13
PROIECT DE LECTIE I. PARTEA INTRODUCTIVA NUME, PRENUME: Macovei Ioana-Roxana, grupa 2, an 2, Biologie DATA: 13.11.2008 SCOALA: Scoala Generala Nr.88 CLASA: clasa a V-a DISCIPLINA: Botanica DURATA DE DESFASURARE A LECTIEI: 45 minute SCOPUL LECTIEI: Elevii sa cunoasca si sa inteleaga elementele componente ale unei flori si sa explice functiile acesteia. OBIECTIVE OPERATIONALE: Elevii vor fi capabili: O1 : Sa descrie elementele componente ale unei flori, notand pe un desen mut cel putin 5 elemente componente ale unei flori pe baza cunostintelor predate si a informatiilor din manual; O2: Sa identifice elemente componente si sa explice rolul invelisului floral pe baza cunostintelor predate, a informatiilor din manual, a materialului biologic si a planselor; O3: Sa diferentieze organele de inmultire barbatesti de cele femeiesti notandu-le pe doua desene mute elementele componente pe baza informatiilor predate, a materialului biologic viu, a planselor si a mulajelor; 1

Proiect de Lectie Macovei

  • Upload
    ioana

  • View
    924

  • Download
    7

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proiect de Lectie Macovei

PROIECT DE LECTIE

I. PARTEA INTRODUCTIVA

NUME, PRENUME: Macovei Ioana-Roxana, grupa 2, an 2, Biologie

DATA: 13.11.2008

SCOALA: Scoala Generala Nr.88

CLASA: clasa a V-a

DISCIPLINA: Botanica

DURATA DE DESFASURARE A LECTIEI: 45 minute

SCOPUL LECTIEI: Elevii sa cunoasca si sa inteleaga elementele componente ale unei flori si sa explice functiile acesteia.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

Elevii vor fi capabili:

O1 : Sa descrie elementele componente ale unei flori, notand pe un desen mut cel putin 5 elemente componente ale unei flori pe baza cunostintelor predate si a informatiilor din manual;

O2: Sa identifice elemente componente si sa explice rolul invelisului floral pe baza cunostintelor predate, a informatiilor din manual, a materialului biologic si a planselor;

O3: Sa diferentieze organele de inmultire barbatesti de cele femeiesti notandu-le pe doua desene mute elementele componente pe baza informatiilor predate, a materialului biologic viu, a planselor si a mulajelor;

O4: Sa denumeasca functiile unei flori pe baza informatiilor predate;

O5: Sa explice procesul de polenizare si transformarile care se produc dupa fecundatie la nivelul florii pe baza informatiilor din manual;

TIPUL SI VARIANTA DE LECTIE: de asimilare de noi cunostinte si formare de noi deprinderi.

1

Page 2: Proiect de Lectie Macovei

RESURSE PROCEDURALE ( METODE DE INVATAMANT): observare independenta, invatare prin descoperire, explicatia, conversatia, demonstratia.

RESURSE MATERILAE ( MIJLOACE DE INVATARE): planse cu alcatuirea florii si cu functiile ei, material biologic viu, desene pe tabla, fisa de lucru.

BIBLIOGRAFIA:

1. Andrei M., Anatomia plantelor, EDP., Bucuresti, 1978;

2. Andrei M., Predan Gentiana, Practicum de morfologia si anatomia plantelor, Editua Stiintelor Agricole, 2003

3. Grintescu I. Si colaboratorii, Botanica, editia a II-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985;

4. Sarbu A., Polescu L., Litescu S., Smarandache D., Indrumator de botanica, Editura Universtitatii Bucuresti, Bucuresti, 1997;

ANTICIPAREA DIFICULTATILOR:

II. DESFASURAREA LECTIEI

OBIECTIVE OPERATIONALE

ETAPA LECTIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI EVALUARE

1. CAPTAREA ATENTIEI

Profesorul explica: “Floarea prin gingasia si gratia ei a fost sursa de inspiratie pentru pictori, poeti. De exemplu, Van Gogh in acest tablou a folosit drept model floarea-soarelui. De asemenea, Stefan Luchian, Nicolae Grigorescu si multi alti pictori au folosit ca surse de inspiratie florile mai multor specii de plante. Dar in viata plantei ce rol

Elevii asculta, sunt curiosi si raspund la intrebarea profesorului, expunandu-si fiecare opinia.

