Upload
alcedarscoala
View
3.197
Download
12
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
DIRECŢIA ÎNVĂȚĂMÎNT ȘOLDĂNEȘTI
GIMNAZIUL ALCEDAR
RAPORT DE AUTOEVALUARE
pentru confirmarea gradului didactic I
Șveț Aurelia,
profesor de geografie,
grad didactic I.
Anul de învățămînt 2013-2014
2
Se recomandă pentru confirmarea gradului didactic întâi,
proces-verbal nr. 16 al ședinței Consiliului Profesoral din 27.02.14
Directorul gimnaziului Alcedar
________________________
Sumar
1. Date generale 1
2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute. 2
2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor. 2
2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională. 2
2.3. Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi
desfăşurarea demersului didactic. 5
2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt. 8
2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de
învăţământ. 8
3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. 9
4. Direcţii de perspectivă. 10
Bibliografie. 10
Anexe. 11
3
1. Date generale
• NUME, PRENUME: Șveț Aurelia
• STUDII: Institutul Pedagogic de Stat ,,T. G. Șevcenko” din Tiraspol, facultatea de geografie,
specialitatea – învățător de geografie și biologie, absolvit în anul 1989;
• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ
- 1989 – învățător de geografie la școala medie Ofatinți, raionul Rîbnița;
- 24 ani de activitate pedagogică – profesor de geografie și biologie;
• EVOLUŢIE PROFESIONALĂ
- 1991 – transferată ca învățător de biologie la școala medie Alcedar (actualmente gimnaziul
Alcedar), unde activez și în prezent;
- 2004 – conferirea gradului didactic II la specialitatea geografie;
- 2009 – conferirea gradului didactic I la specialitatea geografie;
- din 2006 dețin și funcția de organizator al lucrului educativ în gimnaziu;
- 24.11.2003 – 13.12.2003 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;
- 16.02.2008 – 01.03.2008 – cursuri de perfecţionare la geografie, IŞE;
- iulie 2010 , august 2011 – participarea în calitate de formator local la seminarele republicane
privind implementarea Curriculum-ului modernizat la geografie;
- 30.08.2013 – 27.09.2013 – cursuri de perfecționare la geografieie, IFC;
- Membru al Consiliului de Administrație al gimnaziului;
- Membru al Consiliului Metodic al gimnaziului;
- Membru al Comisiei Multidisciplinare;
- șeful întrunirii metodice raionale a profesorilor de geografie;
- Președintele CLPDC;
• PUBLICAŢII
- S. Caisîn, N. Halaim, A. Șveț ,,Surse de Energie Regenerabilă”, Ghidul profesorului, Chișinău
2012;
- 22 de materiale în format electronic pe site-ul http://www.didactic.ro/pagina-
mea/strekoza/materiale (în perioada 2010 - 2014 – 12 materiale);
4
2. Argumente în favoarea performanţelor obţinute.
2.1. Dovezi despre progresul şcolar al elevilor.
Evaluarea rezultatelor elevilor este o etapă importantă a procesului educațional, de care
depinde etapa ulterioară și parcursul eficient al predării-învățării. Aplicarea diverselor tipuri și
forme de evaluare mă ajută să orientez procesul educațional în conformitate cu standardele
educaționale și obiectivele preconizate pentru formarea competențelor curriculare.
La începutul fiecărui curs realizez evaluarea inițială, care îmi formează o imagine despre
competențele, pe care le posedă elevii și îmi permite să proiectez activitatea în planul conținuturilor
curriculare.
Evaluarea formativă asigură elevilor posibilitatea de a recupera erorile, lacunele, astfel, ca la
final de modul majoritatea elevilor să însușească suficient pentru a putea susține testul de evaluare
sumativă. [12]
Pe parcursul perioadei de atestare am constatat o evoluție calitativă a competențelor elevilor,
care pot fi apreciate, raportîndu-le la competențele curriculare: Elevii pot:
- explica termenii geografici și îi utilizează în descrierile geografice coerente;
- examina, citi și interpreta hărțile la descrierea componentelor naturii, prin descifrarea
semnelor convenționale ale hărții;
- determina și aprecia poziția geografică a obiectelor pe hartă;
- explica relațiile cauzale prin completarea organizatorilor grafici;
- realiza observații asupra componentelor naturii din localitate;
- să manifeste a atitudine grijulie pentru calitatea mediului natural;
- sistematiza informația selectată în urma observațiilor și din surse de literatură și electronice,
prin elaborarea de postere, prezentări, eseuri etc;
Am tendința permanentă de a forma la elevi competența de autoformare: elevii au învațat să
scrie proiecte simple de mediu, pe care le implementăm în localitate, să sistematizeze materialele
elaborate în portofolii, însă la acest capitol mai există rezerve.
De asemenea elevii învață să soluționeze diferite situații-problemă, care asigură formarea
competenței de a gîndi corect în diverse situații cotidiene, prin analiză și sinteză, generalizare și
aplicare a cunoștințelor dobîndite în activitățile de toate zilele.
În anul școlar 2012-2013 elevul clasei a IX-a Bumbac Vasile a ocupat locul II la olimpiada
raională de geografie. La faza locală în fiecare an am o participare de 18-20 elevi din 150 elevi total
în gimnaziu.
În anexa 1 am prezentat evoluția rezultatelor școlare la geografie pe exemplul unei clase de elevi pe
parcursul unei perioade de trei ani (fig.1), precum și evoluția unor elevi din clasa a IX-a (fig 2.a) și
a VIII-a (fig 2.b)
2.2. Dovezi despre preocupările pentru dezvoltarea profesională.
,,În secolul XXI analfabeți nu vor fi acei, care
nu vor ști să scrie și să citească, ci acei, care
nu vor fi capabili să învețe continuu.”
A. Tofler
Reforma educațională care a demarat în Republica Moldova presupune ca cadrele didactice să
posede un nivel înalt al măiestriei profesionale. Menţinerea şi dezvoltarea competenţelor
profesionale este asigurată de o formare continuă, care reprezintă educația pe parcursul întregii
vieți. Activînd ca profesor, conștientizez, că există o necesitate permanentă de aplicare eficientă a
5
rezultatelor cercetărilor din domeniul educației, deaceea am tendința de a-mi construi un traseu de
formare continuă. Conform noului Regulament de atestare a cadrelor didactice, aceasta a devenit
posibil prin completarea sistematică a Registrului dezvoltării profesionale. Astfel am obținut și o
creștere a responsabilității personale pentru reușita carierei didactice, participarea activă la procesul
de perfecționare și autoperfecționare devenindu-mi un principiu fundamental al formării continue.
