Cuprins

1. Formularea temei2. Analiza produsului3. Defecte posibile

3.1. Defecte specifice materialelor folosite3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie3.3. Defecte induse de exploatare3.4 Listarea ( prezenta sub forma tabelara a defectelor)

4. Metode de control posibile4.1. Metode de control distructiv4.2. Metode de control nedistructiv

5. Metode optime de control5.1 Criteriul A/R5.2 Echipamente5.3 Personal operator

6. Integrarea controlului in fluxul de fabricatie 6.1. Controlul inaintea începerii procesului tehnologic 6.2. Controlul in timpul desfăşurării procesului tehnologic 6.3. Controlul final 7. Intocmirea planului de examinari nedistructive 8. Intocmirea documentatiei de control si inspectie 8.1. Procedura generala de control si inspectie 8.1.1. Raportul de control si inspectie 8.1.2. Statutul de control 8.1.3. Tratarea neconformitatilor

Capitolul I

Formularea temei

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie si control a produsului Suport sustinere grinda pod. Conditiile implementarii in organizatie al unui sistem al calitatii conform standardului SR EN ISO 9001:2000

Rolul functional al piesei Suport sustinere este de a sustine grinda unui pod .

Materialul folosit este x10CrNiMoNb9-1

Cerinte special ale benficiarului respectarea desenului de executie , precum si a altor cerinte prevazute in contractual semnat intre furnizor si beneficiar.Criteriul A/R nu se admit fisuri , lipsa de topire si patrundere.

Capitolul II

Analiza produsului

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiecatrea oricarui process tehnologic de realizare a piesei respective . Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu , de aceea in primul rand se stabilesc rolul functional al fiecarei suprafete . Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional sau pentru proiectarea unei piese care sa indeplineasca un anumit rol functional impus poarta numele de metod de analiza morfofunctionala a suprafetelor. Avand aceste informatii primare se pot deduce procedeele tehnologice posibile de realizare a fiecarei suprafete in parte , pentru a se proiecta apoi procedeul tehnologic optim de realizare a piesei ca tot unitar. In concluzie rolul functional al piesei Suport sustinere este de a sustine grinda unui pod.

Tabelul cu compusi chimici ai materialului 10TiNiCr180:

Simbolul C Si Mn Ni P S Cr Mo V N Nb Al

x10CrNiMoNb9

-10.08 - 0.12

max   0.5

0.3 -

0.6

max 0.4

max 0.025

max 0.015

8 - 9.50.85 - 1.05

0.18 - 0.25

0.03 -

0.07

0.06 - 0.1

max   0.03

Capitolul 3.

Defecte posibile

3.1 Defecte specific materialului folosit Pericolul de fisurare la cald se poate aprecia orientativ cu ajutorul criteriului HCS in functie de compozitia chimica atunci cand elementele se introduc in procente.

HCS=

HCS=

Din punct de vedere tehnologic calea cea mai sigura pentru asigurarea rezistentei la fisurare este oztc reducerea concentratiei elementelor daunatoare si cresterea celor cu influenta pozitiva. Regimul de sudare se allege astfel incat coeficientul de participare al materialului de baza sa fie mai mic , fluxul si invelisul sa reduca continutul de elemente daunatoare din baia de metal topit . Fisurile la rece prezinta o complexitate de cause si apar in procesul de racire , de obicei sub 200˚ C . Aceste sunt defecte tipice pentru otelurile mediu si bogat aliate si a celor cu continut ridicat de carbon , care perzinta o tendinta pronuntata de calire. De regula fisurile la rece apar in zona de influenta termica si mai rar sub cordon.

3.2 Defecte introduce de tehnologia de fabricatie

Tehnologia de fabricatie poate introduce defecte ca : fisura , porozitati , lipsa de patrundere , lipsa de topire , latime neconforma , suprainaltare neconforma , neregularitati ale cordonului.

3.3 Defecte induse de exploatare

Subtierea tablei , aparitia fisurilor .

Imperfectiunile imbinarilor sudate prin topire ( Extras din SR EN 6520 )

Nr. Crt Denumirea defectului Nr. de referinta

Explicatia defectului

0 1 2 31 Microfisura 1001 Fisura vizibila numai la microscop2

Fisura longitudinala

101

1011101210131014

Fisura a carei directie este aproximativ paralela cu axa sudurii. Acesta se poate situa dupa caz :-in sudura-in zona de trecere-in zona influentata termic -in materialul de baza

3

Fisura transversala

102

102110221023

Fisura a carei directie principala este aproximativ perpendiculara pe axa sudurii. Acestea se pot situa dupa caz:-in sudura -in zona influentata termic-in materialul de baza

4 Fisuri radiale 103

103110331034

Grup de fisuri radiale radiale in acelasi punct.Acestea se pot situa dupa caz:-in sudura-in zona influentata termic-in materialul de baza

5 Lipsa de topire (topirea incompleta)

401

4011

10424013

Lista legaturii intre metalul depus si metalul de baza intre doua straturi successive de metalul depus. Se disting:-lipsa de topire a marginilor de sudat-lipsa de topire intre randuri-lipsa de topire la radacina sudurii

6 Lipsa de patrundere(patrundere incompleta)

402 Diferenta intre patrunderea reala si patrunderea nominala

7 Patrunderea incompleta la radacina

4021 Una sau ambele margini ale radacinii nu sunt topite

8 Strop 602 Strop de metal topit proiectat in timpul sudarii si care adera la materialul de baza sau pe sudura deja solidificata.