2

Page 3: Proiect de Lectie Macovei

credeti ca indeplineste?”2.ANUNTAREA OBIECTIVELOR

Profesorul anunta elevii ca tema noii lectii este “ Floarea- alcatuire si functii” si noteaza pe table titlul lectiei, si ca la sfarsitul lectiei vor avea de completat o fisa de lucru ce va fi notata.

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiete titlul lectiei.

3. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR

Profesorul cere elevilor sa-si reaminteasca :

- Care sunt organele unei plante cu flori?

- Care sunt caile de inmultire ale unei plante?

- Care este organul implicat in inmultirea sexuata?

- Ce tipuri de muguri au invatat?

- Din ce tip de muguri se formeaza floarea?

Elevii raspund:

- Organele unei plante cu flori sunt : radacina, tulpina, frunza, floarea;

- Inmultire asexuata si sexuata;

- Floarea;

- Terminali si axilari( care dau nastere la floare = florali, care dau nastere la frunze si micsti) ;

- Axilari, florali si micsti.

Se realizeaza evaluare orala prin intrebari referitoare la cunostinte anterior dobandite.

4. PREZENTAREA NOILOR CUNOSTINTE

Profesorul explica elevilor ca florile pot fi solitare sau grupate in inflorescente. Profesorul cere elevilor sa dea exemple de plante cu flori din fiecare categorie.

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si dau exemple de plante cu flori solitare ( ex.: laleaua, ghiocelul) si de plante cu flori grupate in inflorescente (ex.:

3

Page 4: Proiect de Lectie Macovei

O1

O1+O2

O1+O3

Profesorul le explica faptul ca: Elementele componente ale unei flori sunt:-pedunculul – o codita care are rol de sustinere a florii;-receptaculul – partea latita a pedunculului, de culoare verde, pe care se prind invelisurile florii si organele ei de inmultire;-invelisurile florii – formate la exterior din frunzisoare verzi numite sepale si, in interior, din petale, de culori diferite. Totalitatea petalelor formeaza corola. Acest invelis fiind colorat si parfumat, are rol in atragerea insectelor. Sepalele si petalele pot fi libere sau unite.-staminele – ca niste firisoare, de obicei numeroase, care se observa in interiorul florii.ele reprezinta partea barbateasca a florii. O stamina este formata dintr-un filament care poarta in varf antera. Aici se gaseste un praf galbui numit polen, format din grauncioare de polen, in care se gasesc celulele sexuate barbatesti.-pistilul – se gaseste intre stamine. El este verde, in forma de butelie si reprezinta partea

zambila,morcov, rapita, floarea-soarelui, grau, liliac).

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza explicatiile acestuia.

4

Page 5: Proiect de Lectie Macovei

O2

O4

femeiasca a florii. Pistilul este format dintr-o parte umflata, numita ovar, in care se gaseste ovulul. La unele plante ( de exemplu, la rapita, mazare, lalea etc.), in ovar sunt mai multe ovule. In ovule se gasec celulele sexuate femeiesti. Ovarul se continua cu un fir subtire numit stil, care se lateste spre varf, formand stigmatul lipicios.-majoritatea plantelor prezinta in aceeasi floare atat organe de inmultire barbatesti cat si femeiesti. Sunt insa si plante care au doua feluri de flori: unele femeiesti si altele barbatesti ( de ex.: la porumb, fag, nuc, stejar)

Pentru a le explica alcatuirea florii profesorul se foloseste de planse si mulaje.Pe masura le explica elevilor el realizeaza schema lectiei pe tabla.

