Upload
others
View
19
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Editura Aramls mulgumegte editurilorAr t, Hun'can itas, Mine ru a gi RA O
pentru permisiunea de a reproduceo parte dintre texele incluse in acest volum.
Decrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomlaieiLecui supl.imentue pentru claa a II-a / Corina Gldiugi
(coord). - Bururepti: Aramis Print, 2019, ed. a II-arsBN 978-606,009-r93-6
L Gtdirigi, Corina (coord.)
821.135.1-82282-822=135:1
Copyrighr @ 2019 Editura ARAMIS, pentru prezenta edilie
ISBN 978-606-009- I 93-6
Editua ARAMIS . Redaclia qi sediul social:
B-dul Metalugiei m. 4G56, cod 041 833;
sstor 4, Bucurelti, O.P. 82 - C.P. 38tel.:. (021) ,161.08.10174175; fu: (021) 461.0&09/19.E-mail: offi [email protected]; [email protected]
Departamentul desfacere: rel.: (021J 461.08.08112113116:'
fu: (021) 461.08.09/19; E-mail [email protected]
www.edituraarmis.rowww.megapress.rc
.F{cl
tr
LmTURI SuruffiNIARrBt BLTOG RAFr r $COLARA RrCO MAN DATA
',ry,:
k"Seleclie, antoiogie gi schile biografice de
CORINA EAOIUTA
#
EDITIA A II.A
*h'
)k'i . .tH"
Vara umblu dupi miere,
Iarna dorm sI prind putere.
(pun)
fe
)l afara, sl ln casa,
Ghici ce e ?
(rin)
Am clmigi nenumirate,
Le port pe toate imbricate,(ezn\
Cine trece pe la poutl
$i ciinii la el nu latri?(PtuP)
CumetriEa cea;ireatlVine-adesea prin vecini
$i-amatoue se aratl
De a cumpira giini.(ead1n,r)
Moale, albl gi pufoasi,
Pentru cAmp e hainl groasi.- (epefuz)
Nu-ipasire qi totugi zboxi,Dacil gii bine de sfoari.
(paurz)
EMIL GARLEANUFricosul/ lllPuigorii I 113
MIHAI EMINESCUCe te legeni... I ll5Revedere / I 17
Copii eram noi amindoi...(fragmen$ / 119
GEORGE CO$BUC
Juciriile celui cuminte I 122Tiufie pedepsiti,ll24Povesteagigrclor I 126
GEORGE TOPIRCEANUAeroplanul / 129
Balada unui greier mic / 130
VASILE ALECSANDRIIamall32Brxdrril,1134
$TEFAN OCTAVTAN rOSrFCintec deleagin I 136Bunica / 138
ELENAFAMGOTuu I 139
Doi fragi cumingi / l4l es*
^**ffi
Cuprirs
ION CREANGAFata babei gi fata mogneagului / 5
Soacra cu trei nurori / l2Povestea unui om leneg / 19
PETRE ISPIRESCUPrlslea cel voinic gi merele
deaw l2lSarea in bucate I 34
IOAN SLAVICIDoi fcgi cu steain frvme I 4lPicali in satul lui / 5l
BARBU $TEFANESCUDELAVMNCEA
Palatul declegtar I 66
Neghinigi / 74
MARTA COZMINMotanul-precupeg / 85
ADINA POPESCU
Poveste de doi megabytes / 88
ION LUCA CARAGIALEDlGoe... / 93
Yiziti.l99Btbico / 104
ALECU DONICTGreierul gi furnica / 143
Racul, broasca gi;tiuca / 145
LEVTOLSTOILeul gi goricelul / 146
Comoara din vie I l.4S
HANS CHRISTIANANDERSEN
Fetiga cu chibrituri I 150
Sirena / 154
CHARLES PERRAULTFrumoasa din Pidurea
Adormiti I 174Cenuglreasa sau pantofionrl de
stich/ 184
OSCARWILDEIJriagul eelegoist / tr92
CARLO COLLODIAventurile lui Pinocchio /(Capitolul III)/ 198
Un urspe nume Paddington(Capitolul I - fragment) / 215
DICK KING.SMITH ;
Babe (Capit olalll) I 223
NIKOLAI NOSOVAventurile lui Habarnam ;iprietenilorsii (Capitolul I) /
ASTRID LINDGRENPippi $oseqica (Capitolul I) / 2
MICHAEL BOND
LITERATUNA POPUTANEBroasca-Eestoaslgilc-------------opardull
Boul din paie I 230
Vhnitorul celistq 1233Povestea f,uj ort\ui I 236
Cioci,illa 1239Proverbe gizicilrori I 242
GhickorilZtA
Redactor: Adrim Crelu
Tehnoredactre: SC SERRANY HOME SRL
Coperta: Cristina Dumitrescu
Ilustragia copertei: SHUTTERSTOCK.com
toN 1REANQA gs=7-1-88Se nagte pe L marfie 1837 {dupi alte surse,
la 1.0 iunie 1839), in satul Humulegi dinjudelul Neamt fiu al lui $efan a PetreiCiobotariul 9i al Smarandei CreangS, tdranigospodari. Dupi o copilirie lipsiti de griji,incepe tcoala in satul natal {1M7}, continuatila Brogteni, 1?rgu-Neam1 gi Filticeni, dupidorinfa mamei, care voia si il facl preot.