Tema de cercetare pedagogică este o continuitate a direcției de activitate a gimnaziului, fiind
orientată spre asigurarea calității în educație. Calitatea și eficiența demersului educațional o obțin
prin studierea sistematică a grupurilor de elevi cu scopul identificării celor mai adecvate strategii
didactice centrate pe elev. Particularitățile individuale ale elevilor, dar și abordarea educației
incluzive, imi impun crearea de condiții metodologice și psihopedagogice, care ar asigura accesul,
relevanța și calitatea educației pentru fiecare copil. Reieșind din acest context, am orientat domeniul
propriu de cercetare științifico-practică spre ,,Aplicarea strategiilor didactice interactive pentru
asigurarea unui demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie”. Subiectul
propus pentru cercetare este, de fapt, o continuitate a celor anterioare, dar implementarea
curriculum-ului bazat pe competențe m-a determinat să formulez pentru realizarea lui așa obiective:
- Selectarea strategiilor didactice, orientate spre dezvoltarea creativității, gîndirii critice la elevi;
- Formarea competențelor de activitate individuală și sistematică la elevi;
- Formarea deprinderilor de aplicare a cunoștințelor în practică;
- Aplicarea metodelor de instruire diferențiată în cadrul lecțiilor;
Consider că realizarea obiectivelor propuse poate asigura formarea unui cetățean activ,
pregătit pentru a se integra în societate.
Fiind una dintre științele ce studiază natura, geografia are tangențe directe cu problemele de
mediu, deaceea ,,Educația ecologică prin prisma problemelor de mediu globale și ale localității
natale” constituie un alt domeniu de cercetare în activitatea mea. Obiectivul principal al activității
în acest domeniu este: Formarea conștiinței ecologice la elevi prin studierea diverselor metode de
conservare a resurselor și energiei.
Realizarea acestui obiectiv are loc atît la orele de geografie și biologie, cît și la activitățile
extracurriculare, dar și în cadrul cursului opțional ,,Surse de energie regenerabile”.
Formarea profesională continuă o realizez la nivel de gimnaziu, la nivel raional, precum și
prin intermediul cursurilor și stagiilor la nivel republican. Consider că forma principală de instruire
postuniversitară a profesorilor este formarea continuă la nivel de unitate școlară.
Studierea literaturii din lista bibliografică anexată, precum și a multor articole din revistele de
specialitate îmi asigură autoformarea și autoperfecționarea, totodată fiind și o îndrumare în
problemele dezvoltării creativității și gîndirii critice la elevi, în identificarea metodelor de
eficientizare a comunicării didactice.
Formarea competenței digitale mă obligă să utilizez calculatorul în procesul de predare-
învățare. În primul rînd am învățat să utilizez calculatorul pentru a culege și a sistematiza
informația selectată, precum și și să prelucrez informația prin utilizarea programelor Microsoft
Word, PowerPoint; Publisher, Excel, Prezi, Movie Maker, Camtasia Studio, creîndu-mi astfel
materiale video necesare pentru anumite subiecte. Lucrez asupra elaborării prezentărilor Prezi
pentru fiecare lecție pentru cursul opțional ,,Surse de energie regenerabilă”. Informația poate fi
vizualizată pe http://prezi.com/your/. Pentru ca calculatorul să devină parte integrantă a unui proses
interactiv de predare-învățare-evaluare, pun și în fața elevilor sarcini, realizarea cărora necesită
utilizarea lui.
O problemă, care mă preocupă la etapa actuală este eficientizarea comunicării didactice și
îmbunătățirea relației profesor-elev, cauzată atît de reformele din educație, dar și de aspectele vieții
6
sociale (migrația părinților, educația incluzivă etc.).
Un modul foarte important în dezvoltarea profesională continuă îl constituie instruirea
diferențiată. În acest scop studiez Teoria inteligențelor multiple a psihologului american Howard
Gardner.
Conștientizînd faptul, că implementarea curriculum-ului modernizat bazat pe competențe și
centrat pe elev presupune dezvoltarea gîndirii critice și a creativității la elevi, am cercetat un șir de
susre metodice și am selectat metode și tehnici adecvate dezvoltării creativității și gîndirii critice la
elevi. (Exemple de metode și tehnici utilizate - p. 2.3)
Schimbul de experiență cu colegii este de asemenea o modalitate de formare continuă. În
acest scop am participat la ședințele catedrelor didactice, la orele publice ale colegilor, la activitățile
extradidactice, dezbaterile tematice, organizate în cadrul catedrelor, am prezentat personal 5 ore
publice la geografie și 6 la biologie, precum și mai multe activități extracurriculare. Majoritatea
scenariilor didactice ale orelor publice, activităților extracurriculare, precum și proiecte de lungă
durată le-am publicat pe site-ul comunității online a cadrelor didactice –
http://www.didactic.ro/pagina-mea
În cadrul școlii am participat la:
a) ateliere de lucru din cadrul catedrei cu tematica:
- ,,Structura lecției – eficiență și performanță”, gim. Alcedar, 04.01.2010
- ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă”, gim. Alcedar, 05.11.2010
- ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă și scurtă durată”,
gim. Alcedar, 22 august 2013;
b) seminare metodice la nivel de instituţie de învăţămînt:
- ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare”, gim.Alcedar, 04.11.11;
- ,,Activități de valorificare a creativității elevilor în cadrul orelor – schimb de experiență”,
gim. Alcedar, 05.01.2012;
Activînd în calitate de organizator al lucrului educativ în gimnaziu, am avut posibilitatea să
particip și la un șir de seminare raionale, unde am acumulat experiență referitor la parteneriatul
școală-familie, metode de activitate în educația incluzivă etc.
La nivel raional am participat la:
a) seminarele metodice cu tema:
- ,,Promovarea parteneriatului educațional dintre școală, familie, comunitate” – gim. Chipeșca,
25.02.2011;
- ,,Parteneriat școală-familie – repere pentru educația incluzivă” – gim. ,,A. Grosu”, Dobrușa,
06.04.2012
- ,,Copilul, cartea, televiziunea/Internetul – confluențe și contradicții” – gim.Glingeni,
30.11.2012.
- ,,Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor
de geografie” - seminar raional al profesorilor de geografie – 10.12.13, gim. Alcedar;
b) Participarea la reuniunile metodice raionale din august a profesorilor de geografie - în
fiecare an.
Am prezentat comunicări în cadrul reuniunilor metodice raionale:
- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2010
- ,, Implementarea Curriculum-ului școlar modernizat la disciplina ,,Geografia”, august 2011
- ,,Taxonomia competențelor curriculare la geografie” , februarie 2012.
