Embed Size (px)
Citation preview
1
RAPORT asupra
BILANT DE MEDIU NIVEL I pentru obiectivul:
Ferma zootehnicã - comuna Folte şti, jude ţul Gala ţi DRUICĂ ŞTEFAN P.F.A
ELABORAT SUB CERTIFICAT DE INREGISTRARE 257/16.09.2010 Data elaborarii: august 2014
Beneficiar: P.F.A. DRUICǍ ŞTEFAN
Proiectant de specialitate: S.C.”CENTRUL DE MEDIU SI SANATATE” SRL
2
BORDEROU DE PIESE SCRISE
BORDEROU DE PIESE SCRISE ..................................................................................................... 2
1. INTRODUCERE............................................................................................................................ 3
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA ........................................................ 3
2.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE ...................................................................................................... 3
2.2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE ......................................................................................................... 4
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI..............................................................................................14
4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI........................................................14
4.1. GENERALITĂŢI - ANGAJAŢI / SCHIMB ; PROCESE TEHNOLOGICE....................................................14
4.2. MATERIALE DE CONSTRUCŢII……………………………………………………….. .......................... 7
4.3. STOCAREA MATERIALE ............................................................................................................. 7
4.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ ...............................................................................................................23
4.5. ALIMENTAREA CU APĂ ..............................................................................................................26
4.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR ................................................................................28
4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ......................................................................................16
4.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII............................................................................................ 16
4.9. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR ...................................................................................30
4.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE ........................................................................................................17
4.11. SURSE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR .........................................................................32
4.12. SECURITATEA ZONEI ..............................................................................................................32
5. CALITATEA SOLULUI .................................................................................................................32
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .................................................................................................37
3
1. INTRODUCERE
1.1. Denumirea societ ăţii:
DRUICĂ ŞTEFAN Persoan ă Fizic ă Autorizat ă/ P.F.A.
1.2. Amplasamentul: • sediul social: str.Lozoveni, nr 28, mun Galaţi; • sediu secundar: Ferma zootehnic ă, loc.Foltesti , comuna Foltesti, judetul
Galati , tel./ fax:0336-103278; e-mail: [email protected];
1.3. Elaboratorul bilan ţului de mediu:
S.C.”Centrul de Mediu şi Sănătate” SRL Cluj Napoca, Punct de lucru Galaţi, 800055, Roşiori 14, bl.G3, ap.30, tel./ fax: 0236-318971; 1.4. Profil de activitate:
� crestera bovinelor de lapte, cod CAEN 0141; � crestera altor bovine, cod CAEN 0142; � activităţi in ferme mixte(cultura vegetala combinata cu creşterea animalelor),
cod CAEN 0150; � pregătirea seminţelor, cod CAEN 0164; � comerţ cu ridicata a animalelor vii, cod CAEN 4623;
1.5. Programul de lucru:
- sector zootehnic: 24 ore/zi; 7 zile/saptamina si 365 zile/an;
- sector agricol: 8 ore/ zi, 5 zile/ săptămână, 265 zile /an; in perioada campaniilor agricole - program specific activităţii.
Personal angajat : 20 persoane;
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA 2.1. Localizare şi topografie
P.F.A. Druic ă Ştefan cu sediul profesional in mun.Galati, str.Lozoveni, nr.28, se identifica prin numarul de la registrul comertului F 17/162/ 21.02.2008 si CUI 23337138. P.F.A. Druica Stefan are un domeniul de activitate complex,
4
format din activitati de cresterea animalelor(sector zootehnic) si cultura cerealelor, a plantelor tehnice, sa.
Activitatatea de cresterea bovinelor de lapte si a altor bovine de carne se desfasoara in cadrul fermei zootehnice, terenul apartine administrativ de comuna Foltesti, judetul Galati, în zona de intravilan, pe un teren cu suprafata totala=53467 m2.
Pentru stocarea temporara a dejectiilor produse in cadrul fermei zootehnice, P.F.A. Druica Stefan conform Contract de comodat, are in folosinta terenul(S=1 ha/10000 m2).
Terenul se identifica in zona de extravilan a comunei Folteti, tarla 74+75, P 451/l, judetul Galati,
Terenul este localizat intr-o zona cu dublu statut de protectie: - situl de importanta comunitara ROSCI0315 Lunca Chineja si - situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0070 Lunca Prutului –
Vladesti – Frumusita. Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului Vlădeşti - Frumusita, are o
suprafaţă totală de 14.389 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 20 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se întinde pe o singură regiune administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45° 44' 59'' si longitudine E 28° 5' 1 3'', aflându-se în proprietatea atât a statului cât şi privată.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:
- 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei Păsări, - 23 de specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), - 4 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuib ăritoare ale următoarelor specii: Aythya
nyroca, Falco vespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo atthis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus.
În ceea ce priveşte speciile de păsări din perioada migra ţiei, cele mai importante sunt: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa erythropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata.
Situl este important pentru iernat pentru specii de raţe, gâşte. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de
păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C2, C3, C4, C6.
Conform formularului Natura 2000, caracteristicile generale ale sitului sunt :
Cod % CLC Clase de habitate
N06 7 511, 512 Râuri, lacuri
N12 85 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 3 231 Păşuni
N16 5 311 Păduri de foioase
5
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Specie
Popula ţie Evaluarea sitului
Reziden ţă Migratoare
Cuib ărit Iernat Pasaj Sit Pop.
Conserv Izolare Global
A060 Aythya nyroca - 32-40 p - - C B C C
A231 Coracias garrulus - 40-50 p - - C B C B
A393 Phalacrocorax
pygmeus
- - - 220-260 i C B C B
A229 Alcedo atthis - 50-70p - - C B C B
A029 Ardea purpurea - 10-15 p - - C B C C
A024 Ardeola ralloides - 15-20 p - - C B C B
A021 Botaurus stellaris - 3-5 - - C B C B
A196 Chlidonias hybridus - 150-270 p - - C B C B
A031 Ciconia ciconia - - - 3000-4500 i C A C B
A081 Circus aeruginosus - 5-7 p - - C B C B
A238 Dendrocopos
medius
- 20-30 p - - C B C C
A429 Dendrocopos
syriacus
- 50-70p - - C B C B
A236 Dendrocopos
martius
- 15-20 p - - D - - -
A026 Egretta garzetta - 40-50 p - 100-200 i C B C C
A098 Falco columbarius - - 10-151 - C B C C
A103 Falco peregrinus - - 5-71 - C B C C
A075 Haliaeetus albicilla - - - 5-10 i C B C C
A131 Himantopus
himantopus
- - - 30-40 i D - - -
A338 Lanius collurio - 30-35 p - - D - - -
A023 Nycticorax
nycticorax
- 25-50 p - - C B C C
A094 Pandion haliaetus - - - 3-5 i C C C C
A234 Picus canus - 30-50 p - - D - - -
A032 Plegadis falcinellus - - - 50-100 i D - - -
A132 Recurvirostra
avosetta
- - - 50-60 i C B C C
A193 Sterna hirundo - 120-150p - - B B C C
A396 Branta ruficollis - - R - C A - B
A097 Falco vespertinus - 10-15 p - - C A C B
A022 Ixobrychus minutus - 20-60 p - - C B C B
A339 Lanius minor - 10-30 p - - D - - -
A151 Philomachus
pugnax
- - - C D - - -
A019 Pelecanus
onocrotalus
- - - 350-500 i C B B B
A166 Tringa glareola - - - RC D - - -
A034 Platalea leucorodia - - - 10-30 i D - - -
6
A038 Cygnus cygnus - - > 4i - C B C C Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 = p > 15%, B - 15 = p > 2%, C - 2 = p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare (conservare): A- excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata,dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolat a cu o arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A- excelenta, B - buna, C – considerabila
Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Popula ţie
Cod
Specie
Reziden ţă Migratoare Evaluarea sitului
Cuib ărit iernat Pasaj Sit Pop.
Conserv Izolare Global
A054 Anas acuta - - - 120-150 i D - - -
A056 Anas clypeata - - - 50-100 i D - - -
A050 Anas penelope - - - 150-200 i D - - -
A053 Anas platyrhynchos - - 500-1000 i 1500-2500 i D - - -
A041 Anser albifrons - - 50-100 i 9000-11000i B B C B
A059 Aythya ferina - - - 150-200 i D - - -
A087 Buteo buteo - - 15-20 i D - - -
A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C
A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -
A125 Fulica atra - - 1500-3000 i 4000-5000 i C B C C
A459 Larus cachinnans - - - 3000-5000 i C B C C
A179 Larus ridibundus - - 3500-5000 i C B C C
A156 Limosa limosa - - - 7000-10000i B B C B
A230 Merops apiaster - 20-30 p - D - - -
A160 Numenius arquata - - - 1500-2000 i C B C B
A017 Phalacrocorax carbo - - - 200-350 i D - - -
A141 Pluvialis squatarola - - - 100-150 i C B C B
A161 Tringa erythropus - - - 1500-2000 i B B C B
A163 Tringa stagnatilis - - - 250-300 i C B C B
A142 Vanellus vanellus - - - 5000-10000i C B C B
A043 Anseranser - - 500-1000 i C B C B
A162 Tringa totanus - - 1000-1500 i C B C B Populatie: C - specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populatie): A - 100 > p > 15%, B - 15 > p > 2%, C - 2 > p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A- excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A
Bazinul hidrografic a raului Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3 unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continua de la nord la sud.
7
Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare(grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle, balti si mlastini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcatuit din texturi grosiere si mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale si alcatuite din texturi fine si în mai mica masura din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; In cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3)badenian superior - romanian(pliocen)
Vulnerabilitate: activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat,pescuit, vânătoare.
Desemnarea sitului: Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Tip de proprietate - proprietate de stat şi privată.
Clasificare la nivel national şi regional
Cod Pondere %
RO05 - Parc natural 12.66
RO04 - Rezervaţie naturală 0.29
Relatiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel na ţional sau regional
Cod Tip Suprapunere % Numele sitului
RO05 - Parc natural * 12.66 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior
RO04 - Rezervaţie naturală + 0.29 2.416.-Lacul Vlăşcuţa
Activit ătile antropice si efectele lor în sit si în jurul a cestuia - activităti
antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati si consecinte în interiorul sitului Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) - neutra, (-) - negativa
Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă
140 Păşunatul C -
150 Restructurare/regrupare de parcele
B 0
200 Pescuitul, acvacultura B -
220 Pescuitul recreativ sportv B 0
230 Vanatoarea B -
403 Locuinte/asezari imprastiate C 0
430 Constructii agricole B - 870 Indiguirea, consolidarea
malurilor, plaje artificiale A -
8
801 Adaugarea de sol si roca pentru a mari suprafata terestra
A -
941 Inundatii A +
952 Eutrofizare B -
Activitati si consecinte în jurul sitului
Cod Activitate Intensitate % din sit Influent ă
140 Păşunatul C 0
430 Structuri agricole C 0
Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) - neutra, (-) – negativa
Managementul sitului Custodia sitului este asigurată de Asociatia Judeteana a Pescarilor Sportivi Galati. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155 "Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior'. Planul de management al sitului Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.
În prezent nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155 "Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior", finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării proiectului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).
