proiect sanitare

7/22/2019 proiect sanitare

1/36

UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE INSTALAII

PROIECT

INSTALATII SANITARE I


2/36

BORDEROU DE CONTINUT

A. PIESE SCRISE

fisa proiectului borderou (cuprins) tema de proiectare memoriu tehnic descrierea proiectului si a solutiilor

adoptate caiet de sarcini detalii executie, materiale folosite,modalitati de executie, montare, etc

breviar de calcul modalitati de dimensionare sicalculare a instalatiei (schita de calcul) schemeizometrice

necesar de materiale

B. PIESE DESENATE

Plan situatie (1:500) Instalatii sanitare Plan subsol (1:50) Instalatii sanitare Plan parter (1:50) Instalatii sanitare Plan etaj curent (1:50) Instalatii sanitare Plan ultim etaj (1:50) Plan terasa (1:50) Instalatii sanitare Schema coloanelor (1:50)


3/36

TEMA DE PROIECTARE FAZA PROIECT TEHNIC

1 Denumirea investitiei

Imobil de locuit S+P+_____E, in localitatea _____________________.2 Elaborator

2.1 Proiectant generalDenumire: UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE INSTALAIILocalitatea: Cluj-NapocaStrada: Daicoviciu, nr. 15Judetul: ClujTelefon: 0264 595699Fax:

Persoane autorizate pentru relatii legate de tema de proiectare: Sef de proiect

2.2 Subproiectant de specialitate

Denumire:Localitatea:Strada:Judetul:Telefon:Fax:Persoane autorizate pentru relatii:

3 Autoritatea contractant (beneficiar)

Denumire:Localitatea:Strada:Judetul:Telefon/Fax:

Persoane autorizate pentru relatii:

4 AmplasamentulJudetul:Localitatea:

5 Obiectele de investitie la care se refera proiectul

Obiectul de investitie la care se refera proiectul Instalatii Sanitare Imobil de Locuit

1. Instalaiile sanitare cuprind:- instalatia interioara de alimentare cu apa rece ;- instalatia interioara de alimentare cu apa calda de consum ;- instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere- instalatia de canalizare a apelor meteorice;- bransamentul de apa rece potabila a imobilului;


4/36

- racord de canalizare;

6 Parametrii, valori de intrare i metode de dimensionare

debitul de calcul pentru apa rece conform STAS 1478/90; debitul de calcul de canalizare conform STAS 1846/90; intensitatea ploii de calcul conform STAS 9470/73;

- Consumatori de apa rece si calda sunt cei propusi in plansele dearhitectura .

7 Rezultate (valori de referinta) asteptate de beneficiar in urma finalizariilucrarilor proiectate

asigurarea debitului de apa rece si apa calda de consum la presiunea deserviciu pentru toti consumatorii obiectivului;

preluarea continua a debitelor de apa uzata si pluviala de catre instalatia de

canalizare in conditiile intensitatii ploii de calcul conform STAS 9470/73.

8 Solutii tehnice ce vor fi tratate in proiect

Instalatiile se vor proiecta conform studiului de fezabilitate.

9 Documente care vor fi puse la dispozitia proiectantului si care formeaza bazade date primare pentru acesta (se noteaza si data la care vor fi puse ladispozitie)

ultima variant a planurilor de construcie si arhitectura; avizele obinute de la deintorii de utiliti la faza SF.

10 Firme sau persoane cu care trebuie sa existe corelari pe parcursul executariiproiectului

Proiectantul general

11 Persoana imputernicita de beneficiar pentru a solicita modificari ale temei deproiectare

12 Termen de predare

Data:


5/36

Beneficiar Proiectant

MEMORIU TEHNIC

Prezenta documentatie trateaza la nivel de proiect tehnic instalatiilesanitare (alimentare cu apa rece si calda, canalizare menajera, canalizarepluviala) aferente unei gradinite.

Regimul de inaltime al cladirii este S+P+1.Instalatia interioara de alimentare cu apa rece va fi executata din

teava PP-R (80) model SDR 11 (PN 10), instalatia interioara de alimentare

cu apa calda va fi executata din teava PP-R (80) model SDR 7.4 (PN 20) cuinsertie de aluminiu, iar instalatia interioara de canalizare menajera simeteorica din polipropilena (HT) ignifugata.

Obiectele sanitare prezente, vor fi prevazute cu baterii de amestec.Alimentarea cu apa rece a consumatorilor din cladire se va face din

conducta publica, prin racordare directa, iar alimentarea cu apa calda se vaface de la centrala termica de cartier.

Montarea instalatiilor interioare se va face ingropat, iar coloanele vorfi montate aparent acoperite cu o masca. Colectarea apelor uzate menajere

se va face intr-un colector racordat la sistemul public de canalizare, la fel sicolectarea apelor meteorice tot intr-un colector racordat la sistemul pucblicde canalizare.

Pe coloanele de scurgere se vor prevedea piese de curatire la bazacoloanei. Inaltimea de montaj a piesei de curatire este de 0,4-0,8 m fata depardoseala. Ventilarea primara se prevede prin prelungirea peste nivelulterasei a tuturor coloanelor de scurgere menajera cu 0,50 m cu conducte dinfonta si cu caciuli de ventilare.

Pe coloanele de scurgere a apelor meteorice se vor prevedea piese de

curatire la baza coloanelor.


6/36

Caiet de sarcini Instalatii SanitareFazele tehnologice de execuie a instalaiilor de ap rece i ap

cald de consum menajer ncldiri.Principii de baz:Traseul din interiorul cldirii va ine cont de mai muli factori i

anume: dac incinta este ameninat chiar doar accidental, de nghe,conductele se vor poza subteran (ntr-un canal vizitabil saungropate); dac incinta este nclzit, conductele se pot poza suprateran; indiferent c este vorba de conducte de alimentare sau deconducte de evacuare, tuturor li se va asigura o pant descurgere(ctre cminele exterioare). Pantele exagerat de mari nu suntrecomandate la fel ca i cele foarte mici; pe poriunile orizontale ale conductelor nu sunt admisecontrapante care s permit stocarea de lichid i s mpiedicescurgerea complet;n cazul adaptrii soluiei cu conducte aezate n canal vizitabil,conductele de ap vor avea, pe ct posibil, trasee identice cu celede canalizare .Pentru conducta principal de canalizare sunt valabile aceleai

reguli.De la cminul de ap (sau cminul hidroforului) i pn la limita

cldirii, conducta de aduciune (bransamentul) va fi pozat subteran la oadncime situat sub cota de nghe stabilit pentru zona respectiv (80-

100 cm). La intrarea n interiorul cldirii, conducta se va afla la aceeaicot de adncime.Odat cu stabilirea locului de ptrundere n interior a conductei de

aduciune se va stabili i traseul orizontal al conductei principale n aa felnct distana pn la coloanele (coloana) verticale de alimentare s fiect mai scurt. Conductele subterane ce urmeaz a fi ngropate vor fiaezate pe un pat de nisip i acoperite cu un strat de 3-5 cm de nisippentru a evita perforarea lor cu fragmente dure.

Montarea coloanelor

Coloanele se amplaseaz n centrul de greutate al punctelor deconsum pe care le alimenteaz. Ele se pot monta aparent, n liuri saungropat n tencuiala pereilor. Cnd coloanele se monteaz aparent, dinmotive de estetic se amplaseaz pe ct posibil n colurile ncperilor i,de regul, n colurile ncperilor care conin instalaii sanitare (closete,bi, buctrii). Dup montare, peste coloane se poate pune o caset derigips. La montarea coloanelor trebuie s se prevad posibilitatea izolriifiecreia dintre ele de restul instalaiei i golirii lor n caz de reparaii.

Pentru aceasta, la baza fiecrei coloane se monteaz cte un robinetde nchidere fr descrcare, alturat unui teu de golire.

Racordarea coloanelor la conducta principal de distribuie se facecu fitinguri.


