M-am născut într-ofa milie în care armata aavut un rol im portant, ta -tăl meu fiind cadru mili-tar şi am fost îndrumatspre o astfel de profesieînain te de terminareaşco lii ge nerale. În anul1994, am absolvit LiceulMi litar ,,Mihai Vi teazul”,patru ani mai târziu, amfi nalizat studiile Academiei Trupelor de Uscat ,,NicolaeBăl cescu”, arma in fan terie.

Prima funcţie a fost cea de comandant de pluton pecare am îndeplinit-o timp de patru ani la...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

O structură de instruireîn continuă transformare

„Gata pentru misiune!”

În ziua de 5 ianuarie 1918, a plecat din Iaşi un detaşa-ment de grăniceri români şi voluntari ardeleni, organizat

pe trei eşaloane, pri -mul dintre ele fiindîn soţit de reprezen-tantul generaluluiŞcer bacev, generalulrus Kanzero. Dupăce au debarcat laGhi di gheci, ultimaga ră înainte de Chi şi -nău...

Anul XX nr . 18 (480) l 28 septembrie 2018 l 8 pagini l 1 leu

19 septembrie este o zi cu o mare semnificaţiepentru Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Li li e ciiNe gri”. La sediulBa ta lionului 228Apă rare Anti a e ri a -nă „Piatra Cra iu -lui”, din Braşov, aavut loc tran sferulde autoritate al de -ta şa mentului. Mili-tarii vor fa ce parte,în pe ri oa da septem-brie 2018 - martie2019...

Armata română şi Unirea Bucovinei cu România

KAKI 100%

După mai bine de opt luni, militarii Batalionului 30Vâ nători de Munte „Dragoslavele” („Vulturii Car pa ţi -lor”) s-au întors acasă din teatrul de operaţii din Afga -nis tan, acolo unde aupar ticipat la misiuneaNATO „Resolute Sup-port”. Ceremonialul dere patriere a avut loc joidi mineaţă, 20 septem-brie 2018, pe platouluni tăţii, acolo unde aufost prezenţi, alături demi litari, invitaţi specialişi înalte oficialităţi. Înfaţa celor...

„Mis iune îndepl in i tă !”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Revoluţie în medicină:primul esofag uman

C M Y K

Savanţii din bioinginerie care lucrează să producă în -tre gul sistem gastrointestinal al omului în laborator aure latat că celulele stem pluripotente au fost folositepentru a crea organoide de esofag uman. Este prima da -tă când sa van -ţii au pututcreş te ţe sutuman de eso -fag din ce lu lestem pluripo-tente (PSC),ce lule care potfor ma, teoretic,ori ce tip de ţe - sut din corp...

În semn de recunoştinţă pentru eroii Bătăliei de la Si biudin septembrie, 1916 şi cu ocazia împlinirii a 50 de exis -ten ţă a Regimentului 528 „Vlad Ţepeş”, militarii unităţiiîm preună cu cei ai „Batalionului 33 Vânători de Mun te„Po sada”, în colaborare cu Primăria Nucşoara, echipa In - vic tus şi Salvamont Argeş au instalat un catarg permanentpe care au arborat drapelul României şi steagurile de iden -ti ficare ale celor două unităţi.

Astfel, s-a ridicat un monument elegant, ce conţine datecu privire la numele punctului unde este situat şi altitudi-nea. Mai jos a fost ataşată o plăcuţă care să amintească defap tul că pe acolo au trecut şi militarii de la Regimentul528 ISR în anul în care marcau cinci decenii de existenţă.La acţiune au participat 13 militari de la Brăila, 25 de laCurtea de Argeş, 5 foşti comandanţi ai Regimentului 528ISR - cel mai în vârstă având 70 de ani (iar cel mai tânăr

60) şi alţi 2 militari din judeţul Argeş, din cadrul cabinetu-lui SMAp. Cu această ocazie, echipa Invictus a realizat şifo tografia care va reprezenta lotul României la Olimpiadade la Sydney de anul acesta (20-27 octombrie).

Sebastian ALUPOAIEI Foto: Cătălin PRÂSNEAC

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.18 (480) din 28 septembrie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacţie

Plt.adj. Marian Duţă(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenţă - expediţie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniţăCap. Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-şef

Col. Ion Papaleţ int. 1002/ 249

Secretar de redacţie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş IordanaCristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 399 / 2018

lANKARA - Turcia îşi va consolida prezenţa militară în par -tea de nord a Ciprului. Turcia îşi va întări prezenţa militară înpar tea de nord a insulei divizate Cipru, a declarat preşedinteleturc Recep Tayyip Erdogan, conform afirmaţiilor ce i-au fost atri -bu ite de media turcă, citată de AFP. „Nu vom reduce numărul sol-daţilor noştri acolo, ci, dimpotrivă, îl vom mări”, le-a declarat Er -do gan ziariştilor aflaţi la bordul avionului care îl aducea dintr-ovi zită efectuată în Azerbaidjan. Cipru, care numără un milion delo cuitori, este divizat de când armata turcă a invadat partea denord a insulei în 1974, ca reacţie la o lovitură de stat care urmăreaali pirea ţării la Grecia, ceea ce provocase îngrijorarea minorităţiici priote turce. Republica Cipru, membră a UE îşi exercită autori-tatea numai în cele două treimi din sudul ţării, partea de nord ain sulei fiind administrată de autoproclamata Republică a Cipru-lui de Nord (RTCN) şi este ocupată de armata turcă. Circa 35.000de soldaţi turci staţionează aici şi prezenţa lor este unul din prin-cipalele obstacole în cadrul negocierilor vizând reunificarea in su -lei. Tensiunile între Turcia, pe de-o parte, Cipru şi Grecia, pe deal tă parte, s-au axat în ultimele luni pe explorarea rezervelor dega ze în apele cipriote. Ankara cere suspendarea oricărei explorăride gaze, atât timp cât nu a fost găsită o soluţie la problema di vi -ză rii Ciprului. lMOSCOVA - Rusia a închis brusc traficul ae -rian şi maritim în estul Mediteranei. Ministerul rus al Apărăriia anunţat brusc, joi dimineaţă, 20 septembrie, închiderea traficu-lui aerian şi maritim în estul Mediteranei, pornind de pe coastelesi riene şi libaneze până la Cipru şi retur - pentru un „exerciţiu mi -li tar”, a informat agenţia israeliană DEBKA file. În acest fel, Ru -sia a închis capacitatea Israelului de a lovi ţintele din Siria de pemare sau din Liban. În prezent, raidurile aeriene pot fi lansate di -rect din Israel sau din spaţiul aerian iordanian. Navele militare is -ra eliene, înarmate cu rachete, sunt, de asemenea, împiedicate săatin gă coasta Siriei. Practic, prin acest „exerciţiu militar”, Putintes tează capacitatea de blocare totală a posibilităţilor de ma ne vrăale forţelor NATO folosind bazele aeriene din Cipru şi închidereacu loarelor maritime folosite de navele militare şi, în acest caz, cuun semnal direct pentru cele aparţinând Flotei a VI-a americane.Acum, în Mediterana, se află o armada rusească de 25 de nave delup tă sosite în zonă la finele lunii august, unde au desfăşurat unam plu exerciţiu militar. Şi Flota a VI-a americană a fost întărită,prin sosirea grupului de luptă format în jurul port-avionului USSHarry S. Truman care este în marş spre estul Mediteranei, trimistot pentru exerciţii complexe, acţionând alături de navele din gru -pul de luptă Lincoln şi avioane ale forţelor canadiene. Grupul delup tă trimis pentru suplimentarea Flotei a VI include, pe lângăport-avionul Truman (clasa Nimitz), nouă escadroane de avioanede luptă, crucişătorul Normandy cu rachete ghidate, precum şidis trugătoare dotate cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke,printre care USS Bulkley şi Farragaut, care sunt dotate cu rachetede croazieră. Armata americană mai are în această zonă trei sub-marine şi trei distrugătoare, USS Carney, USS Ross şi USS Wins -ton S. Churchill, toate dotate cu rachete Tomahwak, cu un totalde 6.000 de oameni. lMOSCOVA - Rusia acuză Washingto -nul că ameninţă „stabilitatea mondială”. Noile sancţiuni im -pu se de Statele Unite unei entităţi chineze care a cumpărat arma-ment rus ameninţă „stabilitatea mondială”, a denunţat SergheiRiab kov, un adjunct al ministrului rus de Externe Serghei Lavrov,care a acuzat Washingtonul că „se joacă cu focul”, relatează AFP.„Ar fi bine să-şi amintească de o noţiune comună de stabilitatemon dială, pe care o zdruncină în mod necugetat”, a declaratRiab kov citat într-un comunicat, adăugând că „joaca cu focul estestu pidă, deoarece acest lucru poate deveni periculos”. Washingto -nul a anunţat că a sancţionat - pentru prima oară - o entitate stră -i nă din cauză că a achiziţionat armament rus, şi anume o unitatea armatei chineze, care a achiziţionat avioane de vânătoare şi ra -che te de tip sol-aer, conform News.ro. Statele Unite au introdus,de asemenea, numele altor 33 de persoane şi de entităţi ruse - dindo meniile militar şi al informaţiilor din Guvernul de la Moscova- pe lista lor neagră cu persoane şi entităţi prin care este interzisăorice tranzacţie în domeniul armamentului, sub ameninţarea pe -dep sei şi impunerea unor sancţiuni. Serghei Riabkov consideră că„Fie care nouă serie de sancţiuni demonstrează absenţa totală a re -zul tatelor dorite de inamicii noştri (...). Este amuzant, dar aşa staulu crurile”, a adăugat acest diplomat citat în comunicatul publicatde Ministerul rus de Externe. Dând asigurări că „nu va reuşi ni -meni niciodată” să „dicteze condiţii” Rusiei, el i-a invitat pe„ope ratorii maşinii de sancţiuni de la Washington să se familiari -ze ze cel puţin superficial cu istoria rusă, pentru a nu se mai agitade geaba”.lWASHINGTON - Donald Trump studiază posibi -li tatea unei prezenţe militare americane permanente în Polo-nia. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat că stu-diază „foarte serios” posibilitatea de a stabili o bază militară ame -ri cană în Polonia. „Polonia est dispusă să contribuie semnificativpentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia”, a adăugatel. „Dacă sunt dispuşi să facă asta, vom vorbi cu siguranţă despreacest lucru”, a mai spus preşedintele american. În cursul uneicon ferinţe de presă comune, preşedintele polonez l-a îndemnat peDo nald Trump „să desfăşoare mai mulţi soldaţi americani în Po -lo nia”. „Sper că veţi lua decizia de a desfăşura mai multe unităţişi echipament (...) Mi-ar plăcea să văd o bază americană perma-nentă în Polonia”, a adăugat el, sugerând să fie numită „FortTrump”. O astfel de iniţiativă, dacă se va concretiza, ar putea pro-duce iritare în rândul NATO, din care Polonia face parte, dar şi săagra veze puternicele tensiuni dintre Occident şi Rusia. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Drapelul României din nou

pe Vârful Moldoveanu

19 septembrie este o zicu o mare semnificaţiepentru Detaşamentul deApă rare Antiaeriană „Li -li e cii Negri”. La sediulBa ta lionului 228 ApărareAnti aeriană „Piatra Craiu-lui”, din Braşov, a avutloc tran sferul de autoritateal de taşamentului.

