INTRODUCERE

Îngrăşarea reprezintă fenomenul de acumulare, în timp, de carne şi grăsime, de acoperire sau seu, interfibrilară- marmorarea şi în interiorul muşchilor- perselare, pe baza unui regim de hrănire specific sistemului de îngrăşare.

Prin îngrăşarea animalelor se urmăreşte, în primul rând, sporirea cantităţii şi îmbunătăţirea calităţii cărnii şi în al doilea rând, valorificarea superioară a unor subproduse sau deşeuri agricole sau industriale.

Depunerea de carne şi grăsime se realizează în urma hrănirii animalelor cu cantuităţi care depăşesc necesarul de întreţinere, astfel încât carnea şi grăsimea formată încorporează o parte din energia hranei consumate.

La animalele tinere îngrăşarea cuprinde două procese fiziologice, creşterea şi depunerea de grăsime.

Creşterea presupune formarea de ţesuturi noi şi sporirea volumului acestora. Sporul în greutate conţine cantităţi mari de proteină, săruri minerale şi apă.

Îngrăşarea înregistrează performanţe diferite şi în funcţie de sex, astfel tăuraşii realizează sporuri zilnice mai mari cu un consum specific mai redus în comparaţie cu femelele.

1

Capitolul 1

Proiectarea amplasării şi sistematizării fermei de îngrăşat bovine cu capacitatea de 500 capete

1.1. Condiţii de amplasare a fermei

AVIZE ŞI AUTORIZAŢII NECESARE ÎNFIINŢĂRII UNEI FERME

DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE MEDIU

În baza Ordonanţei nr.26/2001 şi HG nr.625/2001

- actul de deţinere al spaţiului în care se desfăşoară activitatea sau a sediului social

(Contract închiriere, contract de vânzare-cumpărare,etc.);

- Contractele de utilităţi (Apa, Canal, Energie electrică, Gaze, Salub);

- Plan de încadrare în zonă şi plan de situaţie;

- Taxă-tarif-30 Ron.

În cazul în care sediul social sau punctul de lucru este închiriat se vor prezenta contractele de utilităţi ale locatarului şi acordul acestuia privind asigurare cu utilităţi a locatarului prin contoarele proprii.

2

Acte necesare obţinerii avizului/autorizaţiei pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

CF HG 625/2001:

- Avizul/autorizaţia de prevenire şi stingere a incediilor însoţit de documentaţia vizată spre neschimbare (pentru cazurile care s-au obţinut anterior solicitări de înregistrare şi autorizare);

- Dovada privind depunerea documentaţiei de prevenire şi stingere a incendiilor la grupul de pompieri militari (pentru cazurile în care s-au făcut anterior solicitări de înregistrare şi autorizare a funcţionării);

- Documentaţia tehnică reprezentând piese scrise şi desenate din proiectul de execuţie a construcţiei sau cartea construcţiei cuprinzând măsurile de prevenire şi stingere a incediilor şi verificarea cerinţei de calitate "siguranţa la foc" pentru cazurile în care sediul social sau activitatea principală declarată se încadrează în prevederile legale privind avizarea/autorizarea;

- Schiţa spaţiului cu cote şi nominalizarea destinaţiilor, însoţită de descrierea succită a amplasării, caracteristicilor constructive şi de măsurile de prevenire şi stingere a incediilor adoptate, pentru cazurile care nu se încadrează în prevederile legale în vigoare privind avizarea/autorizarea;

- Dovada îndeplinirii măsurilor de prevenire şi stingere a incediilor pentru cazurile în care avizul/autorizaţia au fost retrase anterior solicitării de înregistrare şi autorizare a funcţionării.

ACTE NECESARE ELIBERĂRII AVIZULUI ŞI AUTORIZAŢIEI SANITARE DE FUNCŢIONARE

Acte obligatorii:- Act deţinere spaţiu;- Plan de detaliu al obiectivului ;- Plan de încadrare în zonă; - Memoriu sanitar descriptiv;

3

- Tabel angajaţi ;- Declaraţie privitoare la condiţiile sanitare; - Contractele utilităţi. Acte necesare după caz:- Aviz sanitar de construire-reamenajare; - Autorizaţie de construcţie ;- Diplome cursuri de igiena;- A.S.F.original şi copie; - Acordul vecinilor; -Talonul maşinii.

ACTE NECESARE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE FUNCŢIONARE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MUNCII

*Pentru agent economic nou înfiinţat sus Acte necesare:- avizul constitutiv al societăţii (Statutul contract) actul

proprietate pentru sediul social; - planul de situaţie pentru sediul social;- fisa de identificare a comerciantului.

*Pentru agent economic care schimbă sediulActe necesare:- certificat îmatriculare; - cod fiscal; - statut; - act proprietate pentru noul sediu; - act adiţional schimbare sediu; - plan situaţie pentru sediul nou ;- declaraţie; - fişa de identificare a comerciantului;

4

- alte acte sau autorizaţii legate de activitatea care se desfăşoară la nou sediu;

*Pentru înfiinţarea unui punct de lucruActe necesare:- certificat de îmatriculare ;- cod fiscal; - statutul societăţii; - act adiţional de înfiinţare a punctului de lucru; - act proprietate punct de lucru; - schiţa pentru punctul de lucru ;- declaraţie;- fişa de identificare a comerciantului.

*Prelungire punct de lucru Acte necesare:- certificat de îmatriculare; - cod fiscal ;- statut ;- certificat înscriere menţiuni prin care punctul de lucru a fost

declarat la CCI Buzău ;- actul de proprietate pentru punctul de lucru ;schiţa pentru punctul de lucru ;- declaraţie ;- fişa de identificare a comerciantului;- alte acte sau autorizaţii legate de activitatea care se

desfăşoară la punctul de lucru.

*Persoane fizice, asociaţii familiale Acte necesare:- copie autorizaţie primărie ;- copie buletin identitate a persoanelor care figurează pe

autorizaţie ;- actul de proprietate pentru sediul social ;- schiţa pentru sediul social;

5

- declaraţie ;- fişa de identificare a comerciantului.