Situl de importanta comunitara ROSCI0315 Lunca Chineja Coordonate sitului : N 45º 48' 2'' E 27º 57' 36'' Suprafată sitului : 944.90 ha Legaturi cu alte situri Natura 2000: ROSPA0070 Lunca Prutului - Vladesti – Frumusita
Situl de importanta comunitara Lunca Chineja, are o suprafata totala de 944,90 ha, fiind situata la o altitudine maxima de 53,00 m, situându-se în regiunea stepica. Situl se întinde pe o singura regiuni administrativa, respectiv judetul Galati (100%), având ca si localizare urmatoarele coordonate geografice: latitudine N 45º 48' 2'' si longitudine E 27º 57' 36''. Conform Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr.2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele si speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanta comunitara, sunt: Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 10,00 B C B B
9
Reprezentativitate: A - excelenta, B - buna, C - semnificativa, D – nesemnificativa, Suprafata relativa: A -100 = p > 15%, B - 15 = p > 2%, C - 2 = p > 0%, Starea de conservare: A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa, Evaluarea globala: A - valoare excelenta, B - valoare buna, C - valoare considerabila
Corespondenta habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare românesc
(Donita et al., 2005)
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de cl asificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
R4406 Paduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
R4407 Paduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius
92A0
Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
R4408 Paduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directiv ei Consiliului 92/43/CEE
Populatie Evaluarea sitului Cod Nume
Rezidenta Rep. Iernat Pasaj
Pop. Conserv. Izolare Evaluare globala
1355 Lutra lutra P - - - C B C B
Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 = p > 15%, B - 15 = p > 2%, C - 2 = p > 0%, D - nesemnificativa, Evaluare (conservare): A -excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata,dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolata cu o arie de raspândire extinsa, Evaluare (globala): A- excelenta, B - buna, C - considerabila
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa I I la Directiva Consiliului
92/43/CEE Populatie Evaluarea sitului
Cod Nume Rezidenta
Rep. Iernat Pasaj Pop. Conserv. Izolare
Evaluare globala
1188 Bombina bombina
P - - - C B C B
1220 Emys orbicularis
P - - - C B C B
1993 Triturus dobrogicus
P - - - C B C B
Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare (populatie): A - 100 = p > 15%, B - 15 = p > 2%, C - 2 = p > 0%, D - nesemnif. Evaluare (conservare): A -excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata,dar la limita ariei de distributie, C - populatie neizolata cu o arie de raspândire extinsa, Evaluare (globala): A- excelenta, B - buna, C - considerabila
Caracteristici generale ale sitului Cod %
CLC Clase de habitat
N07 31 411, 412 Mlastini, turbarii N14 16 231 Pasuni N15 16 242, 243 Alte terenuri arabile N16 9 311 Paduri de foioase N21 2 221, 222 Vii si livezi N23 23 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine) N26 3 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)
10
Alte caracteristici ale sitului: Lunca (zona umeda) din partea de sud a Moldovei cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. De asemeni tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni de interes conservativ dar si alte 14 specii importante de reptile si amfibieni. Calitate si importanta: Zona la limita dintre regiunile biogeografice stepica si continentala, importanta datorita prezentei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar si a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ: Bombina bombina, Emys orbicularis,Triturus dobrogicus dar si datorita prezentei aici a unui numar de alte 14 specii importantemde reptile si amfibieni. Vulnerabilitate: Poluare cu deseuri menajere, turism, tratamente chimice aplicate înzonele agricole învecinate. Activitatile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata - activitati si consecinte în interiorul sitului Intensitatea influentei:
A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) - neutra, (-) - negativa Cod Activitate Intensitate % din sit Influenta 160 Managementul silvic B 20.00 0 400 Urbanizare, industrializare, si alte activitati similare A 0.00 - Activitati si consecinte în jurul sitului Intensitatea influentei A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) - neutra, (-) – negativa
Cod Intensitate % din sit Influenta 100 - Cultivarea A 0.00 -
Planuri de management al sitului - nu exista plan de management.
Obiectivul analizat respectiv „Ferma zootehnica -Foltesti” prin activitatea care se desfasoara in cadrul amplasamentului din comuna Foltesti, judetul Galati nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede sau a apelor de suprafata.
Ceea ce trebuie să ştim în mod deosebit este faptul că aceste păsări sunt ocrotite nu numai prin legea cinegetică, dar sunt şi sub protecţia Conevenţiilor internaţionale, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale. Măsuri minime pentru conservare a biodiversitatii
In vederea respectării regimului ariilor naturale protejate peste care se suprapune platforma de dejectii, respectiv Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA070 Lunca Prutului Vladesti-Frumusita şi situl de importanţă comunitara ROSCI0315 Lunca Chineja, proprietarul platformei are următoarele obligatii:
- de a respecta prevederile planului de management şi ale regulamentului ariei naturale protejate după aprobarea acestora;
- de a nu deranja intenţionat păsările prin deplasări eu bărci motorizate şi zgomote de orice natură:
- de a nu produce poluarea apelor de suprafaţă prin spălarea de obiecte, produse, ambalaje, materiale;
- de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
- de a nu arunca şi a nu depozita pe maluri, in apele de suprafaţa şi in zonele umede deşeuri de orice fel.
11
Activitatea de stocarea dejectiilor care se desfasoara numai pe o suprafata de 10000 m2 nu periclitează viaţa păsărilor sălbatice din zonă asigurând dezvoltarea durabila a ariei.
Titularul activităţii are obligaţia să respecte prevederile art. 33 alin )1) din O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, aprobată cu modificări şi completer prin Legea 49/2010 , potrivit căruia pentru speciile de plante şi animale salbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute in anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4B (specii de interes naţional), cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afaro tor, sunt inerzise:
- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, dc hibernare şi dc mi graţie:
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea Intenţionata a cuiburilor şi-'sau ouă lor din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de leproducere ori de odihnă; - recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, taierea, sau distrugerea cu
intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
- deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop precum si oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
In conformitate cu arit 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a speciilor de flora şi faună salbatica, aprobată eu modificări şi completări prin Legea 49/201 , respectiv fară a se aduce atingere prevederilor Legii vânătorii si a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsari, inclusiv a celor migratoare, sun interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; - deteriorarea., distragerea şi/sau culegerea intentionata a cuîburiloi şi/sau
ouălor din natura; - culegerea ouălor din mu ură ţi pusirarea acestora, chiar dacă sunt goale; o
perturbarea intenţionată, ir special in cursul perioadei de reproducere sau de maturizare;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea:
- vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora in stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
Calitatea aerului in zona de amplasare a obiectivului propus este determinată în principal de traficul rutier ocazional desfasurat pe drumurile de acces locale existente in vecinatatea platformei de stocare dejectii.
In zona analizata nu sunt obiective de patrimoniu cultural. Amplasamentul este delimitat de drumuri de acces si terenuri agricole.
• Accesul în perimetru se realizează: -platforma dejectii: auto – din drumul local de acces desprind din DN 26 Galati-Oancea, in dreptul saivenelor de oi, care deserveste si alte unitati aflate in vecinatatea amplasamentului;
12
-Ferma zootehnica: auto- din drumul local comunal, DJ 242, care strabate localitatea Foltesti.
• Descrierea structurii geologice, a topografiei locale şi a apelor de suprafaţă şi subterane
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară de pe teritoriul judetului Galati, se încadrea ză în marea unitate geomorfologică a Podisului Moldovei, subunitatea Platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului si Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăti geomorfologice: platouri, văi si Lunca Prutului.
Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regasesc formatiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din sisturi cristaline si sedimente paleozoice triasice si jurasice, cutate în orogeneza hercinică si kimmerică veche.
În partea de nord a arealului în triasic, peste fundament s-au depus gresii, argile visinii, calcare si dolomite, peste care se găsesc formatiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii si calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subtiri paleogene medii si sarmatiene alcătuite din calcare, marne, argile si nisipuri. În partea sud, depozitele sarmatiene sunt foarte subtiri si cuprind argile marnoase si nisipuri. Peste acestea apar formatiunile pliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare si medii, ce caracterizează cea mai mare parte a interfluviilor si teraselor. În lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri si pietrisuri, care corespund aluviunilor actuale depuse.
Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare(grinduri) si forme negative(foste lacuri, gârle, balti si mlastini).
Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasa a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) si 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10–20 m în partea nordică (la nord de Oancea) si sub 10 m spre varsarea în Dunare. Valorile altitudinii cresc spre nord si spre vest.
Reteaua hidrografică, este alcatuită din râul Prut si afluentii lui (Horincea, Oancea, Seaca, Stoeneasca, Brănesti) si Chineja (se varsa în Lacul Brates) Regiunea este afectată la nivelul fundamentului de un sistem de falii, dintre care cea mai importantă este falia Siretului, în lungul căreia se găsesc numeroase focare seismice, unele foarte active, ceea ce imprimă zonei o sensibilitate relativ mare, încadrându-se în aria macroseismică 8, conform STAS 11100/1-77, privind macrozonarea seismică a României. Din punct de vedere al rezistenţei solului pentru amplasarea construcţiilor, în general pe teritoriul judetului Galaţi, se află terenuri sensibile la înmuiere, astfel încât la realizarea construcţiilor se ţine seama de prevederile Normativului C7/ 91. Pânza freatică este cantonată la o adâncime variabila 1,50 – 3,00 m. Sub raportul mineralizării, apele subterane din judetul Galaţi au o mineralizare de peste 2,5 g/l, aceste ape fiind în general nepotabile, parametri de calitate nu se încadrează în prevederile STAS 1342/ 1991. Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole
13
puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în anotimpul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S. Temperaturile medii anuale ale aerului sunt mai mari în această parte sudică a judeţului Galaţi, cu 10,50 0C, şi mai mici în restul teritoriului judeţului, la Tecuci de exemplu înregistrându-se 9,80 0C. Cu toate acestea, caracterul continental al climei judeţului este destul de accentuat, aşa cum reiese din amplitudinea temperaturilor medii lunare care însumează 25,70 0C, fapt explicabil dacă ne gândim că teritoriul se află sub influenţă maselor de aer de nord-est. Precipitaţiile atmosferice însumează cantităţi variabile de la un loc la altul, evidenţiindu-se o creştere de la S spre N judeţului, datorită creşterii uşoare a altitudinii reliefului. Pentru această regiune cantităţile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie şi sunt de 72,2 mm la Tecuci, 58,1 mm la Tudor Vladimirescu, 62,1 mm la Galaţi. Cantităţile medii lunare cele mai mici se înregistrează în luna februarie, ele fiind de 23.8 mm la Tecuci şi de 23,1 la Galaţi. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în semestrul cald şi au foarte frecvent caracter de aversă. Datele cu privire la dinamica atmosferei arată, la rândul lor, aceleaşi diferenţieri teritoriale, mişcarea maselor de aer fiind mai activă în partea de sud, unde calmul are o frecvenţă anuală( în %) de numai 14,1, în timp ce în nord aceasta este de peste două ori mai mare, 35,6.Calmul variază, însă cu anotimpul, cele mai mari frecvenţe avându-le iarna (42,1) şi toamna (42,0) în nord şi toamna (16,3) şi vara(15,7) în sud. Cât priveşte variaţia anuală a vitezelor medii lunare ale vântului, acesta este mai mare în sud, unde se menţine, în lunile de iarnă-primăvară şi spre sfârşitul toamnei, la 4,5 şi chiar peste 6 m/s, în timp ce în nord acesta oscilează între 3 şi 4m/s şi numai excepţional, în luna aprilie, depăşeşte, 5 m/s. Cel mai cunoscut vânt în această parte a ţării este Crivăţul, rece şi uscat. Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă un strat acvifer continuu la adâncimi de 0,4-2,5 m, cantonată în complexul psamo-psefitic şi este alimentat în mod permanent de râul Siret, care constituie în acelaşi timp sursa de apă potabilă în regiune. În perioadele ploioase, nivelul acvifer freatic local este situat de regulă la adâncimi de 0,5-1,5 m. Nivelul apei in bazin poate fi influentat de cotele de nivel ale raului Siret, prin intermediul acestei panze freatice.
Amplasamentul platformei de stocarea dejectiilor nu este supus pericolului de inundaţii, deoarece se afla in incinta indiguita a raului Chineja si DN 26.
14
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI Ferma zootehnica este amplasata in localitatea Foltesti, com.Foltesti, judetul Galaţi, pe amplasamentul fostului sector zootehnic, respectiv Ferma nr.2, al fostului CAP Foltesti, construit in anul 1968. Dupa 1989 CAP Foltesti s-a reorganizat in S.C.”Rares” SA Foltesti. Amplasamentul a suferit modernizari si extenderi, dotari cu tehnologie noua pentru derularea unor activităţi cu impact cit mai redus asupra aşezărilor umane din zona. Terenul pe care este amplasată ferma zootehnica este in folosinta P.F.A. Druica Stefan. Druica Stefan este proprietarul terenului si a cladirilor fermei zootehnice nr.2, conform Act de adjudecare nr.140/10.08.2004. 4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI
4.1. Generalit ăţi - angaja ţi / schimb; procese tehnologice DRUICĂ ŞTEFAN P.F.A. desfasoara la sediu secundar din localitatea Foltesti, judetul Galati, care se identifica cu ferma zootehnica-Foltesti, urmatoarele activitati:
� cresterea bovinelor de lapte, cod CAEN 0141; � crestera altor bovine, cod CAEN 0142; � activităţi in ferme mixte(cultura vegetala combinata cu creşterea animalelor,
cod CAEN 0150; � pregătirea seminţelor, cod CAEN 0164; � comerţ cu ridicata a animalelor vii, cod CAEN 4623; In cadrul Fermei zootehnice care se identifica in zona de intravilan a
localitatii Foltesti, comuna Foltesti, judetul Galati. P.F.A. Druica Stefan are dotarea tehnica necesara pentru a desfasura
activitatea de cresterea bovinelor de lapte(cod CAEN 0141), respectiv: - cresterea si reproductia bovinelor de lapte; - productia de lapte brut.
P.F.A. Druica Stefan are dotarile tehnice specifice pentru a desfasura si activitatea de crestere si reproductie a altor bovine pentru carne(cod CAEN 0142).
Activitatea de creşterea bovinelor pentru lapte si a altor tipuri de bovine, in cadrul unui sectorul zootehnic, are mai multe etape:
- stocare temporara a materiilor prime(cereale, sroturi, sa) necesare pentru producerea prin macinare a furajelor. Depozitarea temporara a cerealelor, a sroturilor si a macinisului se realizeaza in dotari speciale. Pentru macinare se utilizeaza o moara cu ciocanele. Sunt produse furaje specifice din punct de vedere al continutului de nutrienti pentru fiecare categorie de animale existente pe amplasament(tineretul taurin, vaci lapte, vaca gestanta si junici;
- distributia furajelor si asigurarea apei pentru animale existente in ferma; - respectarea programului de muls, la orele stabilite folosind hala de muls si
echipamente specifice. Laptele de vaca obtinut este depozitat in utilaje specifice, care asigura temperatura de conservare pana in momentul livrarii;
- activitati sanitar - veterinare diferentiate pe grupe de animale, sunt aplicate cu
15
respectarea prevederilor legislative in vigoare; - activitati curente de intretinere si igienizare a spatiilor de productie si de
crestere a animalelor; - depozitarea temporara si evacuarea ritmica a deseurilor specifice; Tehnologia de crestere a bavinelor adoptată este „stabulația liberă”. Procesul
tehnologic în ferma de vaci de lapte se desfăsoată in flux continuu timp de 365 zile/an, pentru efectivul de vaci de lapte si tineretul aferent.
