Upload
catalina-izabela-robu
View
70
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
analiza capacitatii de cazare a judetului constanta
Citation preview
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE A JUDEȚULUI CONSTANȚA
STUDENȚI:
ROBU CĂTĂLINA IZABELA
SIMIONESCU LUIZA
SAVIN ALEXANDROS
GRUPA: 1740
BUCUREȘTI
-2013-
CUPRINS
1. Introducere
2. Prezentarea județului Constanța
3. Cererea turistică și oferta
4. Analizape 5 ani a capacității de cazare
5. Previziunea evoluției capacității de cazarepe 3 ani
6. Concluzii
7. Bibliografie
ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE A JUDEȚULUI
CONSTANȚA
1. INTRODUCERE
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale
bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și
împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai mare deltă
europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice,
unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițiile. În România este o
abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor. În ultimii ani,
România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre
turiștii străini provin din țările membre UE),rivalizând și fiind concurență cu țări
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus,Neptun,
Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice
pe timp de vară.
În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt
destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală și pentru castelele
aflate acolo, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-
Napoca sau Târgu Mureș au devenit niște importante puncte de atracție pentru turiști.De
curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra
promovării folclorului și tradițiilor.
Afirmația “România este o țară cu vocație turistică” se bazează și este argumentată de
diversitatea peisageră, curiozitățile naturale, bogăția și originalitatea valorilor cultural-
istorice, ospitalitatea tradițională a poporului roman. Turismul mondial a suferit un mare salt
de dezvoltare în cea de a doua jumătate a secolului XX. Acesta se datorează preoponderent
evoluției modalităților de transport, dar și a creșterii nivelului de trai, precum și speranței de
viață a oamenilor.
România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, țara este extrem de diversificată - se pot vizita fortărețe medievale, mănăstiri
bizantine, casteluri și case țărănești decorate după specificul regional. De asemeni,
Bucureștiul interbelic era numit pe bună dreptate “Micul Paris”, cu arhitectura și viața
culturală demne de capitala franceză.
2. PREZENTAREA JUDEȚULUI CONSTANȚA
Județul Constanța aparține împreună cu județulTulcea, vechii provincii Dobrogea, situate
pețărmul vestic al Pontus Exinus (MareaNeagră). Localitățile acestei provincii își au originile
în vremurile Greciei Antice. Așezările din Dobrogea sunt cele mai vechi așezări din
România: Tomis (astăziConstanța) a sărbătorit în 1991, 2500 de ani de existență, și 2250 de
ani de la prima atestare documentară; Callatis (astăzi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi
Cernavoda).
În Dobrogea, viața s-a desfășurat de-a lungul secolelor în strânsă relație cu istoria
românilor, pământ aflat la intersecția civilizațiilor, în care Constanța este un nod de
comunicație important, făcând legătura între est și vest. Orașul Tomis ne amintește de
asemenea și de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis în exil de către împăratul
roman Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic și cultural pe fundalul stabilității
caracteristice începutului perioadei bizantine.Reala dezvoltarea a orașului Constanța și a
întregului ținut dintre Dunăre și Marea Neagră a început numai după 1877, când România și-
a dobândit independent și autoritatea Statului Roman este reinstaurată în Dobrogea.
Descriere Geografică
Județul Constanța este situate în sud-estul României și are la est drept granite țărmul
Mării Negre. Județul are o suprafață totală de 7.055 kmp (circa 3% din suprafața totală a țării)
și se situează pe locul 8 în România din punct de vedere al suprafeței. Populația, la 1 iulie
1996, numără 747.122 locuitori, plasând Constanța pelocul al patrulea din România din acest
punct de vedere. Cu 106 locuitori/ kmp, Județul Constanța se situează peste media țării de
93,5locuitori/kmp. Structura populației are următorul aspect: 73,6% populație urbană, 41,3 %
populație activă, 31% din populația activă lucrează în sectorul privat. Structura administrative
a județului este după cum urmează: trei municipii (Constanța, Mangalia, Medgidia), nouă
orașe, 52 comune, 189 sate; reședință administrativă a județului este Constanța, cu o
populație de 348.269 locuitori (46,65 % din populația totală a județului) fiind al doilea oraș
ca mărime după București.
