raport de cercetare privind serviciile de consiliere şi orientare în

TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă

de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj Contract nr.: POS DRU/161/2.1/G/141724

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 1

Elena-Diana Brătucu, Maria-Magdalena Criveanu, Adrian-Constantin Popescu, Daniela Smarandache, Lenuța-Nicoleta Cărămidă-Trocan, Gabriela Comănescu

Dorina Goiceanu, Camelia-Mihaela Incrosnatu

RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE

CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A

ELEVILOR

realizat în cadrul proiectului

TRANSEL - Stagii de practică şi consiliere pentru o tranziţie facilă

de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj

POS DRU/161/2.1/G/141724

Editura GRAFIX Craiova, 2015





© 2015 Autorii Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate autorilor. Orice reproducere integrală sau parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizația autorilor este ilicită și constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes științific, cu specificarea respectivei citări.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RAPORT DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE ŞI

ORIENTARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR / Elena-Diana Brătucu, Maria-Magdalena Criveanu, Adrian-Constantin Popescu, Daniela Smarandache, Lenuța-Nicoleta Cărămidă-Trocan, Gabriela Comănescu, Dorina Goiceanu, Camelia-Mihaela Incrosnatu. - Craiova: Grafix, 2015

Bibliogr. ISBN 978-606-8738-40-6

37.048

Editura GRAFIX, România Str. Vrancei, nr. 20 Tel.: 0763 356 496

ISBN 978-606-8738-40-6





Cuprins 1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 4

2. METODOLOGIA STUDIULUI DE CERCETARE .................................................................... 16

2.1. Context............................................................................................................................ 16

2.2. Etapele studiului de cercetare ............................................................................................. 16

2.2.1. Stabilirea problemei de studiat ......................................................................................... 16

2.2.2. Formularea scopului cercetării ........................................................................................ 16

2.2.3. Obiective .......................................................................................................................... 17

2.2.4. Ipoteze de cercetare ........................................................................................................ 17

2.3. Structura eșantionului ......................................................................................................... 17

2.3.1. Structura eșantionului elevi .............................................................................................. 17

2.3.2 Structură eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ ............................................ 19

2.3.3. Structură eșantion părinți ................................................................................................. 19

2.3.4. Structură eșantion cadre didactice ................................................................................... 19

2.3.5. Structură eșantion reprezentanți ai comunității locale....................................................... 20

2.4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare ..................................................................... 20

3. ANALIZA REZULTATELOR ................................................................................................... 23

3.1.Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi ................................ 23

3.1.1. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi – prima etapă ...... 23

3.1.2. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi – a doua etapă ......................................................................................................................................... 36

3.2.Raport de analiză calitativă pe baza interviului semi-structurat ............................................ 49

3.2.1. Raport interviuri semi-structurate - Părinți .................................................................... 49

3.2.2. Raport interviuri semi-structurate – Cadre didactice ..................................................... 54

3.2.3. Raport interviuri semi-structurate – Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ ........... 58

3.2.4. Raport interviuri semi-structurate – Reprezentanți ai comunității locale ....................... 62

4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................................ 65

4.1. Concluzii ......................................................................................................................... 65

4.2. Recomandări ................................................................................................................... 68

ANEXE .......................................................................................................................................... 69

Anexa 1. Ghiduri de interviu ....................................................................................................... 69

Anexa 2. Chestionar pentru elevi – aplicat în prima etapă a studiului ......................................... 73

Anexa 3. Chestionar pentru elevi – aplicat în a doua etapă a studiului ....................................... 77

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 83





1. INTRODUCERE

Criza economică mondială a adâncit puternic problemele cu care se confruntă absolvenţii şcolii româneşti ce caută primul job. Deşi şcolile româneşti nu-i pregătesc cum trebuie, nou-veniţii trebuie să vină cu un nivel ridicat de pregătire profesională. Angajatorii nu sunt interesaţi doar de o diplomă, ci vor să vadă ce pot face candidaţii. Având în vedere că abilităţile pe care le formează învăţământul românesc nu sunt întocmai corelate cu cerinţele mediului de afaceri, este dificil pentru un tânăr care nu a avut niciun fel de experienţă de muncă în timpul studiilor să găsească un job la terminarea acestora. Dacă în urmă cu câțiva ani, tinerii spuneau că le este greu să intre pe piaţa muncii, acum acest lucru s-a înrăutaţit din cauza climatului economic dificil. Cercetările arată că absolvenţii recent integrați pe piaţa muncii se confruntă cu dificultăți de adaptare la cerinţele locului de muncă.

Orientarea şi consilierea susţin dezvoltarea de trasee și oportunităţi de învăţare flexibile care au în vedere cerinţele de pe piaţa muncii, rate crescute de tranziţie între nivelele de educaţie, ocupabilitatea crescută şi diminuarea prăpastiei existente la ora actuală între produsele educaţiei şi cerinţele pieţei muncii.

Studii şi analize realizate la nivel european evidenţiază contribuţia importantă a orientării şi consilierii în atingerea unora dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020:

- creşterea ratei ocupării forței de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de la nivelul actual de 69% la cel puțin 75%;

- reducerea ratei de abandon de la valoarea actualã de 15% la 10%; - majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsã între 30 şi 34 de ani cu studii

superioare de la 31% la cel puţin 40% în 2020. România are un cadru legal pentru serviciile de consiliere și orientare în carieră ca o bază

pentru o implementare sistematică. Aici, serviciile de orientare în carieră sunt implementate la diferite niveluri de către:

1. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE și instituțiile sale subordonate: A. Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.) C.J.R.A.E. dezvoltă următoarele servicii:

a) servicii de asistenţă psihopedagogică şi orientare şcolară şi profesională, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică;

b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare;

c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers, prin intermediul comisiei de orientare şcolară şi profesională, la propunerea serviciului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE, în baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011;

d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari; e) servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare pentru

educaţie incluzivă; f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituţii abilitate să ofere formare iniţială, conform

unor acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011; g) servicii de informare şi consiliere pentru cadre didactice, copii, părinţi, precum şi pentru alţi

membri ai comunităţii; h) servicii de consiliere şi prevenire a delincvenţei şi predelincvenţei juvenile.”

1

CJRAE coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean activitatea centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică (CJAP) şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie

1 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului

Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 8 (Cap. II), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.





incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară.

CJAP au următoarele atribuţii: a) oferă informare, consiliere, documentare şi îndrumare pentru preşcolari/elevi, părinţi şi cadre

didactice în problematici specifice: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi;

b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;

c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d) propun şi organizează programe de orientare a carierei elevilor în unităţile de învăţământ; e) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; f) coordonează şi sprijină cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare din

unităţile de învăţământ preuniversitar; g) colaborează cu personalul de la agenţiile locale de ocupare şi formare profesională; h) sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; i) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând

calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum şi tipurile de unităţi de învăţământ din cadrul reţelei şi alte tipuri de studii în funcţie de nevoile identificate;

j) sunt implicate alături de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în examinarea propunerilor tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din reţea şi a ofertei privind planul de şcolarizare;

k) monitorizează proiectele/programele, parteneriatele educaţionale interne sau internaţionale derulate pe plan local cu autorităţile din învăţământ, autorităţile locale, asociaţii şi fundaţii cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor;

l) monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri şcolari proprii, situaţiile de abandon şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti în care din motive obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete şcolare, urmând să prezinte rapoarte semestriale;

m) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa sa – centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.;

n) coordonează şi sprijină cadrele didactice din cabinetele de asistenţă psihopedagogică în vederea perfecţionării curente şi prin grade didactice;

o) colaborează cu cabinetele logopedice; p) colaborează cu mediatorii şcolari; q) asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educative

speciale; r) organizează grupuri de intervizare; s) coordonează proiectele şi activităţile de consiliere individuală şi de grup ale elevilor cu

manifestări deviante.” 2

B. Școala:

a) prin intermediul orelor de Consiliere și orientare profesională (dirigenţie) care, pe lângă aspectele organizatoric-administrative, sunt principalul instrument de consiliere a carierei (aceste ore sunt realizate de diriginte).

b) consilierea asigurată de fiecare disciplină de studiu (din cadrul celorlalte 6 arii curriculare din învăţământul românesc: Limbă și Comunicare, Om și Societate, Matematică și Științe, Arte, Tehnologii, Educație fizică și Sport), redusă însă și preponderent centrată pe informare. Aceste ore sunt desfăşurare de profesori ce predau diferite discipline şcolare.

2 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 15 (Anexa

1, Cap. III), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.





c) În unitățile școlare în care există Cabinete de Asistență Psihopedagogică (reprezentând puncte de lucru ale CJRAE care funcționează în unitățile școlare), activitățile de orientare a carierei elevilor se realizează ca o colaborare între profesorul consilier școlar și profesorii diriginți.

Activitatea profesorilor consilieri şcolari este o intervenție psihopedagogică, pe când activitatea profesorilor diriginți este o intervenție educațională, chiar dacă se utilizează termenul de „consiliere” în denumirea ariei curriculare.

a) Aria curriculară Consiliere şi orientare şcolară În învățământul preuniversitar românesc, activitățile specifice ariei curriculare consiliere şi

orientare sunt realizate de către învățătorul clasei sau de către un diriginte numit de directorul unității de învățământ, dintre cadrele didactice care predau la clasa respectivă.

Aceste activități cuprind teme stabilite de către diriginte pe baza programelor școlare pentru aria curriculară „Consiliere și orientare” în concordanță cu specificul vârstei și cu interesele/solicitările elevilor.

b) Consilierea asigurată de fiecare disciplină Acest tip de consiliere se practică mai puţin în cadrul activităţilor instructiv-educative

desfăşurate de cadrele didactice pentru fiecare disciplină predată, constituind astfel obiectul proiectului ”Education and Career Guidance – Let's help the students choose a right career!”.

c) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă psihopedagogică unui număr de 400 preşcolari sau 800 de elevi îndeplinind următoarele atribuţii:

a) asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.;

b) asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;

c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d) propun şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în

unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea; e) propun în cadrul curriculumului la decizia şcolii cursuri opţionale vizând dezvoltarea

personală a elevilor; f) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; g) sprijină şi asigură asistenţă şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; h) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând

calificările profesionale din învăţământul profesional şi liceal; i) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa

lor – centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc; j) colaborează cu cabinetele logopedice; k) colaborează cu cadrele didactice itinerante şi de sprijin; l) colaborează cu mediatorii şcolari; m) asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe

educaţionale speciale; n) colaborează cu diverse instituţii şi organizaţii neguvernamentale care oferă servicii şi

desfăşoară activităţi în sfera educaţională. Profesorul consilier şcolar din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică are următoarele

obligaţii în unitatea de învăţământ preuniversitar unde îşi desfăşoară activitatea: a) stabilirea, aprobarea şi afişarea programului de lucru la cabinetul de asistenţă

psihopedagogică; b) prezentarea în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ a unui raport de activitate

semestrial care să cuprindă informaţii privind: numărul de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de învăţământ;





c) colaborarea cu personalul didactic al unităţii de învăţământ în care funcţionează; d) participarea la consiliile profesorale, şedinţele cu părinţii şi, după caz, la alte acţiuni

organizate de unitatea de învăţământ; e) organizarea de lectorate pentru părinţi cu tematică specifică; f) participarea, la solicitarea unităţii de învăţământ, la diverse proiecte şi programe educaţionale. C. Centrele de Consiliere și Orientare Profesională constituite în cadrul fiecărei instituţii de

învăţământ superior cu rolul de a asigura consultanţă pentru alegerea rutei profesionale şi plasamentul pe piaţa muncii a studenților;

D. Demersuri de consiliere și orientare școlară și profesională prezente în acest moment sunt

realizate și în cadrul parteneriatelor școlilor cu ONG-urile sau cu alte instituții, dar și prin intermediul unor proiecte finanțate din fonduri structurale care au ca scop consilierea carierei elevilor.

2. ALTE ORGANISME PARALELE de asigurare a consilierii și orientării în carieră: A. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a Carierei,

înființate în cadrul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă vin în completarea sistemului educațional de orientare și consiliere în carieră;

B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, pentru categoria de vârstă 14 - 35 ani, aflate în subordinea Direcțiilor județene pentru tineret;

C. Centrul Național de Resurse pentru Orientarea Profesională (Euroguidance); D. Asociația Națională de Orientare Școlară și Profesională; E. Institutul de Științe ale Educației În ciuda existenței unui cadru legal, în România, accesul la serviciile de orientare şi consiliere în

cadrul sistemului educaţional este încă limitat, la toate nivelele. Rata elev/consilier în învăţământul preuniversitar depăşeşte nivelul de 800 de elevi la 1 consilier (limita superioară admisă la nivel european). Numărul de ore de orientare şi consiliere pe cap de elev se situează la valori mici în mediul rural şi se poate remarca existenţa unor disparităţi regionale. În şcoala primară nu există ore alocate activităţii de consiliere şi orientare profesională, în şcoala gimnazială, consilierea şi orientarea profesională se face de către profesorul diriginte într-un număr de ore limitat de către programa şcolară de Consiliere şi orientare, iar în liceu într-o oră săptămână.

Nevoia de implementare a proiectului proiectul „TRANSEL - Stagii de practica si consiliere

pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din judetul Gorj” a apărut ca urmare a şomajului crescut în rândul tinerilor absolvenţi de liceu. Statistica ne arată că, în județul Gorj, 65% dintre șomeri sunt șomerii fără studii, tinerii șomeri sub 25 de ani au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, rata somajului în rândul tinerilor sub 25 ani era de 8,79%.

În plus, formarea profesională iniţială nu corespunde cerinţelor mediului de afaceri, fiind dificil pentru un tânăr fără experienţă să se angajeze în condiţiile în care programele actuale nu sprijină suficient inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii.

Cercetarea ne mai arată că în timpul şcolarizării este alocat un număr mare de elevi unui singur consilier şcolar, iar programa şcolară prevede un număr foarte mic de ore de consiliere în carieră. Consilierea începe de la vârste avansate (mai ales cea în carieră), iar activitățile de consiliere realizate de către profesori nu sunt coerente/sincronizate.

De asemenea, atelierele în care se efectuează pregatirea practică sunt dotate precar şi agenţii economici nu sunt motivați pentru a susține şcolile în derularea stagiilor de pregatire practică a elevilor.

În contextul aplicării noii Legi a Educaţiei Naţionale a României (Nr. 1/2011), în concordanţă cu promovarea învăţământului orientat pe valori, creativitate, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în profesie şi societate, proiectul nostru răspunde idealului educaţional al şcolii româneşti, acela de dezvoltare liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea activă în societate şi pentru angajare pe piaţa muncii.





Legea Educatiei Nationale, prin intermediul modificărilor de structură şi conţinut pe care le aduce sistemului de învăţământ, vine şi ea în sprijinul implementării proiectului nostru cu următoarele oportunităţi:

- noua structură a anului şcolar, care propune o serie de inovări si activităţi deschise către comunitate – precum cele organizate în cadrul săptămânii “Şcoala altfel”;

- implicarea şi responsabilizarea în luarea deciziilor a tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional (cadre didactice, părinţi, elevi, membrii ai comunităţii locale, agenţi economici);

- instituirea ca principiu, a formării de competenţe care să asigure şanse pe piaţa europeană a muncii;

- elaborarea unui nou curriculum în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale, nevoilor/cerinţelor pieţei forţei de muncă în continua schimbare şi ale fiecărei comunităţi;

- alocarea în Curriculumul naţional a procentului de 20% - 30% pentru disciplinele opţionale; - prezenţa cabinetelor de consiliere în tot mai multe instituţii şcolare şi accentul pus pe

activitatea derulată de profesorii consilieri. Proiectul POSDRU/161/2.1/G/141724 „TRANSEL - Stagii de practică și consiliere pentru o

tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj” este implementat, în perioada 6 mai 2014 – 5 noiembrie 2015, de către Asociația Societatea de Cercetare în Leadership, Management, Marketing și Cultură Organizațională din Craiova (SCLMMCO), alături de partenerii săi, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Asociația Mereu pentru Europa și UNIAUDAX – Centro de Investigaçăo e Apoio ao Empreendedorismo e Empresas Familiares din Portugalia, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă”.

Bugetul total eligibil al proiectului este de 2.170.200,00 lei, din care asistența financiară nerambursabilă aprobată este de 2.126.796,80 lei.

Proiectul TRANSEL le oferă elevilor din grupul țintă oportunitatea de: A se cunoaște mai bine: ce vor, ce le place, ce pot, ce știu? A lua contact real cu lumea muncii/instituțiile de învățământ superior; A afla mai multe despre meseriile/profesiile/studiile superioare pe care și le-ar dori; A-și dezvolta competențe practice relevante solicitate de

angajatori; A învăța la locul de muncă, alături de angajații din

companii; A lua o decizie informată și corectă atunci când își aleg

cariera OBIECTIVUL GENERAL al acestuia îl reprezintă dezvoltarea

aptitudinilor de muncă ale elevilor din învățământul secundar din județul Gorj pentru facilitarea tranziției acestora de la școala la viața activă și pentru îmbunătățirea inserției acestora pe piața muncii prin consiliere și orientare profesională, activități suport pentru consiliere și organizarea de stagii de pregătire practică în cadrul unor parteneriate cu agenți economici din Romania și din Portugalia.

OBIECTIVELE SPECIFICE ale proiectului sunt: 1. Constientizarea elevilor privind beneficiile pe care le poate aduce proiectul si facilitarea

accesului grupului tinta la informatii privind modul de inscriere in program si de ramanere in acesta, prin intermediul unei caravane organizate in cele 10 unitati de invatamant selectate;

2. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare in cariera oferite celor 400 elevi din grupul tinta, din invatamantul secundar din judetul Gorj, care sa conduca la o decizie informata si corecta a acestora in ceea ce priveste alegerea carierei in concordanta cu aptitudinile si interesele vocationale;

3. Cresterea gradului de informare in randul celor 400 elevi din grupul tinta in ceea ce priveste diverse domenii de activitate in care doresc sa dezvolte o cariera, prin organizarea de activitati suport pentru consilierea si orientarea profesionala: vizite de studiu, excursii tematice, intalniri cu





reprezentanti ai ONG, ai agentilor economici, ai institutiilor publice, ai universitatilor, organizarea a doua tabere de dezvoltare personala si profesionaa;

4. Crestereea relevantei rezultatelor invatarii dobandite la locul de munca prin organizarea de stagii de pregătire practica in cadrul unor parteneriate dezvoltate cu agenti economici din Romania si din Portugalia la care vor participa 100 elevi in vederea facilitarii tranzitiei acestora de la scoala la viata activa;

5. Promovarea bunelor practici si oferirea de modele pentru dezvoltarea aptitudinilor de munca ale persoanelor aflate in situatia de tranzitie de la scoala la viata activa si pentru imbunatatirea insertiei acestora pe piata muncii prin intermediul Manualului de bune practici realizat de UNIAUDAX.

