Psihologie Sociala Gavreliuc 6 Prejudecata Si Discriminarea2

7/21/2019 Psihologie Sociala Gavreliuc 6 Prejudecata Si Discriminarea2

http://slidepdf.com/reader/full/psihologie-sociala-gavreliuc-6-prejudecata-si-discriminarea2 1/18

PSIHOLOGIESOCIALĂCURS

Prof.univ.dr. Alin GAVRELIUCCatedra de Psihologie

Facultatea de Sociologie și PsihologieUniversitatea de Vest din Timișoara



PREJUDECATA ŞI DISCRIMINAREASAU RAPORTAREA STEREOTIPĂ LA

„CELĂLALT“1.Prejudecata — între concept și realitatesocială

2. Discriminarea ca prejudecată în act

3. Temeiurile prejudecăţii

4. Strategii de învingere a prejudecăţilor



1. PREJUDECATA — ÎNTRECONCEPT ŞI REALITATE SOCIALĂ Definiţie: Prejudecata =atitudinea în generalnegativă îndreptată înspre membrii unui grup,întemeiată pe simpla apartenenţă a „subiecţilor

ţintă“ la acel grup.

Privită conceptual, prejudecata este deci onoţiunerelaţională, care pune în legătură oinformaţiecategorială(ce desemnează caracteristicile grupului)cu oinformaţie particularizată(specifică subiectuluicare devine obiectul prejudecăţii), postulînd cătrăsăturile categoriei, în general negative, construitepe criteriul diferenţierii, sunt proiectate asuprasubiectului individual, în absenţa, cel mai adesea, aconfruntării cu realitatea celui din urmă set detrăsături (cel particularizat) (Baron, Branscombe,Byrne, 2009)



PREJUDECATA — ÎNTRECONCEPT ŞI REALITATE SOCIALĂCaracteristici:reprezintă o atitudine operaţională ce permite o gestionare mai facilă a informaţiei din mediul social. prejudecata, asemeni stereotipului generic, este

puternic încărcată de afectivitate. scurtături cognitive (cognitive shortcuts) (Gilbert, Hixon,1991)

PR = strategie salvatoare în gestiunea efortului cognitivcomplex = activarea stereotipurilor conduce la o creştere a

performanţei în sarcini realizate simultan (Macrae, Milne,Bodenhausen, 1994).



PREJUDECATA — ÎNTRECONCEPT ŞI REALITATE SOCIALĂMacrae, Milne, Bodenhausen, 1994 – creier / PC----------------------------------------------------------------------Microprocesor / HDD / RAM



PREJUDECATA — ÎNTRECONCEPT ŞI REALITATE SOCIALĂStereotipurile /prejudecăţile =tactici de salvarea energiei cognitive chiar şi în cazul în caresubiecţii nu sunt conştienţi de prezenţa lor =persistente =mijloc natural de gestiune acogniţiilor, o economie cognitivă.

cu cît mai frecvent sunt folosite categoriile carealcătuiesc prejudecata, cu atît mai accesibilădevine aceasta şi invers, prejudecăţile activîndu- se automat (Stagnor et al, 1992; Higgins, 1996).În studiul lui L. Lepore şi R. Brown (1997)



METODOLOGIA RECENTĂ ASTUDIERII PREJUDECĂȚILOR

prejudecăţile nu determină doar o activarecognitivă a stereotipurilor, ci sunt însoţite şi de o generare a unor sentimente negative.V. electromiografie facială (Fazio et al., 1995, 2008)

„Testul asociaţiilor implicite“ (Implicit Association Test — IAT ) = măsoară asocierileautomate ale grupurilor sociale cu evaluăripozitive sau negative (Greenwald, McGhee,

Schwartz, 1998; Greenwald, 2002).reîntărirea prejudecăţilor prin suprimarea gîndurilor stereotipe: cercetărea lui C. Macrae şicolaboratorii (1994) – ”skinhead”.



DISCRIMINAREA CA PREJUDECATĂÎN ACT

Discriminarea =comportamentul negativ care areca ţintă obiectul unei prejudecăţi — de regulămembrul unui out-grup — pe baza unui stereotip social, precum cel impus de statusul etnic, rasial,

economic sau confesional al „celuilalt“. Discriminarea – rasism – hard / soft (”noulrasism”) –J. Swim (1995) = sublimare – fenomenla fel de pervers.

SURSE TEORETICE:- teoria habitusului / teoria capitalului simbolic a luiP. Bourdieu (1970/1973; 1979, 1980),

- teoria identităţii sociale a lui H. Tajfel (1982),- teoria antropo-psihologică asupra stigmatului a luiE. Goffman (1969/1992).



DISCRIMINAREA CAPREJUDECATĂ ÎN ACT Rasismul modern reconfigurează rasismul clasic princel puţin trei registre atitudinale: —prinrespingerea de facto a recunoaşterii discriminăriiîmpotriva „celuilalt“(„Tratamentul injust la adresaţiganilor sau ungurilor este o invenţie în România de azi,de fapt ei dispun de toate drepturile posibile, chiar preamulte…“);

—prinrespingerea cererilor minorităţilor pentru untratament egal în numele unui principiu supraordonat(„Sămai termine odată… Nu acestea sunt adevăratele problemeale ţării“);

—prinhrănirea resentimentului privitor la drepturileacordate deja minorităţilor(„În anii din urmă s-a acordat oimportanţă exagerată problemei ţiganilor/ungurilor, mass-media a intrat într-un joc vinovat tratînd atît de desaceastă problematică doar de dragul senzaţionalului“).