7/36

Trasarea instalaiilor interioare de alimentare cu aprece i cald de consum

Prin operaia de trasare se nelege marcarea n teren a cotelor, de

montare a conductelor de distribuie i a punctelor consumatoare de apdin cldire. Trasarea instalaiei se face pe baza datelor din proiect i aplanului de coordonare a tuturor reelelor de conducte (ap rece, apcald de consum, canalizare etc.) ce se monteaz n aceeai cldire.

Operaia de trasare a instalaiilor ncepe n faza n care pereii suntnc netencuii, iar apa ncperilor neturnat. De aceea este necesar sexiste un element comun de referin. Acest element se numete linia laun metru sau linia de vagris situat la nlimea de un metru de la cotapardoselii finite.

Fa de aceast linie se stabilesc cotele de montare a punctelor

consumatoare de ap i a conductelor din instalaie.Pentru trasarea liniei de vagris este nevoie de un furtun transparent

cu diametrul de 10-15 mm, cu ambele capete libere(furtun de nivel).Furtunul va fi umplut cu ap aproape complet i va fi manevrat de

ctre doi lucrtori. Unul dintre ei va rmne pe loc innd furtunul cumeniscul de ap n dreptul semnului fcut cu o cret la 1 m deasuprapodelei ncperii.

Cel de-al doilea lucrtor se deplaseaz n alt loc al etajului respectiv,i fixeaz un punct la aproximativ 1 m deasupra podelei i verific dacmeniscul se stabilizeaz n acel punct sau trebuie deplasat n sus ori n jos

pentru a se stabiliza. Se marcheaz cu creta punctul n care meniscul estestabil la ambele capete.Dup trasarea liniei de 1 m, marcarea punctelor de alimentare cu

ap cald i rece pentru chiuvete, duuri, czi, vase de WC, bideuri etc. seva face respectnd ntocmai proiectul de instalaii.

De asemenea, se va face marcarea punctelor de preluare a apeloruzate de ctre reeaua de canalizare.

In cazurile n care, ns, nu exist un proiect de instalaii pur isimplu, din diferite cauze (de exemplu este vorba despre o cldire vechecare nu a avut reea de ap-canal, i autorizaia de construire a fostobinut fr existena proiectului de instalaii), proprietarul va trebui s-intocmeasc, singur sau ajutat, un plan simplu dar eficient de aciune.

Este de presupus c, innd seama de spaiile existente n camerade baie i de buctrie, de dimensiunile obiectelor sanitare ce vor fiinstalate i de estetica dotrii acestor spaii, beneficiarul a stabilit dejalocurile de amplasare pentru fiecare obiect sanitar n parte.

Dup trasarea liniei de 1 m urmeaz trasarea pe orizontal i pevertical a traseelor viitoarelor conducte de ap rece i cald.

Trasarea se va face cu cret .

Trasarea n plan orizontal a instalaiei tehnico-sanitare interioare

cuprinde:


8/36

stabilirea traseelor conductelor principale de distribuie i apunctelor de amplasare a reazemelorpentru conducte; poziiile i cotele de amplasare a punctelor de pornire a coloanelori a golurilor necesare pentru

trecerea prin planee; poziiile obiectelor sanitare (chiuvete, czi, vase WC,bideuri etc.) ninteriorul incintelor prevzutecu astfel de obiecte.

Trasarea n plan vertical a instalaiei tehnico-sanitare interioarecuprinde:

traseul conductelor pe pereii cldirii i punctele de fixare;nlimea de montare a obiectelor sanitare; golurile necesare pentru traversarea pereilor interiori i exteriori ai

cldirii.

Traseele conductelor de alimentare cu ap din interiorul cldiriitrebuie s fie paralele cu pereii sau cu linia stlpilor i s urmeze drumulcel mai scurt de la coloan pn la punctele de consum. Pentru aceastaeste neaprat nevoie ca poziia coloanelor n interiorul incintei respectives fi fost stabilit anterior.

Acest lucru nu poate fi fcut cu eficien, dac, n prealabil, nu suntstabilite punctele de intrare n cldire a conductei de ap rece i a celei decanalizare precum i locul de preparare a apei calde de consum menajer.

Pentru preluarea dilatrii coloanelor cu evi din materiale plastice(PE, PVC) se folosesc lire de dilatare.

Coloanele sunt susinute cu ajutorul brrilor metalice incastrate nelementele de construcii cu mortar de ciment sau de ipsos amplasate, deregul, la fiecare etaj, ns nu la mai mult de 3.5 m una de alta.

Montarea conductelor de legtur de la coloane la armturileobiectelor sanitare

Conductele de legtur de la coloane la obiectele sanitare se potmonta att aparent, ct i

ngropat n tencuial.Legturile amplasate sub nivelul obiectelor sanitare se monteaz cupant, astfel nct s se asigure golirea apei prin coloan. Pentrurezervoare de closet, chiuvete i spltoare sau lavoare echipate cu bateriide perete, .conductele de legtur se aaz deasupra nivelului obiectelorrespective.

Racordarea conductelor de legtur la coloane se face cu ajutorulteurilor. Pe conductele de legtur se monteaz robinete de nchidere carepermit ntreruperea alimentrii cu ap a robinetelor sau bateriilor defectemontate la punctele de consum.

Dupa remedierea defectiunilor aceste robinete se deschid i semenin n poziia respectiv n timpul funcionrii instalaiei.


9/36

Armturile metalice cu mufe (robinete de trecere) se monteaz peconductele din PVC cu ajutorul unui niplu metalic obinuit i al unei mufeduble din PVC cu filet sau al unui racord olandez din PVC cu filet exterior.Aceste armturi se susin separat, pentru a nu se transmite, prinmanevrarea lor, eforturi asupra evii, ele reprezentnd astfel puncte fixe

ale conductei.Indiferent de materialele din care se execut conductele de legtur

alctuirea acestora se va face conform celor expuse mai sus referitor lanecesarul de fitinguri i armturi.

De mai muli ani, locul robineilor cu corp din font turnat avnd caorgan de nchidere ventilul sau sertarul, a fost luat aproape n ntregimede robineii sferici(cu bila) i corp din bronz sau alt aliaj.

Racordurile acestor robinei sunt filetate, cu filet exterior, interiorsau mixt i sunt cuplate la mufele filetate ale fitingurilor folosind, pentruetanare, garnituri sau fuior de cnep. Pentru strngere vor fi folositedou chei potrivite.

Polietilena este un polimer al etilenei cunoscut de foarte multvreme dar folosit, iniial, mai mult ca folie de protecie a mrfurilor,ambalaj n diferite forme i scopuri, nveli pentru solarii etc.

In form pur nu are o rezisten mecanic prea mare, are o duratde mbtrnire relativ scurt i o slab rezisten la temperaturi ridicate.

Este, de asemenea, destul de inflamabil. n ultimii ani acest materialplastic a ptruns rapid i adnc n practica montajului de reele de appotabil.

Este garantat pe o durat de 50 de ani ceea ce denot c nfabricarea tuburilor din PE mai intr i ali constitueni care i sporesc

calitatea.

Montarea obiectelor sanitare i a armturilor Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcii se face fiedirect, prin uruburi, fieindirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive desusinere. Pentru obiectele sanitare montate n grup - lavoare - spltoareetc. - se pot utiliza stativemetalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T. La ieirea din perei a conductelor de ap i scurgere care servescobiectele sanitare, serecomand s se monteze, pentru mascarea golului, rozete metalicenichelate sau cromate. Armturile de perete ale obiectelor sanitare, precum i rozetelemetalice se vor aplica la faa finit a peretelui.