7
Activez în proiectul SPARE (Program școlar privind utilizarea resurselor și energiei) din anul
2006. Obiectivele principale ale programului sunt: instruirea elevilor și sporirea eficienței practice a
utilizării energiei la școală și acasă; familiarizarea copiilor și maturilor cu ideile și metodele de
conservare a energiei. Activitatea în cadrul proiectului prin participarea la seminare, concursuri,
conferințe, tabere de vară îmi permite schimbul de experiență în vederea educației ecologice a
elevilor cu profesorii din întreaga republică.
O experiență bogată privind educația ecologică a elevilor am acumulat și în rezultatul
colaborării cu IFC în cadrul proiectului ,,Energie și biomasă”, implementat de PNUD în Republica
Moldova. În cadrul componentei educative a proiectului, coordonată de IFC și CRCT ,,Gutta-Club”,
au fost elaborate suportul didactic pentru elevi și ghidul profesorului la cursul opțional ,,Surse de
energie regenerabilă”, la care am colaborat, ca autor. (Anexa electronică 1) În cadrul acestui proiect
am participat la două școli de vară. (Anexa el. 2) Cunoștințele și competențele acumulate în
rezultatul acestei experiențe le utilizez la lecțiile de geografie și biologie în scopul educației
ecologice la subiectele legate de protecția mediului.
La nivel republican și internațional am participat la:
a) seminare metodice cu tema:
- ,,Activitatea în cadrul proiectului SPARE: Sarcini de perspectivă pentru anul 2009-2010 –
seminar metodico-informativ pentru profesorii din Republica Moldova, Chișinău, CRCT
,,Gutta-Club”, 07-08.11.2009;
- ,,Surse regenerabile de energie, conservarea energiei în gospodăria țărănească A.Port –
seminar teoretico-practic, s. Popeasca, r. Ștefan-Vodă, 07.04.2010
- ,,Proiectul SPARE: Metodologii informaționale și sarcini de perspectivă pentru anul 2010-
2011” – seminar metodico-informativ pentru profesorii din RepublicaMoldova, Chișinău,
CRCT ,,Gutta-Club”, 04-05.11.2010
- ,,Instruirea ca mijloc de includere a elevilor la activități de conservare a energiei” – Seminar
Internațional – Kiev, 13-15.11.2012;
b) două stagii de formare ca formator local privind implementarea Curriculum-ului școlar
modernizat la disciplina ,,Geografia” - iulie 2010, august 2011;
c) Am promovat cursurile de perfecționare la disciplina Geografia – 30.08– 27.09.13, IFC,
Chișinău. În cadrul cursurilor am valorificat modulele: Psihopedagogia învățămîntului formativ,
Didactica geografiei, Curriculum centrat pe competențe și Aplicarea TIC la lecție.
d) Am activat ca membru al echipei de organizatori la două școli de vară în cadrul proiectului
,,Energie și biomasă”.
2.3 Dovezi despre implementarea rezultatelor formării continue în proiectarea şi
desfăşurarea demersului didactic.
Activitatea de formare continuă și autodezvoltare se reflectă permanent în desfășurarea
demersului didactic. Participarea la atelierul de lucru ,,Structura lecției – eficiență și performanță a
finalizat cu perfecționarea modelului de proiectare a lecției.[11] Demersul didactic îl structurez
după modelul Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extensie (ERRE). În acest mod învățarea
devine un tot integru, formarea competențelor bazîndu-se atît pe cunoștințele noi, cît și pe cele
anterioare. Aceasta îmi permite centrarea procesului educaţional pe opţiunile şi capacităţile elevului,
precum și motivarea eficientă a lor prin metode și tehnici adecvate.
Însă la acest capitol mai există oportunități: în primul rînd parteneriatul activ părinți –
profesori, profesori – elevi, precum și atragerea la procesul educațional a tuturor actorilor
comunitari: consilieri, asistent social, medic de familie, bibliotecar, lucrători de cultură, preot etc.
8
Atelierul de lucru ,,Elaborarea matricei de specificații pentru evaluarea sumativă” a avut ca
finalitate însușirea elaborării unei matrici de specificații pentru o evaluare sumativă la un
capitol/unitate de învățare pentru clasele gimnaziale. În final am reușit elaborarea unui model de
matrice, care să includă competențele specifice și subcompetențele, ce urmează a fi evaluate. Din
acestea rezultă obiectivele de evaluare, iar itemii se elaborează conform diferitor domenii cognitive,
ținîndu-se cont de nivelul pregătirii clasei de elevi, astfel încît, lucrarea de evaluare să includă
diferiți itemi după gradul de dificultate și să fie posibilă promovarea ei de către majoritatea elevilor.
(un model de lucrare în anexa 2)
În cadrul atelierului ,,Formarea competențelor profesionale în elaborarea proiectelor de lungă
și scurtă durată” am prezentat modelul proiectării de lungă durată la geografie, elaborat în contextul
formării de competențe. În acest sens am îmbunătățit proiectul cu precizarea clară a corelației dintre
subcompetențe – conținuturi – activități de învățare – evaluare și am elaborat un model constructiv
de proiectare la disciplina predată.
Toate proiectele didactice, atît de lungă durată, cît și de scurtă durată sunt elaborate în variantă
electronică. (Anexa el. 3)
În cadrul seminarului ,,Utilizarea calculatorului în predarea disciplinelor școlare” am făcut o
prezentare despre importanța formării competenței digitale la profesori și elevi și unele modalități
de utilizare a calculatorului la lecțiile de geografie, reieșind din condițiile concrete ale școlii. Astfel,
luînd în considerație și propunerile metodice, mi-am creat un model propriu al proiectului de scurtă
și de lungă durată, am învățat să elaborez prezentări PowerPoint, Prezi care le utilizez, atît la lecții,
cît și în cadrul seminarelor; am învățat să prelucrez materialele audio și video în anumite programe,
pentru a putea utiliza la lecție numai fragmentul necesar, învăț să elaborez lecții video, pentru a
facilita accesul la instruire a copiilor cu anumite dizabilități. (Anexa el. 4)
În timpul lecțiilor utilizez fragmente video, imagini sau prezentări. De asemenea învăț cu
elevii să elaboreze singuri prezentări la calculator.
Calculatorul mă ajută și la elaborarea fișelor cu teste individuale pentru fiecare elev.