ACTE NECESARE OBŢINERII AUTORIZAŢIEI SANITAR-VETERINARE DE FUNCŢIONARE

Conform Ordonanţei 103/ 23.12.1998Copii după următoarele documente :- Certificat îmatriculare; - Cod fiscal; - Act constitutiv; - Actul de deţinere al spaţiului ;- Schiţa tehnică a unităţii (cu încadrarea fluxului tehnologic); - Contract de colaborare cu un medic veterinar (cazul unităţilor

de producţie); - Memoriu tehnic justificat.

1.2. Oportunitatea înfiinţării fermei

Înfiinţarea de exploataţii pentru îngrăşarea taurinelor este o activitate rentabilă ce contribuie la sporirea veniturilor realizate din această acţiune, atunci când se urmăreşte să se obţină o cantitate cât mai mare de carne, într-un timp cât mai scurt, cu calităţi superioare şi la un cost de producţie cât mai scăzut.

Îngrăşătoria este amplasată în judeţul Buzău, comuna Pătârlagele. Ferma este amplasată în această regiune deoarece unele sate/comune din valea Buzăului, printre care şi comuna Pătârlagele este declarată zonă defavorizată. Acest lucru duce la accesarea unor fonduri privind zonele defavorizate şi scutirea unor taxe din partea statului prin crearea forţei de muncă.

6

1.3. Condiţii pedoclimatice

 AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Judeţul Buzău este situat în partea de sud-est a ţării, învecinându-se cu judeţele Brasov şi Covasna, către nord-vest; cu judeţele Vrancea şi Brăila către est ; cu judeţele Ialomiţa şi Ilfov către sud şi judeţul Prahova către vest....................................    Ocupând o suprafaţă de 6072 km2, judeţul Buzău se situează între longitudinile de 44’'50’-45’'45’şi latitudinile de 26’'10’-27’'20’. Buzăul ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cuprinzând în mod armonios toate formele de relief.

 RELIEFUL

 Judeţul Buzău concentrează între limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generală a unui amfiteatru ce coboară în trepte de la zona muntoasă din nord către zona de câmpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.

ZONA DE MUNTE cuprinde în limitele sale munţii propriu-zişi ai Buzăului (exceptând masivul Ciucaş) şi o porţiune din versantul apusean al munţilor Vrancei.

Ambele subdiviziuni sânt identice ca structură şi aspect geografic.    Munţii Buzăului cuprind de la est către vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu şi Monteoru, primii patru fiind şi cei mai interesanţi sub aspect peisagistic şi deci şi turistic.Munţii Vrancei, situaţi la limita de nord-est a judeţului,sânt alcătuiţi din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, şi Furu.

7

Ca structură geologică, munţii judeţului Buzău sânt alcătuiţi din roci puţin dure, de vârstă paleogenă, adică din alternanţe de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explică într-o bună măsură altitudinea lor redusă : Lacaut - 1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, şi Ivanet 1191 m.……………………………….   Zona montană cuprinde câteva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiaşi-Bâsca, Gura Teghii, unde în ciuda eroziunilor şi a instabilităţii solului, s-au format centre rurale cu o populaţie numeroasă.

    ZONA SUBCARPATICĂ, cu altitudini între 400-800 m, ocupă partea centrală a judeţului, alcătuind o succesiune spectaculoasă de culmi şi depresiuni cu valori inedite de peisaj, şi este constituită din formaţiuni geologice neogene, cutate, unde predomină argile, marne, nisipuri, gresii iar în unele părti calcare sarmatice şi conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest către nord-est, cum sânt cele sudice şi cele estice; altele, în special cele din centru, datorită râurilor şi eroziunii, au fost străpunse de ape şi fragmentate. Subcarpaţii din zona Buzăului sânt grupaţi în patru unităţi deluroase, delimitate de apele curgătoare şi individualizate prin structura geologică şi poziţie geografică.    Grupa centrală este cuprinsă între văile Buzăului şi Slănic, cu altitudinile maxime în Dealul Blidisel-821 m şi Vârful Botanul-799 m.    Eroziunea produsă de apele Sărăţel, Bălăneasa, Sibiciu şi Ruşavăţul a dus la divizarea într-o serie de subunităţi, ca dealurile Muscelului, Dâlma, Bocului şi Piclelor unde se află vulcanii noroioşi.    Din această grupă face parte şi culoarul depresionar Răteşti-Scorţoasa-Vintilă Vodă, care începe din Valea Buzăului de la satul Răteşti şi se întinde până la comuna Vintilă Vodă.    Grupa sudică de dealuri ia contact brusc cu câmpia şi se

8

impune prin masivitate, înălţime, structura geologică fiind reprezentată prin Dealul Istriţa (750 m), din calcare şi gresii sarmatice , şi Dealul Ciolanul, tot aşa de masiv care se întinde paralel cu cel dintâi.

Între aceste dealuri drenate se află depresiunea Niscovului, străbătută de râul Nişcov, ale cărui ape, în verile secetoase, se pierd în conul de dejecţie format la vărsarea în râul Buzău.    Grupa estică de dealuri este delimitată de văile Slănic şi Râmnic.

Aici se remarcă dealurile Bisocii (970 m), Blăjanilor, Budei şi Căpăţânei.    În fine, grupa vestică este constituită dintr-o serie de dealuri relativ înalte şi cu structura geologică diferită ; Corneţel (827 m), Priporul (823 m), şi culmea Salcia (717 m) care se continuă în judeţul Prahova...………………………………………………………    La Subcarpaţii Buzăului se adaugă depresiunile Pătârlagele, Cislău, Pârscov şi în extremitatea nordică depresiunea Sibiciu-Lopătari, care separă Subcarpaţii de zona montană şi cuprinde aşezări rurale înfloritoare.……………………………………………

    CÂMPIA acoperă sudul şi estul judeţului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Câmpia Română, şi anume : Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzăului, Câmpia Călmăţuiului şi Câmpia Râmnicului (numite în ordine de la vest către est).……………………………………………………...    Trecerea la zona colinară se face lent la est de Buzău şi mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istriţa.