Se prevd urmtoarele armturi: - robinei de nchidere cu sfer i mufe filetate vane cu flanse Pn 10bar - robinei de golire cu sfer i mufe filetate Pn 10 bar

- robinei de nchidere, golire, reglaj cu mufe filetate Pn 10 barmontate n


10/36

aval de reductorul de presiune. - robinei de reglaj colar cromai, cu sfer pentru obiectelesanitare Pn 10 bar Instalaia de ap potabil este proiectat s ndeplinescurmatoarele criterii funcionale:

- presiunea maxim la armaturile obiectelor sanitare: 20 mCA - vitez maxim n conducte: 1,5 m/sec

Condiiile de amplasare i montaj pentru obiectesanitare

Distanele minime de amplasare, precum i cotele de montaj aleobiectelor sanitare vor fi cele indicate n STAS 1504.

Se va urmri suprapunerea pe vertical att a grupurilor sanitare,ct i a obiectelor izolate.

n rezolvarea grupurilor sanitare se va urmri aplicarea unor soluiicare s favorizeze modularea instalaiilor.Grupurile sanitare echipate cu duuri i lavoare din cmine,

internate, cazrmi, vestiare etc. se vor dispune, spre mijlocul ncperii,neadosate la pereii ncperii.

Amplasarea obiectelor sanitare i a utilajelor se va face astfel meats se realizeze trasee ale conductelor de legtur ct mai scurte i ct maisimple i, pe ct posibil, evitarea intersectrii conductelor.

Tehnologia de montaj a conductelor de ap i canalizare

Conductele ngropate nu au nevoie de supori speciali ele fiindaezate direct pe un pat de nisip compactat.

Pe traseele supraterane, conductele vor fi prinse, din loc n loc, desupori metalici ncastrai n plafoane, planee, perei.

Dei sunt disponibili i n comer, suporii conductelor de ap icanalizare pot fi confecionai n antier dac avem la ndemn platbandde oel,, uruburi i un aparat de sudur.

Tipul suportului necesar ntr-un anumit loc se va stabili de cel caremonteaz conducta n funcie de situaia concret. Vor fi ns respectatecteva condiii absolut necesare:

Dac ntre dou reazeme provizorii conducta tinde s flambeze seva micora distana ntre reazeme pn ce conducta rmne dreapt. Nuuitai c n funciune greutatea ei este mai mare;

O conduct de ap cald se va dilata la punerea n funciune i se varestrnge la oprire. La unul dintre capete conducta va fi fixat rigid dar ise va lsa posibilitatea s culiseze pe toate reazemele pn la captulcellalt (suporii nu se vor strnge excesiv);

Dac traseul unidirecional al unei conducte de ap cald este preamare (peste 10 m) este necesar o lir de dilatare pentru care trebuieconsultat un proiectant;

Trecerile prin planee i perei vor fi protejate cu buci de eava din

oel sau mase plastice.


11/36

Spaiul ntre dou conducte nvecinate va fi egal cu semisumadiametrelor celor dou conducte.

Montarea conductelor

Conductele vor fi montate dup ce, n prealabil, s-a fcut trasarealor.

La trasare se vor respecta cu strictee pantele prevzute n proiect,astfel ca s fie asigurat aerisirea i golirea complet a conductelor.

Susinerea conductelor orizontale se va face cu brri ancorate deplaneu sau cu console din oel lat sau rotund, n cazul montrii lor nlungul zidurilor. Distana maxim ntre dou puncte de susinere este de 2m.

Susinerea coloanelor se va realiza cu brri din oel rotund sau lat,fixate sub mufele tuburilor la distane de 2,5-3 m una de alta i prin

console sub cotul de la baza coloanelor.Se recomand utilizarea etanrii cu plumb i frnghie gudronatpentru traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent denatura apelor transportate.

La coloane se recomand etanarea cu ciment i frnghie alb.Se admite folosirea pentru etanarea mbinrilor a masticului

bituminos cu frnghie gudronat.De asemenea, se admite folosirea n acelai scop a garniturilor de

etanare din cauciuc.Montarea tuburilor i a pieselor din font pentru scurgere se face cu

mufele contra sensului de curgere a apei.

Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane, cnd seface legtura cu ventilarea secundar.Capacele pieselor de curire din font se vor fixa cu uruburi,

asigurndu-se etanarea cu garnituri din carton sau cauciuc.Pe coloanele verticale de scurgere se vor prevedea n locuri uor

accesibile, compensatoare de dilatare astfel:a) La coloane de scurgere, care colecteaz apele de la chiuvete,spltoare, lavoare, closete sau czi de baie, cte un compensator lafiecare nivel, prevzut cu un asemenea obiect sanitar, sau cte uncompensator la fiecare dou niveluri, n cazul cnd coloana nu colecteazpe acest parcurs nici un fel de obiect sanitar. ntre dou compensatoaresuccesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra ramificaiei spreobiectele sanitare deservite.b) La coloanele de scurgere, care colecteaz ape meteorice n cldiriindustriale, publice, etc. se vor monta compensatoare astfel meat distanadintre cele dou compensatoare succesive s nu fie mai mare de 10 m.

Se vor prevedea puncte fixe la jumtatea distanei ntre doucompensatoare succesive.

Punctele fixe se vor reprezenta n planurile de execuie.


12/36

DISTANELE NTRE DISPOZITIVELE DE SUSINERE PE ORIZONTALLA

CONDUCTELE DIN PVC (n cm)

Diametrul exterioral tevii(mm)

Domeniul de utilizare al tevilor PVCConducte de presiune pt apa si

fluide tehnologiceConducte de scurgere

Tipultevii

G(10bar)

M(6 bar)

G(10bar)

M(6 bar)

U(2,5bar)

M(6 bar)

U(2,5bar)

1 2 3 4 5 6 7 816 90 80 80 75 - - -

20 100 90 90 80 - - -25 110 100 100 90 - - -32 120 110 120 100 80 - -40 140 120 130 110 85 - -50 150 130 140 120 90 - -63 170 140 160 140 - - -75 180 160 170 150 100 - -90 220 180 200 160 - - -110 - 200 - 180 110 200 120125 - 210 - 190 120 220 140

160 - 220 - 200 130 240 160200 - 250 - 220 - 260 180

Distanele uzuale ntre dispozitivele de susineri pe orizontal pentruconducte din PVC Pentru susinerile pe vertical, aceste distane se vormajora cu cca. 15^-25% i vor fi cele din tabelul mai sus prezentat.

DISTANELE NTRE DISPOZITIVELE DE SUSINERE PE VERTICALLA


13/36

CONDUCTELE DIN

Diametrul exterior altevii (mm)

Distantele intre dispozitivele de sustinere pe verticala (cm)

Tipul tevii G (10 bar) M (6 si 4 bar) U (2,5 bar)

1 2 3 416 100 100 -20 130 120 -25 140 130 -32 160 140 10040 180 150 10050 190 160 11063 220 180 11075 240 200 12090 260 220 120

110 - 230 130125 - 240 130160 - 250 140200 - 260 150

Se va prevedea n proiecte obligativitatea susinerii bazei coloanelorde scurgere a apelor uzate menajere.

La baza coloanelor de scurgere a apelor uzate menajere n cldiri delocuit cu 4 sau mai multe nivele se vor prevedea i monta coturi din fontde scurgere.

De regul conductele din PVC au rmas una dintre soluiile cele mai

ieftine din cauza mbinrii mai u oare i implicit mai ieftin dect utilizareafitingurilor speciale. La achiziionarea evilor din PVC vom avea grij scerem evi de presiune din PVC pentru c mai exist i evi din PVCfolosite la instalaiile electrice, total nerecomandate pentru presiune.

Imbinrile ntre piesele componente ale unei reele de ap dinmaterial PP-R se fac, de regul, prin lipire. Pentru extremitile reelei,care, de regul, sunt prevzute cu armturi de nchidere metalice se vorfolosi mufe avnd un capt pentru lipire i unul filetat.