Este, pe rAnd, diacon gi institutor la la;i, undeil are profesor pe Titu Maiorescu. Se imprietene$te cu Mihai Eroinescu,pe atunci revizor $colar. Tn calitate de pedagog, publici patru manualegcolare, in care apar 9i primele sale povestiri llnul 5i cdmega, fu']este,Pdcold, Acul Si borosul, Ursul pdcdlit de vulp$. Debuul propiu-zis
are insi loc in anul L875, in revista Convorbiri literore,cu povestea Soacro
cu trei nurori. Considerat unul dintre clasicil literaturii ronr6ne, lonCreangi este apreciat mai cu seami datoriti operei sale autobiografice,Amintiri din copildrie. Moare pe 31 decembrie 1889, la tagi, in acela$ an
cu MihaiEminescu.
W, ta babei 5i fata worneagului
f, rau odati un mogneag si-o babi; gi mo,sneagul ayee o f*i, gi baba
-l.rirt o fati. Fata babei era sluti, lenegi, gAfnoasl si rea la iniml; dar,
pentru c5, era fa'a mamei, se alinta cum s-alintl cioara-n lag lisand tot
greul pe fata mo;neagului. Fata mosneagului insl era frumoasi, hamici,
ascultltoare gi buni la iniml. Dumnezeu o impodobise cu toate darurile
cele bune gi frumoase. Dar aceasti fati bunl era horopsitl gi de sora ce a de
scoargl, 9i de mama ce a vitregi; noroc de la Dumne zeu ci era o fati robace
;i rlbdltoare; clci aldel ar fi fost vai g-amar de pielea ei.
Fata mogneagului la deal, fata mo;neagului la vale ; ea dupi glteje prin
p[dure,eacutibuie!ulinspatelamoari,ea,insftrgit,intoatepirg'M
treabl. CAt era ziulica de mare, nu-gi mai stringea picioarele; dintr-o parte
venea gi-n alta se ducea. $-apoi baba gi cu odorul de fiici-sa tot cArtitoare;i
nemulgumitoare erau. Pentru babI, fata mogneagului era peatri de moarl
in casl; iar faaei, busuioc de pus la icoane.
Cand se duceau amAndoul fetele in sat la sezltoare seara, fata
mogneagului nu se incurca, ci torcea cAte-un ciur plin de fuse; iar faababei indruga ;i ea cu mare ce cAte-un fus; gi apoi, cAnd veneau amindoul
fetele acasl noaptea tirziu, fata babei sirea iute peste pArlaz gi zicea fetei
mosneagului si-i dea ciurul cu fusele, ca sIJ gie pAnl va siri gi ea. Atunci
fata babei, vicleanl cum era, lua ciurul gi fuga in casl la babi gi la mogneag,
spunAnd cdeaators acele fuse. in zadar fanmogneagului spunea in urmlcl" acelaeste lucrul mAinilor sale; cici indatl o apucau de obraz baba gi cu
fiici-sa gi trebuia numaidecAt sI rimiie pe-a lor. CAnd veneau duminica gi
slrbitorile, fata babei era impopogatl gi netezitlpe cap, de parc-o linseserl
vigeii. Nu era joc, nu era claci in sat la care sI nu se ducl fata babei, iar fata
mosneagului era opriti cu asprime de la toate aceste. $-apoi, cAnd venea
mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbh meliga; cIfata lui nu asculti, ci-i ugernicl, ci-i lenesi, ci-i soi rlu... ci-i laie, cl-ibilaie; ;i ci s-o alunge de la casi; s-o trimiti la slujbl unde sde, ci nu-i de
chip s-o mai gie ; pentru ci poate sI innlriveasci gi pe fata ei.
