamente medicale veterinare la animale;

- Evaluarea punctelor de inspectie veterinara de frontiera in vederea stabilirii capacitatilor de proiectare pentru cele 5 puncte de trecere la frontiera (PTF) care vor fi dezvoltate si modernizate conform standardelor UE pentru importul, exportul si tranzitul animalelor vii, produselor de origine animala si altor produse supuse controlului veterinar;

- Continuarea dotarii punctelor de inspectie veterinara de frontiera cu echipamente de control pentru produse si animale vii si cu echipamente de informatica si finalizarea software-ului necesar implementarii retelei computerizate pentru punctele de inspectie veterinara de frontiera;

- Pregatirea specialistilor de la nivel central si regional prin organizarea unor instruiri organizate in mai multe centre, pe teme specifice activitatii veterinare.


- Implementarea tuturor normelor sanitare veterinare armonizate in domeniul sanitar veterinar si controlul modului in care se aplica masurile prevazute prin norme;

- Finalizarea modernizarii celor 4 fabrici de procesare a deseurilor provenite de la rumegatoare, constituind materiale de risc specific si risc inalt;

- Finalizarea investitiei privind constructia noului sediu al IISPV si continuarea dotarii cu echipamente performante de laborator;

- Elaborarea procedurilor si pregatiriilor necesare pentru acreditarea laboratoarelor zonale pentru controlul reziduurilo;

179

- Integrarea IISPV, a laboratoarelor sanitare veterinare de stat si a laboratoarelor zonale pentru controlul reziduurilor intr-un sistem informatic veterinar care sa raspunda cerintelor pentru notificarea unui sistem rapid de alerta;

- Extinderea competentelor IISPV pentru activitati de cercetare in domeniul igienei si sanatatii publice;

- Continuarea si extinderea investilor la cele 8 puncte de inspectie veterinara de frontiera stabilite pentru viitoarea frontiera externa a UE;

- Implementarea retelei computerizate pentru punctele de inspectie veterinara de frontiera in vederea monitorizarii prelucrarii si transmiterii informatiilor si datelor necesare controalelor de frontiera si realizarea unui sistem de control integrat al frontierei.

4.7.5. Sectorul fitosanitar

Situaţia actuală

In conformitate cu OG nr. 136/2000, care transpune prevederile Directivei 2000/29/CEE, MAAP, prin Directia Fitosanitara, reprezinta autoritatea unica centrala in domeniul organizarii si functionarii carantinei fitosanitare.

Reteaua de control fitosanitar vamal cuprinde in prezent un numar de 20 Inspectorate de carantina fitosanitara vamale (ICFV), amplasate in principalele puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei, ca urmare a reducerii numarului de ICFV de la 32 la 20, in urma unei evaluari realizate in cadrul programului PHARE 1998 de infratire institutionala Romania – Grecia.

In cadrul programului de armonizare a legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar, au fost elaborate si aprobate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 1030/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 136/2000 privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania (MO nr. 721/13.11.2001), armonizata cu Directiva Consiliului 2000/29/CEE privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii in Statele Membre a organismelor daunatoare plantelor sau produselor vegetale;

- Ordinul MAAP nr. 503/2001, privind procedura de inregistrare a producatorilor, depozitelor colective, centrelor de expediere si a importatorilor de plante, produse vegetale sau articole reglementate (MO nr. 61/29.01.2002), armonizat cu Directiva Comisiei 92/90/CEE;

- Ordinul MAAP nr. 31/23.01.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea controlului de calitate si fitosanitar la importul si exportul semintelor si materialului saditor;

- Ordinul MAAP nr. 163/2002 privind controlul tortricidelor frunzelor de garoafa (MO nr. 307/2002), armonizat cu Directiva Consiliului 74/647/CEE.


In cadrul obiectivului general de intarire a capacitatii administratiei fitosanitare in domeniul controlului fitosanitar, controlului calitatii produselor de uz fitosanitar si al reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale, pe termen scurt se prevede armonizarea legislativa cu Directivele europene privind:

Controlul fitosanitar:

180

- 92/105/CEE privind gradul de standardizare al pasaportului fitosanitar folosit in circulatia anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte in cadrul Comunitatii si stabilirea procedurilor de eliberare si inlocuire a pasaportului fitosanitar;

- 93/50/CEE privind anumite plante nelistate in Anexa V, partea A a Directivei Consiliului 2000/29, ai caror producatori, depozite, centre de expediere din zonele de productie trebuie inregistrati intr-un registru oficial;

- 92/70/CEE privind regulile monitorizarii ce trebuie desfasurata in scopul recunoasterii zonelor protejate in Comunitate;

- 95/44 privind conditiile in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale si alte obiecte listate in Anexele I-V ale Directivei Consiliului 2000/29/CEE pot fi introduse sau deplasate in Comunitate sau anumite zone protejate ale acesteia, pentru testari sau scopuri stiintifice si pentru selectii varietale;

- 98/57/CEE privind controlul la Ralstonia solanacearum.

Plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar:

- 79/117/CEE care interzice plasarea pe piata si folosirea produselor de uz fitosanitar care contin anumite substante active;

- Dotarea, modernizarea Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara in vederea acreditarii;

- Instruirea specialistilor: control fitosanitar, controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale, controlul calitatii pesticidelor.


- Alinierea metodelor de diagnostic, prin modernizarea echipamentelor, reorganizarea si extinderea retelei de laboratoare existente;

- Imbunatatirea facilitatilor de comunicare si a surselor de informare stiintifica;

- Continuarea armonizarii legislatiei privind controlul fitosanitar (Directiva 93/51/CEE privind circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate in zonele protejate din Comunitate);

- Continuarea armonizarii legislatiei privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar si controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale (Directiva Consiliului 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar - angajament asumat prin document de pozitie; Reglementarea 3600/92/CEE care stabileste regulile detaliate de implementare a primului stadiu din programul prevazut in Articolul 8(2) al Directivei 91/414/CEE privind plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar; Reglementarea 94/933/CEE care stabileste substantele active ale produselor de uz fitosanitar si Statele Membre raportoare privind implementarea Reglementarii 3600/92; transpunerea ultimelor amendamente ale directivelor comunitare referitoare la reziduurile de pesticide in plante si produse vegetale, in legislatia romana deja armonizata);

- Instruirea specialistilor: control fitosanitar, controlul calitatii produselor de uz fitosanitar, controlul reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale;

- Eliminarea deseurilor de pesticide;

- Extinderea sistemului informational computerizat la nivelul celor 42 de Directii Fitosanitare si la nivelul Inspectoratelor de Carantina Fitosanitara Vamale;

181

- Dotarea laboratoarelor de control al calitatii produselor de uz fitosanitar, laboratoarelor de prognoza si avertizare;

- Intarirea controlului fitosanitar vamal;

- Reducerea numarului ICFV pana la 15;

- Intarirea controlului fitosanitar la locul de productie;

- Intarirea controlului reziduurilor de pesticide in plante si produse vegetale.

Sectorul seminţe şi material săditor

Situaţia actuală

Pentru asigurarea armonizarii legislatiei in domeniul semintelor si materialului saditor cu reglementarile comunitare, a fost adoptata Legea nr. 266/15.05.2002 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante (MO nr. 343/23.05.2002), care inlocuieste Legea nr. 75/1995. Prin noul cadru legislativ, se asigura optimizarea adoptarii actelor normative secundare, care vor cuprinde reguli de aplicare care permit o armonizare mai rapida cu prevederile specifice din legislatia Uniunii Europene in domeniu.

In anul 2001 au avut loc cursuri de instruire a personalului din cadrul unitatilor teritoriale de control si certificare a semintelor, precum si a firmelor producatoare, prelucratoare si de comercializare, prin stagii de instruire in Olanda si in Romania privind sistemul de calitate al semintelor si materialului saditor aplicat in Olanda, respectiv in UE.

A fost reacreditat Laboratorul Central pentru Controlul Calitatii Semintelor Bucuresti de catre ISTA – Asociatia Internationala pentru Testarea Semintelor, pentru a putea emite certificate de analiza pentru exportul semintelor, recunoscute pe plan international.

Laboratoarele de analiza din cadrul Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor Arad, Arges si Brasov au beneficiat de dotari cu echipamente de analiza, iar personalul a beneficiat de instruire in cadrul a doua proiecte PSO promovate de Guvernul Olandei. Personalul din cadrul Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor a fost instruit pentru dezvoltarea sistemului informational si operarea specifica pe calculator.

In scopul promovarii informatiilor si a noutatilor din domeniul semintelor si materialului saditor, a continuat publicarea trimestriala a revistei Info-AMSEM, a Asociatiei Amelioratorilor Producatorilor si Comerciantilor de Seminte si Material Saditor.

De asemenea, a fost lansat web-site-ul Inspectiei de Stat pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor (www.iscsms.ro), care prezinta legislatia si alte informatii in domeniu, precum si un buletin informativ saptamanal rezervat retelei proprii de control si certificare a semintelor.


Obiectivul de intarire a capacitatii institutionale si administrative in sectorul controlului si certificarii semintelor si materialului saditor, are prevazute urmatoarele masuri pe termen scurt:

- Elaborarea si adoptarea legislatiei secundare in domeniul producerii si comercializarii semintelor si materialului de inmultire si plantare (saditor);

- Continuarea procesului de armonizare legislativa implementarea reglementarilor adoptate prin Ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor – 31.12.2002;

182

- Implementarea graduala in ceea ce priveste reglementarea acreditarii si supravegherea oficiala pentru inspectia in camp, ridicarea probelor si testarea semintelor – 31.12.2002;

- Introducerea pasaportului plantei pentru materialul de reproducere vegetativ in cooperare cu sectorul fitosanitar – 31.12.2002;

- Transpunerea reglementarilor plantelor ornamentale (Directiva Consiliului 98/56/EC) – 31.12.2002;

- Continuarea dotarii si modernizarii inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semintelor si materialului saditor si a Laboratorului Central pentru Controlul Calitatii Semintelor Bucuresti, din surse proprii si bugetare – 31.12.2002;

- Dezvoltarea retelei informatice nationale in acest sector.


Urmatoarele masuri specifice sunt prevazute pe termen mediu:

- Perfectionarea procedurilor practice de aplicare a reglementarilor comunitare si urmarirea actualizarii permanente a legislatiei in domeniu;

- Intarirea capacitatii administrative, trecerea la autofinantarea organismelor care administreaza sectorul seminte si material saditor si cooperarea cu organismele asociative ale agentilor economici implicati;

- Intarirea controlului calitatii semintelor si materialului saditor, supravegherea si monitorizarea furnizorilor si a activitatilor acestora.

4.7.6. Dezvoltare agricolă şi rurală integrată prin Programul SAPARD

Situaţia actuală

Pentru indeplinirea criteriilor privind acreditarea la nivel national si acreditarea externa a Agentiei SAPARD, a fost stabilit un calendar detaliat de activitati, actiunile realizate fiind concentrate pe consolidarea cadrului legislativ, institutional si administrativ.

Pentru definirea conditiilor privind regulile de gestiune si control financiar, precum si a cadrului general administrativ, legislativ si tehnic pentru implementarea Programului SAPARD, la data de 18 iunie 2001 a fost promulgata Legea nr. 316 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001 (MO nr. 362/05.07.2001).

In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2000, la data de 18 iunie 2001 a fost promulgata Legea nr. 317 pentru ratificarea Acordului Anual de Finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatilor Europene, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001 (MO nr. 338/26.07.2001).

Prin Decizia nr. 397/2001 a Primului Ministru, a fost numit Responsabilul National cu Autorizarea Finantarii SAPARD, care are ca responsabilitate managementul financiar al fondurilor SAPARD, conform prevederilor Acordului Multianual de Finantare. Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice, aflat sub responsabilitatea RNAF, actioneaza in calitate de Autoritate Competenta pentru Programul SAPARD.

Prin HG nr. 859 din 30 august 2001 s-a constituit Comitetul de Acreditare Nationala SAPARD, iar prin Decizia nr. 396/2001 a Primului Ministru a fost stabilita componenta Comitetului de Acreditare Nationala SAPARD.

183

In vederea abilitarii Curtii de Conturi a Romaniei ca Organism de Certificare al Programului SAPARD, prin Legea nr. 77/2002 (MO nr. 104/7.02.2002) a fost modificata si completata Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei.

In conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finantare SAPARD, Agentia SAPARD poate delega indeplinirea unor atributii catre institutii specializate. In acest sens, au fost semnate acordurile de delegare cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si MAAP, documente care stabilesc cadrul juridic, administrativ si tehnic conform caruia Agentia SAPARD deleaga o serie de atributii pentru implementarea masurii 2.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale si respectiv a masurii 1.1. Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole.

In scopul accelerarii procesului de acreditare si preluarii cat mai rapide a gestiunii Programului SAPARD, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a identificat si stabilit trei masuri prioritare cu care va demara Programul SAPARD:

- Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole (masura 1.1);

- Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (masura 2.1);

- Asistenta tehnica (masura 4.2).

La data de 28 noiembrie 2001 a avut loc prima reuniune a Comitetului de Monitorizare (infiintat prin Decizia Primului Ministru nr. 271/14.05.2001), organism cu atributii de coordonare si asigurare a eficientei si calitatii implementarii Programului SAPARD, care are in structura sa institutii si organisme nationale relevante, parteneri sociali, precum si reprezentanti ai Comisiei Europene, cu rol consultativ. La data de 17 aprilie 2002 s-a desfasurat la Bucuresti cea de-a doua reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, urmatoarea reuniune fiind stabilita pentru luna decembrie 2002.

In vederea angajarii contributiei comunitare aferente anului 2001, la data de 30 ianuarie 2002 s-a semnat la Bruxelles, Acordul Anual de Finantare 2001 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Europene.

Acest Acord prevede extinderea perioadei pentru angajamentul financiar al Comunitatii aferent anului 2000, stabilind data de 31 decembrie 2003 ca data limita de valabilitate a acestuia, ceea ce va permite eficientizarea actiunilor specifice, in vederea realizarii investitiilor si absorbtiei fondurilor alocate in cadrul Programului SAPARD. Acordul Anual de Finantare 2001 se afla in procedura de ratificare, la nivelul Comisiilor de specialitate din Parlamentul Romaniei.

In vederea finalizarii procesului de acreditare externa a Agentiei SAPARD, in cursul lunii aprilie 2002 s-au desfasurat in Romania doua misiuni ale reprezentantilor Comisiei Europene, pentru monitorizarea sistemului de proceduri si a structurilor institutionale SAPARD.

Scopul acestor misiuni a constat in examinarea structurilor Fondului National, ale Agentiei SAPARD, ale Birourilor regionale SAPARD si ale Serviciilor tehnice delegate, la nivel central, regional si local, precum si in evaluarea personalului si a abilitatilor acestuia privind derularea activitatilor si procedurilor specifice Programului.

Pentru parcurgerea etapei finale de acreditare externa, in perioada 30-31 mai 2002 s-a desfasurat la Bucuresti, exercitiul de prezentare a sistemului SAPARD efectuat de catre Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

In baza verificarilor efectuate pana in prezent, s-a constatat ca, sistemul SAPARD din Romania indeplineste criteriile si conditiile pentru asigurarea unui management descentralizat al Programului, iar Agentia SAPARD este pregatita pentru etapa de acreditare externa.

Agentia SAPARD a demarat campania de promovare a programului. S-a creat un serviciu de promovare comunicare la sediul Agentiei SAPARD, unde sunt puse la dispozitia potentialilor

184

beneficiari informatii despre modul de accesare a fondurilor. Prin programul Phare Europa au fost infiintate Centre de informare in localitatile unde isi desfasoara activitatea Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. In cadrul campaniei de promovare, in conformitate cu Planul de promovare si comunicare al Agentiei SAPARD, sunt publicate materiale informative si au fost organizate o serie de seminarii si conferinte regionale.

In scopul facilitarii pregatirii proiectelor de tip SAPARD, la data de 7 mai a.c., la sediul MAAP a avut loc lansarea proiectului Ghidului Solicitantului pentru Programul SAPARD, pentru Masura 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” si Masura 2.1 „Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”.

Aceasta actiune a reprezentat o faza pregatitoare a lansarii oficiale a Programului pentru cele doua masuri, avand drept scop:

- Informarea solicitantilor asupra conditiilor preliminare de participare la licitatiile de proiecte care vor fi lansate oficial pentru masurile 1.1 si 2.1, referitoare la conditiile de conformitate ale cererii de finantare, criteriile de eligibilitate si criteriile de selectie;

- Declansarea pregatirii proiectelor de catre potentialii beneficiari;

- Asigurarea verificarii conformitatii si eligibilitatii proiectelor in cadrul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD (BRIPS) si a Serviciilor tehnice delegate (STD);

- Asigurarea informatiilor necesare potentialilor beneficiari in cazul cererilor de finantare neconforme precum si a celor neeligibile;

- Identificarea unui portofoliu de proiecte eligibile;

- Asigurarea absorbtiei fondurilor alocate prin Programul SAPARD pentru anii 2000 si 2001, pana la sfarsitul anului 2003.

In scopul pregatirii acestei importante actiuni, Agentia SAPARD a elaborat Instructiuni de lucru, aprobate prin Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, privind lansarea procesului de pregatire a proiectelor pentru finantare in cadrul Programului SAPARD, precum si procedurile de primire/inregistrare a proiectelor elaborate de potentialii beneficiari, la nivelul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD.

Pachetul de lansare pentru Masura 1.1 ”Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” si Masura 2.1 ”Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”, care include: Ghidul Solicitantului, Cererea de finantare, Instructiuni de completare a Cererii de finantare precum si Declaratia solicitantului de luare la cunostinta a scopului si conditiilor in care se deruleaza procesul de pregatire a proiectelor pentru finantarea in cadrul Programului SAPARD, a fost distribuit Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD in vederea difuzarii catre solicitanti, la cererea acestora.

Documentatia referitoare la aceasta faza premergatoare lansarii oficiale a proiectelor este distribuita solicitantilor de catre personalul BRIPS. Documentatia este pusa la dispozitia solicitantilor si pe site-ul Agentiei SAPARD – http://www.sapard.ro.

Expertii din cadrul BRIPS au fost instruiti ca pana la obtinerea acreditarii externe sa furnizeze celor interesati toate informatiile necesare si sa acorde consultanta solicitantilor pentru verificarea conformitatii cererii de finantare, ori de cate ori se considera necesar. Conform metodologiei de lucru, Cererile de finantare care indeplinesc conditiile de conformitate vor fi transmise la Serviciile tehnice delegate, in vederea verificarii eligibilitatii.

185


- Dotarea completa cu echipamente de calcul si birotica pentru Agentia SAPARD la nivel central si regional;

- Instruirea personalului din institutiile implicate in conformitate cu Planul de instruire elaborat pentru Agentia SAPARD si Serviciile Tehnice Delegate;

- Incheierea de protocoale cu Agentia Nationala Sanitara Veterinara si Ministerul Sanatatii si Familiei, in vederea stabilirii cadrului legislativ, operational si administrativ pentru certificarea conformitatii proiectelor finantate prinProgramul SAPARD cu normele si standardele UE;

- Acreditarea externa a Agentiei SAPARD, la nivelul Comisiei Europene;

- Publicitatea Programului si a masurilor;

- Lansarea oficiala a Programului SAPARD;

- Lansarea cererilor de finantare pentru cele trei masuri acreditate (1.1, 2.1, 4.2);

- Desemnarea de responsabili si organizarea de grupuri de lucru pentru pregatirea acreditarii celorlalte masuri;

- Pregatirea, elaborarea manualelor de proceduri si acreditarea pentru inca patru masuri:

- Investitii in exploatatiile agricole (masura 3.1);

- Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple (masura 3.4);

- Silvicultura (masura 3.5);

- Imbunatatirea pregatirii profesionale (masura 4.1).


- Intarirea capacitatii institutionale a Agentiei SAPARD la nivel central si regional prin instruirea personalului si completarea dotarii cu echipamente pentru sistemul informatic si utilitati specifice birourilor, la standardele cerute de catre organismele abilitate cu acreditarea;

- Actualizarea sistemului informatic, prin informatizarea totala a activitatii de gestiune a platilor, la nivel central si regional;

- Acreditarea ultimelor masuri cuprinse in Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR);

- Dezvoltarea actiunilor de promovare si comunicare inclusiv prin organizarea de seminarii si conferinte la nivel central si regional;

- Derularea corespunzatoare a programului SAPARD pe cele 4 Axe principale si masurile aferente acestora;

- Asigurarea implementarii programului SAPARD si a functionalitatii intregului sistem operational, conform prevederilor Acordurilor de finantare incheiate cu Comisia Comunitatii Europene.

186

4.7.7. Promovarea dezvoltării sectorului agricol şi a zonelor rurale

Situaţia actuală

a) In vederea sustinerii dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale, a fost ratificat Acordul de imprumut 485-RO, dintre Romania si Fondul International pentru Dezvoltare Agricola (FIDA), pentru finantarea proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni, in valoare de 12,4 mil. DST (aprox. 16,4 mil. USD), semnat in 10 mai 1999 si ratificat prin OG nr. 115/1999.

Obiectivele proiectului sunt imbunatatirea si stabilizarea mediului economic al comunitatilor rurale prin promovarea intreprinderilor implicate direct sau care deservesc sectorul agroalimentar, precum si furnizarea de credite si servicii de dezvoltare rurala pentru acestea.

Pentru derularea imprumutului a fost incheiat la data de 19 iunie 2001, Acordul de Imprumut Subsidiar, intre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin care sunt stabilite responsabilitatile MAAP/Directia Generala Dezvoltare Rurala (DGDR) si Directiile Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA).

Componentele proiectului prevad:

- Sprijin institutional, din care se finanteaza echipament de birou si costuri de operare, cursuri de formare;

- Credit rural, din care se acorda subimprumuturi beneficiarilor din zona proiectului, pentru activitati ca: imbunatatirea septelului, prelucrarea produselor alimentare, agroturismului si industriilor rurale; furnizarea de capital circulant pentru intreprinderi productive si finantarea stocurilor pentru comercializarea produselor de larg consum si agroalimentare.

In urma analizei efectuate intre reprezentantii partii romane si cei ai FIDA, s-au intreprins urmatoarele actiuni:

- Aplicabilitatea proiectului s-a extins la 6 judete: Arad, Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara si Salaj;

- Contributia proprie a fost redusa la 15% pentru proiectele mai mici de 4000 USD investitie totala;

- Nivelul de creditare a proiectelor de investitii pentru turism a crescut la 20.000 USD;

- S-au acceptat garantii fixe si/sau garantarea de catre un fond de garantare (Fondul de Garantare a Creditului Rural - FGCR);

- S-a extins numarul bancilor care urmeaza sa deruleze creditul.

Avand in vedere responsabilitatile stabilite precum si noua arie de aplicabilitate a proiectului, a fost emis Ordinul MAAP nr. 292/31.07.2001 privind repartizarea responsabilitatilor ce revin din Acordul de Imprumut Subsidiar pentru derularea Proiectului de dezvoltare rurala a Muntilor Apuseni finantat prin FIDA (modificat si completat prin Ordinul MAAP nr. 466/3.12.2001).

Au fost facute propuneri pentru completarea Manualului de proceduri, in special in diversificarea tipurilor de proiecte care se pot finanta prin acest credit, pentru a putea asigura complementaritatea cu Programul SAPARD.

b) Implementarea Programului SAPARD - Functie tehnica delegata catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor – Directia Generala Dezvoltare Rurala

In Romania, Agentia SAPARD este responsabila pentru implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD, precum si pentru procedura de evaluare si selectare a proiectelor (verificarea conformitatii, eligibilitatii, criteriilor de selectie, controlul pe teren al proiectelor).

187

Pentru masura 1.1, evaluarea/selectarea proiectelor este delegata serviciilor tehnice din cadrul structurilor centrale si descentralizate ale MAAP.

Prin Acordul Cadru nr. 1/2001, Agentia SAPARD deleaga Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor urmatoarele atributii pentru implementarea Masurii 1.1 “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole”:

- Verificarea eligibilitatii cererilor de finantare;

- Evaluarea cerilor de finantare conform criteriilor de selectie;

- Verificarea eligibilitatii cererilor de plata.

Prin Ordinul MAAP nr. 337/04.09.2001, privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor tehnice delegate pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD, s-au infiintat si organizat in cadrul Directiei generale dezvoltare rurala (DGDR) doua servicii: Serviciul verificare eligibilitate proiecte, criterii selectie proiecte Program SAPARD si Serviciul verificare eligibilitate cereri plata Program SAPARD, prin care sa se poata derula activitatile pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD.

In baza Ordinului MAAP nr. 338/04.09.2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor tehnice delegate de la nivelul Directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentare judetene si Municipiului Bucuresti pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD, s-au infiintat si organizat in cadrul DGAIA judetene si Municipiul Bucuresti cate doua Birouri in cadrul fiecarui Serviciu de Dezvoltare Rurala: Biroul verificare eligibilitate proiecte, criterii selectie proiecte Program SAPARD si Biroul verificare eligibilitate cereri plata Program SAPARD, prin care sa se poata derula activitatile pentru implementarea tehnica a Programului SAPARD.


Promovarea dezvoltarii sectorului agricol si a zonelor rurale – prevede, pe termen scurt si mediu, derularea urmatoarelor componente:

- Consolidarea sistemului administrativ;

- Sprijinul institutional: asistenta tehnica, dotare, instruire profesionala;

- Elaborarea cadrului legislativ necesar pentru mentinerea si intarirea structurilor din spatiul rural;

- Derularea de linii de credit si acordare de granturi, pentru sustinerea activitatilor prevazute in acordurile financiare incheiate.

4.7.8. Sectorul forestier

Situaţia actuală

A fost adoptat si publicat Ordinul MAAP nr. 269/2001 privind aprobarea Catalogului national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din Romania (MO nr. 439/06.08.2001).

In vederea clasificarii teritoriului Romaniei in functie de gradul de risc al padurilor la incendii a fost aprobata realizarea unui studiu specific, in prezent fiind in curs de realizare contractarea acestuia cu Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care dispune de baza de date si specialisti.

Prin aprobarea OUG nr. 38/2002 (MO nr. 223/3.04.2002) privind intocmirea si finantarea studiilor pedologice si agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura si sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura, s-a creat cadrul legal prin care se

188

armonizeaza prevederile legislatiei UE privind protectia padurilor Comunitatii impotriva poluarii atmosferice.

Pregatirea “Programului de dezvoltare forestiera”, finantata printr-un grant din partea Guvernului Japoniei, a fost finalizata in cursul anului trecut, in prezent fiind in curs de negociere cu Banca Mondiala un imprumut pentru realizarea acestui program.

Pentru implementarea proiectului „Managementul conservarii biodiversitatii” s-au alocat 8.8 milioane USD, din care: 5,5 milioane USD reprezinta contributia GEF - Fondul Global de Mediu (in baza acordului de imprumut nerambursabil acordat de catre Banca Mondiala din GEF, ratificat prin OG nr. 47/26.08.1999 – MO nr. 407/26.08.1999); 2,4 milioane USD contributia Guvernului Romaniei si 0,9 milioane USD contributia Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Sunt in curs de desfasurare, cu caracter de „statie pilot”, lucrarile de certificare a 31.000 ha de padure din Parcul forestier Vanatori – Neamt, administrat de RNP.

Proiectul cuprinde urmatoarelor patru mari componente:

a) Intarirea cadrului national pentru conservarea biodiversitatii;

- Realizarea printr-o analiza participativa si revizuirea cadrului legislativ pentru gestionarea ariilor protejate. Acest lucru implica analiza proiectelor de legi existente, elaborarea unei legi nationale pentru ariile protejate, si elaborarea unor reglementari specifice pentru ariile demonstrative.

b) Crearea unor modele pentru gestionarea ariilor protejate si a parcurilor forestiere;

- Crearea unor sisteme de gestionare a biodiversitatii in trei arii demonstrative si anume Retezat, Piatra Craiului si Vanatori-Neamt. Proiectul va crea structuri de planificare si management a conservarii biodiversitatii, va asigura echipamente, instruiri si facilitati, inclusiv centre de vizitare in toate cele trei arii, va realiza monitorizarea biodiversitatii in zonele proiectului, va elabora o strategie pentru eco-turism, care se va concentra asupra demonstrarii legaturilor intre conservare si beneficiile economice pentru comunitatile locale, demonstrarea unor practici de gestionare durabila a padurilor, inclusiv cerificarea produselor forestiere. De asemenea, programul vizeaza reintroducerea zimbrului in Parcul Vanatori-Neamt, care este parte a fostului areal natural al acestui animal autohton.

c) Atragerea sprijinului public pentru conservarea biodiversitatii;

- Elaborarea si aplicarea unor strategii atat la nivel national cat si la nivel de parc si a unor planuri de actiune pentru constientizarea factorilor de decizie si a publicului larg despre importanta conservarii biodiversitatii. Componenta va integra si incuraja posibilitatile comerciale durabile cum ar fi eco-turismul si folosirea marcii ecologice in comercializarea produselor care sunt legate de conservarea necesitatilor si oportunitatilor.

d) Managementul si monitorizarea proiectului;

Pana in prezent, in cadrul proiectului s-a realizat:

- Elaborarea legislatiei privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- Infiintarea de structuri administrative specifice in cadrul RNP si subunitatile acesteia (administratiile parcurilor Retezat, Piatra Craiului si Vanatori-Neamt, iar pentru reiterarea modelelor de management dezvoltate la nivel national continuarea actiunii si pentru celelale parcuri naturale si nationale);

- Derularea activitatilor de achizitii de bunuri, servicii de consultanta, constructii etc, conform planurilor de implementare;

- Demararea actiunii de realizare a cadastrului pentru parcurile nationale din Romania;

189

- Definitivarea planurilor de management pentru zonele vizate de proiect.


Obiectivul general de armonizare legislativa si pregatire institutionala in domeniul forestier prevede pe termen scurt:

- Imbunatatirea cadrului institutional la nivel central si judetean care sa contribuie la gospodarirea durabila a padurilor de catre detinatorii acestora;

- Realizarea clasificarii teritoriului Romaniei in functie de gradul de risc al producerii incendiilor de padure;

- Elaborarea si aprobarea Programului national de monitorizare a solurilor si a vegetatiei forestiere, precum si a metodologiei de monitorizare a solurilor si a vegetatiei forestiere, pentru aplicarea OUG nr. 38/2002 (MO nr. 223/3.04.2002);

- Elaborarea unui act normativ privind producerea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere prin care sa se realizeze armonizarea cu legislatia UE.


- Revizuirea standardelor nationale privitoare la materialele forestiere de reproducere, in conformitate cu Directiva 1999/105/EC;

- Adaptarea sistemului national informational din silvicultura la Sistemul European de Informatii si Comunicare pentru Silvicultura (EFICS).

4.8. Pescuitul

Pentru Capitolul 8 – Pescuitul, negocierile au fost inchise provizoriu in cursul semestrului I 2001.

Situaţia actuală

Cadrul legislativ

In conformitate cu prevederile HG nr. 362/2002 (MO nr. 273/23.04.2002) privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), coordonarea si controlul activitatilor de pescuit si piscicultura se afla in atributiile Directiei de acvacultura si pescuit, directie aflata in structura organizatorica a ministerului.

Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (MO nr. 200/20.04.2001) reprezinta cadrul legislativ de baza pentru reorganizarea sectorului pescaresc si promovarea masurilor legislative si de constructie institutionala, care vizeaza implementarea acquis-ului comunitar in domeniu.

Pentru asigurarea cadrului legal de organizare si functionare a Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), se afla in procedura de adoptare proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura.

In vederea armonizarii legislatiei romanesti si transpunerii cerintelor comunitare in domeniul pescuitului, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Ordinul MAAP nr. 350/2001 (MO nr. 617/1.10.2001) pentru aprobarea continutului si modelelor autorizatiilor de pescuit in scop comercial, recreativ/sportiv si stiintific, precum si

190

a permiselor de pescuit individuale, prin care a fost reglementata activitatea de pescuit comercial prin emitere de autorizatii speciale, fise de captura si marcarea individuala a sturionilor;

- Legea nr. 793/2001 (MO nr. 21/16.01.2002) privind retragerea Romaniei din Conventia asupra viitoarei cooperari multilaterale in domeniul pescuitului in NV Oceanului Atlantic, semnata la Ottawa la 24 octombrie 1978;

- Ordinul comun MAAP/MAPM nr. 140/247/2002 (MO nr. 221/2.04.2002) privind prohibitia pescuitului.

Organizarea fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit

In baza Ordinului comun MAAP/MLPTL nr. 262/1459/2001 (MO nr. 707/7.11.2001) privind infiintarea fisierului navelor si ambarcatiunlor de pescuit a fost creat cadrul legal pentru organizarea si functionarea fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit. In prezent, sunt licentiate 11 nave traulere costiere, inscrise in fisier.

Sistemul de inspecţie piscicolă

In baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, se afla in curs de avizare proiectul de Hotarare de Guvern privind Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei piscicole. Acest proiect legislativ se afla in faza de avizare la ministerele implicate.

Conform prevederilor cuprinse in aceasta Hotarare de Guvern, Inspectia piscicola va exercita atributiile unui organism public de control, specializat in domeniul protectiei fondului piscicol, pescuitului, acvaculturii, transportului, comercializarii pestelui si a altor vietuitoare acvatice.

In luna martie 2002, a fost incheiat intre MAAP, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul de Interne, un Plan comun de masuri pentru prevenirea si combaterea practicarii pescuitului neautorizat in bazinele naturale si amenajarile piscicole.

Structura naţională de administrare a fondului piscicol

Pentru asigurarea unui sistem unitar, la nivel national, de administrare a activitatilor de pescuit si acvacultura si pentru delimitarea responsabilitatilor care revin MAAP si MAPM in domeniul protectiei si conservarii fondului piscicol, precum si pentru exploatarea durabila a fondului piscicola este in curs de adoptare Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura.

In baza prevederilor acestei Ordonante de Urgenta, a fost elaborat proiectul de Ordin MAAP privind aprobarea Statutului Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, care urmeaza sa intre in circuit de avizare.

CNAFP are ca responsabilitate administrarea fondului piscicol din domeniul public si privat al statului. Compania va functiona in subordinea MAAP si va administra si exploata patrimoniul de stat constituit din fondul piscicol din bazinele piscicole naturale si amenajarile piscicole care au ca destinatie producerea de puiet, remonti si reproducatori, in vederea repopularii bazinelor piscicole naturale.

De asemenea, in baza prevederilor Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001, se are in vedere infiintarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Piscicol, ceea ce va permite transpunerea in totalitate a Directivei CE 619/93.

191

Întărirea structurii administraţiei

Directia de acvacultura si pescuit din structura MAAP are atributii si responsabilitati privind implementarea strategiilor si politicilor in domeniul acvaculturii si pescuitului.

Directia de acvacultura si pescuit este structurata in: Serviciul pentru implementarea programelor si strategiilor pentru acvacultura si pescuit, care are in responsabilitate elaborarea de acte normative in vederea implementarii de programe si strategii pentru pescuit si acvacultura, activitati legate de fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, precum si statistica pescuitului; Biroul de acvacultura si pescuit, care monitorizeaza activitatea de acvacultura si pescuit.

In structura MAAP a fost creat si Serviciul de Inspectie Piscicola, in subordinea Directiei generale de inspectii.

Organizarea pieţei de peşte

In ceea ce priveste acquis-ul comunitar aferent pietei de peste, prevederile art. 4 din Reglementarea CE nr. 104/2000 privind organizarea comuna a pietei au fost transpuse partial prin Ordinul MAAP nr. 171/19.04.2002 (MO nr. 332/20.05.2002) privind lista cu denumirile comerciale ale speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul Romaniei.

In prezent, isi desfasoara activitatea urmatoarele asociatii pescaresti:

− asociatii de pescari la Dunare si Prut:

− Asociatia Pescarul Profesionist Sf. Gheorghe;

− Asociatia Pescarilor Dunavat;

− Asociatia Pescarilor Mila 23 Periprava Matita;

− Asociatia Pescarul Profesionist Galati;

− Asociatia Pescarilor Profesionisti din Delta Dunarii.

− asociatii de pescari la Marea Neagra:

− Asociatia Pescarusul Marea Neagra;

− Asociatia Pescarilor de la Marea Neagra.

− asociatii de procesatori si comercianti:

− Asociatia Fermierilor Piscicoli – Organizatia Patronala „Rompescaria”;

− Asociatia Profesionala a Comerciantilor si Producatorilor Privati de Peste Bucuresti;

− Asociatia Profesionala a Producatorilor si Exportatorilor de Caviar „Ro Caviar Export”.

La 12 octombrie 2001, Romania a devenit membra a Organizatiei Internationale privind Dezvoltarea Pescariei in Europa Centrala si de Est „Eurofish”.


Obiectivul general in domeniul piscicol il reprezinta continuarea armonizarii legislative si intarirea capacitatii institutionale si administrative in domeniul pescuitului, prin:

− Organizarea si functionarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc – organism cu rol de consultanta in elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului (angajament asumat prin document de pozitie);

192

− Implementarea sistemul de raportare a capturilor si debarcarilor, normele de comercializare si etichetare a pestelui si produselor din peste, statistica pescuitului (angajament asumat prin document de pozitie);

− Crearea cadrului legal privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori in sectorul pescaresc (angajament asumat prin document de pozitie);

− Intarirea capacitatii administrative si institutionale centrale, prin infiintarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol si a Inspectiei piscicole (angajament asumat prin document de pozitie).


− Consolidarea sistemului de inspectie a pescuitului in Marea Neagra, fluviul Dunarea si apele interioare, de supraveghere si control asupra respectarii reglementarilor privind exploatarea rationala a resurselor pescaresti si de incadrare in cotele alocate (angajament asumat prin document de pozitie);

− Organizarea si functionarea pietei de peste la nivel national, supravegherea normelor de igiena si de calitate si a standardelor de comercializare a pestelui (angajament asumat prin document de pozitie);

− Elaborarea actului normativ privind conditiile de acces ale navelor straine de pescuit in apele teritoriale ale Romaniei, pe baza de reciprocitate, similare conditiilor aplicate in statele membre UE (angajament asumat prin document de pozitie);

− Continuarea consolidarii institutionale si administrative centrale si teritoriale si instruirea personalului (angajament asumat prin document de pozitie);

− Dotarea cu echipamente pentru sectoarele: Inspectia piscicola, activitatea de statistica si asigurarea igienei si calitatii in punctele de debarcare (angajament asumat prin document de pozitie).

4.9. Politica în domeniul transporturilor

Situaţia actuală

Asa cum se precizeaza si in ultimul Raport al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania pe calea aderarii la UE, Romania a facut progrese semnificative in transpunerea si implementarea acquis-ului din domeniul transporturilor. Negocierile pentru Capitolul 9 „Politica in domeniul transporturilor” s-au deschis la data de 12.06.2001. In data de 15 martie 2002, a fost transmis Consiliului UE Documentul de pozitie complementar.

In ceea ce priveste stadiul indeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de pozitie si avand ca termen de realizare anul 2001 si trimestrul I 2002, precum si stadiul realizarii masurilor prevazute in „Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vedere aderarii Romaniei la UE in perioada ianuarie – mai 2002”, situatia este urmatoarea: angajamentele prevazute in documentul de pozitie la acest capitol au fost realizate in mare masura, iar restantele ramase sunt in curs de indeplinire. Astfel:

- in domeniul transportului rutier, sunt doua proiecte de acte normative in curs de adoptare si anume Legea pentru necesitatile de infrastructura, care transpune Decizia nr. 1692/96/CE, si Hotararea de Guvern privind masurile care trebuie luate in cazul unei crize pe piata transporturilor rutiere prin care se transpun prevederile Regulamentului nr. 3916/90/CEE;

193

- in domeniul transportului maritim, Legea pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind navigatia civila, in faza actuala fiind adoptata de Parlament, va crea un sistem administrativ intarit in domeniul naval si va include clauze mai stricte privind navele sub standard.

In domeniul transportului feroviar au fost adoptate toate masurile legislative prevazute.

Romania va transpune si va aplica legislatia comunitara in vigoare la sfarsitul anului 2000 pana la 1 ianuarie 2003.

Transporturi interioare

Transporturi rutiere Sectorul transporturilor rutiere nationale si internationale este in continuare cel mai dinamic in ceea ce priveste dezvoltarea si adaptarea la principiile economiei de piata. Pentru a satisface normele europene si a avea acces pe piata comunitara, operatorii romani de transport rutier au achizitionat camioane performante, in conditii financiare care au presupus eforturi substantiale. Astfel, o prima estimare arata ca, la 31 decembrie 2001, existau in dotarea agentilor economici circa 1.658 de vehicule corespunzand normelor Euro 1, 5.855 de vehicule corespunzand normelor Euro 2 si circa 3.221 de vehicule Euro 3 folosite pentru transportul rutier national si international.

Operatorii romani de transport rutier beneficiaza pentru anul 2002 de 1.008 carnete CEMT, fata de 677 in anul 2001. In raport cu parcul de vehicule performante, numarul de carnete CEMT este in continuare insuficient.

Transporturile rutiere internationale se desfasoara in baza autorizatiilor bilaterale de transport. Numarul acestora, pe relatiile cu pondere mare in ceea ce priveste schimburile comerciale, este insuficient, ceea ce duce la costuri enorme pentru operatorii romani. Ca urmare a ratificarii Acordului intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat, transportatorii romani beneficiaza de 7000 de autorizatii de tranzit, numar insuficient in continuare. Toate acestea cumulate, conduc la costuri uriase pentru operatorii romani si implicit la decapitalizarea lor, aceasta fiind una din cauzele pentru care aplicarea acquis-ului comunitar din domeniu se poate realiza numai in mod gradat (de exemplu introducerea tahografului, a pragului financiar pentru accesul la profesie, a taxei pe vehicul).

Romania este parte la toate acordurile relevante incheiate sub egida Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite.

La data de 20.10.2000, Romania a semnat Acordul privind transportul international ocazional de calatori cu autocare si autobuze INTERBUS, aflat in prezent in proces de ratificare. Totodata, la 28 iunie 2001 s-a semnat Acordul intre Romania si Comunitatea Europeana privind tranzitul rutier de marfuri si promovarea transportului combinat. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 110/2002, care a intrat in vigoare la data de 1 iunie 2002.

In domeniul transporturilor rutiere s-a adoptat un pachet legislativ care permite aplicarea in Romania a celor mai importante acte comunitare din domeniul sigurantei rutiere si a legislatiei sociale. Astfel, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- OG nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de odihna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere nationale. Prin aceasta s-a transpus Regulamentul nr. 3820/85/CEE privind armonizarea anumitor prevederi legislative referitoare la transportul rutier. Aceasta completeaza legislatia existenta referitoare la aplicarea in transporturile internationale a prevederilor acordului AETR.

- Ordinul MLPTL nr. 1842/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora. Prin acest ordin s-a transpus conditia de prag financiar pentru accesul la ocupatia de transportator rutier. Astfel,

194

sumele se vor armoniza in mod treptat, in decurs de 4 ani, incepand cu 1.000/600 EURO pentru primul autovehicul/pentru fiecare vehicul suplimentar din anul 2002 pana la valoarea din Directiva nr. 96/26/CE privind accesul la ocupatia de operator rutier cu amendamentul sau nr. 98/76/CE. Prin acest ordin s-a completat legislatia existenta, in prezent fiind stabilite toate cele trei conditii pentru accesul la profesia de transportator (de capacitate profesionala, onorabilitate si capacitate financiara). Legislatia este implementata de catre Autoritatea Rutiera Romana - ARR prin efectuarea controalelor periodice la sediul intreprinderilor, la eliberarea sau anual, la reinnoirea licentei de transport. Tot prin acest ordin s-a stabilit calendarul pentru montarea tahografelor si a limitatoarelor de viteza (Regulamentul nr. 3821/85/CEE privind echipamentul de inregistrare in transportul rutier). Introducerea tahografelor se va face etapizat, pana in anul 2005.

- Aplicarea actelor normative din domeniul transporturilor s-a reglementat prin OMLPTL nr. 29/11.01.2002 si Ordinul ministrului de interne nr. 206/16.01.2002 pentru infiintarea echipajelor mobile mixte de control al traficului rutier, formate din reprezentanti ai regiilor autonome AND, RAR si ARR impreuna cu organele de control apartinand Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. Reprezentantii acestor entitati vor controla in trafic greutatile si dimensiunile, licentele, inspectiile tehnice periodice, limitele de poluare, dotarea vehiculelor cu centuri de siguranta, utilizarea corecta a tahografelor. Acest ordin este in concordanta cu prevederile Directivei nr. 6/92/CEE, Regulamentului nr. 3820/85/CEE, Regulamentului nr. 3821/85/CEE, Directivei nr. 459/89/CEE, Directivei nr. 671/91/CEE, Directivei nr. 95/50/CE, Directivei nr. 55/94/CE, Directivei nr. 53/96/CE si Directivei nr. 599/88/CEE, stabilindu-se astfel un sistem de realizare a controalelor.

- Prin OG nr. 79/2001 privind regimul drumurilor s-a armonizat legislatia romana cu prevederile Directivei nr. 96/53/CE privind dimensiunile si greutatile. Astfel, pe drumurile aprobate prin OMLPTL nr. 41/2002, autovehiculele avand masele si dimensiunile conforme cu cele prevazute in anexa la Directiva nr. 96/53/CE circula fara a plati alte taxe, cu exceptia vinietei. Acest ordin se va actualiza periodic, in functie de finalizarea lucrarilor de modernizare a drumurilor.

- Datorita angajamentelor Romaniei referitoare la realizarea retelei de transport, MLPTL a hotarat introducerea tarifului de tip vinieta. Acesta se aplica in mod nediscriminatoriu si etapizat, de la 1 iulie 2002 – 30% din valoarea maxima aprobata prin Directiva nr. 1999/62/CE pana la 1 ianuarie 2008 cand valoarea vinietei va fi de 100%. Valorile si calendarul de aplicare a vinietei au fost introduse prin OG nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier. Vinieta urmeaza a se cumpara de catre toti utilizatorii infrastructurii rutiere de la punctele vamale, oficiile postale si benzinarii.

- Prin OG nr. 36/2002 privind taxele si impozitele locale, a inceput aplicarea prevederilor Directivei 1999/62/CE privind taxele pe vehicul. Aplicarea va fi graduala, incepand cu 20% din valoarea minima prevazuta in directiva pentru anul 2002 pana la 100% in anul 2011.

- Pentru eliminarea discriminarilor de taxare la trecerea podului Giurgiu-Ruse, se aplica un program in doua etape de crestere a tarifului aplicat transportatorilor romani si de scadere a celui aplicat transportatorilor straini. Prima etapa s-a realizat in august 2001. A doua etapa si ultima va fi la 1 ianuarie 2003, prin aplicarea unor tarife identice cu cele aplicate vehiculelor inmatriculate in strainatate.

- Prin OMLPTL nr. 1806/30.11.2001 (MO nr. 105/07.02.2002) privind instituirea tarifelor la transportul rutier public de marfuri, s-a armonizat legislatia nationala cu prevederile aplicabile ale Regulamentului nr. 4058/89/CEE privind stabilirea tarifelor pentru transportul rutier de marfuri intre Statele Membre. Sistemul unitar de evidenta se va realiza pana la 31.12.2003.

195

- Prin ratificarea Acordului INTERBUS se va realiza transpunerea totala a prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 684/92/CEE privind normele comune pentru transportul international de calatori cu autocarul si autobuzul si ale Regulamentului nr. 2121/98/CE care stabileste reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentelor nr. 684/92/CEE si nr. 12/98/CE.

- Prin OMLPTL nr. 1843/2001 pentru aprobarea Normelor privind conditiile de utilizare a vehiculelor detinute temporar in scopul efectuarii operatiunilor de transport rutier, s-a armonizat legislatia nationala cu prevederile aplicabile ale Directivei nr. 84/647/CEE privind utilizarea vehiculelor inchiriate fara sofer.

- Proiectul de Hotarare de Guvern pentru transpunerea prevederilor aplicabile ale Regulamentului nr. 3916/90/CEE privind masurile care trebuie luate in caz de criza pe piata transporturilor rutiere se afla in circuitul de avizare la nivel ministerial si va fi aprobat cel mai tarziu in trimestrul II 2002.

Capacitatea administrativa in domeniul transportului rutier este functionala. Organismul coordonator este Autoritatea Rutiera Romana, infiintata in anul 1998. In scopul eficientizarii sale, ARR a fost reorganizata in anul 2001. In cadrul ARR functioneaza Inspectoratul Rutier, insarcinat cu activitatile de inspectie si control, atat in trafic cat si la sediul operatorilor. ARR dispune de 618 angajati, trei sferturi dintre acestia derulandu-si activitatea in agentiile din teritoriu.

Aplicarea legislatiei si reglementarilor care transpun Directivele nr. 96/96/CE privind inspectiile tehnice periodice, nr. 91/671/CEE privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranta si nr. 89/459/CEE privind adancimea canelurilor anvelopelor, se efectueaza de catre Registrul Auto Roman, organism tehnic aflat sub autoritatea MLPTL. Aceasta activitate se deruleaza ca urmare a aprobarii OMLPTL nr. 1938/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - RNTR 2 si OMLPTL nr. 1959/2001 privind aprobarea reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta, conform destinatiei prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1.

Prin HG nr. 259/2002 s-a aprobat mandatul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei privind realizarea strategiei de privatizare a unor societati comerciale infiintate prin reorganizarea RA Administratia Nationala a Drumurilor din Romania si declarate ca fiind de interes strategic.

- Prin externalizarea din RA „Administratia Nationala a Drumurilor” - AND (organismul care gestioneaza infrastructura rutiera), s-au infiintat 7 societati comerciale in domeniul lucrarilor de constructii cladiri si de geniu civile, intretinere curenta si periodica a drumurilor:

- Societatea Comerciala “DRUM TRANS MIXT” S.A. Iasi (HG nr. 957/2001);

- Societatea Comerciala “MECDRU” S.A. (HG nr. 956/2001);

- Societatea Comerciala “DRUMSERV” S.A. (HG nr. 959/2001);

- Societatea Comerciala “VIA STAR” S.A. (HG nr. 960/2001);

- Societatea Comerciala “STARD” S.A. (HG nr. 960/2001);

- Societatea Comerciala “Societatea de Intretinere si Reparatii Drumuri” S.A. (HG nr. 958/2001);

- Societatea Comerciala „Transporturi, Intretinere - Drumuri OLTENIA” S.A. (HG nr. 955/2001).

196

Pentru intarirea capacitatii administrative din domeniul transporturilor rutiere, prin programul PHARE 2001 se va derula un proiect de twinning pentru imbunatatirea sigurantei rutiere si a capacitatii administrative in domeniul transporturilor rutiere. Beneficiarii acestui proiect sunt MLPTL, ARR, AND, RAR si IGP. Se are in vedere pregatirea profesionala a functionarilor acestor institutii. Totodata, prin programul PHARE se vor achizitiona echipamente cum ar fi cantare mobile pentru AND, echipamente pentru determinarea gradului de poluare (RAR) si radare (IGP).

- Pentru a transpune principiile Deciziei nr. 1692/96/CE privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelelor trans-europene si ale raportului final TINA, s-a elaborat un proiect de lege care stabileste proiectele prioritare ale Romaniei in infrastructura pana in anul 2015. De asemenea, a fost aprobata prin Legea nr. 1/2002, OG nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor din Romania. Programul cuprinde sectiuni de autostrada avand o lungime totala de 1481 km, amplasate pe coridoarele paneuropene de transport nr. IV si nr. IX. S-a reabilitat autostrada Bucuresti-Pitesti si a inceput constructia autostrazii Bucuresti-Fetesti aflate de-alungul Coridorului IV. Lucrarile se vor termina in anul 2004. In perioada 2002-2005 vor incepe lucrarile la centurile de ocolire ale oraselor Deva, Orastie, Sebes, Sibiu, Pitesti, precum si Centura Bucuresti Sud si Nord.

Transporturi feroviare In prezent, in Romania, operatorii de transport feroviar au la dispozitie o retea de 10.882 km, din care: 2350 km linii duble electrificate si 1.514 linii simple electrificate, avand in retea 1.051 statii de cale ferata.

Dotarea operatorilor feroviari cuprinde 63.809 vagoane de marfa, 4.086 vagoane de calatori, 1.771 locomotive electrice, diesel electrice si diesel hidraulice. Au fost modernizate 35 de locomotive diesel si electrice, 157 de vagoane pentru calatori si 750 de vagoane de marfa

Reforma sistemului feroviar din Romania a inceput in anul 1998 prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane (SNCFR). Aceasta s-a divizat intr-o companie nationala, doua societati nationale si doua societati comerciale avand ca obiecte de activitate:

- gestionarea infrastructurii feroviare si a patrimoniului auxiliar feroviar;

- transportul feroviar de marfuri;

- transportul feroviar de calatori;

- administrarea excedentului de active rezultat din divizarea SNCFR;

- asigurarea serviciilor financiar-contabile si juridice.

Prin aceasta divizare s-a realizat separarea contabila si financiara a infrastructurii de partea de exploatare si s-a transpus Directiva nr. 91/440/CEE privind dezvoltarea cailor ferate comunitare.

In scopul asigurarii unor conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitatii de baza a operatorilor feroviari nationali, in anul 2001 au fost externalizate mai multe activitati secundare. Astfel, in transportul feroviar de calatori, prin HG nr. 863/2001 privind infiintarea unor filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori “CFR Calatori - SA”, au fost externalizate:

- activitati de intretinere si reparatii locomotive la Brasov;

- activitati de vanzare legitimatii de calatorie Bucuresti;

- activitati de desfacere si aprovizionare la baza Brasov.

In transportul feroviar de marfa, prin HG nr. 864/2001 privind infiintarea unor filiale ale Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa “CFR Marfa - SA”, au fost externalizate:

197

- activitatile de intretinere si reparatii vagoane de la Palas Constanta;

- activitatile de aprovizionare si desfacere de la baza Chitila;

- activitati de intretinere si reparatii locomotive si utilaje de la Bucuresti.

Pe langa operatorii enumerati mai sus, numarul transportatorilor de marfa privati licentiati a crescut la noua, dintre care unul este licentiat si pentru transportul de calatori, ceea ce dovedeste ca in transporturile feroviare accesul liber la piata a devenit un fapt. In sprijinul acestora, prin derularea unui proiect cu parteneri din SUA, s-a elaborat o metodologie de stabilire a taxei de utilizare a infrastructurii feroviare care se aplica din trimestrul I 2002. Aceasta metodologie a fost aprobata prin OMLPTL nr. 457/2002 si transpune prevederile Directivei nr. 95/19/CE privind alocarea capacitatilor infrastructurii feroviare si perceperea taxei de utilizare.

In scopul asigurarii unor conditii cat mai bune pentru desfasurarea activitatii de baza a gestionarului infrastructurii feroviare, prin HG nr. 880/2001 si HG nr. 887/2001 privind infiintarea unor filiale ale Companiei Nationale de Cai Ferate „CFR” S.A., au fost externalizate:

- activitati de intretinere, reparatii si constructii de utilaje de cale ferata la Timisoara si Brasov;

- activitati de proiectare a lucrarilor de intretinere si reparatii infrastructura feroviara la Bucuresti;

- activitati tipografice la Filaret Bucuresti;

- activitati de confectii pentru calea ferata;

- activitati de productie industriala a aparatajului de centralizari si telecomenzi feroviare la Craiova, Arad, Cluj, Brasov, Galati;

- activitati de sudura linii de cai ferate.

Prin OMLPTL nr. 1741/2001 privind parametrii fundamentali ai sub-sistemului “control-comanda-semnalizare” relativa la sistemul feroviar de mare viteza, s-au transpus prevederile Deciziei nr. 1999/569/CE privind parametrii de baza ai subsistemelor de semnalizare si comanda - control ai retelei feroviare de mare viteza. Pentru aplicare, CFR Infrastructura deruleaza un proiect pilot cu firma Siemens pentru introducerea sistemului de transmitere a informatiilor GSM - R.

Romania este parte la urmatoarele acorduri si proiecte europene elaborate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a ONU:

- Acordul european privind principalele linii internationale de cale ferata AGC 1985;

- Calea Ferata Trans-Europeana TER.

Toate proiectele vizand dezvoltarea infrastructurii feroviare urmaresc respectarea parametrilor din aceste acorduri. Realizarea/modernizarea infrastructurii feroviare are loc cu precadere pe coridoarele de transport nr. IV si IX.

Este in derulare proiectul de reabilitare a cailor ferate romane (finantat prin credite IFI, finantare nerambursabila PHARE si bugetul de stat), care consta in achizitionarea de bunuri si servicii dupa cum urmeaza:

- masini de cale (grele si usoare);

- materiale de cale (sina si eclise, macazuri si materiale de sudura alumino-termica);

- sistem informatic integrat pentru cale ferata;

- modernizarea retelei de telecomunicatii feroviare;

198

- modernizarea instalatiei de centralizare in cinci mari statii situate pe coridorul IV (Ploiesti, Timisoara, Arad, Brasov, Bucuresti);

- vehicul feroviar de masurat calea;

- sistem informatic pentru elaborarea mersului trenurilor;

- modernizarea materialului rulant: 100 de vagoane de calatori, 750 de vagoane de marfa, 24 de locomotive electrice.

Sunt in curs de executie lucrarile pentru reabilitarea tronsonului Bucuresti - Campina, parte a componentei feroviare a coridorului pan-european IV. Este in curs de derulare reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunea Baneasa - Fetesti, proiect finantat prin fonduri ISPA de la Uniunea Europeana. De asemenea, s-a semnat un contract de imprumut cu JBIC pentru reabilitarea liniei de cale ferata pe sectiunile Bucuresti Nord - Baneasa si Fetesti - Constanta.

Autoritatea Feroviara Romana AFER, „organism notificat” in sensul Directivelor nr. 96/48/CE privind interoperabilitatea sistemului trans-european de mare viteza si Directiva nr. 2001/16/CE privind interoperabilitatea sistemului trans - european feroviar conventional are printre atributiile sale licentierea transportatorilor feroviari, inspectia sistemului din punct de vedere al sigurantei traficului si cea de cerificare in domeniu. AFER dispune de un poligon de incercari feroviare pentru care este necesara achizitionarea de echipamente in vederea modernizarii. Prin PHARE 2001 s-a aprobat proiectul de Imbunatatire a sigurantei feroviare prin modernizarea centrului feroviar de testare de la Faurei in valoare de 4.5 MEURO.

Transporturi pe cai navigabile interioare Ca urmare a transformarilor structurale din domeniu, operatorii portuari sunt companii private iar dintre cei patru operatori fluviali, trei sunt cu capital privat, iar al patrulea este in curs de privatizare.

Situatia economica in navigatia interioara este in continuare foarte critica datorita blocarii Dunarii ca urmare a crizei din Kosovo. Pana la blocarea Dunarii, 80% din veniturile transportatorilor fluviali se realizau ca urmare a transporturilor derulate pe sectoarele ungar, german si austriac. In continuare se inregistreaza pierderi.

In domeniul transporturilor pe caile navigabile interioare, Romania a preluat cea mai mare parte a acquis-ului comunitar cu exceptia cerintelor tehnice pentru care, in prezent, sunt in vigoare regulile CEE - ONU.

Desi exista si nave romanesti care corespund standardelor CCNR si echipajele romanesti au calificare cel putin egala cu a celor renane, nu li se permite accesul pe Rin. In schimb, navelor si echipajelor renane li se permite accesul liber pe Dunare si in porturile dunarene.

Prin OMLPTL nr. 984/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea brevetelor si certificatelor de capacitate nationale pentru personalul navigant fluvial si OMLPTL nr. 1755/2001 pentru aprobarea modelului si continutului carnetelor de marinar, certificatelor de competena pentru personalul navigant maritim si maritim-portuar si documentele de atestare pentru personalul navigant fluvial au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei nr. 96/50/CE referitoare la armonizarea conditiilor de obtinere a certificatelor nationale de conducator al navelor pentru navigatia interioara pentru transportul marfurilor si persoanelor in Comunitate.

Romania este parte la Memorandum-ul de intelegere privind dezvoltarea Coridorului de transport paneuropean VII si la Acordul european privind principalele cai navigabile interioare de importanta internationala (AGN), 1996.

In ceea ce priveste cresterea sigurantei navigatiei s-a finalizat implementarea unui sistem performant de urmarire a traficului (VTMS) pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-

199

Midia (fonduri nerambursabile olandeze si contributie din fonduri proprii ale Administratiei Canalelor Navigabile). Totodata, pentru asigurarea adancimii senalului navigabil la adancimi de navigatie pentru navele maritime, s-a pus in exploatare o draga performanta. Efortul depus de Guvernul Romaniei pentru achizitionarea unui astfel de echipament vine in intampinarea dezvoltarii legaturilor de transport cu tarile din Caucaz si Asia Centrala.

In cursul anului 2001 s-a incheiat procesul de inventariere a bunurilor apartinand statului aflate pe domeniul public din porturi. Aceasta actiune a precedat semnarea contractelor de concesionare a domeniului public din porturi intre MLPTL si companiile nationale de administrare portuara.

Transporturi maritime

Romania figureaza pe “Lista alba” (IMO - MSC) a statelor care au implementat integral prevederile Conventiei internationale privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra, la 7 iulie 1978 (STCW 1978), a amendamentelor la aceasta si a Codului privind pregatirea, brevetarea/atestarea si efectuarea serviciului de cart (Codul STCW), adoptate prin Actul final al Conferintei partilor la aceasta conventie, la Londra, la 7 iulie 1995. Mai multe administratii maritime si-au manifestat intentia si cu unele s-au stabilit acorduri bilaterale de recunoastere reciproca pe baza carora personalul navigant roman sa poata fi imbarcat la bordul navelor apartinand acelor state.

A fost pus in functiune un sistem performant de urmarire a traficului navelor in Portul Constanta (VTMIS), sistem care are drept consecinta cresterea sigurantei portului si a navigatiei.

Ca urmare a observatiilor Comisiei Europene referitoare la domeniul sigurantei maritime, MLPTL a solicitat si a primit sprijin pentru rezolvarea aspectelor critice, materializat printr-un proiect de infratire institutionala cu un consortiu format din autoritatile relevante din Suedia si Spania. Acest proiect abordeaza aspectele privind implementarea activitatilor de: Flag State Implementation, Flag State Survey, Port State Control, cautare si salvare si interventie in caz de poluare conform cerintelor conventiilor internationale si a aquis-ului comunitar. Proiectul a fost finantat prin programul PHARE si s-a incheiat in luna mai 2002. Ca rezultate masurabile, pot fi evidentiate urmatoarele:

- a fost transpusa legislatia europeana din domeniu;

- a fost implementat PSC;

- a inceput redactarea legislatiei secundare. Implementarea acesteia va duce la clarificarea rolului institutiilor din domeniu si la intarirea administrativa a acestora;

- au fost pregatiti 10 inspectori ca formatori pentru siguranta navigatiei si audit;

- au fost pregatiti 3 formatori pentru Cautare si salvare si coordonarea OPRC;

- au fost pregatiti 4 formatori pentru PSC;

- s-a propus reorganizarea sistemului institutional prin crearea unei Autoritati Navale Romane care sa inglobeze sarcinile Inspectoratului Navigatiei Civile (INC), Registrului Naval Roman (RNR) si o parte din atributiile directiei de specialitate din minister.

Administratiile portuare au obligatia de a intretine, repara si asigura functionalitatea infrastructurii portuare si de a asigura serviciile publice portuare. Aceste servicii sunt definite ca fiind serviciile minim necesare pentru functionarea in siguranta a porturilor si sunt restrictiv enumerate de lege. Asigurarea lor se realizeaza direct de administratia portului sau prin intermediul unor agenti economici, prin concesionare, asociere, cesiune sau altele asemenea. Sistemul de tarifare in vigoare in porturile maritime romanesti se aplica nediscriminatoriu operatorilor romani si straini. Sistemul contine prevederi stimulative pentru utilizarea intensiva a serviciilor portuare.

200

Pentru prestarea serviciilor se percep tarife, operatorii portuari fiind obligati sa comunice administratiei portuare limitele maxime ale tarifelor. Administratiile portuare au obligatia sa centralizeze si sa publice anual tarifele pentru toate serviciile prestate in porturi, normele de operare si datele statistice privind traficul portuar.

Este in curs de desfasurare activitatea de comercializare a serviciilor in porturi, care consta in externalizarea din cadrul administratiilor a acelor activitati susceptibile sa functioneze in regim concurential. Se desfasoara in regim concurential serviciile de remorcaj, legare/dezlegare a navelor, dragaj. Au fost externalizate din cadrul administratiilor serviciile de reparatii-intretinere a infrastructurii portuare, salubrizarea si paza, care au fost preluate de firme private. Serviciul de pilotaj a fost concesionat pe o durata de 10 ani la 4 firme pentru 4 zone de pilotaj diferite.

Numarul de nave romanesti retinute pentru deficiente in cadrul activitatii de Port State Control in statele membre ale “Paris MoU”, in anii 2000 si 2001 a fost:

2000 2001

Numar nave retinute 8 12

Numar deficiente 156 323

Numar zile de retinere 58 140

Cresterea numarului de nave retinute se refera la navele cargouri de marfuri generale pentru care prevederile Codului ISM se aplica de la 1 iulie 2002. In aceste conditii, se estimeaza ca introducerea masurii de a nu certifica cargourile aflate in stare tehnica sub standard sau suspendarea acestor certificate sunt de natura a creste siguranta in functionare a navelor maritime si scaderea semnificativa a numarului de nave retinute.

In prezent functioneaza trei statii automate de radiocomunicatii in banda de unde ultrascurte la Sfantul Gheorghe Delta, Enisala si Agigea si in urma masuratorilor de camp efectuate de Inspectoratul de Radiocomunicatii s-a concluzionat ca dotarea actuala este corespunzatoare nivelului minim, asigurand acoperirea A1 pe litoralul romanesc al Marii Negre.

In spatiul alocat VTMIS Constanta au fost instalate echipamentele de supraveghere si comunicatii ale viitorului centru de coordonare a activitatilor de cautare si salvare (MRCC). Aceste echipamente sunt in dotarea GISN Constanta si permit stabilirea conexiunilor necesare de comunicatii cu navele maritime sau de interventie prin CNRN Radionav Constanta – Constanta Radio, precum si cu unitatile si organismele de la uscat implicate.

Prin Legea nr. 107/2001 a fost creat cadrul desfasurarii activitatii de cautare si salvare in Marea Neagra, atat in zona aflata sub responsabilitatea Romaniei cat si in rest, prin cooperare.

In perioada 2001 - 2002 au fost adoptate urmatoarele acte legislative:

- Legea nr. 699/2001 privind aprobarea OG nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972:

- Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.464(XII) la Londra la 19 noiembrie 1981;

- Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A. 626(15) la Londra la 19 noiembrie 1987;

201

- Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.678(16) la Londra la 19 octombrie 1989;

- Amendamente la Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, incheiata la Londra la 20 octombrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii generale A.736(18) la Londra la 4 noiembrie 1993.

- Legea nr. 715/2001 privind aprobarea OG nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, incheiata la Londra la 5 aprilie 1966, adoptate de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A. 784(19) la Londra la 23 noiembrie 1995;

- Legea nr. 724/2001 privind aprobarea OG nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului international pentru transportul in siguranta al cerealelor in vrac (Codul international pentru cereale), adoptat prin Rezolutia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitatii Maritime al Organizatiei Maritime Internationale la Londra la 23 mai 1991;

- Legea nr. 33/2002 privind aprobarea OG nr. 32/2001 privind acceptarea de catre Romania a Codului international pentru aplicarea metodelor de incercare la foc (Codul FTP), precum si acceptarea unor amendamente la acesta, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MSC.61 (67) si, respectiv, prin Rezolutia MSC.101(73) ale Comitetului Securitatii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 si, respectiv, la 5 decembrie 2000;

- Legea nr. 34/2002 privind aprobarea OG nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului international al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime MSC.48 (66) la Londra la 4 iunie 1996;

- Legea nr. 750/2001 privind aprobarea OG nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III, amendata, si a unor amendamente la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78):

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.57(33) la Londra la 30 octombrie 1992;

- Anexa nr. III la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978, adoptata de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.58(33) la Londra la 30 decembrie 1992, astfel cum a fost amendata prin Rezolutia nr. 2 a Conferintei partilor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, astfel cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta adoptata la Londra la 2 noiembrie 1994;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate prin Rezolutia nr. 1 a Conferintei partilor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, astfel cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, la Londra la 2 noiembrie 1994;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima

202

Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.65 (37) la Londra la 14 septembrie 1995;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.68 (38) la Londra la 10 iulie 1996;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.75 (40) la Londra la 25 septembrie 1997;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.78(43) la Londra la 1 iulie 1999;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.84 (44) la Londra la 13 martie 2000;

- Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului pentru Protectia Mediului Marin - MEPC.89 (45) la Londra la 5 octombrie 2000.

- Legea nr. 696/2001 privind aprobarea OG nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972:

- Amendamente la anexa I a Conventiei internationale pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin anexa nr. 34 la Raportul Comitetului Securitatii Maritime la a 44-a sa sesiune - MSC XLIV/21 la Londra la 2 aprilie 1981;

- Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime - MSC.3 (48) la Londra la 13 iunie 1983;

- Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Comitetului Securitatii Maritime - MSC.20 (59) la Londra la 17 mai 1991;

- Amendamente la Conventia internationala pentru securitatea containerelor, incheiata la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia Adunarii - A.737 (18) la Londra la 4 noiembrie 1993.

- Legea nr. 700/2001 privind aprobarea OG nr. 59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Conventia privind Organizatia internationala de telecomunicatii maritime prin sateliti "INMARSAT", adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunarii partilor (Londra, aprilie 1998);

- Legea nr. 772/2001 privind aprobarea OG nr. 52/2001 pentru ratificarea Conventiei nr.163/1987 privind bunastarea navigatorilor pe mare si in port, adoptata la cea de-a 74-a sesiune a Conferintei generale a Organizatiei Internationale a Muncii, la Geneva la 8 octombrie 1987;

203

- Prin OMLPTL nr. 1730/2001 privind raportarea incidentelor in care sunt implicate nave maritime care transporta marfuri periculoase, substante daunatoare si/sau poluanti marini, s-au transpus in legislatia romana prevederile Rezolutiei IMO A 851(20) care a inlocuit Rezolutia IMO A 648(16), privind raportarea incidentelor in care sunt implicate nave maritime care transporta marfuri periculoase,substante daunatoare si/sau poluanti marini;

- Prin OMLPTL nr. 1414/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor OG nr. 38/2000 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaza porturile romanesti sau care navigheaza in apele nationale s-au preluat prevederile Directivei nr. 95/21/CE (amendata), Directivei nr. 96/40/CE si Directivei nr. 99/95/CE.

In scopul transpunerii si aplicarii efective a acquis-ului din domeniile transportului maritim si sigurantei maritime, ca urmare a recomandarilor rezultate din proiectul de infratire institutionala pentru siguranta maritima, Romania a elaborat Legea pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind transporturile navale in care au fost incluse toate aspectele aparute in ultimul timp. Aceasta Lege se afla in faza finala de aprobare in Parlament.

Romania va elimina pana la 31 decembrie 2002 sistemul actual de autorizare a transportatorilor maritimi, prin intrarea in vigoare a codului ISM pentru toate categoriile de nave. De asemenea, noua lege privind transporturile navale stabileste in mod explicit libertatea comertului maritim in porturile romanesti si eliminarea autorizatiilor pentru transportatorii maritimi. Se va asigura astfel conformitatea cu prevederile Regulamentului nr. 4055/86/CEE.

Referitor la aplicarea Regulamentului nr. 3577/92/CEE, noua lege privind transporturile navale prevede posibilitatea liberalizarii cabotajului maritim pentru navele care arboreaza pavilioanele statelor cu care Romania a incheiat acorduri ce prevad in mod expres liberalizarea pe baza de reciprocitate a cabotajului maritim. Cabotajul maritim pentru navele sub pavilioane comunitare va fi liberalizat la data aderarii Romaniei la UE. Romania propune negocierea unui acord cu Uniunea Europeana in sensul liberalizarii cabotajului maritim, pe baza de reciprocitate, inainte de acest termen.

Noua lege privind transportul naval contine prevederi conforme cu cerintele comunitare, in ceea ce priveste siguranta maritima, dupa cum urmeaza:

- Primul capitol al legii stabileste cadrul institutional care va permite implementarea adecvata a acquis-ului privind siguranta maritima. Se constituie un nou organism, Autoritatea Navala Romana (ANR), prin fuzionarea Inspectoratului Navigatiei Civile cu Registrul Naval Roman, care va inceta sa existe ca societate de clasificare. Romania va colabora cu societati de clasificare recunoscute in UE.

- ANR va fi singurul organism responsabil pentru FSI, FSC si PSC, deoarece MLPTL ii va delega toate responsabilitatile privind pastrarea registrului national al navelor, registrului national al navigatorilor, inspectiei si atestarii navelor romane, coordonarea operatiunilor de cautare si salvare (SAR), a celor de raspuns si coordonare in caz de poluare cu hidrocarburi (OPRC), precum si serviciile de urmarire a traficului (VTMS).

- Prevede conditii clare in ceea ce priveste standardele tehnice a caror respectare este obligatorie pentru dobandirea de catre nave a dreptului de arborare a pavilionului roman.

- Dupa aprobarea noii legi, armatorii vor fi obligati ca, in termen de doua luni, sa-si re- innoiasca certificatele navelor. Prin urmare, insanatosirea Registrului Roman al Navelor va incepe odata cu intrarea in vigoare a legii. Noua lege si revizuirea Registrului reprezinta primii pasi in eficientizarea FSC prin:

- realizarea unei baze de date de incredere privind Registrul Roman al Navelor;

204

- imputernicirea Autoritatii Navale de a retrage Documentul de Conformitate oricarui armator dupa cazuri repetate de ne-concordanta.

- Legea prevede sanctiuni eficace impotriva nerespectarii cerintelor FSC. Prin acest lucru se doreste indepartarea din registrul roman, in anul 2002, a navelor care nu indeplinesc standardele de siguranta.

Legislatia secundara privind aplicarea acestei legi va fi elaborata in cursul anului 2002.

Romania a implementat in legislatia sa nationala prevederile – cheie ale acquis-ului comunitar, mai ales in ceea ce priveste cele mai importante doua domenii, Flag State Implementation si Port State Control precum si toate conventiile importante IMO si ILO, care au un rol foarte important in aplicarea acquis-ului.

Transporturi aeriene

Principalul operator aerian in Romania este Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane “TAROM” S.A. In afara de TAROM, mai sunt licentiati in vederea efectuarii operatiunilor de transport aerian alti sapte operatori aerieni, dintre care sase cu capital privat. Licentierea operatorilor aerieni romani se face in baza OMLPTL nr. 578/1998 pentru aprobarea Reglementarii privind acordarea licentei de transport aerian, modificat prin OMLPTL nr. 813/2000, prin care au fost preluate in cea mai mare parte prevederile aplicabile ale Regulamentului nr. 2407/92/CE privind licentierea transportatorilor aerieni.

Toti operatorii aerieni romani detinatori de licenta de operatori de transport aerian au acces nediscriminatoriu pe rutele interne. Drepturile de trafic pe rutele internationale se acorda in conformitate cu prevederile acordurilor aeriene bilaterale incheiate de Romania.

In luna octombrie 2000 a demarat proiectul RO 9910.04 “Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare”, proiect finantat de UE prin programul PHARE. Consultantul desemnat prin licitatie este Lufthansa Consulting. Proiectul urmeaza a fi finalizat in luna octombrie 2002. Programul de restructurare al companiei TAROM si Business Plan-ul pentru perioada 2002 - 2005 elaborate de TAROM si Lufthansa Consulting au fost aprobate la inceputul anului 2002. Conform programului de restructurare, compania TAROM urmeaza sa atinga pragul de rentabilitate in anul 2005. In prezent se afla in derulare faza a III-a a proiectului, respectiv implementarea masurilor de restructurare si a programului de training.

In martie 2002, Autoritatea Aeronautica Civila Romana a fost vizitata de echipa JAA POAST pentru Romania („JAA Production Organization Approval Standardisation Team of Romania”) in scopul parcurgerii fazei a II-a a procesului de standardizare JAA pentru productie. Faza a II-a a procesului mai sus mentionat consta in participarea echipei JAA POAST prin esantionare, la un numar de evaluari POA (Autorizarea Organizatiilor de Productie) desfasurate de catre AACR, pentru a se convinge ca structura si procedurile POA documentate functioneaza eficient si pentru a constata standardul atins in Romania pentru investigatiile POA. Raportul intocmit de echipa JAA POAST pentru Romania, aferent fazei a II-a a procesului de standardizare JAA pentru productie a fost favorabil. Totodata, echipa JAA a mentionat ca, din cele 14 state europene evaluate, Romania este singura tara care a parcurs procesul de standardizare pentru productie fara consemnarea vreunei neconformitati sau recomandari. Aceste succese reprezinta pentru Romania prima integrare sectoriala in structurile europene si o recunoastere a activitatii intense si a eforturilor depuse de Autoritatea Aeronautica Civila Romana pentru ralierea la practicile si politicile europene, inclusiv prin aplicarea in totalitate a acquis-ului comunitar in materie.

Ca urmare a acestor succese, unul dintre avantaje pentru Romania il constituie confirmarea indeplinirii cerintelor tehnice pentru integrarea sa in viitoarea Agentie Europeana pentru Siguranta Aviatiei (European Aviation Safety Agency), inca de la infiintarea acesteia.

205

Inspectoratul Aviatiei Civile a fost separat de directia cu specific de aviatie din minister, prin HG nr. 3/2001, fiind astfel subordonat direct ministrului. Prin aceasta separare au fost indeplinite cerintele prevazute in Directiva nr. 94/56/CEE privind investigarea accidentelor si incidentelor in aviatia civila, iar inspectoratul a devenit un organism independent din punct de vedere functional, atat fata de directia de specialitate din minister, cat si fata de toate entitatile responsabile cu navigabilitatea, intretinerea, operatiunile de zbor si aeroportuare, certificarea, licentierea, controlul traficului aerian si, in general, fata de orice entitati cu ale caror interese se poate intra in conflict in cazul exercitarii sarcinilor ce revin inspectoratului.

Inspectoratul Aviatiei Civile isi desfasoara activitatea in baza OG nr. 51/1999 privind investigatia tehnica a accidentelor si incidentelor din aviatia civila (care implementeaza directiva comunitara corespunzatoare). In prezent, pentru activitatea de investigare a accidentelor si incidentelor, finantarea se asigura din sursele de alimentare a Fondului special al aviatiei civile (Legea nr. 212/2001 pentru aprobarea OG nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului special al aviatiei civile).

Academia Romana de Aviatie va fi acreditata ca organizatie de training conform JAR FCL. Termenul de finalizare a procedurii de acreditare este 2003.

Prin HG nr. 271/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind utilizarea sistemelor computerizate de rezervare in transportul aerian au fost preluate in legislatia nationala prevederile aplicabile cuprinse in Regulamentul nr. 2299/89/CEE privind codul de conduita pentru sistemele de rezervari computerizate, asa cum este amendat prin Regulamentele nr. 3089/93/CEE si nr. 393/99/CE, precum si cele cuprinse in Rezolutia ECAC 24/1 privind codul de conduita in utilizarea sistemelor computerizate de rezervare.

Regulamentul nr. 2082/2000/CE pentru adoptarea standardelor EUROCONTROL si pentru amendarea Directivelor nr. 97/15/CE si nr. 93/65/CEE a fost implementata prin OMLPTL nr. 1496/2001 pentru modificarea OMLPTL nr. 319/99 privind definirea si folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii echipamentelor si sistemelor pentru managementul aerian.

Romania a ratificat Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international, adoptata la Montreal la 28 mai 1999, prin OG nr. 107/2000, aprobata prin Legea nr. 14/2001 si a depus instrumentul de ratificare la 20 martie 2001. Pana in prezent, aceasta Conventie nu a intrat in vigoare deoarece nu a fost inca ratificata de minimum 30 de semnatari. La intrarea in vigoare a Conventiei, cea mai mare parte a prevederilor Regulamentului nr. 2027/97/CE privind raspunderea transportatorilor aerieni in cazul accidentelor vor fi aplicate in Romania. Deoarece data intrarii in vigoare a Conventiei este independenta de vointa autoritatilor romane, avand in vedere angajamentele asumate in cadrul negocierilor de aderare pentru Capitolul 9 – „Politica in domeniul transporturilor”, pentru implementarea totala a prevederilor aplicabile ale acestui Regulament precum si ale Rezolutiei ECAC 25/1 privind nivelul minim al asigurarii pentru acoperirea raspunderii transportatorilor pentru daune produse pasagerilor si tertilor, adoptata in cadrul Sesiunii plenare din 13 decembrie 2000, a fost elaborat un proiect de lege. In prezent, proiectul Legii privind raspunderea transportatorilor aerieni si limita minima a sumelor asigurate pentru acoperirea raspunderii in cazul daunelor produse pasagerilor si tertilor este in circuitul de avizare de catre ministerele implicate. Legea va intra in vigoare la sase luni dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie complementar, prevederile aplicabile cuprinse in Regulamentul nr. 295/91/CEE au fost preluate in proiectul unei Hotarari de Guvern pentru aprobarea unui sistem de compensare de catre transportatorii aerieni a pasagerilor carora li s-a refuzat imbarcarea pe curse aeriene regulate, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2003. In prezent, acest proiect se afla in procedura de avizare de catre ministerele implicate.

206

MLPTL va colabora cu MMSS pentru elaborarea, pana la sfarsitul anului 2003, a unui act normativ pentru implementarea Directivei nr. 2000/79/CE referitoare la Acordul European privind Organizarea Timpului de munca al Personalului Navigant din Aviatia Civila.

In continuare se deruleaza proiectele de modernizare a infrastructurii aeroportuare, dupa cum urmeaza:

Principalul obiectiv in ceea ce priveste dezvoltarea aeroporturilor din Romania il constituie dezvoltatrea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni. In prezent este in curs de derulare etapa a II-a a programului de dezvoltare si modernizare, care consta in:

- reorganizarea si amenajarea terminalului vechi pentru fluxul de sosiri pasageri in trafic international si intern;

- extinderea zonelor de prelucrare a bagajelor la terminalul plecari;

- extinderea si amenajarea caii de rulare;

- pasaj denivelat de acces la DN1;

- pasaj denivelat sub calea de rulare nord-sud;

- cladiri si instalatii tehnologice;

- achizitii de echipamente aeroportuare;

- lucrari privind protectia mediului.

In cursul anului 2001 a fost demarata lucrarea de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul International Bucuresti-Baneasa. La Aeroportul International Timisoara se afla in faza finala atat lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos pe directia principala de aterizare/decolare, aceasta urmand a se incheia in cursul acestui an, cat si suprafatarea cu covor asfaltic a cailor de rulare si a platformei.

La Aeroportul International Constanta a fost reluata lucrarea de reparatie capitala a balizajului luminos si a fost demarata lucrarea de reparatie capitala a suprafetelor de miscare. Termenul estimat de finalizare a acestor lucrari este anul 2003.

In ceea ce priveste aeroporturile de interes local, au fost sprijinite, prin completarea finantarii, lucrari de reparatii capitale ale suprafetelor de miscare la aeroporturile Oradea, Cluj, Tulcea, Arad, Bacau, Suceava si se continua lucrarile de modernizare a balizajelor luminoase la aeroporturile Cluj, Targu-Mures si Satu-Mare.

In paralel cu lucrarile mentionate mai sus, a fost finantata achizitionarea de echipamente aeroportuare de catre majoritatea aeroporturilor din tara, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian.

Serviciile de trafic aerian au fost modernizate prin transferul activitatii de dirijare, control si informare a traficului aerian de la ACC Bucuresti - locatia Bacau la ACC Bucuresti - locatia Constanta si de la ACC Bucuresti - locatia Cluj la ACC Bucuresti - locatia Arad.

Programul ISPA – secţiunea Transporturi

In perioada de referinta, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au semnat 3 noi Memorandumuri de finantare ISPA pentru urmatoarele proiecte:

- Construirea variantei de ocolire a orasului Sibiu la standard de autostrada;

- Reabilitarea sectorului Drobeta Turnu Severin – Lugoj pe DN6 (faza 2 a sectorului Craiova-Lugoj);

207

- Asistenta tehnica privind reabilitarea liniei de cale ferata granita – Curtici – Arad – Deva – Simeria, parte componentă a Coridorului Pan-european nr. IV pentru o viteza maxima de circulatie a trenurilor de 160 km/h - revizuire si finalizare studiu de fezabilitate.


A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport;

- finalizarea etapei a II-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- derularea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- inceperea lucrarilor la etapa a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- derularea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Lugoj (coridorul IV) si constructie centuri Craiova si Timisoara;

- derularea lucrarilor la sectiunea rutiera Vestem-Miercurea Sibiului, situata de DN 7 (coridorul IV);

- derularea lucrarilor la sectiunea rutiera Ramnicu Sarat-Marasesti, situata pe DN 2 (coridorul IX);

- reabilitarea DN6 Craiova-Drobeta Turnu Severin (componenta din etapa IV);

- asistenta tehnica pentru proiectul „Reabilitarea DN6 sectiunea Drobeta Turnu Severin-Lugoj” (componenta din etapa IV);

- lucrari de consolidare a malurilor pe canalul Sulina;

- dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni – etapa II;

- autostrada Bucuresti – Constanta: sectiunea Bucuresti-Drajna;

- autostrada Bucuresti – Constanta: sectiunea Drajna-Cernavoda;

- largirea la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu;

- constructia variantei de ocolire a orasului Sibiu;

- terminal de containere in portul Constanta;

- lucrari de reabilitare a caii ferate Bucuresti-Brasov;

- lucrari de reabilitare a caii ferate Bucuresti-Constanta, sectiunea Bucuresti-Baneasa-Fetesti;

- electrificarea liniei de cale ferata Doaga-Tecuci-Barbosi;

- construirea liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi;

- proiect de modernizare si reabilitare metrou Bucuresti etapa I;

- proiect de modernizare si reabilitare metrou Bucuresti etapa II;

- reabilitarea DN3B intre Dn3 si Calarasi, km 0+000 pana la 3+020;

- finalizarea amenajarii punctului de trecere a frontierei Petea;

- continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente;

- derularea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;

208

- derularea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana;

- implementarea sistemului informatic IRIS la calea ferata;

- modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;

- demararea proiectelor tehnice din cadrul programelor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe tronsoanele Curtici-Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani;

- demararea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;

- demararea proiectului tehnic pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat;

- derularea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea;

- derularea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier;

- derularea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse;

- derularea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;

- derularea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata;

- finalizarea actiunii de concesionare a infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului;

- demararea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I;

- finalizarea lucrarilor de reparare a digului de larg in Portul Constanta si a lucrarilor la digurile de nord si sud;

- demararea lucrarilor de constructie a terminalului LPG in portul Constanta;

- demararea proiectului de ecologizare a Dunarii, in cadrul caruia se va achizitiona o nava de depoluare;

- demararea proiectului de asigurare a navigabilitatii pe Dunare pe sectorul Calarasi-Sulina;

- finalizarea proiectului de modernizare si introducere a taxarii pe autostrada Bucuresti–Pitesti;

- finalizarea reparatiilor capitale ale balizajului luminos pe directia principala de decolare/aterizare la Aeroportul International Timisoara;

- finalizarea lucrarilor de reparatie capitala si modernizare balizaje luminoase la aeroporturile Constanta, Cluj, Satu-Mare, Targu-Mures;

- demararea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica;

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european prin:

- continuarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane;

- asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane;

- proiectul de reabilitare locomotive diesel electrice;

- proiectul de eliminare a efectelor inundatiilor;

209

- amenajarea taluzurilor inalte ale Canalului Dunare - Marea Neagra (Cernavoda Port - Poarta Alba - Constanta Port);

- protectii si consolidari de maluri pe Canalul Poarta Alba - Midia - Navodari;

- ecologizarea Dunarii si facilitati de transport;

- punctul de trecere a frontierei Calarasi-Silistra pentru traficul international de marfuri si persoane;

- modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si a rezervarii locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;

- continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;

- demararea proiectului de reabilitare locomotive diesel electrice de 2100CP;

- demararea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare;

- continuarea comercializarii porturilor romanesti;

- continuarea programului de restructurare a companiei TAROM si a celui de innoire a flotei de aeronave;

- punerea in functiune a sistemului VTMIS in Portul Constanta;

- punerea in functiune a sistemului de urmarire a traficului VTMS pe canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia;

- modernizarea serviciilor de trafic aerian (centre de control aerian in Arad, Bucuresti si Constanta, finalizarea constructiei centrului unic de dirijare CDZ Bucuresti, care va prelua managementul traficului aerian din intregul spatiu aerian al Romaniei-FIR Bucuresti), instalarea echipamentelor meteo automate si semiautomate de aerodrom, instalarea sistemelor de aterizare automata, continuarea procesului de implementare a programului de utilizare flexibila a spatiului aerian/FUA);

- finalizarea lucrarilor la sistemul de balizaj luminos si a celor de reparatii capitale la pista de decolare/aterizare (suprafatare) la Aeroportul International Timisoara;

C. Armonizarea legislativa, conform anexei de armonizare legislativa, si dezvoltarea institutionala dupa cum urmeaza:

- imbunatatirea sigurantei rutiere si dezvoltarii institutionale in domeniul transporturilor;

- imbunatatirea sigurantei feroviare prin modernizarea centrului roman de testare feroviara;

- proiectul pentru imbunatatirea echipamentelor pentru teste de siguranta rutiera;

- imbunatatirea sigurantei maritime si fluviale;

- intarirea managementului si pregatirii profesionale in sectoarele de transport rutier, cai navigabile interioare si transport aerian;

- asistenta pentru implementarea aspectelor financiare si de siguranta din politica si legislatia UE in domeniul transportului rutier si pe cai navigabile interioare;

- derularea procesului de reorganizare a unor activitati desfasurate in cadrul societatilor feroviare rezultate in urma reorganizarii SNCFR;

- reluarea procesului de privatizare a Companiei Nationale TAROM (obiectiv in cadrul programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat - imprumut PIBL/BIRD);

210

- finalizarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL;

- acreditarea, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;

- punerea in practica a unor programe de instruire atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor;

- evaluarea capacitatii institutionale a organismelor tehnice specializate existente;

- finalizarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei maritime;

- perfectionarea cadrului institutional din navigatia maritima, prin:

- infiintarea unui organism care sa coordoneze intreaga activitate de transport maritim, inclusiv siguranta maritima, cautarea si salvarea vietii umane si a navelor in pericol, lupta impotriva poluarii;

- stabilirea clara a responsabilitatilor pentru aplicarea acquis-ului comunitar in materie;

- reorganizarea Registrului Naval Roman;

- adoptarea cadrului legal de colaborare cu organizatii de inspectie si supraveghere recunoscute in Uniunea Europeana;

- crearea unui organism care sa execute toate activitatile legate de cautarea si salvarea vietii umane si a navelor aflate in pericol si de actiune in caz de poluare.

- finalizarea procedurii de acreditare a Academiei Romane de Aviatie ca organizatie de training conform JAR FCL.

