Upload
mesuzana-1
View
231
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
1/70
v6zut
gi mai
sus,
este
insuficient.
Nu
se
poate
nega.
acea
ce
erpc-
"i"n1"
confirmd
in
-ii""i"u
moment.
Aspeclul
rrniformitdlii
qi
-aspe'ctul
ti"uiitatii
fenornenelor
sunt
confirmate
la
fiece
pas.
Fiecare
f,enomeu,
iuat
intr-un
sistem
izolat,
pare a
reprezinta
un
fenomen
tipic
uni-
i;;.;"
aceiag
fenomen,
luat
in
dependen 5
cu
restui
totalitdtii
fe,no-
menelor,
pare
a
avea
o
finalitate.
Aceste
doui
aspecte
se
regdsesc
dec-
poi"lu'a
confirmate
gi
in
cele
cloui
-
mari
princiP_ii.
aie
.fizicei
:
irrincipul
cor:servaliunii
energiei
gi
irr,lcipiul
entropiei.
Prircipir-ll
coilsei'valiunii
;;;Ai"iGificd
feiomenele
naturii
din
punctul
.de
vedere
atr
actuali-
ii1ii"u""ut"ia,
adici
intru
cit
se
face
a]:stracliune
de
direclia
sY9-
ceiir,rnii
;
pe
cind
principiul
entropiei
unificd
aceleagi
fenomene
dip
p"""i"f
'cll
vedere^al
isioriei
pe
care
o
are
totaiii;atea.
Aceste
douS
principii
se
pot
regdsi,
de-a1tmintreli,
in
toate
qtiinlele
speciale,
fiir-:.dca
-""iffi-l."orir""
ui
truturii
poate
fi
stuciiat
din
pur-rctul
de
vedere
al
,m,rj
t"taiitlli
constante
gi
clin
punctul de
ved-ere
al
unei
totaiit5li
care
se
clesfdqura'
lntr-o
clirectie.
cu
mult
mai
logic
este
raspunsui
filo-
sofiei
moniste,
care,
in
loc
de
a
nega
pur
9i
simplu
unul
ciintre
cel"e
itou-,a
utp""ie,
se
incearcd
si
le explice
pe-amindcrri.,ca
deopotrivSde
t*"ur"""
per.i"u
realitate.
Dar
in
idspunsul
acestei
filosofii,
greutatea
cea rnare
este
conciliarea
clintre unititea
pe
care
o
ofera
fenomenele
privite
ciin
punctul
de
vedere
al
repelirii
lor uniforme,.
9i
unitatea
-
pe
"o""
o
oferd
aceleagi
fenomene
clin
punctul de
ved.ere
aI finalitSlii
lor'
Ilrima
unitate
postuleazd o
realitate
constantd,
pe
cind
cea
de
a
dotla
unitate
postuleizd
o realitate
care
se
clesfaguri
spre
o
linti
necunos-
cut5. Monismul
trebuie s5
arate
cum
se
adunS
9i
se
contopesc
la
uil
Ioc
aceste
doud
unitAti
cliferite.
Aceleaqi
fenomen,
sub
primul
-aspeci'
11u
upu.
ca
perfect
deierminate
in
circuitul
lor
cauzal,
iar
sub
al
doilea
aspect,
ne
apar
ca nedeterminate,
aciic6 oarecum
libere.
ceva
inc6
mai
mi-rlt.
Degi
fenomenele
toate,
cite
sunt
in
realitate, sint
primitoT-u
q"
arnbele
aspecte,
toiuEi
stiinla
nu
1e
are
in
aceeag
perspectir'6.
Unele
dirrtre
ele-sr-lnl
aslezate
'exclu-"ir,'
in
uniiatea dintii'
adicd
in unitatea
constantd
a
realitlilii,
pe
cinci
a1te1e
sunt
impinse
exclusiv
in unitatea
c1e a
dor;a,
adicd
in
-icL"u
"
iibertdlii.
Desi
faptul
cel
mai
elemeutar
ai
materiei,
,t.rai"t
cle un
Iizician,
este si
'e1,
ilin
punctul
de
vedere
al
;;;;;t;i,
un
fapt
istoric
pentru evoiulia
totaid
a
universului,
totlsi
s"pi"i
este
consid""ut
""
unul
care
se
repeta
in
veci
acelaE,
pe
cind
,.rTlft
iupt
ut""tuntar:.
i.ar
acela
-1uat
din
conlinutul-
corrgtiin
ei
-ome-
;;;ti,
"r;
itudiazii
""
a"ra"i"s.ire
din
ait
punct de
vedere.
z\cest
de
aI
doilea
fapt
se
studiaza
cte
$tiinla
sufletului
Ei
de
Etiinle1e
istorice,
ira-i*r cit
el
"or"up.iiJn
-r'-t.i
aciaptar,i
s;rrfteteqti
qi
u-'ei
finalitdii'
38
mo"irrrrul
trebuie
se
arate c5
toate
aceste
deosebiri
nu
impiedicd
totu;i
unitatea
fundamentala
a
reaiitiilii, 9i
c5
sub
ceie doua
aspecte
se
38
pe,,
ace,.stir
deosci,.ilc
:;e
fuirrjeazi
clasifical'ea
clir-rtre
stiintcie
lrailla'-e
.
-'
stiinteleisior'lcesauci-tltuilie'$tiin{eicnaturalesuntstiintecareco:lsi3tdle'3ilt:
l "i.Li tiiil"';i;
il;;;;;t;.;
-
fenomenele
fiind
luare
aci
ca
fenornene
tipicr:,
pe
cind
stiit-rieIe
istorice
si
culturale
se ocupd
de
valoarea
pe
care
o i'eprezintd
fenornenele
Cin
puncfJi
de
vedere
al
unei
finalitdti,
9i
_aci.-
fenomenel,e
sunt
Iuate
c:
ft-1ome1e
irll""lt,tf".
Comp.:
1trI
1A/indelbencl' Prctluclien
(iBB3),
Nc'
turruissensclt'aft
uncl
"
C'iiiniiiiti
iragil
;
w'
Wundt'
t
o
'c1ik
der
GeisteslDissen-
.sr:lclten
(2.
Ar-rfl.. 189;;';"
ii.
ai"X".i.'
'e;n
Grenzen
tler
naturtcissenscltaftliclt',t'
f+eglrifJsbitctun(t
tfe96-i9OZl,
K.ulturtlissetisch.o.J't
uttcl
Naturtt:issen;cita{t
(1899);
-,\"
'D.
'Xenr:pol,
lns
principes
f
onclanientaux
de
l"histoire
(1899)
503
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
2/70
ascunde aceeag
una
gi
singurd
realitate.
Peste
cele doud unitili
cons
tate de
qtiinld,
este o unitate
gi
mai
mare,
care 1e
explicd
pe
am
doud.
Dar
cum
Ei
unde sd descoperim
aceastd
realitate
care
se
ascun
minlii
noastre
Ei
care
dd unitatea cea
superioard
? SA
o
cdutdm
afard,
de
universul
cunoscut,
sau
inldrunfi'uZ
acestui
univers ? Monism
ce1 vechi
a
inclinat s5. caute aeeastd
realitate
in
afar5,
iar monism
cel
nou
inclind
sd o
caute inlduntn:.
Monismui
cel vechi
are de
partea
sa
un
argurnent
scos
prin
an
logie
din
experienla
practicd.
In experienla
practicS,
nepctrivirile ca
se
constatd
intre
aspectele
u.nui
h-icru
se explicd
prin
prezenla
un
al
doilea
lucru
din
afard. Aga
se
expiicd
aspectele cle
Lumina
gi
intun
rec pe
cari
le
prezlnta
un
lucru
prin
prezenla
unui al doilea
luc
luminos,
care
std
in
afar5.
De
partea
monismului
vechi
s-ar
put
aduce
apoi gi
alte
argum,-'nte,
scoase
din
istoria stiinfei.
A;a,
bunioar
ar fi ce1
urmdtor,
care ii
poate
servi
in
chip adrniral:il.
lnainte
descoperirea
lui
copernic,
fenomenele
de
rniqcare
dupj
sr-rpraf
parnintului
se
studiau
fdrd
sd
fie
puse
in
reiatiune
cu soarele.-sd
inchipuim
cd
descoperirea
lui copernic
ar
fi intirziat
cu
citeva seco
ce
s-ar
fi
intimplat
atunci
?
oamenii
de stiintd
ar fi
continuat
stuciieze
fenomenele
de
migcare fdrd
sd
binuiascd
deloc legea
gravit
tiii spre
soar"e.
Mecanica
lui Ne-nton
ar fi
{ost
o
mecanici
geocentric
aclic5
o mecanicd in
care
centruJ,
pamintul'.ri
ar fi
fost centnrl
gra
taliunii.
In
aceste
condiliuni,
fenomenele de
miqcare
ar
fi
apirut
oam
nilor de
gtiin{d
sub
doua
aspecte.
Un
aspect
r-rnitorm
qi
regulat, ace
care
ar fi
rezultat
din
influen{a
gravital;iunii exercitate
de
cent
1:5mintului,
gi
un al
doilea
aspect,
care
ar fi
pdrut
foarte curio
Oamenii
de
qtiintii
ar
fi
constatai
cd
toate
fencrnenele
d-e
miscare
du
suprafala
pdmintului
manifestS,
pe
iir:ga repetiliunea
lor,
o anum
tendin{d,
aciicd o anurnrii
direclie.