Mo;neagul, fiind un gurl-casci, sau cum igi vrea sl-i zicegi, se uita in
coarnele ei, si ce-i spunea ea sfbnt era. Din iniml, bietul mogneag poate
c-ar fi mai zis cAte ceva; dar acum apucase a cAnta glina la casa lui, si
cucogul nu mai avea nicio trecere ; g-apoi, ia sIJ fi pus picatul si se intreacl
cu dedeochiul; clci baba gi cu fiicl-sa il umplea de bogdaproste.
inrr-una din zile, moqneagul, fiind foarte amirAt de cAte-i spunea
baba, cheml fata gi-i zise :
- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ml-ta de dne : ci n-o asculgi, ciegti rea de guri;i inniriviti gi cl nu este de chip sI mai stai la casa mea;
de-aceea du-te gi tu incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca si nu se mai faci
atAta gAlceavi la casa asta, din pricina ta. Dar te sfltuiesc, ca un tati ce-ti
M,rr-"_1;.i, or\iunde te-i duce, si fii supusl, blajinl si harnici; cici la casa minecile, cllci lut gi lipi cuptorul, il humui gi-l griji, de-gi era *tt#TM
mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost 9i mila pirinteascl la mijloc!...
dar prin striini, Dumnezeu;tie peste ce soi de slmingl de oameni ii da; gi
nu ti-or putea ribda ctte gi-am ribdat noi.
Atunci biaafad,vlzi'ndcl baba 9i cu fiici-sa voiesc cu orice chip s-o
alunge, sirutl mAna tatl-slu ;i, cu lacrimi in ochi, pornegte in toatl lumea,
depirtAndu-se de casa plrinteascl fbrl nicio nidejde de intoarcere !
merse ea cAt merse pe-un drum, pAnI ce, din intAmplare, ii iegi
inainte o cigelugi, bolnavl cavai de capul ei gi slabi de-i numlrai coastele ;
gi cum vlzu pe fatl, ii zise:
- Fati frumoasi gi harnicl, fie-gi mili de mine gi mi grijqte, cl gi-oi
prinde ;i eu bine vrodati!
Atunci fetei i se fhcu mih 9i, luAnd clgelusa, o splll gi-o griji foarte
lrine. Apoi o hsl acolo gi-;i cluti de drum, mulEumiti fiind in sufet cI a
putut slvArgi o fapti bunl.
Nu merse ea tocmai mult, 9i numai iaca ce vede un pir frumos gi
inf orit, dar plin de omizi in toate pir,tile. Plrul, cum vede pe fati,, zice :
- Fati frumoasl gi harnici, grijegte-ml gi curigl-mi de omizi, cI gi-oi
prinde gi eu bine vrodatl!
Fata, harnici cum era, curigi pirul de uscituri gi de omizi cu mare
ingrijire gi apoi se tot duce inainte sl-gi caute stipan. $i, mergAnd ea
mai departe, numai iaca ce vede o flntAnl mAlitl gi pirisiti. Flntina
atunci zice:
- Fati frumoasi gi harnicl, ingrijegte-mi, c[ gi-oi prinde gi eu bine
vrodati!
Fata rinegte fintina gi-o grijegte foarte bine; apoi o lasi 9i-gi cauti de
drum. $i, tot mergind mai departe, numai iaca ce dl de-un cuptor neliplt
i;i mai-mai si se risipeascl. Cuptorul, cum vede pe fati,zice
- Fati frumoasi ;i harnicl, lipegte-mi gi grijegte-mi, ci poate gi-oi
prinde gi eu bine vrodatl!
