raport de mediu

Raport de Mediu

pentru

Planul de Amenajare a

Teritoriului Judetean

Gorj

Halcrow România srl

Cod unic de înregistrare: R14875731

Str. Carol Davila, Nr.85, Sector 5, Bucureşti, România

Tel +40 311 065 377 / 376 Fax +40 311 034 189

www.halcrow.com/romania

RAPORT DE MEDIU

pentru

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN

GORJ

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Pagina (1)

2011 Halcrow Romania

CUPRINS 1. INTRODUCERE.........................................................................................................................................3

1.1 Aspecte privind desfasurarea procedurii de evaluare strategica de mediu pentru PATJ Gorj..5 1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj..............................7

2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN JUDETUL GORJ .....................................................................................................................................................................19

2.1 Localizare si organizarea administrativa, date demografice .........................................................19

2.1.1 Localizare si organizare administrativa .......................................................................................19

2.1.2 Date demografice...........................................................................................................................20

2.2 Cadrul natural......................................................................................................................................23

2.2.1 Relieful.............................................................................................................................................23

2.2.2 Resursele de sol ..............................................................................................................................27

2.2.3 Hidrologie si hidrogeologie ..........................................................................................................31

2.2.4 Conditii climatice ...........................................................................................................................42

2.2.5 Biodiversitatea ................................................................................................................................45

2.2.6 Resursele naturale ..........................................................................................................................98

2.3 Conditii sociale si economice, dotari si utilitati........................................................................... 101

2.3.1 Fondul locativ.............................................................................................................................. 101

2.3.2 Servicii de sanatate...................................................................................................................... 102

2.3.3 Invatamant ................................................................................................................................... 104

2.3.4 Transporturile.............................................................................................................................. 105

2.3.5 Producerea energiei electrice si termice................................................................................... 112

2.3.6 Echipare hidroedilitra................................................................................................................. 115

2.3.7 Industria ....................................................................................................................................... 122

2.3.8 Agricultura ................................................................................................................................... 127

2.3.9 Asigurarea gestionarii deseurilor............................................................................................... 137

2.3.10 Turismul ....................................................................................................................................... 143

2.4 Patrimoniul cultural construit........................................................................................................ 147 2.5 Calitatea factorilor de mediu.......................................................................................................... 150

2.5.1 Aer................................................................................................................................................. 150

2.5.2 Ape de suprafata si subterane ................................................................................................... 165

2.5.3 Sol.................................................................................................................................................. 183

2.5.4 Starea florei si faunei .................................................................................................................. 193

2.5.5 Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural.............................................................. 197

2.5.6 Factorii de risc natural................................................................................................................ 198


Pagina (2)


2.5.7 Managementul deseurilor........................................................................................................... 206

2.5.8 Starea patrimoniului cultural ..................................................................................................... 214

2.5.9 Mediul urban ............................................................................................................................... 215

2.5.10 Aspecte privind utilizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase ...................... 220

2.6 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj............................................... 224 3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA ........................................... 226 4. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ......................... 230 5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ........................................ 273 6. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................................... 309 7. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE................................................................................................................................................................ 313 8. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PATJ............................................................................................................................... 313 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ....................................................................................... 322 10. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................. 331


Pagina (3)


1. INTRODUCERE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) si a fost realizata in vederea emiterii Avizului de mediu in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru Planuri si Programe si cu Ordinul ministrului nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj a fost elaborat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting, beneficiarul fiind Consiliul Judetean Gorj. Necesitatea documentatiei este stabilita conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare.

Raportul de Mediu a fost elaborat in conformitate cu:

- cerintele Hotararii Guvernului (HG) nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

- recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicare procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului;

- recomandarile cuprinse in „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe” si in „Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism”, elaborate in cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Intarirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea in aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare”;

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Hotararea Guvernului nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi 2013 – 2020 – 2030;

- Legislatia in vigoare privind: calitatea aerului, apei si solului, biodiversitatea, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale si managementul riscului.

Raportul de mediu a fost elaborat de catre S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., in calitate de expert de mediu si persoana juridica atestata de Ministerul Mediului si Padurilor in vederea elaborarii studiilor de protectia mediului (pozitia 242 in cadrul Registrului National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului).

Continutul Raportului de Mediu pentru PATJ a fost stabilit in conformitate cu cerintele Anexei 2 la HG 1076/2004.

O prezentare a continutului Raportului de mediu in comparatie cu continutul cadru din Anexa nr. 2 la HG nr. 1076/2004 este prezentata in tabelul urmator.

Tabel 1.1 Continutul Raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Continutul raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Continutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2

Capitolul 1 - Introducere 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante


Pagina (4)


Continutul raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Continutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2

Capitolul 2 – Aspecte relevante privind starea actuala a mediului in judetul Gorj

2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului sau programului propus

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ

Capitolul 3∗∗∗∗ – Probleme de mediu relevante pentru PATJ, inclusiv zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea acestuia

4. Orice problema de mediu existenta, care este relevanta pentru plan sau program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala acvifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea 462/2001

Capitolul 4 – Obiective de protectia mediului relevante pentru PATJ

5. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan sau program si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii planului sau programului

Capitolul 5 – Potentiale efecte semnificative asupra mediului

6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori

Capitolul 6 – Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra mediului

8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului

Capitolul 7 – Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficientele tehnice sau lipsa de know-how) intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

Capitolul 8 – Masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PATJ

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului sau programului

Capitolul 9 – Rezumat fara caracter tehnic 11. Un rezumat fara caracter tehnic al informatiei furnizate conform prevederilor prezentei anexe

∗ Conform Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe aprobat prin Ordinul nr. 117/2006, cap.10, pct. 10.4: “Cerintele de la punctele 3 si 4 ar putea fi potrivit, in multe cazuri, sa fie tratate impreuna, cu conditia ca toate informatiile necesare sa fie furnizate”


Pagina (5)


1.1 Aspecte privind desfasurarea procedurii de evaluare strategica de mediu pentru PATJ Gorj

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definita ca un proces oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale alternativelor acestora, incluzand raportul scris privind rezultatele acestei evaluari si utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezinta un proces de evaluare a calitatii mediului si a consecintelor implementarii acestora aplicat la un stadiu rational de timpuriu al elaborarii strategiilor, planurilor sau programelor, astfel incat sa se asigure ca orice consecinta este evaluata in timpul elaborarii si inaintea aprobarii oficiale a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare a planurilor si programelor ofera publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului in care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu nr. 2001/42/CE a fost adoptata in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Conform prevederilor acesteia, trebuie identificate, descrise si evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului sau programului. In acest scop, procedura evaluarii de mediu cuprinde trei etape:

→ Etapa de incadrare a planului/programului in procedura evaluarii de mediu;

→ Etapa de definitivare a proiectului de plan/program si de realizare a raportului de mediu;

→ Etapa de analiza a calitatii raportului de mediu.

Aceste etape prevad parcurgerea mai multor pasi printre care se numara si consultarea publicului si a autoritatilor interesate de efectele implementarii planurilor/programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate, consultarea publicului constituind o parte inseparabila a evaluarii.

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru PATJ Gorj a cuprins urmatoarele etape:

� Pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului.

� Notificarea de catre titular a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova asupra initierii procesului de elaborare a planului si realizarii primei versiuni a planului si solicitarea declansarii etapei de incadrare (Adresa nr. 8349/19.05.2011, inregistrata la ARPM Craiova cu nr. 8217/21.06.2011). Titularul a informat de asemenea publicul asupra depunerii solicitarii prin anunturi in mass-media (editiile ziarului „Gorjeanul” din 08.06.2011, respectiv 14.06.2011). In conformitate cu art. 9 alin. 2 din HG 1076/2004, odata cu notificarea, Consiliul Judetean Gorj a pus la dispozitia A.R.P.M. Craiova si a publicului, spre consultare, prima versiune a planului.

� Etapa de constituire a Comitetului Special Constituit: A.R.P.M. Craiova a convocat Comitetul Special in data de 14.10.2011 prin Adresa nr. 8217/12.10.2011; Comitetul Special Constituit a avunt componenta din tabelul 1.1.1.

� Etapa de incadrare: realizata de Comitetul Special Constituit in cadrul sedintei din 14.10.2011; titularul PATJ (Consiliul Judetean Gorj) a fost anuntat prin Decizia nr. 8217/01.11.2011, emisa de A.R.P.M Craiova, asupra faptului ca PATJ Gorj necesita evaluare de mediu si implicit elaborarea raportului de mediu si nu necesita parcurgerea procedurii de evaluare adecvata.


Pagina (6)


� Etapa de constituire a Grupului de Lucru: conform solicitarilor A.R.P.M. Craiova din adresa nr. 8217/01.11.2011, Consiliul Judetean Gorj a convocat Grupul de Lucru in data de 25.11.2011, prin adresa nr. 18244/16.11.2011, acesta avand componenta din tabelul 1.1.2.

� Etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu – s-a concretizat in intalnirea Grupului de lucru in care s-a analizat si evaluat PATJ Gorj.

� Etapa de consultare a publicului.

� Etapa de elaborare a raportului final.

Tabel 1.1.1. Componenta Comitetului Special Constituit pentru analizarea PATJ Gorj

Nr. Crt.

Institutia Persoana nominalizata

1. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Nicolae Ogarca 2. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Corina Visan 3. Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Doina Bica 4. Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Maria Camelia Avram 5. Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Ludmila Baidan 6. Consiliul Judetean Gorj Dana Nistorescu 7. Consiliul Judetean Gorj Daniel Raus 8. DRDP Craiova - Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu Ioan Dudritoiu 9. Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Gorj Elisabeta Mateescu 10. Directia Silvica Gorj Marin Serban 11. Directia Agricola si Dezvoltare Rurala – Directia Agricola Gorj Aurel Tomescu 12. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Lt. Col. Mihai Popa 13. Directia de Sanatate Publica a Judetului Gorj Loredana Ocolisanu 14. Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj Cristina Schiopu 15. Administrator Sit Parang – Guard Forest Stefan Fasuescu 16. Administratia Nordul Gorjului de Vest Oana Lazaroiu 17. Administratia Nordul Gorjului de Est Bogdan Tonca 18. A.P.N. Domogled – Valea Cernei Ioan Caspiu 19. SC Perfect SA – elaborator PATJ Gorj Dumitru Florescu 20. SC HALCROW ROMANIA SRL – elaborator Raport de mediu

PATJ Gorj Monica Voinea

Tabel 1.1.2. Componenta Grupului de Lucru pentru analizarea PATJ Gorj

Nr. Crt.


1. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Nicolae Ogarca 2. Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Danuzia Mazilu 2. Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Emilia Sfarlogea 3. Directia de Sanatate Publica a Judetului Gorj Dorin Iarasescu 4. Consiliul Judetean Gorj Dana Nistorescu 5. Consiliul Judetean Gorj Daniel Raus 6. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Lt. Col. Mihai Popa 7. Inspectoratul de Stat in Constructii Camil Buzera 8. Directia Agricola si Dezvoltare Rurala – Directia Agricola Gorj Valeriu Petrica 9. Inspectoratul Teritorial de Munca Despina Badanoiu 10. Inspectoratul Teritorial de Munca Simona Dumitrascu 11. C.E. Rovinari Gheorghe Popescu 12. DRDP Craiova - Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu Doru Juveloiu 13. Directia pentru Cultura si Patrimoniu National Gorj Mihaela Vacariu 14. Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Gorj Marius Manescu 15. Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Targu Jiu Florin Tomescu


Pagina (7)


Nr. Crt.


16. Universitatea de Arhitectura si Urbanism “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting – elaborator PATJ Gorj

Arh. Gabriel Pascariu

17. SC HALCROW ROMANIA SRL – elaborator Raport de mediu PATJ Gorj

Monica Voinea

1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Un Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio–economica a judetului pe o perioada de timp scurta, medie si de lunga perspectiva.

Lucrarea PATJ Gorj consta intr-un ansamblu de piese scrise si desenate, intocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentatiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I., Cap. IX sectiunea 2 si a fost elaborata in concordanta cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanism, cu modificarile si completarile ulterioare.

Rolul PATJ este de a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul intregului judet. Planul trebuie sa asigure un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context regional, national si european.

PATJ Gorj a urmarit optimizarea utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a resurselor de munca si a modului de repartitie a populatiei in vederea crearii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a potentialului natural si economic, pe de o parte, si protectia mediului, pe de alta parte, printr-un management responsabil al teritoriului in acord cu principiul dezvoltarii durabile.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean vor deveni obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior si a celor de urbanism.

Lucrarea elaborata de catre Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti a fost etapizata in 3 faze de proiectare, dupa cum urmeaza:

� Fazele I si II: Identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea, cu evidentierea problemelor si disfunctionalitatilor si Diagnostic prospectiv si general, evaluarea decalajului dintre situatia actuala si cea anticipata si stabilirea prioritatilor pentru orizontul avut in vedere;

o Faza I - Scopul fazei a constat in analiza situatiei existente - studii de fundamentare si identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea teritoriului. S-a efectuat pe componentele cantitative si calitative ale caracteristicilor economico-sociale si de mediu, grupate pe domenii tinta, cu evidentirerea disfunctionalitatilor si problemelor specifice.

o Faza II - Scopul acestei faze a constat in formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltarii teritoriale a judetului, structurat pe domeniile-tinta si componentele acestora, pe baza problemelor si disfunctionalitatilor identificate in faza anterioara, cat si a tendintelor majore care se manifesta in teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv s-a urmarit investigarea si estimarea conditiilor viitoare ale fenomenelor si proceselor apartinand domeniilor diagnosticate, pentru evidentierea problemelor si oportunitatilor legate de desfasurarea acestora. Problemele, respectiv oportunitatile, au fost raportate la necesitatile si obiectivele colectivitatilor.

� Faza III - Propuneri, Strategia de dezvoltare si programul de masuri

Strategia propusa in cadrul aceste faze a cuprins obiectivele strategice generale care vizeaza


Pagina (8)


dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial si asigura orientarea spre dezvoltare a teritoriului judetean asigurind coerenta strategiilor sectoriale si teritoriale de nivel inferior, prin insusirea si coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic si democratic, in vederea utilizarii cat mai eficiente a potentialului teritoriului judetean si a initiativelor locale.

Strategia are ca repere in timp o perioada scurta, de 3-5 ani, care urmareste corelarea pana in anul 2013 cu programele nationale finantate prin fonduri comunitare, o perioada medie si lunga (5-10 ani) pana in anul 2015 si de perspectiva, pentru care s-au realizat si prognozele de populatie, 2025.

Obiectivele generale au fost detaliate prin obiective specifice pe domeniile tinta specifice amenajarii teritoriului si pentru care s-au efectuat analizele de situatie existenta.

Programul de masuri a fost intocmit sub forma unui set coerent si corelat de propuneri de dezvoltare structurate pe domeniile tinta ale amenajarii teritoriului: structura teritoriului, structura socio-demografica, structura activitatilor economice, contextul suprateritorial.

Masurile au fost subsumate obiectivelor specifice amenajarii teritoriului, avand dimensiune spatiala si caracter director, din acestea decurgand implicatii cu caracter economic, social si de protectie a mediului.

Obiectivul strategic al PATJ Gorj il reprezinta dezvoltarea echilibrata a teritoriului judetean, prin optimizarea utilizarii resurselor si valorificarea sanselor de dezvoltare, in vederea crearii premizelor de dezvoltare economica si sociala eficienta si durabila, a cresterii calitatii vietii locuitorilor si in conditiile protejarii mediului natural.

Obiectivele pentru domeniile-tinta si pentru componentele acestora urmaresc sa solutioneze problemele si disfunctionalitatile identificate in faza II si sa se incadreze in obiectivele strategice generale, precum si in obiectivele de protectie a mediului stabilite in legislatia privind protectia mediului si in documentele programatice si de actiune elaborate de autoritatile pentru protectia mediului.

Obiectivele generale si specifice de amenajare a teritoriului judetean sunt determinate si trebuiesc puse in practica in raport cu structura specifica a teritoriului judetean. Structura teritoriului reprezinta dispunerea spatiala generala a elementelor cadrului fizic, natural si construit, in raport cu sistemele spatiale de referinta: local, zonal, regional, national.

In tabelul 1.2.1 sunt prezentate obiectivele propuse in cadrul Strategiei de amenajare a teritoriului judetean Gorj.


Pagina (9)


Tabel 1.2.1 Obiective propuse in cadrul PATJ Gorj

Domeniu tinta Domeniu Subdomeniu Obiective generale/specifice

Calitatea facttorilor de mediu

Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin reducerea poluarii

Imbunatatirea calitatii aerului pe teritoriul judetului si in localitati

Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere

Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural

Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite

Structura teritoriului

Mediul

Reabilitarea, protectia si valorificarea durabila a elementelor mediului natural

Zone de risc natural

Protectia si valorificarea durabila a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale

Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei


Pagina (10)



Gestiunea deseurilor

Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic

Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

Depozitarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

Patrimoniul natural

Garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, prin: - mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor si a speciilor din flora si fauna salbatica; - asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor de patrimoniu natural.

Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de protectie si conservarea adecvate

Patrimoniul natural si construit

Patrimoniul cultural construit Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor

Structura retelei de localitati Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional

Reteaua de localitati

Accesibilitatea localitatilor Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor


Pagina (11)



Locuirea Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie

Infrastructura sociala

Asigurarea unei retele de dotari pentru servicii publice de calitate superioara si diversificate, in vederea imbunatatirii conditiilor de viata pentru locuitori si cresterii atractivitatii localitatilor

Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri

Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate

Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural

Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement

Infrastructuri tehnice Retele de transport

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere de transport

Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare


Pagina (12)



Gospodarirea apelor : - Amenajare bazine hidrografice - Echiparea hidroedilitara a localitatilor

Realizarea unei politici de gospodarire durabila a apelor prin asigurarea protectiei cantitativa si calitativa a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu directivele europene in domeniu

Apararea impotriva inundatiilor

Imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a apelor uzate in localitati

Lucrari de imbunatatiri funciare

Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare


Pagina (13)



Retele energetice

Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie

Alimentarea cu energie electrica - modernizarea retelelor de transport a energiei electrice

Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor

Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului

Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora

Retele de telecomunicatii

Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu

Zonificarea teritoriului Zonificarea teritoriului

Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala

Reglementarea si controlului dezvoltarii in teritoriu a localitatilor


Pagina (14)



Structura socio-demografica

Cresterea competitivitatii si atractivitatii judetului prin dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei

Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila si incluziva, in care oferta de munca sa fie capabila a se adapta permanent conditiilor economice

Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza emigratiei)

Crearea de noi locuri de munca

Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca

Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate

Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii

Solurile

Agricultura

Silvicultura

Structura activitatilor

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Piscicultura

Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat

Implementarea unui management integrat al calitatii solului

Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare


Dezvoltarea silviculturii bazata pe o gestiune durabila a padurilor

Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola


Pagina (15)



Dezvoltare rurala -

Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica


Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice

Dezvoltarea parteneriatului public – privat

Industria

Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale

Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Industria, constructiile

Constructii Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica

Servicii economice si sociale - Dezvoltarea activitatilor de servicii si a infrastructurii tehnice

Turism -

Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural

Modernizarea, reamenajarea si extinderea structurilor de cazare si alimentatie publica

Asigurarea resursei umane in turism

Contextul suprateritorial

- - Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala


Pagina(16)


Pentru simplificarea analizelor din cadrul prezentului raport, obiectivele specifice ale PATJ au fost notate dupa cum urmeaza:

OS1 Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni)

OS2 Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata

OS3 Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate

OS4 Cresterea gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat

OS5 Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane

OS6 Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere

OS7 Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere

OS8 Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural

OS9 Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite

OS10 Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei

OS11 Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

OS12 Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie)

OS13 Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de proiectie si conservarea adecvate

OS14 Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor

OS15 Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional

OS16 Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor

OS17 Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie

OS18 Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri

OS19 Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor de educatie

OS20 Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate

OS21 Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu


Pagina(17)


cultural

OS22 Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement

OS23 Modernizarea infrastructurii rutiere de transport

OS24 Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare

OS25 Apararea impotriva inundatiilor

OS26 Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati

OS27 Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare

OS28 Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie

OS29 Alimentarea cu energie electrica - Modernizarea retelelor de transport a energiei electrice

OS30 Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor

OS31 Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului

OS32 Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora

OS33 Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu

OS34 Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala

OS35 Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor

OS36 Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza emigratiei)

OS37 Crearea de noi locuri de munca

OS38 Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca

OS39 Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate

OS40 Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii

OS41 Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat

OS42 Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola

OS43 Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica

OS44 Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice


Pagina(18)


OS45 Dezvoltarea parteneriatului public – privat

OS46 Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale

OS47 Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri

OS48 Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica

OS49 Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane

OS50 Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala

Relatia cu planuri si programe relevante

La elaborarea PATJ Gorj s-a avut in vedere corelarea planului cu urmatoarele planuri, programe si strategii:

• Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei, 2008

• Planul National de Dezvoltare (PND), 2007-2013

• Program de Guvernare 2009-2012 - Infrastructura de transport

• Planul National Strategic, 2007-2013

• Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud – Vest Oltenia, 2007-2013

• Strategia de dezvoltare socio-economica a judetului Gorj, 2007-2013

• Programul Operational Sectorial de Transport

• Strategia Nationala de Protectia Mediului – 2004-2025

• Programul National de Dezvoltare Rurala, 2007-2013

• Planul National de Imbunatatiri funciare, 2004

• Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii (H.G. 1854/2005)

• Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Gorj, 2008

• Programul Operational Sectorial de Mediu POSMEDIU:

o Axa prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

o Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate

o Axa prioritara 3: Reducerea poluarii provenite de la sistemele de incalzire urbana in localitatile cele mai afectate

o Axa prioritara 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii

o Axa prioritara 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc


Pagina(19)


o Axa prioritara 6: Asistenta Tehnica

La intocmirea strategiei s-au avut in vedere o serie de documente cu relevanta in plan spatial. Strategia se incadreaza in sectiunile Planului de Amenajare a Teritoriului National aprobate pana in prezent (Sectiunea I – Retele de transport, aprobata prin Legea nr. 363/2006; Sectiunea a II-a – Apa, aprobata prin Legea nr. 171/1997 cu modificarile si completarile ulterioare; Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale si construite, aprobata prin Legea nr. 5/2000; Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, Sectiunea a VI-a Zone turistice, aprobata prin Legea nr. 351/2001, cu modificarile si completarile ulterioare), dar are in vedere si concluziile studiilor realizate pentru sectiunile in procedura de aprobare (sectiunile Educatie, Dezvoltare rurala) si Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala Romania 2030.

De asemenea, la elaborarea strategiei s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu impact asupra dezvoltarii teritoriale in masura in care au fost puse la dispozitie de institutiile solicitate.

Se mentioneaza de asemenea, ca elaborarea PATJ s-a bazat pe prevederile legislative in vigoare, care transpun directivele europene conform angajamentelor asumate de Romania in Capitolul 22 al Documentului de pozitie, privind protectia mediului inconjurator.

2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN JUDETUL GORJ

Caracterizarea starii actuale a mediului a fost realizata pe baza datelor si informatiilor referitoare la Judetul Gorj disponibile la momentul elaborarii Raportului de mediu.

In vederea identificarii aspectelor relevante pentru starea actuala a mediului in judetul Gorj, au fost utilizate ca surse principale de informare rapoartele elaborate de catre Agentia pentru Protectia Mediului Gorj

• „Starea factorilor de mediu pentru anul 2007”



• ,,Starea factorilor de mediu pentru anul 2010’’.

2.1 Localizare si organizarea administrativa, date demografice

2.1.1 Localizare si organizare administrativa

Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, fiind strabatut de la vest spre est de paralela de 45º latitudine nordica.

Suprafata totala ocupata este de 5601,74 km2, ceea ce reprezinta 2,4% din teritoriul tarii.

Judetul Gorj se invecineaza cu judetul Hunedoara, la nord, cu judetul Caras-Severin, la nord-vest, cu judetul Mehedinti, la sud-vest, cu judetul Dolj, la sud-est si cu judetul Valcea la est.

In judetul Gorj sunt cuprinse 70 Unitati Administrativ Teritoriale (UAT), in componenta carora intra 2 municipii, 7 orase, 61 de comune. Numarul de sate apartinatoare este de 411, dintre care 35 apartin oraselor si municipiilor (conform INSSE Gorj, 2008). La acestea se mai adauga 15 localitati componente ale oraselor Targu Jiu, Motru, Rovinari si Turceni.

Astfel, reteaua de localitati a judetului Gorj este formata din:

• 2 municipii:


Pagina(20)


- municipiul Targu Jiu, resedinta de judet – 95.271 locuitori (2008) avand in componenta 15 localitati suburbane, si anume:

- municipiul Motru - avand in componenta 5 localitati suburbane si cuprinde o populatie totala de 22.392 locuitori (2008)

• 7 orase:

- Bumbesti-Jiu - cuprinde o populatie totala de 10.398 locuitori (2008);

- Novaci - cuprinde o populatie totala de 6060 locuitori (2008);

- Rovinari - avand in componenta 1 localitate suburbana cuprinde o populatie totala de 12509 locuitori (2008);

- Targu Carbunesti - cuprinde o populatie totala de 13367 locuitori (2008);

- Tismana - cuprinde o populatie totala de 7825 locuitori (2008);

- Turceni - cuprinde o populatie totala de 8294 locuitori (2008);

- Ticleni - cuprinde o populatie totala de 5297 locuitori (2008);

• 61 de comune: Albeni, Alimpesti, Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Balanesti, Balesti, Barbatesti, Bengesti-Ciocadia, Berlesti, Bilteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Bumbesti-Pitic, Bustuchin, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Calnic, Crasna, Cuset, Danciulesti, Danesti, Dragotesti, Dragutesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Hurezani, Ionesti, Jupinesti, Lelesti, Licurici, Logresti, Matasari, Musetesti, Pades, Petisani, Plopsoru, Polovragi, Prigoria, Rosia de Amaradia, Runcu, Samarinesti, Sacelu, Saulesti, Scoarta, Schela, Slivilesti, Stanesti, Stejari, Stoina, Telesti, Turburea, Turcinesti, Tintareni, Urdari, Vagiulesti, Vladimir

Densitatea medie pe judet a localitatilor urbane este de 1,6 orase/1000 kmp, fiind mai mare decat media pe tara de 1,09 orase/1000 kmp, iar cea a satelor este de 7,3 sate/100 kmp, cu mult mai mare decat media pe tara de 5,47 sate/100 kmp.