6. Constientizarea tuturor factorilor implicati in procesul de formare initiala si in sprijinirea tranzitiei de la scoala la viata activa asupra importantei deciziei informata si corecta a elevilor in ceea ce priveste alegerea carierei in concordanta cu aptitudinile si interesele vocationale prin intermediul seminariilor si studiului realizat de ISJ Gorj;

REZULTATELE ANTICIPATE: 400 elevi beneficiari ai serviciilor de consiliere în carieră; 100 elevi sprijiniți în tranziţia de la şcoală la viaţa activă; 70% dintre elevi sprijiniți în tranziţia de la şcoală la viaţa activă vor obţine un loc de muncă

sau vor participa activ la cursuri ulterioare; 20 parteneriate încheiate pentru schimb de experienţă şi bune practici-tranziţia de la şcoală

la viaţa activă; 3 studii, analize, rapoarte, strategii – tranziţia de la şcoală la viaţa activă; 1 partener transnaţional implicat în proiect - tranziţia de la şcoală la viaţa activă. GRUPUL ŢINTĂ: 400 elevi din învățământul preuniversitar din județul Gorj ACTIVITATILE PROIECTULUI: A.1. Managementul proiectului 1.1 Constituirea echipei de management și a echipei de implementare 1.2 Elaborarea procedurilor de lucru 1.3 Monitorizarea și controlul proiectului A.2. Achiziții 2.1. Întocmirea documentelor necesare achizițiilor 2.2.Achiziționarea produselor/serviciilor necesare A.3. Informare și publicitate 3.1.Crearea unei identități vizuale a proiectului 3.2.Elaboarea produse de informare specifice 3.3.Conferința de lansare a proiectului 3.4.Realizarea și actualizarea permanentă a site-ului

proiectului 3.5.Promovarea proiectului la sediile partenerilor 3.6.Derularea a 2 caravane de informare și

conștientizare în 10 liceele Gorjene 3.7.Conferința finală a proiectului A.4. Selectarea grupului țintă 4.1. Pregătirea instrumentelor de selectare 4.2. Selectarea unităților de învățământ în care se vor derula activitățile proiectului 4.3. Identificarea și selecția grupului țintă





A.5. Consilierea și orientarea profesională a elevilor 5.1 Elaborarea de materiale și instrumente de lucru 5.2. Amenajarea spațiilor în cele 10 unități de învățământ 5.3 Derularea consilierii și orientării profesionale 5.4 Monitorizarea elevilor din grupul țintă A.6. Activități suport pentru consiliere și orientare

profesională 6.1 Identificarea instituțiilor/organizațiilor la care se

vor derula vizite de studiu, excursii tematice, întalniri cu reprezentanți ai ONG, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, ai universităților etc

6.2 Desfașurarea vizitelor de studiu, excursiilor tematice, întâlnirilor cu reprezentanți ai ONG, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, ai universitaților etc.

6.3.Organizarea a două tabere de dezvoltare personală și profesională

A.7. Organizarea stagiilor de pregătire practică 7.1. Stabilirea parteneriatelor cu angajatorii în vederea realizării

stagiilor de practică și a elevilor care participă la stagiile de practică 7.2. Elaborarea unui ghid pentru instruirea practică care să

conțină: materiale suport pentru stagiile de pregătire practică, instrumente de monitorizare și de evaluare a rezultatelor obținute de elevi

7.3. Derularea stagiilor de pregătire practică (subvenții pentru cei 100 elevi participanți)

7.4. Evaluarea participanților la pregătirea practică A.8. Realizare studiu de cercetare si diseminarea acestuia 8.1. Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului

8.2. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare 8.3. Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute 8.4. Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare pe baza anchetelor

realizate 8.5. Organizarea a 3 seminarii de diseminare a studiului A.9. Realizare manual de bune practici privind tranziția de la școala la viața activă 9.1. Stabilirea metodologiei și cuprinsului manualului 9.2. Colectarea și organizarea informațiilor necesare 9.3. Realizarea conținutului 9.4. Traducerea conținutului și tipărirea manualului Proiectul TRANSEL și-a propus să genereze un efect pozitiv pe termen lung, astfel: - a sprijinit elevii sa ia o decizie informata si corecta in ceea ce priveste alegerea carierei, in

concordanta cu aptitudinile si interesele vocationale, ceea ce va conduce la dezvoltarea unei cariere de success si la alegerea unui loc de munca ce le va oferi satisfactii;

- a contribuit la dezvoltarea de competente practice relevante pentru integrarea cu succes pe piata muncii dupa finalizare studiilor, competente solicitate de angajatori pentru angajatii tineri;

- abordarea transnationala a proiectului a adus grupul tinta in contact cu mentalitatea europeana in ceea ce priveste piata muncii, creând premisele pentru imbunatatirea viziunii grupului tinta asupra particparii pe o piata a muncii europeana.





ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI ÎN CARE AU FOST IMPLICAȚI ELEVII ÎN MOD DIRECT: 1. Selectarea grupului ţintă Activitatea de selectare a grupului ţintă al proiectului TRANSEL a fost realizată în primele 6 luni

de implementare, respectiv 6 mai – 5 noiembrie 2014, fiind realizată de Inspectoratul SŞcolar Judeţean Gorj, partenerul 2 din cadrul proiectului.

Proiectul şi-a propus un grup ţintă alcătuit din 400 de elevi din 10 unităţi de învăţământ de nivel liceal din judeţul Gorj, înmatriculaţi în sistemul naţional de învaţamânt, în clasele a X-a si a XI-a, în anul şcolar 2013-2014 (respectiv, clasele a XI-a si a XII-a, în anul scolar 2014 - 2015).

În perioada 6 mai 2014 – 5 noiembrie 2015, acestia vor participa la activitaţi ale proiectului, precum:

- consiliere şi orientare profesională - 400 elevi; - activitaţi suport pentru consiliere şi orientare profesională: vizite de studiu, excursii tematice,

întâlniri cu reprezentanţi ai ONG, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, ai universitaţilor etc. – 400 elevi.

- 2 tabere de dezvoltare personală şi profesională – 40 elevi; - stagii de pregătire practică în România – 70 elevi; - stagii de pregătire practică în Portugalia – 30 elevi; Activitatea de selectare a grupului ţintă a fost prevăzută a se desfăşura în perioada 26 mai – 6

iunie 2014. Pe tot parcursul acestei activităţi a fost urmărită respectarea egalităţii de şanse. Astfel, s-a avut în vedere selectarea a 10 unităţi de învaţământ din toate categoriile: colegii naţionale, colegii tehnice, licee teoretice, licee tehnologice, astfel încât să poată fi selectaţi 400 de elevi care provin, în proporţii egale de la filiera teoretică cât şi de la cea tehnologică.

Între cei cca 200 de elevi de la filiera tehnologică, regăsesc elevi de la următoarele specializări: 1. Tehnician în turism; 2. Tehnician în activitaţi de economice; 3. Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului; 5. Tehnician metrolog; 5. Tehnician transporturi; 6. Tehnician in automatizari; 7. Technician operator tehnică de calcul; Partenerul 1 – ISJ Gorj a realizat selectarea celor 10 unităţi de învaţământ care vor fi implicate

în derularea activităţilor proiectului. În urma unui anunţ publicat pe site-ul propriu, www.isj.gj.edu.ro, 12 unităţi de învăţământ din judetul Gorj şi-au exprimat intenţia de a participa în proiect prin transmiterea dosarelor de candidatură. În urma analizei acestora, au fost selectate următoarele unităţi de învatământ:

- Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Târgu Jiu - Colegiul Tehnic ”Gheorghe Magheru” Târgu Jiu - Liceul Energetic Târgu Jiu - Colegiul Auto ”Traian Vuia” Târgu Jiu - Colegiul Tehnic Nr. 2 Târgu Jiu - Colegiul Tehnic ”Henri Coanda” Târgu Jiu - Colegiul National "Tudor Vladimirescu" Târgu Jiu - Colegiul National "Ecaterina Teodoroiu" Târgu Jiu - Colegiul National "Spiru Haret" Târgu Jiu - Liceul Teologic Târgu Jiu

2. Consilierea și orientarea profesională pentru

400 de elevi din județul Gorj: Cei 400 de elevi din grupul tinta al proiectului au

participat la activitati de consiliere si orientare profesionala care sa ii sprijine sa faca o alegere informată si corecta a carierei, in functie de aptitudinile, abilitatile, interesele personale. Astfel, au fost organizate activitati care au vizat:





» Autocunoaşterea care reprezinta procesul de explorare şi structurare a propriilor abilităţi, emoţii, motivaţii, atitudini, credinţe sau mecanisme de apărare şi adaptare, process ce are ca finalitate imaginea de sine a unei persoane. Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale în funcţionarea şi adaptarea optimă la mediul social, în menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale, iar acceptarea necondiţionată (indiferent de performanţe) şi gândirea pozitivă (convingerea că fiecare avem ceva bun) sunt atitudini care favorizează dezvoltarea personală. Asadar, trebuie ţinut cont de faptul că fiecare persoană este valoroasă în sine, are capacitatea de a se dezvolta şi de a-şi alege propriul destin, de a-şi valida calităţile şi caracteristicile pozitive în măsura în care mediul îi creează condiţiile de actualizare a sinelui.

» Dezvoltarea vocaţională care presupune: - dezvoltarea unei imagini de sine pozitive - dezvoltarea autoacceptării şi a sentimentelor de preţuire personală; - formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivă; - dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor interpersonale, de colaborare. » Cunoaşterea şi planificarea carierei: - formarea capacităţii de analiză a competenţelor dobândite prin învăţare, în vederea orientării

spre o anumită carieră; - formarea abilităţilor de luare a deciziei privind alegerea şcolii, a profesiei şi asumarea

responsabilităţii faţă de integrarea profesională şi socială în condiţiile oferite de piaţa muncii;

- învăţarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a planului de acţiune.

În cadrul activităților de consiliere și orientare

profesională, elevii din grupul țintă al proiectului au susținut testul JVIS.

Chestionarul de Interese Vocaţionale Jackson (JVIS, Jackson Vocational Interest Survey) este un instrument psihometric creat de Douglas N. Jackson (unul dintre marii autori de teste psihologice ai secolului XX) pentru a masura

interesele vocationale ale elevilor, studentilor sau adultilor de catre diversi specialisti, cum ar fi consilieri vocationali, psihologi sau alti profesionisti din zona educationala sau organizationala.

Testul a fost ales pentru a fi folosit în activitatea de consiliere şi orientare profesională având în vedere importanţa faptului că oamenii sunt mult mai fericiţi si satisfacuţi atunci cand sunt activi într-o zonă ocupaţională care e similară cu interesele lor.

Sub îndrumarea consilierilor din cadrul proiectului, elevii au parcurs cele 289 de perechi de afirmaţii din testul JVIS care descriu diverse activităţi ocupaţionale concrete în cuvinte relativ simple, alegand din fiecare pe cea preferată (alegere forţată). Itemii testului sunt grupaţi în 34 de scale, numite şi Scalele Intereselor Bazale, relativ independente între ele, precum: Arte creative, Inginerie , Servicii personale, Responsabilitate etc.

Răspunsurile elevilor au fost introduse în platforma electronică de unde va fi generat un raport individual care să îi ajute la o mai buna întelegere a ariilor au interese, dar si a legaturii acestor interese cu diferitele profesii sau ocupatii practicate in România.

Rezultatele obtinute la test pot fi rezultatele pe care persoana evaluata le asteapta, confirmand astfel directia planurilor sale profesionale sau de cariera.

Daca însa raportul sugereaza directii în carieră foarte diferite de planurile prezente ale persoanei evaluate, ar trebui ca aceasta sa reanalizeze cu atentie aceste planuri si motivele care au determinat-o sa le faca.

Este important sa tinem cont cu totii de faptul ca oamenii sunt mult mai fericiti si satisfacuti atunci cand sunt activi intr-o zona ocupationala care e similara cu interesele lor.





Pe lânga sectiunea introductiva, raportul contine un numar de sapte alte sectiuni: 1. Profilul scalelor de interese din JVIS 2. Profilul Temelor Ocupationale Generale 3. Profilul rezultat din scorarea experimentala in Hexagonul Holland 4. Lista similaritatilor cu diverse categorii profesionale 5. Descrierea celor mai compatibile categorii ocupationale 6. Satisfactia academica si indicii administrativi 7. Datele Modus Operandi. Testul se refera doar la interesele personale. Rezultatul acestui îi poate ajute pe elevi în

procesul de alegere a unei cariere, dar nu va lua decizia singur, aşa încât, pe toată perioada implementării proiectului, consilierii şi elevii evaluaţi au realizat o analiză atentă, astfel încât aceste rezultate au fost coroborate cu un numar de alte informatii, cum ar fi aptitudini, trasaturi de personalitate si valori personale, disponibilitatea de a urma studiile si formarea necesară calificării în meseria vizată, disponibilitatea ocupațiilor pe piata muncii etc., care sunt la fel de importante în alegerea unei direcţii în carieră.

3. Activitățile suport pentru consiliere și

orientare profesională In cadrul proiectului, s-au organizat activitati

suport pentru consiliere si orientare profesionala care au ca obiectiv cresterea gradului de informare privind domeniile de activitate in care cei 400 de elevi din grupul tinta doresc sa profeseze dupa finalizarea studiilor. In functie de interesele proprii, acestia au participat la activitati precum:

» Activități de dezvoltare personală care au vizat dezvoltarea abilităților de comunicare, lucru în

echipă, rezolvare de probleme, leadership etc.prin metode și instrumente de educație non-formală. » Vizite de studiu în instituţii de învăţământ superior care au constat în:

vizitarea sediilor instituţiilor de învăţămâ nt superior (săli de curs, laboratoare, cămine studenţeşti, biblioteci, centre de cercetare etc.);

prezentarea ofertei educaţionale;

discuţii cu reprezentanţii instituţiilor;

discuţii cu studenţii;

participarea la orele de curs/seminarii/ laboratoare/ activităţi practice în funcţie de disponibilitatea şi/sau programul instituţiilor gazdă.

» Excursii tematice in companii care au constat în:

vizitarea sediului instituţiei;

prezentarea organigramei instituţiei şi a funcţionării şi rolului departamentelor acesteia;

prezentarea activităţii instituţiei/obiectului de activitate: produse şi/sau servicii reprezentative pentru companie;

prezentarea departamentului vizat de elevi – familiarizarea cu responsabilităţile specifice activităţii departamentului/postului vizat;

prezentarea modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu corespunzătoare departamentului/ postului vizat.

discuţii cu specialişti din departamentul vizat de elevi (sesiune de întrebări şi răspunsuri);

implicarea elevilor în activităţi ale departamentului în care a fost repartizat, în funcţie de gradul de dificultate a





acestora şi de abilităţile de care dau dovadă. » Întâlniri cu reprezentanți ai ONG, ai agenților

economici, ai instituțiilor publice, ai universităților etc.:

seminarul “Vreau să fiu, vreau să ştiu!” (prezentarea ofertei educaţionale/a activităţilor din facultăţi/a profesiilor) de către reprezentanții instituțiilor de învățământ superior;

seminarul “Voluntariatul – oportunitate pentru dezvoltarea profesională” desfășurat cu sprijinul reprezentanţilor ONG;

simularea unor interviuri pentru angajarea pe un post vizat desfășurate cu sprijinul unor experți în resurse umane din cadrul unor agenți economici;

activităţi de educaţie financiară desfășurat cu sprijinul unor reprezentanţi ai instituţiilor bancare;

seminarul “Reuşita în afaceri” desfășurat cu sprijinul unor oameni de afaceri;

seminarul ”Oportunități de dezvoltare personală și profesională prin programe finanțate de UE” organizate cu sprijinul partenerului transnațional.

» Două tabere de dezvoltare personală și profesională pentru 40 de elevi, organizate în aprilie

și august 2015 în județul Brașov. Activităţile, metodele și instrumentele

folosite în cadrul acestora au fost planificate, organizate, coordonate şi monitorizate de către experţii partenerului transnaţional, UNIAUDAX – Centro de Investigação e Apoio ao Empreendedorismo e Empresas Familiares (Centrul de Cercetare și Asistență în Antreprenoriat și Afaceri de Familie) din Lisabona - Portugalia.

Cele șase zile petrecute în cadrul fiecăreia dintre cele două tabere au fost un prilej pentru dezvoltarea personală şi a competenţelor antreprenoriale ale elevilor participanți. Activitățile desfășurate au fost unele de învățare nonformală care au urmărit valorificarea şi stimularea a unor competenţe precum: comunicare, ascultare activă, argumentare, interacţiune, participare activă, cooperare, relaţionare, lucrul în echipă, responsabilitate, conştientizare, încredere, empatie, identificarea punctele slabe şi punctele forte, iniţiativă, valorificarea oportunităţilor apărute, planificare şi gestionare de proiecte, transformarea ideilor în acţiune: creativitate, inovaţie, evaluare şi asumare de riscuri.

Evaluarea finală a constat în prezentarea unui plan personal de dezvoltare personală și profesională pentru următorii 10 ani, fiind desemnați 3 câștigători care au primit câte un premiu în bani în valoare de 300 lei fiecare.

Tinerii participanți au demonstrat implicare, implicare, inițiativă, intres și determinare pentru dezvoltarea personală și profesională, experții portughezi declarând că sunt una dintre cele mai bune grupe cu care au lucrat.

Elevii au declarat că a fost una dintre cele mai utile și cele mai frumoase experiențe pe care au trăit-o, o exeperiență care i-a ajutat să se descopere, să își valorifice abilitățile și competențele, demonstrând că sunt pregătiți pentru succesul în carieră și în viața personală.

4. Stagii de pregătire practică: In cadrul proiectului, 100 de elevii din grupul tinta, din liceele tehnologice, au participat la stagii

de pregatire practica ce au avut ca obiectiv cresterea relevantei rezultatelor invatarii. Acestea s-au desfășurat astfel:

» În companii/instituții din țară la care au participat 70 de elevi ce au primit o subvenție de 200 lei/lună;





» În companii/instituții din străinătate la care au participat 30 de elevi ce au primit o subvenție de 900 lei/lună;

Cei 100 de elevi participanți au provinit din clase ale liceelor tehnologice participante în proiect cu specializările:

Tehnician în turism;

Tehnician în activități economice;

Tehnician ecolog și protectia calității mediului;

Tehnician metrolog;

Tehnician în transporturi;

Tehnician în automatizari;

Tehnician operator tehnică de calcul; Stagiile din România s-au derulat la șapte agenți economici, precum: Agenția pentru Protecția

Mediului Gorj, S.C. CEZ DISTRIBUȚIE S.A., S.C. BOMIDA S.R.L., S.C. ROISBU CONS S.R.L., S.C. INTERCOMPUTER S.R.L., S.C. Gorj Turism S.A. și S.C. Marsat S.A. din Târgu Jiu.

Stagiile din Portugalia au fost organizate cu sprijinul experţilor transnaţionali din cadrul UNIAUDAX, centru de antreprenoriat al Institutului Universitar Lisabona - ISCTE-IUL, care au identificat, au stabilit contactele cu companiile portugheze care au fost gazdele elevilor practicanți, au coordonat și au monitorizat întreaga activitate din timpul pregătirii practice.

Elevii practicanți au avut prilejul de a câştiga experienţă profesională reală, de a-și consolida şi verifica aplicabilitatea cunoştinţelor teoretice dobândite în şcoală, de a-și forma unele competenţe necesare practicării cu succes a meseriilor pe care le studiază în prezent, pe parcursul ciclului liceal: tehnician în turism și tehnician operator tehnică de calcul. De asemenea, a fost o oportunitate de a se familiariza cu specificul şi cultura unei organizaţii, de a cunoaşte fluxul de activităţi din cadrul acesteia, de a interacționa cu profesioniști în domeniu, de a-și dezvolta abilități profesionale precum munca în echipă, capacitatea de a învăţa lucruri noi, capacitatea de rezolvare de probleme, abilităţi de comunicare, competențe foarte apreciate de către angajatori.

În vederea organizării, desfășurării și desfășurării acestor stagii, a fost elaborat Ghidul pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor din învăţământul preuniversitar care a sprijinit elevii, cadrele didactice responsabile şi tutorii implicați. Acesta va fi distribuit tuturor unităţilor de învăţământ tehnologic implicate în proiect şi poate fi descărcat de pe site-ul proiectului: www.transel.ro – secţiunea „Resurse”.