La 10 decembrie 2013 în gimnaziul Alcedar s-a desfășurat seminarul raional al profesorilor de
geografie „Utilizarea manualului școlar la formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul
orelor de geografie”. La seminar am prezentat ora publică în clasa a VIII-a cu subiectul „Apele de
suprafață ale Republicii Moldova. Rîurile”. În cadrul seminarului am moderat training-ul „Metode
și tehnici interactive utilizate la lecțiile de geografie”. S-a realizat un schimb de experiență între
cadrele didactice din raion. (Anexa el. 5)
Am elaborat curricula la decizia școlii pentru cursuri opționale: ,,Educație pentru dezvoltarea
comunității” – pentru clasa a IX-a și ,,Prin țări și continente” – pentru clasa a VII-a, aprobate la
ședința catedrei din 01.09.2011.
În cadrul cursurilor de perfecționare am discutat și despre avantajele și dezavantajele
computerizării vieții. Ghidul de utilizare a Internetului, pe care l-am primit la cursuri, mă ajută să
mă protejez de diverse forme de abuz pe Internet și să-i învăț acest lucru și pe elevii mei.
Implementarea metodelor interactive îmi asigură soluționarea problemelor enumerate
anterior. Pentru eficientizarea comunicării la lecții aplic metoda discuției. În scopul descătușării
elevilor am stabilit la început regulule discuției în grup, creăm un mediu psihologic, bazat pe
atitudine corectă, respect reciproc și încredere.
Discuția [16] o utilizez la diferite etape ale lecției. Exemplu: Geografia, clasa a VIII-a,
subiectul ,,Protecția aerului atmosferic”. La etapa de evocare le-am propus elevilor pentru vizionare
un fragment video: http://www.youtube.com/watch?v=UUlsIlUSwgk, în baza căruia s-a inițiat o
discuție-dialog despre impactul și consecințele schimbărilor climatice.
9
O discuție mai constructivă, u1tilizînd metoda FRISCO [19] am organizat la geografie în
clasa a IX-a, subiectul ,,Industria energetică”. La etapa de reflecție am împărțit elevii în 4 grupuri
pentru o discuție colectivă. Grupul I – Conservatorii – au enunțat idei pentru utilizarea surselor
tradiționale de energie, ținînd cont și de metode de conservare a ei;
Grupul II – Exuberanții – au propus idei noi de utilizare a surselor alternative de energie;
Grupul III – Pesimiștii – au analizat toate ideile propuse, provocînd temeri pentru inovații;
Grupul IV – Optimiștii – au analizat ideile propuse dintr-o perspectivă pozitivă.
Această metodă asigură nu numai formarea de competențe de comunicare, dar și creativitate,
și gîndire critică. Copiii învață să judece logic, să analizeze faptele, să formuleze concluzii.
La acest subiect am aplicat de asemenea și metoda Pălăriilor gînditoare. [19] (Anexa 3)
Instruirea diferențiată o realizez prin folosirea sarcinilor diferite în grupuri mici omogene,
într-o clasa de elevi, în funcţie de particularităţile individuale. Dacă ofer aceeași sarcină, optez
pentru indicatori de performanţă diferiţi. (Anexa 4) Pentru a motiva activitatea elevilor formulez
sarcini diferite după modul de acțiune, dar care se realizează în baza aceluiași subiect, aplicînd
Teoria Inteligențelor Multiple [6].
Exemplu de aplicare a metodei: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul „Asociațiile vegetale.
Vegetația de pădure” (Anexa 5)
Educația ecologică la lecțiile de geografie este unul dintre obiectivele prioritare în activitatea
mea. Pentru realizarea lui aplic metode interactive, care de asemenea au rol și în dezvoltarea
creativității, a gîndirii critice și a competenței de comunicare.
De exemplu, în clasa a VIII-a, la subiectul „Vegetația de pădure” am aplicat tehnica RAFT
[16]. (Anexa 6) Consider, tehnica utilă pentru elevi deoarece ei au învățat să facă o solicitare în
scris sau să informeze pe cineva despre un fapt real. Pentru reuşita activităţii, am ales personaje şi
probleme reale, identificate de către elevi în mediul în care trăiesc. Astfel am obținut ca elevii să
învețe să observe şi să analizeze ceea ce se întâmplă în jurul lor, să facă judecăţi de valoare, să caute
soluţii şi să ia atitudine față de aceste probleme.
Tehnica Gîndește-perechi-prezintă (GPP) [18] o combin cu alte tehnici de învățare și de
prezentare a soluțiilor, de exemplu cu brainstorming-ul [11] în perechi. Această tehnică îmi
permite să includ în discuție toți elevii, ei învață să-și formeze atitudini față de anumite probleme.
Pentru formarea de competențe practice selectez subiecte concrete, legate de localitatea natală, de
probleme reale ale comunității. (Anexa 7)
Activitatea în cadrul proiectelor ecologice îmi crează suport didactic pentru desfășurarea
orelor de cerc ecologic sau opționale. Cercul ecologic a activat în baza manualului Conservarea
energiei, iar cursul opțional „Surse de energie regenerabilă” are ca suport materialele didactice
elaborate în cadrul proiectului „Energie și biomasă”.
Activitățile extradidactice, desfășurate sistematic în cadrul decadei de geografie și a
bilunarului ecologic au ca obiective principale educația ecologică: implementarea practică a
proiectelor elaborate, acțiunile practice pe teren, salubrizarea teritoriilor, lichidarea gunoiștilor
neautorizate, amenajarea terenurilor. De asemenea desfășor și serate geografice concursuri, la care
copiii participă cu interes.
Pentru a asigura succesul orelor de geografie, utilizez și diverse materiale didactice: manualul
școlar, caietul elevului (anul curent lucrez cu caiete cu elevii claselor a 7-a și a 8-a), atlase școlare,
hărți de perete, hărți-contur, planșe (în special la studierea zonelor naturale), fișe individuale cu
teste de evaluare, mijloace audio-video și desigur, calculatorul.
10
2.4. Dovezi despre implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.
• Roluri asumate:
- participare activă în activitatea Consiliului Profesoral.
- membru al Consiliului de Administrație din instutuție (pr.verbal nr.1 din 03.09.13);
- membru al Consiliului Metodic (proces verbal nr.12 din 03.09.13 );
- Membru al Comisiei multidisciplinare (Ord nr 21 din 03.04.13)
- elaborarea cărții de vizită a școlii (varianta electronică)
- dețin funcția de organizator al lucrului educativ
• Activităţi extracurriculare şi extraşcolare:
- Conducător de cerc;
- Organizarea sărbătorii tradiționale „Toamna de aur”; „E vremea colindelor”
- Am organizat o activitate în comunitate cu caracter ecologic „Un sat mai curat”;
• Parteneriate
- Coordonator local în cadrul proiectului SPARE (Program școlar privind conservarea
resurselor și energiei);
- Mentor la practica pedagogică pentru studentul Chetrari Mihail (noiembrie 2011);
- Șef de catedră Științe reale;
- Dezvolt relaţiile de parteneriat cu părinţii, desfăşor activităţi de pedagogizare a lor;
- Colaborez cu partenerii educaţionali din comunitate (sînt președintele Consiliului
Local pentru Protecția Drepturilor Copilului).