CLIMA

Teritoriul judeţului Buzău se înscrie în regimul de climă temperat continentală, care prezintă o serie de particularităţi şi nuanţe în raport cu zonele de relief.………………………………..    Regimul termic se caracterizează prin valori maxime

9

înregistrate în zona de câmpie, care descresc pe masură ce ne deplasăm spre zona montană...…………………………………    Sub raport termic, particularităţi interesante prezintă şi fenomenul de îngheţ. Acesta apare cel mai devreme în văile şi depresiunile subcarpatice, datorită stratificării aerului rece şi a apariţiei inversiunilor de temperatură, şi persistă aici până în a doua decadă a lunii aprilie. Cel mai târziu, datorită fenomenului de fohn, îngheţul apare în cea de a doua decadă a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudică, durând către finele lunii martie.    Regimul precipitaţiilor conduce către valori medii anuale ce depăşesc 800 mm.Ploile cele mai frecvente cad în intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un vârf în luna iunie (72-100 mm).În cealaltă jumatate a anului precipitaţiile sânt mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la câmpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).………………………………………………………… Treptele de relief ca şi poziţia judeţului la Curbura Carpaţilor determină o serie de nuanţări climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3 tipuri principale de climat de munţi, deal şi camp.…………………… Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitaţii bogate  : de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitaţii de 600-700 mm/an : de câmp - caracterizat printr-un continentalism montan accentuat cu veri fierbinţi şi ierni geroase cu viscole cauzate de Crivăţ.……………………………………………………. Pantele sudice ale Carpaţilor de Curbură supuse descendenţelor maselor de aer oceanic generând vânturi.x…… Modificările antropice vizibile cu deosebire în jurul construcţiilor hidrotehnice unde au apărut fenomene de relief antropic cariere, tuneluri, canale.……………………………………………………….Lanţul carpatic un obstacol naţional în calea maselor de aer şi a fronturilor atmosferice. Acest baraj natural modifică direcţiile de înaintare a maselor de aer ca şi a celor termodinamici. Regimul eolian în general este influenţat de masele de aer din

10

Vest. Iarna în zona de câmp şi la poalele subcarpaţilor apare Crivăţul. O caracteristică locală prezenţa fenomenului pe versanţii Buzăului dar şi-n zona dealurilor Istriţa, Ciolanu evidenţiaţi prin cultura viţei-de-vie.

11

Capitolul 2

Proiectarea asigurării materialului biologic în fermă

2.1. Alegerea rasei

Rasa Bălţată Românească

Rasa Bălţată românească s-a format în nord-estul ţarii în Transilvania şi Banat în urma unui îndelung proces de încrucişare tip „absorţie", început în anul 1860, practicat între vaci din rasa Sura de stepă şi tauri din suprarasa Simmental de diferite provenienţe.

Caractere morfologice Bălţată Românească

Are o dezvoltare corporală mare (femelele au talia: cea. 133-135 cm şi greutatea de cea. 600 kg), conformaţia mai puţin armonioasă, capul mare, gâtul de lungime medie, bine îmbrăcat în musculatură, trunchiul relativ lung, larg şi adânc, abdomen amplu, uger globulos cu structura bună şi mameloane corecte, membre puternice. Pielea este groasă, densă şi uniformă, iar părul este des şi lung...................................................................... Culoarea este bălţată alb cu galben, de diferite nuanţe ( de la gălbui până la roşu deschis ), având întotdeauna capul şi extremităţile membrelor de la genunchi şi jaret în jos de culoare albă. Rasa Bălţată Românească are o constituţie robustă, temperament liniştit, precocitate mediocră realizând prima fătare la vârsta de cea. 33 luni şi un interval între fătări de cea. 440 de zile. Producţia de lapte variază în funcţie de condiţiile de exploatare fiind în medie între 3500-4000 kg/lactaţie, cu 3,8 % grăsime. Manifestă precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic şi economicitate mai puţin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. şi un

12

consum de cea. 1,2 UN/kg lapte).................................................... Producţia de carne este foarte bună datorită aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte bună la sistemul intensiv de îngrăşare, greutate corporală mare, precocitate bună, spor foarte bun de creştere, conversie bună a furajelor, economicitate bună şi indici cantitativi şi calitativi deosebiţi ai cărnii............................................................................ Astfel, tăuraşii, îngraşaţi intensiv, au un spor de creştere de peste 1200 g/cap/zi (realizând peste 550 kg la sacrificare - 16 luni), cu un consum specific de cea. 7 UN/kg spor şi un randament la sacrificare de 53-58 %............................................ Carnea în carcasă are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are însuşiri tehnologice şi organoleptice bune.

2.2. Proiectarea asigurării materialului biologic şi a modului de împrospătare a efectivului de taurine în ferma cu

capacitatea de 500 capete

Ferma a fost dimensionată la o capacitate de 500 capete îngrăşate anual pe un flux tehnologic continuu. Pentru a putea obţine 500 capete îngrăşate anual, p r i m a p o p u l a r e s e v a f a c e c u 5 0 0 c a p e t e t i n e r e t c a u l t e r i o r , l a i n t e r v a l e d e aproximativ 3 luni, să fie achiziţionate câte 167 capete tineret taurin. Prin urmare,efectivul aflat în adăposturi şi în mişcare va fi de aproximativ 500 - 700 capete, la greutatea medie de 500 kg. masã vie.

În acest scop se achiziţioneazã viţei înţãrcaţi la vârsta de peste trei luni cu masă vie de minimum 75 kg., care se cresc în f lux tehnologic, r i tmic, în 13 periode pe an, fiecare perioadă fiind de câte 4 săptămâni (28 zile).

Operaţiunile tehnice care vor fi executate la viţei:

13

•individualizarea prin sistem unitar codificat adoptat în U.E. şi în ţara noastră, organul competent fiind A.N.S.V.