Militarii vor faceparte, în perioada septem-brie 2018 - martie 2019,din cadrul Grupului deLup tă din Polonia condusde către SUA, în vederea

asi gurării prezenţei înaintatecon solidate în Nord-Estul Alian -ţei.

Din partea eşalonului supe-rior au participat la activitate co -man dantul Brigăzii 2 Vânători de„Munte Sarmizegetusa”, colone-lul Cristian Teglaş, reprezentan-tul Comandantului Comanda-mentului Forţelor Întrunite, colo-nelul Mihail Hanganu, şi repre-zentantul Statului Major al Forţe-lor Terestre, locotenent-colonelulLau renţiu Manta.

Irina CIMPOERFoto: Dan STĂNESCU

„Gata pentru misiune!”

Pe data de 20 septembrie 2018, a avut loc ceremonia depre dare-primire a comenzii Grupului de Luptă din Be mo -wo „Piskie Training Area”-Polonia, condus de către State-le Unitate ale Americii, din care face parte şi Detaşamentulde Apărare Antiaeriană „Blue Scorpions” rotaţia a III-a.Locotenent-colonelul Donny Hebel a preluat drapelul şimi siunea Grupului de Luptă de la lt.col. Timothy Wrightsub îndrumarea comandantului Brigăzii 15 Mecanizate po -lo neze, colonel Norbert Iwanowski. La ceremonie au parti-cipat ministrul Apărarii din Polonia, Mariusz Blaszczak,gr.lt. Jaroslaw Mika, comandantul Forţelor Armate Polone-ze, rr.mr. Max Haston, locţiitorul comandantului GărziiNa ţionale a Statului Tennesse, dar şi alţi reprezentanţi aista telor membre din cadrul Grupului de Luptă.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptădin Polonia, pentru asigurarea prezenţei înaintate consoli-

date în flancul Nord-Estic al Alianţei, alături de parteneriiame ricani, britanici, polonezi şi croaţi.

Locotenent Petruţ CAZACU

Predarea-primirea comenzii Grupului de Luptă

din Polonia

Elevii Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cante -mir”au beneficiat şi în acest început de an şcolar de o în -tâl nire cu procurorul militar, locotenent-colonel GabrielGor toescu, şi cu comisarul-şef Florian Tudorache, profe-sor de legislaţie rutieră la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Va -si le Lascăr” Câmpina, pentru o informare în ceea ce pri -veş te măsurile de protecţie şi de prevenire a diferitelor as -pec te, atât pe linie de justiţie militară, cât şi pe linie de cir-

culaţie.Cantemiriştii au aflat informaţii legate de infracţiuni

pri vind regimul circulaţiei rutiere, despre săvârşirea in -frac ţiunilor cu violenţă, precum şi despre efectele consu -mu lui de alcool, de droguri de risc, de mare risc şi etno -bo tanice. De asemenea, le-au fost prezentate consecinţeleju ridice pe care le aduc cu sine activităţile din această sfe -ră.

Totodată, au fost informaţi în vederea conduitei pre-ventive, a regulilor de circulaţie pentru pietoni, biciclişti,con ducători auto. Pentru o înţelegere mai bună a celor ex -pu se, elevii au vizionat clipuri de prevenire privind circu-laţia pe drumul public, privind comportamentul partici-panţilor la trafic şi unele măsuri de siguranţă ce trebuie lu -a te pe timpul deplasării pe drumul public, ca pieton, bici-clist sau conducător auto.

Activitatea a fost una foarte apreciată de toţi partici-panţii. Prin aplauzele oferite, liceenii în uniformă au ară-tat cât de mult le-au plăcut prezentările care au ca scoppro tejarea vieţii.

Graţiela MIHĂESCU

Lecţii de conduită civică

După mai bine de opt luni, militarii Batalionului 30Vâ nători de Munte „Dragoslavele” („Vulturii Carpaţilor”)s-au întors acasă din teatrul de operaţii din Afganistan,acolo unde au executat misiunea NATO „Resolute Sup-port”. Ceremonialul de repatriere a avut loc joi dimineaţă,20 septembrie 2018, pe platoul unităţii, acolo unde au fostpre zenţi, alături de militari, invitaţi speciali şi înalte ofi-cialităţi. În faţa celor proaspăt reveniţi acasă, au stat fa mi -lii le acestora, care i-au urmărit şi i-au ascultat cu emoţie,într-o zi extrem de importantă în viaţa oricărui militar. Înfa ţa ministrului Apărării Naţionale, Mihai Fifor, alături deşe ful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă,şe ful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul MaiorOvi diu Uifăleanu, comandantul Comandamentului For ţe -lor Întrunite, generalul de brigadă Dorin Ioniţă, coman-dantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, generalul de brigadăGheor ghiţă Vlad, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Ge -mi na”, generalul de brigadă Virgil Ovidiu Pop, dar, maiales, alături de ambasadorul Statelor Unite ale Americii înRo mânia, Hans Klemm, comandantul batalionului de laCâmpulung, locotenent-colonel Ionuţ Ilinca, a raportat cută rie şi emoţie: Misiune îndeplinită!

Cu această ocazie, alături de militarii argeşeni şi decon ducerea Ministerului Apărării Naţionale s-a aflat pre-fectul Emilian Dragnea, preşedintele Consiliului JudeţeanAr geş, dr. Dan Manu şi senatorul Şerban Valeca.

A fost cea de-a treia misiune dusă la capăt de vânătoriide munte din Câmpulung Muscel, după Afganistan 2008şi Kosovo, în perioada 2005-2007.

După primirea onorului, a urmat intonarea Imnului, unmo ment impresionant, în care s-a putut vedea seriozitateaşi patriotismul fiecărui militar în parte, moment în care aucântat cu toţii. Au urmat acordarea de premii şi distincţiimi litarilor cu merite deosebite, Apelul solemn, în care co -man danţii de pluton şi de companie, au făcut prezenţa, iarco mandantul batalionului a raportat ministrului, că s-auîn tors în efectiv complet.

„Nu poate fi o zi mai frumoasă decât aceea în care,după prezenţa solemnă, constatăm că efectivele sunt com-plete şi că toţi colegii noştri sunt în siguranţă acasă. E o ziîn care nu putem să nu ne gândim la cei care au căzut subdra pel, la toţi cei 29 eroi ai Armatei Române căzuţi la da -

to rie în teatrele de operaţiuni”, a declarat ministrulMi hai Fifor.

Ambasadorul SUA, Hans Klemm a elogiat mo -dul în care România şi-a respectat angajamentelede partener strategic încă din anul 2002, când pri -mii militari români plecau în Afganistan. „Coman-danţii forţelor militare americane au cel mai mareres pect faţă de aptitudinile, curajul şi angajamen-tul militarilor români şi au fost onoraţi să lupte ală-turi de ei în Afganistan, în Irak sau în altă parte”, aspus acesta.

„Astăzi, Batalionul de Protecţia Forţei «Vul-turii Carpaţilor» se află din nou în faţa dumnea -voas tră. Au trecut opt luni de la ceremonia de ple-care în teatrul de operaţii din Afganistan, când amspe cificat că nu va fi o misiune uşoară şi ne-am lu -at angajamentul că ne vom îndeplini misiunea în -cre dinţată. Împărtăşesc, alături de militarii bata lio -nu lui, un sentiment profund de împlinire profesio -na lă, la finalul acestei misiuni pe care am execu-tat-o cu maximă responsabilitate. Ne-am demons -trat pe deplin eficienţa pe timpul acţiunilor încolaborare cu forţele de coaliţie şi în parteneriat cu forţelede securitate şi de apărare afgane şi ne-am îndeplinit cusucces obiec tivul. Batalionul a fost apreciat la superlativ.În acest sens stau mărturie medaliile primite de către mil-

itarii noştri de la batalionul american, însemn de apre ciere a profesionalismului,dăruirii şi cu ra jului nostru, iar acestea nu aufost puţine. Anul Centenarului Marii Unirine-a multiplicat dorinţa şi dăruirea de a neridica la ni ve lul înaintaşilor noştri şi de ademonstra că suntem urmaşi ai bravilorostaşi ai României care s-au jertfit pentruintegritatea naţională. Ba talionul 30 Vânătoride Munte «Dra gos la ve le» a încheiat cu suc-ces şi această misiune în Afganistan. Estemomentul în care le mul ţu mesc subordon-aţilor mei pentru felul în care şi-au executatmisiunea şi sarcina atri bu ită. Modul în caream depăşit împreună mo mentele delicate şidificile au demonstrat pe deplin nivelul ridi-cat de disciplină şi in stru ire. Suntem aici cutoţii, alături de dumneavoastră, datorită pro-fesionalismului de care au dat dovadă toţimilitarii batalionului. Dragi militari, este

reuşita noastră, a tuturor, în deplinirea cu succes a misiu-nii, prin munca în echipă, spri jinul necondiţionat, mai alescel din partea familiilor noas tre, drept pentru care lemulţumesc că au fost alături de noi”, a declarat locote-nent-colonel Ionuţ Raul Ilinca, co mandantul Batalionului30 Vânători de Munte „Dra go sla vele”.

După ce comandantul batalionului i-a raportat mi nis -trului Apărării Naţionale: Misiune îndepli ni tă!, Mihai Fi -for s-a adresat tuturor celor prezenţi: „Înainte de toate, în -cep cu «Bun venit» acasă şi felicitări pentru misiunea reu -şi tă. Atunci când aţi plecat în teatru, cred că cel mai im -por tant ordin care vi s-a dat a fost acela de a vă întoarcecu bine acasă. Şi ordinul s-a executat! Dragi camarazi, văfe licit pentru modul exemplar în care v-aţi îndeplinit im -por tantele misiuni încredinţate în Afganistan. Pe timpulcelor mai bine de şapte luni în teatrele de operaţii din Af -

ga nistan, aţi executat toate misiunile cu dăruire, curaj şipro fesionalism, v-aţi consolidat renumele şi aţi câştigat unres pect deosebit în rândul militarilor din statele aliate.Suc cesul dumneavoastră este o nouă dovadă că ArmataRo mâniei ştie să îşi pună în valoare una dintre cele maiim portante resurse în domeniul securităţii, resursa umană.Mo dul în care aţi pregătit misiunea înainte de plecare, cumi nuţiozitate. Batalionul a contribuit la reuşita misiunilorspe cifice executate fie independent, fie în cooperare cupar tenerii de coaliţie, într-un teatru de operaţii periculos şideosebit de solicitant. Dragi militari, vă doresc o bineme -ri tată perioadă de recuperare alături de cei dragi şi să du -ceţi la bun sfârşit misiunea la fel de importantă de a vă în -de plini gândurile şi aspiraţiile dumneavoastră”.