Fata, care gtia ci de fhcut treabl nu mai cade coada niminui, igi sufle ci
dragul sl-l privgti! Apoi igi splli frumuqel mAinile de lut 9i porni iarigi
ladrum.
$i mergtnd ea acum gi zi si noapte, nu ;tiu ce ftcu, ci se ritici; cu toate
aceste, nu-qi pierdu nldejdea in Dumnezeu, ci merse tot inainte pAnl ce,
intr-una din zile, dis-dimineagl, trecAnd printr-un codru intunecos, dide-o poiani foarte frumoasi, si in poianl vede o cisugi umbriti de nigte
loziipletoase ; gi cind s-apropie de acea casi, numai iaca o babi intAmpinl
pe fati cu blindeEe si-i zice:
- Di ce caugi prin aceste locuri, copih, gi cine egti?
- Cine si fiu, mitr4i? Ia, o fatl slraci, ftrl mami 9i fhri tati, pot
zice; numai Cel-de+us qtie cAte-am tras de cAnd mama care m-a fbcut a
pus mlinile pe piept! StIpAn caut ;i, necunoscind pe nime gi umblAnd
din loc in loc, m-am rlticit. Dumnezeu insl m-a poviguit de-am nimerit
la casa d+ale gi te rogsi-mi dai slh$uire.
- Sirmani fatl! zise bitrAna. Cu adevirat numai Dumnezeu te-a
indreptat la mine qi te-a sclpar de primejdii. Eu sunr Sfanta Duminicl.
slujqte la mine asrlzi ;i fii incredingatl ci maine n-ai si iqi cu mainile
goale de la casa mea.
- Bine, miicuqi, dar nu gtiu ce rebi am si fac.
- Ia, si-mi lai copilagii, care dorm acum, qi si-i hrlnegti; apoi si-mi
faci bucare ; gi, cind m-oi intoarce eu de la bisericl, si le gisesc nici reci,
nici fierbingi, cicum is mai bune de mlncat.
$i, cum zice, b;trina pornegte la bisericl, iar1'fan sufecl m1necile
gi s-apuci de reabi. intAi qi-ntii face liutoare, apoi iese afari 9i incepe
a striga:
- Copii, copii, copii! Venigi la mama si vi liie! $i cAnd se uiti fata,
ce sivadilOgrada se umpluse gi pldurea foigiiade-o mulgime de balauri
;i de tot soiu[de jivine mici gi mari! insl, tare in credinql 9i cu nldejdea
la Dumneze u, fatanu se sperie; ci Ie ia pe cAte una ;i le ll qi le ingrijeqte
cit nu se poate mai bine. Apoi s-apuci de frcut bucate, 9i cAnd a venit
SfAnra Duminicl de la biserici gi a vlzut copiii liugi frumos ;i toate trebile
M;,ffcute, s-a umplut de bucurie; ;i dupl ce-a tezut la mas[, a zis fetei si mai multe.
si se suie in pod gi sl-gi aleagl de-acolo o ladl, care-a vrea ea, gi si gi-o ia
ca simbrie; dar si n-o deschidi pAn-acasl, la tatl-slu. Fata se suie in pod
qivede acolo o mulgime deIlzi: unele mai vechi gi mai urAte, altele mai
noi gi mai frumoase. Ea, insi, nefiind lacoml, ;'alege Pe cea mai veche gi
mai urltl dintre toate. $i cAnd se di cu dlnsa jos, Sfanta Duminicl cam
incregegte din sprAncene, dar n-are incotro. Ci binecuvAnteaz| pe fati,
care isi ia lada in spate ;i se intoarnl spre casa pirinteasci cu bucurie, tot
pe drumul pe unde venise.
CAnd, pe drum, iaca cuptorul grijit de dAnsa era plin de plicinte
crescute si rumenite... $i minlnci faalaphcinte, si mlnlnca, hlt bine;
apoi igi mai ia cAteva la drum si pornegte.
CAnd, mai incolo, numai iaca fAntAna grijitl de dAnsa era plini pAnl-n
guri cu apl limpede cum ii lacrima, dulce ;i rece cum ii gheaga. $i pe
colacul fAntAnii erau doul pahare de argint, cu care a blut la apl plni s-a
ricorit. Apoi a luat paharele cu sine gi a pornit inainte.
