Propunere tehnica WESTAGEM - anpm.ro · PDF file3 1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate 140 1.3.19 Activităţi din categoria cod

ANEXA nr. 1

PROCEDURĂ

pentru realizarea

inventarelor locale de emisii

şi a inventarului naţional

în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA

2

CUPRINS

ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi

a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului

EMEP/EEA

1. Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi

atmosferici 6

1.1 Aspecte generale 6 1.1.1 Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici 6

1.1.2 Proceduri pentru elaborarea inventarelor 7

1.2 Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii 14

1.3 Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii 17

1.3.1 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie

electrică şi termică 17

1.3.2 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului 24

1.3.3 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea

combustibililor solizi şi alte industrii energetice 30

1.3.4 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de

fabricare şi construcţii 35

1.3.5 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian 44

1.3.6 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier 49

1.3.7 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei 60

1.3.8 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi

a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor 62

1.3.9 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar 65

1.3.10 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval 69

1.3.11 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru

conducte 74

1.3.12 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi

echipamente 75

1.3.13 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare

de mică putere 78

1.3.14 Activităţi din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de

combustibili şi carburanţi 92

1.3.15 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului131

1.3.16 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului 136

1.3.17 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a

pietrei de var 140

3

1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea

sodei calcinate 140

1.3.19 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor

asfaltice pentru acoperişuri 145

1.3.20 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor 148

1.3.21 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă

(carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii 153

1.3.22 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări

158

1.3.23 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi

transportul produselor minerale 162

1.3.24 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale

164

1.3.25 Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică 169

1.3.26 Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor 180

1.3.27 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi

hârtiei 189

1.3.28 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor

alimentare şi a băuturilor 195

1.3.29 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului 201

1.3.30 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi

organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR 2.F Consumul de

poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele 204

1.3.31 Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale210

1.3.32 Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor 210

1.3.33 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea 218

1.3.34 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică 222

1.3.35 Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice 227

1.3.36 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire 237

1.3.37 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a

solvenţilor 242

1.3.38 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse

245

1.3.39 Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B

Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D

Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a

resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi agricole 255

1.3.40 Activităţi din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor

solide pe teren 262

1.3.41 Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi

stocarea apelor uzate 267

1.3.42 Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor 270

1.3.43 Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri 278

4

1.3.44 Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse 282

1.3.45 Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale 288

2. Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili

necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite ........................................ 294

TABELE

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea

categoriilor de surse cheie………………………………………………...14

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile

industriale asociate………………………………………………………..36

Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B…………………….92

Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP)

pentru şantiere de mare anvergură……………………………………...161

Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B…………..169

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR

2.B.5.a…………………………………………………………………. 170

Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C………….181

Tabelul 1. 8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de

POP……………………………………………………………………...204

Tabelul 1. 9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEApentru

estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora………………….…208

Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul

EMEP/EEApentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod

NFR 3.A.2 şi 3.A.3…………………………………………………...…216

Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm

asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2……………………..….244

Tabelul 1. 12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate,

pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui

depozit de deşeuri municipale…………………………………………...265

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele

aferente categoriei cod NFR 6.D……………………………………… .279

Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11……… …..287

Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru

locuinţa de tip 1 303



5













Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 –

2000 314

Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul 315

6

1 ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI

1.1 ASPECTE GENERALE

1.1.1 INVENTARE LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI

ATMOSFERICI

Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează

pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.

Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este

modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri:

evaluarea calităţii aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea

şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului,

elaborarea politicilor locale de gestionare a calităţii aerului, prognoza

calităţii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.

Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să

îndeplinească două criterii esenţiale:

să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de

dispersie a poluanţilor;

să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria

pentru care se elaborează inventarul.

Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele

caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea

câmpurilor de concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:

tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;

tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;

localizarea în spaţiu: coordonate;

caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş

(pentru surse punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor,

debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);

variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic,

săptămânal, lunar;

debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.

În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează

inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită

unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să

includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea

unitate teritorială.

7

Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei

surse asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate

mai sus.

Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către

autorităţile locale/regionale pentru protecţia mediului.

Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele

antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia,

în diferite arii: unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de

transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.

Inventarele naţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează

pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional,

indiferent de localizarea acestora.

Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe

poluanţi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei

tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.

Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de

raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene,

respectiv, de Parte la convenţiile internaţionale, servind, în principal, la

elaborarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia mediului.

1.1.2 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR

Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru

elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.

Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului

privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA,

experienţa autorităţilor pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor

de emisii, precum şi experienţa operatorilor instalaţiilor industriale din

România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.

Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării

autorităţilor pentru protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale

şi cu instituţiile care deţin date specifice unor domenii de activitate, în

scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a

inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor

pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor putea

asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi

precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru

cele naţionale.

Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea

tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în realizarea funcţiilor

Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici

8

precum şi a titularilor de activităţi care, în conformitate cu prevederile

Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător au obligaţia de a

„transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului toate

informaţiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii” şi trebuie

să vizeze, în principal următoarele obiective:

asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea

inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor;

asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea,

caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv

cele pentru controlul emisiilor;

stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv

fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;

elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.

Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanţi

atmosferici la nivel local şi/sau naţional, în special pentru sursele majore de

emisii cum sunt instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile

metalurgice, carierele de cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială,

comercială, instituţională, traficul rutier, etc., activităţile privind controlul

calităţii datelor, stabilirea metodei de estimare a emisiilor şi elaborarea

propri-zisă a inventarelor să se desfăşoare în urma consultărilor tuturor

factorilor interesaţi în cadrul unui forum INVENTARE EMISII constituit

pe site-ul www.calitateaer.ro specializat pe secţiuni în funcţie de domeniile

de activitate, şi coordonat de CECA.

Componenţa şi structura secţiunilor şi temele dezbătute pe acest forum vor

fi propuse de CECA anual, în funcţie de necesităţile existente în fiecare

perioadă, iar la discuţii vor putea participa specialişti din cadrul

autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea altor autorităţi sau

instituţii care deţin date sau experienţă în domeniu, nominalizati de fiecare

instituţie implicată. În scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a

inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora şi a

unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor

de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg

utilizată în ţările din Europa.

În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este obligatorie

colaborarea, în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, a serviciilor

de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu

serviciile de reglementări, care deţin o importantă bază de date privind

activităţile cu impact asupra mediului, precum şi cu alte servicii şi

compartimente care colectează şi deţin date necesare elaborării inventarelor

de emisii (gestiunea deşeurilor, baze de date). În acest scop, se vor crea prin

decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care se

http://www.calitateaer/

9

vor întâlni cel puţin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de

informaţii.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest Îndrumar au

fost elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de

Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45

subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.

Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau

în considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor

naţionale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include

atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de

elaborare a inventarelor naţionale de emisii.

Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele

etape:

(a) Constituirea secţiunii de pe forum şi stabilirea planului de lucru;

(b) Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activităţi şi transmiterea

lor deţinătorilor de date, în conformitate cu recomandările prezentului îndrumar;

(c) Colectarea datelor;

(d) Analizarea datelor colectate şi completarea acestora, după caz;

(e) Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;

(f) Elaborarea şi verificarea inventarelor;

(g) Elaborarea rapoartelor.

Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai

ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea

specialiştilor implicaţi se va putea realiza o abordare unitară şi se va asigura

transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia

rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele

naţionale.

În cadrul fiecărei secţiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de

acces, va stabili procedura de lucru şi va desemna o persoană din cadrul

autorităţilor pentru protecţia mediului care va coordona discuţiile pe acest

forum.

Pentru fiecare secţiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul

de lucru în funcţie de situaţia existentă, asigurându-se ca termenele de

finalizare a activităţilor să fie corelate cu cerinţele de raportare la nivel

naţional şi internaţional.

Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost

identificate entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu

atribuţii în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date

şi de informaţii necesare pentru elaborarea inventarelor.

10

În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei

categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date

identificate.

Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de

detaliu, având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel

naţional, cât şi specifice fiecarei activităţi şi tehnologii, caracterizând într-

un mod detaliat fiecare sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale

de emisii. Datele statistice vor servi şi pentru verificarea datelor furnizate

de alte surse.

Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel

local (primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme

reprezentative la nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul

Naţional de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto

Român/Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din

România, etc.).

Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura

posibilului, toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de

magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să

permită obţinerea datelor nu numai pentru sursele/activităţile principale, ci

şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea chestionarelor pentru o

multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite elasticităţi în

realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai

multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe

amplasamente (puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de

date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul

pentru activitatea principală cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut.

Pe baza datelor obţinute cu privire la alte activităţi, pe care le solicită

chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se vor transmite

chestionarele specifice acestora.

Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului Îndrumar.

Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor,

procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, şi

anume, selectarea nivelului de abordare în funcţie de:

disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită

abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul

instalaţiei);

calitatea datelor colectate;

categoriile cheie de activităţi/surse.

În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor,

procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:

11

necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de

emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau naţional);

necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele

caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura

sau de anvergura acestora;

necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele

locale şi cele naţionale.

Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui

mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru

estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul

acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători

directe, factori de emisie, bilanţuri de masă, modelarea emisiilor, etc.)

aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit poluant/grupe de poluanţi,

precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele disponibile nu permit

aplicarea unei anumite metode.

Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a

unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe

caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile

pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai

precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă

principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte

modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct

de vedere ştiinţific şi validarea acestuia de către o autoritate ştiinţifică, de

exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universităţi.

În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie

precizat că inventarele locale necesită date de detaliu în funcţie de

scopurile în care se utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi

programe de gestionare a calităţii aerului la diferite scări spaţiale,

elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de diferite scenarii de

dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii atmosferei, etc.

În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere şi

utilizează în cele mai multe situaţii Metodologia US EPA/AP-42 (în special

pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea,

atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special

pentru nivelul 3), în combinaţie cu informaţiile furnizate de documentele de

referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care

cad sub incidenţa Directivei IPPC/IED dar şi a celor furnizaţi de

Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de

ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul

EMEP/EEA recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US

EPA/AP-42.

12

Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi,

niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu

includ factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor

surse credibile de informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de

estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă,

Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian, Ghidurile

pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru Inventarul Naţional al

Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru estimarea

emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.

În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri

iau în considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă

aplicabilă în situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la

activitatea respectivă sau datele disponibile au un grad ridicat de

incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili

pentru încălzirea rezidenţială).

Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea

inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de

metoda selectată, de aplicaţiile inventarului şi de cerinţele de raportare. Se

precizează că, aşa cum a fost menţionat mai sus se urmăreşte ca inventarele

de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o

anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea surselor majore,

punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru gestionarea

calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse

aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la

creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu

conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA.

Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se

aplice Planul de asigurare şi control al calităţii , prezentat în Anexa 2. În

plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor.

Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii

constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise

de Ghidul EMEP/EEA.

În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în

inventarele locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de

funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de

emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în

baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în

funcţie de cerinţe.

Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:

13

Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate

conexă unor activităţi industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în

inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naţionale,

deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice

la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor

emisii.

Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50

MWt) care funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi

incluse în inventarul naţional la categoria de activităţi cod NFR

1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va menţiona

includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de

instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente

activităţilor industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi

cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica

factorii de emisie pentru activităţile cod NFR 1.A.4.a datelor

furnizate de operatorii industriali.

Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în

clasificarea NFR, grupele: 1 – Energie, 2 – Procese industriale, 3 –

Utilizarea produselor, 4 – Agricultură, 6 – Deşeuri şi 11 – Surse

naturale vor fi incluse în Grupa 7 – Alte surse, cod NFR 7.A. În

cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie

de activităţi care se efectuează în România, ale căror emisii asociate

trebuie raportate la activităţile cod NFR 7.A. Întrucât lista de

activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este exhaustivă,

elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în

considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.

Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate

cu cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul

convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special

elaborării inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale

CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul

Îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate

elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.

Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa

că, în timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel

mai înalt grad de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile

estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de

avantaje majore în ceea ce priveşte precizia, comparabilitatea,

completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi documentarea inventarelor de

emisii.

14

1.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE

EMISII

Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza

raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 – 2009 utilizând

nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Error! Reference

source not found. sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în

considerare în cadrul proceselor de analiză şi identificarea a categoriilor de

surse cheie.

Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea

categoriilor de surse cheie

Nr.

crt.

Denumirea

raportării Data

Anul de

raportare Adresa web a raportării

1 Directive NEC

December 2009

29-Dec-

2009 2007

http://cdr.eionet.europa.eu/ro

/eu/nec/envszmzhg

2

Air emission

annual data

reporting

(CLRTAP/EMEP)

2010

15-Feb-

2010 2007


/un/UNECE_CLRTAP_RO/e

nvs3loda

3

IIR 2008 and Air

emission annual

data reporting

(CLRTAP/EMEP)

version 2.0

15-Mar-

2010 2007



nvs55p7a

4 Directive NEC

March, 2010

15-Mar-

2010 2007


/eu/nec/envs55stq

5 Directivei NEC

December 2009

29-Dec-

2009 2008


/eu/nec/envszmzhg

6

Air emission

annual data

reporting

(CLRTAP/EMEP)

2010

15-Feb-

2010 2008



nvs3loda

7

IIR 2008 and Air

emission annual

data reporting

(CLRTAP/EMEP)

version 2.0

15-Mar-

2010 2008



nvs55p7a

http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envszmzhg


http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envs3loda



http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envs55p7a



http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55stq










15

Nr.

crt.

Denumirea

raportării Data

Anul de

raportare Adresa web a raportării

8 Directive NEC

March, 2010

15-Mar-

2010 2008


/eu/nec/envs55stq

9 Directive NEC

December 2010

29-Dec-

2010 2008


/eu/nec/envtrr8fa

10

Air emission

annual data

reporting

(CLRTAP/EMEP)

2011

15-Feb-

2011 2008



nvtvqlta

11 Directive NEC

December 2010

29-Dec-

2010 2009


/eu/nec/envtrr8fa

12

Air emission

annual data

reporting

(CLRTAP/EMEP)

2011

15-Feb-

2011 2009



nvtvqlta

Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de

poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici

persistenţi) pentru 2007–2009 au condus la identificarea următoarele

categorii de surse cheie:

Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b este

categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi

particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;

Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a este

categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru

poluanţii principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;

Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR

2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi

a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie

este reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în

special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR 6.C.a;

Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele –

cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru

poluanţii principali şi particule;



http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envtrr8fa


http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envtvqlta








16

Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii,

reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;

Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele

asociate fabricării fontei şi oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a

IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule,

respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii

organici persistenţi;

Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în

special cele asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a,

4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR

4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru

poluanţii principali şi particule.

Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanţii principali şi

particule sunt date de următoarele categorii de surse:

NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a,

1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu

83,98% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a)

contribuie cu 92,84% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,

1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile

naţionale ale acestui poluant;

COVnm – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,

1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a,

2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale

ale acestui poluant;

NH3 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8,

4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile


PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,

1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile


PM2.5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,

1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37% la emisiile naţionale ale

acestui poluant.

17

1.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE

EMISII

Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca

urmare a necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii.

Trebuie menţionat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii

delimitate spaţial cu o rezoluţie mare (de la nivel de localitate, până la

nivelul unui amplasament industrial – pe care se pot desfăşura o

multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în

considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot

genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se

încadrează. În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate

fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul

surselor.

1.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.a PRODUCEREA DE

ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ

În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având

puteri termice nominale peste 50 MWt.

Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu

analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie

elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la

care se elaborează inventarul.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de

combustibili.

1.3.1.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere

sunt:

Operatorii economici deţinători de instalaţii mari de ardere;

Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date

referitoare la instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile

integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în

rapoartele de monitorizare a emisiilor;

Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind

consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul

statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

18

În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor

efectua următoarele activităţi:

transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a

chestionarului „Surse mari de ardere_energie”, care se referă atât la

activitatea principală – arderea combustibililor, cât şi la activităţile

conexe;

solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în

autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;

solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor

necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul

Naţional de Statistică.

Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot

exista şi instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MWt,

operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul „Surse mari de

ardere_energie”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.

Identificarea nivelului de abordare

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:

disponibilitatea datelor;



În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din

acest sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza

cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un

grad de certitudine ridicat.

Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la

nivel naţional.

Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3

de abordare.

1.3.1.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII

În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de

ardere pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei

privind instalaţiile mari de ardere, precum şi cerinţelor legale privind

raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună

comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării emisiilor de poluanţi.

Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită

cunoaşterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de

19

estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care

deţin aceste instalaţii.

De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe

de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la

crearea unei baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.

Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor care iau în

considerare parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii

referitoare la compoziţia combustibililor utilizaţi.

În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări

ale emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare

completă a acestora.

Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea

unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a

acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării

inventarelor de emisii, ceea ce implică o cunoaştere aprofundată a

tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse în parte. Se precizează că,

până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA, operatorii de instalaţii

mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf şi

pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi

conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie

selectaţi de către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat

incertitudini de evaluare a emisiilor.

Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a

inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă

colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi

operatori, la nivel local şi/sau regional urmărindu-se obţinerea celor mai

corecte si complete informaţii care pot fi furnizate pe baza datelor

existente. În cazul în care este necesar ca operatorii să efectueze prelucrări

ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare, acestea vor fi

solicitate clar de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, care vor

stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor şi

termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informaţiile finale.

Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a

acestora precum şi toate informaţiile necesare elaborării unor inventare de

emisii satisfăcătoare pe care autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului

le vor solicita operatorilor vor fi definitivate în urma discuţiilor care vor

avea loc pe secţiunea special destinată creată pe forumul de consultare.

20

Realizarea fluxului de date

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor

operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,

combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi

tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.

Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de

mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora ţinând seama şi de

discuţiile şi comentariile de pe forum. În cazul în care sunt identificate

aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu

va solicita clarificări sau completări. Operatorul va transmite clarificările

solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la

chestionare.

Grupul de discuţii pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza

chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea

inventarelor.

De asemenea, se va verifica şi se va definitiva încadrarea activităţilor din

amplasamentul unei IMA în codurile NFR.

Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii

În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de

estimare a emisiilor:

Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de

instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a

emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru

estimarea emisiilor;

Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea

emisiilor de SO2;

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – categorie în care

se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;

Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea

emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;

Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea

emisiilor de metale.

Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care

conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,

prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va

utiliza rezultatele măsurărilor directe. De asemenea, se va lua în

considerare faptul că legislaţia naţională în vigoare impune estimarea

emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO2, NOx şi pulberi

(HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de

21

monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste

date.

Ca urmare, se va proceda la următoarele:

Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare

continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;

Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi

parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură

utilizate, procedurile standard de operare);

Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare

(captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile

respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO

14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru

elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare

respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru

estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează

monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt

monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin

utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se

precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de

operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii care

nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.

Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul

de lucru, menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul

propriu de estimare a emisiilor.

Elaborarea inventarelor

Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea

calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,

actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza

calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei

naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia

Europeană de Mediu.

Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;

22

Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de

funcţionare a instalaţiilor.

Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la

operator pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care

se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza

seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii

monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,

precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii

vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a

instalaţiilor.

Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor

se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de

estimare se va face în cadrul grupului de discuţíi, pe baza identificării

informaţiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se

efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi

se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu

se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii

care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea

emisiilor.

O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a

propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice

instalaţiei.

Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de

emisie, inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de

echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza

factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1

„External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal

Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/ ).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate

pe bilanţ de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în

cenuşă şi/sau în instalaţia pentru reducerea emisiilor.

Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe

combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de

metale în combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele

pentru controlul emisiilor de particule. Metoda constă în calcularea

emisiilor de metale (cantităţile existente în particulele emise) prin

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/

23

extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în particulele reţinute

la particulele emise.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu

numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte

activităţi conexe desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu,

activităţi conexe unei IMA care funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate

de stocarea, manevrarea şi procesarea cărbunelui. Aceste activităţi conduc

la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a

Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea

cărbunilor.

Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii

obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii

Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea

unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor

naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate

pentru diferite scopuri.

Verificarea inventarelor

În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de

asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.

Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această

categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind

consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa

energetică naţională.

Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea

incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul

EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de

monitorizare, etc.).

Elaborarea rapoartelor

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de

combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,

localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de

date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru

elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

24

Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria

NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din

toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.b RAFINAREA

ŢIŢEIULUI

În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de

ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru

încălzirea ţiţeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b

sunt asociate strict proceselor de producţie (cuptoare din componenţa

instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse de ardere pentru generarea

de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.

Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de

surse de emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care

arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie

NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de

rafinare a ţiţeiului în sine, transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor

la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile

de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR

1.B.2.a.iv – rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v – distribuirea produselor

petroliere, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă, cod

NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică

faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor

tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-

cheie la nivel naţional.

Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ

redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste

emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în

vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând

surse majore de emisii.




Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.b sunt reprezentate de

consumuri de combustibili.

25


Surse de date


sunt:

Operatorii economici deţinători de rafinării;


referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în

autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR)

şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;


consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul


Colectarea datelor



transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului

„Rafinării”, care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare

de proces, cât şi la activităţile de procesare şi de stocare;






Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât

cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi

transmise atât chestionarul „Rafinării”, cât şi chestionarele „Surse mari de

ardere_energie” şi „Surse ardere mică putere_punctuale”.





importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.

Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub

incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar

operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de

poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.

26

Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod

individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează

inventarul, local sau naţional.


Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de

procesare a ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor

existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea

directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.

Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru

această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile

competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau

regional.

În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele

existente în amplasamentul unei rafinării, adică:

arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b –

rafinarea ţiţeiului;

procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului,

epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi

stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare;

distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;

ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de

ventilare şi ardere la faclă;

suflarea asfaltului, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea

asfaltului).

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere

a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere

(cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică

putere (cod NFR 1.A.4).

Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de

emisie, în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII se va

verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile

NFR.

Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de

emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în

cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).

Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile

din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în

procedurile specifice acestora.

27


În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare

a emisiilor:

Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt

implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;


emisiilor de SO2;


emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru

estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de

proces.




utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.


Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de

măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;


parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare



continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).

Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru

elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în

condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR

EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.





Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele de proces la care nu se

efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii

care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va

efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului

de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.

28

Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a

emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive

ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.

Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât

utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al

acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de

estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a

acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secţiunii

definite pe forumul INVENTARE EMISII.





calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei









În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se

efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi

continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă

a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,

operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor

furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a

instalaţiilor.

Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea

emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea

metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza

identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie,

inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

29

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca

stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse

în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air

pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries,

prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group’s Special

Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE

Report 01/09, 2009] şi în Documentul de referinţă privind cele mai bune

tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze, pentru fiecare

instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de

selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie

deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de

altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare

informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune

tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la

factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de

abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR

1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor

pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un

anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu informaţiile

disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici

disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile

furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA,

factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din

metodologia US EPA/AP-42 recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice

de combustibil (de exemplu, kg/103

litri combustibil lichid) în unităţi de

masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ), se recomandă utilizarea

directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile

induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de

Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din

România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de

metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 „External Combustion Sources”

şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources”

(http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se

recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de

conţinutul de sulf din combustibilii utilizaţi.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde

toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,

indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente

http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/

30

acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,

asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.



Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.


1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această





În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi

din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor

se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).



asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2 .



consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile

naţionale.













NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.c FABRICAREA

COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE INDUSTRII ENERGETICE

În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.

31


faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu

reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.










Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c

sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru

generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs.

Sursele sunt punctuale, dirijate.

Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de

activităţi cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al

prezentului Îndrumar.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de

consumul de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.


Surse de date


sunt:

Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;


referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în




consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa

energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi

în alte anchete statistice.

Colectarea datelor



32

transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a

chestionarului „Fabricare cocs”, care se referă atât la activitatea

propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât şi la

activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;






În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului

funcţionează şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor

instalaţiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea,

chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub

incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de

aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. În acest

caz estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de

abordare. În cazul în care operatorii nu deţin astfel de date, se va utiliza

nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA.





Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a

cocsului precum şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea

directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.

În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de

metalurgie feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a

inventarelor de emisii pentru activitatea de fabricare a cocsului se va

desfăşura simultan cu cea pentru activităţile de fabricare a fontei şi oţelului

(categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi

construcţii – Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR 2.C.1 Fabricarea

fontei şi oţelului).

33

În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va

utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se

pot utiliza următoarele metode:

Metode bazate pe măsurări directe;

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;

Metode bazate pe factori de emisie.

În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor

putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii

monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile


14956:2003 şi SR EN 14181:2004.





În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor

specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale

instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor,

estimarea emisiilor pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând

modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte

modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct

de vedere ştiinţific a acestuia.

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a

emisiilor specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare

mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să

respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile

generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de

emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:





operatori pe baza completării chestionarelor.

În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se

efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile

34

dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi

continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a

emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,

operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor

furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a

instalaţiilor.

Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de

monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va

efectua utilizând factorii de emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de

abordare).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare

a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în

amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor

cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în

mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:

sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului – categorie

activităţi cod NFR 1.B.1.b – Emisii fugitive generate de combustibili

solizi: transformarea combustibililor solizi;

sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi

echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse

mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial), dacă este

cazul;

sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul

instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este

cazul;

sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.