D. Programul ISPA

- Semnarea de catre Comisia Europeana a noului proiect ISPA pentru reabilitarea infrastructurii de transport privind navigabilitatea pe Dunare;

- Revizuirea si completarea Strategiei ISPA Transporturi - trimestrul II 2003;

- Pregatirea portofoliului de proiecte prioritare pentru perioada 2004-2006, termen - decembrie 2003;

- Continuarea activitatii de desfasurare a licitatiilor si supervizare a lucrarilor de constructie pentru proiectele aprobate.


A. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport;

- finalizarea etapei a III-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- finalizarea etapei a IV-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- demararea lucrarilor la variantele de ocolire a marilor orase pe coridorul IV;

- finalizarea constructiei autostrazii Bucuresti-Cernavoda (coridorul IV);

- demararea constructiei autostrazii Cernavoda-Constanta (coridorul IV);

- demararea proiectului de constructie by-pass-uri (coridorul IV);

- demararea lucrarilor pe sectiunea de autostrada Deva-Nadlac (coridorul IV);

- finalizarea sectiunii rutiere Vestem-Miercurea Sibiului (coridorul IV);

211

- finalizarea sectiunii rutiere Ramnicu Sarat-Marasesti (coridorul IX);

- finalizarea lucrarilor de largire la patru benzi a DN 5, Bucuresti-Giurgiu (coridorul IX);

- finalizarea reabilitarii DN 6 sectorul Timisoara-Cenad si a constructiei centurilor Craiova si Timisoara;

- continuarea constructiei de pasaje denivelate, de poduri si de ridicare a capacitatii portante a podurilor existente;

- demararea lucrarilor de modernizare a componentei feroviare a Coridorului IX;

- continuarea lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare de pe coridorul IV Curtici-Constanta cu finalizarea lucrarilor pe sectiunea Bucuresti-Brasov, tronson Bucuresti-Campina;

- continuarea reabilitarii si modernizarii sectorului feroviar Bucuresti-Constanta (coridorul IV);

- finalizarea electrificarii liniei de cale ferata Doaga -Tecuci-Barbosi;

- finalizarea constructiei liniei noi de cale ferata Harlau-Flamanzi;

- finalizarea lucrarilor de modernizare a retelei de telecomunicatii feroviare prin introducerea cablurilor cu fibre optice si a echipamentelor digitale;

- continuarea proiectelor de centralizare electronica a statiilor mari pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana;

- finalizarea implementarii sistemului informatic IRIS la calea ferata;

- modernizarea procesului de intretinere si reparatie a infrastructurii feroviare;

- demararea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene de transport nr. IV si IX pe urmatoarele tronsoanele Curtici-Brasov, Bucuresti-Videle-Giurgiu, Ploiesti-Focsani;

- continuarea proiectelor de ecologizare a proceselor tehnologice din complexele feroviare;

- realizarea lucrarilor pentru reabilitarea liniei de cale ferata Craiova-Calafat;

- finalizarea lucrarilor de constructie a caii ferate Valcele-Ramnicu Valcea;

- finalizarea lucrarilor de consolidare a infrastructurii feroviare in zona Portile de Fier;

- finalizarea lucrarilor de reparatii la suprastructura si punerea in siguranta a infrastructurii podului de la Giugiu-Ruse;

- finalizarea reabilitarii si consolidarii infrastructurii feroviare afectate de calamitati;

- continuarea programului de modernizare a statiilor mari de cale ferata;

- finalizarea lucrarilor la terminalul de containere din portul Constanta;

- finalizarea comercializarii porturilor romanesti;

- finalizarea constructiei terminalului pentru procesarea soia in portul Constanta pe molul adiacent molului I;

- demararea lucrarilor pentru completarea digului de nord cu 1 km in Portul Constanta;

- finalizarea etapei I de constructie a terminalului LPG;

- continuarea proiectului privind mediul si infrastructura in portul Constanta;

- finalizarea proiectului de ecologizare a Dunarii;

212

- continuarea lucrarilor pentru imbunatatirea navigabilitatii Dunarii pe sectorul Calarasi-Sulina (consolidari si aparari de maluri, implementarea sistemului de semnalizare si masuratori topo-hidrografice si demararea lucrarilor de protejare si consolidare a malurilor Canalelor Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Midia);

- demararea fazei a III-a din cadrul proiectului “Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni” in functie de evolutia traficului;

- finalizarea lucrarilor de reparatie capitala a suprafetelor de miscare la Aeroportul International Bucuresti-Baneasa;

- extinderea platformei de imbarcare-debarcare si continuarea suprafatarii cailor de rulare la Aeroportul International Timisoara;

- continuarea reparatiei capitale a suprafetelor de miscare la aeroporturile de interes local;

- asigurarea pentru toate aeroporturile a unui parc modern de echipamente aeroportuare, cu accent deosebit pe echipamentele cu impact direct asupra sigurantei traficului aerian;

- continuarea proiectului de ecologizare a portului Constanta si extinderea facilitatilor de alimentare electrica;

- demararea proiectului de reabilitare gari si comercializare activitati;

- demararea etapei a V-a de reabilitare a drumurilor nationale;

- demararea etapei a VI-a de reabilitare a drumurilor nationale.

MLPTL a solicitat finantarea din PHARE 2000 (din fondurile aferente dezvoltarii regionale) pentru reabilitarea urmatoarelor infrastructuri rutiere:

- conectarea orasului Vaslui cu coridorul IX prin DN 24 Crasna-Vaslui;

- DN 2B sectorul Galati-Giurgiulesti;

- fluidizarea traficului de frontiera pe DN 24 in zona municipiului Tecuci;

- imbunatatirea traficului pe E 80 intre Galati si Slobozia;

- realizarea ocolirii municipiului Cluj-Napoca.

B. Reabilitarea serviciilor de transport, imbunatatirea calitatii acestora, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european prin:

- finalizarea proiectului de reabilitare a cailor ferate romane;

- finalizarea asistentei pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane;

- modernizarea serviciului de eliberare a biletelor si de rezervare a locurilor in transportul feroviar de calatori, prin introducerea sistemului informatizat de ticketing;

- continuarea modernizarii locomotivelor si a vagoanelor de calatori si marfa;

- continuarea programului de dotare a transportului feroviar de calatori cu rame electrice si automotoare;

- demararea proiectului de reabilitare a vagoanelor intercity;

- asistenta pentru restructurarea si modernizarea cailor ferate romane;

- finalizarea comercializarii porturilor romanesti;

- introducerea unui sistem computerizat de rezervare locuri si masini de cale;

213

- inceperea implementarii sistemului VTMS la capitaniile Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu Severin;

- achizitionarea de aeronave Boeing 737-700;

- modernizarea parcului de locomotive diesel-electrice;

- amenajarea taluzurilor inalte ale Canalului Dunare-Marea Neagra;

- protectii si consolidari de maluri pe canalul Poarta Alba-Midia-Navodari;

C. Armonizarea legislativa: conform anexei de armonizare legislativa.

D. Dezvoltarea institutionala:

- continuarea proiectului de asistenta tehnica acordata MLPTL;

- continuarea actiunii de acreditare, de catre organismele relevante, a institutiilor de formare profesionala (scolarizare si perfectionare) a personalului din domeniul transporturilor;

- continuarea programelor de instruire atat la nivel managerial, cat si la nivel de executie, in vederea dobandirii capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul transporturilor;

- reorganizarea, acolo unde este cazul, a organismelor tehnice specializate existente;

- continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru echipamente de siguranta rutiera pentru RAR;

- continuarea proiectului de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii administrative a AFER;

- continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei feroviare prin modernizarea centrului feroviar de testare de la Faurei;

- continuarea proiectului de twinning in domeniul sigurantei rutiere;

- continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei rutiere si intarirea capacitatii administrative in domeniul transporturilor;

- continuarea proiectului privind imbunatatirea sigurantei maritime si fluviale.

E. Programul ISPA

- Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Descentralizat Extins de implementare a proiectelor ISPA (EDIS).

4.10. Impozitarea

Documentul de pozitie aferent capitolului 10 - “Impozitarea” a fost comunicat oficial Consiliului UE in luna iulie 2001, iar negocierile au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din data de 23 octombrie 2001. In urma primirii Pozitiei Comune a UE, autoritatile romane au elaborat documentul de pozitie complementar, care a fost transmis Comisiei Europene in luna ianuarie 2002 pentru consultari informale. Documentul de pozitie complementar va fi completat, conform observatiilor Comisiei Europene si concluziilor consultarilor tehnice, care au avut loc in data de 19 aprilie 2002 la Bruxelles.

214

4.10.1. Impozitarea indirectă

4 . 1 0 . 1 . 1 . T a x a p e v a l o a r e a a d ă u g a t ă

Situaţia actuală

Armonizarea legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata cu reglementarile UE in domeniu a inregistrat un progres important prin adoptarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata. Cele mai importante modificari aduse prin acest act normativ sunt:

- introducerea notiunii de persoana impozabila, care nu era prevazuta in legislatia privind taxa pe valoarea adaugata;

- revizuirea capitolului de scutiri prin eliminarea prevederilor prin care sunt scutite de TVA unitatile si inlocuirea cu prevederi prin care sunt scutite activitatile;

- eliminarea notiunii „cota zero” a taxei pe valoarea adaugata si inlocuirea cu notiunea de „scutire cu drept de deducere”;

- introducerea criteriilor de aplicare teritoriala a taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii;

- s-a ridicat plafonul de impozitare de la 125 milioane lei la 1,5 miliarde lei (50.000 Euro);

- scutirile de TVA nu mai sunt legate de scutirile de taxe vamale;

- s-au eliminat facilitati contrare prevederilor acquis-ului comunitar, conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie, respectiv:

- scutirea pentru importul de materii prime si materiale destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 90 de zile;

- scutirea pentru importul de bunuri efectuat de institutiile publice finantate din imprumuturi cu garantie de stat;

- cota zero pentru constructia de locuinte, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor existente;

- cota zero pentru serviciile turistice prestate in favoarea turistilor straini, cu incasare in valuta;

- scutirea de TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor incasate de catre concesionarii de autostrazi si tronsoane de cale ferata din exploatarea acestora.

- eliminarea scutirii de TVA pentru avocati, notari si alti liber profesionisti, precum si pentru persoanele care desfasoara activitati independente pe baza liberei initiative;

- s-a prevazut posibilitatea acordarii de rambursari de TVA fara control imediat din partea organelor fiscale, pe baza unor criterii de analiza de risc. Ulterior, agentii economici care au beneficiat de rambursari fara control vor fi verificati periodic. Criteriile de risc vor fi astfel stabilite incat numai contribuabilii care se dovedesc deosebit de corecti in ce priveste plata la termen a impozitelor si taxelor catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, alte fonduri speciale, precum si a datoriilor catre furnizori, sa poata beneficia de rambursari imediate, cu control ulterior. Agentii economici care nu vor indeplini punctajul obtinut prin grila de analiza de risc vor beneficia de rambursari numai in urma controlului efectuat de organele fiscale;

- pentru intreprinderile mici si mijlocii si investitorii din zonele defavorizate s-a prevazut amanarea platii TVA pentru achizitiile de pe piata interna si din import de utilaje, instalatii,

215

echipamente, aparate de masura si control, pe perioada derularii investitiilor, concomitent fiind eliminate scutirile de TVA pentru importul acestor bunuri.

Fata de data prevazuta in calendarul pentru eliminarea facilitatilor contrare Directivei a VI-a, prevazut in anexele Documentului de pozitie, prin lege s-au eliminat in avans urmatoarele facilitati:

- scutirea de TVA pentru uniformele pentru copii din invatamantul prescolar si primar - prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006;

- scutirea de TVA pentru articolele de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la un an - prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006;

- scutirea de TVA pentru importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat - prevazuta sa fie eliminata pana la 31.12.2006.


- Introducerea in legislatia nationala a cotei reduse de TVA pentru unele produse si servicii prevazute in Anexa H a Directivei a VI-a 77/388/CEE;

- Eliminarea unor scutiri care nu sunt compatibile cu Directiva a VI-a 77/388/CEE.


- Introducerea in legislatia nationala de prevederi referitoare la livrarile intracomunitare cu aplicabilitate la data aderarii Romaniei la UE (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Introducerea in legislatia nationala de regimuri speciale pentru: producatorii agricoli, micii intreprinzatori si obiectele de arta, de colectie sau antichitati (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Introducerea in legislatia nationala a prevederii referitoare la impozitarea telecomunicatiilor la locul unde beneficiarul isi are stabilit sediul social (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Introducerea in legislatia nationala a unor prevederi noi cu privire la rambursarea TVA in vederea armonizarii cu Directiva 79/1072/CEE (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Eliminarea scutirilor de TVA care sunt contrare Directivei a VI-a 77/388/CEE (conform angajamentelor asumate prin documentul de pozitie).

4 . 1 0 . 1 . 2 . A c c i z e

Situaţia actuală

Armonizarea legislatiei privind accizele cu reglementarile UE in domeniu (Directivele CEE 92/12/CEE, 92/78/CEE, 92/79/CEE, 92/80/CEE, 92/81/CEE, 92/82/CEE, 92/83/CEE, 92/84/CEE cu modificarile ulterioare) a fost continuata potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se importante realizari prin OUG nr. 158/2001 privind regimul accizelor, care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Prin acest act normativ au fost preluate atat prevederile armonizate din OG nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cat si alte prevederi ale directivelor comunitare. In mod concret, stadiul actual al procesului de armonizare, pe linia regimului accizelor, se prezinta astfel:

216

- produsele si grupele de produse supuse accizelor sunt structurate similar grupelor de produse supuse obligatoriu accizelor in UE si anume: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale;

- principiul de accizare, conform prevederilor legislatiei comunitare, pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale, consta in aplicarea accizelor specifice, stabilite in suma fixa pe unitatea de masura;

- la grupa “bauturi alcoolice spirtoase” este prevazut un singur nivel de accize, atat pentru bauturile alcoolice spirtoase - obtinute pe baza de alcool etilic rafinat sau din distilate de cereale, cat si pentru bauturile alcoolice naturale - obtinute din distilate de fructe;

- la grupa “vinuri” s-a stabilit acelasi nivel de acciza atat pentru vinul spumos, cat si pentru vinul spumant;

- la grupa “produse din tutun”, pentru tigaretele obtinute din productia interna sau importate s-a stabilit o acciza mixta compusa dintr-o acciza specifica la 1000 tigarete si o acciza ad-valorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de agentii economici producatori sau importatori;

- s-au instituit unele prevederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.


- Majorarea treptata a cotelor de accize pentru apropierea de nivelul minim legiferat in UE;

- Adoptarea legislatiei privind sistemul de antrepozitare pentru produsele supuse accizelor (31.12.2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Introducerea experimentala a sistemului de marcare a combustibililor in 3 judete cu consum ridicat de carburanti (Constanta, Bihor, Iasi) (septembrie 2002);

- Armonizarea cu acquis-ul comunitar in domeniul sferei de aplicare a accizelor pentru uleiuri minerale (trim. IV 2003).


- Apropierea cotelor de accize de nivelul minim legiferat in UE;

- Generalizarea la nivel national a sistemului de marcare a carburantilor (31.12.2004 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Implementarea sistemului de antrepozitare pentru produsele supuse accizelor (31.12.2005 - angajament asumat prin document de pozitie).

4.10.2. Impozitarea directă

4 . 1 0 . 2 . 1 . I m p o z i t u l p e p r o f i t

Situaţia actuală

In decembrie 2001, a fost adoptata OUG nr. 163/2001, prin care se prevede cresterea cotei de impozit pe profit aferenta activitatilor de export de la 5% la 6%, incepand cu 1 ianuarie 2002. In prezent, a fost elaborat un proiect de lege de modificare a legislatiei impozitului pe profit, pentru care este prevazuta ca data de intrare in vigoare 1 iulie 2002. Prin acest proiect se urmareste:

217

- cresterea graduala a cotei de impozit pe profitul obtinut din activitatile de export la 12,5% incepand cu 1 ianuarie 2003 si la cota normala de impozitare de 25% incepand cu 1 ianuarie 2004;

- unificarea reglementarilor fiscale existente in alte legi;

- eliminarea unor facilitati fiscale care distorsioneaza mediul de afaceri;

- restrangerea numarului de cheltuieli nedeductibile si eliminarea unor contributii cu caracter special;

- simplificarea modului de evidentiere a impozitului pe profit prin introducerea trimestriala a calculului si efectuarii platii;

- imbunatatirea unor prevederi in scopul diminuarii riscului de evaziune fiscala;

- limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile pentru evitarea capitalizarii subtiri.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al provizioanelor si rezervelor din cadrul operatiunilor de fuziune, divizare, dizolvare, lichidare, transfer al activelor, se continua transpunerea acestora in actele normative romaneasti, urmarindu-se armonizarea cu Directiva 90/434/CEE.

Referitor la transferul activelor unui sediu permanent, legislatia romaneasca prevede ca sunt impozitate numai veniturile obtinute din tranzactionarea acestora pe piata.


- Cresterea graduala a cotei de impozit pe profit aferenta activitatilor de export;

- Asigurarea treptata a compatibilitatii legislatiei existente si viitoare cu principiile Codului de Conduita privind Impozitarea Afacerilor.

4.10.3. Cooperarea administrativă şi asistenţa reciprocă

Situaţia actuală

Armonizarea legislatiei privind asistenta reciproca in domeniul impozitelor directe (Directiva Consiliului Comunitatii Europene 77/799, modificata prin Directiva Consiliului Comunitatii Europene nr. 1070 din 6 decembrie 1979) se realizeaza prin conventiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital incheiate de Romania cu Statele Membre ale UE.

Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri cu toate cele 15 State Membre ale UE. In ceea ce priveste Germania, conventia de evitare a dublei impuneri a fost renegociata si semnata in data de 4 iulie 2001. Ulterior, conventia a fost ratificata de partea romana si publicata in MO nr. 73/31.01.2002.

Dintre celelalte 12 state candidate la aderarea la UE, Romania are incheiate conventii ale caror prevederi se aplica in prezent cu 8 tari. De asemenea, a fost semnata in data de 26 noiembrie 2001 conventia cu Lituania, iar conventia cu Letonia in data de 25 martie 2002. In prezent, tarile candidate cu care Romania a negociat, dar inca nu a semnat conventiile de evitare a dublei impuneri, sunt Slovenia si Estonia.

In ceea ce priveste cooperarea administrativa si asistenta reciproca in sensul Reglementarii CE nr. 218/1992 privind cooperarea administrativa in domeniul impozitelor indirecte, MFP nu deruleaza in prezent schimburi de informatii pe probleme de impozite indirecte cu alte state.

In primul semestru al anului 2002 a inceput, in cadrul unui proiect destinat imbunatatirii activitatii de colectare a veniturilor derulat in cooperare cu Administratia Fiscala spaniola,

218

pregatirea MFP pentru crearea conditiilor necesare aderarii la Conventia pentru asistenta administrativa reciproca pe probleme de impozitare, incluzand si crearea Biroului Central de Legaturi (cadrul legislativ, structura, proceduri, sisteme).


- Pregatirea conditiilor de aderare a MFP la Conventia privind asistenta administrativa reciproca in probleme de impozitare, incluzand crearea Biroului Central de Legaturi.


- Semnarea conventiei de evitare a dublei impuneri cu Slovenia (2004 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Semnarea conventiei de evitare a dublei impuneri cu Estonia;

- Dezvoltarea legislatiei nationale in aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri in conformitate cu prevederile OECD si cu principiile Codului de Conduita privind Impozitarea Afacerilor.

4.10.4. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei fiscale

Situaţia actuală

In perioada septembrie – noiembrie 2001 a fost elaborata Strategia Ministerului Finantelor Publice pe perioada 1 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2006, aprobata prin Ordinul ministrului fnantelor publice nr. 289/2002. Acest document prezinta obiectivele strategice pe fiecare functie a ministerului, inclusiv functia de administrare fiscala, obiective orientate catre modernizarea si reforma sistemului actual in scopul aderarii la UE.

In procesul de implementare a „Planului de management pentru schimbarea afacerii”, in luna februarie 2002 a inceput derularea proiectului de cooperare bilaterala cu Administratia Fiscala olandeza “Suport pentru adaptarea Administratiei Fiscale romane la standardele europene”, proiect in cadrul caruia vor fi dezvoltate: un plan de management stategic pentru Administratia fiscala destinat implementarii strategiei acesteia, politica de resurse umane, strategia de control fiscal pe baza managementului riscului, o metoda de administrare a declaratiilor de venit pe baza unei analize de risc, servicii fiscale imbunatatite catre contribuabili.

In scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si al intaririi administrarii impozitelor prin identificarea contribuabililor cu risc fiscal ridicat, a fost organizat cazierul fiscal al contribuabililor, care cuprinde toate informatiile referitoare la comportamentul neconform cu legea fiscala a acestora, elaborandu-se in acest sens OG nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal. In perioada urmatoare se vor defini faptele ce urmeaza a fi inscrise in cazierul fiscal si se vor elabora: normele de organizare, gestionare si acces la informatiile din cazier, procedurile de inscriere a datelor, de solicitare si eliberare a certificatului de cazier fiscal. Cazierul fiscal reprezinta un instrument important in realizarea analizei de risc a contribuabililor.

O preocupare importanta a MFP in aceasta perioada o reprezinta continuarea implementarii in bune conditii a impozitului pe venitul persoanelor fizice, motiv pentru care a fost demarata activitatea de elaborare a unei Strategii si unui Plan de actiune, pe o perioada de 3-5 ani, pentru realizarea acestui obiectiv. In acelasi context, in cadrul colaborarii cu Ministerul de Interne se realizeaza schimbul de date referitoare la identificarea contribuabililor persoane fizice. Pe baza datelor primite de la Ministerul de Interne, MFP lucreaza in prezent la elaborarea procedurii de gestionare a Registrului Contribuabililor.

219

Ca urmare a desfasurarii procesului de implementare a “Programului de realizare a sistemului de gestiune a dosarelor fiscale”, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 1122/1998, se afla in curs de elaborare procedura de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica.

In domeniul simplificarii si unificarii procedurilor administrative de inregistrare a comerciantilor, a fost adoptata OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, prin care a fost unificat numarul de inmatriculare atribuit de Registrul Comertului cu codul de inregistrare fiscala atribuit de MFP intr-un cod unic de inregistrare a comerciantilor (CUI). Totodata, a fost incheiat un Protocol de colaborare de schimb de informatii cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, care reglementeaza procedura de inregistrare a comerciantilor prin intermediul Biroului Unic din cadrul Camerelor de Comert si Industrie teritoriale.

In cadrul procesului de modernizare si imbunatatire a serviciilor pentru contribuabili a fost initiat si se afla in curs de desfasurare experimentul dedicat implementarii sistemului de trimitere/primire prin posta a declaratiilor fiscale la/de la contribuabili. In prezent, acest experiment se desfasoara intr-un numar de 16 judete, urmand ca, din anul 2003, sa fie extins la nivelul intregii tari. Activitatea de asistare a contribuabililor cunoaste o continua imbunatatire, in acest sens putand fi mentionate:

- actualizarea Manualului pentru aplicarea impozitului pe venit si realizarea bazei de date pilot a Manualului in vederea adaptarii continutului la procesul de modificare a legislatiei;

- perfectionarea pregatirii personalului fiscal, in special in ceea ce priveste comunicarea si relatiile publice, si inceperea extinderii acestui gen de cursuri la nivelul intregului personal responsabil cu activitatea de asistenta a contribuabililor;

- initierea activitatii de proiectare a unui sistem de raspuns telefonic on-line, prin voce sintetizata;

- dezvoltarea mijloacelor de informare prin: completarea si actualizarea site-ului de asistenta contribuabililor de pe pagina de Internet a MFP, identificarea de noi domenii in care este nevoie de informarea suplimentara a contribuabililor, elaborarea de proiecte de brosuri si ghiduri pentru contribuabili, pe domenii fiscale specifice.

Elaborarea Codului de Procedura Fiscala, care va contine toate procedurile pentru administrarea legislatiei fiscale, reprezinta un obiectiv de maxima importanta pentru Administratia Fiscala. Grupul de lucru constituit in acest scop a elaborat, intr-o prima forma, primele capitole ale Codului, fiind realizata definirea notiunilor teoretice utilizate in administrarea impozitelor si reglementarea procedurilor de inregistrare fiscala, declarare, stabilire a impozitelor, control fiscal si colectare, activitatea desfasurandu-se in continuare in cadrul intalnirilor lunare ale grupului de lucru. Elaborarea Codului de Procedura Fiscala se realizeaza in cadrul unui contract incheiat cu compania GTZ – Germania.

In cadrul unei conventii de twinning cu Franta, destinate imbunatatirii colectarii veniturilor, a fost elaborat Ghidul de principii si proceduri pentru colectarea impozitelor, ghid ce a fost realizat in doua versiuni: una destinata intreprinderilor si cealalta destinata inspectorilor fiscali. In prezent, se afla in derulare un proiect de twinning cu Agentia fiscala din Spania cu tema „Imbunatatirea sistemului de colectare a veniturilor”, in cadrul caruia se au in vedere elaborarea unui proiect de lege privind realizarea creantelor bugetare, care sa contina principalele reglementari in materie si care sa contribuie la armonizarea legislatiei in domeniul colectarii veniturilor statului cu cea din UE, si dezvoltarea subsistemului informatic referitor la colectarea veniturilor.

220


- Imbunatatirea organizarii Administratiei Fiscale prin reorganizarea, sub o coordonare unica, in cadrul unui departament, a tuturor directiilor implicate in activitatile de administrare fiscala, la nivel central si cresterea gradului de autonomie a acestui departament;

- Implementarea proiectului “Suport pentru adaptarea Administratiei Fiscale romane la standardele europene” si a rezultatelor acestuia, derulat in cooperare bilaterala cu Administratia Fiscala olandeza;

- Continuarea implementarii prevederilor Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si actualizarea periodica a acestuia in functie de rezultatele obtinute, pentru alinierea Administratiei fiscale romanesti la cerintele europene prezentate in Cartile Albastre fiscale elaborate de Comisia Europeana;

- Dezvoltarea infrastructurii informatice pe masura dezvoltarii functiunilor MFP in conformitate cu Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii, in vederea sustinerii acestuia, oferind suport mai ales functiunilor care necesita efort uman mare, mai putin calificat;

- Finalizarea Codului de Procedura Fiscala;

- Continuarea elaborarii procedurii de gestionare a dosarelor fiscale pentru persoanele fizice si asociatiile fara personalitate juridica;

- Continuarea procesului de promovare a utilizarii sistemelor de depunere electronica pentru principalele procese administrative;

- Dezvoltarea metodelor de asistare a contribuabililor prin folosirea tehnologiei informatiei, pentru a oferi acestora informatii privind completarea si transmiterea pe cale electronica a declaratiilor fiscale, solicitarea de catre acestia de informatii privind situatia fiscala curenta, plata electronica a impozitelor (e- filling, chiosc electronic etc.);

- Extinderea practicilor de transmitere/primire a declaratiilor fiscale utilizand serviciile postale la nivelul intregii tari;

- Extinderea in teritoriu a liniilor telefonice “hot line” permanente si suplimentarea acestora in perioada de varf de depunere a declaratiilor;

- Dezvoltarea in continuare a paginii de asistare a contribuabililor de pe site-ul MFP pentru a o transforma intr-un instrument activ si pentru a imbunatati serviciile acordate contribuabililor;

- Elaborarea si actualizarea de brosuri si ghiduri pentru contribuabili;

- Imbunatatirea activitatii de colectare a veniturilor.


- Initierea demersurilor pentru infiintarea unei organizatii unificate/integrate de administrare a veniturilor (care sa includa si colectarea contributiilor sociale si de sanatate);

- Standardizarea procedurilor de administrare pentru toate impozitele si taxele;

- Elaborarea/imbunatatirea programelor destinate cresterii integritatii functionarilor fiscali;

- Imbunatatirea serviciilor pentru contribuabili prin sporirea atentiei acordate marilor contribuabili, cu rol preponderent in asigurarea veniturilor bugetului, precum si prin diversificarea si dezvoltarea mijloacelor de asistare a contribuabililor;

- Continuarea procesului de implementare a Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii si a rezultatelor partiale ale subproiectelor derulate in cadrul acestui proiect;

221

- Dezvoltarea capacitatii MFP de a realiza campanii de informare/educare si de a utiliza mijloacele moderne pentru asistenta contribuabililor;

- Consolidarea capacitatii de pregatire profesionala pentru expertii din domeniul vamal si al finantelor publice prin dezvoltarea Scolii de Finante Publice, la nivel central si regional;

- Imbunatatirea sistemului informational si a infrastructurii informatice de suport;

- Cresterea eficientei procesului de administrare a veniturilor.

4.11. Uniunea Economică şi Monetară

In cursul anului 2001, Romania a pregatit Documentul de Pozitie privind Capitolul 11 - Uniunea Economica si Monetara, care a fost aprobat de Guvern in luna noiembrie si inaintat Consiliului UE. Procesul de pregatire a deschiderii negocierilor continua si in anul 2002. Astfel, in luna februarie a fost realizata o evaluare generala a armonizarii legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar. Ulterior, la inceputul lunii aprilie, au avut loc la Bruxelles consultari tehnice intre delegatia sectoriala de negociere a Capitolului 11 si reprezentantii DG ECFIN din cadrul Comisiei Europene. In urma acestor consultari, s-a convenit elaborarea, in cel mai scurt timp posibil, a proiectului Documentului Complementar de Pozitie privind Capitolul 11. Acest proiect a fost aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 16 mai 2002 si inaintat Consiliului UE.

4.11.1. Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice şi de supraveghere multilaterala în cadrul Uniunii Europene

A. Programul Economic de Preaderare

Programul Economic de Preaderare (PEP) este instrumentul principal de participare la Procedura de Supraveghere Bugetara in perioada de pre-aderare si de pregatire in vederea cuplarii, dupa aderare, la procedurile de coordonare a politicilor economice in cadrul UE. Romania a elaborat si transmis Comisiei Europene prima editie a Programului Economic de Preaderare la data de 1 octombrie 2001.

Programul Economic de Preaderare, document de referinta privind politica economica a Romaniei pe termen mediu, a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004 si conform cerintelor UE, cu participarea ministerelor si institutiilor responsabile de proiectarea si implementarea diverselor componente ale politicii economice, sub coordonarea Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP). Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost construita pe baza unei prognoze macroeconomice interne, elaborata sub forma a doua scenarii alternative, fundamentate pe prognozele MDP.

Incepand cu anul 2002, in scopul de a imbunatati comparabilitatea celor 13 programe ale tarilor candidate si pentru o mai buna coordonare cu ciclurile bugetare nationale, PEP va fi actualizat anual de catre toate tarile candidate si prezentat Comisiei Europene in data de 15 august a fiecarui an. In ceea ce priveste Romania, procesul de actualizare a PEP a fost demarat in luna martie 2002 prin organizarea unui seminar la Bucuresti, la care au fost prezentate cerintele Comisiei Europene privind formatul editiei 2002 a PEP. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP-ul actualizat sa reprezinte un document calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile semnificative produse in economia romaneasca si directiile viitoare de actiune in vederea indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE. In data de 14 iunie a.c. a fost organizat un seminar cu tema „Concluzii preliminare privind continutul editiei 2002 a Programului Economic de Preaderare”, destinat dezbaterii variantelor preliminare ale principalelor capitole din PEP si stabilirii

222

modalitatilor de finalizare a editiei 2002, in vederea transmiterii documentului actualizat la Comisia Europeana in termenul stabilit.

B. Notificarea fiscală

Situaţia actuală

In septembrie 2001, Eurostat (Oficiul de Statistica al UE) a lansat un nou proiect pilot privind datoria publica, deficitul bugetar si conturile financiare. In octombrie 2001 si martie 2002 au avut loc evaluari ale proiectului de catre expertii Eurostat.

Pana in prezent au fost realizate urmatoarele actiuni:

− a fost stabilita metoda de evaluare a taxelor, impozitelor si cotizatiilor, respectiv metoda “time adjusted chased”. Aceasta a fost agreata atat de specialistii INS, cat si de cei din Ministerul Finantelor Publice;

− s-a realizat concordanta datelor din tabelul III al Notificarii fiscale cu datele incluse in conturile financiare;

− a fost elaborata o noua varianta a Notificarii fiscale, varianta care a fost transmisa la Eurostat in data de 1 aprilie 2002. Datele transmise au fost evaluate conform metodologiei Sistemului European de Conturi in vigoare (SEC95).

Institutul National de Statistica este institutia responsabila pentru calcularea PIB. INS, in cooperare cu Eurostat, actioneaza in sensul aplicarii acquis-ului comunitar in domeniul statisticii si al Regulamentului Consiliului nr. 2223/96 privind sistemul european de conturi nationale si regionale in comunitate.

Procesul de elaborare a conturilor nationale, si implicit de calcul al PIB, conform noii metodologii, se realizeaza in mai multe etape, in functie de posibilitatea de creare si exploatare a noi surse de date, de modificarile legislative cu implicatii asupra modului de evaluare a agregatelor din contabilitatea nationala, precum si de deciziile pe care Eurostat le va adopta in urma consultarii statelor membre privind modul de tratare a unor aspecte particulare prevazute de SEC 95.

O prima etapa a fost deja parcursa de INS prin elaborarea conturilor nationale pentru anul 1998 si 1999, precum si calcularea PIB pentru anii 2000 (varianta semidefinitiva) si 2001 (varianta provizorie), care reflecta cea mai mare parte a modificarilor prevazute de SEC 95.


In vederea armonizarii totale la cerintele SEC 95, se vor intreprinde urmatoarele masuri:

- Stabilirea modului de incadrare a veniturilor obtinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB); solutia finala privind modul de incadrare a acestor venituri va fi comunicata expertilor romani de catre Eurostat dupa o consultare cu alti specialisti in acest domeniu, pana la urmatoarea Notificare fiscala din aprilie 2003;

- Evaluarea dobinzilor nete in baza accrual dupa metoda “time adjusted chased” pentru includerea acestora in viitoarea notificare din aprilie 2003;

- Evaluarea pe baza dreptului constatat (accrual) a tuturor impozitelor, contributiilor sociale si dobanzilor; pentru armonizarea cu metodologia SEC 95, Ministerul Finantelor Publice va introduce sistemul contabil in baza accrual (trimestrul I 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

223

- Imbunatatirea organizarii si performantei sistemului de contabilitate publica in concordanta cu standardele europene in vigoare, inclusiv prin elaborarea Normelor privind evidenta angajamentelor bugetare, a normelor privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, Planurilor de Conturi pentru institutiile publice si a monografiei privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni;

- Alocarea serviciilor de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) pe sectoare institutionale si ramuri de activitate. In prezent, pe plan european, nu exista o metoda unanim agreata de catre statele membre ale Uniunii. Au fost identificate patru metode utilizate de catre statele membre. Incepand cu anul 2002, reprezentantii acestor tari vor demara discutiile pentru stabilirea unei singure metode, acceptate si de catre Eurostat, si care, ulterior, va trebui aplicata de catre toate statele europene;

- Extinderea sferei de cuprindere a formarii brute de capital fix prin includerea urmatoarelor componente (2005 - angajament asumat prin document de pozitie):

- lucrarile recreative, literare sau artistice originale;

- achizitii minus cedari de obiecte de valoare.

4.11.2. Politica fiscală

Situaţia actuală

Romania considera ca nu va intampina dificultati in implementarea acquis-ului comunitar in domeniul finantelor publice, respectiv art. 104 (ex. 104 c) din Tratatul Uniunii Europene si regulamentele comunitare in vigoare privind obligatia Statelor Membre de a evita deficitele excesive.

In vederea indeplinirii angajamentelor asumate in documentul de pozitie, Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect al legii privind finantele publice, care a fost aprobat de Guvern in data de 14 februarie 2002 si transmis spre dezbatere Parlamentului, urmand a fi adoptat in cursul anului 2002.

Pentru anul 2002, Ministerul Finantelor Publice a propus un mod nou de prezentare a proiectului de buget, bazat pe reguli si principii noi circumscrise urmatoarelor scopuri:

- realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor si cheltuielilor bugetare;

- extinderea finantarii pe baza de programe;

- restructurarea cheltuielilor bugetare in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate.

In scopul imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului, a fost elaborata documentatia necesara infiintarii Unitatii de management a trezoreriei statului.

In scopul imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare, la data de 28.03.2002 a fost adoptata OUG nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare (MO nr. 233/8.04.2002), care vizeaza in principal o transparenta totala in ceea ce priveste acordarea de inlesniri la plata de catre creditorii bugetari prin stabilirea de criterii clare de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala. Inlesnirile la plata se vor acorda pe baza unui punctaj rezultat din analiza criteriilor de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala, iar numarul de luni de esalonare la plata a obligatiilor bugetare, care include si perioada de gratie, se determina in functie de raportul procentual dintre totalul obligatiilor bugetare si cifra de afaceri pe baza unei conventii incheiate intre debitori si creditorii bugetari respectivi. Aplicarea prevederilor acestei Ordonante va

224

contribui la realizarea veniturilor bugetare, respectiv incadrarea in deficitul bugetar prin accelerarea incasarilor, si la fluidizarea activitatii economico-financiare a agentilor economici care desi sunt viabili din punct de vedere economic intampina greutati in achitarea obligatiilor bugetare restante.


Pentru imbunatatirea cadrului legislativ si institutional in vederea continuarii alinierii la acquis-ul comunitar, se vor intreprinde urmatoarele masuri:

- Adoptarea noii Legi a finantelor publice (iunie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Elaborarea legislatiei secundare pentru implementarea coerenta a noii legi privind finantele publice;

- Perfectionarea finantarii bugetare pe baza de programe;

- Imbunatatirea sistemului de management al trezoreriei prin infiintarea Unitatii de management a trezoreriei statului (septembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie).

4.11.3. Politica monetară şi a cursului de schimb

Situaţia actuală

Romania s-a angajat ca pana la data de 31 decembrie 2004 sa modifice Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR pentru a garanta deplina independenta a bancii centrale si a defini drept obiectiv fundamental al acesteia asigurarea stabilitatii preturilor, in conformitate cu prevederile Tratatului privind UE si Protocolului privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si Bancii Centrale Europene. In mod concret, prevederile unor articole din Legea nr. 101/1998 vor fi modificate si armonizate conform legislatiei Uniunii Europene, in scopul:

- Asigurarii independentei functionale a BNR in elaborarea si conducerea politicii monetare si a cursului de schimb, prin definirea explicita - in conformitate cu prevederile Tratatului - a asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv fundamental;

- Asigurarii independentei personale a BNR, prin armonizarea cu legislatia comunitara a prevederilor referitoare la durata mandatului membrilor consiliului de administratie, motivele de revocare din functie, dreptul de contestare in justitie a deciziei de revocare din functie si conflictul de interese;

- Interzicerii finantarii directe a institutiilor publice de catre banca centrala, astfel incat sa se asigure armonizarea cu prevederile Articolului 101 din Tratatul CE referitor la finantarea directa de catre banca centrala.

In ceea ce priveste interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare, prevederile Art. 49 din Legea bancara nr. 58/1998 si Art. 175 din OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, privind stabilirea unor limite prudentiale, sunt in conformitate cu Principiile Comitetului de la Basel si cu prevederile Directivei 2000/12/CEE si sunt aplicabile fara echivoc atat valorilor mobiliare nationale, cat si celor straine.

Potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999, Ministerul Finantelor Publice este autorizat, in prezent, sa imprumute fonduri in numele statului, in mod direct de la Banca Nationala a Romaniei. Totodata, pentru efectuarea la extern a platilor aferente serviciului datoriei publice externe de catre Banca Nationala a Romaniei, se prevede ca decontarea in lei se efectueaza de

225

catre Ministerul Finantelor Publice a doua zi lucratoare de la primirea confirmarii platii la extern. Aceste prevederi contravin art. 101 (ex art. 104) din Tratatul de infiintare a Comunitatii Europene, care interzice ca facilitatea de overdraft sau orice alta facilitate sa fie acordata in favoarea sectorului public. Trebuie mentionat faptul ca facilitatea de overdraft a fost utilizata o singura data de catre Ministerul Finantelor Publice in anul 2000, iar in anul 2001 deloc.

In prezent, articolul 15(2) al OG nr. 39/1996 privind organizarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar stipuleaza ca “Fondul va investi resursele financiare disponibile in titluri de stat si in obligatiuni ale Bancii Nationale a Romaniei”. In vederea asigurarii compatibilitatii cu Tratatul UE (art. 101 si 102), Romania se angajeaza sa amendeze acest articol pana la 31 decembrie 2004, prin adoptarea unui proiect de lege care sa modifice OG nr. 39/1996. In acest sens, a fost deja elaborat un proiect de lege, care prevede mai multe variante de investire, diversificand portofoliul Fondului dupa cum urmeaza:

“Resursele financiare disponibile…pot fi investite de Fond in:

a) titluri de stat, titluri garantate de stat si titluri de valoare emise de BNR;

b) depozite la termen la institutii de credit, depozite ce nu pot depasi 25% din volumul resurselor disponibile pentru investitii;

c) titluri de stat sau ale bancilor centrale ale Statelor Membre ale Uniunii Europene sau titluri emise de Trezoreria Statelor Unite ale Americii”.

Odata cu aceasta modificare, se va avea in vedere eliminarea din textul articolului 14(2) al OG nr. 39/1996 a prevederii conform careia Fondul poate imprumuta de la BNR, realizandu-se astfel armonizarea prevederilor Ordonantei cu prevederile Legii nr. 101/1998, referitoare la accesul exclusiv al bancilor comerciale la creditarea de catre banca centrala.


Pe termen scurt, strategia politicii monetare se va baza, in continuare, pe atingerea agregatelor monetare. In favoarea acestei optiuni pledeaza atat indiciile cresterii eficacitatii in atingerea agregatelor monetare, cat si necompletarea cadrului de preconditii necesare trecerii la un alt tip de strategie de politica monetara.

Potrivit programului economic al Guvernului, pe termen scurt, politica monetara va fi mai ferm orientata spre obiectivul dezinflatiei, tinta de inflatie stabilita pentru anul 2002 fiind de 22% (decembrie/decembrie); sarcina atenuarii riscurilor ce ameninta sustenabilitatea pozitiei externe va fi in mai mare masura preluata de politica veniturilor, de cea fiscala, precum si de cea structurala. Acestea din urma vor sprijini, de asemenea, eforturile dezinflationiste ale politicii monetare.

In acest context, baza monetara si masa monetara vor reprezenta, in continuare, obiectivul operational si, respectiv, tinta intermediara a politicii monetare. Mentinerea bazei monetare in parametrii programati se va realiza prin intermediul ajustarii activelor interne nete ale BNR.

Cursul de schimb al leului va continua sa reprezinte si in aceasta perioada o variabila cheie in conceperea si implementarea politicii monetare, politica de curs urmand sa sprijine cu prioritate obiectivul dezinflatiei.

In ceea ce priveste instrumentele politicii monetare, in perioada care urmeaza se va accentua tendinta de restrangere a rolului mecanismului rezervelor minime obligatorii, atat prin continuarea reducerii ratei rezervelor minime obligatorii, cat si printr-o relativa flexibilizare a acestui mecanism, favorabila cresterii eficientei si adancirii pietei monetare. De asemenea, operatiunile open-market ale BNR vor fi extinse si mai bine adecvate conditiilor pietei monetare, atat in ceea ce priveste instrumentele folosite, cat si scadentele acestora.

226


In vederea finalizarii armonizarii cadrului legislativ al politicii monetare cu acquis-ul comunitar specific, sunt prevazute urmatoarele masuri:

- Alinierea la legislatia comunitara a prevederilor din Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR in ceea ce priveste independenta bancii centrale, obiectivul sau principal de asigurare a stabilitatii preturilor, interzicerea finantarii directe a sectorului public si a accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Modificarea art. 8b, 14 si 19 din Legea datoriei publice nr. 81/1999 (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat in documentul de pozitie);

- Modificarea articolului 15(2) din OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar in vederea armonizarii cu normele UE (pana la sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Armonizarea, pana la data aderarii, a celorlalte reglementari din domeniul politicii monetare si a cursului de schimb.

In ceea ce priveste independenta BNR, proiectul de modificare a Legii nr. 101/1998 va cuprinde prevederi clare in ceea ce priveste cooperarea dintre BNR si autoritatile publice centrale si locale. In mod concret, aceasta se refera la discutarea implicatiilor politicii monetare in contextul coerentei si consistentei mix-ului de politici macroeconomice, fara a prejudicia independenta BNR; in plus, sprijinul acordat de BNR pentru realizarea politicii economice a Guvernului nu va afecta obiectivul sau fundamental, care va fi mentinerea stabilitatii preturilor. De asemenea, Bancii Natonale a Romaniei i se va interzice sa solicite sau sa primeasca instructiuni de la autoritatile publice in formularea si conducerea politicii monetare.

Politica monetara va fi guvernata de un nou statut al bancii centrale care-i va intari, sub toate aspectele, independenta; de asemenea, obiectivul fundamental al bancii centrale - asigurarea stabilitatii preturilor - va fi formulat fara ambiguitate si politica monetara va fi degrevata de urmarirea altor tinte macroeconomice care ar putea prejudicia atingerea obiectivului sau fundamental. In plus, noul cadru juridic care va reglementa sfera aplicarii politicii monetare va interzice in mod expres orice modalitate de finantare directa a Trezoreriei de catre banca centrala.

In ceea ce priveste strategia politicii monetare, se prevede ca actualul cadru analitic sa fie perfectionat in vedere cresterii eficacitatii actiunii bancii centrale. Prima optiune avuta in vedere pentru a substitui strategia bazata pe tinta monetara este strategia bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting); corespunzator acesteia, regimul cursului de schimb va evolua rapid dinspre flotarea controlata spre o flotare libera. Adoptarea acestei strategii va acorda o mai mare flexibilitate bancii centrale in utilizarea instrumentelor politicii monetare, permitand adaptarea acesteia la natura socurilor care ameninta atingerea tintei stabilite.

Pentru a consolida procesul dezinflatiei, politica monetara isi va pastra, pe intreaga perioada vizata, caracterul prudent; in subsidiar, aceasta va urmari remonetizarea economiei romanesti, care va fi sustinuta de refacerea increderii in moneda si de revigorarea economica.

Modificarile ce se vor aduce in aceasta perioada instrumentelor politicii monetare vor urmari atat sporirea eficientei operationale a politicii monetare, cat si armonizarea cadrului operational al BNR cu cel al Bancii Centrale Europene. Principalele aspecte vizate sunt:

- Completarea infrastructurii necesare utilizarii instrumentelor de piata;

- Diversificarea instrumentelor de sterilizare pe termen mai indelungat sau chiar definitiva a excesului de lichiditate;

227

- Extinderea utilizarii operatiunilor de piata in detrimentul instrumentelor cu un caracter administrativ mai pronuntat (rezervele minime obligatorii);

- Redobandirea capacitatii BNR de a actiona de pe pozitia de creditor al sistemului bancar, necesara exercitarii unei influente efective asupra ratelor dobanzilor pe termen scurt.

In ipoteza in care conditiile nu vor fi favorabile adoptarii unei strategii bazata pe tinta inflatiei (inflation targeting), pentru perioada vizata se are in vedere si o alta optiune de strategie de politica monetara. Alternativa consta in adoptarea unei strategii avand ca ancora cursul de schimb; viabilitatea acesteia ar fi asigurata de relaxarea constrangerii externe, in special ca efect al castigurilor de productivitate pe care le vor genera politicile structurale.

Indiferent de regimul de curs de schimb care se va practica, euro va deveni pana la finele anului 2004 moneda de referinta a cursului de schimb a leului; de-a lungul intregii perioade, leul se va aprecia gradual in termeni reali fata de moneda europeana, aceasta ajustare fiind compatibila cu procesul de convergenta nominala si reala a economiei romanesti.

4.12. Statistica

Situaţia actuală

Negocierile pentru Capitolul 12 – „Statistica” au fost inchise provizoriu, la 21 noiembrie 2000.

Documentul privind Informatiile suplimentare referitoare la preluarea acquis-ului comunitar adoptat in anul 2000 pentru Capitolul 12 – „Statistica” si dosarul de fundamentare al acestuia, realizate de catre Delegatia sectoriala pentru negocierea Capitolului 12 si aprobate de Guvernul Romaniei (in sedinta din data de 6 decembrie 2001) au fost transmise Consiliului UE, in data de 7 decembrie 2001.

Infrastructura statistică

Au fost adoptate urmatoarele acte normative: OUG nr. 75/2001 (MO nr. 283/31.05.2001) pentru modificarea si completarea OG nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale in Romania si HG nr. 488/2001 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica. Conform actelor normative mentionate, a fost modificata denumirea si organigrama institutiei, avandu-se in vedere responsabilitatile fundamentale ale Institutului National de Statistica; presedintele INS este asistat de doi vicepresedinti, dintre care unul cu responsabilitati in coordonarea activitatilor de integrare europeana. Este prevazuta, de asemenea, infiintarea a 8 directii de statistica regionala.

Alinierea totala a Registrului Afacerilor la legislatia comunitara (angajament asumat prin document de pozitie) s-a realizat la sfarsitul trimestrului I 2002, in baza colaborarii cu Ministerul Finantelor Publice si vizeaza imbunatatirea calitatii datelor referitoare la persoanele fizice, in contextul schimbarii sistemului de colectare a datelor.

In octombrie 2001, a fost realizata, cu asistenta PHARE, baza de date privind armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul comunitar, instrument deosebit de util pentru monitorizarea permanenta a alinierii la legislatia comunitara. Structurata pe capitole, teme si module statistice, baza de date include in intregime legislatia comunitara in vigoare, in domeniul statisticii (atat textul in original cat si traducerea in limba romana), transpunerea acesteia in acte normative romanesti, precum si evaluari in ceea priveste stadiul de armonizare cu standardele europene a fiecarui domeniu statistic.

228

In luna februarie 2002, a fost creat Centrul National de Pregatire in Statistica (CNPS), conceput ca unul din mijloacele esentiale destinate instruirii specialistilor din sistemul statisticii, precum si formarii culturii statistice; s-a realizat modernizarea bibliotecii INS.

S-a creat, de asemenea, un „data-shop” (punct de vanzare a produselor statistice) si a fost pusa la punct strategia de diseminare a datelor statistice (inclusiv diseminarea electronica, pagina de web).

In luna martie 2002, a avut loc lansarea efectiva a programului de pregatire a personalului din cadrul Institutului National de Statistica si din directiile regionale.

In cadrul procesului de continuare a imbunatatirii calitatii statisticilor, inclusiv prin asigurarea resurselor umane necesare, in luna mai 2002, a fost organizat seminarul cu tema „Managementul calitatii in statistica”.

Serverul Nomenclatoarelor de interes national – SENIN – a fost instalat, iar baza de date aferenta a fost deschisa utilizarii publice, prin INTERNET.

Statistici demografice şi sociale

In prezent, statistica demografica este total armonizata (angajament asumat prin document de pozitie).

In domeniul statisticii sociale, au fost realizate o serie de anchete pilot, compatibile cu normele si standardele comunitare. Este vorba despre o noua “Ancheta a bugetelor de familie”, “Ancheta privind utilizarea timpului”, “Ancheta privind starea de sanatate”, “Ancheta privind conditiile de viata”, “Ancheta pregatirii profesionale continue”. Incepand cu anul 2001, „Ancheta bugetelor de familie” si „Ancheta conditiilor de viata” au fost permanentizate.

Ancheta trimestriala asupra fortei de munca este armonizata cu normele europene. Prin reproiectarea anchetei pentru anul 2002, majoritatea variabilelor lipsa au fost introduse in cercetare. Anual, in deplina concordanta cu programul Eurostat, la aceasta ancheta se ataseaza cate un modul ad-hoc. In anul 2001, a fost proiectat si atasat la ancheta fortei de munca modulul ad-hoc “Durata si tipologia programului de lucru”.

Conform prevederilor HG nr. 504/2001 privind efectuarea recensamantului populatiei si locuintelor din Romania (MO nr. 296/06.06.2001) si HG nr. 680/2001 privind organizarea si desfasurarea recensamantului populatiei si locuintelor din Romania, acesta a fost efectuat in perioada 18–27 martie 2002. Lucrarile finalizate, pana in prezent, includ: organizarea in teritoriu, tiparirea formularelor si centralizatoarelor, instruirea personalului, actiuni de popularizare, efectuarea recensamantului propriu-zis, efectuarea anchetei de control. Urmeaza ca datele preliminare referitoare la Recensamantul populatiei si locuintelor sa fie prezentate Comisiei Centrale pentru Recensamant, in vederea validarii. Ulterior, aceste date vor fi supuse aprobarii Guvernului si date publicitatii (angajament asumat prin document de pozitie).

Statistici regionale

Conform prevederilor HG nr. 488/2001 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica, au fost constituite 8 directii generale de statistica regionala care functioneaza in subordinea Institutului National de Statistica, alaturi de cele 34 directii judetene de statistica.

In anul 2001, a fost completata baza de date de statistici regionale la nivelul NUTS II (Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice), cu date agregate pe 10 capitole statistice, grupare determinata de sistemul informatic (angajament asumat prin document de pozitie).

229

Statistici macroeconomice

Metodologia Sistemului European de Conturi SEC 95 a devenit operationala in anul 2001 (angajament asumat prin document de pozitie).

Conturile nationale nefinanciare (inclusiv cele doua tabele economice de sinteza: Tabelul Intrari – Iesiri si Tabelul Economic de Ansamblu) au fost elaborate pe baza Sistemului European de Conturi SEC 95, incepand cu datele pentru anul 1998. Au fost definitivate datele pentru anul 1999; pentru 2000, datele sunt semi-definitive, iar pentru 2001 datele sunt provizorii. Conturile financiare sunt elaborate de Banca Nationala a Romaniei, in colaborare cu INS si cu Ministerul Finantelor Publice. Au fost realizate conturile financiare pentru anul 1998, in conformitate cu SEC 95.

In ceea ce priveste conturile nationale trimestriale, au fost elaborate metodologiile de calcul, in conformitate cu standardele comunitare si s-au realizat calculele pentru perioada 1994-2001 privind Produsul Intern Brut trimestrial. Totodata, au fost revizuite datele pentru asigurarea corelatiei cu diferitele variante (provizorie, semidefinitiva, definitiva) de conturi anuale. In cadrul aceluiasi program, a fost definitivata metodologia de evaluare a consumului de capital fix, a fost revizuita metodologia de calcul a PIB regional dupa metoda de productie si s-au elaborat calcule privind formarea bruta de capital fix pe regiuni si conturile administratiei publice pe regiuni.

In cadrul procedurii de supraveghere fiscala multilaterala in perioada de pre-aderare, Romania a transmis la Oficiul de Statistica al Uniunii Europene (EUROSTAT), la sfarsitul lunii martie 2002, o noua notificare fiscala, cu date pentru perioada 1998–2002.

In domeniul statisticii preturilor de consum, s-au realizat: actualizarea anuala a ponderilor de cheltuieli, adoptarea noii formule de calcul a indicilor preturilor de consum la nivelul agregatelor elementare, calculul si transmiterea la EUROSTAT a indicilor preturilor de consum, la nivelul sub-indicilor din clasificarea COICOP.

Statistica întreprinderilor

Incepand cu anul 2001, anul de referinta pentru cei trei indicatori pe termen scurt din domeniul industriei (indicii productiei industriale, indicii cifrei de afaceri si indicii preturilor productiei industriale) este anul 1998. A fost, de asemenea, elaborata metodologia de calcul a productivitatii muncii in industrie, armonizata cu cerintele EUROSTAT.

A fost schimbata periodicitatea cercetarii statistice privind valoarea lucrarilor de constructii, din trimestriala in lunara. S-a elaborat, totodata, o metodologie de calcul a indicelui preturilor in constructii, necesara deflatarii indicatorilor valorici ce caracterizeaza activitatea de constructii, avand in vedere toate elementele pretului de productie: materiale, salarii, echipamente, transport, energie etc. Pentru aceasta, au fost proiectate trei chestionare statistice pentru culegerea de date in vederea stabilirii elementelor de ponderare. A fost proiectat si introdus in sistemul informational statistic, incepand cu anul 2001, un chestionar prin care sunt culese variabilele: numarul de autorizatii eliberate pentru cladiri si suprafata utila a acestora; urmeaza ca, in 2002, sa inceapa diseminarea rezultatelor.

In ceea ce priveste ancheta structurala in intreprinderi, pentru sectoarele industrie, constructii, comert si servicii (cu exceptia societatilor bancare, a celor de asigurare–reasigurare si fonduri de pensii), armonizarea cu cerintele stipulate in Regulamentul Consiliului (CE) nr. 58/1997 (anexele 1-4) s-a realizat pentru rezultatele anchetei structurale aferente anului 2001. De asemenea, pentru sectoarele mentionate mai sus, s-a realizat si armonizarea la cerintele Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1618/1999 referitor la criteriile de evaluare a calitatii datelor statisticii structurale. In acest sens, s-au calculat indicatorii de calitate pentru datele aferente anului de referinta 1998.

230

Statistica energiei

Au fost publicate serii statistice pe perioada 1992–1999 ale balantelor energetice anuale, recalculate conform metodologiei Uniunii Europene. Balanta energetica pentru anul 2000 a fost realizata si publicata in acord cu metodologia UE.

Prin adoptarea Ordinului nr. 15/2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de energie electrica in conformitate cu Directiva CE 90/377 (MO nr. 552/04.09.2001) si a Ordinului nr. 538/2001 privind aprobarea Procedurii pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale in conformitate cu Directiva CE 90/377 (MO nr. 698/02.11.2001), statistica energiei a fost armonizata la standardele si normele europene.

Statistica cercetării–dezvoltării

Restructurarea sistemului de anchete statistice pe tipurile de unitati care realizeaza activitati de cercetare–dezvoltare a condus la cresterea numarului de indicatori rezultati din prelucrarea datelor. Simultan, a fost asigurata completarea chestionarelor pe domenii, conform solicitarii EUROSTAT si OCDE.

Au fost realizate doua publicatii cu serii statistice, pe perioada 1993–1997, respectiv 1996–2000, datele fiind prezentate conform publicatiilor in domeniu, realizate de OCDE si EUROSTAT. In cea de-a doua publicatie, au fost incluse si date pe regiuni de dezvoltare/judete si un capitol de comparatii internationale.

Statistica în transporturi, turism, servicii şi comert exterior

Incepand cu datele pentru trimestrul I 2001, statisticile transporturilor de marfuri pe calea ferata realizate de INS sunt conforme cu prevederile Directivei Consiliului nr. 80/1177/EEC. Astfel, se colecteaza si se disemineaza date referitoare la principalele legaturi de trafic (national, international, de tranzit), tipul de expediere, natura marfurilor si distanta parcursa.

S-a realizat, de asemenea, armonizarea statisticii serviciilor infra-anuale de piata (angajament asumat prin document de pozitie).

Referitor la statistica turismului, culegerea datelor privind cazarea turistilor este efectuata lunar si nu trimestrial. A fost initiata colaborarea cu Ministerul Turismului, in vederea identificarii posibilitatilor si modalitatilor concrete de cooperare pentru a face posibila armonizarea acestui capitol.

Incepand cu anul 2001, s-a realizat conectarea INS la baza de date de comert exterior a EUROSTAT – COMEXT, care este alimentata cu date statistice lunare de export si import, in structura solicitata de EUROSTAT.

Pregatirea realizarii sistemului statistic INTRASTAT a inceput in anul 2002 (angajament asumat prin document de pozitie complementar), actele normative necesare implementarii acestui sistem urmand a fi promovate de catre institutiile implicate: Ministerul Finantelor Publice (autoritatile fiscale) si Directia Generala a Vamilor.

Statistica agriculturii, silviculturii şi pisciculturii

In vederea pregatirii desfasurarii recensamantului general agricol, s-au intreprins urmatoarele actiuni:

- a fost adoptata OUG nr. 70/2002 (MO nr. 428/19.06.2002) privind efectuarea recensamantului general agricol in Romania;

231

- a fost elaborata si se afla in procedura de aprobare proiectul de Hotarare de Guvern privind organizarea si desfasurarea recensamantului general agricol; actul normativ contine prevederi referitoare la asigurarea finantarii recensamantului;

- a fost elaborat planul general de organizare si desfasurare a recensamantului;

- au fost proiectate lista unitatilor de recenzare, chestionarul pentru recensamantul general agricol si manualul recenzorului.

In domeniul conturilor economice din agricultura, prin participarea la Proiectul pilot initiat de EUROSTAT, au fost calculate si transmise datele aferente anilor 1999 (date definitive) si 2000 (date provizorii), in conformitate cu metodologia prevazuta in Manualul Conturilor Economice din Agricultura si Silvicultura, elaborat de EUROSTAT.


Prioritatile pe termen scurt stabilite pentru domeniul statistic sunt:

- Recensamantul populatiei si locuintelor (angajament asumat prin document de pozitie);

Lucrarile de finalizare a recensamantului populatiei si locuintelor se vor realiza in anul 2003 si vor consta in: tehnoredactarea, editarea si tiparirea volumelor, in care se vor evidentia structura demografica, etnica si confesionala a populatiei, precum si cea social-economica, numarul de cladiri, locuinte si gospodarii, principalele date organizate in tabele (disponibile si in limba engleza). Totodata, se va elabora si o monografie a recensamantului populatiei si locuintelor, iar datele depersonalizate vor fi arhivate pe suport magnetic si incarcate si pe website-ul INS.

- Recensamantul general agricol (angajament asumat prin document de pozitie);

In conformitate cu OG nr. 920/1998 privind efectuarea recensamantului general agricol si a anchetelor statistice structurale in agricultura, recensamantul general agricol urmeaza sa aiba loc in perioada 2 decembrie 2002 – 31 ianuarie 2003.

- Continuarea armonizarii statisticii romanesti cu normele si standardele europene are in vedere urmatoarele masuri:

- realizarea unui sistem statistic privind principalele anchete agricole (ancheta utilizarii terenului, ancheta productiei vegetale, ancheta privind efectivele de animale si productia animaliera, ancheta privind preturile agricole) conform normelor si standardelor UE, in vederea asigurarii comparabilitatii datelor statistice privind agricultura din Romania, cu datele statistice comunitare;

- reproiectarea aplicatiilor statistice din domeniul silviculturii, in vederea observarii exploatatiei forestiere din punct de vedere al structurii, productiei si valorificarii (angajament asumat prin document de pozitie);

- initierea si realizarea de anchete statistice in profil regional, privind: demografia intreprinderilor mici si mijlocii, transportul rutier de marfuri, statisticile sociale (conditiile de viata);

- asigurarea, in domeniul statisticii migratiei, pana la sfarsitul anului 2002, a datelor statistice referitoare la cetatenii straini care isi stabilesc domiciliul in Romania, precum si la cetatenii straini care lucreaza cu permis de munca in Romania;

- calcularea (cu caracter experimental), incepand cu semestrul II 2002, a urmatorilor indicatori: indicele cifrei de afaceri in industrie pentru piata interna si externa, indicele preturilor productiei industriale pentru piata externa si total industrie, indicii comenzilor noi din industrie si indicii productivitatii muncii in industrie;

232

- identificarea surselor pentru „indicatorii structurali” si „indicatorii benchmarking”, solicitati de EUROSTAT;

- introducerea graduala, in cazul statisticii preturilor (indicele preturilor de consum, indicii preturilor de productie, indicii de cost in constructii si in agricultura), a elementelor care inca lipsesc, astfel incat armonizarea totala sa se realizeze in 2003. Se au in vedere: extinderea esantionului de sortimente pentru anumite categorii COICOP; implementarea „conceptului intern”, respectiv introducerea in sistemul de ponderare a cheltuielilor de consum a cheltuielilor persoanelor institutionalizate si ale turistilor straini; implementarea metodologiei de calcul a indicelui preturilor in constructii, conform standardelor UE; calculul preturilor agricole si al indicilor de pret;

- reproiectarea Registrului Statistic al Intreprinderilor si dezvoltarea sistemului de anchete privind demografia intreprinderilor mici si mijlocii;

- realizarea unor noi versiuni ale Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala – CAEN 2002 si Clasificarii Produselor si Serviciilor Asociate Activitatilor – CPSA 2002, aliniate la clasificarile corespunzatoare utilizate in cadrul Uniunii Europene; implementarea acestor noi versiuni va avea loc incepand cu anul 2003, conform unui program armonizat cu programul EUROSTAT de implementare a versiunilor 2002, la nivelul Uniunii Europene;

- armonizarea cerintelor Anchetei Structurale in Intreprinderi, pentru zona serviciilor financiare (societati bancare, de asigurari si fonduri de pensii), cu cerintele Regulamentului Consiliului (CE) nr. 58/97 (anexele 5–7), incepand cu rezultatele anchetei structurale aferente anului 2003. Elementul de conditionalitate este ca legislatia contabila si de organizare a acestei zone sa se armonizeze cu cerintele legislatiei comunitare corespunzatoare;

- in domeniul statisticii serviciilor (transport, turism, comert distributiv), masurile avute in vedere pentru respectarea angajamentele asumate sunt:

- aplicarea, pana la sfarsitul anului 2003, a prevederilor comunitare din domeniul transportului maritim (angajament asumat prin document de pozitie);

- armonizarea, pana la sfarsitul anului 2003, a statisticilor de transport pe cai navigabile interioare, masura conditionata de posibilitatea administratiilor portuare de a furniza INS date la nivel de nava, in structura prevazuta de reglementarile Uniunii Europene, pe suport electronic si de gasirea unei solutii de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei pentru inregistrarea tranzitului fluvial pe Dunare, in portiunea romaneasca;

- organizarea unei anchete pilot in gospodarii, privind cererea turistica;

- ajustarea pentru variatii sezoniere si numar de zile lucratoare, in cazul seriilor de date statistice privind comertul cu amanuntul;

- elaborarea unui catalog exhaustiv al indicatorilor statistici;

- conceptualizarea metodelor matematice pentru masurarea calitatii in statistica;

- elaborarea un set de norme de aplicare in practica a regimului confidentialitatii datelor statistice.

- Intarirea capacitatii administrative se va realiza prin:

233

- cresterea capacitatii sistemului informatic aferent sustinerii anchetelor din domeniul statisticii agricole si statisticii regionale; achizitionarea de tehnica de calcul pentru oficiile regionale; achizitionare de echipament tipografic;

- cresterea calificarii personalului prin programul desfasurat in cadrul Centrului National de Pregatire in Statistica, reevaluarea resurselor umane si financiare necesare realizarii programelor de cercetare statistica, cresterea atractivitatii profesiei de statistician.

- Asigurarea durabilitatii progreselor obtinute in statistica romaneasca, in vederea alinierii la normele si standardele europene;

- realizarea, in domeniul statisticii sociale, a anchetelor complementare privind: ocuparea in randul persoanelor cu probleme de sanatate si invatarea de-a lungul intregii vieti, ca module atasate la ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO);

- realizarea, experimental, a anchetei privind structura castigurilor; armonizarea statisticii sociale se va realiza la sfarsitul anului 2002 (angajament asumat prin document de pozitie).


Pentru orizontul de timp 2004-2005, prioritatile stabilite de Institutul National de Statistica sunt urmatoarele:

- Continuarea armonizarii statisticii romanesti cu normele si standardele europene vizeaza:

- imbunatatirea calitatii statisticilor prin: realizarea unui instrumentar metodologic capabil sa dovedeasca nivelul calitatii statisticilor romanesti; revizuirea intregului set de metodologii statistice nationale, in conformitate cu standardele UE;

- armonizarea statisticii mediului inconjurator prin crearea unui sistem statistic de mediu care sa permita evaluarea starii mediului inconjurator;

- armonizarea statisticii finantelor guvernamentale cu normele europene prin definirea principalelor caracteristici privind tranzactiile financiare, bunurile financiare si datoriile sectorului guvernamental, in conformitate cu Sistemul European de Conturi - SEC 95, precum si prin trecerea de la indicatorii specifici finantelor guvernamentale la cei specifici contabilitatii;

- armonizarea cu normele si standardele europene a domeniului statisticii macroeconomice (termen: sfarsitul anului 2005) prin:

- evaluarea, in totalitate, pe baza ”accrual” a impozitelor, contributiilor sociale si dobanzilor;

- alocarea serviciilor de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) pe sectoare institutionale si ramuri de activitate;

- extinderea sferei de cuprindere a formarii brute de capital fix, prin includerea lucrarilor recreative, literare sau artistice originale si a achizitiilor minus cedari de obiecte de valoare;

- armonizarea statisticilor de comert exterior cu sistemul statistic EXTRASTAT (sfarsitul anului 2004 - angajament asumat prin document de pozitie);

- pregatirea si implementarea sistemului statistic INTRASTAT privind comertul exterior intra-comunitar.

234

- Intarirea capacitatii administrative va urmari:

- intarirea capacitatii INS de a realiza studii statistice in domeniile economic si social, in conformitate cu noile competente ale Institutului National de Statistica, prevazute in OUG nr. 75/2001 si HG nr. 488/2001;

- imbunatatirea infrastructurii sistemului statistic national si regional (achizitionarea de tehnica de calcul si echipamente moderne).

- Asigurarea durabilitatii progreselor obtinute in statistica romaneasca in vederea alinierii la normele si standardele europene are in vedere:

- realizarea, in domeniul statisticii sociale, a anchetei (in gospodariile populatiei) privind utilizarea timpului si a anchetei asupra sanatatii;

- desfasurarea, in intreprinderi, a anchetei privind formarea profesionala continua;

- realizarea anchetei structurale si a anchetelor specifice, in statistica agricola.

4.13. Politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă

Negocierile privind capitolul 13 - Politica sociala si ocuparea fortei de munca au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale din data de 26 octombrie 2001.

Documentul de pozitie complementar pentru acest capitol a fost aprobat de Guvernul Romaniei la 21 martie 2002.

In cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania - U.E. din data de 19 aprilie a.c., negocierile pentru capitolul 13 au fost inchise provizoriu.

4.13.1 Legislaţia muncii

Situaţia actuală

In realizarea obiectivului prioritar asumat in Planul National de Aderare al Romaniei - 2001 a fost elaborat proiectul noului Cod al muncii, tinand cont de conditiile sociale si economice actuale, precum si necesitatea accelerarii armonizarii legislatiei nationale cu prevederile acquis-ului comunitar. In data de 19 aprilie 2002, a avut loc o prima reuniune cu reprezentantii tuturor confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national pentru formularea de observatii. Proiectul noului Cod al Muncii a fost aprobat de catre Guvern pe 30 mai 2002 si transmis Parlamentului spre adoptare.

Largind sfera de aplicare la toate sectoarele de activitate, cel public si cel privat, proiectul noului Cod al muncii asigura protectia salariatilor care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, indiferent de cetatenie, precum si cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman.

In domeniul concedierilor colective, proiectul Codului muncii contine dispozitii care obliga angajatorul sa informeze si sa consulte reprezentantii salariatilor, precum si sa comunice in scris inspectoratului teritorial de munca intentia de concediere colectiva, motivele ce o determina, numarul salariatilor ce vor fi concediati, data de la care vor avea loc concedierile, precum si declansarea procedurilor de consultare mentionate.

In ceea ce priveste Directiva Consiliului 97/81/CE referitoare la Acordul Cadru privind munca cu fractiune de norma incheiat intre UNICE, CEEP si ETUC, proiectul contine prevederi legate de informarea suplimentara a lucratorilor cu fractiune de norma asupra duratei muncii, repartizarii programului de lucru, conditiilor in care acesta se poate modifica precum si asupra

235

limitelor in care pot fi efectuate ore suplimentare; de asemenea se prevede expres eliminarea discriminarilor lucratorilor cu norma intreaga fata de lucratorii cu fractiune de norma.

Persoanele care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca pe durata temporara vor beneficia de toate drepturile lucratorilor cu contract de munca pe durata nedeterminata, in conformitate cu dispozitiile Directivei Consiliului nr. 1999/70/CE privind Acordul cadru asupra contractelor de munca pe durata determinata.

Salariul minim garantat corespunzator programului normal de munca urmeaza a fi stabilit prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si patronatelor, nivelul brut fiind adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului.

Fondul de garantie al salariilor prevazut de proiectul Codului muncii va respecta principiile instituite de Directiva Consiliului 80/987/CEE privind protectia salariatilor in cazul insolvabilitatii patronului.

Transpunerea Directivei Consiliului 23/2001/CE cu privire la protectia drepturilor lucratorilor in cazul transferului intreprinderii, al capitalului sau ale unor parti ale acestora este realizata prin obligarea atat a cedentului, cat si a cesionarului ca, premergator transferului, sa asigure informarea sindicatelor sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor cu privire la motivele transferului de proprietate, implicatiile juridice, economice si sociale ale acestuia asupra salariatilor si la masurile preconizate fata de salariati.

Modificarea Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate stabilita in Programul legislativ al Guvernului Romaniei pe perioada 2001-2004, este realizata prin elaborarea unui proiect de lege, care a fost inaintat Parlamentului in vederea adoptarii.

Modificarea Legii nr. 130/1996 republicata privind contractele colective de munca, precum si a Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, a fost realizata prin introducerea in proiectul Codului muncii a dipozitiilor referitoare la protectia persoanelor incadrate in munca, la negocierea, incheierea, inregistrarea si incetarea contractului colectiv de munca.


Crearea unui sistem juridic unitar de drept al muncii, armonizat cu acquis-ul comunitar in domeniu:

- Punerea in aplicare a noului Cod al muncii si a legislatiei conexe;

- Pregatirea profesionala a personalului implicat in aplicarea noilor reglementari.


- Constituirea fondului de garantie a salariilor, pe baza principiilor prevazute de proiectul Codului muncii prin elaborarea pana in anul 2003 a unei legi speciale si prin adoptarea acesteia pana in anul 2004.

- Elaborarea unui act normativ privind crearea comitetelor de intreprindere (pana in anul 2004).

4.13.2. Dialogul social

Situaţia actuală

Dialogul social tripartit

236

La nivelul anului 2002 dialogul social reprezinta o componenta importanta a Programului de Guvernare, reglementat de un ansamblu legislativ cuprinzator. Sub prevederile acestor acte normative functioneaza diferite institutii tripartite cum ar fi Consiliul Economic si Social, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Consiliul National pentru Formare Profesionala a Adultilor, Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare.

Adoptarea HG nr. 314/2001 pentru infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul ministerelor si al prefecturilor (MO nr. 142/22.03.2001), a condus la intensificarea dialogului social tripartit sectorial si la asigurarea conditiilor pentru consultarea sindicatelor si patronatelor la nivel de ramura de activitate. Prin aceste structuri se asigura informarea periodica asupra nevoilor partenerilor sociali si se creaza cadrul de dialog pentru rezolvarea revendicarilor si a problemelor ridicate care sunt in domeniul de activitate al ministerului respectiv. Totodata, se asigura consultarea partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura, cu caracter economico-social precum si asupra masurilor care urmeaza a se intreprinde pe linia restructurarii regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor sau a prefecturilor. In urma adoptarii actului normativ, au fost create 20 de Comisii de Dialog Social la nivelul ministerelor si 42 de Comisii de Dialog Social la nivelul prefecturilor din fiecare judet.

Complexitatea procesului de dialog social a determinat extinderea acestor structuri prin crearea de subcomisii de dialog social pe sub-ramuri de activitate. Astfel, au fost create 8 subcomisii de dialog social la nivelul Ministerului Industriilor si Resurselor, 2 subcomisii la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si 2 subcomisii la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Principalele probleme dezbatute in cadrul comisiilor de dialog social au avut ca punct de referinta obiectivele Acordului Social pe anul 2001 si Programele de actiuni ale fiecarui minister in parte. In data de 6 martie 2002 a fost incheiat un nou Acord Social cu 3 confederatii sindicale si 7 confederatii patronale, stabilindu-se totodata si doua programe individualizate de negocieri cu fiecare dintre cele doua confederatii sindicale care nu au semnat Acordul Social. Implementarea Acordul Social pe anul 2002 se realizeaza pe infrastructura creata de Comisiile de Dialog Social si de Comitetul de Monitorizare – structura tripartita cu rol in monitorizarea si evaluarea derularii Acordului.

Prin Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a fost stabilit cadrul legal pentru infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca, organism tripartit format din reprezentanti ai Guvernului si ai confederatiilor nationale, organism care are ca scop elaborarea de strategii si politici pentru cresterea nivelului si calitatii ocuparii fortei de munca si pentru dezvoltarea resurselor umane la nivel national, in profil de ramura si teritorial.

In urma evaluarilor realizate asupra functionalitatii dialogului social s-a convenit cu partenerii sociali si s-au introdus in cadrul Acordului Social pe anul 2002 elemente care privesc extinderea dialogului social la nivel teritorial, in principal pentru atragerea reprezentantilor Consiliilor Judetene in cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivelul Prefecturilor. Pentru imbunatatirea calitativa a procesului de dialog social in teritoriu, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a elaborat un ghid de dialog social care va asigura o mai buna intelegere si aplicare a legislatiei in domeniu.

Dialogul social bipartit

In domeniul dialogului social bipartit se pot identifica la nivelul anului 2001 urmatoarele realizari - incheierea a 19 contracte colective de munca pe ramuri de activitate, 8 contracte de munca la nivel de grupuri de unitati si un contract colectiv de munca la nivel national pe o durata de 1 an, inregistrat la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale cu nr. 54.171/18/23.07.2001. Principalele prevederi ale acestui document reglementeaza timpul de munca, conditiile de munca si protectia

237

muncii, salarizarea si alte drepturi banesti cuvenite salariatilor, concediile si zilele libere, incheierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, formarea profesionala, medierea conflictelor de munca, informarea si consultarea salariatilor, protectia liderilor sindicali si alte drepturi si obligatii ale partilor. In domeniul legislativ a fost adoptata Legea nr. 356/2001 prin care se reglementeaza organizarea si functionarea patronatelor.

In data de 22 ianuarie 2002 a fost adoptata de Guvern si noua lege a sindicatelor care stabileste noi principii si mecanisme pe care se va dezvolta in perioada urmatoare, miscarea sindicala din Romania. Proiectul de act normativ a fost inaintat spre adoptare Parlamentului.

De asemenea, sunt in curs dezbateri cu partenerii sociali pentru modificarea legii privind conflictele de munca si a legii privind contractele colective de munca. In urma adoptarii pina la sfirsitul anului 2002 a Codului Muncii si a acestor noi propuneri legislative, se va realiza practic o reforma a relatiilor industriale si de munca din Romania. Concomitent se urmareste si modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, redefinindu-se atributiile si constructia institutionala a acestui organism, al carui rol se va amplifica in perioada viitoare in special in domeniul promovarii dialogului social. Noul proiect de lege a fost convenit cu partenerii sociali si a fost inaintat spre adoptare Guvernului in luna aprilie 2002.

In raport cu cerintele de antrenare a partenerilor sociali in procesul de transpunere si implementare a acquis-ului comunitar in domeniul social, Consiliul Economic si Social implementeaza proiectul "Integrarea parteneriatului social din sectorul de panificatie, in contextul european" care se deruleaza in perioada septembrie 2001 - august 2002 si este finantat prin programul Phare Europa. Un program similar, ai carui termeni de referinta sunt in proces de elaborare la nivelul Consiliului Economic si Social, se intentioneaza a fi lansat pentru toate sectoarele de activitate, in perioada ianuarie 2003 – decembrie 2004.

Informarea si consultarea salariatilor

In domeniul informarii si consultarii salariatilor se pot identifica noi realizari. Noua lege a sindicatelor va institui obligativitatea la nivelul unitatilor de a invita reprezentantii sindicatelor la sedintele Consiliului de Administratie si obligativitatea comunicarii hotaririlor adoptate de aceste structuri, organizatiilor sindicale in termen de 48 de ore de la data adoptarii lor.

Prin HG nr. 1086/25.10.2001, s-a instituit cadrul legislativ pentru organizarea si functionarea comisiilor paritare in cadrul autoritatilor si institutiilor publice. Aceste comisii sunt bipartite, constituite din reprezentanti ai conducerii si ai sindicatelor si au ca scop asigurarea participarii salariatilor la stabilirea masurilor privind conditiile de munca, sanatatea si securitatea muncii functionarilor publici, formarea profesionala si buna functionare a institutiei publice.

Prin HG nr. 1083/25.10.2001, s-a reglementat organizarea si functionarea comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, structuri bipartite formate de reprezentanti ai conducerii si ai organizatiilor sindicale constituite la nivelul institutiei publice. Comisia de disciplina cerceteaza abaterile disciplinare pentru care a fost sesizata: audiaza functionarul public a carui fapta constituie obiectul sesizarii, persoana care a formulat sesizarea precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot inlesni solutionarea cazului, propune mentinerea, modificarea sau anularea sanctiunii disciplinare si intocmeste rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizata, pe care le inainteaza conducatorului autoritatii sau institutiei publice.


Consolidarea capacitatii partenerilor sociali de a implementa acquis-ul comunitar:

238

- Modificarea legii de organizare si functionare a Consiliului Economic si Social, in vederea corelarii misiunii, obiectivelor si atributiilor in raport cu cerintele de promovare si dezvoltare a dialogului social;

- Adoptarea de catre sindicate si patronate de masuri specifice interne care sa determine o mai buna intelegere si implicare in procesul de transpunere si implementare a acquis-ului comunitar (crearea unor structuri, atributii si responsabilitati vizavi de procesul de integrare europeana);

- Pregatirea partenerilor sociali pentru a putea contribui la derularea programelor cu finantare externa;

- Stimularea asumarii de responsabilitati de catre partenerii sociali in vederea solutionarii prin dialog social bipartit a problemelor sectoriale;

- Infiintarea Comisiei Nationale de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca;

- Elaborarea de masuri care sa determine o mai buna integrare a organizatiilor sindicale si patronale in cadrul confederatiilor reprezentative la nivel european.

Consolidarea autonomiei si a eficacitatii dialogului social la nivel sectorial, in special cel bipartit:

- Elaborarea si sustinerea implementarii unor metodologii si ghiduri in domeniul dialogului social in vederea asigurarii unei eficacitati ridicate a proceselor de dialog social.

Consolidarea dialogului social bipartit la nivel de intreprindere:

- Elaborarea de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna cu partenerii sociali a unor propuneri de revizuire a legislatiei in domeniul contractelor colective si a conflictelor de munca;

- Adoptarea noii legi a sindicatelor;

- Intensificarea cooperarii intre patronatele si sindicatele reprezentative la nivel de ramura si la nivel national, in vedere influentarii structurilor de baza pentru implementarea unui dialog social constructiv.


Consolidarea capacitatii partenerilor sociali profesionala a de a implementa acquis-ul comunitar:

- Organizarea unui program de formare partenerilor sociali reprezentativi la nivelul ramurilor de activitate, in vederea consolidarii capacitatii de a dezvolta si implementa acquis-ul comunitar;

- Continuarea transferarii de competente si responsabilitati catre partenerii sociali, in contextul descentralizarii deciziilor administrative in domeniul social si economic.

4.13.3. Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei

Situaţia actuală

Legislatia romaneasca in domeniul egalitatii de sanse acopera principalele prevederi ale directivelor europene referitoare la egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, acestea regasindu-se transpuse diferentiat in legislatia nationala.

239

Romania si-a aratat interesul pentru participarea la Programul referitor la strategia cadru comunitara din domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati (2001-2005). Negocierea si semnarea Memorandumului referitor la participarea Romaniei la acest Program comunitar sunt in curs de finalizare.

In decursul anului 2001, a fost elaborata si adoptata de Parlamentul Romaniei Legea nr. 202/19.04.2002, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati (MO nr. 301/8.05.2002). Legea asigura transpunerea in legislatia nationala, in mod coerent, a majoritatii prevederilor comunitare privind respectarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati. Legea contine masuri de prevenire si sanctionare a discriminarilor pe criteriul de sex si stipuleaza egalitatea in drepturi in ceea ce priveste accesul la angajare, formare profesionala si promovare si prevede aplicarea de sanctiuni in cazul constatarii unor discriminari (Directivele Consiliului 75/117/CEE, 76/207/CEE, 79/7/CEE, Decizia Comisiei 95/420/CE si Rezolutia Consiliului 95/110/CE).

In vederea aplicarii de masuri pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca a lucratoarelor gravide, lauze sau care alapteaza s-a elaborat proiectul legii privind protectia maternitatii, familiei si copilului, suplimentar fata de masurile cuprinse in actualul Cod al Muncii si in Legea nr. 19/2000 care asigura transpunerea prevederilor comunitare in cea mai mare parte (Directiva Consiliului 92/85/CEE, Directiva Consiliului 96/34/CE). In acelasi sens a fost elaborat proiectul legii de ratificare a Conventiei O.I.M. nr. 183/2000 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei maternitatii care urmeaza a fi adoptat de catre Parlament in decursul anului 2002.


Dezvoltarea capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale :

- Adoptarea si aplicarea masurilor de informare si constientizare pentru reprezentantii angajatilor, angajatorilor si functionarilor publici cu privire la acquis-ul comunitar;

- Infiintarea Agentiei Nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati;

- Participarea la programele de actiune ale UE in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati;

- Participarea la Initiativa Comunitara Equal.

4.13.4. Lupta împotriva discriminării

Situaţia actuală

In ianuarie 2002, a fost publicata Legea nr. 48 de aprobare a OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Noua reglementare transpune in legislatia romaneasca doua componente ale acquis-ului comunitar referitor la politicile sociale, si anume Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent de originea lor rasiala sau etnica si Directiva 2000/78/CE privind aplicarea unui tratament egal in privinta ocuparii fortei de munca. Romania s-a aliniat astfel la standardele internationale avansate in materie, indeplinind unul din angajamentele legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si se concentreaza in prezent asupra implementarii acestei legi.

In baza prevederilor OG nr. 137, Guvernul Romaniei a aprobat, in noiembrie 2001, HG nr. 1194 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD),

240

organism specializat care va avea rolul de a implementa principiul egalitatii intre cetateni fara nici un fel de discriminare. Incepand din 2002, CNCD dispune de un buget propriu si isi va incepe activitatea in momentul in care i se va stabili componenta si va primi un sediu.

In martie 2002, a fost adoptata OUG nr. 31 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. In baza acesteia, Ministerul Informatiilor Publice poate introduce cererea de dizolvare a persoanelor juridice care desfasoara activitati cu caracter fascist, rasist sau xenofob, raspandesc sau confectioneaza astfel de simboluri, promoveaza cultul persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promoveaza ideologii fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public.


Eliminarea tuturor formelor de discriminare:

- Infiintarea, organizarea si dotarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii;

- Campania de informare a opiniei publice despre legislatia europeana si nationala anti-discriminare;

- Participarea Romaniei la Programul de Actiune Comunitar pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006).


Eliminarea tuturor formelor de discriminare:

- Continuarea participarii Romaniei la Programul de Actiune Comunitar pentru Combaterea Discriminarii (2001-2006);

- Formarea personalului Ministerului Informatiilor Publice/Departamentul pentru Relatii Interetnice (MIP/DRI) si al CNCD in domeniul combaterii discriminarii;

- Derularea programelor de prevenire si combatere a discriminarii;

- Elaborarea si implementarea Planului national de Combatere a Discriminarii de catre CNCD.

4.13.5. Ocuparea forţei de muncă

Situaţia actuală

Actiunile Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca au fost concepute si derulate astfel incat sa conduca la realizarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare.

In anul 2001, Guvernul Romaniei a aprobat, pentru prima data dupa 1989, un Plan de Actiune in domeniul ocuparii fortei de munca, cu obiective clare pe tipuri de masuri de protectie sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, dar si pe grupuri tinta intre care femeile, tinerii, persoanele defavorizate, persoanele eliberate din detentie, rromii. De asemenea, Programul pentru stimularea ocuparii fortei de munca si reducerea somajului pentru anul 2001 a inclus si doua programe speciale : “Programul 70” – ce isi propunea incadrarea in munca a 38.745 persoane din 70 de localitati in care rata somajului inregistreaza un nivel foarte ridicat si “Programul Valea Jiului” – destinat cresterii ocuparii si imbunatatirii conditiilor de viata din aceasta zona.

In vederea evaluarii stadiului realizarii actiunilor initiate pe piata muncii, dar si pentru cuantificarea rezultatelor s-au stabilit si promovat pentru prima data indicatori de performanta,

241

care au stat la baza incheierii in anul 2001 a unui contract anual intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. La randul sau, ANOFM a incheiat contracte similare cu fiecare agentie judeteana pentru ocuparea fortei de munca, prin care s-au repartizat indicatorii asumati de ANOFM la nivelul fiecarui judet in parte. Analiza si monitorizarea lunara a realizarii acestor indicatori a permis interventii operative si luarea masurilor necesare pentru imbunatatirea activitatii derulate pe tot parcursul anului 2001.

In ceea ce priveste bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, daca in perioada 1997-2000 acesta inregistra un deficit, pe parcursul anului 2001 situatia s-a schimbat in mod radical, la sfarsitul anului inregistrandu-se un excedent de 4.484 mld lei, ceea ce reprezinta 151,2% fata de programat iar fata de excedentul planificat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat acesta a crescut de 6,68 ori.

Actiunile derulate in anul 2001 si obiectivele stabilite pentru anul 2002 sunt premisele de la care s-a pornit in fundamentarea Strategiei de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2002 - 2004, parte integranta a strategiei in domeniul protectiei sociale elaborata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru aceeasi perioada de timp. Au fost stabilite astfel obiectivele ocuparii, in functie de evolutia proceselor de privatizare, restructurare si cerintele de crestere a productivitatii muncii strans legate de relansarea economica pe fondul macrostabilizarii economice si a unei dezvoltari durabile a sectoarelor de baza ale economiei.

Avand in vedere faptul ca legislatia din domeniul ocuparii fortei de munca si protectiei sociale a somerilor genera actiuni si practici care nu stimulau indeajuns preocuparile pentru ocuparea unui loc de munca si acorda un rol preponderent masurilor de protectie pasiva a somerilor in detrimentul celor active, a facut necesara elaborarea unei noi legi care sa reglementeze masurile pentru realizarea strategiilor si politicilor care au in vedere asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii. Astfel, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care a intrat in vigoare la 1 martie 2002, a fost elaborata tinand cont de dispozitiile legislatiei UE in materie si prevede cresterea importantei masurilor active de combatere a somajului, cum ar fi: cursuri de calificare/recalificare; consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri; stimularea angajatorilor, prin subventionare directa sau prin facilitati fiscale, pentru crearea de locuri de munca si pentru incadrarea in munca a somerilor din categoriile cele mai defavorizate (absolventi, someri in varsta de peste 45 de ani, someri unici intretinatori de familie, persoane cu handicap); sustinerea financiara a incadrarii somerilor in vederea realizarii unor lucrari de interes comunitar; acordarea de credite in conditii avantajoase pentru IMM-uri in vederea crearii de noi locuri de munca; stimularea mobilitatii fortei de munca, prin acordarea unor stimulente materiale persoanelor care se incadreaza in munca in alte localitati decat cele in care domiciliaza, etc.

De asemenea, prin HG nr. 174/2002 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii.

A fost elaborat si pentru anul 2002 un Program national pentru ocuparea fortei de munca, in care sunt incluse si noile tipuri de masuri active prevazute de Legea nr. 76/2002, estimandu-se incadrarea in munca prin acest program a circa 250.000 de persoane. De asemenea, a fost incheiat un nou contract intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru anul 2002 si contracte similare intre ANOFM si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca.

