CuprinsCapitolul 11.1 Scurt

istoric..pag. 21.2 De

la izvor la varsare..pag.3 calitatii apei Dunarii pag.7

1.3 Starea

1.4 Poluarea

Dunarii= Poluarea Mediului.pag.8 privind Managementul Deseurilor..pag.9 deseurilor..pag.10

1.5 Proiect

1.6 Reciclarea

1.7 Proiecte

de investitii turistice..pag.11

Capitolul 22.1 Programul

WANDA.pag.132.2 Programul

APDM si APDF

pag.14

Capitolul 11.1 Scurt istoricDunrea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviueuropean ce curge de la vest la est. Acesta izvorte din Munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m), i se unesc n Donaueschingen (678m) n curtea castelului Frstenberg, un obiectiv touristic vizitat de foarte multi turisti. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2860 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea rului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.

1.2 De la izvor la varsare Lungimea Dunarii repartizata pe tari

Germania malul drept 678,6 km malul stng 687,0 km Austria malul drept 357,5 km malul stng 321,5 km Slovacia malul drept 22,5 km malul stng 172,1 km Ungaria malul drept 471,2 km malul stng 275,2 km Croaia malul drept 137,5 km Serbia malul drept 449,9 km malul stng 358,0 km Bulgaria malul drept 471,6 km Romnia malul drept 354,1 km malul stng 1050 km Republica Moldova malul stng 0,6 km Ucraina malul stng 79,6 km Bazinul Dunarii repartizat pe tari

Romnia (29.9%), Ungaria (11.7%), Austria (10.2%), Serbia (10.3%),

Germania (7.5%) Slovacia (5.8%), Bulgaria (5.2%), Bosnia i Heregovina (4.8%), Croaia (4.5%), Ucraina (3.8%), Republica Ceh (2.6%), Slovenia(2.2%), Elvetia (0.32%), Republica Moldova (0.29%), Italia (0.15%), Polonia (0.09%), Albania (0.03%) Dunarea dupa malul Germaniei -vazuta din passau-

Dunarea dupa malul Austriei - Parcul National Lunca Dunarii - se ntinde pe o suprafa de 9.300 ha, fiind regiunea de

lunc de-a lungul Dunrii cu pstrarea cea mai intact a naturii din Europa Central. Parcul se are limea maxim de 4 km, i se ntinde pe o lungime de 38 km, de la Viena pn la grania cu Slovacia la locul de vrsare a rului March n Dunre. Regiunea de lunc a fost declarat n anul 1996 parc naional.

Dunarea dupa malul Ungariei- Palatul Regal vazut din croaziera pe Dunare-Budapesta

- Parlamentul vazut din croaziera pe Dunare-Budapesta

Dunarea dupa malul Romaniei- Pe malul Dunrii, n apropiere de Orova, este sculptat ntr-o stncuria Capul lui Decebal, nalt de 40 m i lat de 25 m. Statuia regelui dac va fi cea mai mare din Europa: are cu doar ase metri mai puin dect Statuia Libertii, cu opt mai mult dect monumentul lui Christos din Rio de Janeiro i 10 peste nlimea legendarului Colos din Rhodos -