Vorbind despre curajul şi devotamentul militarilormus celeni, ministrul Fifor a ţinut să îi menţioneze şi peeroii care au căzut la datorie. (...) Este o datorie sfântă,pentru fiecare dintre noi, să dăm onorul solemn camara zi -lor noştri căzuţi la datorie în teatrele de operaţii, precumşi în misiunile desfăşurate în ţară şi să îi omagiem cudeosebit respect şi recunoştinţă acest sacrificiu suprem.Astfel aducem un pios omagiu fostului dumneavoastrăco leg, sublocotenentul post mortem Dragoş Traian Ale -xan drescu, căzut la datorie în data de 31 august 2008, darşi tuturor camarazilor din Armata României căzuţi la da -to rie în misiunile executate sub culorile drapelului naţio -nal. De asemenea, nu putem uita sacrificiul camarazilordum neavoastră, sublocotenenţii post mortem Petre Cris -tian Toader, Mihai Ionuţ Toma şi George Emilian Catană,că zuţi la datorie în timpul executării unei misiuni pe teri-toriul naţional. Sacrificiul şi devotamentul lor nu vor fi ui - ta te niciodată”, a continuat ministrul.

Finalul ceremonialului a fost marcat într-un mod im -pre sionant, prin defilarea efectivului care a fost detaşat înAf ganistan, urmat de Fanfara Militară. Au salutat cuonoare invitaţii, au zâmbit celor prezenţi, mai ales famili-ilor, care i-au urmărit cu sufletul la gură, într-o zi pe caremulţi o credeau destul de departe.

Locotenent Alexandru HELEREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 18 (480) din 28 septembrie 2018

Pagina 3

În perioada 11-14 septembrie, la Zalău, s-a desfăşurateta pa finală pe Ministerul Apărării Naţionale a concursu-lui aplicativ-militar Cel mai bun pluton. Competiţia, orga-nizată de Biroul educaţie fizică militară din Direcţia in -struc ţie şi doctrină a Statului Major al Apărării, se adre-sează unităţilor de instrucţie şi este o noutate în sportulmi litar românesc, aceasta fiind prima ediţie. Concursulapli cativ-militar „Cel mai bun pluton” reprezintă o activi-tate complexă de instrucţie prin care sunt verificate cu -noş tinţele de pregătire militară generală, capacitatea mo -tri că, deprinderile şi priceperile utilitar-aplicative acumu-late în procesul de instruire.

În cursă s-au înscris Statul Major alFor ţelor Terestre, Comandamentul Comu-nicaţiilor şi Informaticii şi Statul Major alFor ţelor Aeriene. Structurile au fost repre-zentate de plutoanele câştigătoare ale edi -ţii lor interne, respectiv un pluton din Bata-lionul 21 Vânători de Munte, pentruSMFT, un pluton din Brigada 76 Cerceta-re, Supraveghere şi Recunoaştere, pentruSMFA, şi un pluton de comunicaţii dinCen trul 105 Comunicaţii RMNC, pentruCCI.

Concursul a constat în parcur-gerea pe jos, cu echipamentul mili-tar complet, a unui itinerar de 15ki lometri, într-un cadru tactic carea cuprins abordarea a şase secvenţede instruire - primirea misiunii pehar tă; trecerea printr-o zonă de teren contaminat;arun carea grenadelor de mână, de exerciţiu, la pre-cizie; luarea legăturii radio cu postul de control şira portarea locului de staţie cu ajutorul hărţii; exe-cutarea tragerii cu armamentul individual din do -ta re; rezolvarea unei probleme de instrucţie sanita -ră şi transportarea rănitului. În funcție de cum s-audes curcat la ateliere (tragere, aruncarea grenade-lor), militarii au primit penalizări sau bonificațiicare, la final, le-au fost adăugate sau scăzute latim pul în care au încheiat cursa.

După parcurgerea mai multor probe care autes tat din plin abilităţile militarilor, locul întâi a re -

ve nit subunităţii din cadrul Batalionului 21 Vânători deMun te „General Leonard Mociulschi” din Predeal. Petrep tele următoare ale podiumului de premiere au urcat, înor dine, plutoanele din Batalionul 811 Infanterie „DragoniiTran silvani” şi Batalionul 20 Infanterie „Dolj”.

O evoluţie foarte bună au avut şi plutoanele din cadrulBa talionului 32 Cercetare „Mircea” (locul al IV-lea) şiBatalionul 83 Larom „Bogdan I” (locul al V-lea). Festivi-tatea de premiere a fost găzduită de Batalionul 317 SprijinLo gistic „Voievodul Gelu”.

Căpitan Mariana DINUFoto: Răzvan FEDORCA,

Florin JITARU, Alin PETRIC

Etapa finală pe Ministerul Apărării Naţionale

Concursul aplicativ-militar „Cel mai bun pluton”

Câmpulung-Muscel

„Mis iune îndepl in i tă !”

Bazat pe o selecţie riguroasă şi solicitantă ce a avut locîn primăvara acestui an, Detaşamentul de Apărare Antiae-riană - rotaţia a IV-a, a fost constituit pentru îndeplinireaşi asigurarea continuităţii angajamentului pe care Româ-nia şi l-a asumat în urma Summitului NATO de la Varşo-via din 8-9 iulie 2016. Acest acord a vizat crearea unuiGrup de Luptă în cadrul căruia, alături de militarii ro mâni,par tenerii polonezi, americani, britanici şi croaţi contribu -ie cu forţe ce vor derula misiuni în comun pe teritoriul sta -tu lui Polonia.

Astfel, în data de 24 aprilie 2018, în cazarma Batalio-nului 228 Apărare Antiaeriană „Piatra Craiului”, Braşov,uni tatea generatoare a forţei, a început pregătirea persona -lu lui nominalizat să participe la misiune. Scopul procesu-lui de instruire a vizat un obiectiv bine definit: atingereani velului operaţional necesar desfăşurării cu succes a mi -si unii alături de partenerii străini, dislocaţi în Polonia.

Au urmat 5 luni de foc, atât la propriu, cât şi la figu-rat, temperaturile oscilând între +10oC şi +30o C, vremeafiind de asemenea neprietenoasă în cele mai multe dintreca zuri. Pe tot parcursul pregătirii, militarii au executat tra-geri de luptă cu armamentul uşor de infanterie, cu tunulanti aerian calibru 2x35 mm „Oerlikon”, exerciţii de antre-

nament în teren, cunoaştere specifică a domeniilorC.B.R.N., E.O.D., protecţia forţei, controlul spaţiului ae -rian, drept internaţional umanitar, apărare împotriva in -cen diilor, protecţia mediului, comunicaţii şi medical.

Totodată, o parte din personalul detaşamentului a par-ticipat la un curs pe linie E.O.D. la Centrul de Instruirepentru Geniu, E.O.D şi Apărare C.B.R.N. „Panait Donici”din Râmnicu-Vâlcea. Parcurgerea cursului de către mili-tarii desemnaţi a avut un rol esenţial pentru creşterea stan-dardelor asociate acestui domeniu de activitate.

Un alt factor important pentru desfăşurareaop timă a procesului de instruire, l-a constituit ex -pe rienţa dobândită în teatrele de operaţii din Af -ga nistan, Irak, Kosovo, Bosnia-Herţegovina sauPo lonia de către unii militari din cadrul detaşa-mentului. Aceştia au dat dovadă de profesiona -lism şi, mai ales, de ajutor pentru cei ce urmeazăsă participe la prima misiune într-un mediu inter-naţional.

La jumătatea lunii august, a avut loc evaluareasta tică a detaşamentului, realizată de către repre-zentanţi ai Comandamentului Forţelor Întrunite şiCom ponentei Operaţionale Terestre. Militarii de -ta şamentului s-au ridicat la standardele stabilite laîn ceputul pregătirii. În aceeaşi ordine de idei, do -cu mentele specifice fiecărui domeniu în parte aufost întocmite corespunzător, iar ofiţerii specia -lişti au fost capabili să răspundă la orice întrebare

sau solicitare din partea echipei de evaluare.În poligonul Centrului Naţional de Instruire pentru

Apă rare Antiaeriană (C.N.I.Ap.AA) Capu Midia, Detaşa-mentul de Apărare Antiaeriană a fost evaluat în cadrulexer ciţiului de repetare a misiunii. Acesta a avut ca scopin struirea şi evaluarea militarilor detaşamentului în con-diţii apropiate de realitatea câmpului operaţional din Po -lo nia. Se poate afirma faptul că aceştia au atins toateobiec tivele stabilite de către comisia de evaluare, reuşindsă finalizeze cu succes pregătirea în vederea participării lami siune.

În perioada septembrie 2018 - martie 2019, Detaşa-mentul de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negrii” va face

parte din Grupul de Luptă NATO condus de către SUA, cusco pul de a asigura prezenţa înaintată consolidată în NEAlian ţei, pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni.Pentru realizarea misiunilor specifice, detaşamentul are îndo tare tunuri antiaeriene calibru 2X35mm „Oerlikon”.

„Ca orice început şi acesta a fost greu, însă militarii audat dovadă de maturitate, profesionalism şi perseverenţăîn vedere îmbunătăţirii în permanenţă a nivelului de pre -gă tire, astfel încât să putem executa toate sarcinile primi-te, în conformitate cu cerinţele mediului internaţional.Vreau să mulţumesc familiilor militarilor pentru înţelege-rea şi suportul moral acordat în perioada de pregătire şi săîi asigur de tot sprijinul meu”, a spus comandantul de de -ta şament, maiorul Iulian Stoica.

Comandantul de grupă, sergentul-major Monica Netcune-a relatat că „Încă de când am păşit în cadrul acesteimari familii, şi anume sistemul militar, mi-am dorit săpar ticip la o misiune externă. Probele au fost exigente,însă am reuşit să trec peste orice obstacol, iar astăzi măaflu aici, participând la evaluarea finală a detaşamentului.Sunt bucuroasă pentru ceea ce am realizat până în prezentşi vreau să duc la bun sfârşit toate sarcinile încredinţate petim pul misiunii.”

„Consider că sunt un militar bine pregătit şi îmi do rescsă reprezint România în cel mai bun mod posibil. Pe par-cursul pregătirii am reuşit să le împărtăşesc colegilor dinex perienţa acumulată în prima misiune din cadrul Grupu-lui de Luptă din Polonia (martie-septembrie 2017). Vreauca la finalul acestei rotaţii să revin în ţară sănătos şi cu noicu noştinţe acumulate.”, declara operatorul fruntaş, Valen-tin Ciobanu.

Caporalul Mircea Mocanu, cu emoţie în glas, spunea:„Mă aflu la prima mea misiune externă. Pe parcursul pe -ri oadei de pregătire am avut parte de situaţii şi provocărinoi, însă am reuşit să trec cu brio peste toate. Vreau săexe cut cu succes misiunile încredinţate de către coman-danţi şi să ne întoarcem sănătoşi acasă, la cei dragi.”

Locotenent Irina CIMPOERFoto: locotenent Irina CIMPOER,

căpitan Mariana DINU

Curierul ARMATEINr. 18 (480) din28 septembrie 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE 

C M Y K

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Black Bats”, rotaţia a IV-a

Interviu cu locotenent-colonelul Daniel-Adrian OPREA, comandantul Poligonului ,,Smârdan”

- Domnule locotenent-colonel, vă rog să prezentaţipe scurt traseul carierei dumneavoastră până la mo -men tul numirii în actuala funcţie.

