Masacrul de la Katyn

Facultatea de tiine politiceuniversitatea din bucuretiMasacrul de la KatynIstoria neagra a Poloniei

2015

Profesor coordonator: Drago PetrescuStudent: Ivona Georgiana StogSPR III

Cuprins

Date generale2Contextul politic al anului 19402Anul 19404Secvente reprezentative7Scena universitatii8Marea ntrunire813 aprilie 19439Resemnat si viu sau demn si ucis10Scena finala11Care este adevarul? Recunoaterea oficial a masacrului14O romanca a ajutat la descoperirea adevarului15Concluzii18

"Oamenii pot fi redusi la tacere, dar dovezile vor ramane"[footnoteRef:1] [1: Katyn, padurea blestemat nu i-a potolit setea de snge, http://stirileprotv.ro/stiri/international/katyn-padurea-blestemata-nu-si-a-potolit-setea-de-sange.html, accesat 12.01.2015]

Andrzej WaydaDate generaleLungmetrajul Katyn descrie tragedia unei intregi generatii terorizate atat de razboiul in care traiau, cat si de incertitudicea de a sti cu adevarat ce s-a intamplat cu membrii familiei ucisi in padurea Katyn. Aflat in regia lui Andrzej Wajda, filmul Padurea Katyn a fost nominalizat, n 2008, la premiul Oscar pentru cel mai bun film strin i a obinut Premiul European de Excelen n anul 2008 pentru costume.Filmul lui Andrzej Wajda, al carui tata, Jakub Wajda, a fost ucis la Katyn, a fost nominalizat la Oscarul pentru film strain, dar importanta lui depaseste importanta oricaror premii. Este filmul celei mai mari tragedii din istoria Poloniei, despre care nu s-a putut vorbi oficial pina n-a cazut comunismul.Ambitia veteranului Andrzej Wajda, care a fost regizorul cunoscutelor filme Omul de marmura si Omul de fier, filme care au grabit eliberarea de comunism a estului Europei, a fost ca, prin adaptarea cartii lui Andrzej Mularczik, sa creioneze un tablou al poporului polonez sub asuprirea comunitilor. Katyn e un film despre oameni mai mult decit despre fapte ale istoriei.Contextul politic al anului 1940Pe 1 septembrie, 1939, Hitler isi continua linia de cuceriri atacand Polonia. Peste doar 16 zile, Stalin urmeaza exemplul lui Hitler, dupa cum au si decis cei 2 tirani prin Pactul de Neagresiune Sovieto German, Ribbentrop Molotov. La 23 august, 1939, Joachim von Ribbentrop si Vyacheslav Molotov, incheie un protocol secret care exprima noile granite teritoriale. Acesta a redefinit relaiile germano-ruse, care, n sine, reprezint o reorganizare a diplomaiei europene de pn atunci. In plus, spaiul care se afla ntre aceste dou Mari Puteri, respectiv Europa Central-Estic, este izolat de legturile sale cu Occidentul.Strategia sovieticilor era sa creeze 2 fronturi ; unul spre Belarus de la Smolensk si unul spre Ucraina de la Kiev. n timpul invaziei, sovieticii au capturat circa 250.000 de soldai polonezi. Ofierii au fost luai deoparte i trimii n taberele de prizonieri de rzboi alturi de civili. Pe 18 sept cei doi s-au intalnit pentru a discuta viitoarea cooperare politica. Un comunicat a fost semnat si emis, prin care se declara faptul ca suveranitatea Poloniei a fost inlaturata.Beria infiinteaza prin ordinul 0308 un comandamnet special condus de Pyotr Soprunenko, pentru a se ocupa de prizonierii de razboi. Tot Beria trimite pe 2 dec 1939 o nota oficiala lui Stalin, prin care ii cerea acordul de a organiza deportari in masa a civililor polonezi in Siberia si alte republici sovietice. Astfel, intre 1940 si 1942 aproximativ 980.000 de persoane au fost deportate.Decembrie a reprezentat de asemnenea o luna de masive consultari intre Rusia si Germania pe problema prizonierilor de razboi. Potrivit documentelor din perioada respective, este posibil ca soarta a 15.000 de polonezi tinuti in taberele sovietice si a 7.000 de prizonieri sa fi fost decisa in una din aceste 3 intalniri: Lwow in oct 1939, Krakovia in ian 1940 si Zakopane in martie 1940.Imediat dupa una din aceste intalniri secrete, NKVD a inceput sa redacteze o lista cu prizonierii, lista care continea particularitatile detinutilor, dar si adresele familiilor, incluzandu-i si pe cei din ocupatia germana. In februarie, Soprunenko a trimis lui Beria propuneri pentru eliminarea prizonierilor de razboi in taberele din Kozelsk si Starobelsk. El a catalogat aproximativ 300 de prizonierii ca fiind prea bolnavi. Acestia, impreuna cu alti 500, care erau rezidentii regiunii de vest a Poloniei si a caror vina nu putea fi dovedita, erau trimisi acasa.Pentru cei care reprezentau dusmanii puterii sovietice, ofiteri, politisti, proprietari de pamant, avocati, doctori, clerul si activistii politici, erau pregatite proceduri special cu scopul de a suferi pedeapsa suprema prin impuscare[footnoteRef:2]. [2: Online Encyclopedia of Mass Violence, www.massviolence.org, accesat la data de 12.01.2015]