9 Retasura 202 Cavitate datorata contractiei metalului in timpul solidificarii

10 Incluziune solida 300 Corp solid incorporat in sudura11 Supratopire 509

5091

5092

50935094

Scurgerea metalului depus datorata unei topiri , excessive , conducand la un exces si / sau o lipsa de metal . Dupa caz se distinge:

-supratopire in pozitie orizontala cu perete vertical-supratopire in pozitie orizontala sau peste cap-supratopire la o sudura in colt-supratopirea muchiei

12 Dimensiuni incorecte ale sudurii

521 Abatere de la dimensiunile prescrise pentru sudura.

Capitolul 4 .Metode de examinare posibile

4.1 Metode de examinare distructiva Analiza chimica se face cu spectometrul de masa pentru a determina elementele chimice componente ale materialului de baza si ale materialului de ados. Analiza metalografica consta in examinarea macro si microscopic a materialului de adios , a zonei de influenta termica si a materialului de baza , in scopul punerii in evident a structurilor si a constituentilor metalografici ai imbinarii sudate.

Incercarea la tractiune Prin aceasta incercare se determina rezistenta la rupere si plasticitatea materialului depus, in ansamblul ei.

Incercarea la indoire Prin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a imbinarii sudate , prin determinarea unghiului de indoire pana la aparitia primei fisuri.

Incercarea la duritate Prin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din materialul de adaos, in zona de influenta termic si materialul de baza.

Incercarea la oboseala Aceasta incercare permite sa se determine capacitatea metalului de a rezista actiunii unor sarcini alternative repetate , variabile in timp , marime si directie . La un numar mare de variatii a sarcinilor , metalul incercat este dispus la tensiuni mai mici decat limita lui de rezistenta la rupere. Incercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie . Penetratia se considera suficienta atunci cand distrugerea (ruperea are loc doar in materialul depus. In urma acestor incercari se obtin rezultate care se servesc la aprecierea tenatecitatii diferitelor zone ale imbinarii sudate precum si pentru determinarea sensibilizarii la imbatranire.

4.2 Metode de examinare nedistructiva

Nr.Crt

Metoda Mod de verificare

Defecte evidentiate

Sensibiliatatea metodei

Particularitatile metodei

Domeniul de aplicare

1 2 3 4 5 6 71 Optica Vizual si/sau

optic VTDefecte de suprafata

Defecte nu mai mici de 0.1 mm

Examinarea se efectueaza cu ochil liber sau cu aparate optice cu o marime de pana la 10 ori

Imbinari sudate accesibile verificarii vizuale

2 Capilara Cu lichide penetrante , PT

Fisuri , goluri , defecte de legatura, defecte de forma , deschise la suprafata etc.

Conform standardului sau documentatiei tehnice a produsuilui. Sensibilitatea metodei depinde de tipul lichidului penetrant , de pregatirea suprafetei si de modul de examinare.

Conform EN 571-1:119

Imbinari cu suparfete accesibile pentru aplicarea lichidelor penetrante

3 Cu radiatii penetrante

Radiografiere cu radiatii , XRT

Defecte de suprafata si defecte de

Defecte de min. 0.5….5% din grosimea

ConformSR EN 444:1996

Imbinari sudate prin topire

interior SR EN 6520-1/99

materialului controlat , in functie de aparatura si materialele folosite. Abateri de forma si de pozitie.

Conform STAS 10867-77

ale pieselor metalice.

Imbinari sudate in puncte , din Al si aliaje de Al.

1 2 3 4 5 6 74 Electro-

magneticaPrin curenti turbionari , ET

Defecte de suprafata si interne , in imediata apropiere a suprafetei.

Sensibilitatea si adancimea de patrundere depend de procedeul si aparatura utilizata , de natura materialului si forma piesei. Sensibilitatea este maxima la grosimea peretelui tevilor pana la 5 mm.

Tevi din otel cu sau fara sudura , cu diametrul de 3..120mm.Fisuri in piese metalice .Sortare

5 Acustica Cu ultrasunete, UT

Defecte interne (fisuri, goluri, incluziuni solide , defecte de legatura etc.) , in sudura sau in zonele marginale sudurii.

Marimea def. detectabile , mm 0.5…2.5 2.0…7 3.5…15 10…80 35…200 grosimea imbinarii, mm 5..10 10..50 50..150 150..400 400..2000

Conform SR EN 1714:2000Examinarea se efectueaza dupa executarea tratamentelor termice si remedierea defectelor constatate prin verificarea

Imbinari sudate prin topire cap la cap si in colt , din oteluri cu grosimi mai mari de 6 mm.

Sensibilitatea depinde de procedeul si aparatura folosita

vizuala.

1 2 3 4 5 6 76 Magnetic

a Cu pulberiMagnetice MT

Discontinuitati la suprafata si din apropierea suprafetei (fisuri , goluri , incluziuni solide , defecte de legatura etc)

Conform standardului sau documentatiei tehnice a produselor . Sensibilitatea depinde de pregatirea suprafetei si de modul de efectuare a examinarii.

Asigura evidentierea discontinuitatilor amplasate pana la o adancime de max . 10 mm

Imbinari ale pieselor metalice , feromagnetice.

Cu lichide Penetran-te

Defecte strapunse

-Cu penetranti fluorescent-colorati : 1*10 -5….5*10-5 Pa.m3/s-Cu pereti fluorescent si verificare hidraulica: 1*10-7…5*10-7Pa.m3/s.-Cu umezire cu petrol :max

Necesita curatirea minutioasa a suprafetei de examinat .La examinarea cu umezire cu petrol exista pericolul de incendiu.