Cjclcaneie,
spre nildi,
nu se
into
indifer:ent
in orice
direcfie,
ci numai intr-o ciilectie
;
apoi
oscilaliuit
penduiului
nu
pdstreaza
aceiaq
pJ.air,
ci
planul
lor
se invirtoste
to
cleauna
in
aceeagi
direclie etc. Oamenii
de
stiin 5.
cu
cit ar [i
fdc
nai
nurreroase mirsr-irdtori,
cu atLt
ar
fi constatat
cd aceastd abatere
la
regularitate este
coinunl
tutulor fenoineneior.
Ce
ar
fi
rezuitat
atun
cla"cd
clescoperirea
1ui
Copernic
ar fi
intiu:iat
lnci
muit
tirnp
?
Ar
rezultat
introciur:erea
in stiinta
rnecai:icei
a
cloud
puncte
de
vedere
deo
i:ite. Un
punct
d.e
vedeie
ar
fi fost acela
ai
.qravitafiunii
terestre,
gi
doiiea
punct,
acela
al
adaptirii
fenomenelor
la
ceva
necunoscut.
Desc
perirea
1ui Copernic
a
venit
insd
la
timp,
:.i cu
ea
a dispdrut
d-eosebir
dinr',re cele d"or:a astecte. Copernic,
clemonstrincl c6
pdmintul
se
invirte$
imprejur,.-:l
soareiui,
a
fdcut
posibili,
o
inecanicir
unitard.
in
iocul
pirni
tuli-ri s-a a;sazat
sciarele d.rept
centru
a.1
gravitaliunii,
si
atunci
tce
fenomenele
de
migcare au apdrut clecpotriva
de
reguiate
qi
de
u
forme.
3e
De
ce n-ar
fi
tot
astfel cu
cele
doua
aspecte
: fizic
qi
psihic
Aceea
ce
ne
apa 'e
nor-rd,
in
fenomenele
vielii
qi
in
fenomenele
sufl
testi, ca fiind
o
tencii;:r{i spre
adaptare, sau ca
fiind
o
tendin 5
fin
List5,
dc-
ce
nu
s-ar
explica
oare
prin
prezenla
unui eeva,
necunosc
lncd,
dar
existent
in
afara
cie univers
?
Un
corp
ALfa, sd
zicer'n,
inftruenla
asupra
tuturor
fenomenelor cunoscute
;i
ar
produce
pertu
3s
Comp. I'L Poincari:,
La
scir:nce
et I'itgpotl'tbse,
p.
139-140
504
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
3/70
:atia care
nou6
ne
apare
ca
o
finalitate.
lntocmai
cum
existenla
soa-
ili,li
"o'"'a
?*"1r"""?t
f"";;;;6r
de
gravitaiiun-e
-.care
se
petrec
:e suprafala
p5miniului,
tot
cle
asemenea
Jxistenia
unui
corp
Aifcr
ar
.-.splica
entropia
t"i"rititii-
iu"o*ut"tor
clin
universul
care
ne
este
.,unoscut.
gi
in
loc
;"";;;i';iT;:
iS
ce
n-am
zice
Dttnt'tt'ezeu?
Acest
Dltrnnezeu,
de
dincoio
Ju-ii*"u"i,
prin
infiuenla
s?'
.al
da
fenornenelor
:raturii
un
curs
qi
un
scop.
Cum
intronarea
soarelui
in
centrul
gravi-
_atiunii
fenomeneloi"a"'"iliq""";
"
a"i
acestor
fenornene
o
unitate
l;#iiiid,'i"i'i.ii"i
ar
fi
cu
inrronarea
Lrj
Dum,nezeu.
Dumnezeu
ar
-ia
unitatea
,rrp"urrri
lr]fa.t,tt1tut
cdreia
s-ar
putea
stabili
o
corelafii:ne
-rtre
fizic
qi
psihic, intre
circuitul-
"ntt"uhtati,
mecanice
qi
evolu[ia
:inalist6.
Dar
pe
ni*ilznu
nu-l
vedem,
pe
cind
o"-,t"11:"t"
itr
vedern
I
,-\ceasta
nu
este
"
;l;;;ii"ru-t
lgi"i
uou"*l*
nu
era
vhzut,
prin
prisrira
.iii{d i""i"t"
au
Cop&"i".
$i
soarele er:a inexistent
pentru
meca-
ricd,
inainte
cle
timiu"f;i"^"""rir"
-De
ce
n-ar
fi
astfel
;i
cu
l)ti'ni'rte-
--err.
?
Probabit
ca
el
exist6,
dar
noi
nu-1
vedem'
Ei
este
prea
lr:minos
:a
sd-l
putem
veaea
-ai"u"l,
;i
cle
aceea
rredem
llumai
aspectele
care
:,e
prodric
prin
lumina
1ui:'vectem
un-u'pe"t.mai
luminos
si
un
aspect
nai
intunecos
a1
lucrurilor,
ile
care
l*-
,ln*i-
apoi
aspectul
psihic
-si
-:spectul
fizic
I
.
-
AlSturi
de
monismul
care
inclind
si
explice
r:nitatea
ftl"t::l:\:t
prin
existerrtu
,""i-"*"u
in
afard
cle
universul
cr-inoscr-it,
este
monls-
nul
care
incearci
a"""rta
explicare
irrin
raijlocirea
cauzelcr
care
st'
qisesc inf,untrul
fenotnenelo"
-",,tou"Je
minlii
omenegti'
Acest
de
a1
dloilea
monism,
aciincind
ginclirea l"-inreliserile
fenomenale,,"t:i_,1:.j
;;l#
secrettri
reali
t6 ii,
pe
car,e
celalt
monism
vrea
sa-l
ou r'd
,argincl
orizontul
de
ginilire clincolo
,1"
hotat"le
unir:ersului
cunoscut'
in
sistemul
rnonismuiui
prececlent,
-t*ituluu
fenomenelor
cste
mijlo-
citl
prin
ipoteza
urrui
cer,la
in afari
c1e
univers.
r\cest
ce'a
cli'-'
afarir
-
Dttmt'teze?,
sau
"otp.rf
At'fa
-
este
punciul
fis
ciin
ina1l;imea
cdn-l.ia
mintea
crneneascd
irnbrAliqeazd
intr-o
si'guri
unitate
cele
doub
aspectt:
ale
fenc.menelor.
tprt","^'
acestui
"""u
"ir"
t"
gdseste
[in]
afara
este
desigur
de
mare
rj";;;-p";;u
inlesnirea
soluliunei
moniste
;
clar
esie
ea
gi
legitime
?
Uri
"",r"
i'
afard
de
-
*tti.t*".
cum
sd
ni-l
inchiprrim
'i
G"
"ril
raportul
dintre
realitatea
acestui
ceva
9i
realitatea
trniver-
sului
nostru
?
Din
,rou,-
aqadar,
o altd
problernd,
intru
nimic
mai
ugoarli
..
p"orrr"-a
dualismului'
clin
fenomenele
universului
cunoscut"
ca
sa
.arol,r;..r
aceasta
troue
p.obtema,
trebuie
sd
recurgen'l
din
noti
la
gaisi-
riea unui
a1t
punct
fix,
qi
mai
indepbrtat.
Dar
pind unde
[se]
tr-oat-e
merge
cu
aceasti
ope"utie
f
Sa
mr
fie oare
fixitatea
aceasta,
dupei
care"
gonim
dincolo
'de hotarele unirrersului,
o
simpii
f
ota
morgatzct
';r
"ri"tii
noastre,
o
ii"riu
intapt.tita
prin analogie
clupi
o
experien 6
dis-
cutatita
?
Desigur.
Oriqicit
ne
lndi$m
gindul,
peste
univers'
la
ceva
fix
totugi
,r.,
";.rr,,g"m.
rincoto
si'
iaraii
clincolo
are
sd
rap.rinS
ln
veci
ceva
de
descoPerit.
I]nitatea
pe
care
o
cdutdm
nu
poate
veni
decit
din
constitulia
liuntricd
a
u'iversuiui.
Dumnezeul
despre
care
vorbeam
mai
sus,
daci
existd,
trebuie
s6 existe
ln
unirrers,
qi
nu
in
afard
de
univers
i
caci,
iIl
afarddeunivers,nimicnuestedefinitlistabil'Aceeacemintea
noastrd
presupune
cd
ar
fi
existind
dincolo
de
utrivers
este
o
iluzie
505
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
4/70
produsf
prin
contrast.
Fixitatea
de
dincolo
de univers
este
contrastul
relativitS{ii
dupd
p[mint.
Unitatea
vezute
din
deldrtarea
cerului
este,
O" fipt,
o
creaiiu;e
a
minlii;
cici,
dupi
corpu1
AIfa,
tot
un
ochi ome-
,.esc
p"irregte spre
universul
cunqscut,
precum
Ei
in
prrterea lui
Dum-
,.u"u,r
tot
logici
omeneasci
se
manifesta.
Nu
este in.
afari
de
universul
cunoscut,
ci
induntrul
acestui
univers
ultima
rafiune-
a
celor
doui
urp""t"
ale fenomenelor.
Dar
gi
ac.i,
o altd
g-reutate.
Inlduntrul
uni-
versului
cuhoscut,
totul
este
intr-o
continud
desf6Eurare
In
virtutea
principiului
entropiei,
universul
cunoscut
nu
trece
de
doud ori
prin
."u"u;i
poziliune
;
toate
fenomenele
lui
sunt
indreptate
intr-o direc-
iiune;
cum
dar
se
va
gSsi
aci
fixitatea
de
care
are
nevoie
stiipla
uni-
ialii
fuuo-enelor
? Bxlsta
in
aceastd
desfdqurare
a
-universului
un
ceva
fix,
un
substrat
real
care si
unifice
fenomenele
fizice
cu
fenomenele
psifiice ?