5. Caravanele de informare

Caravanele de informare şi conştientizare privind beneficiile pe care le poate aduce proiectul si facilitarea accesului grupului tinta la informatii privind modul de inscriere in program si de ramanere in acesta, vor fi organizate in cele 10 unitati de invatamant din judetul Gorj selectate pentru participarea in proiectul TRANSEL.

Prima caravana a fost organizata in luna iunie 2014 si a avut ca obiectiv informarea elevilor cu privire oportunitatea de implicare in proiectul Transel si motivarea lor de a se inscrie in grupul tinta si a participa la activitatile planificate.

A doua caravana a fost organizata in luna octombrie 2014 si a avut ca obiectiv prezentarea urmatoarelor activitati din cadrul proiectului si motivarea elevilor selectati in grupul tinta de a se implica activ in realizarea acestora.

http://www.transel.ro/





2. METODOLOGIA STUDIULUI DE CERCETARE

2.1. Context

Prezentul studiu de cercetare s-a realizat în cadrul proiectului TRANSEL - Stagii de practica si consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj, Contract nr.: POS DRU/161/2.1/G/141724 in parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Asociația Mereu pentru Europa, Craiova și UNIAUDAX – Centro de Investigação e Apoio ao Empreendedorismo e Empresas Familiares din Portugalia.

Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai 2014 – octombrie 2015 în cadrul activității A.8.Realizare studiu de cercetare si diseminarea acestuia, activitate care a constat în:

- Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului; - Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare; - Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute; - Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare pe baza anchetelor

realizate; - Organizarea a trei seminarii de diseminare a studiului. Demersul științific a debutat cu o cercetare cantitativă care s-a realizat prin intermediul

chestionarelor aplicate elevilor și a continuat cu o analiza calitativă ce a avut la bază interviuri semi-structurate cu directorii instituțiilor de învățământ, profesori, părinţi și reprezentanţi ai comunităţii locale și ai mediului de afaceri.

Cercetarea are caracter evaluativ și s-a desfășurat in doua etape: - prima etapa a urmărit aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța

și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

- cea de-a doua etapă a urmărit stabilirea nivelului de cunoștințe si abilitați dobândite de grupul ținta ca rezultantă a participării la activitățile desfășurate în cadrul proiectului TRANSEL.

2.2. Etapele studiului de cercetare

2.2.1. Stabilirea problemei de studiat

Rezultatul serviciilor de consiliere si orientare in cariera de care beneficiază elevii în mediul educațional;

Abilitățile și cunoștințele dobândite de grupul țintă în urma participării la activitățile derulate în proiect.

2.2.2. Formularea scopului cercetării

Aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

Aprecierea cunoștințelor si cunoștințele dobândite de grupul țintă ca rezultanta a participării la proiect.





2.2.3. Obiective Prin realizarea prezentului studiu, ne-am propus:

să identificăm percepția și nevoile elevilor privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile părinților privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile profesorilor din activitatea de predare privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile directorilor/reprezentanților unităților de învățământ privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să identificăm percepția și nevoile reprezentanților comunității locale (autorităţi publice, mediul privat, societatea civilă) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;

să stabilim nivelul cunoștințelor si abilitaților dobândite de membrii grupului țintă în urma participării la activitățile din cadrul proiectului, ca vector determinant in vederea adoptării unei decizii informate și corecte în ceea ce privește alegerea carierei, în concordanta cu aptitudinile și interesele vocaționale, pentru a conduce la dezvoltarea unei cariere de succes și la alegerea unui loc de munca ce le va oferi satisfacții;

2.2.4. Ipoteze de cercetare

Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali;

Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice;

In stadiul inițial elevii din grupul ținta au o imagine lacunara cu privire la corelația dintre aptitudinile de care dispun si interesele lor vocaționale.

2.3. Structura eșantionului Cercetarea s-a realizat în județul Gorj. Au fost luate în considerare toate grupurile de

persoane implicate, direct sau indirect, în activitatea ce constituie obiectul cercetării noastre – consilierea și orientarea elevilor în carieră:

elevi – pentru ancheta pe bază de chestionar;

profesori, directori, consilieri, parinti, reprezentanţi ai comunitatii locale – pentru interviurile semi-structurate.

2.3.1. Structura eșantionului elevi

În cadrul prezentului studiu, eșantionul pentru ancheta pe bază de chestionar a fost alcătuit din 400 de elevi din județul Gorj, cuprinși în grupul țintă al proiectului TRANSEL – Stagii de practica si consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj, Contract nr.: POS DRU/161/2.1/G/141724.





1. Distribuția elevilor în funcție de variabila Liceu:

Liceul %

Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Târgu Jiu 17.20

Colegiul Tehnic ”Gheorghe Magheru” Târgu Jiu

4.66

Liceul Energetic Târgu Jiu 9.09

Colegiul Auto ”Traian Vuia” Târgu Jiu 5.65

Colegiul Tehnic Nr. 2 Târgu Jiu 6.14

Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” Târgu Jiu 4.91

Colegiul Naţional "Tudor Vladimirescu" Târgu Jiu

11.05

Colegiul Naţional "Ecaterina Teodoroiu" Târgu Jiu

17.69

Colegiul Naţional "Spiru Haret" Târgu Jiu 12.03

Liceul Teologic Târgu Jiu 11.54

2. Distribuția elevilor în funcție de variabila Profilul liceului:

Profil liceu %

1. Tehnic 30,46

2. Economic 16.46

3. Uman 22.60

4. Real 25.06

5. Teologic 4,91

3. Distribuția elevilor în funcție de variabila apartenență la gen:

Item %

1. Masculin 47.17

2. Feminin 52.82

4. Distribuția elevilor în funcție de variabila clasă școlară:

Item %

1. Clasa a XI-a 61,48

2. Clasa a XII-a 38,52





5. Distribuția elevilor în funcție de variabila vârsta:

Item %

1. 16 ani 15.2

2. 17 ani 59.5

3. 18 ani 23.3

4. 19 ani 1.5

6.Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de rezidență al elevului:

Item %

1. Urban 37.19

2. Rural 62.81

2.3.2 Structură eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ Cei 8 membrii ai eșantionului de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ au

fost selectați conform următoarelor criterii:

să provină din unități şcolare diferite;

să provină din instituții de învățământ plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate);

să aibă experienţe diferite ca manager;

să provină din licee cu grad de performanţă diferit. 2.3.3. Structură eșantion părinți

Cei 8 membrii ai eșantionului de părinți au fost selectați conform următoarelor criterii:


să nu se aplice soţ-soţie, rude sau, pe cat posibil, prieteni;

să provină din instituții de învățământ plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate;

să provină din licee cu grad de performanţă diferit.

2.3.4. Structură eșantion cadre didactice Cei 8 membrii ai eșantionului de cadre didactice au fost selectați conform

următoarelor criterii:






să nu participe soţ-soţie, rude sau, pe cat posibil, prieteni;

să provină din licee din zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate)

să provină din licee cu grad de performanţă diferit.

2.3.5. Structură eșantion reprezentanți ai comunității locale Cei 8 membrii ai eșantionului de reprezentanți ai comunității locale au fost selectați

conform următoarelor criterii:

să fie reprezentanţi din instituţii diferite;

să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni;

să reprezinte atât sectorul public cat si sectorul privat profit/nonprofit.

2.4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare

Anchetă sociologică pe bază de chestionar este una dintre cele mai complexe metode de cercetare sociologică. Reprezintă o metodă de cercetare a realităţii sociale bazată pe tehnici de producere a datele cu ajutorul întrebărilor puse de investigatori şi al răspunsurilor formulate de subiecţi.

Principalele două instrumente care se utilizează în cadrul anchetei sociologice sunt chestionarul si interviul.

Chestionarul sociologic, privit ca instrument de cercetare (întrebarea în scris a persoanelor) şi ca instrument de cercetare (coala de hârtie pe care sunt scrise întrebările), chestionarul reprezintă modalitatea cel mai larg răspândită în cercetările sociologice. Chestionarul de cercetare sociologică reprezintă un ansamblu de întrebări, eventual de imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care determină răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris, în vederea rezolvării unei probleme de interes ştiinţific. Nu reprezintă o simplă listă de întrebări, ci are o ordine logică (întrebările se succed de la cele cu conţinut general la cele particulare), dar şi o ordonare psihologică (se începe cu întrebări „de spart gheaţa”, menite să-i facă pe subiecţi să răspundă şi la întrebările importante pentru tema cercetării);

Întrebările unui chestionar se pot referi la patru tipuri de informaţii:

Fapte, adică ceea ce priveşte situaţia personală a indivizilor chestionaţi (vârstă, sex, profesie, venituri), la mediul lor (locuinţă, condiţii de muncă) sau la comportamente obiective (utilizarea timpului, relaţii cu vecinii/rudele, opţiunea la vot la ultimele alegeri, etc.)

Opinii, adică judecăţile, aprecierile pe care le fec indivizii chestionaţi în legătură cu problemele considerate ca interesându-i. În această categorie intră şi motivaţiile, intenţiile şi aspiraţiile.

Atitudini (structuri mentale permanente care susţin opiniile). Se măsoară cu ajutorul unor scale de atitudini, cu valori numerice sau cu intervale calitative.

Cunoştinţe, adică gradul de cunoaştere a problemelor sau situaţiilor cu care interferează persoana chestionată.

Interviul semi-structurat are la baza temele pe marginea cărora se va purta discuția

și se realizează conform unui ghid de interviu. Avantajul pe care îl prezintă acest tip de instrument consta în posibilitatea obținerii unor date mai consistente, modul in care acesta se aplica lăsând posibilitatea atât aplicantului cât și celui intervievat să completeze afirmațiile exprimate cu argumente detaliate.





Proiectarea si realizarea instrumentelor necesare:

două chestionare pentru elevi: unul utilizat în prima etapă a studiului, înainte ca aceștia să fie implicați în activitățile proiectului, altul utilizat în cea de-a doua etapă a studiului, la finalul proiectului;

un ghid de interviu pentru cadrele didactice;

un ghid de interviu pentru părinţi;

un ghid de interviu pentru reprezentanţii comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă);

un ghid de interviu pentru reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (licee si universități).

Chestionarele pentru elevi au cuprins itemi ce reflectă următoarele dimensiuni:

perceptia asupra importantei serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă;

participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională;

relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare;

persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională;

impactul activităţilor de consiliere şi orientare profesională;

nevoile elevilor de consiliere şi orientare profesională;

aptitudinile elevilor si importanta participării la activitățile din cadrul prezentului program pentru facilitarea tranziției de la școala la viața activa și pentru îmbunătățirea inserției pe piața muncii.

Grila de întrebări pentru reprezentanții instituțiilor de învățământ a cuprins itemi ce

reflectă următoarele dimensiuni:

importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă;

persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională;


tipuri de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ;

nevoi referitoare la activitatea de orientare școlară și profesională a elevilor. Grila de întrebări pentru părinți a cuprins itemi ce reflectă următoarele dimensiuni:



persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoala;

sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.

nevoile în raport cu serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.

Grila de întrebări pentru cadre didactice a cuprins itemi ce reflectă următoarele

dimensiuni:







persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală;

nevoile pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.

Grila de întrebări pentru reprezentanți ai comunității locale a cuprins itemi ce reflectă

următoarele dimensiuni:


contribuția angajatorilor la îmbunătățirea activității de consiliere şi orientare profesională a elevilor;

modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii;

facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii;

implicarea tinerilor în deciziile locale;

experiența instituției pe care o reprezinta în activitatea de consiliere şi orientare profesională a elevilor.

Colectarea informațiilor s-a realizat în doua etape. În cadrul anchetei pe bază de chestionar, colectarea de informații s-a realizat prin

administrarea de chestionare elevilor (distribuire, instructaj, completare). În cadrul anchetei pe baza de interviu semi-structurat, colectarea de informații s-a

realizat prin:

realizarea unor interviuri individuale cu cadre didactice;

întocmirea unui raport la finalul interviurilor;

realizarea unor interviuri individuale cu părinţi;


realizarea unor interviuri individuale cu reprezentanţi ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă);


realizarea unor interviuri individuale cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (licee, universități);

întocmirea unui raport la finalul interviurilor.





3. ANALIZA REZULTATELOR

Datele obţinute vor fi prelucrate astfel încât să permită verificarea ipotezelor formulate. Această etapă presupune, la rândul ei, parcurgerea următoarelor momente:

1. Verificarea şi validarea informaţiilor care urmează să fie reţinute pentru prelucrare – lectura fiecărui chestionar pentru a stabili dacă este sau nu valid pentru prelucrare. De regulă, nu se validează acele chestionare care au un număr mare de întrebări fără răspuns sau în situaţia în care răspunsurile la întrebările care solicită informaţii la caracteristicile obiective ale persoanelor chestionate.

2. Codificarea informaţiilor (numerică sau alfabetică) – operaţia de reprezentare convenţională a unei informaţii. Codul stabileşte o corespondenţă riguroasă între natura calitativă a informaţiei şi cifrele sau literele atribuite. După ce se codifică toate informaţiile din chestionar, se întocmeşte lista codurilor care devine un instrument de lucru al cercetătorului până la întocmirea raportului de cercetare.

3. Prelucrarea statistica a datelor obținute si analiza rezultatelor; Un pas important in analiza datelor îl reprezintă construcția de tabele unidimensionale, cu răspunsurile obținute la fiecare întrebare, exprimate sub forma de frecvente absolute si relative (procente) cu ajutorul programului statistic SPSS. Aceste tabele ne vor arata intr-o prima forma felul in care se distribuie indivizii in clasele caracteristicilor construite, tendința lor de grupare sau împrăștiere in jurul valorilor mijlocii

4. Analiza rapoartelor întocmite în urma interviurilor.

3.1.Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi

3.1.1. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi – prima etapă

Prima etapă a studiului s-a realizat după înregistrarea elevilor în grupul țintă al

proiectului și înainte de implicarea lor în activitățile acestuia. Potrivit datelor rezultate prin aplicarea chestioarului elevilor din grupul țintă din proiectul TRANSEL, marea majoritate a subiecţilor consideră că este necesar ca activitatea de consiliere și orientare profesională să se desfăşoare în şcoală, pe parcursul tuturor anilor de studiu şi chiar după încheiere acestora.

Răspunsurile la întrebările cuprinse în acest chestionar sunt prezentate în cele ce

urmează:

8. In vederea alegerii unui traseu educaţional/profesional optim, consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională?

Item %

1. Da 80,5

2. Nu 8.15

3. Nu știu 11.36





Majoritatea elevilor chestionați, respectiv 80,49%, apreciază că au nevoie de consiliere și orientare profesională în școală.

8,15% dintre elevi au considerat că aceste activități nu sunt necesare, iar 11,36% dintre elevi nu au știut dacă aceste activități au relevanta în alegerea traseului educațional/profesional.

9. Care consideri că sunt nevoile de consiliere în acest moment?

Item %

1.Sprijin în luarea deciziei de alegere a /facultății/profesiei;

80.1

2. Informare despre piaţa muncii, facultăți, profesii, 54.7

3. Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate);

42.0

4. Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu;

23.1

5. Planificarea carierei; 26,5

6. Stil de viață. 13.0

Majoritatea respondenților considera ca au nevoie de sprijin în special în luarea

deciziei cu privire la alegerea profesiei/facultății (aproximativ 80%), minimizând importanța pe care o are factorul consiliere pe termen lung, prin dimensiunile sale: planificarea carierei și redactarea unui CV/scrisori de intenție sau/si pregătirea și prezentarea la un interviu.

Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate importante: Sprijin în

luarea deciziei de alegere a /facultății/profesiei(80%), Informare despre piaţa muncii, facultăți, profesii(54%), Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate (42%).

Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate cel mai puțin importante:

Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu (23%); Stil de viață(13%).

În concluzie, elevii percep că nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră este

cea mai importantă, urmată de, nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii si apoi nevoia de autocunoaștere.

10. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor ?

Item %

1. În foarte mică măsură 0.5

2. În mică măsură 3.2

3. În oarecare măsură 21.6

4. În mare măsură 45

5. În foarte mare măsură 29.7





În ceea ce privește importanța activităților de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reușita în viață, 45% dintre elevi au apreciat că sunt în mare măsură importante, 29.7% au apreciat că sunt importante în foarte mare măsură, 21.6% într-o oarecare măsură. Există însă și un procent de 4% care consider că aceste activități sunt importante în mică măsură și, de asemenea, în foarte mică măsură. 11.Ce tip de activităţi de consiliere şi orientare profesională s-au desfășurat în liceul tău?

Item %

1. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; 68,3

2. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate; 40.8

3. Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar de asistență psihopedagogică;

12.3

4. Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea scolii postliceale/facultăţii;

25.1

5. Vizite de studiu/orientare la scoli postliceale/facultăți/firme; 12

6. Şedinţe de consiliere în cadrul Cabinetul școlar de asistență psihopedagogică;

6.1

7. Activităţi de voluntariat; 39.1

8. Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie; 19.2

9. Alte activități(care?)…… -

10. Nu s-au desfășurat astfel de activități.

3.9

Potrivit datelor obținute, activitatea de consiliere în școală se concentrează în special

pe discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline, întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate, activități de voluntariat, și mai puțin pe alte direcții cel puțin la fel de importante ca cele menționate : testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar de asistență psihopedagogică, sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea scolii postliceale/facultăţii, stagii de formare practică la o firmă sau instituţie etc.

Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline - 68%.

Procentajul coboară semnificativ la testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar de asistenta psihopedagogiă - 12%, urmat de vizite de studiu/orientare la scoli postliceale/facultăți/firme si ședinţele de consiliere în cadrul Cabinetul școlar de asistenta psihopedagogică 6%.

De observat faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este redus.

Raportându-ne la răspunsurile elevilor la întrebarea anterioară, se constată un decalaj major între nevoile exprimate ale elevilor privind orientarea lor școlară și profesională și oferta de activități desfășurate.

Aproximativ 4% dintre elevi considera că nu s-au desfășurat astfel de activități, aceștia regăsindu-se in liceele cu profil tehnologic.





12. Care consideri că este cea mai potrivită persoană, care ar trebui să

desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din liceu?

Item %

1. Doar profesorul diriginte. 16.22

2. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar). 15.7

3. Doar profesorii care predau diferite discipline școlare.

5.9

4. Toate categoriile de profesori mai sus menționate. 57.5

5. Niciuna dintre categoriile menționate 3.9

Mai mult de jumătate dintre elevii chestionați, adică

57,5%, sunt de părere că fiecare profesor poate desfășura activități de consiliere şi orientare profesională. Un procent de 15,7% dintre elevi, susțin ca doar profesorul consilier școlar poate derula astfel de activități, iar 16,2% dintre ei rezervă această atribuție profesorului diriginte. Doar 5,9% dintre elevi atribuie această responsabilitate profesorilor care predau diferite discipline școlare, iar 3.9% dintre elevi apreciază că profesorilor nu le revine sarcina de a desfășura activități de consiliere şi orientare profesională în şcoală.

13. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în liceul tău?

Item %

1. Da 58,5

2. Nu 41,5

Cu toate ca la întrebările anterioare majoritatea elevilor au exprimat opinii variate cu privire la activitatea de consiliere desfășurată la nivelul instituției de învățământ pe care o frecventează, un procent semnificativ, 41,5%, recunosc că nu au frecventat astfel de activități.

Jumătate din elevii chestiona (58,5%) au beneficiat de servicii de consiliere școlară, cel mai mare procent fiind înregistrat la elevii de la liceele tehnice, iar la liceele teoretice un procent relativ scăzut.

Nevoia de consiliere şi orientare profesională este mai pronunțată la elevii cu profil

tehnologic și la cei cu profil real.





15. Cine a susținut activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat?

Item %

1. Doar profesorul diriginte/alții profesori de la clasă. 29.12

2. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică din liceu.