2.5. Dovezi despre contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de
învăţământ.
Pentru promovarea imaginii favorabile a gimnaziului pe parcursul celor 5 ani de activitate
profesională am realizat un şir de acţiuni:
• Am participat la concursul “Pedagogul anului”, etapa raională în anul 2010 și 2014.
• Evaluarea manualului: Geografia continentelor și a oceanelor, manual pentru clasa a VII-a,
Chișinău, 2007;
• Membru al Juriului Concursului ,,Dezvoltarea Durabilă și problemele contemporanietății” –
Chișinău, 08-09.01.2010;
• Membru al Comisiei raionale de evaluare a Rapoartelor de autoevaluare a cadrelor
didactice, Geografia – 08.05.2013;
• Evaluarea testelor la simularea examenelor de bacalaureat, ord. nr.23 din 10.03.2010,
Chișinău, 19.03.2010;
• Comisia de verificare la olimpiada raională de geografie (în fiecare an);
• Prezentare la reuniunea metodică raională a profesorilor de geografie ,,Taxonomia
competențelor” februarie 2012; (Anexa el. 6)
• Comisia Raională de Concurs ,,Pedagogul Anului”, ediția 2013 – (ord. nr. 86 din 06.03.13);
• Organizarea seminarului raional al profesorilor de geografie ,,Utilizarea manualului școlar la
formarea competențelor curriculare la elevi în cadrul orelor de geografie”, gim. Alcedar,
10.12.13;
• Participarea la proiecte naționale (internaționale) educaționale – în fiecare an;
• Formator în cadrul seminarului raional din raionul Rîșcani: ,,Proiectul SPARE: metode și
exemple” 31.10.12 (dovadă – Scrisoarea pe numele directorului gimnaziului din 25.10.12);
• Membru al grupului organizatoric al școlii ecologice de vară în cadrul Proiectului PNUD
,,Energie și biomasă în Moldova”, ediția 2012 și 2013;
11
3. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor profesionale. [2], [20]
Indicatorul
de
performan-
ță
Obiectiv Acțiuni întreprinse Rezultate acumulate Dovezi Concluzii
1. Competența de specialitate
Utilizarea
strategiilor
didactice
interactive
- Aplicarea în
cadrul lecțiilor a
celor mai adecvate
metode și tehnici
interactive;
- Identificarea
strategiilor
didactice
interactive, ce pot
fi aplicate la lecții;
- Analiza literaturii de
specialitate și a surselor
din Internet;
- Asistențe reciproce cu
colegii de lucru;
- Implementarea la ore a
metodelor și tehnicilor
adecvate;
- Am realizat un
portofoliu cu metode
și tehnici interactive;
- A sporit motivația
elevilor pentru
studierea geografiei;
- Fotografia
panoului
,,Învață-te să
înveți”
(Anexa 8 )
- Rezultatele
elevilor
(Anexa 1)
Utilizarea
metodelor și
tehnicilor
interactive
sporesc
eficiența
procesului
instructiv-
educativ
2. Competenţa psihopedagogică
Proiectarea
activităților
educaționa-
le,
corespunză-
tor
particulari-
tăților
individuale
ale elevilor
- Studierea
sistematică a
nivelului de
dezvoltare al
elevilor;
- Pregătirea
elevilor pentru
autoinstruire;
- Studierea metodologiei
de elaborare a PEI;
- Elaborarea fișelor de
lucru pentru elevii cu
CES;
- Studierea Teoriei
Inteligențelor Multiple;
- Am revizuit
proiectele didactice
conform
particularităților
individuale ale
elevilor;
- Proiecte
didactice;
(Anexa 9)
- Fișe de
lucru;
(Anexa 4)
Într-un grup
școlar
trebuie să
ofer șanse
egale tuturor
copiilor
3.Competenţa psihosocială [20]
Realizarea
unui climat
adecvat de
colaborare
- Identificarea
metodelor de
comunicare
eficientă atît cu
grupul, cît și cu
elevii separat;
- Adoptarea unui
comportament
adecvat în relații;
- Participarea la seminare
privind parteneriatul
educațional;
- Studierea literaturii de
specialitate cu referință la
relațiile în clasa de elevi;
- Ne implicăm în
acțiuni comunitare;
- Am organizat
sărbători tradiționale:
„Toamna de aur”, „E
vremea colindelor”,
Ziua Bunicuței, Ziua
Păcii, Două inimi
gemene etc.
- Fotografii
din cadrul
acțiunilor
comunitare,
sărbătorilor
tradiționale;
(Anexa
electronică
7)
Realizarea
proiectelor
comunitare
au un impact
pozitiv în
formarea
relațiilor.
4. Competenţa tehnică şi tehnologică
Utilizarea
computeru-
lui în
procesul
instructiv-
educativ
- Utilizarea tehnicilor
și tehnologiilor
informaționale
pentru eficientizarea
activității și
asigurarea calității în
educație;
- Elaborarea
lucrărilor multimedia
pentru a prezenta
informația într-un
mod creativ;
- Studierea programelor și
aplicațiilor utilizate pentru
crearea lucrărilor
multimedia;
- Frecventarea orelor
privind elaborarea lecțiilor
multimedia;
- Elaborarea materiale
video pentru lecții și
activități extracurriculare;
- Am elaborat
produse multimedia
proprii pentru lecții;
- Prezentări
ppt și Prezi
pentru lecții;
- Lecții video
pentru clasa a
V-a; (Anexa
electronică 4)