Fluxul tehnologic se realizează în 4 faze: acomodare, creştere, îngrăşare şi finisare. De asemenea furajarea animalelor este făcută prin 4 tipuri de raţii: •raţie de acomodare, pentru animalele din carantină; •raţie de creştere, pentru tineretul sub 12 luni; •raţie de îngrăşare, pentru tineretul sub 12 luni; •raţie de finisare, pentru animalele care se pregătesc pentru …....livrare. Categoriile de animale folosite sunt: •viţei în carantină (timp de staţionare 8 săptămâni, spor …..în greutate0,500kg./cap/zi); •t i n e r e t s u b 1 2 l u n i ( t i m p d e s t a ţ i o n a r e 2 8 … . s ă p t ă m â n i , s p o r î n greutate 0,750kg./cap/zi); •t i n e r e t p e s t e 1 2 l u n i ( t i m p d e s t a ţ i o n a r e 2 4 … . s ă p t ă m â n i , s p o r î n greutate 1,000kg./cap/zi); •a n i m a l e î n f i n i s a r e ( t i m p d e s t a ţ i o n a r e 1 0 … . s ă p t ă m â n i , s p o r î n greutate 1,100kg./cap/zi). Animalele se livrează câte 39 capete pe perioadă ceea ce înseamnă un număr de 507 capete anual, dacă nu se înregistrează nici o pierdere. D e m e n ţ i o n a t c ă î n a c e l a ş i t i m p , v o r f i p r e l u a t e a n i m a l e a d u l t e d e l a populaţie pentru recondiţionare. Recondiţionarea reprezintă procesul de refacere a stării de întreţinere, în special a ţesutului muscular, în scopul sporirii greutăţii corporale şi a randamentului , precum şi a îmbunătăţ ir i i cal i tăţ i i cărni i . Prin recondiţionare, greutatea corporală poate spori cu cca 60 kg, iar randamentul la tăiere cu 10%. Durata recondiţionării este de 50-70 zile. Fazele tehnologiei de recondiţionare sunt: acomodare (15-20 zile), recondiţionarea propriu-zisă (40zi le) şi f inisarea (15-20 zi le). Metoda de recondiţ ionare diferă în funcţ ie de furajul de bază din

14

faza propriu-zisă (fibroase, grosiere, suculente, borhoturi, păsune).

2.3. Estimarea cheltuielior cu materialul biologic

Masă vie - 507•80kg= 40560kgCost/u.m. fără T.V.A. = 8,00/kg masă vieCost RON = 324480,00

Capitolul 3

Proiectarea tehnologiei de hrănire şi întreţinere

3.1. Proiectarea tehnologiei de hrănire a tineretului taurin la îngraşat

Norme de hrană şi raţii pentru bovine la îngrăşat

Dintre factorii tehnologici, furajarea are influenţa cea mai mare asupra îngrăşări i bovinelor. Modul de hrănire a bovinelor la îngrăşat, inf luenţeazăeficienţa economică într-o exploataţie, întrucât aproximativ 60 % din cheltuielile anuale sunt reprezentate de costul furajelor. Amestecuri furajere folosite în furajarea tineretului bovin de tăiere:

15

GRUPA DE FURAJARE

SU% Nutrienţi/kg SU Participare % Cantitate (tone)

MenţiuniUN PB Vara Iarna Vara Iarna

Total amestec X 1,09 102 100 100 X X 180 zile vară-185 zile iarnă

Fân graminee 0,85 0,70 85 15 35 18,93 45,5 Naturale sau cultivate

Fân leguminoase 0,85 0,76 171 5 15 6,31 19,46 Lucernă, trifoi, etc

Masă verde porumb

0,19 1,00 89 65 X 348,69 X Sorg, colete de sfeclă

Sfeclă-suculente 0,33 1,38 48 X 30 X 275,6 Bostani, gulii, borhoturi

Grosiere-paie ovăz 0,85 0,30 37 5 5 6,31 6,49 Vreji, coceni

Concentrate+PVM 0,88 1,25 128 10 X 12,27 X Vara: porumb, orz+20% PVM-T2

Concentrate+PVM 0,88 1,12 162 X 15 X 18,93 Iarna: porumb, orz+35% PVM-T2

Tineretul bovin crescut pentru carne se furajează în cât mai mare măsură cu furaje fibroase. Raportul energie/proteină este foarte important pentru nutriţia animalelor. El trebuie respectat cu stricteţe, ceea ce este posibil dacă furajele fibroase, fie uscate, fie verzi şi suculente, se toacă şi se amestecă, după care li se adaugă suplimentul proteino-vitamino-mineral. Substituirea furajelor în amestecuri se face, de preferinţă, în cadrul aceleiaşi grupe de furaje, având grijă să se respecte raportul proteină/energie. Amestecul furajer se dă animalelor la discreţie, ieslea nefiind lăsată niciodată goală (cu cât animalele mănâncă mai mult, cu atât e mai bine, pentru câ mănâncă mai ieftin).

Dacă sporul de creştere programat nu se realizează sau dacă se constată că este posibilă obţinerea unui spor zilnic mai mare decât cel ce se înregistrează cu furajarea pract icată, se va mări cota de part ic ipare a componentei celei mai bogate în proteină reducând echivalent cota de participare a celor mai bogate furaje în

16

celuloză. Cu cât sporul mediu zi lnic este mai mare, cu atât costul furajăr i i este mai mic. Pentru a grăbi f inisarea, se supl imentează furajarea animalelor cu un amestec de uruiel i de cereale, administrat în unul sau două tainuri. Cantitatea cu care se suplimentează dieta de bază se stabileşte ţinând seama de apetitul animalelor şi de termenul la care urmează să aibă loc livrarea. În continuare redăm stabilirea structurii acestor raţii (acomodare, creştere,îngrăşare, finisare) şi calcularea cantităţilor de furaje necesare pentru hrănirea animalelor t imp de un an, cu menţiunea că se vor majora cu 25% canti tăţ i le indicate, reprezentând rezerva care asigură necesarul pentru un trimestru.

Tipul raţiei

Efectiv permanen

tEfec

Masă vie

Medie (kg)M

Spor mediu zilnic

(g)

Necesar nutrienţi pe cap de animal şi pe zi

Necesar nutrienţi pe cap de categorii şi pe

anSU kg

EM.Menţ.(U.N.)

EM. Produc.(U.N.)