8.5

3. Ambele categorii de profesori mai sus menționate. 37.6

4. Niciuna dintre categoriile menționate. 11.6

5. Non-răspuns 13,1

29.12% dintre elevi au spus că activitățile de consiliere şi orientare profesională la

care au participat au fost desfășurate de profesorul diriginte/profesorii de la clasă, 37.6 % prin colaborarea dintre profesorii diriginți și profesorii consilieri, iar 8.5% de către profesorii consilieri. Se observa un procent ridicat al elevilor care nu au oferit un răspuns la aceasta întrebare.

16. In prezent deții cunoștințe despre:

Item Da %

Nu %

Redactarea unui C.V. tip EUROPASS 62.2 37.7

Item Da % Nu %

Redactarea unei scrisori de intenție 44.2 55.8

Item Da % Nu %

Modul in care trebuie să te prezenți la un interviu de angajare;

41,8 58,1





Item Da % Nu %

Aptitudinile care te recomanda pentru o cariera profesionala anume.

37 63

Cu toate că majoritatea tinerilor afirmă că dețin cunoștințe cu privire la redactarea

unui CV, este îngrijorător faptul că foarte mulți dintre aceștia recunosc că nu știu să formuleze o scrisoare de intenție, nu au idee cum trebuie să se prezinte la un interviu de angajare și nu cunosc abilitățile care îi recomandă pentru o anume carieră profesională. 14.Daca ai participat la aceste activităţi, descrie pe scurt cum te-a ajutat, în plan personal și/sau școlar, activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat?

Modul în care i-au ajutat pe elevi participarea activitățile de consiliere şi orientare profesională

%

Să mă cunosc mai bine/ Cunoaștere personală 17

Mi-am făcut o idee despre cariera 15

La alegerea meseriei/ facultății pe care o voi face in viitor 10.3

Nu m-au ajutat 4.1

M-au ajutat să mă exprim liber, sa scap intr-o oarecare măsura de emoții și să comunic mai ușor.

0.5

Datorită acestor activități m-am direcționat către ce anume mă interesează și ce este util pentru mine

0.5

Intr-o foarte mare măsură aceste discuții mi-au schimbat foarte mult părerea și viziunea față de ce vreau să realizez în viitor

0.5

Aceste activități m-au ajutat în plan personal deoarece am reușit să-mi cunosc limitele

0.5

M-au ajutat să-mi fac o idee despre piața muncii și aptitudinile necesare alegerii unui loc de muncă

0.5

Mi-am schimbat părerea despre mine, mi-am schimbat comportamentul 0.5

Non-răspuns/ sau nu au participat la activitățile de consiliere 52.5%

Se remarca faptul că mai bine de jumătate dintre elevi nu au participat la activități de

consiliere și orientare in cariera. Pentru elevii participanți la aceste activități cunoașterea personala are ponderea cea mai mare (17%), urmată de conturarea unei imagini despre cariera(15%) și alegerea meseriei/facultății(10%). Dintre cei participanți la activitățile de consiliere desfășurate în cadrul liceului doar 4.1% au afirmat că aceste activități nu le-au fost de ajutor.





18. În acest moment crezi că ai putea opta pentru o anumită profesie?

%

1. Da 72.9

2. Nu 26.2

3. Non-răspuns

0.7

Majoritatea celor chestionați consideră că în prezent pot opta pentru o anumită

profesie, dar există și un procent destul de semnificativ de 26,2%, dintre elevi care nu și-au conturat încă o opțiune profesională. De asemenea, este de remarcat numărul nesemnificativ de non-răspunsuri care presupune faptul că aceasta este o problemă care îi preocupă pe elevi, deși nu toți au ajuns deja la o opțiune.

19. Care sunt principalii factori care stau la baza acestei opțiuni?

Item %

1. Rezultate școlare 42.3

2. Rezultate favorabile profilului de activitate preconizat 21.4

3. Recomandări de la persoanele semnificative 13

4. Model in familie 11.5

5. Aspirații personale 56

6. Curiozitate 12.5

7. Alegerile prietenilor/colegilor 1.5

8. Perspectiva împlinirii personale 32.9

Principalii factori pe care respondenții îi ia în considerare ca determinanți pentru

alegerea carierei sunt aspirațiile personale coroborate cu rezultatele școlare, ceea ce denotă realism și maturitate în evaluarea oportunităților viitoare.

In rândul elevilor de la liceele teoretice o pondere însemnată o au aspirațiile personale, rezultatele școlare, perspectiva împlinirii personale, dar și recomandările persoanelor semnificative.

Elevii de la liceele tehnologice au optat într-o proporție mai mare pentru rezultatele școlare, urmat de modelul din familie.

Este de remarcat faptul că Alegerile prietenilor/colegilor nu reprezintă un motiv pentru alegerea carierei pentru elevii de liceu, înregistrându-se un procent foarte mic.

20. După finalizarea studiilor liceale ai dori să:

Item %

1.Să continui studiile 44.3

2. Să găsesc un loc de muncă 4.9

3. Să continui studiile şi să obţin un loc de muncă 45.3

4. Să caut un loc de muncă în străinătate 1.5

5. Nu sunt hotărât 3.7





În același sens, 45,3% dintre participanții la studiu intenționează să-și continue studiile și să obțină un loc de muncă, fapt care confirmă seriozitatea cu care tinerii absolvenți își evaluează opțiunile pentru viitor.

Un procent semnificativ al elevilor(74%) de liceele tehnologice doresc să continue

studiile și să se angajeze în același timp, doar 17% dintre elevi doresc să se angajeze,iar 8,5 % nu sunt hotărați. In cazul liceelor teoretice majoritatea elevilor doresc să continue studiile, urmând o facultate, iar aproximativ jumătate dintre aceștia dorind să se și angajeze în același timp.

21. Dacă te gândești la continuarea studiilor, în ce măsură crezi că te vei orienta,

în următoarea perioadă, către cursurile unei:

Item

Deloc % În mică măsură

%

În oarecare măsură

%

În mare măsură

%

În foarte mare

măsură %

Nu ştiu/NR

1. Facultăți 1.2 0.5 3.9 12.5 71.5 -

2. Scoli postliceale

0.2 0.2 1.5 2 2

Studiile universitare rămân opțiunea principală a viitorilor absolvenți, obținerea unei diplome conferindu-le un plus de șanse pe piața muncii. 22. Te rugăm să precizezi ce facultate/specializare ți-ai propus să urmezi după finalizarea studiilor liceale:

Facultăți %

Facultatea de medicină 7.4

Academia de politie 13.3

Facultatea politehnica 18.9

Facultatea de regie si film 0.5

Facultatea de matematica și informatică 4.2

Facultatea de drept 7.4

Academia de studii economice 9.3

Facultatea de litere și limbi străine 4.7

Facultatea de jurnalism 2.9

Facultatea de psihologie 2.0

Facultatea de teatru si actorie 1.0

Facultatea de agronomie 2.5





Facultatea de turism 1.0

Facultatea de design vestimentar 0.7

Facultatea de științe politice 0.7

Facultatea de arte plastice 0.7

Facultatea de transporturi 1.2

Academia Militara 0.7

Tehnologia construcțiilor de mașini 0.5

Facultatea de Inginerie 1

Facultatea de automatica si calculatoare 0.5

Non - răspuns 5,5

Prima constatare referitoare la spectrul profesiile pentru care au optat elevii este aceea că lista respectivă este relative lunga.

În primul rând facultățile cu profil tehnic, dar și academia de poliție, științele economice, dreptul sau medicina se regăsesc printre principalele opțiuni ale celor chestionați.

Se remarca faptul că elevii de la profilul tehnologic și real au optat pentru facultățile cu profil tehnic (Facultatea de politehnica), observându-se că în ciuda aprecierii pozitive a informaticii din ultimii ani, are loc o demitizare a profesiei în rândul elevilor, mai ales a celor din liceu(un procent relativ scăzut a optat pentru Facultatea de matematica si informatica)

In chestionare au fost identificate și răspunsuri parțial nerealiste, fie nesincere. Astfel, unii elevi din licee tehnologice doresc să se reorienteze către profesia de medic, avocat, psiholog, politolog.

Scoli postliceale

Scoli postliceale %

Postliceala asistenți medicali 2.9

Școala de subofițeri 1.5

Remarcăm faptul că elevii de la liceele cu profil tehnic au

optat pentru școlile postliceale. 23. Alegerea unei specializări presupune să iei în

considerare mai multe aspecte.

Majoritatea viitorilor absolvenți din liceele teoretice sunt motivați în alegerea unei facultăți în primul rând de dorința de specializare într-un domeniu, de asigurarea unor venituri financiare mari și de prestigiul instituției de învățământ și mai puțin de cerințele de pe piața muncii, acest cel din urmă factor fiind unul determinant pentru succesul în carieră.

Item %

1. Prestigiul facultăţii/universităţii/instituţiei de învăţământ; 41.5

2. Dorinţa de specializare în domeniu; 74.9

3. Asigurarea unor venituri financiare mai mari; 55.3

4. Sfaturile părinţilor/profesorilor; 22.4

5. Opţiunile prietenilor; 2.5

6. Acceptarea şcolarizării pe locuri fără plată/ taxe mai mici de şcolarizare;

17.4

7. Cerinţele de pe piaţa muncii; 32.9

8. Prestigiul social; 14.5





Se remarcă faptul că elevii cu profil tehnologic țin cont de opțiunile prietenilor atunci

când aleg specializarea dorită.

24. Ce anume te-a influențat in opțiunea ta de a nu continua studiile?

Majoritatea celor care aleg să nu continue studiile, afirmă că sunt motivați în luarea deciziei de dorința de independență financiară.

Item %

1. Dorința de a ajunge mai repede la independenţa financiară; 15.7

2. Situația financiară ce nu permite continuarea școlarizării; 2

3. Faptul că nu doresc să urmez cursuri în învățământul superior; 1





25. Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să o practici după finalizarea studiilor?

Item %

1. Da 87.7

2. Nu 11.1

3. Non-răspuns

0.2

Cei mai mulți subiecți și-au format o idee clară asupra domeniului în care

intenționează să activeze ca profesioniști în viitor, însă există și viitori absolvenți care se află încă în perioada de tatonare.

26. Crezi că profesia aleasă de tine este solicitată pe piaţa muncii?

Item %

1. Da 82.5

2. Nu 1.15

3. Nu știu 14.39

4. Non-răspuns

1.5

Cu toate că cei mai mulți dintre respondenți nu au fost influențați în alegerea carierei de

cerințele pieței de muncă, majoritatea sunt încrezători în șansa lor de a profesa în domeniul pentru care au optat.

27. Te rugăm să precizezi cine te influențează în luarea deciziei privind traseul tău

educaţional/profesional.

Item %

1.Părinţii 61.7

2. Prietenii/colegii 12.5

3. Profesorii/ reprezentanţii instituţiilor de învăţământ

29.5

4. Internetul/mass media 17.7

5. Psihologul liceului/Consilierul în orientare şcolară şi profesională

4.9

6. Nimeni 31.4





Potrivit datelor obținute, părinții sunt principalul factor decizional în alegerea carierei

viitorilor absolvenți urmați, la distanță considerabilă, de profesorii/reprezentanții instituțiilor de învățământ.

28. Ce așteptări ai de la viitoarea ocupație?

Item %

1. Recunoaștere profesionala 44.7

2. Salariu mare 55.3

3. Timp liber 23.1

4. Formare/dezvoltare profesionala continua

33.9

5. Relații/contacte 18.1

6. Dezvoltare personala (încredere in sine, inițiative, toleranta)

46.7





Salariul și recunoașterea profesională sunt principalele expectanțe ale viitorilor

profesioniști, dezvoltarea profesională continuă reprezentând un factor motivațional mai puțin relevant, dar totuși semnificativ.

29. Ce competențe, aptitudini consideri că sunt necesare pentru a-ți construi cu

succes o carieră in domeniul ales de tine?

Competențe, aptitudini necesare pentru a-ți construi cu succes o carieră %

Ambiție, cunoștințe, seriozitate 23.5

Perseverenta 21.8

Abilități de comunicare 7.8

Inteligență 6.3

Încredere în sine, perseverența 6.1

Răbdare 6.14

Să fiu o persoana de încredere, punctuală. 6.3

Munca, inteligenta, ambiție, competența, disciplina 5.1

Ambiție, dornic de munca, de afirmare, inteligenta, spirit de echipa, cunoștințe necesare despre locul de munca ales

4

Pasiune, onestitate 2.7

Lucrul in echipa, înțelegere 3.4

Motivație 2.7

Sociabilitate, perseverența, loialitate,dorința de a ajuta pe ceilalți 4

Abilități practice, motivație, cunoaștere 1

Aptitudini pentru limbi străine 1.7

Să dețin un vocabular dezvoltat, să fii ordonat, disciplinat 2

Creativitate 2.2

Aptitudini sportive, aptitudini de învățare 2.4

Cred că în primul rând trebuie să iubești ceea ce faci,și să iți rezolvi 1





problemele ce apar

Aptitudini digitale 1.2

Non-răspuns 12.7

Este de remarcat faptul ca elevii considera faptul că ambiție, cunoștințe, seriozitate,

ca fiind a fiind ingredientele cele mai importante ale unei cariere de succes(23%), urmate de perseverenta (21.8), abilități de comunicare(7.8), inteligenta, pe ultimul loc situându-se Aptitudini digitale, abilitați practice, aptitudini pentru limbi străine (1.2). De asemenea, o incidență foarte mică o au: creativitatea, aptitudinile sportive slab amintite de elevii din liceele teoretice și inexistente în reprezentările elevilor din liceele tehnologice. Elevii din liceele teoretice s-au orientat mai mult pe dimensiunea: Cunoștințe, ambiție, Perseverenta, lucrul în echipa, Să fii sociabil, inteligent, îndrăzneț, comunicativ. Se constata o sub-valorizare a abilitaților practice, a ceea ce știi să faci bine, a celor digitale și a sociabilității.

3.1.2. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar pentru elevi – a doua etapă

A doua etapă a studiului a constat în aplicarea unui alt chestionar elevilor din grupul țintă al proiectului, în ultimele luni de implementare a acestuia, în urma implicării elevilor în activitățile derulate în cadrul lui.

Răspunsurile la întrebările cuprinse în acest chestionar sunt prezentate în cele ce urmează:

8.Consideri că elevii au nevoie de consiliere şi orientare profesională pentru alegerea traseului educațional (studii superioare) sau profesional (profesie)?

Item %

1. Da 90

2. Nu 5.1

3. Nu știu 3.6

Un procent mai mult decât semnificativ, 87,7% afirmă necesitatea consilierii şi orientării şcolare pentru alegerea traseului educaţional, în timp ce doar 5,1% din populaţia chestionată nu ia în considerare o astfel de opţiune. Comparativ cu prima etapă a studiului nu se observa mari diferențe între răspunsurile elevilor la acest item.

9. Care consideri că sunt nevoile tale de consiliere în acest moment?

Item %

1. Sprijin în luarea deciziei de alegere facultății/profesiei; 35.6

2. Informare despre piaţa muncii, facultăți, profesii; 45.5

3. Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate);

31.4

4. Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu;

27.9

5. Planificarea carierei; 41.4

6. Stil de viață; 9.4





Comparativ cu prima etapă a studiului, la itemul privind sprijinul în luarea deciziilor în

carieră, se observă o scădere semnificativă a procentelor de la 80% la 35,6%, ceea ce demonstrează că nevoia de sprijin în luarea deciziilor de carieră a scăzut, elevii fiind informați și ajutați în cadrul activităților din proiectul TRANSEL .

În concluzie, în această etapă a studiului, se observă o diminuare a nevoilor de consiliere și orientare, deoarece elevii au fost informați și sprijiniți în alegerea carierei pe parcursul activităților din cadrul proiectului.

10. În ce măsură consideri că sunt importante, pentru reuşita în viaţă,

activitățile de consiliere furnizate elevilor (în cadrul proiectului TRANSEL, în școală etc.)?

Item %

1.In foarte mică măsura

1.2

2.In mica măsura 3.3

3.În oarecare măsura 21.9

4.În mare măsură 44.6

5.In foarte mare măsura

29

La acest item nu se observă schimbări semnificative

de opinie raportându-ne la prima etapă a studiului. 74% dintre elevi au apreciat că sunt importante activitățile de consiliere şi orientare, existând și un procent de 4.4 % care consider că aceste activități sunt importante în mică măsură și, de asemenea, în foarte mică măsură.

11. În ce măsură participarea la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului TRANSEL te-a ajutat la definitivarea opţiunilor tale privind viitorul tău socio-profesional (alegerea studiilor superioare, a profesiei viitoare)?

Item %


2.1





23.4

În ceea ce privește măsura în care activităţile de consiliere desfăşurate în cadrul

proiectului i-a ajutat pe elevi la definitivarea opţiunilor profesionale, aproximativ 70% au apreciat că aceste activități i-au ajutat în mare și foarte mare măsură, 27% în oarecare măsură, iar 4% în mică măsură și foarte mică măsură.





12. În ce măsură consideri că activitățile proiectului TRANSEL te-au ajutat:

În foarte mare

măsură %

În mare măsură

%

Într-o oarecare măsură %

În mică măsură

%

În foarte mică

măsură %

1. Să te cunoști mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate)

28.4 45.2 22.6 1.5 1.5

2. Să comunici/să-ți dezvolți competențe sociale

21.8. 45.7 24.4 7.1 1

3. Să realizezi un CV, să te prezinți la un interviu

18.8 44.4 289 6.3 1.5

4. Să deții informații despre facultăți, profesii/meserii

23.6 47.2 22.6 5.8 0.8

5. Să iei o decizie privind alegerea școlii postliceale/ facultății/profesiei

19.9 43.1 27.7 6.3 2.5

1. Să te cunoști mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate).

2.Să comunici/să-ți dezvolți competențe sociale.

3. Să realizezi un CV, să te prezinți la un interviu.

4. Să deții informații despre facultăți, profesii/meserii.





5.Să iei o decizie privind alegerea școlii postliceale/ facultății/profesiei.

Potrivit rezultatelor obţinute la acest item rezultă că, activităţile de orientare şi

consiliere şi-au atins scopul, înregistrându-se scoruri semnificative pe fiecare dimensiune în parte, elevii participanţii obţinând informaţiile de care au nevoie pentru viitor şi căpătând abilităţile necesare pentru prezentarea la interviuri în faţa angajatorilor 13. Care este situația ta școlară actuală?

Item %

1. Absolvent al clasei a XII-a cu promovarea examenului de bacalaureat; 23.9

2. Absolvent al clasei a XII-a fără promovarea examenului de bacalaureat; 13.2

3. Elev al clasei a XII-a cu situația școlară neîncheiată (corigent/abandon); 0.8

4. Repetent clasa a XII-a; 0.5

5. Absolvent al clasei a XI-a cu situația școlară încheiată; 60.7

6. Elev al clasei a XI-a cu situația școlară neîncheiată (corigent/abandon); 0.8

7. Repetent clasa a XI-a. 0.5

14. Având în vedere situația ta școlară actuală (absolvent al clasei a XI-a, sau absolvent al clasei a XII-a), care sunt opțiunile tale pentru viitor:

Item %

1. Susținerea corigențelor; 0.3

2. Continuarea clasei a XII-a; 54.8

3. Susținerea examenului de Bacalaureat în cea de-a doua sesiune a bacalaureatului 2015;

5.1

4. Înscrierea/continuarea studiilor la facultate; 43.4

5. Înscrierea/continuarea studiilor la o școală postliceală; 5.4

6. Căutarea unui loc de muncă în țară; 11.1

7. Căutarea unui loc de muncă în străinătate; 7.8

8. Depunerea actelor pentru obținerea indemnizației pentru șomaj; 2.4

9. Înscrierea la cursuri de formare profesională în vederea obținerii unei calificări; 3

În mod firesc, se observă că absolvenţii clasei a XI-a intenţionează să continue traseul educaţional prin promovarea în clasa a XII-a în timp ce cei mai mulţi absolvenţi de liceu doresc să se înscrie la o facultate sau la o şcoală profesională, eventual în paralele cu găsirea unui serviciu în ţară, cei ce doresc să caute un loc de muncă în străinătate fiind în procent de doar 5%.