Profesorul cere elevilor, ca pe baza faptului ca invelisul colorat si parfumat al florii,corola, are rol in atragerea insectelor sa se gandeasca si sa-si exprime opinia cu privire la functiile unei flori.

Cu ajutorul elevilor profesorul precizeaza ca floarea

Elevii sunt atenti la profesor si isi expun parerile cu privire la functiile unei flori.

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet faptul ca “Floarea indeplineste functie de inmultire a plantei. Pentru aceasta

5

Page 6: Proiect de Lectie Macovei

O5

indeplineste functie de inmultire a plantei. Pentru aceasta trebuie sa aiba loc, mai intai, polenizarea si apoi, fecundatia.

Profesorul le explica faptul ca: -polenizarea este trecerea polenului de pe stamina pe stigmatul pistilului;-polenizarea poate fi directa : in interiorul aceleiasi flori, polenul de pe stamina cade pe pistil ( de ex.: la mazare si lalea);- polenizarea este incrucisata, la majoritatea plantelor : polenul de pe staminele unei flori trece pe pistilul altei flori. Aceasta se face cu ajutorul insectelor, vantului si chiar a omului.-plantele care se polenizeaza prin vant, de obicei au flori mici, lipsite de corola si miros. Ele sunt grupate in inflorescente si produc mari cantitati de polen , transportat usor de vant. Astfel de plante sunt: stejarul, alunul, cerealele etc.-florile polenizate de insecte au corola viu colorata sau sunt parfumate, ceea ce indica prezenta nectarului si polenului atat de cautat de acestea. Dintre insecte fac polenizarea: albinele, bondarii, dar si gandacii

trebuie sa aiba loc, mai intai, polenizarea si apoi, fecundatia”.

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet explicatiile acestuia.

6

Page 7: Proiect de Lectie Macovei

( la cartof) si mustele ( la morcov). -in toate aceste cazuri polenizarea este naturala.-polenizarea efectuata de catre om se numeste polenizare artificiala. Ea se realizeaza mai ales, la pomii fructiferi si la plantele din sere. Prin polenizare incrucisata artificiala omul obtine urmasi mai vigurosi, mai rodnici sau cu anumite insusiri.Pentru a explica modul de realizare a polenizarii profesorul foloseste si plansele cu polenizarea si imaginile din manual.

Pe masura ce le explica elevilor, profesorul continua schema tablei cu functiile florii.

Profesorul precizeaza elevilor ca pentru realizarea functiei de inmultire, dupa polenizare trebuie sa aiba loc fecundatia.

Profesorul le explica faptul ca: - graunciorul de polen ajuns pe stigmatul lipicios al pistilului formeaza un tub polinic, care strabate stilul si ajunge in ovar.In ovar, celula sexuata barbateasca din polen se uneste cu celula sexuata din ovul. Contopirea celor doua celule sexuate se

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet faptul ca “Pentru realizarea functiei de inmultire, dupa polenizare trebuie sa aiba loc fecundatia”.

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet explicatiile acestuia.

7

Page 8: Proiect de Lectie Macovei

numeste fecundatie.- in urma fecundatiei, sepalele si petalele de obicei cad, staminele, stilul si stigmatul se usuca si ovarul se ingroasa. Ovarul devine fruct, iar ovulele fecundate se transforma in seminte.

Pe masura ce le explica elevilor, profesorul finalizeaza schema tablei.

O1+O3 5. FIXAREA Profesorul le cere elevilor sa rezolve punctele din fisa de lucru. Daca elevii intampina greutati in rezolvarea sarcinilor de lucru profesorul ii ajuta.

Elevii rezolva sarcinile din fisa de lucru.

Se realizeaza evaluarea scrisa a cunostinte-lor asimilate in timpul predarii.

6. TEMA PENTRU ACASA

Profesorul le cere elevilor ca pentru ora urmatoare sa invete lectia studiata.

Elevii isi noteaza in caiete tema pentru acasa.

8