Dunarea dupa malul Serbiei- Dunarea la cazane-

1.3 Starea calitatii apei DunariiDaca ar fi sa-i dam crezare lui Johann Strauss, Dunarea e albastra. Doar ca, mai ales in ultimul secol, fluviul a capatat o nuanta verzui-maronie. Faptul ca apa fluviului nu e tocmai cristalina nu e doar o problema de ordin estetic - din pacate, poluarea acestuia ar putea sa afecteze nu doar specii de plante si fauna pe cale de disparitie, ci si apa potabila folosita de cele 80 de milioane de persoane aflate in bazinul sau hidrografic. Dunarea este alimentata cu ape de pe teritoriul a 17 state, prin circa 120 de afluenti. Din pacate, acesti afluenti sunt unul dintre principalii factori de poluare ai fluviului. Pentru ca nu exista statii de epurare moderne in orasele mari din tara noastra, apele menajere evacuate din aceste asezari polueaza masiv Dunarea. In prezent, in tara, sunt 397 de centre pentru tratarea apelor menajere, dar acestea nu au capacitatea sa si dezinfecteze apele, ci doar sa le limpezeasca. Dintre toate statiile de epurare din Romania, doar 14 sunt conforme cu standardele europene, adica au cel putin o treapta mecanica si biologica. Or, pana in 2010, Romania trebuie sa demonstreze ca a facut ceva progrese pentru finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara. In acest moment sunt in derulare 30 de proiecte in orase cu peste 100 000 de locuitori, care trebuie finalizate pana anul viitor. MII DE ROMANI BEAU APA TOXICA Mii de romani din toata tara beau apa toxica din cauza raurilor si a lacurilor poluate, transformate in adevarate focare de infectie. Apele sunt gazda peturilor, ambalajelor, resturilor menajere si a

produselor petroliere care ajung in apa din neglijenta noastra. Mai mult, pe Dunare plutesc tone de gunoaie si ambalaje de plastic.

1.4 Poluarea Dunarii = Poluarea MediuluiDAMBOVITA, VINOVATA DE POLUAREA DUNARII Specialistii de la Administratia Nationala Apele Romane spun ca tara noastra se situeaza pe unul din ultimele locuri din UE in ceea ce priveste epurarea apelor uzate, dupa noi clasanduse doar Bulgaria si Grecia. De asemenea, Bucurestiul este, in acest moment, singura capitala europeana care nu dispune de o statie de epurare a apelor uzate. Acesta este si motivul pentru care unul dintre cei mai mari poluatori ai Dunarii este capitala, deoarece apa uzata ajunge in Dambovita. Apoi, apa contaminata se varsa in Arges si, dupa 20 de kilometri, in Dunare. Specialistii spun ca, cel putin la nivel teoretic, apa are o mare putere de autoepurare si ca, dupa noua kilometri, daca nu intalneste alte surse de poluare, ar trebui sa se regenereze. Dar aceiasi specialisti afirma ca apele Dambovitei sunt atat de poluate, incat in acelasi interval concentratia de substante doar mai scade putin. Desi s-au facut investitii la statia de epurare din 2003, prin accesare de fonduri europene, modernizarea completa a filtrelor statiei de epurare va avea loc in 2013. Noua statie va trebui sa aiba capacitate sa filtreze zilnic peste 500 de tone de namol. Problema cea mai mare a apei din Bucuresti este poluarea de natura biologica. Multi dintre bucuresteni nu stiu ca statia trebuie sa filtreze circa 500 de tone de namol zilnic. Potrivit datelor Ministerului Mediului, Dunarea este poluata, iar cel mai mare poluator al Dunarii este Capitala. Numai anul trecut, in Dambovita au fost deversati 370.000 de metri cubi de ape uzate, care contineau peste 25.000 de tone fosfati, 500 de tone de detergenti, o tona de cianuri, iar cantitatile de azot, amoniu, uree sau fosfor au depasit de 30 - 40 de ori normele impuse. Poluarea Dambovitei duce la poluarea Dunarii,

iar in prezent, locuitorii din Calarasi au mari probleme cu calitatea apei potabile din localitate. In acest cerc vicios, un rol important il are statia de epurare a Bucurestiului care ar trebui in mod normal sa filtreze apele reziduale ale Capitalei inainte ca acestea sa ajunga in Dambovita.

SI TRAFICUL NAVAL POLUEAZA Un raport al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) a aratat ca marirea traficului naval pe Dunare a dus la cresterea poluarii apei cu produse petroliere. Practic, din 2005, momentul in care traficul naval s-a intensificat, s-a inregis trat o crestere de doua ori mai mare a poluarii cu produse petroliere. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente sau, atunci cand acestea exista, sunt exploatate necorespunzator. De asemenea, o alta problema consta in faptul ca porturile dunarene (cele de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii) nu sunt dotate cu instalatii specifice pentru preluarea si reciclarea acestor reziduuri.