$i mergAnd mai departe, iaca pirul grijit de dAnsa era incircat de pere,
galbene ca ceata, de coapte ce erau, gi dulci ca mierea. Plrul, vlzAnd pe
fati, gi-a plecat crengile-n jos; si ea a mAncat la pere gi 9i-a luat la drum
cAte i-au rebuit.De-acolo mergAnd mai departe, iaca se intAlnegte ;i cu cigelusa, care
acum era voinici gi frumoasl, iari la git Purta o salbi de galbeni pe care a
dat-o fetei, ca mulgumiti pentru ci a ciutat-o la boali. $i de aici, fata, tot
merglnd inainte, a ajuns acasl la tatl-slu. Mo;neagul, cAnd a vlzut-o, i
s-au umplut ochii de lacrimi gi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba;i
paharele cele de argint gi le dl tltAne-slu; apoi deschizAnd lada impreunl;
nenumlrate her$elii de cai, cirezi de vite ;i turme de oi ies din ea, incAt
mogneagul pe loc a intinerit, vizitnd atAtea boglgii! IarI baba a rimas
oplriti gi nu gtia ce si faci de ciudi. Fata babei atunci qi-a luat inima-n
dinti si a zis:
- Lasl mam5, cI nu-i pridati lumea de boglgii; mi duc si-gi aduc eu
$i cum zice, pornegte cu ciudi, trisnind;i plesnind. Merge 9i ea cAt
merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mo;neagului; se intAlnqte 9i
ea cu clgeluga cea slabl gi bolnavl; di gi ea de pirul cel ticsit de omide, de
fAntAna cea mAliti gi seacl gi pirisitl, de cuptorul cel nelipit gi aproape sI
se risipeasci; dar cand o roagl gi clgeluga, gi pirul, 9i fAntAna, 9i cuptorul
ca si ingrijeasci de dinsele, ea le rlspundea cu ciudi gi in bltaie de joc:
- Da' cum nu!? ci nu mi-oi fcgteli eu mAnugele tltucugei 9i a
mimucugei! Multe slugi agi avut ca mine ?
Atunci, cu toatele, gtiind cI mai ugor ar putea clp\tacineva lapte de
la o vacl stearpl decAt sl te indatoreas c5,o fatLalintatl gi lenql, au lisat-o
si,si urmeze drumul in pace si n-au mai cerur de la dAnsa niciun ajuror. $imergAnd ea tot inainte, a ajuns apoi ;i ea la SfAnta Duminici; dar;i aici s-a
purrar ror hursuz, cu obriznicie gi prostegte. in lo. sI faci bucatele bune
giporrivire gi slhie copiii Sfintei Duminici cum i-aliut fatamogneagului
debine, ea i-a opirit pe toti, de gipau gi fugeau nebuni de usturime gi de
durere. Apoi bucatele le-a flcut afumate, arse si sleite, de nu mai era chip si
le poati lua cineva in gurI... qi cAnd a venit Sflnta Duminicl de la biserici,
gi-a pus miinile-n cap de ceea ce-a gisit acasl. Dar Sfbnta Duminicl,
blindi ;i inglduitoare, n-a vrut sl-si puie mintea c-o srurlubaticl 9i c-o
lenegl de fatl ca aceasta; ci i-a spus si se suie in pod, sl-;i aleagi de-acolo
o ladi, care i-a phcea, gi sl se ducl in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a
suit gi gi-a ales lada cea mai noul;i mai frumoasi; clci ii plicea sl ia cit
de mult gi ce-i mai bun gi mai frumos, dar si facl slujbl buni nu-i plicea.
Apoi, cum se dl jos din pod cu lada, nu se mai duce sl-9i iaziaabunl 9i
binecuvintare de la Sfinra Duminici, ci pornegte ca de la o casi pustie
gi se tot duce inainte; ;i mergea de-i piraiau calcliele, de frici sI nu se
rizgAndeasci Sfbnta Duminici sI porneascl dupi dAnsa, s-o ajungi 9i s[-i
ieie lada.