M-am născut într-o familie în care armata a avut un rolim portant, tatăl meu fiind cadru militar. Am fost îndrumatspre o astfel de profesie înainte de terminarea şcolii ge ne -ra le. În anul 1994, am absolvit Liceul Militar ,,Mihai Vi -tea zul”. Patru ani mai târziu, am finalizat studiile Acade-miei Trupelor de Uscat ,,Nicolae Bălcescu”, arma in fan te -rie.

Prima funcţie a fost cea de comandant de pluton pecare am îndeplinit-o timp de patru ani la Brigada 30 Gar -dă ,,Mihai Viteazul”, locul unde am început cu adevăratca riera militară. A urmat apoi o perioadă de 7-8 ani cândam ocupat funcţii de instructor şi ofiţer de stat major îndo meniul operaţii şi instrucţie la Centrul de Instruirepentru Infanterie şi Vânători de Munte ,,Constantin Brân-coveanu”, unitate în care am reuşit să aprofundez cunoş-tinţe legate de compania şi statul major al batalionului.

Întotdeauna mi-a plăcut provocarea şi noutatea, astfelcă, la sfârşitul anului 2007, am ales Centrul de Instruirepentru Luptă al Forţelor Terestre de la Cincu, unitate încare am îndeplinit funcţii de ofiţer de stat major, şef birouşi şef de modul în domeniile personal şi logistic. În aceas -tă perioadă de aproximativ 11 ani, am acumulat experien -ţă în lucrul de stat major până la nivel brigadă, dar, maiales, în lucrul cu oamenii, ceea ce îmi uşurează acumfoarte mult munca. Activitatea mea în această unitatemi-a dat po sibilitatea să particip la exerciţii naţionale şiin ternaţionale, la misiuni în teatrul de operaţii şi în altecen tre de in stru ire din străinătate şi să înţeleg ceea ce tre-buie să facă un comandant pentru a-şi instrui subordona -ţii.

Toate aceste aspecte m-au făcut să încerc în acest an onouă provocare, aceea de a conduce o unitate de instruire.

- Ce activităţi de instruire se pot desfăşura în poli-gon?

Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă ,,Smâr-dan” este o structură de instruire subordonată CentruluiNa ţional de Instruire Întrunită ,,Getica” care asigură creş -te rea calităţii instruirii unităţilor şi subunităţilor prin cre -a rea unui mediu operaţional apropiat de realitatea câmpu-lui de luptă modern, prin punerea la dispoziţie a facili tă ţi -lor şi capabilităţilor sale. Gama activităţilor de instruire cese pot desfăşura în centru este mare începând de la şe dinţede tragere individuale, la exerciţii tactice cu trageri delup tă de nivel companie/baterie.

Poligonul Smârdan, fiind unul din categoria poligoa-nelor de tip complex, este omologat pentru executarea tra - ge rilor de luptă şi a exerciţiilor tactice cu trageri de lup tăcu unităţile şi subunităţile de infanterie, tancuri, artilerie,trageri aeriene reale aer-sol, activităţi/trageri pentru tes -

tarea, experimentarea, omologarea armamanetului şi mu - niţiei, respectiv activităţi de distrugeri a muniţiei.

- Care sunt obiectivele propuse pentru acest an?Poate aţi remarcat că m-am referit, în special, doar la

exe cutarea tragerilor de luptă, de aceea doresc să vă spuncă centrul dispune începând cu sfârşitul anului 2017 de ostruc tură de instruire destinată planificării, organizării şides făşurării exerciţiilor tactice folosind, în special, echi-pamentele de simulare reală, constructivă şi virtuală. Deaceea, mi-am propus ca, până la sfârşitul anului, să încercsă dezvolt această capabilitate de instruire, prioritar fiindin struirea prin simulare virtuală. Aici, dorim să finalizămame najarea unei locaţii destinate numai instruirii prin si -mu lare şi avem promisiunea eşalonului superior că, pânăla sfârşitul anului, vom primi echipamente de instruireprin simulare virtuală (VBS 2), echipamente ce pot fi fo -lo site de către unităţi la pregătirea echipelor/echipajelor,gru pelor şi plutoanelor.

De asemenea, ţin să precizez că, la nivelul unităţii,este elaborat un plan de dezvoltare al centrului ce vizeazăpro iecte de dezvoltare finanţate din surse naţionale sau decătre parteneri în domeniul infrastructurii şi al echipa-mentelor.

- Resursele avute la dispoziţie, mai mult sau maipuţin limitate, conferă un anumit grad de dificultate de -ci z iilor pe care trebuie să le luaţi pentru a vă atingeobiec tivele propuse. La ce ,,artificii” apelaţi când văcon fruntaţi cu astfel de situaţii pentru a rezolva proble-ma?

Resursele puse la dispoziţie la acest mo -ment de dezvoltare în care se găseşte centrulsunt suficiente pentru îndeplinirea sarcinilorpri mite. Cred că în momentul în care cerinţeleope raţionale vor fi mai mari atunci, probabil,se vor aloca mai multe resurse materiale, fi -nan ciare şi umane şi vom deveni o prioritate aeşa loanelor superioare.

- Cum contribuie de regulă personalul po -li gonului la buna executare a unui exerciţiucu trupe şi trageri de luptă?

Aici, în centru, avem o echipă profesionis -tă, cu multă exeperienţă în domeniul tragerilorrea le, având în vedere că, înainte de anul 2015,cen trul a fost poligon de tragere. Ofiţerii,maiş tri militari şi subofiţerii care sunt încadraţipe funcţii în cadrul sectoarelor de tragere orga-nizează şi participă la conducerea exerciţiilorcu trageri de luptă (LFX), ajutând structuracare se instruieşte şă-şi îndeplinească obiecti-vele de instruire împreună cu respectarea tutu-ror regulilor şi măsurilor de siguranţă necesare

pe timpul executării tragerilor stabilite de reglementărileîn vigoare.

Mergând mai departe, personalul încadrat în structuri-le de instruire a participat în acest an la exerciţiile des fă -şu rate în Centrul Naţional de Instruire Întrunită ,,Getica”con tribuind la instruire unităţilor şi subunităţilor din For -ţe le Terestre.

- Cu ce tip de provocări vă confruntaţi zi de zi şi cumanu me le soluţionaţi?

Provocările reprezintă, totodată, şi problemele zilniceale unităţii. Ele sunt diverse, îndeosebi pe linie de perso-nal, instrucţie şi, mai ales, cele de natură logistică. Soluţii-le sunt limitate de cele mai mult ori de legile şi regula-mentele în vigoare, dar exeperienţa şi cei din echipă măaju tă să le aleg pe cele mai bune.

- Ce apreciaţi la personalul pe care îl aveţi în subor-dine şi cum vedeţi relaţia comandant-subordonat?

Cred în continuare că, relaţia dintre comandant şi su -bor donat trebuie să fie bazată pe respect şi apreciere reci-procă. Trebuie să le arătăm subordonaţilor că le înţelegematât problemele personale, cât şi pe cele profesionale, căîi susţinem în atingerea performanţelor, iar aceştia, la rân-dul lor, trebuie să încerce prin îndeplinirea sarcinilor săîn deplinească cerinţele şefilor, ceea ce ar face ca relaţiaco mandant-subordonat să fie una puternică.

Apreciez faptul că subordonaţii mei dau dovadă deini ţiativă şi sunt buni executanţi ai ordinelor primite.

Daniela DUMITRAŞCU

O structură de instruire în continuă transformare

Poligonul Smârdan este cel mai potrivit loc pentruorice structură ce are trecute în planul de instruire exerciţiicu trageri de luptă. Dispunând de facilităţi de cazare, hră-nire şi instruire, poligonul a fost gazda a numeroase exer-ciţii de mare amploare.

Anul acesta, în perioada 25-28 septembrie, în Smârdana avut loc exerciţiul tactic cu trageri de luptă, de tip LFX,ni vel baterie ,,Unirea 18.11”.

Prevăzută în Planul cu principalele activităţi al batalio -nu lui, exerciţiul a avut ca temă: Acţiunile baterieiLAROM în cadrul Batalionului 81 LAROM, în scopulspri ji nului prin foc al unei divizii de infanterie în operaţiade apă rare.

Antrenarea şi perfecţionarea deprinderilor personalu-lui comandamentului batalionului în desfăşurarea, condu-

cerea şi evaluarea exerciţiului cu trageri de luptă cu bate-ria LAROM, precum şi determinarea nivelului de perfor-manţă atins de către militari în scopul identificării nevoi-lor suplimentare de intruire pentru atingerea nivelului pla-nificat au fost câteva dintre obiectivele urmărite în cadrulacestui LFX.

Pregătită şior ganizată încele mai mici de -ta l ii, activitatea aîn ceput luni, 24sep tembrie, zi încare a avut locdis locarea şi de -pla sarea teh niciişi a militarilor înpo ligon, prezen-tarea si tuaţieitac tice, exe cu ta -rea recunoaşteri-lor pentru ocu-parea po ziţiilorde lansare şi acon tinuat cuocu parea ra io nu -lui de dis pu nereşi des fă şu rarea tragerilor propriu-zise.

Astfel, în zorii zilei de marţi, 25 septembrie, forţele şimij loacele aflate acolo erau gata de luptă. Dornici să îşiîn deplinească obiectivele propuse, dar, mai ales, să dove-dească faptul că în numeroasele antrenamente şi exerciţiiexe cutate încă de la în ceputul anului, şi-au con solidatepre gătirea, mi litarii auluat cu asalt poligonulSmârdan.

Activităţile au cul-minat cu tragerile deluptă, ce au transfor-mat poligonul într-unade vărat câmp de bă -tă lie. Tragerile artile-riştilor au oferit unade vărat spectacol desu net şi lumină greude redat în cuvinte.

Salvele instalaţii-lor LAROM făceau săse zguduie pământul,iar suflul loviturilorera re simţit din plin decătre toţi cei prezenţi.În efervescenţa mo -men tului, un plus desa tis fac ţie ne-au adusex clama ţii le pline deentu ziasm ale celor de

lângă noi, care ve neau ca ocer tificare a atingerii în -toc mai a obiectivelor pro-puse.

Referitor la spectacolulim presionant oferit de arti-lerişti, căpitanul DanielMare, comandant baterieLAROM a ţinut să facă câ -te va precizări. După cumafir ma, în spatele specta-colului în sine se află foar-te multă muncă, zeci deore de an trenament asiduu,exe cutate, atât în cazarmă,

cât şi pe terenul de intrucţie.Pentru a ajunge la astfel de re -zultate: ,,Militarii trebuie să fiefoarte bine pre gătiţi în momen-tul sosirii în po ligon. Aici, pete renul de in struc ţie are loc cuade vărat ve ri ficarea instruiriilor. Teoria este pusă în practi -că. În ca zar mă, condiţiile încare ne pregătim pe parcursulanului sunt total diferite decele din po ligon. Aiciapar tot fe lul de situaţiine pre vă zute pe care nule întâlneşti în ca -zarmă. Sunt exact si -

tua ţiile cu care te poţi con frunta în caz real”. Pe lângă aspectul pregătirii, la fel de important

este şi cel al planificării. O astfel de activitate tre-buie concepută cu rigurozitate şi cu mult timpînain te. Este şi cazul aces tui LFX, care a fost pre -

gă tit încădin lu na au - gust, când aavut loc ad -m i t e r e ateh nicii şi aper so na lu -lui pentruca, în lunasep tem brie, să sepoa tă executa par-tea practică a ac ti -vităţii.