In vederea dezvoltarii activitatii de creditare a intreprinderilor mici si mijlocii, in baza OG nr. 40/2000 privind acreditarea agentiilor de credit in vederea administrarii fondurilor pentru acordarea de microcredite, MMSS elaboreaza in prezent o schema de microcreditare din resurse asigurate din Acordul de imprumut nr. 4616 RO acordat Romaniei de BIRD, destinat finantarii Proiectului

242

privind dezvoltarea sectorului social. Schema de microcreditare urmeaza a fi adoptata de Guvern in iulie 2002.

In acelasi context, in noiembrie 2001 a fost adoptata HG nr. 1138 pentru aprobarea Schemei de microcredite in vederea administrarii sumelor alocate Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice (MO nr. 782/7.12.2001).

Pregatirea pentru participarea la Strategia Europeana de Ocupare se realizeaza, in principal, prin elaborarea Planului National de Actiune in domeniul ocuparii. In acest sens, este in curs de derulare proiectul Phare care are ca scop sustinerea MMSS, ANOFM si a celorlalte institutii, inclusiv partenerii sociali, implicati in elaborarea Planului National de Actiune pentru ocuparea fortei de munca (PNAO). PNAO evidentiaza masurile pe care Romania si-a propus sa le implementeze pe termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de munca si reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii, eficientizarii si flexibilitatii pietei muncii pentru a raspunde rapid schimbarilor economice. Prima versiune a planului a fost elaborata, urmand ca in urmatoarele luni sa fie imbunatatit si revizuit. In cursul lunii iunie PNAO va fi adoptat de Guvernul Romaniei.

Implementarea PNAO se va face de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca, impreuna cu toate institutiile implicate, prin aplicarea masurilor prevazute pentru cele 18 linii directoare ale UE privind ocuparea fortei de munca. Acest prim PNAO are ca orizont de implementare anul 2002, urmand ca din anul 2003 elaborarea PNAO sa se faca anual in concordanta cu liniile directoare ale strategiei europene in domeniul ocuparii si cu prioritatile identificate in Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare.

Romania si-a asumat angajamentul de a elabora, in colaborare cu Comisia Europeana, Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca (JAP), un prim proiect al acestuia fiind trimis Comisiei Europene la sfarsitul lunii august 2001. La sfarsitul lunii februarie 2002, in urma consultarilor cu expertii Comisiei Europene, structura si continutul proiectului initial al Documentului Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca au fost modificate. Un prim capitol al acestuia a fost refacut si transmis Comisiei Europene la jumatatea lunii martie 2002, iar la inceputul lunii aprilie 2002 a fost trasmis Comisiei Europene cel de-al doilea proiect al documentului si se asteapta reactia din partea CE.

Romania intentioneaza ca impreuna cu Comisia Europeana sa finalizeze si sa semneze Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca pana la sfarsitul anului 2002.


Pregatirea participarii la Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca:

- Finalizarea si implementarea Planului National de Actiune in domeniul Ocuparii (PNAO);

- Dezvoltarea competentelor pentru noua piata a muncii in contextul formarii continue;

- Punerea in aplicare a ajustarilor structurale si institutionale ale pietei muncii identificate in cadrul Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca, ca fiind necesare pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european.

Mutarea accentului politicilor de protectie a somerilor de la masurile pasive catre cele active

- Construirea bugetului Fondului pentru plata ajutorului de somaj astfel incat sa incurajeze politica de masuri active;

- Dezvoltarea capacitatii Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca de a implementa/subcontracta servicii pentru realizarea masurilor active.

243


Pregatirea participarii la Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca:

- Adoptarea liniilor directoare ale UE prin elaborarea planurilor nationale multianuale de ocupare a fortei de munca

- Strategii pe termen mediu privind formarea profesionala continua; dezvoltarea unui sistem solid de implicare a angajatorilor si cooperare cu partenerii sociali in cadrul sistemului national de formare profesionala continua.

- Punerea in aplicare a ajustarilor structurale si institutionale ale pietei muncii identificate in cadrul Documentului Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca, ca fiind necesare pentru participarea la coordonarea politicilor de ocupare la nivel european.

4.13.6. Fondul Social European

Situaţia actuală

Prin HG nr. 1317/27.12.2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea HG nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, s-a atribuit acestei institutii rolul de autoritate de management cu responsabilitati de administrare, coordonare si monitorizare a implementarii programelor finantate din FSE.

MMSS va indeplini rolul de Autoritate de Management (Managing Authority) pentru Programul Operational Sectorial pentru politica sociala si de ocupare a fortei de munca (SOPSPE), prevazut a fi finantat integral din Fondul Social European, va prezida Comitetul de Monitorizare a SOPSPE, va fi reprezentat in Comitetele de Monitorizare ale celorlalte Programe Operationale care ar putea beneficia de finantare din Fondul Social European, va fi reprezentat in Comitetul National de Monitorizare a Cadrului de Asistenta Comunitara, prin presedintele Comitetului de Monitorizare al SOPSPE.

Prin adoptarea HG nr. 1318/27.12.2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea Statutului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, aprobat prin HG nr. 4/1999, s-a atribuit acestei institutii rolul de implementare si de autoritate de plata pentru programele finantate din FSE.

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca va indeplini rolul de Autoritate de Plata (Paying Authority) pentru SOPSPE, si va fi reprezentata in Comitetul de Monitorizare al SOPSPE si in Comitetele de Monitorizare ale celorlalte Programe Operationale care beneficiaza de finantare prin Fondul Social European. ANOFM va indeplini, pe baza de delegare, sarcini legate de implementarea tehnica, cum ar fi informarea potentialilor promotori de proiecte, lansarea, selectarea primara si furnizarea datelor pentru monitorizarea proiectelor.


- Dezvoltarea capacitatii institutionale si pregatirea personalului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (in calitate de Autoritate de Management) si a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (in calitate de Autoritate de Plata si implementare) pentru a participa la proiectele finantate prin Fondul Social European.

244

4.13.7. Securitate socială, persoane vârstnice şi excludere socială

4 . 1 3 . 7 . 1 . A s i g u r ă r i l e s o c i a l e

Situaţia actuală

Evolutia din ultimii ani a sistemului de asigurari sociale a demonstrat necesitatea si urgentarea reformarii acestuia, cel putin din punct de vedere parametric, urmand ca ulterior sa se asigure completarea cadrului legislativ si institutional printr-o reforma sistemica – crearea unui sistem complex de pensii bazat pe mai multe componente.

In vederea imbunatatirii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, corpurile de control teritoriale, prin masurile intreprinse in perioada 1.04 - 31.12.2001, au recuperat circa 3 milioane Euro, organizand mai multe actiuni de control fata de cele programate.

Planul de incasari la bugetul asigurarilor sociale de stat pana la data de 31 decembrie 2001 a fost realizat in proportie de aproape 91%, ( respectiv 87% aferent primei luni a anului curent). Contributiile de asigurari sociale de stat au fost incasate de la contribuabili in proportie de 91% la 31 decembrie 2001 si de 87% aferent lunii ianuarie 2002. Indicatorul cheltuieli s-a incadrat in limitele cifrelor programate.

Pentru imbunatatirea nivelului de colectare a contributiilor, a fost infiintata in cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Directia generala control, contributii pentru asigurari sociale si fond pentru plata ajutorului de somaj.

Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 Guvernul Romaniei a demarat reforma complexa a sistemului de pensii bazat pe mai multe componente (multi-pillar).

In prezent, se afla in curs de definitivare proiectul Legii fondurilor de pensii, act normativ care va crea cadrul legal si institutional necesar implementarii, atat a fondurilor universale de pensii cat si a celor facultative, prevazut a se adopta pana la sfarsitul anului 2002.

Proiectul Legii fondurilor de pensii elaborat este in acord cu prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE privind protejarea drepturilor de pensie suplimentare a persoanelor angajate sau a lucratorilor independenti care circula in Comunitatea Europeana si ale Recomandarii Consiliului 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala.

Dezvoltarea si aplicarea eficienta a reformei sistemului de pensii si alte drepturi de asigurari sociale necesita un sustinut program de pregatire si formare continua a personalului atras, precum si un amplu program de informare a beneficiarilor efectivi si potentiali ai sistemului cu privire la avantajele acestuia. Aceasta actiune presupune realizarea unei campanii publicitare eficiente, apta sa sensibilizeze toti participantii la sistem. Campania publicitara pentru promovarea reformei sistemului de pensii a fost demarata in cursul anului 2001 si se desfasoara in cadrul Programului de dezvoltare institutionala (PIBL) finantat de Banca Mondiala pe o perioada de 12 luni, incepand cu luna martie 2002.


Crearea si operationalizarea sistemului complex de pensii din Romania:

- Asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii (pilonul I) prin cresterea veniturilor si rationalizarea cheltuielilor; intarirea capacitatii administrative a CNPAS;

- Acoperirea integrala a influentei inflatiei si a ratei de crestere a preturilor asupra pensiilor;

- Adoptarea Legii privind fondurile de pensii;

245

- Infiintarea Comisiei Nationale a Fondurilor de pensii;

- Realizarea programului de informare a beneficiarilor efectivi si potentiali ai sistemului cu privire la avantajele acestuia

- Implementarea Legii privind fondurile de pensii.

4 . 1 3 . 7 . 2 . A s i s t e n ţ a s o c i a l ă

Situaţia actuală

Cadrul legislativ

In conformitate cu obligatiile asumate in cadrul Documentului de pozitie complementar al Romaniei la Capitolul 13 – Politica sociala si de ocupare a fortei de munca , pct. 7 „Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala”, in anul 2001, au fost aprobate si publicate doua legi extrem de importante pentru reforma sistemului de asistenta sociala din Romania, a caror implementare a inceput la 1 ianuarie 2002, si anume:

- Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

- Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat se inscrie in pachetul de acte normative vizand ameliorarea situatiei celor asupra carora tranzitia a transferat o povara foarte mare si creeaza premisele indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite ( art.13 privind dreptul la asistenta sociala si medicala).

Pentru a stimula interesul fata de munca, actul normativ prevede si majorarea cu cate 15% a cuantumului ajutorului social pe familie rezultat din calcul, pentru fiecare membru al acesteia care lucreaza cu contract de munca sau conventie civila de prestari servicii. Totodata, se are in vedere atragerea persoanelor apte de munca din familiile beneficiare de ajutor social in actiuni sau lucrari de interes local pentru a stimula participarea acestora la viata sociala a comunitatii.

Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala este primul pas in eficientizarea sistemului prin realizarea unui cadru unic, responsabil cu organizarea si coordonarea, in domeniul protectiei familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si oricarei alte persoane aflate in nevoie. Actul normativ promoveaza consolidarea coeziunii sociale, prin dezvoltarea spiritului de solidaritate sociala in cadrul comunitatii fata de cele mai vulnerabile categorii de persoane, potrivit Recomandarii Consiliului 92/441/CEE privind criteriile comune referitoare la resurse si prestatii suficiente in sistemele de protectie sociala. Totodata, obiectivele propuse prin lege, orienteaza politica sociala catre armonizarea cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene, prevazute in Recomandarea Consiliului 92/442/CEE privind convergenta obiectivelor si politicilor de protectie sociala.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale deruleaza un proiect de twinning - RO IB-99-SO 01 „Dezvoltarea serviciilor de bunastare pentru copil”, care are ca obiectiv principal sustinerea Romaniei pentru realizarea reformei in domeniul protectiei familiei si copilului.

Programe de sustinere a serviciilor sociale

Stimularea implicarii societatii civile in realizarea unor actiuni de asistenta sociala in folosul comunitatii s-a realizat in temeiul Legii nr. 34/1998 privind acordarea de subventii asociatiilor si fundatiilor, cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala, Legii nr. 129/1999 privind infiintarea Fondului de Dezvoltare Sociala, precum si a Legii nr. 366/2001 de aprobare a OUG nr. 118/1999 privind infiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate.

246

Aceste programe au scopul de a contribui, pe baza principiului solidaritatii sociale la reducerea saraciei printr-o actiune focalizata spre grupurile cele mai vulnerabile.

Subventiile, microcreditele si sumele nerambursabile acordate, reprezinta un transfer financiar de sustinere a familiilor care doresc sa initieze o activitate generatoare de venituri sau, de finantare a unor programe de servicii sociale, de reabilitare, reamenajare a unor centre sociale, etc.

In scopul dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale a fost aprobat programul PHARE 2001 – RO 01 08.03 „Investitii in coeziune economica si sociala” – Investitii servicii sociale, prin care Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale relanseaza un plan de masuri de promovare a coeziunii sociale si de sustinere a familiilor expuse consecintelor negative ale unor evenimente socio-economice cu risc social crescut.

Incepand cu anul 2001, s-au intreprins o serie de masuri care promoveaza conceptii noi in abordarea problematicii saraciei si marginalizarii, a gestionarii eficiente a resurselor umane si financiare implicate in functionarea sistemului de protectie sociala; Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale constituie una din bazele pe care se pot cladi programe locale si regionale de combatere a saraciei severe.

Pentru unitatea programelor antisaracie derulate de institutii ale administratiei centrale, locale si ale societatii civile, in aprilie 2001 a fost infiintata Comisia Guvernamentala Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), care cuprinde reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, reprezentanti ai sindicatelor si ai patronatului reprezentanti ai Uniunii Europene, Bancii Mondiale, PNUD, UNICEF etc. si specialisti din lumea academica. Misiunea CASPIS pentru perioada 2001-2004 consta in:

- elaborarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale;

- coordonarea implementarii Planului National;

- evaluarea efectelor anti-saracie ale masurilor de politica sociala;

- monitorizarea dinamicii saraciei pe judete si la nivelul tarii.

Formarea personalului

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in colaborare cu Departamentul International de Dezvoltare al Guvernului Marii Britanii a derulat incepand cu anul 2001 un proiect de formare profesionala.

Proiectul „Sprijin institutional acordat Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale” a fost conceput ca o actiune inter-organizationala de consolidare a potentialului ministerului pentru dezvoltarea sectorului social.

In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale dispune de o retea nationala de 45 de formatori pentru umatoarele module:

- comunicarea cu beneficiarul;

- servicii sociale comunitare;

- standarde de calitate in servicii sociale;

- managementul resurselor umane;

- managementul proiectelor;

- venitul minim garantat.

In urma diseminarii acestor module au fost formati aproximativ 1350 de persoane care au atributii la nivel local in domeniul asistentei sociale.

247


Reforma sistemului national de asistenta sociala prin implementarea Legii nr. 705/2001, care sa permita accesul la drepturile sociale si garantarea acestora:

- Infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei Interministeriale privind Asistenta Sociala;

- Stabilirea cadrului de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala din cadrul consiliilor judetene si consiliilor locale.

Elaborarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale;

Constituirea mecanismului de monitorizare a dinamicii fenomenului saraciei (mai 2002);

Monitorizarea dinamicii saraciei si elaborarea rapoartelor anuale (decembrie 2002, decembrie 2003).


Definitivarea reformei sistemului national de asistenta sociala:

- Crearea unui sistem integrat si unitar de acordare a prestatiilor sociale, care sa raspunda nevoilor tot mai diversificate ale familiilor in dificultate;

- Stabilirea structurii administrative, organizatorice si de functionare a sistemului national de servicii sociale;

- Sprijin institutional in vederea dezvoltarii si diversificarii unor servicii sociale adecvate realitatilor societatii - implementarea programul PHARE 2001 – RO 01 08.03 „Investitii in coeziune economica si sociala” – Investitii servicii sociale;

- Dezvoltarea capacitatii institutionale si pregatirea personalului Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale in actualul context al sistemului national de asistenta sociala;

- Organizarea si operationalizarea comisiilor de mediere sociala;

- Participarea la Programul comunitar de actiune pentru combaterea excluziunii sociale.

Elaborarea raportului final privind implementarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (ianuarie 2005).

4.13.8. Persoanele cu handicap

Situaţia actuală

In coordonarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap functioneaza 145 de centre de ingrijire si asistenta, recuperare si reabilitare si de integrare prin terapie ocupationala, in cadrul carora sunt institutionalizate 19.035 persoane cu handicap, dintre acestia un numar de 7.027 fiind pregatiti si desfasurand activitati in diferite domenii.

In cursul anului 2001, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a finantat un numar de 50 de proiecte, prin care s-a sustinut activitatea a 13 centre de reabilitare ale organizatiilor neguvernamentale pentru persoanele cu handicap, 25 proiecte de sustinere directa a persoanelor cu handicap, 2 proiecte de instruire a asistentilor personali ai persoanelor cu handicap, 2 proiecte de infiintare a unor ateliere pentru persoanele cu handicap, 8 proiecte de reabilitare a unor centre rezidentiale. Din desfasurarea acestor proiecte au beneficiat direct un numar de 2.407 persoane cu handicap.

248

Pentru anul 2002, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap va finanta de la bugetul de stat proiecte pentru sustinere familiala, formare profesionala, sustinere si reabilitare, centre de zi sau rezidentiale, informare si dezvoltare de servicii alternative institutionalizarii.


Definitivarea armonizarii cadrului legislativ cu cel european in domeniul protectiei persoanelor cu handicap:

- Adoptarea unei legi pentru aprobarea OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;

- Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind organizarea si functionarea de centre si servicii de tip privat adresate persoanelor cu handicap;

- Initierea unui proiect de Hotarare de Guvern privind reabilitarea vocationala a persoanelor cu handicap;

- Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind strategia de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

- Continuarea transferului de competente si responsabilitati catre autoritatile locale si societatea civila.


Continuarea reformei institutionale si a sistemului de servicii adresate persoanelor cu handicap:

- Elaborarea unui proiect de Hotarare de Guvern privind infiintarea de centre de informare si consultanta pentru persoanele cu handicap;

- Dezvoltarea sistemului de monitorizare a promovarii si respectarii drepturilor persoanelor cu handicap prin informatizarea retelei Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap;

- Instruirea personalului de specialitate;

- Dezvoltarea alternativelor la institutionalizarea persoanelor cu handicap;

- Dezvoltarea serviciilor comunitare si stabilirea standardelor de calitate.

4.13.9. Fundaţia Dublin

Situaţia actuală

In perioada 15 -16 aprilie a avut loc vizita in Romania a unei delegatii din partea Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata. Cu aceasta ocazie, au fost organizate intalniri cu secretari de stat din cadrul MMSS, presedintele Consiliului Economic si Social, reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor, precum si cu reprezentantii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii. De asemenea, a fost organizat seminarul cu tema "Conditiile de munca si viata in Europa: situatii, tendinte si consecinte".

249

4.13.10. Sănătatea publică

Situaţia actuală

Sistemul sanitar in Romania este in plin proces de reforma structurala ; in acest sens au fost initiate programe concrete de actiuni si masuri de reforma pe domenii specifice de activitate, ce includ: reforma sistemului de administratie in sistemul sanitar, cresterea calitatii serviciilor medicale, imbunatatirea sistemului national de servicii de urgenta si armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar.

In ceea ce priveste adoptarea Planului de actiune in promovarea sanatatii prevazut de Decizia 96/645/CE, Romania a transpus partial actul comunitar prin reglementarea actiunilor de promovare a sanatatii in cadrul activitatilor de asistenta de sanatate publica si prin Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr. 120/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Directiei de Sanatate Publica.

Programele de sanatate publica sunt in numar de 34 si cuprind activitati adresate comunitatii sau individului, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei, definind noi responsabilitati in domeniul sanatatii familiei si al asistentei persoanelor cu handicap.


Continuarea reformei in domeniul sanatatii publice si implementarea programelor nationale de sanatate publica

Continuarea armonizarii legislative:

- Aprobarea proiectului de HG privind normele de aplicare a Ordonantei cu privire la criteriile de selectare a organizatiilor neguvernamentale pentru finantarea din bugetul de stat, din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate si din bugetele locale, a unor activitati si programe in domeniul sanatatii publice, desfasurate de organizatiile neguvernamentale (Decizia 96/645/CE) ;

- Elaborarea Ordinul ministrului sanatatii si familiei pentru organizarea si functionarea Registrelor teritoriale de cancer si Registrului National precum si pentru formarea retelei nationale de oncologie (Decizia 96/646/CE) ;

- Stabilirea masurilor medicale si educative aplicate toxicomanilor din penitenciare, dezvoltarea de centre de consiliere, centre de dezintoxicare, programe de substutie in ambulator, programe de prevenire a afectiunilor cu transmitere sanguina, infiintarea comunitatilor terapeutice si dotarea lor corespunzatoare, pregatirea personalului corespunzator (Decizia 97/102/CE).

Crearea unui sistem informatic de monitorizare in domeniul sanatatii publice:

- Stabilirea unui cadru legislativ care sa permita schimbul de informatii intre Ministerul Sanatatii si Familiei si alte ministere, institutii si organizatii privind determinantii starii de sanatate;

- Adoptarea unui act normativ comun intre MSF si Casele de Asigurari de Sanatate privind circuitul informatiei legata de morbiditatea diagnosticata in sistemul de ingrijiri ;

Continuarea transpunerii legislatiei comunitare referitoare la tutun


- Dezvoltarea sistemului national de supraveghere epidemiologica si control al bolilor transmisibile;

250

- Transpunerea directivelor referitoare la tutun.

4.13.11. Sănătate şi securitate în muncă

Situaţia actuală

MMSS urmareste ca legislatia elaborata in domeniul sanatatii si securitatii in munca sa continue actiunea de transpunere a directivelor europene, pastrand principiile de baza ale acestora. Pana in prezent au fost elaborate si publicate un numar de 111 Norme specifice de securitate a muncii, puse in aplicare prin Ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale.

In prezent, se afla in faza de finalizare proiectul Normelor Generale de Protectie a Muncii care urmeaza sa fie aprobate prin Ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei in cursul acestui an; in urmatoarea etapa, proiectul va fi supus spre analiza partenerilor sociali si celorlalte institutii implicate. Normele Generale de Protectie a Muncii cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, care au ca scop diminuarea factorilor de risc existenti la locul de munca. Ele se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice, romane sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei in conditiile legii, indiferent de forma de proprietate si de modul de organizare a activitatii.

Prezentul proiect pastreaza aceleasi capitole ca si Normele Generale de Protectie a Muncii care sunt in vigoare, acestea fiind stabilite prin anexa I din Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii. De asemenea, proiectul pastreaza articolele din documentul inca in vigoare, prin care s-au preluat prevederile directivelor deja transpuse, asa cum reiese din documentul de pozitie si din tabelele de concordanta legislativa.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale isi propune ca transpunerea directivelor din domeniul sau de activitate sa fie practic incheiata in acest an, prin aparitia Normelor Generale de Protectie a Muncii revizuite, care vor prelua prevederile directivelor europene aferente securitatii si sanatatii in munca pana in anul 2000 inclusiv.

Ministerul Sanatatii si Familiei a emis urmatoarele reglementari care asigura transpunerea cerintelor privind sanatatea la locul de munca:

- Ordinul ministrului sanatatii si familiei privind organizarea serviciilor de medicina muncii - autoritate competenta pentru sanatate in munca - Ordinul MSF nr. 615/10.09.2001;

- Ordinul ministrului sanatatii si familiei privind aprobarea unor indicatori de expunere si/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea raspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesionala - Ordinul MSF nr. 803/12.11.2001;

- Ordinul ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea metodologiei privind examenul medical la angajarea in munca, examenul medical de adaptare, control medical periodic si examen medical la reluarea muncii - Ordinul MSF nr. 761/30.10.2001;

- Ordinul ministrului sanatatii si familiei privin supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante - Ordinul MSF nr. 944/2001.

Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza, in cadrul programului comunitar de sanatate publica, strategii pentru implementarea cerintelor comunitare privind protejarea sanatatii fata de agentii periculosi de la locul de munca si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali. Pana la sfarsitului anului 2002 se va finaliza sinteza nationala privind starea de sanatatea a populatiei active in relatie cu mediul de munca si se va imbunatatii modalitatea de raportare a bolilor profesionale si de comunicare a riscului. Acestea vor fi puse la dispozitia publicului interesat.

251

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, prin Directia securitatii si sanatatii in munca si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii, a finalizat la sfarsitul lunii martie 2002 (conform angajamentului asumat prin documentul de pozitie complementar) studiile de impact privind directivele din domeniul securitatii si sanatatii in munca. Costul total estimat al transpunerii directivelor Uniunii Europene aferente domeniului securitatii si sanatatii in munca, este de 4 miliarde euro, din care 36 mii euro sunt destinati finalizarii procesului de armonizare legislativa, iar diferenta reprezinta costul implementarii in economia nationala a prevederilor directivelor.


Transpunerea si implementarea completa a acquis-ului din domeniul sanatatii si securitatii in munca:

- Realizarea unui sistem de asigurari la accidente de munca si imbolnaviri profesionale in conformitate cu prevederile aquis-ului comunitar in domeniu, prin adoptarea proiectului de lege privind asigurarile la accidente de munca si imbolnaviri profesionale si elaborarea metodologiilor de aplicare (proiectul de lege a fost adoptat de catre Parlament si urmeaza sa fie transmis la Presedintie pentru promulgare) ;

- Elaborarea metodologiei de aplicare a legii privind asigurarea la accidente de munca si boli profesionale; pregatirea profesionala a personalului angajat;

- Elaborarea de acte normative noi si modificari ale celor existente in vederea transpunerii directivelor bazate pe Art. 118A din Tratatul de la Roma; pregatirea profesionala a personalului angajat pentru implementarea directivelor.


Transpunerea si implementarea completa a acquis-ului din domeniul sanatatii si securitatii in munca:

- Infiintarea Fondului national de asigurare la accidente de munca si boli profesionale;

- Continuarea transpunerii directivelor nepreluate prin norme specifice de securitatea muncii;

- Implementarea directivelor transpuse;

- Formarea si perfectionarea angajatilor Fondului National de Asigurare la Accidente de munca si Boli profesionale;

- Continuarea actiunii de perfectionare si formare a inspectorilor de munca.

4.14. Energia

Urmare progreselor realizate in restructurarea sectorului si in preluarea acquis-ului comunitar din domeniul energetic, in luna martie 2002 Romania a deschis negocierile la Capitolul 14 „Energie”.

4.14.1. Sectorul gazelor naturale

Situaţia actuală

Domeniul gazelor naturale este reglementat, in principal, de OG nr. 60/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 463/18.07.2001 (MO nr. 432/01.08.2001), care stabileste cadrul legal necesar pentru desfasurarea activitatilor specifice sectorului gazelor naturale in conditii de competitivitate si transparenta.

252

OG nr. 60/2000 reglementeaza activitatile de productie, transport, tranzit, distributie, inmagazinare subterana si furnizare a gazelor naturale, precum si proiectarea si executia instalatiilor cu acest profil din sector, luand in considerare interesele publice si private, potrivit principiilor economiei de piata. De asemenea, ordonanta contine prevederi generale referitoare la fundamentarea preturilor si a tarifelor, la activitatile supuse autorizarii si licentierii in sectorul gazelor naturale, la concesiunea specifica domeniului, transpunand in legislatia romana prevederile Directivei nr. 98/30/CE privind reguli comune pentru piata interna a gazelor naturale.

Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul gazelor naturale se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale - ANRGN.

Ca urmare a adoptarii Legii nr. 791/29.12.2001 (MO nr. 37/21.01.2002) pentru aprobarea OG nr. 41/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANRGN, aceasta, ca institutie publica cu personalitate juridica, este condusa de un presedinte si un vicepresedinte numiti prin ordin al primului-ministru. Aceasta abordare este de natura a duce la intarirea independentei si autonomiei si la asigurarea echidistantei ANRGN fata de celelalte institutii ale statului.

In anul 2001 si trimestrul I al anului 2002, ANRGN a continuat emiterea legislatiei secundare destinata a contribui la dezvoltarea cadrului legal necesar desfasurarii activitatilor in sectorul gazelor naturale, cele mai importante reglementari elaborate in acest sens fiind:

- Regulamentul pentru acreditarea consumatorilor eligibili de gaze naturale, aprobat prin Decizia nr. 946/18.12.2001 (MO nr. 7/09.01.2002) a presedintelui ANRGN;

- Decizia nr. 491/18.04.2002 (MO nr. 276/24.04.2002) a presedintelui ANRGN privind aprobarea listei centralizate la nivel national a consumatorilor eligibili de gaze naturale;

- Procedura pentru raportarea datelor privind consumatorii de gaze naturale, in conformitate cu Directiva nr. 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor, aprobata prin Ordinul nr. 538/15.10.2001 (MO nr. 698/02.11.2001) al presedintelui ANRGN;

- Majorarea gradului de deschidere a pietei interne a gazelor naturale la 25%, aprobata prin Decizia nr. 1/08.01.2002 (MO nr. 40/21.01.2002) a presedintelui ANRGN; pana in prezent, ANRGN a acreditat 45 consumatori eligibili;

- Metodologia de monitorizare a pietei interne reglementate a gazelor naturale si a consumatorilor eligibili, aprobata prin Decizia nr. 246/06.02.2002 (MO nr. 147/27.02.2002) a presedintelui ANRGN;

- Standardul de performanta pentru furnizarea gazelor naturale pe piata angro, aprobat prin Decizia nr. 947/18.12.2001 (MO nr. 7/09.01.2002) a presedintelui ANRGN;

- Eliminarea subventiilor dintre consumatorii casnici si cei industriali, prin Ordinul presedintelui ANRGN nr. 216/25.07.2001 (MO nr. 457/10.08.2001) fiind stabilit pretul reglementat unic pentru toate categoriile de consumatori, la nivelul de 82,5 USD/1.000 mc.

In cadrul ANRGN este in curs de implementare un sistem al calitatii pentru certificarea calitatii serviciilor prestate de autoritate, care va contribui, in mod esential, la cresterea eficientei activitatilor si la asigurarea unui nivel performant al serviciilor prestate de aceasta, sistem care va fi certificat in conformitate cu prevederile din standardul ISO 9001.

Pe piata gazelor naturale opereaza urmatoarele societati comerciale, cu personalitate juridica proprie si cu activitati distincte:

- Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ SA, al carei domeniu de activitate este productia, furnizarea si depozitarea subterana a gazelor naturale, precum si cercetarea geologica pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale;

253

- Societatea Nationala PETROM SA, al carei domeniu de activitate include si productia de gaze naturale;

- Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ SA Medias, al carei domeniu de activitate este transportul, tranzitul international, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea-proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale;

- SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, al caror domeniu de activitate este distributia si comercializarea gazelor naturale.

Prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 85/2001 s-a organizat Operatorul de Piata in cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale, din structura Transgaz Medias. Acesta stabileste lunar, in cote procentuale, cantitatea de gaze naturale din productia interna si import, pentru toti distribuitorii de gaze licentiati si autorizati de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale.

In anul 2002 s-a initiat procesul de privatizare a SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, in scopul privatizarii sectorului de distributie a gazelor naturale, proces care se va finaliza in cursul anului 2003. Au fost elaborati termenii de referinta pentru angajarea unui consultant international de privatizare prin asistenta Phare.


- Consolidarea ANRGN, in vederea imbunatatirii activitatii de aplicare a legislatiei armonizate;

- Elaborarea reglementarilor tehnice (codul retelei, codul de masurare etc.) si a reglementarilor comerciale pentru aplicarea Directivei nr. 98/30/CE;

- Elaborarea si aplicarea Codului comercial pentru gaze naturale;

- Elaborarea Regulamentului de masurare a debitelor de gaze naturale si a Regulamentului de masurare a cantitatilor de gaze naturale in sistemele de alimentare cu gaze naturale;

- Revizuirea metodologiei pentru stabilirea preturilor si tarifelor la gaze naturale care sa conduca la realizarea de noi investitii in capacitatile de productie, transport si distributie;

- Operationalizarea bancii de date necesara desfasurarii activitatii ANRGN, conform prevederilor Directivei nr. 90/377/CEE;

- Consolidarea pozitiei Dispeceratului National de Gaze Naturale pe o piata competitiva a gazelor naturale;

- Reabilitarea Sistemului National de Transport al Gazelor naturale si a sistemelor de distributie.


- Finalizarea lucrarilor pentru conducta de tranzit (firul III) Federatia Rusa - Turcia;

- Interconectarea Sistemului National de Transport al Gazelor naturale la sistemul european de transport;

- Cresterea sigurantei in alimentare, prin:

- noi interconectari ale sistemului de transport cu Ungaria si cu Republica Moldova;

- cresterea capacitatii de inmagazinare prin dezvoltarea de noi depozite subterane.

254

4.14.2. Sectorul petrolier

Situaţia actuală

Directiva nr. 68/414/CEE privind obligatia Statelor Membre de a mentine stocuri minime de titei/produse petroliere, amendata cu Directiva nr. 98/93/CEE, reprezinta cea mai importanta reglementare comunitara din domeniu. Aceasta impune tuturor statelor membre mentinerea de stocuri de titei si/sau produse petroliere la un nivel minim echivalent cu 90 zile de consum intern realizat in anul calendaristic precedent in scopul acoperirii necesitatilor proprii.

In prezent in Romania, conform Legii nr. 82/1992 republicata cu completari ulterioare prin OG nr. 133/1999, Administratia Nationala a Rezervelor de Stat are atributii in domeniul constituirii stocurilor de produse folosite in cazul calamitatilor naturale, conjuncturilor interne si externe si a altor urgente.

In acest context, a fost adoptata OU nr. 54/30.04.2002 (MO nr. 319/14.05.2002) privind constituirea si mentinerea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere, prin care sunt preluate integral prevederile directivelor anterior mentionate.

Conform acestui act normativ, MIR este autoritatea competenta care coordoneaza constituirea, mentinerea, controlul si supravegherea stocurilor minime de titei/produse petroliere.

Constituirea stocurilor minime se face de catre Administratia Nationala a Rezervelor de Stat (ANRS) si operatorii din industria petroliera: rafinarii, unitati care au ca obiect de activitate depozitare si distributie en gros, operatori de transport titei si produse petroliere, principalii consumatori, alte persoane juridice.

In documentul de pozitie pentru capitolul Energie, Romania solicita o perioada de tranzitie de 5 ani, de la momentul aderarii, respectiv pana la 31 decembrie 2011, datorita costurilor mari necesare pentru crearea stocurilor minime.


- Continuarea formarii stocurilor de titei si produse petroliere necesare acoperirii consumului, conform angajamentului din documentul de pozitie si in baza unui calendar cu termene precise.

4.14.3. Sectorul energiei electrice şi termice

Situaţia actuală

In anul 2001 a fost aprobata Strategia nationala de dezvoltare energetica pe termen mediu 2001 - 2004, care defineste principalele obiective si prioritati ale domeniului energetic. Printre acestea, restructurarea agentilor economici participanti la piata de energie a reprezentat o prioritate, actiunile de reforma/restructurare/reabilitare/dezvoltare si pregatire pentru privatizare a agentilor economici participanti la piata de energie vizand practic toate companiile din domeniul energetic.

Conform prevederilor Strategiei energetice, la orizontul anului 2004 se are in vedere privatizarea semnificativa a activitatii de distributie si in proportie de 25 - 40% a celei de producere a energiei electrice. Reteaua de transport ramane in proprietatea statului, aceasta activitate nefiind supusa procesului de privatizare.

255

De asemenea, in vederea implementarii strategiei MIR referitoare la privatizarea companiilor nationale si societatilor comerciale din sectorul energetic, a fost infiintat Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, a carui activitate a inceput in luna noiembrie 2001.

In cursul anului 2001, restructurarea si pregatirea privatizarii sectorului energetic au vizat urmatoarele companii nationale:

In luna ianuarie 2002, SC Electrica SA, care are ca obiect de activitate distributia energiei electrice, a fost organizata in 8 filiale de distributie cu personalitate juridica si 8 sucursale de intretinere si servicii energetice. Pentru doua din filialele de distributie a energiei electrice (filiala Banat si filiala Dobrogea), in anul 2002 au fost demarate procedurile pentru privatizare.

O serie de masuri foarte stricte au fost luate in cadrul acestei companii pentru cresterea incasarilor, iar rezultatele s-au concretizat printr-o rata a incasarilor pe anul 2001 de circa 95%.

Procesul de restructurare care se deruleaza la SC Electrica a fost insotit de o diminuare de personal de circa 2.000 persoane. Strategia de restructurare a SC Electrica SA prevede, in cursul acestui an, externalizarea serviciilor de citire a contoarelor de energie electrica, ceea ce va avea ca efect o noua reducere a numarului de personal si imbunatatirea efectuarii acestui serviciu.

In ceea ce priveste SC Termoelectrica SA, care are ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice si termice, aceasta este in prezent organizata in sucursale, fiecare dintre acestea fiind transformata, incepand cu luna octombrie 2001, in centru de cost si profit.

In decursul anului 2001 au fost sistate investitiile pentru un numar de 15 obiective a caror redresare nu ar fi fost profitabila si au fost retrase din exploatare, urmand a fi valorificate, prin vanzare sau casare, 8 obiective care induceau pierderi in rezultatele financiare ale SC Termoelectrica SA.

Incepand cu anul 2001, din cadrul SC Termoelectrica SA au fost externalizate 18 centrale, din care 17 au fost transferate in administrarea consiliilor locale, iar una a trecut in administrarea SC Rompetrol SA.

Totodata, prin HG nr. 1182/27.11.2001 (MO nr. 774/04.12.2001) a fost infiintata filiala SC „Electrocentrale Deva” SA, filiala cu personalitate juridica, avand ca principal actionar SC Termoelectrica SA.

Prin aceste masuri, capacitatile care se transfera catre autoritatile locale vor produce energia termica necesara localitatii respective si in acest fel se realizeaza o relatie functionala, directa intre furnizorul agentului termic pentru incalzire si autoritatile administratiei publice responsabile conform Legii nr. 326/28.06.2001 (MO nr. 359/04.07.2001). Guvernul va sprijini autoritatile locale sa-si modernizeze capacitatile respective si sa scada costurile de productie si furnizare prin asigurarea accesului la credite, inclusiv de la institutiile financiare internationale.

Datorita masurilor luate, in anul 2001, SC Termoelectrica SA a obtinut o serie de rezultate pozitive ce trebuie evidentiate:

- s-au realizat economii de hidrocarburi;

- productia suplimentara de energie electrica obtinuta in 2001 s-a realizat cu un numar de salariati mai redus, conducand la un indicator om/MW echivalent mai redus fata de aceeasi perioada a anului 2000, respectiv 6,4 fata de 6,73;

- s-a realizat reducerea consumului specific in centralele pe hidrocarburi, prin imbunatatirea regimurilor de functionare.

Totodata, aceste masuri au dus si la reducerea personalului SC Termoelectrica cu circa 10.000 persoane.

256

Pentru imbunatatirea ratei incasarilor la Termoelectrica, la 1 octombrie 2001 au fost infiintate, prin OG nr. 115/20.09.2001 (MO nr. 612/28.09.2001), conturile de tip ESCROW, in care sunt acumulate platile de la consumatorii de energie termica si subventiile de la bugetele de stat si locale, ulterior aceste incasari urmand sa fie repartizate intre Termoelectrica si distribuitorii de energie termica.

In cursul lunii iulie 2001, CN Transelectrica SA, care indeplineste functia de operator de transport al energiei electrice, a fost reorganizata prin externalizarea activitatilor de intretinere a retelelor electrice si infiintarea societatii comerciale SMART SA, ca filiala a Transelectrica, conform HG nr. 718/19.07.2001 (MO nr. 442/07.08.2001). Obiectul de activitate al SC SMART SA consta in efectuarea de revizii si reparatii la echipamentele primare din retelele electrice, remedieri de incidente in instalatiile electrice, prestari de servicii in domeniul energetic si microproductie de echipamente electrice. Restructurarea acestei companii va continua si in anul 2002 prin externalizarea altor activitati suport.

Pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport al energiei electrice a fost demarat proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului de transport, in valoare de 227 milioane USD, finantat de BERD, BEI si PHARE, alaturi de finalizarea lucrarilor de reabilitare la o serie de statii de 400 kV (Urechesti, Tantareni, Portile de Fier etc.)

Referitor la SC Hidroelectrica SA, care are ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice in centralele hidroelectrice, MIR a lansat, in septembrie 2001, oferta publica pentru 21 de obiective energetice propuse a fi privatizate/concesionate.

Prin masurile de restructurare anterior mentionate s-au realizat:

- separarea legala a activitatilor din sectorul energiei electrice;

- crearea Operatorului de transport (TSO) si asigurarea independentei acestuia fata de participantii la piata; CN Transelectrica SA, conform conditiilor din licenta si reglementarilor comerciale in vigoare, nu poate desfasura activitati de comert cu energie electrica;

- asigurarea conditiilor de concurenta la producere si furnizare prin crearea unui numar semnificativ de participanti la piata;

- asigurarea unei deschideri progresive a pietei concurentiale de energie electrica prin acreditarea de noi consumatori eligibili.

Energia electrica produsa in 2001 a fost de 53.860 GWh. Structura productiei de energie electrica pe anul 2001, pe producatori, a fost urmatoarea:

- SC Termoelectrica - 59%

- SC Hidroelectrica - 27%

- SC Nuclearelectrica - 10%

- Alti producatori - 4%.

In ceea ce priveste cadrul legislativ si adoptarea acquis-ului comunitar, progresele realizate in anul 2001 se refera la:

- Adoptarea Legii nr. 789/29.12.2001 (MO nr. 39/21.01.2002) privind aprobarea OG nr. 300/2000 pentru modificarea OG nr. 41/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) si a OU nr. 29/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), aprobata prin Legea nr. 99/2000; prevederile Legii nr. 789/2001 vizeaza in principal urmatoarele :

257

- consolidarea independentei ANRE, presedintele acesteia fiind numit de primul-ministru;

- modificarea autoritatii responsabile cu concesionarea bunurilor de interes public din sectorul energiei electrice, in sensul ca institutia responsabila nu mai este ANRE, ci MIR.

- Adoptarea HG nr. 48/17.01.2002 (MO nr. 71/31.01.2002) pentru majorarea gradului de deschidere a pietei energiei electrice la 33%. Conform acestui act normativ, pragul de consum pentru eligibilitate este de 40 Gwh/an. In prezent exista 45 de consumatori eligibili acreditati.

- Emiterea a 1.284 ordine si decizii ale ANRE, dintre care :

- 262 de licente si autorizatii pentru energia electrica si termica;

- 821 de ordine si decizii referitoare la preturi si tarife pentru activitati desfasurate in cadrul sectorului, cum ar fi:

- Ordinul nr. 33/03.12.2001 (MO nr. 124/15.02.2002) al presedintelui ANRE privind aprobarea metodologiei de tarifare a tranzitului de energie electrica;

- Ordinul nr. 11/18.04.2002 (MO nr. 317/14.06.2002) al presedintelui ANRE privind acreditarea drept consumatori eligibili a unor consumatori finali de energie electrica;

- Ordinul nr. 10/08.04.2002 (MO nr. 261/18.04.2002) al presedintelui ANRE privind tarifele la energia electrica livrata consumatorilor captivi.

- 19 ordine si decizii referitoare la reglementarea relatiilor comerciale in sector;

- 83 de decizii referitoare la rezolvarea disputelor precontractuale;

- 7 ordine si decizii pentru aprobarea de reglementari tehnice.

Unul din cele mai importante ordine, Ordinul nr. 15/11.07.2001 (MO nr. 552/04/09.2001) preia integral prevederile Directivei nr. 90/377/CEE privind procedura comunitara de imbunatatire a transparentei preturilor la electricitate, la consumatorii finali. Prin acest ordin se preia integral metodologia de inregistrare a datelor la care se face referire in reglementarea comunitara, prevederile acestuia aplicandu-se din luna septembrie 2001, cu exceptia celor referitoare la impartirea consumului si a valorilor corespunzatoare pe categorii de consumatori, care necesita prelucrari suplimentare din partea ANRE si care se vor aplica incepand cu 1 ianuarie 2003. Datele vor fi comunicate operativ Institutului National de Statistica, iar din momentul aderarii vor fi transmise si SOEC.

- Importurile si exporturile de energie au fost liberalizate, consumatorii eligibili putand importa energie electrica fara restrictii.

Incepand cu 1 februarie 2002, Sistemul Energetic National functioneaza interconectat cu UCTE si va fi monitorizat pe o perioada de 1 an, interconectarea devenind definitiva in 2003.


- Adoptarea de catre Parlament a Legii privind energia electrica si termica;

- Definitivarea transferului catre autoritatile locale a centralelor externalizate din cadrul SC Termoelectrica;

- Imbunatatirea situatiei financiare a SC Electrica si SC Termoelectrica; cresterea incasarilor la energie electrica si termica;

258

- Interconectarea definitiva la UCTE;

- Finalizarea procesului de privatizare a celor doua filiale de distributie energie electrica;

- Continuarea lucrarilor de reabilitare/retehnologizare si investitii in domeniul termo si hidroenergetic;

- Reabilitarea si modernizarea Sistemului National de Transport si a sistemului de distributie.


- Elaborarea unei strategii de privatizare pentru sectorul de productie si inceperea privatizarii in acest domeniu;

- Realizarea unei noi LEA 400 kV de interconexiune Oradea/Romania - Bekescsaba/Ungaria;

- Asigurarea unor surse stabile si diversificate de aprovizionare cu resurse energetice;

- Diminuarea influentei negative a proceselor energetice asupra mediului.

4.14.4. Sectorul nuclear

Situaţia actuală

In domeniul energiei nucleare, in Romania este in functiune incepand cu anul 1996 prima unitate tip CANDU de 700 MW a Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda, care asigura circa 10% din productia de energie electrica a tarii. Conform Strategiei energetice, se prevede punerea in functiune a celei de a doua unitati tip CANDU, de 700 MW pana in anul 2005, totalul investitiilor necesare fiind de 775 MEURO. Modalitatile de finantare a lucrarilor de finalizare a constructiei Unitatii 2 au fost stabilite prin Legea nr. 335/06.07.2001 (MO nr. 379/11.07.2001) privind continuarea realizarii Unitatii 2, din cadrul obiectivului de investitii Centrala Nuclearelectrica Cernavoda. Prima transa de investitii prevazuta pentru anul 2001 este de 64,5 MEURO, aprobata prin Legea bugetului de stat, si de 22,5 MEURO, credite externe cu garantia Guvernului. Sursele de finantare pentru anii urmatori ai investitiei cuprind si credite externe, in curs de negociere. Dupa ce Unitatea 2 va intra in exploatare comerciala, centrala de la Cernavoda va acoperi aproximativ 20% din necesarul energetic la nivel national.

Reactoarele CNE Cernavoda ofera un inalt grad de siguranta, avand loc anual revizii din punct de vedere al securitatii nucleare si re-autorizari la intervale de doi ani, conform standardelor internationale din domeniu.

Asigurarea combustibilului nuclear se face pe baza resurselor nationale de uraniu. Fabricarea combustibilului nuclear si a apei grele pentru Centrala de la Cernavoda este asigurata de industria romaneasca.

Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea nationala de reglementare, autorizare si control in domeniul nuclear.

In contextul pregatirii negocierilor privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, CNCAN a participat la elaborarea documentului de pozitie al capitolului 14 - Energie, precum si a documentelor de raspuns ale Romaniei la recomandarile din cadrul Raportului Uniunii Europene in domeniul securitatii nucleare in contextul procesului de extindere.

Prin Ordinul nr. 363/14.09.2001 (MO nr. 766/30.11.2001) al presedintelui CNCAN, au fost aprobate Normele de control de garantii in domeniul nuclear, care transpun in totalitate Regulamentul nr. 3227/76/EURATOM referitor la aplicarea prevederilor de garantii nucleare EURATOM. Normele au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2002. CNCAN participa la

259

proiectul ACCESS (cod ZZ 01.25.01), proiect finantat din fonduri Phare multi-country. Obiectivul proiectului il constituie sprijinirea tarilor candidate - a operatorilor instalatiilor nucleare - prin dotare si instruire in vederea transmiterii, in formatul specific, catre EURATOM a rapoartelor de garantii nucleare.

Suplimentar acquis-ului comunitar, dar avand importanta pentru alinierea Romaniei la practicile Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si ale tarilor membre Uniunii Europene in domeniul protectiei fizice a materialelor nucleare, au fost emise, prin Ordinul nr. 382/24.10.2001 al presedintelui CNCAN, Normele de protectie fizica in domeniul nuclear. Aceste norme contin cerintele pentru proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de protectie fizica care sa asigure detinerea, utilizarea si transportul materialelor protejate in deplina siguranta, cat si functionarea in deplina siguranta a instalatiilor protejate.

Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 703/03.12.2001 (MO nr. 818/19.12.2001) privind raspunderea civila pentru daune nucleare, cu intrare in vigoare in decembrie 2002. Aceasta lege a fost initiata de CNCAN. In elaborarea acestei legi, s-au avut in vedere prevederile Conventiei de la Viena privind raspunderea civila pentru daune nucleare, a Protocolului comun referitor la aplicarea Conventiei de la Viena si a Conventiei de la Paris, la care Romania a aderat prin Legea nr. 106/03.10.1992 si ale Conventiei privind compensatiile suplimentare pentru daune nucleare, ratificata prin Legea nr. 5/08.01.1999.


- Implementarea de catre CNCAN a recomandarilor Atomic Question Group incluse in “Raportul Uniunii Europene in domeniul securitatii nucleare in contextul procesului de extindere”;

- Completarea Legii nr. 111/1996 cu prevederile Normelor Republicane de Control de Garantii Nucleare (conform standardelor de siguranta nucleara ale UE) la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda, prin:

- adoptarea normelor privind cerintele de protectie la incediu;

- adoptarea normei privind cerintele de analize probabilistice de securitate nucleara.

- Desfasurarea programului de instruire a personalului organismului de reglementare (prin eforturi proprii, cat si prin programul de asistenta tehnica acordat de AIEA);

- Continuarea lucrarilor pentru realizarea Unitatii 2 - Cernavoda.


- Punerea in functiune a Unitatii 2 - Cernavoda.

4.14.5. Eficienţa energetică

Situaţia actuală

Un obiectiv esential al Strategiei nationale de dezvoltare energetica il reprezinta cresterea eficientei energetice pe intregul lant resurse naturale, productie, transport, distributie, consum, prin utilizarea optima a mecanismelor specifice economiei de piata, estimandu-se o reducere cu 3% pe an a intensitatii energetice pe ansamblul economiei nationale in perioada 2001 - 2004. In prezent, intensitatea energetica in Romania este de 0,67 toe/1.000 USD.

Principalele directii ale politicii nationale de utilizare eficienta a energiei sunt: cresterea eficientei energetice in toate sectoarele economiei nationale, promovarea de noi mecanisme financiare

260

pentru stimularea investitiilor destinate conservarii energiei, promovarea initiativei private si dezvoltarea serviciilor energetice, promovarea introducerii tehnologiilor noi cu eficienta energetica ridicata, cooperarea cu alte tari in domeniul eficientei energetice.

In vederea sustinerii programelor de eficienta energetica, in perioada 2001-2002 s-au alocat cca. 5 MEURO din Fondul Special pentru Dezvoltarea Sistemului Energetic pentru reabilitarea unor sisteme de termoficare si realizarea unor centrale termice care utilizeaza biomasa.

Totodata, in luna octombrie 2001, prin OG nr. 124/08.10.2001 (MO nr. 644/15.10.2001) privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman pentru Eficienta Energiei, a fost aprobata constituirea Fondului Roman pentru Eficienta Energiei, in valoare de 11,2 MEURO, prin cooperare cu Global Environment Facility si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. Acesta este destinat finantarii proiectelor de eficienta energetica.

Romania a participat in anul 2001 la Programul SAVE II, Comitetul de evaluare al programului selectand 7 proiecte romanesti.

Domeniul eficientei energetice este reglementat de :

- Legea nr. 120/15.03.2002 (MO nr. 193/21.03.2002) privind aprobarea OG nr. 78/30.08.2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei; referitor la Legea nr. 199/2000, s-a adoptat HG nr. 393/18.04.2002 (MO nr. 292/30.04.2002) pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi.

Legea intareste responsabilitatea in domeniul eficientei energetice a Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE), incluzand prevederi referitoare la:

- principiile de baza ale politicii nationale de utilizare eficienta a energiei (corelate cu art. 3.2. al Protocolului Cartei Energiei privind Eficienta Energetica si Aspecte Asociate de Mediu);

- sfera de cuprindere a politicii nationale (corelat cu art. 3.3. al Protocolului Cartei Energiei);

- asigurarea cadrului legal pentru formularea strategiei, obiectivelor si programelor de eficienta energetica (corelat cu art. 5 din Protocolul Cartei Energiei );

- elaborarea de reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice;

- stimulente fiscale si financiare pentru investitii si societatile de management;

- servicii energetice (corelat cu art. 6 din Protocolul Cartei Energiei).

In prezent, sunt transpuse in legislatia romana prevederile directivelor de eficienta energetica referitoare la:

- Cerintele de eficienta si etichetare energetica pentru frigidere, congelatoare si combinatiile acestora conform Directivelor nr. 94/2/CE si nr. 96/57/CE privind etichetarea energetica si cerintele de eficienta energetica a frigiderelor, congelatoarelor si combinatiilor acestora - HG nr. 573/14.06.2001 (MO nr. 375/11.07.2001) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a aparatelor frigorifice de uz casnic, ale carei prevederi au intrat in vigoare in aprilie 2002;

- Etichetarea energetica a masinilor de spalat rufe de uz casnic conform Directivei nr. 95/12/CEE privind etichetarea energetica a masinilor casnice de spalat rufe - HG nr. 598/21.06.2001 (MO nr. 377/11.07.2001) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a masinilor de spalat rufe de uz casnic, ale carei prevederi au intrat in vigoare in aprilie 2002;

- Etichetarea energetica a masinilor de spalat-uscat rufe de uz casnic conform Directivei nr. 96/60/CE privind etichetarea energetica a masinilor de spalat-uscat casnice - HG nr. 671/19.07.2001 (MO nr. 445/08.08.2001) privind stabilirea cerintelor referitoare la

261

etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a masinilor combinate de spalat si uscat rufe de uz casnic, ale carei prevederi au intrat in vigoare in mai 2002;

- Etichetarea energetica a lampilor electrice de uz casnic conform Directivei nr. 98/11/CE privind etichetarea energetica a lampilor casnice - HG nr. 1056/18.10.2001 (MO nr. 727/15.11.2001) privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta si etichetarea energetica pentru introducerea pe piata a lampilor electrice de uz casnic, ale carei prevederi vor intra in vigoare in august 2002;

- Etichetarea energetica a cazanelor noi de apa fierbinte, alimentate cu combustibili lichizi sau gazosi, conform Directivei nr. 92/42/CEE privind cerintele de eficienta energetica pentru cazanele noi de apa fierbinte, alimentate cu combustibili lichizi sau gazosi - HG nr. 270/21.03.2002 (MO nr. 238/09.04.2002) privind eficienta energetica pentru cazanele noi de apa fierbinte, alimentate cu combustibili lichizi sau gazosi, ale carei prevederi vor intra in vigoare in aprilie 2003;

- Stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a uscatoarelor electrice de rufe du uz casnic cu tambur, conform Directivei nr. 95/13/CE privind etichetarea energetica a uscatoarelor electrice cu tambur casnice - HG nr. 1274/20.12.2001 (MO nr. 845/28.12.2001) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a uscatoarelor electrice de rufe de uz casnic cu tambur, ale carei prevederi vor intra in vigoare in septembrie 2002;

- Stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a masinilor de spalat vase de uz casnic, conform Directivei nr. 97/17/CE privind etichetarea energetica a masinilor de spalat vase de uz casnic - HG nr. 27/17.01.2002 (MO nr. 68/30.01.2002) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica pentru introducerea pe piata a masinilor de spalat vase de uz casnic, ale carei prevederi vor intra in vigoare in octombrie 2002.

Prin aceste acte normative s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele electrocasnice anterior mentionate, precum si precizari privind etichetarea si continutul fisei care insoteste obligatoriu produsele.

Prevederile Directivei nr. 93/76/CEE privind limitarea emisiilor de bioxid de carbon, prin cresterea eficientei energetice (SAVE), au fost preluate partial prin urmatoarele acte normative :

- Certificarea energetica a cladirilor (OG nr. 29/2000, cu privire la reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice); prevederile referitoare la certificare se vor aplica, sub coordonarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, incepand cu luna aprilie 2005;

- Facturarea energiei termice si apei calde pe baza consumului individual pentru cladiri cu instalatii colective (Legea nr. 120/2002). Programul pilot de aplicare a acestei reglementari a fost realizat in 1995 si 1996, iar al doilea program este in curs de evaluare, urmand a fi aplicat pe 50.000 de apartamente in perioada 2003 - 2004;

- Standardele de izolatie pentru cladiri noi au fost revizuite si imbunatatite in 1998 si 1999;

- Realizarea bilanturilor energetice pentru doua categorii de consumatori: cei care consuma peste 200 tep./an si cei care consuma peste 1.000 tep./an (Legea nr. 120/2002).

Organul de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice este ARCE, institutie cu personalitate juridica, autonomie organizatorica si financiara, aflata in subordinea MIR.

Principalele atributii ale ARCE vizeaza :

- Elaborarea, implementarea si monitorizarea programelor de utilizare eficienta a energiei;

262

- Elaborarea de reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice;

- Promovarea surselor noi de energie;

- Cooperarea cu organismele interne si internationale in vederea utilizarii eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;

- Acordarea de consultanta gratuita administratiei publice locale in elaborarea si aplicarea programelor proprii de eficienta energetica;

- Avizarea programelor de eficienta energetica in conformitate cu prevederile Legii nr. 120/2002.


- Intarirea capacitatii administrative a ARCE, prin adoptarea unei Hotarari de Guvern privind organizarea si functionarea acesteia;

- Continuarea transpunerii si implementarii directivelor comunitare de eficienta energetica in legislatia romaneasca;

- Monitorizarea si controlul modului de aplicare a directivelor privind cazanele. Se va institui controlul periodic al instalatiilor mai mari de 15 Kw conform Directivei nr. 93/76/CEE;

- Realizarea proiectului pilot „Energy Efficiency Improvement in the District Heating Housing Sector” pentru un numar de 30.000 - 50.000 de apartamente, incepand cu 2003;

- Realizarea cadrului institutional la nivelul autoritatilor locale pentru certificarea energetica a cladirilor, in baza OG nr. 29/2000. Primele certificate pot fi eliberate incepand cu 2005 (angajament asumat prin document de pozitie);

- Promovarea sistemului TPF prin diseminarea de catre ARCE a informatiilor privind beneficiile rezultate in urma utilizarii acestuia (angajament asumat prin document de pozitie);

- Reabilitarea retelelor de incalzire urbana si introducerea reglajului si contorizarii individuale;

- Promovarea de proiecte vizand reabilitarea energetica a cladirilor;

- Promovarea de proiecte vizand reducerea consumurilor de energie in transporturi.


Pe termen mediu vor continua implementarea masurilor si promovarea programelor vizand reducerea intensitatii energetice.

4.14.6. Sectorul combustibililor solizi

Situaţia actuală

Industria carbonifera se afla intr-un amplu proces de restructurare, avand ca obiectiv principal eficientizarea activitatii de exploatare desfasurata de agentii economici de profil si, implicit, cresterea competitivitatii.

In acest sens, masurile luate de Guvern au vizat:

- Amendarea Legii minelor nr. 61/1998, in vederea alinierii la legislatia internationala, prin adoptarea OU nr. 47/11.04.2002 (MO nr. 267/22.04.2002). Autoritatea competenta pentru aplicarea prevederilor Legii minelor este Agentia Nationala pentru Resurse Minerale,

263

institutie aflata in subordinea Guvernului, care acorda licentele de exploatare a resurselor minerale;

- Restructurarea sectorului - prin HG nr. 526/31.05.2001 (MO nr. 312/12.06.2001) au fost aprobati indicatorii tehnico-economici ai proiectului integrat “Paroseni” in Valea Jiului, avand ca obiectiv modernizarea a doua mine de huila si a unei uzine de preparare a carbunelui. De asemenea, au fost elaborate programe de reorganizare si restructurare a Companiei Nationale a Huilei-Petrosani si a Societatii Nationale a Carbunelui – Ploiesti;

- Inchiderea minelor neviabile - in anul 2001 au fost inchise 9 mine. La toate obiectivele miniere care se inchid sunt prevazute si se realizeaza lucrari de ecologizare;

- Reducerea impactului social, urmare a restructurarii - aceasta activitate se deruleaza prin Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM). In acest sens, in anul 2001 ANDIPRZM a pus bazele unor centre de afaceri in judetele Alba, Hunedoara si Caras-Severin, pentru stimularea angajarii de catre intreprinzatori a fortei de munca disponibilizate, fiind create circa 1.800 locuri de munca.

Totodata, MIR este institutia publica responsabila si cu urmarirea Programului MARR (Mining Affected Regions Rehabilitation), program finantat de Uniunea Europeana in valoare de 6 MEURO si care se deruleaza in Valea Jiului si in judetul Gorj, regiuni care au suferit un impact major in plan economico-social prin reducerea activitatii miniere.

Procesul de restructurare a industriei miniere este sustinut logistic si financiar si de Banca Mondiala, printr-un proiect complex care vizeaza atat agentii economici de profil, cat si problematica protectiei sociale in zonele monoindustriale si a protectiei mediului.

In privinta acquis-ului comunitar in domeniu, prevederile Directivei nr. 93/3632/CECO privind ajutorul de stat acordat sectorului carbonifer pentru exploatarea zacamintelor de huila, vor expira la 23 iulie 2002, context in care legislatia romaneasca se va adapta noilor reglementari care se vor adopta ulterior la nivelul UE.


- Modernizarea si retehnologizarea capacitatior de extractie si prelucrare;

- Continuarea inchiderii si conservarii minelor neviabile si atenuarea impactului social ca urmare a inchiderii acestora. Astfel, in perioada 2002 - 2004 este prevazuta inchiderea a 65 de mine;

- Imbunatatirea conditiilor privind protectia mediului la minele si carierele active, cu sprijinul unor organisme si parteneri externi;

- Elaborarea, cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale, a studiului privind programul de subventii si planul de afaceri pe 5 ani, la companiile si societatile nationale miniere;

- Reducerea efortului financiar al statului pentru sustinerea extractiei si recuperarii substantelor minerale si continuarea programului de inchidere a minelor si carierelor neviabile;

- Privatizarea obiectivelor viabile ce prezinta interes, inclusiv prin participarea investitorilor straini;

- Sustinerea programelor sociale de reabilitare profesionala a personalului disponibilizat datorita restrangerii activitatii.

264

4.15. Politica industrială

Situaţia actuală

Documentul de Politica industriala si Planul de actiune aferent, elaborate in cursul anului 2001, au servit ca baza la elaborarea Documentului de pozitie pentru Capitolul 15 – „Politica industriala”.

Documentele mentionate au fost aprobate de Guvernul Romaniei in luna iulie 2001 si transmise Comisiei Europene in vederea deschiderii negocierilor.

In cursul lunii noiembrie 2001, s-au primit observatiile Comisiei Europene asupra documentelor mentionate, context in care, in luna ianuarie 2002, au fost organizate consultari tehnice cu expertii UE, documentele fiind ulterior revizuite. Revizuirea a avut in vedere:

- maniera in care vor fi aplicate principiile politicii industriale;

- stabilirea mai clara a prioritatilor, cu termene reale de aplicare si responsabilitati precise, avand in vedere si volumul resurselor umane si financiare care vor fi necesare;

- identificarea cu mai multa exactitate a sectoarelor care vor face obiectul prioritatilor, efectuarea distinctiilor necesare intre obiectivele si instrumentele pentru atingerea lor;

- detalierea informatiilor cu privire la implementarea efectiva a politicii industriale si a Planului de actiune;

- necesitatea corelarii politicii industriale cu alte politici (regionala, de mediu)/sectoare economice, astfel incat sa nu apara contradictii care pot impiedica aplicarea coerenta a obiectivelor politicii industriale.

In luna aprilie a.c., cele 3 documente revizuite - Documentul de pozitie pentru Capitolul 15, documentul de Politica industriala si Planul de actiune pentru implementarea politicii industriale - au fost supuse aprobarii Guvernului si transmise Comisiei Europene, in vederea deschiderii negocierilor. Prin documentul de Politica industriala, Guvernul Romaniei a dorit sa semnaleze ca este angajat in vederea indeplinirii, in cel mai scurt timp, a criteriilor adoptate de Consiliul European la Summitul de la Copenhaga, pentru tarile care aspira la calitatea de membru al Uniunii Europene.

Documentul de politica industriala revizuit tine seama atat de prevederile Deciziei Consiliului 96/413/EC privind implementarea programului de actiune al Comunitatii in vederea intaririi competitivitatii industriei europene, cat si de cele cuprinse in Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila a Romaniei (2000-2020), in Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe Termen Mediu (2001-2004), in Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, precum si in Planul National de Dezvoltare.

Politica industriala a Romaniei ia in considerare prevederile conceptului de dezvoltare durabila, adoptat si aplicat in ultimii ani de majoritatea statelor lumii, ca baza a dezvoltarii lor economice in perspectiva urmatorilor ani. Acest lucru se realizeaza, pe de o parte, prin utilizarea in procesul de dezvoltare industriala a acelor cai prin care activitatile economice, in context durabil, pot proteja mediul, iar pe de alta parte, prin utilizarea rationala a resurselor naturale, in special a celor cu valoare economica si potential limitat in timp.

Avand in vedere ca atat elaborarea, cat si implementarea politicii industriale trebuie incadrate in politica economica generala a Romaniei si in stransa corelare cu celelalte politici sectoriale ale economiei nationale, prin aprobarea HG nr. 660/2001 (MO nr. 415/26.07.2001) s-a creat Grupul interministerial de lucru pentru coordonarea acestei actiuni.

265

Obiectivul general al politicii industriale il constituie cresterea competitivitatii industriei romanesti in vederea intaririi capacitatii de adaptare a economiei tarii la cerintele pietei internationale, in conditiile globalizarii economiei mondiale.

Atingerea acestui obiectiv se bazeaza pe utilizarea unui ansamblu de instrumente care se refera, in principal la:

- consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe un sistem legislativ simplu, stabil si stimulativ si pe un cadru institutional corespunzator si eficient;

- accelerarea ajustarii structurale, ceea ce presupune continuarea proceselor de restructurare si privatizare, inclusiv de inchidere a capacitatilor neviabile, si de creare a conditiilor de relansare economica si dezvoltare durabila;

- atragerea investitiilor straine directe;

- dezvoltarea pietei concurentiale;

- promovarea investitiilor intangibile (flexibilizarea si utilizarea eficienta a resurselor umane, promovarea C&D si inovarii, a politicii active in domeniul calitatii, armonizarea standardizarii etc.);

- dezvoltarea cooperarii industriale;

- sustinerea dezvoltarii IMM ca pivot al cresterii economice si principal sector creator de locuri de munca;

- asigurarea compatibilitatii cu mediul inconjurator;

- dezvoltarea cererii pietei romanesti de produse industriale;

- modernizarea rolului autoritatii publice centrale in domeniul industriei;

- promovarea coeziunii sociale ca factor de succes al ajustarii structurale si de limitare a costurilor si efectelor negative ale reformei.

De asemenea, pentru realizarea acestui obiectiv se pune un accent deosebit pe cresterea productivitatii muncii, promovarea produselor si tehnologiilor „curate”, conservarea energiei, extinderea utilizarii de materii prime locale in conditii de eficienta sporita, precum si dezvoltarea unei infrastructuri regionale eficiente.

In vederea accelerarii si eficientizarii procesului de privatizare, a fost adoptata Legea nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii (MO nr. 215/28.03.2002), prin aplicarea careia accentul se va deplasa de pe aspectul cantitativ pe cel calitativ. In acest sens, transferul de proprietate se va efectua in scopul recapitalizarii societatilor, realizarii de investitii pentru modernizarea fabricatiei si imbunatatirii actului managerial, ceea ce va conduce la cresterea eficientei economice. O atentie deosebita se va acorda privatizarii operatorilor economici inclusi in programele negociate cu Banca Mondiala, respectiv PSAL I si PSAL II.

In procesul de privatizare a societatilor comerciale din portofoliul APAPS, in perioada decembrie 1992 – martie 2002, din cele 7389 societati comerciale privatizate, 1731 societati comerciale erau din industria prelucratoare (sectiunea E-CAEN), 111 societati comerciale din industria extractiva (sectiunea D-CAEN), 42 societati comerciale din sectoarele energiei electrice, termice, gaze, apa (sectiunea F-CAEN).

In perioada ianuarie 2001 – martie 2002, din cele 175 societati comerciale privatizate, 38 societati comerciale apartin industriei prelucratoare (sectiunea E-CAEN) si 3 societati comerciale apartin industriei extractive (sectiunea D-CAEN).

266

La sfarsitul lunii martie 2002, in portofoliul APAPS se aflau 559 societati comerciale din sectorul industrial, incluzand in acest numar si societatile comerciale aflate in lichidare voluntara, reorganizare judiciara sau faliment.

Din aceste 559 societati comerciale, 518 societati comerciale apartin industriei prelucratoare (sectiunea E-CAEN), 26 societati apartin ramurii energie electrica si termica, gaze, apa (sectiunea F – CAEN) si 15 societati apartin industriei extractive (sectiunea D-CAEN).

In cadrul procesului de restructurare a societatilor comerciale incluse in Programul RICOP, au fost nominalizati 69 agenti economici, din care 58 in portofoliul APAPS (din care 34 de societati sunt cuprinse si in Programul PSAL I), 10 in portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor (IAR Ghimbav si 9 sucursale ROMARM) si una (SC Antibiotice SA Iasi) in portofoliul Ministerului Sanatatii si Familiei.

La data de 29 martie 2002, in portofoliul APAPS un numar de 54 societati comerciale se aflau in procedura de lichidare voluntara (dintre acestea, 8 societati apartin industriei prelucratoare) si 301 societati comerciale in procedura de reorganizare judiciara si faliment, conform prevederilor Legii nr. 64/1995 republicata (dintre acestea, 53 societati comerciale apartin sectiunii E-CAEN – industria prelucratoare si un numar de 3 societati comerciale apartin sectiunii F-CAEN – energie electrica, termica, gaze, apa).

De asemenea, la aceeasi data, in portofoliul APAPS un numar de 16 societati comerciale erau inchise operational, total sau partial, 10 dintre acestea apartind sectiunii E-CAEN.

Industria metalurgică

Situaţia actuală

Industria siderurgică In anul 2002, prin HG nr. 213/2002 (MO nr. 206/27.03.2002), a fost aprobata Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 2001-2005.

Elaborarea strategiei a luat in considerare Programul de Guvernare 2001-2004 si Studiul de Asistenta tehnica pentru restructurarea industriei siderurgice romanesti (realizat cu asistenta PHARE) si se sprijina pe urmatoarele concepte europene de restructurare:

- conceptul de piata;

- conceptul de restructurare investitionala;

- conceptul de restructurare financiara si transparenta a ajutoarelor de stat;

- conceptul de restructurare sociala.

Implementarea conceptelor strategiei la unitatile siderurgice urmareste viabilizarea de fond a activitatii acestora si revigorarea industriei siderurgice pe ansamblu, pana in 2005, la nivelul exigentelor europene in domeniu. Restructurarea si privatizarea societatilor cu capital de stat se pot realiza concomitent, implicarea capitalului privat in procesul de restructurare fiind benefica pentru unitati.

In cadrul subsectorului siderurgic isi desfasoara in prezent activitatea 33 intreprinderi, din care: 7 mari combinate integrate, 4 intreprinderi de tevi laminate si 3 intreprinderi de tevi sudate. Restul societatilor din acest subsector produc profile laminate si sarma (inclusiv otel beton).

Numarul intreprinderilor privatizate este de 22 (din care 4 mari combinate siderurgice), restul avand capital majoritar de stat. Dintre acestea, 5 societati sunt cuprinse in Programul PSAL II derulat in colaborare cu Banca Mondiala, iar pentru alte 3 societati comerciale sunt depuse dosarele de privatizare la Autoritatea de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului.

267

Sectorul privat detine peste 80% din totalul capitalului social din siderurgie.

Numarul personalului din cadrul subsectorului siderurgic este in prezent de cca 77.000 salariati. Exportul total al industriei siderurgice s-a ridicat, in anul 2001, la cca 681 MEURO, reprezentand 5,7% din exportul total al Romaniei.

Industria metalurgică neferoasă Industria metalurgica neferoasa cuprinde 11 unitati productive si este in mare parte privatizata (8 unitati sunt privatizate, inclusiv SC ALRO SA Slatina). Capitalul social detinut de sectorul privat depaseste 90% din totalul sectorului metalurgiei neferoase.

In perioada imediat urmatoare (cca 1 an) vor fi privatizate si celelalte unitati (SC AMPELUM SA Zlatna, SC ROMPLUMB SA Firiza Baia Mare si ALPROM Slatina).

Productiile unitatilor din industria metalurgica neferoasa acopera integral consumul intern de cupru si zinc, existand disponibilitati si pentru export.

In procesele de fabricatie sunt utilizate resurse minerale indigene, precum si materiale neferoase reciclabile, apelul la importuri realizandu-se numai in cazuri deosebite, pentru imbunatatirea retetelor de fabricatie. Pe ansamblu, industria metalurgica neferoasa este rentabila. La sfarsitul anului 2001, a contribuit, alaturi de siderurgie, cu un sold pozitiv al balantei comerciale de cca 226,6 MEURO, la excedentul valutar al ramurii.

Dupa 1990 au luat fiinta cca 100 intreprinderi mici si mijlocii, cu capital exclusiv privat, a caror activitate consta in prelucrarea unei parti a deseurilor reciclabile neferoase si transformarea lor in lingouri (in majoritatea cazurilor), respectiv in produse finite neferoase de inalta prelucrare.


Realizarea obiectivului general de crestere a competitivitatii, se bazeaza pe urmatoarele masuri:

- demararea implementarii strategiei de restructurare a industriei siderurgice din Romania pentru perioada 2002–2005;

- modernizarea tehnologiilor si instalatiilor existente in vederea reducerii consumurilor materiale si energetice, imbunatatirea calitatii produselor si reducerea poluarii;

- stimularea externalizarii unor activitati din intreprinderile siderurgice.


Se va asigura cadrul necesar implementarii prevederilor Strategiei de restructurare a industriei siderurgice, urmarindu-se cresterea competitivitatii ramurii si protectia mediului inconjurator.

Industria de construcţii şi reparaţii nave

Situaţia actuală

In Romania sunt 12 santiere navale (atat la Marea Neagra, cat si la Dunare), din care 3 sunt numai pentru reparatii.

Evolutia sectorului in ultimii 10 ani a fost marcata de schimbari fundamentale atat in privinta structurii de productie, cat si in ceea ce priveste piata de desfacere. Daca in 1989 peste 80% din productie era pentru flota interna, iar exportul era orientat in proportie de peste 85% catre tarile CAER, in prezent peste 95% din productie este destinata exportului, din care 85% catre Uniunea Europeana.

268

Pana in prezent au fost privatizate 9 santiere navale, un santier este inclus in PSAL 1 (Santierul Naval Constanta), iar un santier urmeaza a fi scos la privatizare (SEVERNAV Drobeta Turnu Severin).

In ultimii 3 ani, 6 santiere au obtinut certificarea sistemelor de calitate in conformitate cu ISO 9000. In prezent, alte 3 santiere sunt in curs de certificare a sistemelor lor de calitate.

Romania are din 1998 statutul de membru observator la grupa de lucru pentru constructii navale din cadrul OCDE.


Obiectivul principal al sectorului il reprezinta cresterea competitivitatii industriei de constructii nave. Atingerea acestui obiectiv impune masuri de retehnologizare a fabricatiei de echipamente navale pe baza criteriului complementaritatii cu industriile similare din UE.


In perioada 2004–2005, se are in vedere continuarea masurilor prevazute pe termen scurt pentru atingerea obiectivului principal de crestere a competitivitatii industriei de constructii nave.

Industria de tractoare şi maşini agricole

Situaţia actuală

In acest domeniu activeaza aproximativ 35 de firme specializate.

Sectorul producatorilor de tractoare si masini agricole a cunoscut un puternic proces de restructurare tehnica, organizatorica si financiara, care se evidentiaza prin:

- divizarea S.C. TRACTORUL UTB S.A. Brasov si diversificarea programului de productie; in prezent, S.C. TRACTORUL UTB S.A. Brasov se afla in curs de privatizare prin Programul PSAL I;

- schimbarea tipului de proprietate prin privatizarea S.C. SEMANATOAREA S.A. Bucuresti, S.C. MECANICA S.A. Codlea, S.C. MECANICA CEAHLAU S.A. Piatra Neamt;

In cadrul programului RICOP, au fost aprobate programele de restructurare pentru societatile S.C. TRACTORUL UTB S.A. Brasov, S.C. MAT S.A. Craiova, S.C. MASINI UNELTE SI MECANIZARI UTB S.A. Brasov.

Volumul total estimat pentru investitiile necesare pentru restructurarea si modernizarea societatilor producatoare de tehnica agricola este de aprox. 42,9 MEURO. Sursele de finantare se vor crea din fonduri proprii si vanzari de utilaje.


Obiectivul principal il reprezinta cresterea competitivitatii sectorului. Pentru atingerea acestui obiectiv, masurile avute in vedere se axeaza pe urmatoarele directii principale:

- redimensionarea activitatilor prin flexibilizarea actualelor structuri si dezvoltarea unui sistem de subcontractori;

- reorganizarea tehnologica si modernizarea produselor existente;

- promovarea ofertei producatorilor romani de tehnica agricola in cadrul proiectelor din Programul SAPARD.

269


In perioada 2004–2005 se are in vedere continuarea procesului de marire a competitivitatii fabricatiei de tractoare si masini agricole prin masuri de retehnologizare si modernizare.

Industria auto

Situaţia actuală

Principalii producatori de mijloace de transport rutier sunt:

- S.C. Automobile DACIA S.A. Pitesti, pentru autoturisme de oras si autoutilitare cu sarcina de transport pana la 800 kg;

- S.C. ARO S.A. Campulung Muscel pentru autoturisme de teren si autoutilitare cu sarcina de transport pana la 1700 kg;

- S.C. DAEWOO Automobile Romania S.A. Craiova pentru autoturisme de capacitate mica si medie;

- S.C. ROCAR S.A. Bucuresti pentru autoutilitare, autobuze si troleibuze;

- S.C. ROMAN S.A. Brasov pentru autocamioane;

- S.C. MECANICA Mirsa S.A. pentru autobasculante;

- S.C. AUTOMECANICA Medias S.A. pentru autospeciale si remorci;

- S.C. ROMPRIM S.A. Bucuresti pentru autospeciale si caroserii;

- Compania Industriala “GRIVITA” Bucuresti pentru autobuze.

Exigentele grupurilor industriale DAEWOO si RENAULT determina o crestere permanenta a nivelului tehnic si calitativ al componentelor auto realizate in industria orizontala, cu efecte benefice asupra competitivitatii autovehiculelor produse in Romania.

Vehiculele grele si autobuzele se echipeaza cu motoare diesel EURO 2 produse S.C. ROMAN S.A. Brasov si EURO - 3 tip MAN, Caterpillar, Cummins, Deutz sau Renault, si cu sistemele de siguranta activa si pasiva pentru circulatie (ABS si ASR).

Societatile S.C. ROMAN S.A. Brasov, S.C. MECANICA Mirsa S.A., S.C. ARO S.A. Campulung Muscel si S.C. ROCAR S.A. Bucuresti sunt cuprinse in programul PSAL.

Societatile S.C. ROMAN S.A.Brasov si S.C. ARO S.A. Campulung Muscel sunt cuprinse in programul de restructurare si reconversie profesionala RICOP.

Piese, subansamble şi echipamente pentru autovehicule In industria de piese si accesorii pentru autovehicule functioneaza in prezent peste 175 societati comerciale de profil, majoritatea fiind intreprinderi mici si mijlocii.

Raportat la capitalul social, gradul de privatizare al acestor societati este de peste 70%.

Din cele 175 de societati comerciale de profil, 120 societati comerciale mici, cu capital privat, au fost infiintate in ultimii ani ca urmare a proceselor de restructurare a marilor intreprinderi din industria auto.

Principalul obiect de activitate al acestor firme este productia de componente din materiale metalice, electrice si electronice, destinata in principal autovehiculelor produse in Romania, dar si pietelor externe.

270

In prezent, exista o retea de peste 200 de centre de distributie si service ale producatorilor de autovehicule, care acopera toate judetele tarii.


- implementarea sistemului calitatii la producatorii de componente auto;

- dezvoltarea unui sistem de supraveghere a calitatii componentelor auto intre producatorul final de autoturisme si producatorii de componente auto;

- asigurarea unui management performant la toate nivele decizionale, in vederea asigurarii unei eficiente economice maxime.


Masurile avute in vedere vizeaza definitivarea procesului de restructurare si incadrarea autoturismelor in normele EURO 3 incepand cu anul 2004.

Industria de maşini şi echipamente energetice

Situaţia actuală

Productia actuala de echipament energetic acopera 86,5% din cererea interna, fiind corelata cu programul national de reabilitare a sistemului energetic, parte integranta din Programul de guvernare.

Participarea producatorilor interni la reabilitarea sistemului energetic se face in cooperare cu firme de prestigiu din Uniunea Europeana, ABB si VATECH.

Majoritatea agentilor economici din sector sunt cu capital privat, cu exceptia S.C. UCM RESITA S.A. si S.C. VULCAN S.A. Bucuresti, care sunt incluse in programul PSAL I.

Sectorul produce utilaje complexe cu ciclu lung de fabricatie, motiv pentru care ponderea IMM–urilor in sector este de sub 5%.

Sectorul cuprinde doua institute de cercetare competitive, S.C. ICPET S.A. Bucuresti si IPCUP Ploiesti.

Utilajele sunt aliniate la standardele internationale in domeniu (DIN, ASTME, GOST, API).


- reabilitarea echipamentelor termo–energetice pentru centrale electrice de 200 MW, 330 MW;

- realizarea de echipamente performante pentru investigarea, exploatarea si transportul zacamintelor de hidrocarburi;

- modernizarea grupurilor de termoficare cu echipamente cogenerative.

Industria chimică şi petrochimică

Situaţia actuală

In sector functioneaza, in prezent, mai mult de 3000 de societati comerciale, peste 90% dintre acestea fiind intreprinderi mici si mijlocii, cu obiect de activitate in domeniul chimiei si petrochimiei.

271

Dintr-un total de 190 societati comerciale cu capital integral de stat existente in 1990, in prezent sunt privatizate 161.

In sectorul petrolier, principalul operator din sistem este, in momentul de fata, Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti, societate cu capital majoritar de stat, avand ca obiect de activitate, in principal, explorarea si exploatarea zacamintelor de hidrocarburi de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre, rafinarea titeiului, transportul produselor petroliere, comercializarea produselor petroliere prin retele proprii de distributie si importul si exportul de produse petroliere.

SNP PETROM SA are in structura sa doua rafinarii (PETROBRAZI si ARPECHIM), un combinat chimic (DOLJCHIM), mai multe sucursale de distributie produse petroliere, doua sucursale transport produse petroliere (Transpeco si Petrotrans) cat si sucursale de cercetare–proiectare si informatica. SNP PETROM SA asigura cca. 60–65% din necesarul intern de produse petroliere si cca. o treime din necesarul de gaze naturale. In acest domeniu, mai functioneaza 8 rafinarii, toate cu capital integral sau majoritar privat, precum si S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanta si S.C. CONPET S.A. Ploiesti. PETROM are concesionate 3 perimetre de explorare-extractie in Kazahstan, unde au demarat lucrarile de foraj, precum si in India, unde lucrarile de exploatare sunt in curs de desfasurare. In afara acestor perimetre, PETROM, va continua sa participe la licitatii pentru obtinerea de noi concesiuni.

Pentru privatizarea SNP PETROM SA, Ministerul Industriei si Resurselor intentioneaza sa selecteze un nou consultant de privatizare, in conditiile in care statul si-a propus sa vanda 51% din actiunile societatii, fata de 35% cat fusese stabilit initial. In privatizarea SNP PETROM trebuie sa se tina cont de circumstantele de piata ale momentului, in prezent fiind in curs de privatizare mai multe societati din acest sector in tarile limitrofe.


Sunt urmarite reabilitarea si dezvoltarea sistemului national de transport si depozitare titei si produse petroliere, prin:

- modernizarea si retehnologizarea industriei chimice si petrochimice, in vederea cresterii calitatii produselor;

- promovarea investitiilor si tehnologiilor pentru epurare si protectia mediului;

- retehnologizarea rafinariilor pentru obtinerea carburantilor pentru motoare tip EURO 3;

- modernizarea poceselor de fabricatie, in vederea alinierii la normele europene de Buna Practica de Fabricatie (GMP) a producatorilor de medicamente;

- privatizarea SNP PETROM;

- realizarea proiectului de transport pe ruta Constanta - Omisalj (Croatia).

Industria electronică şi electrotehnică

Situaţia actuală

Industria electronică şi IT Pe totalul productiei si serviciilor industria electronica din Romania realizeaza, valoric, 3,1% din productia industriei prelucratoare si are un trend de crestere pozitiv.

Din unitatile productive mai importante, aparute in ultimii 10 ani se pot mentiona trei unitati producatoare de centrale telefonice, in Timisoara (1) si Bucuresti (2) si 1 pentru componente electronice la Timisoara.

272

Gradul de privatizare al acestei industrii a depasit nivelul de 92% din activele totale, prevazandu-se un nivel de 100% pentru sfarsitul anului 2002.

Prin aprobarea OG nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor tehnologice si stiintifice (MO nr. 82/01.02.2002), in aceste zone se desfasoara activitati de invatamant, cercetare si transfer tehnologic al rezultatelor cercetarii si valorificarea ulterioara a acestora prin activitati economice, urmarindu-se in principal stimularea activitatii in sectorul tehnologiei de varf, a produselor cu valoare adaugata mare.

Industria electrotehnică In anul 2001, industria electrotehnica a realizat 2,61% din volumul productiei industriei prelucratoare.

Nivelul de privatizare a acestei industrii a depasit 95% din activele totale si se prevede ca pana la sfarsitul anului 2002 sa se privatizeze integral.


Principalul obiectiv - cresterea competitivitatii - se va realiza prin urmatoarele masuri:

- dezvoltarea productiei de motoare electrice de mica putere destinata exportului (SC ANA IMEP SA Pitesti, SC Electroprecizia SA Sacele);

- dezvoltarea si orientarea productiei catre masini electrice specializate pentru puteri medii si mari (SC UMEB SA Bucuresti);

- dezvoltarea fabricatiei cablurilor electrice fara halogen pentru METROREX, SNCFR si RATB (ICPE SA Bucuresti, IPROEB SA Bistrita);

- dezvoltarea productiei de acumulatoare acide fara plumb, fara intretinere, pentru industria auto.


Pe termen mediu, se va urmari dezvoltarea comertului electronic prin masuri concertate cu MCTI, de atragere a unor investitii pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de comunicatii.

Industria de textile

Situaţia actuală

Sectorul de textile–confectii, unul dintre sectoarele dinamice ale industriei romanesti, a reusit sa-si pastreze in mare masura un grad inalt de competitivitate, ceea ce a facut ca produsele romanesti sa reprezinte 4,4% din importul Uniunii Europene (in principal in Germania si Italia).

Exportul sectorului a reprezentat in anul 2001, 26,3% din exportul total realizat pe economie, iar importul 15,3% din total import, determinand o balanta pozitiva si deci posibilitatea sectorului de a-si sustine importurile proprii.

Productia ramurii textile–confectii realizata in anul 2001 a reprezentat 8,6% din productia industriei nationale.

Numarul de angajati in acest sector reprezinta 19% din totalul personalului angajat in industrie.

Din punctul de vedere al structurii proprietatii, cca. 90% din totalul societatilor comerciale din sector sunt privatizate, din care 83% in subsectorul textile si 99,5% in subsectorul confectii.

273

In ultimii 11 ani, in aceste domenii s-au investit cca. 1513 MEURO pentru modernizare (815 MEURO din surse proprii ale agentilor economici, din care credite garantate de stat in valoare de 35 MEURO, si 697 MEURO surse atrase de la investitori straini).

Avand in vedere aportul sectorului industrial de confectii de imbracaminte la dezvoltarea industriei, ca urmare a gradului ridicat de competitivitate, este necesara consolidarea pozitiei acestui sector industrial pe pietele actuale, precum si cucerirea de noi piete externe.

Din aceste considerente, strategia de dezvoltare a industriei de confectii (aflata in circuitul intern de avizare) prevede dezvoltarea acestui important sector industrial cu un ritm mediu anual de peste 8%, ceea ce va asigura cresterea volumului de export al ramurii cu cca. 135 MEURO/an, crearea de noi locuri de munca si cresterea aportului la PIB.


- implementarea sistemelor de asigurare a calitatii si certificare a conformitatii;

- dezvoltarea productiei de prelucare primara (fire, tesaturi, piei) pentru asigurarea materiei prime sectoarelor finale;

- modernizarea produselor si tehnologiilor de fabricatie;

- reducerea poluarii industriale.

Industria de pielărie şi încălţăminte

Situaţia actuală

Sectorul industrial de pielarie-incaltaminte este un sector important al industriei romanesti, care a reusit sa-si pastreze in mare masura un grad inalt de competitivitate.

Exportul sectorului a reprezentat 9,2% din exportul total realizat pe economie in anul 2001 si a fost indreptat cu precadere catre tarile Uniunii Europene (88%). Importul a reprezentat cca 5% din total import, determinand o balanta pozitiva si deci posibilitatea sectorului de a-si sustine importurile proprii.

Productia sectorului realizata in anul 2001 a reprezentat cca. 2% din productia industriei nationale. Numarul de angajati in acest sector reprezinta 4,6% din total personal angajat in industrie. Din punct de vedere al structurii proprietatii, 94,2% din totalul societatilor comerciale din sector sunt privatizate.

In ultimii 11 ani, in acest domeniu, s-au investit cca. 199 MEURO, din care 109 MEURO din surse proprii si 90 MEURO surse atrase de la investitorii straini.

Subsectoarele industriale de fabricare a incaltamintei si a articolelor de voiaj si marochinerie sunt competitive, prezentand urmatoarele caracteristici:

- grad ridicat de privatizare;

- grad ridicat de calificare a fortei de munca;

- traditie indelungata.

Subsectorul de tabacire a pieilor prezinta un punct slab datorita decalajului tehnologic existent fata de sectoarele similare din tarile dezvoltate.

Dezvoltarea activitatii economice in sectorul industrial de pielarie incaltaminte va fi diferentiata in perioada 2002–2005 pe subsectoarele componente astfel:

274

- subsectoarele producatoare de incaltaminte, confectii piele si marochinerie vor cunoaste ritmuri mari de crestere (9%);

- subsectorul primar producator de semifabricate si piei finite va cunoaste, ca urmare a unor actiuni de restructurare si redimensionare a capacitatilor la nivelul necesitatilor de consum, ritmuri de crestere de 7,8%.


Principalele actiuni au in vedere restructurarea, retehnologizarea si redimensionarea capacitatilor din subsectoarele primare (tabacarii, componente pentru incaltaminte, accesorii, inlocuitori de piele), vizand, in acelasi timp, si reducerea poluarii.

Industria lemnului

Situaţia actuală

Industria lemnului din Romania cuprinde doua subsectoare de activitate: exploatarea si prelucrarea primara a lemnului si respectiv mobila si alte activitati neclasificate.