$i cAnd ajunge la cuptor, frumoase plicinte erau intr-insul! Dar cAnd
s-apropie sI ia dintr-insele gi si-gi prindl pofta, focul o arde si nu poate
lua. La fAntini, agijderea: pahirugele de argint, nu-i vorbl, erau, 9i fantlna
Sdjtru apipani-n guri; dar cind avrut fata sipuie m'nape pahar 9i si
ia api, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fintini intr-o clipi a secat,
;i fata de sete s-a uscat!... Clnd prin dreprul plrului, nu-i vorbl, ci parci
cra bitut cu lopata de pere multe ce avea., dx credegi c-a avut fata parte sI
guste vro una? Nu, cici plrul s-a {hcut de-o mie de ori mai inalt de cum
c:ra, de-i ajunsese crengile in nouri! $i-atunci... scobqte-te, fata babei, in
dingi! MergAnd mai inainte, cu clgeluga inci s-a intAlnit; salbl de galbeni
lvea si acum la gAt; dar cind a vrut fata si i-o ia, clgeluga a mugcat-o de
i-a rupt degetele si n-a llsat-o si puie mAna pe dlnsa. i9i mugca fata acum
degegelele mlmucutei gi ale tltucugei de ciudi gi de rusine, dar n-avea
cc face. in sfbrgit, cu mare ce a ajuns si ea acas5, la mi-sa, dar gi aici nu
lc-a ticnit bogigia. CIci, deschizindlada, o mulgime de balauri au iqitdintr-insa ;i pe loc au mincat pe babl, cu fatl cu tot, de parcl n-au mai
first pe lumea asta, ;i apoi s-au flcut balaurii nevizugi cu ladl cu tot.
Iar mogneagul a rlmas lin\tit din partea babei gi avea nenumirate
bogigii: el a mlritat pe fiici-sa dupi un om bun si harnic. Cucogii cXntau
.rcum pe stilpii porgilor, in prag;i in toate pirgile ; iar giinile nu mai cAntau
cucoseste la casa mosneagului, sI mai fac|arhu; c-apoi atunci nici zile
rnulte nu mai aveau. Numai atAta, ci mosneagul a rlmas plquv si spetit de
rnult ce-l netezise baba pe cap gi de cercat in spatele lui cu cociorva, daci-i
copt mllaiul.
Soacra cu trei ^uron
f ra odatl o babi, care avea trei feciori nalgi ca nigte brazi gi tari de
[virtute, dar slabi de minte.
O rlzqie destul de mare, casa bltrAneasci cu toati pojijia ei, o vie cu
livadi frumoasl, vite ;i multe plslri alclruiau gospodiria babei. Pe lAngi
acestea mai avea strAnse gi piriluge albe pentru zile negre; cici lega paraua
cu zece noduri gi tremura dupi ban.
Pentru a nu rizlegi feciorii de pe lAngl sine, mai duri inci doui case
aliture, una la dreapta ;i alta de-a stAnga celei bitrinegti. Dar tot atunci lulhotirire nestrimurati a ginea feciorii gi viitoarele nurori pe lingi sine - incasa bitrAneasci - gi a nu orindui nimic pentru implrEeah pAni aproape
de moartea sa. Aga ftcu; gi-i rAdea inima babei de bucurie cand gindea
numai cAt de fericitl are si fie, ajutati de feciori gi mingiiatl de viitoarele
nurori. Ba de multe ori zicea in sine: ,Voi privighea nurorile, le-oi pune
la lucru, le-oi struni gi nu le-oi lisa nici pas a iegi din casl, in lipsa fe'
ciorilor mei. Soacrl-mea * fie-i girna ugoarl! - aga a fbcut cu mine. $ibirbatu-meu - Dumnezeu sI mi-l ierte ! - nu s-a putut pllnge cI l-am
ingelat sau i-am risipit casa; ...degi cAteodatl erau blnuiele... gi m[ pro-
bozea...dar acufn s-au trecut toate !"