15. În ce măsură ai fost influențat în luarea deciziei privind traseul tău educaţional (studii) sau profesional (profesie) de către:

În foarte mare

măsură %

În mare măsură

%

Într-o oarecare măsură

%

În mică măsură

%

În foarte mică

măsură %

1. Părinţi 19.5 34.3 26.1 11.7 7.4

2. Prieteni/colegi 5.9 16.6 30.7 27 18.8

3. Profesorii/reprezentanţii instituţiilor de învăţământ

12 21.8 31.5 16.8 16.8


7.4 9.2 22.3 28.4 31.2

5. Experții din cadrul proiectului TRANSEL

14 34.4 31.3 10.2 9.9

6. Internetul/mass media 11.2 22.1 30.9 20 14.5

Părinţii şi consilierii din cadrul proiectului TRANSEL sunt semnalele direcţionale cu influenţă definitorie în alegerea traseului educaţional al viitorilor absolvenţi, urmaţi de alţi factori de influenţă din proximitatea formală (profesorii din şcoală) sau informală (prietenii, internetul, mass-media).


Item %

1. Da 84

2. Nu 16

La momentul colectării datelor, o mare parte dintre intervievaţi au conturată o idee clară

asupra meseriei pe care vor să o practice în viitor, procentul celor nehotărâţi fiind sensibil mai mic, doar de 16%.

17. Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să o practici după

finalizarea studiilor (liceu/școala postliceală/facultate)?

Item %

1. Da 83.5

2. Nu 4.2

3. Nu știu 0.3

Majoritatea elevilor chestionați, aproximativ 83.5% și-au format o imagine asupra

meseriei pe care doresc să o practice după finalizarea studiilor și doar un procent relativ mic, de 4.5%, nu este hotărât.





18. Crezi că profesia aleasă de tine este solicitată

pe piaţa muncii?

Item %

4. Da 81.5

5. Nu 0.9

6. Nu știu 17

Majoritatea participanţilor la studiu consideră că

profesia aleasă este solicitată pe piaţa muncii, acesta fiind probabil şi unul dintre motivele pentru care au optat pentru o carieră în respectivul domeniu.

19. Ce așteptări ai de la viitoarea ocupație?

Item %

1. Recunoaștere profesională; 53.8

2. Salariu mare; 65.7

3. Timp liber; 32.2

4. Formare/dezvoltare profesionala continua; 29.3

5. Relații/contacte; 19.8

6. Dezvoltare personală (încredere în sine, inițiative, toleranța). 26

Speranţa obţinerii unor venituri consistente și recunoaşterea profesională sunt în top-

ul aşteptărilor elevilor, formarea/dezvoltare profesionala continua şi dezvoltarea personală regăsindu-se şi ele în expectanţele elevilor, dar la un nivel mai redus.

20. Care consideri că sunt cele mai importante aspecte pentru a avea

succes în viață?

Item %

1. Să muncești mult; 55.6

2. Să deții cunoștințe, competențe și aptitudini în domeniul ales; 51.3

3. Să ai studii superioare; 31.5

4. Să ai ambiție; 60.4

5. Să ai talent; 14.5

6. Să ai relații influente; 10.7

7. Să ai noroc; 13.5

8. Să provii dintr-o familie cu educație superioară; 2

9. Să provii dintr-o familie bogată; 1

În ceea ce privește aspectele cele mai importante care determină succesul în viață, mai mult de jumătate dintre elevii consiliați, adică 60.4%, sunt de părere că ambiția deține un rol important în asigurarea succesului. Pe locul al doilea, cu un procent de 55.6%, se situează opinia potrivit căreia efortul susținut, munca este un aspect relevant în obținerea succesului, iar 51.3% dintre elevi afirmă că deținerea cunoștințelor competențelor și a aptitudinilor în domeniul ales pot conduce la împlinirea personală.

Întrebările nr. 21-28 se adresează elevilor care au absolvit liceul și au susținut examenul de bacalaureat.





21. În ce măsură consideri că anii de studiu din

liceu te-au pregătit pentru susținerea examenului de bacalaureat?

Item %


6.4

2.In mica măsura 4




28

Aproximativ 70% dintre elevii care au absolvit clasa a XII-a sunt de părere că anii de

liceu le-au oferit pregătirea necesară pentru susținerea examenului de bacalaureat, iar 20% dintre elevi susțin moderat acest punct de vedere. Există și un procent de 7% care consideră că anii de liceu i-au pregătit pentru susținerea examenului de bacalaureat într-o mică și foarte mică măsură.

22. Ai promovat examenul de bacalaureat?

Item %

1. Da 62,6

2. Nu 35.7

Promovarea examenului de Bacalaureat rămâne un obstacol greu de depăşit pentru

liceeni, puţin peste jumătate dintre elevii chestionați reuşind să obţină un rezultat favorabil la acest examen al vieţii.

23. Te rugăm să precizezi la ce facultate te-ai înscris sau te vei înscrie în următoarea perioadă:

%

Un

ive

rsit

ati

Universitatea din Craiova

9.9

Universitatea București 9.9

Universitatea Politehnica Timișoara

11.3

Universitatea de Vest Timișoara

16.9

ASE 11.3

Universitatea C-tin Brâncuși Tg. Jiu

16.9

Universitatea tehnica Cluj Napoca

5.6

Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca

8.5





Universităţile din România sunt în top-ul preferinţelor viitorilor absolvenţi, cele două

unităţi de învăţământ din Timișoara și Tg. Jiu, datorită în primul rând a proximităţii lor, înregistrând cel mai mare număr de opţiuni, la distanţă mică situându-se structurile de învăţământ superior din Bucureşti.

%

Fa

cu

lta

te

Facultatea de politehnica 1.4

Facultatea de matematica si informatica

11.1

Facultatea de drept 5.6

Academia de studii economice - Management

6.9

Facultatea de litere si limbi străine 1.4

Facultatea de jurnalism 5.6

turism 1.4

Facultatea de științe politice 1.4

facultatea de transporturi 2.8

Academia Militara 1.4

Inginerie si management 1.4

Facultatea de automatica si calculatoare

8.3

Facultatea de medicina veterinara 2.8

Teologie ortodoxa 5.6

Facultatea de Științe ale Comunicării 1.4

Facultatea de mecanica 1.4

Științe medicale și comportamentale 2.8

Științe economice si gestiunea afacerilor

16.7

Facultatea de științe politice, filosofie, comunicare

1.4

Facultatea de telecomunicații 2.8

Facultatea de studii europene 1.4

Facultatea de Arte si Design 1.4

Inginerie energetica 1.4

Limbi moderne 2.8

Cibernetica 2.8

Facultatea de Management 4.2

Facultatea de Administrarea afacerilor, turism si servicii

1.4

Facultatea de Farmacie 1.4

Opţiunile viitorilor absolvenţi sunt variate, acoperind întreaga ofertă educaţională,

însă cele mai vizate sunt Facultatea de matematica si informatica şi Farmacie şi Facultatea

Universitatea Politehnica București

5.6

Academia tehnica militara

1.4

Universitatea A. Vlaicu-Arad

2.8





de Economie şi Administrarea Afacerilor, urmate la distanţă apreciabilă de Facultatea de automatica si calculatoare.

%

Sp

ec

ializa

re

Automatizare 3.1

Ingineria Autovehiculelor 1.6

Inginerie si management 3.1

Construcții 3.1

Relații internaționale și studii europene

1.6

Teologie pastorală 1.6

Bussines si turism 3.1

Drept 6.3

Comunicare si relații publice 3.1

Ingineria Materialelor 1.6

Kinetoterapie 1.6

Management 9.4

jurnalism 7.8

Informatica economica 6.3

Automatica si ingineria sistemelor

6.3

Informatica 6.3

Finanțe - Bănci 9.4

Fotografie si video-procesare computerizata a imaginii

1.6

Administrarea afacerilor 6.3

Inginerie energetica 1.6

Telecomunicații 1.6

Traduceri 3.1

Calculatoare 4.7

Matematica Informatica 4.7

Farmacie 1.6

Urmare naturală a opţiunilor de mai sus, diversele ramuri

ale ştiinţelor economice înregistrează cel mai bun scor, alături de specializarea inginerie.

24. La înscrierea la facultate, pentru care dintre următoarele variante ai optat/vei opta? A)

Item %

1. De stat 94.2

2. Particulară 5.8

Facultăţile de stat se bucură de încrederea absolvenţilor de liceu din România, probabil şi pentru facilitatea pe care o oferă prin neplata taxelor de şcolarizare.





B)

Item %

1. Numai pe locurile de la buget;

57.5

2. Numai pe locurile de la taxa;

10.3

3. Pe locurile de la buget, dar si cele de la taxa;

32.2

4. Bursa de studiu -

Opţiunile înregistrate la acest item confirmă supoziţia exprimată anterior conform

căreia, neplata cheltuielilor de şcolarizare constituie un factor determinant pentru viitorul educaţional al elevilor, posibilităţile materiale îngrădind în mare măsură aria opţională a majorităţii absolvenţilor de liceu. C)

Item %

1. La forma de învățământ ZI; 97.7

2. La forma de învățământ la distanta sau frecventa redusa.

2.3

Forma de învăţământ ZI oferă cea mai completă ofertă educaţională, acesta fiind

probabil principalul motiv pentru care viitori studenţi optează în acest sens.

25. În ce măsură ești mulțumit(ă) de rezultatele obținute la examenul de bacalaureat?

Item %


11.3


3.În oarecare măsura 17



23.4

În ceea ce privește gradul de mulțumire al elevilor cu privire la rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, aproximativ 50% dintre elevi se declară mulțumiți, 17% dintre elevi susțin că sunt mulțumiți într-o oarecare măsură, iar 30% sunt nemulțumiți de rezultatele la examenul de bacalaureat. 26. Care consideri că este factorul decisiv ce a contribuit la obținerea rezultatelor nemulțumitoare la examenul de bacalaureat?

Item %

1. Nu este cazul/Sunt mulțumit(ă). 47.1

2. Nu am acordat destul interes acestui examen;

40.3

3. Profesorii nu si-au dat interesul; 6.7

4. Familia nu m-a susținut; 1.7

5. Modificările din sistemul de învățământ; 3.4

6. Alt factor. Care?..





40% dintre elevi au confirmat că lipsa de interes este principalul factor de insucces la examenul de bacalaureat, un procent de 6.7 % au susținut că profesorii nu și-au dat interesul, iar 3.4% dintre elevii chestionați au considerat că modificările din sistemul de învățământ au avut un rol decisiv în obținerea rezultatelor nemulțumitoare la examenul de bacalaureat. 27. Te rugăm să precizezi la ce școală postliceală/curs te-ai înscris sau te vei înscrie în următoarea perioadă:

%

Șc

oa

lă p

os

tlic

ea

lă

Postliceala asistenți medicali

30.0

Colegiul Tehnic Henri Coandă

10.0

Școala de jandarmi Drăgășani

10.0

Școala Postliceala Ion Mincu Tg Jiu

20.0

Școala de politie Câmpina

10.0

Nr.4 Tg Jiu 10.0

Şi în cazul şcolilor postliceale, cele mai multe opţiuni se

îndreaptă spre latura medicală, respectiv asistent generalist și farmacist, urmate de tehnician în turism.

%

Sp

ec

ializa

r

e

Asistent medical

40.0

Turism 20.0

Farmacie 40.0

Total 100.0

28. În cazul în care NU dorești să continui studiile, ce te-a influențat în alegerea acestei opțiuni?

Item %

1. Faptul ca nu am promovat examenul de Bacalaureat;

25

2. Dorința de a ajunge mai repede la independenţa financiară;

23.3

3. Situația financiară ce nu permite continuarea școlarizării;

-

4. Faptul că nu doresc să urmez cursuri în învățământul superior;

1.7

5. Nu este cazul/Îmi voi continua studiile; 50





Cei ce nu doresc să continue studiile o fac din dorinţa de a ajunge la independenţă

finaciară cât mai repede dar şi din imposibilitatea accesării studiilor universitare prin prisma faptului că nu au promovat bacalaureatul.

29. În prezent ai un loc de muncă?

Item %

1. Da 9

2. Nu 91

Cei mai mulţi nu au un loc de muncă în prezent dar faptul că printre ei se regăsesc şi tineri care au reuşit să penetreze pe piaţa muncii creează o perspectivă optimistă asupra acestui aspect. 30. Dacă te-ai angajat, locul tău de muncă este (alege un singur răspuns pentru fiecare categorie A, B, C, D): A.

Item %

1. la o companie publica; 15

2. la o companie privata; 85

Cei care s-au integrat pe piaţa muncii au făcut-o în mediul privat, aspect îmbucurător

având în vedere că acesta constituie motorul economiei B.

Item %

1. pe specializarea mea; 15.8

2. intr-o meserie diferita de specializarea mea 84.2

Totuși puţini au reuşit să găsească un loc de muncă conform specializării, fapt care

confirmă o teorie lansată de Gustav Le Bon cu mult timp în urmă conform căreia învăţământul de tip francez (pe care într-o oarecare măsură l-am copiat şi în România) produce şomeri.

C.

Item %

1. Cu un salariu mare, 5.3

2. Cu un salariu decent, 78.9

3. Cu un salariu mic; 15.8

În mod firesc, având în vedere lipsa experienţei, salariu de încadrare al unui proaspăt absolvent nu depăşeşte pragul decenţei D.

Item %

1. voluntar, 4.5

2. cu jumătate de norma; 18.2

3. cu norma întreaga; 54.5

4. prestez activități plătite ocazional. 22.7





Cei mai mulţi absolvenţi s-au angajat cu normă întreagă, tipul de activitate part-time, care ar oferii mai mult timp liber pentru participarea la activităţi educative regăsindu-se în oferta angajatorilor într-un mod relativ redus.

31.Crezi că profesia aleasă de tine este căutată pe piaţa muncii?

Item %

7. Da 62.5

8. Nu 31.3

9. Nu știu 6.3

Conform răspunsurilor celor intervievaţi, aceştia nu au o idee clară asupra viabilităţii

profesiei lor pe piaţa muncii, răspunsurile lor la acest item dovedind ambiguitatea în care se regăsesc aceştia în acest moment.

32. Ți-ai ales ocupația actuală în funcție de:

Item %

1. Apropierea de domiciliu; 33.3

2. Prestigiul instituției; 4.7

3. Prestigiul profesiei; -

4. Ocupația părinților; 28.7

5. Sugestia profesorilor/consilierilor; 4.7

6. Recomandarea din partea consilierilor proiectului TRANSEL; 14.3

7. Aspirații proprii; 38

8. Locurile disponibile pe plan local; 33.3

9. In funcție de oportunitatea apăruta pe moment. 24

Alegerea ocupaţiei a fost dictată de oportunităţile şi locurile disponibile pe plan local dar şi de factorii intrinseci (aspiraţii proprii, ocupația părinților, apropierea de domiciliu etc.).





3.2.Raport de analiză calitativă pe baza interviului semi-structurat

3.2.1. Raport interviuri semi-structurate - Părinți

I. Tematica şi obiectivele activităţii Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

II. Aspecte organizatorice a) Perioada: martie 2015 b) Coordonator studiu: Adrian Constantin Popescu c) Structura grupului

- Criterii şi modalităţi de selectare: Cei 8 membrii ai eșantionului de părinți vor fi selectați conform următoarelor criterii:


să nu se aplice soţ-soţie, rude sau, pe cat posibil, prieteni;

să provină din instituii de învățământ plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate;

să provină din licee cu grad de performanţă diferit. - Număr participanţi: 8 părinți: 4 părinți cu studii medii, din care: o persoana fără

ocupaţie, 1 cadru medical si un educator si 4 cu studii superioare, din care: 3 părinți cu specializări în științe economice și un părinte agent vânzări. d) Resurse materiale (logistică): Ghidul de interviu, pix.

III. Aspecte despre derularea propriu-zisă a interviului

a) Alocarea bugetului de timp: 1h b) Impactul ghidului de interviu: părinții au considerat util interviul, deoarece au avut

prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:

1. Care sunt disciplinele școlare preferate de copilul dvs.?

- Chimia, matematica, - Chimie, fizică. - Matematică și sport. - Lb. Română, lb. Engleza, TIC. - Lb. Română, științe economice ; - Disciplinele de liceu teoretic, profil real : matematică, fizică. - Umană. - Engleza, franceză, lb. Română.

Potrivit afirmaţiilor acestora, majoritatea părinţilor sunt informaţi cu privire la

preocupările şcolare şi interesele disciplinare ale copiilor lor, fiind direct interesaţi de parcursul educaţional al copiilor lor.





2. Cum apreciați relațiile cu profesorii clasei în care învăța copilul dvs.?

- Copilul meu este mulțumit de profesorii clasei. Ei sunt în relații bune de colaborare privind activitatea școlară.

- Foarte bună ; - Bune și foarte bune. - foarte bune. - Relațiile sunt adecvate, există comunicare. - Bune. - Foarte bune. - Sunt relații de înțelegere și respect.

Toţi participanţii la interviuri au susţinut că au o relaţie foarte bună cu cadrele

didactice care predau la clasa în care învaţă copiii lor, bazate pe stimă şi respect reciproc, ceea ce creează premisele unei colaborări fructuoase în beneficiul elevilor (viitorilor absolvenţi).

3. Cu ce ocazii ați venit la școală în ultimul an?

- La ședințele cu părinții. - Ședințele cu domnul diriginte. - La solicitarea profesorului, la ședințele cu părinții și la unele activități extracurriculare. - Ședințe, lectorate, convocări. - La ședințele cu părinții. - Discuții cu profesorii. - La ședințele cu părinții. - La ședințele cu părinții și ședințele din cadrul Consiliului de Administrație.

Cei mai mulţi interlocutori au recunoscut faptul că, de regulă, merg la şcoală doar cu

ocazia şedinţelor organizate de profesorii diriginţi sau în cadrul Consiliului de Administraţie, însă sunt şi părinţi care au afirmat că au purtat şi alte discuţii cu profesorii de la clasă şi chiar au participat la activităţi extracurriculare.

4. Ce interese, preocupări are copilul dvs. legat de alegerea unei cariere?

- Să termine liceul și să-și găsească un loc de muncă. - Științe economice. - Aplicarea unui program de studii superioare în străinătate, domeniul matematică-

economie. - Foarte mari în domeniul dreptului. - Dorește să lucreze în domeniul ales - tehnician veterinar. - Non-răspuns. - Își dorește o carieră militară sau ceva informatică. - Încă nu s-a gândit serios la alegerea unei cariere.

Potrivit afirmaţiilor celor intervievaţi, majoritatea copiilor au idei bine conturate

cu privire la cariera lor viitoare, direcţiile pe care urmează să le urmeze fiind variate: căutarea unui loc de muncă potrivit calificării imediat după terminarea liceului, continuarea studiilor în ţară sau aplicarea la un program de studii superioare în străinătate, puţini fiind cei care nu s-au gândit serios la alegerea unei cariere.





5. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?

Ajută la luarea unor decizii corecte privind cariera. Intr-o măsură importantă prin colaborarea școlii cu noi, părinții. Intr-o măsură foarte mare. Foarte importante. Au o strânsă legătură. Foarte importante. În bună măsură dacă sunt bine orientate spre nevoile și aptitudinile copilului.