Aflat în primali nie, căpitanul Ma -re a condus cu brioos tilităţile. Dupăcum a mărturisit,pentru dumnealui,exerciţiul în sine are prezentat mo -

men tul adevărului: ,,Ca pentru toţi ar tileriştii, acest tip deexer ciţiu înseamnă încununarea unui an întreg de in struc -ţie. Tot ceea ce învăţăm, tot efortul depus pe timpul între-gii perioade de instruire, este pus în practică într-o astfelde activitate. Este momentul ade vă rului”. A fost un marecâş tig din punct de vedere profe sio nal, atât pentru el, cât

şi pentru oamenii lui. Cel mai mare câştig a fost însă datde experienţa de lucru cu oa menii. Nici un manual dinşcoa lă nu te învaţă acest lucru. Este un aspect esenţial decare depinde reuşita oricărei mi si uni. Aflat tot timpul înmij locul oamenilor săi, tânărul că pitan i-a ghidat cu multărăb dare, atenţie şi responsabilitate. Din acest motiv, atâtpe timpul pregătirii exerciţiului, al deplasării tehnicii deluptă, dar, mai ales pe timpul des făşurării tragerii, oame-nii şi-au îndeplinit cu bine mi siu nile încredinţate. Militaricu experienţă sau aflaţi la început de carieră, toţi s-au des -cur cat la cel mai înalt nivel.

Chiar dacă s-a aflat la prima experienţă de acest gen,plu tonierul Nicu Boubătrân a fost sigur pe el şi pe ceea ceare de făcut în cadrul acestui exerciţiu. În calitate de co -man dant de instalaţie, a coordonat toată activitatea care seexe cută la piesă. În ciuda lipsei de experienţă, s-a adaptatra pid cerinţelor momentului, LFX-ul executat în poligo-nul Smârdan fiind ,, o exeperienţă benefică din care a avutfoarte multe lucruri de învăţat, dar şi un prilej de a-şi cu -noaş te colegii. Împreună au format o adevărată echipă,fapt care le-a uşurat foarte mult munca”.

Tot pe funcţia de comandant instalaţie s-a aflat şi plu-tonierul-major Leonard Nădejde. Având vechime mare înar mată şi o experienţă îndelungată de lucru în domeniu,plu tonierul-major Nădejde şi-a îndeplint cu bine sarcinilepri mite. La acest lucru a contribuit şi faptul că tehnica fo -lo sită în cadrul exerciţiului nu mai avea prea multe tainepentru dumnealui, fiindcă a lucrat mult timp cu ea. În opi-nia plutonierului-major Nădejde, ,,Unirea 18.11” a fost unexer ciţiu complex, ce a însemnat un bun prilej de testarea nivelului de in struire atins, iar reuşita lui a presupus ,,ofoarte bună co la borare a tuturor celor implicaţi, îndeplini-rea misiunilor de foc primite, toate acestea cumulate cures pectarea mă su rilor de siguranţă existente în poligon.”

Coordonarea eficientă a tuturor militarilor, derulareara pidă a operaţiunilor şi focul precis executat asupraobiec tivelor stabilite au reprezentat coordonatele esenţia-le ale cadrului acţional şi au condus către o reuşită sigură.

Calificativele maxime obţinute la finalul activităţii aufost o dovadă certă a faptul că ,,Unirea 18.11” a fost încăun examen al competenţei profesionale trecut cu bine.

Dacă ar fi să acord un calificativ unuia dintre momen-tele acestei activităţi la care am fost martor, aş fi pusă îndi ficultate. De departe, nota maximă ar trebui să o pri-mească spectacolul oferit de tragerea în sine, însă existătotuşi o secvenţă care îl întrece în intensitate pe acesta.Este cea în care entuziasmul şi bucuria participanţilor s-auvă zut tacit pe feţele lor. Era satisfacţia lucrului bine făcut,cu toată dăruirea şi implicarea pe care numai dragostea deme serie ţi-o poate dărui.

Daniela DUMITRAŞCUFoto: plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.18 (480) din 28 septembrie 2018 Pagina 5

Ar t i le r ia , la z i

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (480) din 28 septembrie 2018Pagina 6

Ca urmare a acţiunilor armatei române pentru cal-marea trupelor răzvrătite ruseşti din Iaşi şi a dezordiniipro vocate de acestea pe teritoriul Basarabiei, SfatulŢării s-a adresat guvernului român de la Iaşi, solicitândaju tor militar imediat. Din cauza implicaţiilor militareşi politice, solicitările respective au fost amplu dezbă-tute de către factorii de conducere ai României împre-ună cu reprezentanţii militari ai Aliaţilor şi ai Coman-damentului armatei ruse din Moldova.

În ziua de 5 ianuarie 1918, a plecat din Iaşi un de -ta şament de grăniceri români şi voluntari ardeleni, or -ga nizat pe trei eşaloane, primul dintre ele fiind însoţitde reprezentantul generalului Şcerbacev, generalul rusKan zero. După ce au debarcat la Ghidigheci, ultimagară înainte de Chişinău, primele două eşaloane aufost atacate de trupele Fron-Otdel-ului, mult superioa -re numeric şi ca dotare cu armament, drept care ostaşiiro mâni au fost siliţi să se retragă în pădurea Durleştilorşi, apoi, prin Truşeni, Scoreni, Ulmu spre Prut. Ulti muleşa lon, a cărui înaintare fusese întârziată de bolşevici,a fost atacat în gara Corneşti, unde generalul Necrasov,co mandantul Armatei 9 ruse şi colonelul Sokolov, careîn soţeau acest eşalon, au fost capturaţi şi ucişi în modbes tial, trupurile lor fiind tăiate în bucăţi şi aruncate peo grămadă de paie în spatele gării.

Membrii Blocului Moldovenesc, creat în sânul Sfa -tu lui Ţării, au făcut apeluri disperate către guvernul ro -mân să lase la o parte orice ezitare şi să pună la dispo -zi ţia guvernului basarabean forţele necesare pentru re -sta bilirea ordinii în ţară. Analizând toate ipotezele şiris curile posibile, guvernul român a ajuns la concluziacă Basarabia trebuie ajutată şi salvată cu orice risc.Drept urmare, la 8 ianuarie 1918, Divizia 11 Infante -rie, comandată de generalul Ernest Broşteanu a primitor dinul să treacă Prutul în drum spre Chişinău.

În ziua de 13 ianuarie 1918, trupele Diviziei 11 ro -mâ ne şi-au făcut intrarea triumfală în capitala Basara-biei. Iată relatarea momentului făcută de Ion Mateiu:„Sâm bătă, toată ziua, era o fierbere neobişnuită înChi şinău. Prin toate colţurile se vorbea cu aprinderedespre armata română, care avea să sosească în fie-care ceas...”.

În condiţiile de siguranţă asigurate de prezenţauni tăţilor militare româneşti s-a remarcat o instensifi-care evenimentelor politice de la Chişinău, militanţiipentru unire câştigând tot mai mult teren.

La 24 ianuarie 1918 când s-au sărbătorit pentrupri ma dată oficial cei 59 de ani de la Unirea Principa -te lor, Sfatul Ţării de la Chişinău a proclamat indepen-denţa Republicii Democratice Moldoveneşti: „Mareare voluţie rusească ne-a scos din întunericul de robieîn care am trăit atâta amar de vreme [...] ţara noastrăîn făptuindu-şi dreptul dobândit la revoluţie de a-şiho tărî singură soarta, s-a declarat Republică Demo-cratică sloblodă. Republica Democratică a Ucrainei,ve cina noastră de peste Nistru, s-a proclamat neatâr-nată şi noi astfel ne-am despărţit de Rusia, în atariîm prejurări ne proclamăm, în uniune cu voinţa popo-rului, Republică Democratică Moldovenească slobo -dă, de sine stătătoare şi neatârnată, având ea singurădrep tul de a-şi hotărî soarta în viitor. Proclamareanea târnării este o cerinţă politică a vremii”.

Remarcând importanţa acestui eveniment, gene-ralul Berthelot nota în jurnalul său: „Ieri Sfatul Ţăriia proclamat independenţa Basarabiei. Este oare pre-

ludiul unirii cu România? Este sigur că ţăranul estemol dovean şi că tratatele din 1812 şi 1878 au încor-porat Basarabia la Rusia numai pe baza dreptuluicelui mai puternic. Totuşi, există modalităţi şi moda-lităţi. Generalul Prezan are dreptate, în proclamaţiacătre basarabeni, să îi lase să dispună liberi de eiînşişi, trupele române venind în Basarabia numaipentru a asigura aici menţinerea ordinii”.

În semn de represalii pentru acţiunea militare atru pelor române, la 14/28 ianuarie 1918, membrii Le -ga ţiei şi Misiunii Militare româneşti la Petrograd aufost arestaţi de autorităţile bolşevice şi, apoi, expul-zaţi, iar la 15/28 ianuarie 1918, guvernul român a fostîn cunoştiinţat că Rusia Sovietică a rupt unilateral re -la ţiile diplomatice cu România. Cu această ocazie afost sechestrat tezaurul depus de ţara noastră sprepăs trare în seifurile de la Kremlin.

Pe teritoriul Basarabiei, în această perioadă s-auîn teţit acţiunile în favoarea proclamării unirii. Totmai multe erau zemstvele, organizaţiile locale şicomi tetele care votau moţiuni prin care se declaraugata pentru unirea neîntârziată cu România.

În ziua de 27 martie 1918, Sfatul Ţării, dând glasacestei hotărâri manifestate în toate zonele Basarabi -ei şi în toate straturile societăţii, a adoptat cu 85 devo turi pentru, 3 voturi contra şi 26 de abţineri Decla-raţia de unire a Basarabiei cu România, în care sepre ciza: „Republica Democratică Moldovenească(Ba sarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, MareaNea gră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusiaacum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Mol-dove, în puterea dreptului istoric şi dreptului deneam, pe baza principiului că noroadele singure să-şiho tărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeau-na se uneşte cu mama sa România.

În finalul Procesului-verbal al şedinţei SfatuluiŢării se preciza: „Cu majoritate de optzeci şi şase(86) voturi împotriva a trei (3) rezoluţia pentru Uni-rea Basarabiei cu România, Blocului Moldovenesc,este votată. Trăiască Unirea cu România Mamă!” Înacest timp, în sala de şedinţe îşi fac apariţia oaspeţiiro mâni în frunte cu primul ministru, domnul Marghi-loman. Preşedintele comunică şefului guvernului ro -mân, dl. Marghiloman, rezultatul votului parlamentu-lui. După propunerea Preşedintelui, secretarul Sfatu-lui Ţării, deputatul Buzdugan dă citire declaraţiei vo -ta tă de Sfatul Ţării, în limba moldovenească, careeste ascultată în picioare de toată asistenţa. La tribunăse urcă domnul Al. Marghiloman, primul ministru alRo mâniei şi declară: „În numele Poporului român şial Regelui Ferdinand I iau act de Unirea Basarabieicu România de aici înainte şi în veci! Trăiască Româ-nia Mare!”. Preşedintele Sfatului Ţării, I.C. Inculeţpu ne întrebarea primului ministru Marghiloman:„Pri meşte Guvernul român condiţiile Unirii, citite decătre secretarul Buzdugan, din Rezoluţia BloculuiMol dovenesc, votată de către Parlament ca Decla-raţie a Sfatului Ţării?”. Domnul Marghiloman se urcădin nou la tribună şi declară: „Guvernul român pri-meşte în întregime, atât litera, cât şi sensul condiţii-lor Unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate înRe zoluţia Blocului Moldovenesc, votată ca Declara -ţia Sfatului Ţării. Trăiască Unirea! Trăiască RomâniaMare, Nouă!”.