Numarul de angajati in cele doua subsectoare este de peste 170.000 salariati, care isi desfasoara activitatea in 7606 societati comerciale (61,4% apartin subsectorului de exploatare si prelucrare primara a lemnului, iar 38,6% subsectorului de mobila), raspandite pe intreg teritoriul tarii.

In perioada 1993-2001, fostele intreprinderi de stat s-au privatizat in proportie de 98%.

Ponderea intreprinderilor mici si mijlocii in totalul intreprinderilor din industria lemnului este de cca. 80%.

Exportul sectorului in anul 2001 a fost de 1206 MEURO, din care: 52,1% produse lemnoase (exclusiv mobila), 46,9% mobila, iar restul de 1% reprezinta export de alte produse finite din lemn.


- extinderea capacitatilor de realizare a placajelor si furnirelor estetice;

- retehnologizarea unei fabrici de panel si construirea unei capacitati noi de productie de panel, care va utiliza in principal specii de foioase moi;

- infiintarea unei scoli de design pentru mobila si amenajari de interioare;

- crearea unor capacitati de productie de realizare a componentelor pentru mobila si modernizarea celor existente;

- modernizarea centralelor termice, in vederea utilizarii integrale a deseurilor si protejarii mediului;

- modernizarea sistemei de masini utilizate la recoltarea lemnului;

- modernizarea tehnologiilor pentru fabricarea furnirelor si placajelor;

- extinderea capacitatilor de producere a usilor si ferestrelor cu geam termopan.

275

Industria de celuloză şi hârtie

Situaţia actuală

Industria de celuloza si hartie este privatizata in proportie de peste 80%, ramanind doar 4 fabrici cu capital majoritar de stat si Institutul de cercetare-proiectare Ceprohart SA Braila.

In anul 2001, Romania a exportat 168 mii tone hartii si cartoane, reprezentand cca 0,126% din exportul mondial si 0,22% din cel european.


Se urmareste realizarea unor lucrari de investitii, dintre care cele mai importante vizeaza:

- punerea in functiune a instalatiei de preparare a pastei de maculatura descernelizata si albita (la SC LETEA SA Bacau) care inlocuieste celuloza din compozitia hartiei de ziar, economisind astfel masa lemnoasa;

- modernizarea si cresterea de capacitate a instalatiei de preparare a pastei de maculatura la SC VRANCART SA Adjud, in vederea protejarii mediului;

- definitivarea investitiei „Linie de fabricatie hartii igienico–sanitare”, cu o capacitate de 30 mii t/an, la SC COMCEH SA Calarasi – preponderent din maculatura.


Pe termen mediu, se au in vedere actiuni vizand atragerea de fonduri private de investitii pentru dezvoltarea productiei si transferul de know-how si tehnologie din tarile UE.

Industria sticlei şi ceramicii de uz gospodăresc şi ornamental

Situaţia actuală

In prezent, structura productiei romanesti de sticla si ceramica de uz gospodaresc si ornamental este urmatoarea: sticla plana - geamuri 40,9%, sticlarie ambalaj 32,9%, sticlarie de uz gospodaresc si ornamental 8%, sticlarie tehnica 1,4%, fire de sticla 2,2%, ceramica de uz dospodaresc si ornamental 14,6%. Din productia realizata, peste 65% din produse se valorifica la export, din care 70% in tarile membre UE (in structura 87,5% ceramica de uz gospodaresc si ornamental, 50% sticla de menaj si 10% geamuri).

In cadrul sectorului, se vor dezvolta cu prioritate sticlaria si ceramica de uz gospodaresc si ornamental, care au cucerit deja un segment important din piata internationala.

Industria sticlei si ceramicii fine este viabila si desfasoara o activitate profitabila, fara riscul de a deveni neperformanta in urmatorii 10-15 ani. Deserveste ramuri importante din economia nationala: agricultura, constructii, transporturi, industria chimica si industria alimentara.


Obiectivul prioritar va fi realizat in perioada 2002–2003 prin urmatoarele masuri:

- modenizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie geam cristal;

- dezvoltarea capacitatilor de prelucrat sticla plana;

- retehnologizarea capacitatilor de ceramica de uz gospodaresc si ornamental prin dotarea cu instalatii performante;

276

- modernizarea capacitatilor de sticlarie de uz gospodaresc si ornamental, prin automatizarea proceselor de topire a sticlei si optimizarea formei constructive a cuptoarelor odata cu reparatiile capitale;

- diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental si a gradului de valorificare la export.


Pe termen mediu, vor continua masurile de dezvoltare, restructurare si modernizare a capacitatilor de productie, si anume:

- realizarea unei capacitati de 550 t/zi geam/float;

- diversificarea produselor de sticlarie si ceramica de uz gospodaresc si ornamental si cresterea gradului de valorificare la export a acestora;

- dotarea societatilor comerciale producatoare de ceramica cu prese izostatice, instrumente de turnare sub presiune, cuptoare de ardere rapida etc.

Industria materialelor de construcţii

Situaţia actuală

In acest domeniu activeaza peste 900 societati comerciale, din care aprox. 100 mijlocii si mari, iar restul intreprinderi mici, infiintate dupa 1990.


Obiectivul general de crestere a competitivitatii industriei va fi realizat prin:

- inlocuirea hidrocarburilor superioare (pacura, gaze naturale) folosite la arderea clincherului de ciment cu combustibili solizi (carbuni, cocs de petrol);

- dezvoltarea capacitatilor de productie ale carierelor de roci ornamentale si punerea in valoare a unor noi zacaminte de granite, andezite bazaltoide, marmure, calcare ornamentale;

- modernizarea si retehnologizarea liniilor de fabricatie a produselor din ceramica bruta pentru constructii (caramizi, tigle etc.) prin dotare cu instalatii performante;

- modernizarea tehnologiilor de extractie si prelucrare a agregatelor minerale pentru constructii, prin dotarea cu utilaje si instalatii de productivitate ridicata, pentru exploatarea zacamintelor in conditii de lac;

- realizarea unor instalatii noi de producere a ipsosului alfa pentru imbunatatirea calitatii si cresterea sortimentelor de ipsos;

- modernizarea instalatiilor de protectia mediului existente, pentru reducerea emisiilor poluante la nivelul celui european.

Industria de apărare

Situaţia actuală

Industria de aparare cuprinde, in prezent, o companie nationala CN ROMARM SA, 8 societati comerciale in cadrul industriei aeronautice, 6 agenti economici in cadrul industriei de tehnica militara si munitie, 3 agenti economici in cadrul industriei electronica – electrotehnica, un agent

277

economic in cadrul industriei de mecanica fina si optica, 2 agenti economici in industria chimica petrochimica, 1 agent economic in industria navala, 1 agent economic in ramura textile-pielarie.

Compania nationala ROMARM SA are in componenta 16 filiale, care realizeaza atat produse de tehnica militara (munitie, armament, tehnica de lupta), cat si productie industriala de uz civil (hidraulica, masini unelte si accesorii, bunuri de larg consum, mijloace de transport, utilaje agricole, laminate, sectoare calde).

In cadrul industriei aeronautice functioneaza 3 societati comerciale cu capital majoritar de stat si cinci cu capital privat. Activitatea de productie consta in fabricatia de aeronave (IAR 93 si IAR 99) si elicoptere (IAR 330 PUMA), precum si componente avionabile si structuri, piese de schimb si reparatii. Profilele de productie corespund cerintelor apararii nationale si economiei de piata iar calitatea managementului este in continua optimizare.

In cadrul industriei de tehnica militara si munitii functioneaza 6 agenti economici cu capital integral de stat. Activitatea de productie consta in tehnica de blindate, munitii de aviatie, artilerie si infanterie. In conformitate cu programul de restructurare si redimensionare a industriei de aparare, acesti agenti economici urmeaza ca, prin accelerarea procesului de privatizare, sa treaca la productia civila.

In cadrul industriei de electronica-electrotehnica functioneaza 3 agenti economici, din care doi cu capital integral privat. Activitatea de productie consta in statii de radiocomunicatii, centrale si terminale telefonice, radiotelefoane, etc. Numai 11% din personalul acestor unitati lucreaza pentru productia de aparare, restul lucrand productie civila. Dotarea tehnica si tehnologica a crescut odata cu fabricarea pe licenta a numeroase produse noi (in special in unitatile private).

Industria de mecanica fina si optica cuprinde un singur agent economic. Activitatea de productie consta in fabricatia de tehnica si materiale de infanterie, de artilerie, de marina si sanitare. Numai 54% din personalul acestor unitati lucreaza pentru productia de aparare, restul lucrand productie civila.

Industria chimica si petrochimica cuprinde 2 agenti economici, din care unul cu capital privat. Activitatea de productie consta in mine, substante fumigene si lacrimogene, masti contra gazelor. Numai 4% din personalul acestor unitati lucreaza pentru productia de aparare, restul lucrand productie civila.

In industria navala exista o singura societate comerciala (SC Santierul Naval MANGALIA SA) cu capital majoritar de stat, cu profil de constructii, reparatii si modernizari nave militare maritime si fluviale. Ponderea activitatilor cu specific militar este mult diminuata si, ca urmare, portofoliul de comenzi este completat cu productie civila. Agentul economic se afla in proces de restructurare, fiind cuprins in programul de privatizare.

In carul industriei textile–pielarie exista o singura societate comerciala (SC CONDOR SA) cu capital integral privat care produce parasute, veste antiglont si alte accesorii.

Oportunitatile pentru dezvoltarea sectorului sunt date de necesitatea asigurarii inzestrarii fortelor sistemului national de aparare la pace si de crestere a capabilitatii tehnice in vederea realizarii de produse compatibile cu standardele NATO.

In vederea cresterii performantelor acestor unitati, sunt avute in vedere masuri de dimensionare a capacitatilor de productie corespunzator nevoilor fortelor sistemului national de aparare, modernizare si retehnologizare a acestora, stimulare a participarii la programe internationale de cooperare tehnica si tehnologica, pe baza sistemului offset.


Prioritatea principala o constituie restructurarea sectorului, pentru aceasta urmand sa se intreprinda urmatoarele masuri:

278

- implementarea programului de restructurare a activitatilor Companiei Nationale „ROMARM” S.A.;

- elaborarea Programului de restructurare a sectorului productiei de aparare, pentru capacitatile de productie militara, altele decat cele cuprinse in structura Companiei Nationale „ROMARM” S.A.;

- stabilirea strategiei si politicilor de privatizare in domeniu; elaborarea programelor de privatizare;

- redimensionarea capacitatilor de productie pe criterii de eficienta economica, precum si realizarea unor structuri organizatorice adaptate cerintelor fortelor sistemului national de aparare;

- retehnologizarea capacitatilor de productie pentru aparare, in scopul realizarii de produse care sa corespunda cerintelor de interoperabilitate si compatibilitate, precum si standardelor de calitate.

Industria alimentară

Situaţia actuală

In prezent, in industria alimentara isi desfasoara activitatea peste 35.200 de agenti economici, ponderea detinand-o sectorul privat, care reprezinta cca. 99% din total, iar pe subsectoare industriale, cea mai mare pondere, in ordine descrescatoare, se regaseste in domeniul de morarit si panificatie, carne si produse din carne, bauturi alcoolice, lapte si produse lactate, prestari de servicii, ape carbogazoase si alte bauturi, conserve din legume si fructe si bauturi racoritoare, uleiuri si grasimi vegetale, zahar si produse zaharoase, peste si produse piscicole.

In ultima perioada, au fost infiintate de catre firme straine cu renume, indeosebi in zona de vest a Romaniei, unitati noi de procesare in industria berii, industria tutunului, bauturilor racoritoare, apelor minerale, uleiurilor si grasimilor vegetale, etc.

In cursul anului 2002, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va elabora un Plan national de restructurare si modernizare a unitatilor de taiere si procesare a carnii si a unitatilor de procesare a laptelui (inclusiv organizarea centrelor de colectare a laptelui).


Avand in vedere complexitatea sectorului si a problemelor specifice acestuia, obiectivul principal pentru perioada 2002-2005 il reprezinta cresterea competitivitatii produselor alimentare, care se va realiza prin urmatoarele masuri:

- finalizarea procesului de privatizare in industria alimentara;

- stimularea imbunatatirii dotarilor tehnice de care dispun agentii economici din acest sector;

- continuarea armonizarii legislatiei nationale cu prevederile acquis-ului comunitar.

4.16. Întreprinderile mici şi mijlocii

Situaţia actuală

In data de 6 decembrie 2001, Guvernul Romaniei a aprobat documentul “Informatii suplimentare referitoare la acquis-ul comunitar 2000 pentru Capitolul 16 – Intreprinderile mici si mijlocii”, prin care Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la 31 decembrie 2000,

279

respectiv Decizia nr. 2000/819/CE privind “Programul multianual si spirit antreprenorial, in special pentru IMM”, angajandu-se sa examineze in continuare evolutia legislatiei comunitare si sa informeze Conferinta pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si masurile de implementare pentru aplicarea noului acquis sau, dupa caz, cu privire la dificultatile ce ar putea aparea, in transpunerea acestuia. Documentul prezinta progresele inregistrate de Romania in domeniul IMM-urilor, de la prezentarea Documentului de pozitie al Romaniei la Capitolul 16 – Intreprinderile mici si mijlocii (CONF – RO 06/00).

Romania a alocat resursele financiare necesare participarii la Programul Multianual (2001-2005) pentru perioada 2002-2005, efectuand proiectiile bugetare necesare si a transmis Comisiei Europene scrisoarea de intentie privind participarea la program.

Pentru realizarea politicilor de sustinere si dezvoltare a sectorului, au fost urmarite obiectivele prioritare inscrise in Programul National de Aderare la Uniunea Europeana (2001) si in celelalte documentele programatice.

Astfel, pentru realizarea obiectivului „Crearea unui mediu de afaceri stimulativ si favorabil dezvoltarii sectorului IMM” (angajament asumat prin document de pozitie), prin OUG nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr.133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (MO nr. 707/30.12.2000), aprobata prin Legea nr. 415/2001 (MO nr. 406/23.07.2001), au fost repuse in vigoare facilitatile acordate IMM-urilor din sectorul productiv si de prestari servicii (scutirea de la plata taxelor vamale pentru echipamente, masini, instalatii si know-how necesar desfasurarii activitatilor proprii de productie si servicii si facilitarea accesului la activele detinute de societatile comerciale cu capital majoritar de stat si regiile autonome). Ca efect al aplicarii Legii 415/2001, referitor la accesul la activele disponibile, se constata ca numarul activelor fixe declarate disponibile in anul 2001, a fost de 1686 cladiri, iar cel al utilajelor de 1075.

Fata de acest disponibil s-au incheiat: 85 contracte de vanzare – cumparare, 3 contracte de asociere in participatiune, 123 contracte de inchiriere, 1 contract de leasing si 1 contract de locatie de gestiune pentru cladiri si au fost vandute 24 utilaje, pentru alte 12 incheindu-se contracte de inchiriere. In privinta scutirilor de taxe la importul de echipamente si utilaje, in anul 2001, au beneficiat de aceasta facilitate 5775 agenti economici (IMM) care au efectuat importuri de utilaje si tehnologie in valoare totala de 10 963 miliarde lei (361,8 MEURO), pentru care valoarea totala a scutirilor acordate a fost de 4195 miliarde lei (138,4 MEURO), din care: taxe vamale 1720 miliarde lei (56,8 MEURO); comision vamal 55 miliarde lei (1,8 MEURO); TVA 2420 miliarde lei (79, 9 MEURO).

De asemenea, in vederea asigurarii stabilitatii si coerentei cadrului legislativ, au fost aprobate urmatoarele acte normative:

- OUG nr. 76/2001 pentru simplificarea formalitatilor administrative pentru inregistrarea si functionarea comerciantilor (MO nr. 238/31.05.2001); ordonanta prevede infiintarea Biroului Unic, in cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale;

- HG nr. 599/2001 privind stabilirea modului si continutului cererii de inregistrare a comerciantilor (MO nr. 358/04.07.2001);

- HG nr. 600/2001 privind stabilirea onorariilor in suma fixa pentru serviciile prestate de notarii publici privind inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (MO nr. 358/04.07.2001);

- HG nr. 601/2001 privind aprobarea nivelului tarifelor si taxelor percepute pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (MO nr. 358/04.07.2001);

- HG nr. 616/2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea in Monitorul Oficial a incheierii judecatorului delegat privind inregistrarea comerciantilor (MO nr. 373/10.07.2001);

280

- HG nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (MO nr. 383/13.07.2001;

- OG nr. 24/2001 privind impozitarea microintreprinderilor (MO nr. 472/17.08.2001);

- OG nr. 61/2001 (MO nr. 531/31.08.2001) pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991;

- OG nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice (MO nr. 82/01.02.2002);

- OG nr. 38/2002 (MO nr. 95/02.02.2002); pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului (MO nr. 608/13.12.1999);

- HG nr. 1189/2001 (MO nr. 783/11.12.2001) privind aprobarea Planului de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; planul a fost elaborat de catre Grupul de lucru constituit prin HG nr. 803/2001 (MO nr. 516/29.08.2001) pentru elaborarea si monitorizarea Planului de actiuni referitor la imbunatatirea mediului de afaceri;

- HG nr. 209/2002 (MO nr. 196/22.03.2002) pentru modificarea anexei la HG nr. 1189/2001 privind aprobarea Planului de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri;

- HG nr. 1240/2001 (MO nr. 817/13.12.2001) privind aprobarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - Romania pentru sprijinirea dezvoltarii IMM. EMPRETEC este un program integrat de pregatire, care ofera intreprinzatorilor instruire si asistenta tehnica, precum si un cadru institutional pentru dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale si cresterea competitivitatii IMM pe piata locala si internationala;

- OG nr. 14/2002 (MO nr. 82/01.02.2002) privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice;

- OG nr. 20/2002 (MO nr.86/01.02.2002) privind achizitiile publice prin licitatii electronice;

- Legea nr. 76/2002 (MO nr.103/06.02.2002) privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca ;

- Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1880/2001 (MO nr. 651/7.10.2001) pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii la microintreprinderi, modificat ulterior prin Ordinul nr. 306/2002 (MO nr. 279/25.04.2002) pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene, care va intra in vigoare in ianuarie 2003;

- OUG nr. 37/2002 (MO nr. 223/03.04.2002) pentru modificarea alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii; in baza acestei ordonante, MIMMC va derula direct sau prin intermediul organizatiilor sau institutiilor de drept privat programele destinate dezvoltarii sectorului IMM. Selectarea organizatiilor sau institutiilor de drept privat se va face cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice;

- HG nr. 396/2002 (MO nr. 292/30.04.2002) privind unele masuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri. In conformitate cu prevederile acestui act normativ, proiectele de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmit de catre initiator, pentru consultare, asociatiilor de afaceri si organizatiilor neguvernamentale, infiintate si organizate in conditiile legii, pe domenii specifice de activitate. Asociatiile de afaceri si organizatiile neguvernamentale vor comunica initiatorului, sub forma unui aviz consultativ, eventuale observatii si propuneri, in termen de cel mult 10 zile de la primirea proiectului de act normativ, urmand ca proiectul de act normativ definitivat pe baza observatiilor si propunerilor din avizul consultativ, insusit de

281

conducatorul autoritatii publice initiatoare, sa fie transmis pentru avizare ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;

- OG nr. 181/2001 (MO nr. 844/28.12.2001) privind modificarea si completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale;

- Legea nr. 345/2002 (MO nr. 371/1.06.2002) privind TVA stabileste operatiunile impozabile si conditiile de stabilire ale acestora, locul operatiunilor impozabile si operatiunile scutite. In acest sens, legea prevede scutirea de TVA, in anul 2002, a activitatilor impozabile desfasurate de agentii economici care realizeaza operatiuni taxabile de pana la 1,5 miliarde lei (0,049 MEURO), inclusiv. Pentru anul 2004, plafonul de impozitare stabilit este de 1,7 miliarde lei (0,056 MEURO), iar pentru 2004, de 2 miliarde lei (0,066 MEURO).

Consultarea mediului de afaceri a vizat evaluarea impactului cadrului legislativ nou asupra sectorului; au fost formulate propuneri de modificare a prevederilor OG nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, respectiv crearea posibilitatii, ca in primii 3 ani de la infiintare, sa se opteze intre plata impozitului pe profit si cea a impozitului pe cifra de afaceri; ordonanta se afla in procedura de aprobare, la Parlament.

MIMMC a monitorizat efectele OUG nr. 76/2001 si a continuat procesul de simplificare a procedurilor de inregistrate si autorizare a comerciantilor formuland amendamente, aprobate recent prin Legea nr. 370/2002 (MO nr. 406/12.06.2002), promulgata de Presedintele Romaniei prin Decretul nr. 519/2002 (MO nr. 406/12.06.2002).

Modificarile aduse ordonantei vizeaza:

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru autorizarea sediului social;

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru alte cazuri decat obiectivele si domeniile specifice de activitate;

- introducerea declaratiei pe propria raspundere pentru cazul preschimbarii certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001;

- prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de inmatriculare si a certificatului de inregistrare fiscala cu certificatul continand codul unic de inregistrare pentru comerciantii constituiti anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 76/2001 de la 12 la 18 luni de la intrarea in vigoare a actului normativ - art. 16 alin. (1);

- separarea activitatilor Biroului unic de cele de asistenta anterioare depunerii cererii de inregistrare si autorizare.

Au fost aprobate, de asemenea, urmatoarele acte normative:

- HG nr.573/2002 (MO nr. 414/14.06.2002) pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (actul normativ abroga HG nr. 625/2001);

- HG nr.574/2002 (MO nr. 413/14.06.2002) pentru aprobarea cuantumurilor taxelor si tarifelor percepute de camerele de comert si industrie teritoriale pentru activitatile de registru si pentru operatiunile efectuate de Biroul Unic (actul normativ abroga HG nr. 601/2001);

- HG nr.572/2002 (MO nr. 413/14.06.2002) pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului (actul normativ abroga HG nr.599/2001);

- HG nr.575/2002 (MO nr.413/14.06.2002) privind serviciile de asistenta prestate de camerele de comert si industrie teritoriale pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.

282

In vederea eliminarii barierelor administrative, MIMMC a elaborat Planul de actiune privind eliminarea unor bariere cu care se confrunta IMM, aprobat de Guvern si transmis spre informare Comisiei Europene. Planul de actiune reprezinta un angajament de realizare a unor masuri si actiuni concrete pentru eliminarea unor bariere identificate in procedurile de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantilor, in domeniul taxarii si impozitarii, precum si al accesului la surse de finantare si informatii.

In august 2001, prin HG nr. 803/2001 (MO nr. 516/29.08.2001), a fost constituit Grupul de lucru pentru elaborarea si monitorizarea Planului de actiuni referitor la imbunatatirea mediului de afaceri. Proiectul Planului de actiuni, componenta distincta a Acordului PSAL II cu Banca Mondiala, a fost aprobat in luna decembrie 2001 de Guvernul Romaniei, iar in luna februarie a.c. au fost aprobate actiuni suplimentare ale acestuia. Planul cuprinde actiuni concrete in vederea reducerii birocratiei, imbunatatirii comunicarii cu mediul de afaceri si atragerii asociatiilor profesionale si patronatelor, in procesul de pregatire al reglementarilor cu impact asupra mediului de afaceri, facilitarii accesului investitorilor straini la informare, rezolvarii problemelor post-privatizare si dezvoltarii parteneriatelor public-privat.

Romania a manifestat deschidere fata de invitatia Comisiei Europene de a participa si de a fi inclusa in Raportul BEST elaborat si pentru tarile candidate. Astfel, prin coordonatorul national MIMMC, Romania a contribuit activ la colectarea informatiilor si bunelor practici din mediul de afaceri, in vederea intocmirii Raportului de catre expertii Comisiei Europene. Raportul preliminar pentru Romania a fost prezentat la Bucuresti in cadrul unei reuniuni unde, Biroul Unic infiintat in baza OUG nr. 76/2001 si Centrul de Afaceri Transilvania au fost alese ca avand cele mai bune practici din cele identificate si prezentate in raport.

In vederea dezvoltarii capacitatii MIMMC de a evalua complexul de politici si masuri pentru dezvoltarea sectorului IMM, au fost intreprinse urmatoarele actiuni:

- monitorizarea masurilor si programelor de dezvoltare a IMM-urilor, printr-un sondaj efectuat pe un esantion reprezentativ care cuprinde IMM-uri, institutii financiar-bancare si organizatii neguvernamentale de reprezentare a sectorului IMM. Informatiile au fost sintetizate in brosura privind programele destinate IMM-urilor, editata in 2001. De asemenea, s-a realizat un sondaj de opinie in randul institutiilor din sistemul financiar-bancar. In martie 2002, s-a organizat seminarul cu tema „Rolul Guvernului in imbunatatirea accesului IMM la finantare”, la care au fost discutate rezultatele sondajului si schemele de finantare propuse de MIMMC. Tot in martie 2002, a fost organizat seminarul „Accesul nediscriminatoriu al IMM la surse de finantare – conditie pentru imbunatatirea mediului de afaceri romanesc”, manifestare prin care s-a urmarit imbunatatirea accesului IMM-urilor la informatiile necesare dezvoltarii afacerilor;

- organizarea si actualizarea bazei de date a ministerului, referitoare la activele disponibile ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale regiilor autonome, culegerea de informatii referitoare la scutirea de taxe vamale si TVA pentru utilajele si echipamentele importate si prelucrarea acestora. De asemenea, au fost centralizate periodic datele privind valoarea achizitiilor publice efectuate de catre IMM-uri, precum si volumul total al achizitiilor publice efectuate de acestea;

- identificarea de programe de finantare din surse externe pentru organizarea, structurarea si sustinerea organizatiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel national si local; au fost elaborate propuneri de colaborare bilaterale pentru sustinerea organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale de reprezentare a intereselor IMM;

- sustinerea derularii, direct prin MIMMC, a unor programe de finantare destinate IMM-urilor, prin aplicarea OUG nr. 37/2002 (MO nr. 223/03.04.2002), care modifica art. 21 alin. 3 din Legea nr. 133/1999;

283

- consultarea lunara in cadrul intalnirilor CES, a asociatiilor de reprezentare a IMM-urilor la nivel national si local, privind proiectele de acte normative cu impact asupra sectorului si proiectele de programe de finantare, pentru dezvoltarea sectorului IMM. In luna martie 2002, s-au organizat intalniri de lucru in judetele Arges, Mures si Teleorman pentru prezentarea programelor de finantare destinate sprijinirii sectorului IMM;

- semnarea la 27 iunie a.c., a protocolului de colaborare intre MIMMC si Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Austria, privind intarirea capacitatii institutionale a ministerului;

- instruirea unor reprezentanti ai MIMMC (in trimestrul I 2002, in cadrul cooperarii romano-germane, al asistentei oferite de Guvernul Coreei si al asistentei oferite de Guvernul SUA, iar in noiembrie si decembrie 2001, cu asistenta oferita de Guvernul Japoniei).

In scopul imbunatatirii accesului IMM la finantare, au fost aplicate urmatoarele masuri:

- in baza HG nr. 1048/2001 (MO nr. 682/29.10.2001) pentru aprobarea Programului pentru infiintarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM si a HG nr. 1211/2001 (MO nr. 785/11.12.2001), in anul 2001, a fost infiintat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM), cu un capital social initial alocat de la bugetul statului, in valoare 50 mld lei (1,65 MEURO). Aportul statului la capitalul social al Fondului National de Garantare va fi majorat pe o perioada de 5 ani, pe baza veniturilor alocate de la bugetul de stat, Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. Astfel, pentru anul 2002, conform bugetului aprobat de Parlamentul Romaniei a fost alocata suma de 144 mld. lei (4,75 MEURO) pentru majorarea capitalului social al fondului. FNGCIMM are ca obiect de activitate exclusiv garantarea creditelor sau a altor instrumente financiare, care pot fi obtinute de intreprinderile mici si mijlocii, de la banci sau alte institutii financiare;

- derularea schemei de creditare pentru IMM din Programul Phare RO 9809 – MARR Fund, cu o componenta de grant, in judetele Gorj si Hunedoara;

- continuarea derularii programului de credite pentru IMM (RO 9711) si monitorizarea acestuia;

- prevederea in bugetul MIMMC, pentru perioada 2002-2005, de surse pentru finantarea urmatoarelor programe multianuale destinate dezvoltarii sectorului IMM: program pentru sustinerea investitiilor realizate de intreprinderi nou infiintate sau microintreprinderi si IMM existente; program pentru sustinerea accesului IMM la servicii de instruire si consultanta; program pentru constituirea retelei nationale de centre de consultanta, program pentru sprijinirea IMM-urilor in vederea stimularii exportului, program national pentru infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor de afaceri;

- asigurarea participarii IMM-urilor la Programul multianual pentru intreprinderi si spirit antreprenorial, in special pentru IMM-uri (2001-2005);

- acordarea, din Fondul pentru plata ajutorului de somaj - aprobat prin Legea nr. 191/2001 (MO nr. 194/18.04.2001) a bugetului asigurarilor sociale de stat si avand o valoare de 974 mld. lei (32 MEURO), pentru anul 2001 - a unor imprumuturi pentru infiintarea si dezvoltarea de IMM-urilor care angajeaza forta de munca disponibilizata. In aceasta baza, a fost angajat un numar de 18 945 de persoane, din care 9743 someri. Prin noua lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (Legea nr. 76/2002, publicata in MO nr. 103/06.02.2002), se reglementeaza masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, stimularea angajatorilor pentru incadrarea absolventilor institutiilor de invatamant, precum si acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditii avantajoase pentru crearea de noi locuri de munca, pentru infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii sau de unitati cooperatiste; pentru aceasta masura activa sunt prevazute pentru anul 2002, fonduri in valoare de 1 000 mld. lei (33 MEURO).

284

Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM-uri a fost asigurata prin:

- sustinerea functionarii retelei de 8 EUROINFO Centre de informare si consultanta pentru intreprinderi, in problematica Uniunii Europene;

- stabilirea unui mecanism pentru primirea si preluarea reclamatiilor, opiniilor, sugestiilor venite din partea intreprinzatorilor si organizatiilor de reprezentare a acestora;

- elaborarea si publicarea Ghidului programelor de finantare pentru IMM-uri, ce urmeaza a fi reeditat si in acest an;

- crearea si actualizarea site-ului web al MIMMC, prin intermediul caruia, intreprinzatorii pot accesa atat legislatia cu relevanta pentru IMM, cat si informatii despre facilitatile si programele de finantare destinate IMM, despre drepturile de proprietate intelectuala, activele disponibile sau infiintarea unei afaceri;

- realizarea Forumului Anual al IMM-urilor, in colaborare cu Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania;

- realizarea Topului anual al firmelor, ocazie cu care s-a acordat premiu celui mai inovativ IMM;

- organizarea, in mai 2002, la Poiana Brasov, impreuna cu reprezentantii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale a seminarului „Intreprinderile mici si mijlocii si proprietatea intelectuala”; cu aceasta ocazie, a fost lansata brosura „Proprietatea intelectuala – Ghid pentru IMM-uri”.

Imbunatatirea accesului IMM la pregatire profesionala s-a realizat prin:

- crearea, in luna februarie 2002, a Centrului EMPRETEC Romania. Programul EMPRETEC al UNCTAD prevede constituirea unei retele nationale de centre EMPRETEC de consultanta si instruire pentru IMM si se va derula pe trei ani. Centrul este in prezent operativ, primul curs interactiv de dezvoltare a capacitatilor antreprenoriale a fost organizat in luna mai a.c.;

- pregatirea managerilor din domeniul industriei de pielarie si textile (mai 2002, cu sprijinul Institutului specializat PISIE de la Trieste, Italia);

- derularea programului de instruire finantat de Guvernul Elen, organizat la Atena, la ale carui cursuri au participat pana in prezent, 50 de manageri.

De asemenea, in spiritul unei abordari strategice a masurilor vizand dezvoltarea sectorului IMM si in vederea eficientizarii implementarii prevederilor legislatiei in vigoare, in 2001, au fost incheiate mai multe acorduri-cadru de cooperare, dintre care mentionam: Memorandumul de Intelegere privind cooperarea in domeniul IMM cu Ministerul Activitatilor Productive din Italia, Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si Guvernul Flandrei, Acordul de cooperare intre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, Declaratia asupra IMM-urilor in cadrul Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre.

S-a initiat cooperarea bilaterala cu China, Franta, Israel, Bulgaria, Austria, Grecia, Iugoslavia, Macedonia si Albania, proiectele initiate fiind in curs de analiza de catre partenerul extern.

Totodata, in acest an, Guvernul Romaniei a semnat, Carta Europeana pentru Intreprinderile Mici (Declaratia de la Maribor), considerata ca un „soft-acquis” in domeniu.


Imbunatatirea mediului de afaceri (angajament asumat prin document de pozitie) se va realiza prin:

- Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru IMM;

285

- consultarea organizatiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel national si local (intalniri dezbateri cu organizatiile locale si nationale ale IMM-urilor);

- organizarea de reuniuni si conferinte regionale si/sau nationale pentru implementarea si gasirea solutiilor la problemele majore ale dezvoltarii sectorului IMM;

- modificarea si republicarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;

- prezentarea Raportului anual cu privire la dezvoltarea sectorului IMM; reactualizarea strategiei de dezvoltare a sectorului.

- Imbunatatirea capacitatii administrative a MIMMC;

- derularea de programe de instruire a personalului MIMMC in elaborarea de strategii, politici si programe de sustinere a sectorului IMM;

- derularea componentei „institutional building” din fisa Phare 2001;

- monitorizarea efectelor masurilor si programelor de dezvoltare a IMM-urilor;

- constituirea si mentinerea unei baze de date statistice privind situatia si structura IMM; realizarea unei retele informatice proprii.

Cresterea competitivitatii IMM pe pietele locale si internationale prin:

- Imbunatatirea accesului IMM la finantare;

- majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii 133/1999;

- elaborarea de programe de finantare pentru IMM cu sprijin financiar extern si/sau de la bugetul de stat: micro-credite; scheme de creditare cu dobanda subventionata, granturi pentru finantarea investitiilor IMM si a unor proiecte si activitati specifice;

- asigurarea participarii la cel de al IV-lea Program Multianual pentru Intreprinderi si Spirit Antreprenorial, in special pentru IMM (2001-2005);

- elaborarea unui plan de actiune pentru imbunatatirea accesului IMM la servicii financiare;

- continuarea derularii programului de credite pentru IMM (RO 9711) si monitorizarea acestuia.

- Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM

- sprijinirea initiativei de dezvoltare de incubatoare de afaceri si centre de inovare (elaborarea si implementarea unui program de finantare partiala a infiintarii si dezvoltarii de incubatoare de afaceri);

- constituirea retelei nationale de centre de consultanta si informare pentru IMM, prin sustinerea functionarii a 8 centre EUROINFO;

- organizarea unui sistem de informare actualizat util mediului de afaceri prin elaborarea de baze de date si publicatii privind legislatia, activele disponibile, programe de finantare si informatii de piata;

- elaborarea si implementarea de programe de pregatire profesionala destinate managerilor si angajatilor IMM;

- publicarea de materiale de informare pentru IMM: reeditarea Ghidului cu programele de finantare pentru IMM; editarea Ghidului legislativ.

- Imbunatatirea accesului la achizitiile publice;

286

- constituirea si mentinerea in colaborare cu camerele de comert si industrie a unei baze de date a IMM-urilor, structurata pe oferta de produse si servicii;

- sprijinirea si monitorizarea accesului IMM la achizitii publice.

Imbunatatirea accesului IMM pe piete externe prin:

- elaborarea si implementarea de programe de sustinere a participarii IMM la targuri si expozitii de specialitate, interne si internationale;

- elaborarea si implementarea de programe pentru incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor de desfacere la export;

- imbunatatirea accesului la informatii privind pietele externe, institutiile si reglementarile specifice;

- sprijinirea dezvoltarii relatiilor de colaborare intre IMM din Romania si strainatate.

Promovarea culturii antreprenoriale prin:

- derularea programului de pregatire antreprenoriala in cadrul Centrului Empretec;

- organizarea de seminarii, conferinte si mese rotunde cu reprezentantii din mediul de afaceri, precum si a unor campanii de mediatizare pentru imbunatatirea imaginii intreprinzatorului si promovarea modelelor de succes in afaceri;

- organizarea Topului National al firmelor private;

- formularea unei strategii de pregatire a resurselor umane, introducerea de discipline axate pe antreprenoriat in invatamantul liceal si universitar.


Imbunatatirea mediului de afaceri prin:

- Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru IMM

- consultarea organizatiilor de reprezentare a intereselor IMM la nivel national si local (intalniri dezbateri cu organizatiile locale si nationale ale IMM-urilor);

- organizarea de reuniuni si conferinte regionale si/sau nationale pentru implementarea si gasirea solutiilor la problemele majore ale dezvoltarii sectorului IMM;

- prezentarea Raportului anual cu privire la dezvoltarea sectorului IMM; reactualizarea strategiei de dezvoltare a sectorului.

- Imbunatatirea capacitatii administrative a MIMMC

- monitorizarea efectelor masurilor si programelor de dezvoltare a IMM-urilor;

- mentinerea unei baze de date statistice privind situatia si structura IMM; intretinerea retelei informatice proprii.

Cresterea competitivitatii IMM pe pietele locale si internationale prin:

- Imbunatatirea accesului IMM la finantare

- majorarea capitalului social al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, conform Legii 133/1999;

- elaborarea de programe de finantare pentru IMM cu sprijin financiar extern si/sau de la bugetul de stat: micro-credite; scheme de creditare cu dobanda subventionata, granturi pentru finantarea investitiilor IMM si a unor proiecte si activitati specifice;

287

- asigurarea participarii la cel de al IV-lea Program Multianual pentru Intreprinderi si Spirit Antreprenorial, in special pentru IMM (2001-2005);

- monitorizarea măsurilor din planul de actiune pentru imbunatatirea accesului IMM la servicii financiare;

- continuarea derularii programului de credite pentru IMM (RO 9711) si monitorizarea acestuia.

- Imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM

- sprijinirea initiativei de dezvoltarii de incubatoare de afaceri si centre de inovare (elaborarea si implementarea unui program de finantare partiala a infiintarii si dezvoltarii de incubatoare de afaceri);

- constituirea retelei nationale de centre de consultanta si informare pentru IMM prin sustinerea functionarii a 8 centre EUROINFO;

- intreţinerea unui sistem de informare actualizat util mediului de afaceri prin elaborarea de baze de date si publicatii privind legislatia, activele disponibile, programe de finantare si informatii de piata;

- elaborarea si implementarea de programe de pregatire profesionala destinate managerilor si angajatilor IMM;

- publicarea de materiale de informare pentru IMM: reeditarea Ghidului cu programele de finantare pentru IMM; editarea Ghidului legislativ.

- Imbunatatirea accesului la achizitii publice

- mentinerea in colaborare cu camerele de comert si industrie a unei baze de date a IMM-urilor structurata pe oferta de produse si servicii;

- sprijinirea si monitorizarea accesului IMM la achizitii publice.

Imbunatatirea accesului IMM pe piete externe prin:

- Elaborarea si implementarea de programe de sustinere a participarii IMM la targuri si expozitii de specialitate, interne si internationale;

- Elaborarea si implementarea de programe pentru incurajarea activitatilor care contribuie la largirea pietelor de desfacere la export;

- Sprijinirea dezvoltarii relatiilor de colaborare intre IMM din Romania si strainatate.

Promovarea culturii antreprenoriale prin:

- Derularea programului de pregatire antreprenoriala prin Centrul Empretec;

- Organizarea de seminarii, conferinte si mese rotunde cu reprezentantii din mediul de afaceri, precum si a unor campanii de mediatizare pentru imbunatatirea imaginii intreprinzatorului si promovarea modelelor de succes in afaceri;

- Organizarea Topului National al firmelor private.

4.17. Ştiinţă şi cercetare

Situaţia actuală

In domeniul stiintei si cercetarii, pregatirea pentru integrarea in UE consta, in principal, in participarea la programele cadru de cercetare, dezvoltare si demonstratii ale Uniunii Europene si

288

la realizarea Spatiului European de Cercetare, precum si in aplicarea acordurilor internationale in acest domeniu. Capitolul 17 "Stiinta si cercetare" a fost inchis provizoriu la data de 14 iunie 2000 si in februarie 2002 au fost transmise informatii suplimentare la documentul de pozitie pentru acest capitol.

Romania a participat in calitate de tara asociata la Programul Cadru 5 (1998-2002) al Uniunii Europene si pregateste participarea la Programul Cadru 6 (2002-2006) si la implementarea masurilor necesare pentru realizarea Spatiului European de Cercetare.

Pentru participarea la PC 5, a fost constituita reteaua nationala de puncte de contact si reteaua de oficii de legatura regionale. Dupa intrarea in vigoare a noului Program Cadru, aceste structuri institutionale vor fi reorganizate pentru participarea la PC 6, conform recomandarilor Comisiei Europene pentru tarile membre si asociate. De asemenea, se intentioneaza infiintarea unui Oficiu de Legatura la Bruxelles pana la sfarsitul anului 2003.

Politicile de cercetare-dezvoltare si inovare ale Romaniei au ca prioritate clar definita integrarea in Spatiul European de Cercetare si armonizarea cu politicile, sistemul de cercetare-dezvoltare si inovare si procedurile din cadrul Uniunii Europene.

In perioada de referinta au fost finalizate si promovate de Guvern catre Parlament pentru dezbatere, proiectele pentru:

- Legea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice (termen de adoptare: trim. IV 2002), care sintetizeaza intr-un cadru unitar si coerent legislatia anterioara privind organizarea si functionarea sistemului si activitatilor de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare;

- Legea de aprobare a Statutului personalului de cercetare-dezvoltare (termen de adoptare: trim. IV 2002), care defineste cadrul administrativ si procedural pentru intarirea sistemului de cercetare-dezvoltare.

A fost adoptata Legea nr. 752/27.12.2001 privind organizarea si functionarea Academiei Romane (MO nr. 843/28.12.2001).

Prin prevederile acestor acte normative se faciliteaza restructurarea sistemului de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, astfel incat acesta sa functioneze similar sistemelor din statele membre.

In primul trimestru al anului 2002, a fost adoptata OG nr. 14/2002 (MO nr. 82/1.02.2002) privind infiintarea parcurilor stiintifice si tehnologice, prin care se urmareste crearea infrastructurii si legaturii functionale intre sectorul de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare si agentii economici. Prin aceasta ordonanta se ofera un cadru stimulativ pentru punerea in practica a unor idei inovative, tehnice sau manageriale aparute in mediul universitar si in cel de cercetare si care pot avea efecte economice pozitive. De asemenea, se urmareste stimularea atragerii de fonduri de pe piata capitalului liber, in scopul investirii acestora in aplicarea rezultatelor cercetarii. Prin aplicarea legislatiei privind infiintarea parcurilor stiintifice si tehnologice se preconizeaza:

- stimularea potentialului inovativ si tehnico-stiintific al personalului academic, universitar, al cercetatorilor si studentilor;

- integrarea studentilor si a absolventilor institutiilor de invatamant superior in mediul socio-economic;

- corelarea procesului de formare in institutiile de invatamant superior cu cerintele economiei si progresului tehnologic;

- stimularea initiativei institutiilor de invatamant superior si a unitatilor de cercetare–dezvoltare pentru atragerea de noi surse de finantare;

289

- atragerea de fonduri private in activitatea de cercetare;

- stimularea aparitiei si dezvoltarii de agenti economici inovativi.

In vederea actualizarii reglementarilor in domeniul cercetarii stiintifice nucleare, a fost elaborat un nou proiect de lege privind promovarea si organizarea activitatilor in domeniul nuclear, care va fi adoptat pana la sfarsitul anului 2002. Acest proiect de lege se refera la utilizarea energiei si a tehnicilor si tehnologiilor nucleare in scopuri pasnice in economie si viata sociala prin dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniu si valorificarea rezultatelor acesteia. Actualizarea legislatiei va permite stabilirea cadrului organizatoric care sa asigure elaborarea unei strategii nationale, definirea responsabilitatilor si a modalitatilor prin care pot fi asigurate promovarea si organizarea activitatilor din domeniul nuclear, in conditiile specifice economiei de piata.


- Participarea la Programul Cadru 5 pentru Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii (1998-2002) si sprijin acordat participantilor;

- Pregatirea procedurilor de asociere la Programul Cadru 6 pentru Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii (2002-2006);

- Perfectionarea cadrului institutional in vederea imbunatatirii participarii la PC6 fata de PC5 si accelerarea integrarii europene in stiinta si cercetare;

- Adoptarea, pana la sfarsitul anului 2002, a noului cadru legislativ ce va fi adoptat, prin care se prevede:

- infiintarea Consiliului National pentru Politica Stiintei si Tehnologiei, organism guvernamental care stabileste prioritatile strategice de cercetare cu efect in plan economic si social, pentru a se asigura corelarea politicii de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare cu ansamblul politicilor socio-economice;

- definirea Strategiei nationale de cercetare-dezvoltare, ca instrument cheie pentru realizarea obiectivelor politicii CDTI, corelata cu strategia economica nationala si cu strategiile sectoriale;

- infiintarea Consiliului National de Atestare a Cercetarii, ca organism nou constituit, in scopul introducerii unui sistem unitar de evaluare periodica a unitatilor de cercetare, unic pe plan national;

- diferentierea intre sistemul competitional de finantare din fonduri publice, pe programe si proiecte, si cel institutional;

- crearea Societatii de investitii pentru transfer tehnologic si dezvoltare, ca instrument nou, pentru stimularea si sustinerea efortului de inovare si absorbtie a inovarii in economie si societate;

- reorganizarea Consiliului National de Atestare a Titlurilor si Diplomelor, organism consultativ al autoritatii de stat pentru cercetare, format din personalitati cu autoritate stiintifica recunoscuta, care va efectua si echivalarea gradelor din sistemul de cercetare cu cele din invatamantul superior;

- un nivel de salarizare neplafonat daca, concomitent cu executia temelor finantate din fonduri de la bugetul de stat deruleaza si proiecte finantate din programe internationale la care Romania plateste cotizatie, precum si daca proiectul conduce la transferuri tehnologice;

290

- un cadru coerent privind perspectivele de formare profesionala a personalului din cercetare-dezvoltare, mobilitatea si stimularea stabilitatii acestuia.


− Participarea la Programul Cadru 6 pentru Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii al Uniunii Europene (2002-2006);

- elaborarea si aplicarea unui Plan comun de masuri cu Comisia Europeana in vederea accelerarii integrarii in domeniul stiintei si cercetarii si imbunatatirii rezultatelor particparii Romaniei la noile programe;

- asigurarea sprijinului pentru participantii romani;

- deschiderea unui Oficiu de legaturi la Bruxelles;

- participarea la activitatile de conducere a Programului Cadru 6 si a realizarii Spatiului European de Cercetare;

- deschiderea programelor din Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, conform Art.169 din Tratatul de la Amsterdam.

− Pregatirea participarii la implementarea Spatiului European de Cercetare, prin dezvoltarea capacitatii nationale stiintifice si tehnologice;

- sprijinirea realizarii a 6-8 centre de excelenta de nivel european in domeniile prioritare din Programul Cadru 6;

- modernizarea echipamentelor si facilitatilor de cercetare si dezvoltare tehnologica si tehnologia informatiei din unitatile de cercetare;

- dezvoltarea Retelei Nationale de Calculatoare pentru Cercetare; investitii pentru cresterea capacitatii si vitezei de operare la un nivel comparabil cu spatiul UE;

- dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic la nivel european (parcuri stiintifice si tehnologice, centre de transfer, incubatoare).

4.18. Educaţie, formare profesională şi tineret

In domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului, Romania sustine initiativele Comisiei Europene si ale Statelor Membre de dezvoltare a sistemelor educationale si de formare profesionala in vederea indeplinirii obiectivului prioritar al Uniunii Europene, respectiv dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere.

In cadrul Conferintei de Aderare (CONF – RO 8/00) din mai 2000, au fost inchise provizoriu negocierile de aderare cu Romania pentru capitolul 18 „Educatie, formare profesionala si tineret”.

Astfel, Romania s-a angajat ca va promova in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului, politici compatibile cu politicile europene in ceea ce priveste asigurarea de sanse egale pentru toti, asigurarea mobilitatii in invatamantul superior, educatia in limbi straine, dimensiunea europeana a educatiei, nediscriminarea, utilizarea tehnologiilor educationale, invatamantul la distanta si formarea continua, asigurarea cadrului legislativ privind reglementarea aspectelor practice ale activitatii de voluntariat in Romania.

In luna februarie 2002, a fost transmis Conferintei de Aderare, documentul ce cuprinde informatiile suplimentare privind angajamentele pe care Romania si le asuma pentru preluarea si aplicarea acquis-ului comunitar in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului, precum

291

si progresele inregistrate in indeplinirea angajamentelor asumate prin documentul de pozitie pentru capitolul 18.

Romania s-a angajat sa dezvolte politici si sa promoveze masuri privind mobilitatea, noi proceduri de lucru in cooperarea europeana in domeniu, precum si in ceea ce priveste invatarea limbilor straine, in concordanta cu prevederile comunitare.

De asemenea, Romania acorda atentia cuvenita dimensiunii educatiei non-formale a activitatilor sportive din programele comunitare pentru tineret si urmareste evolutia orientarilor europene in domeniul sportului.

4.18.1. Educaţie

Situaţia actuală

Invatamantul preuniversitar A fost aprobata Legea nr. 713/3.12.2001 (MO nr. 803/14.12.2001) privind aprobarea OUG nr. 206/2000 si a OG nr. 184/20.12.2001 (MO nr. 849/20.12.2001), pentru modificarea si completarea Legii Invatamantului nr. 84/1995 ce reglementeaza finantarea invatamantului preuniversitar de stat si respectiv administrarea terenurilor si cladirilor in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, cele de invatamant special, precum si obtinerea de venituri proprii.

A fost, de asemenea, adoptata Legea nr. 719/4.12.2001 (MO nr. 797/13.12.2001) pentru aprobarea OG nr. 138/2000 privind masuri de sustinere a invatamantului privat.

a) Educatia copiilor lucratorilor migranti

In 2001 a fost adoptata HG nr. 508/2001 (MO nr. 305/8.06.2001) privind accesul la invatamantul obligatoriu din Romania al copiilor lucratorilor migranti proveniti din statele membre ale Uniunii Europene care reglementeaza accesul nediscriminatoriu al acestor copii la invatamantul obligatoriu, precum si normele metodologice pentru aplicarea acesteia (Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4638/2001, MO nr. 687/30.10.2001). Prin aceste acte normative au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei Consiliului 77/486/EEC privind educatia copiilor lucratorilor migranti.

b) Asigurarea educatiei de baza pentru toti

Ministerul Educatiei si Cercetarii a initiat, cu sprijin comunitar, programul „Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi”. Acest program vizeaza reducerea abandonului scolar prin sprijinirea celor care provin din categorii dezavantajate pentru ca aceste persoane sa finalizeze perioada de scolarizare obligatorie. Se asigura, de asemenea, o educatie de tip a doua sansa pentru cei care au parasit sistemul educational inainte de terminarea perioadei de scolarizare obligatorii. In acelasi timp, imbunatatirea conditiilor existente in invatamantul prescolar asigura o mai buna participare a copiilor care provin din categoriile defavorizate in cadrul procesului educational.

In anul 2001 a fost demarat procesul de integrare in invatamantul de masa, a elevilor cu deficiente usoare si medii provenind din invatamantul special. Pentru sprijinirea acestui demers, in cooperare cu UNICEF se afla in derulare programul „Integrarea copiilor cu deficiente in/prin comunitate”.

c) Dezvoltarea invatamantului mediu rural

In anul 2001 au fost promovate o serie de masuri ce au avut in vedere concentrarea unitatilor de invatamant din mediul rural in scopul asigurarii accesului sporit la educatie al elevilor provenind

292

din acest mediu. 120 de scoli au fost declarate centre de zona si dotate cu microbuze pentru transportul elevilor din 181 de scoli cu 5414 elevi din satele unde nu mai functioneaza ciclul gimnazial. Au fost achizitionate astfel un numar de 160 microbuze.

Programul de reforma a invatamantului preuniversitar, program sustinut de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, prin componenta de ameliorare calitativa a serviciilor educationale din invatamantul rural a continuat si in anul 2001. Un numar de 2060 de scoli din mediul rural au fost dotate cu material didactic pentru toate ariile curriculare, cu echipamente de sprijin pentru desfasurarea optima a activitatilor didactice, precum si cu mobilier scolar.

In cadrul programului de reforma a invatamantului preuniversitar, s-au desfasurat activitati de formare specifica a cadrelor didactice pentru folosirea creativa a materialelor didactice din scoli, precum si stagii de pregatire pentru managerii scolari.

A fost asigurat cadrul legal pentru acordarea in anul scolar 2001-2002 de rechizite scolare elevilor care provin din familii cu venituri reduse prin OG nr. 33/2001 (MO nr. 198/25.03.2002).

d) Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic

Masurile promovate de Ministerul Educatiei si Cercetarii au vizat generalizarea rezultatelor obtinute in cadrul programului Phare - VET, la nivelul liceului vocational si tehnologic, precum si dezvoltarea parteneriatului intre scoala, comunitatea locala si mediul de afaceri. Prin Legea nr. 98/2001 pentru aprobarea OUG nr. 13/2000 privind modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995, au fost reglementate o serie de aspecte privind filiera tehnologica si profesionala in formarea initiala.

Cu sprijin comunitar, Ministerul Educatiei si Cercetarii deruleaza programele Phare RO 0108.03 si RO 0108.01, componenta VET, ce au ca obiectiv consolidarea rezultatelor obtinute prin reforma sistemului de invatamant profesional si tehnic, precum si intarirea contributiei sistemului VET la dezvoltarea social-economica a Romaniei, in concordanta cu obiectivele stabilite in Planul National de Dezvoltare.

e) Informatizarea invatamantului preuniversitar

In anul 2001, in cadrul Proiectului de reforma a invatamantului preuniversitar, s-au realizat specificatiile tehnice pentru echipamentele destinate unitatilor scolare si este in curs de derulare instruirea personalului din unitatile pilot pentru utilizarea aplicatiilor din noul sistem informatic.

In 2001, s-a asigurat conectarea permanenta la Internet a inspectoratelor judetene si a continuat actiunea de conectare a unitatilor de invatamant la reteaua RoEduNet.

Sistemul ADLIC – Admiterea in licee 2001 este primul sistem informatizat folosit in Romania la nivel national pentru centralizarea rezultatelor examenului de capacitate. Sistemul a asigurat nu numai centralizarea, dar si validarea datelor referitoare la candidati, precum si repartizarea computerizata a acestora in licee si scoli profesionale, conform specificatiilor Ministerului Educatiei si Cercetarii. Cu ocazia conferintei la nivel guvernamental asupra eGovernment “De la politica la practica”, desfasurat la Bruxelles intre 29-30 noiembrie 2001 si organizat de Comisia Europeana, proiectul ADLIC a fost distins cu eticheta eGovernment “Best Practice”.

Proiectul ADLIC a fost selectat din 24 de aplicatii internationale si prezentat ca studiu de caz in „Multi Channel e-Government and e-Public Services”, Lisabona, 2002.

f) Cresterea calitatii invatamantului preuniversitar

Ministerul Educatiei si Cercetarii a promovat masuri pentru cresterea calitatii invatamantului preuniversitar. Astfel :

- A fost completat cadrul legal pentru dezvoltarea parteneriatului cu comunitatea, autoritatile publice si mediul de afaceri prin adoptarea Regulamentului–cadru de organizare si functionare a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea

293

Profesionala (Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3033/14.01.2002) si a fost elaborat proiectul de Lege pentru promovarea dialogului social in procesul de formare profesionala prin unitatea scolara;

- A fost perfectionat sistemul de prognoza educationala prin dezvoltarea curriculum-ului, a sistemului de evaluare si examinare si managementul educational;

- Universitatile au inceput initierea de programe de conversie profesionala, prin cursuri postuniversitare, prin care cadrele didactice vor avea posibilitatea obtinerii unor locuri de munca, in invatamantul preuniversitar, in domenii apropiate, la disciplinele deficitare;

- A fost adoptata o structura de tip modular pentru programele de perfectionare periodica a personalului didactic, exprimata la nivel de sistem in unitati de credite profesionale transferabile.

Invatamantul superior a) Integrarea universitatilor particulare in sistemul national de educatie

Au fost acreditate prin OUG, ulterior aprobate prin lege (Legile nr. 237, 238, 239, 240, 241, 242/3.04.2002/ MO nr. 291/30.04.2002) de Parlamentul Romaniei, 6 dintre universitatile particulare existente in acest moment in Romania. Universitatile acreditate respecta criteriile si standardele de acreditare prevazute de legislatia in domeniu din Romania.

b) Asigurarea calitatii procesului educational

Asigurarea calitatii in invatamantul superior constituie o preocupare a Ministerului Educatiei si Cercetarii, urmarindu-se atat activitatea de predare/invatare, cat si cea de cercetare stiintifica si manageriala. In acest context, se desfasoara cu sprijinul Guvernului Olandei un program de cooperare in vederea intaririi culturii calitatii in sistemul educational romanesc.

La nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii, in cadrul Directiei Generale pentru Coordonarea Invatamantului Superior va fi creat, prin Ordin al ministrului, un grup de lucru care va elabora o strategie detaliata in domeniul asigurarii calitatii in invatamantul superior, va preciza cadrul institutional si instrumentele de implementare ale acestei strategii.

Prin HG nr. 1338/27.12.2001 (MO nr. 37/21.01.2002), a fost infiintata Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economic si Social (APART) si participarea Romaniei la Programul TEMPUS III. APART promoveaza si sustine actiunile de cooperare intre institutiile de invatamant superior si agenti economici, institutii si organizatii profesionale, pentru dezvoltarea de parteneriate specifice, formarea si specializarea profesionala, transferul tehnologic, organizarea incubatoarelor de afaceri si a parcurilor tehnologice, cercetarea pietei fortei de munca, facilitarea absorbtiei absolventilor de catre piata fortei de munca, dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universitatilor din Romania, precum si coordonarea participarii Romaniei la activitatile derulate in Programul Tempus III.

c) Imbunatatirea sistemului de sprijin financiar pentru studenti

Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior (CNFIS) a stabilit criteriile pentru distributia fondurilor bugetare pe fiecare institutie de invatamant superior. Daca pana in prezent repartitia fondurilor bugetare se facea exclusiv pe student-fizic sau student-echivalent, finantarea se face acum pe baza unor criterii calitative in functie de care se corecteaza sumele alocate. Noile criterii sunt: gradul de acoperire efectiva a posturilor didactice cu cadre didactice, ponderea doctorilor in totalul personalului didactic, ponderea profesorilor si a conferentiarilor in totalul personalului didactic si ponderea personalului didactic sub varsta de 35 de ani.

d) Adaptarea calificarilor la piata muncii

A fost realizata corelarea calificarilor cu piata fortei de munca. In acest sens au fost adoptate: HG nr. 1336/2001 (MO nr. 36/21.01.2002) privind domeniile si specializarile de referinta din

294

sistemul de invatamant superior si HG nr. 410/2002 (MO nr. 313/13.05.2002) privind structurile si specializarile universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu din institutiile de invatamant superior. Aceste acte normative au in vedere racordarea specializarilor universitare cu nomenclatorul ocupatiilor; monitorizarea modului de insertie a absolventilor pe piata fortei de munca, precum si orientarea cercetarii stiintifice universitare spre probleme economice si sociale actuale.

Formarea initiala si continua a personalului didactic Formarea cadrelor didactice este o prioritate a sistemului de invatamant din Romania, aflata intr-o stransa corelatie cu celelalte componente ale reformei sistemului de invatamant.

Strategia de dezvoltare a sistemului de formare initiala si continua a personalului didactic si a managerilor din invatamantul preuniversitar, in perioada 2001-2004, elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii si agreata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, are ca principale obiective: profesionalizarea carierei didactice in Romania, dezvoltarea unei piete educationale a programelor de formare continua a acestora, bazata pe un sistem concurential loial, redimensionarea raportului dintre componenta teoretica si cea practica a curriculum-ului de pregatire a cadrelor didactice, precum si dezvoltarea unei structuri institutionale moderne pentru optimizarea activitatilor de formare continua a personalului didactic: Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar (HG nr. 604/27.06.2001). Prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4796/19.10.2001, a fost stabilita organizarea si functionarea sistemului de perfectionare periodica a personalului didactic si a personalului didactic auxiliar din invatamantul preuniversitar. Actul normativ introduce sistemul de credite profesionale transferabile in perfectionarea cadrelor didactice, defineste si stabileste aria furnizorilor de programe de perfectionare si mentioneaza Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul Preuniversitar (CNFP) ca autoritate pentru autorizarea tuturor programelor de perfectionare a personalului didactic.

Participarea la programele comunitare in domeniul educatiei si formarii profesionale Socrates II si Leonardo da Vinci II Din 1997, Romania participa activ la programele comunitare in domeniul educatiei si formarii profesionale Socrates si Leonardo da Vinci si a creat structurile institutionale capabile sa gestioneze aceste programe. In conformitate cu prevederile Deciziei Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana nr. 3/2000, Romania participa in prezent cu drepturi depline la faza a II-a a acestor programe de actiune comunitara.

In acest context, au fost adoptate masuri de dezvoltare a activitatilor de monitorizare, audit si control in favoarea cresterii calitatii proiectelor si cresterea vizibilitatii proiectelor prin infiintarea in marile universitati a unor birouri "Socrates-Leonardo da Vinci". De asemenea, a fost elaborat, aprobat si pus in practica un program de masuri punctuale pentru ameliorarea selectiei, contractarii si monitorizarii proiectelor de mobilitati din Romania, in cadrul Programului Leonardo da Vinci.

In exercitiul 2001, in programul Socrates II – Actiuni descentralizate au fost aprobate 896 de proiecte din 1640 de aplicatii prezentate, iar in programul Leonardo da Vinci II- procedurile A si B, au fost aprobate 78 de proiecte din 220 de aplicatii prezentate.


- Consolidarea procesului de reforma in invatamantul preuniversitar;

- Promovarea de programe pentru consolidarea capacitatii institutionale a Ministerului Educatiei si Cercetarii de a gestiona examenele nationale de evaluare (capacitate si

295

bacalaureat) precum si de programe pentru sustinerea tinerilor capabili de performante, prin dezvoltarea Centrelor de excelenta;

- Pregatirea si participarea scolilor la programele si proiectele de dezvoltare socio-economica, precum si consolidarea parteneriatului social la nivel national, regional si local in scopul cresterii ponderii invatamantului profesional si tehnic in dezvoltarea resurselor umane;

- Asigurarea egalitatii sanselor pentru elevii care provin din mediul rural, precum si sprijinirea scolarizarii copiilor care apartin unor categorii defavorizate, prin aplicarea Programului de dezvoltare a Invatamantului Rural;

- Continuarea programului de imbunatatire a transportului scolar in zonele rurale;

- Continuarea, in perioada 2003-2004, a programului de acordare de rechizite scolare elevilor care provin din familii cu venituri reduse;

- Derularea, cu sprijin comunitar, a programului special pentru sprijinirea scolarizarii copiilor rromi in scopul stimularii participarii copiilor din grupurile dezavantajate in procesul educational;

- Reabilitarea scolilor pentru a se asigura securitatea desfasurarii procesului de invatamant;

- Dotarea scolilor cu echipamente moderne de calcul si materiale didactice pentru a se asigura o participare mai activa a sistemului educational romanesc la viata comunitara si la programele europene;

- Dezvoltarea si consolidarea cadrului legislativ si institutional de formare a cadrelor didactice si a managerilor din invatamantul preuniversitar are in vedere profesionalizarea functiei didactice si a celei de manager, precum si optimizarea managementului educational;

- Completarea HG nr. 508/2001 si a Ordinului ministrului educatiei si cercetarii nr. 4638/2001 in sensul prevederilor Directivei nr. 77/486 (angajament asumat prin document de pozitie).

- Consolidarea procesului de reforma in invatamantul superior;

Pentru compatibilizarea sistemului de invatamant superior din Romania cu standardele europene, Ministerul Educatiei si Cercetarii va dezvolta educatia universitara si postuniversitara, cu accent pe dimensiunea antreprenoriala si orientarea spre afaceri in formarea tinerilor absolventi. Reforma curriculara va continua tinand cont de tendintele europene in domeniu. Parteneriatele dintre universitati si mediile de afaceri vor fi in continuare diversificate. Managementul financiar la nivel de sistem si institutii va fi perfectionat si vor creste progresiv cheltuielile publice pe student in perspectiva atingerii unor niveluri comparabile cu cele existente in plan european. De asemenea, se are in vedere promovarea invatamantului privat de calitate.

- Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional pentru asigurarea calitatii, prin elaborarea Legii Invatamantului Superior si completarea Legii acreditarii institutiilor de invatamant superior. Noile demersuri legislative vor permite trecerea la asigurarea calitatii ca reper al excelentei in universitati si vor crea conditiile ca paleta de meserii si profesii sa se formeze si sa se certifice in conformitate cu cerintele de calitate cuprinse in ISO 9000;

- Revigorarea cercetarii stiintifice universitare prin diversificarea grant-urilor acordate tinerilor cercetatori si studentilor;

296

- Derularea, cu sprijinul guvernului Olandei, a unui program de cooperare ce are in vedere dezvoltarea culturii calitatii in institutiile de invatamant superior.

- Dezvoltarea politicilor educationale de tip e-Learning;

- Continuarea programului de informatizare a sistemului de invatamant preuniversitar si a programului de Educatie Asistata de Calculator denumit e-learning, ca elemente componente ale strategiei guvernamentale pentru trecerea la societatea informationala;

- Dotarea scolilor cu 146.000 de calculatoare/sisteme de calcul si conectarea la Internet;

- Initierea unor parcuri tehnologice;

- Dezvoltarea sistemului informatic pentru managementul educational;

- Realizarea unui modul educational integrat bazat pe tehnologie IT-CRS;

- Dezvoltarea de software educational.

- Participarea la noua generatie de programe comunitare Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth;

Se are in vedere asigurarea cofinantarii participarii la programele europene Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth, in conformitate cu Deciziile Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana si dezvoltarea cadrului national corespunzator acestei participari prin: intensificarea implicarii Ministerului Educatiei si Cercetarii, respectiv a Ministerului Tineretului si Sportului in coordonarea activitatilor specifice programelor, cresterea vizibilitatii acestora si monitorizarea continua a impactului proiectelor asupra dezvoltarii sistemului de invatamant si formare profesionala, cat si asupra pregatirii tinerilor in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.

De asemenea, se are in vedere intarirea capacitatii unitatilor de implementare, respectiv a Agentiei Nationale Socrates, a Centrului National pentru Formare Profesionala Leonardo da Vinci si a ANSIT de a monitoriza si evalua proiectele aflate in derulare.

In plus, studentii care participa la programul de mobilitate academica Erasmus vor primi sprijin financiar printr-un program PHARE.


- Consolidarea procesului de reforma in invatamantul preuniversitar;

- Dotarea unitatilor de invatamant din mediul rural cu mijloace de transport pentru elevi;

- Dotarea unitatilor de invatamant cu mijloace de calcul si soft educational;

- Reducerea abandonului scolar si formarea cadrelor didactice pentru a satisface nevoile copiilor provenind din categoriile defavorizate (cu sprijin comunitar prin programul Phare RO 0104.02);

- Intarirea capacitatii Ministerului Educatiei si Cercetarii si a unitatilor subordonate de a gestiona procesul de rationalizare si modernizare a sistemului de invatamant profesional si tehnic;

- Dotarea unitatilor de invatamant si a centrelor de resurse pentru a furniza un invatamant profesional si tehnic modern, adaptat la cerintele pietei si la nevoile regionale de dezvoltare economica si sociala.

- Consolidarea procesului de reforma in invatamantul superior;

297

- compatibilizarea sistemului financiar contabil la nivelul invatamantului superior cu legislatia europeana in domeniu;

- asigurarea calitatii in institutiile de invatamant superior;

- promovarea unor mijloace moderne de invatare si dezvoltarea invatamantului la distanta;

- utilizarea tehnologiilor informationale in procesul de invatamant;

- participarea la programele internationale de cooperare academica in vederea dezvoltarii unui spatiu european al cunoasterii;

- dezvoltarea cercetarii in institutiile de invatamant superior;

- dezvoltarea capacitatii institutiilor de invatamant superior de a furniza programe de formare profesionala continua a adultilor.

- Dezvoltarea politicilor educationale de tip e-Learning;

In cadrul politicilor de dezvoltare a unui invatamant romanesc modern, vor fi implementate masuri care au ca principal scop prevenirea tendintelor de emigrare in randul tinerilor absolventi, cat si schimbarea conceptiei cadrelor didactice asupra modului de desfasurare a procesului de invatamant:

- dezvoltarea de pachete educationale soft si multimedia;

- dezvoltarea produselor software tutoriale pentru invatamantul preuniversitar;

- dotarea unitatilor de invatamant cu computere si conectarea acestora la Internet.

- Participarea la noua generatie de programe comunitare Socrates II, Leonardo da Vinci II si Youth;

- Asigurarea in continuare a cofinantarii participarii Romaniei la aceste programe din bugetul national si derularea proiectelor aprobate;

- Intarirea capacitatii unitatilor de implementare - Agentia Nationala Socrates, Centrul National pentru Formare Profesionala Leonardo da Vinci si ANSIT - de a monitoriza si evalua proiectele aflate in derulare;

- Cresterea cu sprijin comunitar a finantarii studentilor care participa in programul Erasmus.

4.18.2. Formare profesională

Situaţia actuală

Continuarea dialogului social institutionalizat la acest nivel se realizeaza prin Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), infiintat prin Legea nr. 132/1999. In perioada de referinta, CNFPA, conform atributiilor ce-i revin prin lege, a elaborat 4 studii privind sistemele de formare profesionala a adultilor in Romania si din alte tari europene (Danemarca, Franta, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Ungaria), a dezvoltat relatiile institutionale prin promovarea rolului CNFPA si cunoasterea institutiilor care evolueaza pe piata formarii profesionale si a problematicii acestora si a cooperat cu institutii de profil din tara si strainatate in cadrul programelor Phare, Socrates, diverse programe de cooperare bilaterala cu Germania, Austria, Belgia. De asemenea, a contribuit la imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul formarii profesionale a adultilor prin avizarea a 2 proiecte de acte normative in domeniu si prezentarea de puncte de vedere la alte 4 proiecte, intre care Legea educatiei permanente, Legea privind

298

aprobarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor si Proiectul de modificare a Legii nr.132/1999 privind organizarea si atributiile CNFPA.

Implementarea programelor si masurilor specifice de ocupare si formare destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca revine Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Agentiilor judetene de Ocupare a Fortei de Munca (Legea nr. 145/1998, modificata si completata prin OUG nr. 294/2000).

Pentru asigurarea de locuri de munca pentru un numar cat mai mare de someri, a fost elaborat Programul national de formare profesionala, in conformitate cu prevederile Programului de guvernare. La fundamentarea acestui plan au colaborat, alaturi de agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si cea a municipiului Bucuresti, inspectoratele scolare, primariile si agentii economici interesati in dezvoltarea unor programe de formare profesionala pentru adulti. In cursul anului 2001 au fost organizate 1539 de cursuri ce au cuprins 23.737 de someri. Cursurile ce se desfasoara pe baza activitatilor de informare si consiliere privind cariera sau medierea muncii au permis incadrarea in munca a 17.147 de persoane (60,2%). Din analiza datelor statistice ale agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca se estimeaza ca, la nivel national, in anul 2002 vor fi cuprinse la cursurile de formare profesionala 49.058 persoane, din care aproximativ 10.100 persoane vor putea fi incadrate in munca, ca urmare a aplicarii acestei masuri active

Asigurarea transparentei calificarilor si garantarea calitatii fortei de munca sunt obiective principale ale noului sistem de evaluare si certificare a competentelor profesionale, bazat pe standardele ocupationale; acest sistem este in curs de implementare.

Legislatia adoptata in anul 2000 privind formarea profesionala a adultilor (OU nr. 129/2000) este in prezent in discutia Parlamentului, pentru a fi adoptata ca lege.


- Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional pentru educatia continua

- Adoptarea, pana la sfarsitul anului 2003, a Legii educatiei permanente si a Legii formarii profesionale a adultilor (angajament asumat prin document de pozitie). Aceste doua legi vor completa si armoniza cadrul legislativ existent si vor oferi o baza legala pentru asigurarea calitatii, a unui parteneriat social, a accesului la formarea profesionala continua. Se va asigura, de asemenea, transparenta sistemelor de formare profesionala si de obtinere a calificarilor profesionale si descentralizarea acestora;

- Modificarea si completarea Legii nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor. Completarea legislatiei va asigura, pe langa consolidarea capacitatii institutionale a Consiliului, si constituirea structurilor operationale ale sistemului de autorizare a furnizorilor de formare;

- Elaborarea normelor metodologice de aplicare a Legii formarii profesionale a adultilor, a metodologiilor si criteriilor specifice pentru procedurile de autorizare a furnizorilor de formare profesionala si pentru certificarea formarii profesionale a adultilor;

- Extinderea cooperarii intre toate institutiile cu atributii in domeniul formarii profesionale, inclusiv la nivelul comunitatilor locale astfel incat sa fie intarit rolul tuturor partenerilor sociali in realizarea formarii profesionale. Este avuta in vedere implicarea CNFPA in deciziile directe privind asigurarea calitatii formarii la nivelul Consiliilor Judetene de Autorizare, in a caror componenta vor intra si reprezentantii

299

partenerilor sociali, precum si implicarea acestora prin Planul National de Actiune pentru Ocupare;

- Promovarea calitatii in formarea profesionala a adultilor prin pregatire bazata pe competenta si utilizarea de programe modularizate de formare;

- Dezvoltarea sistemului de standarde ocupationale;

- Implementarea procedurilor de autorizare a furnizorilor de formare profesionala si cresterea oportunitatilor de formare profesionala prin crearea unor centre pilot care sa asigure oferta diversificata si adaptata la nevoile regionale (centre regionale de formare profesionala pentru adulti). In cadrul proiectului sprijinit de Banca Mondiala privind "Forta de Munca si Protectia Sociala pentru Romania" obiectivul "Centre Regionale/Judetene de Formare Profesionala pentru Adulti" are in vedere crearea a 5 centre regionale, pana in anul 2003, la Cluj, Calarasi, Craiova, Turnu Magurele si Rm. Valcea;

- Identificarea necesarului de formare pe termen scurt, cu sprijinul asociatiilor patronale.


- Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional pentru educatia continua

- Asigurarea calitatii sistemului de formare profesionala a adultilor prin monitorizarea activitatii furnizorilor de servicii de formare profesionala;

- Dezvoltarea unei retele nationale de centre autorizate de evaluare a competentelor profesionale;

- Organizarea si dezvoltarea unor centre de excelenta in domeniul formarii profesionale. Se estimeaza ca cele 5 centre regionale ce vor fi create impreuna cu fundatiile romano-germane in domeniul formarii profesionale a adultilor, localizate la Arad, Sibiu si Timisoara, prin organizarea activitatii si dotari sa ofere un nivel inalt de pregatire pentru cursanti, devenind astfel centre de excelenta pentru cele 15 centre proprii de formare profesionala din structura ANOFM;

- Includerea formarii profesionale continue ca o componenta importanta de dezvoltare a resurselor umane, in toate programele de dezvoltare la nivel national, regional si local;

- Asigurarea coerentei si transparentei sistemului national al calificarilor prin realizarea Registrului national al calificarilor;

- Implementarea de programe de formare a formatorilor in domeniul formarii profesionale a adultilor;

- Implementarea Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca si asigurarea sinergiei intre politicile educationale si de formare profesionala si alte domenii ca: politica privind ocuparea fortei de munca, restructurarea economica, dezvoltarea regionala, in scopul cresterii gradului de ocupare.

300

4.18.3. Tineret

Situaţia actuală

In spiritul colaborarii interministeriale pentru abordarea unor probleme complexe ale tinerilor, a fost aprobata OUG nr. 195/27.12.2001 (MO nr. 849/29.12.2001) privind asigurarea unor fonduri pentru finantarea constructiei de sali de sport si locuinte pentru tineret.

Romania participa la programul comunitar “Youth” in conformitate cu Decizia nr. 4/2000 a Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana. Decizia nr. 5/2001 a Consiliului de Asociere Romania – Uniunea Europeana din 15 mai 2001 privind contributia financiara a Romaniei la programul de actiune comunitara Socrates II si Youth pentru anii 2001–2006 a accelerat derularea celor 5 actiuni prevazute in program. Spre deosebire de anii anteriori, cand s-au inregistrat intarzieri in finantare, in anul 2001 a fost asigurata o finantare corespunzatoare a actiunilor “Youth”.

Prin proiectele din anul 2001 si cele aflate in curs de derulare, programul “Youth” a cuprins un numar de aproximativ 3500 de tineri cu varste intre 15 si 25 de ani, majoritare fiind actiunea 1 (schimburi internationale), cu aproximativ 2000 de tineri, si actiunea 5 (masuri de sprijin), cu aproximativ 1000 de tineri beneficiari.

Legea Voluntariatului nr. 195/20.04.2001 (MO nr. 206/24.04.2001) a creat un cadru legislativ care a facilitat implementarea actiunii 2 a programului Youth - Serviciul de voluntariat (mobilitate individuala), constand in 71 de proiecte care au fost derulate in perioada aprilie 2001 – aprilie 2002.

Prin HG nr. 198/28.02.2002 (MO nr. 182/18.03.2002), a fost infiintata Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor (ANSIT), institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, prin reorganizarea Centrului de Studii si Cercetari pentru Probleme de Tineret, Agentiei pentru Cooperare Europeana in Domeniul Tineretului (EUROTIN) si a Centrului de Informare si Consultanta pentru Tineret (INFOTIN), care au fost desfiintate. Prin ANSIT se continua implementarea programului de actiune comunitara “Youth”. In cadrul ANSIT functioneaza Directia pentru Cooperare Europeana in Domeniul Tineretului – EUROTIN. Crearea ANSIT ca o structura integrata permite optimizarea serviciilor oferite tinerilor si structurilor asociative de tineret, eliminarea unor paralelisme si reducerea efortului bugetar, extinderea ariei de acoperire zonala a serviciilor pentru tineret..

ANSIT are ca responsabilitati:

- asigurarea cooperarii internationale in domeniul politicilor de tineret;

- incurajarea voluntariatului;

- servicii in domeniul informarii si consultantei pentru tineret;

- realizarea de studii si cercetari sociale in domeniu;

- sustinerea initiativelor tinerilor si ale altor structuri neguvernamentale de si pentru tineret.

Pe baza datelor din cercetare, a dezbaterilor din cadrul Grupului de Lucru pentru Tineri din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a consultarilor cu organizatiile neguvernamentale de tineret si cu structurile guvernamentale cu atributii in acest domeniu, a fost elaborat, sub egida Ministerului Tineretului si Sportului si aprobat de Comitetul Interministerial pentru Problemele Tineretului (aprilie 2001), Planul National de Actiune pentru Tineret (PNAT) care acopera perioada 2001–2004 si reprezinta o strategie dinamica, in continua dezvoltare, un document de programare in domeniul politicii de tineret.

301

La derularea PNAT participa numerosi actori (organizatii guvernamentale, ONG-uri, 12 ministere, etc). Pe baza diagnozei efectuate de Centrul de Studii si Cercetari pentru probleme de Tineret in iunie 2001, PNAT a fost revizuit in decembrie 2001, detaliindu-se responsabilitati institutionale si, in multe cazuri, individuale in ceea ce priveste derularea proiectelor pentru tineri, propunerile legislative, consilierea, etc. Pentru perfectionarea continua a PNAT se au, de asemenea, in vedere dezbaterile privind problematica tineretului din cadrul Grupului de Lucru pentru Tineri al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. PNAT elaborat de Romania este apreciat de catre factorii de decizie din cadrul acestui Pact ca un standard pentru alte aplicatii similare.


Participarea la programul de actiune comunitara Youth constituie un obiectiv in sine al politicii de tineret din Romania. Alaturi de aceasta, se deruleaza in 2002 si se va dezvolta in 2003, cu finantare de la bugetul de stat un set de proiecte punctuale grupate sub numele „Program de actiuni privind integrarea europeana in domeniul tineretului”.

Programul de actiuni, considerat ca obiectiv prioritar are in vedere, cu precadere :

- Promovarea mobilitatii tineretului in spatiul European prin schimburi bilaterale, participarea la stagiile de formare organizate de Consiliul Europei - Directia Tineret;

- Valorificarea potentialului creator al tinerilor: Academia de vara „Atlantykron”, Salonul National de Inventica pentru Tineret, Scoala de vara „Fractal”;

- Organizarea unor campanii pentru promovarea cadrului favorabil participarii tinerilor la viata publica si la procesul decizional prin: proiecte de tineret, dezvoltarea de pachete de informare si instruire in legatura cu infiintarea si functionarea asociatiilor de tineret;

- Diseminarea ideilor, principiilor si actiunilor cuprinse in ”Carta Alba a Tineretului”, document elaborat si lansat de Comisia Europeana;

- Vor fi organizate stagii de formare in ceea ce priveste asigurarea dimensiunii educatiei non-formale a activitatilor sportive din programele europene de tineret.

In plan legislativ, in cursul anului 2002, va fi promovat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 195/2001 privind Voluntariatul, in scopul asigurarii cadrului specific voluntariatului pentru tineri. De asemenea, va fi promovat proiectul de lege pentru ratificarea Conventiei europene asupra promovarii serviciului de voluntariat transnational pe termen lung pentru tineri, semnata de Romania la Strasbourg in iulie 2000 (angajament asumat prin document de pozitie).


In domeniul politicilor pentru tineret, in scopul pregatirii tinerei generatii pentru exigentele aderarii la Uniunea Europeana va fi promovat dialogul sustinut intre institutiile statului si organizatiile neguvernamentale de tineret si se va continua implementarea Planului National de Actiune in Domeniul Tineretului, permanent actualizat.

302

4.19. Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei

Situaţia actuală

Comunicatii electronice

In acest domeniu s-au inregistrat progrese remarcabile in pregatirea noului pachet de acte normative privind comunicatiile electronice, care va constitui cadrul reformei legislative in sectorul telecomunicatiilor din Romania si va inlocui progresiv Legea nr. 74/1996.

In acest sens, au fost elaborate si deschise consultarii publice proiectele actelor normative care intra in componenta pachetului legislativ privind comunicatiile electronice. Activitatea de elaborare a noii legislatii s-a concentrat asupra celor patru Directive (Directiva cadru nr. 2002/21/EC, Directiva nr. 2002/20/EC privind autorizarea, Directiva nr. 2002/19/EC privind accesul la retelele de telecomunicatii, Directiva nr. 2002/22/EC privind serviciul universal) si asupra Deciziei privind spectrul radio, care intra in componenta noului cadru comun de reglementare pentru retelele si serviciile de comunicatii electronice la nivelul Uniunii Europene, precum si asupra proiectului Directivei Comisiei privind concurenta pe pietele serviciilor de comunicatii electronice (Directiva de liberalizare).

In paralel, a inceput procesul de promovare si adoptare a actelor normative astfel elaborate. Primele acte normative adoptate din acest pachet sunt:

- Legea nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor (MO nr. 800/14.12.2001), care transpune integral prevederile Directivei nr. 97/66/EC;

- OG nr. 34/2002 privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora (MO nr. 88/02.02.2002), care transpune integral prevederile Directivei privind accesul la retelele de telecomunicatii nr. 2002/19/EC si ale Regulamentului nr. 2887/2000 privind accesul neconditionat la bucla locala.

In prezent, se afla in proces de avizare proiectul de Ordonanta de Urgenta privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, care va defini principiile reglementarii activitatilor de furnizare a retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, in conformitate cu prevederile Directivei cadru nr. 2002/21/EC, ale Directivei privind autorizarea nr. 2002/20/EC si ale proiectului Directivei de liberalizare. Actul include principalele prevederi referitoare la autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice, managementul si acordarea drepturilor de utilizare a frecventelor radioelectrice si a resurselor de numerotatie, concurenta pe pietele din sectorul comunicatiilor si infiintarea, organizarea, functionarea si atributiile Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC).

Totodata, a fost demarat procesul de consultare publica privind proiectul de Lege privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, care transpune prevederile Directivei privind serviciul universal nr. 2002/22/EC.

Importante progrese s-au inregistrat in legatura cu introducerea numarului unic european pentru apeluri de urgenta, prin adoptarea urmatoarelor acte normative:

- HG nr. 617/2001 privind Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta (MO nr. 381/12.07.2001), care prevede, in conformitate cu Decizia nr. 91/396/CEE, numarul unic pentru apelurile de urgenta in retelele de telefonie publica, retelele de telefonie digitale cu sisteme integrate si retelele de telefonie mobila din Romania va fi "112";

- OG nr. 18/2002 privind sistemul national pentru apeluri de urgenta (MO nr. 81/01.02.2002) prin care sunt stabilite principalele functii ale sistemului, atributiile serviciilor de interventie care vor da curs apelurilor de urgenta, obligatiile impuse operatorilor de retele de telefonie

303

fixe si mobile, dreptul utilizatorilor de a efectua apeluri de urgenta in mod gratuit, precum si mecanismul de finantare a sistemului.

In ceea ce priveste armonizarea benzilor de frecventa, un pas important a fost facut prin adoptarea Ordinului MCTI nr. 340/2001 privind unele masuri tranzitorii in vederea armonizarii utilizarii frecventelor (MO nr. 600/25.09.2001), prin care se interzice efectuarea asignarilor de frecvente pentru orice serviciu de radiocomunicatii din sfera neguvernamentala care, in banda de frecventa corespunzatoare, este prevazut in TNABF, dar nu este prevazut in tabelul ECA, sau este prevazut atat in TNABF, cat si in tabelul ECA, dar cu statut diferit.

Servicii postale

In vederea alinierii la acquis a legislatiei in domeniul serviciilor postale, Guvernul Romaniei a aprobat OG nr. 31/2002 privind serviciile postale (MO nr. 87/01.02.2002). Ordonanta transpune integral prevederile Directivei nr. 97/67/EC, cu exceptia celor referitoare la separarea functiilor de reglementare de exercitarea drepturilor care rezulta din calitatea de actionar a statului, care vor fi transpuse prin Ordonanta de Urgenta privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor.

Astfel, pana la data infiintarii ANRC, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei care exercita drepturile care revin statului in calitate de actionar unic in Compania Nationala Posta Romana, va continua sa exercite si atributiile de reglementare pentru sectorul serviciilor postale.

Tehnologia informatiei, serviciile societatii informationale, protectia datelor cu caracter personal

Avand in vedere faptul ca trecerea la Societatea Informationala este unul dintre obiectivele strategice ale Guvernului Romaniei pentru perioada 2002 - 2005, MCTI a participat activ la conceperea planului de actiuni “eEurope+” si, pentru indeplinirea obiectivelor asumate in cadrul acestui document strategic, a urmarit realizarea urmatoarelor masuri prioritare:

- Crearea cadrului legislativ necesar pentru asigurarea securitatii fluxurilor informationale in retelele globale, prin adoptarea de catre Parlament a proiectului de Lege privind comertul electronic, care transpune integral prevederile Directivei nr. 2000/31/EC si prevede totodata ca infractiuni anumite fapte savarsite in legatura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic;

- Crearea cadrului legislativ necesar pentru asigurarea securitatii infrastructurii de comunicatii electronice, prin:

- adoptarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica (MO nr. 429/31.07.2001), care transpune prevederile Directivei nr. 99/93/EC si defineste cadrul legal pentru utilizarea semnaturii electronice, si adoptarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea legii, care au fost aprobate prin HG nr. 1259/2001 (MO nr. 847/28.12.2001);

- includerea, in proiectul de Lege privind comertul electronic, a prevederilor care consacra ca infractiuni anumite fapte savarsite in legatura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica, precum si cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic;

- adoptarea Legii nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor (MO nr. 800/14.12.2001).

- Lansarea de catre MCTI in anul 2001 a proiectelor “e-procurement” si “e-market”, in paralel cu crearea cadrului legislativ necesar in acest sector, prin adoptarea OG nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice (MO nr. 86/01.02.2002), care stabileste infiintarea si reglementeaza modul de utilizare a Sistemului electronic de achizitii publice;

- Definitivarea cadrului legislativ necesar crearii unei piete concurentiale a serviciilor societatii informationale si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii, prin adoptarea Legii

304

nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (MO nr. 790/12.12.2001), care transpune prevederile Directivei nr. 95/46/EC.

Cadrul institutional

MCTI este asistat in activitatea sa de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI), infiintat prin HG nr. 180/2002 (MO nr. 158/05.03.2002).

IGCTI indeplineste atributii privind supravegherea si controlul indeplinirii obligatiilor cuprinse in reglementarile, licentele si autorizatiile emise in domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, audiovizualului si tehnologiei informatiei, gestionarea si monitorizarea spectrului de frecvente radioelectrice cu atribuire neguvernamentala, controlul tehnic si certificarea conformitatii cu normele tehnice din domeniul comunicatiilor electronice, postei, audiovizualului si tehnologiei informatiei. Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei realizeaza monitorizarea spectrului prin utilizarea a doua sisteme - Sistemul de Inspectii Radio (RADIS), operational incepand cu sfarsitul anului 2001, si Sistemul National Integrat de Gestiune si Monitorizare a Utilizarii Spectrului (NSMS), a carui implementare este finalizata in cea mai mare parte.

In vederea asigurarii unei abordari unitare si coordonate a implementarii Societatii Informationale in Romania a fost infiintat, sub coordonarea Primului Ministru, Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei (GPTI). Atributiile principale ale GPTI vizeaza elaborarea strategiei si aprobarea tuturor proiectelor majore in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor initiate de institutiile publice, companiile nationale sau companiile in care statul este actionar majoritar, precum si a proiectelor de acest fel de care beneficiaza aceste companii.

Prin Legea nr. 677/2001 s-a stabilit ca Avocatul Poporului are calitatea de autoritate de supraveghere in domeniul protectiei datelor personale. In aceasta calitate, Avocatul Poporului isi desfasoara activitatea in conditii de completa independenta si impartialitate si monitorizeaza si controleaza - sub aspectul legalitatii - prelucrarile de date cu caracter personal care cad sub incidenta Legii nr. 677/2001 sau a altor dispozitii care reglementeaza protectia persoanelor cu privire la tratamentul datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Unul dintre adjunctii Avocatului Poporului a fost desemnat sa coordoneze domeniul protectiei datelor personale, iar in cadrul institutiei Avocatului Poporului a fost infiintat un grup pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Regulamentul de organizare si de functionare a Autoritatii este in procedura de adoptare de catre Biroul Permanent al Senatului, iar structura propusa este o Directie in cadrul institutiei Avocatul Poporului, care se va ocupa de protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.