Un
singr.lr
rdspuns
pot
avea
toate
aceste
intrebari,
9i
anume
:
rAspunsul
suge"Jt
de fiiosofii
lui
KanL.
Punctul
fix
pe
care
il
cdutSrn
nu'poate
sa iie
decit
in
conqtiinia
noastri.
Prin fixitatea
acestei
conqti-
inte, unjversul
intreg
are
o
dreaptii
9i
o
stingS,
un
sus
qi
un
jos;
aceasti
congtiinfd
da
coorrdinatele
fixe
ale
fenornenelor.
Aceasta
congtiin{d
este
condilia
necesari a
tuturor
fenomenelor,
ciici
intreg
cuprinsul
uliversului
este
in acelaE
timp
Ei
cuprinsul..conqtiitlei;
tot
ce exist6,
existd
pentru noi
ca un
produs
al
colltiinlei-
-Cu
acest
1.trpr.r,
nu
revenim
insd
din
nou
la
filoso{ia
lui
Kant
;i
la
solulia
idealistd,
a
cdrei insuficienlii
a
fost
recunoscutd
?
Intr-un
singur
caz
nu
:
intrucit
evitdm
sA clefinim
conqtiinta
in
modr:l
in
care
o
defineqte
Kant,
Ei
dupa
el
Ei
monismul
idealist.
Kant
9i
idealigtii
de
dup6
dinsul
au
meritul
-de
a
fi
inciicat
congtiin{a
ca
principala
lature
a
problemei.
dar
ei
n-au
dat
o
solu{ie
clefinitiv6,'
fiindcd
asupra
conqtiinlei
insaqi
aveau
numai o
Etiintd
superficiald.
Atit
Kant
cit
9i
idealigtii
de
dupd
etr n-au
cunoscut conEtiinia
rea15, ci
numai
o
congtiinld
redusl
la
citeva
funcliuni formale.
Ei
au fdcut
chiar
gregeala
-
Kant in
primul
rind
-
sd opund
aceste
funcliuni
formale
celorialte
funcliuni
ale
conqtiinfei'
9i
a;tfel
sb-gi inchidi
cu
desdvirgire
drumul
spre
o
solulie.
$tiinfa
congtiinlei
reale
i-ar fi
a.iutat si
gdseascl
o asemenea
solulie satisfd-
cdtoare si
le-ar
fi compietat opera
pe
care
tot
ei
o
indicaseri
prin
in-
tuilii
geniale.
Congtiinla omeneasce
*
a;a cum
o
inlelegem
noi astizi
-
nu
este
o
oglincld
pasirri,
nici
o
congtiintd
transcendentali
;
nu
este
apoi un
epifenomen,
care se adaogS,
ca o
lumind
venitd
din
alti
lume,
peste
fondul unei
lumi
materiale,
ci
este
rezultatul
sintetic
al
evolu{iei prin
care a
trecut
intreaga energie
universalS
:
este
aceea
ce numim
perso-
nalitatea.
Constiinfa
actuald a
fiecdrui
om
reprezintd
ultima
verigd
din lanlul acestei
evolulii
universale
Ea,
ultima
verigS,
a fost
cu
putinli
numai
dupS
ce
lanlul
evoluliei
intregi
se
implinise
pine
la
clinsa. In
clipa de
timp
in
care
ne
gesim
noi,
conqtiinla omeneascd
este
constituit{
ciintr-o
zone
luminoasd,
in
care se
asociazd
Ei
se
unifica
funcliunile
neuronilor
care
se
gdsesc
in
centrii corticali
ai creierului
mare,
gi
dintr-o
zoni
intunecatS,
in
care
se asociaze
gi
se
unificd
tuncgiunile
multor
alli
neuroni
care
se
gesesc
in
diferili
centri
subcor-
ticaii
qi
medulari.
Zona
cea
intunecati
nu este
zona
functiunilor
infe-
rioare,
ci
este
zona
functiunilor
automate,
adici a
funcliunilor
care
s-au
adaptat
in
chip
perfect
la
scopul
1or,
Odinioare,
pe
cind nu existaLl
50s
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
5/70
centri
corticali,
ea
era
zona
cea
luminoasd'
Cind
qi'
cind'
functiunile
lin
zona
intunccata
ajung
s6
mai
.pii"""aa
-*
fdf'"
luminoasd'
dar
numai
atunci
"ina*r.irl"liiinile
acest-ea
sunt
irnpiedicate
in
autorna-
:ismul
1or,
adicd
i"
;;;1il'lltotogice
'
Zona
ceJ
intunecatd
este
zona
:ea
adincd,
i.r
"u""';;;"ip""tE
aitti"g;:."
este
9i^ce
nu
este'
dar
are,
nu
mai
pu1ir,,'iiisu-
si'formeaz;
clcnditia
necesara
a
celeilalte
zone,
venita
ir-t
utmal'Vf
"d
veg"tat';'
cu
multiplele
ei
funcliuni'
precum
qi
dispozitiu;te''eilexe
-"1i
"*otio'tale'
toate
funcliunilc
orga-
:rice
de
adaptare
"i"-i'1trit'laului
Ia
*;;i;'
;""i'coorclonatc
si
executatc
rrin
mijto"ir"o
""it.ii;;';b;;.iicali
li'meclular ,
care
se
gdscsc
in
zona
intunecatd.
D;;'-;;
ar
ti
activit"iuu-pt.*ancntd
a
accstor
centri'
rlu
ar
fi
cu
putinlu
;i.u
activitatea
"I"t"iri"
""rticali
;
iar
zona
lumi-
noas6
s-ar
scobori''"i"ii:-ip"""
-f;tiir*te
automate.
Cu
zona
inturLe-
cat'
nu
s-a
sfirsit
rrri'L"t"r
d"
-;;iil;,-,"r"
ut
c-onqtii.tci'
lnainLca
functiunitor
automatc
din
cenrri
,,r#;;i;il'ii
L"a"riri
a
trcbtrit
si
fie
funcliunea
de';i-;i;;"-;--*"t*"lJ^
9'q;;';
i
t^Yo*1"""
intunecata
a activitdlii
automatice
nervoase
se
.intinde
zona
qi
mai
intunecati
a
fenornenelor
chirniei
organice.,
$i
nici
ctr
aceasta
9u
s-q
terminat'
sub
firnctiunea
a"
u*i,,'iti";-;H
'funcliunea'
li
-*"i
elcmentar6
a
gravita-
rir'iii si
a
asocicrii
clintrc
elemente'
UtO;
ttitt"q1*'
in.cfinitiv'
Ianqul
cie
condilionare
a
congtiinlei
pe"sorrli"
i
f'fi"di.i
;
cdci
oriunde
s-ar
pune
inceputttl,
totdeauna
se
ttt
ga'ili
ptti"-i"""1-1llr1
ales
a
trebuit
ie
mai
fie
un
alt
inceput'
Cu
cit
""
Jt"i*
apoi
spre
itrceput'
cu
atii
1anltrl
conclitionr:irii
conqtiinlul
um"neqii
u"
"otttit't-th
1n
lanttrl
d":
cnu-
dilionare
at
tenomen"io"
"nu"gi"i
,rniol""uu1":"4;;--i;"te,
acestea,
congti-
inla
existi
ca
ufl
"1",
Ju"."bi;
cle
"""ogi;
""iver.sal5,^daci
nr'r
chiar
ca
un
ccva
opus
encrgiei
universale
?
-bF
unde
vire
ac'est
ceva
?
Daci
relu5m
evolulla
in
hireclia
indicata.
il"r t"t'
ce
se
ac]'aose
in
plus
1a
fiecare
'erigr
u
iurri.rr.ri'-a"
conclilionare
a
fenomenelor
pentrtr
for-
i-narea
verigei
"#;;t;;;
ib""r"-"li^"S;t
r"
ptus
ta,1onele
cele
intu-
necate,
pclltru
a
se
ajunge,
in
sfirqJt'-lu
'ortu
cea
luminoasd
?
Acest
t,eva
in
plrrs
nu
";;
;i
de-
o
escnla
'iii".i,i"=i'urit"r
pg face
el
clovada
rlualismurui
crintre
congtient
qi
i""oiiii""t,
ai"t""
psihic
qi fizic
?
Plusul
care
se
adaogd
nu
g.st-e
clecit
.
faptul
t:::tt
al
exercitlrii
evoluliei.
nit",
surn"a ;;;fE
"
realitdlii
nimic
ttl-t
t"
pierde'
prin
trmari:
nu
se
piercle
nici
faptul
c,a
evolulia
se^
exe"cita.
i'aptul
c6
realitatea
cvolueazd
itrtr-o
direclie,
lasd
in t""tiit'1]"
aces-tei
'
realita i
o
dispo-
ti\ie
imponderabiii
ae
impulsitrne
;;rrp;;'
;"easid
clirec[iritrc'
Acearti
dispozilie
constituie
o
aclapiare
qi
"puti
"q.
qt
nlu1.f-1ta
de
adaptarea
clin
trecut.
Viata
in naturi
,r,,
"or.riita
a""it
i"
icest
pius
cle
adaptare"
Conqtiinfa,4"u,"**i.I,,t""fenomenelefiziceqifenomeneleriietiitru
cxistd
nici
o
tlif;;;;6
ftu"tiura
in
ceea
ce
priveqte"formarea
accstor
clispoziliuni
i-p""i"r'itlf".
tout"
fenomenele
realitSlii
merg
inspre
un
plus
de
aaapta"e,'ii'iJ*ui-|*a3-
;iu
*""g
inspre
un
plus
de
adap-
tare,
nu
"urrr,
,,rilotiatS
inapoi
p"rtr.t
^"
ie rEpeta-
in
mocl
absolut
iden-
tic.