Preluare din Revista „Document”

Armata română şi Unirea Bucovinei cu RomâniaArmata română şi Unirea Bucovinei cu România

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteZiua în care la capătulZiua în care la capătul

celălalt al iubirii n-a maicelălalt al iubirii n-a maifost nimeni,fost nimeni, Ioana Chicet-Macove-ciuc

O fată cu un cuib de rândunele în locde păr, un bărbat care zâmbeşte prea rar.Ea preferă să citească şi să bea un ceaisâm bătă seara în loc să meargă în clu-buri, el ştie să facă fotografii alb-negruîn care soarele apune mai strălucitordecât în culori. Iubirea lor e un dans tă -cut, cu clipe pline în care totul se po tri -veş te perfect, apoi cu zile negre în carenici nu-şi pot sta alături. Ea plânge, el se încruntă şi tace. Ea râde,el zâmbeşte uşor, foarte uşor, şi tace. E cel mai minunat bărbatdin lume, iar fata care îl iubeşte ar face orice ca să-i smulgă câte-va cuvinte.

O des părţire prematură, o aşteptare înfrigurată, căutări pesteani, regă siri sfâşietoare care nu rezolvă nimic, doar adâncesc do -rul şi durerea.

Până într-o zi când vor şti amândoi că iubirea a fost acolo,chiar dacă acum la capătul celălalt al ei nu mai e nimeni.

www.polirom.ro

Concert Spartacus , 7 octombrie 2018, ora 20:00, Sala PalatuluiAdaptat după opera lui Raffaello Giovagnoli, Spartacus

aduce pe scenă peste 80 de ar tişti şi balerini din Rusia, Re pu bli -ca Moldova şi România pe ntru un spectacol ce va avea loc pe 7

octombrie la Sala Pa latului din Bucureşti.Povestea le ge n da ru lui Spartacus a trecutgraniţele timpului, de veni nd un simbol alluptei pentru li ber ta te, al curajului şi alfrăţiei. Cu o substan ţă mitică în esenţă,reprezentant al unei is to ri i bazate pe faptede vitejie şi principii pu ternice, Spartacuse personajul care serveşte drept model şiîn societatea actuală. Forţa şi vitejia cucare a luptat împotriva Imperiului Romana in spirat romane, filme de ac ţiune şiopere de balet.

În regia şi coregrafia lui Igor Cernîşovdin Rusia, spectacolul de balet ilustrează

povestea uneia dintre cele mai cunoscute re vol te din istorie, îninterpretarea soliştilor Operei Naţionale din Iaşi, Vlad Mărcule-scu şi Erica Pinzano (Italia), în rolurile lui Spar tacus şi, respec-tiv, Phyrigia. Lor li se alătură arişti ai Teatrului de Operă şi Baletdin Republica Moldova: Anastasia Ho mi ţi ca ia în rolul lui Aegi-nei, Tudor Tudose în rolul lui Harmo dius sau Ivan Ivanişin inter-pretându-l pe Crassus.

www. infomusic.ro

Film VenomTom Hardy joacă rolul lui Eddie

Brock, un jurnalist care investigheazăcer cetările unui sinistru om de ştiinţă(Riz Ahmed), care face experienţe pe ostra nie ma terie neagră extraterestră.Brock ajunge în contact cu aceasta.Ma teria îi infestează corpul şi îi schim -bă personalitatea, dându-i în schimbsuper-puteri.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Una dintre marile probleme ale Mântuitorului Hristosa fost să-i facă pe contemporanii săi să înţeleagă cine este.Si gur că marea taină a dumnezeirii Sale şi a faptului căDum nezeu fiind, S-a făcut om, era greu de înţeles în de ta -lii sau în profunzimea ei. Dar, din ceea ce vedeau că în - fă p tu ia şi din ceea ce auzeau de la el, contemporanii săiav eau toate dovezile să-L recunoască drept Fiu al luiDum nezeu.

Textul Evangheliei citite la Sfânta Liturghie în Du mi -ni ca a 8-a după Rusalii (înmulţirea pâinilor) ne pune înîm prejurarea de a vedea cât înţelegeau oamenii identita tearea lă a lui Hristos. Era la începutul activităţii pu blice aMân tuitorului. Iisus încercase să-i convingă pe con ci ta di -nii Săi că în El se împliniseră prorociile. Urmar ea a fostcă aceştia, socotind cuvintele Sale blasfemie, au încercatsă-L ucidă. Prin urmare, a părăsit Nazaretul, a venit în Ca -per naum, unde S-a bucurat de o primire deosebită.

Între timp, tetrarhul Irod Antipa l-a arestat şi l-a execu -tat pe Sfântul Ioan Botezătorul. Mântuitorul a început să-şi desfăşoare activitatea publică cu tot elanul. La rândullor, ucenicii Mântuitorului, implicaţi şi ei în activitateami sionară, erau atât de solicitaţi, încât nu mai aveau nicitimp să mănânce. De aceea, Mântuitorul a hotărât să pă -ră se ască pentru un timp Capernaumul şi să se retragă într-un loc liniştit, spre a-l evita pe Irod şi ca ucenicii înşişi săse odihnească.

Ieşind din corabie, Mântuitorul a fost întâmpinat demul ţimile de oameni. Acestor oameni Mântuitorul le-a

vor bit îndelung, mai multe ore. Evident că, după atâtatimp, le-a venit foamea. El le vorbise mulţimilor, hrănin-du-le cu Cuvântul Său. Şi ele acceptaseră această „mânca -re” De aceea, îi provoacă pe ucenici să le dea ei o ase me -ne a mâncare, dacă erau capabili, încât oamenii să uite defoa mea fizică: „Nu trebuie să plece, daţi-le voi să mă nân -ce!”(Matei 14,16). Aici Mântuitorul se referă la o dublămân care.

Lucru imposibil! Dar, Mântuitorul nu neglijează câtuşide puţin hrana fizică. Ba, mai mult, dă curs tocmai fap tu -lu i că ucenicii nu înţeleseră la care hrană făcea re ferire Ii -sus şi foloseşte răspunsul lor cu un firesc specific numailui. Auzind că este nevoie de hrană, un copil, faţă de carepă rinţii arătaseră grijă, dându-i cu el hrană s-a pre zentat laApos toli cu hrana lui: cinci pâini, de fapt, nişte turte, şidoi peşti. Aceasta era hrana de care dispu neau Apostolii.Acum s-a produs minunea: este una dintre cele 22 de mi -nuni relatate de Evanghelistul Matei şi dintre cele 72 re la -ta te de către cei patru evenghelişti. Binecuvântarea luiDum nezeu, care face ca toate să crească şi să se în mul -ţeas că, acum a făcut ca bucăţile de pâine şi peşte să se în -mul ţească în coşurile ţinute în mâini de Apostoli. Aici secon firmă că acelora care caută mai întâi Împărăţia ce ru ri -lor li se vor da şi cele necesare traiului de aici.

Ca toate celelalte minuni şi aceasta a fost un semn. În -mul ţirea pâinilor nu fusese, de fapt, decât un moment înpro cesul de instruire a mulţimilor pentru Împărăţia luiDum nezeu. Unii nu înţeleseseră nimic din sensul acestui

semn, de aceea, determinaţi de hrănirea minunată, in ten -ţio nau să-L ia pe Iisus şi să-L pună rege. Ori, nu acesta erasen sul hrănirii minunate a mulţimilor.

Pâinea înmulţită era o sugestie pentru Pâinea Care s-apo gorât din cer, absolut necesară celui care vrea să aibă cuade vărat viaţă. Lumea poate fi schimbată cu o con di ţie:cetăţenii ei să caute hrana care asigură viaţa veşnică, îm -pli nind lucrurile lui Dumnezeu, adică punând în practicăceea ce Dumnezeu vrea de la ei. Pentru schimbarea lumiinu este nevoie de noi ideologii şi de noi sisteme politice,ci de dubla hrănire cu ceea ce ne-a oferi t „Cel Care s-a co -bo rât din cer”, Hristos Domnul: cu învăţătura Sa, care neva face să dăm sens divin existenţei noastre pământeşti, şitru pul Său euharistic, care-l va pune pe fiecare credinciosîntr-o relaţie organică cu Hristos Însuşi.

Dacă auzind aceste cuvinte cei mai mulţi ascultătoriL-au părăsit pe Iisus, au rămas lângă El, ucenicii. Prin ei,Hris tos ne-a oferit hrana absolut eficientă. De la ei, prinur maşii lor, primim şi noi acest tip de hrană. Nu sunt ur -ma şii apostolilor cei care, doar îmbrăcaţi în haine de apos-tol, poartă în mâini coşuri goale.

Minunea înmulţirii pâinilor este cu adevărat un semn,adică un act cu semnificaţie profundă, o provocare şi unîn demn pentru noi toţi.

Fericiţi cei care înţeleg semnifica ţia acestui semn şicau tă să împlinească în viaţa şi la ni ve lul lor lucrările luiDum nezeu (Ioan 6, 28).

Colonel (rtr) Ştefan MITINCU

Pâinea înmulţ i tăPâinea înmulţ i tă

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (480) din 28 septembrie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

FIXAT

VARIANTÃ

FULAR

A ADUNA

TAINICI

TEZE!

HOLDÃ

FOI

RÃUTÃCIOASÃ

PLAFON

ÎNTÂMPLÃ-TOR

PIATÃ

NECULAI!

ACEEA(pop.)

ªASE ROMAN

A URCA

ARÃTAT

APÃ DIN CER

UNICOLOR

RESORT

DIN TIMP!

REFUGIU(fig.)

CORTEGIU! PRIMULNUMÃR

A IEªIT LAAER!

ALEE!

MORTUAEST!

UªILE!

MAREMAESTRU

A LUCI

DOSIT

A APUCA

Revoluţie în medicină:primul esofag uman

Savanţii din bioinginerie care lucrează să producăîn tregul sistem gastrointestinal al omului în laboratorau relatat că celulele stem pluripotente au fost folositepentru a crea organoide de esofag uman. Este primada tă când savanţii au putut creşte ţesut uman de esofagdin celule stem pluripotente (PSC), celule care pot for -ma, teoretic, orice tip de ţesut din corp.

Publicat în jurnalul Cell Stem Cell, studiul este ulti-ma inovaţie a cercetătorilor de la Center for Stem Celland Organoid Medicine (CuSTOM) din Cincinnati,Sta tele Unite. Centrul are miza principală de a găsi noimo duri de studiu a defectelor la naştere şi a bolilorcare afectează milioane de oameni cu tulburări gastro -in testinale. Noua lucrare poate duce la noi metode dediag nosticare personalizate şi se concentrează şi pedez voltarea terapiilor de regenerare a ţesutului pentrua trata sau vindeca afecţiunile gastrointestinale, in for -mea ză Science Daily.