PB g/kg

SUPB

SUtone

EM (UN tone

)d

PB tonePB tone

Acomodare

8 100 0,500 2,74 2,94 0,81 115 8 10,95 0,92

Creştere 28 250 0,750 6,60 5,25 1,80 110 67,45 72,05 7,42

Îngrăşare 24 325 1000 8,60 6,40 2,99 100 75,34 82,25 7,53

Finisare 10 400 1,100 10,52 7,55 3,83 90 38,40 41,53 3,46

TOTAL 70 X 0,857 X X X X 189,18 206,7 19,33

Pentru exteriorizarea capacităţii productive, în practica hrănirii bovinelor la îngrăşat se impune respectarea unor principii: •Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi …………..de calitate bună – la întocmirea balanţei furajere se …………...are în vedere efectivul de bovine din fermă şi …………...dezvoltarea corporală a bovinelor, urmărind ca pe tot …………..parcursul anului să se asigure raţii echilibrate în …………..substanţe nutritive şi care să satisfacă din punct de ……………vedere cantitativ necesarul de hrană.

17

•Numărul de tainuri - amestecul unic va f i ………..administrat în trei tainuri. •Programul de administrare a tainurilor – se ………..recomandă catainurile să se dea la intervale egale ………...de timp, pentru formarea unor reflexe condiţionate …………favorabile unei digestii mai bune a furajelor. •Igiena furajelor – nu se administrează furaje alterate. •Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se ………..facă treptat,p e n t r u a p e r m i t e d i f e r i t e l o r … … … . t i p u r i d e s i m b i o n ţ i r u m i n a l i s ă s e adapteze la …………noua sursă de hrană. •Asigurarea odihnei după furajare – este absolut ……….necesar pentru odihnă şi rumegare.

În funcţie de greutatea corporală prezentăm câteva exemple de raţii optimizate pentru bovine la îngrăşat:

Furaje Greutate kg.250 – 300

Greutate kg. 300 – 400

Greutate kg. 450

Greutate kg. 500

Greutate kg. 550 – 600

Fân natural 2,5 2,5 2,5 3 3Siloz 9 12 14 16 18

Coceni X 1 1 1 1Tărâţe grâu 1,5 1,5 2 2 2,5Şrot FL. S 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

În prezent, ferma deţine 462 hectare teren cu următoarea structură a culturilor:

57ha grâu care ulterior vor fi însămânţate cu porumb siloz

90ha porumb boabe 87ha borceag care ulterior va fi însămânţat cu porumb

masă verde 50ha lucernă pentru fân 61ha sfeclă furajeră (sau de zahăr) la care se adaugă

fân natural rezultat din pajiştile pomicole 117ha pajişte temporară cu graminee

18

E s t i m â n d c ă p r o d u c ţ i i l e d e f u r a j e n e c e s a r e s u n t d e 5 , 5 t o n e f â n d e graminee/ha, 7,5 tone fân de leguminoase/ha, 40 tone porumb masă verde/ha şi 45 tone sfeclă/ha, necesarul minim de teren pentru o îngrăşătorie de 500 capete tineret taurin este:

-pentru fân de graminee 642,7 tone consum (5,5tone/ha=116,9ha)

-pentru fân de leguminoase 257,4 tone consum(7,5 tone/ha=34,32ha)

-pentru porumb masă verde 3483,4 tone consum(40 tone/ha=87,09ha)

-pentru sfeclă furajeră sau de zahăr 2753,74 tone consum (45 tone/ha=61,2ha),ceea ce însumează un total de 299,51ha teren arabil.

Spaţiul pentru formarea şi depozitarea silozului este amenajat în apropierea adăpostului pentru bovine şi asigurăformarea şi păstrarea a 4300 tone siloz . Este un spaţiu construit la nivelul solului, din beton.

Fânarul este destinat stocării fânului şi grosierelor utilizate în furajareaanimalelor. Zona asigură depozitarea a cca1170 tone de fân respectiv grosiere şi este traversată de o zonă de acces, necesară aduceri i de furaje şi preluări i furajelor destinate animalelor. Este prevăzută cu o copertină şi grătare din lemn care asigură păstrarea în condiţii optime a fibroaselor şi grosierelor.

3.1. Proiectarea tehnologiei de întreţinere (îngrijire şi adăpostire a tineretului taurin la îngraşat)

Spaţiul renovat 

Adăposturile cu întreţinere liberă sunt închise, şi au o capacitate de aproximativ 2 5 0 c a p e t e / a d ă p o s t , f e r m a d i s p u n â n d d e 3 a d ă p o s t u r i ( g r a j d u r i ) c a r e a s i g u r ă

19

o p r o d u c t i v i t a t e r i d i c a t ă a m u n c i i . A n i m a l e l e s u n t întreţinute în boxe comune, amplasate de o parte şi de alta a aleii de furajare. Aleea de furajare sau centrală are lăţ imea de 2,5 – 3 m. Uşi le frontale, care comunică cu aleea centrală, au dimensiunea de 3/3 m. La streaşină, adăpostul are o înălţime de 3 m iar de la streaşină şi până la vârful acoperişului panta este de 45%.

Alcătuirea constructivă a unui grajd: •fundaţia-beton; •sistemul constructiv-schelet din beton armat; •pereţii exteriori-zidărie din BCA; •acoperiş-şarpantă din lemn de brad în 2 ape cu învelitori de …….. azbociment; •lucrări de finisaj – tencuitul şi văruitul cu lapte de var stins; •tâmplăria exterioară – material din lemn de brad; •datorită abundenţei ploilor şi zăpezilor din zonă se ……..presupune varianta cu şarpantă în două ape; •f i ind o zonă cu mare intensitate atmosferică …….manifestată sub toate formele se va instala şi un ……..paratrăsnet; •apa pentru animale va fi adusă prin aducţiune din amonte ……..prin tuburi, printr-o instalaţie specifică.

Ventilaţia se asigură natural, la nivelul acoperişului şi prin geamurile amplasate pe pereţ i i longitudinal i ai adăposturi lor. Igiena adăposturi lor, se asigură prin lucrări z i lnice de evacuare a dejecţ i i lor, schimbarea aşternutului şi aerisire a adăposturilor, iar periodic adăposturile sunt supuse dezinfecţiei, dezinsecţiei şi se văruiesc. Îngrijirea pielii se realizează prin pansaj şi îndepărtarea murdăriei de pe corpul animalelor.