Anul 1940La 5 martie 1940, conform Notei 794/B (anexa 1) pregtite pentru Stalin de Lavrenti Beria, membrii Biroului Politic Stalin, Viaceslav Molotov, Lazar Kaganovici, Mihail Kalinin, Kliment Voroilov i bineneles Lavrenti Beria au semnat un ordin de executare a activitilor naionaliti i contrarevoluionari, elemente sociale strine, din lagrele de prizonieri i n nchisorile din zonele de vest ale Ucrainei i Belarusului. Executarea acestui Ordin a nsemnat asasinarea a peste 22.000 de polonezi, ntre care aproximativ 15.000 prizonieri de rzboi. Acuzaii erau foarte cuprinztor definii ca inamici nrii i nenduplecai ai autoritii sovietice, printre ei, aflndu-se i un mare numr de intelectuali polonezi, plus poliiti i ofieri n rezerv sau de carier.ntre 3 aprilie i 9 mai 1940, cu o pauza n ziua de 1 mai , cei aproximativ 22.000 de prizonieri de rzboi i ali arestai au fost asasinai: 15.570 n cele trei lagre (Kozelsk, Ostakov, Starobielsk) i aproximativ 7.000 de prizonieri din regiunile vestice ale Ucrainei i Belarusului. Printre cei ucii n Pdurea Katyn s-au numrat un amiral, doi generali, 24 colonei, 79 locotent-colonei, 258 maiori, 654 cpitani, 17 cpitani de marin, 3.420 subofieri, civa preoi militari, trei moieri, un prin, 43 de oficialiti, 85 de ceteni privai i 131 de refugiai. Printre asasinai s-au aflat 20 de profesori universitari, 300 de doctori, sute de avocai, ingineri i profesori, peste 100 de scriitori i ziariti i aproximativ 200 de piloi de aviaie.[footnoteRef:3] [3: Alexandra Kwiatkowski-Viatteau, 1940-1943.La memoire du sicle. Katyn- Larme Polonaise asasine, ed.Edition Complexe, Poland, 1982, p.73]

Cum sistemul polonez de recrutare cerea tuturor absolvenilor unei universiti s devin ofieri n rezerv, sovieticii au reuit prin acele asasinate s distrug o mare parte aintelectualitiipoloneze, ca i aevreilor polonezii abieloruilor polonezi. Din documentele cercetate ndeosebi n perioadele guvernrilorGorbacioviElnreiese c poliia politicNKVDa selecionat cu premeditare pentru execuie ofieri i oameni cu pregtire, ingineri, profesori, avocai, funcionari nali,latifundiari, aristocrai, preoi. NKVD-ul a aplicat o epurare pe criterii de clase sociale.[footnoteRef:4] [4: George Damian, Dosarele secrete- Masacrele de la Katyn, published in Ziua, www.ziua.net, accesat la data de 12.01.2015]