POLUAREA ACCIDENTALA CU ULEI ARS PE DUNARE, LA GALATICirca 100 de litri de hidrocarburi s-au scurs in Dunare, printr-o conducta din vecinatatea Santierului Naval Damen din Galati, insa niciunul dintre agentii economici din Valea Orasului nu revendica acea conducta. Vorbim de pana la 100 de litri de ulei ars, care s-au scurs in Dunare printr-o conducta din fonta cu diametrul de 250-300 milimetri, aflata intre Santierul Naval Damen si Port Bazinul Nou Galati. In urma acestui incident, pe suprafata apei Dunarii au aparut irizatii intermitente de hidrocarburi. Specialistii Sistemului de Gospodarire a Apelor din Galati, cu sprijinul Santierului Naval si Port Bazinul Nou, au blindat conducta cu un dop de lemn, au construit un mic baraj din pamant pentru a stopa scurgerea amestecului de apa cu hidrocarburi in Dunare, au instalat un baraj plutitor pe suprafata apei si au imprastiat material absorbant in perimetrul afectat. De asemenea, Sistemul de Gospodarire a Apelor si Agentia pentru Protectia Mediului au prelevat probe si le-au trimis la laborator, pentru analize.

1.5 Proiect privind Managementul Deseurilor14 STATE EUROPENE AU ADOPTAT UN PLAN PENTRU PROTEJAREA DUNARII

Ministrii din 14 state europene si reprezentanti ai Comisiei Europene s-au intalnit la Viena pentru a adopta un plan de protejare si curatare a Dunarii. Planul adoptat de reprezentantii Germaniei, Austriei, Ungariei, Croatiei, Bosniei, Bulgariei, Romaniei, Cehiei, Slovaciei, Serbiei, Sloveniei, Ucrainei, Muntenegrului si Republicii Moldova, precum si oficiali ai Comisiei Europene trebuie aplicat in urmatorii ani.

Scopul proiectului este de a imbunatati conditia Dunarii si a afluentilor sai prin reducerea poluarii si reducerea impactului negativ al activitatii umane. Construirea unor noi hidrocentrale este vazuta ca o amenintare pentru fluviu, la fel ca si detergentii ce contin fosfati. Planul include masuri pentru renaturalizarea mlastinilor, construirea de bariere naturale impotriva inudatiilor si imbunatatirea sistemelor de alerta. STATUL INVESTESTE 80 MILIOANE DE EURO IN STATIA DE EPURARE DIN BUCURESTI

Statia de epurare a apei din Bucuresti va beneficia de investitii de 80 milioane euro in vederea reducerii nivelului de poluare a Dunarii si a afluentilor sai (Dambovita si Arges), a precizat Lucia Ana Varga, secretarul de stat din cadrul Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD). Se lucreaza la realizarea bazinelor de decantare si a celor de aerare.In 2009 statia s-a zvonit a fi finalizata, iar in 2010 sa aiba loc probele tehnologice si aceasta sa intre efectiv in functiune. Instalatia ar reusi sa epureze 10 metri cubi pe secunda din apa uzata din Bucuresti, urmand ca pentru restul (4 metri cubi pe secunda) sa fie realizata o alta investitie. Valoarea investitiei este de 80 milioane euro, care vor proveni atat de la Uniunea Europeana, printr-un program ISPA, cat si din imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii sau alte surse.

1.6 Reciclarea deseurilorPe langa gunoaiele lasate in Delta sau deseurile menajere din orasele si satele situate la marginea fluviului, cele mai daunatoare mediului sunt considerate deseurile periculoase ce sunt deversate in Dunare de navele ce ar fi trebuit supuse unui program de dezmembrare. Exista o lista consistenta de substante considerate deseuri periculoase si anume: deseurile petroliere, hidrocarburile, pacura, motorina, uleiul de motor, clorul, inalbitorii, vopselele, medicamentele, detergentii, pesticidele, insecticidele, ingrasamintele chimice, resturile de minereuri, cereale, lemne si lista poate continua. La noi in tara situatia acestor deseuri deversate in Dunare au efecte grave asupra mediului, mai ales ca aceasta situatie nu a fost tratata cu seriozitate o perioada indelungata de timp. 1l de ulei de motor deversat in apa contamineaza 1 ml apa, reducand oxigenarea pentru vegetatie si animale subacvatice. Petrolul are efecte dramatice, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Continand hidrocarburi (combinatii chimice alcatuite din carbon si hidrogen), afecteaza si pe termen lung comunitatile marine, unele studii demonstrand faptul ca, in timp, mor mai multe animale si pasari decat in momentul in care se produc catastrofe ecologice provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate. S-a constatat si ca petrolul produce perturbari ale sistemului nervos, respirator si digestiv al pestilor si hidrocarburile ataca membranele celulare cu structura lipoid. Aceste situatii se pot