A. Finalizarea cadrului legislativ si institutional pentru reglementarea coerenta a pietei liberalizate a comunicatiilor electronice. Momentul 1 ianuarie 2003 marcheaza liberalizarea completa a pietelor de servicii si retele de comunicatii electronice, la aceasta data preconizandu-se ridicarea ultimelor restrictii, referitoare la telefonia vocala fixa si la furnizarea de circuite inchiriate. In vederea pregatirii acestui moment, va fi finalizat procesul de adoptare a actelor normative elaborate in cadrul primei faze a proiectului de creare a cadrului legislativ si institutional necesar pentru reglementarea pietei liberalizate, astfel:

- pana la sfarsitul lunii iunie 2002 va fi adoptata si va intra in vigoare OU privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor; statutul si atributiile ANRC vor raspunde cerintelor stabilite prin noua Directiva cadru nr. 2002/21/EC. ANRC va fi independenta fata de

305

operatori, furnizori de servicii si furnizori de echipamente, realizandu-se totodata separarea efectiva din punct de vedere structural intre functiile de reglementare si activitatile asociate cu exercitarea drepturilor care decurg din calitatea statului de actionar in societatile cu obiect de activitate in domeniu; ANRC va exercita si atributii de reglementare pentru sectorul serviciilor postale;

- se va incheia consultarea publica asupra proiectului de Lege privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, iar actul normativ rezultat va fi inaintat Guvernului spre adoptare si trimis Parlamentului spre dezbatere pana la sfarsitul lunii iunie 2002.

Proiectul de creare a cadrului legislativ si institutional necesar pentru reglementarea pietei liberalizate va intra in cea de-a doua faza (Programul de dezvoltare a reglementarilor) care se va incheia pana la sfarsitul anului 2002 si va cuprinde:

- demararea procesului de reforma a sectorului comunicatiilor electronice, prin elaborarea unui plan de actiuni detaliat;

- dezvoltarea institutionala a ANRC, in cadrul proiectului Phare 2001.

B. Armonizarea utilizarii benzilor de frecventa ale spectrului radioelectric cu cerintele Tabelului European de Alocare si Utilizare a Frecventelor (ECA). In prezent, o noua varianta a TNABF se afla in stadiul de proiect. Noul TNABF este in deplina concordanta cu tabelul comun european al utilizarii benzilor de frecventa (ECA Table), realizand alinierea deplina la cerintele Directivelor nr. 91/287/EEC (banda DECT), nr. 96/2/EC (banda GSM 1800), precum si ale Deciziilor nr. 710/97/EC (S-PCS) si nr. 128/1999/EC (UMTS). Noul TNABF va fi definitivat si adoptat in cursul anului 2002, prin Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei. Aplicarea sa va fi posibila numai dupa finalizarea si implementarea planului de migrare, care are ca obiectiv renuntarea la utilizarile care nu sunt conforme cu cele indicate in tabelul ECA.


A. Consolidarea capacitatii institutionale a ANRC in vederea reglementarii eficiente a sectoarelor de comunicatii electronice, posta si tehnologia informatiei. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt preconizate urmatoarele masuri care vor fi implementate in perioada 2002 - 2004:

- promovarea de reglementari si asigurarea monitorizarii in domeniul comunicatiilor electronice si serviciilor postale, in conformitate cu angajamentele prevazute in documentul de pozitie, prin:

- elaborarea procedurii de autorizare a furnizorilor de servicii postale - trimestrul II 2002;

- demararea activitatii ANRC – trimestrul III 2002;

- elaborarea autorizatiilor generale - trimestrul III 2002;

- desemnarea furnizorilor de serviciu universal in sectorul serviciilor postale -trimestrul IV 2002;

- determinarea pietelor din sectorul comunicatiilor electronice ale caror caracteristici pot justifica impunerea obligatiilor specifice si elaborarea procedurii pentru efectuarea analizei de piata - trimestrul IV 2002;

- desemnarea furnizorilor de serviciu universal in sectorul comunicatiilor electronice - trimestrul I 2003;

306

- efectuarea analizei de piata pentru determinarea existentei sau inexistentei unei concurente efective pe fiecare piata in parte si determinarea furnizorilor de retele sau servicii cu putere semnificativa pe pietele pe care nu exista concurenta efectiva - trimestrul II 2003;

- impunerea obligatiilor specifice operatorilor cu putere semnificativa pe piata - trimestrul 2003;

- definirea proiectelor ce vor fi finantate din fond prin efectuarea unui studiu de fezabilitate referitor la zonele defavorizate - trimestrul IV 2003.

- pregatirea profesionala a personalului ANRC;

- crearea, intretinerea si dezvoltarea website-ului ANRC.

Aceste masuri vor fi sprijinite prin implementarea proiectului Phare RO-0107.01 care se va derula in perioada 2002-2004, in cadrul caruia au fost alocate fondurile necesare pentru urmatoarele activitati:

- asistenta pentru elaborarea si promovarea de reglementari si transfer de tehnologie pentru aplicarea legilor, reglementarilor si standardelor tehnice;

- instruirea personalului si dezvoltarea centrului de training cu facilitati de invatare la distanta;

- dezvoltarea website-ului ANRC.

B. Trecerea la societatea informationala.

In conformitate cu obiectivele strategice definite in cadrul initiativei “eEurope+” si cu recomandarile Conferintei ministeriale de la Varsovia din mai 2000 MCTI urmareste realizarea urmatoarelor obiective prioritare: modernizarea administratiei publice si a serviciilor publice, imbunatatirea nivelului de trai prin utilizarea tehnologiei informatiei in domenii ca sanatatea, protectia mediului si transporturile, dezvoltarea sectorului de tehnologia informatiei, dezvoltarea fortei de munca in perspectiva Societatii Informationale, adaptarea sistemului educational si dezvoltarea de continut digital.

Pentru realizarea acestor obiective, in perioada 2002 - 2004 se deruleaza sub coordonare guvernamentala o serie de proiecte privind facilitarea accesului larg la Internet, educatia si formarea continua, stimularea comertului electronic, asigurarea accesului rapid al cetateanului si al companiilor la serviciile administratiei publice, trecerea la e-government.

In acest context sunt prevazute urmatoarele masuri prioritare:

- continuarea implementarii planului de actiuni “eEurope+” prin implementarea si monitorizarea coordonata a masurilor si proiectelor initiate in anul 2001;

- extinderea la scara nationala a proiectelor-pilot definite in anul 2001, in conformitate cu strategiile de extindere la nivel regional si national, aprobate de GPTI pe baza rezultatelor si beneficiilor dobandite pina in prezent; in acest sens primul proiect extins care va fi implementat este “Sistemului electronic de achizitii publice”;

- implementarea proiectelor aprobate de GPTI in 2002 si extinderea la scara nationala a proiectelor-pilot:

- “Portal pentru acces la servicii de e-Government”;

- “Schimb de documente in format electronic intre institutii publice”;

- “Dezvoltarea sistemului informational al Autoritatii de reglementare si supraveghere a furnizorilor de servicii de certificare”;

- “Portal cu informatii privind serviciile de sanatate”;

307

- “Portal continand formulare ale administratiei publice pentru relatia cu cetatenii si mediul de afaceri”;

- “Program de automatizare si dezvoltare a serviciilor bibliotecilor publice din Romania – Faza a III-a: “Biblioteca virtuala in reteaua metropolitana Bucuresti”;

- “Biblioteca Virtuala Legislativa”;

- “Portal dedicat aderarii Romaniei la NATO”.

- lansarea de noi proiecte, in vederea asigurarii, prin mijloace electronice, a serviciilor publice incluse in planul de actiuni “eEurope+” pentru care nu au fost inca dezvoltate proiecte, precum: contributii la securitatea sociala (ajutor de somaj, ajutoare pentru familii, compensarea cheltuielilor medicale, burse pentru elevi si studenti), autorizatiile de mediu; inregistrarea automobilelor; autorizatiile de constructie; .

- implementarea proiectului lansat de MCTI in 2002 - “Extinderea sistemului privind indicatorii pentru monitorizarea implementarii planului de actiuni eEurope+” in vederea colectarii datelor pentru definirea indicatorilor necesari monitorizarii si evaluarii gradului de indeplinire a obiectivelor planului de actiuni “eEurope+”;

- crearea de continut digital care sa permita dezvoltarea serviciilor oferite prin mijloace electronice, inclusiv prin dezvoltarea de proiecte avand ca obiectiv crearea de continut digital, in cadrul programului INFOSOC, si prin continuarea proiectului “Romania Gateway”;

- participarea Romaniei la programul comunitar “eContent”;

- stimularea participarii tuturor cetatenilor la Societatea Informationala, inclusiv a persoanelor cu handicap si a celor in varsta, prin promovarea de actiuni menite sa accelereze extinderea accesului universal la website-uri si la continutul vehiculat pe Internet, si in special la website-urile institutiilor guvernamentale, la toate nivelurile administratiei publice, in concordanta cu principiile documentului “Linii directoare pentru accesibilitatea continutului pe Internet”, dezvoltat in cadrul Initiativei pentru Accesibilitatea Continutului pe Internet a Consortiului World Wide Web.

C. Trecerea la e-Government. Masurile ce vor fi intreprinse pentru atingerea acestui obiectiv vizeaza:

- participarea Romaniei la programul comunitar “Interchange of data between administrations” (IDA);

- continuarea procesului de informatizare a administratiei publice si coordonarea acestuia prin intermediul GPTI.

Pentru realizarea acestei masuri, vor fi implementate urmatoarele proiecte aprobate de GPTI in anul 2002 :

- “Dezvoltarea si consolidarea sistemului informatic al Bancii Comerciale Romane in cursul anului 2002”;

- “Proiect pentru definirea si implementarea unei infrastructuri de comunicatii Intranet/Internet pentru Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei”;

- “Sistem informatic integrat financiar contabil si de conducere” pentru Societatea Nationala de gaze naturale “Romgaz” S.A. Medias;

- “Sistem informatic integrat pentru imprimeria nationala” pentru C.N. Imprimeria Nationala S.A.;

- “Sistem informatic integrat pentru modernizarea trezoreriei statului”;

308

- “Sistem informatic integrat pentru managementul fluxului de numerar in cadrul Ministerului Finantelor Publice”;

- “Sistem Informatic integrat pentru informatizarea punctelor de trecere frontiera”.

De asemenea, vor fi dezvoltate, supuse spre aprobare GPTI si implementate si alte proiecte de informatizare a administratiei publice.

D. Crearea cadrului legislativ si institutional pentru asigurarea securitatii retelelor informationale si a aplicatiilor software. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, vor fi realizate urmatoarele masuri:

- elaborarea unui plan de actiune pentru promovarea accesului mai sigur la Internet prin combaterea continutului ilegal si vatamator in retelele globale: pana la sfarsitul anului 2002 se va elabora un plan de actiuni in concordanta cu prevederile Deciziei 99/276/CEE;

- crearea cadrului legislativ pentru combaterea fraudei in retea: pana la sfarsitul anului 2002 va fi elaborat un proiect de lege privind infactiunile in ciberspatiu

- dezvoltarea cadrului de reglementari in domeniul tehnologiei informatiei, prin initierea, elaborarea si adoptarea de standarde si norme tehnice privind in special semnatura electronica, protectia datelor cu caracter personal si securitatea retelelor si a aplicatiilor software, comertul electronic;

- construirea infrastructurii de chei publice;

- crearea unui singur punct de acces la aplicatiile si website-urile institutiilor publice, in vederea monitorizarii accesului si a asigurarii mecanismelor de securitate intr-un mod unitar pentru toate institutiile publice, care va contribui la cresterea sigurantei retelelor guvernamentale;

- implementarea mecanismelor de securitate pentru schimbul de date intre administratiile diferitelor state.

4.20. Cultură şi politica în domeniul audiovizualului

Negocierile de aderare pentru capitolul 20 „Cultura si politica in domeniul audiovizualului” sunt in curs de derulare. Documentul de pozitie complementar al Romaniei, ca raspuns la pozitia comuna a UE, a fost comunicat Consiliului UE la 2 martie 2001. Prin acest Document de Pozitie Complementar, Romania si-a reafirmat angajamentele si a precizat modificarile institutionale aparute in domeniu.

Problematica OMC/GATS a fost discutata detaliat in cadrul reuniunii tehnice din 14 septembrie 2001 la care au participat reprezentanti ai autoritatilor romane si ai Comisiei Europene (DG Educatie si Cultura, DG Comert, DG Extindere). Cu aceasta ocazie Romania si-a exprimat si interesul pentru participarea la Programul Media Plus.

In domeniul culturii, prin adoptarea Deciziei Consiliului de Asociere Romania – UE nr. 6/2001, cat si prin aprobarea de catre Guvernul Romaniei a HG nr. 1276/2001 si HG nr. 523/23.05.2002 (MO nr. 381/5.06.2002), se asigura atat preluarea Deciziei de participare a Romaniei la programul comunitar „Cultura 2000”, cat si sursele de finantare din bugetul de stat a contributiei la fondul programului din 2001 pana in 2004, inclusiv. Astfel, Romania respecta in totalitate prevederile Deciziei nr. 508/2000/EC a Parlamentului European şi a Consiliului de Ministri.

In ceea ce priveste sectorul audiovizual, in perioada de referinta a fost deosebit de important pentru preluarea in legislatia primara a prevederilor acquis-ului, reprezentat de Directiva Televiziunea Fara Frontiere. Guvernul a promovat un nou proiect de lege a audiovizualului iar camera superioara a Parlamentului a dezbatut si adoptat acest proiect, care urmeaza sa intre si in

309

dezbaterea Camerei Deputatilor. Noul proiect si-a propus transpunerea cat mai corecta a prevederilor europene printr-o colaborare a institutiilor implicate: MCC, MCTI si CNA.

Consiliul National al Audiovizualului a continuat, in acest interval de timp, procesul de intarire a capacitatii sale institutionale si administrative.

Reglementarile adoptate de CNA au vizat dezvoltarea armonioasa a pietei audiovizuale prin favorizarea liberei concurente, a creatiei si a productiei audiovizuale nationale.

Astfel, au fost adoptate:

- Decizia nr. 19/2002, care modifica si completeaza Decizia nr. 65/2000 referitoare la normele obligatorii pentru publicitate, teleshopping si sponsorizare in domeniul audiovizualului;

- Decizia nr. 22/2002 privind difuzarea programelor locale si Decizia nr. 34/2002 privind durata unor programe locale, care stabilesc cadrul de difuzare al programelor audiovizuale de interes local;

- Decizia nr. 9/2002 privind obligatiile ce revin titularilor de licenta de emisie referitor la inregistrarea programelor de radio si de televiziune, ce creeaza conditiile pentru aplicarea dreptului la replica.

4.20.1. Cultura

Situaţia actuală

Cultura reprezinta nu doar ansamblul de valori care defineste identitatea unei colectivitati umane specifice, ci este si o componenta a dezvoltarii economice si sociale intr-un mediu democratic. Romania a dovedit ca are un mare potential in ceea ce priveste patrimoniul cultural, material si imaterial, dar si resurse umane care pot pune in valoare acest patrimoniu.

Ministerul Culturii si Cultelor respecta principiile Articolului 151 al Tratatului Comunitatilor Europene si le promoveaza prin intermediul actiunilor sale. Printre prioritatile sale se numara asigurarea continuitatii si dezvoltarii culturii romane in contextul culturii europene.

Ministerul Culturii si Cultelor si-a insusit, prin Programul Phare „Dimensiunea Culturala a Democratiei” (finalizat in iunie 2001), un know-how care urmeaza sa fie extins si continuat intr-un mod sustinut. Strategia Culturala constituie un punct de referinta pentru obtinerea de sinergii si exploatarea noilor oportunitati pe termen lung in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Folosirea imediata a resurselor instruite asociata cu masurile pentru implementarea Strategiei Culturale prin Planuri de Actiune coerente care sa conduca la proiecte (finantate in special de programe ale Uniunii Europene) constituie mediul necesar pentru o dezvoltare durabila a culturii si atinge obiectivul general de a maximiza capacitatea sa de a fi un parametru al dezvoltarii. Cultura va fi prezenta ca o componenta a dezvoltarii integrate si descentralizate (impreuna cu educatia, turismul, IMM-urile, dezvoltarea teritoriala spatiala, cultele).

Implementarea interna a Strategiei Culturale va fi mult intarita prin participarea Romaniei la programele Uniunii Europene, cele mai importante dintre acestea fiind „Cultura 2000” si INTERREG III B CADSES, pentru care Romania este eligibila.

In baza art. 151(5), paragraful 1 al Tratatului UE, Decizia nr. 508/2000/EC a Parlamentului European si a Consiliului de Ministri din 14 februarie 2000 a infiintat Programul Cultura 2000 pe o perioada de 5 ani, intre 2000 si 2004. Ministerul Culturii si Cultelor considera ca politica Guvernului in domeniul culturii este in deplina concordanta cu obiectivele si actiunile descrise de cadrul Programului.

310

Incepand cu licitatia de proiecte 2001/C21/08, publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene la 24 ianuarie 2001, operatorii culturali din 28 de tari au fost invitati sa participe la program. In ianuarie 2001, s-a infiintat, in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, Punctul de Contact Cultural al Romaniei. Colaborarea in cadrul programelor comunitare se va dezvolta in viitor prin infiintarea unei Agentii cu atributii in domeniul programelor europene. In conformitate cu prevederile contractului dintre Comisia Europeana si Punctul de Contact Cultural, echipa Punctului organizeaza sesiuni de informare si instruire cu operatori culturali la nivel national, si, de asemenea, actualizeaza informatia referitoare la Programul Cultura 2000 aflata pe Internet.

Pe 17 octombrie 2001, a fost publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene Decizia Consiliului de Asociere Romania – UE nr. 6/2001 privind adoptarea termenilor si conditiilor pentru participarea Romaniei la Programul Cultura 2000.

In conformitate cu acest document, contributia financiara anuala a Romaniei la bugetul Programului este de 709.536 euro (din care 391.996 euro sunt achitati de la bugetul de stat si restul provin din alocarea PHARE national).

Participarea la programul Uniunii Europene, INTERREG III, este foarte importanta pentru ca acesta sustine cooperarea trans-nationala si, deoarece are o perspectiva de 6 ani (2001-2006), permite Romaniei sa acumuleze know-how suplimentar, pe masura primirii finantarilor pentru proiecte integrate (fondurile structurale) in care Cultura este, inca odata, un parametru al dezvoltarii.

Au fost concepute deja doua propuneri de proiecte pilot pentru INTERREG IIIB CADSES:

- „Sulina Rescue 2000 – Planul Director pentru regenerarea orasului Sulina pornind de la valorificarea patrimoniului cultural”;

- „Calea monahismului ortodox – redeschiderea culoarelor culturale”.

O prioritate importanta a Ministerului Culturii si Cultelor este legata de conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national. In acest scop, a fost lansat proiectul „Patrimoniul Cultural”, proiect care se afla in curs de derulare si pentru a carui realizare s-a obtinut finantare externa rambursabila (de la BIRD) si nerambursabila (de la World Monuments Fund), precum si interna, de la bugetul de stat. Proiectul este in faza finala de implementare.


- Conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national;

- Cooperare trans-nationala in cadrul programului INTERREG III;

- Promovarea celor doua proiecte pilot initiate de autoritatile locale si organizatiile neguvernamentale din Iasi si Sulina.

- Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile;

- Participarea la programul Cultura 2000;

- Dezvoltarea capacitatii administrative a Punctului de Contact Cultural.


- Conservarea, restaurarea si promovarea patrimoniului cultural national;

- Cooperarea trans-nationala in cadrul programului INTERREG III;

- Implementarea celor doua proiecte pilot din Iasi si Sulina;

311

- Realizarea unor noi proiecte si parteneriate cu Statele Membre in cadrul programului INTERREG III.

- Dezvoltarea activitatilor culturale si a societatii civile;

- Participarea la programul Cultura 2000;

- Dezvoltarea capacitatii administrative a Punctului de Contact Cultural si transformarea lui in Agentie cu atributii in gestionarea programelor comunitare.

4.20.2. Politica în domeniul audiovizualului

Situaţia actuală

In domeniul audiovizualului, Ministerul Culturii si Cultelor coopereaza cu Consiliul National al Audiovizualului pentru elaborarea politicilor, iar Consiliul National al Audiovizualului are raspunderea adoptarii si implementarii strategiilor.

Pentru completarea armonizarii legislatiei cu acquis-ul comunitar din domeniul audiovizualului, au fost prevazute doua cai de actiune: pe de o parte, modificarea si completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992 in sensul armonizarii ei cu Directiva 89/552/CEE (Directiva Televiziunea fara Frontiere – DTFF), asa cum a fost amendata prin Directiva 97/36/CE, iar pe de alta parte, ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera a Consiliului Europei.

Incepand cu luna februarie 2002, proiectul noii legi a audiovizualului se afla in dezbaterea – in regim de urgenta - a comisiilor de specialitate din Parlament. Proiectul de lege a preluat din acquis prevederile legate de: jurisdictie, protectia demnitatii umane si a minorilor, evenimentele de importanta majora, publicitate, sponsorizare si teleshopping. De asemenea, au fost avute in vedere prevederile referitoare la obligatiile culturale (cotele europene si producatorii independenti).

Legea de ratificare a Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera a Consiliului Europei, adoptata la Strasbourg la 5.05.1989, asa cum a fost modificata de Protocolul de amendare a Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontiera a Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 1.10.1998, a fost adoptata de Parlamentul Romaniei si inaintata spre promulgare Presedintelui Romaniei.

Guvernul Romaniei si-a propus ca pana la sfarsitul anului 2002 sa finalizeze armonizarea obligatiilor Romaniei decurgand din acordul GATS cu cele asumate prin preluarea acquis-ului comunitar in domeniu.

In ceea ce priveste legislatia secundara, Consiliul National al Audiovizualului a modificat Decizia nr. 65/2000 prin adoptarea Deciziei nr. 19/2002 cu privire la normele de publicitate, sponsorizare si teleshopping, decizie conforma cu acquis-ul comunitar.

In vederea intaririi capacitatii institutionale, prin Decizia nr. 84/2001, a fost creata in cadrul CNA Unitatea de Implementare a Proiectului Phare RO 0107.02 „Adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniul audiovizual – imbunatatirea procesului de elaborare de politici si dezvoltarea capacitatii administrative”. In perioada de referinta s-a incercat consolidarea resurselor umane ale unitatii, au fost finalizati termenii de referinta ai proiectului, iar in luna mai 2002 a fost lansata licitatia pentru asistenta tehnica in cadrul componentei de constructie institutionala a acestuia. Componenta de investitii va demara ulterior semnarii contractului de asistenta tehnica.

In conditiile in care nu se preconizeaza cresterea numarului de angajati, iar noul proiect de lege a audiovizualului nu contine prevederi specifice, CNA si-a propus pe termen mediu gasirea unor

312

solutii pentru infiintarea unui compartiment destinat protectiei minorilor impotriva programelor audiovizuale care le-ar putea afecta dezvoltarea fizica si psihica, in vederea indeplinirii angajamentelor asumate prin Documentul de Pozitie.


Obiectivele prioritare in domeniu pentru care CNA a identificat masuri de realizare pe termen scurt sunt urmatoarele:

- Continuarea armonizarii legislatiei secundare cu acquis-ul comunitar din domeniul audiovizualui;

- elaborarea, adoptarea si implementarea unor reglementari secundare armonizate cu prevederile DTFF, in aplicarea noii legi a audiovizualului;

- stabilirea unei strategii de dezvoltare a pietei audiovizualului in conformitate cu prevederile noii legi din domeniu.

- Intarirea capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului in domeniul audiovizualului, in scopul consolidarii pozitiei autoritatii de reglementare si control a pietei din domeniul audiovizualului;

- realizarea de investitii pentru dezvoltarea activitatii de control si monitorizare si pentru consolidarea Compartimentului de Implementare a Proiectelor;

- organizarea de sesiuni de formare, ateliere de lucru si dezbateri, realizarea de studii pentru piata audiovizualului din Romania si restructurarea paginii de Internet si a bazelor de date ale CNA.


Pe termen mediu autoritatile romane isi propun continuarea urmaririi obiectivelor stabilite pe termen scurt, prin aprofundarea masurilor de realizare a acestora:

- Armonizarea legislatiei din domeniul audiovizualui cu acquis-ul comunitar;

- elaborarea, adoptarea si implementarea unor reglementari secundare armonizate cu prevederile noului acquis comunitar dezvoltat in domeniu;

- consolidarea strategiei de dezvoltare a pietei audiovizualului.

- Intarirea capacitatii autoritatii de reglementare in sensul implementarii acquis-ului si al consolidarii activitatii de supraveghere a aplicarii prevederilor legale in domeniu;

- acordarea licentelor si autorizarilor vizand formarea echilibrata a pietei din domeniu, conform strategiei de dezvoltare;

- continuarea investitiilor pentru dezvoltarea activitatii de control si monitorizare;

- continuarea seriei de ateliere de lucru, dezbateri si studii;

- cresterea numarului de specialisti in domeniul activitatii de control, monitorizare, reglementare si integrare europeana;

- infiintarea unui compartiment destinat asigurarii unei protectii eficiente a minorilor impotriva programelor care ar putea dauna dezvoltarii lor fizice si psihice.

313

4.21. Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale

Situaţia actuală

Documentul de pozitie pentru Capitolul 21 – „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale” (CONF–RO 56/01) a fost aprobat in sedinta de Guvern din 6 decembrie 2001 si transmis Consiliului UE. Comitetul Reprezentantilor Permanenti al Consiliului UE a adoptat Pozitia Comuna a UE in 21 februarie 2002, iar in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – UE din 21 martie 2002 au fost deschise negocierile pentru acest capitol.

Conform prevederilor Documentului de pozitie, Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie 2000, privind Capitolul 21, si va lua masurile necesare pentru implementarea efectiva a acestuia pana la data aderarii, nesolicitand perioade de tranzitie sau derogari. Romania isi declara interesul de a participa, de la data aderarii, la politica de coeziune economica si sociala a Comunitatii, de a beneficia de intreg sprijinul acordat prin Fondurile structurale si Fondul de coeziune, precum si de a participa la toate initiativele comunitare, in conditiile aplicabile si celorlalte state membre.

In Romania, pana in prezent, nu au fost elaborate acte normative care sa reglementeze utilizarea efectiva a Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune, dar bazele implementarii acestor fonduri au fost pregatite prin mecanismele financiare, institutionale si organizatorice create pentru implementarea fondurilor de pre-aderare, in cadrul legal general reglementat prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala, cu modificarile si completarile ulterioare.

In contextul indeplinirii obiectivelor prevazute in documentele programatice referitoare la procesul de aderare la Uniunea Europeana, in perioada 2001-2002, actiunile Guvernului au fost orientate in urmatoarele directii:

- completarea cadrului legislativ pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala si definitivarea conceptelor si mecanismelor specifice asistentei prin fondurile structurale;

- aplicarea efectiva a politicii de dezvoltare regionala pentru diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltarii echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate, prevenirea producerii de noi dezechilibre, stimularea cooperarii interegionale interne si internationale;

- intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor responsabile cu gestionarea politicilor regionale.

Cadrul legal

In vederea completarii cadrului legislativ necesar implementarii politicii de dezvoltare regionala si crearii mecanismelor specifice instrumentelor structurale (angajament asumat prin document de pozitie), au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 161/2002 (MO nr. 159/05.03.2002) privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii si Prognozei; acest act normativ stipuleaza desfasurarea activitatilor specifice ale MDP numai la nivel central, renuntandu-se la Oficiile teritoriale ale acestuia;

- OG nr. 6/2002 (MO nr. 70/31.01.2002) privind modificarea si completarea OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora. Ordonanta prevede organizarea si exercitarea auditului public intern si a controlului financiar preventiv la toate structurile de implementare. Prin acest act normativ, Ministerul Finantelor Publice este abilitat sa avizeze normele metodologice specifice privind organizarea si exercitarea auditului public intern pentru operatiunile finantate din contributia financiara a Comunitatii

314

Europene, sa evalueze la toate structurile de implementare modul de aplicare a acestor norme, precum si sa efectueze inspectii la toate structurile de implementare;

- HG nr. 1317/2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea HG nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale; prin acest act normativ, s-a atribuit acestei institutii rolul de Autoritate de management, cu responsabilitati de administrare, coordonare si monitorizare a implementarii programelor finantate din Fondul Social European;

- HG nr. 1318/2001 (MO nr. 19/15.01.2002) pentru modificarea si completarea HG nr. 4/1999 privind statutul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM); prin acest act normativ, s-a atribuit acestei institutii rolul de Autoritate de implementare si de Autoritate de plata pentru programele finantate din Fondul Social European.

Cadrul instituţional

Avand in vedere faptul ca Romania se asteapta ca, la data aderarii, intreg teritoriul sau sa fie eligibil pentru Obiectivul 1, accesarea Fondurilor structurale se va face pe baza Cadrului de sprijin comunitar care se va negocia la data aderarii. In momentul actual, Romania a identificat necesitatea includerii in Cadrul de sprijin comunitar a unui program operational regional (cu opt subprograme regionale) si a trei programe operationale sectoriale.

Structura institutionala pe care Romania o creeaza pentru indeplinirea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie este urmatoarea:

- la nivelul Cadrului de sprijin comunitar (CSF): Autoritatea de management – Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, prin departamentul responsabil cu elaborarea si negocierea planului, si un Comitet de monitorizare, pentru urmarirea implementarii CSF;

- pentru Programul operational regional: Autoritatea de management - Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, prin actuala Directie generala pentru dezvoltare regionala, care se va constitui ca un departament separat de departamentul responsabil cu functia de management a CSF, 8 comitete regionale de coordonare, cate unul pentru fiecare subprogram, o Autoritate de plata pentru FEDER, care va functiona in cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, printr-un departament distinct (conform principiului separarii functiilor), si un comitet de monitorizare;

- pentru Programul operational sectorial pentru agricultura si dezvoltare rurala si pescuit: Autoritatea de management, Agentia de Plati si Interventie, cu rol de autoritate de plata pentru FEOGA si IFOP, si un comitet de monitorizare;

- pentru Programul operational sectorial privind politica sociala si de ocupare a fortei de munca: Autoritatea de management - Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Autoritatea de implementare si plata - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si un comitet de monitorizare;

- pentru Programul operational sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare: Autoritatea de management - Ministerul Educatiei si Cercetarii, si un comitet de monitorizare;

- coordonarea pregatirii si supervizarea implementarii programului operational finantat in cadrul initiativei comunitare INTERREG va fi asigurata de un departament specializat in managementul programelor de cooperare transfrontaliera, din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei;

- pentru programele finantate prin Fondul de coeziune: un coordonator si o Agentie de plata a Fondului de coeziune, iar implementarea masurilor in domeniul transporturilor si mediului se

315

va realiza de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, precum si de structurile delegate de aceste ministere.

Institutiile actuale create pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala si utilizarea fondurilor de pre-aderare reprezinta nucleele pentru cadrul institutional necesar implementarii politicii structurale. Sprijinul acordat prin instrumentele financiare de pre-aderare Phare, ISPA si SAPARD este folosit si pentru dezvoltarea cunostintelor si aptitudinilor personalului din structurile existente, in scopul asigurarii unui management eficient al instrumentelor structurale, dupa aderare.

In vederea pregatirii constructiei institutionale si intaririi capacitatii administrative pentru implementarea instrumentelor structurale (angajament asumat prin document de pozitie), in luna noiembrie 2001 a fost demarat, in cadrul Programului de Coeziune Economica si Sociala Phare 2000 - Componenta „Constructie institutionala”, proiectul de twinning RO-0007.01.01 “Sprijin pentru implementarea Planului national de dezvoltare”. Avand o durata de 18 luni, proiectul include o componenta la nivel national si 8 componente regionale. La nivel national, proiectul se deruleaza intre MDP si Departamentul pentru Comert si Industrie al Marii Britanii si vizeaza in principal: intarirea rolului MDP de coordonator al dezvoltarii regionale, dezvoltarea resurselor umane implicate in coordonarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala (prin imbunatatirea strategiilor de formare si perfectionare profesionala), precum si imbunatatirea pozitiei Romaniei in cadrul negocierilor pentru Capitolul 21. Proiectul de twinning focalizeaza o parte din activitatile prevazute, pe constituirea de parteneriate la nivel central si intre nivelul central si regional, cu scopul de a stabili, prin eforturile reunite ale institutiilor implicate si ale expertilor UE, reperele politicii regionale, in vederea aderarii la UE.

Parteneriatul

Complementar structurilor pentru implementarea politicii regionale, stabilite prin Legea nr. 151/1998, in prezent functioneaza si un numar de parteneriate inter-institutionale, focalizate pe obiective precise:

- la nivel national - grupul de lucru pentru elaborarea Planului National de Dezvoltare (PND);

- la nivel regional – au fost create consortii regionale in care sunt reprezentate organizatii cheie la nivel regional, in scopul asigurarii coerentei masurilor de dezvoltare regionala cu politica in domeniul formarii tehnice si profesionale, initiale si continue (Technical Vocational Education and Training – TVET). Consortiile regionale au urmatoarea componenta: Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR), Comitetele judetene pentru dezvoltarea parteneriatului social in sistemul VET, Consiliile Judetene si Inspectoratele Scolare Judetene. Consortiile regionale sunt conduse de ADR, au rol consultativ si indeplinesc sarcini in selectia scolilor si a centrelor de resurse din sistemul VET (in cele 11 zone prioritare), identificarea nevoilor de formare profesionala la nivel regional, selectarea calificarilor ce vor fi dezvoltate in cadrul proiectului, identificarea echipamentelor de specialitate necesare formarii pentru calificarile identificate la nivel regional; de asemenea, consortiile regionale ofera sprijin si indrumare Consiliilor de Dezvoltare Regionala, in ceea ce priveste necesarul si prioritatile formarii profesionale, la nivel regional;

- Comitetele de coordonare pentru supervizarea implementarii programelor de coeziune economica si sociala (prevazute de Memorandumurile de Finantare Phare 2000 si 2001) nu au fost inca definitivate, dar institutiile implicate organizeaza reuniuni ad-hoc, pentru a discuta problemele specifice.

In cursul lunii februarie 2002, in cadrul proiectului national de twinning RO 0007.01.01 „Sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare” - componenta „Parteneriat” - a fost creat un grup de lucru inter-ministerial, cu scopul de a imbunatati activitatea si caracterul

316

operational al Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala, de a intari cooperarea inter-ministeriala si colaborarea cu institutii centrale si regionale, cu partenerii economici si sociali.

Programarea

Planul National de Dezvoltare pentru perioada 2002-2005 a fost avizat de CNDR in 5 decembrie 2001, aprobat de Guvern in sedinta din 13 decembrie 2001 si transmis Comisiei Europene. PND a fost conceput in conformitate cu directiile strategice, obiectivele de dezvoltare si previziunile economice promovate prin Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe termen mediu, actualizate si dezvoltate prin Programul Economic de Preaderare al Romaniei.

Analizele economico-sociale efectuate la nivel sectorial si regional au condus la identificarea si includerea in PND 2002-2005 a sapte axe prioritare de dezvoltare:

Axa 1 – Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe, intarirea competitivitatii activitatilor economice si promovarea sectorului privat;

Axa 2 – Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii;

Axa 3 – Intarirea potentialului resurselor umane, a capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele pietei si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale;

Axa 4 – Sprijinirea agriculturii si dezvoltarii rurale;

Axa 5 – Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

Axa 6 – Stimularea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, inovarii, comunicatiilor, tehnologiei informatiei si crearea societatii informationale;

Axa 7 – Imbunatatirea structurii economice a regiunilor, sprijinirea dezvoltarii regionale echilibrate si durabile.

Comentariile Comisiei Europene asupra acestui document (martie 2002) au fost transmise tuturor institutiilor implicate in elaborarea PND, pentru a avea un punct comun de plecare in procesul de revizuire a acestui document si extindere a perioadei de programare pana in anul 2006.

Prin intermediul presei, MDP a informat opinia publica despre necesitatea reluarii procesului de planificare si asigurarii unui larg parteneriat in toate etapele ciclului de programare, precum si a implicarii societatii civile in exercitiul de programare, in scopul stabilirii unui larg consens asupra obiectivelor de dezvoltare prevazute de PND.

Una din actiunile intreprinse in acest sens a fost crearea unei noi pagini interactive dedicate PND, pe pagina web a Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, prin care cetatenii au posibilitatea sa se informeze si sa-si exprime opiniile si propunerile asupra prioritatilor de dezvoltare.

Activitatea MDP de revizuire a actualului PND 2002-2005, de extindere a perioadei de programare pana in anul 2006, precum si de realizare a unei evaluari ex-ante a PND este sustinuta de programul de twinning RO-0007.01.01 „Sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare”. Obiectivele specifice ale programului sunt, printre altele, imbunatatirea capacitatii MDP de a construi si sustine un parteneriat institutional eficient si realizarea unui Plan National de Dezvoltare similar celor realizate de statele membre ale UE pentru negocierea Cadrului de sprijin comunitar, in cadrul Obiectivului 1.

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, prin Unitatea de Coordonare a implementarii ISPA, a elaborat Strategia Nationala de Implementare ISPA-Mediu, care a fost reactualizata si aprobata de Comisia Europeana in luna august 2001. In Strategia ISPA-Mediu reactualizata s-au redefinit prioritatile, s-au reconsiderat criteriile de eligibilitate ISPA si s-a elaborat lista de proiecte prioritare pentru a fi finantate prin programul ISPA in Romania.

317

Similar, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei urmeaza sa reactualizeze Strategia Nationala ISPA-Transporturi.

Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO), primul document programatic pentru realizarea masurilor de tipul celor finantate din Fondul Social European, a fost definitivat, intr-o prima versiune, in cursul lunii martie 2002. Documentul a fost transmis spre consultare si imbunatatire tuturor ministerelor participante implicate, precum si partenerilor sociali. Este prevazut a fi aprobat de Guvernul Romaniei pana la sfarsitul lunii iunie 2002.

Monitorizarea şi evaluarea

MDP functioneaza ca agentie de implementare si agentie de plata pentru masurile de coeziune economica si sociala (finantate in cadrul Programului Phare de Coeziune economica si sociala), avand responsabilitati administrative si financiare pentru intregul proces de implementare tehnica a acestora.

In calitatea sa de agentie de implementare, MDP, prin intermediul unui contract cadru regional, deleaga responsabilitati pentru managementul tehnic al proiectelor catre ADR-uri (care functioneaza ca autoritati de implementare).

In conformitate cu legislatia in vigoare privind dezvoltarea regionala in Romania, ADR-urile sunt responsabile de managementul tehnic si administrativ al fondurilor, la nivelul regiunii de dezvoltare respective, in timp ce MDP este responsabil la nivel national de managementul financiar al fondurilor.

In scopul imbunatatirii procesului de monitorizare, a fost demarata realizarea, impreuna cu utilizatorii, a unui sistem de raportare computerizat, transparent, intre ADR-uri si nucleul national al sistemului de management informational din MDP (angajament asumat prin document de pozitie).

O evaluare ex-ante a PND 2002-2005 a inceput deja in cadrul proiectului de twinning RO 0007.01.01, mentionat anterior. Rezultatul evaluarii va fi discutat in parteneriat in cadrul Comitetului de Coordonare pentru Coeziune Economica si Sociala, cu scopul de a imbunatati PND pentru perioada 2003-2006.

O prima evaluare ex-post a fost realizata, pentru programul Phare 1998, de catre o firma de consultanta independenta. In prezent, in cadrul MDP, este in curs de realizare o evaluare ex-post interna a programului Phare 1998. Concluziile acestei evaluari vor fi inaintate Guvernului spre analiza.

Cooperarea transfrontaliera

Proiectele din cadrul programelor Phare de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria si respectiv Romania-Ungaria (bugetele aprobate pentru anii 1999, 2000 si 2001) sunt fie in faze avansate de realizare, fie in etape de pregatire si aprobare a termenilor de referinta, a specificatiilor tehnice si dosarelor de licitatii pentru contractarea serviciilor, achizitia de echipamente sau executia lucrarilor. Programele Phare de cooperare transfrontaliera Romania-Bulgaria si Romania-Ungaria - 2002 se afla in faza finala de programare.


Pentru programarea dezvoltarii regionale in perioada 2002-2005, au fost identificate doua obiective cu caracter permanent: (i) pregatirea cadrului institutional si legal pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale si (ii) implementarea politicii nationale de dezvoltare regionala.

318

Pentru realizarea obiectivului de pregatire a cadrului institutional si legal pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale, au fost stabilite urmatoarele masuri:

- Infiintarea si organizarea institutiilor specifice managementului instrumentelor structurale si initiativelor comunitare pentru realizarea functiunilor specifice prevazute in Regulamentele comunitare (angajament asumat prin document de pozitie). Aceasta se va realiza prin:

- Definirea si organizarea institutiilor responsabile cu managementul instrumentelor structurale si initiativelor comunitare;

In acest sens, pe termen scurt, se va realiza: desemnarea si stabilirea precisa a responsabilitatilor fiecarei autoritati implicate in gestionarea asistentei prin instrumentele structurale (angajament asumat prin document de pozitie), atat la nivel central cat si regional (decembrie 2003); adoptarea unor decizii cu privire la modalitatile de transformare a actualelor institutii create pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare, in structuri specifice instrumentelor structurale, precum si crearea de noi structuri cu responsabilitati in utilizarea acestor fonduri.

Aceasta actiune include, prioritar, desemnarea Coordonatorului National al instrumentelor structurale (septembrie 2002), a Coordonatorului Fondului de coeziune si a institutiei care va indeplini functia de plata pentru proiectele din domeniul transporturilor si mediului, finantate din Fondul de coeziune (septembrie 2002); initierea procedurilor pentru infiintarea Agentiei de Plati si Interventie pentru gestionarea fondurilor Politicii Agricole Comune prin FEOGA (august 2002), precum si precizarea rolului structurilor regionale in elaborarea si implementarea programelor de dezvoltare regionala, in toate fazele (programare, implementare si evaluare).

De asemenea, se vor organiza, la nivel national si regional, structurile administrative desemnate pentru gestionarea instrumentelor structurale, prin stabilirea clara a structurilor interne, a responsabilitatilor si sarcinilor acestora, a necesarului de personal si a profilelor profesionale implicate (organizarea in cadrul MDP a Autoritatii de management a Cadrului de sprijin comunitar, a Autoritatii de management a Programului operational regional, a Autoritatii de plata pentru FEDER si a structurii administrative care va indeplini rolul de coordonator pentru pregatirea si supervizarea implementarii programului finantat in cadrul initiativei comunitare INTERREG; organizarea Agentiei de Plati si Interventie pentru FEOGA si IFOP).

- Completarea cadrului legislativ pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale;

In acest sens, se va intocmi un plan detaliat si un calendar pentru elaborarea si adoptarea legislatiei necesare implementarii efective a instrumentelor structurale.

Pentru modificarea actelor normative care reglementeaza actuala organizare si functionare a institutiilor guvernamentale care dobandesc responsabilitati in gestionarea instrumentelor structurale, MDP va elabora un proiect de ordonanta a Guvernului pentru desemnarea tuturor institutiilor implicate in managementul instrumentelor structurale, precizand totodata aranjamentele privind Fondul de coeziune si legaturile dintre acesta si Cadrul de sprijin comunitar al Fondurilor structurale, inclusiv rolul Coordonatorului National in relatia cu Autoritatea de management a Cadrului de sprijin comunitar (septembrie 2002).

Se va adopta un act normativ cu privire la procesul de planificare a dezvoltarii economice si sociale, care sa reglementeze cadrul si relatiile de coordonare dintre

319

institutiile implicate in elaborarea Planului national de dezvoltare (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie).

Se va modifica si completa Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala, pentru a stabili cadrul general legal si institutional pentru implementarea instrumentelor structurale (sfarsitul anului 2003 - angajament asumat prin document de pozitie). Proiectul actului normativ va constitui baza legala pentru crearea si functionarea cadrului institutional necesar pentru managementul instrumentelor structurale (autoritati de management, autoritati de plata si comitete de monitorizare), va preciza sarcini si responsabilitati concrete pentru toate structurile, precum si mecanismele inter-ministeriale de coordonare.

- Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor de implementare a instrumentelor structurale, la nivel central si regional, prin:

- Consolidarea gestionarii eficiente a fondurilor nerambursabile acordate de UE prin programele Phare, ISPA si SAPARD;

- Pregatirea resurselor umane prin conceperea si implementarea unor programe de pregatire (evaluarea necesitatilor de pregatire/formare profesionala la nivel central si regional si proiectarea programelor vizand imbunatatirea pregatirii profesionale/formarea personalului implicat in programarea, managementul si implementarea asistentei prin instrumentele structurale);

- Dezvoltarea unor sisteme si instrumente pentru gestionarea eficienta a asistentei acordate prin instrumente structurale;

Se va realiza pregatirea Fondului National pentru aplicarea noului sistem de descentralizare extinsa (EDIS) a managementului programelor Phare si ISPA (decembrie 2002); dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare unitar, la nivel national si regional, care sa integreze subprogramele regionale si sa asigure comunicarea intre autoritatile implicate in ciclul programarii (decembrie 2003 -angajament asumat prin document de pozitie).

- Intarirea parteneriatului prin activitati care vizeaza constientizarea potentialilor parteneri asupra rolului si beneficiilor pe care le au prin participarea la elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala si prin participarea la imbunatatirea exercitiului de programare si monitorizare (angajament asumat prin document de pozitie);

- Intarirea capacitatii MDP de a coordona si sprijini un parteneriat institutional eficient in activitatile de planificare si implementare a politicii de dezvoltare regionala;

- Crearea si intensificarea activitatii grupurilor de lucru inter-institutionale pentru programarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea asistentei comunitare, precum si pentru coordonarea politicii de dezvoltare regionala (septembrie 2002); permanentizarea activitatii acestor grupuri si definirea clara a sarcinilor fiecarui organism implicat in implementarea programelor de dezvoltare sectoriala si regionala (ministere, CDR–uri, Consilii judetene, Consilii locale, ADR-uri);

- Intarirea parteneriatului si a participarii la imbunatatirea exercitiului de programare si monitorizare prin implicarea sistematica a partenerilor economici si sociali, regionali (decembrie 2003), precum si derularea de activitati de promovare a rolului si beneficiilor pe care le au acesti parteneri.

- Imbunatatirea activitatii de planificare a dezvoltarii economice si sociale la nivel national si regional, cu accent pe coordonarea procesului de elaborare si pe capacitatea de realizare a evaluarii ex-ante, prin:

320

- Elaborarea Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO) intr-o perspectiva multianuala, tinand cont de prioritatile identificate in cadrul Documentului comun de evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca;

- Imbunatatirea activitatii de planificare a dezvoltarii economice si sociale la nivel national si regional (angajament asumat prin document de pozitie) prin: precizarea metodologiei de elaborare a planurilor; corelarea abordarii teritoriale cu abordarea sectoriala; crearea cadrului pentru functionarea relatiilor de parteneriat intre agentii economici si sociali, publici si privati, implicati in proces; imbunatatirea cooperarii si coordonarii interministeriale, in special in ceea ce priveste corelarea abordarilor sectoriale cu cele regionale; elaborarea strategiilor si planurilor regionale si dezvoltarea resurselor umane (decembrie 2002);

- Actualizarea si imbunatatirea Planului National de Dezvoltare (angajament asumat prin document de pozitie) prin: revizuirea PND 2002 – 2005, extinderea perioadei de programare pana in anul 2006 si implicarea tuturor institutiilor cu activitate relevanta pentru PND, precum si a partenerilor economici si sociali;

- Pregatirea unui grup de specialisti pentru realizarea evaluarii ex-ante a Planului National de Dezvoltare (2003) si asigurarea realizarii evaluarii ex-ante de catre un evaluator independent, in cadrul viitorului exercitiu de programare (angajament asumat prin document de pozitie).

Pentru realizarea obiectivului de implementare a politicii nationale de dezvoltare regionala, au fost stabilite urmatoarele masuri:

- Imbunatatirea competitivitatii regiunilor de dezvoltare, sprijinirea dezvoltarii regionale echilibrate si durabile prin proiecte de investitii. Pe termen scurt, aceasta masura se va concretiza prin actiuni ce vizeaza:

- dezvoltarea sectorului privat, in special prin sprijinirea sectorului IMM-urilor;

- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale (de transport, de sustinere a afacerilor, reabilitarea zonelor afectate de poluare si protejarea zonelor cu potential economic, dar vulnerabile din punct de vedere a mediului inconjurator);

- imbunatatirea formarii profesionale initiale;

- dezvoltarea serviciilor sociale in zonele de restructurare industriala;

- dezvoltarea sectorului turistic prin masuri integrate, orientate catre ameliorarea calitatii ofertei turistice.

- Promovarea cooperarii transfrontaliere (in regiunile de la granitele cu Ungaria si Bulgaria) se va realiza prin activitati ce se deruleaza in cadrul proiectelor PHARE CBC (finantate in baza Memorandumurilor de finantare semnate in anii 1999 si 2000) si care vizeaza:

- imbunatatirea infrastructurii existente in domeniul retelelor europene de transport, (inclusiv in sectorul energetic si de telecomunicatii) si ameliorarea conditiilor de trafic de-a lungul coridoarelor pan-europene IV si IX;

- protectia mediului si gospodarirea apelor;

- promovarea activitatilor cu caracter economic si imbunatatirea schimburilor economice intre zonele transfrontaliere;

- armonizarea procedurilor de control vamal (vama si politie de frontiera) prin imbunatatirea schimbului de informatii.

321


Pentru realizarea obiectivului de pregatire a cadrului institutional si legal pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale, au fost stabilite urmatoarele masuri:

- Infiintarea si organizarea institutiilor specifice managementului instrumentelor structurale si initiativelor comunitare pentru realizarea functiunilor specifice prevazute in Regulamentele comunitare (angajament asumat prin document de pozitie). Aceasta se va realiza prin:

- Organizarea structurilor administrative necesare gestionarii si implementarii instrumentelor structurale si initiativelor comunitare;

In acest sens, pe termen mediu se va realiza: desemnarea Autoritatii de management pentru Programul operational sectorial pentru agricultura si dezvoltare rurala si pescuit (2004) si organizarea structurilor teritoriale ale Agentiei de Plati si Interventie, cu stabilirea responsabilitatilor acestora (2004), precum si demararea procedurilor de acreditare a agentiei, care urmeaza a fi deplin functionala si acreditata in anul 2006 (angajament asumat prin document de pozitie).

Se vor asigura resursele umane si materiale necesare functionarii structurilor nou create (2004) si se vor infiinta Comitetul de monitorizare a implementarii Cadrului de sprijin comunitar, Comitetele de monitorizare pentru Programele operationale (regional si sectoriale) si cele 8 Comitete de coordonare regionala (2005) (angajamente asumate prin document de pozitie).

Se va definitiva organizarea cadrului institutional pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale, astfel incat infrastructura institutionala necesara sa fie completa si functionala pana la sfarsitul anului 2006 (angajament asumat prin documentul de pozitie).

- Definitivarea cadrului legislativ pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale;

In acest sens, pana la sfarsitul anului 2005 se va realiza completarea cadrului legal pentru implementarea efectiva a acquis-ului comunitar privind Capitolul 21 (angajament asumat prin document de pozitie), conform planului si calendarului stabilit. O importanta deosebita se va acorda elaborarii actelor normative de modificare a legislatiei secundare, care au in vedere delegarea unor responsabilitati la nivel regional si, in special, la precizarea procedurilor pentru managementul financiar si controlul fondurilor comunitare, astfel incat sa permita coordonarea si implementarea instrumentelor structurale, incepand cu data aderarii.

- Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor de implementare a instrumentelor structurale, la nivel central si regional, prin:

- Dezvoltarea resurselor umane prin permanentizarea derularii programelor de formare/instruire profesionala a specialistilor, cu accent deosebit pe dezvoltarea capacitatii de management a proiectelor, a capacitatii de evaluare (ex-ante, la jumatatea perioadei si ex-post), precum si a capacitatilor la nivel regional pentru asigurarea unui portofoliu de proiecte de buna calitate; introducerea programarii multianuale care sa cuprinda masuri si indicatori bine definiti; cresterea capacitatii de management financiar si control riguros; realizarea si implementarea sistemelor informationale pentru monitorizarea si managementul programelor (2005) (angajament asumat prin document de pozitie).

322

- Dezvoltarea unor sisteme si instrumente pentru gestionarea eficienta a asistentei acordate prin instrumente structurale

Se va realiza stabilirea sistemelor si procedurilor pentru functiile interne si externe ale autoritatilor de plata: autorizarea si contabilizarea platilor, contabilitatea cheltuielilor, elaborarea rapoartelor periodice de cheltuieli, a declaratiilor lunare si anuale, efectuarea verificarilor de natura tehnica, stabilirea sistemului de audit intern pentru controlul gestionarii fondurilor, precum si dezvoltarea tuturor ghidurilor metodologice, manualelor cu proceduri si liste de verificare, a sistemelor informatice pentru monitorizarea programelor si proiectelor.

- Intarirea parteneriatului prin activitati care vizeaza constientizarea potentialilor parteneri asupra rolului si beneficiilor pe care le au prin participarea la elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala si la imbunatatirea exercitiului de programare si monitorizare (angajament asumat prin document de pozitie);

Se va realiza largirea si intarirea parteneriatelor create la nivel national si regional, prin includerea tuturor autoritatilor locale si regionale relevante, a partenerilor economici si sociali si a altor organizatii relevante (2005).

- Imbunatatirea activitatii de planificare a dezvoltarii economice si sociale, la nivel national si regional, cu accent pe coordonarea procesului de elaborare si pe capacitatea de realizare a evaluarii ex-ante;

Se va actiona pentru ca Planul National de Dezvoltare sa evolueze spre un plan de dezvoltare similar celor realizate de statele membre ale UE, pentru negocierea Cadrului de sprijin comunitar.

Pentru realizarea obiectivului de implementare a politicii nationale de dezvoltare regionala, va continua aplicarea masurilor stabilite pe termen scurt pentru:

- Imbunatatirea competitivitatii regiunilor de dezvoltare, sprijinirea dezvoltarii regionale echilibrate si durabile prin proiecte de investitii, prin actiuni care sa contribuie la realizarea prioritatilor identificate in PND:

- dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe, intarirea competitivitatii; activitatilor economice si promovarea sectorului privat;

- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale;

- dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea serviciilor sociale;

- agricultura si dezvoltare rurala;

- protectia si imbunatatirea calitatii mediului;

- sprijinirea cercetarii tehnologice, comunicatiilor, tehnologiei informatiei.

- Promovarea cooperarii transfrontaliere (in regiunile de la granitele cu Ungaria si Bulgaria) va avea ca suport activitatile ce se vor derula in cadrul proiectelor PHARE CBC (in baza Memorandumurilor de finantare semnate in anul 2001 si a Memorandumurilor de finantare ce urmeaza a fi semnate in cursul anului 2002):

- imbunatatirea infrastructurii existente in domeniul retelelor europene de transport, (inclusiv in sectorul energetic si de telecomunicatii) si ameliorarea conditiilor de trafic de-a lungul coridoarelor pan-europene IV si IX;

- protectia mediului si gospodarirea apelor;

- promovarea activitatilor cu caracter economic si imbunatatirea schimburilor economice regionale intre zonele transfrontaliere.

323

4.22. Protecţia mediului înconjurător

Incepand cu anul 2001 s-au inregistrat progrese semnificative, atat in promovarea reformei managementului mediului in Romania, cat si in ceea ce priveste accelerarea procesului de armonizare legislativa, tinandu-se cont de abordarea integrata a politicii de mediu in politicile sectoriale si, totodata, de necesitatea consolidarii capacitatii institutionale, la nivel national si local. In acest context s-a urmarit, cu prioritate, asigurarea unei structuri descentralizate si flexibile, necesara pentru implementarea si controlul aplicarii noii legislatii.

Pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului a elaborat Documentul de pozitie pentru capitolul 22 - Protectia Mediului, aprobat de Guvern la data de 18.10.2001. Negocierile pentru acest capitol s-au deschis in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania – UE, care a avut loc la Bruxelles in data de 21.03.2002. Prin Pozitia Comuna, Comisia Europeana solicita Romaniei informatii suplimentare cu privire la aplicarea acquis-ului, revizuirea anumitor perioade de tranzitie, planuri concrete de implementare, strategii financiare si planuri de dezvoltare institutionala. Astfel, in perioada aprilie – octombrie 2002 se va finaliza documentul de pozitie complementar pentru protectia mediului, modificat in functie de solicitarile primite de la Comisie, si de evolutiile inregistrate in acest sector.

In vederea realizarii unui sistem de reglementari privind protectia mediului aliniat la cerintele UE au fost finalizate strategiile din sectoarele protectia naturii si protectie civila. In prezent sunt in curs de reactualizare strategiile sectoriale de armonizare in domeniile: legislatie orizontala, calitatea aerului, calitatea apei, controlul poluarii industriale si zgomot si sunt in curs de finalizare strategiile din sectoarele managementul deseurilor, substante chimice si siguranta nucleara. In vederea continuarii finantarii de proiecte de infrastructura in domeniul serviciilor publice urbane, in scopul imbunatatirii factorilor de mediu in arealele dens populate si a sprijinirii autoritatilor publice locale in realizarea proiectelor ISPA, Strategia Nationala de Implementare ISPA - Mediu a fost reactualizata in cursul lunii iulie 2001 si aprobata de Comisia Europeana, in luna august 2001.

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului desfasoara o activitate intensa pentru coordonarea elaborarii si promovarii de acte normative in vederea armonizarii legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar. S-a realizat transpunerea in proportie de 100% a mai multor acte comunitare din sectoarele de mediu: deseuri, apa, protectia naturii, organisme modificate genetic, securitate nucleara. Aplicarea cu succes a legislatiei in acest domeniu depinde in mare masura si de gradul de pregatire profesionala, precum si de alocarea resurselor financiare necesare dotarilor tehnice. Transpunerea si implementarea acquis-ului din domeniul protectiei mediului sunt dificile din cauza caracterului intersectorial si a implicatiilor problematicii aferente acestui domeniu asupra intregii industrii romanesti, alinierea la standardele de calitate europene presupunand costuri semnificative si modificari structurale la nivelul intregii economii.

Astfel, cu sprijinul Uniunii Europene, se vor determina, prin Programele PHARE, costurile pentru implementarea legislatiei armonizate, prin elaborarea de strategii financiare, care sa cuprinda planuri de investitii cu cheltuieli anuale, metodologii realiste de evaluare a acestor costuri, baza de date privind investitiile necesare, luand in calcul abordarea sector cu sector si pentru fiecare regiune de dezvoltare.

Pentru asigurarea integrarii cerintelor de protectia mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national, Comitetul Interministerial (aprobat in noua structura prin HG nr. 1097/2001) si-a reluat activitatea la data de 8.02.2002. Acest Comitet analizeaza si aproba toate politicile, strategiile si legislatia de mediu, avand un rol important in promovarea si reactualizarea Planului National de actiune pentru protectia mediului si evaluarea realizarii Planului National de adoptare a acquis-ului comunitar privind protectia mediului. In cadrul primei reuniuni s-a adoptat

324

Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului si planul de activitati pentru perioada 2002-2003.

Totodata, au fost luate masuri de consolidare a capacitatii institutionale de mediu prin infiintarea Garzii de mediu (HG nr. 1167/2001), corp de control ecologic, cu statut specific, organizat in cadrul MAPM, a Inspectoratelor de protectie a mediului judetene, a municipiului Bucuresti si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Garda de Mediu are importante atributii de control referitoare la respectarea prevederilor actelor normative in domeniul protectiei mediului de catre persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati ce sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Garda de Mediu a devenit operationala la sfarsitul lunii martie 2002, urmand ca pana la sfarsitul lunii iunie sa se finalizeze procedura de dotare si echipare.

In ceea ce priveste consolidarea autoritatilor de mediu locale, a fost creat un mecanism de autofinantare care sa asigure Inspectoratelor de Protectia Mediului resurse financiare suplimentare: tarife percepute pentru eliberarea acordurilor si autorizatiilor de mediu, efectuarea de expertize tehnice privind analizele de laborator si consultatii tehnice, 50% dintre aceste venituri fiind utilizate pentru dotari.

Prin Programului Phare National 2000 s-a asigurat asistenta tehnica in vederea consolidarii capacitatii institutionale a IPM-urilor locale si stabilirea criteriilor pentru cele regionale in vederea imbunatatirii procesului de luare a deciziei la nivel local si regional, a unei mai bune comunicari si cooperari intre aceste structuri si autoritatile administratiei locale si agentii economici, precum si pentru asigurarea bazei legale si institutionale pentru elaborarea si implementarea Planurilor Locale de Actiune pentru Protectia Mediului si a Planurilor Regionale de Actiune pentru Protectia Mediului.

In conformitate cu cerintele Planului Regional de Dezvoltare, in cursul anului 2002 se vor infiinta, prin Hotarare de Guvern, opt Inspectorate Regionale de Mediu, cu rol integrator in activitatea de protectie a mediului.

Incepand cu luna mai 2002, s-a organizat in cadrul MAPM sistemul de acreditare a laboratoarelor pentru protectia mediului si gospodarirea apelor si s-au initiat demersurile necesare in vederea coordonarii organismelor responsabile pentru certificarea sistemelor de management al mediului.

Activitatea de inspectie desfasurata in anul 2001 s-a concentrat asupra obiectivelor supuse directivelor din sectorul controlul poluarii industriale si managementul riscului, cat si asupra altor obiective functie de specificul zonei, considerate a avea impact semnificativ asupra mediului.

Din punct de vedere al imbunatatirii mecanismului economico-financiar si al sistemului de finantare al proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului, in prezent se afla in curs de definitivare Fondul de Mediu (Legea de aprobare a OUG nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul de mediu urmeaza sa fie promulgata), structura necesara administrarii acestuia fiind aprobata prin HG nr.1174/2001.

4.22.1. Legislaţia orizontală

Situaţia actuală

In ceea ce priveste legislatia orizontala, in perioada de referinta, MAPM a continuat eforturile pentru crearea unui cadru institutional si legislativ adecvat in acest sector.

Astfel, Acordul intre Romania si Comunitatea Europeana privind participarea Romaniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare a Mediului (EIONET) a fost ratificat prin Legea nr. 622/2001 (M.O. nr. 770/3.12.2001).

325

Prin HG nr. 643/2001 (MO nr. 388/16.07.2001) a fost aprobata plata contributiei Romaniei pe anii 2001 si 2002 pentru participarea la programul LIFE al Comunitatii Europene. Prin acest program Romania a obtinut sprijinul Comisiei Europene pentru 4 proiecte in cadrul LIFE-Natura si 4 proiecte in cadrul LIFE-Mediu in valoare totala de cca. 3,96 MeuroTotodata, prin HG nr. 80/2002 se prevede aprobarea sprijinului financiar acordat participantilor romani la Programul LIFE-MEDIU din bugetul de stat al Romaniei (MO nr. 116/12.02.2002) pentru 2 proiecte privind calitatea apei si calitatea aerului.

MAPM, prin Programul PHARE National 2000 si 2002, beneficiaza de asistenta tehnica pentru conformarea cu prevederile directivelor privind evaluarea impactului asupra mediului prin care se asigura implementarea la nivel central si regional a procedurilor interne pentru gestionarea si aplicarea legislatiei transpuse, dezvoltarea structurilor administrative de mediu la nivel central, regional si local, capabile sa aplice intr-o maniera flexibila si cu obiective precise procedurile privind evaluarea impactului asupra mediului, precum si imbunatatirea constientizarii cerintelor UE privind participarea publicului in procesul evaluarii impactului asupra mediului la nivel local, regional si local.


In conformitate cu angajamentele asumate in Documentul de pozitie pentru capitolul 22 - Protectia mediului - si cu Programul de masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor in vederea aderarii Romaniei la UE, prioritatile pe termen scurt pentru acest sector se refera la adoptarea actelor normative privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului si accesul liber la informatia de mediu.

Astfel, in ceea ce priveste evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului (Directiva nr. 85/337/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/11/EC), principalele prioritati sunt:

- Amendarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 republicata, prin ordonanta de urgenta care se afla in present in circuit de avizare la ministerele implicate;

- Adoptarea Hotararii de Guvern privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private;

- Amendarea Ordinului MAPM nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator;

- Adoptarea OM privind procedura de evaluare a impactului si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera,

- Adoptarea OM pentru introducerea ghidurilor metodologice pentru incadrarea proiectelor in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, stabilirea domeniului studiului de impact si revizuirea calitatii studiului de impact.

Referitor la asigurarea accesului liber la informatia de mediu (Directiva nr. 90/313/EEC), se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

- Adoptarea Hotararii de Guvern privind informatia de mediu;

- Elaborarea unor OM pentru aprobarea normelor metodologice si reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si punerea la dispozitia publicului a informatiei referitoare la mediu, termen -31.12.2002.

326

4.22.2. Calitatea aerului

Situaţia actuală

Din punct de vedere legislativ, in domeniul calitatii aerului a fost adoptata Legea nr. 655/2001 (MO nr. 773/4.12.2001) pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, lege cadru care asigura transpunerea prevederilor generale ale Directivei Consiliului nr. 96/62/CEE privind managementul si evaluarea calitatii aerului, si care permite elaborarea legislatiei subsecvente necesara preluarii in totalitate a prevederilor din directivele ”fiice”.

Prin PHARE 2000, MAPM beneficiaza de sprijin pentru strategia de armonizare, cu referire in special la mecanismul financiar, pentru Directiva cadru nr. 96/62 /CEE privind evaluarea si managementul calitatii aerului, pentru stabilirea unui sistem durabil de monitorizare a calitatii aerului pentru Bucuresti care sa corespunda cerintelor UE privind monitorizarea, raportarea si informarea publicului si pentru intarirea capacitatii institutionale a Laboratorului National de Referinta pentru calitatea aerului in cadrul ICIM – prin dotare cu echipamente.

Pentru transpunerea in totalitate a prevederilor Directivei nr. 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din stocarea benzinei si distribuirea sa de la terminale la statiile service au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 568/2001 (MO nr. 348/16.06.2001) privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina;

- Ordinul MAPM nr. 1103/2002 (M.O. nr. 77/31.01.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina ;

- Ordinul MIR nr.337/2001 (M.O. nr. 10/10.01.2002) pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina.

Directiva Consiliului nr. 98/70/EC privind calitatea benzinei si motorinei a fost transpusa prin HG nr. 732/2001 (M.O. nr. nr. 461/13.08.2001) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei.

Romania acorda o importanta deosebita problemei privind schimbarile climatice, fiind prima tara care a ratificat Protocolul la Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru schimbari climatice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997 prin Legea nr. 3/2001 (M.O. nr. 81/16.02.2001). Aceasta lege cuprinde si problematica monitorizarii gazelor cu efect de sera cuprinsa in Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva nr. 99/296/EEC) privind mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO2 si alte gaze cu efect de sera, astfel ca nu mai este necesara transpunerea acestei decizii printr-un act normativ special.


In acest an se va finaliza proiectul de asistenta tehnica si juridica pentru transpunerea si implementarea directivelor “fiice” privind calitatea aerului de care beneficiaza MAPM, desfasurat cu sprijinul financiar al Agentiei pentru Protectia Mediului din Danemarca. In cadrul acestui proiect vor fi finalizate pana la jumatatea acestui an doua proiecte de ordine ale ministrului si o hotarare a Guvernului, acte normative subsecvente Legii nr. 655/2001. Tot in cadrul acestui proiect Inspectoratele de Protectia Mediului - Bucuresti, Ploiesti, Bacau, Piatra Neamt beneficiaza de asistenta tehnica si financiara pentru implementarea prevederilor acestor directive.

327

Pentru definitivarea transpunerii acquis-ului comunitar in domeniul calitatii aerului se va urmari , de asemenea, indeplinirea urmatoarelor masuri prioritare:

- Stabilirea prin HG a Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului care va implica coordonarea unica a celor doua retele existente de monitorizare a calitatii aerului de catre MAPM, termen - iunie 2003;

- Emiterea unui OM pentru aprobarea Normativului cu privire la SO2, NO2 si NOX, pulberi in suspensie, plumb, benzen, CO si O3 in aerul ambiental, termen - decembrie 2002;

- Emiterea unui OM privind lista cu zone si aglomerari, termen - decembrie 2002;

- Elaborarea si promovarea unei HG privind stabilirea procedurii pentru elaborarea si implementarea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, in vederea atingerii valorilor limita intr-o anumita perioada de timp, termen - iunie 2003;

- Elaborarea unei legi privind stabilirea unor taxe pe emisiile de poluanti in atmosfera cu impact asupra sanatatii omului si a mediului, termen - iunie 2003;

- Elaborarea unei HG pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru Protectia Atmosferei, termen - decembrie 2003;

- Elaborarea HG pentru aprobarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei, termen decembrie 2003;

- Elaborarea unei HG pentru transpunerea Directivei nr. 97/68/EC privind masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere, termen - august 2002;

- Elaborarea si promovarea unei HG pentru transpunerea cerintelor de reducere a sulfului din pacura, conform Directivei nr. 93/12/EEC privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi amendata de Directiva nr. 99/32/EC, termen - august 2002;

Elaborarea unei HG pentru transpunerea Directivei nr. 1999/94/EC privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de dioxid de carbon, termen - decembrie 2003;

- Stabilirea necesarului de aparatura pentru efectuarea masuratorilor, termen - decembrie 2002.

Prin Phare 2002 se va asigura imbunatatirea retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului, intarirea capacitatii institutionale si de monitorizare in aglomerarile din Romania – prin achizitii de echipamente de monitorizare a calitatii aerului conform cerintelor UE si elaborarea unui ghid de evaluare preliminara a calitatii aerului in Romania – ce va fi utilizat de catre IPM-uri in vederea realizarii design-ului retelei nationale de monitorizare.


- Elaborarea unei HG privind plafoanele de emisii pentru anumiti poluanti atmosferici pentru transpunerea Directivei nr. 2001/81, termen - 2005.

4.22.3. Managementul deşeurilor

Situaţia actuală

In domeniul deseurilor s-a desfasurat o activitate sustinuta de transpunere si implementare a acquis-ului.

328

Astfel, pentru transpunerea Directivei cadru a UE nr. 75/442 privind deseurile a fost adoptata Legea nr. 426/2001 (M.O. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Totodata, Directiva nr.1999/31 a fost transpusa prin HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor (M.O. nr. 164/7.03.2002). Acest act normativ reglementeaza regimul de constructie a depozitelor de deseuri, monitorizarea acestora si prevede obligativitatea tratarii deseurilor periculoase inainte de depozitarea lor.

Pentru transpunerea Directivei nr. 2000/76 a fost elaborata si aprobata HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor (M.O. nr. nr. 160/6.03.2002), care urmeaza sa se implementeze pana in anul 2010. HG nr.128/2002 stabileste regimul de exploatare si monitorizare a incineratoarelor, valorile limita de emisie a poluantilor in aer, apa si sol si introduce termenul de “co-incinerare”.

Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr. 91/692/EEC, a fost transpusa prin HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (MO nr. 446/8.08.2001) care prevede crearea unui sistem de colectare si reciclare a uleiurilor uzate si stabileste obligatii pentru producatorii, colectorii, transportatorii si regeneratorii de uleiuri uzate, precum si interdictii si sanctiuni pentru eliminarea necontrolata a uleiurilor uzate.

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase transpune cele doua directive UE din domeniu - Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor. Noul act normativ prevede crearea unui sistem de colectare separata a bateriilor si acumulatorilor uzati in vederea recuperarii sau eliminarii lor, introduce un instrument economic “sistemul depozit” asupra pretului de vanzare cu amanuntul a acumulatorilor noi si stabileste obligatiile persoanelor juridice care colecteaza, transporta, valorifica si elimina baterii si acumulatori uzati.

Pentru implementarea Directivei nr. 96/59/EEC privind PCB/PCT, transpusa prin HG nr. 173/2000 privind reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si ale altor compusi similari (M.O. nr. 131/28.03.2000), prin Ordinul MAPM nr. 279/2002 s-a aprobat Regulamentul de organizare si functionare a Secretariatului pentru compusii PCB (bifenilpoliclorurati), care va coordona inventarierea, la nivel national, a echipamentelor si materialelor care contin compusi cu PCB.

Pentru transpunerea si implementarea prevederilor Directivei nr. 94/62 EC a fost elaborata si promovata HG nr. 349/ 2002 (M.O. nr. 269/23.04.2002) privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje care stabileste principiile activitatii de gestionare a ambalajelor, obligatiile agentilor economici producatori de ambalaje si ale celor care detin ambalaje si deseuri de ambalaje, obiectivele referitoare la recuperarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modul de raportare a datelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje.

In prezent, in Romania sunt in derulare 2 proiecte ISPA: Piatra Neamt – Extinderea proiectului pilot privind colectarea selectiva a deseurilor menajere” si Ramnicu Valcea- “Sistem integrat de management al deseurilor”.


In conformitate cu prevederile Legii nr. 426/2001, pana la sfarsitul lunii august, va fi elaborat Planul National de etapa pentru Gestionarea Deseurilor si se vor elabora procedurile specifice de autorizare a activitatilor de gestionare a deseurilor.

Din punct de vedere al transpunerii si implementarii pe termen scurt se are in vedere:

- Adoptarea proiectului de HG privind evidenta gestiunii deseurilor si Lista deseurilor inclusiv a deseurilor periculoase avand la baza codurile si clasificarea acceptate la nivelul Comunitatii

329

Europene (Decizia Comisiei nr. 2000/532 si amendamentele acesteia), care se afla in prezent in circuit de avizare;

- Adoptarea proiectului de HG privind regimul de import, export si tranzit al deseurilor care transpune partial prevederi ale Regulamentului 259/93 EEC privind controlul transportului deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana, care se afla in prezent in circuit de avizare;

- Elaborarea Strategiei de armonizare pentru deseuri, termen - iulie 2002;

- Elaborarea HG privind Planul National de Gestionare a Deseurilor, termen - 2003;

- Elaborarea procedurii specifice de autorizare a activitatilor de gestionare a deseurilor, termen -decembrie 2002;

- Pregatirea personalului pentru implementarea Directivei nr.86/278/EEC; termen - 2003;

- Stabilirea amplasamentului/amplasamentelor de receptie pentru depozitarea pe termen lung sau pentru eliminarea PCB, termen – septembrie 2002;

- Inventarierea, la nivel national, a echipamentelor si materialelor care contin compusi cu PCB, termen – septembrie 2002.

In domeniul managementului deseurilor, prin programul PHARE National 2000 - componenta de twinning, se acorda MAPM asistenta tehnica pentru transpunerea si implementarea directivelor: 86/278 (utilizarea namolurilor in agricultura), 94/62 (gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje) si 75/442 (directiva cadru a deseurilor). Prin Phare 2000 vor fi elaborate programe de transpunere si implementare, evaluarea preliminara a costurilor si necesitatilor de finantare, proiecte de acte normative pentru stabilirea si functionarea instrumentelor economice. De asemenea, va fi elaborata o Strategie financiara si se va urmari cresterea potentialului de negociere al MAPM in vederea obtinerii de sprijin international necesar pentru punerea in aplicare a acestei strategii


- Elaborarea si adoptarea unei HG pentru transpunerea Directivei nr. 86/278/EEC privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura, termen - 2004;

- Elaborarea si adoptarea unei HG pentru transpunerea Directivei nr.2000/53/EEC privind vehiculele uzate, termen - 2004;

- Adoptarea unei HG pentru transpunerea directivelor UE privind deseurile din industria dioxidului de titan, termen – 2004.

Prin programul PHARE National 2001, componenta de twinning, se continua acordarea de asistenta Romaniei pentru transpunerea si implementarea prevederilor referitoare la gestiunea deseurilor. Astfel va fi reactualizat Planul National de management al deseurilor, planurile locale si judetene de management al deseurilor si va fi transpusa Directiva nr. 2000/53 privind vehiculele uzate. De asemenea, se vor reactualiza si imbunatati prevederile privind controlul transportului intern al deseurilor, normele privind depozitarea si incinerarea deseurilor si se vor evalua costurile de investitii necesare pentru incinerarea si depozitarea deseurilor.

330

4.22.4. Calitatea apei

Situaţia actuală

A fost adoptata HG nr. 100/2002 (MO nr. 130/ 19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila, care prevede clasificarea in trei categorii a surselor de apa de suprafata folosite pentru potabilizare si nivelul de tratare a apei pentru a fi folosita ca apa potabila, care alaturi de Ordinul MAPM nr. 377/2001 privind aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata, transpune Directiva nr. 75/440/EEC privind calitatea ceruta apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila.

Prin adoptarea HG nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase (M.O. nr. 132/20.02.2002), care prevede retehnologizarea sau dotarea cu instalatii de epurare performante a unitatilor industriale care descarca substante periculoase in apa (metale grele, substante cancerigene), s-a transpus Directiva nr. 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii, precum si cele 7 directive fiice. In acelasi timp, s-a realizat inventarul preliminar al obiectivelor industriale cu impact asupra calitatii apelor.

Pentru transpunerea Directivei 91/676/CEE au fost adoptate Ordinul MAPM nr. 740/08.08.2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului National pentru protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din agricultura, formata din reprezentanti ai MAPM, MAAP si MSF si Ordinul comun al MAPM si MAAP nr. 452/2001 respectiv 105.951/2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a acestei Comisii.

Totodata, Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa prin HG nr. 188/2002 (M.O. nr. nr. 187/20.03.2002) pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, care stabileste conditiile in care pot fi descarcate apele uzate in apele de suprafata si impune construirea de statii de epurare moderne..

S-a realizat o evaluare preliminara a zonelor sensibile si a aglomerarilor, iar delimitarea in totalitate a acestora se va face pana la sfarsitul anului 2002. De asemenea, pana in luna iunie 2002 MAPM si MAP pe baza informatiilor primite de la autoritatile locale vor intocmi programul de realizare a lucrarilor si masurilor pentru conformarea cu prevederile acestei directive.

Pentru transpunerea Directivei nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman se afla in faza finala de aprobare legea privind calitatea apei destinate consumului uman, care impune masuri necesare pentru calitatea apei potabile si prevede imbunatatirea statiilor de tratare si reabilitarea retelei de distributie a apei potabile. De asemenea este in curs de realizare evaluarea resurselor financiare necesare pentru implementarea directivei si un prim Program de realizare a lucrarilor de investitii.

Pentru Directiva nr. 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere a fost adoptata HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere.

A fost adoptata HG nr. 202/2002 (M.O. nr. 196/22.03.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole care transpune Directiva nr. 78/659/EEC asupra calitatii apelor dulci ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor.

331

Totodata, HG nr. 201/2002 (MO nr. 196/22.03.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste a transpus Directiva nr. 79/923/EEC asupra calitatii necesare apelor pentru moluste.

Pentru Directiva nr. 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase s-a finalizat inventarul deversarilor neautorizate si accidentale de substante periculoase, urmand ca pana in luna august 2002 sa se definitiveze Planul de masuri vizand eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor subterane.

Din punct de vedere institutional, au intrat in functiune 11 Comitete de bazin cate unul pentru fiecare din cele 11 bazine hidrografice ale tarii. Comitetele de bazin sunt organizatii consultative din care fac parte reprezentanti ai IPM-urilor, Directiile Judetene de Sanatate Publica, Directiile teritoriale de Ape, Directiile Judetene de Protectia Consumatorilor din bazin, prefecturi, consilii judetene, primarii, utilizatori importanti de apa (persoane juridice), ONG-uri de mediu sau asociatii de profil. Comitetele participa la procesul de luare a deciziei in domeniul gospodaririi apelor, analizeaza si fac propuneri in problemele gospodaririi eficiente a apei in bazin.

In vederea implementarii Directivei Cadru pentru Apa (2000/60/EC), a fost promovat Ordinul MAPM nr. 913/15.10.2001 privind aprobarea continutului cadru al Planului de gospodarire a apelor pe bazin hidrografic si a Planului de Actiune pentru anul 2002.

Sectorul Calitatea Apei reprezinta una din prioritatile programului ISPA, in Romania fiind in derulare 14 proiecte ISPA privind reabilitarea retelei de alimentare cu apa, dezvoltarea si reabilitarea retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare a apelor uzate.


- Adoptarea legii pentru gospodarirea integrata a zonelor de coasta, termen - iunie 2002;

- HG pentru reactualizarea Hotararii Guvernului nr. 172/1997 pentru infiintarea Registrului National de Substante Potential Toxice , termen - 2002;

- Adoptarea unei HG care va asigura elementele monitoringului calitatii apelor de suprafata pentru substantele periculoase (termen 2003) si stabilirea unor programe de reducere a poluarii la sursele de poluare industriala care nu intrunesc conditiile Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii si cele 7 directive fiice (termen decembrie 2002);

- Adoptarea Codului bunelor practici agricole si a programului de instruire si informare a fermierilor in scopul promovarii acestui cod, termen - august 2002;

- Elaborarea, prin Ordin al Ministrului MAPM, a procedurilor si instructiunilor pentru sistemele de supraveghere si control, termen – 2003;

- Intocmirea cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari (termen decembrie 2002) si intocmirea listei si desemnarea tuturor zonelor vulnerabile, termen - decembrie 2003;

- Amendarea Legii apelor nr. 107/1996 pentru conformarea cu prevederile directivei cadru a apelor nr. 2000/60/EEC, termen - septembrie 2002;

- Informatizarea si conectarea Registrului National de Substante Toxice (NRPTC) cu toti agentii industriali potentiali evacuatori de substante periculoase in scopul actualizarii periodice a evacuarilor de substante periculoase, termen – 2002;

- Elaborarea de catre MAPM si MIR, pana la sfarsitul anului 2002, a studiului final de estimare a costurilor de conformare a diferitelor sectoare ale industriei;

- Delimitarea, pe baza HG nr.202/2002, a apelor salmonicole si ciprinicole.

332

De asemenea, prin Programul PHARE National 2001, se acorda asistenta pentru implementarea Directivei Cadru pentru Apa in bazine pilot, prin:

- Elaborarea Planului de Management de Bazin pentru bazinul raului Somes (bazin pilot);

- Realizarea unei metodologii de evaluare a costurilor in domeniul calitatii apei pentru bazinul raului Arges (bazin pilot);

- Investitie in echipament necesar pentru monitorizare in concordanta cu cerintele UE.


- Stabilirea programelor de actiune referitoare la ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul Romaniei, pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni de zone vulnerabile, dupa caz, si a unui set de masuri pentru implementarea acestor programe, termen - decembrie 2005;

- Emiterea unui Ordin MAPM privind schimbul de informatii in domeniul gospodaririi apelor care va asigura transpunerea Deciziei nr. 77/795 care stabileste o procedura comuna pentru schimbul de informatii asupra calitatii apelor dulci de suprafata, termen - decembrie 2005;

- Dotarea laboratoarelor zonale pentru realizarea monitorizarii substantelor periculoase in mediul acvatic, coordonate de un Laborator National de Ape, aflate in subordinea MAPM, termen – decembrie 2003;

- Continuarea programului de dotare a laboratoarelor Companiei Nationale “Apele Romane”, in vederea extinderii supravegherii calitatii apelor pentru indicatorii biologici, microbiologici si bacteriologici, urmand ca aceasta extindere sa se realizeze in functie de resursele financiare, termen – decembrie 2003;

- Stabilirea unui sistem informatic si a unei baze de date pentru domeniul managementului apei in concordanta cu cerintele Directivei Cadru pentru Apa reprezinta o componenta a Programului PHARE 2002, obiectivul principal fiind reactivarea si extinderea bazei de date privind managementul apei. Sistemul informatic va conecta principalii producatori si utilizatori de date in domeniu in vederea atingerii obiectivelor si cerintelor Directivei Cadru pentru Apa.

4.22.5. Protecţia naturii

Situaţia actuală

In domeniul protectiei naturii, pentru transpunerea completa a Directivei nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Directivei Consiliului nr. 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice, a fost aprobata Legea nr. 462/2001 (M.O. nr. 433/2.08.2001) pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica, prin care se stabileste cadrul legislativ necesar dezvoltarii retelei Natura 2000 in Romania.

De asemenea, a fost aprobat Ordinul MAPM nr.647/2001 (M.O. nr. 416/26.07.2001) pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora, prin care se clarifica aspecte procedurale privind activitatea de comercializare cu specii salbatice CITES (periclitate) si nepericlitate si prin care s-a realizat evaluarea starii speciilor din Anexa V a Directivei nr. 92/43/EEC si masurile de captura si ucidere a unor specii de animale.

333

Transpunerea prevederilor privind imbunatatirea sistemului de monitorizare a capturarilor/uciderilor accidentale a speciilor din Anexa VI a aceluiasi act comunitar a fost realizata prin dispozitiile Ordinului MAPM nr. 647/2001 si ale Legii nr. 654/ 2001 privind modificarea si completarea Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/ 1996.

Directiva nr. 99/22/EC privind gradinile zoologice a fost transpusa prin Legea nr.191/2002 privind gradinile zoologice si acvariile publice (M.O. nr. 271/23.04.2002)

In Romania se desfasoara proiectul Emerald in vederea inventarierii situurilor, care a avut pana in prezent urmatoarele rezultate:

- Constituirea in Romania a Retelei Emerald de arii protejate de interes special de conservare a habitatele naturale si a speciilor salbatice de interes european, retea cuplata la Reteaua Europeana de arii protejate Emerald;

- Inventarierea Regiunilor Biogeografice din Romania si a tipologiei de declarare a ariilor naturale protejate;

- Identificarea speciilor Emerald si habitatelor Emerald semnalate in Romania;

- Completarea Bazei de Date Emerald pentru aceste specii;


- Stabilirea sistemului de monitorizare a starii de conservare a habitatelor si speciilor(iunie 2003); la momentul actual s-a demarat constituirea sistemului de management al informatiei privind biodiversitatea;

- Corelarea prevederilor legislatiei nationale cu Anexa II a Directivei Consiliului nr. 79/409/EEC.


- Inventarierea situurilor , termen - 2004;

- Desemnarea ariilor speciale de conservare si stabilirea planurilor de management pentru aceste situri, , termen - 2005;

- Identificarea si desemnarea Ariilor Speciale de Conservare, a celor mai reprezentative situri ca numar si marime pentru speciile de pasari salbatice din Anexa I (Art. 4 si Anexa I), termen - 2005;

- Luarea masurilor necesare pentru mentinerea populatiilor de pasari la nivel adecvat,luand in considerare cerintele stiintifice si culturale, termen – 2005;

- Adoptarea de masuri speciale de conservare pentru speciile listate in Anexa I si pentru speciile migratoare, in special cele dependente de zonele umede de importanta internationala, termen – 2005;

- Stabilirea unui sistem general de protejare a tuturor speciilor la care se refera Articolul I, cu exceptia Anexei II, incluzand protectia pentru tulburare, intretinere, ucidere si captura, iar pentru pasarile listate in Anexa I, protectia habitatului lor in concordanta cu cerintele directivei, termen – 2005;

- Stabilirea unui sistem de monitoring care sa acopere spectrul activitatilor prevazute de Directiva Consiliului nr. 79/409/EEC. Monitoringul trebuie sa includa: evaluarea nivelului populatiei speciilor din Anexa I, valoarea ecologica si integritatea ariilor speciale de conservare si eficacitatea mecanismelor de a impiedica activitatile daunatoare, nepotrivite pentru speciile de pasari listate in Anexa II, termen – 2005.

334

4.22.6. Controlul poluării industriale şi managementul riscului

Situaţia actuală

In sectorul controlul poluarii industriale si managementul riscului, pentru transpunerea Directivei nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) a fost aprobata OG nr. 34/2002 (MO 223/3.04.2002) privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.

Pentru asigurarea cadrului juridic si institutional necesar aplicarii directe la momentul aderarii a Regulamentului nr. 1980/2000/EC privind procedura de atribuire a etichetei ecologice comunitare, a fost aprobata HG nr. 189/2002 (MO nr. 166/8.03.2002) privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice prin care se stabileste organismul national competent in acest domeniu.

Prin programul PHARE National 2000 - componenta de twinning, MAPM beneficiaza de asistenta in vederea transpunerii directivelor 96/61 privind IPPC si 88/609 (2001/80/EC) privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP), ce consta in elaborarea de planuri de transpunere si implementare, evaluarea preliminara a costurilor si a necesitatilor financiare in cadrul strategiei financiare.


- Pentru consolidarea capacitatii institutionale in acest domeniu, se prevede infiintarea in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului a serviciului de control al poluarii industriale, cu rol de autoritate competenta, pana la sfarsitul anului 2002.

- Infiintarea in cadrul Directiei de Control Ecologic si Monitoring a MAPM a unui serviciu de control al poluarii industriale cu rol de autoritate competenta, cu un efectiv de 5 persoane, termen - august 2002;

- Emiterea unui Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului privind infiintarea unui registru national (baza de date) continand toate datele cerute de directivele din acest domeniu, necesare procesului de armonizare, termen -august 2002;

- Emiterea unui Ordin al ministrului de amendare a Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, termen - decembrie 2002;

- Emiterea unui Ordin al ministrului de amendare a Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, termen -decembrie 2002;

- Realizarea unei strategii de implementare, ce are drept parte componenta reinventarierea instalatiilor ce cad sub incidenta prevederilor IPPC, termen - 31.12.2002;

- Adoptarea unei legi pentru ratificarea Conventiei de la Helsinki asupra efectelor transfrontiera ale accidentelor industriale, termen - august 2002;

- Adoptarea unei HG privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt prezente substante periculoase, care va realiza transpunerea Directivei nr. 96/82/EC privind controlul accidentelor cu substante periculoase, termen - august 2002;

- Emiterea unui OM pentru infiintarea unui Secretariat de Risc, termen - 2003;

- Adoptarea unei HG pentru elaborarea Registrului National de Poluanti Emisi, termen - 2003;

335

- Adoptarea unei HG privind limitarea emisiilor de anumiti poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere in aer, in vederea transpunerii Directivei 2001/80/CE, termen - decembrie 2002;

- Finalizarea strategiei si planului de actiune pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOX in conformitate cu prevederile directivei 2001/80, termen – decembrie 2002;

- Evaluarea costurilor necesare dotarii cu instalatii de desulfurare si denitrificare termen -decembrie 2002;

- Adoptarea unei HG privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii, prin care se va transpune Directiva 1999/13 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili (COV) datorita utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, termen – 2003;

- Elaborarea de catre Ministerul Industriilor si Resurselor impreuna cu Ministerul Apelor si Protectiei Mediului a unei strategii sectoriale si globale pentru evaluarea costurilor necesare implementarii directivei 1999/13/EC, termen – 31.12.2002;

- Adoptarea unui OM privind auditul si managementul ecologic si stabilirea structurilor institutionale necesare implementarii Regulamentului 761/2001 care permite companiilor participarea voluntara in sectorul industrial, in schema de audit si management ecologic comunitar si a procedurilor EMAS, termen – 2003;

- Transpunerea Deciziilor comunitare privind criteriile pentru etichetarea ecologica a aparatelor frigorifice, a masinilor de spalat vase, a textilelor si a incaltamintei;

- Stabilirea structurilor institutionale necesare implementarii Regulamentului nr. 1836/93 care permite companiilor participarea voluntara in sectorul industrial, in schema de audit si management ecologic comunitar si a Procedurilor EMAS, termen – 31.12.2003.

Pentru evaluarea costului de mediu si realizarea planului de investitii pentru implementarea directivelor 96/61 si 88//609 (2001/80/EC), MAPM beneficiaza de sprijin prin programul PHARE National 2001. Se vor identifica investitiile cerute pentru implementare, se va elabora o metodologie de evaluare a costurilor, dezvoltarea unei baze de date privind investitiile necesare.

In vederea implementarii Directivei IPPC, prin acelasi Program PHARE, se urmareste realizarea urmatoarele obiective:

- implementarea directivei in 10 IPM-uri selectate, unde vor fi introduse controlul si inspectia activitatii; agentilor economici cu impact major asupra mediului in conformitate cu procedurile IPPC;

- asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii institutionale prin training-uri si seminarii;

- elaborarea de norme si ghiduri pentru sectorul industrial;

- implementarea directivei IPPC in doua unitati pilot representative.