Detectarea locurilor scurgerilor locale la imbinarile sudate ale constructiilor deschise si inchise ,cu:-gaze sau lichide in cazul metodei cu penetrant fluorescent-color;-lichide , in

7*10-6Pa.m3/s. Sensibilitatea se micsoreaza la grosimi mari

cazul metodei de verificare hidraulica si prin umezire cu petrol.

Penetrante Testarea

Pulberi magnetice

Ultrasunete Testarea

Curenti turbionari Testarea

Radiatii X Testarea

Principii ştiinţifice Soluţie de penetrare se aplică pe suprafaţa unei componente precleaned. Lichid este tras în suprafaţă de spargere a defectelor prin capilaritate. Material de penetrare în exces este curăţat cu grijă de la suprafaţă. Un dezvoltator este aplicat pentru a trage penetrante prins înapoi la suprafaţă în cazul în care aceasta este răspândită şi constituie o indicaţie. Indicaţia este mult mai uşor pentru a vedea decât defect reale.

Un câmp magnetic este stabilit într-o componentă fabricată din material feromagnetic. Liniile magnetic de călătorie prin forţă materială, şi de ieşire şi reintre materialul la poli. Defecte, cum ar fi golurile crack sau nu poate suporta ca flux de mult, şi o parte din forţa în afara fluxului pe de o parte. Particule magnetice distribuite pe componente vor fi atrasi de zonele de relocare a fluxului şi produc o indicaţie

Undele de sunet de înaltă frecvenţă sunt trimise într-un material prin utilizarea unui traductor. Undele sonore trec prin materiale şi sunt primite de către traductor acelaşi sau un traductor de secunde. Cantitatea de energie transmise sau primite, precum şi momentul în care energia este primite sunt analizate pentru a determina prezenţa defectelor. Modificări în grosimi de material, şi modificări în

Alternativ, curentul electric este trecut printr-o bobină producerea unui câmp magnetic. Atunci când bobina este asezat langa un material conductor, câmpul magnetic induce schimbarea fluxului de curent în material. Aceste călătorii curenţi în bucle închise şi sunt numite curenţi turbionari. Eddy curentilor produsele lor camp magnetic, care pot fi măsurate şi utilizate pentru a găsi defecte şi caracterizarea

Razele X sunt folosite pentru a produce imagini de obiecte folosind film sau detector care este sensibil la radiaţii. Obiectul de încercare este plasat între sursa de radiaţii şi de detector. Grosimea şi densitatea materialelor că razele X trebuie să pătrundă afectează cantitatea de radiatii ajunge la detector. Această variaţie în radiaţie produce o imagine de pe detector care prezinta adesea caracteristicile interne ale obiectului de

vizibilă. proprietăţile de material poate fi, de asemenea, măsurată.

conductivitate, permeabilitate, şi caracteristici dimensionale.

încercare.

Utilizeaza principal de Utilizate pentru a localiza fisuri, porozitate, şi alte defecte care rupe suprafata unui material şi au suficient volum pentru a prinde şi ţineţi materialul penetrante. Testarea penetrante lichid este folosit pentru a inspecta zonele mari foarte eficient si va functiona pe cele mai multe materiale neporoase.

Folosit pentru a inspecta materiale feromagnetice (cele care pot fi magnetizate), pentru defecte care au ca rezultat o tranziţie în permeabilitatea magnetică a unui material. Inspecţie particule magnetice pot detecta defecte de suprafaţă şi în apropiere de suprafaţă.

Utilizată pentru a localiza de suprafaţă şi subterane defecte în mai multe materiale, inclusiv metale, materiale plastice, şi lemn. De control cu ultrasunete este, de asemenea, utilizat pentru a masura grosimea de materiale şi de altfel caracterizeaza proprietatile de material pe baza viteza sunetului şi măsurători atenuare.

Folosit pentru a detecta defecte de suprafaţă şi aproape de suprafaţă în materiale conductoare, cum ar fi metalele. Eddy inspecţie actual este, de asemenea, utilizat pentru a sorta materiale bazate pe conductivitatea electrică şi permeabilitate magnetică, precum şi măsurile de grosime de foi subţiri de metal şi acoperiri neconductive, cum ar fi vopsea.

Folosit pentru a inspecta aproape orice material de suprafaţă şi subterane defecte. Razele X pot fi de asemenea utilizat pentru a localizează şi caracteristici măsurile interne, confirmă locaţia de piese ascunse într-o adunare, şi pentru a măsura grosimea de materiale.

Principalele avantaje Suprafete mari de suprafaţă sau a unor volume mari de piese / materiale pot fi inspectate rapid şi la costuri reduse.

Piese de schimb cu geometrie complexa de rutină sunt inspectate.

Indicatii sunt produse direct pe suprafata pe de o parte oferind o imagine vizuala a discontinuitate.

Echipamente de investiţii este minimă.

Suprafeţe mari de suprafaţă de piese complexe pot fi inspectate rapid.

Poate detecta defecte de suprafaţă şi subterane.

De pregătire a suprafeţei este mai puţin critic decât este în inspecţie penetrante.

Indicaţiilor de particule magnetice sunt produse direct pe suprafaţa pe de o parte şi a forma o imagine de discontinuitate.

Costurile echipamentelor sunt

Adâncimea de penetrare pentru detectarea defect sau măsurare este superior la alte metode.