Interogaţi direct cu privire la serviciile de consiliere şi orientare şcolară, părinţii au

recunoscut în unanimitate importanţa acestui demers pentru viitorul copiilor lor, în special pentru cei care nu şi-au format o idee clară cu privire la ceea ce doresc să facă în viitor.

6. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare

profesională din şcoală?

Un consilier școlar foarte bine pregătit pentru a descoperi ce meserie li se potrivește Psihologul școlii. Profesorul care constată aptitudinile elevului pentru o disciplină sau alta, dirigintele clasei. Dirigintele. Psihologul școlii. Personalul calificat pentru consiliere și orientare profesională. Persoane specializate. Profesori diriginți și psihologi.

Majoritatea interlocutorilor au apreciat că această activitate ar trebui susţinută în

principal de profesorul consilier şi dirigintele clasei, considerând că sunt cei mai abilitaţi pentru a se implica într-un astfel de demers.

7. In ce situații ați apela la un consilier pentru copilul dvs.?

Să-l ajute în identificarea meseriei. Atunci când aș vedea modificări de comportament. In situația in care părintele și elevul ar oscila în alegerea carierei sau nu ar avea o determinare suficientă. Nu e cazul. Atunci când apar modificări de comportament. In caz de nevoie. In caz de nevoie.

Pentru diverse problem care apar în parcursul ei școlar. Părinţii consideră că ar

apela la serviciile de consiliere în special în situaţiile dificile, când copiii lor ar manifesta deviaţii de comportament sau ca suport motivaţional şi pentru orientarea în carieră.

8. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi

orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.

Folosirea unor teste clare, program special absolvenților de liceu pentru a-i ajută în orientarea profesională. Nu am sugestii.





Non-răspuns. Un serviciu specializat în școli pe problemele de consiliere, cu participarea unor reprezentanți din afara școlii. Informarea elevilor și părinților cu programul activităților de consiliere și orientare. Nu cred că am sugestii, serviciile sunt foarte bune. Să fie apropiați de copii consiliați.

Ar trebui să existe o mai mare legătură cu furnizorii specializați în orientarea

profesională. Pentru a îmbunătăţii serviciile de consiliere şi orientare şcolară, părinţii au sugerat să se folosească teste aptitudinale specifice şi programe speciale pentru a-i ajuta în orientarea profesională cu participarea unor specialişti din afara instituţiei.

9. Ați simțit până acum nevoia de consiliere în cariera dvs.?

Da. Nu. Da. De la vârsta școlară până în prezent. Da. Nu. Deocamdată nu. Câteodată. Da.

O parte dintre participanţii la interviu au recunoscut că uneori, de-a lungul

carierei, au simţit nevoia unei consilieri şi orientări profesionale şi îşi doresc să fie interconectaţi cu cadrele didactice care predau la clasa copiilor lor, şi în special cu profesorii consilieri, pentru a cunoaşte care sunt nevoile educaționale ale copiilor.

10. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu

serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?

Pentru a-mi ajuta copilul, are nevoie de servicii de consiliere. Nu am asemenea nevoi. Nevoia de comunicare cu specialiști ai diferitelor profesii în cadrul școlii. Non-răspuns. Consider că trebuie să fiu informată despre copilul meu. Non-răspuns. Non-răspuns.

Ar trebui organizate periodic întâlniri cu părinții și consilierii specializați în

orientarea profesională. Majoritatea părinţilor nu au putut exprima un răspuns concret sau au declinat necesitatea unui astfel de serviciu în ceea cei priveşte, însă au fost şi dintre cei care au afirmat că resimt nevoia consilierii şi orientării în ceea ce priveşte cariera copiilor sau în momentele de dificultate, atunci când comunicarea este obturată.

11. Precizați câteva situații în care dvs. ați avea nevoie de consiliere, in calitate de

părinte.

Să-l ajut în petrecerea timpului liber, în găsirea unei meserii potrivite fiicei mele. Nu a fost cazul. Alegerea centrului universitar pentru facultatea dorită. Oferta locurilor de muncă.





Cariera. Atunci când nu știu cum să mă comport în relația cu copilul. Deocamdată nu. Atunci când am impresia că mă copleșesc grijile și lipsa de responsabilitate a copilului.

Clasele a XII-a în mod special ar trebui să beneficieze de consiliere privind

orientarea profesională. Răspunsurile la acest item au avut un caracter eclectic, fiecare respondent evaluând diferit propria nevoie de consiliere. Unii ar dorii să-şi ajute copiii în petrecerea timpului liber, alţii pentru a conferii copiilor mai multă responsabilitate cei mai mulţi optând pentru orientarea profesională.

12. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare?

O pregătire continuă care nu ține cont de vârstă. O legătură foarte puternică deoarece ajută elevul în alegerea corectă a cerierei. Pentru cariera aleasă ar fi necesară o reducere a unor discipline sau programe în favoarea celor care determină alegerea. Non-răspuns. Rezultatele bune la diverse discipline înseamnă că elevul poate urma o carieră în domeniul respectiv. Da. Da. O mare legătură.

Aşa cum precizau şi în răspunsurile anterioare, cei mai mulţi părinţi consideră că

cele două sunt indisolubile, buna pregătire la o anumită disciplină şcolară, coroborată cu sfaturile consilierului şcolar pentru dezvoltarea anumitor abilităţi reprezentând o garanţie pentru succesul în alegerea carierei.

IV. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite

Majoritatea părinţilor s-au arătat deosebit de interesați de evoluţia reducțională a copiilor

lor şi şi-au manifestat interesul pentru participarea lor şi a copiilor lor la activităţi de orientare şi consiliere.

b) Comentarii şi propuneri :

În cadrul interviurilor, interlocutorii au oferit maximă deschidere, informaţii ample, exemplificări frecvente şi sugestive. Reflectând experienţe subiective, interviurile au prilejuit poziţionări particulare faţă de diferitele teme propuse, dar numai izolat aceste poziţii au rămas excepţionale, nesusţinute decât de un singur subiect.





3.2.2. Raport interviuri semi-structurate – Cadre didactice

III. Tematica şi obiectivele activităţii

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

IV. Aspecte organizatorice

a) Perioada: februarie 2015 b) Coordonator studiu: Adrian Constantin Popescu c) Structura grupului

- Criterii şi modalităţi de selectare: Cei 8 membrii ai eșantionului de cadre didactice vor fi selectați conform următoarelor

criterii:


să nu participe soţ-soţie, rude sau, pe cat posibil, prieteni;

să provină din licee din zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate)

să provină din licee cu grad de performanţă diferit. - Număr participanţi: 8 cadre didactice din județul Gorj (3 profesori de Matematică cu

grad didactic I, 1 profesor de limbi străine cu grad didactic II, 1 profesor de Educație Civică - cu grad didactic II, 1 profesor cu specializarea construcții - cu grad didactic II, 1 profesor cu specializarea Alimentație publică cu grad didactic I,1 cadru didactic cu specializarea Educație fizica si sport cu grad didactic I d) Resurse materiale (logistică): Ghidul de interviu, pix.


a) Alocarea bugetului de timp: 1h b) Impactul ghidului de interviu: Pe tot parcursul desfăşurării interviurilor

participanţii au manifestat un viu interes pentru acest domeniu, dovada fiind şi răspunsurile pertinente pe care aceştia le-au oferit la fiecare item.

c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile

de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?

- Foarte importante. - Serviciile de consiliere şi orientare profesională din școală sunt necesare în vederea

orientării elevului spre un anumit domeniu potrivit lui, precum și în vederea abilitării acestora cu tehnici specifice de a găsi un loc de muncă.

- Este foarte important ca elevii să se informeze cu privire la posibilitățile pe care le au după terminarea liceului. De aceea, serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor la școală sunt benefice pentru elevi.

- Foarte mare măsură. - Foarte importante. - Sunt foarte importante serviciile de consiliere și orientare profesională. - Foarte importante. - Foarte importante.





Cadrele didactice au susţinut în unanimitate necesitatea consilieri şi orientării profesionale a elevilor, în vederea orientării acestora spre un anumit domeniu potrivit lor, precum și cu scopul de a le crea abilităţi şi tehnici specifice de a găsi un loc de muncă.


- Da. - Da, în formarea inițială. - Nu. - Da. - Încă nu. - Da. - Nu - Da.

Cu toate că au fost consemnate şi voci izolate care au susţinut că niciun

moment nu au simţit nevoia de consiliere şi orientare, majoritatea celor intervievaţi au recunoscut că au participat la astfel de activităţi de-a lungul carierei apreciindu-le ca benefice, mai ales în faza iniţială.



- Un profesor psiholog. - Psihologul școlar. - In școală, activitatea de consiliere și orientare profesională ar trebui desfășurată de

diriginți și consilierul școlar. - Specialiști. - Profesori calificați. - Un profesor. - Diriginții. - Dirigintele clasei în parteneriat cu consilierul psihopedagog al unității școlare.

Toţi participanţii la studiu au considerat că aceste servicii ar trebui realizate

atât de consilierul şcolii cât şi de profesorul diriginte, cei doi acordându-şi sprijin reciproc în condiţiile care ei sunt care cunosc cel mai bine atât abilităţile şi competenţele elevilor cât mai ales nevoile lor de orientare şi consiliere.

4. Ce aspecte de consiliere ați abordat în orele de clasa.?

(disciplina, frecventa la ore, relații interpersonale, comunicare, învățare eficientă, managementul timpului si stresului, rezolvarea de conflicte, orientare școlară și profesionala)

Toate temele merită să fie abordate. Comportamente deviante, comunicare eficientă, stil de viață, orientare și consiliere profesională și școlară. La orele de la clasa am abordat următoarele aspect: disciplina, frecvență la ore, relații interpersonale, învățare eficientă, comunicare, rezolvarea de conflicte, orientare școlară și profesionala. Toate. Comunicarea, învățarea eficientă,rezolvarea de conflicte.





Aș încerca să le abordez pe toate. Comunicare cu elevii în domeniu. Comunicare cu părinții. Frecvența la ore, comunicare, rezolvarea de conflicte, orientare școlară și profesională.

În ceea ce priveşte conţinutul educativ al serviciilor amintite, opiniile

interlocutorilor au avut un caracter diferenţiat, acoperind o paletă largă de activităţi: disciplina, frecvenţa la cursuri, relaţiile interpersonale, comunicarea, învăţarea eficientă, managementul timpului şi stresului, rezolvarea de conflicte, orientarea școlară şi profesională.

5. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi

educare a carierei şi disciplinele şcolare?

- Legătură strânsă. - Prin intermediul disciplinelor școlare se pun în evidență anumite aptitudini, calități,

motivații, abilități pentru un anumit domeniu. - Elevii sunt atrași/pasionați de anumite discipline școlare. Ei vor alege cariera

viitoare în funcție de pasiunile și studiile efectuate. Activitatea de consiliere și educare a carierei îi ajută pe elevi să descopere ce le place lor să facă mai târziu.

- Legătură strânsă. - Da, există o bună legătură. - Legătură foarte strânsă. - Există, motivată de faptul că nu toți elevii nu au clară formarea carieri conform

aptitudinilor și abilităților lor. - Conținuturile disciplinelor școlare ar trebui să aibă teme cu caracter educativ

ridicat.

Profesorii participanţi la interviuri au susţinut ideea că activitatea de consiliere

trebuie să fie corelată cu profilul și opțiunile elevilor, fiecare disciplină școlară oferind elevului o bază informațională care îl poate sprijini în depistarea domeniului pentru care are înclinații, iar asimilarea cunoștințelor este nu numai facilă, ci și stârnește interes către studiu aprofundat.

Aceste servicii, oferite în principal de profesorii consilieri, îi ajută să descopere oportunitățile de învățare şi abilitățile care îi recomandă pentru o anumită carieră, le structurează şi organizează atât resursele personale cât şi forma și conținutul cunoștințelor dobândite la orele de curs, între acestea existând o intercondiționare biunivocă.

6. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel

superior de învăţământ?

- Activități extracurriculare. - Realizarea de întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior. - Vizite la universități. Concursuri organizate de către universități pentru elevii interesați

de clasa a XII-a. - Vizite, seminarii. - Comunicarea și managementul timpului. - Să se facă mai multă practică. - Consilierea în cadrul orelor de dirigenție, contacte cu reprezentanții învățământului

superior și ai firmelor. - Mai multe aplicații practice premergătoare viitoarei cariere.





Pentru a facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ, profesorii au

promovat ideea conectării elevilor la mediul universitar prin organizarea de întâlniri şi seminarii, activităţi de voluntariat extracurriculare şi aplicaţii practice premergătoare viitoarei cariere.

7. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați

că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?

Non-răspuns. Mai multe materiale, teste pe care să le utilizăm în consilierea și orientarea elevilor. Non-răspuns. Nevoie de specialiști. Rezolvarea de conflicte și relațiile interpersonale. Non-răspuns. Realizarea unor cursuri de formare cu specialiști, prezentate într-un mod cît mai practic. Asigurarea unui cadru legal, crearea unor activități de voluntariat sau parteneriat cu diferite instituții.

Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au recunoscut că pentru a susţine la

nivel optim orientarea profesională a elevilor au nevoie de sprijin permanent, care să constea în materiale şi teste specifice, în specialişti care să susţină cursuri de formare prezentate într-un mod cât mai practic, asigurarea unui cadru legal, crearea unor activități de voluntariat sau parteneriat cu diferite instituții.

V. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite

Pe tot parcursul desfăşurării interviurilor participanţii au manifestat un viu interes pentru acest domeniu, dovada fiind şi răspunsurile pertinente pe care aceştia le-au oferit la fiecare item.


Demersul investigativ a obţinut saturaţia teoretică în numărul proiectat de interviuri, scopul acestor activităţi fiind atins, întreg procesul căpătând un caracter exhaustiv.





3.2.3. Raport interviuri semi-structurate – Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ

I. Tematica şi obiectivele activităţii

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

II. Aspecte organizatorice

a) Perioada: aprilie 2015 b) Coordonator studiu: Adrian Constantin Popescu c) Structura grupului

- Criterii şi modalităţi de selectare: Cei 8 membrii ai eșantionului de reprezentanți ai instituțiilor de învățământ vor fi

selectați conform următoarelor criterii:


să provină din instituții de învățământ plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate);

să aibă experienţe diferite ca manager (debutant, vechime);

cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar;

să provină din licee cu grad de performanţă diferit. - Număr participanţi: 8 cadre didactice, reprezentanți ai instituţiilor de învățământ din

jud. Gorj (1 director Colegiul Tehnic Mătăsari, 1 director Colegiul Economic ”Virgil Madgearu”, 1 director Liceul Tehnic Baia de Fier, 1 director Țicleni, 1 director Liceul Tehnologic Bârsești, 1 directo Colegiul Tehnic ”Ion Mincu”, Colegiul Tehnic ”Gen. Ghe. Magheru„,1 director Liceul cu program Sportiv Tg. Jiu) d) Resurse materiale (logistică): Ghidul de interviu, pix.


a) Alocarea bugetului de timp: 1h b) Impactul ghidului de interviu: reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au

considerat util acest interviu deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. Dorinţa dumnealor a fost aceea de a exista în fiecare unitate de învăţământ un cabinet de asistenţă psihopedagogică.

c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:


- Destul de importante. - Având în vedere importanța consilierii, intensificarea activităților în acest domeniu

este imperios necesar. - În foarte mare măsură. - În foarte mare măsură. - În foarte mare măsură. - În foarte mare măsură, dar consilierul ar trebui să stea la dispoziția elevilor și

părinților 8 pre pe zi, astfel încât în orice moment să fie aproape de elevul aflat în dificultate.





- Consilierea și orientarea profesională sunt importante pentru reușita în viață a absolvenților.

- Serviciile de consiliere și orientare profesională furnizate elevilor sunt foarte importante .

Toţi participanţii la interviu sunt convinşi că serviciile de consiliere si orientare profesionala sunt foarte importante, intensificarea activităților în acest domeniu fiind considerată imperios necesară, existând voci care reclamau prezenţa consilierului în şcoală 8 ore pe zi, astfel încât în orice moment să fie aproape de elevul aflat în dificultate.


- Incă nu. - Da, de mai multe ori, când situații dificile ale elevilor au depășit posibilitățile mele de a

mă pronunța. - Da. - Da. - Nu. - Pregătirea mea de specialitate mi-a permis să iau decizii în carieră fără a fi nevoie să

apelez la un consilier. Dar, și în acest caz, am comunicat deseori cu profesorii din grupul meu de prieteni cu aceeași specializare.

- În diverse etape ale carierei am avut nevoie de consiliere pentru a depăși provocări. - Nu.

Chiar dacă cei mai mulţi interlocutori au afirmat că pregătirea lor profesională le conferă bagajul de cunoștințe suplimentar care să facă redundantă nevoia de consiliere, au fost şi persoane care au susţinut că uneori s-a impus o astfel de necesitate.



- Personal calificat. - Consilierul psiholog al școlii; diriginții; directorii; alt personal de specialitate solicitat de

școală. - Personal specializat. - Un consilier. - Profesorul diriginte și psihopedagogul. - Cred că cel mai bine ar fi să realizeze această activate absolvenții de psiho-

pedagogie. Cazurile dificile ar trebui puse în atenția unei echipe mixte formată din medici, psihologi, polițiști, etc.

- Activitatea de consiliere se desfășoară atât în orele de educație formală, cât și în cele de educație non-formală.

- Dirigintele clasei în colaborare cu consilierul psihopedagogic din unitatea școlară și a profesorului antrenor de la grupa sportive de performanță.

În ceea ce priveşte persoana care ar trebui să desfăşoare aceste activităţi,

interlocutorii au exprimat opţiuni proprii dar convergente, în sensul că toţi au fost de acord că acest serviciu trebuie realizat exclusiv de personal calificat, acesta fiind identificat în mod diferit, în persoana consilierului şcolar, a dirigintelui, a directorului instituţiei, a profesorului antrenor de la grupa sportivilor de performanţă sau chiar a unei echipe mixte formată din medici, psihologi, polițiști, etc.





4. Ce aspecte de consiliere ați abordat în orele de clasa? (disciplina, frecventa la

ore, relații interpersonale, comunicare, învățare eficientă, managementul timpului si stresului, rezolvarea de conflicte, orientare școlara și profesionala)

- Pe toate. - Rezolvarea de conflicte; absențe; învățarea eficientă: orientarea școlară și

profesională. - Non-răspuns. - Am desfășurat și ore de orientare profesională. - Orientare școlară și profesională, rezolvarea conflictelor. - Aceste aspect sunt discutate la începutul oricărei ore de curs, deoarece conflicet între

elevi pot să apară înainte, în pauză și elevii să nu se poată concentra la lecție, spre exemplu. Sau, un elev care absentează mult de la școală să vină din când în când și va trebui consiliat atunci.

- Tematica de consiliere am abordat și planificat dar și în funcție de evenimentele din școală.

- Acordăm atenție deosebită disciplinei și frecvenței la ore și la lecțiile de antrenament, relațiile interpersonale și comunicare ocupând un loc important în carieră elevilor sportive de performanță.

Majoritatea celor intervievaţi au confirmat că, în cadrul orelor de consiliere au

abordat în special aspecte legate de comunicare, orientarea şcolară şi profesională,prezenţă la ore, celelalte dimensiuni fiind abordate cu o frecvenţă mai redusă.


- Există o bună legătură. - Cele două aspecte se impun în mod reciproc. - Non-răspuns. - Contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. - De multe ori informația predată elevilor nu e relevantă pentru cerințele

angajatorilor de mai târziu, așa că prin consiliere, elevii ar trebui îndrumați să se adapteze situației.

