PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 1: PROCESELE PSIHICE ŞI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢIINumăr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)

Conţinuturi - detalieri Comp. spec.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Relaţia dintre procesele psihice şi rolul lor în evoluţia psihicului

Psihicul şi caracteristicile acestuia▪ Legătura psihic-creier▪ Psihicul ca formă a vieţii de relaţie▪ Psihicul ca procesor complex de informaţii▪ Psihicul ca traducător subiectiv al realităţii▪ Psihicul ca rezultat al fiinţării printre oameni

C.1.1 C.1.2 C.3.1C.3.3

▪ Lucrul cu fişa de lucru şi povestea metaforică „Împărăţia psihicului” pentru a identifica şi înţelege procesele, funcţiile şi activităţile psihice ce intră în componenţa PSIHICULUI uman▪ Exerciţii de recunoaştere a caracteristicilor sistemului psihic uman prin întrebări

(ex: exerciţiul „Psihologul întreabă – neurologul / informaticianul / psihiatrul / pedagogul răspunde”) ▪ Problematizarea pe marginea unor cazuri şi experimente ştiinţifice, a unor

analogii didactice, pentru a extrage principalele caracteristici ale psihicului (ex: experimentul cu studenţii deprivaţi senzorial, experimente cu substanţe halucinogene, analogia psihic – soft computer, experimentul amintirilor false, studiul copiilor lup etc.)▪ Compararea (cu ajutorul imaginilor de pe video-proiector) a sistemului nervos al

unui bebeluş cu cel al unui adult pentru a evidenţia rolul activităţii şi a interacţiunii cu mediul (în special cel social) în dezvoltarea neuronală şi psihică▪ Discuţii pe marginea cazurilor copiilor lup pentru a evidenţia rolul socializării în

formarea caracteristicilor psihice specific umane (gândirea, conştiinţa, limbajul)

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop

;▪ vidopr

oiector ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

Evaluarea cunoştinţelor C.1.1 , C.1.2, C.3.1.,C.3.3.

Test cu itemi:▪cu răspuns scurt/de completare;▪cu alegere duală;▪de tip pereche;▪cu alegere multiplă.Investigatia

▪ fişe cu subiectele testelor

▪Fişe cu structura investigatiei

Probă de evaluare scrisă

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 2: PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE Număr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)Conţinuturi - detalieri Comp.

spec.Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

▪ Caracterizarea generală a proceselor cognitiv-senzoriale: senzaţii, percepţii, reprezentări

▪ Corelaţii între procesele senzoriale

C.1.1, C.1.2, C.2.1, C.2.2., C.3.1.

▪ Descrierea şi definirea proceselor senzaţia – percepţia – reprezentarea prin valorificarea fişei de lucru „Porţile cunoaşterii”▪ Caracterizarea comparativă a senzaţiei, percepţiei şi reprezentării cu ajutorul unui tabel

ce derivă din definiţia celor trei procese cognitive senzoriale▪ Exerciţii de distingere a înţelesului ştiinţific al termenilor „senzaţie”, „percepţie”,

„reprezentare” de înţelesul lor în limbajul comun;▪ Exemple din viaţa cotidiană şi exerciţii practice de exemplificare a proceselor psihice

cognitive senzoriale – senzaţii, percepţii, reprezentări▪ Relatarea de exemple şi experimente ce relevă superioritatea proceselor cognitive

senzoriale a oamenilor faţă de animale▪ Relatarea de exemple şi experimente ce relevă superioritatea proceselor cognitive

senzoriale a oamenilor faţă de animale▪ Relatarea de experimente ce relevă evoluţia proceselor cognitive senzoriale o dată cu

procesul de creştere şi maturizare (comparare nou născut – copil - adult)▪ Determinarea funcţionării proceselor senzaţie – percepţie – reprezentare prin intermediul

legilor corespondente (+ prezentarea PPT şi analiza unor imagini cu iluzii optice)▪ Identificarea rolului proceselor cognitive senzoriale în evoluţia psihicului prin analizarea

unor situaţii ipotetice în care anumite caracteristici ale senzaţiilor, percepţiilor, reprezentărilor sunt distorsionate (ex: senzaţiile ar reflecta caracteristici inexistente ale obiectelor, percepţiile nu ar structura unitar informaţiile cele mai relevante, reprezentările nu ar „extrage” schema informaţională esenţială a unui obiect , ci ar reţine obiectul cu toate detaliile sale)▪ gruparea unor trăsături de personalitate după calităţi ale senzaţiei, percepţiei şi a

reprezentărilor

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop ;▪ vidoproiecto

r ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

▪ Evaluarea cunoştinţelor

C.1.1, C.1.2, C.2.1, C.2.2., C.3.1.