Evoh-rfia
aduce
dupd
dinsa
uA"pt"""u'
iir
aclaptarea
crescindd
aducc
clupi
dinsa
ai""tiiu
'i"qul3"1
o^
""ofLrtlei'
Evolulla
fenomenelor
este
ireversibild,
fiindca
actui
ei
ramine
prins
in
realitate ;
aceea
ce
a
fosl
oJuta
r[miie
Pentru
eternitate'
.
Aclaptarea
stabileEte
o
asociare'
sau
mai
bine
zis'
o
corelaiiune
din
ce
in
ce
mai
strinsd
intre
fenomene'
inainte.tt"
":"j-.:te''
cit
timp
feno-
menele
u.riverrul'u"i*rr*-o.ra".,
o
clireclie,
puteam
s5
ne
inchiprlim
lnl-
507
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
6/70
produsS
prin
contrast.
Fixitatea
de
dincolo
de univers
este
contrastul
i"r"tiviiaiii
dupd
pdmint.
Unitatea
vdzutd
din
dePirtarea
ceruhli
este,
;;
f"pi,
;
""."1i.t.t"
a
minlii;
cdci,
dupi
corpu1
ALfa,
tot
un
ochi
ome-
,r*r"
p"irr"gte
spre
universul
cunqscut,-
pre-cum
Ei
in
prrterea
lui
Dum-
1-r"ru,,
tot
iogic6
o-ur,""r"a
se
manifesta.
i.Uu
este
in.
afard
de
universul
cunoscut,
ci-
inaunirul
acestui
univers
ultima
raliune"
a
celor
doui
.rp""t-
ale
fenomenelor.
Dar
gi
aci,
o alti
greutate.
lnlauntrul
uni-
versului
cuhoscut,
totul
este
intr-o
continud
desfdqurare
In
virtutea
principiului
entropiei,
universul
cunoscut
nu trece
de
dou5
ori
prin
'""""uq'i
poziliune
i
toate
fenomenele
lui
sunt
indreptate
intr-o direc-
ti"i"l ".r*
hu"
se
va
gdsi
aci
fixitatea
de
care
are
nevcie
gtiinla uni-
Gtii-iuno-enelort
nxiste
in
aceasti
desfSgurare a-universulrri
un
ceva
fix,
un
substrat
real
care
si
unifice
fenomenele
fizice
cu
fenomenele
piiiri""
?
Un
singur
r5spuns
pot
avea
toate aceste
intreblri,
si
anume
:
i:aip""."t
,rrge"it
de
fiiosofia
lui
Kant.
Punctul
fix
pe
care
il
cdut5rn
,ru'poat"
sa Tle decit
in
conqtiinla
noastr6.
Prin
fixitatea
acestei
conqti-
in1e,
un;versut
intreg
are
o
dreapt6
Ei
o
stingS,
un
sus
qi
un
jtls
;
aceastd
congtiinla
d;
coordinatele
fixe
ale
fenornenelor.
AceastA
conEtiin fi
este
condilia
necesafi
a
tuturor
fepgmenelor,
cdci
intreg
;;t;il;ii
universului
este
in
ace'laE
timp-
9i
cuprinsul..conqtiitlei;
tot
ce
existi,
existd
pentru
noi
ca
un
produs
al- conqtiin{ei.
cu
acest
,.trp.,.rr
.r.,
""t"r-,.i*
insd
din
nou la
filosofia
lui
Kant
Ei
1a
solu{ia
icleiliste,
a
cirei
insuficien 5
a
fost
recunoscutd
?
Intr-un
singur
caz
nu
:
intrucit
evitdm
si
clefinim
conqtiinta
in
modul
in
care o
defineqte
Kant,
qi
dup6
el
Ei
rnonismul
idealist.
Kant
9i
idealigtii
de
dupS
dinsul
au
meritul
-cie
a
fi
indicat
conqtiinta
ca
principala
lature
a
problemei.
dar
ei
n-au
clat o
so)utie
clefinitiv6,'
fiindcd
asupra
congtiinlei
ilu"ql
aveau
numai
o
gtiinla
superficiala.
Atit
Kant
cit
qi
idealiEtii
de
dupd
el
n-au
cunoscut
congtiinti
reale,
ci
numai o
congtiin fl
redush
la
citeva
funcliuni
formale.
Ei
au
idcut
chiar
greqeala
*
Kant
in
primul
rind
*
sE
opund
aceste
funcliuni
formale
ceiorlalte
funcliuni
ale
conqtiinlei,
;i
astfel
sd-qi
inchidi
cu
desavirgire
drumul
spre
o
solufie.
$tiinla
conEtiinlei
reale
i-ar
fi
ajutat
sd
glseascd
o
asemenea
solulie
satisfd-
cdtoare
sl
le-ar
fi
completat
opera
pe
care
tot ei
o
indicaserl
prin
in-
tuifii
geniale.
constiinla omeneasca
*
a$a
cum
o inlelegem
noi
astazi
-
nu
este
o
ogiincl[
pasivS,
nici
e
con;tiinti
transcendentald
;
nu
este
apoi
un
epifenomen,
care se
adaogd,
ca
o
lumin5 venita
din
altd
lume,
peste
fondul unei
lumi
materiale,
ci
este
rezultatul
sintetic
al
evoluliei
prin
care
a
trecut intreaga
energie
uniyersal[
: este
aceea
ce
nUmim
perso-
nalitatea.
Congtiin{J
actuald
a
fiecdrui
om
reprezintd
ultima
verigi
din lanlul
acestei
evolulii
universale
Ea,
ultima
verigi,
a
fost
cu
putinla
numai
dupa
ce
lanlul
evoluliei
intregi
se
implinise
pini
la
aitttu. in
clipa
de timp
in
care
ne
gesim
noi,
conqtiinla
omeneascd
este
constituitS
dintt-o
zone
luminoasd,
in
care se
asociazd
Ei
se
unificd
frrncliunile
neuronilor
care
se
gisesc in
centrii
corticali
ai creierului
mare,
Ei
dintr-o
zond
intunecaie,
i.t
care
se
asociazd
qi
se
unificd
funcqiunile
multor
alli
neuroni
care
se
gdsesc
in
diferili
centri subcor-
ii""U
qi
medulari.
Zona
cea
intunecatd
nu
este
zona
funcliunilor
infe-
rioare,
ci
este
zona
funcfiunilor
automate,
adici a
funcliunilor
care
s-au adaptat
in
chip
perfect
la
scopul
1or.
odinioard,
pe
cind nu existau
506
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
7/70
centricorticali,eaerazonacealuminoasd.Cindgicind,funcliunile
din
zona
intunecati
ajung
s6
mai
pii"""aa
in
zona
luminoasS'
dar
numai
atunci
cind-functiinile
acest-ea
sunt
impiedicate
in
autorna-
tismul
1or,
adici
i"
;;;;G
patologice
'
Zona
cea
intunecatd
este
zona
cea
adincS,
ir,
"a"e'nl,i;;"iFat;
aistinge
-c.e.este
si
ce
nu
este'
dar
care,
nu
mai
putin,'"-iiuti
qi'form""ta'
"Z"aitia
-necesard
a
celeilalte
zone,
venitS
in
""iral-^vi"ta
vegetativd,
cu
multiplele
ei
funcliuni'
pnecum
gi dispozitjunile
reilexe
ii
emotionale'
toate
funcliunile
orga-
nicedeadaptare"t"-i,tai"iauluila*"ditt'sunt.coordonatcqiexecutate
prin
mijlo"i""u
""ni"iio"
*n"o"ticati
+
medulari'
care
se
gdsesc
in
2ona
intunecatd..
O""a
""
ar ti
activitaiea
,perm"i9"e
a.
acestor
centri'
;;':""'ii;"
p"ir"d
nici
activitatea
centrilbr
corticali
;.
iar
zona-
lumi-
noasi s-ar
scobori-irl".i-rpr"
i-u-ncliunile autornate.
Cu
zona
intune-
catS
nu
s_a
sfirEit
insd
lan1ul
a"
"o"ditionare
aI
conEtiinlei-
I-nailte3
functiunilor
automa;"?ir.
"'""t"i
suncorticali
.qi
me$ulari
a
trebuit
s5
fie
funcliunea
de
;;i-ii;;"-;-
mat""iei-
organice;
dYb
zona
intunecatd
a activitdiii
automatice
nervoase
se
i.rtitti"
,nttu
si
mai
intunecata
a
fenornrenelo,
"fri*iJi
lig;i"".
S.
i
nici
cu aceasta
nu
s-a
terminat'
Sub
functiunea
de
asimilare
std
funcliunea
qi mai
elementari
a
gravita-
;ffi:T:i;
;;"1";ffit"lr"
-"r"-""i".
i"ai'
'tirE9q1e,
in
clefinitiv,
lantul
cie
condilionare
a
conqtiinlei
personale
?
Nicdiri
;
cdci
oriunde
s-ar
pune
inceputul,
totdea;t;
;"
vl
gasi
ca
peste
inceputul
ales
a
trebuit
sd
mai
fie
un
alt
incepr-rt.
Cu
cit
""
4""'"-
apoi
spre
inceput'
-cu
atit
lan{r-rl
conditiondrii
constiiniei
omeneqti
se
continub
in
lanlul
de
con-
diiionare
al
fenomen"lo"
"rru"giei
urrive"uale.
cu
toate
acestea,
congti-
inta
existd
ca
un
"u,ru
aeorebil
de
errergia
universald'
d-aci
nu
chiar
ca
un
ceva
opr,
*n ig;i
""i;;;turu
r
DE
uncle
vine
acest
ceva
?