Acces doar o singură faţă este necesar.

Oferă informaţii distanta.

De pregătire de cel puţin o parte este necesar.

Metoda poate fi utilizat pentru mult mai mult decât doar defectoscopie.

Detectează de suprafaţă şi în apropierea defecte de suprafata.

Sonda de test nu are nevoie pentru a contacta parte.

Metoda poate fi folosită pentru mai mult de defectoscopie.

De pregătire de cel puţin o parte este necesar.

Poate fi folosit pentru a inspecta aproape toate materialele.

Detectează defecte de suprafaţă şi subterane.

Capacitatea de a inspecta forme complexe şi multi-stratificat structuri fără demontare.

De pregătire de cel puţin o parte este necesar.

relativ scăzute. Dezavantaje Detectează doar defecte de suprafaţă de rupere.

De pregătire a suprafeţei este critic ca şi contaminanţi pot masca defectele.

Necesită o suprafaţă relativ netedă şi neporoase.

Mesaj de curăţare este necesar pentru a elimina substanţele chimice.

Necesită mai multe operaţiuni în condiţii controlate.

Precauţii de manipulare chimică sunt necesare (toxicitate, foc, deşeuri).

Numai materiale feromagnetice pot fi inspectate.

Alinierea corectă a câmpului magnetic şi defect este critică.

Curenti mari sunt necesare pentru piese foarte mari.

Necesită suprafaţă relativ netedă.

Vopsea sau alte acoperitoare de nemagnetice afecta sensibilitatea.

Curăţare demagnetizare şi post este de obicei necesar.

Suprafaţa trebuie să fie accesibile pentru a sonda şi couplant.

Îndemânare şi cursurile de formare necesare sunt mai cuprinzătoare decât alte tehnici.

Finisajul suprafeţei şi rugozitatea pot interfera cu inspecţie.

Piese de subţire poate fi dificil de a inspecta.

Defecte liniare orientate paralel cu faza de sunet pot merge nedetectate.

Standardele de referinţă sunt de multe ori este nevoie.

Numai materiale conductoare pot fi inspectate.

Materialelor feromagnetice necesită un tratament special pentru a aborda permeabilitatea magnetică.

Adâncimea de penetrare este limitată.

Defecte care se află în paralel cu direcţia de control bobina sonda de lichidare pot merge nedetectate.

Îndemânare şi cursurile de formare necesare este mai extinsă decât a altor tehnici.

Finisajul suprafeţei şi rugozitatea pot interfera.

Standardele de referinţă sunt necesare pentru instalare.

Operatorul de formare extensive şi aptitudinile cerute.

Accesul la ambele părţi ale structurii este de obicei necesară.

Orientarea fascicul de radiatii non-volumetric defecte este critică.

Inspecţia în câmp de la punctul gros poate fi consumatoare de timp.

Utilaje de investiţii relativ scumpe este necesar.

Riscului de radiaţii posibile pentru personalului.

Capitolul V

Metode optime de examinare

Pentru determinarea complexului optim de metode de control nedistructiv ce va aplica piesei Suport sustinere pod se va face o analiza in functie de posibilitatile de aplicare a metodelor prezentate anterior si de costurile pe cae acestea le implica ( din punct de vedere al echipamentelor necesare , al pregatirii personalului operator si al manoperei). Metodele de control se grupeaza astfel:

Metode pentru depistarea discontinuitatilor de suprafata precum: OV , LP , PM , CT Metode pentru depistarea discontinuitatilor de profunzime : RP , US , EA

Simbolurile au urmatoarea semnificatie: OV- examinare optico-vizuala; LP- examinare cu lichide penetrante ; PM- examinare cu pulberi magnetice; CT- examinare folosind curenti turbionari; RP- examinare cu radiatii penetrante; US- examinare prin emisie acustica.

Examinarea optico-vizuala

Controlul optico-vizual constituie cea mai simpla metode de control defectoscopic nedistructiv . El se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate optice de examinare optico-vizuala. Defectele ce pot fi depistate sunt: fisuri , cratere , incluziuni de suprafata , scurgeri sau improscari de metal , deteriorari accidentale , urme ale sculelor .

Aparate folosite la controlul optico-vizual sunt: Lupe Microscoape Endoscoape

Avantajele metodei: Este cea mai simpla metode de control; Este cea mai iestina metoda de control defectoscopic nedistructiv; Permite depistarea defectelor de suprafata; Nu necesita o pregatire deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea controlului.

Dezavantajele metodei: Nu permite detectarea defectelor de interior; Necesita o acuitate vizuala foarte buna a operatorului; Calitatea rezultatelor obtinute depend de operator.

Examinarea cu radiatii penetrante

Domeniul de utilizare: Prin aceasta metoda se detecteaza aproape toate tipurile de defecte , dar ca domeniu de utilizare se foloseste pentru detectarea defactelor de interior . Se pot stabili variatii de grosimi deci se pot masura grosimi de material sau se pot analiza structure de material si imperfectiuni de tipul segregatiilor. Prin rafiografiere se înţelege o metodă de defectoscopie nedistructivă cu radiaţii penetrante la care rezultatul conversiei imaginii radiante în imagine vizibilă constituie un document al controlului.Radiaţia penetrantă poate fi radiaţie electromagnetică sau corpusculară, a cărei lungime de undă este mai mică decât distanţele interatomice din materiale.Radiaţiile electromagnetice pot fi: radiaţia Röentgen (X), generată de frânarea bruscă a electronilor acceleraţi sau tranziţii ale electronilor în nivele inferioare ale atomilor, al cărui spectru de lungimi de undă este cuprins între 10-13m…10-9, şi radiaţia gama () provenită din tranziţiile energetice din nucleu, al carei spectru de lumgimi de undă este cuprins între 10-13m…10-10m. Obiectul radiografiei îl constituie obţinerea imaginii structurii macroscopice a materialului cu ajutorul radiaţiei şi înregistrarea acestei imagini pe film fotografic. Pe film va apărea imaginea internă a materialului controlat având la bază atenuarea diferită a radiaţiei care l-a străbătut în funcţie de neomogenitatea macroscopică a acestuia.