1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această






din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate

cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de

activităţi (coduri NFR).

35




categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul

de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu

datele corespunzătoare din statisticile naţionale.




incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de

combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale

surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-

o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate

pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.


NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.2 ARDERI ÎN INDUSTRII

DE FABRICARE ŞI CONSTRUCŢII

Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte

integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de

exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau

când produsele de ardere şi materiile prime se amestecă direct), precum şi

la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacţiunea

cu activităţile de producţie. Această categorie de activităţi se referă, de fapt,

la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în

contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de

procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii

de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în

instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele

procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile

rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare.

Emisiile asociate acestei categorii de activităţi pot avea loc în urma

ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile asociate proceselor de

ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile

cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a ... 1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice

se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod

NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1,

2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.

36

Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză

şi hârtie, prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor

tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:

industria chimică – fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a

gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din

procese chimice în focarele cazanelor, etc.;

industria celulozei şi hârtiei – arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu

conţinut de COVnm în cazanul de regenerare, etc.;

prepararea hranei şi băuturilor – arderea deşeurilor tehnologice,

împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.

În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere,

împreună cu categoriile de procese tehnologice de producţie asociate

acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activităţi industriale la care

se referă codul NFR 1.A.2:

Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi

activităţile industriale asociate

Cod NFR

categoria de

activităţi

arderi

industriale

Activităţi arderi

industriale Activităţi industriale

Cod NFR

categoria de

activităţi

industriale

1.A.2.a Fabricare fontă şi oţel

şi fabricare feroaliaje

Fabricare fontă şi oţel 2.C.1

Fabricare feroaliaje 2.C.2

1.A.2.b Fabricare metale

neferoase

Fabricare aluminiu 2.C.3

Fabricare cupru 2.C.5.a

Fabricare plumb 2.C.5.b

Fabricare nichel 2.C.5.c

Fabricare zinc 2.C.5.d

Fabricare alte metale 2.C.5.e

1.A.2.c Industria chimică Industria chimică 2.B

1.A.2.d Fabricare celuloză şi

hârtie

Fabricare celuloză şi

hârtie 2.D.1

1.A.2.e Fabricare alimente,

băuturi şi tutun

Fabricare alimente şi

băuturi 2.D.2

1.A.2.f Altele Fabricare ciment 2.A.1

37

Cod NFR

categoria de

activităţi

arderi

industriale

Activităţi arderi

industriale Activităţi industriale

Cod NFR

categoria de

activităţi

industriale

Fabricare var 2.A.2

Asfaltare drumuri 2.A.6

Fabricare gips, vată

minerală, sticlă,

cărămizi şi ţigle,

email

2.A.7.d

Altele 2.G

Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a

fontei şi oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate

cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea

instalaţiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC

şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.




Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de

combustibili şi de producţii.


Surse de date


sunt:

Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia

feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau

secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor

asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor

ceramice, emailurilor;

Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot

furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor

economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,

în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare

a emisiilor;

38


consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi

date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul


Colectarea datelor



transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a

chestionarelor: „Chimie”, „Procese_producţie_minerale”,

„Procese_producţie_metalurgie”, „Procese_producţie_celuloză”,

„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate

activităţile din cadrul unităţii industriale respective;



solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale

pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile

de mediu şi în diverse alte documente;




Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus

poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor

tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică

putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea

fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de

asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.





categoriile cheie de activităţi/surse;


Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare

sunt bine controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea

directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei

instalaţii în parte.

39


de abordare.





Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de

procesare din sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară şi/sau

secundară, metalurgie neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea

gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale,

cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor, necesită

cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare

a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste

instalaţii.




regional.


existente în amplasamentul unei unităţi industriale, adică:

procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2

(1.A.2.a ... 1.A.2.f);

procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a

... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;

procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul

metalurgiei feroase primare.





În cadrul discutiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, se vor analiza

datele colectate pe baza chestionarelor in vederea stabilirii setului de date

care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.

De asemenea, tot in cadul discutiilor, se va verifica încadrarea activităţilor

din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.


emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).

40


din cadrul unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate

menţionate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în



În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode

de estimare a emisiilor:



emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru

estimarea emisiilor;


emisiilor de SO2;


estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de

ardere cu contact;


emisiilor pentru poluanţii relevanţi;


emisiilor anumitor poluanţi asociaţi unor activităţi.




utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.


Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de

măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;


parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare



continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).


elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă

SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate

prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.



41



Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la

care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru

poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de

emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe

baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru

restul poluanţilor.







estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de

vedere ştiinţific a acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discutiilor

de pe forumul INVENTARE EMISII .














În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la

care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza

seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii

monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare

continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi

continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a

42

emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de


Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea

emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea

metodei de estimare se va face în cadrul discuţiilor din secţiunea respectivă,

pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.

În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie,

inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca

stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse

în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de

activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici

disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor

feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului, celulozei şi

hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse

chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de

selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie

deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de

altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare

informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune

tehnici disponibile.

Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la

Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea

emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.a .... 1.A.2.f,

aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru

reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip,

etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de

referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile

furnizate de producătorii de echipamente.

Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea

mai mare parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii

de emisie din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici

disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în

aceste documente. În cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza

factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare. Se

menţionează faptul că documentele de referinţă privind cele mai bune

tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru

toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA, pentru activităţile din categoria

cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SOx,

NOx, CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi

43

relevanţi (particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind

procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).

Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se

recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de

conţinutul de sulf din combustibilii şi materiile prime utilizate.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va

cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul

acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt

aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod

individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,

pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor

poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi

furani, etc.




Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR

1.A.2.a ... 1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru

aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore:

asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei

inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările

efectuate pentru diferite scopuri.


din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor







consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa

energetică naţională.







44






Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile

NFR 1.A.2.a ... 1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru

activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport

unitar.

1.3.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi

tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate

aeronavele, aferente următoarelor activităţi:

traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare-

decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);

traficul de croazieră internaţional, care se desfăşoară peste altitudinea

de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii);

traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern

(ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul

NFR 1.A.3.a.ii (i);

traficul de croazieră intern, care se desfăşoară peste altitudinea de

914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii).

Diferenţierea caracterului naţional – internaţional al zborurilor trebuie să se

facă ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de

naţionalitatea companiilor care operează la nivel naţional.

Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de

carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se

precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz

cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect

de seră.

Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de

emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în

motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în

considerare la elaborarea inventarelor de emisii:

Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru

producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în

zonele parcărilor de avioane şi a terminalelor;

45

Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de

energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);

Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea

aeronavelor, precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc

aeroportul (cod NFR 1.B.2.a.v);

Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1.B.2.a.v);

Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice,

galvanizare şi testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea

(cod NFR 3.B.1) şi vopsirea aeronavelor (cod NFR 3.A.2);

Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);

Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport

bagaje, pasageri şi catering sau alte servicii) – va fi luat în

considerare doar în elaborarea inventarelor locale;

Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului – va fi luat în

considerare doar în elaborarea inventarelor locale.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu

reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul

activităţilor desfăşurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact

local semnificativ.

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de

consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri

de zboruri (interne sau internaţionale).


Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt

prezentate în cele ce urmează:

Autoritatea Aeronautică Civilă Română – informaţii cu privire la

operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente

zborurilor de pasageri şi marfă, precum şi aviaţiei generale;

Operatorii aerieni din aviaţia generală (utilitară, sportivă/de

agrement etc.) – informaţii referitoare la traficul aerian propriu;

Operatorii de aeroporturi/aerodromuri – informaţii referitoare la

orarul zborurilor, defalcate pe zboruri interne, respectiv

internaţionale, şi pe tipuri de aeronave, pentru determinarea

numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la

cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile

aeroportuare etc.;

Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale

de carburanţi pentru transportul aerian, etc.;

46

Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale,

regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante

cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate

vor efectua următoarele activităţi:

solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor

referitoare la traficul aerian intern şi internaţional;

transmiterea chestionarului „Aeroport” către deţinătorii de date;

transmiterea chestionarului „Aerodrom” către deţinătorii de date;

solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la

traficul aerian intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, număr

de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri,

etc.);

solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru

protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de

mediu şi în diverse alte documente.

Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în

chestionarele „Aeroport” şi „Aerodrom” sunt incluse şi datele necesare

pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor aeroportuare.


Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În

situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu

suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.


În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui

grup de discuţii pentru acest subiect în cadrul forumului INVENTARE

DE EMISII.


Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor contacta

autorităţile responsabile şi principalii operatori şi vor colabora pentru a

stabili urmatoarele aspecte:

Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;

47

Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri

aferente aviaţiei generale şi a heliporturilor;

Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile

implicate. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către

marii şi micii operatori aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri,

precum şi modul de colectare a datelor;

Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor

colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza

acestora.

Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel judeţean şi

transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului.


Inventarele locale de emisii

Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele

locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare-

decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor

internaţionale).

Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat

pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.

Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi

inventariate doar la nivel naţional.

Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR

1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se

factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în

tabelul 3-5.

Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza

nivelului 1 de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009

recomandă utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din

capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de calcul:

1. Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la

nivel naţional (în mii de tone);

2. Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian

intern;

3. Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional

prin diferenţa cantităţilor de la punctele 1 şi 2;

4. Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul

aerian intern;

48

5. Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare-

aterizare din traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de

cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei

(este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici

tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);

6. Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în

regim de croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel

total (pct. 2) si cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);

7. Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de

croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 înmulţit cu cantitatea de

carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern);

8. Reluarea paşilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor

asociate cu traficul aerian internaţional.

Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza

factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din

capitolul 1.A.3.a.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare

unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici

aferente (atât sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale

aeronavelor, cât şi sursele asociate activităţilor aeroportuare), indiferent

de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare

sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi

parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de

energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor

realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei

categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru

ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.




Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că

este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate

fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază

de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru


49

Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a

Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face

separat, la secţiunea care cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt

incluse în totalul emisiilor naţionale pentru codul NFR aferent categoriei

din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv

internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:

pentru traficul intern – codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);

pentru traficul internaţional – codul NFR 1.A.3.a.i (ii).

Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum

urmează:

pentru zborurile interne – codul NFR 1.A.3.a.ii (i);

pentru zborurile internaţionale – codul NFR 1.A.3.a.i (i).


cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.i-iv TRANSPORT

RUTIER

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament

datorate arderii carburanţilor în motoarele termice care echipează

următoarele tipuri de autovehicule:

Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;

Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;

Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;

Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.

Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor

(cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod

NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).

Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza

prezentată în subcapitolul 1.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie

elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât

mai multe dintre aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.

Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:

Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel

de arteră de trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere

(vehicule/oră) şi de compoziţia acestuia (parametrii determinaţi prin

numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei şi

folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot

50

face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere

neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj

efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.

Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare

la compoziţia parcului auto pe categorii de clase de autovehicule,

consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de

emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind

kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din

kilometraj efectuat la rece, etc.

Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele

obţinute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi

consumurile de carburanţi). Ghidul propune analizarea câtorva parametri

(kilometrajul anual, procentul de kilometraj parcurs la rece, factorii de

emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în vederea obţinerii unor

rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al consumului de

carburant la nivelul ariei de interes).

Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate

surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a

lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute

sub denumirea de surse liniare.

Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de

interes fără o distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi

specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere

principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă (comune, localităţi mici, zone

rezidenţiale cu trafic redus, etc.).

Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească

tuturor scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor

autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe

întreaga reţea naţională şi locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându-

se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două

intersecţii (noduri rutiere). Acest mod de abordare este extrem de complex

şi implică alocarea unor resurse umane şi materiale mari, precum:

proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a

traficului care să furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la

traficul mediu zilnic pe arterele selectate;

implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional;

caracterizarea completă a infrastructurii rutiere – din punct de vedere

al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;

realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia

parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul

51

la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de

autovehicule grele.

Astfel de inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum:

realizarea de evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane

critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de

poluanţi datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a

calităţii aerului care includ pachete specifice de măsuri ce vizează

reducerea emisiilor asociate traficului rutier.

Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menţionate mai sus, în

special pentru:

Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări

urbane);

Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor

naţionale şi europene.

În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea

emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii

referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri

pe diverse tipuri ca funcţionalitate (drumuri principale, secundare asfaltate,

secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de

drumuri.

Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea

unor modele de trafic reprezintă o soluţie care trebuie dezvoltată în viitorul

apropiat cel puţin la nivelul aglomerărilor din România

În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu

informaţii surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor

elaboratori ai inventarului.

Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi

locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea

sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării

inventarului de emisii.




Registrul Auto Român:

Statistica parcului auto judeţean şi naţional:

o Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV;

o Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;

o Viteză medie de deplasare urban, rural;

52

o Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control

evaporativ.

Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor

urbane şi extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de

numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte

localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiţi algoritmi

şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste puncte.

Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel

stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele

fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate

simultan cu numărătorile.

Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului deţin date de monitorizare

trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele

se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice

propuse de RAR în cadrul proiectului „Asistenţă în România privind

transpunerea şi implementarea Directivei-cadru Calitatea aerului

înconjurător a Uniunii Europene – COWI Danish Project”.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) –

deţine informaţii referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri

Naţionale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor

importante care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane.

CNADNR are un sediu central în Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în

7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri : DRDP Bucureşti, DRDP

Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP Iaşi, DRDP

Constanţa.

Autoritatea Rutieră Română – informaţii referitoare la transportatorii de

marfă şi de persoane.

Primăriile locale – deţin în general diverse studii care includ prognoze de

trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea

infrastructurii urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor

de gestionare a traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului

(camere de luat vederi) care pot furniza informaţii referitoare la încărcarea

traficului pe diferite artere.

Poliţia rutieră – informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele

artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului şi

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele

activităţi:

53

Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informaţii

referitoare la:

o statistica parcului auto judeţean/naţional;

o programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi

extraurbane la nivelul judeţului: descrierea metodologiei de

monitorizare a traficului, descrierea programului de

monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul

anexat.

Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de

Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia

Rutieră) a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la

monitorizarea traficului pe artere urbane sau extraurbane şi

metodologia de realizare a acestor monitorizări;

Realizarea de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului a unor

campanii anuale de măsurări conform unui program de monitorizare

şi unei metodologii prestabilite.


Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad

ridicat de acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional)

referitoare la următoarele aspecte:

Date de activitate:

o Număr de autovehicule pe fiecare categorie

o Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform

COPERT

o Kilometraj pe fiecare clasă de emisie

o Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban,

rural, autostradă)

Caracteristici ale traficului:

o Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de

desfăşurare trafic

se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte

specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la

rece, includerea corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de

vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă

inserate în calculele de emisie.

În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean

(efectuate de primării, Poliţia Rutieră , APM sau RAR) a traficului pe artere

importante urbane şi extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări

54

ale emisiilor de-a lungul arterelor principale (atât urbane cât şi

extraurbane).

În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:

la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a

lungul acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului;

la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor – pe baza datelor

obţinute din monitorizarea traficului;

cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării

spaţiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost

estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate

unor arii cu extindere spaţială mai mare, de exemplu zone

rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.


Luând în considerare importanţa traficului rutier ca fiind o categorie cheie

din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi

(NOx, CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii

pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile

competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional cu celelalte

autorităţi.


La nivel central

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto

Român datele statistice actualizate referitoare la parcurile auto

(judeţene/naţional) şi informaţiile referitoare la monitorizarea traficului

(metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane şi extraurbane,

prin intermediul chestionarelor denumite „RAR_trafic_rutier_judeţean” şi

„Numărători trafic”.

În cadrul grupului de discutii din cadrul forumului INVENTARE DE

EMISII, se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi

transmis către Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu celalte autorităţi

implicate vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în

funcţie de conţinutul şi de structura bazelor de date existente. Pentru

asigurarea uniformităţii raportării, aceste chestionare vor fi utilizate şi

pentru colectarea datelor la nivel local.

Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la

nivel judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate

punctele aflate pe teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii

55

ulterioare a acestora de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

la nivel teritorial către APM.

La nivel local

Agenţia locală pentru Protecţia Mediului va transmite tuturor instituţiilor

deţinătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele

specifice, elaborate la nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane

şi extraurbane.

Este deosebit de important ca, ulterior recepţionării şi centralizării tuturor

informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului

(obţinute de la autorităţile locale şi centrale), să se stabilească un program

unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord de către

autorităţile implicate. Acest program va fi iniţiat şi realizat în urma unor

analize atente ce vizează:

Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;

Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în

special pe arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură,

arcuri şi inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri

naţionale existente la nivel judeţean;

Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului

suficient de dense pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o

precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor

nemonitorizate.

O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a

implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această

distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban şi

periurban.

La nivel judeţean eforturile autorităţilor care elaborează inventarul se vor

axa pe două direcţii:

Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special

în marile aglomerări) – care implică proiectarea unei reţele de

monitorizare a traficului cât mai densă şi cu un program de

monitorizare cât mai coerent;

Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban – care

implică monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic

intens/autostrăzi şi elaborarea unor proceduri de distribuire a

emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau la nivelul localităţilor

mici.

56


În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot

aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:


estimarea emisiilor prin metoda top-down;

Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de

arteră stradală folosind factori de emisie dependenţi de viteză,

regimul de trafic (urban, rural şi autostradă), etc.


Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în

special pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a

dispersiei poluanţilor la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea

planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel

local etc.


Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare

(asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă

printr-un nod de început şi un nod de sfârşit, între care se desfăşoară

artera respectivă de circulaţie. În general o arteră este compusă din

mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu

alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe

care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă

includ mai multe noduri intermediare). De asemenea, se furnizează

informaţii referitoare la direcţia de parcurs între noduri, lungimea

arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date asociate

traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic –

nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe

principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare,

autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone,

autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia în timp a debitului

de trafic.

Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau

segmentelor care le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic

sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi

specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi

însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de

variaţie (lunară, zilnică, orară).

Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă

la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe

arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin

57

poligoane care delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic

sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la

lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a

arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe

zonă), viteză medie de deplasare la nivelul zonei respective,

compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule

(autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone,

autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp

a debitului de trafic.

Emisiile de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită.

Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub

forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la

caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării

ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS.

Asupra bazei de date georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de

geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul

(pentru modelarea dispersiei poluanţilor).

În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii

de emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt

asociaţi fiecărei clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului

mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule

aparţinând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto

la nivel judeţean furnizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km)

pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu

zilnic de autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei.

Pentru poluanţii a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO2,

metale) emisia se va calcula astfel:

Dioxid de sulf

mSOmSSO CCkE ,, 222 (1.1)

unde:

ESO2 = emisia de SO2

kS,m = conţinutul de sulf în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)

CCSO2,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de

autovehicule respectivă

Plumb

58

mPbmPbPb CCkE ,,75,0 (1.2)

unde:

EPb = emisia de Pb

kPb,m = conţinutul de plumb în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)

CCPb,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule

respectivă

Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în

mg/kg carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de

carburant.

Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face

prin însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De

asemenea, datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural,

total judeţ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i -

NFR 1.A.3.b.iv.

Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de

abordare în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din

grupul de lucru.

Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe

categorii de autovehicule conform codurilor NFR.

Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat

ca sursă de suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a

traficului şi estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se

poate face ţinând cont de următoarele aspecte:

Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este

conectată;

Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici;

Parcuri auto la nivelul localităţilor;

Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale,

instituţionale;

Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria

respectivă;

Densitatea populaţiei.


1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea

statisticii referitoare la parcul auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie

aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de

emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul EMEP/EEA

59

2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă

transpunerea Ghidului.

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean

şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul

pentru fiecare judeţ în parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine

emisii/consumuri carburant la nivel judeţean/naţional dezagregate pe

urban/rural/autostradă şi pe categorii de autovehicule.




Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor

bottom-up şi top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul

fiecărui judeţ în parte pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la

acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât şi consumurile

de carburant la nivel urban şi extraurban dintr-un judeţ.

O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de

carburanţi obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie

avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie

calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului

că există traficul de tranzit, situaţie în care autovehiculele se alimentează în

judeţele/localităţile învecinate sau se alimentează în judeţul respectiv şi

folosesc carburantul în mare parte în judeţele/localităţile învecinate.

Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări

stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.

Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul

unui judeţ vor putea fi soluţionate prin:

calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum

kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de

deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,

reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere

nemonitorizate sau zone cu trafic redus şi

reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.


Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului

rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de

suprafaţă, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un

suport GIS.


NFR 1.A.3.b.i – 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru

60


unitar.

1.3.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.v EVAPORAREA

BENZINEI

Această activitate este asociată cu emisiile de COVnm datorate proceselor

de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste

emisii trebuie raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v,

făcându-se distincţia faţă de emisiile de COVnm asociate cu eşapamentul

motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.


Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei

este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din

transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în

detaliu paşii descrişi în subcapitolul 1.3.6 al Îndrumarului.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative

la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se

va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta

presupune cunoaşterea:

Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe

categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;

Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie

furnizaţi de Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:

o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35oC,



o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5oC.

Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile

menţionate se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul

Auto Român.

Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în

statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului

de zile anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.

Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei

au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu

motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la

nivelul zonelor rezidenţiale, comerciale, parcări unde maşinile staţionează.

Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este

realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de suprafaţă).

61


Inventarul local va include:

Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor

de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate

evaporării benzinei;

Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de

variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară,

zilnică, orară);


la nivelul cărora se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost

localizate pe arterele principale (ca surse liniare);

Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de

suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală

furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).

Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de

autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în

statistica privind parcul auto judeţean, cu factorul de emisie asociat

intervalului de temperatură şi cu numărul de zile din an asociate

intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate

fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obţinându-se emisia totală la

nivel judeţean.

Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de

faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:

La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a

activităţii de transport rutier – surse liniare;

La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care

activitatea de transport nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de

suprafaţă;

La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise

(la nivelul solului) – surse de suprafaţă;

La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise – surse

de volum sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.

Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între

zonele urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la

nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse

enumerate mai sus.

Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:

62

Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban,

existent în statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu

motoare pe benzină;

Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care

este înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la

nivelul localităţilor rurale.

Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va

ţine cont de:

Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;

Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial;

Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.

Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un

suport GIS, care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru

transportul rutier şi le va completa cu noi straturi (parcări) şi atribute

(nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.).


1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de

emisii la nivel judeţean.




suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe

un suport GIS.


NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.vi, vii UZURA

PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR RUTIERE, UZURA

SUPRAFEŢEI DRUMURILOR

Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte

informaţii necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor

şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR

1.A.3.b.vii.).

Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la

nivelul carosabilului.

Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule

conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi

proveniţi din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):

63

Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;

Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;

Autovehicule grele, incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;

Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.


Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor,

frânelor şi a carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a

inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind

necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în capitolul 1.3.6.

Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese,

realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat

în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:

Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare,

autovehicule grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete;

Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele

din aceste categorii (km).

În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră

stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii

parametri:

Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera

respectivă;

Lungimea arterei (surse liniare);

Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de

suprafaţă).

Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfăşoară

pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare)

sau din estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.


Inventarul local va include:

Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor

de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule

datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului;

Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul

arterelor, însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor

timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);

64


la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost

localizate pe arterele principale;

Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor,

frânelor şi a carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste

emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor

timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari).

Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM10, PM2,5) la nivel judeţean se vor

calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe

categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de

trafic), cu numărul de zile dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat

procesului respectiv (uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Emisiile anuale

asociate fiecărei categorii se vor însuma, obţinându-se emisia totală de

particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne şi uzură

carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă şi la

nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor de tip arteră/zonă.

Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii

carosabilului va avea asociat un suport GIS care va utiliza informaţiile

geospaţiale existente pentru transportul rutier.


1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea

statisticii referitoare la parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele

statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la

nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va

înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu factorii de emisie corespunzători

nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).

Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean

şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură

pentru fiecare judeţ în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine

emisiile de particule la nivel judeţean, dezagregate pe

urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de autovehicule.




Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor

bottom-up şi top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la

acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui

judeţ în parte a inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se

vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.

65

Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în

cadrul procedurii asociate Transportului rutier.




suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe

un suport GIS.


NFR 1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru


unitar.

1.3.9 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.c TRANSPORT

FEROVIAR

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de

marfă şi de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt

asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt

echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în

locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt

utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă tratează inventarierea

emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici

arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de

azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că

inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de

seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar

nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista

un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.

Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie

de activităţi conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:

activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul

producerii de energie electrică şi/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);

activităţi de construcţie – reparare locomotive şi garnituri de tren:

sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi

prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR

3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);

stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea

locomotivelor şi utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).

66

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de

consumurile de carburanţi.


Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi

locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea

sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării

inventarului de emisii.



Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în

domeniul transportului pe cale ferată:

o Autoritatea Feroviară Română (AFER) – informaţii

referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă

şi călători.

Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale

(regionalele CF) ale acesteia, împreună cu filiala Informatică

Feroviară – informaţii privind infrastructura feroviară publică

(reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi

neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la

nivel naţional şi de regionale CF.

Operatori naţionali de cale ferată:

o CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania

Naţională de Transport Feroviar de Marfă) – informaţii privind

parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind

traficul feroviar de marfă;

o CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania

Naţională de Transport Feroviar de Călători) - informaţii

privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi

privind traficul feroviar de călători.

Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de

marfă/călători – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau

Diesel-electrice pentru transportul de marfă, respectiv călători şi

traficul feroviar de marfă, respectiv călători.


de carburanţi (motorină) pentru transportul feroviar, etc.

Serviciile de reglementare din cadrul autorităţilor locale,


cuprinse în autorizaţiile de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor

67



solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia

Mediului a informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de

transport feroviar de marfă şi călători;

transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a

chestionarului „Transport_feroviar” către CFR S.A., Informatică

Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi structurile regionale ale

acestora;

transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către operatorii

feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători;


Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare;

solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru

Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de


Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi, care deţin instalaţii de ardere

pentru producerea de energie electrică sau/şi termică, le va fi transmis şi

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.


Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg

teritoriul ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având

o pondere ridicată (60%).

Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza

nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o

calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea

nivelului 3 de abordare.


În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de

abordare pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între

autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi.

Totodată se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii pe forumului

INVENTARE DE EMISII.



Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în

cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

68

Ca surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu

ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi

automotoare;

Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate activităţii

locomotivelor de manevră în depouri/triaje.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va

realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009 în tabelele 3-2 ÷ 3-4 din capitolul 1.A.3.c.

Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date

privind consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive

menţionate mai sus (de linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care

aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor

specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul

1.A.3.c.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi

automotoarelor se poate realiza în două moduri:

în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive;

în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată

neelectrificată.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul

amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de

poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de

clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă

va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii

caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică

sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).

Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr-

o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din

metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul

1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:

Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate,

masă totală tractată);

Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);

Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual

de ore de utilizare, numărul de ore de manevră;

Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;

Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.

69

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c,

factorii de emisie care pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin

abordarea de nivel 3.


1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.












cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.10 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.d TRANSPORT NAVAL

Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi

include următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:

1.A.3.d navigaţia care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv

cele pe pernă de aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de

pescuit:

o 1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în

interiorul uscatului, ape de coastă) şi presupune porturi de

plecare şi destinaţie localizate în state diferite. Include şi

navigaţia internaţională de tip militar;

o 1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement

– plecări şi destinaţii din porturi localizate în acelaşi stat.

1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit – include toată

flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar

în statul respectiv, dar include şi navigaţia în apele internaţionale;

1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare

nespecificate în 1.A.d.i.

Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici

arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de

70

azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că

inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de

seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval

intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în

ceea ce priveşte emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea,

transportul naval şi activităţile portuare pot genera un impact local

semnificativ.

Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:

activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul

producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);

activităţi de construcţie – reparare nave (şantier naval): sablare (cod

NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire

(cod NFR 3.A.2), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR

1.A.2.f.ii);

activităţi de manevrare a mărfurilor – funcţionare utilaje mobile

motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac

(cod NFR 2.G), funcţionare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);

activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea

navelor (cod NFR 1.B.2.a.v);

activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse

petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v).

Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de

consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de

navigaţie (intern sau internaţional).

1.3.10.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE

ABORDARE



Autoritatea Navală Română şi structurile teritoriale ale acesteia

(căpitănii zonale şi portuare) – informaţii referitoare la traficul

intern;

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi structurile

teritoriale ale acestuia;


de carburanţi (motorină) pentru transportul naval, etc.;

71

Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale,


cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.

Colectarea datelor



solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională

pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval

intern şi internaţional;

transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a

chestionarului „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” către

Autoritatea Navală Română;


Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor referitoare la traficul

naval intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, volume de

mărfuri, etc.);




Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul

că în chestionarul „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” sunt incluse

şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare

şi din cadrul şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi

aplicare a vopselelor. Pentru obţinerea datelor referitoare la aceste

activităţi, se vor transmite chestionarele „Degresare_solvenţi” şi „Aplicare

vopsele”.


Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în

situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu

suficient de ridicate.


În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui

subgrup de discuţii în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care

să se asigure o abordare unitară şi să se realizeze corelarea datelor obţinute

la nivel central cu cele locale.


72

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta

în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi

cerinţele de calitate a datelor.

În cadrul grupului de discuţii se vor lua în considerare următoarele:

Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;

Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile

teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se

va stabili modul de distribuire a chestionarelor şi modul de colectare

a datelor;

Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date

referitoare la navigaţia de agrement;

Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin

chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise Agenţiilor

locale pentru Protecţia Mediului de către ANPM.



Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în

cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:

Ca surse liniare – sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri,

inclusiv navigaţia de agrement;

Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate transportului naval

maritim şi navigaţiei de agrement pe lacuri.

Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3

de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NOx, COVnm şi

particule, în tabelele 3-1 şi 3-2 pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea

emisiilor asociate navigaţiei de agrement se vor utiliza factorii de emisie

indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.

Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza

în funcţie de:

distanţa şi de rutele de navigaţie;

intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.

În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul

amplasamentului unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de

poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de

clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă

73

va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii

caracteristici.

În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare

informaţii referitoare la:

consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe

navigaţie internă şi internaţională;

trafic portuar – cu statistică în funcţie de tipul motorului.

Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor

de poluanţi:

Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave

(conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul

EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel

sunt:

o nave pentru transportul mărfurilor uscate;

o nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);

o nave portcontainer;

o cargouri pentru mărfuri generale;

o nave roll-on/roll-off;

o nave de pasageri, maritime sau fluviale;

o nave de pescuit şi prelucrare a peştelui;

o altele;

o remorchere.

Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind

informaţiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului

pe fiecare tip de navă);

Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi

conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel

alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu

care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele

pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:

o 0,87% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant

MDO/MGO;

o 74,08% motoare diesel de turaţie mică care utilizează

carburant BFO;

o 3,17% motoare diesel de turaţie medie care utilizează

carburant MDO/MGO;

o 20,47% motoare diesel de turaţie medie care utilizează

carburant BFO;

74

o 0,52% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant

MDO/MGO;

o 0,75% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant

BFO;

o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;

o 0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;

o 0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;

o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.

alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite

anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din

Ghidul EMEP/EEA 2009.

În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în

funcţie de structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele

tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).


1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi

respectiv a celor privind traficul intern.












cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.11 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.e.i COMPRESOARE

PENTRU CONDUCTE

Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special,

pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri

de metan. Estimarea emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.

Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de

compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în

75

capitolul 1.A.4 „Arderi în surse staţionare de mică putere” al Ghidului

EMEP/EEA.

1.3.12 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 SURSE MOBILE

NERUTIERE ŞI ECHIPAMENTE

Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de

eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce

echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din

diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:

cod NFR 1.A.2.f.ii – echipamente şi utilaje mobile în industria

prelucrătoare şi în construcţii;

cod NFR 1.A.4.a.ii – echipamente şi utilaje mobile în activităţi

comerciale şi instituţionale;

cod NFR 1.A.4.b.ii – utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale;

cod NFR 1.A.4.c.ii – vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în

agricultură/silvicultură;

cod NFR 1.A.5.b – alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul

militar.

Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar

sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenţie atunci când

anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile

fiindcă există o serie de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi

mobile, dar care operează perioade îndelungate în acelaşi loc şi se pot

foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse staţionare (de exemplu,

generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staţionare).

Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în

Error! Reference source not found. din subcapitolul 1.2, indică faptul că

emisiile acestor categorii de activităţi au fost incluse în emisiile de la alte

coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.

Se precizează că:

echipamentele şi utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de

activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură,

în activităţi comerciale, etc.);

echipamentele şi utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul

ţării;

echipamentele şi utilajele mobile pot reprezenta surse importante

pentru poluarea aerului la nivel local.


nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

76

Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă,

iar inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor

locale de emisii.


ABORDARE

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:

Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial,

construcţii, comercial, agricol, silvic, etc., care deţin echipamente şi

utilaje mobile;

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale

ale acesteia;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile


Asociaţiile agricole;

Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii care

deţin echipamente şi utilaje mobile;

Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în

cadrul recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi

locuinţelor, sau date incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor

Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a

chestionarelor în care se solicită informaţii despre echipamentele şi

utilajele mobile (a chestionarului „Trafic intern_utilaje_vehicule”

sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care

solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);

solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;


Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;


Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;

transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la

agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor

colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea

elaborării inventarelor locale de emisii.

77


După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza

nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o

calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea




Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi

conexe activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza

simultan cu cel specific activităţilor principale.


Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activităţi se aplică

metode bazate pe factori de emisie.


Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de

activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod

NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:

Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare)

şi localizarea acestora;

Emisiile anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a

activităţilor (perioada din an, durata, etc.).

Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima

astfel:

Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor

utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4

„Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA

2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi organici persistenţi se

vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;

Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat

doar dacă se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu

suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în

tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile

nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009.

Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în

inventarele de emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite

amplasamente.

78


1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se

vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.











Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste

categorii de activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi

1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate

categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.

1.3.13 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 ARDERI ÎN SURSE

STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE

Categoria de activităţi „Arderi în surse staţionare de mică putere” se referă

la arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice ≤ 50

MWt, utilizate în următoarele domenii de activitate:

Comercial/Instituţional (Încălzire comercială şi instituţională) – cod

NFR 1.A.4.a;

Rezidenţial (Încălzire rezidenţială, prepararea hranei) – cod NFR

1.A.4.b;

Agricultură/Silvicultură – cod NFR 1.A.4.c;

Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) – cod NFR

1.A.5.a.

Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de

mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere

utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte

domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informaţii

suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi invers. Informaţiile

pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru

estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.

Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a

deşeurilor agricole.

79

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică

faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse-

cheie la nivel naţional.

Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la

cantităţile de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local,

aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului

înconjurător.


elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează

inventarul.

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai

jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.

1.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.a ARDERI ÎN

SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI

INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN

SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ,

PREPARAREA HRANEI

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate

pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile

comercial şi instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul

alimentaţiei publice.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice

cuprinse între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice

şi electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate

în domeniile comercial şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de

centrale termice cu puteri mai mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate

pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice sunt maşinile de

gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile

lichefiate sau maşinile de gătit electrice.

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate

pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei

în domeniul casnic.

Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kWt şi

constau în: sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea

locuinţelor colective (centrale de bloc), maşini de gătit.

Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează

diferiţi combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse

petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În

mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei

80

(deşeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de

combustibil şi de sistemele de ardere.

1.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare

Surse de date


sunt:

Distribuitorii de combustibili: E.ON Gaz România, GDF SUEZ

Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a

Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA şi

distribuitorii locali – pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele

locale – pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC

OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL

ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Oneşti, etc.;


consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, date

specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor,

alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice;

Autorităţile administraţiei publice locale – care pot furniza date şi

informaţii cu specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de

combustibili;

Agenţiile pentru Protecţia Mediului – serviciile Reglementări, care

pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul

comercial, instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea

colectării datelor referitoare la consumurile de combustibili pentru

încălzire, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în aceste

domenii, este necesară implicarea marilor distribuitori/furnizori de

combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a

agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.


transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial”

către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional,

de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial”

către alţi distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi

autorităţilor administraţiei publice locale, de către Agenţiile

locale/regionale pentru Protecţia Mediului;

81

transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”

către unităţile comerciale şi instituţiile care deţin surse de ardere cu

puteri termice peste 1MWt;



mediu şi în diverse alte documente;


Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;










Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor

date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi

pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de

abordare.

1.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste

categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente

pentru protecţia mediului şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local.

De asemenea, la nivel local vor fi implicate şi autorităţile administraţiei

publice locale.

Caracterul unitar al inventarului de emisii şi atingerea unui nivel ridicat al

obiectivelor de calitate a inventarelor se va asigura prin iniţierea unui grup

de discuţii pe forumul INVENTARE DE EMISII,

Se recomandă ca datele deţinute de marii distribuitori/furnizori de

combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy

România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia

SA, Compania Naţională a Huilei SA – pentru cărbune, ROMSILVA –

pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC

LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL – pentru produse petroliere)

să se colecteze de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în

timp ce datele provenind de la alţi distribuitori/furnizori de combustibili să

82

fie în responsabilitatea autorităţilor publice locale pentru protecţia

mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate modalităţi de colectare şi

corelare a datelor furnizate de sursele naţionale sau locale, se constituie o

secţiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.


Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor distribui

reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele

de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe

localităţi, dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori

comerciali/instituţionali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se

vor solicita marilor distribuitori/furnizori de combustibili listele

distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităţilor care dispun de

reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărţile

acestor reţele.

De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita

Institutului Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili

pentru domeniile comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate

prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul

statistic şi în diferite anchete statistice.

După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va

transmite agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui

chestionarul„Comercial_instituţional_rezidenţial”către distribuitorii/

furnizorii locali de combustibili şi către primării.

În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite

sisteme de încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a

energiei termice (termoficare).

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica

unităţile comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale

termice cu puterea egală sau mai mare de 1MWt.

Identificarea se va realiza în două etape:

solicitarea informaţiilor privind unităţile comerciale şi instituţiile din

fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la

primării şi de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care

vor indica, în măsura posibilului, unităţile care deţin centrale termice

cu puteri peste 1MWt;

83

definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare

localitate, în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri

peste 1MWt, prin anchete telefonice.

După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul „Surse

ardere mică putere_punctuale”.


În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazată pe

factori de emisie.








Inventarele locale de emisii:

Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b

Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de

activităţi:

Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi

locuinţelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;

Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;

Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil

gazos – gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat – gaze

petroliere lichefiate) sau maşini de gătit care utilizează combustibil

lichid (produse petroliere) sau solid.

Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:

încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective –

centrale termice de bloc/cvartal;

încălzire individuală – centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;

încălzire centrală asigurată prin termoficare – centrale termice de

zonă, centrale electrice şi de termoficare.

Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de

regulă, instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR

1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod

NFR 1.A.4.b.

84

În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii

pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.

Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse

punctuale, dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din

instalaţiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel,

care sunt distribuite spaţial într-un mod relativ compact (pe zone

rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de locuinţe colective), cea

mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora

cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu regimul de

înălţime al zonei respective.

Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de

combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială

a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea

spaţială la nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de

încălzire similare şi care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se

recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului,

următoarele zone:

1. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care sunt

racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. La nivelul

acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice

care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt,

în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la

reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se

utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau

electrice.

2. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care

utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate

(lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.). La nivelul acestora,

sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale

care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a

hranei pot fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate

combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip

Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit care utilizează

combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează

boilere electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea

spaţiilor din locuinţă, care dispune de facilitatea de preparare a apei

calde menajere.

3. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu încălzire

centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal. Aceste

centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă

zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În

85

funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil

şi de parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate

distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor

termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un

necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având

consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm3,

combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau

cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil

utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi

maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze

lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de asemenea, de

centrala de bloc/cvartal.

4. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu apartamente

dotate cu centrale proprii care utilizează gaze naturale. În

această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri

construite recent sau cartiere de locuinţe colective care au fost

debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este

funizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în

general cu maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de

distribuţie gaze naturale.

5. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective racordate la

sistemul de termoficare. Aceste zone nu sunt în general

generatoare de emisii de poluanţi din activitatea de

încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a

hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc

gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există

situaţii, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt

debranşate de la sistemul de termoficare şi în care se utilizează, în

schimb, centrale de apartament (cu gaze naturale). Numărul şi

localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de

agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.

Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de

preparare a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este

foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de

inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându-

se, în limita disponibilităţii datelor, chiar şi la nivel de consumator

individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:

Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor

naturale pentru utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) –

E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării;

86

Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului

termic şi apă caldă (termoficare) – Primării, operatori locali

distribuţie energie termică;

Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale

gospodăriilor obţinute în cadrul recensământului populaţiei –

Institutul Naţional de Statistică.

Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct

de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de

suprapunere şi neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone

rezidenţiale cu locuinţe individuale racordate sau nu la reţeaua de

distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spaţiale de

dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil

gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor calcula ulterior

emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele

obţinute prin sumarea acestor contribuţii.

În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu

delimitarea spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la

punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de

gospodării care utilizează pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct,

numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare

apă caldă/hrană.

Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone

trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În

vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea

următoarelor date care pot fi obţinute de la furnizorii de combustibili:

Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe

individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele

racordate la sistemul de termoficare şi pentru cele care nu sunt

racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în

funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de

gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste

date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De

asemenea, se vor diferenţia consumurile asociate încălzirii/preparării

apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenţei unor

factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.

Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în

locuinţele individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de

distribuţie gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot

fi estimate ţinând cont de vânzările către populaţie de combustibil

solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei la

87

nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă

delimitată, etc.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire

nu sunt disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care

nu sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea

consumurilor pentru încălzirea spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate

fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al

consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuinţe, ce se

bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură în perioadele în

care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de calcul pentru

estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor

locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date

necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru

anumite tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la

estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la

tipul şi randamentul instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.

În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru

prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele

consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de

aragaz/lună însemnând 12,5 kg gaze lichefiate/lună (22 litri gaze

lichefiate/lună).

Se urmăreşte ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor

baze de date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile

de combustibili şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul

cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu

privire la forma şi localizarea geografică a acestor zone – într-un format

GIS.

Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor

locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire

rezidenţială trebuie făcute câteva precizări:

administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând

din oraşele reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D

şi cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraş. Datele pot fi

reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale şi zonale. Pentru

celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la Ministerul

Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor

intravilane şi hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului

(Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea şi

delimitarea zonelor locuite.

Recensământul populaţiei include câteva date de interes care pot fi

utilizate în realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire

88

rezidenţială, precum şi a consumurilor de combustibil (necesarului

energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din

locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei (permanentă, casă de

vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau nu),

câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a

locuinţei/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de

încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare

a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuinţă, numărul de

etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai

locuinţei (clădirii).

Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei

categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2

recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12

... 3-26.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze

lichefiate, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de

emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External

Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas

Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei

utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor

utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul

EMEP/EEA2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

Încălzire comercială şi instituţională – cod NFR 1.A.4.a

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în

mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor

utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3 -27 ... 3 – 3.38.

Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public,

utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de

metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”,

subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea

emisiilor asociate preparării hranei în sistem public utilizând alţi

combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de

Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.

În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la

tehnicile de ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial,

instituţional şi rezidenţial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare,

respectiv a factorilor de emisie prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în

anexa A la subcapitolul 1.A.4.

89





1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor

locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă

o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii

şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei

între raportările efectuate pentru diferite scopuri.

Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menţionează categoria

de activităţi cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în

surse de mică putere mai sus menţionate, se recomandă încadrarea

acestor emisii în categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea

acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventarul

naţional (IIR).






consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.

De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea

consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii

climatice şi reţele de utilităţi asemănătoare.



EMEP/EEA. Se precizează că pot apărea incertitudini mari privind

consumurile de combustibil solid (în special lemne şi biomasă) pentru

încălzirea rezidenţială .








cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul

naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi

elaborat un raport unitar.

90

1.3.13.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.c ARDERI ÎN

SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE –

AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ

În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere

de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării

cerealelor, încălzirii serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care

se desfăşoară alte activităţi cu profil agricol, precum şi pentru posibile

necesităţi tehnologice. În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt

incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere de mică putere

utilizate pentru activităţi silvice.

În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru

încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative

ale unităţilor care activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.

Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice

cuprinse, în general, între 50 kWt şi 50 MWt.


Surse de date


sunt:

Operatorii care au ca profil activităţi în domeniul agricol: ferme

culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale

ale acesteia;


Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale;

Agenţiile regionale/locale pentru Protecţia Mediului, serviciile

Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile

IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi

alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.

Colectarea datelor


transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”

către sursele de date menţionate mai sus;


protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de


91


Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;










Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor

date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi

pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de

abordare.


Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste

categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru

protecţia mediului, cu autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi

silvic şi, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obţinerii

datelor necesare.

Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în

mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod

NFR 1.A.4.b, în funcţie de puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de

tipurile de combustibili utilizaţi.

Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca

surse punctuale dirijate.

Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum

sunt depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în

sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de

ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în

cadrul silozurilor, funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.

1.3.13.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.5.a ARDERI ÎN

SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ALTE ARDERI ÎN SURSE

STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE

Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi

elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.

92

În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în

măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind

consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse

staţionare de ardere.

1.3.14 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B EMISII FUGITIVE

GENERATE DE COMBUSTIBILI ŞI CARBURANŢI

În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:

Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B

Cod NFR Activitate/sursă

1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi:

extracţia şi manevrarea cărbunilor

1.B.1.b Emisii fugitive generate de combustibili solizi:

transformarea combustibililor solizi

1.B.1.c Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2.a.i, 1.B.2.b Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor

naturale

1.B.2.a.iv Rafinare/stocare

1.B.2.a.v Distribuirea produselor petroliere

1.B.2.a.vi Extragerea energiei geotermale

1.B.2.c Ventilaţii şi facle


faptul că sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării,

procesării şi stocării combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii

de surse-cheie la nivel naţional.




De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoriile avute în

vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activităţi/instalaţii care

intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de emisii.




93

Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai

jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.

1.3.14.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.a EMISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: EXTRACŢIA ŞI

MANEVRAREA CĂRBUNILOR

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor

atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).


Surse de date


sunt:

Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia

S.A.), Compania Naţională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C.

Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic

Rovinari S.A., alţi operatori;


furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din

domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în autorizaţiile

integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-

PRTR);


producţiile de cărbune incluse în balanţa energetică, în anuarul


Colectarea datelor



transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului

„Mine_cărbuni”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi

la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;






94




Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista

instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,

prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul

„Mine_cărbuni”, cât şi chestionarul „Surse de ardere de mică

putere_punctuale”.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore

de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea

emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului

3 de abordare.





Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia

cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de

suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după

caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului

administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR,

emisiile fugitive asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR

1.B.1.a, se referă la particule şi la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de

carbon generate de extracţia cărbunelui fiind raportate în inventarele de

gaze cu efect de seră.

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse

mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale

căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a

cărbunelui, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită


a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.

95




regional.


existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:

extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând

operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de

COVnm, ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea

solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea

cărbunelui, până la reabilitarea terenului;

funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod

NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul

industrial);

traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi

cod NFR 1.A.3.b.iii.

De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a

combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).

În cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se vor stabili grupuri de

discuţii în care vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de

reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia

mediului, şi eventual specialişti în tehnologiile utilizate şi protecţia

mediului.



operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele

procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/

surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri

pentru controlul emisiilor, etc.


mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care

sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,

autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite

clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a

răspunsurilor la chestionare.

În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza

datele colectate pe baza chestionarelor şi se va defini setul de date care va fi

folosit pentru elaborarea inventarelor.

96

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe

categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va dezbate şi încadrarea

activităţilor din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.


emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive

generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).


din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt

prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele

metode de estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:

Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;

Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină

în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul

respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în

urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII .










Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.



Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu

ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor

de emisie prestabiliţi, după caz.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la

nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la

minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-

42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 “Western Surface Coal Mining”

97

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării

explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13,

subcapitolul 13.3 „Explosives Detonation”.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se

vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42,

capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la

minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de

cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de

concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza

factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12,

subcapitolul 12.2 „Coke Production”, corectat în funcţie de

existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care

activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut

cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca

emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar,

emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie

indicaţi de Ghidului EMEP/EEA, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru

minele de suprafaţă şi pentru cele subterane.

Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca

urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării

miniere, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13,

subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads” – conform procedurii din

subcapitolul 4.3.44.8 – „Resuspensia particulelor de pe drumuri”.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va




individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.



Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.


1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această





98


din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea

emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).





categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia

de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.




incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe

ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).



carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,





NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.14.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.b EMISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: TRANSFORMAREA

COMBUSTIBILILOR SOLIZI

Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de

fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului,

adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate

activităţilor din categoria NFR 1.A.1.c.


Surse de date


sunt:

Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;


referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în

99




consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa

energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi


Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor


transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a

chestionarului „Fabricare cocs”, care include şi cerinţele privind

datele necesare estimării emisiilor fugitive;











Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria

cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în

ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii

să deţină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi

se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.





Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au asociate atât

emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate

de diferite operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului.


emisiile fugitive asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în

100

codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere

pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.

Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a

cocsului, precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită






regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan

cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării

cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de

activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte

industrii energetice.

Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea

inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b

(Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea

combustibililor solizi).

Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care

generează emisii fugitive sunt:

manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe

amplasamentul instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea

cărbunelui – emisii de particule de cărbune;

încărcarea cuptorului – emisii de particule de cărbune;

producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea

cuptorului şi stingerea cocsului – emisii de particule de cărbune şi de

cocs, emisii de gaze de cocs;

manevrarea şi epurarea gazelor de cocs – emisii de benzen, toluen,

xilen, fenoli, HAP, H2S, HCN, NH3.

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului

se pot utiliza următoarele metode:

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;


În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor

specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale

instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor,

estimarea emisiilor fugitive pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând

modelele specifice.

101

Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a

emisiilor fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o

estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.

În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor,

emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea

factorilor de emisie.

Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:

Localizarea surselor de emisie;


funcţionare a instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.

Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.

Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile

modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va

efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-

42, capitolul 12.2 „Coke Production”, în conformitate cu recomandarea

Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de

poluanţi atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale,




Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi

inclus în inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături

de celelalte surse din amplasament:

sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs – categorie

activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte

industrii energetice;

sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi

echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse

mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);

sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul

instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este

cazul;

sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.