Tustrei feciorii babei umblau in clriugie gi cAgtigau mulgi bani. Celui
mai mare ii venea vremea de insurat, gi baba, simgind asta, umbla valvAnej
sl-i giseascl mireasi; 9i in cincigase sate, abia'abia putu nimeri una dupi
placul ei: nu prea tinlri, nalti gi uscl;ivl, insl robace gi supusi. Feciorul
nu iegi din hotlrArea maicl-sa, nunta se fbcu gi baba igi lul clmaga de
soacri, ba inci netiiati la guri, care insemneazi ci soacra nu trebuie si fie
tuwria,^ cu sura mare si sI tot cArteasci de toate cele.M'"fu '
Dupl ce s-a sftrsit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rlmase
cu soacra. Chiar in aceazi, cltre searl, baba incepu sI punl la cale viaga
nurori-sa, Pentru babl, sica noul nu mai avea loc in cui. ,,De ce mi-am
flcut clegte? ca si nu mI ard'i ziceaea,Apoi se suie iute in pod;i coboari
de acolo un gdubei cu pene rlmase tocmai de la rlposata soacrl-sa, niste
chire de cinepi si vreo doul dimerlii de plsat.* IatI ce am glndit eu, noro, ci pogi lucra nopgile. Piua-i in clsoaia
dc ahture, fusele in oboroc sub pat, iar furca dupl horn. CAnd te-i situra
de strujit pene, vei pisa malai; gi cAnd a veni barbatu-tiu de la drum, vom
face plachie cu costife de porc, de cele afumate, din pod, gi, Doamne,
bine vom mAnca! Acum deodati, pAnI te-i mai odihni, ia furca in briu, gi
panl mAine dimineagi si gitqti fuioarele aceste de tors, penele de strujitgi mllaiul de pisat. Eu m[ las puEin, ci mi-a trecut ciolan peste ciolan cu
nunta voastri. Dar tu si gtii ci eu dorm iepuregte ; gi pe lAnga igti doi ochi,
mai am unul la ceaft, care ;ede purure deschis gi cu care vld, gi noaptea gi
ziua, tot ce se face prin casi. Ai ingeles ce gi-am spus?
- Da, mlmucl. Numai ceva de mincare...
- De mAncare? O ceapi, un usturoi g-o bucati de mimaligl rece dinpoligi sunt destul pentru o nevasti tanirl ca tine... Lapte, brAnzi, unt gi
oul de-am putea sclipui si ducem in tirg ca si facem ceva parale; cici casa
s-a mai ingreuiat cu un mAnciu si eu nu vreau sl-mi pierd comindul.
Apoi, cAnd inserl, babase culciinpat, cu fagalaperete, casln-o supere
lumina de la opaig, mai dind a ingelege nurori-sa cI are s-o privighe ze; dar
somnul o cuprinse indati, gi habar n-avea de ce face nori-sa. Pe cind soacra
horiia, dormind dusi, blajina nori migiia prin cas[; acqi la suujit pene,
rcugi imbila tortul, acqi pisa milaiul gi-l vAntura de buc. $i daci Enachi
sc punea pe gene-i, ea indati lua api rece gi-gi spala faga, ca nu cumva s-o
vadi neadormita soacrl gi sl-i banuiascl. Aga se munci biaca nori pAni
dupi miezul nopgii; dar, despre ziui, somnulo dobori, gi adormi gi ea intre
pene, caiere, fusele cu tort ;i bucul de milai. Baba, care se culcase odatlcu giinile, se scuh cu noaptea-n cap gi incepu a trAnti ;-a plesni prin casi,
incit biata nori, care de-abia agipise, de voie, de nevoie, s1s[ui s1 5s 5gp'1"
"";ffi
sI sirute mAna soacrei gi si-i arate ce-alucrat. incet-incet, nora s-a dat
labrazdl,gi baba era mulgumitl cu alegerea ce-a fbcut. Peste clteva zile,
cirlugii sosesc, qi tAnlra nevasrl, vizAndu-;i birbigelul, mai uiti din cele
necazuri!
Nu trece mult, ;i baba pune la cale gi pe feciorul cel mijlociu, 9i-9i
ia un sufet de nori intocmai dupi chipul si asemlnarea celei dintAi, cu
deosebire numai cI aceasta era mai in vArsti gi ceva incruci;ati, dar foc de
harnicl.
Dupi nunti, feciorii se duc iarlgi in clrlugie ;i nurorile rimAn iar cu
soacra acasl. Dupl obicei, ea le di de lucru cu mlsurI si, cum insereazl, se
culci, spunAnd nurorilor si fie harnice gi danduJe de griji ca nu cumva si
adoarml, ci le vede ochiul cel neadormit.