La mbinarea a dou tronsoane drepte de eava se vor folosi mufefabricate sau se va mufa un capt al evii prin nclzire i extensie cu un

capt de eava de acelai diametru.Imbinrile ntre evi i fitinguri (coturi teuri, reducii) se fac tot prinlipire. La extremiti, fitingurile sunt mufate dup diametrul exterior alevii de acelai calibru. Dac se ntmpl ca eava s nu intre n muf, seva calibra prin nclzire.

Izolarea conductelor

Acest capitol cuprinde specificaii care stabilesc calitateamaterialelor i condiiile de execuie a lucrrilor de izolare a insalaieisanitare.

Izolarea cu ajutorul tuburilor izolante:


14/36

Suprafeele pe care urmeaz sa se aplice adezivul trebuie forte binecurtate si degresate ca i suprafaa izolaiei altfel lipirea nu se va executabine.

Dac suprafeele au fost vopsite anterior trebuie s ne asiguram calipiciul va adera la vopsea. Adezivul nu trebuie folosit pe suprafee care au

fost tratate n prealabil cu bitum, asfalt sau uleiuri.

Masurarea circumferinei:

Masura se poate obine utilizand o band de materializolant cu aceeai grosime cu a izolaiei care urmeaz safie folosit. In acest fel se obine dimensiuneacircumferinei inclusiv grosimea materialului izolant.

Lipirea marginilor :

Pentru lipirea marginilor unui tub care n prealabil afost tiat pe lungime, tubul se nfoar pe o eavcu diametrul mai mare decat cel a tevii caretrebuie izolat astfel ncat marginile s nu se atingi se aplic adezivul. Apoi n tub se introduce eavcare trebuie izolat . Dac tubul de izolaie nu este

foarte lung i izolaia nu este foarte groase sepoate rula pe lungime i apoi se poate aplicaadezivul.

Pentru izolarea conductelor cu diametre mari

saltelele izolante se taie la dimensiunile potrivitei se aplic pe margini un strat subire de adeziv.Inainte de poziionarea saltelei se verific dacadezivul s-a uscat ndeajuns (dac nu se lipeste dedegete nsemn c este uscat destul). La lipirea adoua margini acestea se preseaz bine cu ambelemani, ncepand cu marginea ndepartat,inaintand spre centru evitand astfel lipireaneuniforma.


15/36

Izolarea conductelor cu grosime de pan la 160mm cu tuburi:Utilizarea tuburilor potrivite.

Teva se introduce n tubul de izolaie ncepandcu un capt. Tubul nu trebuie forat. Dup ce a

fost asezat la locul lui, un capt se fixeaz cuadeziv, dup care se aplic adeziv i pemarginea tubului fixat i pe cea a tubului careurmeaza s se fixeze. Se apropie marginiletuburilor i se preseaz.

Izolarea coturilor la 90:Se taie un tub care s aib lungimea cotului.Lamijloc tubul se taie n doua la un unghi de 45.Cele dou bucaie se rotesc pan se obineunghiul de 90apoi cele dou piese se lipesc.Piesa se taie pe lungime, n interior, sepoziioneaz pe eav i se lipesc cele doumargini. Pe marginile cotului se aplic adeziv i selipesc de marginile tuburilor asezate n lungulevii. Dac tuburile izolante de pe evi au fostasezate la locul lor i lipite, cotul la 90va trebui

masurat foarte bine sa ncap.

Izolarea coturilor cu diametru diferit de cel al evii:

Se caut dou tuburi de izolaie astfel ncatdiametrul interior al unui tub s fie egal cudiametrul exterior al celuilalt. Se formeaz cotulcum s-a artat anterior i se aseaz astfel ncatmarginile cotului sa se suprapun peste izolatiaevilor.

Izolarea coturilor din mai multe segmente:

Se taie o bucat de tub izolant la lungimea necesar sacopere cotul. Se calculeaz diametrul exterior al tubuluide izolaie. Se traseaz doua linii paralele la mijlocultubului. Distana dintre linii este egal cu diametrulexterior al tubului.Cu o alta linie se marcheazjumatatea distantei dintre primele dou. La uncentimetru de o prte i de alta a liniei din mijloc se

marcheaz dou puncte i se traseaz dou linii obliceprin aceste puncte. Tubul se taie n lungul celor dou linii


16/36

oblice, iar cele trei piese obinute se rotesc pan se obine un unghi de 90apoi se lipesc. Cotul astfel obinut se taie n lungime pe interior, se aseazpe eav i se lipesc marginile. Cotul se fixeaz cu adeziv de tubul deizolaie de pe eav.

Izolarea T-urilor:

Se taie o treime din lungimea tubului de izolaie . Bucatamai mic se taie dintr-o parte la un unghi de 45 apoi setaie si din cealalt parte la acelai unghi. In bucata mai

lunga se fac dou taieturi la mijloc la 45 . Diametrul tieturiitrebuie s fie egal cu diametrul exterior al tubului.. Pemarginile tiate se aplic adeziv i se lipesc in form de T.Se taie T-ul n lungime pe partea din interior, se aseaz peeav i se lipete. Dac eava are diametrul mai mic decatal T-ului atuci eava se va izola n prealabil, dup care serealizeaz un T care s aib diametrul interior egal cu cel al

diametrului exterior al evii, apoi se izoleaz T-ul cum s-a artat mai sus.

Izolarea unui T cu tieturi rotunde:Folosind un tub cu diametrul egal cu cel al evii caretrebuie izolat se face o gaur n tub n locul unde seformeaz T-ul. Se taie tubul n lungime. Se aeaz pe ev

astfel ncat gaura s fie n dreptul celei de a treia eav,apoi se lipesc marginile. A treie parte a teului se formeaztaind o seciune n form de U dintr-un alt tub de izolaie.Se pune i aceasta parte astfel ncat s se aeze perfect ngolul din cellalt tub.Izolarea unei vane:

Izolarea vanelor de diametre mici: se ia un tub deizolatie, se face o taietura in lungul lui astfel nct sncap vana i se face o gaur. Tubul se pune pe van ise lipesc marginile. Izolarea vanelor de diametremari: se izoleaz conducta n ambele pri ale

vanei. Se infoar n jurul vanei band izolatoare autoadeziv. Setaie un tub de izolaie la lungimea egal cu circumferina tuburilor cucare s-au izolat conductele si se taie pe lunime. Tubul se aplatizeazi se face o tietur longitudinal cu un gol la captul ei. Acest tub seaeaz pe van astfel nc marginile tubului s se suprapun peste

marginile izolaiei conductelor. Dac este necesar, tija vanei se poate izolaaplicnd un inel din material izolant.

Izolarea unei reducii:Se alege un tub izolator cu diametrul egal cu diametrulmai mare la tevii i se taie la o lungime mai mare decat a

spaiului pe care l ocup reducia. La unul dintre capetese taie cate un triunghi pe fiecare parte astfel ncat


17/36

circumferina s formeze o reducie egala cu diametrul celei de a douaevi i se lipesc marginile. Piesa se taie pana se obtine si la un capt i lacellalt diametrul dorit si lungimea dorit pentru reducie. Piesa se taie nlung, se potrivete pe eav i se lipete.Izolarea evilor n dreptul Suporilor de susinere:

Pentru a garanta o izolare constant n lungul evii n specialcand se utilizeaza elemente de suspendare se indic utilizareaunor piese speciale care se gasesc ntr-o mare varietate dediametre pentru a permite instalate uoar. Aceste piesespeciale se monteaz cum s-a artat mai sus.

Uitlizarea tuburilor autoadezive:Acest tip de tuburi se foloseste pentru instalaiile gataexecutate. Au avantajul unui montaj rapid. Inainte de izolaretuburile trebuie bine curate, degresatei uscate. Tubul seaeaz pe eav . Folosind ambele maini se nltur benzileaplicate pe margini avand grij ca marginile s se potriveasc.Uor se preseaz cele dou margini ncepand cu captundepartat i naintand spre centru.