Test cu itemi:▪cu răspuns scurt/de completare;▪cu alegere duală;▪de tip pereche;▪cu alegere multiplă.Investigaţia

▪ fişe cu subiectele testelor

▪Fişe cu structura investigatiei

Probă de evaluare scrisă

Probă de evaluare complementara

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 3: PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARENumăr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)Conţinuturi - detalieri Comp.

spec.Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Gândirea▪Definire, caracterizare

generală▪Structura psihologică

internă a gândirii:*Operaţii generale ale gândirii*Noţiunile şi formarea lor

▪ Gândirea ca proces de rezolvare a problemelor - Înţelegerea şi rezolvarea de probleme

C.1.1, C.1.2, C.2.1, C.3.1., C.3.3., C.4.1.

▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare cuvântul „gândire” sau derivatele sale;▪ Descoperirea definiţiei de proces cognitiv superior – gândirea prin cazul lui Vazuro în care

cimpanzeul Rafaello exersează modalităţile de operare ale gândirii (comparaţia, analiza, sinteza); sesizarea diferenţelor esenţiale dintre gândirea animală şi cea umană▪ Exerciţiu de imaginaţie: Cum ar fi viaţa oamenilor fără gândire, aceştia bazându-se eventual

doar pe informaţiile date de procesele senzoriale ?▪ Realizarea unei scheme a definiţiei gândirii umane valorificând analiza comparativă dintre

procesele senzoriale şi gândire▪ Exprimarea opiniilor privind importanţa caracterului reversibil şi anticipativ al timpului psihic,

caracter datorat gândirii;▪ Identificarea şi explicarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea)

şi a procesului formării noţiunilor prin exemple din psihologia copilului▪ Exerciţii de recunoaştere a operaţilor gândirii prin exerciţii cu imagini de tipul „Găsiţi

diferenţele”▪ Utilizarea de analogii metaforice pentru a conştientiza diferenţa dintre înţelegere spontană şi

înţelegere discursivă▪ Exerciţii de exemplificare / recunoaştere a fazelor procesului rezolutiv;▪ Concretizarea informaţiilor despre procesul de rezolvare de probleme prin aplicarea acestora

la o problemă reală şi la o problemă de logică (ex: Testul Einstein)▪ Identificarea euristicii şi algoritmicii ca instrumente ale gândirii în procesul rezolutiv prin

exerciţii /probleme ce solicită aceste două tipuri de strategii rezolutive▪ Gruparea unor trăsături de personalitate după tipologia rezolvării problemelor

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop ;▪ videopr

oiector ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

Limbajul▪ Limbă – limbaj▪ Funcţiile

limbajului▪ Formele

limbajului

C.1.1, C.1.2, C.2.1, C.3.1., C.4.1.

▪ Sesizarea diferenţei dintre conceptele „limbă” (ca fenomen şi produs social) şi „limbaj” (ca fenomen şi produs individual) prin analiza poveştii didactice „Bizara poveste a împărăţiei Matrioska şi a tânărului ei moştenitor” (povestea face pe de-o parte, analogia dintre principiul de funcţionare a păpuşilor matrioşkei şi conexiunea existentă între cuvintele „limbii”, iar pe de altă parte, face analogia dintre moştenitorul ce utilizează o parte din aceste cuvinte -„păpuşi” şi individul ce asimilează personalizat o parte din cuvintele limbii, proces ce poartă numele de „limbaj”)▪ Definirea, valorificând povestea anterioară, a noţiunii de „limbaj”▪ Sesizarea relaţiei intime existente între gândire şi limbaj, valorificând aceeaşi poveste a

păpuşilor Matrioska (analogia dintre păpuşile Matrioska şi limbaj – aşa cum păpuşile încorporează alte păpuşi, la fel şi cuvintele încorporează alte cuvinte subordonate logic ; analogia dintre calitatea

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop ;▪ videopr

oiector ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

păpuşilor Matrioska -ce pot încorpora de la 2 până la 25 de păpuşi similare - şi calitatea informaţională a cuvintelor – ce capătă valoare de „noţiuni” (produse al gândirii); ▪ Analizarea caracteristicilor formelor limbajului (limbaj oral, limbaj scris, limbajul nonverbal,

limbaj intern ) şi evidenţierea punctelor forte şi limitărilor acestora prin exemple cotidiene şi povestioare metaforice ( ex: „Ucenicul fierarului”, „Poveste caligrafiată”, „Cu mâinile legate”, „Iepuraşul şi ouăle”)▪ Evidenţierea rolului limbajului în extinderea capacităţii şi calităţii gândirii umane prin : - prezentarea de exemple din psihologia copilului ce evidenţiază etapele transformării unui cuvânt într-o noţiune (ex: cuvântul „mama” în noţiunea „mama”)- prezentarea de exemple ce evidenţiază diferenţa calitativă dintre - prezentarea de exemple ce evidenţiază diferenţa calitativă dintre transmiterea experienţei generaţiei următoare la animale (bazată pe experienţa imediată, a gândirii concrete) şi la oameni (bazată pe experienţa indirectă, a gândirii abstracte, mijlocită de limbaj)▪ Deducerea din exemplele de mai sus a 2 (funcţia cognitivă , simbolic-reprezentativă) din cele