Metode uzuale de control cu radiaţii penetranteGamagrafia - metoda de control bazată pe dependenţa dintre atenuarea radiaţiei γ şi structura macroscopică a materialului.Rontgenografia - metoda de control care se bazează pe fenomenul atenuării radiaţiei X, datorită structurii macroscopice a materialului.

Metode speciale de control cu radiaţii penetrante:- Neutronografia- Microradiografia- Stereografia- Radiografierea instantanee- Stroboradiografierea- Fluoroscopia

- Xeroradiografierea- Radiografierea prin ionizare

Examinarea cu raze X

Radiatia X este produsa ca urmare a franarii unui fascicul de electroni pe o tinta . In urma franarii bruste materialul tintei produce radiatie X sub forma unei cuante de energie datorita unor salturi de electroni de pe un invelis energetic pe altul. Radiatia X este produsa artificial cu ajutorul unor aparate precum:

Aparatul Rontgen; Betratonul; Acceleratorul liniar.

Avantaje: Calitatea radiografiei este foarte buna; Timpul de expunere mic; Se utilizeaza pentru grosimi mici si mijlocii de material.

Dezavantaje: Este mai costisitoare metoda; Nu permite examinarea unor grosimi mari de material.

Examinarea cu lichide penetrante

Examinarea cu lichide penetrante se bazeaza pe proprietatea unor lichide de a uda suprafetele corpurilor solide si a patrunde in cavitatile defectelor aflate pe aceste suprafete.

Domeniul de aplicare : Examinarea cu lichide penetrante se aplica in scopul detectarii defectelor de suprafata ale pieselor din orice material cu exceptia materialelor poroase . Permite detectarea unor defecte precum : fisuri , crapaturi , pori de suprafata , incluziuni de suprafata , suprapuneri , lipsa de topire , rugozitate excesiva . Se pot detecta discontinuitati deschise capabile sa absoarba penetrant.

Avantaje: Este o metoda relativ ieftina; Nu necesita aparatura speciala pentru efectuarea controlului ; Permite detectarea cu precizie a defectelor de suprafata;

Permite detectarea unor fisuri cu deschidere de 5 microni.

Dezavantaje: Necesita pregatirea deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea controlului ; Este necesara respectarea cu strictete a etapelor tehnologiei de control , deoarece orice

abatere de la acestea poate conduce la rezultate eronate; Produsele de examinare cu lichide penetrante trebuie alese cu deosebita grija deoarece

acstea trebuie sa fie compatibile cu materialul de examinat.

Examinarea cu pulberi magnetice

Domeniul de aplicare : Se aplica pieselor confectionate din material feromagnetice in scopul detectarii defectelor de suprafata sau a celor aflate in apropierea suprafetei. Examinarea se bazeaza pe punerea in evidenta a campurilor de dispersie produse de discontinuitati intr-un material magnetizat. Conditia de baza este ca liniile de camp magnetic sa taie discontinuitatile perpendicular sau cel mult inclinat la un anumit unghi.Avantaje:

Sensibilitatea metodei este ridicata ; Discontinuitatile ce pot fi detectate pot fi inchise sau deschise; Se pot detecta defecte de suprafata cu deschiderea minima de 1-3 microni.

Dezavantaje : Nu se poate aplica decat materialelor feromagnetice; Necesita magnetizarea si demagnetizarea pieselor controlate; Necesita pregatirea suprafetelor inaintea examinarii.

Controlul cu ultrasunete Ultrasunetele sunt vibratii de natura mecanica care se propaga sub forma de unde elastic . Ele se propaga in medii solide , lichide sau gazoase.

Avantaje: Se poate detecta toate categoriile de defecte de interior; Se foloseste pentru materialele metalice si nemetalice cu conditia ca ele sa prezinte un

anumit grad de omogenitate; Penetrabilitatea este foarte buna ; Echipamentul folosit este portabil ; Posibilitate de automatizare si de inregistrare a rezultatelor in calculator.

Dezavantaje: Necesita ca personalul care efectueaza examinarea sa fie cu inalta calificare ; Materialele cu grad mare de eterogenitate sunt greu controlabile ;

Cost ridicat al echipamentului.

Examinarea cu curenti turbionari Metoda electromagnetică de control nedistructiv bazată pe utilizarea curenţilor turbionari se foloseşte la evidenţierea imperfecţiunilor din materialele metalice, la măsurarea conductivităţii electrice a acestora şi la controlul acelor proprietăţi care sunt legate de această mărime caracteristică. Curenţii turbionari apar în metale, ca rezultat al interacţiunii dintre aceştia şi un câmp electromagnetic variabil sau un câmp magnetic aflat în mişcare. Sursele şi traductoarele câmpurilor electromagnetice folosesc sisteme de bobine inductor-indus, din care cauză aparatura utilizată este numită şi aparatură de inducţie. Conform legii inducţiei electromagnetice, curenţii induşi produc la rândul lor un câmp magnetic de sens opus câmpului magnetic iniţial. În general, existenţa unei fisuri în calea curenţilor turbionari face că aceştia să circule prin mai multe trasee, o parte ocolind fisura, alta traversând-o trecând pe sub fisură sau separându-se în două contururi, în jurul fisurii.