Podișul,cu altitudini joase, predomină ca formă de relief; lacurile, estuarele și
lagunele sunt de asemena caracteristice acestei zone. Județul Constanța are un climat
temperat-continental cu o temperature medie anuală între 10 și 11 grade Celsius. Resursele
subsolului include roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacurisărate cu
importante depozite de sapropel; platoul continental al Mării Negre este bogat în rezerve de
hidrocarburi și minerale, partial exploatate prin platforme maritime.
Informatii Turistice
Constanta, astazi un port important la Marea Neagra, este vechiul oras Tomis. Acest oras
este resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Orasul a fost fondat de greci in
secolul al VI-lea i.Hr.si s-a dezvoltat sub dominatia romana, cand a primit si numele
imparatului Constantin. Muzeul Arheologic are o colectie impresionanta de statui romane.
Doua dintre ele sunt speciale: una dintre ele Zeita Fortuna si Zeul Pontos, cei doi protector ai
orasului si cealalta Sarpele Glicon. Acestea au fost descoperite in 1962, sub o gara veche, si
au rezistat invaziei avarilor (secolul al VII-lea d.Hr.). De asemenea turistii pot vedea
mozaicul roman si pot vizita sala dedicatalui Ovidiu, poetul roman care a trait in exil in
Tomisintre 8-17 d.Hr. Dupa ce a fost aproape distrus, orasul a fost uitat timp de 1200 de ani,
iar regele Carol I, i-a dat o viata noua la sfarsitul secolului al XIX-lea, atat ca port cat si ca
statiune la Marea Neagra. Au fost construite cladiri, hoteluri si un casino. Din orasul roman
Tomis, se mai gaseste numai o parte din vechiul zid al orasului si Turnul Macelarilor (care
dateaza din secolul al VI-lea).
In Parcul Victoria, in aer liber, se gasesc coloane siamfore. Alte ruine sunt Histria, de-a
lungul tarmului si Adamclisi. Dominatia otomana este marcata in Constanta prin Moscheea
Mahmud al II-lea si de catrefarul genovez ridicat in secolul al XIII-lea si care inca mai
functioneaza langa portul de agrement. Este o placer sa te plimbi de-a lungul tarmului sau sa-
ti petreci timpul in casinoul construit in still Rococo.
Chiar in fata Delfinariului se gaseste Acvariul, care expune flora si fauna Marii Negre. In
Constanta se gaseste Delfinariul, care are spectacole zilnice si Planetarium. Aeroportul se
gasestela 24 km distanta de Constanta, iar pe timpul verii acesta are legatur iaeriene catre
toate orasele importante din Europa. Spre Bucuresti, de asemenea, sunt legaturi aeriene
zilnice cat si un numar de unsprezece trenuri care acopera distanta dintre cele doua orase in
numai doua ore si jumatate. Calea ferata care merge spre nord, spre Tulcea, punctul de
incepere al Deltei Dunarii, avand sase trenuri zilnic. Alte 14 trenuri merg zilnic spre sud,
spre Mangalia. Judetul Constanta este situat in partea sudica a platoului Dobrogea. Climatul
este unul temperat.
Dunarea este granite judetului pe o lungime de 37 km vest si la est granite este data de
tarmul Marii Negre. Judetul este traversat de la est la vest de Canalul Dunare-Marea Neagra,
care are o lungime de 64,5 km. Porturile principale pe Dunare sunt: Ostrov, Oltina,
Cernavoda si Harsova. Portul Constanta se gaseste pe tarmul vestic al Marii Negre, la 182
mile maritime departare de Stamtoarea Bosfor si la 85 mile maritime de orasul-port Sulina,
locul undeDunarea se varsa in Marea Neagra.
Dupa datele ultimului recensamant, populatiajudetului este de 748.044 locuitori, judetul
situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Din punct de vederea
dministrativ, Judetul Constanta are 3 municipii: Constanta (resedinta de judet), Medgidia si
Mangalia, si opt orase.