imbunatatii cu un management adecvat al deseurilor. In cazul Romaniei, pe langa faptul ca aceste deseuri petroliere erau practice furate din epavele ce urmau a fi dezmembrate, pana de curand nu existau instalatii special pentru preluarea combustibililor din navele-fosile. Cu ajutorul proiectului WANDA (cap.2), realizat in parteneriat transnational / transfrontalier, care are urmatoarele obiective: - Promovarea protectiei mediului pentru a proteja Dunarea, ca resursa importanta de apa, impotriva unor posibile poluari cauzate de deseurile produse de nave si cresterea calitatii apei, in conformitate cu politicile europene; - Dezvoltarea unui concept cadru transnational si implementarea acestuia de-a lungul Dunarii, pentru managementul deseurilor care sa acopere lacunele existente; - Dezvoltarea unor structure financiare transnationale, sub forma de model de finantare pentru deseurile de hidrocarburi pentru a evita deversarea ilegala a acestora in fluviu, ca mijloc de micsorare a costurilor si, in consecinta, reducerea riscurilor de poluare a apei si distrugerea mediului; - Promovarea unei coordonari transnationale si a unui schimb eficient de informatii intre diferiti participanti la trafic in scopul prevenirii riscurilor de poluare si a cresterii performantelor navigatiei pe apele interioare; Tarile partenere din spatial Uniunii Europene: Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Bulgaria si Romania. Tarile partenere din spatial non-UE: Serbia si Bosnia Hertegovina. Tari din spatial non-UE cu care se va coopera in proiect si catre care se va face diseminarea informatiilor: Republica Moldova si Ucraina. Stadiul proiectului: expresia de intentie a fost depusa pe data de 13.06.2008. Proiectul se va derula din aprilie 2009 pana in martie 2012. In momentul de fata CN APDF SA GIURGIU desfasoara activitatii auxiliare transporturilor pe apa, acestea fiind: a. preluare gunoiului si a resturilor menajere de la nave; b. preluarea rezidurilor si apelor uzate de la nave; c. interventia in cazul poluarilor cu produse petroliere a acvatoriului portuar. Pentru realizarea acestor activitati au fost realizate cu surse de finantare UE si surse proprii, proiectul de investitii Ecologizarea Dunarii si facilitate de transport, inclus in Programul PHARE 2000 de cooperarea transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria. Complexul de depoluare din portul Giurgiu are in componenta sa urmatoarele: 1.Nava autopropulsatoare Ecostar1 pentru colectarea de la nave a rezidurilor de hidrocarburi, gunoiul menajer si interventie rapida in cazul poluarilor accidentale cu produse petroliere. Acestea executa lucrari de recuperare a petrolului si produselor derivate ale acestuia de pe suprafata fluviului, raurilor si canalelor adiacente. Are o capacitate de transport a produselor petroliere recuperate de 10.000L; 2.Nava tehnica de depoluare nepropulsata ND 2282 destinata colectarii de la nave a rezidurilor de hidrocarburi, apelor uzate menajere, gunoiului menajer si interventie in cazul poluarilor accidentale cu produse petroliere. Nava tehnica de depoluare nepropulsata are in componeta sa: 2.1instalatia de separare a amestecului de apa cu hidrocarburi; 2.2instalatia de epurare a apelor uzate menajere; 2.3 pubele si saci de gunoi pentru depozitatea temporara a gunoiului menajer. Acesta este destinata serviciilor de depoluare a Dunarii, acvatoriilorportuare si pentru preluare si tratarea rezidurilor de nave (ape poluate cu hidrocarburi si ape uzate menajere provenite de la instalatiile de scurgeri generale). Exista si alte moduri prin care putem pastra Dunarea curata si anume: - sesizarea garzii de mediu de catre populatie in cazul in care se observa nereguli ca: deversari, depozitarea in locuri nepermise a deseurilor din constructii; - dotarea porturilor cu un sistem de izolare a zonelor poluate accidental cu hidrocarburi si alte deseuri periculoase; - crearea de servicii accesibile si facilitate pentru colectarea si indepartarea deseurilor atat in localitatile riverane, cat si pe nave;