- Stabilirea unui mecanism financiar care sa permita agentilor comerciali sa se conformeze prevederilor Directivei nr. 1999/13/EC, termen – 2004;

- Elaborarea actelor normative privind eco-etichetarea becurilor, hartie xerox, computere personale, hartie de bucatarie, lenjerie de pat, saltele de pat, termen – 2004.

Prin programul PHARE 2002 va fi derulat un proiect de twinning pentru implementarea Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili provenind din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii (COV), Directivei 88/609

336

(2001/80/EC) privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP), Directivei nr. 96/82/EC privind controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO), care va avea ca obiective:

- stabilirea structurilor administrative de management;

- stabilirea sistemului de autorizare integrata;

- stabilirea mecanismului de control integrat;

- elaborarea unui plan de reducere a emisiilor si

- elaborarea Registrului National de Poluanti Emisi.

4.22.7. Substanţe chimice

Situaţia actuală

In domeniul substantelor chimice a fost aprobata Legea nr.451/2001 (M.O. nr. 416/26.07.2001) pentru aprobarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase care transpune o parte din prevederile Directivei nr. 67/548/EEC privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si a Directivei nr. 88/379/EEC privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase.

Totodata, in vederea aplicarii prevederilor din Regulamentul nr. 2037/2000 privind substantele care depreciaza stratul de ozon a fost emis Ordinul MAPM nr. 9/2002 (M.O. nr. 105/7.02.2002) pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon (ODS).

Directiva nr. 86/609/EEC privind protectia animalelor utilizate in scop experimental sau in alte scopuri stiintifice a fost transpusa complet prin OG nr. 37/2002 (M.O. nr. 95/2.02.2002) pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.

De asemenea, prevederile comunitare referitoare la organismele modificate genetic si la microorganismele modificate genetic (Directiva nr. 90/219/EEC si Directiva nr. 90/220/EEC) au fost transpuse prin OG nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a OMG, adoptata prin Legea nr. 214/2002.


- Elaborarea unei legi cadru a chimicalelor, ce va reglementa regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, termen - decembrie 2002;

- Ratificarea Conventiei de la Rotterdam privind procedura de informare prealabila in cunostinta de cauza aplicabila unor produse chimice periculoase si pesticide, care fac obiectul comertului international decembrie, termen - 2002;

- Descrierea si clasificarea chimicalelor periculoase (substante si preparate chimice) in Tariful Vamal al Romaniei, termen - decembrie 2003;

- Elaborarea si adoptarea unei HG pentru transpunerea directivelor privind prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest si restrictionarea comercializarii si utilizarii produselor care contin fibre de azbest, termen - decembrie 2002;

- Elaborarea si adoptarea unei HG privind notificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase care va include si lista noilor substante chimice conform ELINCS (decembrie 2002);

337

- Elaborarea si adoptarea unei HG privind importul si exportul produselor chimice periculoase care transpune Regulamentul nr. 2455/92/EEC privind importul si exportul anumitor produsi chimici periculosi, termen - decembrie 2003;

- Elaborarea si adoptarea unei HG privind restrictiile la comercializare si utilizare a unor substante si preparate chimice periculoase ce transpune Directiva 76/769, termen - decembrie 2002;

- Perfectionarea sistemului de monitorizare a Programului national de eliminare a ODS, prin: infiintarea de birouri vamale de frontiera in care sa lucreze specialisti in identificarea de ODS; inspectori pentru stabilirea penalitatilor; inspectori pentru controlul emisiilor provenite din activitatile de transvazare, recuperare, regenerare, service, utilizatori industriali care functioneaza cu derogare de la prevederile Protocolului, termen - iunie 2002.


- Elaborarea unei HG pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor biocide – 2005;

- Elaborarea si adoptarea unei hotarari de Guvern privind evaluarea si controlul riscului substantelor chimice periculoase pentru sanatatea umana si mediu care transpune Regulamentul nr. 793/93 privind evaluarea si controlul riscului substantelor chimice periculoase pentru sanatatea umana si mediu –2004;

- Prin Programul PHARE National 2002 se are in vedere derularea unui twinning in domeniul chimicalelor pentru imbunatatirea cadrului legal si a implementarii, care are ca obiective:

- Transpunerea reglementarilor din Acquis privind evaluarea si controlul riscului datorat substantelor chimice periculoase.

- Intarirea capacitatii structurilor administrative si tehnice pentru a fi capabile sa implementeze si sa coordoneze activitatile legate de restrictionarea comercializarii si utilizarii unor substante si preparate chimice periculoase, controlul importului si exportului unor produsi chimici periculosi.

4.22.8. Protecţia împotriva zgomotului

Situaţia actuală

In acest sector a fost transpusa Directiva nr. 86/594/EEC prin HG nr. 672 /2001 (M. Of. 445/8.08.2001) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice in functie de nivelul zgomotului transmis prin aer.


- Efectuarea, impreuna cu MIR, a unui studiu de identificare a impactului implementarii Directivei nr. 2000/14 asupra producatorilor in vederea identificarii tipurilor de echipamente fabricate in tara, a nivelului de zgomot a echipamentului produs, a posibilitatilor si costurilor de reducere a zgomotului la limitele stabilite de directiva, termen - iulie 2002;

- Completarea de catre Asociatia de Standardizare si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii a pachetului de standarde necesare implementarii directivei 2000/14, termen – 2003;

338


- Acreditarea, de catre RENAR, a laboratoarelor pentru controlul nivelului de zgomot, termen – 2004;

- Crearea organismelor de certificare in domeniul „Noii Abordari”, de catre RENAR si MIR, termen – 2004.

- Transpunerea Directivei nr. 2000/14/EEC, prin elaborarea unei HG privind emisia zgomotului in mediu de echipamentele utilizate in aer liber, termen – 2004.

4.22.9. Protecţia civilă


In domeniul protectiei civile, pentru transpunerea Deciziei nr. 2850/2000/EC a Parlamentului European si a Consiliului privind stabilirea unui cadru comunitar de cooperare in domeniul poluarilor marine accidentale sau deliberate se va elabora Hotarare de Guvern privind planul national de pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina cu hidrocarburi pana in luna decembrie 2002.

Totodata, pe baza unor analize tehnico-economice, care urmeaza sa fie realizate de catre Ministerul Administratiei Publice, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, se vor estima costurile unor investitii in echipamente speciale de depoluare, de monitorizare, fonduri pentru exercitii comune periodice, programe de pregatire profesionala.

4.22.10. Securitate nucleară şi radioprotecţie

Situaţia actuală

In ceea ce priveste activitatea de transpunere a acquis-ului comunitar, aceasta s-a concretizat prin:

- Transpunerea Directivei Consiliului nr. 96/29/Euratom prin emiterea de catre ministrul sanatatii si familiei a Ordinului nr. 944/28.12.2001 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante (MO nr. 34/18.01.2002);

- Emiterea Ordinului nr. 366/22.09.2001 al presedintelui CNCAN pentru aprobarea Normelor de Securitate Radiologica – Proceduri de autorizare (MO nr. 764bis/30.11.2001);

- Emiterea Ordinului nr. 942/27.10.2001 al ministrului apelor si protectiei mediului, privind aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare a CNCAN prin care a fost creat Serviciul Registrul National de Doze;

- Transpunerea Directivei Consiliului nr. 90/641/Euratom, prin emiterea de catre Presedintele CNCAN a Ordinului nr. 353/20.08.2001 pentru aprobarea Normelor de Securitate Radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi, publicata in (MO nr. 764/30.11.2001). CNCAN a tiparit carnetele individuale de supraveghere radiologica, pe care le va distribui intreprinderilor externe care desfasoara activitati in zonele controlate, conform prevederilor normelor;

- Pentru transpunerea Directivei Consiliului nr. 97/43/Euratom, a fost emis Ordinul comun CNCAN/MSF nr. 79/4.03.2002, respectiv 285/19.04.2002 pentru aprobarea Normelor privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante pentru

339

aprobarea Normelor privind radioprotectia persoanelor in cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. Implementarea deplina a acestei directive se va realiza pana in anul 2006;

- Adoptarea Normelor pentru expeditiile internationale de materiale radioactive implicand teritoriul Romaniei, prin Ordinul nr. 374/4.10.2001 al presedintelui CNCAN, (M.O. nr. 127bis/18.02.2002) si prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 373/3.10.2001 pentru aprobarea Normelor Fundamentale pentru transportul in siguranta al materialelor radioactive (M.O. 127bis/18.02.2002);

- Emiterea Normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica, prin Ordinul comun nr. 856/23.11.2001 al ministrului sanatatii si familiei, nr. 112/12.03.2002 al Ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, nr. 91/14.03.2002 al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare.


In domeniul sau specific de activitate, CNCAN si-a definit prioritatile pe termen scurt, tinand cont de angajamentele asumate prin documentele oficiale ale Romaniei privind aderarea la Uniunea Europeana.

Prioritatile CNCAN pe termen scurt urmaresc:

- Transpunerea Directivei 92/3/EURATOM privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri radioactive intre statele membre, din si spre Comunitate, prin modificarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata si emiterea Normelor privind transportul international al deseurilor radioactive care implica teritoriul Romaniei care vor include documentul standard de transport al deseurilor radioactive prevazut de Decizia Comisiei 93/552/EURATOM, termen – decembrie 2002;

- Elaborarea Normelor privind Transportul materialelor radioactive – proceduri de autorizare, termen - decembrie 2002;

- Emiterea Normelor privind acreditarea serviciilor dozimetrice si de radioprotectie si a Normei privind acreditarea expertilor;

- Elaborarea, de catre Comandamentul Protectiei Civile, a Normelor metodologice pentru intocmirea planurilor de protectie si interventie in caz de urgenta radiologica si va modifica si actualiza planurile de protectie si interventie in exteriorul amplasamentului in caz de accident nuclear la CNE PROD CERNAVODA, CNE KOZLODUY, FCN PITESTI, IFIN HH MAGURELE, termen – septembrie 2002.

4.22.11. Infrastructura de mediu

Situaţia actuală

In perioada de referinta Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au semnat 7 noi Memorandumuri de finantare ISPA pentru urmatoarele proiecte:

- Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în municipiul Focşani;

- Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în municipiul Oradea;

- Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea şi tratarea apei uzate în municipiul Târgu Mureş;

340

- Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara;

- Modernizarea sistemului de apă potabilă şi cel al apelor uzate în Paşcani;

- Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Râmnicu Vâlcea si

- Tratarea apei potabile şi a apelor uzate în municipiul Braşov şi în localităţile învecinate.

Totodata, in aceasta perioada a demarat procesul de implementare efectiva a proiectelor. Astfel:

- S-au incheiat licitatiile pentru supervizarea proiectelor de la Constanta, Craiova, Valea Jiului, Piatra Neamt, Iasi si Focsani si sunt in curs de finalizare licitatiile pentru supervizarea proiectelor pentru Focsani, Braila, Arad, Oradea, Cluj si Bucuresti.

- Incepand cu anul 2002 s-au desfasurat licitatiile pentru lucrari la principalele componente pentru proiectele ISPA de la Constanta, Craiova si Iasi.


- Avizarea si transmiterea la Comisia Europeana a noilor proiecte prioritare ISPA pentru reabilitarea infrastructurii de mediu din orasele Buzau, Tulcea, Satu Mare, Piatra Neamt, Sibiu, Bacau, Teleorman, Brasov, termen – octombrie 2002;

- Revizuirea si completarea Strategiei ISPA Mediu, termen - trimestrul II a anului 2003;

- Pregatirea portofoliului de proiecte prioritare pentru perioada 2004 – 2006, termen – decembrie 2003;

- Continuarea activitatii de desfasurare a licitatiilor si supervizare a lucrarilor de constructie pentru proiectele aprobate.


- Pregatirea pentru trecerea la Sistemul Descentralizat Extins de implementare a proiectelor ISPA.

4.23. Protecţia şi sănătatea consumatorilor

Situaţia actuală

In cadrul Conferintei de Aderare din data de 27.07.2001 s-a decis deschiderea si simultan inchiderea provizorie a capitolului 23 „Protectia consumatorilor si a sanatatii”. Romania este pregatita sa examineze in continuare dezvoltarea acquis-ului in domeniul protectiei consumatorilor si sa informeze sistematic Conferinta pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislatia si masurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis.

In conformitate cu HG nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, ANPC include in structura sa compartimente ce au prevazute atributii care raspund cerintelor specifice de protectie a consumatorilor, protectie asigurata inclusiv prin intarirea colaborarii cu societatea civila si prin cresterea capacitatii de preluare a acquis-ului comunitar.

Abordarea politicii in domeniul protectiei consumatorilor a fost stabilita prin Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004, aprobata prin HG nr. 574/2001 (MO nr. 366/06.07.2001), in care sunt prevazute urmatoarele obiective:

341

- ridicarea calitatii vietii, prin masuri de protejare a consumatorilor impotriva riscului de a achizitiona produse sau de a li se presta servicii care ar putea sa le afecteze viata, sanatatea, securitatea sau interesele economice;

- intarirea sistemului de supraveghere a pietei;

- asigurarea dreptului consumatorilor de a fi informati asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, de a fi educati in calitatea lor de consumatori, precum si de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor;

- inchiderea provizorie a capitolului 23 „Protectia consumatorilor si a sanatatii”; adoptarea acquis-ului comunitar de catre ANPC; armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniul protectiei consumatorilor;

- extinderea cooperarii si dialogului cu societatea civila si cu celelalte institutii ale statului care au atributii in domeniul protejarii vietii, sanatatii, securitatii sau intereselor economice ale consumatorilor;

- intarirea rolului ANPC si a raspunderii acesteia privind protejarea vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.

In scopul crearii instrumentelor legale necesare pentru protejarea drepturilor si intereselor consumatorilor, Guvernul Romaniei a adoptat, in cursul anului 2001 si inceputul anului 2002, urmatoarele reglementari in domeniu:

- OUG nr. 146/2001 (MO nr. 738/19.11.2001) pentru completarea OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, prin care ANPC poate dispune sanctiuni complementare: inchiderea temporara (6 - 12 luni) sau inchiderea definitiva a unitatii;

- Legea nr. 37/2002 (MO nr. 91/2.02.2002) privind aprobarea OG nr. 58/2000 pentru modificarea si completarea OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, care contine prevederile Directivei 92/59/EC privind securitatea generala a produselor, ale OG nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase armonizata cu Directiva 85/374/EC, precum si ale OG nr. 88/2000 privind finantarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor;

- Ordinul nr. 531/2001 (MO nr. 4/07.01.2002) al Presedintelui ANPC, privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei pentru Clauze Abuzive;

- Ordinul nr. 532/2001 (MO nr. 4/07.01.2002) al Presedintelui ANPC, privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei pentru Securitatea Produselor;

Ordinele nr. 531/2001 si nr. 532/2001 transpun Decizia Comisiei 97/404/EC privind infiintarea Comitetului Stiintific Director.

- HG nr. 1229/2001 (MO nr. 814/ 18.12.2001) privind stabilirea Centrului-pilot de consultanta si informare a consumatorilor, pentru care se acorda sume de la bugetul de stat in anul 2001;

- HG nr. 675/2001 (MO nr. 424/30.07.2001) privind suplimentarea bugetului ANPC din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2001 - pentru organizarea si desfasurarea campaniei de mediatizare a drepturilor consumatorilor si a mijloacelor de aparare a acestora – „Siguranta si securitate pentru consumatori”;

- HG nr. 681/2001 (MO nr. 437/06.08.2001) privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor (modifica HG nr. 449/2000) (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004);

342

- Ordinul nr. 533/2001 (MO nr. 4/07.01.2002) al Presedintelui ANPC, privind aprobarea componentei nominale si a Regulamentului de organizare si functionare ale Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor;

- HG nr. 403/2002 (MO nr. 292/30.04.2002) privind modificarea HG nr. 329/2001 privind importul si comercializarea unor produse folosite; prin aceasta Hotarare de Guvern se elimina tratamentul diferit intre importatori si comerciantii autohtoni;

- HG nr. 404/2002 (MO nr. 292/30.04.2002) pentru abrogarea art. 3 din HG nr. 187/2000 privind imitatiile de produse alimentare care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea sau securitatea consumatorilor; eliminarea art. 3 din HG nr. 187/2000 (care prevedea unele exceptii fata de prevederile Directivei) s-a facut pentru a se realiza o concordanta deplina cu Directiva 87/357/EEC privind imitatiile de produse periculoase;

- HG nr. 409/2002 (MO nr. 308/09.05.2002) privind controalele de conformitate cu reglementarile referitoare la securitatea produselor in cazul produselor de import, armonizat cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) 339/93.

Aceste reglementari completeaza cadrul legislativ pentru informarea completa si corecta a consumatorilor, pentru a proteja sanatatea, securitatea, precum si interesele economice ale acestora, contribuind totodata la intarirea supravegherii pietei.

In scopul de a imbunatati functionarea sistemului national de supraveghere a pietei a fost infiintat - prin HG nr. 681/2001 - “Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor”, a carui presedintie si secretariat sunt asigurate de ANPC, actionand ca un instrument pentru cooperarea intre autoritatile administratiei publice centrale, pe de o parte, si cooperarea intre acestea si societatea civila, pe de alta parte. In martie 2002 s-a aprobat Strategia pe termen scurt a Comitetului Interministerial pentru perioada 2002–2004, cuprinzand obiectivele si directiile de actiune. Unul din aceste obiective il constituie dezvoltarea si perfectionarea Sistemului national de supraveghere a pietei, in cadrul caruia a fost stabilita ca masura delimitarea clara a atributiilor organismelor de control abilitate, in scopul evitarii suprapunerii activitatii. De asemenea, s-au stabilit tematicile comune de control (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004) pe trimestrele II si III 2002 ale diferitelor organisme cu responsabilitati de supraveghere pe piata.

Un alt element in cadrul sistemului de supraveghere a pietei il constituie schimbul de informatii privind produsele periculoase. In acest sens, este de mentionat activitatea ANPC ca Punct National de Contact pentru Sistemul de Schimb Rapid de Informatii TRAPEX intre tarile Central si Est–Europene, privind produsele cu risc grav si imediat, ANPC asigurand legatura atat intre cele 42 oficii teritoriale din Romania, cat si cu Secretariatul de Coordonare al TRAPEX. ANPC a primit de la Secretariatul de Coordonare 73 notificari in cursul anului 2001 si 22 notificari in primul trimestru al anului 2002, privind produsele periculoase care ar putea fi depistate pe piata romaneasca. De asemenea, prin intarirea sistemului de supraveghere a pietei, inspectorii ANPC au depistat in cursul anului 2001 pe piata romaneasca 10 produse care prezinta un risc imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor, pentru care s-a interzis comercializarea si a fost informat Secretariatul de coordonare al Sistemului TRAPEX. In perioada ianuarie - martie 2002 au fost depistate pe piata romaneasca 5 tipuri de produse periculoase (fierbator, 2 tipuri de stecher, ochelari, suzeta), interzicandu-se comercializarea lor.

In scopul de a obtine cele mai bune opinii fundamentate privind produsele periculoase, a fost creata - prin Ordinul nr. 532/2001 al Presedintelui ANPC - Comisia pentru Securitatea Produselor. Aceasta va constitui un real sprijin in activitatea de supraveghere a pietei pentru o mai buna depistare a produselor care pot prezenta risc grav si imediat pentru consumatori.

343

ANPC a primit de la consumatori peste 22000 reclamatii in perioada ianuarie-decembrie 2001 si peste 6700 reclamatii in perioada ianuarie – martie 2002 (din care, prin intermediul asociatiilor de consumatori, 440 reclamatii in anul 2001 si 100 reclamatii in trimestrul I 2002), asigurandu-se totodata consilierea juridica a consumatorilor prejudiciati de catre specialistii ANPC.

De asemenea, sunt de mentionat actiunile intreprinse in scopul asigurarii respectarii drepturilor consumatorilor si obtinerii de despagubiri in cazul unor produse si servicii de calitate necorespunzatoare. Valoarea produselor inlocuite sau a despagubirilor oferite consumatorilor prejudiciati ca urmare a reclamatiilor acestora a fost de peste 10 miliarde lei (0,33 MEURO) in anul 2001 si de aproximativ 3 miliarde lei (0,1 MEURO) in primul trimestru al anului 2002.

ANPC a realizat actiuni de informare si educare a consumatorilor (21000 actiuni in anul 2001 si 6600 actiuni in trimestrul I 2002), cuprinzand articole publicate in presa, emisiuni radio-TV. De asemenea, ANPC a lansat o emisiune TV (o data la 3 saptamani) privind protectia consumatorilor si a realizat propriul site pe Internet (www.anpc.ro), prin care se ofera consumatorilor informatii privind legislatia, sfaturi practice, produse depistate prin TRAPEX, inclusiv posibilitatea de a face reclamatii privind calitatea produselor sau serviciilor. In martie 2002, ANPC a publicat “Ghidul Consumatorilor” in scopul de a oferi informatii si sfaturi pentru consumatori cu privire la produsele alimentare si nealimentare si servicii.

In concordanta cu HG nr. 675/2001, bugetul ANPC pentru anul 2001 a fost suplimentat pentru organizarea si realizarea, in septembrie 2001, a campaniei privind drepturile consumatorilor si mijloacele de aparare a acestora - “Siguranta si securitate pentru consumatori” (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001-2004). Aceasta actiune a inclus dezbateri publice la care au participat consumatori, agenti economici, autoritati locale si mass-media, in 5 orase importante din Romania (Iasi, Constanta, Cluj, Craiova si Timisoara). Cu aceasta ocazie au fost inaugurate TELCONS - o linie telefonica gratuita pentru reclamatiile consumatorilor, si INFOCENTER - o linie telefonica cu plata pentru informarea consumatorilor. La inchiderea campaniei ANPC, a fost organizata o „Expozitie cu produse neconforme si periculoase”. In cadrul campaniei s-a lansat cartea destinata agentilor economici, cuprinzand legislatia la zi si cadrul institutional in domeniul protectiei consumatorilor.

In anul 2001, ANPC a intreprins peste 76000 actiuni de control, din care 18500 actiuni au fost realizate in colaborare cu celelalte organe specializate ale administratiei publice; in perioada ianuarie – martie 2002, ANPC a intreprins 18300 actiuni de control, din care 3300 actiuni in colaborare. ANPC a efectuat controale tematice privind respectarea prevederilor legale de protectie a consumatorilor (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001 - 2004) de catre producatori, distribuitori, vanzatori si prestatori de servicii, referitoare la:

- Produse alimentare (inclusiv produse lactate, din carne, peste, de cofetarie, patiserie, bauturi racoritoare si alcoolice);

- Produse nealimentare (ex. produse electrocasnice, electronice, telefoane mobile);

- Servicii (ex. reparatii auto, pachete de servicii turistice), inclusiv servicii publice (ex. apa potabila, agent termic, transport pe calea ferata).

In perioada iulie – august 2001 a fost creat “Mini-comandamentul Litoralul Marii Negre 2001” in scopul realizarii de actiuni de control si supraveghere privind calitatea produselor si serviciilor oferite in aceasta zona turistica a Romaniei in perioada de vara si pentru rezolvarea cat mai rapida a plangerilor consumatorilor. ANPC a realizat 1000 de actiuni de control, aplicand amenzi in valoare de 1,5 miliarde lei (0,05 MEURO) si impunand retragerea de produse de pe piata (bunuri in valoare de 130 milioane lei – 4000 EURO). Cu aceasta ocazie, in concordanta cu responsabilitatea sa de educare si informare a consumatorilor, ANPC a publicat o brosura “INFOTURIST” continand informatiile necesare pentru consumatori in calitate de turisti, brosura fiind distribuita gratis in toate locurile turistice, in special pe litoral.

344

Ca urmare a inspectiilor periodice si inopinate, specialistii ANPC au dispus masuri pentru reducerea consecintelor incalcarii reglementarilor privind protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, incheind procese-verbale de constatare, aplicand amenzi contraventionale in valoare de 103 miliarde lei (3,4 MEURO) in anul 2001 si de 67 miliarde lei (2,2 MEURO) in trimestrul I 2002, dispunand oprirea definitiva sau retragerea din circuitul uman a unor marfuri (bunuri in valoare de 48,8 miliarde lei (1,6 MEURO) in anul 2001 si de aprox. 16 miliarde lei (0,5 MEURO) in trimestrul I 2002) sau sistarea temporara a comercializarii la 7300 agenti economici in 2001 si la 1700 agenti in primul trimestru 2002, transmiterea lunara la Oficiul National al Registrului Comertului, in vederea intocmirii <Cazierului comercial> a unor exemple de agenti economici care au incalcat grav legislatia in domeniul protectiei consumatorilor; au fost comunicate organelor abilitate propuneri de retragere a autorizatiilor de functionare (550 propuneri in anul 2001 si 30 propuneri in trimestrul I 2002). In anul 2001, din numarul total de actiuni de control, 5 cazuri au fost transmise organelor de urmarire penala. In scopul prevenirii si combaterii faptelor care pot afecta viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora, in anul 2001 - prin HG nr. 752/2001 (MO nr. 471/17.08.2001) - a fost majorata valoarea amenzilor contraventionale (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004). De asemenea, prin OUG nr. 146/2001 s-a prevazut ca, o data cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate dispune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare: inchiderea temporara (6 - 12 luni) sau inchiderea definitiva a unitatii.

In anul 2001 si primul trimestru 2002, specialistii ANPC au analizat contractele de furnizare de servicii publice catre consumatori - energie termica, apa potabila, gunoi menajer, telefonie mobila si fixa, cablu TV (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004), facand propuneri pentru eliminarea clauzelor abuzive din contracte.

Subordonat ANPC este Centrul National pentru Testarea si Expertizarea Produselor LAREX – o unitate extra-bugetara, cu sediul in Bucuresti, care are 9 laboratoare teritoriale (in Bucuresti, Arad, Baia Mare, Constanta, Galati, Oradea, Satu Mare, Sibiu si Iasi) si acreditat de RENAR (Asociatia de Acreditare din Romania) pentru efectuarea de teste si analize de laborator pentru urmatoarele tipuri de produse: textile, detergenti, produse petroliere, cosmetice, produse alimentare, inclusiv analize microbiologice pentru produsele alimentare. LAREX a utilizat 7600 esantioane pentru efectuarea testelor de laborator in 2001 si 3400 esantioane in perioada ianuarie – martie 2002.

In scopul extinderii colaborarii si schimbului de informatii, accesului la bazele de date si organizarii de seminarii, ANPC a initiat si a incheiat, in anul 2001 si in trimestrul I 2002, protocoale de colaborare (masura prevazuta in Strategia ANPC pentru perioada 2001–2004), cu Ministerul Turismului, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul de Interne, Ministerul Industriei si Resurselor, Directia Generala a Vamilor, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Registrul Auto Roman, Camera de Comert si Industrie, Corpul de Control al Primului-Ministru.

ANPC este membru al Consiliului de Certificare a ASRO (COCER) si face parte din Comitete Tehnice de Standardizare (securitate jucarii, aparate electrice si electrocasnice, legume etc).

Exista 119 asociatii neguvernamentale ale consumatorilor in cele 42 de judete ale Romaniei, 16 federatii, o confederatie si o conventie inter-regionala. Organizarea in federatii si o confederatie a fost facuta in scopul de a fi mai bine reprezentate interesele consumatorilor in institutiile administratiei publice locale. Aceasta organizare este numai regionala, la acest moment neexistand o structura care sa reprezinte la nivel national toate organizatiile. In conformitate cu HG nr. 1229/2001 privind stabilirea Centrului-pilot de consultanta si informare a consumatorilor in Bucuresti, pentru care se acorda sume de la bugetul de stat in anul 2001, Guvernul Romaniei a alocat din bugetul ANPC o suma de 284 milioane lei (9000 EURO) pentru anul 2001, pentru acest Centru-pilot. Consumatorii participa in comitetele tehnice de standardizare. Este de mentionat ca reprezentantii consumatorilor sunt membri in Comitetul Consumatorilor –

345

COCON, care functioneaza pe langa Consiliul Director al Asociatiei Romane de Standardizare (ASRO). Conform Anexei 2 (art.10) din “Regulamentul de Organizare si Functionare al Comitetului Interministerial”, reprezentantii organizatiilor neguvernamentale de consumatori sunt invitati sa participe la sedintele acestui Comitet. In bugetul ANPC, pentru anul 2002, a fost prevazuta o suma de 456 milioane lei (15.000 EURO) pentru sprijinirea asociatiilor de consumatori, inclusiv a Centrului-pilot de consultanta si informare a consumatorilor din Bucuresti.

De asemenea, exista 803 Consilii Consultative ale consumatorilor (din care 42 la nivel judetean si 76 la nivel de oras), avand in componenta reprezentanti ai administratiei publice si ai asociatiilor de consumatori, atat la nivel central, cat si local. Principalul lor rol este sa asigure cadrul organizatoric si informational necesar stabilirii si aplicarii politicii de protectie a consumatorilor, corelarii actiunilor autoritatilor administratiei publice cu cele ale organizatiilor neguvernamentale cu atributii in acest domeniu.

In acest moment, ANPC dispune de 600 posturi structurate atat la nivelul aparatului central, cat si al celor 42 oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor. In scopul realizarii sarcinilor ce-i revin, ANPC este preocupata atat de consolidarea logisticii, cat si de asigurarea fondurilor necesare activitatilor curente. De asemenea, este preocupata de realizarea pregatirii profesionale a inspectorilor care aplica legislatia privind protectia consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie).

In anul 2002, conducerea ANPC in colaborare cu Centrul National pentru Testarea si Expertizarea Produselor – “LAREX” Bucuresti au organizat, in 29-30 ianuarie si in 8-9 aprilie 2002, doua ateliere de lucru privind: aplicarea legislatiei, rezolvarea sesizarilor consumatorilor, folosirea laboratoarelor pentru testare si cooperarea intre autoritatile administratiei publice descentralizate in realizarea actiunilor de control. La aceste ateliere au participat inspectorii sefi din cele 42 de oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor si juristii.


- Preluarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- elaborarea actului normativ armonizat cu Rezolutia Consiliului din 09.11.1995 privind produsele prezentate ca fiind benefice pentru sanatatea consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie);

- modificarea prevederilor Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, in vederea armonizarii integrale cu Directiva Consiliului 84/450/CEE privind armonizarea legilor, reglementarilor si prevederilor administrative ale Statelor Membre privind publicitatea inselatoare si cu Directiva 97/55/CE privind publicitatea inselatoare, in sensul includerii publicitatii comparative;

- elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 99/44/CE privind vanzarea produselor catre consumatori si garantiile asociate (angajament asumat prin document de pozitie);

- imbunatatirea accesului consumatorilor la justitie prin crearea unui sistem prejudecatoresc de rezolvare a plangerilor consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie);

- elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivelor 87/102/CEE, 90/88/CEE si 98/7/CE privind creditul pentru consum (decembrie 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

346

- elaborarea actului normativ armonizat cu prevederile Directivei 94/47/CE privind protectia cumparatorilor in contractele de proprietate imobiliara in regim de indiviziune pe timp limitat (time share) (decembrie 2003 - angajament asumat prin document de pozitie).

- Intarirea sistemului national de supraveghere a pietei (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- Cresterea capacitatii administrative a ANPC prin:

- continuarea implementarii sistemului automat de prelucrare a datelor din sistemul informational la nivelul structurilor teritoriale; crearea si implementarea unui software integrat pentru asigurarea transmisiei de date, informatii, reclamatii si sesizari in timp real intre OJPC si ANPC, inclusiv pentru functionarea sistemului TRAPEX de schimb rapid de informatii privind produsele cu risc grav si imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor, intre tarile central si est-europene;

- dotarea fiecarui Oficiu Judetean cu echipamente specifice de laborator pentru efectuarea de preanalize, precum si infiintarea a 8 laboratoare mobile cu finantare de la buget sau din surse extrabugetare, inclusiv prin programe Phare;

- continuarea procesului de formare si perfectionare a specialistilor ANPC in domeniul protectiei consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie), inclusiv prin realizarea de schimburi de experienta cu instituttii similare din tari comunitare;

- Clarificarea rolurilor diferitelor organisme de control in vederea eliminarii paralelismelor in aceasta activitate si intensificarea cooperarii intre ele prin intermediul Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor;

- Stabilirea, prin intermediul Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, a unor tematici comune de control ale organismelor de control abilitate - pentru grupele de produse si servicii care prezinta risc asupra sanatatii si pentru retragerea de pe piata a produselor pirat si contrafacute; controalele vor fi efectuate la producatori, importatori, comercianti, precum si in unitatile vamale, anual;

- Elaborarea Codului Consumului si editarea unui supliment de informare care sa prezinte aspecte semnificative privind protectia consumatorului.

- Cresterea gradului de informare si educare a consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- Organizarea unei campanii nationale pentru educarea si informarea consumatorilor, anual;

- Realizarea unei emisiuni saptamanale la radio si TV pe probleme de protectia consumatorilor;

- Elaborarea de materiale despre protectia consumatorilor in vederea sustinerii unei materii din programa scolara (iunie 2002);

- Cresterea gradului de reprezentare a societatii civile in procesul de luare a deciziilor prin:

347

- modificarea HG nr. 681/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, in scopul introducerii reprezentantilor asociatiilor de consumatori ca membri titulari ai acestui comitet;

- functionarea Comisiei de Clauze Abuzive si a Comisiei pentru Securitatea Produselor, infiintate conform Ordinului presedintelui ANPC nr. 531/2001, respectiv nr. 532/2001.

- Asigurarea de sprijin si consultanta pentru asociatiile de consumatori.


- Continuarea procesului de armonizare a cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniul protectiei consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- Transpunerea in legislatia romana a Directivelor cuprinse in Anexa I la Directiva 98/27/CEE privind actiuni in incetarea practicilor ilicite in materie de protectia interesului consumatorilor (“angajament asumat prin documentul de pozitie).

- Dezvoltarea si perfectionarea sistemului national de supraveghere a pietei (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- Continuarea functionarii Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor;

- Perfectionarea procedurilor de informare si colaborare intre institutiile cu competenta in materie din cadrul Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor;

- Analizarea prin studii comparative - in cadrul Comitetului Inter-ministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor - a organizarii si functionarii sistemelor de supraveghere a pietei din unele tari UE si Romania.

- Intarirea dialogului cu societatea civila in scopul stabilirii unui parteneriat care sa asigure o mai buna informare si educare a consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie) prin:

- Continuarea procesului de acordare de sprijin si consultanta pentru asociatiile de consumatori in vederea crearii de centre de consultanta pentru consumatori in municipiile resedinta de judet (angajament asumat prin document de pozitie);

- Intalniri cu asociatiile consumatorilor, cu asociatiile patronale si profesionale in scopul stabilirii unui parteneriat cu societatea civila si reprezentanti ai cercurilor de afaceri pentru cresterea gradului de protectie a consumatorilor (angajament asumat prin document de pozitie).

4.24. Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne

In incercarea de a veni in intampinarea procesului de transformare a societatii romanesti, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si pregatirii pentru participarea la asigurarea spatiului de libertate, securitate si justitie european, structurile specializate din cadrul Ministerului de Interne continua procesul complex de modernizare, restructurare, adaptare si modificare a cadrului legal, in concordanta cu dinamica situatiei operative.

348

Documentul de pozitie pentru capitolul Justitie Afaceri Interne a fost comunicat Consiliului UE in cursul presedintiei belgiene a Consiliului UE (semestrul II 2001). In data de 19 aprilie 2002 au fost deschise negocierile pe Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne cu ocazia Conferintei de aderare UE – Romania.

Romania a inceput deja pregatirea raspunsului la pozitia comuna a statelor membre UE. Principalele aspecte care se vor urmari se refera la: consolidarea independentei si credibilitatii justitiei, reducerea rolului instantelor militare, intarirea organismelor implicate in combaterea coruptiei, atingerea unui nivel ridicat al controlului la frontiere pana la data aderarii Romaniei la UE, perfectionarea personalului, dotarea tehnica performanta si o mai buna coordonare intre institutiile cu atributii in acest domeniu. De asemenea, se vor clarifica si detalia prevederile Planului de Actiune Schengen, privind controlul frontierei si cooperarea cu institutiile similare din UE si statele vecine.

Reforma gestiunii resurselor umane

Din punct de vedere al managementului resurselor umane, marea majoritate a demersurilor normative si, in general, activitatile intreprinse s-au fundamentat pe studii si experimentari, ceea ce le-a sporit valoarea stiintifica.

In contextul activitatii metodologice si a celei de proiectare a politicilor de personal, de structurare a cadrului procedural cu impact legislativ, a fost realizata evaluarea rezultatelor generate de noile reglementari si s-a urmarit concomitent revizuirea unor acte normative spre a le ajusta in situatiile in care au fost identificate inadvertente si de a evita elaborarea unor dispozitii greoaie ori limitative.

Pornind de la cerintele Strategiei de Reforma a Ministerului de Interne, elaborate in baza Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, in acest domeniu au fost inregistrate urmatoarele realizari:

- revizuirea Strategiei de resurse umane a Ministerului de Interne;

- actualizarea conceptiei privind reorganizarea structurala si functionala a sistemului de formare, pregatire continua si educatie a personalului Ministerului de Interne;

- actualizarea conceptiei privind dezvoltarea carierelor personalului Ministerului de Interne si proiectarea Ghidului carierelor pentru toate categoriile de personal din structura Ministerului de Interne;

- proiectarea conceptiei de reconversie profesionala a personalului Ministerului de Interne;

- proiectarea conceptiei privind pregatirea fizica a personalului Ministerului de Interne;

- elaborarea noului Cod Etic al lucratorului Ministerului de Interne;

- finalizarea studiului privind sistemul de formare a personalului Ministerului de Interne;

- experimentarea, in cursul anului 2002, intr-un numar de cinci judete a noilor instructiuni privind pregatirea continua a personalului;

- realizarea proiectelor noilor reglementari privind managementul resurselor umane in Ministerul de Interne;

- realizarea unui program de pregatire in domeniul managementului pentru personalul de conducere la nivel superior si pentru sefii/adjunctii unitatilor teritoriale de politie, politie de frontiera si de jandarmi;

- participarea la actiunea de optimizare a structurilor organizatorice prin continuarea actiunii de restructurare a Ministerului de Interne, conform Strategiei de reforma si a Programului de Guvernare;

349

- elaborarea de standarde profesionale pentru absolventii institutiilor de invatamant pentru formarea personalului care descriu competentele necesare indeplinirii activitatilor de prima functie;

- marirea duratei cursurilor scolilor de subofiteri la 2 ani, in scopul sporirii timpului afectat stagiului de practica al elevilor;

- reproiectarea planurilor si programelor de invatamant ale institutiilor de profil ale Ministerului de Interne, pornind de la standardele profesionale elaborate pentru scolile militare de subofiteri cu durata cursurilor de 2 ani;

- interventia asupra proiectului de lege privind statutul politistului, pentru reglementarea mai riguroasa a unor prevederi referitoare la domeniul activitatilor de resurse umane;

- s-a organizat un program de formare a formatorilor (instructori, responsabili cu pregatirea si cu perfectionarea la locul de munca) din toate structurile Ministerului de Interne;

- continuarea dotarii laboratoarelor de invatare a limbilor straine;

- realizarea unui sistem informatic modern pentru sustinerea managementului resurselor umane in toate structurile Ministerului de Interne;

- constituirea unui organism intern care va elabora si reactualiza periodic standarde profesionale specifice domeniului afaceri interne si va asigura utilizarea lor in evaluarea si pregatirea profesionala.

In perioada urmatoare si pe termen mediu vor fi continuate eforturile de modernizare a functionarii structurilor Ministerului de Interne prin:

- dezvoltarea functiunilor de instruire si asistenta pentru institutiile de invatamant ale Ministerului de Interne (sustinere financiara Phare 2002);

- ameliorarea dotarii institutiilor de invatamant ale Ministerului de Interne (sustinere financiara Phare 2002).

4.24.1. Azilul

Situaţia actuală

In ceea ce priveste derularea negocierilor de aderare la UE, se poate considera ca domeniul azilului este, in acest moment, in concordanta cu acquis-ul UE in materie. De asemenea, din punctul de vedere al pregatirii aderarii la UE, sunt de mentionat importantele progrese in privinta constructiei de centre de cazare si a asistentei de care beneficiaza solicitantii de azil si refugiatii recunoscuti.

Evolutia sistemului de azil din Romania, atat din punct de vedere institutional, cat si din punct de vedere legislativ, coroborat cu angajamentele asumate de Romania prin aderarea/semnarea/ratificarea unor instrumente internationale in domeniul protectiei refugiatilor a condus, alaturi de schimbarile survenite in plan geo-politic in tarile de origine ale solicitantilor de azil, la cresterea numarului de cereri provenite din partea persoanelor in nevoie de protectie internationala. In timp, arhitectura institutionala a Oficiului National pentru Refugiati (ONR) a fost adaptata noilor realitati ale problematicii refugiatilor, motiv pentru care au fost infiintate centre de cazare a solicitantilor de azil.

La sediul ONR functioneaza un Centru de Documentare pentru informatii din tarile de origine, in curs de modernizare, care indeplineste si functia de punct de contact in relatia cu Grupul de Reflectie si Informare pe Probleme de Azil (CIREA – Center for Information, Discussion and Exchange on Asylum). CIREA impune anumite conditii in redactarea rapoartelor sale si o forma

350

speciala de protectie a informatiilor de ordin confidential sub forma unei clasificari (in principiu fata de tarile de origine). Prin adoptarea Legii nr. 182 privind protectia informatiilor clasificate (MO nr.248/12.04.2002), a fost devansat termenul prevazut in documentul de pozitie prezentat Consiliului UE (01.01.2004) pentru alinierea la aceste conditii ale CIREA.

A fost ridicat standardul de asistenta asigurata solicitantilor de azil si persoanelor ce au dobandit o forma de protectie in temeiul acestei reglementari, au fost introduse prevederi legale care sa asigure minorilor, in special celor separati de parinti, un nivel de protectie similar cu cel acordat minorilor romani in situatii similare.

Cu privire la demersurile autoritatilor romane in ceea ce priveste integrarea refugiatilor, prin HG 1191/2001 (MO 815/18.12.2001), a fost adoptat Programul National de Integrare a Refugiatilor. In prezent sunt in derulare actiuni in vederea asigurarii conditiilor pentru integrarea refugiatilor, in stransa cooperare cu organizatiile neguvernamentale ce desfasoara activitati in domeniul refugiatilor.

Prin ordin comun al ministrului de interne si al ministrului afacerilor externe (nr. 213 din 11.02.2002, respectiv A/2.918 din 14.03.2002, MO 207/27.03.2002), a fost stabilita procedura comuna de solutionare a unei cereri pentru acordarea statutului de refugiat membrilor familiei persoanei care a dobandit statutul de refugiat in Romania.

La data de 24.01.2002, Guvernul Romaniei a aprobat modificarea si completarea O.G. nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania prin OG nr. 13/24.01.2002 (MO 82/01.02.2002).

Dupa modificarea O.G. nr. 102/2000 prin Legea nr. 323/2001 (MO 342/27.06.2001) pentru aprobarea OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, care reglementeaza eliminarea recursului in cazul procedurii la frontiera, a fost practic eliminata orice posibilitate de detinere prelungita a unei persoane in zona de tranzit. HG nr.622/2001 (MO 396/18.07.2001) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.102/2000 contine prevederi referitoare la acordarea protectiei temporare in caz de aflux masiv de persoane asa cum este prevazut si de Directiva Consiliului nr. 2001/55 E.C.

Conform celor prezentate mai sus, actuala forma a procedurii legale de solutionare a cererilor depuse la frontiera, precum si practica in acest domeniu, fac improprie utilizarea termenului “detentie”.

Armonizarea legislativa a continuat prin adoptarea Ordinul Ministrului de Interne nr.158/2001 (MO 730/15.11.2001) privind Lista tarilor terte sigure, a Ordinului Ministrului de Interne nr. 159/2001 (MO 730/15.11.2001) privind Lista tarilor in care in general nu exista risc serios de persecutie si a HG nr 1191/2001(MO 815/18.12.2001) privind aprobarea Programului special pentru integrarea socio-profesionala a strainilor care au dobandit statut de refugiat in Romania.

ONR dispune in Bucuresti de doua centre de cazare moderne, cu o capacitate totala de 750 de locuri. De asemenea, in incinta Aeroportului International Otopeni exista un centru de cazare pentru solicitantii de azil cu o capacitate de 20 de locuri. Mentionam ca pe parcursul anul 2001, in zona de tranzit a Aeroportului International Bucuresti Otopeni au fost depuse 81 de cereri de azil din care 69 au primit dreptul de acces pe teritoriul Romaniei si la procedura ordinara de azil, restul (12) fiind respinse ca evident nefondate.

In Centrul de Cazare Otopeni, infiintat in anul 2001, pot fi gazduite urmatoarele categorii de persoane:

- strainii depistati cu sedere ilegala,

- solicitantii de azil ale caror cereri au fost respinse definitiv si irevocabil, si care nu au parasit teritoriul Romaniei in termen de 15 zile, potrivit art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 102/2000,

351

- strainii impotriva carora instantele de judecata au pronuntat hotarari definitive de condamnare in cauze penale, in care s-a dispus masura de siguranta a expulzarii,

- persoane declarate indezirabile pentru Romania, care nu au parasit teritoriul tarii noastre in termenul notificat, potrivit art. 19 din Legea nr. 123/2001 si, in consecinta, sederea lor a devenit ilegala.

In cazul depunerii unei cereri de acordare a statutului de refugiat, pentru toate aceste categorii de persoane se asigura accesul la procedura de azil. Persoanele care au depus o cerere de azil sunt eliberate din Centru, cu exceptia:

- acelora asupra carora s-a dispus masura de siguranta a expulzarii de catre o instanta de judecata intr-o cauza penala sau

- persoanelor declarate indezirabile pe teritoriul Romaniei din motive de ordine publica sau siguranta nationala ori

- persoanelor care au depus cereri succesive de azil, respinse ca inadmisibile, dupa ce anterior au parcurs o procedura completa.

Legislatia romana prevede garantii pentru respectarea deplina a principiului non-refoulement. In acest sens O.G. nr. 102/2000 si H.G. nr. 622/2001 pentru aprobarea normelor metodologice prevad in mod explicit modalitatea in care structurile teritoriale ale Ministerului de Interne (Politia de Frontiera, Directia pentru Straini si Probleme de Migrari, politia nationala) trebuie sa inregistreze cererile de azil si sa le transmita ONR, singura autoritate administrativa competenta sa solutioneze cererile de azil.

Astfel, cererea de acordare a statutului de refugiat se completeaza in limba romana sau intr-o limba pe care solicitantul o cunoaste, functionarii institutiilor abilitate de lege sa primeasca cereri de azil au obligatia sa explice solicitantilor modul in care trebuie completata cererea si chiar sa o completeze, potrivit declaratiei orale a solicitantului, daca acesta nu stie sa scrie. Dupa inregistrarea cererii aceasta este trimisa de indata ONR.

Potrivit articolului 22 din O.G. nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, "strainul care solicita acordarea statutului de refugiat in Romania ramane in zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat pana la primirea hotararii de aprobare a intrarii in Romania sau, dupa caz, pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea in zona de tranzit".

Prin Legea nr. 323/2001, care a aprobat cu modificari OG nr. 102/2000, s-a stabilit eliminarea recursului in cazul procedurii accelerate si a procedurii de solutionare a cererilor de acordare a statutului de refugiat depuse in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Modificarile acestei legi au fost facute ca urmare a respingerii promulgarii legii de catre presedintele Romaniei, datorita aprecierii ca neconstitutionale a art. 20 alin. 5) si 6) si a art. 21 alin. 6) din OG nr. 102/2000. Modificarile facute vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, respectiv Constitutia Romaniei, mentinand conformitatea cu acquis-ul UE in domeniul azilului. Totodata, a fost de natura sa elimine unele probleme practice aparute in perioada de implementare a OG nr. 102/2000.

Pentru asigurarea respectarii garantiilor legale specifice procedurii de azil, in special a principiului non-refoulement, in anul 2001 au fost organizate de catre ONR activitati de pregatire cu personalul desemnat in cadrul structurilor mai sus mentionate, in special cu reprezentanti ai Politiei de Frontiera si ai Directiei pentru Straini si Probleme de Migrari. Aceste activitati au fost desfasurate cu resurse proprii sau in cadrul unor programe comune de pregatire cu reprezentanti ai unor structuri similare din Statele Membre, ai Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru

352

Refugiati (UNHCR – United Nations High Commissionner for Refugees), ONG-uri cu activitati in domeniu.


Evaluarea situatiei si experienta acumulata in ultima perioada de timp au reliefat faptul ca, pe de o parte, procesarea cazurilor de azil va putea fi usurata in conditiile in care vor fi infiintate noi centre in zonele de Est si de Vest ale tarii, iar pe de alta parte, programele de integrare a refugiatilor vor avea astfel o arie extinsa de implementare. Astfel, crearea centrelor din Timisoara si Galati au ca termen de realizare sfarsitul lunii iunie 2002, beneficiind de finantare PHARE.

Infiintarea centrului pentru primirea si cazarea solicitantilor de azil in zona frontierei de Est a tarii este rezultatul analizelor efectuate la nivelul Ministerului de Interne asupra evolutiei rutelor folosite de retelele transfrontaliere de trafic de persoane. In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a evolutiei relatiilor cu Ucraina si Republica Moldova, de curand semnatara a Conventiei de la Geneva din 1951 si a Protocolului de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor, infiintarea unui asemenea centru va crea cadrul necesar ca, pe viitor, autoritatile romane sa poata aplica cu eficienta principiul statelor terte sigure. Acest principiu comunitar, implementat in actuala legislatie nationala, se refera la faptul ca returnarea strainilor in statele considerate sigure nu reprezinta o incalcare a obligatiilor asumate prin participarea la diferite instrumente internationale in materie .

Amplasarea centrului pentru primirea si cazarea solicitantilor statutului de refugiat in zona de vest a tarii va permite autoritatilor romane respectarea obligatiilor asumate ca partener regional la acele instrumente care definesc statul responsabil pentru procesarea unei cereri de azil sau care fac obiectul acordurilor de readmisie incheiate.

Necesitatea stabilirii unor sisteme de comunicatie rapida, sigure si eficiente este de notorietate in conditiile unei societati caracterizate din ce in ce mai mult prin utilizarea de echipamente automatizate si computerizate. Finalizarea, la nivelul ONR, a unui sistem informatic central si stabilirea legaturilor cu formatiunile sale teritoriale, vor asigura pe viitor coordonatele unor proceduri moderne de determinare a statutului de refugiat, bazate in principal pe informatia electronica, accesul rapid la informatiile specifice unei institutii ce desfasoara activitati in domeniul de referinta. Se estimeaza ca acest obiectiv va fi realizat pana in luna decembrie 2002.

Existenta unui centru special pentru categoriile devaforizate de persoane, respectiv minori neinsotiti, femei singure si femei cu copii, va asigura cadrul necesar unei consilieri/asistente complexe, specifice. Infiintarea acestuia este prevazuta pentru luna decembrie 2002.


Importanta centrului de documentare a ONR, a carui definitivare este preconizata in luna ianuarie 2004, este data de faptul ca nu poate exista o procedura de determinare a statutului de refugiat eficienta si corecta, fara a avea la dispozitie informatii actualizate despre statele de origine ale solicitantilor de azil. Totodata, sistemul informatic centralizat va veni in sprijinul atat al centralei cat si al structurilor sale teritoriale, in conditiile in care procedura va fi derulata in diverse puncte ale tarii. De asemenea, va exista posibilitatea ca intregul fond documentar privind interviurile si hotararile adoptate la nivelul Oficiului National pentru Refugiati sa fie stocat electronic si ulterior accesat la nivelul tuturor functionarilor de decizie, iar anumite aspecte ale procedurii sa poata fi usor analizate, evaluate si prognozate.

Desi definitivarea proiectului este prevazuta pentru luna septembrie 2004, actualitatea unui sistem compatibil cu sistemul EURODAC nu poate fi pusa la indoiala in conditiile in care se constata, atat la nivel national, cat si la nivelul Uniunii Europene, ca fenomenul migrator este in

353

continua crestere, iar abuzurile inregistrate la adresa institutiei azilului nu pot fi scoase la iveala fara un mijloc de combatere tehnic/eficient. Experienta ultimului an a dovedit faptul ca din ce in ce mai multi solicitanti ai statutului de refugiat au fost inregistrati sub diferite identitati, singura posibilitate de identificare fiind cea dactiloscopica. Compatibilitatea cu viitorul sistem EURODAC este data in primul rand de implementarea eficienta a prevederilor actelor comunitare referitoare la EURODAC, dar si de evitarea situatiilor dificile ce ar putea aparea la momentul aderarii la Uniunea Europeana. Este deosebit de important faptul ca la momentul aderarii, Romania nu va mai trebui sa se adapteze unor sisteme pe care ar putea sa le implementeze anterior acestuia.

4.24.2. Politica privind migraţia şi controlul frontierelor

4 . 2 4 . 2 . 1 . M i g r a ţ i a

Situaţia actuală

Conform angajamentelor asumate in Documentul de Pozitie pentru Capitolul 24 JAI – subcapitolul ,,Migratie” si ca urmare a implicarii autoritatilor romane in gestionarea migratiei ilegale, a fost pus in circulatie un nou tip de pasaport romanesc, care este in conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar (Rezolutia reprezentantilor guvernelor statelor emmebre lae UE adoptata la reuniunea Consiliului UE din 17.10.2000) in ceea ce priveste forma, continutul si elementele de securizare impotriva falsificarii sale. Pana la data de 26.04.2002, linia tehnologica de emitere a noului tip de pasaport romanesc a fost instalata si pusa in functiune la nivelul intregii tari.

Serviciul de Telecomunicatii Speciale a realizat un circuit de date intre Directia Consulara a Ministerului Afacerilor Externe si Directia Pasapoarte a Ministerului de Interne, pentru sistemul informatic de procesare on-line a cererilor de vize.

In domeniul armonizarii „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a Romaniei (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/15.03.2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/07.12.2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor urmatoarelor state: Andorra, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican (Sfantul Scaun) si Venezuela.

Statele enumerate sunt cuprinse in „lista pozitiva” a Uniunii Europene, dar nu si in cea a Romaniei.

In ceea ce priveste „lista negativa”, diferenta intre anexa II a Regulamentului Consiliului nr. 539/15.03.2001 si lista negativa a Romaniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate. In situatia tergiversarii procedurilor de catre celelalte parti, autoritatile romane vor introduce unilateral regimul de vize pentru cetatenii celor doua state in vara anului 2002.

Urmeaza a fi introdus regimul de vize (prin acorduri bilaterale sau, la nevoie, unilateral) pentru cetatenii Macedoniei (pana la sfarsitul anului 2002), Iugoslaviei (2003), Turciei (1 ianuarie 2004) si Republicii Moldova (la data aderarii).

Potrivit recomandarii Comisiei, lista pozitiva si cea negativa urmeaza a fi aliniate complet cel tarziu cu 6 luni inainte de data aderarii.

354

De asemenea, a fost elaborat proiectul unei noi legi privind regimul strainilor in Romania. Proiectul se afla in faza de consultari la nivelul unitatilor Ministerului de Interne. Dispozitiile incluse in acest proiect de act normativ vizeaza alinierea la acquis-ul comunitar in materie, dupa cum urmeaza:

- stabilirea categoriilor de viza de scurta sedere in acord cu acquis-ul Schengen, precum si a vizelor de lunga sedere;

- permiterea intrarii fara viza a elevilor, cetateni ai unor state terte, rezidenti legal intr-unul dintre statele membre ale U.E, conform Actiunii Comune adoptata de Consiliul U.E. prin decizia din 30 noiembrie 1994;

- stabilirea distinctiei intre viza (pana la 90 de zile) si permis de sedere (sedere mai mare de 90 de zile);

- alinierea deplina la textul adoptat de ministri la 11.06.1992, cu privire la documentele de calatorie acceptabile /neacceptabile;

- stabilirea de proceduri de admisie a strainilor din tari terte in scopul angajarii in munca, desfasurarii de activitati economice independente si al efectuarii studiilor in acord cu exigentele comunitare in materie;

- stabilirea statutului lucratorilor sezonieri, transfrontalieri si al persoanelor transferate temporar;

- introducerea pentru cetatenii din statele cu potential migrator a obligativitatii prezentarii unui plan de afaceri, atunci cand solicita viza pentru infiintarea unor societati cu raspundere limitata;

- alinierea la prevederile Rezolutiei Consiliului U.E. privind statutul cetatenilor tarilor terte rezidenti pentru o perioada mai mare de timp pe teritoriul statelor membre ale U.E;

- asigurarea protectiei minorilor neinsotiti intrati in Romania si din alte state decat cele recunoscute cu tendinte de migrare;

- introducerea principiului reintoarcerii voluntare in tarile de origine;

- stabilirea de proceduri de indepartare a strainilor de pe teritoriul Romaniei in acord cu prevederile documentelor comunitare in materie de expulzare – returnare;

- prevederi speciale privind prelucrarea datelor personale ale strainilor;

- instituirea de sanctiuni in acord cu prevederile comunitare pentru persoanele fizice si juridice care isi ofera serviciile strainilor cu sedere ilegala, precum si pentru angajatorii care incurajeaza, faciliteaza si promoveaza angajarea ilegala.

Proiectul noii legi privind regimul strainilor in Romania va fi in concordanta cu acquis-ul Schengen (Decizia Comitetului Executiv din 28.04.1999 SCH/Com-Ex (99)13).

Prin OUG nr. 105/2001 (MO 352/30.06.2002) privind regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei, art.1, este definita notiunea de transportator, ca fiind "orice persoana fizica sau juridica care asigura, cu titlu profesional, transportul de persoane si bunuri pe cale aeriana, navala sau terestra". Acelasi act normativ califica actiunea de aducere in Romania de catre transportatorii aerieni, navali sau terestri a cetatenilor straini/apatrizi fara documente de trecere a frontierei de stat, cu documente sau vize false/falsificate sau ascunsi in mijloacele de transport, ca fiind contraventie, daca potrivit legii penale nu constituie infractiune (art. 75 lit. b).

In conformitate cu art. 13 din Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor in Romania se interzice aducerea in Romania de catre companiile de transport a strainilor care nu poseda documente valabile de trecere a frontierei de stat sau care nu indeplinesc conditiile privind viza. In cazul nerespectarii acestor dispozitii, compania de transport este obligata sa asigure

355

transportul strainilor in cauza la locul de imbarcare sau intr-un alt loc pe care strainul il accepta si unde este acceptat, precum si cazarea si intretinerea acestuia pe timpul sederii in Romania.

Prin modificarea Legii nr. 123/2001 se va realiza o aliniere deplina la acquis-ul comunitar in materie, in sensul actualizarii cuantumurilor amenzilor aplicate si al stabilirii obligatiilor transportatorilor in cazul introducerii in Romania a strainilor care nu poseda documente valabile de trecere a frontierei de stat sau care nu indeplinesc conditiile privind viza.

Pentru promovarea cooperarii internationale in acest domeniu, din punct de vedere al cadrului legislativ, a fost promulgata, prin Decretul nr. 218, Legea nr. 134/2002 privind aprobarea OUG nr. 188/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001, precum si a Protocolului pentru aplicarea acestui acord (MO 205/26.03.2002).

In ceea ce priveste incadrarea in munca a strainilor, aceasta este reglementata in Romania prin Legea nr. 203/1999 privind permisele de munca, completata prin OU nr. 172/2000, aprobata prin Legea nr. 550/2001. Potrivit prevederilor acestor acte normative, strainii se pot incadra in munca in Romania pe baza permisului de munca eliberat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Permisul da dreptul titularului sa fie incadrat, pe baza unui contract individual de munca sau in alt mod prevazut de lege, la o persoana fizica sau juridica din Romania ori la o reprezentanta din Romania a unei persoane juridice cu sediul in strainatate.

Pentru cetatenii Statelor Membre ale UE, viza pentru angajare in munca nu mai este necesara, in conformitate cu O.U. nr. 72/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, aprobata prin Legea nr. 550/2001 si cu O.U. nr. 265/2000, aprobata prin Legea nr. 227/2001. De asemenea, membrii de familie – sot, sotie, copii – ai strainilor care au permis de munca pot fi incadrati in munca la persoane fizice sau juridice din Romania, fara a mai fi necesara viza pentru angajare in munca din partea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Romaniei din tara pe teritoriul careia acestia isi au domiciliul.

Totodata, pentru alinierea la standardele Uniunii Europene in materie de documente eliberate strainilor, autoritatile romane au elaborat proiectul de HG privind punerea in circulatie a noilor documente romanesti de identitate si de trecere a frontierei care se elibereaza strainilor, care se afla in procedura specifica de avizare si adoptare (termen 31.12.2002).

Romania a incheiat pana in prezent acorduri de readmisie cu majoritatea statelor membre, in prezent desfasurand negocieri pentru incheierea de acorduri de readmisie cu Marea Britanie si Portugalia.

In negocierea acordurilor de readmisie cu statele membre U.E. si candidate cu care nu s–a reusit inca perfectarea unui astfel de acord, prioritatile au fost stabilite in raport cu riscul de tara privind potentialul migrator.

In conformitate cu angajamentele asumate in Documentul de Pozitie prezentat Consiliului UE, au avut loc negocieri pentru incheierea Memorandumului de intelegere dintre OIM si MI, iar in prezent acest Memorandum se afla la sediul OIM din Geneva pentru obtinerea unui punct de vedere.


Modificarea si armonizarea cadrului juridic privind regimul strainilor in Romania prin modificarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, are ca termen de adoptare, conform Documentului de Pozitie pe Cap. 24 - JAI, 31.12.2002.

De asemenea, in vederea alinierii la acquis, autoritatile romane vor incheia un Memorandum de Intelegere intre Organizatia Internationala pentru Migratie si Ministerul de Interne

356

privind cooperarea in domeniul repatrierii voluntare umanitare asistate, obiectiv prevazut a fi indeplinit pana la 31.12.2002.

In ceea ce priveste colantul de viza, pana la sfarsitul anului 2003 se va adopta un nou colant, care, cu exceptia unor detalii tehnice de securizare confidentiale ale Uniunii Europene, va corespunde prevederilor Regulamentului Consiliului nr. 1683/29.05.1995.


Romania si-a propus incheierea de acorduri de readmisie cu toate statele terte aflate pe lista negativa a Uniunii Europene, nominalizate in actiunea comuna a U.E. din 4 martie 1996. Demersurile diplomatice vor fi derulate, etapizat, pana in anul 2005.

4 . 2 4 . 2 . 2 . C o n t r o l u l f r o n t i e r e l o r

Situaţia actuală

In luna iunie 2001 au fost adoptate ordonantele de urgenta privind frontiera de stat a Romaniei si organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, care contin prevederi armonizate cu legislatia comunitara in domeniu.

In sedinta de Guvern din 25 aprilie a fost adoptata HG privind normele de aplicare ale OUG nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei. Se elaboreaza Manualul Politistului de Frontiera care va fi supus spre aprobare pentru a fi pus in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2003. Proiectul ordonantei de urgenta privind infiintarea ghiseului unic de plata a taxelor la frontiera a fost elaborat si se afla la Guvern spre aprobare. Sunt in curs de elaborare hotararile de guvern pentru numirea imputernicitilor de frontiera si a celorlalte persoane cu atributii in domeniul regimului frontierei de stat.

Acordurile privind colaborarea autoritatilor de frontiera in domeniul regimului frontierei de stat, intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria, si intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria sunt avizate si aprobate pentru inceperea negocierilor. De asemenea, este avizat pentru inceperea negocierilor Acordul similar intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova. Negocierea acordului depinde de reactia autoritatilor din Republica Moldova.

Proiectele Acordurilor referitoare la micul trafic de frontiera prin care se intentioneaza modificarea si completarea Acordurilor de mic trafic cu Bulgaria, Ungaria si Iugoslavia existente se afla in procedura de avizare.

Se afla in procedura de avizare proiectele unor documente de colaborare intre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Romane si autoritatile de frontiera din Polonia si Federatia Rusa.

In luna octombrie 2001 a inceput derularea Conventiei de Infratire Institutionala cu Republica Federala Germania care prevede, printre altele, infiintarea unui Centru Trilateral de Contact la Frontiera intre Romania, Ucraina si Republica Moldova. In acest sens, au fost elaborate si inaintate spre aprobare Acordul privind colaborarea in centrele si punctele comune de contact si Acordul privind infiintarea Centrului de Contact la Frontiera - Galati.

In planul pregatirii profesionale se afla in derulare Conventia de Infratire Institutionala cu Spania si Franta. Au fost inlocuiti 5000 de militari in termen cu 2000 de politisti de frontiera angajati pe baza de contract, in stricta corespondenta cu dinamica de incorporare, astfel incat pana la 30.10.2002 procesul de profesionalizare va fi finalizat. S-a realizat transformarea Centrelor de Instructie si Antrenament, utilizate pentru pregatirea militarilor in termen, in Centre de Pregatire a politistilor angajati pe baza de contract.

357

Au fost infiintate 6 centre de pregatire a politistilor de frontiera angajati pe baza de contract (dintre care 1 pentru marina) prin transformarea centrelor de instructie si antrenament utilizate pentru pregatirea militarilor in termen.

In cursul anului 2001 a inceput o noua etapa de reorganizare a Politiei de Frontiera, infiintandu-se sase Directii regionale pentru fiecare frontiera cu tara vecina si pentru Marea Neagra si Dunarea Interioara. Efectivele Politiei de Frontiera Romane au fost redistribuite in proportie de 85% pentru structurile de executie si 15% pentru structurile de comanda. Au fost infiintate Sectoarele Politiei de Frontiera ca structuri de executie, cu mai multa eficienta in combaterea infractionalitatii transfrontaliere si au fost create structurile specializate pentru culegerea informatiilor de frontiera si cercetare penala. S-au intensificat raporturile de colaborare cu structurile similare ale statelor riverane din bazinul Marii Negre, in luna septembrie 2002 urmand a se desfasura la Constanta, a III-a intalnire a comandantilor Politiilor de frontiera/sefilor Garzilor de Coasta din statele riverane Marii Negre.

La nivelul Politiei de Frontiera romane a fost elaborat un program referitor la masurile de prevenire si combatere a coruptiei in randul efectivului propriu, in care au fost stabilite actiuni si sarcini concrete pentru fiecare componenta. In acest sens, au fost luate masuri de ordin organizatoric, disciplinar si de cercetare penala fata de cadrele care nu si-au indeplinit sarcinile ce le reveneau.

In ceea ce priveste colaborarea inter-institutionala, se afla in curs de elaborare proiectul unui Protocol de colaborare intre institutiile cu atributii la frontiera de stat a Romaniei, ce va reuni toate autoritatile care isi desfasoara activitatea la frontiera.

Pentru fluidizarea traficului si asigurarea securizarii frontierelor au fost achizitionate si puse in functiune, intr-o prima etapa, un numar de 17 sisteme de urmarire si avertizare automata a consemnelor pentru mijloacele de transport rutier ce intra sau ies in/din teritoriul Romaniei, urmand ca numarul acestora sa fi suplimentat cu inca 5.

De asemenea, birourile vamale de frontiera au fost dotate cu echipamente cu raze X, cu detectoare portabile de contrabanda, detectoare si identificatoare de droguri si explozibili si fibroscoape si s-a asigurat pregatirea lucratorilor care opereaza cu aceste echipamente.

In scopul gasirii unor solutii concrete pentru reducerea timpului de asteptare la frontiera si pentru concentrarea actiunilor si procedurilor de lucru a institutiilor care isi desfasoara activitatea in punctele de frontiera, precum si pentru utilizarea in comun a facilitatilor din punctele de frontiera si realizarea schimburilor de informatii si experienta intre personalul acestora, a fost incheiat in luna iunie 2001 un protocol privind cooperarea dintre Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Vamilor, Ministerul de Interne prin Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei prin Administratia Nationala a Drumurilor si Directia Generala Transporturi Maritime pe Dunare si Cai Navigabile si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin Agentia Nationala Sanitar Veterinara si Directia Fito-Sanitara.

De asemenea, au fost demarate programe de cooperare, in baza unor protocoale incheiate intre administratia vamala si Ministerul de Interne, precum si cu alte institutii (Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Sanatatii si Familiei si Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor), in vederea intaririi capacitatii institutionale pentru reducerea ofertei si cererii de droguri si pentru prevenirea si combaterea fenomenelor de coruptie si de spalare a banilor.

Prin HG nr. 943/2001 (MO 618/01.10.2002) a fost infiintat Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, compus din reprezentantii autoritatilor administratiei publice cu competente la frontiera, ce functioneaza ca organism consultativ pe langa Ministerul de Interne. Obiectivul Grupului este de a realiza o comunicare si o colaborare

358

eficiente intre institutiile componente pentru securizarea frontierei de stat si managementul performant al acesteia. Grupul interministerial isi desfasoara activitatea sub conducerea si autoritatea directa a primului-ministru al Romaniei.

La nivelul MI a fost elaborat un proiect de plan de implementare a Strategiei de management integrat al frontierei al carui termen de realizare este 31. 12. 2002.

In acest sens, Memorandumul privind efectuarea controlului politienesc de frontiera si vamal, simultan, la un singur filtru, de catre echipe mixte de politie de frontiera si vama a fost aprobat de catre primul ministru in sedinta de guvern din 28.02.2002. Prevederile acestui memorandum nu se aplica deocamdata. Proiectul-pilot de punct de trecere frontiera Giurgiu este in curs de realizare.

Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, impreuna cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale, testeaza solutii de comunicatii si informatica, ale unui proiect pilot, intre sediul I.G.P.F. din Bucuresti si unitati subordonate acestuia din judetul Giurgiu.

Directia de Comunicatii si Informatica a Ministerului de Interne, impreuna cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale, verifica unele solutii de comunicatii si informatica ale Ministerului de Interne, prin desfasurarea unui proiect pilot, in Bucuresti si Ploiesti.

In acest sens, a fost definit un grup comun de lucru, in care sunt inclusi specialisti ai Ministerului de Interne si ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, pentru solicitarea cerintelor tehnice de interconectare a sistemelor de comunicatii si informatica ale Ministerului de Interne la retelele administrate de Serviciul de Telecomunicatii Speciale.


- Definitivarea procesului de profesionalizare a Politiei de Frontiera Romane prin:

- inlocuirea militarilor in termen cu politisti de frontiera angajati pe baza de contract pana la data de 31.10.2002;

- perfectionarea pregatirii personalului Politiei de Frontiera Romane prin cursuri efectuate in Centrul de Pregatire si Perfectionare – Orsova si Scoala de Pregatire a Subofiterilor – Oradea;

- specializarea ofiterilor Politiei de Frontiera Romane se realizeaza incepand din Academia de Politie prin specializarea acestora in domeniile: informatii, cercetari penale si combaterea infractionalitatii transfrontaliere;

- restructurarea si modernizarea sistemului institutiilor de invatamant din cadrul Politiei de Frontiera Romane in conformitate cu normele Uniunii Europene;

- includerea de femei in structura Politiei de Frontiera Romane in conformitate cu normele Uniunii Europene (in cadrul Academiei de Politie a fost alocat un numar de 25 de locuri pentru Politia de Frontiera).

- Fluidizarea traficului in punctele de trecere a frontierei ( prevazuta a se realiza, conform Planului de Actiuni pe anii 2002 si 2003 al Programului de Guvernare, pana in iunie 2002) prin:

- amenajarea fluxurilor in punctele de trecere la standarde UE;

- efectuarea controlului de frontiera in comun cu vama la un singur filtru.

- Continuarea negocierilor Tratatului cu Ucraina privind regimul frontierei de stat si aleAcordului privind delimitarea spatiilor maritime. S-au desfasurat rundele a XI-a si a XII-a

359

de negocieri si au avut loc, in luna februarie, doua intalniri la nivel de experti. Pe parcursul anului 2002 urmeaza a se stabili desfasurarea urmatoarei runde de negocieri.

- Participarea la programe de instruire comuna a lucratorilor din vama, politie, politie de frontiera si justitie, realizarea si implementarea interfetelor de comunicare intre institutiile statului in ceea ce priveste combaterea traficului de droguri, precum si participarea la operatiuni internationale in domeniul drogurilor.


- Dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera si imbunatatirea managementului frontierei prin:

- pregatirea ofiterilor cu functii de conducere, pe niveluri ierarhice, prin cursuri modulare la Centrul de Studii Post-universitare al Ministerului de Interne;

- pregatirea ofiterilor cu functii de conducere prin convocari de scurta durata la nivel zonal si central de catre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera;

- infiintarea ghiseului unic pentru colectarea taxelor;

- lucrul in echipa mixta - politie de frontiera-vama;

- crearea fluxurilor de control conform celor din Uniunea Europeana;

- dotarea punctelor de control trecere frontiera cu mijloace tehnice moderne:

- punctele feroviare: palm-topuri;

- punctele rutiere: camere de luat vederi pentru citirea automata a numerelor de inmatriculare auto.

- reconstructia sistemului institutional al Politiei de Frontiera:

- optimizarea structurilor operative pe niveluri ierarhice;

- implementarea strategiei de reorganizare a sectoarelor Politiei de Frontiera;

- redimensionarea Directiilor Politiei de Frontiera pentru gestionarea eficienta a fenomenului infractional transfrontalier.

- modernizarea dotarii cu mijloace tehnice si aparatura necesara indeplinirii misiunilor:

- mijloace de mobilitate, pentru comunicatii si pentru supraveghere (echipamente de supraveghere cu termoviziune si mijloace moderne de control).

- restaurarea si adaptarea patrimoniului imobiliar:

- renuntarea la utilizarea unor cladiri neadecvate;

- refacerea cladirilor existente prin modalitati intrabugetare, extrabugetare si programe externe.

- Interconectarea sistemului roman de supraveghere si control al frontierei la infrastructura europeana presupune:

- infiintarea sistemului informatic on-line al Politiei de Frontiera;

- crearea Sistemului National privind circulatia persoanelor si bunurilor peste frontiera (SNIF), conform OUG nr. 105/2001, si conectarea cu sistemul informatic on-line al Politiei de Frontiera.

360

- Continuarea incheierii documentelor de cooperare cu autoritatile Politiei de Frontiera din statele vecine si din alte state din Europa va respecta procedura prevazuta de legislatia interna privind elaborarea proiectelor si reinitierea procedurilor pentru inceperea negocierilor in vederea semnarii.Prioritare pentru anul 2002 sunt:

- semnarea Tratatului romano-ucrainean privind regimul frontierei de stat si a Acordului privind delimitarea spatiilor maritime;

- incheierea, intre Romania, Ucraina si Republica Moldova a Acordurilor privind colaborarea in centrele si punctele comune de contact si privind infiintarea Centrului de Contact la Frontiera – Galati;

- semnarea Intelegerii intre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Serviciul Federal de Frontiera al Federatiei Ruse privind colaborarea in probleme de frontiera;

- semnarea protocolului de colaborare intre Politia de Frontiera Romana si Paza de Frontiera din Polonia.

- Perfectionarea actualelor structuri ale Politiei de Frontiera in baza noilor reglementari juridice si a standardelor si practicilor Uniunii Europene prin:

- eficientizarea structurilor de combatere a infractionalitatii transfrontaliere;

- optimizarea structurilor de executie - sectoarele Politiei de Frontiera;

- optimizarea structurilor Politiei de Frontiera pentru imbunatatirea sistemului relational cu celelalte institutii cu atributii la frontiera;

- redimensionarea componentei de Relatii Internationale si Afaceri Juridice, prin crearea unei structuri de tip Directie.

4 . 2 4 . 2 . 3 . P r e g ă t i r e a p e n t r u a p l i c a r e a A c o r d u r i l o r S c h e n g e n

Situaţia actuală

Din punct de vedere legislativ, pana la momentul aderarii, Romania va armoniza in cea mai mare parte legislatia nationala cu acquis–ul Schengen.

In momentul de fata, in Romania este studiata posibilitatea modificarii Constitutiei, inclusiv in sensul ca normele dreptului comunitar sa devina, in anumite conditii, parte a dreptului intern.

Astfel, o data cu adoptarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene privind includerea Romaniei ca parte a Acordului de la Schengen privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune si la Conventia de aplicare a acestuia, Romania va fi in masura sa elimine controlul la frontierele Romaniei comune cu cele ale statelor membre, din momentul publicarii Acordului si a Conventiei de Aplicare in Monitorul Oficial al Romaniei.

Conditiile de intrare care fac obiectul art. 5, alin. 1 (c–e) sunt transpuse integral in legislatia romaneasca, urmand ca dupa ratificarea Conventiei de aplicare a Acordului de la Schengen sa fie aplicabil si persoanelor semnalate de statele membre.

Documentul de Pozitie si Planul de actiune Schengen prevad pana la data aderarii alinierea politicii de vize a Romaniei la cea a Uniunii Europene. Pana la momentul includerii Romaniei ca parte la Acordul Schengen, Romania va modifica legislatia in vigoare cu incidenta asupra politicii de vize, circulatiei strainilor si regimului frontierei de stat.

In ceea ce priveste realizarea sistemului integrat de comunicatii voce si date al Ministerului de Interne la nivel national, a inceput deja implementarea retelei metropolitane pentru unitatile MI din Bucuresti, stadiul de realizare al acesteia fiind in proportie de circa 30%.

361

In ce priveste Sistemul Informatic Integrat al Ministerului de Interne, sunt in curs demersuri intreprinse in cadru intern pentru modernizarea tehnologica a:

- bazei de date a persoanelor date in urmarire generala;

- bazei de date a autovehiculelor date in diferite consemne;

- bazei de date continand diferite documente (de identitate si de calatorie) in alb sau emise si/sau falsificate;

- bazei de date privind bancnotele (si alte inscrisuri de valoare) date in urmarire.

Acestea sunt, de altfel, bazele de date de interes national pentru cooperarea in cadrul Sistemului Informatic Schengen, potrivit prevederilor art.96-100 din Conventia de Implementare a Acordului de la Schengen.

In demersurile anterior mentionate, masurile prevazute sunt corelate cu necesitatea indeplinirii obligatiilor Ministerului de Interne in implementarea Conventiei RO 9910.05 – “Intarirea capacitatii institutiilor statului impotriva coruptiei si crimei organizate”.

Pentru aceasta se are in vedere indeplinirea integrala a cerintelor formulate de Sectia de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, de a beneficia de servicii de consultare automata a informatiilor din toate bazele de date de interes operativ.

Se estimeaza ca va fi posibila asigurarea intregului necesar de elemente hardware si software pentru implementarea in conditiile de securitate si de performanta avute in vedere de specialistii Ministerului de Interne pentru componenta de investitii a Conventiei RO 9910.05

In Documentul de Pozitie pe Cap. 24 - JAI, Romania a prezentat bazele de date utilizate de autoritatile romane. In momentul de fata, acestea se afla in curs de modernizare, pe baza conceptelor si tehnologiilor moderne, cum ar fi, spre exemplu arhitectura 3–tier si accesarea de la distanta a bazelor de date prin tehnologii de tip Web Application Server. In noua conceptie, accesarea bazelor de date se va face intr–o maniera similara navigarii pe Internet, in limita drepturilor de acces predefinite. Intregul sistem va fi protejat hardware si software.

In acest sens, a fost definit un grup comun de lucru, in care sunt inclusi specialisti ai M.I. si S.T.S., pentru solicitarea cerintelor tehnice de interconectare a sistemelor de comunicatii si informatica ale M.I., la retelele administrate de S.T.S.

In data de 8.02.2002 a fost organizata o sesiune de clarificari cu reprezentanti ai Comisiei Europene care au cuprins si conditiile tehnice minimale pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in momentul aderarii pe linie de comunicatii si informatica, pentru o cooperare adecvata in cadrul SIS. Deocamdata Comisia Europeana nu a prezentat un punct de vedere oficial asupra acestui subiect, urmand ca Romania sa isi creeze baza legislativa si de comunicatii, urmand sa adapteze structura bazelor de date la sistemul utilizat in prezent. Actiunea a fost realizata in avans, avand termen 31.05.2002.


- Potrivit Planului de Actiune Schengen, pana la 31.07.2002 va fi realizata separarea fluxurilor de pasageri in aeroporturile internationale, in sensul separarii filtrelor de control ale Politiei de Frontiera pentru cetateni romani si UE si, respectiv, cetateni ai statelor terte;

- Art. 39 – 46 din Conventia de Aplicare a Acordului Schengen vor fi introduse in legislatia romaneasca printr–o lege separata privind efectuarea supravegherii pe teritoriul altui stat. Proiectul Legii va fi finalizat panã la 31.12.2003, urmand ca legea sã fie adoptata si sa intre in vigoare o data cu momentul includerii Romaniei ratificarea de catre Romania a Acordului Schengen si a Conventiei de aplicare a acestuia.

362


- Armonizarea structurii bazelor de date cu categoriile de informatii, in conformitate cu prevederile art. 95 – 100 din Conventia de aplicare a Acordului Schengen, constituie unul dintre obiectivele unei propuneri de proiect de infratire institutionala, care a fost prezentat Comisiei Europene pentru exercitiul de programare Phare 2002. In masura in care acest proiect va fi finantat, intregul proces de armonizare a bazelor de date ar urma sa fie finalizat pana cel mai tarziu la 31.12.2004;

- Finalizarea sistemului integrat de comunicatii voce si date al Ministerului de Interne la nivel national este prevazuta a se finaliza la 31.12.2005;

- Conform celor mentionate in Planul de Actiune Schengen, Sistemul National de Informare va fi realizat in faza pilot la 31.12.2005, urmand sa devina operational la nivelul intregii tari la 31.12.2006. Pana la 31.09.2003, Romania si–a propus sa infiinteze institutia care va gestiona intregul sistem.

4.24.3. Cooperare poliţienească

Situaţia actuală

Programul si politicile de reforma ale Ministerului de Interne au in vedere alinierea Politiei Romane la standardele Uniunii Europene, prin transformarea acesteia intr-o institutie civila, cu statut special, in folosul persoanei, comunitatilor locale si institutiilor democratice ale statului de drept.

La elaborarea acestora s-au avut in vedere documentele Uniunii Europene, in special cele ale Consiliului European de la Amsterdam, rapoartele misiunilor de experti U.E. care au efectuat vizite de evaluare in Romania, precum si rezultatele Conventiilor de Infratire Institutionala. In domeniul armonizarii cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar se urmareste implementarea unei legislatii moderne si complete in domeniul Justitie si Afaceri Interne, extinderea si diversificarea activitatilor de prevenire si combatere a criminalitatii, aplicarea principiilor de dezvoltare a carierei politistului si managementul resurselor umane care vor contribui la sporirea credibilitatii in plan intern si extern a Politiei Romane.

Astfel, se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

- intarirea capacitatii Politiei Romane de a aborda si solutiona problematica de politie, management si tinere sub control a criminalitatii;

- demilitarizarea, descentralizarea politiei si democratizarea raporturilor functionale, ca premisa esentiala a unui sistem judiciar independent;

- adoptarea noilor conceptii privitoare la dezvoltarea carierei politistului si managementul personalului politiei;

- modernizarea institutiilor de invatamant ale politiei, alinierea proceselor de formare si perfectionare a pregatirii politistilor la standardele U.E.;

- asigurarea inter-operativitatii cu sistemele politienesti din statele membre ale U.E. si cu cele ale tarilor invecinate, indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile internationale si prin Documentul de Pozitie intocmit pentru Capitolul 24 – JAI;

- corelarea reformei politiei si a sistemului de relatii dintre Politie, Ministerul Public si Ministerul Justitiei, in raport cu reforma sistemului judiciar;

- conturarea cadrului relational pentru implementarea conceptului de parteneriat intre politie si comunitate, organele administratiei publice locale si cetateni;

363

- pregatirea conditiilor si trecerea unor structuri neoperative si mari consumatoare de resurse financiare de la Politia Romana la administratia publica locala.

Din punct de vedere legislativ, Legea nr.26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane a fost modificata prin Legea nr. 218/23.04.2002 (MO 305/29.04.2002). Statutul politistului a fost adoptat de catre Parlament la data de 6 iunie 2002 prin Legea nr. 360.

In decursul anului 2001, activitatile de cooperare internationala s-au desfasurat in baza OMI nr. 945/1999, a Planului de Relatii Internationale, a instructiunilor de linie in vigoare, a invitatiilor punctuale primite din partea unor organizatii si organisme internationale sau la invitatia unor structuri similare din alte state, pe baza documentelor de colaborare incheiate. De asemenea, datorita necesitatilor operative, s-au realizat actiuni comune cu institutii similare din statele invecinate, dar si cu institutii din statele membre UE – Germania, Olanda, Grecia, Austria, etc. Totodata, unele activitati s-au realizat in vederea implementarii prevederilor protocoalelor de cooperare incheiate la nivelul Inspectoratului General al Politiei din cadrul Ministerului de Interne sau intre structuri la nivel teritorial.

In anul 2001, in conformitate cu planificarea, au fost realizate 220 de activitati cu organismele din domeniu sau cu structurile omologe din strainatate, dintre care sunt de mentionat:

- actiuni de interes operativ;

- actiuni in cadrul activitatilor de pregatire profesionala;

- actiuni de schimb de experienta, realizate fie ca urmare a documentelor de cooperare incheiate, fie ca urmare a unor invitatii punctuale;

- participari la reuniuni ale organismelor si organizatiilor internationale;

- trei rotiri de contingente in misiuni internationale: misiunile ONU din Bosnia-Herzegovina si Republica Federativa Iugoslavia - Kosovo.

Rezultatele acestor actiuni s-au concretizat in:

- realizarea de contacte directe, cunoasterea partenerilor straini, schimburi de opinii asupra posibilitatilor de colaborare;

- identificarea de noi metode de actiune comuna, precum si analizarea punctula a cazuisticii comune;

- stabilirea de canale de comunicare si cooperare operativa;

- efectuarea de cercetari in comun cu politii din alte state sau participarea la activitatile unor comisii rogatorii;

- sporirea gradului de solutionare a cauzelor cu latura transfrontaliera sau in care participatiunea a avut caracter de multiplicitate, din punct de vedere al cetateniei faptuitorilor;

- imbunatatirea nivelului profesional al celor peste 150 de cadre implicate in diferite forme de pregatire si de perfectionare.

In baza propunerilor primite de la formatiunile specializate, Ministerul de Interne detine observatii si propuneri pe marginea unui numar de 14 acorduri si protocoale de colaborare politieneasca internationala.

In acest sens este de mentionat si contributia la fundamentarea si elaborarea proiectelor de documente de cooperare cu ministerele de interne din Germania, Portugalia, Italia, Spania.

Tot pe linia cooperarii internationale, au fost realizate primiri de delegatii straine de experti in cadrul programelor de infratire institutionala, participarea la sedintele comitetului de coordonare al Programului ROIBINT 01a. Impreuna cu Ministerul Justitiei, reprezentantii Ministerului de Interne au luat parte la negocierile de incheiere a altor doua conventii de infratire institutionala

364

care vizeaza combaterea coruptiei si respectiv combaterea traficului de droguri, a caror aplicare a inceput deja. Au fost intocmite 7 fise proiect de finantare Phare pe diverse domenii, inclusiv in domeniul transporturilor.

Ministerul de Interne a transmis la Haga documentatia necesara initierii negocierilor cu EUROPOL in vederea incheierii unui acord de cooperare, prevazut a fi incheiat pana la 30.06.2002.

De asemenea, Ministerul de Interne a transmis la sfarsitul lunii martie, la Misiunea Permanenta a Romaniei de la Bruxelles raspunsul la Chestionarul avansat de EUROPOL. Avand in vedere cooperarea in cazuri punctuale care exista deja intre Biroul National Interpol si Relatii Intenationale din cadrul Inspectoratului General al Politiei si EUROPOL, prin intermediul Secretariatul General Interpol, se apreciaza ca acest document va contribui la cunoasterea mai aprofundata a atributiilor si a activitatii Politiei Romane, in vederea incheierii acordului de cooperare cu acest organism. Trebuie avuta in vedere si traditia pe care Romania o are in stabilirea de relatii cu INTERPOL-ul, fiind membru fondator al acestei organizatii, reafiliat in 1973, iar in acest moment cooperand in cadrul retelei OIPC-INTERPOL cu birourile omologe din cele 178 de state membre.

In luna ianuarie 2002 au fost semnate actele de infiintare a Asociatiei Sefilor de Politie din Sud-Estul Europei (SEPCA), organism de coordonare a colaborarii regionale politienesti. Prin programele dezvoltate in acest context se urmareste perfectionarea pregatirii profesionale a actualelor si viitoarelor cadre de comanda in diferite domenii ale activitatii de politie.

In vederea dezvoltarii institutionale a relatiilor de cooperare cu organismele similare din statele membre UE, forte ale Ministerul de Interne au participat la reuniunile task force-ului politiilor din UE, dedicate intaririi cooperarii multilaterale in combaterea criminalitatii organizate, a traficului de persoane si a terorismului, luandu-se masurile necesare pentru implementarea recomandarilor acestui organism in activitatile curente ale structurilor Politiei Romane.

Prin Legea nr. 682/28.11.2001 (MO 830/21.12.2001) a fost ratificata Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28.01.1981. La data de 21 noiembrie 2001 a fost adoptata legea nr. 677/2001 (MO 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Prin adoptarea acestor acte normative s-au creat conditiile pentru initierea negocierilor cu Europol in vederea incheierii unui acord de cooperare. In cadrul institutiei Avocatului Poporului s-a creat un compartiment care a demarat deja activitatea de inscriere in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal a operatorilor care desfasoara activitati care fac obiectul legii.

De asemenea, Legea nr.677/2001 cuprinde o serie de prevederi referitoare la domeniul controlului criminalitatii. Conform art. 2 alin. 5 din lege, acesta se aplica si prelucrarilor si transferului de date cu caracter personal, efectuat in cadrul activitatii de prevenire, cercetare si reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice, precum si al altor activitati desfasurate in domeniul dreptului comun.

Conform art. 10 din lege, prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la savarsirea de infractiuni de catre persoana vizata ori la condamnari penale, masuri de siguranta sau sanctiuni administrative ori contraventionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuata numai de catre sau sub controlul autoritatilor publice, in limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege si in conditiile stabilite de legile speciale care reglementeaza aceste materii.

Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor, numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate. Un registru complet al condamnarilor penale poate fi tinut numai sub controlul unei autoritati publice, in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.

365

Legea nu se aplica prelucrarii si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii si a sigurantei nationale, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege.

Legea nu aduce atingere obligatiilor asumate de Romania prin instrumente juridice ratificate.

In aplicarea Legii nr. 21/1999 privind combaterea spalarii banilor, s-a infiintat la nivelul Inspectoratului General al Politiei – Directia Politiei Economico-Financiare, un serviciu specializat in combaterea spalarii banilor. Din punct de vedere legislativ, conform angajamentelor exprimate prin Documentul de Pozitie, pana la 31.12.2002 trebuie adoptate proiectul de act normativ privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre structurile specializate, modificarea Legii nr. 21/1999 conform noii Directive privind folosirea sistemului financiar in scopul spalarii banilor, precum si legea pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunilor-Strasbourg 1990. Totodata, prin fondurile speciale PHARE 2002 va fi finalizat programul de infratire institutionala dezvoltat cu parteneri din Italia si Austria de Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.