3. CEREREA TURISTICA ȘI OFERTA
În 2012, navele de croazieră au adus 34.000 turişti la Constanţa.Pe durata escalelor,
aceştia au vizitat obiectivele turistice din judeţul Constanţa, din Bucureşti sau Delta Dunării.
Numărul pasagerilor înregistraţi în acest an este cu circa 43% mai mare faţă de anul trecut.
Tendinţa de creştere continua în 2013, consolidând poziţia Constanţei în topul porturilor de la
Marea Neagră.
Numărul turiştilor a crescut cu 5.000 în primul trimestrul al acestui an, faţă de aceeaş
iperioadă a anului trecut. Potrivit specialiştilor, numărul turiştilor sosiţi în primul trimestru al
anului 2012 a fost de 35.438 de persoane, faţă de 30.492 de personae în aceeaşi perioadă din
2011. Astfel, s-a înregistrat o creştere de 16,2%. Şi numărul turiştilor care au petrecut nopţile
pe litoral este în creştere. Astfel, s-au înregistrat 100.000 de în noptări în primele trei luni ale
anului 2012, faţă de 75.000 de înnoptări înregistrate în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Turiştii străini, în număr de 5.583 în trimestrul I 2012, sunt cu 1.500 mai mulţi decât cei
străini sosiţi în aceeaşi perioadă din 2011 şi deţin o pondere de 15,8% în totalul vizitatorilor.
Începând cu jumătatea anilor 1960, țata noastră a cunoscut o dezvoltare semnificativă
a capacitătilor de cazare turistică, în special pe litoralul Mării Negre, politica de dezvoltare a
turismului concretizându-se în primul rând în realizarea unei infrastructuri tehnice și sociale
importante.
Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativă în România(280.000 locuri de
cazare), comparativ cu alte țări cu realizări remarcabile în domeniul turismului( Cehia,
Croația, Ungaria ș.a) . Practicarea unui turism de masă însă, a făcut să predomine unitățile de
cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul românesc
depășește 80%).
Procesul de privatizare în acest sector a fost foarte lent, în anul 2000 numai 41,1% din
unitățile de cazare erau proprietate privată. Începând cu anul 2000, turismul românesc a intrat
pe o panta ascendenta, prin privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare aflate in
patrimoniul statului (92%), datorită investițiilor realizate și a programelor naționale de
dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.
Numărul unitarilor de cazare a crescut în ultimii 10 ani cu aproximativ 25%, în
special datorită apariției unor noi forme de cazare, pensiuni rurale, urbane și agroturistice,
hoteluri pentru tineret și hosteluri.
Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din
România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale,
bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere,
teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.
Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai
importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de
indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.
Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea
turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc
concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării,
aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.
4. ANALIZA PE 5 ANI A CAPACITĂȚII DE CAZARE
Circa 42,7% din capacitatea de cazare turistică a României se află in stațiunile de
pelitoralul MăriiNegre, 16,3% în Bucuresti și orașele reședință de județ ( exclusiv
Tulcea), 15,7% în stațiunile balneare, 11,5% în stațiuni montane, 0,8% în Delta Dunării și
12,9% din locurile de cazare înalte trasee și destinații turistice.
Pe litoralul Mării Negre şi în Bucureşti, ambele locaţii deservite de câte un aeroport
internaţional (Bucureşti – Henri Coandă şi Constanţa), unităţile de cazare au o capacitate mult
mai mare decât în celelalte zone turistice (147 paturi este media capacităţii hotelurilor de la
Marea Neagră, în timp ce în zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru
face ca Bucureştiul şi litoralul Mării Negre să fie favorabile practicării turismului de grup şi
să fie destinaţiile preferate de tur-operatorii internaţionali.
Staţiunile de pe litoral concentrează aproape jumătate din capacitatea de cazare
existentă la nivelul întregii ţări (42,7%). Datorită faptului că s-a practicat un turism de masă,
ponderea hotelurilor de 1-2 stele depăşeşte 80%, în timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere
foarte scăzută. Structurile de cazare pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în
zona de coastă, având oportunităţi limitate de expansiune. Prin urmare, investiţiile au ca scop
în special reorientarea actualelor structuri. Reabilitarea şi modernizarea litoralului românesc
şi alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din ţările europene constituie în
continuare un obiectiv specific pentru turismul de litoral.