Vara când timpul este călduros executăm tunderea părului de pe regiunile corporale cu păr abundent şi spălarea generală a animaleleor, aceste acţiuni au rolul de

20

a intensif ica metabol ismul, măresc apeti tul , îmbunătă- ţesc starea de sănătate şi creşterea în greutate (smz).

De asemenea se execută scoaterea zilnică a animalelor în padoc şi asigurarea condiţiilor ca ele să parcurgă distanţa de 2- 4 km/zi, la pas de voie.

Iarna se scot în padoc de 2 ori pe zi, dimineţa şi după amiaza, exceptând zi lele cu viscol, ninsori sau geruri puternice. Vara, animalele pot rămâne în padoc pe tot parcursul zi lei , asigurându-se condiţ i i le necesare de întreţ inere(umbrare, surse de apă şi posibilităţi de furajare). Animalele vor fi preluate ecornate; numărul acestora într-o boxă variază în funcţie de vârstă şi greutatea animalelor de la 10- 15 capete în faza de finisare la 15-20 capete în fazele de acomodare respectiv creştere – îngrăşare. În boxă se asigură 1,5 m²/animal, până la vârsta de 6 luni; 1,8-2 m²/animal în perioada 6-12luni şi 2,2-2,5 m²/animal în continuare, până la livrare. Mărirea suprafeţei de cazare după masa corporală de 350 Kg se realizează prin rărirea animalelor în boxă sau prin transfer în boxe redimensionate. Fiecare adăpost este amenajat cu 24 de boxe, la dimensiuni egale, două dintre e l e , c h i a r l a i n t r a r e î n a d ă p o s t , s u n t m a i m i c i . B o x e l e d e l a i n t r a r e v o r f i amenajate pentru izolarea animalelor cu probleme de sănătate sau deficienţe în creştere. Aşa cum s-a menţionat deja, boxele sunt distribuite pe două rânduri (12 pe un rând şi 12 pe alt rând) cu aleie de furajare pe mijloc. Fiecare boxă va avea o zonă de odihnă şi o zonă de mişcare.

Z o n a d e o d i h n ă este amenajată de-a lungul pereţ i lor longitudinal i ai adăposturilor, acoperind două din cele 4 canale de evacuare a dejecţiilor. Zona de odihnă este reprezentată de un pat continuu din beton acoperi t cu un strat de ciment sau ciment cu granul i t . Ca aşternut se foloseşte un strat gros de paie, calculându-se circa 3 kg paie pe zi şi animal. Aşternutul se împrospătează în

21

funcţie de necesităţi (la 3-4 zile) şi se evacuează mecanic, la intervale de 30 zile. Întrucât zona de mişcare este prevăzută cu sistem tip grătar pentru evacuarea dejecţ i i lor, del i- mitarea celor două zone (odihnă şi mişcare) se va face prin maxim 5-7 cm, înălţime oferită de betonul şi salteaua care va fi amenajată în zona de odihnă. Pentru fiecare trei boxe este prevăzută o uşă de ieşire în padoc. Zona de mişcare şi furajare .Frontul de furajare va f i de 0,35 m/cap.Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic care individualizează frontul de furajare (cu sistem de blocare sau fară sistemul de blocare al animalelor), evitând deranjul reciproc. Administrarea furajelor se face cu remorca tehnologică. În fiecare boxă se amplasează câte două adăpători cu nivel constant sau cu bilă. Intensita-tea iluminării trebuie să fie de 60 - 70 lucşi respectiv 2,5 W/ m²sau un coeficient de luminozitate de 1/15. Pardoseala boxei în zona de mişcare este discon- t inuă,confecţ ionată din bare de beton, cu lăţimea de 4 cm şi la distanţa de 3-4 cm între ele. Evacuarea dejecţiilor se execută cu scraper hidraulic, montat la adâncime pe două rânduri. P e n t r u f i e c a r e r â n d d e b o x e v o r f u n c ţ i o n a d o u ă s c r a p e r e h i d r a u l i c e c a r e transportă dejecţ i i le la un capăt al adăpostului , într-un canal. De aici , cu un transportor sau prin cădere liberă, dejecţiile pot fi dirijate spre fosa colectoare.Pentru fiecare trei boxe este prevazută o uşa de iesire în padoc. Padocul este betonat şi amenajat pe ambele lungimi ale adăpostului asigurându-se 4 - 6 m² pe c a p d e a n i m a l . D e a s e m e n e a e s t e r e a l i z a t ă o p a n t ă d e 2 % p e l u n g i m e a padocului, în direcţia canalului de scurgere a purinului şi dejecţiilor semilichide în fosa centrală. Padocul este compartimentat pentru fiecare boxă pe categorii de vârstă unde este posibilă realizarea unui culoar pentru dirijarea taurinelor spre cântar şi rampa de l ivrare. Pentru evacuarea dejecţ i i lor sol ide se folosesc 2 pluguri racloare care împing dejecţiile înspre latura nordică, acolo

22

unde este amplasată platforma de gunoi, cu capacitatea de 1000m³. Purinul va fi direcţionat înspre aceeaşi platformă, iar apele uzate vor fi colectate într-un bazin septic cu capacitate de 10m³. Debitul de apă necesar pentru întregul efectiv este prezentat în calculul de mai jos:

în medie 40 l pe animal adult/zi în medie 25 l pe animal tânăr/zi

500 capete taurină îngrăşată x 40 l apă = 20000 l apă/zi 168 capete taurină în rulaj x 25 l apă = 4200 l apă/ziTotal zi pentru efectivul de animale= 20000 l + 4200 l = 24200 l apă pe ziTotal an pentru efectivul de animale= 24200 l x 365 zi le =8.833.000 lapă pe an aproximativ 8.850.000 l apă pe an.