In incinta punctului de lucru exista, spatiile de cazare pentru animale, dotarea tehnica corespunzătoare derulării acestor activităţi si amenajările tehnologice anexe acestora(silozuri, moara cu ciocanele pentru măcinat furaje, etc).
Grajdurile unde sunt cazate vacile de lapte au fiecare câte o alee de furajare pe lungimea fiecărui padoc, furajarea efectuându-se cu remorca tehnologică la iesle, asigurându-se un front de furajare de cca. 65 cm/cap animal. Zona de furajare este protejată cu copertine. La interior se află zona de odihnă, reprezentată de102 cușete de odihnă/ grajd(2x1,2 m). Adăparea se face la jgheab.
Mulsul se execută de două ori pe zi în sala de muls tip ”WESTFALIA”(2X12, tip ”Brăduleț”).
Monta se execută în zona porții de selecție automată a sălii de muls. Laptele proaspat este racit si stocat tmporar într-un tanc izoterm in vederea livrarii către o unitate de procesare specifica.
Maternitatea are două boxe de fătare, după fătare, vițeii sunt transferați în cușete individuale, la exterior, unde sunt furajați la găletușă.
Creșa este formata din 15 boxe comune(2 x 3 m). Înțărcarea se face la 90 de zile.
Evacuarea dejecțiilor din grajdurile de vaci se face, din interior în padoc manual, de unde mecanic(tractor cu cupă) este evacuate și încărcat în remorci și dus la platforma de stabilizarea a dejectiilor, din camp cu o frecvență de două zile.
Din celelalte grajduri, evacuarea se face manual, gunoiul având aceași destinație.
Grajdurile au instalație de curent electric, tablou de distribuție și contor. În caz de avarie se folosește generatorul electric propriu.
Ventilația este naturală, prin ritmicitatea evacuării dejecțiilor asigurându-se condiții bune de microclimate (noxe, umiditate, temperatură, curenți de aer). Capacitatea maxima de cazare a fermei este de 490 capete bovine, efectivul de animale existent la data elaborarii documentatiei tehnice este de 164 de capete bovine, din care: vaci cu lapte=72 capete, tineret=34 capete, tineret la ingrasat 1/2÷1 an=23 capete si vitei < ½ an=35 capete.
Septelul este furajat cu furaje din producţia proprie si cu premixuri sau suplimente vitamino-minerale achizitionate de la diverşi producători pe baza unor reţete intocmite de către specialiştii fermelor producatoare, conform virstei si scopului pentru care este crescut animalul. Vacile pentru lapte sunt mulse de doua ori pe zi, intr-un spaţiu amenajat special pentru aceasta operatiune(sala de muls WESTFALIA(2x 12, tip "Brăduleţ").
Laptele colectat este depozitat temporar in sala de mungitura 24/24, unde este pretratat termic, refrigerat/racit la+40C in vederea livrarii la o unitate de procesarea laptelui.
Acesta activitate de baza este susţinuta de o serie de activităţi anexe (producerea de silozuri, activităţi de morarit pentru furaje, activităţi de asistenta sanitar veterinara etc) care contribute la realizarea obiectivului principal.
16
Rampa de încarcare/descarcare pentru animale este conform construită cu un sistem care asigură conditiile de protectie si bunastare a animalelor atât la încărcarea cât și la descărcarea animalelor.
Cultura vegetala(cod CAEN 0150) este cultura plantelor in sistem intensiv care asigura furajele necesare pentru creşterea animalelor din ferma zootehnica.
Pentru activitatea de cultura vegetala, avind in vedere specificul fermei, de ferma mixta, aceasta se desfăşoară pe suprafeţe de teren pe care unitatea le deţine in proprietate sau in arenda(aproximativ 500 ha baza furajera, formata in principal din urmatoarele culturi: lucerna-66 ha; porumb siloz-90 ha, orz-70, sfecla furajera, sa) si pe care se practica o agricultura intensiva bazata in special pe asolamente agricole furajere, dar si pentru cultura cerealelor in scopul comercializării acestora ca atare.
P.F.A. Druică Ştefan are dotarea tehnica necesara pentru a cultiva in sistem intensiv: porumb consum -1444 ha, grau-430 ha(din care 265 ha grau samanta), orz- 66 ha, floarea soarelui-135 ha. Structura planului de cultura vegetala se actualizeaza anual in functie de conditiile climatice, rotarea culturilor, sa. Lucrările agricole se execută în marea majoritate mecanizat, utilizându-se tractoare şi gama de maşini agricole din dotare. În ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor chimice, menţionăm că acestea se administrează în doze moderate, in functie de planul de cultura se aplica dozele optime de substanta activa(azot şi fosfor) pe hectar cultivat.
Anual se realizeaza planul de cultura vegetala, in functie de cerintele detinatori de teren agricol pentru a realiza la timp cu mijloace specifice:
- infiintare culturi vegetale: - pregătirea terenului agricol - prin lucrari de arat si discuire; - însămânţarea(semănatul) cu utilaje proprii specifice;
- tratarea culturilor împotriva buruienilor se poate realiza chimic folosind ierbicide si/sau prin prăşit mecanic; - stropirea culturilor contra bolilor şi dăunătorilor ori de cate ori este nevoie in functie de statea fitosanitara a culturilor (cu fungicide si/sau insecticide);
- in functie de conditiile climatice exista posibilitatea de a asigura apa necesara culturilor, prin irigarea acestora folosind dotari specifice;
- recoltarea mecanizata a culturilor de porumb, grau, floarea soarelui, sa; Produsele agricole obtinute sunt trasportate cu mijloace proprii specifice la locurile
de depozitare temporara, respectiv magaziile amenajate special. O alta parte a produselor agricole sunt valorificate la terti.
Lucrarile de chimizare se realizeza numai pentru culturile din sectorul vegetal folosind masini tip.
Lucrarile de combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza folosind masini tip, existente in dotarea unitatii.
In cadrul magaziilor proprii sunt depozitate o perioada mai mare de timp, cantitati relativ mici de grau, porumb si floarea soarelui care sunt folosite pentru seminte necesare consumului propriu. Societatea achizitioneaza o parte din cantitate de semintele necesare pentru infiintarea culturilor si de la societati abilitate.
Pregătirea seminţelor si a materialului saditor(cod CAEN 0164) se refera la pregătire a seminţelor si materialului saditor pentru cultura mare(tratare seminţe de griu, orz, porumb, soia, floarea soarelui etc. cu produse de uz fitosanitar omologate, cu dotare tehnica corespunzătoare derulării acestor operaţiuni) in vederea insamintarii. Activitate desfasurata de catre unitate este 90% pentru consum propriu si 10% prestare de servicii la terti sau pentru comercializare.
17
Activitatea de producerea a semintelor selectionate are mai multe operatii, precum:
- receptia calitativa si cantitativa a semintelor. Se determină cantitatea de produse recepţionate şi se fac analizele fizice pentru a se determina umiditatea medie, greutatea hectolitrică şi procentul de corpuri străine în funcţie de care se realizează circuitul de dirijare şi transport a produsului în siloz.
- depozitarea temporara si conditionarea semintelor, in vederea reducerii umiditatii. Pentru porumbul stiuleti se folosesc patule cilindrice cu plasa metalica; Obtinerea boabelor de porumb, porumbul stiuleti este trecut printr-o batoza;
- curatirea si sortarea boabelor in functie de marime, folosind utilajul specific din dotare(selector universal). Operatia se realizează cu utilaje complexe tip selector, care are un sistem de site vibratoare care asigura îndepărtarea impurităţilor organice (plevă, paie, etc.), insecte provenite din câmp (ploşniţa grâului), seminţe de buruieni şi alte plante de cultură care se diferenţiază ca mărime şi formă de seminţele produsului de bază. Selectorul are un sistem de captare si retinere a prafului si a plevurilor usoare format dintr-un ventilator, ciclon si saci jumbo textili;
- tratarea semintelor cu produse clasificate ca nocive(Xn), iritante(Xi). Exista situatii cand semintele selectionate sunt livrate fara a fi tratate.
- insacuirea si cantarirea sacilor; - coaserea/ inchiderea sacilor si etichetarea; - formarea loturilor si depozitarea temporara in vederea livrarii la terti. Loturile
de seminte selectionate se organizeaza pe europaleti din lemn si au o cantitate maxima de 20 t.
Tratamentele se efectuiaza atit pentru necesitaţi proprii cit si la comanda clienţilor, intr-un utilaj complex specific acestor categorii de lucrari(echipament de selectat si condiţionat cereale) care efetuiaza toate operaţiunile de la sortare mecanica pina la tratarea propriu-zisa. Dozează cantităţile de substanţe ce urmează a fi aplicate, in bazinul de distribuţie, aflat deasupra jgheabului elicoidal care preia seminţele din buncărul de seminţe. Capacitate de tratare a seminţelor, medie anuala este de 1500-2000 to/ an. Instalatia de selectarea semintelor este dotata cu un sistem de captare si retinerea pulberilor formata din ventilatoare, tubulatura metalica, racorduri elastice si cicloane(2 buc. x 2mc/ fiecare, 1 buc.x1,5 mc). Gura de evacuare de la cicloane pentru colectare praf si pleava are in dotare un sac din material textil.
Operaţiunile de tratare se fac sub supravegherea unui specialist agronom atestat profesional pentru efectuarea unor astfel de lucrări.
Tratamentele se fac cu produse de uz fitosanitar din nomenclatorul de substanţe CODEX emis de către autoritatea naţionala fîtosanitara, conform tehnologiilor de tratament recomandate. Toate produsele utilizate in efectuarea tratamentelor sunt insotite de fise tehnice de securitate si sunt produse omologate in Romania.
Dupa efectuarea tratamentelor seminţele sunt ambalate in saci de rafie, etichetaţi, cusuţi si depozitaţi temporar, pe europaleti din lemn, in magazii, pregătiţi pentru uz propriu/livrare la terti.
P.F.A. Druica Stefan are dotarea tehnica necesara pentru a desfasura si activitatea de comerţ cu ridicata a animalelor vii, cod CAEN 4623;
In cadrul Fermei zootehnice sunt dotările specifice si spatiile tehnologice necesare pentru activitatea de cresterea vacilor de lapte si a activitatilor auxiliare.
Suprafaţa totala de teren a fermei este de 53467 mp si cuprinde următoarele functii, cladiri si constructii, respectiv:
18
- grajd vaci cu lapte(C5-110 locuri) în suprafață construită de 804 mp cu padoc(C6) în suprafață construită de 194 mp;
- grajd vaci cu lapte (C8-110 locuri) în suprafață construită de 790 mp cu padoc(C7) în suprafață construită de 478 mp;
- grajd maternitate(C15-70 locuri, asigurate in 50 boxe din care: 28 boxe x1 loc/0÷3 luni/ si 22 boxe x 2 locuri maxim/3÷6 luni în suprafață construită de 797 mp cu padoc(C16) în suprafață construită de 272 mp;
- grajd pentru tineret(C19-100 locuri) în suprafață construită de 794 mp cu padoc(C19) în suprafață construită de 540 mp;
- grajd pentru tineret(C24-100 locuri) în suprafață construită de 799 mp cu padoc(C23) în suprafață construită de 527 mp;
- padoc(C3) în suprafață construită de 232 mp; - padoc(C17) în suprafață construită de 201 mp; - padoc(C21) în suprafață construită de 213 mp; - padoc(C22) în suprafață construită de 216 mp; - fânar acoperit(C1) în suprafață construită de 754 mp, stocare furaje uscate; - fânar acoperit(C2) în suprafață construită de 718 mp, stocare furaje uscate; - depozit carburanți în suprafață construită de 23 mp, format dintr-un rezervor de
motorina de 9,0 t prevazut cu pompa si control de cantitate. Rezervorul se afla montat intr-o cuva metalica suspendata alcătuind un monobloc de alimentare cu carburant;
- magazie(C10) în suprafață construită de 579 mp; - magazie(C13) în suprafață construită de 11mp; - magazie(C14-selector) în suprafață construită de 369 mp; - magazie în suprafață construită de 193 mp; - cantar basculă(C11) în suprafață de 16 mp+ cabina cantar bascula; - punct trafo în suprafață de 16 mp; - puț forat(C25) în suprafață de 2 mp; - filtru rutier poartă(C26), construcţie betonata in suprafaţa de 20 mp, si un volum
de stocare a soluţiei de 4,8 mc, fara recuperator de soluţie unde se afla lichid dezinfectant pentru anvelopele auto care au acces in ferma.