n total, N.K.V.D. a eliminat aproape o jumtate din corpul ofierilor polonezi. Numai 395 de prizonieri au scpat de la moarte. Ei au fost dui n lagrele Iuhnov i Griazove. Acetia au fost singurii supravieuitori ai acestei tragedii.Operatiunea Barbarosa invazia Uniunii Sovietice de catre Germania in iunie 1941 a reprezentat o oportunitate pentru Polonia sa se alieze cu sovieticii. Se semneaza astfel un pact intre Wladyslaw Sikorski si Ivan Maisky pe 30 iulie 1941. O alianta subreda, insa cu un efect militar important, reliefat de formarea unei armate poloneze pe teritoriul URSS, armata formata din prizonieri deportati. Intelegerea era ca toti cetatenii polonezi tinuti in URSS sa fie eliberati prin amnistie. Eliberarea a inceput in septembrie, insa prin octombrie era clar ca majoritatea ofiterilor de armata lipsea si nu exista nicio veste despre cei disparuti. Un raport secret a fost pregatit de Pyotr Fedotop pentru superiorul sau Soprunenko si dat lui Stalin in ziua cand s-a intalnit cu Sikorski si generalul Wladyslaw Anders pe 3 decembrie in Moscova.Raportul indica faptul ca numarul total de prizonieri de razboi capturati de armata rosie era de 130.242 din care 42.400 au fost inrolati in armata rosie si alti 42.492 au fost trimisi in Germania. Doar 25.115 soldati au fost eliberati sa intre in armata poloneza, 1.901 au fost respinsi de armata sau trimisi la ambasada Germaniei. Unii prizonieri au fost invalidati prin numirea lor ca fiind fugari sau declarati morti. Mai important, raportul lui Fedotov includea un numar de 15.131 de persoane ucise din aprilie pana in mai 1941, ce indica ofiterii care erau prizonieri in taberele Kozelsk, Ostashkov si Starobelsk. Un alt document lansat mai tarziu a relevant faptul ca in martie 1939, Aleksandr Shelepin a scris o nota lui Nikita Hrusciov, punand accentul pe un numar de 14.552, care este in general mai usor de acceptat a reprezenta un numar probabil pentru cei masacrati.Gropile comune din pdurea Katyn au fost descoperite de germanii care au invadat Rusia n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Cu toate acestea, sovieticii au refuzat s i asume responsabilitatea pentru crime i au dat vina pe germani pentru uciderea n mas. Germanii au organizat o comisie medical internaional, care a excavat zona la nceputul anului 1943. Printre observatori s-au aflat doi prizonieri americani de rzboi capturai de germani, cpitanul Donald B. Stewart i locotenent-colonelul John H. van Vliet. Cnd au vzut dovezile, ambii au fost convini c sovieticii erau responsabili pentru atrocitate.Stewart i Vliet au trimis rapoarte codate ctre Washington cu privire la ceea ce au vzut la Katyn. Cu toate acestea, raportul lui van Vliet din 1945 despre Katyn a disprut n mod misterios. Mai multe nregistrri au fost desecretizate, n ele discutndu-se despre aceast problem i despre faptul c niciodat documentul nu a reaprut. Van Vliet a reprodus raportul su din memorie, atunci cnd a depus mrturie n faa unui comitet al Congresului care investiga masacrul din pdurea Katyn din 1951.Documentele pe care Administraia nregistrrilor i Arhivelor Naionale (NARA) le-a descoperit i publicat sunt clasificate n dou grupe: o anchet din 1948 a armatei asupra incidentului iniial din 1940, precum i nregistrrile unei anchetei din 1951 - 1952 a Comitetului Congresului pentru Investigarea i Analizarea Faptelor, Dovezilor i Circumstanelor Masacrului din Pdurea Katyn.Secvente reprezentativePrima secventa reprezentativa a peliculei Katyn este evidentiata chiar de incipitul filmului, atunci cand un grup de cteva persoane anun intrarea sovieticilor pe la grani. Unde te duci? ntoarce-te! sunt replici exprimate de polonezi n semn de disperare. Replicile Ruii au intrat! Nemii au intrat marcheaz incertitudinea, teama lor de ceea ce se va ntmpla. Pe lng replicile lor, identificm i o agitaie n rndul populaiei n momentul n care traverseaz podul. Semnul crucii fcut n aceast prim parte de ctre o doamn n vrst aflat ntr-o main care traverseaz podul spre Cracovia mpreun cu alte persoane identific faptul c toate speranele lor sunt lsate n minile lui Dumnezeu. Tineri, btrni, copii, fie cu cruele, fie pe jos sau cu bicicletele, toi ncearc s gseasc o modalitate de a se ascunde de nvazia rus. Atunci cand un tren ajunge pentru a ii duce pe polonezi departe, steagul Poloniei este rupt in doua. Materialul de culoare rosie este pus la loc de cinste, simbolizand Armata Rosie, iar materialul alb este fie folosit ca bandaj, fie aruncat pur si simplu, semn al zdrobirii Poloniei si a victoriei sovieticilor.Secventa