Domeniul de utilizare : Examinarea in scopul detectarii defectelor de tip discontinuitate in bare , tevi , sarme ,

table , benzi; Masurarea grosimilor pentru verificarea conformantei sau sortarea produselor dupa

grosime ; Se pot masura grosimile straturilor depuse .

Avantaje: Gama de materiale este mai mare decat la pulberi magnetice ; Nu este necesar un contact cu piesa de examinat;

Dezavantaje: Nu se aplica pentru orice configuratii ale pieselor examinate ; Nu permite detectarea tuturor tipurilor de defecte de suprafata ; Nu permite detectarea defectelor de interior.

Costuri relative pentru evaluarea metodelor de control nedistructiv:

Metoda CostExaminare optico-vizuala 40Examinare cu radiatii penetrante 100Examinare cu ultrasunete 40

Examinare cu pulberi magnetice 40Examinare cu lichide penetrante 25Examinare cu curenti turbionari 45Examinare prin emisie acustica 150

Nr.Crt

Metoda de control nedistructiv

Timp Consumabile Echipament Calificare

personal Cost total relativ Pret Amortisment

0 1 2 3 4 5 6 71 VT 1 1 1 1 1 12 RT 5 7 100 60 3 753 UT 3 5 30 30 2 504 MT 2 3 20 20 2 205 LP 2 2.5 10 10 2 156 ET 1.5 2 25 25 2 257 AET 4 4 150 100 3 90

Observatie: Costurile se raporteaza la cele care revin examinarii optico-vizuale considerate ca avand

valoarea 1; S-a folosit in aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 150 , nota 1

acordandu-se pentru valorile cele mai mici , iar nota 150 pentru valorile cele mai mari.

Concluzie:

Metode optime de control in cazul piesei “Suport sustinere pod” sunt: Examinarea optico-vizuala ; Examinarea cu lichide penetrante ; Examinarea cu ultrasunete .

5.1 Criteriile A/R

Criteriile A/R pentru examinarea optico-vizuala.

Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuala se stabilesc in conformitate cu prescriptiile normea interne R-NI-OV care specifica urmatoarele:

Nu sunt acceptate fisurile sau crapaturile ; Nu sunt acceptate discontinuitatile liniare ; Nu sunt acceptate deteriorarile accidentale.

Criteriile A/R pentru examinarea cu lichide penetrante. Se considera neacceptate urmatoarele indicatii relevante:

Fisuri sau crapaturi termice ; Orice grupare de 6 sau mai multe indicatii liniare ; Orice indicatie neliniara care are dimensiunea maxima de 4 mm ; Discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr-o distanta egala sau mai

mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt considerate acceptabile . Criteriile A/R pentru examinarea cu ultrasunete. Se considera neacceptate urmatoarele indicatii relevante:

Fisuri ; Lipsa de topire lateral ; Sulfurile ; Incluziunile de zgura ; Nepatrunderea.

5.2 Echipamente Pentru efectuarea examinarii cu lichide penetrante este necesar un spatiu special amenajat , bine aeresit sau ventilat , iluminat corespunzator. Intensitatea luminoasa trebuie sa fie de minim 350 lucsi. Pentru masurarea intensitatii luminoase se va folosi un luxmetru pentru spectru vizibil verificat metrologic . Spatiul destinat examinarii cu lichide penetrante va fii racordat la reteaua de apa calda. Instalatia de apa va fii dotata cu un manometru pentru masurarea presiunii jetului cu posibilitatea reglarii acestuia . La efectuarea examinarii se folosesc lichide penetrante cu contrast de culoare indepartabile cu apa produse in sistem de asigurare: uscator , cuva , lampa. Pentru efectuarea examinarii optico-vizuale sunt necesare :Un microscop , trusa cu lupe de diferite puteri de marire , endoscoape cu tija foarte subtire pentru examinarea zonelor interioare greu accesibile . Este necesara iluminarea corespunzatoare a spatiului in care se va efectua controlul precum si efectuarea controlului de catre operator cu acuitate vizuala foarte buna. Pentru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare : defectoscoape ultrasonic sau digitale , traductoare , blocuri de calibrare si de referinta , cabluri de legatura , cuplant , operator.

5.3 Personal operator

Personalul operator trebuie să corespundă celor 3 nivele de competenţă stabilite prin standardul SR EN 473:1994 .- Nivelul 1 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea de examinări nedistructive conform unor instrucţiuni scrise, sub supravegherea unui operator de nivelul 2 sau nivelul 3.- Nivelul 2 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea şi conducerea de examinări nedistructive conform unor proceduri stabilite sau recunoscute.- Nivelul 3 corespunde unei persoane certificate pentru conducerea oricărei operaţii de examinare nedistructivă pentru care este certificată. Pentru efectuarea examinarii cu lichide penetrante sunt necesari:

Un operator calificat nivel 1 Un operator calificat nivel 2

Pentru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare: Un operator calificat nivel 1 Un operator calificat nivel 2

Capitolul VI

Integrarea controlului in fluxul de fabricatie

6.1. Controlul inaintea începerii procesului tehnologic

Are loc examinarea critică a proiectului din punct de vedere tehnologic. Se desfăşoară în compartimentul tehnologic .Examinarea constă în analiza soluţiilor potenţial susceptibile la apariţia defectelor:- Se analizează materialul stabilit de proiectant în concordanţă cu tehnologia posibilă (echipament, competenţe, forţă de muncă disponibilă)- Se analizează metodele de control planificate de proiectant;- Se verifică dacă metoda acoperă cele mai importante zone ce pot conduce la apariţia defectelor şi dacă se poate realiza practic în compartimentul de control deja existent;- Se verifică calificarea forţei de muncă în concordanţă cu cerinţele exprimate de beneficiar sau normele stabilite de un organism recunoscut.