Daci
reludm
evolutia
in
direclia
indicata
*"i t"t,
ce
se adaogi
in
plus
1a
fiecare
verigd
a
iantutui' ae
conclitionare
a
fenomenelor
pentrtr
for-
marea
verigei
"d#;;;
ia"-;;-;efoga
in
p1":
1u,1:'"1"
cele
intu-
necate,
pentru
a
se
ajunge,
in
sfirq
it,"
\a
zona
cea
luminoasd
? Acest
ceva
in
plus
nu
"rt"
"i
aJ o
u."rrta
'JiLuita
-s-r
astfet
nu
face
e1
dovada
dualismului
dintre
conqtient
Ei
in"o"qli;tti,
aittt""
psihic
qi
fizic
?
--*;i;i-"u""
r"
adaogd
nu
g.sle.iecit
faptul
insuEi
al
exercitinii
evoluliei.
Din
surna
ioiufE
a
realitdlii
nirnic
nu
se
pierde'
prlu
urmare
nu se
piercle
,ti"i-J"pt"i
ci
evolulia
se
exercitS'
Faptul
cd
realitatea
evolueaza
intr-o
direclie,
lasi
in
'"onrtitrtliu
acestei_.realitdli
o,dispo-
;iti.-il;"nderabili
de
impu1si.rn"
intpt"
aceastd
clirecliune'
Aceastd
dispozilie
constituie
o
-uaapta"e
9i
aparb
ca
un
plus fatd
de
adaptarea
din
trecut.
Viala
in
,ratu"a
nu
consiitd
decit
in acest
plus
de
adaptare'
conqtiinla, au
ur**i.
Irrt""
fenomenele
fizice
gi
fenomenele
vielii nu
;;;it ;i"i
o
aite"enta
esenliali
in
ceea
ce
priveqte..formarea
acestor
airporltl""l
i*po"J""'uui1e.
Toate
fenomenele
realitSlii
merg
inspre
un
plus
de
"aupt""",' i^t""*"i-fiindca
ete
merg
inspre
un
plus de adap-
tare,
nu
revin
nilol{ati
inapoi
pentru
a
se r6pe-ta
in
mod
abso}ut
iden-
tic.
Evolutiu
ua""J"J"it
a ;;;
adaptarea,
iar
adaptarea
crescindS
aduce
clupi
dinsa
Ai"eAii"
Ji"g,r'3"e'
a-
evoluliei.
Evoltrtia
fenomenelor
este
ireversibild'
fiindcd
actul
ei
rdmine
prins
in
realitate
;
aceea
ce
a
f.st
odatd
r6mine
Pentru
eternitate'
AdaptareastabileEteoasociare,saumaibinezisocorelaliunedin
ceincemaistrinsiint.refenomene.Inaint,edeevolulie,cittimpfeno-
rnenele
urrive"suil*
.rr""rl
o
clirecfie,
puteam
sd
ne
inchipuim
uni-
507
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
8/70
versul ca
un
iraos
in
care
nu existi
vreo corelalie intre
fenomenele
lui; dar, dupi
evolulie, aceastl
inchipuire
nu
mai
este
cu
putin{a.
Aceea
ce
merge
in
aceeag
direcfie,
trebuie sd
se
adapteze
laolaltd
;
sd formeze
o
unitate.
Fiecare
fenomen
al
universului,
v{zut
sul
punctul
de
vedere a1
evoluliei,
apare
ca
un
factor
al
totalitdlii:
evo
luea:15
in
raport
cu
restul fenomenelor,
iar restul
fenomenelor
evolueazi
de
asemeni in
raport crt
el.
lntre
toate
elementele
universulrri
se sta
iriteste
o
reciprocitate.
Pozi\ia
unui
element
se
stabileste
din
pozi{ia
rerstului
de
elemente
;
evolulia
unuia
se
determind
prin
evolulia totali-
tdtii.
intrucit
totalitatea
reaiitdlii este
in
evolufie,
nu mai
este
cu
putinl
sa
se
despartl
partea
de
tot,
fiindcd
partea
gi
totui
sunt
adaptate
intre
ele
;i
forrneaz,S,
o
unitate.
In desfaqurarea
celui mai
elementar
fenomen,
dacd
ai
putea
si
descifrezi
urmele
pe
care
le-a
ldsat adaptarea
lui
tre-
cr,rt5,
ai
putea
citi
evolulia universului
intreg,
cdci
desfasurarea fenorne-
nuitti de
astdzi
nu
este
decit asa ctlm
a
fost
determinati
de evolutia
totalitatii
unir;ersului
Adaptarea
mai
stabilegte
treptat, in
mijlocul
coreialiei
generale
a
fenomenelor,
corelalii
speciale
intre anumite
grupdri
de
fenomene.
Aceste
corelalii
speciale
sunt unitdli noi
in
mijlocul unitdlii
celei
tcitale,
pe
care
o
reprezinta
universul intreg.
Unit5lile cele
speciale
sunt,
la
rindul
1or,
unitSli totaie
pentru
alte unitdli
gi
mai
speciale.
Adaptarea
produce
astfel,
dimpreund
cu corelalia,
gi
o diferenliare
intre
fenomene.
UnitSlile
cele
noi
se diferen{iazd
de
restul
fenomene-
ior
qi
dau
ocaziune,
inlduntrul
lor,
la
alte
cliferenlieri:
cu
cit
sporesc
ciispoziliunile imponderabile
spre
adaptare,
cu
atit
vedem
aceastd
ad:,rp-
tare
diferentiindu-se.
Fiinlele
vii,
pe
care
le
veclem
pe
suprafafa
pa:nintului
gi
care reprezinta
unit5li
de
corelaliuni
in
mijkrcul
core-
la{.iunii
totale
a
unil'ersuh-li,
cu cit
evolueaze,
c1J
atit
se
diferenliazd,
cri
cit
adaptarea
1or la
unitatea
to a15
a
universului
cregte, cu atit ele
produc
iniduntru
1or
sisteme
noi
de corelaliune.'
Universul
intreg
clevine
mai
unitar
prin
evolulie,
si
in
acelaE timp,
sub
influenla
acestei
evolufii,
corelaliuniie
dintre
fenomene intri
si
ele
in sisteme
din ce
in
ce
mai
pronuntate.
De
unde
vine
aceastd
diferenliare
?
De
unde
vine
ace].
ceva
care
pune
o
distan 6
intrd variatele
sisteme
de corela{iune
care
se
formeazd
in unitatea
universului
sub influenla
evoluliei ?
Din
insSEi
proprietSlile
inerente
ale elementelor
realit5lii
care
intri
in
aceste sisterne
de
corela{iune
?
Nu. Aceieaqi
elemente ie
glsim
in
sis-
ternele
cele
mai
diferite.
Cele
mai
deosebite
unitili
organice cuprind
aproape
acelea;i
elemente.
lntre
om
qi
vierme
;
intre
vierme
si
planti
;
intre
plantd
si
pdminl,
tranzi\ia
este
nesimfit5. Diferenliarea
nu
pro-
rrine
din
elemente.
Este
ceva
deasupra
elementelor,
care
face
s6 nu
se
zlsemene
prea
mult
intre
ele
diferitele
unitili de corelaliune. Sb
numim.
acest ceva puterea
de individualizare,
aqa cum au numit-o
mulli filo-
sofi. Adaptarea
fenomenelor
universului
aduce dupd sine
individuali-
zanea
fenomenelor.
Dar intrebarea
cea
mare, care se
pune
acum,
este
aceea relativd
1a
procesul
acestei
individualizdri.
Ideea
adaptdrii
nu
im-
plici
o
preferinti
pentru
anumite sisteme
de corelaliune.
Din
potrivd,
ideea
adaptdrii,
intrucit
este
dedusd
din ideea
evoluliei, implicd
mai
curind
iipsa
de
oriqice
preferinli
pentru
sistemele
de
corelaliune
;
in
tot
cazul, ipoteza
cea
mai naturald
care
se
prezinti
in ceea
ce
privegte
lrrcrcesul
individualizdrii
ar
fi ipoteza
ci
procesul
acesta
merge
f5rd
;r
fj
supus unei
direcfii
constante.
cdci,
dacd
evolulia
nu este
influenfati
de
ceva
in
afara
de
univers,
si dacd
adaptarea,
care
se
procluce
prin
evo-
508
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
9/70
lLilie,
se
face
treptat,
atunci
Ei.inclividualizSriie
trebuiesc
si
se
consti-
...ri"'ta"a-preferinla-itro"
"trrt*ite
sisteme.
Fiecare
spor
de
adaptare
ar
ii si
aducl
cu
sine
"
it""a
corela{iune,
qi cleci,-
la
-infinit',
o noui
indivi-
clualizare.
Cu
toate
.""ttuu,
experienla'nu
confirmf,
aceastd
ipotezS'-Pro-
c,esul
individualizdrii
tr"
""-luzi
la
infinit
procesul
adaptdrii,
ci
arg
preferinle
pentm
"rr,r-it"
sisteme.
Lumea
vieluitoarelor
care
populeaza
;A-ifii
pu""
* fi
pri'si
in
anumite
.unit6 i
care.se
transmit
prin
ere-
iit"t",
Ei
numai
""
;;;;;;eazi
continuitatea
seriei,
a'a
cum
ar
trebui
,e-*'itiii-ple
dupi-ip"t"r"
noastrS.
Adaptare-a
clesface
$
greu
corela-
ii""ii"
it"niiit",
"h"i
i""rt"a
iupti
si
se
menlind.