Capacitatea de cazare în judeţul Constanţa
Aşa cum este prezentat şi în tabelul de mai sus, numărul unităţilor de cazare existente
în judeţul Constanţa nu a suferit mari modificări de-a lungul anilor, în timp ce numărul de
sosiri şi înnoptări a scăzut continuu încă din anul 1995. Ȋn perioada anilor 2005-2010, se
observă totuşi o creştere a frecvenţei de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune, în anii
2007 şi 2008. Ȋnsă, începând din anul 2009, cererea turistică influenţată fiind şi de condiţiile
economice, determină scăderea frecvenţei de utilizare a capacităţii de cazare cu aproximativ 7
procente in 2009 si 2010.
1995 2005 2006 2007 2009 2010
12124.3
10938.710479
9981.1 9792.4 10019.6 9965.6
2008
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
Unităţi de cazare în funcţiune, judeţul Constanţa
Anul Total Hoteluri Cabane Campinguri Vile Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri Bungalouri Casute
turistice elevi turistice agroturistice turistice
2009 946 311 3 18 306 12 30 20 17
2010 1097 366 1 46 567 12 46 35 24
2011 625 257 7 11 165 5 10 8 28 126 8
Deşi în anul 2010 numărul unităţilor de cazare din judeţul Constanţa este mai mare
comparativ cu anul precedent, in anul 2011, numarul unitaţilor se reduce cu 44% fata de anul
2010. Noutatea anului 2011 o reprezinta apariţia a doua noi categorii de unitaţi de cazare si
anume, bungalourile si casuţele turistice, in timp ce numarul vilelor turistice se reduce la o
treime. In ceea ce priveste categoria hotelurilor, aceasta detine cea mai mare pondere in anii
2009 si 2011.
257
711165
5108
28
1268
Hoteluri
Cabane
Campinguri
Vile turistice
Tabere elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Hosteluri
Bungalouri
Casute turistice
Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2011
Ȋn anul 2011, in judeţul Constanţa funcţioneaza 625 unităţi de cazare, categoria hotelurilor
deţinand o pondere de 41%.
366
146567
12 46 35 24Hoteluri, moteluri
Cabane
Campinguri
Vile turistice
Tabere elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Hosteluri
Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2010
Ȋn anul 2010, se înregistrează un numar total al unităţilor de cazare de 1097, din care
33% sunt reprezentate de categoria hotelurilor si motelurilor.
311
318
306
12 30 20 17Hoteluri, moteluri
Cabane
Campinguri
Vile turistice
Tabere elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Hosteluri
Unităţi cazare, judeţul Constanţa, anul 2009
Ȋn anul 2009, judeţul Constanţa inregistreaza un total de 946 unităţi de cazare,
categoria hotelurilor reprezentand 32 %.
Capacitatea de cazare existentă (număr locuri), anul 2011
Anul Total Hoteluri Cabane Campinguri Vile Tabere Pensiuni Pensiuni Hosteluri Bungalouri Casute
turistice elevi turistice agroturistice turistice
2011 80496 61174 301 7365 3547 3756 242 233 1492 1613 773
Ȋn anul 2011, categoria hotelurilor reprezintă 75% din numărul total de locuri de cazare
existente in judeţul Constanţa.
5. PREVIZIUNEA EVOLUȚIEI CAPACITĂȚII DE CAZARE PE 3 ANI
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor natural și a istoriei sale bogate,
având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și
internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă
(5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a dou aramură
importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este
unul dynamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare
potențial de extindere. După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă
locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a
potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.Numărul turiștilor a crescut de la 4,8
milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras
investiții de 400 milioane de euro.[20]
În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8milioane de turiști, cu 15%
mai puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din Româniași din alte țări care
aduc turiști străini. De asemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri,
moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile
specializate.
În anul 2009, România a avut 1,27milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane.