„Afecţiunile esofagului şi traheei sunt suficient dedes întâlnite la oameni astfel încât modelele de orga-noide ale esofagului uman să fie extrem de benefice”,a precizat Jim Wells de la CuSTOM, autorul principalal studiului. „Alături de faptul a fi un nou model de astu dia de fectele la naştere, acesta este util pentru a re -fa ce ţe su tul esofagului la pacienţi”, a adăugat acesta.

După ce au generat organoide complete ale esofa-gului - care au cresut la o lungime de 300-800 micro-metri în circa două luni - ţesuturile artificiale au fostapoi comparate din punct de vedere al biochimiei cucele naturale de la biopsii. Testele au arătat o similari-tate în compoziţie.

Acesta este un prim pas din multele care vor urmaîn procesul de creare în laborator a esofagului, ex ploa -tând potenţialul terapeutic al metodei.

Japonia a reuşit să trimită primelerovere pe suprafața unui asteroid

Succes uriaş obţinut de Agenţia Spaţială Japoneză. Două rovere miniaturale au ajuns pe suprafaţa unui

as te roid aflat la o distanţă de 300 de milioane de kilo-metri. Astfel, Agenţia Spaţială Japoneză (JAXA) a ob -ţi nut primul succes mondial pentru acest tip de misi -une, după o primă tentativă ratată, ce a avut loc în2005.

Noua sondă spaţială Hayabusa-2 ajunsese la micădis tanţă faţă de asteroidul Ryugu, ce are diametrul de900 de metri, la sfârşitul lunii iunie 2018, după o călă-torie în spaţiu de trei ani şi jumătate.

Hayabusa-2 avea la bordul ei cele două rovere mi -ni a turale, care au fost lansate spre asteroid. Ele au dia-metrul de doar 18 centimetri şi se vor deplasa pe supra-faţa asteroidului prin mici salturi, având ca misiunerea lizarea de fotografii şi măsurători de temperatură,au explicat cercetătorii de la JAXA.

Oamenii de ştiinţă cred că acel asteroid conţinesub stanţe organice şi minerale hidratate, iar agenţiaspa ţială japoneză speră că misiunea ei va ajuta comu-nitatea ştiinţifică să obţină mai multe informaţii despreori ginea şi evoluţia Sistemului Solar.

Cuvântul ,,Hayabusa” înseamnă ,,şoim” în limbaja poneză, în timp ce termenul ,,Ryugu” desemnează unloc aflat pe fundul mării în care, potrivit folclorului ni -pon, ar trăi regele-dragon.

Sonda Hayabusa-2 a fost lansată de la Centrul Spa -ţial Tanegashima din sudul Japoniei în decembrie2014. Specialiştii se aşteaptă ca ea să revină pe Terrala sfârşitul anului 2020, având la bordul ei eşantioanede rocă şi praf prelevate de pe asteroidul Ryugu.

sursa:Agerpres

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

J

- Nu vă supăraţi, ro -şii le sunt româneşti?

- Da’ce, vreţi să vor-biţi cu ele?

J

- De ce funcţionarele blonde suntefi ciente?

- Pentru că minus cu minus faceplus…

J

Doi ciobani moldoveni intră cu uncâi ne într-un magazin din Suceava.

- Animalele nu au voie în magazin,zice vânzătorul.

- Bre, Gheorghe, atunci eu şi Lă -buş te aşteptăm afară.

J

Un moldovean nu se descurcă preabine prin oraş şi întreabă pe cineva:

- Nu vă supăraţi, caut magazinulde televizoare !

- Nu mă supăr, zice celălalt, căuta -ţi-l!

J

Doi vasluieni la bar, după mai mul -te păhărele:

- Gicule, zise unul, cum era vorbaaia mă...? Şi-am să beau, să beau, săbeau, până face mâţa…

- Ham! Răspunse celălalt.J

Bulă îşi întreabă curios tatăl:- Tată, tu te-ai însurat la biserică

sau la starea civilă?- La beţie fiul meu, la beţie…

J

Un tip mergea pe autostradă cuma şina şi asculta radioul.

La un moment dat, la radio, craini-ca anunţă:

- Pe autostrada A2, un nebun mer -ge pe contrasens.

Tipul foarte enervat:- Nu unul, sute, sute !

J

- Doctore, tuşesc întruna. Ce să fac?Doctorul îi prescrie un medica-

ment, dar din greşeală îi dă un laxativpu ternic.

După trei zile, pacientul revine.- Ei! Mai tuşiţi?- De tuşit, aş mai tuşi, dar nu prea

mai am curaj!

J

Tată, ce se întâmplă cu un fotba listatunci când îmbătrâneşte şi nu maivede bine?

- Devine arbitru…J

Doi pensionari stăteau în parc pe oban că şi văd o blondă. Unul dintre eispu ne:

- Vezi blonda aia? Moare după mi -ne!

Celălalt răspunde:- Cum aşa? Primul pensionar:- Doar nu moare înaintea mea!

J

- Care este diferenţa dintre o fe me -ie şi o greşeală?

- Când găseşti greşeala, pro ble me -le dispar. Când găseşti o femeie, pro -ble mele încep să apară!

J

O domnişoară este întrebată:- Când te-ai îndrăgostit prima oa -

ră?- Pe la 16...

www. bancuri.ro

Revoluţia telefoanelorinteligente

Poate că n-ai zice, dar au trecutdeja 10 ani de la lansarea primului te -le fon cu Android, modelul HTCDream. Concura cu iPhone, dar, maiim portant, pornea cursa pentru Googleprin care dispozitive mai scumpe saumai ieftine au ajuns să familiarizezeoa menii cu telefonul inteligent.

HTC n-o mai duce chiar atât debine în prezent, dar au avut o perioadăîn cununată de succes când vine vorbade telefoane cu Android. Ba chiarcom pania se poate mândri că a adus pepia ţă primul smartphone cu Android.

T-Mobile G1 este, de fapt, numelete lefonului, care este rezultatul cola-borării dintre Google, T-Mobile şiHTC. Aceştia şi-au unit forţele pentrua crea o experienţă de utilizare deschi-să şi personalizabilă, opusă de ceea ceofe rea iPhone.

Lansat la un preţ de 179 de dolaricu abonament sau 399 de do lari la li -

ber. Între cele mai importante func ţiise numărau accesul la Gmail şi Maps,dar şi la Amazon, pentru a des căr camuzică.

Când HTC Dream apărea pe piaţă,iPhone era deja la a doua generaţie, iarres tul producătorilor se străduiau să

cree ze un concurent pentru acesta. Lavre mea respectivă, Blackberry Storma copiat atât de mult de la Apple, încâta devenit un eşec. Acum un deceniu,Andy Rubin insista că Android e dife-rit, pentru că e deschis. Îţi puteai per-sonaliza ecranul principal cu wid get-uri, iconiţe noi şi chiar cu wallpaper-e.La acea vreme iPhone încă nu aveamulti tasking, dar G1 ştia cum să men -ţi nă mai multe aplicaţii în fundal. Înplus, navigarea pe web era mai uşoarăpe telefonul cu Android, decât peiPhone.

Telefonul avea şi o tastatură fizică,iar în acelaşi timp, iPhone era criticatpentru tastatura touchscreen. Unelefunc ţii de bază existau deja încă de pevre mea primului telefon cu Android,iar altele au apărut ceva mai târziu.Până la lansarea celui de-al doileasmart phone cu Android, HTC Magic,mo delul Dream a fost singurul de pepiaţă, timp de aproape un an de zile.

Sony RX100 VI Sony RX100 a ajuns la varianta cu

nu mărul şase şi ne arată astfel că apa-ratele foto compacte mai au o şansă dea fi utile.

Pentru că sunt pasionat de fotogra-fie şi film atunci când plec într-o va -can ţă am grijă să am la mine arsenalulcom plet de aparat de fotografiat şiobiec tive. Pentru anul acesta mi-ampro pus o schimbare şi am luat la minedoar o cameră compactă. Fără obiecti-ve, stabilizatoare de imagine şi altelucruri. Doar o cameră care-mi încapeîn buzunarul blugilor.

Sony RX100 VI este un aparat fotocom pact foarte mic, iar asta poate fiun lucru bun, dar şi rău. Este atât de

mic încât îl poţi lua cu tine oriunde, îlpui în buzunar şi ai plecat.

În acelaşi timp, mărimea acestuia

este şi o problemă pentru că devine di -fi cil de manevrat şi dificil de operat.Nu de puţine ori mi-a fost frică ca nucumva să-mi scape aparatul din mâini.Mai mult, butoanele mici îi vor facepe cei cu degete groase să urască acestapa rat foto.

Chiar şi aşa într-un corp atât demic, cei de la Sony au reuşit să încor-poreze un vizor electronic şi un micbliţ. La nivel de design, lucrurile nus-au schimbat faţă de versiunile ante-rioare. Aşadar, dacă ştiţi şi apreciaţide signul versiunilor anterioare atunciştiţi la ce să vă aşteptaţi şi de laRX100 VI.

Înainte să te decizi să cumperi ca -me ra trebuie să iei în considerarepreţul. 6000 de lei daţi pe o cameră fo -to compactă nu sunt chiar puţini.

În concluzie, Sony RX100 VI esteo cameră compactă cu un zoom exce-lent ce poate fi numai bună de luat înva canţe alături de familie, însă are unpreţ cam mare pentru a fi folosită doarde câteva ori pe an.

sursa: F64

Fiecare dintre noi, oricât de puternic ar fi,are nevoie din când în când să fie ţinut de mână.

Temelia unei vieţi frumoase este respectul.Ai grijă, pentru că uneori, într-o relaţie, bu -

nă tatea este o slăbiciune.Mângâierea nu are voce, dar este cel mai

fru mos lucru pe care nu-l poţi simţi.Nu te căsătoreşti pentru a fi fericit, ci pentru

a face fericit pe cel de lângă tine.Dacă nu am avea curajul să facem încercări,

via ţa ar fi un simplu rol pentru fiecare muritor.Nimic nu este mai amar decât otrava priete-

niei false.Tăcerea este prietenul adevărat care nu te

tră dează niciodată. (Confucius)Râzi şi lumea va râde de tine. Sforăie şi vei

dormi singur. (Legile lui Murphy)Întotdeauna între oamenii inteligenţi există

un limbaj comun. (Alexandru Paleologu)Dacă nu ai un plan al tău, alţii te vor inclu-

de în planurile lor. (Anthony Robbins)Destinul prinde formă în momentul în care

iei o decizie. (Anthony Robbins)Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Marţi, 25 septembrie, în cazarma Bri -gă zii 1 Mecanizate „Argedava”, a avut locsluj ba de sfinţire a locului şi punerea pie-trei de temelie a viitoarei biserici ce se vacon strui cu hramul „Sfinţii Martiri Con -stan tin Brân coveanu şi Sfinţii Teodor Ti -ron şi Teo dor Stratilat.

În această cazarmă s-a dorit realizareaunei biserici încă de acum 24 de ani. Ac ţi -u nea a fost demarată de pe vremea cândfunc ţiona Regimentul 22 şi Divizia 57Tan curi.