in care Anna isi cauta sotul reprezinta o realitate pentru toate femeile casatorite din perioada razboaielor. O realitate marcata de disperare, neliniste, deznadejde dar, totodata, reprezinta si un licar de speranta.Scena universitatiiO alta secventa reprezentativa este momentul cand universitatea este inchisa, toti intelectualii urmand a fi arestati si trimisi sa lucreze la munca de jos. Aceasta actiune este o modalitate de a preveni o posibila rebeliune. In sens simbolic, putem observa frica rusilor de patura intelectuala, acesta reprezentand un lait motiv des intalnit in perioada comunista, in toate tarile sub dominatie sovietica. Marea ntrunireMarea ntrunire constituie un moment foarte important al aciunii acestui film deoarece sunt surprinse sfaturile date de general n ceea ce privete rzboiul si finalul acestuia. Acesta ncearc s surpind rzboiul ca un moment n care, la sfrit cu toii l vor aminti ca ceva ce s-a ntmplat, dar peste care au trecut cu bine: O s ne amintim despre ncurctura din prezent i o s zmbim. Identific multe aspecte care au menirea de a da putere celor nrolai n rzboi, nfrngerea este privit ca i o parte din viaa soldatului, nimeni nu a fost fcut pentru victorii imediate. Cel mai important aspect este ntoarcerea acas i oprirea luptelor care asupresc ara. Nu lai braele n jos n faa dumanului, ci n faa voastr- aceast replic identific ndemnul de a lupta pn la nfrngerea celuilalt, fr a renuna la lupt. n continuare este relatat o alt replic a generalului prin care este evideniat discernmntul fiecrui soldat, fiecare are dreptul de a face ceea ce crede c este mai bine, dac consider c merit s i dea viaa pentru ara sa, sau s renune cu laitate- Rmne la alegerea voastr dac suntei soldai sau ratai. Oameni de tiin, avocai, profesori sau chiar pictori, indiferent de menirea fiecruia, cu oii s-au strns pentru un scop comun- acela de a lupta pentru a salva ara. Spre final, un ultim ndemn este acela de a lupta, pentru c n caz contrar, Polonia nu va fi o ar liber fr ajutorul lor. Se remarc astfel importana fiecruia dintre ei n cadrul luptei i dorina lor de a salva Polonia, de a o transforma ntr-o Polonie liber i unit. S punem din nou Polonia pe harta Europei, s facem simit prezena Poloniei n Europa, sunt replici care ndeamn soldaii la lupt. De asemenea, evideniaz importana ntoarcerii lor acas de pe front, acas la cei apropiai. Discursul este ncheiat de un inm dedicat lui Dumnezeu, ceea ce trimite nc o dat spre punerea speranelor de victorie n minile divinitii.13 aprilie 1943Data de 13 aprilie 1943 a adus pentru multi polonezi un pastel de sentimente contradictorii: lacrimi si durere pentru cei gasiti morti, liniste sufleteasca pentru cei care au aflat in final ce s-a intamplat cu cei dragi, deznadejdea de a nu sti nimic, dar si speranta unei reintoarceri acasa. Nume au fost anuntate si printate in ziare, oamenii ascultand cu strangere in inima dar si speranta in acelasi timp. Faptul de a nu auzi numele celui iubit i-a dat speranta Annei si astfel o vedem zambind, dandu-i vestea soacrei sale. Cu toate acestea, cele doua au o mica confruntare cu privire la posibilitatea mortii lui Andrzej Alexandrow. Anna incearca sa o convinga pe soacra sa ca fiul ei nu este mort, agatandu-se cu disperare de sentimentele sale si de faptul ca nu a murit nicio parte din ea, inca.Sotia Generalului este invitata de germani sa citeasca o nota propagandista prin care sa condamne sovieticii pentru atrocitatile din Padurea Katyn. Momentul despartirii mama-fiica, ca urmare a refuzului de a citi nota, reprezinta disperarea de a nu se intampla acelasi lucru si cu mama acesteia. Cu toate acestea, sotia generalului este invitata sa vizioneze un film despre mormintele ofiterilor polonezi, prin care reiese vina soviticilor si incercarea germanilor de a proteja Europa de teroarea bolsevica. Aceasta scena arata curajul polonezilor de a isi risca viata pentru ca adevarul sa iasa la iveala, deoarece chiar daca nu stiau faptele reale, nu doreau sa ia parte la o minciuna.Resemnat si viu sau demn si ucisPersonajele filmului Padurea Katyn sunt unite de aceeasi drama a razboiului, insa sunt diferite prin actiunea personala, terminand a fi cu totii niste eroi. Scenele prin care este simbolizata aceasta teorie nu sunt putine, astfel reliefandu-se dorinta lui Wajda de a arata valorile adevarate ale poporului polonez: loialitate, solidaritate, curaj si demnitate.Ofiterii POW nu-si incalca juramantul militar chiar daca asta inseamna parasirea celor dragi, dar si pierea. Chiar la inceputul filmului