1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această



102




din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate








incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).


combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale





NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.14.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.c ALTE EMISII

FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI

Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate

sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi

1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA menţionează că această categorie ar trebui să

fie utilizată numai dacă nu există alte posibilităţi. Totodată, Ghidul

specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c

pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.

În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară

documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de

emisie.

Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de

la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor

utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluşi în Metodologia US

EPA/AP-42.

103

1.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR 1.B.2.a.i ŞI COD

NFR 1.B.2.b EXPLORAREA, PRODUCŢIA, TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI

ŞI GAZELOR NATURALE

Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar

cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.

În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate

din extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale,

luând în considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele

care se desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive

pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile

utilizate pentru extracţia şi pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei

şi pentru gaze naturale.

Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de

extracţie şi de tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR

1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este

inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv – Rafinare/stocare.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică

faptul că emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi

distribuirii ţiţeiului şi gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie

la nivel naţional pentru emisiile de COVnm.

De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera

niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.

Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în

mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate,

indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au

loc pe uscat sau pe mare:

emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;

stabilizarea ţiţeiului;

regenerarea etilenglicolului;

rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;

încărcarea rezervoarelor;

fluidul (noroiul) de foraj;

apele uzate;

forajele de explorare;

pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;

pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din

reţea.

104


Surse de date


sunt:

S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale

Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. –

proprietarul şi operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului

brut prin conducte, Societatea Naţională de Transport Gaze

Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA) – operatorul

tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori

de gaze naturale licenţiaţi şi autorizaţi (E.ON Gaz România,

GDF SUEZ Energy România), alţi operatori care desfăşoară

activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze

naturale pe teritoriul României;

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) – care

poate furniza date referitoare la operatorii care deţin licenţe de

explorare şi/sau de extracţie;

Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza

date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul

extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi gazelor naturale, cuprinse în

autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);


producţiile de ţiţei şi de gaze naturale incluse în balanţa energetică,

în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare,

extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României,

activităţi desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în

vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale

pentru Protecţia Mediului, cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru

protecţia mediului, care vor efectua următoarele activităţi:

transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare,

extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului

„Explorare_producţie_transport_ţiţei”, respectiv

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale” care se referă atât la

activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de

transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi

la instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);

105





Institutul Naţional de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;


Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului a datelor colectate la nivel

central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor

locale de emisii.

Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de

explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru

producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea

spaţiilor şi prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât

chestionarul „Explorare_producţie_transport_ţiţei” /

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, cât şi chestionarul „Surse

ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, trebuie precizat că activităţile

de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile

motorizate, precum şi a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca

urmare, operatorilor le va fi transmis şi chestionarul „Trafic

intern_utilaje_vehicule”.






Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot

reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu

privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura

posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.





Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie

ţiţei şi/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă

caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse

punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii

de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).

106

Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ:

surse liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie

presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de

comprimare, etc.), surse de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).


emisiile fugitive asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei

şi/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm,

emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de


Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi

transport ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate

necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se

implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.



competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local

şi/sau regional.


existente în amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de

explorare/extracţie sau al altei facilităţi, adică:

explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR

1.B.2.a.i) şi gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii

cărora le sunt asociate emisii fugitive de COVnm;

sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor

naturale, cod NFR 1.B.2.c;

instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.a.iv;



industrial);

traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii

şi cod NFR 1.A.3.b.iii;

traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.



Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom

S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A.,

E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alţi mari operatori

licenţiaţi şi autorizaţi) să se creeze contacte la nivel central care să

faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a datelor

107

referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului brut prin conducte

şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de distribuţie

a gazelor naturale la consumatorii finali.


Reprezentanţii autorităţii de mediu la nivel central în cazul marilor

distribuitori/furnizori de combustibili şi la nivel local în cazul celorlalţi

operatori vor prezenta şi distribui acestora chestionarele de colectare a

datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi

localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport,

tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.







Grupul de discuţii va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va

face recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru

elaborarea inventarelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va

asigura dezagregarea datelor pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor

locale.

Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi

ale altor facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de

discuţii va verifica încadrarea activităţilor din amplasament în codurile

NFR.


emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b

(Extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).


din cadrul unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri

NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.


În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se

pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:

Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;

Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi;

Metode bazate pe bilanţuri de masă.

108

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică

existenţa, la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de

estimare a emisiilor fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi

operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile

echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va

trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv

fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.

În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru

activităţile de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă

ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea

modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.

Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când

nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie

pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul

fiecărei exploatări/facilităţi.

Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea

emisiilor de COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare

exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare

operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea

metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor purtate pe

forumul INVENTARE EMISII, în funcţie de datele şi de informaţiile

disponibile.





calităţii aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei



Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile

cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:

Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de

explorare şi/sau de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie,

tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport, etc.;

Terminale ţiţei/gaze naturale;

Staţii de comprimare gaze naturale;

Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;

Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.

109


Localizarea surselor de emisie;

Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.

Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza

completării chestionarelor.

În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea

emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare

proces/operaţie/echipament/instalaţie.

În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea

emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.


nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COVnm de la

exploatările de ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte

surse de informaţii, se pot utiliza:

Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:

YXNanMgCOVtotali 5,81,12,40)/( (1.3)

unde:

N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)

X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an)

Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)

Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75% metan şi de 25%

COVnm.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de

emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele

3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.

Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din

Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12

şi 3-13.

Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul

EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 ÷ 3-21.

Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea

proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de

incertitudine, indicând diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti

factori de emisie trebuie utilizaţi cu foarte mare atenţie, recomandându-se

ca aceştia să fie stabiliţi în urma consultărilor de pe forumul INVENTARE

110

EMISII la care să fie implicaţi alături de reprezentanţii autorităţilor pentru

protecţia mediului şi experţi în domeniu.

Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului

(rezervoarele de la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul

TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile

de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al

Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission

Factors, AP-42”, disponibil la adresa

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.

În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de

abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie

globali indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b,

tabelele 3-3 ÷ 3-6.

Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie

recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze

naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în




Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafaţă

peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de

exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze

naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace

de transport).

Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi

distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente:

traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune

pentru gaze naturale, terminalele de ţiţei/gaze naturale, staţiile de

comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze naturale la

consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în

diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea

NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi

tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii

caracteristici. Emisiile generate de reţelele de distribuţie a gazelor

naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi tratate ca surse de

suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de ţiţei

care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care ocupă o

suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/

111

Se precizează că emisiile de COVnm asociate reţelelor de transport şi

distribuţie a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel,

prin bilanţuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca

urmare a transportului pe anumite secţiuni. Aceste pierderi pot fi

echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă. Cunoscând

compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la

pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de

COVnm, rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă

în unităţi de masă pentru anul de inventariere.





1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor

locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de

avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a

transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei

între raportările efectuate pentru diferite scopuri.


din cadrul exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri

NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri

NFR).






de ţiţei şi de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile

naţionale.





ocupate, cantităţi manevrate, etc.).



combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale


112




de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în

inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care

va fi elaborat un raport unitar.

1.3.14.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.iv

RAFINARE/STOCARE

În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de

producţie:

Procese de separare – separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de

fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică,

distilare în vid şi recuperarea produselor de capăt uşoare (procesarea

gazelor);

Procese de conversie – conversia unor componente ca păcura, alte

produse petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte

fracţii uşoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt:

cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii, polimerizarea şi alchilarea,

izomerizarea şi reformarea;

Procese de tratare – au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele

petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea,

hidrotratarea, desulfurarea chimică şi eliminarea gazelor acide,

dezasfaltarea;

Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare – include operaţii de

stocare, amestecare, încărcare, descărcare.

Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se

desfăşoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:

Producerea de energie termică şi electrică – cazane, turbine cu gaz;

Epurarea apelor uzate – instalaţii de preepurare şi de epurare;

Producerea de hidrogen – instalaţii pentru generarea hidrogenului;

Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie – instalaţii de recuperare

a sulfului elementar din gazele de rafinărie.

Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv

Rafinare şi stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării,

altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b „Rafinarea

ţiţeiului” al Ghidului EMEP/EEA, şi anume:

procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi

(Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

113

procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi

(Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;

procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;

procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.

Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de

hidrocarburi de la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor

de pe suprafeţe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de

valve de toate tipurile, flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare,

echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de

stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa

emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor

din componente aflate sub presiune.

Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse

în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a

produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria

cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în

categoria cod NFR 3.C.


faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de

rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel

naţional.










Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de

cantităţile de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate,

tipurile de rezervoare de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire,

volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de

emisii fugitive/difuze (valve, flanşe, etc.).

1.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare

Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca

cele descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea

ţiţeiului.

114


Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu

inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului,

urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod

NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului .

Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea

inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv

(Rafinare/Stocare).

Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului

se pot utiliza următoarele metode:

Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt

implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele

dirijate de evacuare a poluanţilor rezultaţi din procese (cracare

catalitică – unitate regenerare catalizatori, cocsare, instalaţie

recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);


emisiilor de SO2;


emisiilor poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru

estimarea emisiilor fugitive;


estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de

rafinare a ţiţeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive).


elaborarea inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de

calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN

14181:2004.





Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează

monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt

monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin

utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă

pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.




115





acestuia.

Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuţii

de pe forumul INVENTARE DE EMISII.














În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează

monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice

orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu,

generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,

precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii

care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza

emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor,

pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.

Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu

pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de

emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de

echipamente.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea

emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând

în considerare detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor,

precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.

116

Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de

emisie

Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)

Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US

EPA/AP-42, Capitolul 5.1 „Petroleum Refining”. Emisia de COVnm

reprezintă cca. 99% din masa emisiei de COVtotali.

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.

Cracarea catalitică în pat fluidizat – Unitatea de regenerare catalizatori

Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,

Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru

reducerea emisiilor şi eficienţa acestuia (tabelul 3-7).

Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.

Reformarea catalitică


Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.


Cocsarea în pat fluidizat


Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în

considerare, după caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.


Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf

Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată

prin mai multe metode.

O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie

indicaţi de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul

3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în

considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de

emisie fiind caracteristici utilizării unei unităţi de recuperare a sulfului cu

numai două trepte Claus.

În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin

proces de modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin

suplimentarea unităţilor Claus şi/sau montarea de instalaţii de tratare a

gazelor de coadă (rezultate de la unităţile Claus), în vederea atingerii

nivelurilor de SO2 în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate

de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru

rafinăriile de ţiţei şi de gaze.

117

Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO2 de la

unităţile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:

Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza

datelor specifice fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al

Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);

Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO2 şi a parametrilor fizici ai

emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare

a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate

prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN

14181:2004;

Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor,

garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.

Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie

de particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va

furniza autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o

scurtă descriere a metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.

Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere

Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COVnm rezultate de

la stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul

programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS)

bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid

Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air

Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa


Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei

rafinării

Emisiile se estimează cu relaţia:

NhkgE 032,0)/( (1.4)

unde:

N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.

În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate

considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de

procesare.

Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din

cadrul unei rafinării

Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:

apasep VFEkgE )( (1.5)


118

unde:

FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din

Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului

Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m3)

Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din

cadrul unei rafinării

Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale

echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin

utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv,

tabelul 3-10).

Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire

Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii

de emisie indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1

Petroleum Refining, şi anume:

fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire;

cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/106 litri apă de răcire.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate

activităţilor cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în

inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul

local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici

existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a

activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi

prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B

„Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi”, în categoria cod

NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la:

instalaţiile de cracare catalitică – unităţile de regenerare catalizatori,

instalaţiile de recuperare sulf, etc.).


1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.






119

consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile

naţionale.







Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate,

producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,





NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.14.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.v

DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE

Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a

produselor petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR

1.B.2.a.v sunt:

staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea

mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;

transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de

transport, de la umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor

de stocare, de la terminale şi de la depozitele de produse petroliere;

staţiile de livrare de la terminale;

staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele

emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie,

golire) şi de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.

Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).


faptul că sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere

nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.




120


vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.




Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de

cantităţile de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de

rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de

mijloacele de transport, precum şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor

de hidrocarburi.


Surse de date


sunt:

Operatorii economici ai rafinăriilor;

Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse

petroliere;

Operatorii economici ai staţiilor de distribuţie pentru populaţie;

Serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia

Mediului – pot furniza date referitoare la activităţile de distribuţie a

produselor petroliere, cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate

de mediu şi în diverse raportări;


producţiile, importul, exportul şi vânzările de produse petroliere,

incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor


transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului

„Distribuire produse petroliere”, cu excepţia operatorilor rafinăriilor,

deoarece chestionarul „Rafinării” include şi necesarul de date pentru

activităţile de stocare şi de livrare;

solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în

autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte

raportări;

121




Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse

petroliere sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie

poate funcţiona o instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai

rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul „Distribuire produse

petroliere”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.






Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente

stocării şi manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi

importante la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind

activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura






Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor

chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor,

tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.




autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând

forma finală a răspunsurilor la chestionare.

Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul

procedurii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea

ţiţeiului.

Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie

specifici fiecărei operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei

unităţi.

122









Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a

activităţilor.

În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea

emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de

distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere

mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în

considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile

echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea

emisiilor.

Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor

petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de

distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul

celor din rafinării

Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COVnm de la

rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS

Emissions Estimation Software

(http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/).

Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de

stocare şi privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra

emisiilor de COVnm estimate. Programul utilizează o bază de date de peste

100 substanţe chimice organice lichide şi o bază de date meteorologice

pentru mai mult de 240 oraşe din S.U.A. El are capacitatea de a estima

emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor produse petroliere rafinate, precum

şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se

cunoaşte compoziţia.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:

tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;

caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac

fix, orizontal cu capac fix (pot fi rezervoare subterane sau

supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu

capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;


123

informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare,

oraşul, compania;

date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală,

diametru, înălţime maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de

lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus,

încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălţime capac,

rază capac în formă de dom, pantă capac conic;

date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală,

diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum

anual de lichid introdus, poziţionare (subteran/suprateran),

încălzit/neîncălzit, culoare;

date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de


condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie

(sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică,

etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac (ponton/punte

dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);

date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de


capac autoportant (da/nu), număr şi diametru coloane de sprijin

capac, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri

etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid,

etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;

date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii

anuale minimă şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie

anuală, presiunea atmosferei;

tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei).

Programul furnizează următoarele date:

emisii generate de respiraţia rezervoarelor;

emisii generate de umplerea rezervoarelor;

emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;

emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.

Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele

de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de

stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile

indicate mai sus.

Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere

şi pentru activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de

distribuire pentru populaţie

124

Activităţile avute în vedere sunt:

încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a

mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave

cisternă, barje;

activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse

petroliere pentru populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie

rezervoare), umplere rezervoare autovehicule (inclusiv pierderi

produs).

Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor

estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform

Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 ÷ 3-7. Se

vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.

Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuire

pentru populaţie se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de

abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v,

tabelele 3-8 ÷ 3-11.

Factorii de emisie din tabelele 3-8 ÷ 3-11 depind de presiunea reală de

vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de

temperatura de încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:

BATRVPTVP 10 (1.6)

unde:

A = 0,000007047 x RVP + 0,0132

B = 0,0002311 x RVP – 0,5236

T = temperatura medie anuală de încărcare (°C)

RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)

Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu

temperatura medie anuală a aerului.

Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de

la staţiile de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate

în considerare, după caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de

hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentaţiilor tehnice ale

echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile

astfel de date se vor utiliza eficienţele de recuperare indicate de Ghidul

EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-13 ÷ 3-16.

Date necesare:

încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica

de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor;

125

staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute

anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie

anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în

special benzină).

Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate

activităţilor cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în

inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul

local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici

existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a

activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi

prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.


1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.





categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările

de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.




incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere

distribuite, eficienţe sisteme recuperare vapori, etc.).








NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


126

1.3.14.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.vi EXTRACŢIA

ENERGIEI GEOTERMALE

Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi

este reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de

energie electrică.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare

disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea

emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen,

indicaţi de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile

anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei

geotermale.

Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere

a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un

chestionar specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în

România, autoritatea pentru protecţia mediului va elabora chestionarul

pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.

1.3.14.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.c VENTILAŢII ŞI

FACLE

Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din

ventilaţiile şi faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor

naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de

poluanţi incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:

În domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale:

evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare),

arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze;

În domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de

ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă.

Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COVnm)

pentru ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.


faptul că sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu

reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.

Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri

semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.




127


Surse de date


sunt cele indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi

1.B.2.b „Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi,

respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b “Rafinarea ţiţeiului”.

Colectarea datelor

Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru

categoriile de activităţi menţionate mai sus.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele

„Explorare_producţie_transport_ţiţei”,

„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, respectiv, „Rafinării”.



disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie;



Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe

baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori

de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi

niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).





Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi

colectarea datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de

bază din domeniul explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor

naturale şi, respectiv, din domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se

vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor

de emisii.



Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a

activităţilor avute în vedere.

128

Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la

faclă a gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare

(purjare), precum şi arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.

Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor

naturale

Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de

Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.

Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de

explorare

În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat,

acesta este ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând

factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,

subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.

Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.

Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare)

din rafinăriile de ţiţei

Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din

rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6

pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.

Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle,

puterea calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din

gazele arse la facle.

În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a

gazelor arse la facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la

facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul

EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-4. Factorii de emisie sunt

caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul

(reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale

de materie primă procesată.

Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau

arse la facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima

utilizând factorul de emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual

în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5,

subcapitolul 5.1 „Petroleum Refining”.

Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul

extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale

129

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării

emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în

inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie

prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 ÷ 3-10.

Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care

nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la

alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea

emisiilor să fie făcută numai în urma unor consultări pe forumul

INVENTARE EMISII la care să participe alături de reprezentanţii

autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru

activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar

furniza emisiile de la sistemele de ventilare specifice fiecărui

câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale din România,

modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor

pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru

protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii

pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt

reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.

Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale

Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării

emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în

inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităţilor de gaze

emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.

Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se

numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta

se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea

emisiilor să fie făcută în urma unor consultări pe forumul INVENTARE

EMISII cu implicarea unor experţi în domeniu.

Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru

activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar

furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui

terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale

instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se

recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor

terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru

estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze

emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi

130

de poziţionarea acestuia şi de volumele anuale de gaze naturale intrate în

terminal.

Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca

surse punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat

şi/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.

Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate

activităţilor cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru

activităţile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b “Explorarea, producţia,

transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, în inventarele locale

pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului”, astfel încât

inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze naturale, pentru

o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va cuprinde toate

sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,





1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.






cantităţile/volumele de ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de

gaze naturale, cantităţile de ţiţei procesate în rafinării cu datele

corespunzătoare din statisticile naţionale.




incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantităţi/volume de

ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).







131


NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.15 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.1 FABRICAREA

CIMENTULUI

La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în

suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi

postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt

discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.


ABORDARE


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea

cimentului;



domeniul fabricării cimentului, cuprinse în autorizaţiile


PRTR);


producţiile de ciment incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului

„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de

fabricare a cimentului;









132

Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista



„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică







Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore



3 de abordare.





Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a

cimentului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în

procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a

operatorilor.

Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această

categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente

pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe

forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei,

consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.


existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:

procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a

materiilor finite, cod NFR 2.A.1, însemnând operaţii cărora le sunt

asociate emisii de particule;

fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;



industrial);

133

traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi




În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea

următoarelor metode de estimare a emisiilor:

Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea

emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;


emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;

Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (ELV) – de la

coşul cuptorului de clincher;



fabricare a cimentului.

Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea

emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi

sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.




utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare

impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor

de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.

În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate

(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de

măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute

prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al

calităţii ).


inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum

şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor

automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele

Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate

cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date

de o calitate ştiinţifică echivalentă.



134



Metode bazate pe factori de emisie

Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se

va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.

Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie

Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA.

Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la

fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa

sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coşul cuptorului

de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm3/t de

clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher

produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru

producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment -

singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor








acestuia care va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor

pe forumul INVENTARE EMISII.







fiecare operator pe baza completării chestionarelor.

În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de

monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,

operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru

toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de

inventariere.

135

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA

2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed)

şi 3.3. (procedeu uscat).

Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control

(reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă,

în tabelul 3-4, valori ale eficienţei unor sisteme de reducere a emisiilor de

particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obţinute pe baza

rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind

inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).

Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3

sunt aplicabili ţărilor din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrală (EECCA),

iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor

factori de emisie trebuie făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate

celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, aşa cum au fost

prezentate mai sus.


2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.



asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.



producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.

De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii

conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că

este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile

asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,

etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment,

regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea

surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.

Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea

diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.

Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria

NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


136

1.3.16 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.2 FABRICAREA VARULUI

La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în

suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi

postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt

discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia

materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR

1.B.1.b.


ABORDARE


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului;



domeniul fabricării varului, cuprinse în autorizaţiile


PRTR);


producţiile de var incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului


fabricare a varului;









Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista



137











3 de abordare.






varului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în


operatorilor.



pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu

constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa

cum a fost descris în capitolele anterioare.


existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:




arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;



industrial);





138

În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea








fabricare a varului.









de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.





calităţii ).
















139









Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor

de pe forumul INVENTARE EMISII.








În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de




inventariere.


2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de

emisie au fost preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului

şi a varului.

În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii

varului cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la

operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării,

atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3-

4.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în

cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a

emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot

fi aplicate.



categorie.

140









este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile


etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri

de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori

de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse

în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte,

în funcţie de cerinţe.




1.3.17 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.3 UTILIZAREA

DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR

Emisiile provenite din utlizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de

surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO2) şi deci, nu

sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO2 din

această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating

emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu

efect de seră (IPCC, 2006).

Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea

dolomitei şi a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.

1.3.18 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.4 FABRICAREA ŞI

UTILIZAREA SODEI CALCINATE

Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea

sodei calcinate.

Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în

industria săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei

şi celulozei, în desulfurarea gazelor.

141

Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 – în general 200–300

kg de CO2/t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea

emisiilor de CO2 în cadrul inventarului IPCC.

La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule,

amoniac şi CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul

categoriei NFR 1.A.2.c.


ABORDARE


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei;



domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse în autorizaţiile


PRTR);


producţiile de sodă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului


fabricare a sodei;









Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista





142









3 de abordare.






sodei calcinate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente

în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a

operatorilor.



pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu

constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa

cum a fost descris în capitolele anterioare.


existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate,

adică:

fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule,

CO şi NH3;

fabricarea sodei calcinate – arderea în cuptorul de calcinare -, cod

NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NOx şi SO2;



industrial);


cod NFR 1.A.3.b.iii;


materiilor finite.

143



În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea








fabricare a sodei.







utiliza rezultatele măsurărilor directe.





calităţii ).












Metode bazate pe factori de emisie – Pentru poluanţii care nu sunt

monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării

factorilor de emisie.

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – Se recomandă

elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor

144

specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale

instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.






Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor

de pe forumul INVENTARE EMISII.








În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de




inventariere.


2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de

emisie au fost preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic

Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).

Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin

folosirea factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic

Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o

alternativă în cazul în care măsurările continue directe nu sunt de încredere

sau nu includ toţi poluanţii emişi. Modelarea detaliată a procesului de

fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel

de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de

emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.



categorie.


145








este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile


etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă,








1.3.19 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.5 FABRICAREA

ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERIŞURI

Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea

cartonului asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi

denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie şi

din fibră de sticlă.

Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor

asfaltice folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile

de COVnm, CO si particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia

preparării asfaltului (“asphalt blowing” – barbotarea cu aer a asfaltului

încălzit la 200–250°C timp de 1–10 ore) şi care face obiectul subcapitolului

NFR 3.C – Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere,

ca de exemplu, oxizii de sulf (SOx) şi oxizii de azot (NOx) care apar în

timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt

inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.


ABORDARE


sunt:

146

Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului

asfaltat;

Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date

referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul

fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în

diverse raportări (IPPC, E-PRTR);


producţiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte

anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a

chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la

activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;







Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot

exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea

spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât

chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse







Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de

emisii, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de

abordare.




147



existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat,

adică:

manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând

operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea

materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;

arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR

1.A.2.f.i;



industrial);





În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru

estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.









2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. – impregnare prin

imersie, şi în tabelul 3.3 – impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti

factori de emisie au fost preluaţi din documentele US EPA/AP-42.

În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi

producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere),

cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori

privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor

folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.

Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COVnm şi particule pentru metoda de

impregnare bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda

prin spray-ere. Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă)

produs(ă).

148


2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.









este necesar ca operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date

de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton

asfaltat, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,







1.3.20 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.6 ASFALTAREA

DRUMURILOR

Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi

operaţia de aşternere a acestora.

Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant

asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din

cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic

sau asfaltul lichefiat pot fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.

În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de

preparare a stratului asfaltic (staţiile de mixturi asfaltice) şi emisiile care au

loc după aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din

producerea propriu-zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR

3.C.