Ca urmare a elaborarii P.U.G.-urilor la nivelul fiecarui oras, s-au stabilit suprafetele intravilane si extravilane, de regula incluzandu-se suprafete mult mai mari comparativ cu cele stabilite in anul 1989 prin planurile de sistematizare a localitatilor. Necesitatea includerii altor suprafete a fost dictata de dezvoltarea locuintelor, a obiectivelor socio-economice, de amenajare a spatiilor verzi, parcuri, gradini, terenuri de agrement si sport precum si de extindere a drumurilor si soselelor.

2.1.2 Date demografice

Conform PATJ Gorj, la nivelul anului 2009 (1 iulie) populatia judetului Gorj insuma un total de 377.718 locuitori, cu 4386 persoane mai putin fata de anul 2008. Pe medii de locuit structura se prezenta astfel:

• mediul urban 178.324 locuitori (47,2%);

• mediul rural 199.394 locuitori (52,8%).

Ca marime demografica se constata diferente apreciabile intre orasele judetului. Exista o disproportie intre Targu Jiu, resedinta judetului si cel de-al doilea oras in ierarhie, Motru. Valoarea este de 4,25/1, valoare care poarta numele de hipertrofie urbana. Raportul dintre primul oras in ierarhie Targu Jiu (95.271 loc.) si ultimul oras Ticleni (5.297 loc.) este de 18/1.

Densitatea medie a populatiei este de 81,36 loc./km2, dar mult diferentiata pe cele 2 medii: 261,1 loc./km2 in mediul urban si 57,77 loc./km2 in mediul rural. In profil teritorial densitatea prezinta diferentieri marcante de la 13,2 loc./km2 in comuna Pades pana la 1035,5 loc./km2 in municipiul Targu


Pagina(21)


Jiu. In afara de o diferentiere pe cele doua medii (urban/rural) densitatea populatiei se diferentiaza si pe unitati de relief. Cele mai mici densitati, din acest punct de vedere, se inregistreaza in regiunea montana (Pades, Pestisani, Schela, Musetesti – sub 25 loc./km2 si Tismana, Stanesti, Bumbesti-Jiu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi cu densitati cuprinse intre 25- 55 loc./km2 ). De asemenea exista o diferentiere a densitatii si datorita unui anumit decalaj in dezvolatrea judetului Gorj, un anumit clivaj intre partea de est profund rurala (cu densitati sub 55 loc./km2 ) si partea de vest cu densitati mai ridicate ale populatiei.

Conform PATJ Gorj, marimea demografica a UAT-urilor (orase si comune) in anul 2008 este exprimata in tabelul de mai jos precum si in cartograma privind acest element, figura nr. 2.1.2.1.

Tabel 2.1.2.1. Populatia la nivelul judetului Gorj in anul 2008

Nr. Crt.

Denumire UAT Populatie 2008 Denumire UAT Populatie 2008

1 Municipiul Targu Jiu 95271 36 Farcasesti 3545 2 Municipiul Motru 322392 37 Glogova 1886

3 Oras Bumbesti-Jiu 10398 38 Godinesti 2248 4 Oras Novaci 6060 39 Hurezani 1764 5 Oras Rovinari 13367 40 Ionesti 2503

6 Oras Targu Carbunesti 8999 41 Jupanesti 2370 7 Oras Tismana 7825 42 Lelesti 1813 8 Oras Turceni 8294 43 Licurici 2506

9 Oras Ticleni 5297 44 Logresti 2914

Total mediu urban 177903 45 Matasari 5247

10 Albeni 2959 46 Musetesti 2190 11 Alimpesti 2188 47 Negomir 3998 12 Aninoasa 4036 48 Pades 5084 13 Arcani 1319 49 Pestisani 3907 14 Baia de Fier 4266 50 Plopsoru 6966 15 Balanesti 2245 51 Polovragi 2945 16 Balesti 7537 52 Prigoria 3398 17 Balteni 7812 53 Rosia de Amaradia 3346 18 Barbatesti 1803 54 Runcu 5566 19 Bengesti-Ciocadia 3302 55 Samarinesti 1887 20 Berlesti 2321 56 Sacelu 1733 21 Bolbosi 3291 57 Saulesti 2355 22 Borascu 3614 58 Schela 1836 23 Branesti 2439 59 Scoarta 4891 24 Bumbesti-Pitic 2393 60 Slivilesti 3739 25 Bustuchin 3566 61 Stanesti 2596 26 Calnic 2276 62 Stejari 3038 27 Capreni 2219 63 Stoina 2496 28 Catunele 2688 64 Telesti 2782 29 Ciuperceni 1840 65 Turburea 2282 30 Crasna 5224 66 Turcinesti 2896 31 Cruset 3575 67 Tantareni 5828 32 Danciulesti 2668 68 Urdari 3361 33 Danesti 3723 69 Vagiulesti 2506 34 Dragotesti 2700 70 Vladimir 2914 35 Dragutesti 5314 71 Total mediu rural 204.201

Sursa: INSSE


Pagina(22)


Figura 2.1.2.1 Marimea UAT-urilor in functie de populatie

Nr. locuitori

461305

452834

453958

Anul 1992 Anul 2002 Anul 2008

Figura 2.1.2.2 Evolutia populatiei in judetul Gorj

Se remarca faptul ca trendul populatiei este descrescator, de la an la an, atat in municipii si orase, cat si in comune.

Tabel 2.1.2.2 Evolutia populatiei pe medii in judetul Gorj

Anul Judetul Gorj

1992 2002 2008 Populatia din mediul urban 187429 179196 177903 Populatia din mediul rural 213592 208155 204201

Valorile natalitatii in judetul Gorj se incadreaza in cele care caracterizeaza ansamblul national (8‰), fiind cuprinse intre 2,3‰ si 12,5‰. Desi exista unele diferente si intre mediul urban (cu o medie de 8,5‰) si cel rural (media fiind de 7,9‰), totusi cele mai mari diferente se inregistreaza in profil teritorial. Astfel exista un clivaj intre partea de sud (cu o rata redusa a natalitatii) si cea din nordul judetului (cu valori mai ridicate ale acestui indicator). Cele mai mari valori din mediul urban se inregistreaza in Rovinari (12,2‰), acolo unde populatia este relativ tanara, iar cele mai mici se regasesc in orasul Ticleni (6,5‰). In mediul rural cea mai mare valoare apartine comunei Hurezani (12,5‰), in


Pagina(23)


timp ce comuna Arcani are cea mai mica rata a natalitatii de 2,3‰. Doar 21% din UAT-urilor judetului au o rata a natalitatii mai mare de 10‰, in timp ce peste 27‰ dintre ele se incadreaza in valori de sub 7‰ ale acestui indicator.

2.2 Cadrul natural

2.2.1 Relieful

Formele de relief ale teritoriul judetului Gorj sunt reprezentate prin 3 mari unitati fizico-geografice care coboara in trepte de la nord la sud: Muntii Carpati reprezentati prin versantii sudici ai Muntilor Godeanu, Valcan si Parang, ce apartin Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici, partea dintre Motru si Oltet cunoscuti si sub numele de Subcarpatii Gorjului, precum si dealurile colinare din jumatatea sudica a judetului, apartinatoare Piemontului Getic. Altitudinea maxima a reliefului se inregistreaza in Varful Parangul Mare (2518 m) iar cea mai mica pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ionesti (100 m), rezultand o diferenta de altitudine intre cele doua puncte de 2.418 m.

Muntii Gorjului reprezinta 30% din suprafata judetului, ocupa partea nordica a acestuia si au avut o evolutie comuna cu Carpatii Meridionali din care fac parte. Versantii sudici ai acestor munti se desfasoara in trepte corespunzatoare celor trei platforme: Borascu, Rau - Ses, Gornovita (Posea si colab., 1974, Velcea si Rosu, 1982, Geografia Romaniei, vol. III, 1987) studiate pentru prima data si denumite de geograful francez Emanuel de Martone in 1907.