Platforma de bălegar

Valorificarea dejecţiilor s u b f o r m ă d e g u n o i d e g r a j d , c a î n g r ă ş ă m â n t natural, se poate face după o prealabilă fermentare, în acest scop se amenajează platforme ( 1,5 – 2 m²/cap animal) sau bazine de colectare de unde se distribuie în câmp sub formă sol idă sau f luidă (folosind o autovidanjoare). Emisiunea zilnică de fecale reprezen- tând circa 6-7 % din masa corporală a animalului. În medie, adultele defecă zilnic 40 – 45 Kg şi urinează între 15 -25 litri în 24 ore.

Cantitatea totală de dejecţii evacuate se estimează astfel: în medie 20 tone de gunoi de grajd, anual, pentru o bovină

adultă în medie 10 tone de gunoi de grajd anual pentru un animal

tânăr

500 capete taurină îngrăşată x 20.000 Kg = 10.000.000 Kg sau 10.000 tone gunoi/pe an

23

168 capete tineret x 10.000 Kg = 1.680.000 Kg sau1680 tone gunoi /pe anTotal gunoi pe an: 10.000.000 Kg + 1.680.000 Kg = 11.680.000 Kg sau 11.680 tone gunoi/ pe an.

Construcţii anexe în fermă

Pe lângă adăposturile pentru tineretul taurin la îngrăşat, în procesul tehnologic de producţie din fermele de vaci sunt necesare şi construcţii anexe, care pot fi grupate astfel:-construcţ i i le social-administ rat ive, ce cuprind biroul şefului de fermă, ale conomistului şi filtrul sanitar-veterinar;-construţ i i le pentru conservarea, depozitarea şi prepararea furajelor si lozuri pentru nutreţurile conservate prin murare, fânare, magazii pentru concentrate;-construcţiile sanitar-veterinare, compartiment cu boxe de izolare a animalelor bolnave şi adăpost carantină;-atelier mecanic, castelul de apă, centrala termică, etc. Magazia are structura din lemn, fundaţia din beton cu izolaţie, planşeul şi şarpanta din lemn, învelitori din şindrilă, închidere din lemn. Hambarul are şi el structura din lemn, fundaţia din piatră, planşeul şi şarpanta din lemn, închidere din plasă de sârmă (sau şipci), învelitori din şindrilă. Platforma pentru utilajele agricole şi bazinul pentru colectarea dejecţiilor sunt realizate din beton armat.Puţul absorbant este alcătuit din tuburi de beton. Capacitatea construcţiilor principale şi a anexelor principale:

grajduri – 750 capete (grajd – 250 capete) ; fânare – 1170 tone (fânar – 585 tone); silozul – 4300 tone; magazia – 130 tone; hambarul – 187 tone; bazinul pentru colectarea dejecţiilor – 3000 tone; drumuri – 50 x 4 = 200m².

24

Capitolul 4

Proiectarea cheltuielilor

REZULTATE ECONOMICE

Veniturile se compun din : •venituri obţinute prin vânzarea mânzaţilor = …...4,0x500kgx507cap=1014000RON; •venituri din subvenţii =0,4x500kgx507=101400 RON(0,4RON ……per kg masă vie pentru animale cu greutatea de peste ……400kg); •venituri din valorificarea gunoiului de grajd =20x11.680 = ……233600 RON. Suma totală a veniturilor este de: 1014000+101400+233600=1349000 RON. Cheltuielile de exploatare sunt date de cheltuielile care se fac direct pentru cantitatea de produs, realizată în fermă. În această categorie intră: -furajele fibrose cumpărate;-nutreţurile concentrate, indiferent dacă sunt cumpărate sau produse cuforţe proprii; -salariile personalului care îngrijeşte animalele(nu poate fi salariat proprietarul sau un membru al familiei proprietarului, cu excepţia cazului în caremembrul familiei are gospodărie separată); -consumul de energie electrică, dacă este contorizat distinct; -consumul de apă şi medicamente; - p l a t a s e r v i c i i l o r v e t e r i n a r e ş i a a l t o r s e r v i c i i c u m a r f i t r a n s p o r t u l animalelor achiziţionate şi al celor livrate. În tabelul următor sunt estimate costurile variabile cu animalele:

25

COSTURILE VARIABILE ALE SECTORULUI ANIMAL

Nr.crt.

Specificare Naturaprodusului

Unitatemăsură

Cantitateanecesară

Cost/u.m.fără TVA

RON

CostRON

1 Achiziţionare animale Masă vie Kg 507 cap x 80 kg= 40560 kg

8.00/kgmasă vie

324480.00

2 Nutreţ combinat –vara

Masă fizică Kg 122.6 tone 0.49/kg 60074.00

3 Nutreţ combinat -iarna

Masă fizică Kg 189.1 tone 0.58/kg 109678.00

4 Medicamente+asistenţă

Normă Lei 687 capete 4.00lei/cap/an

2748.00

5 Diverse Normă Lei 687 capete 30.00lei/cap/an

20610.00

6 Transport animale Distanţă Km 24 cursex80km= 1920km

1. 00lei/km

1920.00

7 Asigurare Contract Lei 687 capete 30.20lei/cap/an

20747.4

TOTAL 540257.4

Costurile variabile anuale ale producţiei de furaje din costurile totale ale producţiei vegetale (producţia de boabe nu se include) sunt prezentate în tabelul următor:

COSTURILE VARIABILE ALE CULTURILOR Specificare Fân graminee

116,9xnorma/ha

Fân legumin 34,32xnorma/h

a

Pb masă verde 87,09xnorma/h

a

Sfeclă de zahăr 61,02xnorma/h

a

Total costuri

normă cost normă cost normă cost normă costÎngrăşămint

e15 tone 3507 30 tone 1359 40 tone 5215 30 tone 3047 656

413128

Sămânţă 30 kg 21039 20 kg 8152 40 kg 3476 8 kg 2198 x 34865

Pesticide 120 14026 120 4076 120 10430 120 7312 x 35844

Mecanizare 100 11688 120 4076 200 17382 200 12188 x 45334

Zilieri 6 zile 1798 9 zile 2697 0 0 0 0 15 zile

4495

Asigurare 3,5 2567 3,5 910 3,5 1279 3,5 889 3,5 5645

Total x 139311

26

Marja brută a îngrăşătoriei de 500 capete t ineret bovin anual este de: 

1349000(total venituri) – 540257,4(costuri variabile cu animalele) – 139311(costuri variabile pentru producerea furajelor)= 669431,6RON.