Utilizarea
calculatoru-
lui la lecții
eficientizea-
ză procesul
instructiv-
educativ
12
4. Direcţii de perspectivă.
Pentru perioada următoare îmi propun:
Să continuu valorificarea potențialului de strategii didactice interactive pentru asigurarea unui
demers educațional de calitate la lecțiile de geografie și biologie;
Să contribui la formarea conștiinței ecologice a elevilor;
Să valorific potențialului elevilor talentați cu sopul pregătirii pentru diverse concursuri;
Să selectez informații pentru crearea paginii WEB a gimnaziului;
Să particip la seminare metodice locale, raionale și republicane referitor la problemele:
- dezvoltării competenţei de comunicare didactică;
- dezvoltarea parteneriatului școală-părinți-comunitate;
- soluţionarea conflictelor elev-elev, prevenirea cazurilor de abuz și violență printre copii;
- consilierea elevilor cu părinți migranți;
- lucrul cu elevii cu CES, elaborarea PEI;
Să desfășor un studiu privind impactul instruirii diferențiate asupra prevenirii și înlăturării
eșecului școlar;
Să promovez stagii de formare la capitolul ,, Elaborarea produselor multimedia pentru lecție”;
Să continuu activitatea în cadrul proiectelor ecologice;
Să mă implic în proiecte comunitare, inclusiv de finanțare cu scopul atragerii de investiții
pentru ameliorarea bazei tehnico-materiale a gimnaziului;
Referințe bibliografice și resurse internet 1. Achiri I. Evaluarea standardelor educaţionale. Chişinău, 2009;
2. Andrițchi V. Sugestii cu privire la Structura Raportului de autoevaluare pentru confirmarea gradului
didactic doi, întîi, IȘE
3. Cara Angela, Guţu Vladimir, Gremalschi Anatol, Solovei Rodica, Baciu Sergiu Standarde de
formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul secundar general, Chișinău, 2007;
4. Curriculum pentru învățămîntul gimnazial, Geografie cl.V-IX, Lyceum, Chișinău, 2010;
5. Curriculum pentru clasele X –XII, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2010;
6. Cerghit I. Metode de învăţămînt, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;
7. Codreanu I., Roșcovan S, Axînti S., Ghid de implementare a curriculumului modernizat
pentru treapta liceală, Geografie, Cartier, 2010;
8. Dulama E., Roşcovan S.. Didactica geografiei, Chişinău: Editura Bons Offices, 2007;
9. Lungu C., Roșcovan S., Axînti S, Beregoi E., Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2011;
10. Marin M. Profesorul de succes, Mini-ghid cu sugestii pentru structura raportului de
autoevaluare, Chișinău, 2012
11. Misachevici Adriana, Managementul orelor de geografie pe baza învăţării interactive,
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2006
12. Mîndruț O. Didactica geografiei, București, 2007;
13. Mândruţ, O. Competenţele în învăţarea Geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2010.
14. Odoleanu N., Cara A., Ghid de implementare a curriculumului modernizat în învățămîntul
liceal, Geografie, Știința, 2007;
15. Odoleanu N., Ungurean L. Geografia fizică a Republicii Moldova, Caiet pentru elevi, clasa
a 8-a, Editura ARC, 2013;
16. Scheau Ioan, Gîndirea critică – metode active de predare –învățare, Editura Dacia, Cluj
Napoca, 2004;
17. Stoica A. Creativitatea elevilor. Bucureşti: E.D.P., 1983;
18. Temple, Ch., Steele, J- L., Meredith, K-S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii
critice, ghidul IV, Chișinău, 2003;
19. http://andreivocila.files.wordpress.com/2010/10/cap1.pdf – manual de didactică
20. http://pshihopedagogie.blogspot.com/
21. http://www.uamsibiu.ro/studenti/docs/cursuri/3/PIPP-geografie-metodica.pdf
22. http://www.scritube.com/profesor-scoala/Utilizarea-calculatorului-in-p34219.php
13
Anexe
Anexa 1.
Fig. 1 Evoluția rezultatelor școlare pe exemplul unei clase de elevi
Fig 2.a Fig. 2.b
0
10
20
30
40
50
60
70
2011-2012 anuală 2012-2013 anuală 2013-2014 sem.I
6,8 7,2 7,3
38,8
33,3
38,8
44,4
55,5
66,6
nota medie calitate eficiență
6
8
7
8 8
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Stepanov Ghenadii Muraș Sergiu
clasa VII anuală clasa VIII anuală clasa IX sem I
8
7
9
8
9 9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Baidan Tatiana Trelea Tatianaclasa VI anuală clasa VII anuală clasa VIII sem I
14
Anexa 2
Test de evaluare la geografie în clasa a V-a, modului Terra – planeta noastră.
Competenţe specifice Subcompetenţe Obiective de evaluare Itemi
1. Utilizarea termenilor specifici în
prezentarea şi explicarea informaţiei
geografice;
2. Formarea abilităţilor de
comunicare corectă, constructivă în
limba maternă;
5. Identificarea relaţiilor dintre
componente, fenomene şi procese
naturale. Formarea
comportamentului în raport cu
natura pe baza cunoaşterii relaţiei
cauză – efect;
1.Comunicarea
corectă în limba
maternă cu
utilizarea adecvată
a termenilor
geografici
2. Aprecierea
importanţei
proprietăţilor
specifice ale Terrei
Să explice termenii şi fenomenele
specifice Pămîntului, completînd
un text lacunar
Să compare fenomene şi procese
naturale, conform anumitor
criterii, completînd un tabel
Să identifice relaţii cauzale între
procese şi fenomene naturale
Item 1
Item 2
Item 3
7. Raportarea conţinuturilor
geografice la un suport cartografic
şi grafic. Citirea şi interpretarea
hărţii geografice;
3. Citirea globului
geografic, a hărţii
fizice a lumii.
Să determine direcţiile de la un
punct dat, utilizînd harta fizică a
lumii
Item4
6. Aplicarea unor elemente din
matematică, ştiinţe, tehnologie în
studierea mediilor locale, regionale
şi globale, în rezolvarea unor
probleme şi situaţii din cotidian;
4. Orientarea
geografică
Să argumenteze semne locale de
orientare în spaţiu, în baza
observaţiilor în natură
Item 5
1. 1. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele corespunzătoare: 10p
Forma reală a pămîntului este ______________, proprie numai planetei noastre.
Din cauza sfericităţii Pămîntului razele solare cad pe suprafaţa lui sub unghiuri __________, ce duce la încălzirea
______ a planetei şi formarea zonelor termice. Soarele nu luminează în acelaşi timp toată suprafaţa Pămîntului, deci
se formează ________şi ____________.
Ecuatorul este_______________ care împarte Pămîntul în două __________ : de _______ şi de _________.
Cercurile imaginare, trasate paralel cu ecuatorul se numesc ______________. Paralelele de 23o 30
1 se numesc
_________, iar cele de 66o 30
1 - ___________________
Meridianele sînt ___________________________________________________. Cercul meridian, format de
meridianele 0o şi 180
o împarte Pămîntul în emisferele __________ şi ______________.