149


ABORDARE


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate prepararea

mixturilor asfaltice;


referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul

preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în

diverse raportări;


producţiile de asfalt şi suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul

statistic şi în alte anchete statistice;

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din

România şi structurile sale teritoriale – pentru informaţii privind

asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale;

Autorităţile administraţiei publice locale, pentru informaţii privind

asfaltarea drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a

drumurilor judeţene şi comunale.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a

chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la

activităţile de preparare a mixturilor asfaltice;





necesare – conform chestionarului „Asfaltare drumuri” - care vor fi

furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică

şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi drumurile naţionale

asfaltate în anul de raportare;

solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor

administraţiei publice locale, primării, consilii judeţene, a datelor

privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităţilor, precum şi

a drumurilor judeţene şi comunale – conform chestionarului

„Asfaltare drumuri”.

150

Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot

exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea

spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât

chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse







Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse

importante de emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu

privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura






Aşternerea asfaltului



pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi la nivel local şi naţional. În

scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii

stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale la nivel

central se recomandă colaborarea între ANPM şi CNADNR. Se propune ca

procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare simultan cu cea

recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.

În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii

stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi

a drumurilor judeţene şi comunale se recomandă colaborarea între

autorităţile locale pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei

publice locale.

Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza

metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 „Asphalt Paving Operations”,

în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de

nivel 3. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza

informaţiilor privind tipul şi cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de

solvent din asfaltul aşternut, iar pentru distribuţia spaţială a acestora sunt

151

necesare informaţii privind lungimile şi localizarea sectoarelor de drum

asfaltate.

Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua

prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul

EMEP/EEA 2009, capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că

estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind cantitatea de

emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în

situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă,

pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a emisiilor

generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii

privind localizarea perimetrelor de aplicare.

Prepararea mixturilor asfaltice

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a

mixturilor asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor

existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea

directă a operatorilor.


existente în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:

stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c,

însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;

arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;

prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;



industrial);

traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR

1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.



Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot

aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:



fabricare a mixturilor asfaltice;


emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.



152






acestuia.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea

emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazată

pe factori de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

11.1 „Hot Mix Asphalt Plants” (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul

materialelor), în funcţie de tipul instalaţiei, de producţie şi de sistemele de

reducere a emisiilor.

Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ

următoarele categorii de date:


Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a

instalaţiilor.



Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi

asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în



mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,


poluanţilor relevanţi.



categorie.






producţiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.



este necesar ca operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze

153

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii,

consumuri de materii prime, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi

asfaltice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,







1.3.21 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.a EXTRACŢIA LA

SUPRAFAŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR,

ALTELE DECÂT CĂRBUNII

Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor,

atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate extracţia mineralelor

în exploatări de suprafaţă sau subterane;



domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile


PRTR);


producţiile de minerale incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii minelor a chestionarului

„Extracţie_minerale”, care se referă atât la activităţile de extracţie,

cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;

154









Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista



„Extracţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică







Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse

semnificative de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind

activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura






Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia

mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de

suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după

caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului

administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).

În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse

mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale

căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.

Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a

mineralelor, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită



155




regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE

EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.


existente în amplasamentul unei mine, adică:

extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând

operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu,

pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi

decopertarea terenului, forarea şi extragerea minereurilor, până la

reabilitarea terenului;



industrial);

traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi






operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele

procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea

amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii

utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.







În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza

datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi

folosit pentru elaborarea inventarelor.

Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii

de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va verifica şi definitiva

încadrarea activităţilor din amplasamentul acesteia în codurile NFR.


emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.

156


din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în



În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele

metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:

Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;

Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru

fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în

amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va

definitiva în urma discuţiilor de pe forum.

Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn -

asociate activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată

pe bilanţuri de masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată

procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula

emisia corespunzătoare aplicând emisiilor de particule rezultate din

operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea mineralelor,

procentul aferent metalului respectiv.










Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.



Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu

ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor

de emisie prestabiliţi, după caz.


nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la

minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-

42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 „Western Surface Coal Mining”, luând

157

în considerare factorii de emisie specifici operaţiilor care se execută în

amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor, cum sunt factorii de

emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal, decopertare,

forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic

intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.

Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se

vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42,

capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la

minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de

minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.

În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii

necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza

factorii de emisie predefiniţi corespunzători, indicaţi prin Emission

Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic

Minerals şi Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate

de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi

Comunităţi al Guvernului Australian

(http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-

technique/index.html).

În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de

concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va

utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

11, subcapitolele 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized

Mineral Processing” şi 11.24 „Metallic Minerals Processing”, corectat în

funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În

cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu

este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi

tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz

contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală

dirijată.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate









2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/index.html

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/index.html

158






din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând

traficul intern al vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor







de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.





ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).



carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,





NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.22 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI

DEMOLĂRI

Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de

construire şi demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie

de activităţi, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi

consideraţi şi alţi poluanţi, în funcţie de materialele folosite şi de tehnica

utilizată.

În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au

asociate surse de emisie:

manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):

159

o realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe

care se vor realiza căile de acces, fundaţiile, structurile,

platformele şi construcţiile – poluanţi: particule;

o realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. – poluanţi:

particule;

o descărcarea şi depozitarea agregatelor – poluanţi: particule;

o transferul şi depozitarea temporară a pământului – poluanţi:

particule;

funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR

1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul

industrial) – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale

(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;

traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii

şi cod NFR 1.A.3.b.iii – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu

conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;

eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe

grămezile de pământ/agregate – poluanţi: particule;

stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) – poluanţi:

compuşi organici volatili (COVnm);

manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) – poluanţi:

particule;

asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) – poluanţi: particule, COVnm;

marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) – poluanţi: COVnm.




ABORDARE


sunt:

Serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia

mediului – pot furniza date cuprinse în autorizaţiile de mediu,

precum şi în diferite documente şi raportări;

Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii

judeţene), prin direcţiile de urbanism, care eliberează autorizaţiile

necesare efectuării lucrărilor de construcţii şi demolări;

Inspectoratul de Stat în Construcţii;

Titularii de proiect;

160

Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind acest

tip de lucrări incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor




protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în actele de

reglementare de mediu;

transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului

„Construcţii_demolări” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele

de mică anvergură;

transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului

„Construcţii_demolări”, precum şi a chestionarelor „Trafic

intern_utilaje_vehicule”, „Asfaltare drumuri”, „Aplicare vopsele” şi

„Surse ardere mică putere_ punctuale” - pentru obţinerea datelor

pentru şantierele de mare anvergură.


Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va

efectua după cum urmează:

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va

utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură, care

pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va

utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o

abordare bazată pe utilizarea datelor specifice şantierului. Aceasta

poate fi considerată o abordare de nivel 3.



Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură

Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie

(amplasamentul construcţiilor care urmează a fi construite/demolate) şi

emisiile estimate în funcţie de suprafeţele (m2) construite/demolate (pentru

clădiri se vor considera suprafeţele totale desfăşurate).

Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de

suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură

rutieră sunt asociate unor surse liniare.

161

Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe

baza completării chestionarelor.

Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea

factorilor de emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,

subcapitolul 2.A.7.b, tabelul 3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care

pe o suprafaţă se efectuează succesiv activităţi de demolare şi construcţie,

emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare

cu a celor asociate etapei de construcţie.

Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură

Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie

furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti

factori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule

(TSP) pentru şantiere de mare anvergură

Operaţii Factori de emisie

Decapare sol vegetal 0,029 kg/tonă

Eroziune eoliană de pe suprafeţe perturbate 850 kg/ha/an

Încărcare pământ/sol vegetal în camioane 0,018 kg/tonă

Excavare 1,798 kg/oră

Descărcare pământ din camioane 0,020 kg/tonă

Descărcare agregate din camioane 0,0035 kg/tonă

Descărcare nisip din camioane 0,0011 kg/tonă

Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.


2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.



asigurare şi control al calităţii .


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele

construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi

162

integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea

fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.


NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.23 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.c STOCAREA,

MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE

Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi

transport ale produselor minerale şi se referă la emisiile de particule

asociate acestor activităţi. Emisiile au loc înainte, în timpul şi după

activităţile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).


ABORDARE


sunt:

Operatori care au domeniul de activitate în industria

mineralelor (cod NFR 2.A);



domeniul industriei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile


PRTR).

Colectarea datelor

Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin

pe baza chestionarului „Procese_producţie_minerale” transmis de către

autorităţile locale pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul

principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.






Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse

importante de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea,

estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza


163





În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă

aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie,

după cum urmează:

utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în

capitolul 13.2.4 „Aggregate Handling and Storage Piles” în situaţia

în care factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42

pentru activitatea principală nu se referă şi la activităţile de

manevrare, stocare şi transport ale mineralelor;

utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul

EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile

în care nu sunt disponibile date detaliate privind activităţile de

manevrare, stocare şi transport ale mineralelor.



Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.

Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale

mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafaţă.


2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.






este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei

categorii de date furnizate (cantităţi de minerale vehiculate, eventuale

măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare,

caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie,

emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de

164

date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie

de cerinţe.


NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


1.3.24 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.d ALTE PRODUSE

MINERALE

Ghidul EMEP/EEA include în această categorie de activităţi numai

fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în

această categorie pot fi incluse şi alte activităţi din industria mineralelor, iar

în capitolul 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii” sunt

incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor,

produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR

2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi

rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria

mineralelor.


ABORDARE


sunt:

Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei;



domeniul fabricării sticlei, cuprinse în autorizaţiile


PRTR);


producţiile de sticlă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete

statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului


fabricare a sticlei;



165







Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista













3 de abordare.






sticlei, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în


operatorilor.



pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.

Neclarităţile apărute vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe

forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei,

consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor


existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:

166




arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;



industrial);





În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea








fabricare a sticlei.









de concentraţii pentru NOx.





calităţii ).



şi metodele de măsurare de referinţă pentru calibrarea sistemelor

automatizate de măsurare sunt efectuate în conformitate cu standardele


167

















estimare a emisiilor , inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a

acestuia.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului

de lucru şi va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.








În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de




inventariere.

În accepţiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este

cea bazată pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de

producţie, de la pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului

finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).

168


2009, prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF

pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:

în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;

în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de

sticlă;

în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;

în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;

în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu

conţinut de Pb;

în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din

sticlă pentru apă;

în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei

plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;

în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei

de sticlă.

Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se

referă la valori medii pe sector şi la fabrici vechi.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în

cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a

emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot

fi aplicate.


2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această

categorie.









este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile


etc.).


169

Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă,






NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din


Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a

cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica

proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor

utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:

fabricarea vatei minerale – capitolul 11.18;

fabricarea cărămizilor şi ţiglelor – capitolul 11.3;

fabricarea produselor ceramice – capitolul 11.7;

fabricarea emailurilor – capitolul 11.14.

1.3.25 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.B INDUSTRIA CHIMICĂ

Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria

chimică anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria

chimică organică (SNAP 0405).

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B

Categoria Titlu

NFR: 2.B Industria chimică

Subcategorii

2.B.1 Fabricarea amoniacului

2.B.2 Fabricarea acidului azotic

2.B.3 Fabricarea acidului adipic

2.B.4 Fabricarea carbidului

2.B.5.a Alte procese din industria chimică

2.B.5.b Stocarea, manevrarea şi transportul produselor

chimice

Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:

170

Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR

2.B.5.a

Cod SNAP Titlu

0404

040401 Acid Sulfuric

040404 Sulfat de amoniu

040405 Nitrat de amoniu

040406 Fosfat de amoniu

040407 Îngrăşăminte NPK

040408 Uree

040409 Negru de fum

040410 Dioxid de titan

040411 Grafit

040413 Clor

040414 Îngrăşăminte pe baza de fosfor

040416 Altele

0405

040501 Etilenă

040502 Propilenă

040503 1,2 dicloretan (cu excepţia 040505)

040504 Clorvinil (cu excepţia 040505)

040505 1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)

040506 Polietilenă de joasă densitate

040507 Polietilenă de înaltă densitate

040508 Clorura de polivinil

040509 Polipropilenă

040510 Stiren

040511 Polistiren

040512 Stiren-butadienă

040513 Stiren-butadienă (latex)

040514 Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)

040515 Acrilonitril stiren butadienă (ABS) răşină

171

Cod SNAP Titlu

040516 Oxid de etilenă

040517 Formaldehidă

040518 Etilbenzen

040519 Anhidridă ftalică

040520 Acrilonitril

040521 Acid adipic

040523 Acid glioxilic

040525 Fabricarea pesticidelor

040526 Fabricarea compuşilor organici persistenţi

040527 Altele (fitosanitare...)

0406 040622 Fabricarea explozibililor

Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile

generate în procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor care

presupun arderi cu contact (de exemplu oxidarea termică, oxidarea

catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.

Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de

desfăşurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea

combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse

în categoriile 1.A.1/1.A.4).

Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică

sunt:

Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS);

Oxizii de azot (NOx, NO2) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN);

Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr);

Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm);

Particulele.

Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în

emisii dirijate şi emisii nedirijate (fugitive).

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:

Emisii din proces evacuate prin coşuri/ conducte de evacuare;

172

Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare

de proces, cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare

cu gaz;

Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluanţílor cum

ar fi: filtre, instalaţii de oxidare termică, echipamente de

absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin poluanţi neeliminaţi de

instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de reţinere

însăşi;

Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare;

Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;

Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor;

Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer,

încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime şi intermediare);

Evacuări provenite din ventilaţia generală;

Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;

Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.

Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau

de volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.

Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:

Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente

funcţionării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă

sau prin diverse deschideri;

Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare,

pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane,

containere);

Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire,

întreţinere;

Emisii de la facle;

Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de

substanţe volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de

răcire);

Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional,

sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B „Industria Chimică” nu

reprezintă, în general, surse cheie.

Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr.

152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot

reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

173

Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria

chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent

de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de

emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate

emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de

substanţe chimice produse.


ABORDARE

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria

chimică sunt:

Operatorii economici;

Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date

referitoare la instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate

de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de

monitorizare a emisiilor;


cantităţile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic şi


Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică,

agenţiile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a

chestionarului „Chimie” – care se referă atât la activitatea propriu-

zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât şi la activităţile conexe,

precum şi, după caz, chestionarul „Surse mari de ardere_energie” sau

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care

profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod

NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va

menţiona profilul acestuia. Se vor lua în considerare activităţile de

producere a substanţelor chimice menţionate în prezenta procedură;

Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru

protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în


documente;

174

Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor

care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional

de Statistică.


Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:


calitatea datelor;


impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că

operatorii instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în

general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx,

SO2 şi pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad

ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea

emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi

menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de

abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie

utilizaţi doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare – pe

baza defalcării procesului de producţie pe activităţi/etape/surse şi estimarea

emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NOx, particule şi SO2, instalaţiile

chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de

instalaţiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului

3 de abordare, ceea ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi

consecutivi din procesul de producţie:

Manevrarea materiilor prime;

Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise;

Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).


Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor

aferente proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor

cuprinde toate activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul unei

instalaţii chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi

pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea şi transportul

produselor finite.

175

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de

ardere şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi

prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror

emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare

amplasament în parte.

În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea




Metode bazate pe modelarea proceselor;











de concentraţii pentru NOx (fabricarea acidului azotic) şi SO2 (fabricarea

acidului sulfuric).





calităţii ).












Metode bazate pe modelarea proceselor

176

Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică

existenţa, la nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a

emisiilor specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează,

luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate.

Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de


acestuia.

Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de

masă pentru estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.


Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când

nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie

pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul

fiecărei unităţi/instalaţii chimice.

Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare

unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare

operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea

metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în

funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.








În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de




inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă

utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009:

Fabricarea amoniacului – În tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de

emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului

(reformare cu abur – gaz natural ca materie primă şi oxidare parţială

177

– cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obţinerea

hidrogenului);

Fabricarea acidului azotic – În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului

azotic (joasă/medie/înaltă presiune şi respectiv acid azotic concentrat

produs prin metoda directă);

Fabricarea acidului adipic – În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii

de emisie asociaţi producerii acidului adipic;

Fabricarea carbidului – În tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii

de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau

fără reutilizarea gazului de cuptor);

Fabricarea acidului sulfuric – În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului

sulfuric (absorbţie simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă

acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare);

Fabricarea sulfatului de amoniu – În tabelul 3.23 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi producerii sulfatului de amoniu;

Fabricarea nitratului de amoniu – În tabelul 3.24 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi producerii nitratului de amoniu;

Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK – În tabelul

3.25 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului

de amoniu;

Fabricarea ureei – În tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie

asociaţi producerii ureei;

Fabricarea negrului de fum – În tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii

de emisie asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie

includ şi emisiile din ardere, iar conţinutul de sulf în materia primă

este presupus între 0,3–1%;

Fabricarea dioxidului de titan – În tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului

de titan (prin clorinare sau prin sulfatare);

Fabricarea grafitului – În tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de

emisie asociaţi producerii grafitului;

Fabricarea clorului – În tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de

emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu

mercur, cu diafragmă sau cu membrană);

Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice – În tabelul 3.34 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice;

Fabricarea etilenei şi a propilenei – În tabelul 3.35 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi producerii etilenei şi propilenei;

178

Fabricarea 1,2 dicloretanului – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu

furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503)

deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii

clorurii de vinil prin metoda temperată;

Fabricarea clorurii de vinil – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu

furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504)

deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP

040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;

Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) –

În tabelele 3.36-3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi

fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) şi clorurii de vinil (VCM)

(3.37);

Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă

densitate – În tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie

asociaţi fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a

polietilenei de înaltă densitate (3.39);

Fabricarea policlorurii de vinil – În tabelele 3.40-3.41 sunt

prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a

policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în

emulsie);

Fabricarea polipropilenei – În tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de

emisie asociaţi producerii polipropilenei;

Fabricarea stirenului – În tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de

emisie asociaţi producerii stirenului;

Fabricarea polistirenului – În tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a

polistirenului (GPPS – polistiren de uz general, HIPS – polistiren dur

şi polistiren expandabil);

Fabricarea cauciucului sintetic – În tabelele 3.47-3.49 sunt

prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare;

Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) – În

tabelul 3.50 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii

acestui tip de răşini;

Fabricarea oxidului de etilenă – În tabelul 3.51 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi producerii oxidului de etilenă;

Fabricarea formaldehidei – În tabelele 3.52-3.54 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a

formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer,

respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer şi

sisteme de control);

179

Fabricarea etilbenzenului – În tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de

emisie asociaţi producerii etilbenzenului;

Fabricarea anhidridei ftalice – În tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi

factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei

ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă);

Fabricarea acrilonitrilului – În tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii

de emisie asociaţi producerii acrilonitrilului;

Fabricarea acidului glioxilic – În tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii

de emisie asociaţi producerii acidului glioxilic;

Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare,...) – În tabelul 3.60

sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor;

Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) – În această categorie intră emisiile provenite din:

o Pentru substanţele lichide sau gazoase:

Umplere şi golire;

Evaporarea naturală din rezervoare;

Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe;

Emisii din momentul prelevării de probe;

Emisii din operaţii de curăţare.

o Pentru substanţele solide:

Încărcare şi descărcare;

Transport;

Stocare în vrac.

Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR

2.B.5.b.

Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în

stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul



Metodologiei US EPA/AP-42 „Compilation of Air Pollutant Emission



Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de

Ghidul EMEP/EEA corespund situaţiei în care nu au fost implementate

sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în

cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoaşterea

eficienţei acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor

sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor

furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste


180

informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul

EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de reducere

pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt

aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor

fugitive.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va



aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,


Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B,

se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.









este necesar ca operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile


etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale,






NFR 2.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.26 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.C INDUSTRIA METALELOR

Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de

fabricare a metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea

metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activităţi:

181

Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Activităţi industriale Cod NFR categoria de

activităţi industriale

Fabricare fontă şi oţel şi

fabricare feroaliaje

Fabricare fontă şi oţel 2.C.1

Fabricare feroaliaje 2.C.2

Fabricare metale

neferoase

Fabricare aluminiu 2.C.3

Fabricare cupru 2.C.5.a

Fabricare plumb 2.C.5.b

Fabricare nichel 2.C.5.c

Fabricare zinc 2.C.5.d

Fabricare alte metale 2.C.5.e

Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C

sunt reprezentate de:

Procesele de ardere cu contact:

o în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea,

peletizarea, elaborarea fontei, elaborarea oţelului în

convertizoare cu oxigen – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx

şi CO;

o în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale,

sinterizare, topiri – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO.

Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului

primar.

Alte procese:

o turnarea;

o laminarea;

o stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi

deşeurilor metalice.

Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare

a metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi

reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din

subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în

conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.

Întrucât procesul de fabricaţie care se desfăşoară în cadrul unei unităţi

metalurgice presupune ca activitate esenţială un proces de ardere

182

(arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi

2.C va respecta paşii procedurali indicaţi la procedura 1.3.4 „Activităţi

din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi

construcţii”.


ABORDARE

Surse de date

Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în

cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind

estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în

industrii de fabricare şi construcţii”:

Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia

feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau

secundară;





a emisiilor;


producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în

alte anchete statistice.

Colectarea datelor

Conform celor menţionate la procedura 1.3.4 „Activităţi din categoria cod

NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”, având în vedere

că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de

ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor

acestor unităţi le vor fi transmise atât chestionarul

„Procese_producţie_metalurgie”, cât şi chestionarele „Surse mari de

ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică

putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea

fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de

asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.

Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de

abordare, în corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de

activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”.

Inventarele de emisii pentru sursele din subgrupa 2.C trebuie elaborate în

mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se

elaborează inventarul, local sau naţional.

183


Inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi

cod NFR1.A.2 va aborda în mod integrat, şi emisiile generate de procesele

tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.

În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate

activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice,

adică:

procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ...

2.C.5.f);

procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2

(1.A.2.a, 1.A.2.b);

procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul

metalurgiei feroase primare.





Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi

gazoşi NOx, SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în

industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi

(particule, metale grele, dioxine şi furani, COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt

atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita dubla luare în

considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi NOx,

SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt

generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare

electrice, fabricarea aluminiului primar).

În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica

următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:



emisiilor;


emisiilor pentru poluanţii relevanţi.

În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor

de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor

putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii

monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute

prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004. Datele

provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea

184

inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost

stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor

necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a

emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,

elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de

estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.








În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează

monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice

orare de valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu,

generate pentru întregul an de inventariere.

Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a

emisiilor, operatorii vor furniza cantităţile anuale/lunare împreună cu

regimul de funcţionare a instalaţiilor.

În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor

de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi

documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în

documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru

fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea

metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de

stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de

o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte,

sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile

disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici

disponibile.

Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori

de emisie, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul

EMEP/EEA. Apentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi

cod NFR 2.C.1 „Fabricarea fontei şi oţelului”, 2.C.2 „Fabricarea

feroaliajelor”, 2.C.3 „Fabricarea aluminiului”, respectiv 2.C.5.a ... 2.C.5.e

corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc

şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei

185

sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a

particulelor, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în

documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu

informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului

În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de

fabricare a fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de

emisie în cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza

următoarelor documente de referinţă privind cele mai bune tehnici

disponibile pentru instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005

(http://eippcb.jrc.es/reference/):

Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi

oţelului/BREF Iron and Steel;

Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor

feroase/BREF in the Ferrous Metals Processing Industry;

Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi

topitorii/BREF in Smitheries and Foundries Industry.

Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de

surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu,

sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă

estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de

metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”,

subcapitolul 12.5 „Iron And Steel Production”, tabelul 12.5-4.

Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili

nemetanici, pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul

de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and

Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie

de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod

NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US

EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.4

„Ferroalloy Production”.

Pentru estimarea emisiilor de metale, se recomandă utilizarea metodei

bilanţului de masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor

componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un

standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire şi de

elaborare a şarjei respectivului aliaj.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului

http://eippcb.jrc.es/reference/

186

Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv

fabricarea aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza

aluminei.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se

recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US

EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1

„Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza

aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul

EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2÷3.3 şi eficienţele de reţinere

indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.

Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a

aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de

metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”,

subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.

Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului

secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de US

EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1

„Secondary Aluminum Production”. Pentru estimarea emisiilor de compuşi

organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor

utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,

capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea

emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu

saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele

de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-

7.

Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b

Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea

zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru,

plumb, zinc, nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2

indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar,

respectiv tabelul 3-5 pentru fabricarea cuprului secundar şi

eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-7;

capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 ÷ 3-6 pentru fabricarea plumbului

primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea plumbului

secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-14 sunt

aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-

9;

187

capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul

menţionează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de

nivel 1);

capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 ÷ 3-8 pentru fabricarea zincului

primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea zincului

secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-13 sunt

aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-

9;

capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire),

ţinând cont de eficienţele de reţinere ale instalaţiilor.

Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi

transportul produselor metalice

În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi

2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi

de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi

transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare

referitoare la activităţile de fabricare a metalelor.

În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se

realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate

stocării, manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate

separat de cele de proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.

În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociaţi stocării,

manevrării şi transportului produselor metalice, în afară de activităţile de

metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de

emisie specifici furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că

Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie care includ activităţile de

stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot fi folosiţi în combinaţie

cu factorii specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla luare în

considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi

transport.







poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi

furani, etc.