- sediu fermă(C27) în suprafață construită de 353 mp, compartimentat astfel: birou, 4 dormitoare, grup sanitar, bucătărie cu sala de servit masa si o incinta pentru stocare temporara produse chimice;
- siloz furaje(C29) în suprafață construită de 814 mp, cu suprafaţa betonata cu plan inclinat pentru insilozat furaje suculente, amplasat in sudul fermei;
- sală muls tip ”WESTFALIA”, cu 2 randuri si 12 poziţii la muls, poziţionate in tip "Brăduleţ" in suprafaţa de 400 mp. Un aparat de muls sunt formate din 4 cu ventuze si funcţionează pe sistemul pompelor cu vid. Laptele colectat este condus printr-un sistem de conducte către sala de stocare si pretratare termica/racire. Sala de muls este un complex care include pe lingă mulgatoarea propriu zisa si alte doua compartimente: unul cu aparatura tehnologica IT de înregistrare automata a mai multor parametric tehnologici(animalul muls, cantitatea de lapte recoltata la o mulsoare, laptele colectat/ zi, etc) cu o suprafaţa de 14,0 mp si o sala dozare lapte care cuprinde doua(2) dozatoare pentru lapte: KS1300 PREMIUM de 400 l capacitate de dozare si KS 650 PREMIUM de 200 l capacitate de dozare. Suprafaţa construita a acesteia este de aprox.16,0 mp si este amplasat in partea de nord a fermei;
- moară pentru cereale(cu ciocanele) amplasata intr-un spaţiu cu platforma betonata, pentru pregătirea furajelor concentrate, in suprafaţa construita de 170 mp;
19
Terenul pe care este amplasată ferma zootehnica este in folosinta P.F.A. Druica Stefan. Druica Stefan este proprietarul terenului si a cladirilor fermei zootehnice nr.2, conform Act de adjudecare nr.140/10.08.2004, ferma zootehnica se identifica in intravilanul localitatii Foltesti.
Terenul pe care se identifica platforma pentru stocarea dejectiilor(S=1 ha/10000 m2), este in folosinta P.F.A.-Druica Stefan, conform Contract de comodat. Platforma pentru dejectii este amenajata pe pat de argila compactată, izolata cu polietilena, împrejmuita cu dig de protecţie din pamint.
Amplasamentul fermei zootehnice este împrejmuit perimetral cu gard din plăci de beton înalt de 2 metri. Paza este asigurată cu personal propriu si/ sau specializat. Utilaje, maşini agricole:
Procesul tehnologic de cultura a cerealelor se desfăşoară cu o dotare tehnica specifica lucrărilor agricole, ferma foloseste următoarele utilaje si masini agricole:
• tractor AGRICOLA A4 RM FIAT1180DT24 CABINATA 1 buc; • tractor FIATGEOTECH F I 10 DT 64HL 1 buc, • tractor JOHN DEERE model 5820 2 buc; • tractor JOHN DEERE model 7530 1 buc; • tractor LAMBORGHINI 230 DFA 2308058462 1 buc; • tractor NEW HOLAND 1 buc, • tractor U650 4 buc; • tamburi de irigaţii care au role de conducte de irigat IATFUS09/153 1 buc; • tamburi de irigaţii care au role de conducte de irigat IATFUS09/250 1buc, • sistem de supraveghere video cu camere ampasate in incinta - 8 poziţii 1 buc; • semănătoare KUHN/ model INTEGRA4000 1 buc; • semănătoare KUHN/PLANTER 2 de prec prăsit 1 buc • scarificator LAFORGE model FLEXIPASS 1 buc; • raspinditor gunoi de grajd 1 buc; • pompa TSX 13/180 cu accesorii 1 buc; • pompa tractor 1 buc; • plug KUHN model 152-5T 3 buc; • plug KUHN model 102 3SET 1 buc; • plug prntru U650 3 buc; • polidisc 3,2 2 buc; • instalatie de irigat tip I.A.T.F. cu 6 tamburi cu conducte de irigat 2 buc; • instalatie de dedurizare a apei cu ADS40TC 1 buc; • instalaţie de aplicat erbicid 1 buc; • incarcator frontal JOHN DEERE model 633 1 buc; • ierbicidator agricol 1 buc; • grupo motopompa SCOVA USATO 3 buc; • grup pompare 9L/170 BAR 1 buc; • grup mobil pompare GMP 4 1 buc; • grebla adunat fin 2 buc; • grapa rotativa KUHN model HR4003D 1 buc; • elevator telescopic MANITOU SAŞIU PR 7250021427 1 buc; • echipament de selectat si condiţionat cereale SIP 1 buc; • echipament de recoltat porumb si floarea soarelui 3 buc;
20
• echipament de fertilizat cultivator rinduri 1 buc; • discover KUHN model XM40 1 buc; • combina class MEDSON 3 buc; • coasa mecanica 2 buc; • carucior transport HEDER 5,1 M 1 buc; • carucior HEDER 5,1 M CONTUR 1 buc;
- Activitate ferma zootehnica: • instalatie de muls tip Bradulet 12 x2 locuri 1 buc; • moara MC 5 1 buc; • tanc inox pentru stocarea laptelui(racire) 1 buc; • remorca tehnologica 2 buc; • autovidanja de 6,0 to 1 buc; • grup generator 1 buc;
- Activitatea de selectare si tratarea semintelor: • buncar receptie, elevatoare, selector mecanic, buncar seminte selectionate,
instalatie preparat si tratat seminte, cantar electronic, masina de cusut saci; - Parc auto propriu:
• autovehicule transport MITSUBISHI 3 buc; • Cantităţile de materii prime, auxiliare şi combustibile întrate în proces:
Activitatea desfăşurata la punctul de lucru este de tipul fermei mixte, ferma zootehnice + producţie vegetala, precum si activităţi de pregătire a seminţelor. Pentru derularea proceselor tehnologice intra in proces o serie de materii prime, materiale si energie necesare obţinerii produsului finit astfel:
Pentru producţia de lapte: sunt necesare o serie de materii prime care tin de furajarea animalelor- sub forma raţiilor furajere in funcţie de virsta, scopul pentru care este crescut animalul si producţia scontata-asistenta sanitar veterinara, adaosuri si
suplimente alimentare (vitamine, premixuri). Cantităţile in kg/ raţii furajere, exprimate pe cap de animal furajat:
• vaca pentru lapte= 50-50 kg/zi; • tineret pentru carne= 15-20 kg/zi; • vitele pentru lapte= 600 lt lapte/zi; • vitei(mici)= 13 kg/zi; • Vitamine, premixuri/ cap de animal/ virsta = 0,6-0,8 kg/zi;
Pentru producţia vegetala: tinind cont ca aceasta este in principal subordonata activităţii de baza - creşterea bovinelor pentru lapte - in tehnologie sunt aplicate principiile practicării agriculturii intensive pentru culturile furajere si apoi pentru
obţinerea de produse agricole necesare comercializării lor ca atare. Cantităţile de materii prime intrate in procesul tehnlogic pentru cultura mare:
• Motorina /ha = 180-300 • Seminte/ha = 350 kg (cereale paioase) • Ingrasaminte/ ha = 200-300 kg(ingrasaminte chimice), 30,0 t/ ha
(ingrasamint organic); • Produse de uz fitosanitar necesare tratamentelor/ha:=10-300 ml, se
folosesc solutii apoase in functie de categoriile de tratamente executate, se realizeaza prepararea solutiei apoase;
• Apa pentru irigat mc/ha= 1.000 mc, asigurata conform contract U.A.T.;
21
Cantitatile sunt estimative acestea variind in functie de mai multi parametri. Pentru activitatea de tratare a semintelor: aceasta activitate presupune utilizarea diferitelor produse de uz fitosanitar in tratarea materialului biologic necesar insamintarilor. Cantitati de substante utilizate in tratarea semintelor/to de produs/ categoria de substanta = intre 500 gr si 1,5 kg de substanta in solutie apoasa. Cantiatatile si dozele sunt variabile in functie de materialul biologic tratat si de categoria de substanta. Toate cantitatile exprimate sunt estimative deoarece activitatile in agricultura sunt activitati sezoniere, care se desfasoara dupa un program ciclic anual si care se deruleaza diferentiat pe fenofaze a culturilor in diferite perioade si epoci optime pentru fiecare cultura in parte. • Pierderi pe faze de fabricaţie
Activitatea din agricultura nu este generatoare de deşeuri de producţie. Toate produsele obţinute sunt cu pierderi tehnologice minime datorate unor disfunctionalitati tehnice pe ciclul de productie(utilaje defecte sau care nu sunt bine reglate).
Din aceasta categorie sunt exceptate calamităţile naturale(inundatii,ploi torenţiale cu alunecări de teren, băltiri de lunga durata,seceta prelungita,imposibilitatea efectuării irigaţiilor datorita scăderii nivelului freatic, grindina, etc) care au drept consecinţa distrugerea totala sau proporţionala a culturilor.
- Cantitatea de produse şi subproduse rezultate Din activitate de productie a fermelor mixte rezulta următoarele categorii de
produse finite astfel: • Producţia de lapte, t/ luna =93.000 t capacitate maxima; • Producţia de carne, t/ luna = livrări in viu 7-10 t; • Producţia de cereale, t/ha/an= 5,0 t; • Producţia de nutreţuri uscate(finuri) si suculente = 70-88 mii t/an; • Producţia de seminţe tratate, t/an = 1,0 to/an(porumb, floarea soarelui) si
6,0 to/an cereale paioase(grau, orz); Cantităţile exprimate sunt estimative acestea comportind variaţii anuale sau sezoniere.
• Modul de asigurare cu utilităţi Energia electrică
Alimentarea cu energie electrica se realizează din sistemul de distribuţie Electrica SA, cu care exista contract de furnizare enrgie electrica. Consumurile sunt contorizate si se cifrează la 13.000 KW/luna, valoare medie. Apa- canal
Instalaţia de alimentare cu apa: Alimentarea cu apa se realizeaza de la reţeaua centralizata a cumunei, prin
contractul incheiat cu SC Apa-Canal SA Galaţi deţinătorul de reţea. Reţeaua este contorizata. Ferma dispune si de a doua sursa de apa formata din doua puţuri forate de adincime medie. In caz de avarie a reţelei comunale se apelează la utilizarea acestor surse. Consumul maxim pt capacitatea proiectata a fermei zootehnice este 29,40 mc/zi.
Pe amplasamentul fermei zootehnice apa are mai multe utilităţi: • pentru adăpatul animalelor-procentul cel mai mare • pentru igienizarea spatiilor tehnologice - sala de muls cu anexe • pentru igienizarea spatiilor din sediul administrativ al fermei, • pentru prepararea soluţiilor folosite tratamentelor fitosanitare executate
culturilor de camp.
22
Instalaţia de evacuare a apelor uzate: Formata dintr-o reţea de conducte racordate la sistemul de colectare(sifoane de
pardoseala si bazine de stocare), o reţea de rigole deschise care conduc apele uzate pluviale către bazine betonate vidanjabile de diferite capacităţi de stocare insumind pe amplasament o capacitate de 340 mc.
Apele uzate rezultate din ferma sunt ape tehnologice cu incarcare organica rezultate in principal din sursele de utilizare a apei(spălarea incintei sălii de muls, a sălii de dozare, a instalaţiilor de muls si tratare termica-tancuri de stocare-racire lapte, grupurile sanitare, etc).
Evacuarea acestor apelor menajere + ape tehnologice se face in bazine betonate vidanjabile acestea fiind construcţii hidroedilitare subterane bicompartimentate ce preiau apele uzate.
Pe amplasament sunt mai multe asemenea capacităţi de stocare temporara a apelor uzate astfel - un bazin betonat vidanjabil aferent la sala de muls, incinta stocare lapte crud, filtru
sanitar cu o capacitate de stocare de 160 mc(Vig). - un bazin betonat vidanjabil amplasat lingă gardul de est al fermei pentru colectarea
apelor pluviale care sunt colectate de pe suprafetele betonate ale padocurilor din ferma cu o capacitate de stocare de 80 mc(Vpluviale). In anotimpurile secetoase aceasta fosa ajunge plina la capacitate foarte rar.
- 5 (cinci) bazine betonate vidanjabile cate 20 mc fiecare amplasate la capătul grajdurilor pentru colectarea purinului de la animale+ape igienizare spatii. Amestecul purin+ape uzate se vidanjeaza periodic si este descarcat pe platforma de gunoi pentru accelerarea fermentaţiei.
Vidanjarea bazinelor uzate pluviale si a celor provenite de la halele de crestere se realizeaza cu autovidanja din dotare. Acest tip de ape uzate sunt descarcate pe platforma de gunoi de grajd pentru asigurarea umiditatii dejectiilor solide in vederea mineralizarii.