lui Andrzej Wajda, cind ofiterul de cavalerie Andrzej Alexandrow e gasit de sotia lui inainte de a pleca spre Rusia, el refuza sa-si lase colegii, desi sotia ii spune: Vino, nu vezi ca nu va pazeste nimeni? . Aceeasi loialitate si solidaritate il fac si pe tatal ofiterului, care era profesor la Universitatea Jagelona din Cracovia, sa se prezinte la o sedinta solemna unde trebuia sa cuvinteze un ofiter german. Cind sotia lui il intreaba de ce se mai duce, el raspunde: Nu putem sa-l lasam singur pe rector. Ofiterul va pleca alaturi de camarazi in Rusia si va fi ucis la Katyn, iar tatal sau va fi arestat impreuna cu toata conducerea universitatii si va muri la Sachsenhausen.Paradoxul este ca nici aceia eliberati ulterior, desi in viata, nu mai pot fi normali. Jerzy se sinucide la cinci dupa ani ce a scapat de masacrul din 1940, nu inainte de a-si indeplini o ultima sarcina militara, aceea de a-i inmana sotiei capitanului sau jurnalul de razboi. Jurnalul reprezinta dovada vie a faptului ca autorii genocidului de la Katyn sunt sovieticii si nu germanii. Dupa alungarea nazistilor din Polonia, rusii au inoculat ideea ca ce s-a intamplat la Katyn a fost o actiune nazista. Cine accepta era in viata, cine se revolta in amintirea celor ucisi, era impuscat de sovietici.In ultima parte a filmului apar personajele tinere, crescute sub aceeasi teroare a razboiului. Un tanar refuza sa isi schimbe CV-ul prin care reiese faptul ca sovieticii sunt vinovati de moartea tatalui sau, ucis la Katyn in 1940. Dupa discutia cu profesorii universitari, baiatul iese in strada si rupe un afis propagandist cu tenta sovietica. Acesta reuseste sa fuga de ofiterii rusi cu ajutorul unei tinere, insa intr-un final este ucis intr-un accident cu masina. Sora unui ofiter ucis la Katyn vrea sa-i faca o piatra funerara fratelui si sa o expuna in cimitir. Atat sora acesteia, dar si preotul, nu accepta ceva ce le-ar aduce inevitabil moartea .Fata decide ca este mai bine sa fii de partea ucisilor, decat a ucigasilor.Scena finalaScena finala a peliculei lui Wajda este reprezentata de momentul in care Anna primeste jurnalul de la sotul ei, ucis la Katyn prin intermediul colegului care a supravietuit masacrului. Acest jurnal face parte din sfera documentarului, insa intr-o nota dramatica incheindu-se cu citeva ore inaintea executiei sale, jurnal care precizeaza atit ora Rusiei, cit si ora Poloniei, ore tragice ale istoriei. Wajda te las s anticipezi deznodmntul filmului, las evenimentele sub semnul ntrebrii pn la final, cnd suntem ntori n timp, la reconstituirea momentului din pdurea de la Katyn, unul dintre cele mai crude momente din istoria cinematografiei. Totul se desfasoara ca la carte, dupa ceas. Nu avem timp sa ne luam adio de la personajele pe care filmul ni le apropiase pina atunci. Un glont in ceafa si gata. Pe urma buldozerul acopera cadavrele calde. Trecutul prin ochii si destinele unor femeiEste evident ca in film nu este vorba doar despre Katyn, ci si despre Polonia post-Katyn si post-razboi, marcata de influenta sovietica. Nu intimplator, istoria e privita prin ochii si destinele unor femei sotia ofiterului luat prizonier, care reuseste sa ajunga la Cracovia impreuna cu fetita sa fara sa accepte ajutorul unui ofiter sovietic (bun) si sa-si continue demn viata; soacra ei, care suporta cu la fel de multa demnitate (dar cit de mare ii e chinul!) moartea si a sotului, si a fiului; sotia generalului ucis si el la Katyn care isi pastreaza mindria sub amenintarea nazistilor; sora aviatorului ucis la Katyn, care cu mult curaj scrie ucis de bolsevici pe crucea acestuia din cimitir. Katyn e un elogiu adus nu doar masculinitatii indraznete, dar si feminitatii rezistente. Nu e de mirare: din 22.000 de polonezi executati la Katyn, se pare ca doar unul era femeie! La nivel cel putin simbolic, bolsevicii au intentionat sa distruga vitalitatea si forta natiei poloneze, crezind ca anihilindu-i virfurile militare si intelectuale o vor face sa se usuce si sa moara. N-a fost asa, dovada ca in Polonia se va forma ulterior una dintre cele mai puternice miscari de rezistenta anticomuniste.Exista in film o intreaga galerie polona de personaje, care ilustreaza fiecare, pe un anumit palier social sau de virsta, ideea de rezistenta esentiala supravietuirii. Astfel, sunt prezenti tinerii furiosi, dar increzatori in soarta Poloniei, precum Tadeusz care stie si nu vrea sa minta si a carui poveste de dragoste se sfirseste rapid, scepticii patrioti de tipul directoarei care-l admite in scoala pe tinarul ambitios pentru ca