La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor

de gaze emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul

188

de emisie aferent instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi

acestui proces. De asemenea, trebuie luat în considerare că, dacă la

cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de

ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin acelaşi

coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele

procese (de ardere combustibil şi de topire metale).


2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste

categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea





din cadrul industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea

emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).





categorie de surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele

corespunzătoare din anuare şi alte anchete statistice.




incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de





localizarea surselor, producţii, factori de emisie, emisii) vor fi integrate

într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi

utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.


NFR 2.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


189

1.3.27 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.1 FABRICAREA

CELULOZEI ŞI HÂRTIEI

Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale:

fabricarea celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee

de obţinere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) – cel mai frecvent utilizat,

procedeul cu sulfit acid şi procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.

Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi

organici volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi

de azot (NOx) şi monoxid de carbon (CO).

Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici

EMEP/EEA, emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la

categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.

Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la

categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi

hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului – în categoria de

activităţi cod NFR 1.A.2.f.i Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile

de hârtie – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea

celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate –

trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B Colectarea,

epurarea şi evacuarea apelor uzate.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a

celulozei şi hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza

prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de

celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile

pentru producerea hârtiei şi cartonului având o capacitate de producţie mai

mare de 20 tone/zi, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta

surse de poluare a aerului la nivel local.


elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent

de nivelul la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind

activitatea sunt reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de

ulei de tal şi/sau de terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din

leşia neagră recausticizată.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

190

Operatorii economici al căror profil de activitate constă în

fabricarea celulozei şi hârtiei;





a emisiilor;


producţiile de celuloză şi hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte

anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către fiecare operator a chestionarului

„Procese_producţie_celuloză”, care se referă la toate activităţile de

producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;









Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei

şi hârtiei pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie

termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică

putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele

pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deşeuri tehnologice

din procesul de producţie împreună cu combustibilul sau în cazul unor

procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau a

arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele

solicitate prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză”.

Prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză” sunt solicitate şi date

necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum

manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor,

epurarea apelor uzate, etc.

191

Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate

rezultate din activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că

estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate

realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B

Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.






Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de

fabricare a hârtiei şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi

la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de

estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.


şi/sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.





Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în

amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi

celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe

amplasament.

Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de

surse va cuprinde următoarele etape:

1. Realizarea fluxului de date;

2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;

3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;

4. Elaborarea rapoartelor.


Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor

operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind

activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor,

tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,

precizând termenele de raportare.

192

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite

autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În

cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele

primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite



Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din

amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord

cu operatorul vor definitiva această încadrare.


emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.


În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica

următoarele metode de estimare a emisiilor:

Metode bazate pe măsurări directe;












instalaţiilor.




emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.




utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele

provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea

inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile

193


14956:2003 şi SR EN 14181:2004.

Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se

efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii

care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va

efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor

de emisie.

În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de

ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor),

emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de

surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.

Metoda bazată pe factori de emisie

Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării

celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid,

Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din

metodologia US EPA pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5, respectiv din

Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie

pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.

Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare

recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producţiei de celuloză

uscată şi integrează toate fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia

specifică (instalaţii prevăzute cu electrofiltre şi/sau scrubere).

Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea

următoarelor surse de informaţii:

metodologia US EPA – subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei

(Chemical wood pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10)

pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5;

Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi

hârtie (http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule;

metodologia National Pollutant Inventory – Australia privind

Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei

şi hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and

Paper Manufacturing http://www.npi.gov.au/publications/emission-

estimation-technique) pentru COVnm.

În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui

acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a

echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor,

luând în considerare informaţiile furnizate de producătorii de echipamente,

în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice acestui sector de activitate

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10

http://eippcb.jrc.es/reference

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique

194

şi/sau informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai

bune tehnici disponibile.







poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVnm, dioxine şi furani,

etc.




Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1


Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei

precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale,

precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite

scopuri.


din cadrul unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate








producţiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.




categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de





195


NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.28 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.2 FABRICAREA

PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A BĂUTURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a

produselor alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor

vegetale care corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea

altor produse din Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi

atmosferici EMEP/EEA.

Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din

industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor

agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a

produselor de patiserie, a preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a

margarinei şi altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale şi a

cafelei prăjite.

Ghidul EMEP/EEA nu tratează emisiile asociate activităţilor de

preprocesare şi de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în

România aceste activităţi sunt răspândite, se consideră necesară includerea

emisiilor asociate acestora în inventarele locale şi naţionale de emisie.

Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special

vin, bere şi băuturi spirtoase.

Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii

organici volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.

Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la

categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex.

arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de

abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor

pentru producerea de abur şi/sau de energie termică.

În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape

uzate, cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare

conduce la emisii de CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la

evacuarea şi epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de

activităţi cod NFR 6.B „Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a

hranei şi băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza

prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul

fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele

decât laptele), având o capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse

196

finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate

de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea

medie trimestrială), intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta

surse de poluare a aerului la nivel local.




Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind

activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime şi de

producţii.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici al căror profil de activitate este industria

alimentară sau fabricarea băuturilor alcoolice;





a emisiilor;


producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în


Colectarea datelor




„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate

activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale

respective;






197




Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară

sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru

producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi

transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz,

precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Întrucât există

posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie

termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul,

operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul

„Procese_producţie_alimente_băuturi”.

Prin chestionarul „Procese_producţie_alimente_băuturi” sunt solicitate şi

date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum

traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în

vedere faptul că apele uzate rezultate din activităţile de fabricare a

alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară apelor uzate

menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării

acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria

cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.

Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare

şi activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a

păsărilor şi animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru

protecţia mediului le va transmite şi chestionarele „Agricultura” şi/sau

„Zootehnie”.






Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de

fabricare a băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de

la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem

casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:

pentru producătorii industriali – estimarea emisiilor se va realiza la

nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în

funcţie de disponibilitatea datelor;

pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic – pentru

care datele privind activitatea pot fi obţinute numai din date

198

statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de

abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.



amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor

alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate

procesele care se desfăşoară pe amplasament.



1. 1. Realizarea fluxului de date;






operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind

activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor,

tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,

precizând termenele de raportare.

Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite

autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În

cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele

primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite



Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din

amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord

cu operatorul vor definitiva această încadrare.




Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a

băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:

Metode bazate pe factori de emisie;


emisiilor asociate micilor producători şi a producătorilor în sistem

casnic.

199








Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă




instalaţiilor.



Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 –

capitolul 9 Industria alimentară

(http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru

activităţile de însilozare şi morărit – subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators

and Processes”, iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza

factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul

EMEP/EEA pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după

caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea

emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de

referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu

informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice

diferitelor sectoare de activitate şi/sau furnizate de producătorii de

echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de

abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA,

integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare şi a

băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea

produsului finit.

Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor

de cereale, în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri

şi mori de cereale care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de

cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcţionează

independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.

Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii

producători şi de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de

emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA,

aplicabili producţiilor, pe categorii de produse, în corelaţie cu datele

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html

200

statistice privind producţiile sau consumurile pe locuitor. Din producţiile

naţionale provenite din date statistice se scad producţiile raportate de

operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii

de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagragarea emisiilor naţionale

rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie

de numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de

localitate (urban sau rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că

datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din

cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine, carne şi produse din carne, zahăr,

băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare şi pe tipul

de localitate – urban sau rural.

În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite

din date statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali,

corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă

se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul

produselor provenite predominant din producţia internă se pot folosi date

surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în

general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula

consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor

naţionale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale

astfel calculate se vor scădea producţiile raportate de operatorii industriali,

diferenţa fiind considerată ca producţie a micilor producători şi a celor în

sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica

diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus menţionaţi. Dezagregarea

rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.

Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de

producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară

sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi

atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de

clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea,

fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;

emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi

de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).




201

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2

se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




scopuri.


din cadrul unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor,

clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe

categorii de activităţi (coduri NFR).






producţiile naţionale anuale de produse alimentare şi băuturi cu datele

statistice corespunzătoare.



categorii de date (producţii, consumuri materii prime, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de








1.3.29 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.3 PRELUCRAREA

LEMNULUI

În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare

mecanică a lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.


ABORDARE


sunt:

202

Operatorii care desfăşoară activităţi de procesare a lemnului,

precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a

produselor din lemn prelucrat, cu excepţia fabricării mobilei;

Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza

lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date

referitoare la activităţile acestora, cuprinse în autorizaţiile de mediu,

în diverse raportări (E-PRTR);


volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte

anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către operatorii a chestionarului „Procese_lemn”,

chestionar care se referă atât la activităţile acoperite de categoria de

surse cod NFR 2.D.3 cât şi la fabricarea mobilei;

solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor

regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes

cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;




Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului

pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea

spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis şi

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.


Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii

cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional,

estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel

de unitate de prelucrare a lemnului – nivel 3.


Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru

particule

În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod

NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de

particule:

203

Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile la

nivel de operatori industriali;

Metoda bazată pe factori de emisie predefiniţi – aplicabilă la nivelul

micilor operatori.



Pentru operatorii industriali

Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de

estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care

sunt racordate la sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în

considerare nivelurile de concentraţii de particule în efluentul gazos, ce

sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de

reducere a emisiilor, precum şi debitul de efluent gazos.

În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare,

estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de

Ghidul EMEP/EEA. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de

incertitudine ridicat şi permite doar calculul emisiei la nivelul întregii

unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul,

să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unităţii.

Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie

Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de

prelucrare mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza

factorul de emisie de nivel 1 recomandat pentru particulele totale în

suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat cantităţii de lemn procesat pe

unitate/instalaţie.

Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare

unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi

atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea

NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind

tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii

caracteristici.






scopuri.

204



asigurare şi control al calităţii , prevazut în Anexa 2.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii,








1.3.30 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE

POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DIN CATEGORIA COD

NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)

ŞI DE METALE GRELE

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici

persistenţi (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european

de cooperare pentru monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor

atmosferici la lungă distanţă, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie

avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării şi utilizării

acestora, după cum urmează:

Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de

POP

Substanţa

Anexa la

Protocolul

POP

Producere Comercializare Utilizare Emisii

Aldrin NU NU NU NU

Clordan NU NU NU NU

Clordecon NU NU NU NU

DDT (anexele I şi

II) I ; II DA DA DA DA

Dieldrin NU NU NU NU

Endrin NU NU NU NU

Heptaclor NU NU NU NU

205

Substanţa

Anexa la

Protocolul

POP


Hexabromobifenil NU NU NU NU

HCB (anexele I şi

III)

Hexaclorbenzen

I ; III NU NU NU DA

Mirex NU NU NU NU

PCB (anexele I şi

II) I ; II NU NU NU DA

Toxafen NU NU NU NU

HCH2

Hexaclorciclohexan II NU NU NU NU

Lindan II DA DA DA DA

PCDD/PCDF NU NU NU DA

PAH

(benzo(a)piren,

benzo(b)fluoranten,

benzo(k)fluoranten,

indeno(1,2,3-

cd)piren)

NU NU NU DA

PentaBDE

Pentabromodifenil

eter

NU NU NU DA

PFOS

Acidul

perfluorooctan

sulfonic şi sărurile

acestuia, precum şi

fluorura de sulfonil

perfluorooctanică

DA DA DA DA

PCN

Naftalina

policlorurată

NU NU NU DA

PeCB

Pentaclorbenzen NU NU NU DA

206

Substanţa

Anexa la

Protocolul

POP


HCBD

Hexaclorbutadienă NU NU NU DA

OctaBDE

Octabromodifenil

eter

NU NU NU DA

SCCP

Parafine cu lanţ

scurt clorinate

DA DA DA DA

Substanţe

raportate1

DA DA DA DA

Alte substanţe1 DA DA DA DA

PCP

Pentaclorfenol DA DA DA DA

Endosulfan DA DA DA DA

Trifluralin DA DA DA DA

Dicofol DA DA DA DA

1În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise

neintenţionat nu se solicită date privind activitatea – producţii, utilizări,

vânzări). 2HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.

Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din

1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la

poluanţii organici persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise

în mediu doar pe parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor

substanţe au fost interzise.

Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu

conţinut de PCB reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi

pentru alte substanţe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.

DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu

epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.

Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici

persistenţi (POP), pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de

substanţe sunt prin definiţie 0, cu excepţia PCB, HCB şi DDT.

207

Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi

fabricate numai pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum

urmează:

DDT – care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe

epidemiologice;

HCH – care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea

lindanului;

Lindan

PCB – pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de

protocol pentru restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt

asociate numai utilizării şi eliminării produselor/echipamentelor cu

conţinut de PCB.

Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP – PAH,

PCDD/PCDF, HCB – pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special

din diferite surse de ardere.

Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea

următoarelor substanţe:

PentaBDE – care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi

utilizarea limitându-se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente

pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conţinut de

pentaBDE;

PFOS şi substanţele derivate – eliminate în mare măsură din uz şi

fabricaţie, emisiile fiind asociate utilizării istorice;

PCN – a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale

fiind asociate combustiei;

PeCB – a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale

fiind asociate combustiei;

HCBD – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile

incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului şi a

hidrocarburilor clorurate;

OctaBDE – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile

fiind asociate utilizării istorice;

SCCP – care sunt produse şi utilizate în prezent.

Alte substanţe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt

PCP, Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.

208

1.3.30.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE

POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)

Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea

substanţelor din categoria POP.

Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile

rezultate din aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând

mai puţin de 1% din emisiile naţionale din oricare alt poluant.

Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se

recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor

masice şi/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de

procese/operaţii tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se

vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).

1.3.30.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE

POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE

Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din

clasa POP, se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se

utilizeze una dintre variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA

2009, după cum urmează:

Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009

pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora

Substan

ţe din

clasa

POP

Factor de

emisie Aplicabilitate Surse de date

PCB

0,1

g/locuitor/

an

Factor de emisie de

nivel 1 aplicabil în

situaţia în care nu

sunt disponibile date

privind numărul şi

starea echipamentelor

cu conţinut de PCB

(cantitatea de PCB,

masa echipamentului,

vechimea, gradul de

uzură, în

uz/conservare/depozit

are)

Estimarea acoperă

emisiile provenite atât

INS – recensământul populaţiei

209

Substan

ţe din

clasa

POP

Factor de

emisie Aplicabilitate Surse de date

de la pierderile din

transformatoare şi

condensatoare, cât şi

de la fragmentarea

echipamentelor

scoase din uz supuse reciclării.

PCB

0,06

kg/tonă

PCB

Factor de emisie de

nivel 3 aplicabil

pentru estimarea

emisiilor asociate

pierderilor din

transformatoare Agenţi economici deţinători de

echipamente (transformatoare,

condensatoare) care conţin

PCB 0,8

kg/tonă

PCB

Factor de emisie de

nivel 3 aplicabil

pentru estimarea

emisiilor asociate

pierderilor din

condensatoare

PCB

0,025

kg/tonă

deşeu

metalic

supus

reciclării

Factor de emisie de

nivel 3 aplicabil

pentru estimarea

emisiilor asociate

dezmembrării

echipamentelor (condensatoare,

transformatoare)

scoase din uz supuse

reciclării.

Agenţi economici autorizaţi

pentru reciclarea

transformatoarelor/condensatoa

relor

Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele

privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de

echipamente cu conţinut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un

chestionar specific elaborat de autoritatea competentă de mediu în

conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA. În

cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru care

210

operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că

nu au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest

sens.

Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor

(dezmembrare), datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor

economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor,

prin acelaşi chestionar.

Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a

echipamentelor de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi

cele medicale), a echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor

produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale

de uz stomatologic şi amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de

emisii de Hg, dar de mică importanţă la nivel naţional.

Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor

echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de

emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea

fiind reprezentate de numărul de locuitori.

1.3.31 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.G ALTE PROCESE

INDUSTRIALE

Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor

în vrac au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de

activităţi industriale.

1.3.32 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.A APLICAREA

VOPSELELOR

În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în

sectoarele industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât

cu preparate cu conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi

emailurile.

În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:

Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:

o Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de

către firme de construcţii şi zugravi/pictori profesionişti;

o Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea

locuinţelor sau mobilierului în domeniul privat.

Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:

o Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de

autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea

automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora. De

211

exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare

pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de

activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în

atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi

cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse;

o Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această

categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte

a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării acestora în afara

amplasamentului producătorului;

o Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la

acoperirea rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a

rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru;

o Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor;

o Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi

produse de lemn, excluzând utilizarea produselor de

conservare şi a creozotului;

o Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe

metale, materiale plastice, hârtie, piele şi sticlă.

Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara

sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea

vopselelor de protecţie anticorozivă pe structuri de oţel, beton sau pe

alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse

vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi

pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru

marcarea drumurilor.

Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund

categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul

EMEP/EEA, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea

imaginilor corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar

acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor,

benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea materialelor textile şi

tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C Produse

chimice.

Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi

organici volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri

(aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt

reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru

reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în

anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

212

O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005

numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200

t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor;




în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din

Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-

PRTR);


populaţia, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Aplicare

vopsele”;



cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut

de COV şi în diverse alte documente;





Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor

decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de

abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.

Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor cod

NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru

aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare

amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.

Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu

213

conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care

nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de

abordare.









Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1

Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin

utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va

face astfel:

Numărul de locuitori pe localităţi – date obţinute de la Institutul

Naţional de Statistică;

Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.)

vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în

desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a

inventarului – pe baza unui chestionar specific.

Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o

activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se

va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca

desfăşurând activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a

datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la

activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii

care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca

activităţi principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor,

fabricarea şi/sau repararea navelor, fabricarea şi/sau repararea de material

rulant, fabricarea şi/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor

electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autorităţile

administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR – pentru

obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de

întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale – în

vederea obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că

214

datele privind aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului

(prelucrare lemn, fabricare mobilă) sunt solicitate prin chestionarul

„Procese_lemn”, elaborat special pentru acest sector industrial.

De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de

vopsire vor fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de

colectare a datelor.








emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.


Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza

următoarele metode:

Metode bazate pe bilanţ masic;


Elaborarea inventarelor locale de emisii

Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor

include emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor

pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în

considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane

construite ale localităţilor.

Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie,

în două alternative:

Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia

US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 „Nonindustrial Surface Coating”,

şi anume 2,09 kg COVnm/locuitor/an;

Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de

Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din subcapitolul 3.A, şi

anume 230 g COVnm/kg vopsea convenţională pe bază de solvent

(50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de

emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de

acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru

construcţia/întreţinerea locuinţelor. Dată fiind dificultatea obţinerii

215

unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantităţile de produse

de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau

specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de

elaborare a inventarului.

Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice,

inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 – pe baza

factorului de emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza

atunci când aceste date vor deveni disponibile.

Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3

Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor

pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă




instalaţiilor/activităţilor.



Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din

bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe

surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă

incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse

dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie

elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici

activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu

conţinut de COV, după cum urmează:

Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

consumului real de solvenţi organici;

Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);

Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);

Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde

emisiei de COVnm din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală

cu suma emisiilor dirijate de COVnm. În cazul în care există mai

multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe

surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind

activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.

216

Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi

3.A vor include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea

vopselelor.

În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de

COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va

utiliza metoda bazată pe factori de emisie.

Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin

aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –

subcapitolul 3.A – tabele 3-4 ... 3-16 - datelor specifice privind activitatea

(consumuri de materiale de acoperire, număr de

autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafaţa

acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită),

corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on

Techno-Economic Issues

http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm). Aceşti factori de

emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării

solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de

reducere a emisiilor.

Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul

EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de

activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3

Tip acoperire Factor de emisie

3.A.2 Aplicarea vopselelor

pentru vopsire în industria

construcţiilor de maşini

8 kg COVnm/autoturism pentru acoperiri

pe bază de solvenţi şi fără măsuri de

reducere secundară

28 kg COVnm/camion +

8 kg COVnm/cabina camion

pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără

măsuri de reducere secundară

150 kg COVnm/autobuz



3.A.2 Aplicarea vopselelor

pentru reparaţii în ateliere auto

720 g COVnm/kg vopsea



3.A.2 Acoperirea bobinelor 480 g/kg vopsea aplicată

http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm

217

Tip acoperire Factor de emisie

43,2 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază

de solvenţi (90g vopsea/m2), fără măsuri

de reducere secundară

10,8 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază

de apă, fără măsuri de reducere secundară

(90g vopsea/m2)

0 g/m2 - pentru vopsele sub formă de

pulbere

3.A.2 Învelirea sârmei

17 g COVnm/kg sârmă



3.A.2 Vopsirea lemnului în

sectorul industrial

960 g COVnm/kg vopsea aplicată



3.A.2 Vopsirea pieilor 200 g COVnm/kg piele vopsită

3.A.2 Aplicarea vopselelor la

fabricarea

ambarcaţiunilor/navelor

125 g COVnm/m2

3.A.3 Aplicarea vopselelor pe

structuri

740 g COVnm/kg vopsea pe bază de

solvenţi

În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii

de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul

EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A - tabele 3-17 ... 3-26 sau prin

documentele de bază publicate de EGTEI pentru categorii de

sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul

echipamentelor de reducere a poluării.

Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor

din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp.

În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ

de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru

protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale

de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi

vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu

evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.

218

Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod

NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care

se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor

de aplicare a vopselelor va fi tratată şi prezentată în mod individual,

împreună cu toţi parametrii caracteristici.

Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de

aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR

3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare

asociate drumurilor/podurilor aflate sub jurisdicţia autorităţilor

administraţiei publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale

ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COVnm

corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme

industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse

de suprafaţă asociate perimetrului platformei industriale.

Elaborarea inventarului naţional de emisii pentru categoriile de activităţi

cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru

această categorie.

Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul

EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu

conţinut de COV, alte date specifice).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,

alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,




Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din

categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional

pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un

raport unitar.

1.3.33 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.1 DEGRESAREA

Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în

apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele

mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor

metalice, dar şi a obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor

imprimate şi altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activităţi

industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul

major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în tipografii, unităţi de

219

fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice, cauciucului,

textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice,

service-uri auto.

Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt

reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru



O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul

unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv

cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate,

în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul

la care se elaborează inventarul.

Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind

activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii care desfăşoară activităţi de degresare cu solvenţi:

industria construcţiilor de maşini, fabricarea produselor

electrocasnice, fabricarea componentelor electronice, reparaţii

material rulant, şantiere navale, etc.;




în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de solvenţi cu

conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut

de COV).

Colectarea datelor




„Degresare_solvenţi”;



220


de COV şi în diverse alte documente.


Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de

abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie

raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date

detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.



Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă

activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan

cu cel specific activităţilor principale.


emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi

organici se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să

cuprindă următoarele categorii de date:



instalaţiilor.






incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse

dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie

elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.


activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de

COV, după cum urmează:

221








cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;


emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma

emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-

O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a

efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va

realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare

echipamentelor conectate la fiecare sursă;


cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.

Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1

t/an şi care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica,

de asemenea, metoda bilanţului de masă, luând în considerare:

consumurile reale de solvenţi;

eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;

cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu

conţinut de solvenţi – conţinutul de solvenţi este estimat la 20% din

cantitatea de deşeuri).

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea

factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –

subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În

funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de

emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA

2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu

eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării.

Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt disponibile

bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie

elaborate astfel de bilanţuri.

Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în

inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate

conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi

prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.

222

Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1





categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date

specifice).








NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.34 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.2 CURĂŢAREA CHIMICĂ

Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice

proces de îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele

textile şi produsele din blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici

volatili nemetanici (COVnm).

Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţare chimică (uscată) sunt

reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru



Pentru o instalaţie de curăţare chimică este prevăzută o valoare limită

pentru emisiile totale în valoare de 20 g COVnm/kg produs curăţat şi uscat.

Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în

general în unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu

capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se

desfăşoară predominant în mediul urban, existând o tendinţă de grupare a

unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale. Implementarea Directivei

1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis,

întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile limită de

emisie.

O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai

în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an,

exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.

223

Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare

chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în

subcapitolul 1.2.




Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind

activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de

textile curăţate.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici al căror profil de activitate este curăţarea

chimică (uscată) a articolelor textile ș i a produselor din blană;

Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot

furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi

instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în

diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din

Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);

Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date surogat

privind populaţia, numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de

activitate, numărul de angajaţi, etc., incluse în anuarul statistic şi în


Colectarea datelor



transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Curăţare

chimică”;








224

În cazul în care o unitate care prestează activităţi de curăţare chimică a

textilelor deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi

apei calde, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile

de întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de

activităţi 3.B.1 Degresare.


Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a

metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de

curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă

utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu

conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care

nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2

de abordare.



amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în

considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.








Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza

informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.


curăţătoriilor chimice chestionarele de colectare a datelor privind

activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii

utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de

raportare.





225




emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată)

se pot aplica următoarele metode:


Metode bazate pe factori de emisie;

Metode bazate pe date surogat.


Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să

cuprindă următoarele categorii de date:



instalaţiilor.






incertitudine.


activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu

conţinut de COV, după cum urmează:








cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;




O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a

226



echipamentelor conectate la fiecare sursă;


cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control

al emisiilor.

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin

aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –

subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În

funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de

emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA

2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu

eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării.

Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile

alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.

Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind

activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe

factori de emisie. În acest caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu

ajutorul datelor surogat precum:

populaţia urbană– prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul

EMEP/EEA, factor care aproximează cu un grad ridicat de

incertitudine cantitatea de textile curăţate anual per capita;

datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi,

etc. pot fi extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar

pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea.









Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de

curăţare chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în

amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora

le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod


Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2


227




categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii,

etc.).



capacităţi de lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale





NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.35 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.C PRODUSE CHIMICE

Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:

fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice;

suflarea (oxidarea) bitumului;

fabricarea anvelopelor;

fabricarea substanţelor chimice organice speciale;

fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor);

extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile;

aplicarea industrială a adezivilor;

tăbăcirea pieilor.

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră

următoarele activităţi:

conversia cauciucului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu

conţinut de COV mai mare de 15 tone;

fabricarea produselor farmaceutice – în cazul unui consum anual de

solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;

fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi

adezivilor – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV

mai mare de 50 tone;

extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale –

pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de

10 tone;

228

fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu

conţinut de COV mai mare de 5 tone.

Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea

blănurilor şi a pieilor cu o capacitate de tratare care depăşeşte 12 tone

produse finite/zi, intră sub incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005,

fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.

Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, industria chimică este

indicată drept categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie

obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de

activităţi: fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea

(oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor

chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a

cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile

şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;







producţiile, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Utilizare

produse chimice”, care include o foaie separată dedicată facilităţilor

pentru stocarea în vrac a solvenţilor (rezervoare) care trebuie

completată de fiecare operator care deţine astfel de facilităţi,

indiferent de domeniul de activitate;



229






Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi

chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se

precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept

combustibil adiţional cojile de seminţe.


Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a


curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă


conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care

nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2

de abordare.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi

luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul

fiecărei unităţi.








Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi

polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor,

fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor,

cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor

comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza

pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii

de mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor

unităţi chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,

230

caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv

cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.








emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod

NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a

produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:



instalaţiilor.



Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi

tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de

produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea

pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice

Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt

cauzate de evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga

cantitate de agenţi de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în

atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul

procesului de fabricare, restul (cantitatea reţinută în produs) fiind eliberat

de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.

Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi

polistirenice se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie

de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control,

231

recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse

chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor

generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele

recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele

furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.


generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele

furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.

În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la

dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci

concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor

utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea

debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de

furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului

Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin

barbotarea aerului de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii

comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în

principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentraţie destul

de ridicată şi substanţe organice policiclice.

Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului

se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2,

corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin

Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum

urmează:

tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în

rafinării;

tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit

la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane

bitumate, etc.);

tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului

folosit la pavarea drumurilor.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se

vor utiliza eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din

Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii

instalaţiilor/sistemelor de control.



232




furnizor.

Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a

bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor

asfaltice. În consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în

considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă

este cazul şi în unităţile de producţie a materialelor bitumate sau la

prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.

Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)

În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai

procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare,

subţiere şi de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de

amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.




incertitudine.


activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din

bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a

inventarului, după cum urmează:


consumului de solvenţi organici în stare pură sau în preparate

cumpărate, care sunt utilizaț i în instalaţie, în cursul perioadei pentru

care se calculează bilanţul masic;



emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-

O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a



echipamentelor conectate la fiecare sursă.


cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al

emisiilor;


cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;

233


cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);


cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din

categoria input;


emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F =

I1–O1–O5–O6–O7–O8;


emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.

Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ

de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care

intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările

ulterioare.

Estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie, pe baza factorilor de emisie, se

va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de

calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază

EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.

Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie

pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile

curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor

primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la

o diminuare a acestui factor la 2,5% - corespunzător unei eficienţe de 27%,

în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de

COVnm la 1,75% din consumul de solvent - corespunzător unei eficienţe de

50%.

În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie

de structura producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:

i

ii SPFC 1000

(1.7)

unde:

FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire

fabricate

Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază

de solvenţi, solvenț i), exprimată în procente din producţia

unităţii/instalaţiei)

Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă

234

Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru

o unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată

(3,5%, 2,5%, respectiv 1,75% din consumul de solvent).

Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat

(vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de

apă, pe bază de solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de

solvenţi.

Fabricarea substanţelor chimice organice speciale

Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de

produse şi pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse

intermediare. Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii

ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operaţiile care se desfăşoară într-

o asemenea fabrică sunt diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie

lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare,

uscare, etc.

Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor

naţionale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor

de fabricare a substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere

simplificată a acestui tip de procese.

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează

factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate

din utilizarea solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice –

tabelul 3-7, precum şi eficienţe ale sistemelor de control al poluării –

tabelul 3-16.

Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice

speciale (pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa

OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a

aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru

estimarea emisiilor pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării

emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi

tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri

de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi

eficienţele acestora.

Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice

organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de

incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte,

luând în considerare particularităţile instalaţiilor de producţie şi pentru

controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecţia mediului va

solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanţi

pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind tehnicile şi

235

tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri

de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi

eficienţele acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de

stocare/manevrare a materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire,

precum şi procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică

şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalaţii de oxidare termică).

Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din

documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu

conţinut de COV sau din alte documentaţii.

Fabricarea anvelopelor

Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia

cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în

produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare,

calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic,

precum şi orice operaţiune conexă.

Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a

cauciucului.




incertitudine.


activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a

anvelopelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru

anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate

pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.


de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care

intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările

ulterioare.

În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces

(amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea

emisiilor pe unitate/instalaţie de procesare a cauciucului, pe baza

factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie

specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, ţinând cont de

eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de

furnizorul echipamentului de producţie.

Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, pe etape ale procesului

de fabricaţie şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea

236

factorilor de emisie recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 –

capitolul 4.12 „Manufacture of Rubber Products”

(http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează

factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru

particule-fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.

În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc,

dar sunt disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe

etape ale procesului de fabricaţie se poate realiza pe baza factorilor de

emisie, furnizaţi prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de

la fabricarea produselor din cauciuc elaborat de Departamentul de

Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului

Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-

technique/frubber.html).

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste

activităţi în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi

menţionat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de

extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile în

subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare, estimarea emisiilor

se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al

Îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR

3.D.3.

Aplicarea industrială a adezivilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA ia în considerare

fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.

În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care

sunt incluse şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în

cadrul categoriei de activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.

Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate

aplicării adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea

încălţămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate

în subcapitolul 1.3.38 al Îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la

categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.

Tăbăcirea pieilor

Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează

un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de

piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de

amoniu.

Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare

http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html

http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html

237

În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare,

estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul



Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission










Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se

va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.




categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte

date specifice).



producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice

ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate




NFR 3.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate


1.3.36 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.1 TIPĂRIRE

Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate

prin HG nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea

emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite

activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.

O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul

unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv

cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.


238

Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe

tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de

emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare

amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În

aceste condiţii, datele specifice privind activitatea în tipografii sunt

reprezentate de consumurile de cerneluri, solvenţi pentru diluarea

cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.

De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COVnm

generate de activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi,

mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii care desfăşoară activităţi de tipărire;




în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din

Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-

PRTR);


populaţia pe localităţi urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte

anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Tipărire”;








În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea

agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis

239

şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, în

cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate

(instalaţii de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind

activitatea conform chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”.


Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a


tipărire, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea

nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de

COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt

disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de

abordare.



amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele

care se desfăşoară pe amplasament.








Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de

serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.


tipografiilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,

caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv

cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.










240

Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica

următoarele metode:

Metode bazate pe bilanţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor

de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul

tipografiilor;

Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea

emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii,

întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi

tipărire.


Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă




instalaţiilor.






incertitudine.


activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu

conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum

urmează:






O5. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor

gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe

baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor

conectate la fiecare sursă;


emisiilor de COVnm necaptate, pe unitate (kg/an);


cantităţii de solvenţi organici reţinută în materialele tipărite;

241




cantităţii de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri;


cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;




emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3

+ O4 + O9.

Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin

aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –

subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul

sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi

corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –

subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu

eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor.

Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile

bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.

În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate

de:

consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin

încălzire;

consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;

consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi

rotogravura pentru tipărirea ambalajelor.









Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată

în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi

tipărire se va utiliza factorul de emisie 0,4 kg COVnm/an/locuitor,

recomandat prin metodologia US EPA – AP42 subcapitolul 4.9.1 General

242

Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activităţi se vor distribui cu

preponderenţă pe localităţile urbane.

Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate


indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea,

fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi

parametrii caracteristici.

De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COVnm

generate de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi,

mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi

luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane

construite ale localităţilor.






categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date

specifice).

În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm din activităţile

de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice,

centre de fotocopiere şi tipărire, se va lua în considerare că factorul de

emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.










1.3.37 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.2 UTILIZAREA CASNICĂ

A SOLVENŢILOR

Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă la

emisiile de COVnm generate de folosirea a numeroase produse destinate

uzului casnic, produse care sunt încadrate în următoarele categorii:

243

cosmetice şi produse de toaletă – aerosoli, geluri, şampoane, şi alte

produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri,

loţiuni după dizolvant şi lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;

produse pentru întreţinerea locuinţei – aerosoli, produse de curăţat,

dezinfectanţi, odorizante de cameră, produse de lustruit;

produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână,

lichidul de parbriz, lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea

motorului, produse pentru îndepărtarea gheţii;

produse utilizate în construcţii – adezivi pentru tapet, faianţă,

conducte, construcţie, diluanţi pentru vopsele, produse pentru

îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv aplicarea vopselelor.

Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la

emisiile naţionale de COVnm.

Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu

insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc.

Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac

subiectul acestui subcapitol.

De asemenea, se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele

care nu se află în această stare.

Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au,

de regulă, rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul

au şi rol de agenţi de propulsare.

Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a

căror utilizare casnică generează emisii de COVnm sunt dificil de obţinut,

iar compoziţiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă

departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor

de astfel de produse.

Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor

de emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA,

subcapitolul 3.D.2.

Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în

general mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul

naţional este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea

emisiilor de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în

modul următor:

pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul

de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica

numărului de vehicule înmatriculate care se poate obţine de serviciul

specializat al Poliţiei Române;

244

pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în

considerare:

o în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere

recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg

COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în

parte;

o în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2,

exprimaţi în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de

produse în parte.

Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile

de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte

forme.

Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de

COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2

Categorii de produse

Factori de emisie (kg

COVnm/locuitor/an) Factori de emisie (kg

COVnm/vehicul/an) rural urban

Solvenţi

cosmetice şi produse

de toaletă 0,3 0,7 -

produse pentru

întreţinerea locuinţei 0,13 0,25 -

produse pentru

întreţinerea

vehiculelor

- - 0,8

produse utilizate în

construcţii 0,14 0,27 -

Agenţi de propulsare 0,4 0,8 -

Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori,

respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.

Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea

casnică a solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate

surselor de suprafaţă reprezentate de perimetrele intravilane construite ale

localităţilor.



245


În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm generate de

utilizarea casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie

recomandaţi de Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a

incertitudinii.

1.3.38 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.3 UTILIZAREA ALTOR

PRODUSE

Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile -

extragerea uleiului din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin

utilizarea de solvenţi, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiaşi

proces;

Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării

protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau

împotriva intemperiilor. Utilizarea agenţilor pentru conservarea

lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activităţi

cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor;

Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor –

prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a

caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi

întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de activităţi nu este

inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care

se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea

vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA;

Deparafinarea vehiculelor;

Aplicarea adezivilor – este o activitate care se desfăşoară în

numeroase sectoare de activitate, precum producerea benzilor

adezive şi a foliilor compozite, fabricarea şi/sau reparaţiile

autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale

ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria

lemnului şi a mobilei;

Combustia tutunului prin fumat.

Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră

următoarele activităţi:

extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale –

pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de

10 tone;

fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi

cu conţinut de COV mai mare de 5 tone;

246

impregnarea lemnului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu

conţinut de COV mai mare de 25 tone,

acoperirea cu adezivi – pentru un consum anual de solvenţi cu

conţinut de COV mai mare de 5 tone.


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai

sus prezentate: fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a

mobilei, ateliere pentru reparaţii şi întreţinere auto, fabrici de

automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru

impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor

adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de

ţigarete;







numărul de locuitori şi repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic

şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea următoarelor chestionare:

o „Extracţie_uleiuri_grăsimi” către operatorii cu acest profil de

activitate (fabrici de ulei);

o „Aplicare_adezivi” către operatorii care desfăşoară activităţi

de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de

material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru

impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor

adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte,

etc.;

o „Fumat” către fabricanţii de ţigarete;

247

o „Procese_lemn” către operatorii din sectorul de prelucrare a

lemnului.








Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise,

după caz şi chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest

context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă

utilizează cojile drept combustibil adiţional.


Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a

metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activităţile

mai sus menţionate, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă


conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de

abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COVnm – în cazul în

care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea – cât şi pentru

estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi

luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul

unei unităţi.








Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi

a uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului,

reparaţii/întreţinere pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea

vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor

(fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, fabrici de

248

încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de ţigarete, se va realiza pe

baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de

mediu.

Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţii

care desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a

datelor.










Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod

NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:




Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile care desfăşoară

activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele

categorii de date:



instalaţiilor.



Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi

tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de

produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea

pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.

Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în

general, recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului,

seminţele pot fi supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul

fiind apoi uscat şi utilizat pentru hrana animalelor.

249

Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei

instalaţii de extracţie cu solvenţi. Eficienţa de recuperare este de obicei

mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este

hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu

poate fi recuperată şi constau preponderent din hexan, la care se adaugă

aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului cu abur.

Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează, de

asemenea, emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), iar în

timpul transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor

(decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii

de particule în suspensie.




incertitudine.


activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi

necomestibile, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV

pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:


consumului de solvenţi organici în unitate/instalaţie, în cursul

perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;



pe unitate/instalaţie a emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor

dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coşuri

de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de

COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea

corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;


emisiilor necaptate de COVnm;



emisiilor;




cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din

categoria input;

250



I1-O1-O5-O6-O8 = O4;




de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul

unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu

modificările şi completările ulterioare.

Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători

activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul

EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, tabelul 3-

2, este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracţiuni

PM10 şi PM2,5), respectiv pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia

în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu

modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu

conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe

instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.

În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se

vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA

2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de

control.






furnizor.

Impregnarea lemnului

Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva

mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se

poate realiza cu trei tipuri de conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de

solvenţi organici şi conservanţi pe bază de apă.



unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu

modificările şi completările ulterioare.

251


preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de

elaborare a inventarului, după cum urmează:


consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate

cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul

masic;



emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7.

În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor








emisiilor;





I1–O1–O5-O7=O4;



Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători

activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul

EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, se va

aplica după cum urmează:

în cazul impregnării cu creozot – pentru estimarea emisiilor de

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din

tabelul 3-3;

în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG

699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine

bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV, estimarea emisiilor de

COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în tabelele 3-3, 3-4

şi 3-5.

Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu

cantităţile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de

252

lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile

orientative de agent de impregnare indicate în Ghid:

1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot;

1 m3

de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi

organici;

1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg.


generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în

tabelele 3–10 şi 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate

de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.






furnizor.

Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin

aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a

caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi

întreţinere ale vehiculelor

Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de

emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.

Întrucât factorii de emisie exprimaţi pe locuitor prezintă un nivel ridicat

de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face

numai în primul an de inventariere.









Aplicarea adezivilor

Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu

profile de producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a

mobilei, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu

profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de

încălţăminte, etc.

253



unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările

şi completările ulterioare.


preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de

elaborare a inventarului, după cum urmează:


consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate

cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul

masic;



emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7.

În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor








emisiilor;





I1–O1–O5-O7=O4;



Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru

estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia care

nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările

ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea

în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în funcţie de cantităţile de

adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.

Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza

utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2

recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:

254

tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la

aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive;

tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la

aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălţămintei;

tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la

aplicarea adezivilor în alte activităţi industriale.


generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în

tabelul 3-13 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de

producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.






furnizor.

Combustia tutunului prin fumat

Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional,

distribuţia acestor emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul

de locuitori.








Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3

se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie,

exceptând emisiile asociate fumatului.

Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009

furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul

3.D.3.

Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:

bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de

ţigarete distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut

mediu de tutun/ţigaretă;

anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de

ţigarete fumate, cantitatea medie de tutun/ţigaretă.

255



producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice

ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate






1.3.39 ACTIVITĂŢI DIN GRUPA 4 AGRICULTURĂ, CATEGORIILE COD NFR

4.B CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI MANAGEMENTUL DEJECŢIILOR

ANIMALIERE, 4.D CULTIVAREA PLANTELOR ŞI TERENURI AGRICOLE,

4.F ARDEREA MIRIŞTILOR ŞI A RESTURILOR VEGETALE, 4.G ALTE

ACTIVITĂŢI AGRICOLE

Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care

cuprinde următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi

managementul dejecţiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi

terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale -

cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod NFR 4.G.

În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate

de creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la

managementul dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul,

compuşii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de

azot şi particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi

protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în

inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.

În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate

de cultura vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea

îngrăşămintelor chimice. Poluanţii relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de

azot, protoxidul de azot, particulele, metanul şi compuşii organici volatili

nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid

de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele

naţionale pentru gaze cu efect de seră.

Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi,

referindu-se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse.

Poluanţii relevanţi sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon,

compuşi organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi

furani şi alţi poluanţi organici persistenţi.

256

În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole

legate de utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi

fânului. Poluanţii relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv,

amoniacul.

Alte activităţi asociate celor agricole sunt:

Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de

energie termică - cod NFR 1.A.4.c;

Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea

miriştilor) – cod NFR 6.C.e;

Incinerarea cadavrelor de animale – cod NFR 6.C.d.

Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special

datorită activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor

animaliere. Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor,

având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv,

2.000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate care depăşeşte 30

de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalaţii IPPC, care intră

sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot reprezenta surse de poluare a

aerului la nivel local.





ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici al căror profil de activitate este creşterea

animalelor şi/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru

animale şi deţinătorii de silozuri;


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile


Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului, serviciile

Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile

IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi

alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic;

Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în

recensământul agricol, precum şi date statistice privind efectivele de

257

animale, suprafeţele cultivate şi producţiile agricole, cantităţile de

îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide aplicate, etc. incluse

în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.

Colectarea datelor



transmiterea chestionarului „Agricultura” şi/sau „Zootehnie” către

fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată,

asociaţie familială);


Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în


documente;


Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare.

Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea

de energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor economici

care deţin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul „Siloz cereale”.

Operatorilor independenţi care deţin mori de cereale pentru hrana

animalelor li se va transmite chestionarul „Zootehnie”. Fermelor

zootehnice li se va transmite şi chestionarul „Crematorii”.




calitatea datelor colectate:


Se precizează că:

activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce

priveşte emisiile de amoniac şi de compuşi organici volatili

nemetanici;

fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot

reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local;

activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării.


nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se

precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce priveşte

activitatea de creştere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de

258

abordare constă în eventualele diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2)

ale unor parametri şi valorile specific naţionale (nivel 3) ale acelor

parametri.


Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în

considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate

acestor activităţi.

Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenţia Naţională

pentru Protecţia Mediului, cu implicarea Institutului Naţional de Statistică

şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.


Flux de date la nivel central

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor stabili

chestionarele de colectare a datelor, şi modul de agregare/dezagregare a

datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru

elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie

prezentate pe următoarele niveluri:

Nivel individual (de amplasament) – fermele de creştere a

animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică

dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi de vegetale;

Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) –

creşterea animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem

particular (populaţie).

Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru

fiecare judeţ în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente

Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de

emisii, pe forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor

disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice,

raportări către diverse organisme naţionale şi internaţionale), pentru anul de

inventariere, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va procesa

datele furnizate de agenţiile locale.

Flux de date la nivel local

Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui

chestionarele „Agricultura” şi/sau „Zootehnie”, precum şi chestionarele

„Surse ardere mica putere_punctuale” şi „Crematorii”, „Silozuri cereale”

către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată,

asociaţie familială).

259

Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi

comparării cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.


emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.


Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează

modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuaţii şi factori de emisie.








Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă



Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a

activităţilor (perioada din an, durata, etc.).

Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de

desfăşurare a activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor

şi, după caz, pe baza datelor furnizate în urma discuţiilor de pe forum

Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor

animaliere

Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)

Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea

modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009

(4.B AppendixB.xls) şi care poate fi accesat la adresa

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-

guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-

appendixb.xls

Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a

emisiilor de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru

creşterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea

emisiilor asociate creşterii altor categorii de animale/păsări, utilizând

parametrii predefiniţi de model (coloanele B...G din foaia „Standards”) şi

factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghid.

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-appendixb.xls



260

În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii

din coloanele B...G din foaia „Standards”, se va aplica modelul utilizând

aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor

corespunde nivelului 3 de abordare.

Alţi poluanţi (COVnm şi particule)

Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie

de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009,

inclusiv în anexele A şi B la acest subcapitol.

Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor

În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a

cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu

factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul

9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole

Amoniacul şi particulele

Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi

terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în

subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de

abordare:

Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi

în tabelul 3-2;

Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 ÷ 3-

6.

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare

ca îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu

dejecţiile solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie

specifici indicaţi în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA

2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii

lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecţii) şi a

modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.

Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a

cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42,

subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.

Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici

Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de

emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009,

în tabelul 3-1.

Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale

261

Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând

factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului

EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 ÷ 3-6. Datele privind activitatea la care se

aplică factorii sunt reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se

determină cu relaţia (2), utilizând valorile mărimilor din această relaţie

prezentate în tabelul 3-2, precum şi în subcapitolul 3.2.3.

Categoria cod NFR 4.G Alte activităţi agricole

Aplicarea pesticidelor

Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole

se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul

4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.

Tratarea paielor şi fânului cu amoniac

Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se

va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH3 pur utilizat pentru

tratare, recomandat în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului

EMEP/EEA 2009. Se menţionează că soluţia de amoniac utilizată pentru

tratare poate conţine maximum 25% amoniac pur.

Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de

suprafaţă.

Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:

pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru

culturi de vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în

amplasamentul acesteia (inclusiv surse punctuale cum sunt

centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor

cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi

prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;

emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular

(populaţie), repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).




Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR

4.B, 4.D, 4.F şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru

aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore:

asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei

inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările

efectuate pentru diferite scopuri.

262

Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren

(indiferent dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei

terţe părţi), precum şi emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se

efectuează păşunatul, se vor raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe

categorii de animale care au generat dejecţiile.


din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se

va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).




Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează

că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile

asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor

(efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca

aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Naţional de

Statistică.


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale,

suprafeţe cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi

pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate




coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru


unitar.

1.3.40 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.A DEPOZITAREA

DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN

Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a

deşeurilor solide municipale pe teren şi include generarea emisiilor

atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA

prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COVnm

care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit.

Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.

Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US

EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas

Emissions Model – LandGEM

http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software (care transpune

http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software

263

metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de

depozitarea finală a deşeurilor municipale. Metodologia US EPA permite

calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi

de alţi compuşi, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de

depozit.

Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze

cu efect de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru

dioxid de carbon şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru


În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi

periculoşi, managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede

colectarea gazelor de depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru

producerea de energie termică şi/sau electrică. Se precizează că atunci când

volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacităţi reduse sau

depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate şi sunt arse la faclă.

În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot

întâlni următoarele situaţii:

Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie,

gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga

suprafaţă a depozitului;

Depozite la care sunt funcţionale sistemele de

colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această

situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars

(surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de

pe întreaga suprafaţă a depozitului.

Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de

azot, monoxidul de carbon şi particulele.

Volumul gazelor de depozit depinde de:

Vârsta depozitului – volumul gazelor de depozit creşte proporţional

cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după

încetarea activităţilor de depozitare, după care scade, constant, în

timp;

Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte

proporţional cu cantitatea de deşeuri depozitată;

Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul

gazelor de depozit creşte proporţional cu conţinutul în materii

organice, a căror descompunere generează aceste gaze.

Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a

fost calibrat în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie

264

afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui

model prezintă avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru

depozitele de deşeuri municipale din România.

Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în

scopul generării de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu

factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2,

subcapitolul 2.4 „Municipal Solid Waste Landfills”.

Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe

amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează

emisii de poluanţi în atmosferă, şi anume:

Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul

depozitării finale;

Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere,

compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit;

Funcţionarea generatoarelor de energie electrică;

Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie

termică şi pentru prepararea apei calde menajere;

Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de

acoperire intermediară;

Eroziunea eoliană;

Epurarea levigatului.

Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul „Depozite deşeuri

municipale”, care va fi transmis operatorilor de depozite de deşeuri

municipale. De asemenea, acestor operatori li se va distribui şi chestionarul

„Surse ardere mică putere_punctuale”.

Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10

tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone

deşeuri intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi

obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile integrate de mediu

disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale pentru

protecţia mediului.

Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii

necesare pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu

disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru

protecţia mediului.

Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din

amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea

sunt surse de suprafaţă, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în

265

mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deşeuri municipale va fi

tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi

încadrarea în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din

amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale.

Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate,

pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul

unui depozit de deşeuri municipale

Activitate Metode de estimare a

emisiilor

Cod NFR raportare

inventar naţional

Depozitarea

deşeurilor solide pe

teren

Procedura 4.3.40 din

Îndrumar, pentru activităţile

din categoria cod NFR 6.A

Depozitarea deşeurilor

solide pe teren

Emisii din depozitarea

propriu-zisă, precum şi, după

caz, emisii din arderea

gazelor de depozit

6.A Depozitarea

deşeurilor solide pe teren

– emisii din depozitarea

propriu-zisă, precum şi,

după caz, emisii din

arderea gazelor de

depozit

Traficul intern al

autovehiculelor

care aduc deşeurile

în scopul

depozitării finale

Procedura 4.3.6 din


din categoria cod NFR

1.A.3.b.i-iv Transport rutier

(Autoutilitare – cod NFR

1.A.3.b.ii, Autovehicule

grele incluzând şi autobuze –

cod NFR 1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau în

considerare numai în

inventarul local.

Nu se raportează la

inventarul naţional.

Funcţionarea

utilajelor mobile

(încărcătoare,

buldozere,

compactoare), care

asigură organizarea

deşeurilor în

depozit



din categoria cod NFR 1.A.4

Surse mobile nerutiere şi

echipamente

1.A.2.f.ii Surse mobile

nerutiere şi echipamente

(în domeniul industrial)

Funcţionarea Procedura 4.3.13 din 1.A.4.a Arderi în surse

266


emisiilor

Cod NFR raportare

inventar naţional

generatoarelor de

energie electrică



Arderi în surse staţionare de

mică putere

staţionare de mică putere

comercial/instituţional

(nerezidenţial)

Funcţionarea

instalaţiilor de

ardere pentru

generarea de

energie termică şi

pentru prepararea

apei calde

menajere




Arderi în surse staţionare de

mică putere

1.A.4.a Arderi în surse

staţionare de mică putere

comercial/instituţional

(nerezidenţial)

Descărcarea,

împrăştierea şi

compactarea

materialului inert

de acoperire

intermediară

Estimare folosind factorii de

emisiie propuşi în Procedura

4.3.22 din Îndrumar, pentru

activităţile din categoria cod

NFR 2.A.7.b

7.A Alte activităţi

Eroziunea eoliană

Estimare folosind factorii de

emisiie propuşi în Procedura

4.3.22 din Îndrumar, pentru

activităţile din categoria cod

NFR 2.A.7.b

7.A Alte activităţi

Epurarea

levigatului



din categoria cod NFR 6.B

Colectarea, epurarea şi

stocarea apelor uzate

6.B Colectarea, epurarea

şi stocarea apelor uzate

Incinerarea

deşeurilor



din categoria cod NFR 6.C

Incinerarea deşeurilor

6.C.a Incinerarea

deşeurilor medicale

6.C.b Incinerarea

deşeurilor industriale

6.C.c Incinerarea

deşeurilor municipale

Compostarea

deşeurilor



din categoria cod NFR 6.D

6.D Alte deşeuri

267


emisiilor

Cod NFR raportare

inventar naţional

Alte deşeuri






este necesar ca operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile

asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate,

etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri

depozitate, program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor,




Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele

din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru


unitar.

1.3.41 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.B COLECTAREA,

EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE

Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de

emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:

Staţii de epurare ape uzate menajere;

Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid-

menajere.

Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele

asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de

activităţi cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului

nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri.

Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi

relevanţi: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele

de gaze cu efect de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în

cantităţi mai reduse.

268

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel naţional,

latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH3.

Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în

special în zonele rurale şi vor fi tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea,

staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă

de poluare cu COVnm la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor

locale de emisii, staţiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse

de suprafaţă.

Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale

de emisii să se efectueze astfel:

Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere – la nivel de sursă;

Pentru latrine – la nivel de localitate.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape

uzate epurate, respectiv de populaţie.

Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de

emisie, se va utiliza chestionarul „Epurare ape uzate menajere”, care

include şi date referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va

fi transmis operatorilor staţiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul

în care autoritatea pentru protecţia mediului, în urma discuţiilor de pe

forumul INVENTARE EMISII, decide estimarea emisiilor pe baza

metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare,

aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării

metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi

chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care în

amplasamentul staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de

compostare, operatorului i se vor transmite şi chestionarul „Compostare

deşeuri”.Se menţionează că informaţii detaliate privind staţiile de epurare a

apelor uzate menajere pot fi obţinute de la Administraţia Naţională „Apele

Române”.

În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de

la Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în

considerare populaţia rurală, pe localităţi, urmând să se utilizeze şi datele

rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, care permite

cunoaşterea datelor reale cu privire la numărul şi amplasarea

gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrinele/bazinele vidanjabile

pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.

Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate

menajere se poate efectua prin două metode:

269

Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m3 de apă uzată

menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat

de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;

Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele

implementate în cadrul:

o Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42,

capitolul 4, subcapitolul 4.3 „Waste Water Collection,

Treatment and Storage”, în funcţie de configuraţia staţiei de

epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai

apei uzate şi de procesele de epurare utilizate;

o Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public,

gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors

(CHIEF)

(http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau

TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA,

dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment

Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost.

Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului

de emisie de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare,

recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.






este necesar ca operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile

asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate,

suprafeţe ocupate, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate

epurate, suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea




Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele

din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru


unitar.

http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html

270

1.3.42 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.C INCINERAREA

DEŞEURILOR

Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a

deşeurilor în unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a

deşeurilor medicale (spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR

6.C.b), respectiv municipale (cod NFR 6.C.c), activităţile asociate

incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod

NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară redusă a deşeurilor (cod

NFR 6.C.e).

Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată

cu scopul principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare

sau cantităţile de substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi

recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie

electrică şi/sau termică. Tratarea termică a deşeurilor municipale,

industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare,

combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul

unui proces de incinerare.

Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este

reprezentat de utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi

coincinerarea deşeurilor şi a altor combustibili în instalaţii de ardere

aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor industriale de producţie

(de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în capitolele

corespunzătoare din Îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod

NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.

Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional,

sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C „Incinerarea deşeurilor” nu

reprezintă, în general, surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi

toxici, precum dioxine/furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie

de capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind

prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de

poluare a aerului la nivel local.

Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a

resturilor vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor

agricole, pădurilor, etc., precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic

utilizate în agricultură, etc.).

Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de

incinerare deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale,

precum şi pentru crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie

elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul

271

(local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca

surse punctuale.

Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor

deşeuri vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de

suprafeţele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafaţă.

Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de

deşeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale

sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor),

respectiv de suprafeţele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor

vegetale).


ABORDARE

Surse de date


sunt:

Operatorii economici deţinători de instalaţii de incinerare a

deşeurilor medicale, industriale şi/sau municipale, respectiv de

crematorii;

Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date

referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în




referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în

autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;


cantităţile de deşeuri incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte

anchete statistice.

Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale

sunt cele indicate la procedura 1.3.39 „Activităţi din Grupa 4 Agricultură”

din Îndrumar.

Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a

deşeurilor, respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile

locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:

transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a

deşeurilor a chestionarului „Incinerare deşeuri”, respectiv

transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii

272

de animale de companie, crematorii de animale de producţie, ferme

zootehnice, grădini zoologice a chestionarului „Crematorii” – care se

referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la

activităţile conexe, precum şi, după caz, transmiterea către aceşti

operatori a chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”;


protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în


documente;


necesare din baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate,

la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.

Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale

pot fi constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o

anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în

care chestionarul „Incinerare deşeuri” va fi transmis operatorului

respectivei unităţi industriale, împreună cu chestionarele referitoare la

activităţile specifice acesteia. De asemenea, instalaţiile de incinerare pot

face parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, care poate

cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de tratare/eliminare a

deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activităţi

au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei

unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activităţile

desfăşurate în amplasamentul respectiv.


Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:


calitatea datelor;


impactul semnificativ la nivel local.

Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că

operatorii instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu

evidenţa deşeurilor incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în

conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.128/2002 privind incinerarea

deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea Guvernului nr.268/2005

şi de Hotărârea Guvernului nr.427/2010. Acelaşi act normativ impune, în

general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii

poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO,

pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2. Astfel, în

273

general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi

continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi

menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de

abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a

deşeurilor sunt caracterizaţi de un grad ridicat de incertitudine, datorită

variaţiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul

în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită variaţiilor în

condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii

posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.

Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de

deşeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.

Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie

de capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta

surse majore de poluare a aerului la nivel local.

Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de

instalaţiile de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în

măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.

Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale,

categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de

nivel 2 de abordare.


Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c

Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor

aferente incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili

suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de

incinerarea propriu-zisă, care se desfăşoară pe amplasamentul unor astfel

de instalaţii, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi

pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea şi transportul

intern al reziduurilor de incinerare.

Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de

ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum

şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi

luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.


emisii pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.

În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea


274













de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de

emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2

(Anexa 2 la HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor).





calităţii ).


inventarelor de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr.128/2002,

„analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru

calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate

cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde,

în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura

furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă”.











275





În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de




inventariere.

Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă

utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA

2009:

Pentru incinerarea deşeurilor medicale – factorii de emisie din

tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu

sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru

incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă,

se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;

Pentru incinerarea deşeurilor industriale – factorii de emisie din

tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.b;

Pentru incinerarea deşeurilor municipale – factorii de emisie din

tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c.

Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de

Ghid corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control

(reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale

concentraţiilor de poluanţi în emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în

care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor,

pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea eficienţei acestor

sisteme.

Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al

emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de

echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile,

vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:

Pentru incinerarea deşeurilor medicale – valorile eficienţelor din

tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul

6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de

ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative;

Pentru incinerarea deşeurilor industriale – valorile eficienţelor din

tabelele 3.4 şi 3.5 din capitolul 6.C.b;

276

Pentru incinerarea deşeurilor municipale – valorile eficienţelor din

tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c.

Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri

va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în

amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor



Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi

industriale pe care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în

inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va

cuprinde toate activităţile/sursele de emisii desfăşurate/existente pe

respectivul amplasament.

Categoria de surse cod NFR 6.C.d

Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în

crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în

Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d – tabelul 3.1 pentru corpurile

umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii

cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor

utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin extrapolare în funcţie de

masa animalului.

Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite

de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există,

eficienţele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.

Categoria de surse cod NFR 6.C.e

Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă

estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv

miriştile, pe baza factorilor de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-

42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning”. Ghidul EMEP/EEA 2009

precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informaţii privind

cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate

medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.

Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile,

provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în

România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită

răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul „Agricultură”

(coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantităţile de resturi vegetale

arse, ci se menţionează doar practicarea acestei activităţi (DA), pentru

calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru

terenurile arabile.

277

În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a

resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor

utiliza factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

2, subcapitolul 2.5 „Open Burning” şi datele din chestionarul „Agricultură”

(coloana AJ).

Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale

din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în

chestionarul „Surse naturale”.

Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind

din surse de suprafaţă.


6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea

inventarelor locale pentru aceste categorii.


din cadrul unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri

NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri

NFR).

Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru activităţile de incinerare a

deşeurilor care se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere,

includerea acestora în inventarele naţionale de emisii realizate pentru

categoria corespunzătoare de activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel,

trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii

raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.





categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile

de deşeuri incinerate cu datele statistice disponibile.



este necesar ca operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze

incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de

deşeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).


Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri

incinerate, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,


278



Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din

categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în

inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care

va fi elaborat un raport unitar.

1.3.43 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.D ALTE DEŞEURI

Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter

incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse

este prezentată succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt

prezentate în tabelul de mai jos:

279

Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de

sursele aferente categoriei cod NFR 6.D

Categorii

de surse Surse de date

Date

necesare

Factori de

emisie/

Procedura de

estimare a

emisiilor

Raportare

inventar

naţional

Producerea

compostului

Operatorii staţiilor

de compostare sau

ai depozitelor de

deşeuri

municipale/staţiilor

de epurare care

deţin şi staţii de

compostare

Capacitatea

staţiei de

compostare

Cantitatea de

deşeuri

organice

compostate

în anul de

inventariere

Tabel 3.1

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

280

Categorii


Date

necesare

Factori de

emisie/

Procedura de

estimare a

emisiilor

Raportare

inventar

naţional

Număr şarje

pe an

Durata unei

şarje

Cantitate

compost

produs

Localizare

Număr

utilaje

mobile

Număr

vehicule

Procedura

4.3.6 din

Îndrumar,

pentru

activităţile din

categoria cod

NFR

1.A.3.b.i-iv

Transport

rutier

(Autoutilitare

– cod NFR

1.A.3.b.ii,

Autovehicule

grele

incluzând şi

autobuze –

cod NFR

1.A.3.b.iii).

Emisiile se iau

în considerare

numai în

inventarul

local.

Nu se

raportează la

inventarul

naţional

Procedura

4.3.12 din

Îndrumar,

pentru

activităţile din

categoria cod

NFR 1.A.4

Surse mobile

nerutiere şi

echipamente

1.A.2.f.ii

Surse

mobile

nerutiere şi

echipamente

(în domeniul

industrial)

Împrăştierea

pe teren a

Operatorii staţiilor

de epurare a apelor

Cantitatea de

nămol Tabel 3.2

subcapitolul

6.D Alte

deşeuri

281

Categorii


Date

necesare

Factori de

emisie/

Procedura de

estimare a

emisiilor

Raportare

inventar

naţional

nămolului

de la staţiile

de epurare a

apelor uzate

menajere

uzate menajere Conţinutul

procentual

de amoniac

din nămol

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

Incendiile

de

autovehicule

Inspectoratul

General al Poliţiei

Române

Număr de

incendii de

autovehicule

Tabel 3.3

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

Se

raportează

numai la

inventarul

naţional

Incendiile la

clădiri de

locuit şi

industriale

Inspectoratul

General pentru

Situaţii de Urgenţă

Număr de

incendii la

clădiri

individuale

Tabel 3.4

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

Se

raportează

numai la

inventarul

naţional

Număr de

incendii la

clădiri alipite

Tabel 3.5

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

Se

raportează

numai la

inventarul

naţional

Număr de

incendii la

blocuri de

apartamente

Tabel 3.6

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

Se

raportează

numai la

inventarul

naţional

282

Categorii


Date

necesare

Factori de

emisie/

Procedura de

estimare a

emisiilor

Raportare

inventar

naţional

Număr de

incendii la

clădiri

industriale

Tabel 3.7

subcapitolul

6.D

Ghidul

EMEP/EEA

2009

6.D Alte

deşeuri

Se

raportează

numai la

inventarul

naţional

Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:

Producerea compostului – chestionarul „Compostare deşeuri”

transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia

mediului;

Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor

uzate menajere – chestionarul „Epurare ape uzate menajere” transmis

operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;

Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi

industriale – solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia

Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliţiei

Române, respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de

Urgenţă.

1.3.44 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 7.A ALTE SURSE

1.3.44.1 PROCESAREA NISIPULUI ŞI PIETRIŞULUI

Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:

Uscare;

Manevrare, transfer, stocare;

Sortare.

În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară

astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie

indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 „Sand and

Gravel Processing”.

283

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare

pe baza chestionarului „Procesare nisip_agregate”, pe care îl va transmite

operatorilor de balastiere.

Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot

desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca

activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: staţii

preparare mixturi asfaltice, staţii preparare betoane şi mortare, turnătorii de

metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea nisipului şi agregatelor

constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantităţile

de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi stocate, precum

şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele

„Procese_producţie_minerale” şi „Procese_producţie_metalurgie”.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai

activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii

va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest

amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate,

traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt

aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,


În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă

activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul

local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare

la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a

nisipului şi pietrişului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice

acestor activităţi.

Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1


1.3.44.2 PROCESAREA ROCILOR CONCASATE ŞI A MINERALELOR SUB

FORMĂ DE PULBERI


Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină);

Sortare;

Transfer pe bandă rulantă;

Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;

Descărcare şi încărcare vehicule transport.

Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de

var, granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna

calcaroasă, marmura, etc. Tipurile principale de minerale care se

284

procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu,

talcul şi barita.

În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară

astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie

indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 „Crushed

Stone Processing and Pulverized Mineral Processing”.


pe baza chestionarului „Extracţie minerale”, pe care îl va transmite

operatorului.

Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a

mineralelor sub formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi

industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale

de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc. În

cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principală includ şi

operaţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii

aferenţi activităţii principale.

Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai

activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de

pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi

atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea

utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de

clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată

şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.

În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor

sub formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale,

acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul

amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi

asociate operaţiile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub

formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor

activităţi.

O atenţie deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a

emisiilor pentru activităţile conexe activităţilor principale, în situaţiile

în care factorii de emisie pentru activităţile principale includ şi

activităţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului şi pentru

fabricarea varului.



1.3.44.3 PREPARAREA BETOANELOR


285

Transferul agregatelor şi al nisipului;

Descărcarea cimentului în silozuri;

Încărcarea elevatorului;

Încărcarea malaxorului;

Încărcarea vehiculelor;

Traficul de incintă;

Eroziunea eoliană.

Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se

calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42,

capitolul 11.12 „Concrete Batching”.


pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma

discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu

cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 11.12 „Concrete

Batching” şi pe care îl va transmite operatorului.

Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici

existente în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu,

funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.),

indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă

va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii

caracteristici.



1.3.44.4 GALVANIZARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin

utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42,

capitolul 12.20 „Electroplating”.




cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating” şi

pe care îl va transmite operatorului.



286

1.3.44.5 SABLARE

Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea

factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul

13.2.6 „Abrasive Blasting”.

Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de

activităţi sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi

industriale sau de altă natură.



1.3.44.6 SUDURĂ CU ARC ELECTRIC

Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea


12.19 „Electric Arc Welding”.




cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.19 „Electric Arc

Welding” şi pe care îl va transmite operatorului.



1.3.44.7 FABRICAREA MANGALULUI

Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea


10.7 „Charcoal”.

În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii

privind producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea

de brichetare, durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi

amplasamentul surselor.



1.3.44.8 RESUSPENSIA PARTICULELOR DE PE DRUMURI

Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a

particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea

vehiculelor.

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul

drumurilor datorate acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate

287

arderii carburanţilor în motoare, respectiv uzurii

frânelor/cauciucurilor/carosabilului.

Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va

efectua prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US

EPA/AP-42, după cum urmează:

Drumuri pavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 „Paved Roads”,

relaţia 1, utilizând următoarele date referitoare la anul de

inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75 m depuse

pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m2), greutatea medie a vehiculelor

care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor care

parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;

Drumuri nepavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved

Roads”, relaţia 1a pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b

pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conţinutul

de particule cu diametrul sub 75 m în praful depus pe suprafaţa

drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeţei

drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul

(tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al

vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate

parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al emisiilor de particule

resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea

emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru

anul de inventariere conform procedurii 1.3.8 „Activităţi din

categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor

vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor”.

288







Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei

particulelor generate de:

traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice;

traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.

Inventarele naţionale de emisii

Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în

inventarul naţional după cum urmează:

la categoria cod NFR 7.A.8.a – pentru emisiile asociate resuspensiei

particulelor traficul intern de pe amplasamentele unităţilor

economice;

la categoria cod NFR 7.A.8.b – pentru emisiile asociate resuspensiei

particulelor datorate traficului pe drumurile publice.


se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de

surse.

1.3.45 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 11 SURSE NATURALE

Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale.

Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:

Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11

Categoria Titlu

SNAP NFR

1108

110800 11.A Vulcani

1103

110301

110302

11.B Incendii de păduri

289

Categoria Titlu

11.C Alte surse naturale

1101

1102

1111

1112

5.E Păduri de foioase şi de conifere

amenajate/neamenajate

110401

110402

110403

110404

- Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, tundră, etc.)

110501

110502

110503

110504

110505

110506

110601

- Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

110701

110702

110703

- Animale: termite, mamifere, alte animale

1109

110900 - Scăpări de gaze din litosferă

110117

110216

110405

111117

111216

-

Soluri de păduri de foioase şi conifere

amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi

alte tipuri de vegetaţie

111000 - Descărcări electrice

112101

112102

112103

112104

112105

- Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone

împădurite

290

Categoria Titlu

112201

112202

112203

112204

112205

- Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

112301

112302

112303

112304

112305

- Terenuri agricole abandonate

112400 - Emisii de CO2 din sol

112500 7.B Alte surse


ABORDARE

În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea

autorităţilor la nivel central şi discuţii pe forumul INVENTARE EMISII.

Autorităţile implicate în discuţiile de pe forum la această secţiune pot fi:

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

Administraţia Naţională de Meteorologie;

Administraţia Naţională „Apele Române”;

AdministraţiaRezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;

Institutul Naţional de Statistică;

Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie,

Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Institutul Geologic al României;

Instituţii de învăţământ superior/cercetare cu profil de

geografie/geologie/biologie;

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.


291

În cadrul discuţiilor de pe forum reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum

şi cerinţele de calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se

stabilească:

Calitatea şi gradul de detaliu al datelor disponibile;

Modalitatea de realizare a fluxului de date

Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin

chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.

Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la

nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de

către ANPM.

Surse de date

Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaştini, lacuri, etc., animale:

termite, mamifere, alte animale

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Direcţia

conservarea naturii, biodiversităţii;

Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare;

Instituţiile de învăţământ superior/cercetare cu profil de

geografie/geologie/biologie;

Administraţia Naţională „Apele Române”;

Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;


Incendii de păduri, păduri de foioase şi de conifere

amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.), soluri de

păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni

şi alte tipuri de vegetaţie

Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:

Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;


Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Institutul Geologic al României;

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie,

Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;


292

Descărcări electrice

Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:



Colectarea datelor

În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11

„Surse naturale”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite

către deţinătorii de date identificaţi mai sus, chestionarul „Surse Naturale”.


Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe

baza factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele

respective şi/sau pe baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste

emisii.

Emisiile de metan şi dioxid de carbon care caracterizează majoritatea

surselor naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele

naţionale de gaze cu efect de seră.

Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani

Pentru estimarea emisiilor de SO2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din

Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A „Vulcani”.

Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri

Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de

Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B „Incendii de păduri”, în tabelele 3-

5, 3-7 şi 3-8.

Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale

Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate – cod 5.E

Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:

FSE (1.8)

unde:

E = emisia

S = suprafaţa luată în considerare, exprimată în m2

F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în µg/ m2/an

Calculul fluxului de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile

mărimilor prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009,

capitolul 11.C, NFR 5.E, ”B1101 Non-managed & managed forests

GB2009”.

293

Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu

indice iso), terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici

volatili (mărimile cu indice ovoc).

În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru

izopren, terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru

fiecare specie în parte, după care valorile obţinute vor fi însumate pentru a

se obţine emisiile pentru întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.

Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)

Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru

categoria de surse „Păduri de foioase şi de conifere

amenajate/neamenajate” cod NFR 5.E, utilizându-se relaţia (2) pentru

calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor prezentate în tabelul 4-

1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi tabelele 8-1, 8-2, 8-3

din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1104 Natural

grassland and other vegetation GB2009”.

Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.

Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va

utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m2 şi pe an pentru mlaştini, indicat

de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1105 B1106

Wetlands and waters GB2009”.

Animale: termite, mamifere, alte animale

Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de

emisie indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C,

documentul „B1107 Animals GB2009”, aplicabili efectivelor de animale şi

de păsări.

Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii

pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuţiilor

se va stabili de către specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de

animale reprezentative din România şi speciile pentru care Ghidul

furnizează factori de emisie. De asemenea, se vor grupa speciile de păsări

în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informaţiile din

secţiunea 8 din documentul „B1107 Animals GB2009”).

Scăpări de gaze din litosferă

Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular reprezintă compuşii

principali emişi de această categorie de surse, emisiile de metan şi de

dioxid de carbon fiind estimate şi raportate numai în inventarele naţionale

de gaze cu efect de seră.

Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase

zăcăminte de ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că

294

emisiile variază semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă

stabilirea unor factori de emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor

specifice.

Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de

păşuni şi alte tipuri de vegetaţie

Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse „Soluri

de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni

şi alte tipuri de vegetaţie” se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul

EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul ”B110117 Forest &

grassland soils GB2009”, în secţiunea 5, după cum urmează:

Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele

umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor

georeferenţiate solicitate de la furnizorii de date;

Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare

valorile medii lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile

meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face

estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia Naţională de

Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către

ANM hărţile cu zonele de interes;

Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai

perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se

încadrează în intervalul 0–35oC;

Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu

relaţia furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu

suprafeţele zonelor pentru care se face inventarierea.

Descărcări electrice

Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:

ICCGCGCGCGCG EFNEFNLNO ]1))30/(1/(10()/[()/( 2

(1.9)

unde:

LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de

interes (molecule de NO)

NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate

εCG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor

EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare

electrică de tip nor-sol

Φ = latitudinea zonei investigate, exprimată în grade

EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare

electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului

295

Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EFCG şi EFIC) în

tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate

de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite

Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone

împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze

cu efect de seră.

Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate

Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt

luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Terenuri agricole abandonate

Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru

elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.

Emisii de CO2 din sol

Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în

inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.

Alte surse – cod NFR 7.B

Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie

de surse.

Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel

naţional.

Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de

emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează „emisiile de pe

teritoriul statelor membre şi din zonele lor exclusive economice provenind

din toate sursele de poluanţi prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca

urmare a activităţilor umane” (art. 2), emisiile estimate pentru sursele

naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această

directivă.

Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe judeţe a

inventarului naţional.

Documents

Propunere tehnica WESTAGEM - anpm.ro · PDF file3 1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate 140 1.3.19 Activităţi din categoria cod