A fost intocmit Programul de Actiune Impotriva Coruptiei al Politiei Romane care cuprinde masurile de prevenire si combatere a acestui fenomen in randul personalului de politie. Totodata, in conformitate cu angajamentele asumate prin Documentul de Pozitie pe Cap. 24 – JAI, Parchetul national anticoruptie a fost infiintat prin OUG nr. 43/11 aprilie 2002 (MO 244/2002).

Pentru intarirea cooperarii inter-institutionale au fost incheiate protocoale intre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, ministrul de interne si ministrul finantelor publice privind delegarea pe timp de un an a unor subofiteri de politie si specialisti financiari si vamali care sa actioneze in cadrul echipelor inter-institutionale conduse de procurorii Sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate si a structurilor sale teritoriale. Incepand din ianuarie 2002, in acest scop au fost delegati 118 ofiteri de politie si 109 specialisti financiari si vamali.

In vederea intaririi unitatilor de lupta impotriva criminalitatii, la nivelul Directiei Politiei Economico-Financiare au fost infiintate structuri specializate pentru combaterea criminalitatii informatice, de protectie a Patrimoniului Cultural National precum si in domeniul jocurilor de noroc, iar la nivelul Directiei Politiei Judiciare un compartiment de combatere a criminalitatii ecologice.

Tinandu-se cont de evolutia situatiei operative la nivelul Inspectoratului General al Politiei si inspectoratelor judetene de politie s-au infiintat structuri independente de combatere a criminalitatii in domeniul armelor, explozivilor si substantelor toxice (serviciu independent in cadrul Inspectoratului General al Politiei si birouri la unitatile teritoriale).

La nivelul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti a fost infiintata Sectia 24 Politie care are in competenta identificarea si sanctionarea faptelor penale comise in mijloacele de transport.

In cadrul cooperarii politienesti, s-au desfasurat activitati de colaborare cu institutii de aplicare a legii din statele membre ale Acordului SECI, precum si cu alte state europene in scopul combaterii infractionalitatii transfrontaliere. In acest sens mentionam activitatile desfasurate pe linia cooperarii politienesti cu ofiterii de legatura spaniol, german, austriac, francez si italian In perioada de referinta, activitatea de baza a Punctului National Focal a fost reprezentata de verificarile complexe efectuate in vederea solutionarii cererilor de asistenta primite de la Centrul SECI si ofiterii straini de legatura (208 mesaje) care au fost transmise catre unitati ale Ministerului de Interne si catre alte institutii de aplicare a legii (809 mesaje). Obiectul cererilor de asistenta a vizat, in principal, infractionalitatea transfrontaliera, ponderea fiind detinuta de combaterea

366

traficului de persoane si migratie ilegala (141 cereri), precum si de combaterea traficului international cu autovehicule furate si a traficului de droguri (105 cereri).


- Restructurarea Politiei Romane pentru transformarea ei intr-o structura flexibila, cu un inalt grad de competenta prin:

- constructia unei retele metropolitane pentru transmisii de date la nivelul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, pentru asigurarea legaturii cu toate sectiile de politie din Bucuresti, cu Centrul de calcul din cadrul Inspectoratului General al Politiei;

- dotarea cu echipament de telefonie, supraveghere radio a autoturismelor, instalatii mobile de goniometrie;

- dezvoltarea activitatilor operative si de executie la nivelul unitatilor teritoriale de politie;

- reorganizarea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si a inspectoratelor judetene de politie corespunzator principiilor aplicate la nivelul Inspectoratului General al Politiei;

- restructurarea inspectoratelor de politie transporturi;

- reorganizarea unitatilor de invatamant ale politiei in raport cu obiectivele stabilite pentru domeniul de management al resurselor umane;

- stabilirea in structura Ministerului de Interne a institutiei ofiterului de legatura cu competente in domeniile aplicarii legii, ordinii si securitatii – angajament exprimat prin Documentul de Pozitie pe Capitolul 24 JAI.

- Elaborarea si promovarea de proiecte de acte normative si masuri institutionale care sa permita reorganizarea structurilor politienesti si optimizarea cadrului legislativ in vederea cresterii eficientei activitatii de prevenire si combatere a criminalitatii si transformarii Politiei Romane intr-o institutie civila, pentru alinierea la normele U.E. incidente in materie. La nivelul anului 2002 sunt avute in vedere elaborarea si inaintarea spre aprobare si promulgare a urmatoarelor acte normative:

- Legea privind Codul Rutier;

- Legea privind Politia Comunitara;

- Legea privind tortura si alte pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane ori degradante;

- Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1999 referitoare la transformarea amenzii contraventionale in prestarea unei munci in folosul comunitatii;

- Legea privind regimul juridic al armelor si munitiilor.

- Incheierea unor noi protocoale si acorduri de colaborare cu institutii similare din tarile membre ale U.E.

- Demararea negocierilor pentru incheierea acordului de cooperare intre Romania si Europol;

- Adoptarea legilor privind combaterea crimei organizate, protectia martorului si combaterea criminalitatii prin intermediul computerului;

- Reorganizarea structurala si functionala a sistemului de formare si pregatire continua a personalului Politiei Romane prin:

367

- atribuirea unor competente sporite sefilor unitatilor teritoriale de politie in domeniul gestionarii resurselor umane (incadrare, promovare, mutare);

- imbunatatirea sistemului de recrutare si selectie a candidatilor pentru institutiile de invatamant politienesc;

- perfectionarea continua a sistemului de pregatire la locul de munca;

- participarea la seminarii, conferinte, cursuri de pregatire organizate impreuna cu institutii similare din strainatate, organizatii non-guvernementale, reprezentante diplomatice;

- reproiectarea instrumentelor de evaluare a performantelor profesionale individuale in vederea imbunatatirii gestionarii personalului politienesc;

- perfectionarea sistemului de promovare a personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si eficientei;

- dezvoltarea unei politici coerente in domeniul salarizarii;

- realizarea unui sistem informatic unitar de gestiune a resurselor umane;

- reproiectarea sistemului normativ de stimulare si recompensare a personalului conform standardelor europene in materie (Carta Sociala Europeana);

- identificarea necesarului de protectie psihologica a personalului, stabilirea modalitatilor de prevenire si diminuare a stresului profesional, precum si de recuperare a personalului afectat.


- imbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie si continuarea dezvoltarii infrastructurii specifice;

- imbunatatirea capacitatii fortelor de politie de a coopera cu INTERPOL si EUROPOL;

- sporirea capacitatii de lucru a sistemelor informatice (spre exemplu, AFIS – de comparare automata a urmelor papilare ridicate de la locul faptei cu amprente decadactilare aflate in evidenta; X 400 – pentru transmiterea datelor, sistem prin intemediul caruia se face accesul la bazele de date ale politiilor nationale din cele 178 de state membre, precum si la baza de date automata Secretariatului General al OIPC-INTERPOL) si conectarea lor la sistemul informatic national N-SIS;

- constituirea si utilarea unui laborator de genetica moleculara in cadrul Institutului de Criminalistica al IGP si modernizarea laboratorului ADN al Institutului National de Medicina Legala, angajament asumat prin Documentul de Pozitie pe Cap. 24 – JAI;

- cresterea capacitatii Jandarmeriei Romane de aplicare a legii, conform procedurilor si practicilor UE.

4.24.4. Combaterea drogurilor şi a crimei organizate

4 . 2 4 . 4 . 1 . C o m b a t e r e a t r a f i c u l u i ş i c o n s u m u l u i i l i c i t d e d r o g u r i

Situaţia actuală

La 01.03.2001 s-a reorganizat Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog care are in componenta doua brigazi, una specializata in combaterea criminalitatii organizate

368

(Brigada de combatere a crimei organizate) si cealalta in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri (Brigada Antidrog). In luna aprilie 2001, s-au reorganizat structurile teritoriale de profil prin infiintarea a 14 Centre de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog pe principiul competentei teritoriale existente la Curtile de Apel.

Brigada Antidrog dispune de o baza de date cu privire la traficanti, finantatori, transportatori, distribuitori de droguri. A fost pus la punct un sistem de culegere a informatiilor si a fost elaborata formularistica si metodologia necesare. La nivelul Politiei, au fost reglementate:

- introducerea sistemului de evaluare a informatiilor cunoscut sub numele de 4X4, prin evaluarea surselor informative si a informatiilor;

- utilizarea unor formulare standard pentru rapoartele informative;

- introducerea unei forme standard de raportare a capturilor de droguri.

Din ianuarie 2002, Brigada Antidrog dispune de echipamente moderne pentru analize fizico-chimice droguri, furnizate prin programul Phare – Droguri sintetice (spectrofotometru in infrarosu si gazcromatograf cu detector de masa GSMS).

Ca efect pozitiv al restructurarii s-a remarcat accelerarea schimbului de informatii in materie de combatere a traficului de droguri cu statele vecine, in special cu Ungaria.

Brigada Antidrog a incheiat protocoale de cooperare cu Politia de Frontiera, cu Directia Generala a Vamilor, cu Directia de Straini si Probleme de Migrari si cu Directia Pasapoarte. De asemenea, sunt incheiate protocoale privind schimburi de date cu Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza.

Incepand cu anul 2000, Ministerul Sanatatii si Familiei a fost implicat in calitate de beneficiar in elaborarea fisei Proiectului PHARE "Lupta impotriva drogurilor", alaturi de Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Vamilor. Proiectul, avand o durata de 12 luni, se desfasoara in parteneriat cu guvernul spaniol prin conventie de twinning. Scopul proiectului este dezvoltarea strategiei nationale de combatere a consumului de droguri si a traficului ilicit de droguri si precursori, in acord cu standardele Uniunii Europene si cu cele mai bune practici in domeniu, care va fi complet structurata odata cu finalizarea proiectului (septembrie 2002).

Pentru a face fata fenomenului traficului si consumului de droguri, in anul 2001 a fost semnat un protocol intre principalele institutii implicate in controlul acestui fenomen si anume: Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin care au fost adoptate de catre primul ministru:

- Strategia privind prevenirea si combaterea traficului si consumului de droguri;

- Program de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri.

Din analiza principalelor obiective si activitati ale strategiei si programului de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri, rezulta ca exista o pondere mai mare a componentei de reducere a cererii de droguri.

In prezent, strategia elaborata in urma acordului celor trei institutii reprezinta singura strategie operativa. Aceasta strategie urmeaza a fi dezvoltata in cadrul Proiectului PHARE "Lupta impotriva drogurilor", prin urmatoarele activitati:

- revizuirea legislatiei in domeniul drogurilor si elaborarea unor noi acte normative in vederea armonizarii legislatiei romanesti cu cea a UE;

- dezvoltarea structurilor si a planurilor organizatorice ale Comitetului Interministerial de Lupta impotriva Drogurilor, in vederea cresterii functionalitatii acestui comitet;

- crearea Punctului Focal National in domeniul drogurilor;

369

- imbunatatirea sistemului de colectare si prelucrare a datelor in domeniul drogurilor;

- dezvoltarea strategiilor sectoriale de reducere a ofertei si a cererii de droguri.

Incepand cu anul 2001, Romania beneficiaza de asistenta tehnica PHARE pentru constituirea Punctului Focal National (PFN) in domeniul drogurilor in cadrul urmatoarelor proiecte:

1. Proiectul PHARE "Lupta impotriva drogurilor" (mai sus mentionat)

2. Proiectul PHARE"Cooperare intre Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri (EMCDDA) si tarile Europei Centrale si de Est". Scopul proiectului este de a pregati tarile candidate ale Europei Centrale si de Est sa se afilieze la EMCDDA, prin sprijinirea transpunerii acquis-ului comunitar in domeniul drogurilor. Proiectul va ajuta tarile candidate sa isi stabileasca cadrul institutional si legal necesar pentru constituirea Punctelor Focale Nationale si intarirea capacitatii acestora. Prin acest proiect se asigura pregatirea specialistilor romani care vor lucra pentru PFN.

In contextul realizarii obiectivelor acestui proiect, Ministerul Sanatatii si Familiei a pus la dispozitie spatiu pentru PFN in cadrul uneia din structurile sale - Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate si a desemnat 2 persoane responsabile pentru functionarea PFN.

In baza prevederilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, ministrul de interne, ministrul sanatatii si familiei, ministrul administratiei publice, ministrul educatiei si cercetarii si ministrul tineretului si sportului au infiintat Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri la nivel national.

Prin Legea nr. 169/10.04.2002 privind modificarea si completarea Codului de procedura Penala si a unor legi speciale este modificata si leagea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, prevazandu-se pedepse pentru punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui spatiu in vederea consumului de droguri ori tolerarea consumului ilicit sau administrarea de droguri de mare risc unei persoane in afara conditiilor legale. De asemenea, prin modificarea acestei legi se sanctioneaza furnizarea de inhalanti chimici, toxici, in vedrea consumului de catre un minor.

La data de 01.04.2002, prin ordin al ministrului sanatatii si familiei (MO nr. 218) s-au definit tipurile de unitati medicale ce pot fi abilitate sa asigure asistenta medicala persoanelor dependente de droguri, precum si organizatiile neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfasoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sangvina in randul consumatorilor de droguri injectabile.

In completarea cadrului legislativ care sa permita cooperarea internationala in domeniul combaterii traficului si consumului de droguri, prin Decretul nr. 204/2002 (MO 203/26.03.2002) a fost promulgata Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul statului Israel privind cooperarea si combaterea traficului ilicit si a abuzului de droguri si substante psihotrope si a altor infractiuni grave.

Legislatia romaneasca in domeniul precursorilor transpune acquis-ul comunitar (301RR1251, 301R1116, 301D0419) prin urmatoarele acte normative: Legea nr. 143/2000 (MO 362/3.08.2002) privind traficul si consumul ilicit de droguri, Legea nr. 73/1969 (MO 154/29.12.1969) privind regimul produselor si al substantelor stupefiante, OUG nr. 152/2000 (MO 517/20.10.2000) privind produsele medicamentoase de uz uman.

In vederea continuarii alinierii legislatiei romanesti privind precursorii la legislatia comunitara (301R0260, 301L0008), a fost adoptata de Parlament Legea nr. 300/2002 (MO 409/13.06.2002) privind regimul juridic al precursorilor, care reglementeaza circuitul precursorilor pe teritoriul Romaniei si exporturile de precursori. In prezent proiectul acestei legi a fost adoptat de ambele camere ale Parlamentului.

370


- adoptarea unei legi privind regimul juridic al substantelor chimice esentiale si al precursorilor;

- participare la programe de instruire comuna a functionarilor din politie, vama si justitie.


- adoptarea Strategiei Nationale Antidrog,

- infiintarea Punctului National Focal National ca institutie independenta,

- dotarea laboratorului central antidrog cu aparatura analitica performanta, etaloane,

- ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva traficului ilegal de substante narcotice si substante psihotrope din 20 decembrie 1988 impreuna cu cele doua protocoale la 14 decembrie 2000.

4 . 2 4 . 4 . 2 . L u p t a î m p o t r i v a f r u d e i ş i s p ă l ă r i i b a n i l o r

Situaţia actuală

In ceea ce priveste lupta impotriva fraudei, in sedinta Guvernului din 11 aprilie 2002 a fost adoptat proiectul legii privind modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale. Aceste modificari au ca scop protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si pregatesc adoptarea unei legislaţii interne prin care vor fi sanctionate frauda care afecteaza aceste interese (asa cum sunt definite in Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene), precum si faptele persoanelor cu atributii decizionale si de control in caz de frauda.

In vederea asigurarii unei cooperari depline intre autoritatile nationale si Comisia Europeana, Guvernul Romaniei a adoptat la 23 mai 2002 HG nr. 521 (MO 373/3.06.2002) prin care Corpul de Control al Primului Ministru a fost desemnat ca punct unic de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda al Uniunii Europene (OLAF). Corpul de control are competenta de a coordona asigurarea protectiei efective si echivalente a intereselor financiare ale Romaniei si ale Uniunii Europene.

Corpul de Control primeste sesizarile OLAF referitoare la posibilele ilegalitati in utilizarea fondurilor comunitare, efectueaza verificarile necesare si pune la dispozitia OLAF o Nota de Control cuprinzand cele constatate ca si toate datele si informatiile cerute. In vederea intocmirii acesteia Corpul de control va solicita tuturor institutiiilor si autoritatilor publice implicate, precum si agentilor economici cu capital de stat sau privat, datele si informatiile necesare. Aceste institutii au obligatia sa raspunda corespunzator si complet in termen de 30 de zile.

Pentru indeplinirea sarcinilor ce-i revin in calitate de punct unic de contact, Corpul de Control al Primului Ministru actioneaza in baza unei autonomii functionale, independent de alte institutii publice.

La solicitarea OLAF, reprezentantii Oficiului pot participa direct la controalele efectuate de Corpul de Control al Primului Ministru care au ca obiect verificarea sesizarilor OLAF. Reprezentantii OLAF pot avea acces la datele care au stat la baza intocmirii Notei de Control. In cazul constatarii unor elemente de natura infractionala in gestionarea fondurilor comunitare, Nota de Control este transmisa organului de urmarire penala competent, in vederea luarii masurilor legale pentru indisponibilizarea fondurilor, recuperarea prejudiciului si restituirea acestuia, precum si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate. Necomunicarea, comunicarea incompleta sau eronata, cu stiinta a datelor si informatiilor solicitate atrage raspunderea

371

administrativa sau penala a persoanelor cu functii de coordonare sau conducere din institutiile sau autoritatile publice respective.

Pentru indeplinirea acestei functii in cadrul Corpului de Control al Primului Ministru se va infiinta Directia de control al modului de corectare si utilizarea fondurilor acordate de Uniunea Europeana si combaterea fraudelor in legatura cu acestea.

Legislatia Romaniei in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor, respectiv Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, a fost elaborata in baza prevederilor Directivei 91/308/CEE si a celor 40 de recomandari GAFI/FATF si, in consecinta, raspunde standardelor europene.

Din punct de vedere institutional, Romania dispune de structura necesara pentru o buna aplicare a legislatiei in domeniu, ONPCSB fiind pe deplin operational.

In colaborare cu Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice, Parchetul pe langa Curtea Suprema de Justitie, Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Romana a Bancilor, ONPCSB a obtinut, in lupta impotriva spalarii banilor, rezultate semnificative de contracarare a fenomenului.

Activitatea Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, ca institutie specializata in acest domeniu, a inregistrat o crestere constanta a numarului de raportari primite. In legatura cu aceasta activitate, Procuratura Generala a dispus inceperea urmaririi penale in 42 de cazuri, din care 21 au fost finalizate prin sentinte judecatoresti si prin incriminarea infractiunii de spalare a banilor. Celelalte cazuri trimise Procuraturii Generale se afla in diferite stadii de analiza la organele competente.

Prin colaborarea dintre institutiile avand rol in prevenirea si combaterea spalarii banilor, a fost elaborat Ghidul de Recunoastere a tranzactiilor suspecte, a operatiunilor cu numerar si a operatiunilor realizate cu alte tipuri de instrumente de plata, atat prin optimizarea fluxului informational, cat si prin imbunatatirea metodologiei de analiza a informatiilor primite, corelate cu cele de la institutiile competente.

Guvernul a aprobat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, tinand seama de recomandarea organismelor internationale adresata guvernelor de a intensifica lupta impotriva spalarii banilor prin sporirea si diversificarea mijloacelor de prevenire si combaterea a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice, precum si de Directiva 91/308/EEC in forma amendata.

Proiectul de Lege contribuie la armonizarea legislatiei interne cu:

- Conventia Europeana privind spalarea, depistarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii;

- Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii organizate transnationale.

Modificarile aduse Legii nr. 21/1999 au fost elaborate tinand cont de :

- necesitatea armonizarii legislatiei romanesti in domeniu cu Directiva nr. 91/308/EEC amendata in conformitate cu cele 40 de recomandari ale Grupului de Actiune Financiara;

- necesitatea intaririi rolului ONPCSB;

- observatiile continute in Raportul Comitetului de evaluare elaborat de PC-R-EV al Consiliului Europei din 16 iulie 1999.

Principalele amendamente aduse Legii nr. 21/1999 sunt :

- In ceea ce priveste definitia infractiunii de spalare a banilor si sanctionarea acesteia, cea mai importanta modificare o constituie adoptarea asa-numitei “abordari globale a infractiunior”

372

pentru toate tipurile de infractiuni si eliminarea listei de infractiuni specifice prevazute de Legea nr. 21/1999;

- In ceea ce priveste institutiile raportoare, cea mai importanta modificare o constituie largirea cadrului acestora in conformitate cu noua versiune a art. 2 al directivei amendate, astfel ca pe langa institutiile prevazute deja de Legea nr. 21/1999 (banci, institutii financiare, cazinouri, birouri de schimb valutar, avocati, notari, experti contabili), obligatia de raportare se extinde si asupra categoriilor de institutii prevazute in art. 2 al Directivei, cum ar fi: agentii economici care desfasoara activitati de vanzare-cumparare de obiecte de arta, dealeri, turism, prestari servicii si alte activitati similare care implica punerea in circulatie a valorilor, persoanele cu atributii in procesul de privatizare, oficiile postale si persoanele juridice care presteaza servicii de transmitere de bani, in lei sau valuta, agenti imobiliari, trezoreria statului;

- In ceea ce priveste cerintele de identificare, a fost introdusa o prevedere generala care obliga entitatile raportoare la identificarea clientilor lor in momentul in care intra in relatii de afaceri cu acestia (dupa cum este prevazut in art. 3 al Directivei si Recomandarii nr. 10 a FATF). Solicitarile de identificare se aplica, de asemenea, oricarei tranzactii care implica o suma de peste echivalentul a 10.000 EURO, chiar daca tranzactia se desfasoara prin intermediul unei operatiuni sau a mai multor operatiuni legate intre ele;

- In ceea ce priveste pregatirea profesionala, in conformitate cu Legea nr. 21/1999 aceasta a fost realizata de catre ONPCSB pe cheltuiala proprie. In luna mai 2002. ONPCSB a organizat, in colaborare cu partenerii de twinning din Italia si Austria, o Conferinta internationala cu tema „Cooperarea internationala in domeniul combaterii spalarii banilor” la care sunt invitati reprezentanti ONU, UE, Consiliului Europei, GAFI/FATF, Grupului Egmont, precum si unor institutii cu competente similare din strainatate;

- In ceea ce priveste posibilitatea de a obtine informatii si secretul profesional, s-a prevazut in mod clar in lege ca secretul profesional, incluzand secretul bancar nu este opozabil ONPCSB pentru a satisface cerinta de clarificare prin text de lege distinct, desi in practica nu au existat probleme;

- In ceea ce priveste feed back–ul, a fost propusa in proiectul de lege o prevedere cu privire la posibilitatea ca ONPCSB sa solicite Parchetului informatii cu privire la modul de solutionare a cazului in speta;

- In ceea ce priveste controlul aplicarii si inspectia, legea actuala nu da o indicatie clara cu privire la autoritatea responsabila cu controlul aplicarii legii si nici ONPCSB nu are conform acestei legi posibilitatea de inspectie asupra entitatilor raportoare. Proiectul de amendare a legii prevede obligatia pentru organele de supraveghere prudentiala si control financiar sa verifice la entitatile raportoare in conformitate cu art. 8 al legii, implementarea prevederilor Legii nr. 21/1999. Atunci cand sunt obtinute date cu privire la tranzactii suspecte sau care incalca prevederile legii de prevenire si combatere a spalarii banilor, acestia vor trebui sa informeze imediat ONPCSB. ONPCSB are, de asemenea, posibilitatea de a participa la controlul si inspectiile efectuate de autoritatile de mai sus.

Dintre modificarile si completarile privind continutul legii, le mentionam pe cele mai importante:

- In ceea ce priveste incriminarea spalarii banilor, s-a prevazut un continut mai larg al acestei infractiuni. Astfel, in reglementarea actuala incriminarea este limitata numai la cazul in care bunul ce formeaza obiectul infractiunii de spalare a banilor provine din savarsirea anumitor infractiuni limitativ enumerate in lege. Potrivit proiectului spalarea banilor este incriminata indiferent de infractiunea din savarsirea careia provine bunul. Renuntarea la prevederea expresa si limitativa a infractiunilor principale si extinderea incriminarii la toate infractiunile care ar putea genera profituri care sa faca obiectul spalarii banilor este necesara in raport cu ratificarea de catre Romania a Conventiei Consiliului Europei privind toate infractiunile.

373

- S-au prevazut posibilitati mai largi de confiscare a bunurilor, adaugandu-se la reglementarile existente si confiscarea bunurilor dobandite in locul celor care fac obiectul infractiunilor.

Proiectul contine si unele prevederi procesual-penale de natura a facilita urmarirea si judecarea infractiunilor de spalare a banilor. Astfel, s-a prevazut ca secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala si instantelor de judecata si s-au instituit cateva modalitati speciale de investigare, cum este posibilitatea folosirii sistemelor de telecomunicatii sau informatice ori punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora.


- Intarirea capacitatii institutiilor romanesti implicate in lupta impotriva spalarii banilor si a criminalitatii organizate:

- Imbunatatirea sistemului IT al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor;

- Proiectarea si implementarea unui program de cooperare inter-institutionala;

- Instruirea personalului entitatilor cu obligatii de raportare;

- Dezvoltarea cooperarii internationale.


- Continuarea Intaririi capacitatii institutiilor romanesti implicate in lupta impotriva spalarii banilor si a criminalitatii organizate.

4 . 2 4 . 4 . 3 . L u p t a î m p o t r i v a t r a f i c u l u i d e p e r s o a n e

Situaţia actuală

In cursul anului 2001, Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte legislative pe plan national, acte ce formeaza la aceasta ora Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Traficului de Fiinte Umane.

Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Traficului de Fiinte Umane are ca baza legala :

- Legea de prevenire si combatere a traficului de fiinte umane, nr. 678/2001 (MO 783/2001);

- Planul National de Actiune pentru Combaterea Traficului de Fiinte Umane – adoptat prin Hotararea Guvernului nr. 1216/2001 (MO 806/2001);

- OUG nr. 112/3.092001 privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania (MO 549/3.09.2001).

Prin prevederile Legii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane :

- s-au incriminat diversele forme pe care le poate imbraca traficul de fiinte umane, precum si exploatarea unei persoane, stabilindu-se sanctiuni severe, mult mai aspre pentru cazurile in care persoanele traficate au fost minore, sau actiunile de trafic au avut drept urmare sinuciderea sau moartea victimei;

- s-au incriminat faptele organizatorilor, ale calauzelor si ale transportorilor, precum si situatiile in care faptele sunt savarsite de persoane ce apartin unor grupuri organizate in acest scop;

- s-au inclus dispozitii speciale privind protectia fizica si psihica, recuperarea si reintegrarea sociala a persoanelor traficate;

374

- s-au reglementat aspectele procedurale, inclusiv cele ce privesc folosirea tehnicilor moderne de investigatie, necesare descoperirii faptelor privind traficul de fiinte umane;

- au fost incluse dispozitii privind cooperarea internationala.

De asemenea, in scopul coordonarii actiunilor cu cele derulate de statele membre al UE, precum si de celelalte state candidate, s-au instituit prin aceasta lege ofiteri de legatura in cadrul Ministerului de Interne si magistrati de legatura la nivelul parchetelor de pe langa tribunale, aspect deosebit de important si in perspectiva participarii Romaniei la reteaua Eurojust.

Prin Planul National de Actiune pentru combaterea traficului de fiinte umane au fost stabilite actiuni ce au in vedere:

- informarea si constientizarea populatiei asupra formelor si pericolului pe care il prezinta traficul de persoane (organizarea de expuneri in zonele defavorizate, in cadrul scolilor si la nivelul comunitatii);

- ameliorarea situatiei sociale si economice a persoanelor care prezinta un grad ridicat de risc de a fi traficate (burse periodice cu locuri de munca – o piata cu cereri si oferte de munca);

- elaborarea strategiei comunicarii in scopul prevenirii traficului de fiinte umane;

- returnarea, asistarea si reintegrarea sociala a victimelor traficului;

- protectia victimelor traficului de fiinte umane;

- punerea in aplicare a noii legislatii in materie;

- cooperarea internationala regionala, cu Uniunea Europeana, cu statele candidate, precum si cu toate celelalte state implicate sub o forma sau alta in lupta impotriva acestui fenomen.

Toate actiunile stabilite prin Planul national de actiune impotriva traficului de fiinte umane sunt realizate cu participarea directa a comunitatilor, organizatiilor interguvernamentale si a ONG-urilor.

Prin Legea nr. 470/2001 a fost ratificat protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000.

Totodata, prin OUG nr. 112/2001, privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania, a fost incriminata intrarea sau iesirea dintr-un stat strain, prin trecerea ilegala a frontierei, contrabanda cu migranti (art. 2), precum si constituirea de grupuri sau asocierea de persoane in acest scop (art.3), tinand cont de prevederile Conventiei ONU impotriva criminalitatii organizate transnationale si Protocolului aditional impotriva traficului ilicit de migranti pe sol, aer si mare, precum si de concluziile cuprinse in Raportul Comisiei Europene pe anul 2001 privind ridicarea vizei pentru cetatenii romani in UE.

In aceeasi materie, a combaterii traficului de persoane si a pornografiei infantile, mentionam si proiectul de lege privind prevenirea si combaterea pornografiei. Mentionam, de asemenea, ca materia pornografiei infantile savarsita prin intermediul sistemelor informatice va fi reglementata prin legea speciala privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, initiata de Ministerul Justitiei.


- Adoptarea legii pentru ratificarea Conventiei ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate si celor doua protocoale aditionale, Palermo 2000, referitoare la contrabanda si trafic.

375

4.24.5. Lupta împotriva terorismului

Situaţia actuală

Legislatia in vigoare in Romania privind prevenirea si combaterea savarsirii de acte de terorism este de natura sa descurajeze folosirea teritoriului Romaniei pentru savarsirea actelor de acest fel. In cazul in care, totusi, acest lucru se va petrece, infractorilor li se va aplica, in mod corespunzator, legea romana (cu preeminenta dreptului international asupra dreptului intern).

Avand in vedere preocuparile de ultima ora la nivel international referitoare la securitate, potrivit OUG nr. 141/2001 (MO 692/31.10.2001) pentru sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de incalcare a ordinii publice, acestea au fost incriminate in legislatia interna corespunzator standardelor prevazute in legislatia europeana pentru reprimarea terorismului.

Pedepsele pentru actele de terorism sunt suficient de mari pentru a reflecta caracterul grav al acestor infractiuni. De exemplu, fapta persoanei de a pune la dispozitie sau de a colecta fonduri, direct sau indirect, stiind ca aceste fonduri sunt folosite, integral sau partial, pentru savarsirea actelor de terorism, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani.

Potrivit gravitatii si complexitatii lor, actele de terorism sunt judecate, in prima instanta de tribunal, iar urmarirea penala in cazul acestor fapte va fi efectuata, in mod obligatoriu, de catre procuror.

Pentru punerea in aplicare a masurilor dispuse de catre Consiliul de Securitate al ONU prin Rezolutia nr.1373/28 septembrie 2001, au fost adoptate de Guvern urmatoarele acte normative, masuri de ordin institutional si actiuni pe plan international:

- OUG nr. 141/2001 pentru sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de incalcare a ordinii publice (MO 691/31.10. 2001).

- OUG nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii de acte de terorism (MO 802/14.12.2001).

Potrivit dispozitiilor din OUG nr. 159/2001 pentru prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii de acte de terorism sunt interzise anumite operatiuni financiar-bancare, iar altele sunt supuse autorizarii, respectiv cele efectuate de persoanele fizice si juridice suspecte de savarsirea sau de finantarea actelor de terorism, altele decat cele prevazute in anexa la ordonanta de urgenta.

Sunt interzise toate operatiunile financiar-bancare intre rezidenti si nerezidenti, precum si intre nerezidenti, constand in operatiuni de cont curent si de cont de capital, inclusiv operatiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prin reglementarile valutare emise de BNR, efectuate pentru sau in contul persoanelor fizice sau juridice prevazute in anexa care face parte integranta din ordonanta de urgenta.

Activele persoanelor prevazute in anexa sunt blocate, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate, inclusiv bancara.

Anexa la ordonanta de urgenta cuprinde datele de identificare ale persoanelor suspecte de finantarea unor acte de terorism, furnizate de catre Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite.

Daca operatiunile financiar-bancare sunt efectuate pentru sau in contul persoanelor ce nu fac parte din lista prevazuta in anexa, acestea sunt supuse autorizarii prealabile a BNR, a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, dupa caz.

In scopul prevenirii si combaterii utilizarii sistemului financiar-bancar pentru finantarea unor acte de terorism, ordonanta de urgenta instituie o serie de obligatii pentru personalul institutiilor

376

financiar-bancare a caror nerespectare poate atrage raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz.

De asemenea, au fost identificate ca acte de terorism unele infractiuni din Codul penal, precum si din alte acte normative speciale. De asemenea, au fost incriminate, fiind considerate acte de terorism si faptele de a introduce sau raspandi in atmosfera, pe sol, subsol sau in apa produse, substante, materiale, microorganisme sau toxine de natura sa puna in pericol sanatatea oamenilor sau a animalelor ori mediul inconjurator, precum si amenintarile cu bomba sau cu alte materii explozive, daca acestea au ca scop tulburarea grava a ordinii publice, prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stari de panica.

In cadrul Presedintiei romanesti a OSCE a fost adoptata, cu ocazia Consiliului ministerial de la Bucuresti, din 3-4 decembrie 2001, Planul de actiune pentru combaterea terorismului, ca efort complementar actiunilor intreprinse in acest domeniu de ONU si UE.

In perioada de referinta a fost elaborat si proiectul de lege de modificare si completare a Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea activitatilor nucleare care introduce definitia actelor de terorism in domeniul nuclear:

- amenintarea unei persoane sau colectivitati, prin orice mijloace, cu raspandirea de materiale radioactive sau folosirea unor instalatii nucleare sau dispozitive generatoare de radiatii ionizante de natura sa puna in pericol sanatatea oamenilor, animalelor sau a mediului inconjurator;

- alarmarea, fara un motiv intemeiat, a unei persoane a publicului sau a organelor specializate, pentru a interveni in caz de accident nuclear ori a organelor de mentinere a ordinii publice, direct, prin corespondenta, telefon sau orice alte mijloace de transmitere care priveste raspandirea sau folosirea unor materiale radioactive sau instalatii nucleare de natura sa creeze o stare de pericol pentru sanatatea oamenilor, animalelor sau a mediului inconjurator;

- raspandirea sau introducerea in atmosfera, apa, pe sol sau in subsol a unor materiale radioactive, de natura sa puna in pericol sanatatea oamenilor, animalelor sau a mediului inconjurator, precum si amenintarile cu explozii nucleare, daca aceastea au ca scop tulburarea grava a ordinii publice prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stari de panica;

- utilizarea materialelor radioactive, instalatiilor nucleare sau a dispozitivelor generatoare de radiatii ionizante in scopul tulburarii grave a ordinii publice prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stari de panica;

- distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui obiectiv nuclear sau a unei instalatii nucleare ce contine materiale radioactive, ce apartine faptuitorului sau altuia, sau impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de securitate nucleara a unui astfel de obiectiv, atunci cand sunt savarsite in scopul tulburarii grave a ordinii publice prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stari de panica;

- dezvoltarea, fabricarea, detinerea, importul, exportul, tranzitul sau detonarea armelor nucleare sau a oricaror dispozitive explozive nucleare.

In concordanta cu masurile similare luate pe plan european, infractiunile prevazute prin acest proiect de lege se pedepsesc avand in vedere pericolul social pe care il prezinta. De asemenea, tentativa se pedepseste.

Consiliul Suprem de Aparare al Tarii a aprobat prin Hotararea nr. 36/05.04.2002 Strategia Nationala de Prevenire si Combatere a Terorismului.

In scopul promovarii cooperarii regionale in materie, a fost aprobata HG nr. 703 din 19 iulie 2001 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia privind cooperarea in domeniul terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante si

377

substante psihotrope, precum si a altor activitati ilegale, semnat la Zagreb la 30.09.2000 (MO 440 din 06.08.2001).

4.24.6. Cooperare judiciară

4 . 2 4 . 6 . 1 . C o o p e r a r e j u d i c i a r ă î n m a t e r i e c i v i l ă

Situaţia actuală

Dreptul intern roman ofera solutii pentru reglementarea raporturilor de drept international privat prin Legea nr. 105/1992, care are caracter de drept comun in materie, in masura in care nu s-au reglementat alte solutii pe cale conventionala.

Legea nr. 105/1992 este armonizata, in mare masura, cu dispozitiile Regulamentului 44/2001, care reglementeaza recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala. Legea este armonizata cu prevederile Conventiei privind legea aplicabila obligatiilor contractuale, Roma, 1980.

In materia falimentului, Guvernul Romaniei a adoptat OUG nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, (MO 95/2.02.2002). Actul normativ introduce solutii mai eficiente pentru derularea cu celeritate a procedurii, realizarea unui echilibru intre protejarea intereselor creditorilor si incurajarea reorganizarii activitatii debitorilor, precum largirea sferei conditiilor in care procedura poate fi declansata.

Modificarea si completarea, prin adoptarea OUG nr. 138/2000 si nr. 59/2001, a Codului de procedura civila au condus la adoptarea unei proceduri speciale, moderne si rapide pentru solutionarea litigiilor comerciale, introducerea concilierii obligatorii dintre parti inainte de sesizarea instantei de judecata in cazul litigiilor patrimoniale, suprimarea apelului impotriva hotararilor de prima instanta etc.

In ceea ce priveste judecata propriu-zisa, procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere, instanta fiind datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului. Regula in materie comerciala o constituie asadar solutionarea cauzei prin acordarea de termene scurte sau in continuare, iar nu termene lungi care ar pune sub semnul intrebarii urgenta acestei proceduri.

Dispozitii referitoare la cooperarea internationala in materie civila sunt reglementate prin numeroase conventii multilaterale la care Romania este parte (Conventia cu privire la procedura civila, Haga 1954, ratificata prin Decretul nr. 81/1971; Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, Haga 1993, ratificata prin Legea nr. 84/1994, Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, Haga 1961, ratificata prin OUG nr. 66/1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, Conventia asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, Haga 1980, ratificata prin Legea nr. 100/1992).

Romania a semnat, cu prilejul celei de-a 24-a conferinte a ministrilor de justitie europeni, desfasurata la Moscova in perioada 4-5 octombrie 2001, Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenta judiciara si Protocolul aditional la acesta, avand drept obiect al reglementarii facilitarea accesului tuturor persoanelor aflate pe teritoriul unui stat la justitie, in cauze civile si comerciale pe teritoriul altui stat parte.

In anul 2001, a fost creata reteaua de corespondenti nationali pentru cooperare juridica si judiciara internationala, formata din judecatori si procurori responsabili pentru aplicarea eficienta si unitara a conventiilor internationale.

378

4 . 2 4 . 6 . 2 C o o p e r a r e j u d i c i a r ă î n m a t e r i e p e n a l ă

Guvernul Romaniei a adoptat Legea nr. 169/10.04.2002 privind modificarea si completarea Codului penal, Codului de procedura penala si a unor legi speciale (MO 261/18.04.2002).

De asemenea, a fost aprobata OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii (MO 214/2002).

Prin dispozitiile acestei OUG sunt incriminate fapte precum:

- constituirea unei organizatii cu caracter fascist, rasist sau xenofob, aderarea ori sprijinirea sub orice forma a unei asemenea organizatii,

- raspandirea, vanzarea sau confectionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum si detinerea, in vederea raspandirii a unor astfel de simboluri sau utilizarea lor in public – fapta nu va constitui infractiune daca este savarsita in interesul artei sau stiintei, cercetarii sau educatiei,

- promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public.

Pentru asigurarea unei interpretari unitare a dispozitiilor ordonantei de urgenta s-a aratat ce se intelege prin: „organizatie cu caracter fascist, rasist sau xenofob”, „simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe”, „persoana vinovata de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii”.

Prin ordonanta de urgenta se instituie o procedura speciala de dizolvare a persoanelor juridice care desfasoara una sau mai multe dintre urmatoarele activitati:

- activitati specifice organizatiei cu caracter fascist, rasist sau xenofob;

- raspandirea, vanzarea sau confectionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe sau detinerea, in vederea raspandirii, a unor astfel de simboluri ori utilizarea lor in public;

- promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public.

Prin ordonanta de urgenta se interzice:

- ridicarea sau mentinerea in locuri publice, cu exceptia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, placi comemorative referitoare la persoanele vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii;

- acordarea numelor persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii unor strazi, bulevarde, scuaruri, piete, parcuri sau altor locuri publice;

- acordarea numelor persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii unor organizatii, cu sau fara personalitate juridica.

Au fost ratificate conventii internationale si au fost adoptate legi interne pentru aplicarea conventiilor internationale dupa cum urmeaza:

- Prin Legea nr. 27/16.01.2002 (MO nr. 65/2002) a fost ratificata Conventia penala asupra coruptiei, adoptata la Strasbourg pe 27 ianuarie 2000;

- Prin Legea nr. 147/1.04.2002 a fost ratificata Conventia civila asupra coruptiei adoptata la Strasbourg, la 4 noiembrie 1999;

379

- Legea nr. 296/2001 privind extradarea (MO nr. 326/2001), prin care sunt implementate in dreptul intern dispozitiile Conventiei europene privind extradarea (Paris 1957) si ale Protocoalelor aditionale;

- Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara in materie penala (MO nr. 807/2001), prin care sunt transpuse in dreptul intern dispozitiile Conventiei europene privind asistenta judiciara in materie penala, Strasbourg, 1958 si a Protocolului aditional;

- Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate in strainatate (MO nr. 2/2002), care transpune in dreptul intern dispozitiile Conventiei europene asupra transferarii persoanelor condamnate, Strasbourg 1983;

- Legea nr. 111/2002 pentru ratificarea Statutului Curtii Penale Internationale (MO nr. 211/28.03.2002).

Au fost demarate formalitatile pentru ratificarea urmatoarelor conventii:

- Cel de-al doilea Protocol aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, a fost semnat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, cu ocazia celei de-a 109-a reuniuni a Comitetului de ministri al Consiliului Europei;

- Conventia de la Haga din 1965 privind notificarea in strainatate a actelor judiciare si extrajudiciare in cauzele civile si comerciale (Proiectul Legii de ratificare se afla in faza de avizare de catre ministerele interesate).

In ceea ce priveste reforma puterii judecatoresti pentru participarea la un spatiu al libertatii justitiei si securitatii, precizam ca a fost elaborat proiectul legii de modificare si completare a Codului de procedura penala si a unor legi speciale care isi propune sa armonizeze prevederile Codului de procedura penala roman cu principiile, recomandarile si reglementarile cuprinse in documentele internationale in domeniul justitiei penale si sa transpuna in legislatia nationala prevederile CEDO si a Protocoalelor sale aditionale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, proiectul a avut in vedere legislatiile europene, indeosebi pe cele care cunosc sisteme de drept asemanatoare cu cel romanesc.

Proiectul de lege cuprinde modificari de esenta privind desfasurarea procesului penal care, pe de o parte, sporesc garantiile procesual penale, indeosebi cele privind masurile privative sau restrictive de libertate ori cele privind instituirea controlului judecatoresc privind solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Pe de alta parte, se introduc in Codul de procedura penala noi institutii, precum protectia martorilor ori investigatorii sub acoperire, menite sa ofere instrumente eficiente si moderne in descoperirea, urmarirea si judecarea infractorilor care folosesc forme organizate si metode perfectionate de savarsire a infractiunilor.

Astfel, s-au adus Codului de procedura penala urmatoarele modificari substantiale si completari :

Masurile privative si restrictive de libertate Cea mai importanta modificare in aceasta materie o constituie atribuirea dispunerii arestarii preventive in cursul urmaririi penale in competenta instantei de judecata si, in unele cazuri prevazute de lege, pentru o perioada scurta de maxim 3 zile, si a procurorului, spre deosebire de reglementarea actuala care conferea aceasta competenta numai procurorului. Aceasta solutie legislativa este in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a stabilit ca organul care dispune sau mentine masura arestarii preventive trebuie sa prezinte anumite garantii printre care independenta si impartialitatea atat fata de puterea executiva cat si fata de parti. Legislatiile europene, cum ar fi cea franceza, italiana, germana, poloneza, prevad in acest sens ca masura arestarii preventive este dispusa de un judecator sau de o instanta si nu de catre procuror.

380

Aceasta reglementare a avut in vedere si faptul ca sunt pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului mai multe cauze romanesti cu acest obiect, condamnari ale statului roman fiind inevitabile.

Pentru a se putea asigura desfasurarea urmaririi penale in cazul unor infractori care prezinta pericolul parasirii tarii, s-a prevazut o noua masura preventiva restrictiva de libertate si anume “obligarea de a nu parasi tara”, pe care o poate dispune procurorul in cursul urmaririi penale si instanta de judecata in cursul judecatii pe o perioada de maxim 30 de zile cu posibilitatea prelungirii, in conditiile legii.

Sporirea garantiilor acordate invinuitilor sau inculpatilor minori A fost inclusa, la capitolul destinat masurilor preventive, o noua sectiune care cuprinde reglementari privind: drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva in raport cu particularitatile varstei lor, termene speciale pentru durata masurii retinerii sau arestarii preventive, precum si un termen maxim in care minorii pot fi mentinuti in arest preventiv.

Controlul judecatoresc asupra unor masuri sau acte dispuse in cursul urmaririi penale S-a instituit un control judecatoresc cu privire la solutiile procurorului de netrimitere in judecata, in prezent, ordonantele procurorului in aceasta materie putand fi atacate numai la procurorul ierarhic superior. Astfel, in lumina deciziilor Curtii Constitutionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a prevazut ca persoana vatamata sau orice alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate prin ordonanta procurorului de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori prin rezolutia acestuia de neincepere a urmaririi penale, se pot adresa instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Proiectul prevede totodata dispunerea de catre instanta si, pentru cauzele urgente si temeinic justificate si de catre procuror, a perchezitiilor domiciliare, a retinerii si predarii corespondentei si a obiectelor, precum si a interceptarilor si inregistrarilor audio sau video. In ceea ce priveste masurile de siguranta a obligarii la tratament medical si a internarii medicale, aceasta pot fi dispuse numai de instanta de judecata.

Protectia martorilor Proiectul introduce prevederi care asigura protectia martorilor in cazul in care declararea identitatii reale a acestora le-ar putea periclita viata, integritatea corporala sau libertatea. In asemenea situatii, procurorul, in cursul urmaririi penale sau instanta in cursul judecatii pot dispune atribuirea unei alte identitati sub care urmeaza sa apara martorii in fata organului judiciar, ori audierea martorilor prin intermediul unor mijloace tehnice moderne, precum retele de televiziune cu imaginea sau vocea distorsionate. Masurile de protectie a acestor martori vor fi mentinute atata timp cat dureaza amenintarea la adresa acestora.

Investigatorii sub acoperire Avand in vedere ca in instrumentarea anumitor cauze este dificila obtinerea probelor prin mijloace clasice, a fost introdusa in proiect institutia investigatorilor sub acoperire. Activitatea acestor persoane este strict delimitata de lege, in sensul ca investigatorii acoperiti pot fi folositi numai in anumite cauze prevazute de lege, ca ei actioneaza numai cu autorizarea unui procuror desemnat in acest sens de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si numai intr-o perioada limitata de timp. Datele obtinute de acestia pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia primita.

Proiectul cuprinde, pe langa modificarile si completarile Codului de procedura penala, si alte dispozitii in legatura cu noile reglementari din cod, care privesc:

- subordonarea functionala a organelor de cercetare ale politiei. Pentru o mai mare eficienta a activitatii de cercetare penala, s-a prevazut in proiect ca organele de politie care efectueaza

381

cercetarea penala constituie politia judiciara si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie;

- modificarea si completarea unor legi speciale privind justitia cum ar fi Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993 sau Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instantelor si parchetelor militare.


- Adoptarea legilor pentru ratificarea Conventia internationala privind reprimarea atentatelor teroriste cu bombe (New York, 1997), semnata de Romania la 30 aprilie 1998, si Conventia internationala pentru reprimarea finantarii terorismului (New York, 09.12.1999), semnata de Romania la 26 septembrie 2000;

- Completarea si modernizarea reglementarilor privind recunoasterea si executarea hotararilor straine in materie civila si comerciala, ce va asigura implementarea Regulamentului 44/2001;

- Adoptarea proiectului de lege pentru combaterea criminalitatii prin intermediul computerelor;

- Adoptarea legii de ratificare a Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii organizate transnationale, impreuna cu cele doua protocoale, New York, 2000;

- Ratificarea urmatoarelor conventii europene relevante:

- Conventia de la Haga din 1965 privind notificarea in strainatate a actelor judiciare si extrajudiciare in cauzele civile si comerciale;

- Conventia de la Haga din 1970 privind obtinerea de probe in strainatate;

- Conventia de la Haga din 1980 pentru facilitarea accesului international la justitie.

- Conventia Consiliului Europei privind recunoasterea si executarea hotararilor in materie de incredintare si reincredintare a minorilor;

- Adoptarea Legii privind asistenta judiciara in materie civila;

- Pentru facilitarea punerii in aplicare a conventiilor internationale la care Romania este parte vor fi elaborate acte normative cu caracter general (proiect de lege privind asistenta judiciara internationala in materie civila), cat si cu caracter special (un act normativ pentru aplicarea Conventiei de la Haga, 1980, privind aspectele civile ale rapirii internationale de copii), ce vor fi adoptate pana in trimestrul IV al anului 2002:

- In trimestrul III al anului 2002 va fi adoptata o lege privind falimentul transnational.

4.25. Uniunea vamală

Situaţia actuală

Deschiderea negocierilor aferente capitolului 25 – „Uniunea Vamala” a fost realizata cu ocazia Conferintei de Aderare din data de 17 martie 2001. Ca urmare a primirii Pozitiei Comune a UE, documentul de pozitie complementar a fost transmis Consiliului UE in luna martie 2002 si cuprinde informatii detaliate asupra progreselor inregistrate in procesul de aliniere legislativa si in consolidarea capacitatii administrative a Administratiei Vamale Romane.

Alinierea legislatiei vamale la acquis-ul comunitar a continuat prin adoptarea HG nr. 1114/2001 (MO nr. 735/19.11.2001) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei. Noul act normativ a creat cadrul legal pentru punerea in aplicare a Tarifului Vamal

382

Integrat Roman (TARIR) si a principiilor tranzitului comun, si a introdus elemente noi fata de reglementarea anterioara cu privire la perfectionarea activa, acordarea liberului de vama si decontarea datoriei vamale in forma electronica.

Armonizarea in domeniile referitoare la procedurile simplificate, utilizarea finala, precursori, marfuri cu dubla utilizare si scutiri de taxe vamale (angajamente asumate prin document de pozitie) a fost indeplinita sau este in curs de finalizare, dupa cum urmeaza:

- Prin adoptarea deciziei directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 259/7.03.2002 (MO nr. 217/1.04.2002), au fost introduse procedura simplificata de declarare incompleta si procedura de declarare simplificata. Procedurile simplificate se aplica pentru toate regimurile vamale, inclusiv pentru regimul de antrepozit, perfectionare pasiva, admitere temporara si transformare sub control vamal. Prin implementarea acestor tipuri de proceduri simplificate impreuna cu procedura simplificata de vamuire la domiciliu, s-a realizat alinierea deplina in acest domeniu;

- Preluarea in anul 2001 in legislatia vamala nationala a prevederilor Regulamentului CEE nr. 2454/1993 referitoare la admiterea anumitor marfuri care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil in functie de destinatia lor finala. Astfel, HG nr. 1114/2001 prevede, printre altele, ca regimul vamal de import pentru marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil in functie de destinatia lor finala se admite numai daca persoana care importa aceste marfuri obtine o autorizatie scrisa. De asemenea, autoritatea vamala poate sa verifice in orice moment existenta marfurilor in locul in care acestea sunt depozitate sau utilizate in scopul declarat;

- Finalizarea proiectului de lege privind regimul juridic al precursorilor, armonizat cu acquis-ul comunitar, urmand ca noua legislatie sa fie aplicata pana la sfarsitul anului (a se vedea si Capitolul 24 „Cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne”);

- Finalizarea cadrului legislativ privind regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, care transpune prevederile Reglementarii Consiliului nr. 1334/2000, noua legislatie urmand sa fie aplicata in trimestrul IV al anului 2002;

- Armonizarea legislatiei, la sfarsitul trimestrului IV al anului 2002, in ceea ce priveste categoriile de bunuri supuse scutirilor de taxe vamale. Legislatia vamala in domeniul scutirilor de taxe vamale este armonizata cu acquis-ul comunitar in ceea ce priveste principiile si modul de acordare al acestor scutiri.

La inceputul acestui an au fost puse in aplicare, prin decizia directorului general al DGV, avizele de clasificare emise de Comitetul Sistemului Armonizat, informatii disponibile si pe pagina Web a DGV. Totodata, a fost elaborata varianta 2001 pe suport hartie a TARIR si au fost facute demersurile pentru inceperea proiectului de twinning pentru implementarea Tarifului Vamal Integrat al Comunitatii Europene-TARIC in Romania. Adaptarea sistemului de tranzit aplicat in Romania la prevederile Reformei Conventiei de Tranzit Comun a continuat.

In ceea ce priveste reforma administratiei vamale, evolutiile au fost indreptate in urmatoarele directii: organizare si management, informatizare, pregatire profesionala, aplicare uniforma a reglementarilor, combaterea coruptiei, securizarea frontierelor si imbunatatirea managementului la frontiera, analiza de risc, drepturi de proprietate intelectuala.

Functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si indatoririle specifice ale personalului vamal de executie si de conducere, conditiile si modalitatile de recrutare, sistemul de pregatire si evaluare a performantelor profesionale, criteriile de retribuire si avansare in cariera, precum si sanctiunile ce pot fi aplicate personalului vamal sunt reglementate de Legea nr. 74/2002 pentru aprobarea OG nr. 16/1998 (MO nr. 99/2002) privind Statutul personalului vamal.

Pentru stabilirea necesitatilor de personal de specialitate, administrativ si deservire in anul 2001 si in 2002, in conditiile pastrarii numarului de posturi aprobate la 4600, au fost initiate ample

383

analize, extrem de riguroase, la toate structurile din subordinea DGV. Pentru desfasurarea in mod corespunzator a activitatilor vamale au fost facute redistribuiri de posturi in cadrul diferitelor structuri in functie de volumul activitatii si necesitatile de control.

Posturile vacante din Administratia Vamala Romana sunt scoase la concurs pe baza unui plan de selectie si recrutare aprobat de conducere. Scoaterea la concurs se face prin publicare in presa sau afisare a conditiilor de participare, a cerintelor potrivit fisei postului, a datei si locului de desfasurare a concursului, a tematicii si bibliografiei din care se face verificarea cunostintelor. De asemenea, pentru personalul angajat al autoritatii vamale care are dreptul la avansari se organizeaza cu prioritate examene.

Pentru cuantificarea eficientei activitatii administratiei vamale si imbunatatirea procesului de luare a deciziilor la nivelul conducerii a fost introdus un sistem de indicatori de performanta, definiti potrivit specificului fiecarui birou vamal.

Pregatirea profesionala a lucratorilor vamali se realizeaza prin Scoala de Finante Publice si prin Centrele Regionale de Instruire infiintate pentru a raspunde mai bine necesitatilor specifice de instruire a personalului vamal. Un numar de 605 lucratori vamali si personal cu functii de conducere din toate structurile a beneficiat de pregatire initiala si continua la nivel central, iar anual un numar de 2500 de lucratori vamali a beneficiat de perfectionare profesionala prin cursuri de pregatire continua. Pentru uniformizarea procesului de invatamant si cresterea eficientei acestuia au fost adoptate, prin decizie a directorului general al DGV, ”Normele tehnice de pregatire profesionala a personalului vamal”.

Programele de pregatire profesionala a lucratorilor vamali la toate nivelele si structurile au un continut general si specific pe domenii de activitate si au in vedere prezentarea acquis-ului comunitar in ceea ce priveste principiile si dinamica sa. O atentie permanenta s-a acordat imbunatatirii sistemului de evaluare a pregatirii. La imbunatatirea cunostintelor si la dobandirea unei experiente corespunzatoare o contributie importanta a avut-o si asistenta externa (inclusiv prin Programul comunitar Vama 2002), de care a beneficiat un important numar de lucratori vamali. S-a imbunatatit considerabil fondul documentar pus la dispozitia lucratorilor vamali. Lunar este editat si difuzat un Buletin de informare documentara pentru informarea rapida si eficienta a lucratorilor vamali asupra noutatilor legislative.

In ceea ce priveste utilizarea tehnologiei informatiei, Sistemul Informatic Integrat Vamal acopera, prin realizarea aplicatiilor informatice oportune, toate domeniile legate de sistemul vamal, respectiv procesarea declaratiilor vamale, tranzitul, procedurile simplificate, contabilitatea, statistica, supravegherea vamala si controlul vamal, fundamentarea deciziilor. In prezent, Sistemul Informatic Integrat Vamal se afla in proces de stabilizare si dezvoltare, urmarindu-se instalarea si functionarea deplina a sistemelor IT compatibile cu cele ale UE cu cel putin un an inainte de aderare. Strategia de dezvoltare si planul de dezvoltare IT au fost finalizate la inceputul anului 2002, fiind astfel concepute incat sa directioneze evolutia informaticii vamale spre realizarea atat a interconectarii cu sistemele IT existente la nivelul UE inainte de data aderarii, cat si a functionarii si dezvoltarii acestor sisteme dupa aderare, tinand cont atat de strategia de inter-operabilitate propusa de Comisia Europeana, cat si de noua strategie pentru Uniunea Vamala. Au fost luate masuri pentru realizarea unei retele nationale sigure din punct de vedere tehnic si calitativ, avandu-se in vedere necesitatea asigurarii unui nivel inalt de protectie si calitate a transmisiei de date cerute de implementarea strategiei de inter-operatibilitate cu sistemele UE. In acest context se testeaza si evalueaza solutia de utilizare a retelei guvernamentale pentru transportul datelor in cadrul retelei de comunicatii a Administratiei Vamale Romane. Dezvoltarile cele mai recente in domeniul IT au fost orientate pe imbunatatirea procesului de declarare si control vamal, intarirea capacitatii de control si protectie a frontierelor; imbunatatirea sistemului de raportare statistica si comert exterior pentru fundamentarea deciziilor; adaptarea infrastructurii informatice la modificarile structurilor administrative si organizatorice, crearea cadrului pentru implementarea/asimilarea sistemelor informatice din UE.

384

In vederea combaterii coruptiei si reducerii ariei de manifestare a acesteia in randul personalului propriu, a fost elaborat si pus in functiune Programul de Actiune Impotriva Coruptiei in Administratia Vamala si Planul Sectorial de Actiune Impotriva Coruptiei, care se constituie ca parte a Programului National de Prevenire a Coruptiei si a Planului National de Actiune Impotriva Coruptiei. Obiectivele Programului de Actiune Impotriva Coruptiei in Administratia Vamala urmaresc:

- analizarea si identificarea cauzelor si a formelor de coruptie in toate structurile administratiei vamale;

- aplicarea codului de conduita si disciplina a lucratorilor;

- stabilirea unui mecanism de monitorizare a comportamentului, pregatirea profesionala sustinuta, asigurarea sprijinului din partea publicului;

- crearea posibilitatii ca publicul sa poata adresa plangeri cu privire la comportamentul necorespunzator al lucratorilor vamali.

Planul sectorial de actiune impotriva coruptiei contine masuri precise si modalitati concrete de realizare a acestora, precizeaza structura si persoana care raspunde de indeplinirea masurii, termenul de realizare, precum si cine controleaza indeplinirea masurilor.

La inceputul anului 2002 a fost elaborat si pus in aplicare Codul de conduita si disciplina al personalului vamal, in care au fost definite cu claritate comportamentul profesional si personal, corespunzator si necorespunzator, faptele care sunt considerate generatoare de coruptie si sanctiunile ce pot fi aplicate. Codul de conduita si disciplina al personalului vamal a fost publicat si mediatizat astfel incat publicul sa cunoasca prevederile acestuia si sa contribuie substantial la modificarea relatiei functionar vamal - beneficiar al serviciilor vamale. In acest sens, a fost pus la dispozitia publicului, in mod gratuit, un formular de plangere pentru nerespectarea Codului de conduita si disciplina al personalului vamal, care poate fi transmis DGV prin posta sau prin fax.

Situatiile cu privire la cazurile de comportament necorespunzator vor fi centralizate la DGV, constituindu-se intr-o baza de date pentru identificarea si gestionarea riscurilor sistemelor si procedurilor instituite, iar cazurile de conduita inadecvata si masurile adoptate vor fi popularizate.

Securizarea frontierelor si imbunatatirea managementului la frontiera, in special la frontiera de nord si est, constituie un obiectiv important pentru administratia vamala. In acest sens, a fost imbunatatita infrastructura si dotarea cu echipamente performante, a fost intarita cooperarea intre institutiile care functioneaza la frontiera, a fost extinsa cooperarea cu administratiile tarilor vecine si pregatirea in comun a personalului de la frontiera si s-a urmarit imbunatatirea calitatii si eficientei controalelor efectuate. Birourile vamale de frontiera au fost dotate cu sisteme de urmarire si avertizare automata a consemnelor pentru mijloacele de transport rutier ce intra sau ies din teritoriul Romaniei, care ofera posibilitati de control, vizualizare de imagini, introducere de consemne si asigura legatura intre birourile vamale de frontiera si DGV. Totodata, s-a continuat dotarea acestora cu echipamente de supraveghere performante, cu detectoare portabile de contrabanda, detectoare si identificatoare de droguri si explozibili si fibroscoape, asigurandu-se si pregatirea lucratorilor care opereaza cu aceste echipamente. Cooperarea intre administratia vamala si celelalte institutii cu atributii specifice la frontiera vizeaza, de asemenea, si imbunatatirea controalelor, fluidizarea traficului de marfuri si de persoane si activitatea de lupta si prevenirea fraudelor.

In baza HG nr. 943/2001 a fost infiintat Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, care este compus din reprezentantii autoritatilor administratiei publice cu competente la frontiera si functioneaza ca organism consultativ pe langa Ministerul de Interne. Obiectivul Grupului este de a realiza o comunicare si o colaborare eficienta intre institutiile componente pentru securizarea frontierei de stat si managementul performant al

385

acesteia. Grupul interministerial isi desfasoara activitatea sub conducerea si autoritatea directa a primului-ministru al Romaniei.

Administratia Vamala Romana a incheiat pana in prezent un numar de 17 protocoale de cooperare cu alte institutii. In scopul intaririi cooperarii cu administratiile vamale ale tarilor vecine, au fost incheiate acorduri de cooperare in domeniul vamal cu Republica Bulgaria, Republica Federala Iugoslavia, Republica Moldova si Ucraina. Sunt in faza avansata formalitatile pentru semnarea acordului bilateral privind cooperarea in domeniul vamal dintre guvernul Romaniei si guvernul Republicii Ungare.

In cadrul Administratiei Vamale Romane au fost create si functioneaza structuri specializate in analiza de risc, atat la nivel national, cat si in teritoriu. Personalul implicat direct in activitatea de analiza de risc elaboreaza profile de risc la nivel national pe baza profilelor de risc regionale si locale si se preocupa de identificarea, crearea si consolidarea surselor interne si externe de date. Biroul Analize de Risc se afla in directa subordine a directorului general adjunct al Directiei de Supraveghere Vamala si Lupta Impotriva Fraudelor Vamale. Au fost inregistrate rezultate pozitive si in ceea ce priveste combaterea traficului de droguri, rezultate concretizate in descoperirile efectuate in cursul anului 2001, din care cea mai semnificativa este cantitatea de peste 13300 kg de canabis.

Pentru aplicarea uniforma si eficienta a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala, administratia vamala colaboreaza permanent cu celelalte organisme care actioneaza in legatura cu drepturile de proprietate industriala si intelectuala pe baza de protocoale de colaborare. Se urmareste atat utilizarea in comun a unor baze de date, cat si instruirea sustinuta a lucratorilor vamali concomitent cu specializarea acestora. Pana in prezent au fost depuse la autoritatea vamala un numar de 26 cereri de interventie de catre titularii de drept de proprietate intelectuala. Pe baza acestor cereri de interventie a autoritatii vamale au fost confiscate medicamente (provenienta indiana), 3 tone profile de aluminiu (provenienta turca), incaltaminte (19588 perechi) si imbracaminte de provenienta chinezeasca (19350 bucati obiecte de acoperit capul, 1884 bucati pantaloni si bluze sport) in valoare de aproximativ 63.000 EURO, precum si peste 7260 compact discuri.


- Elaborarea pana la sfarsitul anului 2002 a unui proiect de act normativ privind folosirea tehnologiei informatiei in scopuri vamale, precum si realizarea si armonizarea deplina, pana la sfarsitul anului 2003, cu legislatia comunitara pentru regimul vamal de antrepozit. In anul 2003 vor fi adoptate Notele explicative la Nomenclatura Combinata;

- Continuarea progreselor cu privire la TARIR, atat prin participarea la Conventia de twinning, cat si prin realizarea sistemului de gestionare din punct de vedere informatic a acestui instrument, implementarea si monitorizarea sistemului de achizitionare a echipamentelor de calcul si comunicatii si software aferente, dezvoltarea de module informatice si pregatirea personalului;

- Realizarea Compendium-ului privind regulile si prevederile legale pentru aplicarea Conventiei de Tranzit Comun si organizarea de cursuri de pregatire a personalului vamal si a participantilor la acest sistem de tranzit. Se va realiza totodata comunicarea intre domeniile nationale (tranzitul national), exterior (comunitatea de afaceri) si tranzitul comun (sistemul CE). Pana la sfarsitul anului 2002 se va realiza integrarea modulelor specifice tranzitului comun in concordanta cu specificatiile Comisiei Europene referitoare la solutia tehnica adoptata;

- Cresterea eficientei in toate domeniile, imbunatatirea sistemului managerial si de comunicare interna, evaluarea si alocarea resurselor umane, fluidizarea traficului licit concomitent cu

386

dezvoltarea unor controale inteligente. In vederea realizarii masurilor propuse si atingerea obiectivelor, a fost stabilit un calendar precis si realist;

- Imbunatatirea comunicarii interne si a schimbului de informatii intre structurile administratiei vamale romane, prin realizarea unei pagini de Intranet disponibila la nivelul sistemului vamal;

- Continuarea procesului de incheiere a memorandumurilor de intelegere intre administratia vamala si mediul de afaceri, intalnirilor periodice si consultarilor in privinta simplificarii pe cat posibil a operatiunilor vamale. Vor fi luate masuri pentru asigurarea transparentei procesului de vamuire, orientarea activitatilor specifice catre nevoile operatorilor economici si accesul rapid la informatii;

- Adaptarea paginii de Web a administratiei vamale la noile cerinte ale Strategiei de „e-business” a DGV si participarea alaturi de celelalte institutii ale statului la pregatirea retelei „e- government”;

- Crearea paginii de Web la nivel national, cu participarea tuturor institutiilor statului cu responsabilitati in activitatile de comert si transport international, ce va fi parte integranta dintr-un proiect regional, respectiv Regiunea Europa de Sud-Est;

- Armonizarea procedurilor si implementarea interfetelor de comunicare intre DGV si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera in ceea ce priveste cooperarea la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria;

- Continuarea sustinerii din punct de vedere informatic a activitatii de supraveghere si control vamal, implementarea sistemului informatic de tranzit comun (NCST), pregatirea in vederea conectarii si inter-operativitatii cu sistemele UE;

- Finalizarea, pana la sfarsitul trimestrului IV al anului 2002, a proiectului de act normativ pentru folosirea tehnologiei informatiei in scopuri vamale, in vederea realizarii inter-operativitatii (totale) cu sistemele UE;

- Continuarea pregatirii profesionale a personalului vamal in functie de necesitati, urmarind atat aplicarea uniforma a legislatiei armonizate, cat si promovarea principiilor de comportament ale personalului vamal la nivelul standardelor internationale de etica profesionala. Se are in vedere asigurarea dotarii corespunzatoare pentru desfasurarea pregatirii si specializarii personalului vamal, asistarea centrelor zonale de pregatire si realizarea unei retele „e-training” intre DGV si Directiile Regionale Vamale Interjudetene. In planul de pregatire pe anul de invatamant 2002-2003 au fost introduse atat cursuri cu tematica vamala, cat si cursuri pe teme de etica si deontologie profesionala in sistemul vamal;

- Continuarea participarii la seminarii, schimburi de experienta si alte activitati similare ce se vor desfasura in cadrul Programului comunitar Vama 2002;

- Continuarea punerii in aplicare a masurilor din Programul de Actiune Impotriva Coruptiei in Administratia Vamala, monitorizarea respectarii Codului de conduita si disciplina al personalului vamal si sanctionarea abaterilor;

- Intarirea cooperarii si participarii la actiuni comune, impreuna cu celelalte institutii ale statului, in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate in domeniul public prin participarea la conventia de twinning pe aceasta tema, precum si realizarea si implementarea interfetelor de comunicare intre institutiile statului in combaterea coruptiei;

- Finalizarea lucrarilor de infrastructura incepute, continuarea dotarii cu echipamente specifice de supraveghere si control, crearea unitatilor mobile de supraveghere si imbunatatirea supravegherii in portul Constanta. Vor fi intensificate masurile de combatere a fraudei si a traficului de marfuri contrafacute si pirat si vor fi identificate cai rapide de comunicare pentru extinderea cooperarii intre administratia vamala si titularii de drepturi de proprietate intelectuala;

387

- Adoptarea, pana la sfarsitul anului 2003, a celor mai bune solutii in ceea ce priveste laboratoarele vamale;

- Specializarea lucratorilor vamali in controlul antidrog care vor participa, alaturi de lucratorii din cadrul Ministerului de Interne, la programe de instruire comune. De asemenea, se va extinde utilizarea cainilor in depistarea drogurilor, dotarea birourilor vamale cu sisteme mobile pentru inspectia camioanelor si containerelor si vor fi realizate si implementate interfete de comunicare intre institutiile statului implicate in combaterea traficului de droguri. Urmeaza sa fie acreditat pana la sfarsitul anului curent laboratorul antidrog din cadrul administratiei vamale;

- Extinderea cadrului de activitate pentru functia de analiza de risc si intelligence in administratia vamala, in special in ceea ce priveste identificarea, crearea si consolidarea surselor interne si externe de date, inclusiv prin folosirea mai eficienta a posibilitatilor Sistemului Informatic Integrat Vamal, redefinirea rolului si atributiilor personalului implicat in activitatea de prevenire, detectare si sanctionare a fraudelor vamale, realizarea de normative interne in domeniul informatiilor vamale, crearea si consolidarea canalelor de transmitere a informatiilor si produselor de analiza. Vor fi intensificate actiunile de prevenire si combatere a fraudelor in domeniul protectiei mediului, florei si faunei;

- Consolidarea si extinderea Sistemului Informatic Integrat Vamal, prin utilizarea metodelor moderne de prelucrare a informatiilor si de comunicatii. Va fi imbunatatit sistemul de raportare statistica vamala si de comert exterior si se va asigura calitatea corespunzatoare a datelor.


- Revizuirea pana la sfarsitul anului 2005 a legislatiei vamale romane de baza, astfel incat toate amendamentele aduse legislatiei vamale comunitare sa fie preluate. Vor fi, de asemenea, preluate reglementarile care constituie legislatia vamala secundara, iar instrumentele vamale care opereaza in UE vor fi adaptate si utilizate in Romania, ca solutie intermediara, pana la aderare. Totodata, se vor crea conditiile pentru aderarea la conventiile vamale internationale care prezinta interes;

- Asigurarea functionarii optime a sistemului informatic si a compatibilitatii cu sistemele UE in vederea interconectarii cu sistemul vamal comunitar computerizat;

- Asigurarea realizarii din punct de vedere tehnic a interfetei de comunicatii CCN/CSI si pregatirea sistemului informatic in vederea conectarii si utilizarii bazelor de date specifice din UE. Astfel, informatiile furnizate de serviciile Comisiei Europene vor fi introduse in TARIR, care va fi integrat in sistemul informatic de vamuire. Sistemul de interconectare cu TARIC va fi realizat si vor fi dezvoltate module informatice si actiuni de pregatire a personalului;

- Compatibilizarea completa a sistemului national de tranzit cu NCTS si conectarea la Sistemul de Tranzit Comun;

- Realizarea modulelor informatice si a bazei de date pentru prevenirea si combaterea fraudelor si utilizarea cu precadere a analizei de risc;

- Extinderea cooperarii cu alte institutii care actioneaza la frontiere si initierea programelor comune de actiune si de pregatire a lucratorilor acestor institutii;

- Desemnarea structurilor interne care vor urmari si vor raspunde de aspectele de ordin legislativ si organizatoric de colectarea si controlul viitoarelor resurse ale UE;

- Participarea administratiei vamale, alaturi de celelalte institutii implicate, la pregatirea si implementarea masurilor ce vizeaza asigurarea unui management corespunzator al Politicii Agricole Comune.

388

4.26. Relaţii economice internaţionale

Situaţia actuală

Documentul de pozitie aferent Capitolului 26 „Relatii economice internationale” a fost inregistrat in cadrul Conferintei Interguvernamentale din data de 28 martie 2000. Negocierile de aderare au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare din data de 14 iunie 2000, capitolul fiind inchis provizoriu la aceeasi data. Documentul cuprinzand informatiile suplimentare privind pozitia Romaniei referitoare la acquis-ul comunitar adoptat in anii 2000 si 2001 a fost transmis Conferintei de Aderare in data de 11 martie 2002.

Obiectivele politicii comerciale a Romaniei se subscriu necesitatii adaptarii economiei romanesti la tendintele inregistrate in economia mondiala sub impactul fenomenului de globalizare, dezvoltarii economice si schimbarilor care se produc intre sectoarele productive, rezultatelor procesului de negociere a aderarii la UE si ale negocierilor comerciale multilaterale din cadrul OMC, precum si cresterii competitivitatii si ameliorarii accesului produselor romanesti pe pietele externe in scopul realizarii unui echilibru dinamic al balantei comerciale.

In ceea ce priveste relatiile comerciale, UE a ramas principalul partener comercial al Romaniei, acoperind in anul 2001, 63% din comertul exterior la Romaniei (67,8% din exporturile totale ale Romaniei si 57,3% din importuri).

Incepand cu 1 ianuarie 2002, taxele vamale remanente la importul in Romania de produse industriale originare din UE au fost eliminate, realizandu-se astfel o zona de comert liber pentru aceste produse.

Romania a raspuns pozitiv initiativei lansate de UE privind continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole in relatia cu tarile candidate la aderare. Pana in prezent au avut loc mai multe runde de negocieri, atat la Bucuresti cat si la Bruxelles, urmand ca acestea sa fie finalizate pana la sfarsitul anului in curs.

De la 1 ianuarie 2002, Romania a adoptat prin OUG nr. 192/2001 varianta consolidata a Protocolului privind regulile de origine, care inglobeaza intr-un singur document toate modificarile aduse Protocolului nr. 4 la Acordul European, incepand cu anul 1998.

Privitor la unele masuri comerciale adoptate pe parcursul anului 2001 care au afectat importurile si exporturile anumitor produse, Romania a actionat in sensul eliminarii acestora conform consultarilor bilaterale avute cu Comisia Europeana, dupa cum urmeaza:

- interzicerea exporturilor de seminte de floarea soarelui pe o perioada de 3 luni, introdusa de HG nr. 912/2001, a fost eliminata la sfarsitul anului 2001;

- introducerea anumitor conditii de calitate la importul de grâu si faina din grau a fost eliminata la sfarsitul anului 2001;

- restrictia la exportul de masa lemnoasa in stare bruta sau prelucrata sumar, care a avut un caracter temporar, a fost abolita la sfarsitul lunii aprilie a.c., in conformitate cu prevederile HG nr. 1052/2001;

- prevederile OUG nr. 93/2001 care introduceau taxe asupra „valorii incasate” din exportul unor marfuri (fier vechi, deseuri de metale neferoase, busteni, etc) au fost eliminate prin Legea nr. 293/2002 (MO nr. 30/07.06.2002) de aprobare a OUG nr. 93/2001;

- discriminarea intre tratamentul aplicat importatorilor si comerciantilor autohtoni de produse folosite a fost eliminata prin adoptarea HG nr. 403/2002 (MO nr. 292/30.04.2002).

In domeniul acordurilor de comert liber incheiate de Romania cu alte tari, este de mentionat intrarea in vigoare, de la 1 iulie 2001, a acordului cu Statul Israel si finalizarea procedurilor interne

389

legislative pentru ratificarea acordului cu Republica Lituania, care urmeaza sa intre in vigoare intr-o perspectiva apropiata.

Romania, ca parte semnatara a “Memorandumului de Intelegere privind liberalizarea si facilitarea comertului”, din cadrul Pactului de Stabilitate, promoveaza o atitudine pozitiva fata de obiectivele acestuia, in cadrul carora se inscrie cu prioritate dezvoltarea retelei de acorduri de comert liber. In acest context Romania participa activ la negocierile cu caracter multilateral si la cele bilaterale cu Republica Croatia, in vederea aderarii acesteia la CEFTA. Totodata, sunt in curs de desfasurare negocieri cu R.F. Iugoslavia si Republica Macedonia pentru incheierea de acorduri de comert liber bilaterale.

Asa cum a fost agreat prin Conferinta Ministeriala de la Doha din noiembrie 2001, negocierile pentru incheierea unui Acord multilateral privind transparenta in achizitiile publice se vor desfasura dupa a 5-a Sesiune a Conferintei Ministeriale din cadrul OMC.

In ceea ce priveste comertul cu servicii, in contextul Agendei Dezvoltarii de la Doha, obiectivul Romaniei este de a mentine coerenta intre pozitiile asumate in cadrul OMC si facilitarea procesului de integrare prin alinierea la acquis. Principalul scop al acestui proces este armonizarea listelor ce contin angajamentele specifice si exceptiile de la articolul II din GATS cu angajamentele comunitare in domeniu.

In domeniul comertului cu textile, Romania coopereaza cu Comisia Europeana in vederea respectarii programului de integrare mentionat in Acordul din cadrul OMC privind textilele si articolele de imbracaminte. Pe parcursul etapelor de liberalizare, Romania a incercat sa introduca in listele sale linii tarifare incluse in listele UE, astfel incat in cea de-a treia faza de liberalizare au fost incluse linii tarifare comune Romania-UE.

In ceea ce priveste regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, pentru perfectionarea cadrului legislativ se afla în faza finala de elaborare proiectul de Lege privind regimul de controlul al exporturilor si importurilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, prin preluarea acquis-ului comunitar in domeniu, reprezentat de Reglementarea CE nr. 1334/2000 si Actiunea Comuna 2000/401/PESC. In domeniul legislatiei secundare, se afla in pregatire un proiect de act normativ privind produsele si tehnologiile cu dubla utilizare supuse regimului de control la export si import, care va prelua si actualizarile continute de Reglementarea CE nr. 2432/2001. Cadrul legislativ a fost completat prin ordine ale presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice şi al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC) in vederea implementarii unor mecanisme si proceduri specifice ale activitatilor de autorizare si licentiere a operatiunilor de comert exterior a produselor strategice, inclusiv a produselor si tehnologiilor cu dubla utilizare. Pentru intarirea dimensiunii de control, ANCESIAC a incheiat protocoale de colaborare cu Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (8 iunie 2001) si Directia Generala a Vamilor (26 iunie 2001), precum si un plan comun de actiune cu Diviziunea de Investigatii Economice Strategice din cadrul Ministerului de Interne (5 mai 2001). De asemenea, ANCESIAC a incheiat un protocol de colaborare cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti (27 aprilie 2001) si a organizat o serie de actiuni pentru diseminarea de informatii privind regimul de control al exporturilor.

In noiembrie 2001 a fost initiata implementarea, la nivelul companiilor romaneşti semnificative din industria de aparare, industria chimica, precum si din domeniul tehnologiei informatiilor, a Programului Intern de Control, prin care se propune crearea unui management intra-companie dedicat controlului exporturilor.


Obiectivele prioritare pe termen scurt din domeniul politicii comerciale se refera la:

390

- Finalizarea si implementarea rezultatelor negocierilor bilaterale in domeniul comertului cu produse agricole derulate in anul 2002;

- Crearea unei directii de acquis comunitar in cadrul structurii organizatorice a Departamentului pentru Comert Exterior si Promovare Economica din Ministerul Afacerilor Externe;

- Demararea negocierilor cu Republica Albania, Bosnia si Hertegovina pentru incheierea acordurilor de comert liber;

- Participarea la negocierile comerciale multilaterale din cadrul OMC;

- Amendarea listelor de denumiri de origine din cadrul acordurilor privind protectia denumirilor de origine pentru vinuri si bauturi alcoolice (parafate in octombrie 2000), urmare propunerilor recente ale Comisiei Europene, si declansarea procedurilor interne de aprobare a semnarii celor doua acorduri.


- Continuarea participarii la negocierile comerciale multilaterale din cadrul OMC;

- Amendarea listelor de denumiri de origine din cadrul acordurilor privind protectia denumirilor de origine pentru vinuri si bauturi alcoolice.

4.27. Politica externă şi de securitate comună

Situaţia actuală

Negocierile de aderare la UE pentru Capitolul 27 Politica externa si de securitate comuna au fost inchise provizoriu cu ocazia Conferintei de Aderare din data de 14 iunie 2000.

In documentul de pozitie prezentat pentru capitolul 27, Romania a confirmat vointa de a-si asuma integral obligatiile de membru, de a prelua intregul acquis si de a se conforma angajamentelor subsecvente ce deriva din PESC odata cu aderarea la Uniunea Europeana.

Relaţiile cu statele vecine

Dialogul politic dintre UE si Romania a avut ca principala orientare amplificarea relatiilor cu statele din vecinatate, dintr-o perspectiva europeana. In acest sens, accentul a fost pus atat pe sprijinirea UE si NATO in eforturile lor vizand integrarea tarilor fostei Iugoslavii in sistemul predominant de valori din Europa, cat si promovarea orientarilor pro-europene din Republica Moldova si din Ucraina, precum si din alte tari din bazinul Marii Negre.

Romania, in calitate de Presedintie in exercitiu a OSCE, a cooperat eficient cu presedintiile suedeza si belgiana ale UE, cu Inaltul Reprezentant pentru PESC si cu Comisia Europeana asupra unei game largi de probleme si in special in ceea ce priveste situatia din Rusia, Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, conflictele din zona Asiei Centrale si Caucazului si in ce priveste capacitatile civile pentru managementul crizelor.

In primul semestru al anului 2002, in contextul detinerii co-presedintiei Mesei de Lucru III a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Este, Romania a sprijinit programul de reforma a acestuia, initiat de noul Coordonator Special, domnul Erhard Busek, in special in sensul aprofundarii participarii la activitatile Pactului. Prioritatile avute in vedere de Romania in aceasta calitate au inclus:

- intarirea cooperarii intre statele membre;

391

- afirmarea sprijinului politic si practic pentru implementarea SEECAP (evaluarea riscurilor in Europa de Sud Est);

- intarirea rolului Centrului Regional pentru lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere;

- imbunatatirea vizibilitatii publice si politice a obiectivelor si realizarilor in cadrul Mesei de Lucru III.

Pe perioada detinerii co-presedintiei Mesei III a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Romania a avut contributii substantiale la urmatoarele proiecte:

- inventarierea tuturor initiativelor in cadrul proiectului reformei sectorului de securitate din statele participante la PSESE;

- inaugurarea centrului regional de la Belgrad privind gestionarea problematicii SALW (Small Arms Light Weapons) si constituirea Grupului permanent format din Punctele Nationale Focale ale statelor din regiune;

- initierea discutiilor privind demararea unui proiect de cercetare a fenomenului terorismului in sud-estul Europei si de inventariere a tuturor masurilor de combatere a acestuia in regiune;

- prezentarea proiectelor romanesti de conversie a bazelor militare dezafectate si a industriei de aparare ca proiecte model pentru regiune;

- prezentarea experientei romanesti in domeniul recalificarii cadrelor militare disponibilizate;

- desfasurarea primului exercitiu comun regional in domeniul prevenirii dezastrelor;

- reducerea stocurilor de mine in regiune;

- distrugerea unor cantitati importante de SALW;

- eficientizarea activitatii SEEGROUP (The South East Europe Security Cooperation Steering Group).

Modul de participare la reuniunile Mesei III a PSESE este considerat, de statele occidentale, un indicator al gradului de implicare a unei tari in eforturile de consolidare a stabilitatii si securitatii in Europa de sud-est. In acest sens, concluzia generala la finalul mandatului Romaniei a fost unanim favorabila tarii noastre, apreciata ca lider regional in acest domeniu.

Politica Europeană de Securitate şi Apărare

La 19 septembrie 2001, Parlamentul Romaniei a aprobat suplimentarea participarii Romaniei la Forta de Stabilizare din Bosnia-Hertegovina (SFOR) si la Forta de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR).

Romania continua sa sprijine procesul de implementare a obiectivelor stabilite de Consiliul European de la Helsinki (decembrie 1999) in domeniul Politicii Europene de Securitate si Aparare. In acest context, Romania a pus la dispozitia Uniunii Europene, cu prilejul Conferintei de Ameliorare a Capacitatilor (noiembrie 2001), o noua oferta de forte (care include si forte de politie), superioara celei avansate cu prilejul Conferintei de Angajament a Capacitatilor de Aparare (noiembrie 2000).

Totodata, Romania colaboreaza cu organismele vest-europene din domeniul industriei de aparare, fiind interesata in aprofundarea si intensificarea acestui dialog.

In acelasi timp, Romania este implicata in cadrul unor initiative de cooperare militara regionala din alte zone ale Europei precum: Cooperarea Natiunilor Central Europene in Sprijinul Pacii (CENCOOP); Brigada Multinationala in Asteptare, cu Capacitate de Lupta Ridicata, pentru Operatiuni ONU (SHIRBRIG). La 10 februarie 2002 a fost semnat Acordul de constituire a

392

Batalionul Multinational de Geniu romano-slovaco-ungaro-ucrainean, destinat interventiei in caz de dezastre.

Conform angajamentelor ce decurg atat din calitatea de stat candidat la integrarea europeana si euro-atlantica, cat si din responsabilitatile pe care proximitatea geografica le impune, Romania participa activ in cadrul eforturilor depuse de comunitatea internationala pentru stabilizarea spatiului sud-est european. Astfel, Romania participa in cadrul misiunilor NATO din Bosnia-Hertegovina (SFOR) cu 122 militari, iar in Kosovo (KFOR) cu 212 militari. Totodata, Romania participa in cadrul misiunii OSCE de monitorizare din Macedonia cu un numar de 8 observatori militari.

Controlul exporturilor de arme

Romania a continuat sa promoveze o politica de control al exporturilor de arme conventionale conforma cu principiile si criteriile Codului de conduita al Uniunii Europene si a respectat embargourile si masurile restrictive impuse de ONU, UE, OSCE si cele ce deriva din calitatea de stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar privind controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare.

Romania a participat activ la reuniunile COARM (grupul de lucru pe problematica exporturilor de arme conventionale) cu statele candidate si si-a coordonat pozitiile cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene in cadrul regimurilor internationale de neproliferare si de control al exporturilor.

Prin adoptarea HG nr. 844/28.08.2001 (MO nr. 586/19.09.2001) a fost aprobata noua lista de armamente, munitii si alte produse militare supuse regimului de control la export si import care consolideaza modificarile si completarile hotarate de plenarele din 1999 si 2000 ale Aranjamentului de la Wassenaar si preia acquis-ul comunitar reprezentat de Lista comuna de echipamente militare elaborata in baza Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de armamente.

In domeniul neproliferarii armelor nucleare, biologice si chimice, Romania s-a asociat la toate demersurile europene si internationale vizand universalizarea Tratatului de Neproliferare si a intrarii in vigoare a Tratatului de interzicere a experienţelor cu arme nucleare - CTBT. In domeniul biologic, Romania participa activ la negocierile ce au loc la Geneva si sustine fara rezerve toate initiativele Uniunii Europene. In domeniul chimic, Romania participa activ in cadrul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice.


Relaţii cu statele vecine

- Dezvoltarea de relatii contractuale cu toate statele din zona Balcanilor Occidentali, plecand de la Acordurile pe care acestea le vor incheia cu UE. Romania va aplica in continuare prevederile Tratatului de Prietenie si Colaborare incheiat cu Macedonia la 30.04.2001;

- Amplificarea relatiilor bilaterale cu Ungaria, in contextul Tratatului de baza si al mecanismelor instituite de acesta. Finalizarea cadrului juridic bilateral cu Ucraina;

- Sprijinirea orientarii europene a Republicii Moldova;

- Orientarea intr-o mai mare masura a politicii externe catre impulsionarea relatiilor cu statele euromediteraneene partenere (Africa de Nord si Orientul Mijlociu).

393

Politica Europeană de Securitate şi Apărare

- Examinarea, impreuna cu UE, a modalitatilor practice de participare a Romaniei la misiunile UN IPTF in Bosnia-Hertegovina. Romania a luat nota de decizia UE de a prelua mandatul UN IPTF in Bosnia-Hertegovina incepand cu 1 ianuarie 2003 si saluta aceasta initiativa, in special deschiderea UE de a invita si statele candidate la aderare sa contibuie cu efective la aceasta misiune;

- Continuarea dezvoltarii unei relatii solide cu UE in domeniul securitatii si apararii, printr-o participare activa la PESA, inclusiv la dialogul in format “15+15”. La nivel operational, Romania va lua toate masurile necesare pentru ca fortele din oferta sa la Forta Europeana de Reactie Rapida sa fie disponibile conform angajamentelor prezentate. In plus, va examina posibilitatea de a contribui la prima operatiune militara de gestiune a crizelor condusa de UE. Romania isi propune sa participe la intreaga gama de misiuni ce se vor desfasura sub conducerea Uniunii Europene;

- Participarea Romaniei, in calitatea sa de “furnizor de securitate” in aceasta zona, la o serie de intiative de cooperare militara regionala a caror activitate este focalizata asupra intaririi securitatii si stabilitatii in spatiul sud-est european, precum: Procesul Reuniunilor Ministrilor Apararii din Sud-Estul Europei – SEDM; Forta Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei – MPFSEE; Grupul Naval de Cooperare la Marea Neagra – BLACKSEAFOR; Batalionul mixt romano-ungar. Intarirea securitatii in spatiul sud-est european reprezinta o prioritate pentru actualul guvern si diplomatia romaneasca;

- Desfasurarea in bune conditii a presedintiei Comitetului de Coordonare a SEDM si a Comitetului Director Politico-Militar al MPFSEE, mandat preluat de Romania incepand cu 01.09.2001, pentru o perioada de 2 ani.

Controlul exporturilor de arme

- Adoptarea unui act normativ care sa reglementeze regimul de control al exporturilor si importurilor de arme conventionale in mod distinct fata de cel al produselor cu dubla utilizare, prin preluarea “celor mai bune practici” in domeniu ale statelor membre ale Uniunii Europene;

- Cresterea gradului de transparenta in domeniul controlului exporturilor de arme prin publicarea primului raport anual privind exporturile de armamente;

- Dezvoltarea relatiei “Guvern-industrie” in controlul exporturilor si implementarea in cadrul companiilor romanesti strategice a Programului Intern de Control.