Avind in vedere capacităţile mari de stocare, bazinele betonate se vidanjaza odată pe luna sau la doua luni. Pentru aceasta lucrare nu se poate stabili o periodicitate deoarece cantităţile de ape uzate + purin rezultat sunt variabile, condiţionat de mai multe elemente care tin de tehnologia creşterii animalelor, anotimp, tip de furajare, virsta animalului, etc. Volumul de ape uzate igienizare hale + purin vidanjat este de aproximativ 110 mc/luna. Salubritatea
Serviciile de salubritate sunt asigurate de către Primăria Foltesti prin sistemul propriu de salubritate existent la acest nivel. Exista incheiat contract de prestări servicii de salubritate cu societatea din subordinea primăriei. In cadrul Fermei zootehnice Foltesti sunt angajate 20 persoane.
4.2. Materiale de construc ţii În cadrul societăţii se identifică clădiri tip P, care este o clădire cu structura de
rezitenta din beton armat, pereti din zidarie, acoperişul hidrotermoizolant tip sarpanta, cu tâmplărie din metal şi geam.
23
In cadrul obiectivului analizat au fost identificate materiale de constructie cu continut de azbest. 4.3. Stocarea materialelor
In cadrul obiectivului analizat exista spatii pentru stocarea temporara a ingrasamintelor chimice(azotat de amoniu-max 45 t/an, se achizitioneaza numai azotat sau numai ingrasaminte complexe, sunt stocate intr-o incinta uscata, racoroasa cu ventilatie naturala) si a produselor de protectia plantelor clasificate ca nocive(Xn) si/sau iritante(Xi)-max.200 lt. Aceste produse sunt achizitionate de la distribuitori autorizati, iar deseurile de ambalaje de la produsele chimice folosite sunt preluate de distribuitorii autorizati, in cadrul programului national Scapa(conform anexa).
Motorina este adusa de la staţii de distribuţie carburanţi(autorizate tip PECO) cu autocisterna calibrata. Pentru stocarea temporara se foloseste containerul cu rezervor(v=9000 lt), metalic suprateran dotat cu pompa de distributie. În perioada campaniilor agricole, alimentarea cu motorină a utilajelor se realizează cu o staţie mobilă compusă dintr-un tractor şi o cisterna pe roţi, prevăzut cu un robinet si/sau pompă electrica.
Uleiurile tehnice necesare pentru completari si eventuale schimburi de ulei la motoare şi cutii de viteză sunt stocate corespunzator in ambalajele producatorilor.
•Modul de gospodărire Produsele de protectia plantelor utilizate în tratamentele fitosanitare sunt stocate intr-o incapere special amenajata in cadrul sediului administrativ, sub strictă supraveghere. Accesul este permis numai personalului autorizat. Toate produsele chimice folosite curent in cadrul Fermei zootehnice Foltesti sunt stocate temporar in incinte/magazii special amenajate unde are acces numai personal propriu instruit în vederea stocarii temporare şi manipulării.
Avand in vedere cantitatile mici produse chimice societatea nu trebuie sa respecte prevederile art.6 si art.7 din H.G. nr.804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.
Dezinsecţia şi deratizarea se efectueaza de persoane autorizate, periodic la intervalele prevăzute de metodologii. S.C. EUROTOPSERV S.R.L. din Galați, este firma cu care s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.12014/ 17.02.2012, contract care are ca obiect servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare în ferma zootehnica, conform anexei nr. 1 din contract.
4.4. Emisii în atmosfer ă
Pe amplasamentul studiat sursele de emisii în atmosferă în urma activităţii desfasurata de P.F.A. Druica Stefan in cadrul Fermei zootehnice Foltesti sunt în funcţie de activitatea desfăşurată şi anume:
24
- noxele din gazele de eşapament de la parcul auto care tranzitează amplasamentul;
- activitatea de producerea semintelor si a furajelor ; - ferma zootehnica; - producţia vegatală cu operaţii specifice de prelucrare a solului, tratamente
fitosanitare şi de administrare a amendamantelor. • Instalaţii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor – O potentiala sursa de impact asupra mediului sunt pulberile in suspensie o poate reprezenta activitatea de selectare a seminţelor de cereale, operaţiune care face parte din activitatea de tratare si pregătire a seminţelor. Aceasta se poate produce accidental deoarece instalaţia are in dotarea cicloane, care au capacitate de reţinere a acestora. - Poluanţi evacuati în atmosferă [mg/m3 ] şi [ g/s ] Noxele din gazele de eşapament de la parcul auto
Combustibilii lichizi pentru motoare cu ardere interna, benzina si motorina, datorita arderii incomplete, genereaza poluanti.
Factorii de emisie pentru autovehiculele conventionale(autoturisme) conform metodologiei CORINAIR sunt:
Poluant U.M Benzine Motorine GPL
NOX 20,40 15,90 36,8
COV 56,88 4,64 2,8
CO 542 17,50 122 CO2 3183 3183 3030
SO2 2,00 10,00 0,00
Particule
g/ kg
0,00 4,30 0,00
In cazul in care obiectivul este amplasat in vecinatatea unei artere rutiere
intens circulate, emisiile de gaze de esapament datorate deplasarii autovehiculelor in incinta amplasamentului nu sunt decelabile de cele provenite din trafic, se poate face un calcul statistic, in functie de categoria drumului cu care se invecineaza obiectivul.
Producţia vegetală În producţia vegetală, emisiile de noxe în atmosferă se datorează în principal tratamentelor fitosanitare chimice. La efectuarea tratamentelor fitosanitare produsele utilizate au de cele mai multe ori mirosuri specifice, care persistă în atmosferă câteva ore după efectuarea tratamentelor, dar cum parcelele ce se tratează sunt în câmp, departe de aşezările umane şi având o dispersie foarte mare, efectul acestora este necomensurabil şi nesemnificativ. Şi în timpul operaţiei de administrare a îngrăşămintelor chimice cu azot pierderea de azot prin volatilizare este prezentă, deoarece toate îngrăşămintele pe baza de amoniu vor degaja gaze când vor fi aplicate la soluri cu pH mai mare de 7,0. Dacă tratarea se face la suprafaţa solului, se pot pierde cantităţi semnificative în atmosferă. Îngrăşămintele pe baza de uree degajă amoniac la orice pH. Pierderile pot fi evitate prin plasarea acestor îngrăşăminte la câţiva centimetri adâncime în sol.
Având în vedere că lucrările mecanice se desfăşoară pe parcursul unui an agricol şi că lucrările se desfăşoară în câmp deschis, unde dispersia este foarte mare, noxele rezultate de la parcul de masini si utilaje agricole si din lucrarile agricole(emisii si imisii de pulberi totale) se încadrează în limitele stabilite de Ordinul nr.462/1993.
Activitatea de producerea semintelor, se realizaeza cu utilaje specifice, care au in dotare sisteme de retinere a emisiilor de pulberi.
25
In literatura de specialitate este specificata cantitatea de praf care se degaja la operatiile de recepţie - depozitare a semintelor. In cazul de fata, la cantitatea de 1 to de seminte procesate, macinate intr-o ora, cantitatea de praf degajata este de maxim 1 kg. Ventilatorul centrifugal cu care instalatia de exhaustare este dotata vehiculeaza un debit de 4800-5700 mc/ h. Ciclonul montat cu rolul de separare a fazelor (praf si aer) are un randament de 70%. Instalatia de selectarea semintelor este dotata cu un sistem de captare si retinerea pulberilor formata din ventilatoare, tubulatura metalica, racorduri elastice si cicloane(2 buc. x 2mc/ fiecare, 1 buc.x1,5 mc). Gura de evacuare de la cicloane pentru colectare praf si pleava are in dotare un sac din material textil. Rezultă că în aerul evacuat în atmosferă după separare, concentraţia prafului este de 15 mg/ mc (1500000/ 1000000 ) deci este < 50 mg/ mc cât prevede STAS 12574 pentru aerul din zonele protejate. Ferma zootehnica
Specificul activităţii derulate pe amlasamentul fermei nu este generatoare de emisii de noxe in atmosfera. Daca ţinem cont de faptul ca activitatea zootehnica este generatoare de mirosuri specifice facem menţiunea ca datorita menţinerii stării bune de salubitate a adăposturilor(curăţarea zilnica a grajdurilor si caratul gunoiului de grajd la platforma, vidanjarea periodica a foselor de colectare a purinului de la capetele grajdurilor) sunt tot atitea premise de reducere a impactului cu factorul de mediu aer datorat emisiilor si mirosurilor.
In cadrul unei ferme zootehnice au loc emisii necontrolate de amoniac, hidrogen sulfurat si pulberi vegetale de la halele de crestere a animaleor, de la padocuri si de la platformele si batalul pentru depozitarea dejectiilor.
Mirosurile La o ferma zootehnica mirosule sunt o problema locala care poate fi rezolvata
prin folosirea unor tehnici adecvate de curatenie, de gestiune riguroasa a dejectiilor. Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor de mirosuri Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentraţiilor de nutrienţi din bălegar. Un conţinut mare de nutrienţi în bălegar determină valori ridicate ale mirosului. Aplicarea unor tehnici nutriţionale de reducere a conţinutului de azot şi fosfor din
bălegar conduc şi la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de creştere şi din exteriorul acestora. Pentru ca mirosul emis de bălegar să fie cât mai puţin perceput de receptorii din vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe direcţii şi la înălţimi, faţă de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele situate pe direcţia de evacuare a aerului din halele de creştere contribuie şi ele, prin turbulenţele pe care le generează, la o mai bună diluare a aerului evacuat.
Îmbunătăţirea modului de dispersie a emisiilor din adăposturile de creştere va putea reduce nivelul de mirosuri din zona de amplasare a fermei.
Modelarea dispersiei poluantilor in atmosfera se realizeaza cu programul „SCREEN3”. In cazul obiectivului analizat emisiile de NH3 nu sunt surse controlate. Concentratia emisilor de amoniac de mai sus nu poate fi estimata/ calculata deoarece este vorba de emisii necontrolate. Ordinul MAPPM nr. 462/ 93 privind protectia atmosferei prevede limite maxim admise doar pentru emisii controlate.
În Ferma zootehnica Foltesti sunt aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF/BAT, respectiv:
► animalelor li se aplică un regim de furajare diferenţiat, în funcţie de categorie şi de vârstă;
26
► pentru alimentaţia animalelor se utilizează un furaj a cărui reţetă respectă principiul minimizării cantităţii de nutrienţi din dejecţii;
► sistemele de adăpostire, furajare, adapare, ventilatie si incalzire sunt în concordanţă cu cele recomandate de BAT;
Acest fapt se reflectă şi în nivelul specific al emisiilor atmosferice care, pentru toate categoriile de animale crescute în fermă, se încadrează în limitele de emisie specificate de BAT.
Având în vedere sursele de poluare a aerului in cadrul amplasamentului analizat, considerăm că impactul asupra factorului de mediu aer este nesemnificativ.
4.5. Alimentarea cu ap ă - Sursele de ape uzate si compuşii acestor ape Alimentarea cu apa se realizeaza de la reţeaua centralizata a cumunei, prin
contractul incheiat cu SC Apa-Canal SA Galaţi deţinătorul de reţea. Reţeaua este contorizata. Ferma dispune si de a doua sursa de apa formata din doua puţuri forate de adincime medie. In caz de avarie a reţelei comunale se apelează la utilizarea acestor surse.
Din activitate, rezulta ape uzate cu incarcare preponderant organica, ca urmare a spălării utilajelor de muls, a tancurilor de stocare temporara a laptelui din igienizarea incintelor de la sala de muls sau din igienizarea spatiilor administrative.
Sectorul zootehnic, implica un consum de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor fizice ale animalelor. Acest consum depinde de o serie de factori precum :
* specia si virsta ; * conditii de sanatate ; * temperatura apei ; * temperatura ambientala ; * consumul de furaje ; * sistemul de apa potabila folosit. Pe masura ce tempereatura creste, necesarul de alimentare apa creste in mod
geometric (x3). Cu privire la sistemele de alimentare apa de baut, cele care sunt prevazute cu nipluri de picurare si/sau suzeta produc un consum mai scazut fata de cele cu robinet.
Pentru determinarea cantităţii de ape uzate menajere deversate în bazinele betonate vidanjabile s-a întocmit calculul necesarului de apă potabilă şi a celei uzate, în conformitate cu prevederile STAS 1343/ 1-95 şi STAS 1478/ 90.
Apa este folosită pe amplasament – pentru: - Igienizare incintei sălii de muls, instalatii si tancuri de stocare-racire lapte; - Asigurarea apei fiziologice necesara animalelor, - Filtru sanitar, grupurile sanitare, - prepararea soluţiilor pentru tratamente fitosanitare, etc.
Cerinţa de apă potabilă de la reţeaua locala : Qs zi max 29,400 m3/zi Restituţia de apă uzata la bazinele betonate vidanjabile
Quzat max zi =0,8×(Qs zi max + Qig) = 2,860 [m3/zi]
27
Pentru determinarea debitelor apelor pluviale se calculeaza :
- debitul apelor pluviale potential poluate cu hidrocarburi de pe platforma de descarcare carburanti, cai de rulare, etc.: Q = m x S x F x i (l/ s) unde: m-coeficient de înmagazinare; S- suprafata de calcul (ha); F- coeficient de scurgere, în functie de felul suprafetei; i- intensitatea ploii de calcul functie de frecventa normala a ploi si durata de calcul a ploi, (l/s ha); Q=33,65 l sec/ha; • Statii si instalatii de (pre)epurare a apelor uzate, randamente de reţinere a
poluanţilor, locul de evacuare Din activitate rezulta ape uzata cu incarcare preponderant organica, ca urmare a
igienizarii utilajelor de muls, a tancurilor de stocare temporara a laptelui, din igienizarea incintelor de la sala de muls sau din igienizarea spatiilor administrative.