- apelarea la surse de finantare pentru construirea unor statii de epurare si pentru reabilitarea si extinderea retelelor de canalizare. Important este ca toata lumea sa constientizeze importanta unei Dunare curate si sa ajute prin orice modalitate la imbunatatirea situatiei acesteia.

1.7 Proiecte de investitii turisticeZIUA DUNARII Cu 12 ani in urma, pe 29 iunie 1994, a fost semnata la Sofia Convenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea. Acest document asigura cooperarea dintre guverne, organizatii non-guvernamentale (ONG-uri), institutii de cercetare si industrie, toate acestea consolidanduse, de altfel, in timp. Programul dedicat cunoasterii si protejarii Dunarii a inregistrat un real succes, incat serveste drept model pentru restul lumii. Astfel ca, in anul 2004, ICPDR a decis ca ziua de 29 iunie sa fie Ziua Dunarii pentru toate tarile situate in bazinul acestui fluviu. Prima editie a Zilei Dunarii - 29 iunie 2004, a beneficiat de participarea a 13 tari, a mii de organizatii si milioane de locuitori care traiesc in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, invitati din afara spatiului dunarean, in cadrul celor peste 1000 de evenimente fastuoase. Pentru a sarbatori Ziua Dunarii, ICPDR desfasoara activitati impreuna cu organizatii internationale, agentii guvernamentale, autoritati in domeniul apei si ONG-uri, sub umbrela Forumului de Mediu al Dunarii/ DEF, dar nu numai. Romania a devenit stat membru al Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea, in 1995, odata cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Conventiei. In noiembrie 2000, Partile la Conventia privind Cooperarea pentru Protectia si Utilizarea Durabila a fluviului Dunarea si-au manifestat vointa de a implementa Directiva Cadru pentru Apa si de a coopera in cadrul ICPDR pentru realizarea, pana in 2009, a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii. Colaborarea in cadrul Conventiei vizeaza concret stabilirea de obiective si criterii de calitate a apelor, elaborarea balantei apei la nivelul Bazinului Dunarii, acordarea de asistenta mutuala in caz de necesitate. ICPDR serveste drept platforma pentru coordonare in vederea elaborarii si implementarii Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii, in conformitate cu Directiva Cadru 2000/60 a Uniunii Europene privind apa. ADMINISTRAIA NAIONAL APELE ROMNE, cu suportul MINISTERULUI MEDIULUI I DEZVOLTRII DURABILE, organizeaz o serie de actiuni cu caracter educativ sub sloganele IMPREUNA PENTRU O DUNARE MAI CURATA! i DUNREA I CULTURA n scopul contientizrii importanei protejrii i conservrii resursei de ap, precum i a informrii opiniei publice n ceea ce privete prevederile Directivei cadru pentru Ap (2000/60/EC).

Adevraii bioindicatori ai calitii apei sunt scoicile, melcii, insectele i viermiorii. Biologii le recolteaz de pe fundul apei cu nite flci metalice care muc din sol, numite drgi. Dup ce Argeul preia Dmbovia i pn la vrsarea n Dunre sunt n jur de 20 de kilometri.Teoretic se spune c apa are o mare putere de autoepurare i n 9 km, dac nu apare nici o surs de poluare, apa se regenereaz. Dar Dmbovia e aa poluat, c, practic, pe Arge doar mai scade un pic din concentraia de substane organice. Chiar i Dunrea, dup ce primete apele murdare, are nevoie cam de 80 de kilometri s-i revin la calitatea iniial. Deoarece, ca la toate rurile astea de sud, unde curentul nu le ajut foarte tare, apa nu se oxigeneaz destul ca s permit microorganismelor s consume rapid resturile organice.