D e a i c i s e d e d u c e c ă a f a c e r e a e s t e f e z a b i l ă , d a r e s t e n e v o i e d e o preocupare permanentă pentru reducerea costurilor, atât a celor cu animale, cât ş i a c e l o r c e p r i v e s c p r o d u c e r e a d e f u r a j e c u l t i v a t e , i n c l u s i v a n u t r e ţ u r i l o r   concentrate, dacă se produc cu forţe proprii.

Venitul brut este dat de diferenţa dintre marja brută a afacerii şi costurile fixe, care sunt angajate pentru derularea ei. În cazul prezentului proiect, costurile fixe pot fi:

•amortizarea construcţiei adăposturilor = 1440 RON anual (estimând un cost al investiţiei de 30 RON/m² şi un termen de amortizare de 25 ani);•amortizarea amenajării spaţiului pentru carantină = 100 RON anual(estimând costul unui adăpost pentru 39 capete la suma de 833 RON şi un termen de amortizare de 25 ani);•amort izare cost platforme gunoi = 1000 RON (termen de amort izare 30ani);•amortizare construcţie de drumuri interioare = 200 RON (estimând lungimea acestora la 200m şi lăţimea la 3 m, cu un cost de 10 RON/m² şiun termen de amortizare de 30 ani);•amortizare tractoare (2) 45 CP = 10780 RON (durată de amotizare 8 ani);•amortizare pluguri (2), (2 trupiţe)= 700 RON ( durată de amortizare 10 ani);•amortizare grape stelate (2) = 500 RON (durată de amortizare 10 ani);

27

•amortizare maşini împrăştiat îngrăşăminte organice (2) = 7400 RON (termen de amortzare 10 ani);

•amortizare semănători(2), (4 rânduri ) = 1928 RON (termen de amortizare 8ani);•amortizare cositoare (2), (cu discuri) = 2440 RON (termen de amortizare 8ani);•amortizare vidanjă (4000l) = 3808 RON (termen de amortizare 10 ani);•racordare la reţea electrică = 1500 RON cost total (termen de amortizare30 ani);•instalaţie de apă curentă = 1500 RON cost total (termen de amortizare 30ani). Rezultă o valoare totală estimată a costurilor fixe de 322764 RON, cu o cotă anuală de amortizare de 31631 RON. Prof i tul brut anual este: 669431,6 R O N ( marja brută) – 31631 RON(amortizări costuri fixe)=637800.6 RON Prof i tul net al afaceri i se deduce scăzând din valoarea prof i tului brut valoarea impozitelor şi a altor taxe şi obligaţii (impozit de 3% rezultă suma de 19134 RON). În acest caz profitul net ar fi de 618666,6 RON, care ar asigura recuperarea investiţiei în decurs de aproximativ 1,5 ani.

28

 

CONCLUZII

Creşterea taurinelor pentru carne, este o ramură economică foarte importantă, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea producţiei, începândcu producerea de tăuraşi din rase specializate pentru carne, sau achiziţionarea de vi ţei de la populaţ ie şi terminându-se cu l ivrarea continuă, r i tmică şi constantă a indivizilor îngrăşaţi pentru sacrificare.Iniţierea şi dezvoltarea unei astfel de afaceri presupune un risc considerabil şi un efort susţinut pentru a învinge inerţia împotriva noului.P e r s o a n a c a r e i n i ţ i a z ă o a s t f e l d e a f a c e r e , a s u m â n d u - ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e ş i riscurile dezvoltării ei şi beneficiind de roadele acestei munci este întreprinzătorul, care reprezintă simbolul tenacităţii şi împlinirii în afaceri.În ceea ce priveşte activitatea antreprenorială în domeniul zootehnic,aceasta a luat amploare în ultimii ani. Creşterea animalelor pe teritoriul ţării noastre a fost, este şi va f i întotdeauna o act ivi tate product ivă de primă însemnătate în asigurarea bunurilor agroalimentare necesare pentru hrana populaţ iei , pentru industr ia prelucrătoare ca şi pentru part ic iparea ţăr i i noastre la schimburile internaţionale.În viitor se urmăreşte modernizarea fermei, prin achiziţionarea de utilaje moderne, la standardele europene, de obţinerea de material biologic performant, obţinut prin însămânţarea artificială a vacilor din rasele autohtone cu material seminal provenit de la tauri valoroşi din rase de carne(Blanc Belgian Blue, Charolaise, Limousine) sau transplantul de embrioni la exemplarele de taurine selectate şi urmărirea gestaţiei, precum şi înfiinţarea unui abator modern pentru sacri f icarea

29

animalelor şi o reţea de magazine pentru desfacerea produselor.Referitor la comercializarea cărnii, trebuie menţionat faptul că trebuie urmărit aspectul calitativ al cărnii, reprezentat prin caracteristicile organoleptice (aspect, culoare, miros, frăgezime, suculenţă, aromă, gust),nutritive (proteină, aminoacizi, vitamine, minerale), tehnologice (suculenţa,starea proteinei şi a acizilor graşi, culoarea, valoare Ph.) şi de igienă (termen de valabilitate, conţinutul de reziduri, alţi factori nocivi).De asemenea, se doreşte creşterea randamentului la sacrificare, o mai bună conversie a hranei, creşterea sporului mediu zilnic cât şi obţinerea unor subvenţii substanţiale care să stimuleze crescătorul de taurine de carne.

30

BIBLIOGRAFIE

1. Velea C.,1983 – Tehnologia creşterii bovinelor, Ed. Dacia, Cluj – Napoca;

2. Acatincăi S., 2005 – Proiectare tehnologică la bovine, Ed. Brumar, Timişoara;

3. Internet www.regielive.ro

www.revista-ferma.ro

www.cartiagricole.ro

grgrgrggrgrgrrrrrgrhrrrfgggg

31