6.2. Controlul in timpul desfăşurării procesului tehnologic

- Aducerea semifabricatului- Reglarea maşinilor- Pregătirea S.D.V-urilor- Aducerea materialelor auxiliare- Controlul propriu-zis în timpul procesului:Supravegherea permanentă a procesului tehnologicMăsurarea parametrilor importanţiÎntreruperea procesului în cazul apariţiei unor perturbaţii- Verificarea calităţii:Documentaţia însoţitoareEtichetele şi marcajeleMaterialul propriu-zis

6.3. Controlul final

Presupune adoptarea deciziei admis /respins.Pentru produsul ”Suport sustinere pod” s-a stabilit ca pe parcursul fluxului de fabricaţie să se efectueze un control optico-vizual de fabricaţie şi dimensional.Produsul ”Suport sustinere pod” este controlat şi cu lichide penetrante înainte de începerea prelucrărilor mecanice.Controlul O.V. şi dimensional se efectuează după fiecare fază de prelucrare.- După semifabricare: control optico-vizual folosind ca echipamente de control: şublerul, micrometrul, calibru.(la semifabricat)- După fiecare fază corespunzătoare operaţiilor procesului tehnologic de fabricaţie: se controlează suprafeţele prelucrate cu şublerul, micrometru, calibru etc.- La sfârşitul procesului tehnologic, se controlează 100%.

Capitolul VII Intocmirea planului de examinari nedistructive

Planul de control nedistructiv cuprinde informaţii cu privire la aplicarea metodelor de control în diferitelor faze ale procesului de fabricaţie, zonele piesei unde se va efectua controlul, metoda optimă ce se va aplica şi procentul în care se va controla zona în cauză. De asemenea el va cuprinde şi o schiţă cu indicarea locurilor controlate, în cazul îm care piesa nu este controlată în totalitate.

Pentru structurarea controlului nedistructiv se întocmeşte un plan de control necesar personalului care efectuează examinarea. Planul de control va răspunde la următoarele întrebări:- Ce se controlează?Se controlează produsul ”Suport sustinere pod”- Cum se controlează?Se controlează folosind metodele de control :- Optico-vizual- Lichide penetrante- Ultrasunete- Cât se controlează?Se controlează toate suprafeţele (control 100%).

Unitatea executanta a controlului nedistructiv:………………………….. Compartimentul:………………………………………………………. Laboratorul 1:……………………………………………………………. Certificatul laboratorului:………………………………………….. Adresa:………………………………………………………………………. Telefonul fax:……………………………………………………………..

Plan de inspectie si control Nr……./Data…….

IDENTIFICARE PRODUSProdus / cod produs Suport sustinere grinda podProba nr. / Produs / Cod Suport sustinere grinda podTip de produs Suport sustinere grinda podMaterial x10CrNiMoNb9-1Dimensiunile produsuluiProcedeul de obtinere aprodusului

sudare

Stadiul fabricatiei Piesa finita

METODA DE CONTROL SI INSPECTIE ZONELE CONTROLATE A B

Nr.crt. Denumirea operatiei intindere % intindere %1 Control optico-vizual2 Control cu ultrasunete3 Control cu lichide

penetrante

Criteriul A / R ……………..Responsabilitati

Intocmit Verificat Avizat AQ AprobatNumele si Prenumele:Semnatura:

Data:

Capitolul VIII Intocmirea documentatiei de control si inspectie

Documentaţia tehnică de control şi inspecţie trebuie să cuprindă documente care să asigure şi să demonstreze efectuarea corectă şi în întregime a tuturor operaţiilor prevăzute în planul de control, precum şi înregistrarea rezultatelor inspecţiilor şi examinărilor.

8.1. Procedura generală de control şi inspecţie

Procedura generală de control şi inspecţie este un document care are ca obiectiv produsul ”Suport sustinere grinda pod”. Existentaunei procedure scrise face posibil ca activitatea descrisa :

Sa fie executata identic de fiecare data Sa fie verificata independent si obiectiv Sa se identifice abaterile de la obiectivul stability Sa fie imbunatatita .

O activitate care nu este descrisa intr-o procedura documentata este o activitate pentru care nu se poate motiva prezumtia ca este tinuta sub control , o activitate pe care fiecare executant o realizeaza in modul sau diferit de fiecare data , cu rezultate imprevizibile. Prin elaborarea procedurilor se urmareste:

Documentarea activitatii respective astfel incat pe aceasta baza sa poata fii realizata , controlata , si imbunatatita atingerea obiectivelor activitatii documentate;

Identificarea problemelor actuale si potentiale privind calitatea si initierea de masuri corective sau preventive;

Antrenarea in procesul de elaborare a tuturor celor implicati in activitatea descrisa.