De
unde
vine
aceast6
ilpfi-r-creatutui
contra
creatolului;
a
lnit5lii
-organice.
create'
contra
"iLtnli*1,
care
este
creatoarea
ei
? De
uncle
iEi
imprunutl
unttatea
or-
S""i"i
plt"rea ei
de rezistentd,
puterea
de
a se
imobiliza
in
cursul
evo-
iutiel
z
be
la
o
putere
supranaturalS,
care st6
deasupra
universului
ctl-
.o'scut
noud
?
Dir
o asemerr"a
putere
nu
poate
influenla
numai
o
parte
"
lrrrlrr""r,rlui,
adicd
unit6li1e
ofganice,
ci
ba,
dacd
este
in
afard,
trebuie
sd
influenteze
universul
intreg;
iar
ciacd
in-fluenleazd
universul
lntreg,
atunci
efecteie
ei sunt
pentru
universul
intreg,,
9i
nu
numai
pentru
tr
parte
a
acestuia.
Puterea
supranaturald
este
dar
o
ipotezi
care
nu
ex-
pU"a
ni*ic.
Rdmine
sd
ne
explicdm
rezistenla
unitdlii
organice
din
insaEi
faptul
evoluliei.
Dar
cum
?
Eyolutia
procluce.ea
insigi
negarea
sa
?
Curn
sd
inlelegem
crearea
corelaliunilor
persistente,
in
mijlocul
evolu-
tiei
perpetue pe
care o
prezint6 universul
?
un
si.ngur
rdspuns
mullumitor
poate
fi
clat
1a asemenea
intrebari"
Ei
se
bazea"zd
pe
ipoteza
cA
direclia
evoluliei
prin
.care
trece universul
consista
in
pregntirea
unor
anumite
corelalii
pers-istcnte,
sau
--
cltlTl
corelaliiie
""tu
*ul
din
urmS
produse
sunt
cele
sufletegti,
cu
caracterul
cle
personalitate
-
ci
direclia
evoluliei
prin
care
trece
uni"rersul
con*
,irti
i,.
insasi
prodr-rcerea
corelaliunilor
cle
personalitate.
Aceast[
ipo-
r.eza
elimineazd
cu
destivir$ire
hazarclul
rlir-:
producerea
':cieiatiunllor
organice.
Nu
ori;ice
vie{r-ritoare
9i
nu
ortsice
structura
sufleteasci
sunt
1rn ibi1"
pe
suprafala
pdmintului,
ci
numai
anumite
vieluitoare
qi
ar'rL-
rnite
structuri,
care
corespund
realitalii
totale. Jn
suma
totala
a
ener-
giei
-
claci
prin
energie
voim sE
inlelegem
realitatea
sunt
po-
Jibil",
lrentru
evoltrlie,
decit
anurnite
corelafii,
si
intre
acestea,
rin
sit-tgur
tip
d,e
structurir
sufleteascd
:
personalitatea,
care
indicl
direclia
tolaia
a evoluliei.
Realitatea,
intru
cit
se
concepe
ca
o
energie
care evoltteazA'
i.si
conf,uncld
evolulia
sa
cu
procesul cle
formafiune
al
personaliti{ii,
in
(,are
se
rezurrii
toate
coreialiunile
organice
:
realitatea
este
un
pers{l-
nalism
energefic. ln
tradi{ia
biblic5,
Dumnezetr
a flctit
pe
om
c|:pii
chipul
;i
asemdnarea
sa
; in
ipoteza
noastri,
evnlulia
face
pe
om
dupa
r
hipul
si
asem5narea
realitalii
totaie.
in
traclilia
bibtjc5,
personalitatca
(imeneasca
era
socoti-tA
ca o
copie
c1,upa
o
personalitate
supranaturalA'
t;e
cincl
in
ipoteza
noastri,
personalitatea
cmeneascii
est.e
prodttsul
ne-
r:esar
al evoluliei
realitAlii'
In
lumina
ipotezei
noastr1,
unitatea
congtiin{ei
dobindegte
o
deose-
bitd,
importanli
pentru explicarea
funclamentului
qtiin{ei.
trn
unitatea
congtiinlei
se
rezumd
1ungul
proces de
adaptare
care
intovdri;eEte
evo-
iufio
"""riti ii.
Corelaliuniie
funclionale,
pe
care
indi'izii
1e
reprezinti,
sunt
treptele
pe
car.e
se
ridici
procesul
de
formalirtne
al
unei
persona-
5S0
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
10/70
iitali
ultime,
sunt
treptele
personalisrnului
imanent
in
suma
fenomene
lor
universului.'10
'
-Aceste
corelaliuni
nu
sunt
intirnpldtoare,
ci
e1e
.decurg
din-crd.inea
realit5lii
:
sunt
sintezeie
acestei
ordine.
Ele
sunt
*
in
termenii
biolo
g-iei
cle
astdzi
-
corelaliuni
adaptate
mediului
;
dar
cum
si mediul
este
ia
rindul sdu,
o
corelaliune
iesita
ain
evoluiiune,
ele
sunt,
in
fond
curelaliuni
adaptate
la
totalitatea
utriversului.
Cea mai
elementari
c
si
cea
mai
complex[
formS
de
viaia
;
firul
cle
iarbS
-ca
9i
conqtiinla
unui
geniu;
tot
ce
se
intrupeazi.
intr-o
unitate
organicd
este
o
core
laliune de funcliuni
adaptatb
unitalii
ttniversului
intreg.
Din ordine
cie
generalie
a
iiecirei
uiritdli
organice
se
poate
citi
procesul evolulie
uniiersale. Istoria universului
sti
scrisi
in
formele
yietii' Cea
ma
inaitd
corelatiune
pe
care
evoluiia
o
va
putea
produce
vreodati
va
f
aceea
a
unei
personalitili
perfect
adaptate
la
unitatea,universului
9
a cirei inlelegere
r"
.u*a
"t
ttfulda
cur
inielegerea
universului
intreg.
Da
cind
aceastS
personalitate
perfectS se
va
produce, atu-nci
va
inceta
q
eitotulia,
cici
clireclia
acest-eia
stb
tocmai
in
procesul
de
formaliune
a
unei
asemenea
personalitSli.
Conqtiinla
omului
de
astizi este
insd,
pen
tru
eriolutia
c1e
pini
acum
a
universului,
aceea
ce
este
personalitate
fiinlei
ideatre
pentru
totalitatea
evoluiiei.
..Atitea
cite
s-au
petrecut,
c
ictrimbari,
in
universul
care ne cuprinde,
std
scris in
conqtiinla
fiecdrui
dintre
noi. Nu
putern
pitrunde cd
ajutorul
constiinlei
noastre
in
fazel
cle
evolulie
p"ir,
"uou'universul
nu a
strdbatut
incd, dar
prin
fazel
strdbdtute
pini
acum,
llutem
pitrunde.
Cunogtinlele
noastre
sunt,
d
iupi,
"u-""nogtin e
;
ru"t
integrarea
schimbdrilor
petrecute
inlf,untru
,""titatii.
Formele
de
intuilie
ii
posttrlatele
raiionamentului
sunt
niqt
;;;;Gl;;i
iipi"",-
formate
prin'
adaptarea
constiinlei
noastre
la univer
r"i-i"lt"g
;
zunt'dispoziiiile
i'mponderabile
rima-qe
din
evolulia
trecut
f""
""i"f""
actuale
cie
corivinge"e
nu
facem
decit
sd continudm
ordine
fostelor
adaPtdri'
Ipoteza
personalismului
energetic
inlSturd
astfel
metafizica
pes
rnj.stS
a
buddhismului.
constituiia
pe care
o
ale
personalitatea orne
lleasc6
nu
este o
impreunare
trec5loare,
ci
este
o
sintezi
produsS d
orclinea
insdqi
u
ru"iitaqi.
Intru
cit
evolulia
este
inerentd
realitili
a0
Oamenii
de
qtiinle
special
evitau,
pind
foarte
de
curind,
s-d.
vorbe-as
cie
finalitatea
tenomeneloi-n6turii.
Ei
aveau-in
buniL
parte
dreptate, fiindcd
fina
;il;i;;;;nrunaa
adesei
cu
a'tropomorfismul.
ln
tirnpul
din urmb
insd,
oroare
cle
finalism
. ittc"p,.t
tri
aispara.
litf,
ce
citim,
in adevir.
in
concluziile
unui
cu
n"r.,rt
om de stiinl,ii:-,,S"
rj"t'",
in
definitiv, ca
prol:,'.
nla (onstituliunii
atomul
;"il
i""ii"il"buli
de
ploblema
croluliunii
sare.
Atorr.ul
aparc.
in
adcv5r.
con
iiO.*it
suU
inumlte
pntrtt"
de
veclere,
ca
o
individr-ralitate
esenlialmente
variabil
"i-iup"re
la
deosebiie
influenle,
care,
afectind
totalitatea
materiei,
determind
;i..n;i;
-;"
naturali.
Scnsul
general
al acestei
e'"'olr.l ii
este,
de
altmintreli,.
ug
a"
-pii"r;
rnateria
evolueazi
socializindu-se;
ea
Cevine o societate
din
ce in
rnai'pertect6,
pe
mdsurS.
ce
energia
sa
descreqte,
cu deosebire-
cind
idescre$te
d
i"-itir""
galoisd
ta
staiea
solidd.
Atnmul,
care este
elementul
cel rnai bine
d
lirril
si
c'ei
rnai
bine
individualizal
al
acestei
societdli,
evolueazl
qi
el
-intocm
""
. fii"ia
sociitA.
tr|
devine
din
ce
in
ce
mai
apt
ca
sd se uneascS
cu a1 i
atom
clireCt,
printr-un fel
de continuitate
de
substan 5-,
qi
indirect,
prin
mijlocilea
ene
fGi;;,fian1e.
