Cursul 4 Cursul 4 Rădăcina (Rădăcina (RadixRadix))

4.1. Morfologia rădăcinii

4.2. Zonele rădăcinii

4.3. Structura primară a rădăcinii

3.4. Structura secundară a rădăcinii

4.1. Morfologia rădăcinii

Funcţiile rădăcinii:

- absorbţia apei şi sărurilor

- fixarea plantei de substrat

- depozitarea de substanţe de rezervă, înmulţirea pe cale vegetativă, sintetizarea anumitor hormoni (citochinina) sau alcaloizi (nicotina, ...), ...

Rădăcinile adaptate şi pentru îndeplinirea altor funcţii decât cele tipice se numesc rădăcini metamorfozate.

După origine:

- rădăcini embrionare

- rădăcini adventive

Pe rizomi, bulbi, alte tulpini subterane se găsesc rădăcini adventive

Rădăcinile care se dezvoltă din rădăciniţa embrionului se numesc

rădăcini embrionare

Rădăcinile care se formează pe butaşi sunt de natură adventivă

Toate rădăcinile unei plante alcătuiesc sistemul radicular

Sistem radicular:- pivotant (fasole, floarea soarelui, ...),- rămuros (la arbori şi arbuşti),- fasciculat (= firos, la ierburi, plantele cu bulbi, ...)

Tipuri de rădăcini metamorfozate:

- tuberizate (= hipertrofiate)

- simbiotrofe

- cu muguri (= drajonante)

- aeriene proptitoare (= “ancore”)

- supraterane fixatoare şi agăţătoare

- cu pneumatofori

- contractile

- fotosintetizatoare

Rădăcini pivotante tuberizate

Orchidaceele au rădăcini tuberizate

Exemplu de rădăcini simbiotrofe: rădăcinile cu nodozităţi de la

leguminoase

Multe dintre ciupercile de pădure sunt simbionţi ai arborilor

Rădăcini aeriene proptitoare la mangrove

Rădăcini proptitoare la Ficus religiosa

Rădăcini cu pneumatofori la chiparosul de baltă

Exemplu de rădăcini contractile: rădăcinile adventive de la şofran

4.2. Zonele rădăcinii

- scufie (piloriza)- zona neteda- zona pilifera- zona aspra

Secţiune longitudinală prin rădăcina de grâu:

celulele iniţialecentrul quiescent piloriza

4.3. Structura primară a rădăcinii

La toate plantele superioare tinere.

Se menţine toată viaţa la monocotiledonate şi dicotilele ierboase anuale.

Constă din trei mari zone anatomice:

- rizoderma

- scoarţa (= cortexul)

- exoderma (formează cutisul)

- mezoderma

endoderma

- cilindrul central (= stelul)

Rizoderma cu perii radiculari absorbanţi

Perii absorbanţi se diferenţiază continuu din zona netedă

Structura primară a rădăcinii

Endoderma este bariera fiziologică care controlează absorbţia apei

Endoderma cu celule de pasaj

Ramificaţiile rădăcinii (radicelele) pornesc din periciclu

4.4. Structura secundară a rădăcinii

Apare prin modificarea structurii primare la gimnosperme şi dicotiledonate (îndeosebi perene).

Generată prin activitatea celor două meristeme laterale secundare:

- cambiul (= zona generatoare libero-lemnoasă), în cilindrul central

- felogenul (= zona generatoare subero-felodermică), în scoarţă

Structura secundară a rădăcinii la

morcov, ridiche şi sfeclă.

Structura secundară a rădăcinii la viţa de vie

Rădăcină de tei cu structură secundară