Izolarea evilor cu diametre mai mari de 160mm cusaltele izolante:Utilizand o bucat de saltea cu grosimea egal cu cea aizolaiei se nfoar n jurul evii i se msoar diametrul.Lungimea respectiv se msoar pe o saltea si se marcheaz

cu o linie. Salteaua se taie n lungul liniei. Se aplic adeziv pe margini, se

nfoar salteaua n jurul evii i se preseaz marginile cu adezivncepand cu captul ndeprtat .

Izolarea coturilor:Prima dat se msoar raza de curbur a cotului. Se ia ndeschiderea unui compas distana msurat interior i pe osaltea se traseaz un arc de cerc aezand compasul cu varfulntr-un col. Se msoar diametrul exterior exact al evii.Distana msurat se imparte in duo i se marcheazmijlocul. Distana obinuta se adaug la raza msuratanterior. Cu varful compasului n acelai loc i cu suma

obinut n deschiederea compasului se traseaz un alt arc decerc. Cu grij se taie dup cele dou arce rezultand o pies,dup care dintr-o alt saltea se mai croiete o bucata. Pemarginile razelor mari se aplica adeziv i se lipesc. Se aplicaadeziv pe marginile razelor mici dup care se aeaz pe eav

i se lipesc.Izolarea reduciilor:

Mai nti se msoar nlimea reduciei incluzndnbinrile. Se msoar diametrul exterior maxim iminim i se adaug de dou ori grosimea izolaiei la

fiecare masur.Cu ajutorul acestor dimensiuni seformeaz un triunghi pe o saltea izolant unde


18/36

diametrul mare reprezint baza triunghiului iar diametrul mic, liniamijlocie. Cu ajutorul compasului se msoar distanta de la vrfultriunghiului la unul dintre unghiurile de la baz i se traseaz un prim arcde cerc. Al doilea arc de cerc se traseaz punnd vrful compasului nvrful triunghiului si avnd n deschiderea lui unul dintre unghiurile

triunghiului mic. Se msoar circumferina conductei cu diametrul maimare cu ajutorul unei benzi de material izolant, se marcheaz mijlocul eiiar apoi banda se aeaz pe circumferina cercului mai mare. Se traseazdou linii din capetele benzii pn n vrful triunghiului apoi se taie cuatenie.Se aplic adeziv pe margini, se aeaz la locul ei si se lipete.

Izolarea vanelor:

nainte de nceperea izolaiei vanei se izoleazconductele. Se msoar diametrul izolaei i apoi cel alflanelor. Pe dou saltele de material izolant setraseaz cu ajutorul unui compas dou cercuriconcentrice avnd diametrele egale cu cele ale flaneisi a izolaiei. Cu atenie se taie cele dou inele iar apoise realizeaz cte o taietur n fiecare inel pentru aputea fi aezate pe partea exterioar a flanelor vanei.Cu ajutorul unei benzi de material izolant se msoardiametrul flanelor apoi se msoar lungimea vaneiincluznd grosimea flanelor. Pe o saltea de material

se traseaz un dreptunghi a crui lungime o reprezint circumferinaflanei, iar limea dreptunghiului o reprezint nlimea vanei, dup care

se traseaz mijlocul.

Se msoar diametrul corpului vanei. Cu vrfulcompasului n captul liniei din mijloc i n deschidereacompasului raza corpului vanei se traseaz cte un arcde cerc n ambele capete ale liniei. Se taie piesarezultat. Se aplic adeziv pe margini, se aseaz pevan i se preseaz pentru a se lipi.Se msoar diametrul flanei frontale i pe o salteaizolant, i se trasez un cerc. Se taie cercul iar nmijlocul lui se realizeaz o gaur astefel nct s poat

fi aezat pe flan iar apoi se lipete. O dat aezatla loc, i se msoar circumferina i se traseaz pe osaltea lungimea rezultat, lungime care apoi se nparten patru pri egale. Se msoar apoi distana cea maimare i cea mai mic de la flana frontal pn laizolaia corpului vanei. Cele dou distane semarcheaz pe cele cinci linii existente alternativncepnd i terminnd ce distana mai mic. Uitlizndca raz diferena ntre celedou distane se traseaz cercuri n jurul capetelor

liniilor i cu ajutorul arcelor ce cerc se unesc cercurileca n figur iar apoi se taie piesa. Se aeaz la locul ei, se lipesc marginile


19/36

drepte de marginile izolaiei flanei frontale iar mai apoi se lipescmarginile curbe de izolaia corpului vanei i se verific dac toatemarginile au fost lipite bine.

Izolarea rezervoarelor:Inainte de izolare se cur bine suprafaa rezervorului,dup care se msoar circumferina i nlimea lui. Peo saltea de izolaie se traseaz un dreptunghi a cruilime o reprezint nlime rezervorului i lungimea,circumferina lui, se aplic adeziv pe saltea i perezervor i se lipeste izolaia. Pentru izolareasuprafeelor superioare i inferioare rotunjite alerezervorului se msoar diametrul total ca n figur.Uitliznd diametrul se calculeaz raza cu ajutorulcreia se traseaz un cerc. Se taie cercul, se aplicadeziv i pe izolaie i pe rezervor, se aeaz discul perezervor i se apas tare din mijloc spre margini dupcare se lipesc marginile de cele ale izolaiei laterale.

Izolarea evilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele

izolante autoadezive:Alturi de rolele cu saltele izolante, saltelele autoadeziveformeaz baza unei izolri rapide i simpe.Pentru utilizarese ndeprteaz hrtia de pe spatele saltelei. Rolele dematerial sunt folosite cu precdere pentru suprafeelefoarte mari. Inainte de izolare trebuie curate idegresate bine suprafeele. A nu se izola suprafeeruginite sau corodate Dintr-o saltea se taie forma dorit,se despride hrtia incepnd cu un capt, se aeazizolaia i se lipete. Se dezlipete treptat hrtia apsndpentru a se lipi. Se recomand mai nti izolarea prii

inferioare a instalaiei , apoi marginile i abia la sfritpartea superioar pentru a prentmpina ptrundereaumiditii. Se lipesc apoi marginile saltelelor ntre eleSimilar, pentru a izola pereii unui rezervor rotund se

msoar circumferina i nlimea acestuia, masurile se transfer pe osaltea i se taie forma dorit. Se lipete un capt pe peretele rezervoruluidezlipind hrtia treptat, pe msur ce se avanseaz, dup care se lipescmarginile saltelei cu adeziv. Partea superioar a rezervorului se izoleazcum s-a artat la saltelele simple cu deosebirea c trebuie dezlipit hrtiade pe spatele saltelei.


20/36


21/36

pn la cel puin jumtate i cel mult trei sferturi din lungimea filetuluipiesei.

La mbinrile cu filet etanarea se va executa cu fuior de cnepmbibat cu past de miniu de plumb sau past de grafit amestecat cu uleide in dublu fiert sau alte materiale omologate n acest scop. Etanarea

mbinrilor prin flane se va face cu garnituri confecionate din carton STAS 1733 - unse cu past de miniu de plumb sau grafit, mbibat cu uleide in fiert sau din alte materiale omologate n acest scop.

Garniturile mbinrilor cu flane nu vor obtura seciunea de trecere aevii, iar periferia garniturii va ajunge pn la uruburile flanei.

Pentru realizarea mbinrilor prin flane se recomand utilizareaflanelor plate cu filet. n cazurile n care sunt necesare interveniifrecvente n timpul exploatrii, se vor folosi mbinri demontabile.

mbinrile cu racorduri olandeze sunt admise numai n locuriaccesibile, vizitabile. Pentru protecia stratului de zinc de la suprafaaexterioar a conductelor din Ol-Zn se va evita contactul acestora cuipsosul, varul i betonul.

Montarea armturilor de nchidere, siguran i control

Toate armturile vor fi montate n poziia nchis. Supapele desiguran cu prghie i contragreutate vor fi montate astfel meat tija s fievertical.