8.1.1 Raport de inspectie si control

S.C. SEMANATOAREA .S.A. LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

RAPORT DE CONTROL SI INSPECTIENR.135. DATA 1 06 2011

0 3 4 6 5 5

Suport sustinere pod C140.17.22.1.1

Nr

crt

Denumirea

operatiilor

Procedura

de lucru

Criteriu

A/R

Decizia

A/R

Numela

operatorului

Semnatura Data Raport de

examinare

Nr……….

1 Control

dimensional

100%

2 Control optico-

vizual(OV)

3 Lichide

penetrante(LP)

100%

Precizari se ataseaza rapoartele de examinare

DECIZIA FINALA

ADMIS

PRODUS CONFORM

RESPINS PRODUS NECONFORM

INTOCMIT VERIFICAT APROBAT

NUME PRENUME DATA NUME PRENUME DATA NUME PRENUME DATA

S.C. SEMANATOAREA .S.A

0

3 4 6 5 5

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV”’ S.C. SEMANATOAREA .S.A.

Raport de examinareMetoda L.P.

Denumire Codul

produsului

Beneficiarul si

data comenzii

Material Starea suprafetei Masa neta

Suport

Sustinere

Grinda

Pod

C140-

17.22.1.1

Semănătoarea

Bucureşti

21.02.2011

x10CrNiMoNb9-

1

Rugozitatea

generală: .....

Rugozitatea

impusă de rolul

funcţional:

12,5; 6,3; 3,2;

1.6;

7.35 kg

Conditiile tehnologice de efectuare a examinarii

Rezultatele examinarii

Produsul nu prezinta fisuri

Criteriul A/R: Produsul sa nu prezinta fisuri, goluri sau incluziuni.Decizia finala A/R

ACTIUNI CORECTIVE

REMEDIERI

RECOMANDARI

Elaborat Verificat Aprobat

Nume Banica George Cosmin Mateiasi Gabriela Mateiasi Gabriela

Semnatura

Data

8.1.2 Statutul de control

Produsul poate avea unul din urmatoarele statute de control si inspectie :-produsul nu a fost controlat;- produsul se afla in timpul controlului-atunci cand produsul se controleaza cu lichide penetrante si se asteapta uscarea piesei pentru citirea rezultatelor;

S.C.

SEMANATOAREA

.S.A.

0

3 3 6 4 3

-produsul a fost controlat si acceptat-produsul a trecut de toate controalele la care a fost supus: controlul dimensional, controlul optico-vizual, controlul cu lichide penetrante.- produsul a fost controlat si respins: produsul care nu trece de toate tipurile de control la care este supus si daca defectul nu poate fi remediat atunci el este clasat ca rebut;- produsul a fost controlat, respins dar poate fi remediat : produsul prezinta o neconformitate care poare fi remediata (reparata).

Produsele care au fost calificate ca fiind produse conforme sunt transportate intr-un depozit special unde sunt depozitate numai produsele conforme si etichetate.Din eticheta va rezulta codul si demumirea produsului, demumirea compartimentului care i-a dat caracteistica de produs conform.

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1

Beneficiar: ………….

Examinare nedistructiva:

Data:

Produs: CONFORM

8.1.3 Tratarea neconformitatilor

Produsele care sunt depistate ca fiind neconforme sunt insemnate cu cerneala de culoare rosie. Daca se constata ca neconformitatea este reparata atunci acesta este etichetat. Depozitarea produselor care urmeaza a fi recuperate se face separat de locul unde sunt depozitate cele conforme

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1

Beneficiar:………..

Examinare nedistructivă:

Data:

Produs NECONFORM REPRELUCRABIL

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1

Beneficiar:…………

Examinare nedistructivă:

Data:

Produs NECONFORM NEPRELUCRABIL

S.C. SEMANATOAREA S.A.

LABORAROR DE CONTROL NEDISTRUCTIV” S.C. SEMANATOAREA S.A.

1 3 5 0 3 7

RAPORT DE PRODUS NECONFORM 0 3 3 6 4 3

0 3 3 6 4 3

Piesa/Material: Suport sustinere grinda pod/10TiNiCr180Nr lot:10 bucCantitatea efectuata: 70 bucDescrierea neconformitatii: fisuriStadiul in care a fost detectata neconformitatea: in urma controlului cu L.P.Numele contrololului Semnatura DataBanica George Cosmin 1.06.2011

Observatiile Compartimentului Tehnologie/Constructor

Neconformitatea a aparut datorita manipularii gresite a produsului.

Decizia autoritatii desemnate privind declararea produsului neconform.

Neconformitatea aparuta este majora de aceea s-a hotarat ca produsul va fi trimis la reconditionare

Semnatura sefului comisiei Data

Detaliile actiunii corective intreprinse si rezultatul ei

Produsul a fost reconditionat dar calitatea lui nu ne permite ca el sa fie vandut ca un produs conform si de aceea s-a hotarat vanzarea lui la un pret redus.

Actiuni preventive

Pentru a evita aparitia defectelor se vor respecta toate conditiile de lucru si manipulare impuse

Responsabilitati DataCompartimentul Calitate

Capitolul IX Bibliografie

1. Indrumar pentru proiectarea inspectiei produsului sef de lucrari dr.ing. Mihai Voicu, prof.dr.ing. Alexandrina Mihai, sef de lucrari dr.ing. fiz.Gabriela Mateiasi

2. Mihai Voicu , Alexandrina Mihai , Doru Pausan , Alexandru Dumitrache-Rujinski , Defectoscopie nedistructiva , Ed. Printech , Bucuresti 2007

3. www.iscir.ro