Nora cea mai mare tilmlci apoi celeilalte despre ochiul soacrl-sa cel
atoatevlzttor, gi aga, una pe alta se indemnau la ueabl, si lucrul iqea girlldin mAinile lor. IarI soacra huzurea de bine.
Dar binele, cAteodatl, a;teaptl qi riu. Nu trece tocmai mult, si vine
vremea de insurat gi feciorului cel mic. Baba insl voia cu orice chip sl aibl
o troigi nedespirgiti de nurori... de aceea ;i chitise una de mai inainte.
Dar nu-i rotdeauna cum se chitqte, ce-i gi cum se nimeregte. intr-o bunl
dimineagi, feciorul mamei ii gi aduce o nori pe cuptor. Baba se scarmini
pe cap, di la deal, dI la vale, dar n-are ce face, si' de voie, de nevoie, nunta
s-a frcul gi pace bunl!
Dupi nunti, blrbagii din nou se duc la treaba lor;i nurorile rlmin iar
cu soacra acasl. Baba iarlgi le di de lucru cu mlsurl si, cum vine seara, se
culci dupl obicei. Cele doul nurori, vizAnd pe cea mai tAnlri codindu-se
la reabi, ii zic:
- Dd nu te tot codi, ci mlmuca ne vede.
- Cum? Eu o vid ci doarme. Ce fcl de ueabl e aceasta? Noi sI
lucrim, gi ea si doarmi?!
- Nu cluta c|'horliqte, zise cea mijlocie, mlmuca are la ceafh un
ochi neadormir, cu care vede rot ce facem, g-apoi tu nu frii cine-i mlmuca,
n-ai mAncat niciodatl moarea ei.
"W,,^*
- La ceafa?... vede toate? n-am mAncat moarea ei?... Bine cl mi-am
rrdus aminte... Dar ce mAncim noi, fetelor hii?
- Ia, ribdiri prljite, dragi cumnlgicl... Iar daci egti flimendi, ia;i tuo bucatl de mimiligi din colgar gi cu niste ceapl gi minAnci.
- Ceapi cu mimiligi? d-apoi neam de neamul meu n-a mAncat asa
bucate! Da'shninl nu-i in pod? unt nu-i? oul nu sunt?
- Ba sunt de toate, ziseri cele doui, dar sunt ale mlmucii.
- Eu cred c[ tot ce-i a mlmucii e 9-al nostru gi ce-i al nostru e ;-al ei.
Fcrelor hlit S-a trecut de ;agl. Voi lucragi, cI eu mi duc si pregitesc ceva
tlc-a minclrii, stii cold, ceva mai omenefte ; g-acugi vi chem gi pe voi.
- Doamne, ce vorbi gi-a iqit din guri! ziserl cele doui. Vrei si
rrc-aprindem paie in cap? sI nezvirli,baba pe drum?
- Las' dacl v-a durea capul! CAnd v-a intreba pe voi, si dagi vina pe. , - tv I
lnlne sr st lasau sa vorbesc eu Pentru toate.
Apoi dar... dil!... ft.orn gtii; numai si nu ne bagi 9i pe noi in belea.
- Hai, fetelor, ticegi, gura vI meargl; ci nu-i buni pacea, gi mi-e
dragi gAlceava. $i iese cintAnd:
Vai, siracul omul prost,
Bun odor la cas-a fost!
Nu trece niciun ceas la mijloc, g-un cuptor de phcinte, cAEiva pui
pirpiligi in frigare gi prijigi in unt, o strichinoaie de brAnzi cu smAntAni
r;i rnimlliguga erau gata. Apoi iute cheami gi pe celelalte doui in bordei,
rpi se pun la masl cu toatele.
- Hai, fetelor, mAncagi bine qi pe Domnul liudagi, cl eu mi reped in
crami s-aduc ;i un coftiel de vin, ca sl meargi plicintele aceste mai bine
pc git.Dupi ce-au mlncat g-au biut bine, le-au venit a cAnta, ca rusului din
gura gArliciului:
Soacrl, soacrl, poami acrl,
De te-ai coace cAt te-ai coace,
Dulce tot nu te-i mai face ;
De te-ai coace toatl toamna, #i#-!
**ffiffi.