Spturi, umpluturi, lucrri auxiliare

Lucrrile de sptur i umplutur se vor executa conformprescripiilor n vigoare privindtehnica securitii muncii. Spturile se vor executa, de regul, mecanizat.n zonele cu instalaii subterane dense, precum i n acelea n care nu secunosc traseele instalaiilor subterane se recomand ca spturile s seexecute manual.

Determinarea limii anurilor se face cu relaia:l = De + 40 cm n care: l - este limea anului, n cm; D e - diametrul

exterior al conductei, n cm.Limea minim a anurilor pentru conductele de ap este de 60

cm, iar pentru conductele de canalizare de 70 cm.Pe msura adncirii spturii, se vor lua msuri de consolidare apereilor prin efectuarea sprijinirilor corespunztoare. Se va da prioritatesprijinirilor cu panouri refolosibile. Concomitent, se vor lua i alte msuride tehnica securitii muncii, indicate pentru lucrri de acest fel.

n cazul n care natura terenului nu asigur stabilitatea n timp areelelor (terenuri de umplutur, mltinoase etc.) se vor lua msuri deconsolidare prin batere, radiere de beton, grinzi, piloi etc.

n cazul n care, pe fundul anului, exist proeminene provenite dinbolovani, stnci, fundaii vechi etc., care pot s produc deteriorareaconductelor, se va crea un "pat protector" de nisip sau pmnt mrunt, pe

care se monteaz conducta.


22/36

Umplutura de pmnt se va executa numai dup probareainstalaiilor, astfel nct s nu fie deteriorate conductele.

La spturile care traverseaz ci de circulaie se vor lua msuripentru evitarea tasrii suprastructurii.

Contorizarea consumului de ap

ntreaga cantitate de ap preluat din reeaua exterioar va ficontorizat n vederea stabilirii cantitii de ap consumat. Se vor folosinumai echipamente de contorizare omologate de ctre Biroul deMetrologie Legal (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conformindicaiilor din documentaia tehnic a contorului. Contorizareaconsumului de ap rece se va face astfel printr-un contor de ap tipWoltman Dn80, amplasat in cminul de deasupra puului forat.Contorizarea consumului de ap cald se va face astfel la centralatermic, cu un contor general pe racordul de ap rece al instalaiei depreparare ap cald.

Depozitare i manipulare Pstrarea materialelor pentru instalaii se face n depozitele de materialeale antierului, cu respectarea prescripiilor n vigoare privind normele deprevenire a incendiilor i normele specifice de tehnica securitii muncii. Materialele de instalaii asupra crora condiiile atmosferice nu auinfluen nefavorabil se vor depozita n aer liber, n stive sau rastele peplatforme betonate sau balastate special amenajate n acest scop. Materialele care pot fi deteriorate de agenii climatici (armturi) se vordepozita sub oproane i vor fi acoperite cu prelate sau cu foi depolietilen. Materialele care se deterioreaz la umiditate sau radiaie solar

(armturi fine, fitinguri, aparate de msur i control, aparate cu motoareelectrice) se vor pstra n magazii nchise. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii i n aa fel nct s nu se deterioreze.

CONDIII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA I RECEPIAINSTALAIILOR

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmtoarelencercri:

ncercarea de etaneitate;ncercarea de funcionare.ncercarea de etaneitate se va efectua prin verificarea etaneitii

pe traseul conductelor i la punctele de mbinare.Conductele prevzute cu elemente de mascare vor fi verificate pe

parcursul lucrrii, naintede nchiderea lor.

ncercarea de etaneitate se va face prin umplerea cu ap aconductelor astfel:

conductele de canalizare a apelor meteorice pe toat nlimeacldirii; conductele de canalizare a apelor menajere, pn la nivelul derefulare prin sifoanele de pardoseal sau ale obiectelor sanitare.


23/36

ncercarea de funcionare se face prin alimentarea cu ap aobiectelor sanitare i a punctelor de scurgere la un debit normal defuncionare i verificarea condiiilor de scurgere. La efectuarea probelor defuncionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor desusinere i de fixare, existena pieselor de curire, conform precizrilor

din proiect i din prezentul normativ.

Conducte de ap rece i cald

Conductele de ap rece i cald de consum vor fi supuse laurmtoarele ncercri:

- ncercarea de etaneitate la presiune la rece;- ncercarea de funcionare la ap rece i cald;-ncercarea de etaneitate i de rezisten la cald a conductelor deap cald i a celor de circulaie.

ncercarea de etaneitate la presiune la rece, ca i ncercarea deetaneitate i rezisten la cald se vor efectua nainte de montareaaparatelor i armturilor de serviciu la obiectele sanitare i celelaltepuncte de consum, extremitile conductelor fiind obturate cu flane saudopuri. Presiunea de ncercare la etaneitate i rezistena la cald laconductele de ap rece i cald va fi egal cu 1,5 x presiunea de regim,indicat n proiect pentru instalaia respectiv de alimentare cu ap, darnu mai mic de 6 bari.

Conductele se vor menine sub presiune timpul necesar verificriituturor traseelor i mbinrilor, dar nu mai puin de 20 de minute. ntr-uninterval de 20 de minute nu se admite scderea presiunii.

Presiunea n conducte se va realiza cu o pomp de ncercrihidraulice i se va citi pe un manometru montat pe pomp, care se vaamplasan punctul cel mai de jos al conductelor. ncercarea de funcionarela ap rece i cald se va efectua dup montarea armturilor la obiectelesanitare i la celelalte puncte de consum i cu conductele sub presiuneahidraulic de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiv aarmturilor de alimentare, dac apa ajunge, la presiunea de utilizare, lafiecare punct de consum n parte. Verificarea se va face prin deschidereanumrului de robinete de consum corespunztor simultaneitii i debituluide calcul.

ncercarea de etaneitate i rezisten la conductele de ap cald,inclusiv la cele de circulaie, se va face prin punerea n funciune ainstalaiei de ap cald la presiunea de regim stabilit prin proiect i la otemperatur de 55^-60C.

Presiunea i temperatura de regim se vor pstra n instalaie timpulnecesar verificrii etaneitii mbinrilor i a tuturor punctelor desusinere i fixare a conductelor supuse dilatrilor, dar nu mai puin de 6ore.

Dup rcirea complet se va repeta ncercarea de etaneitate lapresiune la rece. Pentru verificarea funcionrii conductelor de circulaie,se va msura temperatura apei n conducta de ap cald, la ieirea din

aparatul de preparare, i din conducta de circulaie, nainte de racordareala aparat. ncercarea de funcionare se va efectua avnd echipamentele n


24/36

funciune, conform prevederilor din proiect (staii de ridicare a presiunii,aparate de preparare a apei calde, pompe etc.).

BREVIAR DE CALCUL

1.Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum

menajer

1.1.Dotarea tehnica cu obiecte sanitare

Pentru apartamentele din cladire, se prevad urmatoarele obiecte sanitare: in grupurile sanitare se vor prevedea:

- 11 vase de closet cu rezervorul de spalare montat la semiinaltime- 6 lavoare- 6 cadite de dus- 6 sifoane de pardoseala

in spalatorie se vor prevedea:- 3 masini de spalat rufe

1.2.Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer

functie de destinatia cladirii.

Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer, (exprimate inl/om,zi) pentru gradinite, sunt normate in STAS 1478-90 tabelul 4.

Total apa 280 l , din care apa calda la 60 C 110 l.

1.3.Debite specifice, presiuni normale de utilizare, echivalenti de debit.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) este un debitconventional exprimat in l/s si considerat normal pentru o anumita intrebuintare a apei.Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la armatura (punct de consum) careasigura iesirea apei cu o viteza corespunzatoare debitului specific. Echivalentul de debit al

unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre debitul specific alarmaturii respective si un debit specific unitate qSU = 0,2 (l / s)


25/36

SU

S

q

qe =

In tabelul 1 sunt date: debitele specifice de apa rece si calda, echivalentii de debit sipresiunile normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de amestec de apa cu apa caldapentru consum menajer.