In cadrul fermei zootehnice dejectiile lichide provenite de la halele de crestere sunt colectate in cele 5 bazine betonate vidanjabile, amplasate la capatul fiecarui grajd(20 mc/ bazin x 5 bazine=100 mc). Toate bazinele betonate au hidroizolatie. Aceste bazine sunt vidanjate periodic, cu autovidanja proprie pentru a fi transportate la platforma de stocare a dejectiilor solide.
Apele uzate menajere produse si colectate in bazinul betonat vidanjabil(Vig=160 mc) sunt preluate periodic de societate abilitata.
Amestecul lichid de apele uzate de la igienizari spatii si instalatii coletate de la sala de muls si sala de asteptare, in care sunt antrenate si dejectii lichide si solide, si centru de colectare lapte, avand in vedere compozitia acestora pot fi depozitate temporar pe platforma de stabilizarea dejectiilor.
Spălarea utilajelor utilizate la tratamentele de protectia plantelor(bazine, pompe, furtunuri şi duze) se face numai in câmp, iar apa folosită se dispersează pe aceleaşi suprafeţe pe care s-a efectuat tratamentul la cultura respectivă, deci nu face obiectul calculării apelor evacuate la reţeaua de canalizare sau în alţi emisari. Solutiile apoase necesare pentru tratamentele de protectia plantelor se aplică numai pe culturi.
Apele pluviale care sunt colectate de pe suprafata padocurilor, sunt preluate de rigole betonate pentru a fi stocate in bazinul betonat vidanjabil(Vpluv=80 mc), existent in vecinatatea portii de acces auto, din DJ 242, langa gardul incintei de pe latura de est.
Apele pluviale potential curate, datorită sistematizării pe verticală se scurg pe lângă construcţii prin pantele create spre zona libera a amplasamentului.
Având în vedere că apele pluviale sunt colectate şi dirijate corespunzator nu se constituie într-o sursă de poluare a solului sau subsolului. Indicii de calitatea a apelor pluviale dirijate spre zona libera a amplasamentului se încadreaza în prevederile NTPA 001 - 2002.
28
4.6. Producerea şi eliminarea de şeurilor Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată de societate sunt:
− deşeuri municipale amestecate(cod 20 03 01) 2 t/an; − deseuri de hârtie, carton(cod 15 01 01) 0,010 t/an; − deseuri de ambalaje plastic(cod 15 01 02) 0,020 t/an; − deseuri de ambalaje cu reziduuri(cod 15 01 10*) ocazional; − dejectii lichide(02 01 06) max.1250 mc/ an; − dejectii solide stabilizate(02 01 06) max.4530 mc/ an; − deseuri de tesuturi animale(02 01 02) cca.0,080 t/an; − deşeuri metalice feroase(cod 16 01 17) 0,100 t/an; − acumulatori uzati(cod 16 06 01*) 5 buc/ an; − anvelope uzate(cod 16 01 03) 2 buc/ an; − ulei tehnic uzat(cod 13 02 06*, 13 02 08*, 13 02 05*) cca.0,100 t/ an; − deşeuri vegetale(cod 02 01 03) formate din: frunze, tulpini şi diverse
rădăcini, resturi vegetale de la culturi de plante păioase şi tehnice;
• Modul de gospodărire Cea mai mare parte din deşeurile vegetale(cod 02 01 03) provenite de la culturile
vegetale pot fi valorificate prin detinatorii de animale. Aceste deseuri vegetale se folosesc în circuitul zootehnic sub formă de furaje şi/ sau aşternut în grajduri(paie, coceni porumb, tulpini porumb, etc).
Deşeurile municipale(cod 20 03 01) sunt colectate în pubele din plastic-2 buc.x120 l, pentru a fi preluate periodic de firma de salubrizare autorizata(Primaria Foltesti).
Ambalajele din hartie(cod 15 01 01) si ambalajele din plastic(cod 15 01 02) provenite de la produsele de protectia plantelor(PPP) sunt stocate selectiv pentru a fi preluate si/sau valorificate in programul SCAPA, cu respectarea prevederilor OUG nr. 41/ 22.08.2007.
Dejectiile animaliere, gunoiul de grajd(cod 02 01 06) rezulta din activitatea de cresterea animalelor desfăşurata in ferma zootehnice, max.12 mc/ zi, cantităţile sunt variabile pe parcursul anului. Acestea sunt transportate periodic la platforma de fermentare a gunoiului de grajd, aflata in folosinta PFA Druica Stefan(extravilan loc.Foltesti, T 74+75, P 451/1) si care este amplasata in imediata vecinatate a intersectiei DN 26 Galaţi – Oancea cu drumul local care duce la saivanele de oi. Aceasta are o suprafaţa de 1,0 ha si o capacitate de depozitare de 15-20 mii mc/an.
Pe parcursul unui an agricol cantitatea de dejectii depozitata, maxima 4530 mc/an. Dejectiile stabilizate periodic sunt reintroduse în circuitul natural sub formă de îngrăşământ organic natural. Gunoiul de grajd biostabilizat poate fi valorificat si la terţi. Platforma este amplasata pe teren proprietate si este amenajata pe pat de argila compactată, izolata cu polietilena, împrejmuita cu dig de protecţie din pamint. La sfirsitul fiecărui ciclu al anului agricol platforma de gunoi de grajd este golita, materialul organic fermentat este imprasitat pe cimp (PFA Druica Stefan deţine in proprietate si arenda teren arabil).
Dejecţiile lichide(urina, cod 02 01 06) si apele folosite la igienizarea spatiilor de odihna au in compozitie o cantitate apreciabila de carbon organic si azot sub diferite forme sunt colectate in 5 bazine batonate vidanjabile de 20 mc/ fiecare.
29
Aceste amestecuri de dejectii si ape de la spalare echipamente si incinte sunt transportate la platforma de dejectii.
Aceste dejectii lichide se utilizată la fertilizarea solului în perioada toamnă-primăvară.(literatura de specialitate “Agrochimie, D. Daviaescu 1981” menţionează că 1 litru urină vacă conţine 18 gr. uree şi 16 gr. acid uric).
Dozele de dejectii stabilizate vor fi stabilite prin studiul agrochimic, care tine cont de resursele terenurilor agricole si de planul de cultura aflat in desfasurare. Tehnicile si perioadele optime de aplicare a ingrasamintelor organice naturale sunt prevazute in Codul de bune prectici agricole si Codul de bune practici in ferma.
Deseurile rezultate din activitati de intretinere curenta a masinilor si utilajelor agricole din dotare precum deşeuri metalice(cod 16 01 17), acumulatorii(cod 16 06 01*), anvelope uzate(cod 16 01 03) si ulei tehnic uzat(cod 13 02 06*, 13 02 08*, 13 02 05*) sunt colectate selectiv pentru a fi periodic predate la firma abilitata. Pentru stocarea temporara a uleiului uzat de motor, de transmisie si de ungere societatea dispune de butoaie metalice -2 buc/180kg/ inscriptionate si amplasate in cadrul sectorului de colectare a deseurilor, special amenajat, securizat, cu platforma betonata. Pentru predarea deseurilor industriale reciclabile periculoase(ulei tehnic uzat cod 13 02 06*, sa) catre firme abilitata societatea va completa Anexa 2/ formularul de incarcare-descarcare a deseuri periculoase, in cantitate <1 t/an, conform cu prevederile HG nr.1061/2008.
Contractul 35/16.02.2012 a fost încheiat de către PFA DRUICĂ ȘTEFAN cu S.C. CAZACIOC& CO SRL din localitate Smârdan, județul Tulcea, contract a cărui obiect îl constituie neutralizarea deșeurilor de natură animală ce nu sunt destinate consumului uman(cod 02 01 02).
Avand in vedere activitatea desfasurata de societate, categoriile de deseuri reciclabile proprii produse pe amplasament se poate concluziona ca sunt respectate prevederile legislative in domeniul deseurilor, si ca nu este generat un impact semnificativ, asupra factorilor de mediu. 4.7. Alimentarea cu energie electric ă Ferma zoootehnica Foltesti a PFA Druica Stefan este alimentata cu energie electrică de la reţeaua locală, în baza contractului cu S.C.”Electrica” SA Galaţi. Consumul de energie electrică este contorizat. Pe amplasamentul analizat şi nici în vecinătăţi nu s-au identificat cabluri de înaltă tensiune aeriene sau subterane.
4.8. Protec ţia şi igiena muncii Respectarea de “Norme specifice de securitate a muncii” specifice vor duce la eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidente existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă: executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă.
30
4.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor În conformitate cu OUG privind principalele obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor au fost organizate după cum urmează:
- au fost stabilite, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor din fermele şi sectoarele societăţii;
- au fost identificate şi evaluate riscurile de incendiu din societate, stabilindu-se măsurile de apărare împotriva incendiilor;
- în baza deciziei emise de fiecare şef de sector sau responsabil al locurilor de muncă au obligativitatea instruirii lunare a salariaţilor din subordine privind respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu ordinul nr. 15/1987 al Ministerului Agriculturii;
- la fiecare obiectiv (depozit de materiale, carburanţi, furaje, grajduri animale, etc.) sunt organizate pichete de incendiu dotate corespunzător;
- în cadrul fermelor zootehnice sunt verificate periodic instalaţiile electrice în vederea înlăturării defecţiunilor care apar, depistarea improvizaţiilor şi a izolării legăturilor, a folosirii corpurilor de iluminat cu globuri de protecţie;
- la depozitele de furaje este asigurată paza permanentă, paznicii fiind instruiţi privind măsurile PSI care trebuie respectate, interzicerea fumatului şi a utilajelor cu defecţiuni la instalaţiile electrice şi de alimentare cu carburanţi;
- în perioada sezonului rece sursele de apă sunt protejate împotriva îngheţului; - în campaniile agricole sunt instruiţi toţi cei care participă la realizarea
campaniei, cu normele care trebuie respectate privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Carburanţii stocaţi şi livraţi conţin hidrocarburi uşor volatile care pot crea zone cu risc. Principalele măsuri împotriva incendiilor şi măsuri de protecţie sunt:
- antistatizarea rezervoarelor - îndepărtarea imediată a deversărilor accidentale - interzicerea folosirii surselor cu flacără directă sau deschisă - oprirea motoarelor autovehiculelor în timpul alimentării - instruirea personalului - controlul periodic al rezervoarelor - perimetrul staţiei va fi lipsit de obstacole care să împiedice ventilarea naturală - respectarea cu stricteţe a normelor PSI În situaţia izbucnirii unui incendiu se vor lua următoarele măsuri:
− depistarea focarului şi a materialelor care ard; − stabilirea tipului de substanţă de stingere care urmează a fi folosită şi a
mijloacelor de intervenţie; − alarmarea personalului; − acţionarea prin intervenţie conform rolului de incendiu; − evacuarea materialelor şi a mărfurilor combustibile sau cu pericol de
explozie; − salvarea persoanelor în pericol;
31
− alarmarea pompierilor.
P.F.A. DRUICA STEFAN are sarcina de a preveni astfel de situaţii de a reduce la minim posibilităţile de producere a incendiilor. 4.10. Zgomotul şi vibra ţiile Sursele de zgomot în timpul exploatării obiectivului sunt: - autovehiculele care tranziteaza amplasamentul; - utilajele din dotarea societăţii. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de răspuns reflex, în special dacă zgomotul este neaşteptat sau de natură necunoscută. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ şi sunt cunoscute sub denumirea de reacţii de stres. Ele exprimă o reacţie de apărare a organismului şi au un caracter reversibil în cazul zgomotelor de scurtă durată. Repetarea sistematică sau persistentă zgomotului apar alterări definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburări circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.