Aceastd.
facultate
de
a
emite
,.i
dg
.a
absorbi
radialiuni
pare
a
una din funcliunile
cele
mai
esenliale
ale atomului.
Aceasta
este,
la
urma urme
lor, forma
elementari
a
unei
funcliuni
generale,
comund
la toatl
natura,
9i
anum
functiunea
de
relaliune:
fiecare
individ
este
in
comunicaliune
constantd
cu
s
menii
sbi."
J.
de
Boissondy,
Le
problbme
de
ta
constitution
de
l'atome.
(Scienti.
1,
X,
1011.)
510
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
11/70
intru
atit
este
qi
personalitatea
omulr-ri
inerenti
reatritdtii
O
realitale
lndiferenta
la
crearea
personalitdiii
*
Ni;"ttu
*
este
o
realitate
din
care
este
exclusd
viala
9i,
prin
urmat*'
a-iit
cire
ette
exclusd
qi
consti-
iirta
omeneasca.
A
lega
cle
o
asemenca
i""ilt"t"
uotiutlea
de
fcricire
cste
ciar
un
non
sens.
ff
lli'uu"u
"tt
poui"
fi
nici
fericire
si
nici
durerer'
fiinclc:a
in
ea
cvolrJi"-r-,-u
produs
-u
"or"ta1i"
dc
funcliuni
organice
itt
r
are
s'
fie
pusc
i,.,
llr-rirJ.t-i*ri"it"u
..r
Ati"."u
:
;i
firA
acest
coutrasl
i-Lu
exista
nici
fericirea,
nici
durerea
I ll';i;;;
Personalismului
energetic
inldtura
insi
si
m&afizica
antropornoriism,.,L.ri
uaiv.
omul
nu
repre-
zinti
un
factor
"1];;""i;;i;:i;
personalitatea
omulu'i
l"
'tli-^-?
i,auza
car:e
sa
intriiuiii-
J"i""mi"lsmul
naturii,
ci
o
verigd
necesara
acestui
cleterminism ;
persoana
omeneJsca
lndicd
insi;i
ciirectia
evolu-
iiei
inspre
""." *""g
iiiferitele
-e.nergii
aie
r-rniversului.
congtiinta
ome-
neasca
este
dar
".;;;-deschisa,-i*
care
se poate
citi
evolutia
reait*
t{iii.
o
carte
insa
ir-;;";
nimeni
"-;*
^;.rbi'litatea
-sd
scrie'un
rind
mai
mult
p"rt"
""i"
*riru
d"
*""asti.'
".ltr"ti"
a
realitdlii
Rindurine
scrise
in
cartea
""*tii"i"i
i.siorisesc
aclaptarba-fenomenelor
universtt-
lui
la
generaiia
personaiitelii
omenegti.--
hrtt.,
cit
se
face
abstraclie
de
r.volulia
totald
nt-*itu""-tlui,
fenome'"t*i"-u""ttui1^?l,ttrca
fenomene
fi-
zicegttr.ernaledeprincipitrlConSCl\'atiunei(.nCTgiei.ia.rintrttc,itf.'-
nomeneie
t,niversulrfi'ruril
fuut"
"u
iu-.lotl
;.1
rrn]ei
rcalitlti
evolulivc'
aceste
fetromene
apar
ca
indreptate-,i,,"
.,r"",irea
unor
corelaiiuni
cii-
ferenliate
qi
persisiente'
Ultima
"u'"iof
t*".
-
iinta
tut^1111
celorlalte
-'
"ri"
"o""fo1lrtrr"a
elementelor
clin
personalitatea
omeneasca'
'recum
din
haosrrl
nebuloasclor
primitive
arr
ieqit
corl;tirile
pe
care
jevedempeCer'corpuriacdror,,.'iq"..'.seiclerrtifica.cucelemaiper-
fecte
linii
gu"**trilu
si
cum
.r"eito"ui
lor
ar
fi
fost
un
geomeLrtt'
clupZr
cum
ri""a
pL-oiu,,
,
lot-
"itf"i
Ji"
ve-'snicele
.transformiri
orga"
nice,
pe care
le
""4 -^p'^
pimint'.vrlr
iesi
la
urmd
fiinle
clotate
cu
ca-
racterele
unor
personalitlti
armonr'ce-
I'i"
lottf
f"l:'*:
mecanice'
din
atraclitrnea
,i
,"p.iLjtnea'
centrilor
cle
energie
-"e
cxpiici
astlzi
splen-.
cioarea
cerului
;
riin
iocul
forlelor
"i"Lu"iu"]
ale
evciiuliei
organismelor
se
v&
c'xplica
"outal"i"
"iiior'
tpiunclcarea
suflet",ry-t^,onenesc'
SA
l-ru
ne
mir6m
daci
aceastd
din
r:ima
splcncloare
va
-';eni
mai
tirziu
ln-
flntuirea
cosmogonicd
a
avr.rt
r.".,".i.i--r1.
rnii
si
milicane
de
ani
ca
sir
aiirngi
rtnde
esle,
si
ea
tot
nu.
este
ttt*i"*ta
Astrele
se
formeazir
inca
sub
ochii
nostri
I
De
ce
infirp,itrirea
p*tr*"titelii
s-ar
proclttcemai
curind
'i
CAPITOLUL
lil
Vcca{ia
1.
*
I'ersonalismul
eller$etic Ei
supraonrul
iui
Fr'
Nietzscbe'
2'
--
Lcgeir
exett'i-
tiulul.Aten{i{l'3.--I}eosebireatliirtreconritiinlaarrinrrt etrorEicongt'iin{aonre-
ne;.r5c6.
f,{,olul
conqtii"i*
i"
organisln.
4.
*-
klealui.
5.
*
{}r.rtimismu '
6'
-
voealia'
l.-InstilulsAucolorat,Nietzsche'vorbincldeorn'ziceurm5toarele:
.,Omul
este
0
tu,.,i""
t"ntiriJ^i;;-;rimal
si
supraom
_-
este
o
funle
511
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
12/70
peste
o
prdpastie
:
o
primeidioasi
privire
dincolo,
o
primejdioasd
privir
pe
drum,
o
primejdioasd
privire
inapoi
Un
fior
de spaimi
9i
o
star
pe
loc
Aceea
ce
este
mire
in
om
este
cd
el
este
o
punte
spre
un sco
si nu
este scopul
insu;i: aceea
ce-l face
pe
om
iubit,
este cd el este
u
s;uis
Ei
uh coborig
"
al
Cr-r
aceste cuvinte
Nj.etzsche
n-a definit numai
omul,
ci
e1
a defin
viala
organicd
in
genere,
cici,
la
fel
cu
omul,
toate
vieluitoarele fo
meaz6.
o
punte
de
trecere
spre viitor.
NTietzsche
are
dreptate
cind
zic
cd
o,omul
este ceva
care
trebuie
intrecut l((. Dar
el
nu are dreptate
cin
credc'
cd
puterea
de
a
se intrece
std
in
voinla
omului
,,Ce-a i
fdcu
voi
pentru
a
intrece
pe
om
?'r
-
intreabi
Nietzsche. ,,Toate
vieluitoa
rele
de
pind
acum au creat
ceva
peste
ele Numai voi nu
voili
sd
tre
cefi
peste
nivelul
acestei
unde de via 5,
si voili
mai
curind si vd
in
toarceli
la
animal,
decit sa intreceli
pe
om
?
Ce
este
maimula
pentr
orn ?
Un
lucru
de
ris
ori
o
ruqine
clureroasi
Tot
aEa
trebuie
sd
fie
omul
pentru
supraom:
un
}ucru
de r'is
ori o
rugine
dureroasd
" Pu
terea de a
se intrece
pe
sine
nu sti
in
mina
omului
;
ea
vine din
evoiuli
realitdtii
totale. intocrnai
currr
nu sti'
in
puterea
noastr6
sd ddm
une
forme
geometrice
alte
proprietSli
decit
acelea
care rezultd din
definili
ei,
toi
astfel
nu
putem
introduce
in
sufletul
omului
alte
insuqiri
i
afard
cle
acelea care rezulta
din
unitatea
organicS.
a
acestuia. Fiecar
corelalie
organicd
este aga
ctlm
o fixeazi
momentul evoluliei
totale
In diagrama acestei
evolufii,
fiecare
vieluitoaie
iqi
are
pozilia
sa
fix
intocmai
cum,
pentru
a
continua comparalia
de
mai
sus' fiecare
coard
a
unui
cerc
igi
are
mdrimea
sa
fixati
de
mai
nainte
prin
mdrime
cercului.
Inciividul
omenesc
este
un
tot
constituit
din
variate
corelat
organice
;
corelalii
produse
in
mod
si-lccesiri,
dar strict
condilionate,
at
intre
ele, cit
qi
cu
toate
impreun5,
de
evolulia
tota16. Mai
greEegte
apo
Nietzsche
cind
zice cd,
fa 5
de
celelalte
fdpturi,
omul
este
stalionar
l
acelaq nivel
al
undei
de
via 5.
Ornul,
ca
gi
celeialte fdpttiri,
nu
rdmin
stafionar.
ln
tot
tirnpui
duratei
sa1e, el
serveqte
drept
punte pentr
diferitele
corelalii
organice
care
se
formeazd
iniduntrul
siu, deEi
ind
vidualitatea
sa
pare
in
aparentd
neschirnbatd.