Muntii Parang ocupa partea de nord-est a judetului intre Jiu si Oltet avand orientarea culmii de la vest la est si o altitudine maxima in Varful Parangul Mare de 2518 m. Sub culmile muntelui isi au obarsia ape ca Sadu, Galbenul, Oltetul. Inaltimile de peste 2.000 m sunt presarate cu urme ale ghetarilor: vai, morene, creste stancoase, grohotisuri, etc. Relieful glaciar din Muntii Parang este considerat a fi cel mai dezvoltat din Carpatii Meridionali; acest tip de relief prin formele sale atestand existenta ultimelor doua faze glaciare: Riss si Wurm (Velcea si Savu, 1982). Cele mai dezvoltate reliefuri glaciare relicte se pastreaza in bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Latoritei, Gilortului. Constitutia geologica este dominata de roci cristaline. Cristalinul Parangului este un cristalin de gradul II, care cuprinde atat roci eruptive cat si roci cristaline-sisturi. Dintre rocile eruptive predomina granitul si dioritul. Granitul se intalneste pe intreaga bordura meridionala, dar se intalnesc si treceri spre gnaisuri, amfibiolite etc. Este de remarcat prezenta in aceasta zona a unor sisturi filitoase si grafitoase, cu aparitii lenticulare de grafit curat, situat intre izvoarele Oltetului si Galbenului. Pe spinarile inalte ale Parangului, dupa cutarile hercinice, a intervenit o puternica eroziune, care a subtiat placa de sisturi, in unele locuri depozitele marii mezozoice fiind depuse direct pe eruptiv (granit). Varsta acestor granite este postperminana (Oncescu, 1968). Plaiurile din acesti munti sunt mai putin fragmentate de ape si coboara pana la altitudinea de 600-700 m de-a lungul liniei situate la nord de localitatile Musetesti, Crasna, Carpinis, Novaci, Polovragi. Pe vaile Galbenului si Oltetului, inainte de iesirea acestora din munti, peisajul se diversifica, apar impunatoarele chei cu cele doua pesteri, Pestera Muierilor si Pestera Polovragi si alte forme ale reliefului carstic. In acest sens, pe aceste roci dure s-au putut pastra platformele de eroziune. Intre 1800-2200 m platforma Borascu, 1400-1600 m platforma Rau - Ses si intre 800-1000 m platforma Gornovita. Aceste platforme, adevarate sesuri montane (Baranovsky si Neamu, 1971) sunt folosite ca fanete (Gornovita) si pentru pasunat.

Muntii Valcan situati in nord-vestul judetului, intre raurile Jiu si Motru au inaltimi care variaza intre 1945 m, Varful Orlea si 400-500 m pe linia localitatilor Porceni-Curpen-Dobrita-Valea Mare- Borosteni-Pocruia-Pades. Culmile sunt usor accesibile, cu plaiuri deschise presarate cu numeroase stane. Acesti munti au un aspect asimetric, terminandu-se brusc spre Depresiunea Petrosani si in trepte spre Depresiunea Subcarpatica Gorjeana (Olteana). Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline in care apar intruziuni de granite. Plaiurile unduitoare ale Platformei Gornovita sunt locuite din preistorie,


Pagina(24)


platforma fiind fragmentata de afluentii Jiului, Tismana, Bistrita, Sohodol si Susita care isi au obarsia in platforma inalta. Masivul este in mare parte impadurit, exceptand bordura calcaroasa sudica cu formatiuni endo si exocarstice, unde Platforma Gornovita situata deasupra umerilor calcarosi are mare extindere. Calcarele sunt de varsta jurasica. In coltul nord-vestic al judetului se desfasoara versantul sudic al Muntilor Godeanu (Varful Godeanu 2230 m), cu aspectul lor de platosa cu abrupturi puternice si prezenta reliefului glaciar pe marile inaltimi.

Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie ingusta, in partea de nord-vest a judetului. Culmile muntoase au altitudini medii intre 1.800-2.000 m. Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor de eroziune, aspectul mai greoi ai culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase prezente si aici au condus la aparitia unor forme carstice deosebite: Cheile Cernei, Cheile Cernisoarei, Pestera cu Corali. Altitudinea mare, versantii abrupti si vaile puternic adancite, ca si lipsa unor bazinete depresionare, au impus restrictii la aparitia si dezvoltarea asezarilor umane in zona montana. Singura localitate din zona montana este Cerna-Sat, situata in bazinul superior al Cernei. Legatura dintre Oltenia si Transilvania pe teritoriul judetului Gorj se realizeaza prin urmatoarele trecatori:

• Trecatoarea Lainici incepe la nord de orasul Bumbesti Jiu si se termina la sud de Iscroni urmand defileul ingust al Jiului, desparte Muntii Valcan de Muntii Parang. Are o lungime de 29 km si este strabatuta de DN 66 si de o cale ferata simpla electrificata. In caz de avariere, varianta alternativa este itinerariul Targu Jiu-Turcinesti-Schela-Pasul Valcan-Iscroni sau Runcu-Cheile Sohodolului- Campu lui Neag.

• Trecatoarea Novaci-Sebes face legatura intre Oltenia si Depresiunea Sebesului. Incepe la iesirea nord Novaci si se termina la sud de Petresti (judetul Alba) urmand pe cea mai mare parte traseul raului Sebes, desparte Muntii Capatanii, Lotrului si Udinului de Muntii Parang si Sebes. Are o lungime de 117 km si este strabatuta de DN67C.

Subcarpatii Gorjului sunt situati in partea centrala a judetului ocupand circa 34% din suprafata sa; situati intre Motru si Oltet sunt formati din doua siruri de dealuri paralele cu lantul muntos din nord, dublate de doua siruri de depresiuni sau ulucuri depresionare. Primul uluc depresionar, cunoscut si sub denumirea de Depresiunea Subcarpatica Olteana, se afla chiar la poalele muntelui, fiind pus in evidenta de abruptul si roca dura a acestuia si este format din Depresiunea Polovragi pe Oltet, Depresiunea Cernadiei, Depresiunea Novaci pe Gilort, Depresiunea Bumbesti pe Jiu, Depresiunea Stanesti pe Susita Verde, Depresiunea Runcu pe Jales, Depresiunea Bradiceni pe Bistrita, Depresiunea Celei pe Tismana si Depresiunea Pades pe Motru. Aceste depresiuni cu fundul plat si cu un climat de adapost sunt folosite pentru culturile agricole si sunt intens populate. Aceste depresiuni s-au format prin eroziune diferentiala intr-o arie sinclinala puternic fracturata ca un mic graben. Raurile la iesirea din munte au intalnit roci mai putin dure si astfel si-au putut largi valea si au creat terase putin inalte (Tufescu, 1966). Al doilea uluc depresionar, cunoscut in literatura geografica si sub numele de Depresiunea intracolinara sau Targu Jiu-Campu lui Neag are ca limita vestica Depresiunea Ciuperceni iar spre est patrunde pe Valea Calnicului pana dincolo de Albeni. Alternanta culoarelor depresionare, larg extinse, cu cele deluroase, bine individualizate, coborarea generala a inaltimilor de la est la vest, ca si de la nord la sud, si dependenta de acelasi nivel de baza local dat de valea Jiului sunt caracteristicile morfologice principale reflectate evident in peisajul regiunii (Geografia Romaniei, vol. IV). Structurile cutate din partea sudica a Subcarpatilor Gorjului, in special intre Jiu si Oltet contin petrol,iar formatiunile pliocene zacaminte de lignit (Geografia Romaniei, vol. IV).

Depresiunea Polovragi prezinta aspectul unui pod de terasa, formata in perioada cand Oltetul si Taraia divagau la iesirea din munte, pendulandu-si cursul cand spre Bengesti cand spre Racovita- Cerna (Baranovsky si Neamu, 1971). Terasa aceasta inclina dinspre Oltet spre Taraia.

Depresiunea Cernadiei se intinde in continuare spre vest, cu aspect de interfluviu, cu usoare lasari axiale, lasari folosite de soseaua judeteana Novaci- Cernadia- Baia de Fier.


Pagina(25)


Depresiunea Novaci este asemanatoare intrucatva Depr. Polovragi. Ea este determinata de existenta pietei de adunare a apelor, in care Gilortul primeste ca afluenti pe Scarita, Gilortetul si Lometea. Extensiunea maxima sub forma de camp neted se afla la confluenta Gilortului cu Gilortetul, in rest depresiunea se prezinta sub forma de interfluvii (Baranovsky si Neamu, 1971).

Depresiunea Stancesti – Aninisu este o depresiune deluroasa, valurita, cu mici largiri de vai in zona sedimentelor nisipoase de varsta miocena. Trecerea de la rocile cristaline, mai dure, la cele sedimentare a determinat accelerarea eroziunii laterale si astfel formand unele mici bazinete depresionare secundare pe raurile Aninis, Carpinis, Crasna, Dragoesti si Stancesti.

Pe teritoriul judetului Gorj se mai intalneste si un al doilea sir de depresiuni, cunoscute in literatura geografica sub numele de Depresiunea Intracolinara. Din randul acestora se evidentiaza Depr. Intracolinara Tg. Jiu – Campu Mare precum si Depr. Intracolinara dintre Jiu si Motru care se intinde pe o lungime de 60 km si pe o latime de 5-18 km.

Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare este o zona de subzistenta (scufundare), care se caracterizeaza prin prezenta unei largi piete de adunare a apelor, largimea considerabila a paturilor aluvionare si grosimea mare a aluviunilor, toate acestea denotand un intens proces de acumulare de aluviuni, existenta unui accentuat proces de meandrare si despletire a tuturor cursurilor care converg aici si aparitia a numeroase albii prasite, justificand in acest fel marea extensiune a teraselor si o suprafata larga de divagare. (Baranovsky si Neamu, 1971, Velecea si Savu, 1982, Tufescu, 1966).

In zona Subcarpatilor sunt incluse si grupurile piemontane, adevarate contraforturi ce racordeaza nivelul Platformei Gornovita cu zona deluroasa, interfluviile fiind formate in special din pietrisuri. Si in cazul dealurilor subcarpatice se observa distributia lor pe doua siruri. Primul sir de dealuri sunt numite generic dealuri subcarpatice piemontane sau Dealurile Gorjului. Structura lor este cutata, la fel ca si in restul Subcarpatilor, chiar daca aceasta structura cutata nu este atat de evidenta ca si in cazul Subcarpatilor Curburii. Aceste dealuri se afla la contactul cu ulucul depresionar submontan respectiv al doilea sir de depresiuni – depresiunea intracolinara, alcatuind o adevarata mediana cutata (Tufescu, 1966). Raurile au fragmentat transversal aceasta mediana deluroasa. Al doilea sir de dealuri se afla intre depresiunea intracolinara si Piemontul Getic. Limita cu Piemontul Getic este foarte slab evidentiata: “limita sudica, dinspre Piemontul Getic, este mai putin evidenta si pe alocuri chiar destul de dificil de precizat ca urmare a unitatii de evolutie a reliefului subcarpatic si piemontan, atat in faza constituirii piemontului, cat si in aceea a sculptarii cuaternare. Luandu-se drept argument principal pentru fixarea limitei de sud cele mai nordice resturi de ale cuverturi piemontane care in mare parte corespund cu cele mai inalte puncte ale piemontului (prin asocierea cuverturii piemontane cu nisipuri romaniene mai rezistente la eroziune), se observa ca aceasta (n.n limita) are un mers in zigzag, cu deplasari in sud in dreptul vailor principale si inaintari spre nord pe interfluvii, urmarind in general, cuesta prin care piemontul se termina in sud” (Geografia Romaniei, vol. IV, pag. 232). V. Tufescu vede aceasta limita cu Piemontul Getic un pic mai nuantat: “limita spre Platforma Getica se prezinta, in genere, clara, cu un abrupt de cuesta orientat spre nord, evidentiat prin fragmente de vai subsecvente la poale. Asa este povarnisul nordic al Dealului Bujorescu, dinspre valea Tismanei si Jiului, intre Ciuperceni-Pesteana Jiu, precum si cuesta tipica de la Ticleni, de-a lungul unei vai subsecvente (Cioiana), sau cea aliniata pe stanga vaii Calnic de la est de Gilort. Treptat insa spre est, contactul acesta pierde din claritate[…] contactul spre Platforma Getica urmeaza linia de separare dintre dacian si levantin, dincolo de care se pune clar in evidenta structura monoclinala a Piemontului Getic” (Tufescu, 1966. pag. 184). Reprezentativ pentru dealurile subcarpatice externe, mai ales pentru judetul Gorj, este Dealul Bran, cu o inaltime maxima de 333 m acesta prezinta un aspect netezit si acoperit cu depozite de terasa, domina Podisul Getic aflat la sud printr-o cuesta mai inalta cu 70-80 de m., dincolo de valea Cioiana (Badea, 1961 citat de Tufescu, 1966).


Pagina(26)


Dealurile colinare din sudul judetului apartin Podisului Getic fiind formate din depozite sedimentare monoclinale cu structuri orizontale de varsta mio-pliocena. In aceste structuri isi fac aparitia bogatii ale subsolului, cele mai importante fiind lignitul, petrolul si gazele de sonda. Numele de Podisul Getic este atribuit numai partii pastrate ca forma de acumulare piemontana de varsta villafrachiana (Geografia Romaniei, vol. IV citand din V. Mihailescu, 1966), separat de munte prin aparitia ulterioara a Subcarpatilor Getici (in cazul de fata ne intereseaza Subcarpatii Gorjului ca subunitate a Subcarpatilor Getici) ca urmare a distrugerii cuverturii piemontane si scoaterii in evidenta a structurilor subcarpatice (L. Badea citat in Geografia Romaniei, vol. IV, 1992). Din cadrul Piemontului Getic, pe teritoriul judetului Gorj se regasesc urmatoarele subunitati: Piemontul Motrului (partial, la est de Motru – Dealurile Jiltului), Gruiurile Jiului, culoarul Jiului si Piemontul Oltetului putin dupa raul Amaradia cunoscute in literatura geografica sub numele de Dealurile Amaradiei. Principalele ape curgatoare de pe teritoriul judetului Gorj (Motru, Jiu, Gilort) impart aceste dealuri in urmatoarele grupe:

• Dealurile (Piemontul) Motrului intre Motru si Jiu; se prezinta sub forma unor dealuri prelungi fragmentare cu directie nord-vest – sud-est, in conformitate cu inclinarea generala a piemontului. Aici sunt localizate unele din cele mai importante resurse de lignit.

• Dealurile (Gruiurile Jiului) dintre Jiu si Gilort; cunoscute local sub numele de Dealul Lung sau Dealul Muierii. Se prezinta sub forma triunghiulara, cu culmi prelungi. Cu toate ca in mare parte sunt acoperite de paduri prezinta si suprafete intens afectate de procese de degradare actuale.

• Dealurile (Piemontul) Oltetului intre Gilort si Oltet cu subunitatea Dealurile Amaradiei. Este o unitate relativ omogena, prezentand diferentieri de la nord la sud si de la vest la est. Sunt formati din pietrisuri si nisipuri de diferite categorii. Se observa o inlocuire treptata de la nord la sud, a formatiunilor predominant argiloase cu cele predominant nisipoase (Geografia Romaniei, vol. IV, 1992, pag. 400).

Luncile Jiului si Gilortului sunt bine dezvoltate cu latimi de 3-4 km, pe terasele acestora fiind insirate numeroase localitati rurale.

In Piemontul Getic, rocile de solificare sunt formate in majoritate din marne, argile marnoase, precum si din pietrisuri si nisipuri. Procesele pedogenetice principale sunt procesele de alterare puternica a silicatilor si de migrare a produselor secundare de alterare. Solurile Piemontului Getic, in cea mai mare parte a lor , se caracterizeaza prin procese de alterare cu formare de argila, acumulata in orizontul B, si silice, acumulata rezidual in orizonturile A2 si A1 si in orizontul de humus (PAAR Gorj 2009).

Zona dealurilor Piemontului Getic, puternic impadurita, prezinta aproape toate varietatile de soluri de padure. Se mai intalnesc de asemenea soluri in diverse grade de podzolire, iar in luncile raurilor si pe terase soluri aluvionare aflate in diferite grade de solificare.


Pagina(27)


Figura 2..2.1.1 Relieful judetului Gorj

2.2.2 Resursele de sol

Fondul funciar al judetului Gorj in suprafata de 560.174 ha, la nivelul anului 2009, este constituit din 43,2% terenuri cu destinatie agricola, 21% paduri si terenuri forestiere (117.475 ha) si 34,8% terenuri cu ape, terenuri neproductive, cai de comunicatie si constructii. Terenurile agricole sunt constituite din terenuri arabile (41,6%), pasuni (37,7%), fanete si pajisti naturale (17,1%), terenuri viticole (1,6%) si livezi (2%).

Tabel 2.2.2.1 Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Suprafata (ha) Nr. crt

Categoria de folosinta 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1. Arabil 102660 103108 102413 103009 103073 103073 102085 100854 100833 00015

2. Pasuni 85951 87061 92600 91434 89976 90563 93223 91214 91157 913118

3. Fanete si

pajisti naturale 39903 39940 39640 40622 40553 40498 39153 41414 41414 42218

4. Vii 4172 4108 4053 4053 4049 3994 3886 3871 3766 3734

5. Livezi 6088 6101 5950 6172 6235 5795 5227 4983 4957 4932

TOTAL AGRICOL 238774 240360 244656 245290 243768 243760 243574 242336 242137 242137

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj


Pagina(28)


Tabel 2.2.2.2 Repartitia solurilor pe clase de calitate

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj

Suportul acestui fond funciar si agricol este format dintr-o gama variata de soluri, ca o consecinta a diversitatii conditiilor de relief, climei, hidrografiei, vegetatiei.