Nivel de zgomot echivalent/ caracteristici dB (A)
Efect
20-45 Reducerea inteligibilităţii vorbirii >35 Afectarea somnului
Alterarea definitivă a sistemului neuro-vegetativ
Tulburări circulatorii Tulburări digestive
Zgomote intermitente repetate sau persistente
Tulburări endocrine
Nivelul de zgomot datorat activităţii obiectivului Ferma zootehnica Foltesti : Nivelul de zgomot la sursa generatoare (la 1 m de sursă), conform "Mediul
Înconjurător, vol. III, nr. 4/1992" : - nivelul de zgomot datorat funcţionării de exemplu a unui tractor se
situeaza in intervalul 30 - 65 dB , nivelul de zgomot echivalent fiind de max 65 dB. Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei : Absorbţia energiei sonore în aer este foarte mică si poate fi luată în considerare
numai în cazul distanţelor mari. Neglijând efectele ei, la o undă sferică radiată într-un spaţiu deschis intensitatea
sunetului descreşte proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă : I = P / 4r2
Astfel, pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate
aplica formula : L2 = L1 + 20 lg( r2/r1 )
unde : L1 - nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanţa r1 de sursă (r1 = 1 m); L1 = 65 dB (A) ;
32
L2 - nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă ; r2 = 10 m - distanţa minimă până la limita incintei L2 = 52,0 dB
Nivelul de zgomot calculat la limita incintei : 52,0 dB Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintelor
industriale este : Ladmis = 65 dB(A)
52
65
0
20
40
60
Limitaincintei
dB(A
)
Dupa cum se observa, activitatea desfasurata de societate nu contribuie la
marirea nivelului de zgomot existent in zona amplasamentului. Dupa cum se observa, activitatea din cadrul Fermei zootehnice Foltesti nu
contribuie la marirea nivelului de zgomot existent in zona amplasamentului. Zgomotul generat de către pompele de apa din dotare, sau produs de
mijloace auto care tranziteaza amplasamentul nu este in flux continuu, astfel ca la limita incintei nivelul de zgomot nu depăşeşte 65 dB(A) conform STAS 10009/ 88.
In acest context putem afirma ca, din punct de vedere al zgomotului, activitatea care se desfasoara in perimetrul Fermei zootehnice Foltesti nu constituie un factor de risc.
4.11. Surse şi protec ţia împotriva radia ţiilor Nu este cazul pentru P.F.A. DRUICA STEFAN in cadrul Fermei zootehnice Foltesti . 4.12. Securitatea zonei Accesul în zona Fermei zootehnice Foltesti este supravegheat permanent de către personal propriu de pază. Iluminatul exterior este asigurat cu lămpi fluorescente, iar incinta fermei este bine delimitata perimetral cu gard. Platforma de stocarea dejectiilor este bine delimitata de digurile de contur.
33
5. CALITATEA SOLULUI
Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor cosisteme. Astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi apei prin utilizarea excesivă a îngraşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrari.
În condiţiile intensificării agriculturii, a creşterii producţiei vegetale, dar şi a dezvoltării rurale, ca verigi forte ale progresului socio-economic, se pune legitima întrebare: poate fi realizată şi menţinută creşterea producţiei vegetale fără a aduce prejudicii majore mediului înconjurător şi respectiv sănătăţii oamenilor şi celorlalte vieţuitoare ale lanţului trofic? Această sarcină prioritară, dar şi extrem de dificilă, este abordată prin prisma conceptului dezvoltării durabile a agriculturii, aşa cum a fost definit de către Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare:" Dezvoltarea durabil ă reprezint ă capacitatea omenirii de a asigura continuu cerin ţele genera ţiei prezente, dar f ără a le compromite pe cele ale genera ţiilor viitoare". În agricultură, ca şi în oricare ramură a economiei, nici un sistem nu poate fi considerat durabil dacă pentru fermier şi societatea din care face parte nu este benefic, adică nu este viabil din punct de vedere economic.
Aceasta, constituie de fapt singura alternativă pe termen lung la criza mediului înconjurător generată de societatea umană.
O agricultura durabil ă(integrata ) determina o producţie intensivă de produse competitive, având raporturi armonioase, prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia întâlnită frecvent "sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile în unităţi multisectoriale(vegetale şi zootehnice).
Sistemele de agricultură durabilă(integrată) sunt caracterizate printr-o activitate productivă multisectorială, producţia vegetală fiind întotdeauna în relaţie directă cu cea animalieră. În sistemele de agricultură durabilă, pentru dezvoltarea unei activităţi productive intensive, cu rezultate de producţie competitive sunt necesare următoarele măsuri:
• diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un potenţial genetic ridicat şi adaptaţi condiţiilor locale; culturile perene sunt folosite, atât pentru necesităţile sectorului zootehnic, cât şi pentru îmbunătăţirea şi conservarea stării structurale a solulului; culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, culturile ascunse sunt introduse, după recoltarea culturii principale, pentru protecţia solului la suprafaţă împotriva factorilor naturali şi antropici agresivi(ploi torenţiale, vânt, circulaţie necontrolată pe sol);
• utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic(de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de
34
îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului;
• folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, limitând cât mai mult utilizarea substanţelor chimice; de mare importanţă în combaterea buruienilor este şi capacitatea plantelor cultivate de reducere a proliferării acestora precum şi calitatea lucrărilor mecanice făcute în acest scop;
• exploatare raţională şi protecţia pajiştilor şi fâneţelor naturale şi a zonelor supuse eroziunii printr-un păşunat în sistem controlat; furajarea animalelor trebuie să fie în concordanţă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării. Numărul de animale trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren agricol a fermei;
• efectuarea în perioadă optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul de apă din sol pe adâncimea de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport; trebuie respectate şi anumite condiţii cu privire la pretabilitatea solului faţă de o lucrare specifică, faţă de numărul de lucrări, sarcina pe osie, presiunea din pneuri, numărul de roţi pentru protecţia solului înpotriva degradării fizice;
• la amenajarea fermei trebuie luate în considerare, pe lângă aspectele de protecţia şi conservarea ecosistemelor, a biodiversităţii şi cele economice şi sociale.
Practicile agricole trebuie adaptate la condiţiile naturale în care se efectuează utilizarea unui sol. Eroziunea stratului arabil de către apă sau vânt este una din consecinţele cele mai problematice ale exploatărilor agricole.
Pierderile de pământ efective variază în funcţie de speciile cultivate şi de modul de lucrare al pământului. Pentru a le minimaliza va trebui asigurat un strat vegetal pe tot parcursul anului. În monocultură şi cultură pură pericolul de eroziune este cu atât mai mare cu cât creşterea răsadurilor (porumb sau leguminoase) este mai lentă, cu cât densitatea de plantare este mai slabă şi cu cât plivirea este mai sistematică. Culturile anuale precum cerealele, necesită lucrări frecvente ale solului, ele având efecte mai degrabă negative asupra structurii solului, favorizând degradarea solurilor.
Dimpotrivă, culturile perene precum livezile împiedică în majoritatea cazurilor eroziunea solurilor, ele oferind o umbră permanentă care protejează structura solului.
Erodabilitatea unui sol depinde printre alţi factori de caracteristicile fizice ale acestuia: nisipul fin şi particulele abrazive sun elementele cel mai uşor de transportat, pe când o proporţie ridicată de pietriş şi argilă are ca efect frânarea eroziunii. O mare concentraţie de humus stabilizează structura unui sol şi îi măreşte capacitatea de reţinere a apei, având aşadar efecte anticorosive.
Culturile pure favorizarea apariţia organismelor dăunătoare care necesită o protecţie fito-sanitară sporită. Contaminarea solului cu pesticide pune în pericol fauna şi microflora din sol.
În monoculturi şi culturi pure (porumb, rădăcinoase şi tuberculi) riscul de dezechilibru în asimilarea elementelor fertilizante este în principiu mai ridicat. Cu cât numărul de specii prezente în asociaţia sau rotaţia culturilor este mai ridicat, cu atât asimilarea elementelor fertilizante este mai echilibrată, deoarece trebuie satisfăcute nevoi variate în elemente nutritive. Întrucât plantele astfel
35
combinate au rădăcini mai mult sau mai puţin adânci şi nevoi nutritive diferite (slabe sau ridicate), concurenţa pentru elementele nutritive, apă şi lumină este mult mai redusă.
În general se poate vorbi de pagube însemnate din momentul în care capacitatea de regenerare a vegetaţiei este împiedicată şi orizonturile superficiale ale solului sunt puternic degradate de acţiunea eoliană sau hidrică. Evaluarea gradului de degradare al vegetaţiei se poate sprijini pe structura vârstei şi compoziţia florei, a tufişurilor şi arborilor, pe rezervele de seminţe conţinute în sol la plantele erbacee şi eventual pe învelişul solului, precum şi pe profunzimea şi natura orizontului A.
Afânarea solului, care vizează ameliorarea câmpului destinat culturii, este o operaţie esenţială în agricultură. Unul dintre scopurile lucrării solului este împiedicarea creşterii buruienilor. După modul de prelucrare a solului avem:
− afânarea cu săpăliga sau cazmaua cu dinţi; − întoarcerea brazdei cu plugul; − discuirea şi grăparea brazdelor;
Prin utilizarea tractoarelor şi a maşinilor grele, compactarea solului poate afecta suprafeţe întinse, cu consecinţe asupra creşterii plantelor, asupra activităţii microorganismelor din sol, asupra disponibilităţii şi mineralizării elementelor nutritive, precum şi asupra degradării pesticidelor. Pe terenurile în pantă, straturile de sol ce acoperă orizontul compactat pot aluneca. Afânarea solului şi aportul de substanţe organice au un efect pozitiv asupra activităţii microbiene a solului. Fenomenul de compactare şi înnămolire, perturbările frecvente datorate modurilor de cultivare şi aportul de îngrăşăminte şi pesticide dăunează activităţii
Printre efectele negative ale exploatării solului, eroziunea este cea mei importantă raportată la scară mondială. Există un mare număr de metode pentru a combate eroziunea (tehnici bioagricole precum acoperirea cu paie a zonelor afectate, amenajarea teraselor anticorosive, plantarea de paravane antieoliene).
În ceea ce priveşte executarea lucrărilor mecanice de întreţinere a solului, toate lucrările se execută numai pe curba de nivel, pentru a evita orice fenomen de eroziune a solului.
Apele provenite de la spălarea utilajelor cu care s-au efectuat lucrările de combatere a bolilor, dăunătorilor sau a buruienilor au o concentraţie foarte redusă în pesticidul cu care s-a lucrat şi sunt administrate pe terenurile pe care s-a efectuat tratamentul.
Dozele de îngrăşăminte aplicate sunt cele recomandate de tehnologiile de cultură, aceste doze sunt calculate la optimul economic, care sunt mai mici decât optimul biologic. În aceste condiţii nu se poate vorbi de o formă de agresare a activităţii microbiene din sol, sau de spălări în straturile inferioare ale solului.
Deversarea unui poluant lichid pe suprafaţa unui sol conduce la formarea în zona de nesaturare a unui corp de impregnare, datorat fenomenelor de convecţie, dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind de vâscozitatea acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din acoperişul acviferului. Dacă solul este permeabil, poluantul se infiltrează în sol după o componentă verticală. Totodată se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant, datorită dispersiei, care este controlată de porozitatea solului. Avansând spre acvifer poluantul poate fi filtrat de către particulele solului, poate
36
fi adsorbit, volatilizat, precipitat, biodegradat, hidrolozat, oxidat şi redus. El poate fi oprit, de asemenea, de către o barieră impermeabilă.
Uneori poluanţii reţinuţi în sol pot fi desprinşi din matricea de reţinere şi antrenaţi spre apele subterane şi superficiale sub acţiunea motrice a apelor.
Odată ajunşi la nivelul hidrostatic al apei subterane, poluanţii pot să se comporte în mod diferit, funcţie de proprietăţile fizice, chimice şi biologice care îi caracterizează:
− dacă poluantul este solubil în apă, acesta urmează atât în zona nesaturată cât şi cea saturată, traiectoria apelor de infiltraţie. Cantitatea de poluant reţinută de zona nesaturată este determinată de cantitatea de apă din sol şi din roci, de proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale acestora, precum şi de conţinutul în săruri al soluţiei solului.
− dacă poluantul este mai uşor decât apa (benzen, petrol, motorină, etc.) în zona nesaturată acesta formează un corp de impregnare, care în anumite fracţii pot fi mobilizate spre acvifer.
Din punct de vedere al exploatarii obiectivului distingem urmatoarele etape: • sa respecte graficul de revizii si reparatii a dotarilor tehnice existente pe
amplasament ; • verificarea zilnica a nivelului de apa uzata in bazinele vidanjabile ; • fertilizantele vor fi administrate in cantitati moderate, fara a creea depozite
temporare pe terenurile agricole; In etapa de functionare a obiectivului sursele probabile de poluare a solului sunt: • scurgerile accidentale de ulei tehnic si/ sau alte produse petroliere de la
mijloacele de transport, care tranziteaza ocazional drumurile de acces a amplasamentului analizat.
• stocarea defectuasa a dejectiilor pe platforma de stabilizare-mineralizare ; În cadrul obiectivului analizat in conditii normale de functionare nu se pot produce poluari accidentale ale solului sau subsolului cu carburanti si produse petroliere.
Dezvoltarea şi concentrarea sectorului zootehnic în unele zone a dus la deteriorarea calităţii apelor din multiple cauze, cum ar fi:
• densitate mare a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic;
• concentrare şi amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă, ori pe terenuri cu apă freatică de suprafaţă, ori pe terenuri în pantă;
• mod defectuos de stocare şi scurgere a efluenţilor; • contaminare a solului şi apei cu nitraţi şi metale grele; • desfăşurare a unor practici greşite de către crescătorii de animale prin utilizarea
în exces a dejecţiilor acumulate în fermele zootehnice şi prin manipularea şi depozitarea acestora.