este un bun polonez, sotiile devotate precum aceea a ofiterului Andrzej, Anna, revoltatii intransigenti precum Agnieszka sfirsind in beciurile politiei revolutionare. Sint personaje emblematice, cei pe care Wajda vrea sa-i aminteasca, cei de care Polonia doreste sa-si aminteasca. Timpul lor este irevocabil scurtat de evenimente, ei sint cei care vor plati pretul maxim pentru libertatea Poloniei.Agnieszka isi doneaza parul unui teatru unde, pe un perete, obiectivul surprinde trecator, dar semnificativ, un afis cu piesa lui Sofocle, Antigona, una din figurile simbolice ale rezistentei in fata ocupantului. Sfidind autoritatile, Agnieszka pune pe mormintul gol al fratelui ucis la Katyn o placa funerara cu data decesului, 1940, anul crimelor sovietice. Ca si Antigona, ea asuma rolul rostirii/scrierii adevarului cu orice pret, pentru ca nimic nu este mai periculos decit adevarul pentru starea de impostura generica a unui regim totalitar.In aceasta confruntare nu exista loc pentru compromisuri, fapt subliniat de Wajda intr-o nota usor idealizanta, dar nu straina de spiritul polonez, cedarile conduc la declinul moral, la pierderea singurului capital care nu se negociaza: onoarea. Fara a fi un individ tranzactional, aflindu-se printre putinii supravietuitori, sublocotenentul Jerzy intra in rindurile armatei de eliberare. In cazul sau, problema de constiinta se rezolva radical, prin sinucidere, nu fara o incercare de justificare fata de ceilalti care-l izoleaza cu dispret. Lipseste tipul tranzactionalului autentic, regizorul sugereaza inca o data ca nu exista loc pentru compromis chiar atunci cind acesta apare justificabil, de exemplu, la sceptica directoare sau la Jerzy, ca o solutie de supravietuire a omului sub vremi. La acest nivel se angajeaza conflictul tragic, intre o Polonie a Solidaritatii si Rezistentei si una inadmisibila pentru Wajda, a Resemnarii si Colaborarii cu puterea discretionara, intre Antigona si Ismena, ca figuri emblematice ale tragediei grecesti. Filmul este inchis in paginile jurnalului, iar ceea ce se intimpla ulterior lichidarii ofiterilor polonezi amina intr-un fel scena executiei. Documentul istoric apare sensibilizat de drama familiilor care asteapta o veste, care se hranesc cu sperante oarbe si, in final, ca o lovitura de gratie, executia cu singe rece. Nu caderea trupurilor, nu ultimele cuvinte, nu frinturile de rugaciune recuperate de pe buzele fiecaruia dintre cei executati, nu groapa comuna deschisa la picioare, ci eficienta masinii de tocat, o galeata cu apa care spala superficial singele si urmatorul! Sentimentul de suspendare, de survol al neantului, o mina cu un rozariu, mina care mai tremura usor inainte de a fi complet inghitita de pamint, aceasta este totul. Adus in pragul camerei de executie, generalul are o miscare de recul, el vede ceea ce noi nu vedem inca, urmele de singe, oroarea si minciuna. Retragerea vine din reflexul animal, in schimb, reculegerea demna este rezultatul a ceea ce fiinta umana are mai bun, a ceea ce Polonia are mai bun. Cu o taietura impecabila, cruda, finalul neiertator poarta amprenta marelui regizor care pare sa regaseasca sobrietatea aproape analitica a unei priviri curajoase in abis.Care este adevarul? Recunoaterea oficial a masacrului O stenogram din 1940 a edinei Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice relev faptul c uciderea prizonierilor polonezi a fost efectuat de ctre sovietici la ordinul lui Stalin, masacrul fiind svrit anterior ocupaiei germane, prin dispoziia din 14 martie 1940, semnat personal de ctre Stalin i de ctre 53 de lucrtori ai Ministerului de Interne din URSS. Vreme de aproape 60 de ani, sovieticii au susinut c nemii ar fi fost autorii mcelului. n 1989, cercettorii sovietici au dat n vileag faptul c Stalin a ordonat masacrarea polonezilor, iar n octombrie 1990, Mihail Gorbaciov a recunoscut oficial c NKVD (serviciul secret sovietic) a fost executantul ordinului uciga. n 1992, preedintele Rusiei, Boris Eln, a scos din arhive documente ultrasecrete, printre care i propunerea efului NKVD, Lavrenti Beria, din martie 1940, privind mpucarea a 25.700 de polonezi din lagrele Kozelsk, Ostakov i Starobielsk, precum i din nchisori din vestul Ucrainei i Belarusului, toate avnd semntura de aprobare a lui Stalin.O romanca a ajutat la descoperirea adevarului[footnoteRef:5] [5: O romnc a fcut pucrie denunnd masacrul de la Katyn. http://adevarul.ro/news/eveniment/video-romanca-facut-puscarie-denuntat-masacrul-katyn-1_50adb77c7c42d5a663996267/index.html accesat la data de 13.01.2015]