8 funcţii ale limbajului▪ Prezentarea celorlalte funcţii ale limbajului (de comunicare, expresivă, persuasivă, reglatorie,

dialectică) însoţite de exerciţii aplicative spre a fi rezolvate pe grupe▪ Evaluarea

cunoştinţelorC.1.1, C.1.2, C.2.1, C.3.1., C.4.1.

▪ Mini-proiect investigativ ▪Fişe cu structura proiectului

Probă de evaluare complementară

Memoria▪Definirea şi

caracterizarea memoriei

▪Procesele şi formele memoriei

▪Calităţile/indicatorii memoriei

▪Factorii care optimizează funcţionarea memoriei

▪Memorie şi uitare

C.1.1, C.2.1, C.2.2., C.4.1

▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare cuvântul „memorie” sau derivatele sale;▪ Identificarea din aceste contexte a fazelor memoriei şi construirea în baza acestor

descoperiri definiţia memoriei;▪ Exerciţiu de creativitate (de tip brainstorming): să-şi imagineze cum ar arăta viaţa omului fără

memorie; caracterizarea memoriei, pornind de la rezultatele exerciţiului (este absolut indispensabilă vieţii psihice, asigură continuitatea acesteia, este în strânsă legătură cu celelalte procese şi funcţii psihice)▪ Prezentarea şi analiza unor studii de caz ce exemplifică diferite forme de tulburare a

memoriei(amnezie anterogradă, amnezie retrogradă, hipermnezia, paramnezia), subliniind totodată perturbările la nivelul celorlalte procese psihice ▪ Utilizarea de metafore ale memoriei (ex: o tablă, o carte, o bibliotecă, un vas în care se

amestecă ingredientele unei reţete etc.), ce surprind specificul acesteia, ▪ Identificarea formelor /proceselor memoriei pe baza unor exemple şi exerciţii reunite sub fişa

de lucru „Falsă lucrare de control”▪ Exerciţiu de creativitate (de tip brainstorming): să-şi imagineze cum ar arăta viaţa omului

dacă ar reţine totul; caracterizarea fenomenului uitării, pornind de la rezultatele exerciţiului▪ Utilizarea de metafore ale uitării (ex: o supapă, un canal de scurgere, o prăbuşire/ alunecare

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop ;▪ videopr

oiector ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

de teren etc.) ca manifestare normală sau patologică a acesteia▪ Experimente şi lucru pe grupe pentru identificarea factorilor ce optimizează memoria, sau

dimpotrivă, care favorizează uitarea.▪ Gruparea unor trăsături de personalitate după tipologia proceselor mnezice

Imaginaţia▪Definirea şi

caracterizarea imaginaţiei

▪Formele imaginaţiei▪Procedeele imaginaţiei

C.1.1, C.2.1, C.2.2., C.4.1

▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare cuvântul „imaginaţie” sau derivatele sale;▪ Identificarea din aceste contexte a caracteristicilor imaginaţiei şi construirea în baza acestor

descoperiri definiţia imaginaţiei;▪ Exerciţiu imaginativ: Cum s-ar desfăşura viaţa unui om are ar fi … „lipsit de imaginaţie”?;

argumentarea rolului profund adaptativ al imaginaţiei în viaţa omului;▪ Completarea unui tabel comparativ care să evidenţieze diferenţele şi asemănările dintre

memorie – imaginaţie – gândire (criterii de comparare; raportarea la axa Trecut-Prezent-Viitor; ancorarea în realitate; caracterul activ; caracterul logic; caracterul mijlocit etc.)▪ Prezentarea de imagini din care să rezulte procedeele imaginaţiei, ca „operaţii” ale

imaginaţiei; compararea acestora cu operaţiile gândirii▪ Exerciţii cu grad ridicat de originalitate, aflate la graniţa dintre gândire şi imaginaţie (pentru a

evidenţia legătura strânsă dintre cele două procese)▪ Exemplificarea unor situaţii cotidiene din care să rezulte formelor imaginaţiei;▪ Exerciţii de imaginaţie ce valorifică forma „imaginaţia creatoare”

▪ manual de psihologie ▪ fişe;▪ laptop ;▪ videopr

oiector ;

Observarea sistematică

Autoevaluarea

Proba orală

▪ Evaluarea cunoştinţelor

C.1.1, C.2.1, C.2.2., C.4.1

Eseu argumentativ şi creativ Fişe cu structura orientativă a eseului

Probă de evaluare complementară