La slujba de binecuvântare a puneriipie trei de temelie a bisericii au participatPrea sfântul Părinte Timotei Prahoveanul,Epis cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureşti-lor, delegatul Preafericitului Părinte Pa tri -arh Daniel, însoţit de un sobor de preoţiprintre care Preacucernicul Părinte MihaiAu rel, vicar al Arhiepiscopiei Bucureşti-lor, Preacucernicul Părinte Dumitru Ştefă-

nescu, consilier al Arhiepiscopiei Bucureş-tilor, Părintele Nicolae Tănase de la ValeaPlo pului, generalul de brigadă dr. DorinBla iu, comandantul Componentei Opera -ţio nale Terestre şi locţiitor al şefului Statu-lui Major al Forţelor Terestre, general-ma -ior Nicolae Lupulescu, consilier al şefuluiSta tului Major al Apărării, general de bri-gadă Marian Botea, şeful Direcţiei Ope-raţii din S.M.Ap., general de brigadăGheor ghiţă Vlad, comandantul Diviziei 2In fanterie „Getica”, Adrian Bădulescu, vi -

ce primar general al Municipiului Bucu -reşti, Culea Orlando, preşedintele Consi-liului general al Municipiului Bucureşti,La zăr Neacşu, consilier general al Munici-piului Bucureşti, Oana Valeria Zaharia, di -rec tor al Administraţiei Monumentelor şiPa tri moniului Turistic, Gheorghe Covri-gea, primarul Comunei Berceni, Marin Şu -teu, directorul firmei ce se ocupă de con-

struirea bisericii, Adrian Păun, arhi-tectul proiectului.

În cuvântul de învăţătură, Prea-

sfinţitul PărinteTi motei a vorbitdespre importan -ţa unei biserici învia ţa comuni tă -ţii. „Aceasta estetai na Bisericii,de a împlini ceeace ne-a poruncitM â n t u i t o r u lIisus Hristos,adică săvârşireaJert fei celei fărăde sânge. Dacăaltă dată oameniive neau de depar-te, mai ales lama rile sărbători,pentru a se închi-na în templul dinIe rusalim, noivenim în Biserica slavei lui Dum nezeu săîmplinim ceea ce El a poruncit. Ecclesia înlimba greacă înseamnă ceea ce uneşte saucea care adună. Biserica este cea care îifereşte pe oameni de dez binare, este ceacare-i fereşte pe oa meni de diavolul celcare aduce tulburare în viaţa lor. Bisericaeste locul în care noi ne pregătim pentrudobândirea Împărăţiei ce rurilor. De aceeaa şi fost numită anticameră a Împărăţieicerurilor, pridvor în care oa menii stauacum pentru a dobândi ne grăi tele bunătăţifăgăduite celor care-L iu besc şi-L caută peDomnul (…). Într-o unitate militară biseri-ca este foarte importantă pentru că în ea seînalţă rugăciuni pentru toţi cei care ostene-sc aici. Rugăciunea este foarte folositoare,chiar dacă unii oameni nu-i mai înţelegrostul”. Intervenind la în che ierea acti-vităţii, Preasfinţia Sa a mai spus: „PărinteNicolae eu cred că veţi reuşi ri dicareabisericii mai ales pentru că vă ştim calm,bun şi iertător aşa cum spunea în cuvântulsău domnul general Dorin Bla iu”.

Preotul militar Nicolae Nica, în cuvân-tul său, a ţinut să precizeze că „Noi, în ca -len dar, avem anumite zile închinate zămis -li rii unor oameni sfinţi care au fost bine-plăcuţi lui Dumnezeu. Astăzi este zămisli-rea acestei sfinte biserici închinată Sfinţi-lor Martiri Brâncoveni şi Sfinţilor mariMu cenici Teodor Tiron şi Teodor Stratilat.Prin ridicarea acestui sfânt locaş de cult sedes chide o nouă poartă a cerului”.

Ca semn al participării la acest eveni-ment, la sfârşitul activităţii, generalul debri gadă dr. Blaiu, generalul de brigadă Bo -tea şi generalul-maior Lupulescu au oferitcâte o icoană reprezentanţilor Arhiepisco-piei Bucureştilor, iar preotul militar Nico-lae Nica a oferit, din partea personaluluiBri găzii 1 Mecanizate şi a Asociaţiei Sfin -ţii Teodor Tiron şi Teodor Stratilat, tuturorin vitaţilor de la eşaloanele superioare şidin administraţia locală, câte o icoană maimică.

Colonel Ion PAPALEŢ

Joi, 27 septembrie, în sala de festivi -tăţi a Statulul Major al Forţelor Terestres-a desfăşurat activitatea dedicată împli-nirii a 20 de ani de la prima apariţie a re -vis tei „Document - Buletinul ArhivelorMi litare Române”. Alături de personalulSer viciului Istoric al Armatei - editorulrevistei, cu ocazia acestui eveniment,s-au aflat: generalul de brigadă CorneliuPos tu, directorul Statului Major al Apă -ră rii, generalul de brigadă Dorin Bla iu,re prezentantul SMFT, prof.univ. IoanScur tu, prof.univ. Petre Otu, prof. univ.dr. Alesandru Duţu, col.(r) conf. univ. dr.Ale xandru Oşca, Adrian Pantea, directo -rul Editurii Militare, prof. univ. AurelPen telescu, prof. univ. Ion Giurcă, Lu mi -niţa Giurgiu, fost redactor-şef al revis tei,Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revis teiHis toria.

Revista „Document - BuletinulArhive lor Militare Române” apare cu re -gu laritate din anul 1998, cu patru nume-re pe an, fiind editată de Serviciul Istorical Armatei. Este condusă de un Consiliuştiin ţific constituit din personalităţi mar-

cante ale istoriografiei româneşti repre-zentând instituţii de cercetare sau de în -vă ţământ şi de un colegiu de redacţiecon stituit din specialişti ai Arhivelor Mi -li tare.

Din Consiliul ştiinţific au făcut şi facpar te locotenent-colonel (r) Eftimie Ar -de leanu (2004 - 2007), prof. univ. dr.

Gheor ghe Buzatu - Centrul de Istorie şiCi vilizaţie Europeană al Filialei Iaşi aAca demiei Române (1998 - 2013), col.dr. Cornel Carp - Centrul de Studii şiPăs trare a Arhivelor Militare Istorice(2003 - 2008), general-maior dr. AvramCă tănici - Statul Major General (2011-până în prezent), prof. univ. dr. ValentinCior bea - Universitatea „Ovidius” Cons -tan ţa (2011- până în prezent), prof. univ.dr. Marian Cojoc - Universitatea „Ovi-dius” Constanţa (2011 - până în prezent),prof. univ. dr. Florin Constantiniu -

mem bru al Academiei Române (1998 -2012), prof. univ. dr. Valeriu Florin Do -bri nescu (director fondator, 1998 -2003), col. (r) prof. univ. dr. AlesandruDuţu - Universitatea „Spiru Haret”(2000 - până în prezent), col. dr. PetrişorFlo rea - Centrul de Studii şi Păstrare aArhi velor Militare Istorice (2008 - până

în prezent), prof. univ. dr. Dinu Giurescu- membru al Academiei Române (2004 -până în prezent), col. (r) prof. univ. dr.Cons tantin Hlihor - Universitatea Creşti -nă „Dimitrie Cantemir” (2004 - până înpre zent), col. (r) prof. univ. dr. GheorgheNi colescu - Universitatea din Piteşti(1998 - până în prezent), col.(r) conf.univ. dr. Alexandru Oşca - Universitatea„Hy perion” din Bucureşti (1998 - pânăîn prezent), prof. univ. dr. Dumitru Preda- Mi nisterul Afacerilor Externe (1998 -până în prezent), dr. Petre Otu - ComisiaRo mână de Istorie Militară, Adrian Pan-dea (1998 - 2002), prof. univ. dr. IoanScur tu - Academia Oamenilor de Ştiinţă(2001 - până în prezent).

Redactori-şef ai publicaţiei au fost:lo cotenent-colonel Eftimie Ardeleanu(1998-2004), maior dr. Florin Şperlea(2004-2008), dr. Luminiţa Giurgiu (2008– 2017), şi dr. Teodora Giurgiu (din2017).

Publicaţia valorifică rezultatele cer-cetărilor arhivelor militare istorice refe-ritoare la evoluţia organismului militarro mânesc, a relaţiilor de comandament(în cepând cu perioada lui AlexandruIoan Cuza, până la Alianţa Nord Atlanti -că), participarea Armatei la campaniilemi litare, precum şi la cele două confla-graţii militare, dotarea cu armament şiteh nică de luptă, personalităţile civile şimi litare care au influenţat evoluţia Ar -ma tei Române, istoria Războiului Receş.a.

Colonel Ion PAPALEŢ

Centrul de Recuperare şi Refacere a Ve te ra -n ilor din teatrele de operaţii a fost vizitat, pe 22şi 23 septembrie de elevii Colegiului Naţional,,Dimitrie Cantemir” din Breaza (judeţul Praho-va). Astfel, dacă sâmbătă centrul a fost vizitatde una dintre clasele prestigiosului colegiu mi li -tar, duminică alte trei clase de elevi, însoţite depro fesorii diriginţi, au trecut porţile centrului cese construieşte pentru militarii care şi-au sacrifi-cat sănătatea luptând pentru România în teatrelede operaţii.

În cadrul vizitei, elevilor li s-a explicat pro -iec tul Centrului de Recuperare şi Refacere decătre administratorul acestuia, Dănuţ Vidicancare a răspuns şi întrebărilor venite de la tineriielevi. Aceştia au vrut să afle amănunte despreve teranii teatrelor de operaţii şi despre posibili-tatea de a face voluntariat în cadrul acestuia.Con ducerea AMVVD apreciază dorinţa de im -pli care a viitorilor militari ai Armatei României,aso ciaţia noastră urmând să încheie un acord depar teneriat cu instituţia şcolară de la care provinele vii pentru ca aceştia să poată desfăşura acti -vi tăţi de voluntariat la centrul nostru.

Colegiu Naţional Militar ,,Dimitrie Can-temir” din oraşul Breaza s-a înfiinţat prin Ra -por tul nr. 418 din 1 iunie 1912 în care, ministrulde război din acea vreme, Nicolae Filipescu, ce -rea şefului statului să aprobe înfiinţarea unui li -ceu militar la Mănăstirea Dealu. Piatra de te me -lie a liceului s-a pus în 4 iunie 1912, iar prinÎnal tul Decret nr. 3056 din 9 iunie 1912 s-aapro bat Regulamentul liceului militar de la Mă -năs tirea Deal, prima promoţie absolvind în iunie1915. Actualul colegiu militar de la Breaza afunc ţionat în clădirile în care se construieşte înpre zent Centrul de Recuperare şi Refacere a Ve -te ranilor din teatrele de operaţii în perioada1912 -1916 şi 1917- 1940. n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 18 (480) din 28 septembrie 2018Pagina 8

Cantemiriştii în vizită la Dealu

20 de ani de la prima apariţie a Revistei „Document”

S-a pus piatra de temelie pentru un nou locaş de cultS-a pus piatra de temelie pentru un nou locaş de cult