- Foarte strânsă legătură. La orice disciplină profesorul poate să dea un sfat elevului referitor la tehnici de învățare eficientă, comunicare, managementul timpului, etc.

- Activitatea de consiliere asigură o tranziție mai ușoară de la școală la locul de muncă.

- Legătură strânsă între disciplinele predate.

Deşi fiecare a exprimat-o într-o modalitate specifică, toţi participanţii la interviu

au susţinut faptul că se evidenţiază o legătură directă biunivocă între activitatea de consiliere şi fiecare disciplină parcursă, cea dintâi permiţând o mai bună extragere din pilonul de dezvoltare a obiectivelor care vor fi corelate cu nevoile de formare al fiecărui elev, iar ce-a de-a doua oferind bagajul informaţional şi modelând abilităţile personale aflate în curs de dezvoltare.





6. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ?

- Învățarea eficientă, frecvența la ore și orientarea școlară. - Reprezentanții instituțiilor de învățământ superior ; reprezentanți ai mediilor de

afaceri ; părinții. - Non-răspuns. - Vizite. - Activitățile opționale (CDS) dacă vin în sprijinul elevilor pot facilita acest lucru. - Participarea elevilor la simpozioane, vizite și mese rotunde în facultăți. - Multe aplicații sportive premergătoare viitoarei cariere.

Răspunzând la acest item, interlocutorii au propus activităţi desfăşurate în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior, participarea elevilor din învăţământul preuniversitar la simpozioane şi mese rotunde organizate de învăţământul universitar, vizite la agenţii economici parteneri cu stagii de pregătire practică sau aplicaţii sportive pentru cei care intenţionează să urmeze o carieră în acest domeniu.

7. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați

că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?

- Relații interpersonale. - Formare continuă pe această temă în care specialiștii să susțină cursuri mult mai

concrete și mai puțin teoretice. - Non-răspuns. - Specialiști. - Testarea elevilor din punct de vedere psihologic, coordonarea activităților de

orientare de către CJRAE începând de la învățământul primar și continuând cu cel gimnazial și liceul.

- Participare mai largă a reprezentanților agenților economici și a reprezentanților AJOFM în liceele tehnologice.

Ca reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, intervievaţii au susţinut mai multe

direcţii de optimizare a acestor activităţi, printre care: necesitatea unor programe de formare continuă pe această temă, în care specialiștii să susțină cursuri mai mult concrete și mai puțin teoretice, testarea elevilor din punct de vedere psihologic, coordonarea activităților de orientare de către CJRAE începând de la învățământul primar și continuând cu cel gimnazial și liceul, o participare mai largă a reprezentanților agenților economici și a reprezentanților AJOFM în liceele tehnologice.

VI. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite

Interviurile s-au desfăşurat în condiţii optime, având un caracter constructiv bazat pe eficienţă şi profesionalism, participanţii manifestându-se activ la discuţiile iniţiate şi apreciind pozitiv faptul că se derulează astfel de proiecte.


Intervievaţii au salutat ideea continuării unor astfel de proiecte, exprimându-şi disponibilitatea de a participa şi în viitor la astfel de activităţi.





3.2.4. Raport interviuri semi-structurate – Reprezentanți ai comunității locale

III. Tematica şi obiectivele activităţii Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale);

IV. Aspecte organizatorice a) Perioada: aprilie 2015 b) Coordonator studiu: Adrian Constantin Popescu c) Structura grupului

- Criterii şi modalităţi de selectare: Cei 8 membrii ai eșantionului de reprezentanți ai comunității locale vor fi selectați

conform următoarelor criterii: o să fie reprezentanţi din instituţii diferite; o să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; o să reprezinte atât sectorul public cat si sectorul privat profit/nonprofit.

- Număr participanţi: 8 reprezentanţi ai comunităţii locale (1 director de vânzări, 1 vânzător, 3 administratori firmă, 1 responsabil resurse umane, 1 primar, 1 împuternicit director. ) d) Resurse materiale (logistică): Ghidul de interviu, pix.


a) Alocarea bugetului de timp: 1h b) Impactul ghidului de interviu: Interesul manifestat de reprezentanţii comunităţii

locale a fost unul deosebit, preocuparea lor pentru implicarea în astfel de activităţi putând conferii consilierii şi orientării şcolare o nouă dinamică.

c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile

de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?

- Sunt importante și necesare. - Sunt importante în proporție de 90%. - Da, sunt foarte importante. - Extrem de importante. - Foarte importante. - Foarte importante. - In mare măsură. - In foarte mare măsură.

Toţi cei intervievaţi au fost de acord că serviciile de consiliere şi orientare

profesională sunt foarte importante pentru reuşita în viaţă, părerea unanim împărtăşită fiind aceea că acestea sunt indispensabile pentru succesul educaţional.

2. Ați simțit până acum nevoia de orientare în cariera dvs.?

- Uneori da. Da. - Da, dar nu am avut oportunitatea. - Da.





- Desigur. - Da. - Da. - Da.

Marea majoritate a interlocutorilor au recunoscut faptul că, de-a lungul carierei

au simţit necesitatea orientării, însă în aceeași măsură au reclamat şi faptul că, în acel moment, nu au avut la cine să apeleze.

3. Considerați că angajatorii ar putea contribui la consilierea si orientarea

profesională a elevilor?

- Da, angajatorii pot contribui major la consilierea elevilor. - Da, cu siguranță. - Bineînțeles. - Da, prin observarea directă. - Cu siguranță. - Cu siguranță. - Da. - Da.

Răspunsul la acest item a întrunit unanimitatea, toţi interlocutorii fiind conştienţi

de importanţa implicării angajatorilor în consilierea și orientarea profesională a elevilor, ca factor determinant care ar oferii o nouă dinamică acestei activităţi.

4. În opinia dvs., cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de

consiliere şi orientare profesională a elevilor?

- Prin cursuri de specializare și practica în unități. - Prin practica la unitatea acestora și cursuri de perfecționare în anumite domenii. - Prin implicare. - Îndrumare directă. - Prin implicare directă. - Prin organizarea de vizite și întâlniri cu elevii. - Stagii de practică. - Vizite, întâlniri cu elevii.

Reprezentanţii comunităţii locale consider că angajatorii ar putea contribui la

consilierea și orientarea profesională a elevilor prin implicare direct, care să constea în organizarea de cursuri de specializare în anumite domenii şi practică în unităţi.

5. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere

şi orientare profesională a elevilor?

- Experiența este la un nivel mediu. - O experiență de început, deoarece instituția este la început de activitate. - Non-răspuns. - Coordonarea stagiilor de pregătire practică. - Nu avem. - Nu avem experiență în aceste activități. - Experiența în proiectul TRANSEL. - Parteneriate.





Majoritatea instituţiilor reprezentate în cadrul interviurilor nu au experienţă în

domeniu doar câteva fiind implicate în organizarea de stagii de practică.

6. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii?

- Modalitățile de implicare ale elevilor in domeniul muncii este practica în unități. - Cursuri de specializare, seminarii pe anumite domenii. - Prin stagiile de pregătire practică, derulate la agentul economic. - Practică și voluntariat. - Contracte de voluntariat. - Voluntariat și activități de muncă part-Time. - Vizite, voluntariat, practică. - Vizite.

Răspunsurile la acest item au avut un caracter difuz, opiniile interlocutorilor acoperind un perimetru conceptual generos. Astfel, participanţii la interviuri au sugerat organizarea de cursuri de specializare şi seminarii pe anumite domenii, vizite/stagii de practică la firme, activități de voluntariat sau practică profesională în liceu.

7. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate

privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii?

- Prin cursuri de specializare. - Lucrul efectiv cu omul și cursuri de specialitate. - Invitarea acestora la târgurile locurilor de muncă. - Participarea la Târgul locurilor de muncă. - Accesarea informațiilor on-line. - Participarea la târgurile locurilor de muncă. - Prin târgurile de job-uri. - Prin organizarea de târguri de job-uri.

Potrivit afirmaţiilor interlocutorilor, accesul elevilor la informaţii actualizate ar

putea fi facilitat prin cursuri de specializare, lucru efectiv cu profesioniştii, participarea la târgurile locurilor de muncă şi accesarea informaţiilor on-line.

8. Cum credeți că ar putea influenta tinerii deciziile locale?

Prin implicarea lor in activitatea locale. Prin participarea acestora și implicarea directă în anumite activități locale. Prin contribuție directă. Prin participare activă. Prin implicare directă. Implicare și participare. Prin implicare. Prin activități de voluntariat.

Cei intervievaţi consideră că tinerii ar putea influenţa deciziile locale prin implicare

lor în anumite activităţi organizate la acest nivel.





VII. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite

Interesul manifestat de reprezentanţii comunităţii locale a fost unul deosebit, preocuparea lor pentru implicarea în astfel de activităţi putând conferii consilierii şi orientării şcolare o nouă dinamică.


În urma realizării interviurilor se detaşează o concluzie clară şi anume faptul că, cooptarea reprezentaţilor comunităţii locale în activităţile de orientare şi consiliere este imperios necesară pentru a întregi acest proces de sprijinire a viitorilor absolvenţi pentru accesul pe piaţa muncii.

4. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare s-a realizat în perioada septembrie-octombrie 2015.

În urma realizării acestui studiu se confirmă ipoteza potrivit căreia serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali.

În ceea ce privește ipoteza privind preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice, se constată că majoritatea elevilor afirmă că activitățile de consiliere și orientare profesională sunt necesare pe tot parcursul anilor școlari, dar, din analiza interviurilor, reiese că acestea se desfășoară sporadic, eventual ceva mai mult în anii terminali.

4.1. Concluzii

Din datele obţinute în urma finalizării cercetării a rezultat faptul că elevii au conturată o idee asupra profesiei pe care vor să o urmeze, alegerea acesteia fiind bazată pe aspiraţiile personale coroborate cu rezultatele şcolare. Părinţii, cadrele didactice şi consilierii proiectului sunt principalii factori direcţionali în alegerea profesiei spre care se îndreaptă actualii şi viitorii absolvenţi şi, cu toţii şi-au exprimat speranţa unei comunicări mai eficiente cu reprezentanţii mediului de afaceri local, cu scopul de a echilibra balanţa între cerinţele investitorilor şi bagajul educaţional al absolvenţilor.

Reprezentările elevilor despre nevoile personale de consiliere si orientare Elevii au fost solicitați sa-si exprime opinia si asupra nevoile personale de consiliere.

Majoritatea respondenților considera ca au nevoie de sprijin în special în luarea deciziei cu privire la alegerea profesiei/facultății (aproximativ 80%), minimizând importanța pe care o are factorul consiliere pe termen lung, prin dimensiunile sale: planificarea carierei și redactarea unui CV/scrisori de intenție sau/si pregătirea și prezentarea la un interviu.

Aceasta stare de fapt poate fi explicata prin dificultatea serviciilor de consiliere si orientare din scoli de a lucra efectiv cu majoritatea populației școlare





Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita în viață

Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate socială; astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesională a elevilor este condiționată de contextul socio-economic.

Aceste servicii sunt considerate ca fiind foarte importante de către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale.

Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare

profesională din şcoală De observat faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare

profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este redus.

Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată de către specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele didactice pot descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei.

Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între toți profesorii implicați în actul educațional.

Participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională și impactul

acestora asupra elevilor Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi

orientare profesională din cadrul proiectului, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra lor. Activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în școală: - Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională

constau, de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; - Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experți din diferite domenii de

activitate, urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultăţii; - De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare

profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este foarte redus.

Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea şi orientare profesională a

elevilor: Reprezentanţii comunităţii locale consider că angajatorii ar putea contribui la

consilierea și orientarea profesională a elevilor prin implicare directă, care să constea în organizarea de cursuri de specializare în anumite domenii şi practică în unităţi.

În urma realizării interviurilor se detaşează o concluzie clară şi anume faptul că, cooptarea reprezentaţilor comunităţii locale în activităţile de orientare şi consiliere este imperios necesară pentru a întregi acest proces de sprijinire a viitorilor absolvenţi pentru accesul pe piaţa muncii.





Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:

Ca reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, intervievaţii au susţinut mai multe direcţii de optimizare a acestor activităţi, printre care: necesitatea unor programe de formare continuă pe această temă, în care specialiștii să susțină cursuri mai mult concrete și mai puțin teoretice, testarea elevilor din punct de vedere psihologic, coordonarea activităților de orientare de către CJRAE începând de la învățământul primar și continuând cu cel gimnazial și liceul, o participare mai largă a reprezentanților agenților economici și a reprezentanților AJOFM în liceele tehnologice.

Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia

de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.

Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor: Interogaţi direct cu privire la serviciile de consiliere şi orientare şcolară, părinţii au

recunoscut în unanimitate importanţa acestui demers pentru viitorul copiilor lor, în special pentru cei care nu şi-au format o idee clară cu privire la ceea ce doresc să facă în viitor. Părinţii consideră că ar apela la serviciile de consiliere în special în situaţiile dificile, când copiii lor ar manifesta deviaţii de comportament sau ca suport motivaţional şi pentru orientarea în carieră. . Pentru a îmbunătăţii serviciile de consiliere şi orientare şcolară, părinţii au sugerat să se folosească teste aptitudinale specifice şi programe speciale pentru a-i ajuta în orientarea profesională cu participarea unor specialişti din afara instituţiei.

Păstrarea legăturii cu profesorii clasei, implicarea părinților în activitățile din instituția educativă reprezintă un prim pas în participarea familiei la viața școlară. Rezultatele cercetării evidențiază nevoile părinților de informare, sprijin educativ, interacțiune cu școala și cu personalul specializat (consilierul școlar) pentru a oferi șanse suplimentare de viitor pentru copiii lor.

Nevoile cadrelor didactice în vederea îmbunătățirii serviciilor de consiliere şi

orientare profesională furnizate elevilor la şcoală: Cadrele didactice (cu sau fără funcție de conducere), recunosc nevoia de a fi consiliați

în plan personal si profesional. Profesorii participanţi la interviuri au susţinut ideea că activitatea de consiliere trebuie

să fie corelată cu profilul și opțiunile elevilor, fiecare disciplină școlară oferind elevului o bază informațională care îl poate sprijini în depistarea domeniului pentru care are înclinații, iar asimilarea cunoștințelor este nu numai facilă, ci și stârnește interes către studiu aprofundat.

Aceste servicii, oferite în principal de profesorii consilieri, îi ajută să descopere oportunitățile de învățare şi abilitățile care îi recomandă pentru o anumită carieră, le structurează şi organizează atât resursele personale cât şi forma și conținutul cunoștințelor dobândite la orele de curs, între acestea existând o intercondiționare biunivocă.

Reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au recunoscut că pentru a susţine la nivel optim orientarea profesională a elevilor au nevoie de sprijin permanent, care să constea în materiale şi teste specifice, în specialişti care să susţină cursuri de formare prezentate într-un mod cât mai practic, asigurarea unui cadru legal, crearea unor activități de voluntariat sau parteneriat cu diferite instituții.





4.2. Recomandări

Aşa cum se desprinde şi din concluziile studiului, facilitarea comunicării între toţi jucătorii de pe piaţa muncii, coroborată cu adaptarea posibilităţilor aptitudinal-intelectuale ale elevilor la cerinţele angajatorilor prin intermediul programelor de orientare şi consiliere, reprezintă reţeta succesului pentru întregul mecanism socio-economic pe care-l numim generic - COMUNITATE LOCALĂ.

Importanța deosebită a serviciilor de consiliere și orientare profesională este dată de faptul că aduce multiple beneficii în plan școlar și social, și anume: crește motivația școlară, reduce absenteismul și abandonul școlar, duce la creșterea performanțelor școlare, a rezultatelor la examenele naționale, crește gradul de adaptare școlară și de integrare socio-profesională și crește satisfacția cu viața a cetățenilor, în general.

Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general și se impun următoarele recomandări:

- Extinderea serviciilor de informare si orientare profesionala în toate scolile, inclusiv în cele din zone defavorizate.

- normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ;

- modificarea cadrului legislativ privind numărul de elevi cu care ar trebui să lucreze un profesor consilier școlar;

- întâlniri tematice ale acestora cu elevii incluse în programele școlare; - Suplimentarea numărului de consilieri;

- colaborarea profesorilor cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor; - regândirea programelor școlare ale diferitelor discipline școlare astfel încât să

permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră; alocarea unui buget de timp la nivelul fiecărei discipline, materii, programe pentru orientarea şcolară şi profesională;

- regândirea programelor de dirigenție – excluderea temelor care nu pot fi abordate de către profesorii diriginți;

- organizarea de lectorate cu părinții despre consilierea în carieră a propriilor copii; - debutul timpuriu al activităţii de consiliere și orientare a carierei, încă din primii ani

de școală și intensificarea ei la nivel gimnazial. Este necesară desfășurarea sistematică a acestor activități.

- dezvoltarea spiritului civic la copii, alături de orientarea în carieră este importantă, pentru că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă;

- asumarea rolului educativ şi de către părinții împreună cu instituțiile statului. Părinții stresați și obosiți influențează negativ motivația școlară și, implicit, orientarea în carieră a elevilor. Consilierea părinților este la fel de importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce privește orientarea în carieră;

- desfășurarea activităților de orientare școlară și profesională în mediul muncii, nu doar în mediul școlar;

- creșterea motivației școlare a elevilor, corelată cu creșterea motivației profesionale a cadrelor didactice, condiţie esențială în vederea realizării unei orientări școlare și profesionale adecvate.

- promovarea prin activitățile de consiliere a unei aprecieri pozitive a elevilor pentru proiectele şi acțiunile comunitare.





ANEXE

Anexa 1. Ghiduri de interviu

GHID DE INTERVIU PENTRU REPREZENTANȚII INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.Date de identificare

Judeţ Dolj

Oraş

Data derulării interviului

Nume şi prenume director

Instituția de învățământ pe care o conduce (centru, structură)

Vechime in profesia didactica

Vechime ca manager în şcoala pe care o conduce

Grad didactic

Alte situaţii

2. Grila de interviu


2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală?

3. Ce aspecte de consiliere ați abordat în orele de clasa? (disciplina, frecventa la ore, relații interpersonale, comunicare, învățare eficienta, managementul timpului si stresului, rezolvarea de conflicte, orientare școlară și profesională)



6. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?





GHID DE INTERVIU PENTRU PĂRINŢI

1. Date de identificare

Localitate/Judeţ


Nume şi prenume părinte

Nivel de instruire

Profesia


1. Care sunt disciplinele școlare preferate de copilul dvs. ? 2. Cum apreciați relațiile cu profesorii clasei in care învață copilul dvs. ? 3. Cu ce ocazii ați venit la școală în ultimul an ? 4. Ce interese, preocupări are copilul dvs. legat de alegerea unei cariere ? 5. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de

consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 6. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare

profesională din şcoală? 7. In ce situații ați apela la un consilier pentru copilul dvs.? 8. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi

orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.? 9. Ați simțit până acum nevoia de consiliere în cariera dvs. ? 10. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de

consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 11. Precizați câteva situații in care dvs. ați avea nevoie de consiliere, în calitate de

părinte. 12. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi

educare a carierei şi disciplinele şcolare?





GHID DE INTERVIU PENTRU CADRE DIDACTICE


Judeţ Dolj

Oraş


Nume şi prenume cadru didactic

Instituția de învățământ

Specialitatea

Vechime in profesia didactica

Grad didactic

Alte situaţii



2. Ați simțit până acum nevoia de consiliere în cariera dvs.? 3. Cine credeți că ar trebui să se implice in activitatea de consiliere şi orientare

profesională din şcoală? 4. Ce aspecte de consiliere ați abordat în orele de clasa (disciplina, frecventa la ore,

relații interpersonale, comunicare, învățare eficienta, managementul timpului si stresului, rezolvarea de conflicte, orientare școlară și profesionala)?