Pe teritoriul judetului Gorj, conform noii clasificari a solurilor, intalnim urmatoarele clase si tipuri de soluri:

1. Clasa Protisoluri - include soluri variate, in curs de formare, ale caror profile nu prezinta caractere morfologice suficient conturate (soluri care au orizont A sau O sub 20 cm grosime urmate de roca sau alt material parental) pentru a putea fi incadrate la unul din tipurile de sol evoluate. Formarea acestor soluri este conditionata de caracteristicile terenului.

Regosolurile (eutrice, calcarice, molice) reprezinta stadiul initial al pedogenezei, dezvoltandu-se in zonele in care procesele de formare ale solului sunt limitate de eroziunea geologica, de acumulare a materialelor neconsolidate, de conditiile climatice respective sau materiale parentale aduse la zi prin alunecari. Regosolurile sunt in general bine drenate, cu textura mijlocie nediferentiata pe profil. Sunt raspandite pe versantii puternic inclinati si utilizate ca pajisti.

Psamosolurile (eutrice, molice) au continut scazut de humus, indicii hidrofizici au valori mici, conductivitatea hidraulica prezinta valori mari, prezinta drenaj global bun.

Aluviosolurile (eutrice, molice) se caracterizeaza printr-un grad destul de ridicat de fertilitate datorita in special regimului hidric si edafic favorabil. Fertilitatea lor depinde mai putin de stadiul de evolutie. Pentru cultivarea lor sunt necesare lucrari de indiguire, de ameliorare si de prevenire a degradarii.

2. Clasa Cernisoluri - in aceasta clasa sunt cuprinse solurile profund humifere de culoare inchisa, bine structurate, fiind soluri cu un orizont A molic (Am) continuat cu orizont intermediar (AC, AB, Bv sau Bt) avand in partea superioara culori inchise. Sunt soluri cu acumulari de materie organica saturate in baze, a caror formare este considerata specifica zonelor de stepa si silvostepa. Tipurile de sol mai frecvente care apartin Cernisolurilor sunt cernoziomurile si faeoziomurile.

Cernoziomurile (tipice, calcarice, kastanice, cambice) sunt soluri cu orizont A molic, orizont intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori mai deschise, orizont C calcic sau concentrari de pudra friabila de carbonati secundari in primii 125 cm. Sunt soluri a caror raspandire este practic asociata depozitelor relativ recente, bogate in carbonati cum sunt: loessurile, depozitele loessoide, depozite nisipoase, alaturi de un relief acumulativ tanar, covor vegetal ierbos si conditii climatice reprezentate printr-un bilant radiativ ridicat, evapotranspiratie cu valori mari si precipitatii moderate.

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folosinta ha

% din total folosinta

ha % din total

folosinta ha

% din total

folosinta ha


ha % din total folosinta

Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2

Pasuni si fanete

- - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3

Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3

Livezi pomi

- - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5

Total (pe clase de terenuri)

0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9


Pagina(29)


Faeoziomurile sunt soluri formate in conditii relativ apropiate cernoziomurilor, materiale parentale asemanatoare, dar de regula mai putin carbonatice, un regim climatic ceva mai umed si o vegetatie specifica zonelor de silvostepa. Spre deosebire de cernoziomuri, carbonatii de calciu lipsesc din profilul de sol, insa levigarea nu este atat de puternica incat sa indeparteze complet bazele, ceea ce este demonstrat de saturatia in baze ridicata si o activitate biologica intensa, fapt ce determina formarea unui orizont mediu profund bogat in humus. In general se intalnesc in asociere cu cernoziomurile. Morfologic prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi: Am, orizont intermediar Bt, Bv, AC si orizont Cca care poate sa apara la adancimi mai mari de 125 cm. Orizontul de bioacumulare este brun inchis la culoare si are grosimi de 30-40 cm sau chiar mai mult. Activitatea biologica este foarte intensa. Urmeaza un orizont intermediar B (argiloiluvial, cambic) sau AC cu o structura in general prismatica. Sub acest orizont se afla un orizont de acumulare a carbonatilor de calciu, care apar sub forma de micelii la partea superioara si sub forma de concretiuni la partea inferioara a acestuia. Faeoziomurile sunt predominant lutoase si lut nisipoase bogate in humus, moderat sau puternic levigate, cu permeabilitate mijlocie pentru apa si aer, reactie slab alcalina sau neutra si aprovizionare buna cu elemente nutritive.

3. Clasa Cambisoluri- cuprinde soluri cu orizont B cambic, format pe materiale parentale texturale de la mediu la fin, derivate dintr-o mare varietate genetica de roci. Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, caracterizate prin alterarea (slaba sau moderata) a materialului parental si prin absenta unor cantitati apreciabile de argila, materie organica, compusi cu Al sau Fe, modificari de culoare, structura si consistenta. Sunt soluri ce prezinta un orizont A (Am, Ao) urmat de un orizont intermediar cambic (Bv) avand culori mai deschise. Aceasta clasa este reprezentata prin eutricambosol.

Eutricambosol, caracterizat printr-un orizont B cambic ce are o croma mai deschisa si continut de argila mai ridicat decat orizontul subiacent. Succesiunea orizonturilor este Ao-Bv-C. Principalele proprietati fizice si chimice sunt accentuat influentate de roca de solificare. Sunt soluri mai putin fertile utilizate in cultura plantelor de camp, dar mai ales ca pasuni.

4. Clasa Luvisolurilor inglobeaza solurile care au caracter de diagnostic un orizont B-argiloiluvial (Bt). Sunt soluri cu acumulare de argila in profunzime.

Preluvosolurile se definesc prin orizont Bt, avand culori galbui sau rosii. Orizontul Ao are grosime de 20 - 30 cm si culoare deschisa (brun – brun deschisa). Orizontul Bt este mai gros si are culori galbui, fiind urmat de materialul parental. Dintre neoformatii, caracteristice sunt cele din Bt, sub forma de pelicule de argila. Textura este diferentiata pe profil, adesea mijlocie in Ao, iar in Bt fina sau tot mijlocie, dar cu un continut mai mare de argila. Structura este grauntoasa, relativ bine dezvoltata in Ao si columnoid prismatica sau prismatica bine dezvoltata in Bt. Bioacumularea in cazul acestor soluri este mai redusa decat la cernoziomuri. Sunt in general soluri cu un continut de humus scazut, un grad de saturatie in baze de peste 75% (eubazic) si un pH relativ neutru. Fertilitatea acestor soluri este conditionata de regimul precipitatiilor.

Luvisolurile prezinta orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) si orizont B argic (Bt) cu grad de saturatie in baze de peste 53%. Insusirile fizice si fizico-mecanice cat de cat favorabile la suprafata devin total nefavorabile in adancime (tasare accentuata, permeabilitate scazuta, aeratie necorespunzatoare).

5. Clasa Pelisolurilor - cuprinde soluri ce au orizont pelic sau vertic incepand din primii 20 cm sau imediat in Ap. Pelisolurile sunt reprezentate prin vertosoluri.

Vertosolurile se caracterizeaza prin orizont vertic de la suprafata la cel mult 20 cm (sub stratul arat) care se continua pana la cel putin 100 cm; contin peste 30% argila in toate orizonturile pana la cel putin 100 cm.


Pagina(30)


6. Clasa Hidrisolurilor include soluri cu orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociaza proprietati gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie un orizont Bt sau un orizont E si Bt la care se asociaza proprietati stagnice intense (W) din primii 50 cm. Sunt soluri ce s-au format si evolueaza in conditiile unui exces de apa de lunga durata care a cauzat formarea unui orizont de glei (Gr). Solurile hidromorfe sunt reprezentate prin gleiosoluri.

Gleiosolurile se definesc prin orizontul Gr a carui limita superioara este situata in primii 50 cm, avand o culoare cenusie cu frecvente pete de culoare galbui-roscata alternand cu pete verzui, este astructurat si prezinta separatii ferimanganice sub forma de pete si concretiuni. In partea superioara au un orizont A (Am, Ao). Formarea gleiosolurilor este conditionata de prezenta unei umiditati excesive, la mica adancime, intr-o anumita perioada din an sau tot timpul anului. Atributul dominant al gleiosolurilor este starea lor prelungita cu apa, asociata cu lipsa de aeratie, un mediu nefavorabil pentru radacini si conditii slabe pentru fauna solului. Insusirile negative ale acestor soluri se datoreaza excesului de apa, iar in cazul unei argilozitati crescande se accentueaza lipsa oxigenului si a unei aeratii corespunzatoare, se inrautatesc insusirile fizico-mecanice (aderenta si plasticitate mare).

7. Clasa Salsodisoluri -sunt soluri cu orizont salic (sa) sau natric (na) in partea superioara. Sunt raspandite in aceleasi zone cu aluvisolurile si gleiosolurile, incluzand soloneturile si solonceacurile.