2. 2. Înscrieţi în tabelul de mai jos trei deosebiri dintre mişcarea de rotaţie şi cea de revoluţie, conform criteriilor
indicate. 6p
Mişcarea de rotaţie Criterii Mişcarea de revoluţie
În jurul cui se roteşte
Direcţia de rotaţie
Timpul de rotaţie
3 3. Înscrieţi pe linia din col. A cifra din col. B, care corespunde concecinţei tipului de mişcare respectiv 8p Coloana A Coloana B
1. Succesiunea zilelor şi a nopţilor
_____ Mişcarea de rotaţie 2. Variaţia temperaturii de la zi la noapte
3. Variaţia temperaturii în decursul anului
4. Succesiunea anotimpurilor.
_____ Mişcarea de revoluţie 5. Durata inegală a zilelor şi nopţilor
6. Turtirea Pămîntului la poli
7. Variaţia orei pe glob
8. Formarea zonelor de caldura
4 Analizează harta fizică a lumii şi identifică în ce direcţie de la oraşul Chişinău se află oraşele:
a) Kiev
b) Paris
c) Sofia
15
d) Karaganda?
5 5. Enumeră 3-4 semne loc ale de orientare în orizontul local: 4p
a) ______________________________________________________________
b) ______________________________________________________________
c)________________________________________________________________
d) _______________________________________________________________
Barem de convertire a punctelor în note:
Analiza probei de evaluare:
Anexa 3 Exemplu de aplicare a tehnicii Pălăriile gînditoare la geografie în clasa a IX-a, subiectul
,,Energetica Republicii Moldova”
Pălăria albă Explică/descifrează informația furnizată;
Face deducții în baza analizei surselor de informare;
Pălăria roşie Identifică dezavantaje ale diferitor surse de energie;
Pălăria neagră Identifică momente de impact negativ asupra mediului în urma utilizării
energiei;
Pălăria galbenă Identifică avantajele surselor de energie regenerabilă;
Prezintă argumente în favoarea unor surse regenerabile de energie;
Pălăria verde Identifică căi de alternativă, privind utilizarea surselor de energie
Pălăria albastră Formulează întrebări referitor la sursele de energie ale Republicii
Moldova: sursele neregenerabile și regenerabile;
Clarifică momentele dificile;
Propune pentru studiere unele surse de informare; Notă: rolul Pălăriei Albastre în discuția de la lecție poate fi preluat de către profesor, în cazul, cînd nu este un
elev suficient pregătit.
Anexa 4 - Exemple de sarcini diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.
Subiectul: Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei
Fișă de evaluare individuală
a) Completează schema Formele de relief ale Pămîntului
b) Înscrie denumirea formelor de relief lîngă desenul respectiv
Sarcina didactică 1
Desenează diagrama Compoziția atmosferei.
Utilizează desenul din manual
Relieful Pămîntului Depresiunile
oceanice
16
Sarcina didactică 2
Completează textul:
Cel mai mult gaz în atmosferă este ___________. Cel mai important gaz în atmosferă este _____________.
Oxigenul are importanță pentru __________________________. El este produs în atmosferă de către
_________________. Circa 0,03% din atmosferă constituie gazul numit __________________________.
El este produs în urma ________________________, _______________și
____________________________.
_________________________ consumă dioxid de carbon la fotosinteză.
Sarcina didactică 3
Înscrie pe desenul de mai jos straturile atmosferei. Utilizează desenul din manual.
78%
21%
1%
Compoziția atmosferei
17
Anexa 5 – Exemplu de aplicare a Teoriei Inteligențelor multiple
Pentru studierea vegetației de pădure se formulează următoarele sarcini, conform tipurilor de
inteligență:
Inteligența verbal-lingvistică: Descrieți vegetația de pădure, elaborînd mici texte, poezii,
ghicitori.
Inteligența logico-matematică: Caracterizați vegetația de pădure prin prisma cifrelor:
dinamica suprafeței, frecvența specifică de arbori raportat la suprafața totală, cel mai bătrîn arbore,
cel mai înalt arbore etc. (utilizați diagrama din fig 64) [14]
Inteligența vizual-spațială: Comparați cele trei specii de stejar analizînd imaginile și
descrierea din tabelul 13 din caiet. Descrieți, utilizînd harta și tabelul 9 din manual repartizarea
teritorială a speciilor de arbori din păduri. (ex. 3 din caiet) [14]
Inteligența intrapersonală: Descrie răspîndirea diferitor specii de plante ierboase din pădurile
noastre, studiind diferite surse. (ex. 5 din caiet) [14]
Inteligența naturalistă: Apreciază importanța pentru sănătatea omului a unor specii de arbuști
din pădurile Republicii Moldova (ex. 4 din caiet) [14]
Inteligența interpersonală: Formulați întrebări pentru a realiza o discuție-dialog la tema
,,Vegetația de pădure”.
Inteligența corporal-chinestezică: Imaginați-vă că sunteți la pădure. Ce ocupație ați practica?
Mimați acțiunile voastre. /Se poate realiza un joc de relaxare.
Inteligența mizical-ritmică: Interpretați un cîntec despre pădure (De exemplu, Codrii mei
bătrîni)
Inteligența existențială: (Tema pentru acasă) Relatați despre Importanța pădurilor din
Republica Moldova și necesitatea protecției lor. – ex 6 din caiet[14].
Anexa 6 Exemplu: Geografie, clasa a VIII-a, subiectul ,,Vegetația de pădure” - Tehnica RAFT
1. Le propun elevilor o infomație pentru studiere:
În prezent pădurile din Republica Moldova sunt puternic afectate de aridizarea climei, dar și
de activitatea umană. În localitatea natală suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an, avînd și
consecințe evidente. Deaceea se impun măsuri adecvate privind extinderea terenurilor împădurite,
valorificarea cât mai rațională și protecția judicioasă a acestora. La implementarea lor e necesar să
se încadreze întreaga comunitate.
2. Activitate frontală.
Scopul acestei etape îl reprezintă identificarea momentelor-cheie: Problema vizată, cauzele
apariției problemei, consecințele, personajele implicate în prezentare? Care este rolul vostru?
3. Activitate individuală / în perechi / în grupuri:
Elevii își asumă un anumit rol (profesor, jurnalist, student etc.). Avînd acest rol, timp de
șapte-zece minute, scriu o scrisoare deschisă adresată unor persoane concrete: primarului
localității/comunității locale/colegilor etc. prin care le sugereze cum anume să soluționeze problema
abordată, argumentînd cu exemple concrete impactul defrișărilor asupra naturii și activității umane
din localitate.
4. Activitate frontală.
Fiecare elev/pereche/grup citeşte scrisoarea în faţa auditoriului.