În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6milioane.
Ȋn sezonul 2013 se estimează ca pe Litoral vor ajunge aproximativ 5000 de turisti din
Germania, Austria, Polonia si Cehia. Acestia vin atrasi atat de hotelurile all-inclusive de la
mare (chiar daca inca putine - doar trei) , cat si, mai ales, de programul de croaziere si
circuite, care vor dezvalui turistului din Europa Centrala frumusetile si oportunitatile unei tari
de descoperit intr-o vacanta viitoare. "O parte dintre hotelieri afirma ca sistemul all-inclusive
nu renteaza oe Litoralul romanesc, insa", recunoaste Linica Stan, director THR Litoral,
"sistemul all-inclusive reprezinta o tendinta mondiala si, mai devreme sau mai tarziu,
Romania trebuie sa se alinieze". De asemenea, turismul balnear (iar pe Litoral sunt doua
statiuni - Eforie si Mangalia - cu traditie in cura balneara) incepe sa fie tot mai cautat.
Sezonul estival 2012 a fost promovat incepand din noiembrie 2011, iar raspunsul pietei a
fost multumitor, in perioada de earlybooking, s-au inscris aproximativ 3000 din cei 5000 de
turisti straini asteptati. In perspectiva, proiectul romano-german vizeaza aducerea in
Romania, pe Litoral, in urmatorii cinci ani, a 50.000-60.000 de turisti.
Probabil cel mai important argument in cresterea numarului de turisti straini (si nu
doar a celor care provin din cele patru tari enumerate mai sus) il constituie faptul ca tot mai
multi hotelieri sunt dispusi sa adopte sistemul all-inclusive.
Specialistii apreciaza ca turismul romanesc se poate dezvolta in primul rand prin
'incoming' - adica, sa oferi conditii bune, la tarife promotionale, astfel incat sa vina cat mai
multi turisti care sa vorbeasca apoi despre Romania si sa ai un flux de turisti continuu, fara
sincope anuale. Din pacate, foarte putine agentii romanesti au avut curajul sa lucreze pe
incoming, cunoscute fiind si deficientele de infrastructura ale Romaniei.
Alexander Wrede crede ca prezenta exigentilor turisti central-europeni pe Litoral va
duce la cresterea beneficiului de imagine al turismului romanesc. "E chiar un semnal foarte
important, in special prin noutatile pozitive pe care le aduce pe piata germana. Cand vine
vorba despre creare de imagine, trebuie sa spunem ca este un proces foarte lung, la care vrem
sa participam, mai ales pentru ca avem foarte multi clienti fideli, care mereu se intorc la noi,
stiind ca avem produse bune. Cu alte cuvinte, marca noastra este o garantie, iar increderea pe
care o aratam noi pietii romanesti va stimula increderea pe care turistii nostri o vor acorda
Romaniei".
CONCLUZII
În concluzie polarizarea economica si comprimarea clasei de mijloc,precum și
preferința persoanelor cu venituri medii si peste medie pentru vacante in străinătate, sunt
ambele factori ce frânează creșterea turismului intern de sejur.
Efectele crizei economice au atins in mai mica măsură acele pensiuni cu o clientela
fidela formata. Un exemplu de succes este o pensiune ce funcționează de trei ani si a reușit sa
aibă turiști ce au venit de 5-6 ori deja, iar cazurile similare sunt foarte multe.
Bibliografie
www.wikipedia.ro
http://www.insse.ro/cms/rw/pages/turism_rom.ro.do
http://www.evz.ro/detalii/stiri/top-5-cele-mai-vizitate-judete-din-romania-
923195.html
www.clubromania.ro
http://www.prefectura-ct.ro/judetul-constanta/prezentare/turismul-in-judetul-
constanta-97288.html
http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5CBreviar%20turism_2011.pdf
http://www.ziare.com/constanta/articole/numar+turisti+constanta
http://observator.ro/144997/creste-numarul-turistilor-144997.html
http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/romania-mizeaza-pe-60-000-de-turisti-
germani-pe-litoral-in-urmatorii-cinci-ani-614138.html