Trebuie să se cunoască faptul ca orice îngrăşământ cu azot sub formă organică este mineralizat, rezultând în final forme de azot nitric şi amoniacal. Principalul factor de evoluţie spre forme minerale de azot îl constituie raportul C/N, respectiv raportul existent între cantităţile de carbon(provenit din resturi vegetale) şi azot din îngrăşământ. El poate fi mai mult sau mai puţin ridicat şi condiţionează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală(amoniacală sau nitrică) este în funcţie de valoarea raportului C/N.
Îngrăşămintele organice cu un raport C/N scăzut (<15), cum sunt dejecţiile fără aşternut de paie, evoluează rapid(de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc în trei până la cinci săptămâni), în timp ce îngrăşămintele cu raport C/N ridicat (>30), cum sunt dejecţiile cu aşternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcţie de tipul substanţelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puţin degradabile, şi de natura dejecţiilor.
37
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Concluzii: Factorul de mediu aer
Se cunoaşte că: − în timpul tranzitării amplasamentului de la autovehiculele se elimină în
atmosferă gaze de eşapament a căror compoziţie este funcţie de reglajul motorului, carburantul utilizat şi de regimul de funcţionare;
− masinile si utilajele agricole din dotare elimină în atmosferă gaze de eşapament a căror compoziţie este funcţie de reglajul motorului, carburantul utilizat şi de regimul de funcţionar, iar lucrările de mecanizate a agriculturi se efectuează pe câmp unde dispersia noxelor este favorizată de curenţii de aer existenti in zona obiectivului analizat;
− la efectuarea fertilizarilor organice si a tratamentelor de protectia plantelor au loc emisii de mirosuri specifice, care persistă în atmosferă câteva ore după efectuarea tratamentelor şi că parcelele ce se tratează sunt în câmp, departe de aşezările umane;
− emisiile de mirosuri specifice produse in timpul fertilizarilor organice si a tratamentelor de protectia plantelor pentru culturile vegetale sunt dispersate de curenţii de aer, impactul asupra populaţiei din zonă fiind nesemnificativ avându-se în vedere amplasarea solelor de teren agricol departe de zonele de protecţie a populaţiei;
− distribuirea furajelor in sectorul zootehnic se realizează cu manual si controlat;
− operatiile de igienizare si dezinfecţii a compartimentelor de crestere si a instalatiilor tehnologice are loc în spaţii securizate, ermetizate în timpul vidului sanitar;
− activitatea de creşterea intensivă a bovinelor are loc cu emisii de mirosuri specifice, care sunt dispersaţi de curenţii de aer din zona amplasamentului analizat;
− furajare diferentiata in functie de categoria de varsta, din punct de vedere al proteinei brute;
Luând în considerare că: − emisiile de noxe din gazele de esapament calculate sunt în cantităţi mici şi
dispersate de curenţii naturali de aer din zona amplasamentului; − factorii de disconfort provacati de emisiile mirosuri specifice, identificati in
concentratii de amoniac sunt indicatori subiectivi si nu se pot cuantifica intr-o forma matematica care sa permita o evaluare de risc.
− toate emisiile de amoniac si alte mirosuri specifice sunt dispersate de curentii de aer existenti in zona obiectivului analizat;
− activitatea de mecanizate a lucrarilor agricole se desfăşoară pe parcursul unui an agricol şi că lucrările se desfăşoară în câmp deschis, unde dispersia este foarte mare, noxele rezultate de la parcul de masini si utilaje agricole si din lucrarile agricole(emisii si imisii de pulberi totale) se încadrează în limitele stabilite de Ordinul nr.462/1993.;
− imisiile de amoniac fata de vecinatati sunt relativ scazuta si zona rezidentiala a comunii. In aceste conditii putem afirma că factorul de mediu aer, ca urmare a activităţii
desfăşurate de către P.F.A. Druica Stefan in cadrul Fermei zootehnice Foltesti este agresat în limite admisibile.
38
Factorul de mediu ap ă Luând în considerare că:
− apele uzate produse pe amplasament sunt colectate în sistem divizor. Datorită sistematizării pe verticală apele pluviale potential curate sunt dirijate prin pante si rigole spre zona libera a amplasamentului;
− apele pluviale uzate care sunt colectate de pe suprafetele betonate ale padocurilor din ferma prin rigole betonate in bazinul betonat vidanjabil amplasat lingă gardul de est al fermei, cu o capacitate de stocare de 80 mc(Vpluviale).
− apele uzate de la filtru sanitar/sector zootehnic/ si de la sala de muls sunt dirijate intr-un bazin bazin betonat vidanjabil(v=160 mc/Vig). Vidanjarea este asigurata de firma abilitata;
− 5 (cinci) bazine betonate vidanjabile cate 20 mc fiecare amplasate la capătul grajdurilor pentru colectarea purinului de la animale+ape igienizare spatii. Amestecul purin+ape uzate se vidanjeaza periodic si este descarcat pe platforma de gunoi pentru accelerarea fermentaţiei.
− spălarea utilajelor utilizate la tratamente fitosanitare(bazine, pompe, furtunuri şi duze) se realizeaza in câmp, iar apa folosită se dispersează pe aceleaşi suprafeţe pe care s-a efectuat tratamentul la cultura respectivă;
putem afirma că factorul de mediu apă, ca urmare a activităţii desfăşurate de către P.F.A. Druica Stefan in cadrul Fermei zootehnice Foltesti este agresat în limite admisibile. Factorul de mediu sol Luând în considerare că:
− utilizarea îngrăşămintelor chimice se face numai în dozele recomandate de specialişti, aplicarea pe culturi sau terenuri făcându-se sub directa supraveghere a specialistilor;
− pentru a preveni contaminarea solului şi subsolului cu produse petroliere, la transvazarea acestora în câmp, se foloseşte o tavă metalică pentru recuperarea combustibilului scurs accidental; Utilajele şi maşinile parcului auto pe timpul nopţii sunt garate, fără combustibil in rezervor pentru a se evita poluările accidentale ale solului cu produse petroliere;
− prin utilizarea tractoarelor şi a maşinilor grele, compactarea solului poate afecta suprafeţe întinse, cu consecinţe asupra creşterii plantelor, asupra activităţii microorganismelor din sol, asupra disponibilităţii şi mineralizării elementelor nutritive, precum şi asupra degradării produselor clasificate;
− toate spatiile de lucru, canale tehnice interioare si bazine exterioare sunt betonate, cu capacitati de stocare corespunzatoare.
− dejectiile animaliare produse in cadrul sectorului zootehnic sunt stocate temporar in vederea biosetrilizarii si mineralizarii pe platforma din extravilan, care are capacitate corespunzatoare, dar poate afecta calitatea apei freatice, pentru ca nu are rigola si bazin pentru colectarea efluentului/levigatului. Exista capacitatea de stocare temporara a dejectiilor pentru o perioda de maxim 6 luni.
− eliminarea deseurilor produse in cadrul obiectivului analizat se realizeaza in concordanta cu prevederile legislative in vigoare;
39
− sunt respecte prevederile tehnice de fertilizare organica a terenului agricol, cuprins in studiul agrochimic privind doza de administrare si perioada de aplicare a dejectiilor stabilizate;
În cadrul obiectivului analizat in conditii normale de functionare nu se pot produce poluari accidentale ale solului sau subsolului cu carburanti si produse petroliere. Putem afirma că activitatea desfăşurată de P.F.A. Druica Stefan in cadrul Fermei zootehnice Foltesti , respectiv in cadrul platformei de stocarea dejectiilor poate sa afecteze indicii de calitate ai factorul de mediu sol si implicit a apei subterane. Concluzii :
In concluzie tinand cont de activitatea desfasurata in cadrul obiectivului, de datele din literatura de specialitate, de conditiile tehnice impuse, functionarea obiectivului “Fermei zootehnice Foltesti” nu poate sa duca la o crestere semnificativa a emisiilor si implicit a imisiilor de poluanti specifici si a expunerii populatiei din imediata vecinatate la situatii si/ sau substante periculoase.
In aceste conditii impactul asupra factorilor de mediu si a populatiei din
vecinatatea obiectivului este nerelevant, starea de sanatate a mediului si a populatiei din imediata vecinatate nefiind influentata in sens negativ.
Urmare a celor mentionate mai sus, sustinem functionarea obiectivului Fermei
zootehnice Foltesti a P.F.A. Druica Stefan in cazul respectarii normelor/ standardelor, a legislatiei specifice de mediu, precum si a conditiilor tehnice enumerate in prezenta documentatie de mediu.
Masuri recomandate pentru conformarea obiectivului, respectiv a platformei de stocarea dejectiilor:
Avand in vedere ca din stadiul de proiectare şi construcţie a depozitelor, bazinelor şi incintelor pentru depozitarea îngrăşămintelor organice se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei apelor şi mediului împotriva poluării, prin următoarele măsuri:
* amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă; * capacitate de stocare suficientă; * construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi
protecţie; * condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; * căi corespunzatoare de acces; * protecţie împotriva incendiilor; * protecţie împotriva eventualelor scurgeri de levigate. P.F.A. Druica Stefan va hotara: - amenajarea unei noi platforme de stocarea dejectiilor, conforme cu exigentele legislatiei de mediu in vigoare;
sau -platforma de stocare existenta va fi adusa la stadiul de conformitate cu exigentele legislatiei de mediu in vigoare;
40
Recomand ări :
1. Completarea curenta a Registrului de evidenta a deseurilor, conform cu cerintele H.G. nr. 856/ 2002 – privind gestiunea deseurilor. Raportarea lunara la ARPM Galati a situatiei centralizate a deseurilor produse pe amplasament.
2. Indepartarea dejectiilor animaliare din incinta sectorului zootehnic(spalarea si
dezinfectia/dezinsectia/deratizarea se vor face conform procesului tehnologic pentru evitarea descompunerii rezidurilor si degajarii de gaze nocive sau mirositoare, precum si pentru reducerea riscului de aparitie a unor boli infectioase.
3. Se vor lua masuri suplimentare de intretinere si curatare a boxelor in mod
special in perioada calduroasa a anului;
4. Curatarea spatiilor depopulate se va face prin respectarea normelor sanitar-veterinare;
5. Canalele tehnice colectoare/bazinele vidanjabile vor fi mentinute acoperite si
decolmatate periodic ;
6. Se va proceda permanet la tratarea dejectiilor/apei reziduale din bazinul colector in vederea reducerii degajarii de gaze si mirosuri.
7. Pentru a preveni poluarea solului si implicit a freaticului cu azotati, azotiti sau
nitrati proveniti din surse agricole, implicit cu dejectii animaliere produse in cadrul Fermei zootehnice Foltesti se impune respectarea Codului de Bune Practici Agricole. Pentru terenurile agricole pe care vor fi imprastiate dejectiile trebuie sa se cunoasca cantitatea care poate fi aplicata anual pe hectar (max. 170 kg azot incepand cu 2010), conform si cu prevederile cuprinse in Studiu agrochimic.
8. Avand in vedere ca sistemul de management al dejectiilor produse in cadrul
sectorului zootehnic, este parte integrata a activitatii de crestere intensiva a animalelor, societatea care detine teren agricol, trebuie sa fie impuse masuri tehnice, precum: respectarea perioadelor de aplicare a acestui tip de ingrasamant organic natural si a altor masuri tehnice cuprinse in Codul de bune practici agricole. Acest lucru este necesar pentru a constientiza factorii de decizie si a urmari modul de aplicare a acestei categorii de ingrasaminte naturale organice, si a reduce posibilitatile de nemultumire a populatiei din zonele limitrofe sectorului zootehnic sau a terenurilor agricole care se fertilizeaza.
9. La efectuarea lucrările agricole mecanizate se recomandă luarea unor măsuri
care permit prevenirea aparitiei eroziunii şi compactării solului respectiv: - ocuparea maximă a solului cu culturi şi menţinerea unui strat vegetal de
plante vii (culturi asociate, culturi permanente) sau moarte; - semănarea peste resturile culturii precedente (fără întoarcerea prealabilă
a brazdei); - a nu îngropa reziduuri vegetale, ci a le lăsa la suprafaţa solului;
41
- crearea sau păstrarea unei structuri grosiere de sol prin rotire culturilor sau alegerea unor unelte de arat adecvate;
- amenajarea de terase anticorosive sau banchete pe curbele de nivel în cazul terenurilor în pantă. Aceste amenajări pot fi foarte costisitoare, iar accesul utilajelor agricole la parcelele cultivate poate fi îngreunat;
- stabilirea unor linii de vegetaţie protectoare sau a unor garduri de protecţie împotriva vântului perpendiculare pe direcţia vântului;
- conservarea şi sporirea rezervelor organice ale solului; - reducerea presiunii exercitate asupra solului la trecerea tractoarelor prin
alegerea unor utilaje mai mici sau mai uşoare sau prin echiparea acestora cu roţi mai late;
- executarea arăturilor numai în condiţii optime de umiditate;
10. Măsuri minime pentru conservare a biodiversitatii Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise : - orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălelor din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau
ouălor din natura ; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ; - pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie ; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea; - comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării acestora
în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