La îndeplinirea sarcinilor de acasă, elevii îşi pot asuma alte roluri şi vor efectua alte sarcini
corespunzătoare acestuia. În funcţie de auditoriul căruia îi este adresat mesajul, acesta va avea o
anumită formă (srisoscare deschisă, articol publicitar, etc.). Mesajul scris se referă la o anumită
temă şi are un conţinut adecvat.
18
Anexa 7 Tehnica Gîndește-perech-prezintă: Exemplu de utilizare la geografie în clasa a VIII-a,
subiectul ,,Protecția apelor”.
Elevii sînt împărțiți în perechi.
Le propun elevilor să mediteze timp de 3-5 la întrebarea Care sînt sursele de poluare a apelor
în localitatea natală? Elevii, în perechi, elaborează o listă cu surse de poluare a apelor, apoi, pe rînd,
fiecare pereche enumeră cîte o sursă de poluare a apelor. Ceilalți elevi completează lista proprie cu
ideile colegilor, iar profesorul înscrie ideile perechilor pe tablă.
După ce se enunță toate ideile, adresez o altă întrebare: Care sînt consecințele poluării
apelor?
Elevii lucrează după aceeași tehnică, ca și la etapa precedentă.
În final înaintez întrebarea: Ce măsuri de prevenire a poluării apelor ați realizat împreună cu
familia?
Elevii, mai întîi individual, enumeră acțiunile de protecție a apelor, apoi își prezintă reciproc
ideile, formulează o alocuțiune comună, care este prezentată întregii clase.
Anexa 8 Panoul „Învață-te să înveți”
19
Anexa 9
PROIECT DIDACTIC
Disciplina Geografie Data: 17.02.14 Clasa V Profesor A. Şveţ
Subiectul lecţiei : Atmosfera. Compoziţia şi structura atmosferei
Tipul de lecţie: De dobîndire a noilor cunoștințe și de formare a competențelor
Subcompetențe : 1.Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a termenilor geografici
7. Caracterizarea componentelor atmosferei Perceperea şi explicarea relaţiilor cauză – efect;
Obiective operaţionale : la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
1. Să evidențieze particularitățile principale ale atmosferei, în baza unui asalt de idei/
studierii fragmentului de text / desenelor
2. Să descrie compoziția și structura atmosferei, în baza analizei desenului și a textului din manual
3. Să argumenteze cu exemple concrete importanța atmosferei pentru Pămînt, în baza soluționării
unor situații de problemă/studii de caz.
Strategii didactice: a) activităţi de învăţare: Conversația euristică, brainstorming, studierea fragmentului
de text, analiza desenelor, vizionare videofragment, problematizarea
b) mijloace de învăţare : Manual, planșe: Învelișurile Pămîntului, Structura atmosferei, calculator, proiector
d) tehnici de evaluare: conversația de verificare, evaluare diferențiată/individuală
c) forme de instruire: Frontal, individual, perechi
Bibliografie.
1. Codreanu, I. et all. Curriculum de geografie. Clasa a 5-a-a 9-a. Chişinău, Lyceum, 2010.
2. Rîmbu. N., et all. Geografie. Manual. Clasa a 5-a. Chişinău, editura Lumina, 2010.
3. Surse Internet: http://www.youtube.com/watch?v=k1gPish0sEI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=i-Wbd1IlZyU&feature=related
http://scoala.discovery.ro/emisiuni/Elemente-din-stiintele-Pamantului-Terra-interior-si-exterior-Atmosfera-Pamantului-vremea-si-clima-
shw3991390017/
Organizarea şi desfăşurarea lecţiei
Evenimentel
e lecţiei Situaţii şi sarcini de învăţare Activitatea profesorului/ Activitatea elevilor
Evaluare Sarcini
diferențiate
Moment
organizatoric
Evocare Captarea
atenţiei şi
enunţarea
obiectivelor
Verificarea temei de acasă: Chestionare orală: - Formele principale de relief ale pămîntului; - Formele de relief ale uscatului; - Explicarea noțiunilor: munți, cîmpii, podișuri, dealuri - Clasificarea munților, cîmpiilor. - Localizarea pe hartă a unităților de relief Verificarea individuală a completării hărţilor-contur Identificarea învelișurilor externe ale Pămîntului după planță Captarea atenţiei: O ghicitoare despre aer Anunțarea subiectului și a obiectivelor lecţiei
fișe de lucru
individual
(A.1)
Realizarea
sensului Predarea
învăţarea /
Dirijarea
învăţării
Atmosfera Arborele ideilor: Aerul atmosferic Studierea fragmentului de text Atmosfera și completarea cu
cunoștințele nou-acumulate Analiza desenului, fig. 51 – răspuns la întrebări problemă
din manual. Compoziția atmosferei SD - analizaţi diagrama Compoziția atmosferei şi
identificaţi gazele care alcătuiesc atmosfera SD - studiaţi fragmentul de text p.46 Compoziţia
atmosferei și identifică rolul fiecărui gaz din atmosferă.
Completaţi în caiete un tabel. - Tabelul conceptelor
SD- desenați
diagrama
Compoziția
atmosferei
(A. 2)
SD –
Completarea
textului
lacunar
20
Evaluare formativă. – Răspuns la întrebările-problemă din
text. Structura atmosferei SD - Analizaţi desenul, fig 53 şi identificaţi structura
atmosferei SD - Studiaţi fragmentul de text Structura atmosferei şi
caracterizaţi fiecare strat al atmosferei. Completaţi un tabel
în caiete - Tabelul caracteristicilor. Întrebare-problemă: Cum credeți ce s-ar întîmpla dacă ar lipsi atmosfera?
Întrebare -problemă Elevii deduc importanța atmosferei – se completează un
păianjen
(A. 3)
SD –
Completează
desenul
Structura
atmosferei
(A. 4)
Reflecția Conexiune inversă Concluzii finale/ Generalizare
Profesorul inițiază o discuție despre poluarea atmosferei și
necesitatea ocrotirii ei.
Elevii identifică surse de poluare a atmosferei – dialog,
profesorul înscrie pe tablă sursele de poluare a atmosferei
Ce putem face pentru a proteja atmosfera – brainstorming
(elevii propun măsuri de protecție, reieșind din sursele de
poluare)
De ce nu
trebuie să
ardem
frunzele
căzute?
Extensia Bilanţul
lecţiei/
Tema pentru
acasă
Aprecierea activitatea elevilor la lecție De colectat informaţie despre efectul de seră ăi
incălzirea globală.
Elaborarea unor materiale demonstrative la tema dată. Pentru acasă: Compoziția și structura atmosferei
Cum se
încălzește o
seră?