Capitolul 22.1 Programul WANDAProgramul WANDA isi propune crearea unui concept de gestionare a deseurilor generate de nave de-a lungul Dunarii, care sa adopte o abordare transnationala coordonata, viabila din punct de vedere al mediului, inclusiv dezvoltarea si implementarea de masuri corespunzatoare, pentru a proteja aceasta sursa de apa si ecosistemele sale complexe.ACTIVITATI SI BENEFICII

Cate un partener din fiecare tara participanta in proiect (AT, SK, HU, HR, RS, BG, RO) va elabora si modifica legislatia nationala, avand la baza un concept cadru comun de management al deseurilor. Actiuni pilot exemplare - solutii practice pentru colectarea deseurilor periculoase precum si alte tipuri de deseuri - vor fi implementate pe sectorul Dunarii de Sus (AT, SK, HU) si pe cel al Dunarii de Jos (RO). Activitatile vor include clarificarea cerintelor, implementarea actiunilor pilot si analiza rezultatelor obtinute. Pe sectorul Dunarii de Sus (AT, SK, HU) si pe cel al Dunarii de Jos (RO) vor fi elaborate modele financiare pentru gestionarea deseurilor de hidrocarburi. Activitatile urmaresc clarificarea parametrilor locali de baza, dezvoltarea unui model care sa includa procedurile de colectare a taxelor si a unui concept de implementare. Se va realiza o coordonare transnationala a tuturor partenerilor de proiect si un schimb permanent de informatii cu Comisia Internationala pentru Protectia Dunarii Germania (ICPDR), Comisia Dunarii, Comisia Centrala de Navigatie pe Rin (CCNR), Comisia Sava si cu alte parti implicate relevante pentru elaborarea conceptelor de management al deseurilor, actiunile pilot si modelul financiar.DURATA, ACOPERIREA GEOGRAFICA SI CONSORTIUL

WANDA deruleaza din aprilie 2009 pana in martie 2012. 9 parteneri de proiect din 7 tari: AT, SK, HU (2x), HR, RS, RO (2x), BG.

Organizatii ce sustin proiectul: Grupul de Experti pentru Consiliere WANDA (Observatori), adica ICPDR, Comisia Dunarii, CCNR, WSD-Sd, Comisia Sava etc.BUGETBugetul total al proiectului Bugetul partenerilor din Romania: Fonduri UE-FEDR (85%): Co finantare nationala - bugetul de stat (13%): Co finantare nationala - surse proprii (2%): 1.667.240 595.660 506.311 77.436 11.913

2.2 Programul APDM si APDFPornind de la cadrul legislativ comun stabilit de partenerii proiectului, APDM ( Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime) va fi responsabil cu implementarea conceptului de management al deseurilor generate de nave in Romania. In calitate de lider al pachetului de activitati WP4, APDM este responsabil deasemenea si cu planificarea

si implementarea actiunilor pilot pentru colectarea deseurilor de hidrocarburi si a altor tipuri de deseuri, pe Dunarea de Jos. In plus, APDM este responsabil cu armonizarea transnationala si cu activitati de coordonare si lobby, care sunt planificate in cadrul proiectului WANDA. Toate activitatile vor fi coordonate in cadrul consortiului proiectului WANDA, impreuna cu alti actori relevanti implicati, alte tari dunarene si cu Grupul de Experti pentru Consiliere WANDA. APFD (Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale) va participa la imbunatatirea conceptului national de management al deseurilor generate de nave. In plus, APDF va fi implicat in planificare si responsabil cu implementarea actiunilor pilot privind colectarea coordonata a deseurilor de hidrocarburi pe sectorul Dunarii de Jos.