O romnc a fcut pucrie politic pentru c tatl su a dovedit, printr-un raport medico-legal, cine a ucis 14.000 de ofieri polonezi n 1940, n pdurea Katyn: Armata Sovietic. Rodica Marta, in varsta de 83 de ani, este fiica medicului Alexandru Birkle, cel care a denunat atrocitile de la Katyn. Drama femeii a nceput n 1952, cnd tatl su, medicul Alexandru Birkle, fugit la Washington, a acordat un interviu n care a artat c sovieticii sunt cei care au ordonat masacrul din 1940, din pdurea Katyn, de lng oraul Smolensk, unde au fost executai 14.000 de ofieri polonezi. n 1942, medicul fusese trimis de guvernul Antonescu s fac parte, ca legist, din echipa internaional care investigase, n timpul rzboiului, masacrul. El a fugit din Romnia din 1946, dup doi ani n care se ascunsese pe la prieteni din cauza sovieticilor care l cutau. n 1952, medicul romn era printre puinii care puteau vorbi nemijlocit despre ce a fost la Katyn. Majoritatea membrilor Comisiei Internaionale de investigare muriser n 1943, dup publicarea raportului, ntr-un accident aviatic, n Norvegia. n 1944, ruii au venit s-l aresteze pe medicul Alexandru Birkle pentru c ar fi pus concluzii eronate n raportul publicat n 1943 i n care a scos la iveal atrocitile sovieticilor la Katyn. A reuit s se ascund, ns soia sa, Olimpia, i fiica sa, Rodica, au fost arestate timp de dou sptmni. Au fost interogate n legtur cu locul n care se ascunde medicul, dar au susinut tot timpul c nu tiu. Ulterior, au fost eliberate. Dup interviul acordat de Birkle n 1952, soia i fiica lui Birkle au fost arestate din nou. De data aceasta au suferit ororile temniei timp de aproape trei ani.