7. În calitate de cadre didactice, cum considerați că puteți fi sprijiniți în activitatea de consiliere și orientare școlară și profesională a elevilor?





GHID DE INTERVIU PENTRU REPREZENTANȚII COMUNITĂȚII LOCALE


Localitate/ Judeţ


Instituţia reprezentată

Funcție



2. Ați simțit până acum nevoia de orientare în cariera dvs.? 3. Considerați că angajatorii ar putea contribui la consilierea și orientarea profesională a

elevilor? 4. În opinia dvs., cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de

consiliere şi orientare profesională a elevilor? 5. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere şi

orientare profesională a elevilor? 6. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu

domeniul muncii? 7. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate privind

oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii? 8. Cum credeți că ar putea influenta tinerii deciziile locale?





Anexa 2. Chestionar pentru elevi – aplicat în prima etapă a studiului

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Te rugăm să răspunzi la câteva întrebări care vizează opinia ta față de serviciile de consiliere și orientare profesională. Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi interpretate doar în context general, nu în mod individual. 1. Liceul la care studiezi este: ........................................................................ 2. Profilul: 6. Tehnic 7. Economic 8. Uman 9. Real 10. Servicii 11. Artistic 12. Sportive 13. Teologic 14. Pedagogic 15. Altul. Care anume? 3. Genul/Sexul 1. Feminin 2. Masculin 4. Vârsta ________________ ani 5. Mediul de rezidență al elevului: 1. Urban 2. Rural 6. Anul de studiu/Clasa: ........................... 7. Localitatea/ Județul:………………………………………………………… 8. In vederea alegerii unui traseu educaţional/profesional optim, consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională? (o singură alegere)

1.Da 2. Nu 3.Nu ştiu

9. Care consideri că sunt nevoile de consiliere în acest moment? 1. Sprijin în luarea deciziei de alegere a /facultății/profesiei; 2. Informare despre piaţa muncii, facultăți, profesii, 3. Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate); 4. Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu; 5. Planificarea carierei; 6. Stil de viață. 7. Alta. Care anume?........................................................................ 10. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor ?

1. În foarte mică măsură 2. În mică măsură 3. În oarecare măsură 4. În mare măsură 5. În foarte mare măsură





16. Ce tip de activităţi de consiliere şi orientare profesională s-au desfășurat în liceul tău? (pot fi mai multe alegeri)

11. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; 12. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate; 13. Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la Cabinetul școlar de asistenta

psihopedagogică; 14. Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea scolii postliceale/facultăţii; 15. Vizite de studiu/orientare la scoli postliceale/facultăți/firme; 16. Şedinţe de consiliere în cadrul Cabinetul școlar de asistenta psihopedagogică; 17. Activităţi de voluntariat; 18. Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie; 19. Alte activități(care?)………………………………………………………………………. 20. Nu s-au desfășurat astfel de activități.

17. Care consideri că este cea mai potrivită persoană, care ar trebui să desfășoare

activitatea de consiliere şi orientare profesională din liceu? (o singură alegere) 6. Doar profesorul diriginte. 7. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar). 8. Doar profesorii care predau diferite discipline școlare. 9. Toate categoriile de profesori mai sus menționate. 10. Niciuna dintre categoriile menționate

18. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în liceul

tau? 1. Da. 2. Nu. 19. Daca ai participat la aceste activităţi, descrie pe scurt cum te-a ajutat, în plan

personal și/sau școlar, activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat? ………………………………………………………………………………………………………

20. Cine a susținut activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai

participat? (o singură alegere) 6. Doar profesorul diriginte/alții profesori de la clasă. 7. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de

Asistenţă Psihopedagogică din liceu. 8. Ambele categorii de profesori mai sus menționate. 9. Niciuna dintre categoriile menționate.

21. In prezent deții cunoștințe despre: (pot fi mai multe alegeri)

1. Redactarea unui C.V. tip EUROPASS; 2. Redactarea unei scrisori de intenție; 3. Modul in care trebuie să te prezinți la un interviu de angajare; 4. Aptitudinile care te recomanda pentru o cariera profesionala anume.

17. Ai mai participat la activităţi de consiliere în cadrul altor proiecte cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)?

1. Da. 2. Nu






1. Da 2. Nu

19. Care sunt principalii factori care stau la baza acestei opțiuni?

9. Rezultate școlare 10. Rezultate favorabile profilului de activitate preconizat 11. Recomandări de la persoanele semnificative 12. Model in familie 13. Aspirații personale 14. Curiozitate 15. Alegerile prietenilor/colegilor 16. Perspectiva împlinirii personale 17. Altele care?.......................................................

20. După finalizarea studiilor liceale ai dori să: (citiți variantele de răspuns și bifați o singură alegere)

1. Să continui studiile (se trece la întrebarea 21) 2. Să găsesc un loc de muncă (se trece la întrebarea 24) 3. Să continui studiile şi să obţin un loc de muncă (se trece la întrebarea 21) 4. Să caut un loc de muncă în străinătate (se trece la întrebarea 24) 5. Nu sunt hotărât (se trece la întrebarea 24)

21. Dacă te gândești la continuarea studiilor, în ce măsură crezi că te vei orienta, în următoarea perioadă, către cursurile unei: (o singură alegere pe fiecare linie)

Deloc

În mică măsură

În oarecare măsură

În mare măsură

În foarte mare

măsură

Nu ştiu/NR

Facultăţi 1. 2. 3. 4. 5. 99.

Şcoli postliceale 1. 2. 3. 4. 5. 99.

22. Te rugăm să precizezi ce facultate/specializare ți-ai propus să urmezi după finalizarea studiilor liceale: Facultate/specializare…………………………………………………………………………… Școala postliceala/Specializare:…………………………………………………………… 23. Alegerea unei specializări presupune să iei în considerare mai multe aspecte. Te rog să precizezi cele mai importante 3 aspecte, care te-ar determina să urmezi cursurile unei facultăţi/şcoli postliceale. (citiţi cu atenţie variantele de răspuns şi bifaţi cele mai importante trei aspecte)

10. Prestigiul facultăţii/universităţii/instituţiei de învăţământ; 11. Dorinţa de specializare în domeniu; 12. Asigurarea unor venituri financiare mai mari; 13. Sfaturile părinţilor/profesorilor; 14. Opţiunile prietenilor; 15. Acceptarea şcolarizării pe locuri fără plată/ taxe mai mici de şcolarizare; 16. Cerinţele de pe piaţa muncii; 17. Prestigiul social;





18. Alt motiv. Care anume?.................................. 24. Ce anume te-a influențat in opțiunea ta de a nu continua studiile? (o singură alegere)

4. Dorința de a ajunge mai repede la independenţa financiară; 5. Situația financiară ce nu permite continuarea școlarizării; 6. Faptul că nu doresc să urmez cursuri în învățământul superior; 7. Alta. Care anume?.......................................................

25. Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să o practici după finalizarea studiilor? (o singură alegere)

1. Da (se trece la întrebarea 26) 2. Nu (se trece la întrebarea 25) 26. Crezi că profesia aleasă de tine este solicitată pe piaţa muncii? (o singură alegere) 1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu

27. Te rugăm să precizezi cine te influențează în luarea deciziei privind traseul tău educaţional/profesional. (pot fi mai multe alegeri)

1. Părinţii 2. Prietenii/colegii 3. Profesorii/ reprezentanţii instituţiilor de învăţământ 4. Internetul/mass media 5. Psihologul liceului/Consilierul în orientare şcolară şi profesională 6. Nimeni

28. Ce așteptări ai de la viitoarea ocupație? 19. Recunoaștere profesionala 20. Salariu mare 21. Timp liber 22. Formare/dezvoltare profesionala continua 23. Relații/contacte 24. Dezvoltare personala (încredere in sine, inițiative, toleranta)

29. Ce competențe, aptitudini consideri că sunt necesare pentru a-ți construi cu succes o carieră in domeniul ales de tine? …………………………………………………………………………………………………………............................................................................................................................................................................................................................................................................................................





Anexa 3. Chestionar pentru elevi – aplicat în a doua etapă a studiului

CHESTIONAR PENTRU ELEVI Etapa a doua a studiului

Te rugăm să răspunzi la câteva întrebări care vizează opinia ta față de activitățile de

consiliere și orientare profesională, după ce ai participat la activitățile proiectului TRANSEL desfășurate pe parcursul ultimilor doi ani școlari. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE 1. Liceul la care studiezi/Liceul absolvit: ........................................................................ 2. Profilul de învățământ: 1. Tehnic 2. Economic 3. Uman 4. Real 5. Servicii 6. Artistic 7. Sportiv 8. Teologic 9. Pedagogic 10. Altul. Care anume? 3. Genul/Sexul: 1. Masculin 2. Feminin 4. Vârsta ________ ani împliniți 5. Mediul de rezidență: 1. Urban 2. Rural 6. Anul de studiu/Clasa: ........................... 7. Localitatea/Județul:………………………………………………………… 8. Consideri că elevii au nevoie de consiliere şi orientare profesională pentru alegerea traseului educațional (studii superioare) sau profesional (profesie)? (o singură variantă de răspuns) 1.Da 2. Nu 3.Nu ştiu 9. Care consideri că sunt nevoile tale de consiliere în acest moment? (poți alege mai multe variante) 1. Sprijin în luarea deciziei de alegere facultății/profesiei; 2. Informare despre piaţa muncii, facultăți, profesii; 3. Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate);





4. Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu; 5. Planificarea carierei; 6. Stil de viață; 7. Alta. Care anume?........................................................................ 10. În ce măsură consideri că sunt importante, pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere furnizate elevilor (în cadrul proiectului TRANSEL, în școală etc.)?

În foarte mare măsură

În mare măsură Într-o oarecare măsură

În mică măsură În foarte mică măsură

5 4 3 2 1

11. În ce măsură participarea la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului TRANSEL te-a ajutat la definitivarea opţiunilor tale privind viitorul tău socio-profesional (alegerea studiilor superioare, a profesiei viitoare)?

În foarte mică măsură



5 4 3 2 1

12. În ce măsură consideri că activitățile proiectului TRANSEL te-au ajutat:

În foarte mare

măsură

În mare măsură


În mică măsură

În foarte mică

măsură

1. Să te cunoști mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate)

5 4 3 2 1

2. Să comunici/să-ți dezvolți competențe sociale

5 4 3 2 1

3. Să realizezi un CV, să te prezinți la un interviu

5 4 3 2 1

4. Să deții informații despre facultăți, profesii/meserii

5 4 3 2 1

5. Să iei o decizie privind alegerea școlii postliceale/ facultății/profesiei

5 4 3 2 1

13. Care este situația ta școlară actuală? (o singură variantă de răspuns) 8. Absolvent al clasei a XII-a cu promovarea examenului de bacalaureat; 9. Absolvent al clasei a XII-a fără promovarea examenului de bacalaureat; 10. Elev al clasei a XII-a cu situația școlară neîncheiată (corigent/abandon); 11. Repetent clasa a XII-a; 12. Absolvent al clasei a XI-a cu situația școlară încheiată; 13. Elev al clasei a XI-a cu situația școlară neîncheiată (corigent/abandon); 14. Repetent clasa a XI-a. 14. Având în vedere situația ta școlară actuală (absolvent al clasei a XI-a, sau absolvent al clasei a XII-a), care sunt opțiunile tale pentru viitor: (poți alege mai multe variante) 16. Susținerea corigențelor; 17. Continuarea clasei a XII-a;





18. Susținerea examenului de Bacalaureat în cea de-a doua sesiune a bacalaureatului 2015; 19. Înscrierea/continuarea studiilor la facultate; 20. Înscrierea/continuarea studiilor la o școală postliceală; 21. Căutarea unui loc de muncă în țară; 22. Căutarea unui loc de muncă în străinătate; 23. Depunerea actelor pentru obținerea indemnizației pentru șomaj; 24. Înscrierea la cursuri de formare profesională în vederea obținerii unei calificări; 25. Nu sunt hotărât(ă); 26. Altceva. Ce anume? ..................................................................... 15. În ce măsură ai fost influențat în luarea deciziei privind traseul tău educaţional (studii) sau profesional (profesie) de către:

În foarte mare

măsură

În mare măsură


În mică măsură

În foarte mică

măsură

7. Părinţi 5 4 3 2 1

8. Prieteni/colegi 5 4 3 2 1

9. Profesorii/reprezentanţii instituţiilor de învăţământ

5 4 3 2 1


5 4 3 2 1

11. Experții din cadrul proiectului TRANSEL

5 4 3 2 1

12. Internetul/mass media 5 4 3 2 1

16. În acest moment crezi că ai putea opta pentru o anumită profesie? 1. Da; 2. Nu. 17. Ți-ai format o imagine despre meseria pe care dorești să o practici după finalizarea studiilor (liceu/școala postliceală/facultate)? (o singură variantă de răspuns) 1. Da; 2. Nu; 3. Nu știu. 18. Crezi că profesia aleasă de tine este solicitată pe piaţa muncii? (o singură variantă de răspuns) 1. Da; 2. Nu; 3. Nu ştiu. 19. Ce așteptări ai de la viitoarea ocupație? (poți alege maxim 3 variante) 1. Recunoaștere profesională; 2. Salariu mare; 3. Timp liber; 4. Formare/dezvoltare profesională continuă; 5. Relații/contacte; 6. Dezvoltare personală (încredere în sine, inițiativă, toleranța).





20. Care consideri că sunt cele mai importante aspecte pentru a avea succes în viață? (poți alege maxim 3 variante) 10. Să muncești mult; 11. Să deții cunoștințe, competențe și aptitudini în domeniul ales; 12. Să ai studii superioare; 13. Să ai ambiție; 14. Să ai talent; 15. Să ai relații influente; 16. Să ai noroc; 17. Să provii dintr-o familie cu educație superioară; 18. Să provii dintr-o familie bogată; 19. Altele. Care? .......................................................................

ÎNTREBĂRILE NR. 21-28 SE ADRESEAZĂ ELEVIILOR CARE AU ABSOLVIT LICEUL ȘI AU SUSȚINUT EXAMENUL DE BACALAUREAT.

21. În ce măsură consideri că anii de studiu din liceu te-au pregătit pentru susținerea examenului de bacalaureat?




5 4 3 2 1

22. Ai promovat examenul de bacalaureat? 1. Da 2. Nu (treci la întrebarea nr. 25) 23. Te rugăm să precizezi la ce facultate te-ai înscris sau te vei înscrie în următoarea perioadă: 1. Universitatea: ...................................................................................................... Facultatea: ...................................................................................................... Specializarea: ...................................................................................................... 24. La înscrierea la facultate, pentru care dintre următoarele variante ai optat/vei opta? (alege un răspuns pentru fiecare grup de afirmaţii) A) 1. De stat; 2. Particulară; B) 1. Numai pe locurile de la buget; 2. Numai pe locurile de la taxă; 3. Pe locurile de la buget, dar și pe cele de la taxă; C) 1. La forma de învățământ ZI; 2. La forma de învățământ la distanță sau frecvență redusă. 25. În ce măsură ești mulțumit(ă) de rezultatele obținute la examenul de bacalaureat?








5 4 3 2 1

26. Care consideri că este factorul decisiv ce a contribuit la obținerea rezultatelor nemulțumitoare la examenul de bacalaureat? (poți alege mai multe variante de răspuns) 1. Nu este cazul/Sunt mulțumit(ă). 2. Nu am acordat destul interes acestui examen; 3. Profesorii nu și-au dat interesul; 4. Familia nu m-a susținut; 5. Modificările din sistemul de învățământ; 6. Alt factor. Care?......................................................................................... 27. Te rugăm să precizezi la ce școală postliceală/curs te-ai înscris sau te vei înscrie în următoarea perioadă: 1. Școala postliceală: ...................................................................................................... Specializarea: ...................................................................................................... 2. Curs de formare: ........................................................................................... 28. În cazul în care NU dorești să continui studiile, ce te-a influențat în alegerea acestei opțiuni? (o singură variantă de răspuns) 1. Faptul ca nu am promovat examenul de Bacalaureat; 2. Dorința de a ajunge mai repede la independenţa financiară; 3. Situația financiară ce nu îmi permite continuarea școlarizării; 4. Faptul că nu doresc să urmez cursuri în învățământul superior; 5. Nu este cazul/Îmi voi continua studiile; 6. Alta. Care anume?....................................................... 29. În prezent ai un loc de muncă? 1. Da; 2. Nu.

ÎNTREBĂRILE NR. 30 - 32 SE ADRESEAZĂ CELOR CARE AU UN LOC DE MUNCĂ ÎN PREZENT.

30. Dacă te-ai angajat, locul tău de muncă este (alege un singur răspuns pentru fiecare categorie A, B, C, D): A. 1. La o companie publică; 2. La o companie privată; B. 1. Pe specializarea mea; 2. Într-o meserie diferită de specializarea mea; C. 1. Cu un salariu mare; 2. Cu un salariu decent; 3. Cu un salariu mic; D. 1. Voluntar; 2. Cu jumătate de normă; 3. Cu norma întreagă;





4. Prestez activități plătite ocazional. 31. Crezi că profesia aleasă de tine este căutată pe piaţa muncii? (o singură variantă de răspuns) 1. Da; 2. Nu; 3. Nu ştiu. 32. Ți-ai ales ocupația actuală în funcție de (alege maxim 3 variante): 1. Apropierea de domiciliu; 2. Prestigiul instituției; 3. Prestigiul profesiei; 4. Sfaturile părinților; 5. Sugestia profesorilor/consilierilor școlari; 6. Recomandarea din partea consilierilor proiectului TRANSEL; 7. Aspirații proprii; 8. Locurile disponibile pe plan local; 9. In funcție de oportunitatea apărută pe moment; 10. Alt criteriu. Care?..........................





BIBLIOGRAFIE

Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.P., ”Dicţionar de Sociologie Larousse”, Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti 1996;

Cauc, I., Manu, B., Pârlea, D., Goran, L., ”Metodologia cercetării sociologice”, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007;

Chelcea, Septimiu, ”Iniţiere în cercetarea sociologică”, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2004;

Culic, Irina, ”Metode avansate în cercetarea sociologică”,Ed. Polirom, Iaşi, 2004;

Hatos, A., ”Sociologia educaţiei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;

Iluţ , P., ”Valori, atitudini şi comportamente sociale”, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;

Krueger, R.A., Casey, M.A.,trad. Popa, C., ”Metoda focus-grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată”, Ed. Polirom, Iași, 2005;

Mihaileascu, I., ”Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz”, Ed. Polirom, Iași, 2003;

Marshall, Gordon, ”Dicţionar de Sociologie Oxford”, Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti 2003;

Popovici, D., ”Sociologia educaţiei”, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003;

Rotariu T., Ilut p., „Ancheta sociologica si sondajul de opinie”, Ed. Polirom, Iași, 2001;

Casa Corpului Didactic Dolj, Raport de cercetare privind serviciile de consiliere şi orientare în carieră a elevilor desfașurate in mediul educațional din judetul Dolj -

desfăşurat în cadrul Proiectului de Parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career!





Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

TRANSEL- Stagii de practică și consiliere pentru o tranziţie facilă de la şcoală la viaţa activă pentru elevii din județul Gorj

Editorul materialului: Asociația Societatea de Cercetare în Leadership, Management,

Marketing și Cultură Organizațională din Craiova

Data publicării: Octombrie 2015

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Asociația Societatea de Cercetare în Leadership, Management, Marketing și Cultură Organizațională

Craiova, Dolj, Calea Severinului, nr. 42 Telefon: 0730250650

E-mail: [email protected]

www.transel.ro

mailto:[email protected]

http://www.transel.ro/

Documents

raport de cercetare privind serviciile de consiliere şi orientare în