In
structura
individualitSl
sale
se reproduc,
pe
de
o
parte, toate
corelaliile
stabile
prin
care
spe
cia omului
a
trecut in
decursul
timpului,
iar
pe
de
alti
parte,
aceea
structurS. este
veqnic
teatrul unor incercdri
de
noi
corelalii
pentru
viitor
Acestea
din
urrni
sunt
cu mult
rnai
neinsemnate,
qi
ca
numdr
qi
c
irnportaniS,
fatit,
de
cele
dintii.
Corelaliile
vechi
sunt
acelea
care de
termini.
in
primul rind, viala individului si
care dau
o
direcliune
celo
venite in urrnd.
Dar
qi
acestea,
care
sunt venite
in urmi,
iEi
au
impor
tanla
1or.
E1e, ca
venite
in
urmd,
se
gesesc
mai
apropiate
de
zona
lu
minoasi
a congtiinlei
gi
sunt,
prin
aceasta,
in
actualitatea vielii indi
rridului.
Ele
sunt cele
mai
superficiale
-
cea
mai
mic6 turburare
organismului
le
poate face
chiar
sd
disparl
-,
dar totugi ele sunt
fas
einStoare
pentru activitatea
individului;
eie
atrag,
fiindcd in ele
s
ascunde
neprevdzutul.
Greqeala
lui Nietzsche
se
explicd
prin
faptu
cA
ql
concepe
lupraomul
ca
pe
o
operd
de art5, care trebuie
vdzut6
dacd
nu chiar
executatS,
ca
un
tot
de-a
gata;
Nietzsche vede in supra
om o
armonie
care
contrasteazl'
cu mediul
ce-l inconjoard
;
pe
cin
supraomul
pe
care
il
aduce
evolulia
organicd
este o
operi
veqnic
i
1r
Friedrich
Nietzsche,
AIso
sprach Zarothustra,
Vorrede,
$
4.
512
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
13/70
i'urs
de
realizare;
este
o opere
inceputd
chiar,
dar
pe
care
nol
nu
o
,ri"*
airii"ge
inc6,
fiindcd'ea
re
"eilireazi
dimpreund
cu
mediul
care
,
inconjoaral
iar
nu in
contrast
cu
mediul.
Supraomul
postulat
de
,r"rronuiir*u1
energetic
existd
de
pe
.acum
ln
condiliile
evoluliei
;
eI
o;1"upla
numai
moirentul
cle
timp
"it
d
va fi
sd
se
completeze'
_nu
prin
,i;;i;i"
omului,
ci
prin
cleterminarea
realitdlii
totale-,
.pe
cind
supra-
.,;;i;".dlul
A" titorofia
iui
Nietzsche
este
o
frumoasi
imagine
poetici,
.l
antitu"a
care
simboLizeazd.
gestul
de
ironie
a1
unui
ternperament
-dq
".frJ.
i;
,up"aomut
tr,ri
NietTsche,
personalismul
energetic
poate
gdsi
L,r
compsr?tief
dar
in
nici
LtrL
caz o
definilie.
2.
-
iniSuntrul
organismului
omenesc,
ce
rol
are
insA
conqtiinla
?
Iatd
inlrebarea
pe
care
trebuie
s5
ne-o
itunem,
acum.
la-sfirsit,
pentru
a
,ompleta,
prin
rdspunsul
ce
se
va
da
ei,
teoriile
metafizice
expuse
-pini
aci.'in ce'consistd,
rnai
intii,
conEtiinla?
In
asociarea
diferitelor
func-
tiuni-; si
mai
utes'
it
asociarea
ciispoziliunilo_r
imp-onderabile
produse
itrin
continua
adaptare
a
fenomenelor
realitdtii.
in
fiecare
act de
con-
';iiin I
se
regdseEtb
faptul
asocierii.
gi
mai
ales
se
gesesc
urmele
adap-
t6rii':
conEtiinta'este
o
asociare
care
se operea-ze
ne.
az-a
dispo-ziliilor
ciin memorie
;
ea este
o
recapitulare
sinteticd
a
lungului
qir
de
adaptdri
o""at="
prin'evo1u',;ia
organismului.
Dar
in
ce
stare
de
nestabilitate
se
;e;";"
iri
fapt
toaie
acJste
asocieri
Cind
examinezi
conEtiinla
unui
indil.,iC
orn"rr"r",
nu
afli
in
ea
decit
o
goani
fdrd
repaus
intre
actele
sl
imaginile
care
ii
constituiesc
coniinutul.
Singure-
numai
iniuitiile
sim-
turiior
aduc
o
oarecare
ordine
in
succesiunea
actelor
sale,
dar
9i
aceasta
itumai
intr-o
oarecare
mdsurd
;
altfel,
in
starea
ei o'biqnuita
interna,
,;;til"6
re
prezintd
intr-o
vesnici
.transformare.
Asocieriie
sufleteqti
rrele
mai
repetate
vin
adeseori
intretdiate
si
impletite
cu
asocieri
bizare'
Conqtiinla
ie
prezintd,
din
punctul de
vedere
al
observaliunii
interne"
intr-o
vesnicd-curgere.
Daci
cel
_pg i"
hotarele
conlinutului
sdu
ar
fi
bine
firate,
s-ar
putea
atunci
stabili
o oarecare
prevedere in
curgerea
ci
Dar
nici.
aga
ieva
nu
este
cu
putip 6. Hotarele
conqtiinlei
sunt
tot-
rieauna
miscdtoare.
Zona
luminoasS
este
ve$nl-c
deviatd,
cind
spre
con-
ii"ii"f
care
intri
ae
oUicei
in
zona
intunecatd,
cind
inspre
conlinuturi
noi
;
iar
zona
intunecatd
nimeni
nu o
poate
preciza
pini
unde
merge'
A
iimita
conEtiin{a
numai
la
zona
luminoasd,
ar
fi
o-.eroare,
dupd
cum
arn
vdzut,
cdci
ar'fi
atunci
s5
scoatem
afar6
din
conEtiinld,
cea
mai
mare
p"*"-ai"'memorie.
Nici
conlinut
stabil,
n-ici
hotare
stabile.
$i
ctr-
toate
5""rL",-1"
mi;tocut
acestui
conlinut
schimb6tor,
ingridit
cu
niste
hotare
;;;".il'";;taniie,
apare
unitatea
g-indirii.
Pe
unitatea
gindirii
apoi,
con*
"i"g;""".
Constiinla
omeneascd
pkmddegte
din,conlinutul ei un
act
noun
"ur"-
,u
caracierizeazi
tocmai
prin
aceea
ce
lipseEte
conEtiinlei
:
actuj
convingerii
este
stabil
9i
constituie
fundam"nf.rl
'udu.,irului
'universal
si
necesar.
Din
ce
p"otir"
aceastd
sintezd
nouS
? Din
funclia
atenliei,
;;ril;A-tsihologii.
Atenlia
restringe
cimpul
congtiinlei
Ia un
centru
j;;i"";,
'si
prin-
mijlocirea
acestui
centru
luminos
se
stabileqte
aper-
."piir,
care
este o
funclie
unificEtoare.
Prin
atenlie
este
posibil-a
aper-
"upiin,
fiindcd
atenlia,
incd
o
datd,
aduce
concentrarea
9i
selectarea
,t,j"ifo.
sufleteEti.
aceit rispuns
aI
psihologilor
nu
se
poate contrazice,
negregit.
Evident,
unitatea
apercepliei
este
mijlocitS
prin atenlie.
Dar
ce-este
ea oare
atenlia
?
Este
ea o
funclie
in
afard
de
conEtiin.la
?
Nu'
513
8/9/2019 Radulescu, Motru - Personalismul Energetic Si Alte Scrieri_Part10
14/70
prin
urmare,
intrebarea
de mai
sus
rdmine
tot
neldmuritd,
q;i
n-arn,
fdcut
decit
si-i schimbdm
formularea.
Dace
dintre
funcliunile
cuprinse'
in
congtiinld
atenlia
este
aceea
care
mijloceqte-
unitatea,
rdmine
sd
vedem
'din
ce
provine atenlia.
La
aceastd
intrebare
nou6,
psihologii
rispund
:
aten{ii
izvordgte
din
fondul
cel mai
intim
al individualitdlii;.
ea
^este
o
formd a
voinlei
;
o
tendiniS
cu
care
venim noi,
oamenii,
pe
lume.
Fiecare
individ
se
nagte
cu
anumite
dispozilii,
din
care
rezulta
un
anumit
interes
in desfdgurarea
conqtiinlei
9i
o
indrumare
a
acesteia
intr-o
anumitd
direc ie...
Cu
un
cuvint,
origina
aten{iei
trebuie
cdutatd
in
adincimea
sufletului.
Si
urmdrim
cercetdrile
qtiinlifice fdcute
spre"
aclincimea
sufletului.
Sd vedem care
sunt
principiile
generale
ale
func-
liilor
nervoase centrale,
adicd a
funcliiior
pe
care
le
prezintd
aspectul
fiziologic
al
con;tiinlei,
qi
de care
poate
fi legati
ateniia.
Funclijle
ner-
voase
centrale,
dup6 W.
Wundt, sunt
guvernate
de
urmdtoarele
prin-
cipii :
a)
asociarea
elementelor,
b)
indiferenla
primitivd a
elementeloro
cJ-exerci{iul
qi
adaptarea,
d.)
inlocuirea
unei funclii
prin
alta,,
e)
local
z-area
relalivd
a
funcfiilor.
a2
Aceste
principii
se
pot
rezuma
ln
urrnd-
toarea
iege fundamentali
a
exerciliului
:
prin
exerciliu,
funcliile
ner-
.,'oas"
p"Jduc
asocieri
intre
elemente
nervoase
deosebite
qi,
in
acelagi
timp,
in