2. DISCRIMINAREA CAPREJUDECATĂ ÎN ACTmodelul costuri exorbitante-beneficii puţine(Duton, Lake, 1973; Chacko, 1982; Rosenfield etal., 1982; Summers, 1991; Jonson, Lecci, Swim,2006)

efectul dăunător pe termen lung al favorizăriimembrilor unui grup prin simpla lor apartenenţăla acel grup (Fajardo, 1985).



3. TEMEIURILE PREJUDECĂŢII

— A. conflictul intergrupuri;

— B. condiţiile social economice precare.



TEMEIURILE PREJUDECĂŢII A. Conflictul intergrupuri ca sursă aprejudecăţii pleacă de la premisele cuprinse înteoriaconflictelor realiste (Coser, 1956/1982,1968; Bobo, 1983, Pruitt, 2005) conform căreiaresursele sociale şi simbolicepuse în joc într-uncontext determinat (poziţii sociale, bunuri, putereşi influenţă, memorie socială onorantă)suntlimitate / spre deosebire deconflictele expresive,

unde cîştigurile sunt iluzorii, iar miza,instrumentală.



TEMEIURILE PREJUDECĂŢII

„The Robber’s Cave“ Experiment- M. Sherifşi colaboratorii (1961/1988) > „Eagles“/ „Rattlers“

competiţia escaladează în conflict: soluţia=scopurisupraordonate.

Ipoteza contactului: condiţie insuficientă



TEMEIURILE PREJUDECĂŢIITENDINȚE:

concurenţa pentru resurse sociale şi simbolice limitateîntregrupuri se transformă, dacă nu este controlată, într-un conflictintergrupuri cu consecinţe grave pentru climatul social local;

la bazele acestui conflict se aflăgîndirea stereotipăşi activareaprejudecăţilor sub forma discriminărilor;

sporirea contactului intergrupuri nu este o condiţie necesară şi

suficientă a reducerii imaginilor negativeşi a acţiunilor manifesteîn dauna „celuilalt“; conflictul, odată iniţiat, determină mai degrabăo accentuare a prejudecăţilor şi discriminărilor decît o diminuare alor;

pentru a depăşi starea de tensiune intergrupuri trebuie identificat— de regulă de către oentitate independentă— unscop

supraordonatcare să răspundă intereselor bilaterale şi care săangajeze colectiv ambele tabere ce se aflaseră pînă atunci înconfruntare.

înlocuită o strategie conflictuală, pentru atingerea unorscopuri exclusive, cu o strategie cooperantă, pentru atingereaunor ţinte inclusive.



TEMEIURILE PREJUDECĂŢIIB.Condiţiile social-economice precare ”neașezarea socială” / ”ţapul ispășitor”

ipoteza frustrare-agresiune= J. Dollard şicolaboratorii săi (1939) / C. Hovland şi R. Sears(1940). Rezumată, ipoteza poate fi exprimată astfel:condiţiile economico-sociale precare provoacă frustrare socială care, la rîndul ei, potenţeazăagresiviatea socială.



TEMEIURILE PREJUDECĂŢIIIpoteza frustrare-agresiune-variabile: agresivitate publică extremă / ”stare de bine” economică

2111

64

38

100

66

201

127

210

114

0

50

100

150

200

250

1882 1884 1890 1893 1906 1908 1917 1921 1927 1930

Nr. linsaje / Ani buni

Nr. linsaje / Ani rai



4.STRATEGII DE ÎNVINGERE APREJUDECĂŢILOR—socializarea critică a subiecţilor, ce reprezintă o strategie costisitoare, globală, determen mediu şi lung, dar foarte influentă (Godwin,Godwin, Martinez-Ebers, 2004) =cultivareadiscernămîntului social.

— contactul nemijlocit intergrupuri: ipotezacontactului – eficacecu condiţia ca: interacţiunea intergrupuri să se producă în cadrul unorsarcini necontrariante(obiectivele lor să nu fie concurente şi reciproc exclusive);

membrii grupurilor aflate în contact să deţină unstatus economic şi social apropiat; situaţia de contact să favorizeze cooperarea şi interdependenţaprin identificarea unor

scopuri comune supraordonate; membrii să se cunoască şi în registrul informal, nu numai în cel al relaţiilor formale,subiecţii izbutind, astfel, să se evalueze unii pe alţii ca individualităţi, nu doar generic;

normele existente în grupuri să favorizeze egalitatea şanselorşi nu discreditarea„celuilalt“;

să se poată creaun climat de analiză critică a contextului interacţiuniişi nu de gîndiredogmatică.



STRATEGII DE ÎNVINGERE APREJUDECĂŢILOR—recategorizarea = moderarea prejudecăţilorprin retrasarea graniţei identitare între grupuri,eliminînd frontiera simbolicăin-group —out- group.— intervenţiile cognitive = cale instrumentalăde învingere a prejudecăţilor şi se bizuie pediminuarea erorii de inferenţăprodusă desubiect, prin preluarea informaţiei categoriale şi

neglijarea informaţiei individualizante.—dezagregarea stereotipurilor implicite =crearea de subtipuri.

Documents

Psihologie Sociala Gavreliuc 6 Prejudecata Si Discriminarea2