Denumirea punctului de consumDebit specific

[l/s]Echivalent

de debit

Presiune deutilizaremH2O

1 2 3 4

a) baterii pentru:- lavoar DN 15- cada de dus DN 15

0,070,20

0,351

23

b) robinet pentru- rezervor de closet DN 15- masina de spalat rufe DN 15

0,150,17

0,750,85

24

Tab 1.Debitele specifice de apa rece si calda in scopuri menajere si igienice, diametreleconductelor de legatura, echivalentii de debit si presiunile normale de utilizare la punctele deconsum (STAS 1478-90)

Presiunile normale de utilizare exprimate in scara manometrica in mH2O reprezintapresiunile apei in sectiunile de iesire ale armaturilor respective, pentru realizarea debitelor

specifice.

1.4.Debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde pentru scopurimenajere se determina cu relatiile din tabelul 2, in care:

- qc -debitul de calcul in l/s;- E - suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta

respectiva;- a -coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de

distributie, ale carui valori sunt date in tabelul 4;- b -coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale carui valori

sunt date in tabelul 5;- c -coeficient determinat in functie de destinatia cladirii ale carui valori sunt

date in tabelul 3;Componenta termenului E si valoarea coeficientului b sunt cele din tabelul 5, in care:

- E1 -suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda;- E2 -suma echivalentilor robinetelor de apa rece stabilite cu relatiiile:

= ibi enE1 = RR enE2

in care:

ei -echivalentul unei baterii;eR-echivalentul unui robinet;


26/36

nbi -numarul bateriilor de acelasi fel;nR-numarul robinetelor de acelasi fel;

Tab 2. Relatii pentru debitele de calcul de apa rece si calda pt consum menajer (STAS 1478)

Nr crt Destinatia cladirii Relatia de calcul q Coeficientul c Domeniu aplicare2 Camine pentru copii, crese q = abc E 1,2 E 1,4

Tab 3. Valorile coeficientului a din formulele redate in tabelul 2 (STAS 1478-90)

Tab 4. Valorile coeficientului b si sumei de echivalenti E (STAS 1478-90)

Pentru determinarea debitului de calcul pentru un tronson de conducta se efectueazaurmatoarele operatii:

- se stabilesc toate puctele de consum alimentate cu apa din tronsonul respectiv;- se determina echivalentii de debit ai fiecarui punct de consum al apei folosind tab 1;- se calculeaza suma echivalentilor E ai punctelor de consum, in functie de tipul

conductelor (conform tabel 4);- se determina debitul de calcul cu relatia corespunzatoare din tabelul 2.

1.5. Viteze economice (optime) necesare pentru dimensionarea conductelor

La instalatiile de alimentare cu apa rece si calda de consum proiectate, sarcinahidrodinamica necesara (presiunea necesara) rezulta ca urmare a dimensionarii conductelor si

au in vedere vitezele economice ale apei in conducte. Vitezele economice pentrudimensionarea conductelor de alimentare cu apa pentru consum menajer, in functie dediametrele conductelor si de inaltimile geodezice Hq, in m, ale punctelor de consum ale apei,sunt redate in tabelul 5 (conform STAS 1478-90).

Tab 6. Valorile vitezelor economice de circulatie a apei prin conducte de diferite diametre infunctie de regimul de inaltime Hg al cladirilor(STAS 1478-90)


27/36

Vitezelemaxime admise ale apei in conducte (conform STAS 147-90) in instalatiile de alimentare cuapa pentru cladiri de locuit sunt de 1.5 m/s;

1.6.Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde

pentru consum menajer.

1.6.1.Relatii generale pentru calculul hidraulic al conductelor de

distributie a apei reci si calde de consum.

La calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru consummenajer se aplica relatii generale ale miscarii permanente sub presiune a fluidelorincompresibile.

Pentru dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-au folosit tabele dedimensionare de la producator, anexate in proiect, de unde s-au luat valorile pentru viteza v,diametrul exterior d, si i.

Relatiile de calcul folosite sunt:- relatii pentru calculul pierderilor de sarcina linare:

lihd = , unde i pierderea de sarcina liniara specifica, l lungimeatronsonului

- relatii pentru calculul pierderilor de sarcina locale:

g

vhi

=2

2

, unde coeficient de rezistenta locala, v viteza apei, g

acceleratia gravitationala- relatii pentru calculul pierderilor totale

id hhh +=

1.6.2.Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu

apa a instalatiilor

Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei de racord ainstalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia energiilor intre punctul (1) dealimentare cu apa a instalatiei si punctul de consum (2) cel mai dezavantajat din punct de


28/36

vedere hidraulic din intreaga instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentrualimentarea cu apa a instalatiei din interiorul cladirii, sub forma:

hHHH ugnec ++=

undeHnec - sarcina hidrodinamica necesara

Hg - inaltimea geodezica a punctului de consum (2)Hu - presiunea nomala de utilizare a apei la punctul de consum (2)h - suma pierderilor totale de sarcina pe traseul cuprins intre punctele (1) si (2)

1.6.3.Metodologia si rezultatele calculului hidraulic al conductelor de

distributie a apei reci si calde pentru consum menajer.

Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor de distributie a apei reci si caldepentru consum menajer si de determinare a pierderilor totale de sarcina se efectueaza inurmatoarea succesiune:

- se intocmeste schema izometrica de calcul hidraulic a retelei, pe baza reprezentarilordin planurile de arhitectura si din schemele de montaj ale instalatiei respective;

- se identifica punctul de consum al apei cel mai dezavantajat hidraulic din intreaga

instalatie;- se numeroteaza tronsoanele de conducte montate in serie care alcatuiesc traseul dealimentare cu apa al punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic din intreagainstalatie, numit traseu principal, si in mod analog se numeroteaza tronsoanele traseelorsecundare(care pornesc din nodurile traseului principal), numerotarea tronsoanelor facandu-sede la punctul de consum spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei.

- se determina debitul de calcul al fiecarui tronson, rezultatele calculului hidraulicfiind redate in tabelul anexat proiectului

- se calculeaza pierderile de sarcina liniare, locale si totale pe fiecare tronson si prininsumare pe intregul traseu principal. Calculul sumei coeficientilor de pierderi de sarcinalocale se trece intr-un tabel (anexat si acesta proiectului)

- se calculeaza presiunea necesara si presiunile disponibile in diverse puncte undepresiunea disponibila ar putea fi mai mare ca si cea necesara, caz in care se vor monta vane deechilibrare hidraulica.


29/36

3. Instalatia interioara de canalizare a apelor uzate menajere.

3.1. Debite specifice, echivalenti de debit si debite de calcul pentru

dimensionarea conductelor de canalizare a apelor uzate menajere.

Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape evacuate de laanumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar sisunt date in tabelul 7.

Tab 7. Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere de la diferite obiecte sanitaresau puncte de consum, qS, echivalentul lor de debit ES, diametrele nominale si pantele demontaj ale conductelor de legatura de la obiectele sanitare la coloane (STAS 1795-86)

Nr crt Denumirea punctului deconsum

Debitspecific descurgere

Echivalentde debit

Diametrulnominal

conducta delegatura

[mm]

Panta de montaj aconductei de

legaturanormala minima

1 Lavoar 0,17 0,5 30 0,035 0,0252 Closet cu rezervor la

semiinaltime

2 6 100 0,02 0,012

3 Cada dus 0,33 1 40 0,035 0,0254 Masina spalat rufe 0,5 1,5 30 0,035 0,025

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es se defineste ca raportul intre debitul specificde scurgere qs si un debit specific qsu=0,33 l/s ales conventional ca unitate de masura.

Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelorde consum la coloane este egal cu debitul specific indicat in tabelul 7.

Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate menajere, debitul de calcul qc secalculeaza cu relatia generala:

maxssc qqq +=

unde


30/36

qs -debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es ai obiectelor sanitaresi ai puctelor de consum, debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata, l/s;

qs max -debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge inreteaua de canalizare considerata, l/s;Pentru cladiri de locuinte:

SSS EEacq 001,0+=

in care:a -coeficientul determinat infunctie de regimul de furnizare a apei in reteaua de

distributie ale carui valori sunt date in tabelul 8;c -coeficientul determinat in functie de destinatia cladirii ale carui valori sunt

conform tabelului 9 in care sunt redate si relatiile de calcul pentru debitul qs;

Tab 8. Valorile coeficientului, a, determinat in functie de regimul de furnizare a apei inreteaua de distributie (STAS 1795-86)

Tab 9. Valorile coeficientului, c, si relatiile de calcul q, pentru cladiri cu diferite destinatii(STAS 1795-86)

Nr crt Destinatia cladirii Relatia de calcul q Domeniu aplicare2 Camine pentru copii, crese q = a x 0,55 x ES ES 0,5

3.2.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor uzate

menajere

Conductele de legatura de la obiectele sanitare la conducta. Diametrele conductelor delegatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta din conditii functionale si constructive si sedau in tabelul 7.

Coloane. Diametrele coloanelor se determina din conditii constructive si hidraulice.Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrului coloanei care trebuie sa fiecel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitaresau grupuri de obiecte sanitare.Conditia hidraulica este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic, cel mult egal cudebitul maxim indicat in tabelul 10. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, diametrul

preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare astfel incat conditia hidraulica sa fieindeplinita.

Tab 10. Debitele maxime de ape uzate menajere si tehnologice cu suspensii care pot fievacuate prin coloane (STAS 1795-86)


31/36

Conducte orizontale colectoare. Diametrele conductelor orizontale colectoare decanalizare se dimensioneaza din conditii constructive si hidraulice.Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor conductelor orizontalecolectoare si anume aceste diametre sa fie cel putin egale cu cel mai mare dintre diametreleconductelor de legatura la obiectele sanitare (tabelul 7) si cu diametrul coloanei care se leagain conducta orizontala respectiva de canalizare.Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale vr in m/s de scurgere a apei cu nivelliber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel

putin egala cu viteza minima vmin de autocuratire a conductei si mai mica sau ce putin egala cuviteza maxima vmax admisa.

Viteza minima admisa a apei in conducte orizontale de canalizare este de 0,7 m/spentru conducte inchise. Viteza maxima a apei este de 4,0m/s.Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale vr se efectueaza cunoscand debitul de

calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj a conductei. Gradul de umplere u reprezintaraportul dintre inaltimea stratului de apa h din conducta si diametrul d al sectiunii acesteia(figura 1):

Figura 1. Gradul de umplere a conductelor circulare de canalizare

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului descurgere cu nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesaramontarea conductelor de canalizare cu o panta minima, iar din motive de siguranta infunctionare se recomanda prevederea, ori de cate ori este posibil, a unor pante mai mari decat

pantele minime, numite pante normale la care se realizeaza viteze de curgere mai mari decatvitezele minime de autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise. Pantele normale siminime de montaj in functie de natura apei uzate si de diametrul conductei sunt indicate in

tabelul 11.

Tab 11. Pantele normale si minime de montaj functie de natura apei uzate si diametrulconductei (STAS 1795-86)


32/36

Dimensionarea unei conducte orizontale de canalizare este corect facuta atunci candprevazand o panta de montaj indicata in tabelul 11 se asigura un grad de umplere mai micdecat gradul de umplere maxim admis (tabelul 10) si se realizeaza o viteza reala de curgere inlimitele admise.

Pentru cazul curgerii cu sectiune partial umpluta s-au introdus rapoartele:

SP

c

q

qx =

SP

r

v

vz=

in care qc si vr reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cusectiune partial umpluta, iar qsp si vsp debitul si respectiv viteza medie a apei la curgerea cusectiune plina a conductei ca in tabelul 12

Conductele de ventilare vor avea dimensiunea de 50.Tab 12.

Metodologia de dimensionare a conductelor orizontale de canalizare a apelor uzatemenajere este urmatoarea:

- se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare redata in schema izometrica acanalizarii meajere. Pe schema de calcul s-au notat tipurile obiectelor sanitare si s-au


33/36

numerotat coloanele si tronsoanele de conducta care se dimensioneaza incepand de lapunctele de colectare spre punctul de evacuare a apelor uzate din retea;

- se alege preliminar, din conditia constructiva diametrul primului tronson al conducteiorizontale de canalizare;

- din tabelul 11 se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar ales si

tinand seama de conditiile constructive ale cladirii;- se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta orizontala care sedimensionaza;

- in functie de natura materialului conductei, de diametrul preliminar si de panta aleasase determina debitul qsp si viteza vsp la curgerea cu sectiune plina;

- se calculeaza raportul x si se determina gradul de umplere efectiv u si se compara cugradul de umplere maxim admis de 0,65; Daca gradul de umplere u efectiv este mai maredecat gradul de umplere maxim admis, se alege un diametru preliminar mai mare cu odimensiune decat cel ales initial din conditia constructiva, se recalculeaza x si se verifica dinnou conditia ca gradul de umplere u sa fie mai mic decat 0,65

- in functie de raportul x rezulta valoarea raportului z si se calculeaza viteza reala de

evacuare a apei prin conducta orizontala de canalizare: v r=z vsp, conform tabelului 13- se verifica conditia vminvrvmax; daca aceasta conditie nu este indeplinita se alege

un nou diametru preliminar cu o dimensiune mai mare decat cel ales initial si calculul serepeta ca mai sus pana la indeplinirea conditiei de mai sus.

Tab 10.


34/36

Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare de canalizare aapelor uzate menajere dupa metodologia de mai sus sunt redate in tabelul anexat proiectului.

4. Instalatia de canalizare interioara a apelor pluviale


35/36

Dimensionarea instalatiei de canalizare a apelor pluviale se realizeaza la fel ca a celeimenajere cu diferenta ca gradul de umplere maxim este 1 in acest caz.

Relatii de calcul folosite:= ISqc 0001,0 , unde

qc debitul de calcul al apei meteoriceS suprafata de calcul a acoperisului terasaI intensitatea ploii de calcul coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva

v

ltt CSc += , unde

tc durata de calcul a ploiitCS timpul de concentrare specifica avand o valoare de 2 minutel lungimea conductei parcurse de debitul de apav viteza de curgere a apei prin conducte cu o valoare de 40 sau 60 m/s

Se va determina frecventa ploii de calcul in functie de categoria de importanta acladirii, care pentru cazul nostru e 1/1.

Intensitatea ploii de calcul se determina grafic in functie de durata ploii de calcul sifrecventa ploii de calcul, sau prin interpolare din tabel:

4.1.Calculul hidraulic al conductelor de canalizare a apelor meteorice


36/36

Coloane. Diametrele coloanelor la care se racordeaza un singur receptor se alege infunctie de inaltimea coloanei astfel incat debitul de calcul sa nu depaseasca debitul din tabelulurmator:

Coeficientul de scurgere al apei meteorice in functie de felul invelitorii areurmatoarele valori:

Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice qR in functie de inaltimea h astratului de apa, de felul racordarii receptorului la tubul de canalizare si de diametrulreceptorului se determina conform STAS 1795 din tabelul urmator:

Conductele orizontale colectoare se vor calcula in ipoteza regimului de curgere cunivel liber verificandu-se conditia vmin vr vmax, iar gradul de umplere u < 1.

Rezultatele calculului hidraulic al conductelor instalatiei interioare de canalizare a

apelor meteorice dupa metodologia de mai sus sunt redate in tabelul anexat proiectului

Documents

proiect sanitare