4.28. Control financiar

Documentul de pozitie aferent capitolului de negocieri nr. 28 “Controlul financiar” a fost aprobat de Guvern in data de 19 iulie 2001. Recent, documentul de pozitie a fost revizuit in conformitate cu “Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern in Romania”, fiind aprobat de Guvern in luna mai a.c. si transmis Consiliului UE.

4.28.1. Controlul financiar preventiv şi auditul intern

Implementarea politicilor comunitare, mai ales a politicilor agricole si a celor privind managementul fondurilor structurale impune si implementarea unui management si a unui sistem de control financiar eficiente pentru cheltuielile sectorului public, care sa cuprinda si prevederi privind modalitati de prevenire a incalcarii legalitatii si a fraudelor.

394

Dezvoltarea si modernizarea sistemului de control financiar public in Romania, in concordanta cu standardele europene si internationale, in scopul asigurarii unor sisteme sanatoase de gestiune a fondurilor publice si de administrare a patrimoniului public, inclusiv a fondurilor comunitare, se vor realiza prin:

− Actualizarea legislatiei-cadru existente in domeniul controlului financiar, in conformitate cu cerintele acquis-ului comunitar si cu standardele europene si internationale in domeniu;

− Asigurarea unei functionari efective a bazei legislative;

− Intarirea sistemului de control financiar public, astfel incat sa asigure in mod eficient prevenirea iregularitatilor si recuperarea pierderilor cauzate de nereguli sau neglijenta;

− Dezvoltarea si intarirea capacitatii institutionale;

− Formarea profesionala a controlorilor financiari si a auditorilor publici.

Situaţia actuală

Pentru asigurarea unui cadru unitar si coerent privind activitatea de audit intern si control financiar preventiv Directia Generala de Control si Audit Intern si Directia de Control Financiar Preventiv au elaborat documentul strategic in domeniul controlului financiar public intern, respectiv “Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern in Romania”, agreat de Comisia Europeana si aprobat de Guvern in noiembrie 2001.

Strategia de dezvoltare a controlului financiar public intern, menita sa alinieze controlul financiar public intern la acquis-ul comunitar, vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategice:

- Crearea unei baze juridice coerente si exhaustive;

- Dezvoltarea de proceduri si sisteme adecvate de control si audit intern;

- Asigurarea independentei functionale a auditului public intern, cu competente si acoperire corespunzatoare, astfel incat acesta sa fie independent din punct de vedere functional in toate activitatile sale profesionale;

- Stabilirea unui sistem corespunzator pentru prevenirea iregularitatilor si lupta impotriva fraudei, care sa permita identificarea si raportarea rapida, precum si recuperarea sumelor pierdute;

- Continuarea activitatii de formare profesionala in vederea cresterii eficientei controlului si auditului intern, in concordanta cu standardele europene in domeniu.

Perfectionarea cadrului legal in domeniul auditului public intern si imbunatatirea organizarii si functionarii acestuia se vor realiza prin adoptarea Legii auditului public intern, care cuprinde prevederi referitoare la:

- Redefinirea functiei de audit public intern in conformitate cu definitia din Strategia dezvoltarii controlului financiar public intern si Glosarul Comisiei Europene in domeniul controlului financiar public intern;

- Responsabilitatile in organizarea structurilor de audit public intern;

- Atributiile Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern in vederea realizarii de catre Ministerul Finantelor Publice a functiei de coordonare a auditului public intern;

- Imbunatatirea procesului de audit, referitor la planificare, desfasurare, raportare si monitorizare, in concordanta cu standardele de audit;

- Tipurile de audit;

395

- Drepturile si obligatiile auditorilor, precum si statutul acestora in vederea asigurarii independentei functionale a auditului intern.

In prezent, proiectul Legii auditului public intern este transmis spre analiza si avizare la Comisia Europeana, urmand a fi aprobat de Guvern pana la sfarsitul lunii iunie 2002 si de catre Parlament pana la sfarsitul anului 2002.

Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv a fost aprobata de catre Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 301/2002 (MO nr. 339/22.05.2002).

Ministerul Finantelor Publice avizeaza normele metodologice proprii (specifice) de audit public intern elaborate de structurile de implementare, evalueaza modul de aplicare al acestora si efectueaza inspectii la toate structurile de implementare ca urmare a informatiilor primite sau ori de cate ori exista indicii ale unor abateri de la legislatie sau regularitate in efectuarea de operatiuni.

Ordonanta Guvernului nr. 6/2002 de modificare si completare a OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comisia Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora (aprobata prin Legea nr. 231/2002, publicata in MO nr. 296/30.04.2002), reglementeaza organizarea activitatii de audit public intern la toate structurile de implementare, cu exceptia cazurilor in care prin acorduri, memorandumuri sau alte documente convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei se prevad masuri specifice.

In ceea ce priveste auditul public intern al fondurilor SAPARD, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 121/2002 sunt delegate Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii SAPARD urmatoarele competente:

- aprobarea misiunilor de audit public intern privind activitatea Fondului National de Preaderare in legatura cu programul SAPARD, in vederea includerii acestora in planul de audit public intern al Ministerului Finantelor Publice;

- aprobarea masurilor in aplicarea recomandarilor propuse in rapoartele de audit public intern, privind activitatile Fondului National de Preaderare in legatura cu programul SAPARD, elaborate de auditorii care au aceasta responsabilitate in cadrul Directiei Generale de Control si Audit Intern din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

In domeniul controlului financiar preventiv a fost emis Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1500/2001 privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA. Prin acest ordin au fost aprobate Normele Metodologice nr. 360 321/2001, care reglementeaza tipul de operatiuni, modul de efectuare a controlului financiar preventiv delegat si plafoanele valorice de la care se efectueaza acest control. Prin aplicarea acestor norme se urmareste asigurarea unui control financiar efectiv si eficient, care sa previna aparitia fraudelor si a iregularitatilor in gestiunea acestor fonduri.

De asemenea, au fost elaborate si sunt in curs de aprobare Normele Metodologice privind organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri SAPARD.

Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1859/2001 a fost aprobat Codul Etic al controlorului delegat. Elaborarea acestui cod se inscrie in strategia comuna in domeniul controlului financiar public intern, care prevede aplicarea in acest domeniu a standardelor internationale privind buna practica in activitatea de control financiar.

Ca o continuare a procesului de implementare, la nivel central si deconcentrat, a Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, in luna martie a.c. a fost demarat procesul de deconcentrare a controlului financiar preventiv delegat la nivelul a doua judete si a Municipiului Bucuresti.

396

Hotararea de Guvern privind desemnarea Corpului de Control al Primului Ministru drept punct de contact unic al OLAF in Romania a fost aprobata in sedinta Guvernului din data de 23 mai 2002, urmand sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Colaborarea efectiva intre aceste institutii va demara conform unui calendar stabilit de comun acord. Aceasta Hotarare de Guvern prevede dreptul reprezentantilor OLAF de a participa la controalele efectuate de Corpul de Control al Primului Ministru, care au ca obiect verificarea sesizarilor OLAF.

Proiectul noii Legi a auditului public intern prevede dreptul de acces la toate datele si informatiile, inclusiv cele existente in format electronic, pentru inspectorii Comisiei Europene, in vederea efectuarii de controale si inspectii, in scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel se asigura drepturi similare pentru auditorii interni si pentru reprezentantii Comisiei Europene.


− Intarirea bunei administrari si a responsabilitatilor sectorului public din Romania, prin dezvoltarea institutionala a functiilor de control intern si audit intern in concordanta cu cele mai bune practici internationale;

- modificarea si completarea Legii nr. 301/2002 de aprobare a OG nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, pe baza documentului de strategie in domeniul controlului financiar public intern (Policy Paper), pentru aspectele care vizeaza controlul financiar preventiv (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie), si anume:

- integrarea treptata a controlului financiar preventiv in sfera raspunderii manageriale, pe masura ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor in administrarea fondurilor publice; atingerea acestui nivel va fi evaluata de catre auditul intern;

- intarirea rolului coordonator al Ministerului Finantelor Publice in domeniul controlului financiar preventiv, prin reglementarea controlului financiar preventiv la toate entitatile publice asupra operatiunilor privind constituirea veniturilor si utilizarea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor comunitare) sau care afecteaza patrimoniul public;

- exercitarea controlului financiar preventiv si asupra proiectelor de operatiuni privind: a) constituirea veniturilor publice, in privinta autorizarii si stabilirii titlurilor de incasare, precum si reducerea, reesalonarea sau anularea titlurilor de incasare; b) constituirea altor venituri din vanzarea, concesionarea si inchirierea patrimoniului, inclusiv a resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentand contributia viitoare a Romaniei la acest buget; c) recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite.

- cresterea eficientei controlului financiar preventiv;

- intarirea independentei organizatorice si functionale a activitatii de control financiar preventiv;

- asumarea responsabilitatilor de catre controlorii proprii/delegati.

- aprobarea proiectului de Lege privind auditul public intern (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- adaptarea normelor metodologice si a procedurilor de control financiar preventiv la standardele internationale (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

397

- adaptarea normelor metodologice de audit intern la standardele internationale in domeniu (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- adaptarea manualului de control financiar preventiv la standardele internationale in domeniu;

- elaborarea Codului Etic al Auditorului (iunie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- implementarea unor masuri de constructie institutionala privind functionarea Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern (UCAAPI), care va fi responsabila pentru: armonizarea activitatilor de audit intern descentralizat; elaborarea normelor metodologice generale, a procedurilor si ghidurilor practice; efectuarea de misiuni de audit intern de natura multisectoriala;

- perfectionarea pregatirii profesionale a controlorilor financiari si auditorilor interni in concordanta cu standardele europene, precum si din celelalte institutii publice, pentru care Ministerul Finantelor Publice beneficiaza de asistenta tehnica si fonduri in cadrul programului PHARE 2000 (decembrie 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- elaborarea manualului general de audit public intern (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- proiectarea metodologiilor de determinare a gradului de risc (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- elaborarea Ghidului de evaluare a activitatii de audit intern (2002);

- elaborarea Ghidului de certificare a conturilor entitatilor publice (2002);

- cresterea numarului de controlori financiari cu pana la cca. 200 pentru asigurarea descentralizarii controlului financiar preventiv (trimestrul IV 2003);

- generalizarea structurilor de control financiar public intern la toate entitatile publice (decembrie 2003 - angajament asumat prin document de pozitie);

- demararea procesului de descentralizare a controlului financiar preventiv delegat in zece judete (2002) si finalizarea acestuia pana la sfarsitul anului 2003;

- implementarea sistemului informatic integrat in domeniul controlului financiar public intern (iunie 2003 - angajament asumat prin document de pozitie).

− Imbunatatirea controlului si auditului fondurilor comunitare;

- proiectarea pistei de audit pentru cele trei instrumente financiare de pre-aderare alocate de Uniunea Europeana – PHARE, ISPA, SAPARD – (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor ISPA, pentru Fondul National si Oficiul de Plati si Contractare Phare (iulie 2002);

- elaborarea si aprobarea normelor metodologice specifice de auditare a utilizarii fondurilor SAPARD, pentru Fondul National (iunie 2002);

- aprobarea Normelor Metodologice de organizare si exercitare a controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor de operatiuni finantate din fonduri SAPARD (iulie 2002);

- finalizarea procesului de acreditare a Agentiei SAPARD;

398

- instruirea specifica a controlorilor delegati care desfasoara activitatea de control financiar preventiv delegat asupra fondurilor comunitare;

- detalierea unor liste de verificare pentru efectuarea controlului financiar preventiv propriu si delegat asupra fondurilor comunitare (iulie 2002).

− Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

- adoptarea Legii privind functionarea si organizarea Garzii Financiare (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- adoptarea unui act normativ de modificare si completare a legii privind combaterea evaziunii fiscale (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea acquis-ului comunitar privind controlul financiar preventiv al resursele proprii;

- asigurarea pentru agentii autorizati de Comisia Europeana a unui tratament asemanator cu cel acordat cu cel acordat auditorilor interni nationali, prin adoptarea proiectului de Lege privind auditul public intern (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie).


− Intarirea bunei administrari si a responsabilitatilor sectorului public din Romania, prin dezvoltarea institutionala a functiilor de control intern si audit intern in concordanta cu cele mai bune practici internationale;

- dezvoltarea auditului de performanta si auditului de sistem in cadrul institutiilor publice;

- continuarea pregatirii profesionale a auditorilor si controlorilor financiari.

− Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene;

- optimizarea strategiei Garzii Financiare de limitare/tinere sub control a fenomenului de evaziune fiscala;

- intarirea functiei de control fiscal;

- crearea cadrului metodologic si procedural in vederea reducerii arieratelor, ca si a introducerii altor modalitati de stingere a creantelor bugetare.

4.28.2. Controlul financiar extern ulterior (auditul extern)

Obiectivul general in acest domeniu vizeaza consolidarea capacitatii institutionale a Curtii de Conturi a Romaniei pentru a deveni o institutie de control financiar si audit extern profesionala si de incredere, capabila sa contribuie in mod eficace la descarcarea de gestiune/stabilirea raspunderii legale in ceea ce priveste gestiunea fondurilor publice si sa prezinte Parlamentului Romaniei si Uniunii Europene rapoarte solide si de calitate privind modul in care sunt utilizate fondurile publice si ale Uniunii Europene.

Situaţia actuală

Pornind de la observatiile si recomandarile echipei de experti ai unor SAI (Institutii Supreme de Audit) din state membre UE care au realizat evaluarea Peer Review in cursul anului 2000, a fost elaborat si definitivat Planul Strategic de Dezvoltare a Curtii de Conturi a Romaniei care sta la baza activitatii institutiei pe perioada 2001-2003. Acest document programatic sintetizeaza

399

perspectivele de evolutie a Curtii, organizeaza activitatea pe urmatorii trei ani si contine masuri clare destinate sa conduca la realizarea obiectivului general de consolidare institutionala a institutiei.

Activitatea din cadrul Conventiei de twinning incheiata cu Oficiul de Audit al Marii Britanii (NAO) si finantata prin programul PHARE 2000 a demarat in luna septembrie 2001 si se desfasoara in conformitate cu programul prevazut cu sprijinul consilierului de pre-aderare pe termen lung si al altor experti pe termen scurt ai NAO si ai altor institutii supreme de audit din state membre ale UE, inclusiv ai Curtii de Audit a Greciei si ai altor institutii similare cu activitate jurisdictionala. Programul are ca obiective principale introducerea metodelor moderne de control-audit, dezvoltarea auditului de performanta, elaborarea manualelor de audit extern, imbunatatirea normelor de control in vigoare si respectiv perfectionarea pregatirii profesionale a personalului iar, prin componenta investitionala, urmareste modernizarea infrastructurii informatice a institutiei.

Cadrul legislativ al controlului si auditului extern a fost imbunatatit prin adoptarea Legii nr. 77/2002 de modificare si completare a Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romaniei. Noua lege contine o serie de prevederi in sensul extinderii atributiilor de control si audit financiar ale Curtii de Conturi, dintre care sunt de mentionat:

- Controlul modului de utilizare a fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala;

- Controlul utilizarii fondurilor puse la dispozitia Romaniei de Uniunea Europeana prin Programul SAPARD si a cofinantarii aferente;

- Controlul modului de respectare de catre autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare prevazute de lege, precum si al modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare;

- Economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice.

Potrivit prevederilor noii legi, Curtea de Conturi poate decide efectuarea unor controale si la alte categorii de persoane juridice, si anume:

- Cele care nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu reprezentantii institutiilor competente in domeniul supus controlului;

- La societati de investitii financiare, asociatii sau fundatii care utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri.

Din punct de vedere organizatoric, legea aduce de asemenea importante modificări şi anume:

- Curtea de Conturi se compune din: Sectia de Control financiar ulterior, Sectia jurisdictionala, Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi si Camerele de Conturi judetene si a municipiului Bucuresti. Curtea de Conturi are, de asemenea, un Secretariat general;

- Camera de Conturi judeteana se compune din directia de control financiar ulterior si colegiul jurisdictional;

- Plenul Curtii de Conturi este format din 18 consilieri de conturi.

Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.

In vederea indeplinirii atributiilor de control - audit asupra utilizarii fondurilor puse la dispozitia Romaniei de Uniunea Europeana si de alte institutii de finantare internationala, precum si pentru indeplinirea rolului de Organism de Certificare a conturilor Agentiei de plati SAPARD, Curtea de

400

Conturi a infiintat o structura cu atributii in acest domeniu care desfasoara in prezent activitatile pregatitoare derularii acestei activitati.

De asemenea, tinand seama de standardele de audit acceptate pe plan international, Curtea de Conturi a Romaniei a emis in ianuarie 2002 Normele si procedurile privind auditul fondurilor derulate prin programul SAPARD si a revizuit si completat Normele de control financiar ulterior extern (audit extern) si de valorificare a constatarilor a caror aplicare a devenit efectiva incepand cu 7 martie 2002. Auditurile pilot in domeniul auditului financiar si auditului performantei din anul 2002 vor constitui baza procesului de elaborare a urmatoarelor documente interne:

- Manualul de audit financiar, care are ca termen de finalizare sfarsitul anului 2002; in prezent se elaboreaza primul capitol din acesta, respectiv „Planificarea auditului”;

- Ghidul privind auditul de performanta, care are ca termen de realizare sfarsitul anului 2002.


Prioritatile pe termen scurt au in vedere consolidarea capacitatii institutionale prin indeplinirea obiectivelor prevazute in cadrul activitatilor cuprinse in Conventia de twinning incheiata cu NAO si Curtea de Audit a Greciei, si constau in:

- Imbunatatirea legislatiei secundare, respectiv a normelor de control si audit extern in concordanta cu Standardele Internationale de Audit INTOSAI, cu Liniile Directoare Europene privind implementarea Standardelor de Audit INTOSAI si cu buna practica identificata in activitatea Institutiilor Supreme de Audit din Statele Membre ale Uniunii Europene;

- Perfectionarea controlului si auditului financiar la nivel central si local si constituirea unui sistem de control al calitatii care sa conduca la cresterea nivelului calitativ al acestei activitati;

- Imbunatatirea activitatii jurisdictionale cu sprijinul expertilor institutiilor supreme de audit din statele membre UE care au atributii similare;

- Extinderea auditului performantei prin asigurarea calificarii corespunzatoare a personalului aferent acestei activitati;

- Definitivarea normelor si procedurilor necesare indeplinirii rolului de Organism de Certificare a conturilor Agentiei de Plati SAPARD si pregatirea corespunzatoare a personalului desemnat sa desfasoare aceasta activitate;

- Extinderea controlului si auditului financiar asupra programelor si proiectelor finantate de Uniunea Europeana;

- Consolidarea capacitatii manageriale si organizatorice a Curtii de Conturi, perfectionarea comunicarii interne si cresterea calitatii resurselor umane;

- Imbunatatirea infrastructurii informatice a Curtii de Conturi prin elaborarea strategiei privind tehnologiile de prelucrare a informatiei si prin dotarea cu echipamente finantata in cadrul programului PHARE 2000;

- Elaborarea manualului de audit al Curtii de Conturi (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- Desfasurarea unor audituri pilot de performanta.

401


Prioritatile pe termen mediu urmaresc cresterea responsabilitatii privind utilizarea si gestionarea fondurilor publice si a fondurilor puse la dispozitia Romaniei de Uniunea Europeana si de alte institutii financiare internationale, in scopul combaterii risipei si fraudei, in perspectiva aderarii Romaniei la UE.

- Preluarea responsabilitatilor si desfasurarea controlului si auditului financiar extern asupra fondurilor UE in scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene;

- Indeplinirea rolului de Organism de Certificare a conturilor Agentiei de plati SAPARD;

- Imbunatatirea in continuare a normelor de control si audit financiar extern prin adoptarea si adaptarea la contextul national a Standardelor de Audit INTOSAI, a Liniilor Directoare Europene privind implementarea Standardelor de Audit INTOSAI si a bunei practici in domeniu;

- Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului desemnat sa desfasoare controlul si auditul financiar al procesului de privatizare si imbunatatirea specializarii sectoriale a acestuia, inclusiv in ceea ce priveste detectarea fraudei, coruptiei, evaziunii fiscale si spalarii banilor;

- Pregatirea profesionala a personalului in ceea ce priveste controlul si auditul programelor prevazute in bugetul de stat;

- Infiintarea a patru noi centre teritoriale de pregatire profesionala;

- Dezvoltarea suportului IT in vederea asigurarii accesului direct la retelele informatice ale principalelor ministere si a extinderii retelei de conectare cu structurile teritoriale ale Curtii;

- Dotarea personalului Curtii de Conturi cu tehnologia informatica adecvata desfasurarii auditului asistat de calculator in scopul cresterii promptitudinii, a asigurarii confidentialitatii datelor si a eficacitatii generale a activitatii de audit.

4.29. Prevederi financiare şi bugetare

Pe parcursul anului 2001 a fost elaborat documentul de pozitie pentru capitolul 29 “Prevederile financiare si bugetare”. Documentul de pozitie a fost aprobat in sedinta Guvernului din data de 6 decembrie 2001 si transmis Consiliului UE. In luna februarie 2002 s-au desfasurat la Bruxelles consultarile tehnice informale privind capitolul 29.

4.29.1. Sistemul bugetar

Pentru anul 2002, politica bugetara va continua si imbunatati reformele in domeniu incepute in 2001, fiind elaborata in contextul asigurarii cresterii eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare. Reforma in domeniul bugetar reprezinta o prioritate esentiala in realizarea unui management solid al fondurilor publice si alocarii lor pe domenii de activitate.

Situaţia actuală

Pentru anul 2002, Ministerul Finantelor Publice a propus un mod nou de prezentare a proiectului de buget, bazat pe reguli si principii noi circumscrise urmatoarelor scopuri:

- realizarea previziunilor multianuale ale veniturilor si cheltuielilor bugetare;

- extinderea finantarii pe baza de programe;

- restructurarea cheltuielilor bugetare in raport cu posibilitatile si reformele pe domenii de activitate.

402

Acest mod de prezentare asigura cresterea valorii informationale a bugetului si imbunatatirea rolului alocativ al acestuia, prin repartizarea transparenta a resurselor bugetare, in functie de prioritatile sectoriale.

Un alt element important este acela ca, pentru prima data, a fost prezentat la nivelul fiecarui ordonator principal de credite un document de politica si strategie pentru anul 2002 si perspectiva anilor 2003-2005, care sa ofere o imagine de ansamblu a activitatii desfasurate de fiecare ordonator si care sa permita ierarhizarea coerenta si realista a prioritatilor economice si financiare.

Totodata, informatiile cuprinse in proiectul de buget au fost structurate si detaliate, avand in vedere cresterea gradului de transparenta a alocarii, utilizarii si gestionarii fondurilor publice. Astfel:

- au fost prezentate toate fondurile publice alocate unui ordonator principal de credite, dupa provenienta acestora:

- buget de stat;

- bugetul fondului special;

- credite externe;

- venituri extrabugetare;

- fonduri externe nerambursabile;

- a fost inclus ca anexa la buget numarul maxim de posturi si sumele aferente finantarii acestuia din fonduri publice in vederea controlului cheltuielilor de personal si cresterii transparentei in acest domeniu;

- au fost inventariate si prezentate proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (de la UE si alti donatori), in vederea conturarii unei imagini sintetice asupra programelor de asistenta externa de care beneficiaza Romania si a evaluarii capacitatii de absorbtie a fondurilor publice externe nerambursabile, precum si in vederea asigurarii fondurilor necesare cofinantarii asistentei nerambursabile;

- au fost utilizate estimari multianuale la:

- proiectul de buget, la nivel de capitol bugetar, titluri de cheltuieli si subcapitole;

- finantarea pe baza de programe;

- proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile;

- cheltuieli pentru investitii.

Un alt aspect important de mentionat este acela ca, pentru prima data in istoria postdecembrista, prin efortul comun al Ministerului Finantelor Publice, Guvernului si Parlamentului Romaniei, Legea bugetului de stat pe anul 2002 (Legea nr. 743/2001) a fost aprobata la finele anului 2001, in cadrul termenului stabilit prin Legea nr. 72/1996 privind finantele publice. A fost astfel eliminata posibilitatea aparitiei unor disfunctionalitati in derularea executiei bugetare, asigurandu-se o finantare bugetara certa a actiunilor si activitatilor publice.

Ministerul Finantelor Publice a elaborat un proiect de Lege privind finantele publice, care a fost aprobat de Guvern in data de 14 februarie 2002 si transmis spre dezbatere Parlamentului, urmand a fi adoptat pana in luna iunie 2002.

Noua structura a proiectului Legii privind finantele publice prezinta principiile de baza ale constructiei bugetare, calendarul bugetar, etapele procesului bugetar, atributiile institutiilor publice implicate in procesul bugetar, regulile potrivit carora se desfasoara executia bugetara, evidentiind rolul principal al Ministerului Finantelor Publice in managementul bugetar. Proiectul

403

de buget, elaborat intr-un cadru indicativ multianual (3 ani), va fi documentul de baza care va reflecta orientarile si tintele politicii bugetare pe termen mediu. Modul de gestionare a fondurilor publice va fi orientat spre rezultate si eficacitate. Parlamentul va fi informat, inca de la inceputul anului, asupra contextului macroeconomic si asupra obiectivelor politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar in curs si pentru urmatorii 3 ani.

In scopul cresterii transparentei si caracterului informational al bugetului prin perfectionarea clasificatiei bugetare, este de mentionat faptul ca a fost elaborat un prim proiect de clasificatie, forma finala a acestuia urmand a se definitiva in cursul anului 2002.

In vederea implementarii unui sistem modern de monitorizare a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica, in cadrul proiectului de twinning Phare 1999 “Sistemul de monitorizare a achizitiilor publice” au fost stabilite viitoarea arhitectura a sistemului si metodologia care urmeaza sa fie aplicata.


- Continuarea restructurarii finantelor publice in scopul realizarii unui management sanatos al fondurilor publice, pentru care se vor intreprinde urmatoarele masuri:

- consolidarea capacitatii administrative si institutionale, inclusiv a capacitatii de management a fondurilor publice, prin aprobarea de catre Parlament a proiectului noii Legi privind finantele publice (iunie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

- elaborarea legislatiei secundare pentru implementarea coerenta a noii legi privind finantele publice;

- perfectionarea Legii finantelor publice locale nr. 189/1998, in scopul imbunatatirii structurii surselor de finantare a bugetelor locale si asigurarii finantarii eficiente a serviciilor publice ale fiecarei comunitati locale;

- implementarea unei metodologii de selectare si programare a cheltuielilor de capital in cadrul procedurilor bugetare;

- instituirea unui mecanism de selectie, prioritizare, programare, monitorizare si evaluare a investitiilor publice si elaborarea unui Program de Investitii Publice (PIP);

- elaborarea normelor privind evidenta angajamentelor bugetare, normele privind organizarea si conducerea patrimoniului institutiilor publice, planului de conturi pentru institutiile publice (septembrie 2002 - angajament asumat prin documentul de pozitie pentru capitolul 11 “Uniunea economica si monetara”);

- dezvoltarea capacitatii de evaluare a eficientei de cost a propunerilor de cheltuieli bugetare destinate indeplinirii obiectivelor de politica nationala si sectoriala;

- cresterea eficientei alocative a cheltuielilor bugetare;

- perfectionarea sistemului de monitorizare a achizitiilor publice;

- imbunatatirea sistemului de management al trezoreriei prin infiintarea Unitatii de management al trezoreriei statului (septembrie 2002 – angajament asumat prin documentul de pozitie pentru capitolul 11 “Uniunea economica si monetara”);

- imbunatatirea activitatii de prognoza macroeconomica in scopul consolidarii rolului Ministerului Finantelor Publice pentru fundamentarea politicii bugetare.

- Cresterea transparentei si caracterului informational al bugetului, prin perfectionarea clasificatiei bugetare.

404


− Continuarea restructurarii finantelor publice in scopul realizarii unui management sanatos al fondurilor publice, pentru care pe termen mediu se vor intreprinde urmatoarele masuri:

- dezvoltarea capacitatii de evaluare a eficientei de cost a propunerilor de cheltuieli bugetare destinate indeplinirii obiectivelor de politica nationala si sectoriala;

- cresterea eficientei alocative a cheltuielilor bugetare;

- perfectionarea sistemului de monitorizare a achizitiiilor publice;

- imbunatatirea activitatii de prognoza macroeconomica in scopul consolidarii rolului Ministerului Finantelor Publice pentru fundamentarea politicii bugetare.

− Continuarea asigurarii transparentei utilizarii fondurilor publice;

− Perfectionarea finantarii pe baza de programe prin extinderea numarului de programe si obligatia ordonatorilor principali de credite de a prezenta anual:

- performantele fiecarui program care sa evidentieze actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si asteptate pentru anii viitori, masurate prin indicatori precisi a caror alegere este justificata;

- rapoarte de performanta pe fiecare program, punand in evidenta diferentele fata de previziunile bugetare.

4.29.2. Managementul financiar al fondurilor comunitare

Situaţia actuală

Avand in vedere ca, incepand cu anul 2000, activitatea Fondului National de Preaderare a fost extinsa in scopul gestionarii noilor instrumente financiare de pre-aderare de care beneficiaza Romania, ISPA si SAPARD, si in vederea imbunatatirii managementului financiar al fondurilor comunitare, OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora, a fost modificata si completata prin OG nr. 6/24.01.2002, aprobata prin Legea nr. 231/2002.

In ultimul trimestru al anului 2001, Fondul National a elaborat un set de proceduri detaliate (Manualul de Implementare a Programului SAPARD si Ghidul Operational) pentru derularea programului SAPARD. Experienta acumulata in urma elaborarii acestui set de proceduri, va fi utilizata in vederea elaborarii procedurilor pentru derularea programului ISPA si imbunatatirii celor existente pentru programul PHARE.


In vederea imbunatatirii managementului financiar al fondurilor comunitare, se vor intreprinde urmatoarele masuri:

− Aplicarea noului sistem de implementare descentralizata extinsa (EDIS) pentru programele PHARE si ISPA;

− Perfectionarea procedurilor de lucru privind managementul fondurilor comunitare de preaderare prin intermediul Fondului National si Oficiului de Plati si Contractare Phare.

405

4.29.3. Contribuţia la bugetul Uniunii Europene

Situaţia actuală

Referitor la resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene, in cadrul Directiei generale de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor din Ministerul Finantelor Publice, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 496/12.04.2002 s-a infiintat o structura organizatorica de coordonare a calcularii contributiei Romaniei la bugetul UE si a bazei TVA, sub denumirea “Biroul pentru evaluari speciale”. De asemenea, sunt in proces de realizare reforme pentru intarirea capacitatii administrative, prin perfectionarea profesionala a resurselor umane, in vederea imbunatatirii capacitatii de a calcula TVA si taxele vamale intr-un mod armonizat si transparent, corespunzator reglementarilor acquis-ului comunitar. In acest sens, s-au desfasurat in primele luni ale acestui an 3 seminarii privind resursele proprii, organizate la Ministerul Finantelor Publice cu sprijinul Oficiului TAIEX (2 seminarii cu experti din Ministerul Finantelor din Grecia si 1 seminar cu experti ai DG Budget a Comisiei Europene). Totodata, a fost aprobata solicitarea de asistenta tehnica printr-un proiect de twinning light privind initierea procesului de realizare a unui model de simulare a contributiei Romaniei la bugetul UE, care se va derula in cursul anului 2002.

Institutul National de Statistica este responsabil pentru calcularea PIB. INS, in cooperare cu Oficiul de Statistica al UE (Eurostat), actioneaza in sensul aplicarii acquis-ului comunitar in domeniul statisticii si aRegulamentului Consiliului Nr. 2223/96 privind Sistemul european de conturi nationale si regionale in Comunitate.

Procesul de elaborare a conturilor nationale, si implicit de calcul al PIB, conform noii metodologii, se realizeaza in mai multe etape. O prima etapa a fost deja parcursa de INS prin elaborarea conturilor nationale pentru anul 1998 si 1999, precum si calcularea PIB pentru anii 2000 (varianta semidefinitiva) si 2001 (varianta provizorie), care reflecta cea mai mare parte a modificarilor prevazute de SEC 95.

Pana in prezent nu au fost realizate estimari privind PNB, fluxurile privind salariile si veniturile din proprietate cu restul lumii neavand un impact deosebit asupra PIB. In vederea estimarii PNB, in perioada urmatoare se va face o analiza a informatiilor suplimentare necesare, precum si a surselor de date disponibile (si, daca este cazul, se vor modifica sau crea surse de date), astfel incat, pana in anul 2005 (respectiv conturile nationale pentru anul 2003), sa se poata trece la calculul acestui agregat.

Incepand cu conturile nationale pentru anul 1995, Directia de conturi nationale din cadrul Institutului National de Statistica a efectuat calcule privind evaluarea fraudei la plata TVA, realizandu-se armonizarea partiala cu Decizia Comisiei nr. 98/527/EC. Incepand cu conturile nationale pentru anul 1998, estimarile privind frauda TVA iau in considerare „frauda fara complicitate”, realizandu-se astfel armonizarea deplina cu actul comunitar sus-mentionat.

Calculele detaliate ale TVA teoretic se efectueaza pe baza datelor din Tabelul Intrari-Iesiri, pe 105 produse, prin aplicarea cotei legale de TVA pentru fiecare produs la baza de calcul.

In vederea asigurarii pentru agentii autorizati de Comisia Europeana a unui tratament asemanator cu cel acordat inspectorilor nationali, in proiectul Legii auditului public intern, ce urmeaza a fi adoptat pana la finele anului 2002, se prevede dreptul de acces la toate datele si informatiile, inclusiv cele existente in format electronic, pentru inspectorii Comisiei Europene, in vederea efectuarii de controale si inspectii la fata locului, in scopul protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel se asigura drepturi similare pentru auditorii interni si pentru reprezentantii Comisiei Europene.

406


In vederea insusirii si aplicarii regulilor si metodologiei de constituire a bugetului Uniunii Europene, se are in vedere:

− Dezvoltarea cooperarii interministeriale in domeniul resurselor proprii ale Uniunii Europene, in coordonarea Ministerului Finantelor Publice;

− Imbunatatirea capacitatii de calculare a resurselor provenite din TVA intr-o maniera credibila, armonizata, controlabila si transparenta, corespunzator reglementarilor acquis-ului comunitar;

− Pregatirea cadrului legislativ si institutional pentru infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie, care, in cadrul mecanismului de cote, va colecta taxele de productie percepute asupra cantitatilor A si B de zahar, izoglucoza si inulina (2004-2006 - angajament asumat prin document de pozitie);

− Instruirea personalului Agentiei de Plati si Interventie, inclusiv in ceea ce priveste colectarea resurselor proprii, precum si dotarea Agentiei cu echipamente specifice;

− Desemnarea autoritatii competente responsabila cu acreditarea Agentiei si organismului de certificare;

− Organizarea de simulari periodice privind contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene, la care vor participa institutiile implicate: Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Institutul National de Statistica si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (pana la data aderarii - angajament asumat prin document de pozitie);

− Asigurarea pentru agentii autorizati de Comisia Europeana a unui tratament asemanator cu cel acordat inspectorilor nationali, pentru implementarea Regulamentului Consiliului nr. 1026/99/CE stabilind puterile si obligatiile agentilor autorizati de catre Comisie de a efectua controale si inspectii resurselor proprii ale Comunitatii, prin adoptarea proiectului de Lege privind auditul public intern (decembrie 2002 - angajament asumat prin document de pozitie);

− Pregatirea sistemului informatic vamal in vederea conectarii cu TARIC pentru gestionarea corecta a taxelor vamale;

− Intensificarea activitatilor de prevenire si combatere a fraudei vamale prin extinderea utilizarii analizei de risc pentru controlul operatiunilor de tranzit si in domeniul marfurilor contrafacute si pirat si, de asemenea, prin introducerea unor noi metode de lupta impotriva fraudei, inclusiv crearea unor unitati mobile de supraveghere vamala;

− Amendarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, astfel incat sa permita deschiderea la banca centrala a unor conturi avand ca titular Comisia Europeana, conturi din care se vor face operatiuni fara comisioane (pana la finele anului 2004 - angajament asumat prin documentul de pozitie).

Pentru realizarea obiectivului de armonizare totala a metodologiei de elaborare a conturilor nationale romanesti cu metodologia SEC 95, se vor intreprinde urmatoarele masuri, reprezentand angajamente asumate prin documentul de pozitie la capitolul 11 “Uniunea economica si monetara”:

− Evaluarea pe baza dreptului constatat a tuturor impozitelor, contributiilor sociale si dobanzilor;

− Alocarea serviciilor de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) pe sectoare institutionale si ramuri de activitate;

407

− Extinderea sferei de cuprindere a formarii brute de capital fix (2005);

− Calculul PNB conform metodologiei SEC 95, avand in vedere necesitatea estimarii acestui indicator pentru evaluarea contributiei la resursele proprii ale UE.

4.29.4. Alte institutii finanţate prin contribuţia Statelor Membre


In vederea participarii Romaniei la capitalul Bancii Europene de Investitii si Bancii Centrale Europene, se vor intreprinde urmatoarele masuri:

− Negocierea, in concordanta cu statutul Bancii Europene de Investitii, a nivelului si modalitatilor de plata a contributiei la capitalul social, la fondul de rezerva si la rezervele suplimentare. Bugetul de stat va prevedea sumele necesare platii contributiei respective incepand cu data aderarii;

− Calculul capitalului subscris, care va fi platit incepand cu data aderarii, conform prevederilor Deciziei Consiliului nr. 98/382/CE privind datele statistice utilizate la stabilirea algoritmului pentru subscrierea capitalului Bancii Centrale Europene si conform Protocolului nr. 18 privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene. Reglementarile privind capitalul subscris, estimat la aproximativ 3 procente din capitalul social al Bancii Centrale Europene (sau circa 150 MEURO), vor face obiectul unei legi speciale.

408

5. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Situaţia actuală

In perioada ce a urmat amplului proces de reorganizare si restructurare a ministerelor si organelor de specialitate din subordinea Guvernului, s-a acordat o atentie deosebita realizarii obiectivelor prioritare cuprinse in editia 2001 a Programului National de Aderare. Astfel, prin descentralizare, Guvernul a urmarit permanent constientizarea si implicarea sporita a colectivitatilor locale in gestiunea problematicii regionale si locale. Continuarea reformei in domeniul administratiei publice locale a vizat in egala masura deconcentrarea deciziei si a actiunii administrative de la nivelul administratiei centrale la nivelul directiilor specializate ale ministerelor, organizate in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale.

O atentie deosebita s-a acordat implementarii Legii nr.215/2001 a administratiei publice locale care reglementeaza regimul general al autonomiei locale, defineste atributiile si competentele autoritatilor locale si intareste responsabilitatea alesilor locali fata de cetatean. Prin H.G. nr. 1206/27.11.2001 (M.O. nr.781/7.12.2001) au fost aprobate normele de aplicare a dispozitiilor privitoare la dreptul cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba materna in administratia publica locala.

In sprijinul accelerarii proceselor de descentralizare si deconcentrare Legea nr. 326/28.06.2001 (M.O. nr.359/4.07.2001) a serviciilor publice de gospodarie comunala stabileste regimul serviciilor publice si atributiile autoritatilor locale in vederea asigurarii unor servicii publice mai eficiente si de asumare pe baza contractuala a responsabilitatii prestatorilor de servicii fata de utilizatori. Legea prevede posibilitatea ca prin hotarare a consiliului judetean, respectiv prin hotarare a consiliului local sa se infiinteze si alte servicii publice de gospodarie comunala decit cele mentionate expres. Unul din principiile de baza avute in vedere la organizarea si administrarea serviciilor publice de gospodarie comunala il constituie respectarea autonomiei locale. In ceea ce priveste finantarea si realizarea investitiilor aferente sistemelor publice de gospodarie comunala, legea statueaza principiul intaririi autonomiei locale privind contractarea si garantarea unor imprumuturi necesare pentru finantarea utilitatilor publice.

Conform prevederilor acestui act normativ, autoritatile administratiei publice locale au competenta exclusiva cu privire la infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de gospodarie comunala.

Prin H.G. nr. 374/2002 (M.O. nr.272/23.04.2002), Guvernul a aprobat organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, care are personalitate juridica si este coordonata de Ministerul Administratiei Publice.

ANRSC elaboreaza si aplica sistemul de reglementari obligatoriu la nivel national, privind organizarea, coordonarea si functionarea sectorului serviciilor publice de gospodarie comunala si a pietei acestor servicii in conditii de eficienta, libera concurenta, transparenta pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor in conformitate cu standardele europene.

In vederea completarii cadrului legal existent pentru a permite dezvoltarea de proiecte de parteneriat public - privat, Guvernul a adoptat O.G. nr. 16/24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat (M.O. nr.94/2.02.2002).

In acest sens, actul normativ defineste acest tip de parteneriat, nominalizeaza partile responsabile, stabileste procedura de aprobare a acordurilor de proiecte de parteneriat si isi propune sa optimizeze procesul de selectare a ofertantilor si incredintare spre executie a unui proiect.

409

Totodata, se stabilesc obligatiile contractuale si distribuirea riscurilor intre parteneri intr-un mod cat mai echilibrat si precis.

Elemente ale procesului de descentralizare in administratia publica se regasesc si in Legea nr. 350 din 6.07.2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Textul acestei legi precizeaza ca activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile.

Autoritatile administratiei publice centrale si locale raspund de activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism. Coordonarea se realizeaza de catre consiliul judetean iar consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrative-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului.

Singurele autoritati competente sa elibereze certificatele de urbanism sunt autoritatile administratiei publice judetene sau locale.

Un alt act normativ care vine in sprijinul aplicarii nemijlocite a principiului descentralizarii este Legea nr. 337 din 6.07.2001 prin care s-a aprobat OUG nr. 219/24.11.2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.189/1998 privind finantele publice locale. In conformitate cu prevederile acestui act normativ, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Imprumuturile contractate de catre unitatile administrativ-teritoriale, institutiile si serviciile publice de interes local pot fi garantate de catre autoritatea administratiei publice locale prin orice sursa de venituri, cu exceptia sumelor provenite din transferuri de la bugetul de stat cu destinatie speciala.

Legea introduce categorii juridice noi, cum ar fi: garantie locala, datorie publica locala, registrul datoriei publice locale, registrul garantiilor locale. Prin consultarea acestor registre se pot obtine la nivel local informatii cu privire la datoria publica locala interna si externa contractata direct, precum si despre garantiile locale interne si externe.

Prin O.G. nr. 87/30.08.2001 (M.O.nr.543/1.09.2000), aprobata prin Legea nr. 139/1.04.2002 (M.O.nr.233/8.04.2002) s-au reglementat serviciile publice de salubrizare a localitatilor.

In conformitate cu prevederile acestui act normativ, pot fi operatori de servicii publice de salubrizare societatile comerciale autorizate sa furnizeze sau sa presteze servicii publice in conditiile stabilite de autoritatile administratiei publice locale, cu respectarea prevederilor Legii serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001.

Pentru apropierea administratiei de cetatean, obiectiv cuprins in Programul de Guvernare 2001-2004, in afara de descentralizarea si deconcentrarea serviciilor, cresterea autonomiei decizionale si debirocratizare, accesul la informatiile de interes public constituie un element esential. De aceea a fost elaborata si adoptata Legea nr. 544/12.10.2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, reglementand unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice. Legea defineste pentru prima data informatia de interes public si reglementeaza modalitatea in care se exercita acest drept.

Prin O.G. nr. 27/30.01.2002 (M.O. nr.84/1.02.2002) care reglementeaza activitatea de solutionare a petitiilor, s-a creat pentru prima data posibilitatea ca persoanele fizice si organizatiile legal constituite sa adreseze autoritatilor si institutiilor publice, petitii transmise si prin e-mail. Actul normativ stabileste totodata obligativitatea autoritatilor de a formula in

410

maximum 30 de zile raspunsuri la petitiile primite si de a infiinta servicii de relatii cu publicul, avand drept atributii primirea, inregistrarea si urmarirea modului de rezolvare a acestora.

O.G. nr. 33/30.01.2002 (M.O. nr.88/2.02.2002), aprobata prin Legea nr. 223/23.04.2002 (M.O. nr.290/29.04.2002), reglementeaza eliberarea certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale..

In vederea indeplinirii obiectivului prioritar privind demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare si pentru intarirea masurilor de siguranta, de paza si securitate a fiecarui cetatean re are in vedere reglementarea transferarii anumitor servicii comunitare catre autoritatile administratiei publice locale.

In ceea ce priveste organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, O.G. nr. 82/30.08.2001 (M.O. nr.543/1.09.2001) precizeaza ca aceste servicii publice comunitare se afla sub coordonarea si controlul metodologic al Directiei generale pentru pasapoarte din Ministerul Administratiei Publice. In conformitate cu prevederile acestui act normativ, cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple sau de prelungire a valabilitatii acestora se depun de catre solicitanti, la serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor in a caror raza isi au domiciliul.

In M.O. nr. 544/1.01.2001 au fost publicate urmatoarele acte normative: O.G. nr. 84/30.08.2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor si O.G. nr. 88/30.08.2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta.

O.G. nr. 84/2001 prevede ca serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor se organizeaza la nivelul consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti. Aceste servicii publice asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea, in sistem de ghiseu unic, a actelor de stare civila, cartilor de identitate, cartilor de alegator, listelor electorale permanente, permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor, precum si eliberarea pasapoartelor simple. Coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice se asigura de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor.

O.G. nr. 88/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta precizeaza ca serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Se infiinteaza totodata, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, demilitarizat, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Administratiei Publice, al carui rol este acela de a asigura, la nivel national, punerea in aplicare , intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniul sau de activitate, precum si coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta.

Concomitent cu realizarea unui cadru legislativ adecvat, care sa sprijine procesul de descentralizare, s-a avut in vedere elaborarea unor documente fundamentale pentru determinarea conditiilor, a etapelor, a modalitatilor si a responsabilitatilor ce revin diferitelor organisme si institutii implicate in procesul de reforma in domeniul administratiei publice.

Prin adoptarea de catre Guvern a Hotararii nr. 1006/4.10.2001 (M.O. nr. 660/19.10.2001) privind Strategia de accelerare a reformei in administratia publica s-au creat premisele necesare desfasurarii unui proces amplu, dar coerent de reforma, atat la nivelul administratiei centrale, cat si locale. La elaborarea strategiei s-a tinut seama de amplul proces de modernizare a administratiei, evaluandu-se urmatoarele aspecte mai importante:

- obiectivele specifice ale administratiei si modul de indeplinire a acestora in scopul identificarii locului si rolului administratiei publice in sistemul politic, economic si social actual;

411

- cadrul organizatoric existent si necesitatea adaptarii acestuia la cerintele Comunitatii Europene; eficacitatea sociala a activitatii specifice a administratiei publice;

- nivelul de democratizare si de descentralizare a administratiei publice.

Obiectivele strategiei constau in specificarea responsabilitatii politice si administrative a Guvernului si imbunatatirea calitatatii politicilor publice, pentru a garanta o rezolvare eficienta si eficace a problemelor. Primul obiectiv poate fi indeplinit prin delimitarea rolului managementului politic si administrativ, iar cel de-al doilea, prin cresterea calitatii elaborarii si implementarii politicilor publice, prin implicarea cetatenilor si prin cresterea eficientei cooperarii dintre institutiile administrative.

Considerand ca nu se poate vorbi de o reforma reala fara introducerea metodelor specifice tehnologiei informatiei in procesul de reforma a administratiei publice, Ministerul Administratiei Publice a elaborat Strategia privind informatizarea administratiei publice, adoptata de Guvern prin H.G. nr. 1007/4.10.2001 (M.O. nr.705/6.11.2001), scopul principal al acesteia constituindu-l apropierea de cetatean a administratiei de la toate nivelurile, astfel incat acesta sa devina participant la procesele interactive care-l privesc direct.

Obiectivul Planului de Actiune este acela de a conecta toate organismele administratiei centrale prin realizarea interoperabilitatii intre retelele judetene si reteaua unica a administratiei centrale. Pentru judetele care nu sunt inca dotate cu o retea proprie, se creeaza o retea extranet virtuala, care va acoperi intreg teritoriul tarii. In acest mod, reteaua unica a administratiei publice va deveni pentru cetateni si institutiile interesate, furnizorul de servicii de acces la orice nivel al administratiei publice centrale si locale. Prevederile Strategiei Guvernului privind Planul National de Actiune “e-Administration” sunt in perfecta corelatie cu propunerile transmise de Comunitatea Europeana in luna februarie 2001, privind categoriile serviciilor publice de baza, care trebuie oferite cetatenilor prin planurile nationale “e-Government” ale statelor membre si candidate.

In conformitate cu prevederile O.G. nr. 24/30.01.2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure implementarea unui sistem electronic de incasare a impozitelor si taxelor locale in fiecare oras (pana la data de 1 februarie 2003) si in fiecare municipiu (pana la data de 1 noiembrie 2002).

In scopul elaborarii si implementarii strategiilor si programelor de reforma a administratiei publice centrale si locale la nivelul standardelor europene, H.G. nr. 951 din 27.09.2001 (M.O.nr. 640/12.10.2001) prevede infiintarea Consiliului Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administratiei Publice, al carui presedinte este primul ministru. Acelasi act normativ prevede obligativitatea constituirii la nivelul fiecarui minister, prin ordin al ministrului si la nivelul fiecarui judet, prin ordin al prefectului, un grup de 3-5 specialisti care vor colaborara direct in vederea elaborarii textelor de lege, a identificarii mijloacelor de supraveghere a administratiei, a transformarii functionarilor in adevarati priofesionisti.

Pentru a realiza un alt obiectiv prioritar, respectiv crearea unui corp al functionarilor publici profesional si neutru din punct de vedere politic, a fost elaborata si adoptata legislatia secundara la Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, care a contribuit la completarea cadrului legal si a instrumentelor pentru managementul functiei publice.

H.G. nr. 1083/ 25.10.2001 (M.O. 707/7.11.2001) privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice reglementeaza regimul raspunderii disciplinare a functionarilor publici. Actul normativ prevede infiintarea unor comisii de disciplina compuse din reprezentanti ai functionarilor publici si ai conducatorilor dintr-o institutie publica. Comisia propune conducatorului sanctiunile aplicabile unui functionar public care a comis o abatere administrativ-disciplinara. Reglementarea garanteaza respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare.

412

H.G. nr. 1084/ 25.10.2001 (M.O. 707/7.11.2001) privind aprobarea metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, precum si de contestare a calificativelor acordate, pune bazele construirii carierei functionarilor publici. Astfel se realizeaza un cadru in care profesionistilor bine pregatiti le este recunoscut dreptul de a evolua in ierarhia administrativa. Acest act normativ prevede introducerea unui sistem motivational prin recompensarea functionarilor publici care au obtinut rezultate deosebite.

H.G. nr. 1085/ 25.10.2001 (M.O. 710/7.11.2001), privind organizarea perioadei de stagiu, conditiile de evaluare si regulile specifice aplicabile functionarilor publici debutanti, are menirea sa stimuleze tinerii sa acceada si sa ramana in corpul functionarilor publici. Pe baza acestor reguli se poate aprecia daca functionarii debutanti au aptitudinile necesare indeplinirii atributiilor unei functii publice.

Prin H.G. nr. 1086/ 25.10.2001 (M.O. 710/7.11.2001), privind organizarea si functionarea comisiilor paritare, regimul functiei publice din Romania se apropie, in mod sensibil, de regimul functionarului public din Uniunea Europeana. Prin intermediul comisiilor paritare functionarii publici sunt implicati, consultati in luarea masurilor care ii privesc.

H.G. nr. 1087/ 25.10.2001 (M.O. 710/ 7.11.2001) reglementeaza organizarea si desfasurarea concursurilor si examenelor pentru ocuparea unei functii publice. Romania se alatura astfel statelor democrate ale Europei, promovand un act normativ care consacra principiile competitiei deschise, selectiei dupa merit, asigurarii transparentei, confidentialitatii si tratamentului egal in procedura de accedere in corpul functionarilor publici.

Prin structura comisiilor si prin procedura de concurs, se urmareste garantarea obiectivitatii in selectie, patrunderea in corpul functionarilor publici exclusiv pe criterii de competenta profesionala si morala.

Implementarea amplului proces de reforma la toate nivelele administratiei publice presupune formarea si perfectionarea continua a functionarilor publici. In acest scop, prin O.G. nr. 81/30.08.2001 (M.O. nr.542/1.09.2001) aprobata de Parlament prin Legea nr.106/2002, s-a infiintat Institutul National de Administratie, ca institutie publica de interes national aflata sub patronajul primului-ministru si in Ministerului Administratiei Publice. Obiectivul principal al acestei institutii este de a elabora strategia si a asigura formarea si perfectionarea pregatirii profesionale specializate in administratie.

Finantarea Institutului National de Administratie se asigura din venituri extrabugetare provenite din taxe de participare la cursuri, sponsorizari, donatii ale unor persoane fizice sau juridice din tara sau din strainatate, din programe cu finantare interna sau internationala, precum si din sume alocate de la bugetul de stat in conditiile legii.

Prin aceasta ordonanta, centrele teritoriale de formare continua se reorganizeaza sub forma centrelor regionale de formare continua pentru administratia publica locala, institutii publice cu personalitate juridica aflate in coordonarea metodologica a Institutului National de Administratie.

Pentru acoperirea cheltuielilor de formare continua autoritatile publice locale au obligatia sa prevada in bugetul anual propriu o cota de cel putin 1% din cheltuielile de personal.

O.U.G. nr. 5/30.01.2002 (M.O. nr.90/2.02.2002) stabileste o serie de interdictii pentru alesii locali si functionarii publici. Astfel, societatile comerciale la care alesii locali sunt manageri, actionari semnificativi, asociati, administratori, cenzori, membri in consiliul de administratie sau la care detin alte functii de conducere nu pot incheia contracte comerciale de prestari servicii, de executare de lucrari sau de furnizare de bunuri cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte alesii locali mentionati, cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale ori de consiliile judetene respective.

413

In scopul realizarii obiectivului prioritar privind intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general, Guvernul a adoptat O.U.G. nr. 70/17.05.2001 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare, aprobata prin Legea nr. 78/26.02.2002 (M.O. nr.154/4.03.2002), care prevede crearea unui singur oficiu national de cadastru responsabil de aplicarea corecta si concreta a Legii Fondului Funciar si a Legii cadastrului.

Astfel, in baza H.G. nr. 590/21.06.2001 Oficiul National de Cadrastru, Geodezie si Cartografie a trecut printr-un amplu proces de reorganizare care a vizat preluarea patrimoniului, activitatilor si structurilor organizatorice privind cadastru agricol si organizarea teritoriului de la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Prin aceasta actiune de reorganizare s-a urmarit in principal eliminarea unor structuri paralele. Oficiile judetene de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol si Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol, subordonate Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie si Cartografie, subordonate Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie au fuzionat in baza acestui act normativ. Scopul a fost acela de crestere a eficientei procesului de coordonare si de reducere a costurilor procedurilor tehnice necesare aplicarii Legii fondului funciar nr.18/1991 si a Legii nr.1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate in corelare cu cele necesare introducerii cadastrului general. Ca o prima masura au fost inventariate titlurile de proprietate emise pana in prezent, la sfarsitul anului 2001 inregistrandu-se un numar de 3.564.673 titluri de proprietate eliberate pentru o suprafata totala de 7.412.909 ha.

Prin ordine ale ministrului administratiei publice au fost aprobate o serie de norme, instructiuni si regulamente care au stabilit proceduri de armonizare a exigentelor tehnice intre datele rezultate in urma aplicarii Legii nr.18/1991 si a Legii nr.1/2000 si datele necesare cadastrului general.

In cadrul Proiectului Cadastrului General si Publicitatii Imobiliare, finantat printr-un imprumut de la Banca Mondiala a inceput implementarea sistemului informatic al cadastrului general si publicitatii imobiliare si au fost intreprinse actiuni de introducere a cadastrului general in judetele Dambovita si Prahova si lucrari de fotogrammetrie in 13 judete.

Pentru simplificarea si accelerarea introducerii cadastrului general si publicitatii imobiliare in circuitul juridic al terenurilor, ONCGC elaboreaza impreuna cu Ministerul Justitiei propuneri de modificare a Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996.


Profesionalizarea functiei publice

Dezvoltarea unui corp al functionarilor publici unitar, compatibil cu structurile similare din tarile membre ale Uniunii Europene constituie o conditie esentiala pentru intarirea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa masurile de reforma. Legislatia secundara la Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici a realizat premisele necesare dezvoltarii un mecanism general pentru recrutarea si promovarea pe baza de merit si competitie deschisa, a functionarilor publici. Programul PHARE RO 0106.04 , intitulat „Proiectarea si implementarea unui mecanism in vederea aplicarii corespunzatoare a Legii ptrivind Statutul functionarilor publici”, cu o durata de 18 luni, isi propune sa contribuie la implementarea sistemul de recrutare in conformitate cu standardele comunitare, proiectarea unui sistem de salarizare bazat pe principiile corectitudinii, transparentei, predictibilitatii si accesibilitatii si definirea unei metodologii de planificare a resurselor umane.

Un alt program PHARE menit sa contribuie la realizarea acestui obiectiv este RO 0106.03 –„Crearea unui corp profesionist de manageri”, care isi propune sa consolideze functia publica prin atragerea de profesionisti in acest domeniu si asigurarea unui sistem de dezvoltare a carierei pentru acestia. Tot prin acest proiect se va operationaliza un program de pregatire pentru un

414

numar de candidati selectati, care sa vizeze insusirea de catre acestia a celor mai noi metode si tehnici de management si dobandirea abilitatilor de a adopta si implementa acquis-ul comunitar.

Asistenta tehnica va fi acordata in baza aceluiasi memorandum si pentru operationalizarea Institutului National de Administratie, creat in baza O.G. nr.81/2001, aprobata prin Legea nr.106/2002. Sprijinul va fi acordat pentru elaborarea unor programe in conexiune cu problemele prioritare ale procesului de aderare si va consta cuprinde si o componenta de formare a formatorilor.Aceste activitati vor constitui o faza pilot, urmand ca prin viitoarele programe cu finantare PHARE sa se extinda acest sprijin in contextul dezvoltarii unei strategii de pregatire pentru functia publica in ansamblu, ca rezultat al conventiei de twinning RO 0106.01.

Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice

Un suport important pentru realizarea acestui obiectiv il constituie derularea pe parcursul a 18 luni, incepand cu a doua jumatate a acestui an, a Conventiei de twinning – „Intarirea capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice” finantata prin programul PHARE RO 0106.01, si incheiata cu parteneri francezi si italieni. Rezultatele acestui program se vor concretiza in completarea cadrului legislativ referitor la administratia publica, in intarirea rolului ministerului in ceea ce priveste managementul reformei in acest domeniu, in monitorizarea proceselor de reforma la nivelul diferitelor ministere, in elaborarea unei strategii de pregatire a functionarilor publici. Tot ca un rezultat al acestui program se constituie si operationalizarea la nivelul Ministerului Administratiei Publice a Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice, prevazuta a se infiinta prin H.G. nr. 951/2001.

Derularea acestui program va determina: intarirea capacitatii Ministerului Administratiei Publice de a acorda asistenta autoritatilor locale pentru a imbunatati puterea acestora de a intocmi si implementa proiecte de dezvoltare, de a identifica si aplica instrumente si mecanisme pentru evaluarea performantelor autoritatilor publice centrale si locale si repartizarea echitabila a competentelor si responsabilitatilor la diferite nivele ale administratiei.

Dezvoltarea unui management public orientat spre definirea strategiilor si a planurilor de actiune constituie un alt domeniu de interes in cadrul conventiei de twinning.

Finalizarea procesului de demilitarizare a unor servicii comunitare

In concordanta cu normele din statele europene avansate s-a reglementat transferul unor servicii comunitare catre autoritatile administratiei publice locale. Atat personalul, cat si resursele financiare aferente se vor transfera odata cu incheierea protocolului intre Ministerul de Interne si Ministerul Administratiei Publice.

Pentru definitivarea acestui proces se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

- organizarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor la nivelul consiliilor locale si judetene si la nivelul municipiului Bucuresti si infiintarea Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor;

- organizarea serviciilor publice comunitare de eliberare si evidenta a pasapoartelor in cadrul aparatului propriu al prefecturilor si infiintarea Directiei Generale pentru Pasapoarte in cadrul Ministerului Administratiei Publice;

- organizarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta in subordine consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti si infiintarea in subordine M.A.P. a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general

Intarirea cadrului institutional pentru cadastrul general presupune un proces amplu, constand in urmatoarele etape :

415

- identificarea si aplicarea in continuare a masurilor de accelerare a implementarii Legii nr.18/1991 si a Legii 1/2000, precum si modalitatilor de preluare directa a acestor date in cadastrul general si al publicitatii imobiliare ;

- armonizarea metodologiilor cadastrelor de specialitate pentru integrarea acestora in sistemul de cadastru general, in primul rand a cadastrului agricol si a cadastrului imobiliar-edilitar.

- infiintarea Centrul National de Fotogrametrie si Teledetectie, care va asigura:

- realizarea, actualizarea, modernizarea si administrarea hartii oficiale a Romaniei;

- baza cartografica pentru lucrari de cadastru;

- executarea unor lucrari de productie si cercetare pentru intretinerea produselor cartografice prin metode fotogrammetrice si de teledetectie necesare cadastrului general si cadastrului agricol;

- participarea la stabilirea si experimentarea unor metodologii de realizare la nivel national a diverselor studii tematice, pe baza imaginilor aeriene si satelitare;

- realizarea unei harti digitale la nivelul intregii tari.

- Dezvoltarea sistemului informatic pentru cadastrul general si publicitate imobiliara prin :

- implementarea sistemului in 7 judete si asigurarea unei dotari minime necesare pentru celelalte 35 de judete;

- introducerea cadastrului general prin planuri cadastrale index in format digital, folosind informatia cartografica existenta in 2-3 teritorii administrative din fiecare judet si prin planuri cadastrale index in format digital, utilizand imagini aeriene in teritorii din 13 judete;

- dezvoltarea de proceduri informatice pentru a permite accesul a cetatenilor la informatia cadastrala inscrisa in cartea funciara, prin autoritatile administratiei publice locale folosind "Ghiseul Unic";

- Modernizarea sistemului national geodezic prin :

- extinderea retelei de statii permanente GPS, crearea centrului de administrare si control si integrarea lor in viitorul sistem informatic al cadastrului general;

- dotarea Oficiilor judetene de Cadastru, Geodezie si Cartografie cu echipamente mobile GPS si instruirea operatorilor ;

- realizarea unei retele nationale geodezice de clasa A cuprinzand peste 600 de puncte ce vor avea coordonate atat in sistem national cat si in sistem european.

- Intarirea capacitatii manageriale a personalului de conducere din Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si unitatile subordonate prin cursuri de pregatire in domeniul managementului de proiect si managementului prin obiective.

Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare

Descentralizarea urmareste constientizarea si cresterea gradului de implicare a colectivitatilor locale in gestiune problematicii regionale si locale precum si transferarea unor decizii si actiuni administrative de la nivelul administratiei centrale la nivelul directiilor specializate ale ministerelor, organizate la nivelul unitatilor administrative-teritoriale.

Procesul de descentralizare administrativa a serviciilor publice va continua si in perioada urmatoare, concomitent cu intarirea autonomiei locale, administrative si financiare, ca urmare a implementarii Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.326/2001 privind

416

serviciile publice de gospodarie comunala. In scopul asigurarii unei autonomii financiare reale, va continua procesul de implementare a Legii nr.189/1998 a finantelor publice locale si incepand cu anul 2003 se vor aplica prevederile O.G. nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale.

Obiective pe termen mediu

Crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice

Modernizarea comunicarii institutionale prin introducerea tehnologiei informatiei are ca rezultat cresterea eficientei activitatii administratiei publice, debirocratizarea si cresterea calitatii serviciilor publice. Toate acestea devin posibile prin implementarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice si a Planului de Actiune corespunzator, aprobat prin H.G. nr. 1007/2001.

Obiectivul Planului de Actiune este acela de a conecta toate organismele administratiei centrale prin realizarea conexiunilor intre retelele judetene si reteaua unica a administratiei centrale. Pentru judetele care nu sunt inca dotate cu o retea proprie, se va crea o retea extranet virtuala, care va acoperi intreg teritoriul tarii. In acest mod, reteaua unica a administratiei publice va deveni pentru cetateni si institutiile interesate, furnizorul de servicii de acces la orice nivel al administraţiei publice centrale si locale.

Proiectele propuse pe termen scurt corespund integral obiectivelor impuse de UE în cadrul iniţiativei “e-Europe”, pentru a permite accesul electronic al cetatenilor atât la informatii, cat si la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.

Sistemul informational integrat va permite implicarea concreta si nemijlocita a cetatenilor in realizarea programului de guvernare, prin intermediul initiativelor legislative din domeniul administratiei publice si reducerea timpului de transfer al informatiilor referitoare la reactia cetatenilor, catre cel care are initiativa legislativa.

Apropierea administratiei publice de cetatean

Introducerea in practica a conceptului de “e-Administratie” va produce o serie de mutatii esentiale in relatia cetatean-administratie, cum ar fi:

- cetatenii vor beneficia de toate serviciile publice la care au dreptul, printr-o simpla cerere adresata oricarui birou autorizat al administratiei, indiferent de domiciliu sau de competenta juridica teritoriala;

- la solicitarea unui serviciu, cetateanul va trebui sa furnizeze doar datele sale de identificare, toate celelalte informatii fiind accesibile prin intermediul sistemului informational al ghiseului unic;

- cetateanul va avea posibilitatea sa actioneze pe baza propriilor necesitati,

- intreg procesul de organizare fiind transparent pentru el;

- simpla sesizare a unui eveniment, venita din partea cetateanului, va produce efecte corespunzatoare la toate nivelurile administrative interesate.

Stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizatiile care furnizeazã servicii publice, generalizarea sistemului ghiseului unic, asigurarea permanentei în prestarea serviciilor (linii telefonice non-stop pentru furnizarea de informatii, Internet, etc). constituie masuri a caror aplicare va determina apropierea administratiei de cetatean. De asemenea, va continua consolidarea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional. In acest sens s-a elaborat si, in urma dezbaterilor publice, va fi supus procedurilor parlamentare un proiect de lege privind transparenta decizionala in administratia publica.

417

Prevederile legii se refera la informarea prealabila, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public, consultarea cetatenilor in procesul de elaborare a actelor normative, precum si participarea activa a acestora la dezbateri, in sedintele institutiilor care fac obiectul acestei legi.

Intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale pentru dezvoltare rurala si urbana in domeniul serviciilor de gospodarie comunala

Pentru implementarea Legii nr.326/2001 a serviciilor publice de gospodarie comunala s-a infiintat si va deveni operationala in scurt timp Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala si se va elabora legislatia secundara corespunzatoare. Institutia nou infiintata va asigura:

- licentierea operatorilor de servicii publice de gospodarie comunala;

- stabilirea standardelor minime de calitate a acestor servicii;

- elaborarea si implementarea unui sistem de benchmarking

- elaborarea procedurilor de delegare a serviciilor publice de gospodarie comunala.

O atentie deosebita se va acorda in continuare atragerii sectorului privat in finantarea serviciilor publice de gospodarie comunala. Printr-una din componentele programului PHARE RO 0105.01 vor fi sprijinite un numar de 3-5 autoritati locale in vederea atragerii de capital privat in dezvoltarea serviciilor publice de gospodarie comunala.

Va demara totodata si implementarea programului SAMTID prin care se urmareste reabilitarea infrastructurii apei in peste 200 de orase mici si mijlocii.

Intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

Prin programul PHARE RO 0106.04, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va primi in continuare sprijin pentru implementarea deplina a Legii privind Statutul functionarilor publici prin completarea cadrului legal si a instrumentelor pentru managementul functiei publice si al functionarilor publici. Asistenta se refera in principal la :

- elaborarea si implementarea unui mecanism de recrutare si promovare a functionarilor publici;

- elaborarea si implementarea unui sistem de salarizare a functionarilor publici bazat pe principii de corectitudine, transparenta, predictibilitate;

- crearea unui mecanism de planificare a resurselor umane in sistemul administratiei publice.

Dezvoltarea sistemului de cadastru si publicitate imobiliara si actualizarea permanenta cu datele furnizate de cadastrele de specialitate si cele rezultate din tranzactiile sporadice

Se va avea in vedere finalizarea Proiectul Cadastrului General si al Publicitatii Imobiliare care se desfasoara in baza Legii nr. 132/1998, prin:

- introducerea cadastrului general in majoritatea teritoriului judetelor proiectului;

- operationalizarea Sistemului informatic al cadastrului general si publicitatii imobiliare in 7 judete, in scopul asigurarii securitatii circuitului civil de circulatie a terenurilor prin inregistrarea tranzactiilor efectuate in timp real si infrastructura tehnica minimala pentru celelalte 35 oficii judetene implementata;

- furnizarea datelor neclasificate, de interes public, rezultate din cadastrul general, tuturor persoanelor fizice si juridice interesate la nivel national;

- actualizarea normelor si metodologiilor de introducere a cadastrului general in conformitate cu amendamentele cuprinse in Legea nr.78/2002 pentru aprobarea O.U.G.nr.70/2001 pentru modificarea Legii nr. 7/1996, amendamente incluse in scopul accelerarii implementarii cadastrului general si publicitatii imobiliare;

418

- armonizarea tehnica a tuturor cadastrelor de specialitate, pentru preluarea in cadastrul general a datelor privind proprietatea si introducerea cadastrului general in cel putin 30% din teritoriile administrative ale fiecarui judet sunt actiuni menite sa contribuie la realizarea acestui obiectiv;

- dotarea cu echipamentele necesare si instruirea personalului oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie va continua si in perioada urmatoare.

419

6. NECESITĂŢI FINANCIARE

Impactul procesului de integrare europeana asupra bugetului este concretizat prin necesitatea sustinerii reformelor structurale necesare pentru a raspunde cerintelor economice, institutionale si politice legate de procesul de integrare europeana si de orizontul de timp asumat pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Acest capitol, impreuna cu anexele de necesitati financiare, a fost realizat de catre Ministerul Finantelor Publice (MFP) in colaborare cu Ministerul Integrarii Europene (MIE), pe baza informatiilor furnizate de institutiile implicate in actualizarea PNAR, a proiectiilor bugetare pentru anii 2002-2005 si a informatiilor si estimarilor privind sursele de finantare externa pentru perioada respectiva.

Capitolul "Necesitati financiare" constituie o sinteza a necesitatilor financiare ale fiecarui capitol si subcapitol al Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, estimate atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu. Aceste estimari includ toate sursele financiare prevazute, respectiv sursele interne (publice si private), asistenta comunitara (PHARE, ISPA, SAPARD, asistenta bilaterala acordata Romaniei de statele membre ale UE), creditele acordate de institutiile financiare internationale (B.E.I., B.I.R.D., B.E.R.D., B.D.C.E etc.), precum si alte surse de finantare (asistenta bilaterala acordata Romaniei de alte state, ca de ex. SUA, Elvetia, Japonia etc.).

Necesitatile financiare pentru perioada 2002-2005 au avut in vedere:

- Prioritatile din Parteneriatul pentru aderare Romania – UE (noiembrie 2001) si Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana editia 2001;

- prevederile Programului de Guvernare pe perioada 2001-2004 si ale Planului de actiune pe anii 2002 si 2003 pentru aplicarea acestui program;

- prevederile Programului Economic de Preaderare al Romaniei;

- angajamentele asumate in cadrul procesului negocierilor de aderare inscrise in documentele de pozitie initiale si in cele complementare/revizuite, cat si a celor din programele de intensificare si accelerare a pregatirilor pentru aderarea la UE elaborate in perioada decembrie 2001 – ianuarie 2002, sau prin alte documente similare;

Metodologia utilizata la evaluarea necesitatilor financiare

Obiectivele si masurile finantate vizeaza:

- asistenta tehnica pentru dezvoltarea institutionala necesara implementarii acquis-ului comunitar;

- investitii in infrastructura necesara dezvoltarii institutionale si pentru sprijinirea coeziunii economice si sociale.

Obiectivele si masurile institutionale finantate includ infiintarea de noi institutii sau reorganizarea si intarirea celor existente pentru preluarea unor noi atributii legate de aplicarea acquis-ului comunitar.

- finantarea din surse interne publice (buget de stat, bugete locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul asigurarilor pentru somaj si alte bugete cu caracter public). S-au avut in vedere sumele necesare finantarii si/sau cofinantarii cuprinse in bugetul pe anul 2002, in vederea realizarii obiectivelor prioritare ale procesului de pregatire pentru aderarea la UE.

Pentru a evidentia clar dimensiunea efortului financiar national pentru pregatirea aderarii la UE, la sursele publice interne s-au cuprins atat sumele corespunzatoare cofinantarii la diverse proiecte ce beneficiaza de finantare externa, cat si cuantumul alocat din bugetele ordonatorilor de credit

420

pentru finantarea cheltuielilor aferente efortului propriu al institutiilor implicate in pregatirile in vederea aderarii la UE (ex. sumele aferente acoperirii cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale si servicii, cheltuielilor de capital).

Pentru anii perspectivei financiare 2003-2005, estimarea necesarului anual de finantare din surse interne publice, aferent fiecarei masuri si obiectiv, este prezentata in Centralizatorul obiectivelor prioritare si masurilor aferente (Anexele financiare).

- finantarea externa rambursabila. S-au avut in vedere contractele de credit semnate si esalonarile primirii creditelor in anii perspectivei financiare 2003-2005.

- finantarea nerambursabila comunitara (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD, asistenta bilaterala din partea Statelor Membre ale UE).

Institutiile beneficiare de asistenta Phare au utilizat ca reper general momentul contractarii fondurilor, si anume estimari de contractare pentru anii 2002, 2003 si 2004.

Este de subliniat faptul ca, in anexele de necesitati financiare, au fost incluse contractarile de fonduri deja aprobate, precum si cele previzionate in cadrul exercitiului de programare Phare 2002.

Pentru programele incluse in Memorandumul de finantare Phare 2000, fiecare institutie beneficiara a realizat o estimare a sumelor ce se vor contracta in anul 2002 (termenul final de contractare a programului Phare 2000 este luna noiembrie 2002).

Pentru programele incluse in Memorandumul de finantare Phare 2001, s-au realizat estimari de contractare pentru anii 2002 si 2003 (in acest sens s-a recomandat ca pentru anul 2002 estimarea contractarii sa fie de circa 50% din bugetul programului, iar pentru anul 2003 – diferenta de 50%).

Pentru programele care vor fi incluse in Memorandumul de finantare Phare 2002, care va fi semnat in trimestrul III al anului 2002, s-au facut estimari de contractare pentru anii 2002, 2003 si 2004 (in acest sens s-a recomandat ca, pentru anul 2002 estimarea contractarii sa fie de circa 5% din bugetul programului, pentru anul 2003 – 40 %, iar pentru anul 2004, ultimul an pentru contractarea Programului Phare 2002, 55%).

Pentru Programele Phare 2001 si Phare 2002 ce beneficiaza sau vor beneficia de cofinantare, sumele de la bugetul de stat s-au calculat tinand cont de procentul de cofinantare stabilit pentru fiecare program in parte (aceste cofinantari difera de la o institutie la alta, functie de proiect).

Pentru sumele ce reprezinta cofinantare s-a avut in vedere faptul ca, in primul an de implementare, este putin probabil sa se contracteze intreaga suma din proiect si, de asemenea, este putin probabil sa se execute plati. In acest sens, sumele ce reprezinta cofinantare au fost avute in vedere, dupa caz, incepand cu anul al doilea de implementare.

In cazul proiectelor finantate prin Programul ISPA, institutiile responsabile (Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si respectiv Ministerul Finantelor Publice/Ministerul Apelor si Protectiei Mediului) au cuprins in centralizator atat contributia comunitara, cat si partea de cofinantare de la bugetul de stat si bugetele locale aferenta, pentru fiecare an de derulare a proiectului, in functie de estimarile de plati pentru fiecare proiect (cash flow).

In cazul proiectelor finantate prin Programul SAPARD, s-a avut in vedere ca sumele alocate din bugetele pe anii 2000 si 2001 ale Uniunii Europene pentru Romania (aproximativ 310 MEURO) sa fie defalcate, in functie de estimarile de plati, pana la sfarsitul anului 2003.

Finantarea nerambursabila bilaterala acordata Romaniei de Statele Membre UE s-a prevazut ca alocare financiara, in anul in care a fost aprobat programul de asistenta bilaterala de catre donatorul european.

421

In cazul participarii la Programele Comunitare (Leonardo da Vinci, Socrates, Customs 2002 etc) la care institutiile administratiei romanesti si-au manifestat interesul de a participa, s-a mentionat contributia anuala (tichet de participare + costuri administrative), esalonata in conformitate cu procedurile fiecarui program comunitar.

Pentru transformarea in EURO a sumelor exprimate in lei, pentru anul 2002 s-a utilizat cursul valutar de 1EURO = 30300 lei. Pentru anii urmatori a fost luata in calcul inflatia prognozata (conform Programului Economic de Preaderare) si s-a tinut seama si de aprecierea moderata in termeni reali a monedei nationale (3-5%/an). Pentru transformarea in EURO a sumelor exprimate in USD, s-a utilizat cursul valutar de 1 EURO = 0.8824 USD, curs valabil la 31.12.2001.

Cadrul multianual al programarii necesitatilor financiare pentru perioada 2002-2005 se prezinta dupa cum urmeaza:

- MEURO -

2002 2003 2004 2005 TOTAL

TOTAL 2315,84 3283,34 2587,26 2083,25 10269,69

Surse interne 1117,41

(48,25%)

1799,80

(54,82%)

1566,61

(60,55%)

1521,51

(73,04%)

6005,33

(58,48%)

din care:

- Publice 887,37

(79,41%)

1358,58

(75,49%)

1176,41

(75,09%)

1154,48

(75,88%)

4576,84

(76,21%)

- Private 230,04

(20,59%)

441,22

(24,51%)

390,20

(24,91%)

367,03

(24,12%)

1428,49

(23,79%)

Surse rambursabile 637,31

(27,52%)

628,33

(19,14%)

560,05

(21,65%)

365,80

(17,56%)

2191,49

(21,34%)

din care:

- BIRD 195,00 137,42 61,76 39,32 433,50

- BERD 60,08 53,60 30,82 10,97 155,47

- BEI 281,78 322,92 372,56 174,89 1152,15

- BDCE 3,89 2,50 - - 6,39

- Alte surse 96,56 111,89 94,91 140,62 443,98

Surse nerambursabile 561,12

(24,23%)

855,21

(26,05%)

460,60

(17,80%)

195,94

(9,40%)

2072,870

(20,18%)

din care:

Uniunea Europeana

- Phare 390,34 310,18 179,85 17,94 898,31

- ISPA 98,42 270,60 278,01 177,56 824,59

- SAPARD 46,41 264,01 0,15 0,15 310,72

- Alte surse UE 2,32 1,42 - - 3,74

422

2002 2003 2004 2005 TOTAL

Alte surse 23,63 9,00 2,59 0,29 35,51

Efortul financiar total al statului roman pentru realizarea obiectivelor prioritare asumate de catre autoritati, in perioada 2002-2005, va reprezenta cca. 80% din necesarul total de finantare, din care: resurse bugetare ( 59% din total), la care se adauga finantarea externa rambursabila (21% din total). Finantarea externa nerambursabila oscileaza de la 24% in anul 2002 la 18% in anul 2004 si 10% in anul 2005.

Necesitatile financiare pe capitole ale PNAR se prezinta, sintetic, astfel:

A. Procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana Masurile finantabile vizeaza consolidarea cadrului institutional si a sistemului de coordonare a activitatii de integrare europeana.

Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor propuse sunt de 31,73 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2002-2005 este de 13,28 MEURO (cca. 41,85% din total). Finantarea externa nerambursabila este de 18,45 MEURO.

B. Criteriile politice Obiectivele pentru perioada 2002-2005 au in vedere reforma justitiei pentru asigurarea unui sistem judiciar independent si responsabil, dezvoltarea unui sistem de probatiune eficient, consolidarea cadrului institutional in lupta impotriva coruptiei, imbunatatirea situatiei romilor, si nu in ultimul rand dezvoltarea si diversificarea serviciilor comunitare integrate pentru protectia copilului, intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local in acest domeniu, precum si dezvoltarea unui sistem legislativ, unitar si armonizat cu legislatia internationala/ comunitara in domeniul protectiei copilului.

Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in acest domeniu sunt de 129,60 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2002-2005 este de 76,67 MEURO (59,16% din total) din care 67,63 MEURO surse publice interne si 9,04 MEURO finantare externa rambursabila. Finantarea externa nerambursabila este de 52,93 MEURO (cca. 40,84 % din total).

Democratia si statul de drept, puterea judecatoreasca, masuri anticoruptie:

Masurile vizeaza in special pregatirea magistratilor si grefierilor in noile materii ale dreptului national si in drept comunitar, elaborarea unei noi legi privind organizarea judecatoreasca si crearea unor instante specializate, modificarea legii de executare a pedepselor in concordanta cu standardele europene si elaborarea statutului personalului din penitenciare (demilitarizarea), infiintarea de noi centre de reintegrare sociala si supraveghere si informatizarea serviciilor de reintegrare sociala, imbunatatirea mecanismelor de combatere a coruptiei interne si a dotarii pentru investigare anticoruptie.

Necesitatile financiare pentru indeplinirea standardelor europene in domeniu in perioada 2002-2005 sunt de 22,44 MEURO, din care: 6,36 MEURO surse publice interne si externe rambursabile, si 16,08 MEURO surse nerambursabile.

Protectia copilului:

Masurile vizeaza in special elaborarea si validarea standardelor de calitate pentru toate tipurile de servicii de protectie a copilului, completarea cadrului juridic existent cu privire la atestarea, angajarea, formarea, evaluarea si monitorizarea sistemului maternal profesionist pentru copilul cu handicap, integrarea politicilor de protectie a copilului in ansamblul general al politicilor sociale, elaborarea unui act normativ unic al protectiei copilului, dezvoltarea sistemului de monitorizare a

423

activitatii de protectie a copilului la nivel national si cresterea capacitatii institutionale in vederea implementarii noii legi a adoptiei.

Sursele de finantare aferente acestui subdomeniu, in perioada 2002-2005, se prezinta astfel: 50,57 MEURO surse publice interne, 9,04 MEURO surse externe rambursabile si 27,85 MEURO surse nerambursabile.

Drepturile si protectia minoritatilor:

Masurile vizeaza in principal imbunatatirea situatiei romilor. Finantarea masurilor in perioada 2002-2005 totalizeaza 19,70 MEURO, din care: 10, 7 MEURO surse publice interne si externe rambursabile si 9,00 MEURO surse nerambursabile.

C. Capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE Obiectivele si masurile vizeaza alinierea legislatiei la legislatia comunitara privind indeplinirea celor patru libertati (libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor), politicile sectoriale, aspectele economice si financiare, coeziunea economica si sociala, inovatia, protectia mediului, justitia si afacerile interne etc.

Necesitatile financiare pentru indeplinirea obiectivelor privind capacitatea de asumare a obligatiilor de membru in perioada 2002-2005 se ridica la cca. 9950,36 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2002-2005 este de 7971,28 MEURO (cca.80,11% din total) din care 5861,04 MEURO finantare interna si 2110,24 MEURO finantare externa rambursabila. Finantarea nerambursabila se ridica la 1979,08 MEURO (cca. 19,89 % din total).

Principalele necesitati financiare pentru perioada 2002-2005, se prezinta astfel:

Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor

Masurile si obiectivele vizeaza armonizarea cadrului legislativ care sa conduca la implementarea principiilor unei noi abordari globale, consolidarea cadrului legislativ si institutional pentru recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, pregatirea personalului pentru implementarea acquis-ului comunitar in aceste domenii precum si intarirea capacitatii administrative si de supraveghere a pietei asigurarilor, sectorului bancar si a pietei valorilor mobiliare.

Necesitatile financiare totale estimate in perioada 2002-2005 pentru indeplinirea obiectivelor sunt 65,88 MEURO, efortul financiar al statului roman reprezentand 33,28 MEURO (cca. 50,52% din total) (surse interne) iar sursele nerambursabile totalizand 32,60 MEURO (49,48% din total).

Politica in domeniul concurentei

O economie de piata functionala presupune existenta unui climat concurential. In perioada 2002-2005 vor fi adoptate masuri vizand intarirea capacitatii administrative a autoritatilor de concurenta si completarea cadrului legislativ, cresterea gradului de cunoastere si aplicare efectiva a regulilor de concurenta si ajutorul de stat etc.

Sursele de finantare in perioada 2002-2005 se prezinta astfel: 12,43 MEURO ( 86,14% din total) surse publice si 2 MEURO (13,86% din total) surse nerambursabile.

Politica agricola

Un interes deosebit se acorda agriculturii ca ramura economica de interes strategic.

Necesitatile financiare totale in perioada 2002-2005 sunt de aproximativ 1111,03 MEURO. Efortul financiar al statului roman este de aproximativ 752,82 MEURO (67,76% din total) din care 723,1 MEURO surse publice si private interne si 29,72 MEURO asistenta externa rambursabila. Finantarea externa nerambursabila este de 358,21 MEURO (32,24% din total). Principalele obiective vizeaza dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative pentru implementarea Politicii Agricole Comune, continuarea armonizarii legislatiei si intarirea capacitatii administrative in domeniul veterinar, fitosanitar, viticol, armonizarea statisticii agricole

424

cu normele si standardele sistemului statistic european, promovarea dezvoltarii durabile si integrate a sectorului agricol si a spatiului rural prin intermediul programului SAPARD.

Politica in domeniul transporturilor

Crearea unei infrastructuri moderne de transport, compatibile cu reteaua europeana de transport constituie o prioritate esentiala pentru dezvoltarea durabila a Romaniei si asigurarea protectiei mediului inconjurator. Obiectivele vizeaza modernizarea, dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor si mijloacelor de transport, alinierea la conditiile europene de transport in vederea integrarii in sistemul de transport european, armonizarea legislativa si dezvoltarea institutionala in domeniul transporturilor.

Necesitatile financiare totale in perioada 2002-2005 insumeaza 2597,82 MEURO. Efortul financiar al statului roman reprezinta 2122,4 MEURO (81,7% din total) din care 647,15 MEURO surse publice interne si 1475,25 MEURO surse externe rambursabile. Finantarea externa nerambursabila este de 475,42 MEURO (18,30%).

Politica sociala si ocuparea fortei de munca

Obiectivele vizeaza definitivarea reformei sistemului national de asistenta sociala, pregatirea participarii la Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, dezvoltarea capacitatii institutionale de integrare a egalitatii de sanse in politicile nationale, continuarea reformei in domeniul sanatatii publice si eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Necesitatile financiare totale in perioada 2002-2005 insumeaza 488,98 MEURO. Efortul financiar al statului roman (surse publice interne si externe rambursabile) reprezinta 470,03 MEURO (96,12%). Finantarea externa nerambursabila este de 18,95 MEURO (3,88 %).

Politica in domeniul energetic

Eforturile financiare ale statului roman in perioada 2002-2005 sunt de 999,83 MEURO(95,75% din total) din care 782,00 MEURO surse publice si private interne si 217,83 MEURO surse externe rambursabile. Finantarea externa nerambursabila reprezinta 44,35 MEURO (4,25% din total). Principalele obiective vizeaza restructurarea si introducerea mecanismelor de piata in sectorul energetic din Romania, preluarea acquis-ului privind managementul stocurilor de titei si produse petroliere, implementarea recomandarilor Atomic Question Group incluse in “Raportul Uniunii Europene in domeniul securitatii nucleare in contextul procesului de extindere”.

Politica industriala

Romania urmareste cresterea competitivitatii si atragerea investitiilor straine in domeniul industriei astfel incat agentii economici sa actioneze in cadrul mecanismelor specifice unei economii de piata functionale si pe baza unor reguli armonizate cu practica europeana.

Necesitatile financiare totale in perioada 2002-2005 se ridica la 805,69 MEURO. Efortul financiar al statului roman se ridica la aproximativ 796,32 MEURO (98,84% din total) din care 691,47 MEURO surse publice si private interne si 104,85 MEURO surse externe rambursabile. Finantarea externa nerambursabila este de 9,37 MEURO (1,16% din total).

Masurile vizeaza in principal cresterea competitivitatii industriale si accelerarea procesului de privatizare.

Intreprinderile mici si mijlocii

Obiectivele vizeaza simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), imbunatatirea accesului IMM la finantare, imbunatatirea accesului IMM pe piete externe si imbunatatirea accesului la achizitii publice.

425

Necesitatile financiare totale estimate in perioada 2002-2005 pentru indeplinirea obiectivelor sunt 104,57 MEURO, efortul financiar al statului roman reprezentand 102,2 MEURO (cca. 97,73% din total) (surse publice) iar sursele nerambursabile totalizand 2,37 MEURO (2,27% din total).

Stiinta si cercetare; Educatie, formare profesionala si tineret

Investitia in educatie si in formarea profesionala este cea mai rentabila pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. In acest sens, Romania si-a indreptat eforturile sale in scopul promovarii unui sistem de educatie modern cu efecte in toate componentele societatii.

Eforturile financiare ale statului roman, in perioada 2002-2005, sunt de 1813,42 MEURO (96,16% din total) din care 1688,1 MEURO surse interne si 125,32 MEURO surse externe rambursabile. Finantarea externa nerambursabila reprezinta 72,49 MEURO (3,84% din total) .

Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale

Obiectivele vizeaza in special pregatirea cadrului institutional si legal pentru coordonarea si implementarea fondurilor structurale, implementarea politicii nationale de dezvoltare regionala, restructurarea intreprinderilor si reconversia profesionala prin programul RICOP.

Necesitatile financiare totale pentru perioada 2002-2005 sunt de 715,62 MEURO. Efortul financiar al statului roman reprezinta 303,69 MEURO (cca. 42,44% din total). Finantarea externa nerambursabila este de 411,93 MEURO (57,56% din total).

Politica in domeniul mediului inconjurator

Necesitatile financiare totale in perioada 2002-2005 sunt de aproximativ 716,09 MEURO. Efortul financiar al statului roman se ridica la aproximativ 268,77 MEURO (37,53% din total) din care 153,69 MEURO surse publice si private interne si 115,08 MEURO surse externe rambursabile. Finantarea externa nerambursabila este de 447,32 MEURO (62,47% din total). Obiectivele vizeaza transpunerea si implementarea legislatiei comunitare de mediu in legislatia nationala, dezvoltarea institutionala necesara aplicarii legislatiei de mediu armonizate, reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de mediu.

D. Reforma administratiei publice Continuarea reformei administratiei publice este o conditie esentiala pentru transpunerea acquis-ului comunitar. Obiectivele avute in vedere in perioada 2002-2005 vizeaza descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare, intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor locale pentru dezvoltarea urbana si rurala in domeniul serviciilor de gospodarie comunala.

Necesitatile financiare totale pentru indeplinirea obiectivelor propuse sunt de 158,00 MEURO. Efortul financiar al statului roman in perioada 2002-2005 este de 135,59 MEURO (cca. 85,82 % din total). Finantarea externa nerambursabila reprezinta 22,41 MEURO (14,18%).

Documents

Programul National de Aderare La U.E