Arestat i condamnat, n 1952, fr a ti acuzaiile, Rodica Marta rememoreaz secvene sfietoare de dincolo de gratii. n detenie la Mislea a mprit patul metalic cu soia lui George Brtianu, Elena, dar s-a lovit i de duritatea Mariei Antonescu, soia lui Ion Antonescu. Acesteia din urm i-a oferit singura igar pe care o primise bonus de ziua ei. Iniial, Rodica Marta i-a propus Mariei Antonescu s o fumeze mpreun, ns soia lui Antonescu a refuzat: ori i-o d pe toat, ori nimic. I-a dat-o, chiar dac n nchisoare a savura o igar era un lux. Aproximativ 14 deinute de frunte i-au fost colege de camer n detenie. Mama i fiica au fost acuzate oficial de complicitate la crime de rzboi i de favorizarea infractorului. Singurul moment de care i aduce aminte cu plcere este cel al eliberrii. F, doctoro, f-i bagajele! De mine gata, pleci acas la fetia ta, i-a spus ntr-o sear gardianul de la Penitenciaru Jilava. Doi ani, dou luni i opt zile am stat n pucrie, fr s tiu niciodat de ce. Singura vin era c sunt fiica doctorului Alexandru Birkle,mai spune femeia. Timp de doi ani, Rodica Lucia Marta fost plimbat prin mai multe nchisori i lagre de munc: Ghencea, Trgor, Bragadiru, Domneti, Mislea, Jilava.ConcluziiMasacrul de la Katyn a reprezentat un fragment de istorie neagra a Poloniei, iar unul din telurile lui Wajda este reliefat de redarea atat a adevarului istoric, cat si a memoriei pentru statul polon si locuitorii sai.Desi capata o nuanta simbolica, cunoscutul regizor a dorit sa ofere si o nuanta realista filmului sau, prin intermediul unor fragmente de film documentar ca atare, ce prezinta dezhumarea si autopsierea cadavrelor stivuite in gropile comune. Mai mult, desi caietul e un simbol pentru recuperarea memoriei, acesta face parte si din sfera documentarului prin datele concrete notate printre filele sale.O alta tema fundamentala a lui Wajda este subliniata de supravietuirea Poloniei ca stat si despre cea de a cunoate trecutul rii tale, cu o rezonanta puternica, daca privim cu atentie la perioadele extrem de nefaste si dureroase traversate de statul polon.Filmul lui Wajda incearca sa puna in acord realitatea istorica incontestabila prin apelul la documentar, cu istoria orala, istoria traita, istoria mica, ambele dublate de un discurs legitimant, un discurs al unei identitati ranite (Michael Polack) si care se impune prin atitudinea intransigenta. Cele trei registre tragic inervate creeaza o simbioza intre efectul de autenticitate si substanta dramatica a evenimentelor.

Bibliografie

Literatura de specialitate

MARESCH Eugenia, Katyn 1940, The documentary evidence of the wests betrayal, Ed Spellmount KWIATKOWSKI-VIATTEAU Alexandra, 1940-1943.La memoire du sicle. Katyn- Larme Polonaise asasine, ed.Edition Complexe, Poland, 1982

Site-uri web http://stirileprotv.ro/stiri/international/katyn-padurea-blestemata-nu-si-a-potolit-setea-de-sange.html accesat la data de 12.01.2015 http://adevarul.ro/news/eveniment/video-romanca-facut-puscarie-denuntat-masacrul-katyn-1_50adb77c7c42d5a663996267/index.html accesat la data de 13.01.2015 www.massviolence.org , accesat la data de 12.01.2015 www.ziua.net, accesat la data de 12.01.2015

18