8. Clasa Antrisoluri - cuprinde soluri puternic erodate, (orizont B sau C) sau soluri puternic transformate prin actiune antropica ce prezinta la suprafata un orizont antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime. Este reprezentata prin erodosol si antrosol.

Erodosolurile reprezinta o categorie eterogena de soluri caracterizate prin faptul ca partea lor superioara cu conditiile cele mai favorabile dezvoltarii plantelor a fost indepartata pe cale antropica.

Erodosolurile sunt soluri cu profil puternic decopertat prin eroziune, astfel incat nu se mai poate stabili apartenenta lor la un anumit tip genetic de sol. Sunt raspandite pe terenurile arabile puternic inclinate. Prezinta caracteristici foarte variate, depinzand de solul initial, de gradul de eroziune si materialul parental, aprovizionarea cu elemente nutritive este foarte slaba, iar potentialul de fertilitate este foarte redus. De regula prezinta la suprafata un orizont Ap provenit din orizont B sau C avand sub 20 cm grosime.

Antrosolurile (hortice, molice) sunt soluri cu orizont superior antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin lucrare adanca. Complexele de soluri sunt constituite dintr-o asociere de soluri dezvoltate pe suprafete mici, care se repeta frecvent pe distanta de metri sau sute de metri in functie de microrelief. Solurile din complexele de soluri nu pot fi separate ca areale individuale ci pot fi reprezentate pe harta numai prin unitati cartografice compuse. Limitele dintre diferitele unitati de soluri sunt uneori evidente in teren fiind marcate de schimbarea microreliefului, vegetatiei, apei freatice, dar ele nu pot fi transpuse pe harta, din cauza suprafetei mici pe care o ocupa.

In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha).

In zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa.

In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu – Carbunesti, pe relief asezat, domina solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite si, mai ales, in nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regula textura mijlocie la suprafata. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai. Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinta agricola cca. 110 mii ha.


Pagina(31)


Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta silvica are o pondere mai insemnata.

2.2.3 Hidrologie si hidrogeologie

Principala resursa de apa in judetul Gorj este reprezentata de rauri. Caracteristic pentru aceasta categorie de resurse este variabilitatea foarte mare in spatiu si timp. Debitul mediu specific variaza intre 1 l/s si km2 in zonele joase, si 40 l/s si km2 in zonele inalte. Primavara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite. Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru anul 2010, conform APM GORJ, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.2.3.1 Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru anul 2010 Resursa de suprafata (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Judetul Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Gorj 2.047.000 507.946,685 545.000 17.988,069

Sursa: Raport anual privind calitatea factorilor de mediu pe anul 2010

Apele subterane

Corpurile de ape subterane identificate in perimetrul judetului Gorj sunt prezentate mai jos.

1. Corpul de ape subterane din zona montana Tismana-Dobrita - este situat pe rama sudica a muntilor Valcan, la contactul cu Depresiunea subcarpatica olteana.

Relieful zonei se caracterizeaza prin prezenta fenomenelor carstice in aria de dezvoltare a calcarelor si printr-o morfologie tipica de platou in ariile de dezvoltare a Cristalinului Getic sau Granitului de Tismana.

Se constata, in acelasi timp, legaturile hidraulice directe intre apele de suprafata si subterane din zona montana si cele din ulucul depresionar, ceea ce ne determina sa consideram ca formeaza un acelasi corp de ape constituit din mai multe acvifere.

• Apele freatice din ulucul depresionar Tismana-Dobrita - zona depresionara Tismana-Dobrita, cu aspectul unei campii intinse slab ondulate intre raul Motru la vest si raul Susita la est, are in subsolul sau un strat acvifer cu dezvoltare cvasicontinua pe directie vest-est, fiind limitat la sud de formatiunile argiloase ale dealurilor subcarpatice interne. Acest strat acvifer este captat de puturile domestice ale locuitorilor satelor numeroase care se afla aici. Pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici a acestui acvifer a fost construita statia hidrogeologica de ordinul I Tismana alcatuita din 4 foraje amplasate in aceasta zona. Stratul freatic se intalneste la adancimi cuprinse intre 4,0 si 10,0 m. Grosimea lui este cuprinsa intre 7,5 si 14,0 m.

• Apele freatice din formatiunile calcaroase mezozoice

Intre Valea Motrului la vest, si Valea Susitei la est, in rama sudica a Muntilor Valcan se dezvolta aproape continuu un masiv calcaros puternic carstificat de varsta tithonic-urgonian, in al carui subsol se intalneste un acvifer foarte productiv cu importanta economica deosebita.

Cercetarile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa a municipiului Tg. Jiu au furnizat date privind regimul apelor carstice din calcarele mezozoice ale Autohtonului de pe flancul sudic al Muntilor Valcan ce formeaza sectorul estic Bistrita-Susita al corpului de ape Tismana-Dobrita.

In acest sector, principala captare de ape subterane este Captarea izvorului Runcu Sohodol, cu un debit proiectat de 315 l/s. Calitatea apei este deosebita, confirmata si de valorile principalilor indicatori de


Pagina(32)


calitate a apei determinati in anul 2009 de S.C. Aparegio S.A. Tg. Jiu. Tot din acest corp de ape subterane au fost prelevate probe de apa din izvoarele Valceaua, Jales si Patrunsa. Trebuie amintit ca, tot in zona montana, la est de valea Jiului, in muntii Parang, exista captari de ape subterane pozate in roci cristaline, care asigura necesarul de apa al localitatilor din zona, intre care mai cunoscut e orasul Novaci, dar care nu au fost prinse intr-un corp de ape subterane. 2. Corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor

In cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeza pe subunitati geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale acestora sunt conditionate de subunitatea geomorfologica in care sunt cantonate, creand discontinuitati in dezvoltarea regionala a lor. Subunitatile geomorfologice in care se dezvolta corpul de ape sunt: Campia Olteniei, Piemontul Getic si Subcarpatii Getici.

Formatiunile cuaternare purtatoare de ape freatice care au putut fi separate si urmarite in cadrul campiei, apartin Pleistocenului superior si sunt constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului si afluentilor, alcatuite in principal din pietrisuri si nisipuri si cele ale Holocenului inferior si superior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului si luncilor Jiului si afluentilor. Lunca si terasele Jiului reprezinta unitatea hidrogeologica cea mai importanta din punctul de vedere al raspandirii depozitelor freatice si al resurselor de apa. Lungimea pe care se dezvolta aceasta unitate in cadrul campiei este de cca 80 km, iar latimea medie de cca. 5 km avand un rol deosebit de important in furnizarea unor rezerve importante de ape freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.

Stratele freatice sunt interceptate la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa. In zonele teraselor veche, inalta si superioara, stratele acvifere se intalnesc frecvent sub adancimea 10 -15 m. In zonele terasei joase si lunca propriu-zisa stratul freatic a fost interceptat in majoritatea cazurilor intre 5 - 20 m adancime.

Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului freatic variaza in limite cuprinse intre 3-8 m. Grosimile cele mai mari s-au intalnit in zonele din bazinul inferior al Jiului. In zonele de terasa grosimile sunt mai mici, rar depasind 10 m.

Apele freatice din Subcarpatii Getici, datorita configuratiei reliefului (dealuri subcarpatice separate de depresiuni intinse) si litologiei, se dezvolta numai in zonele depresionare si in luncile raurilor care traverseaza acesta zona geografica.

In Depresiunea intracolinara au fost executate foraje hidrogeologice pentru cercetarea stratelor freatice atat in compartimentul vestic Telesti-Tamasesti, cat si in compartimentul estic Scoarta-Albeni. Stratele acvifere sunt situate la adancimi mici in compartimentul vestic (1,4-2,2m) si mai mari in cel estic (2,0 - 6,3 m). Grosimea stratelor captate este mare in vest (7-16,1 m) si mai mica in est (3,0 - 4,4 m) cu mentiunea ca in vest este captat un singur strat acvifer constituit din bolovanisuri si pietrisuri, pe cand in est de regula sunt captate 2-3 straturi de bolovanisuri cu grosimi mici. In zona Tg.Jiu - Romanesti majoritatea forajelor hidrogeologice executate sunt imperfecte, datorita bolovanilor mari intalniti la executia manuala a forajelor. Nivelul hidrostatic al apelor freatice este situat la adancimi medii de 2,0 m (Telesti-Tamasesti), 2,5 m (Romanesti) si 3,0 m (Scoarta-Albeni). In dealurile subcarpatice interne si cele externe nu se poate vorbi de strate freatice importante. Aici, chiar daca exista o roca magazin capabila sa cantoneze ape freatice, aceasta este puternic drenata de vaile care fragmenteaza relieful, izvoarele fiind rare si temporare, avand debite extrem de mici sub 0,1 l/s.

3. Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile pliocene -acest corp de ape, deosebit de mare ca extensie in suprafata si in adancime, ce se dezvolta atat in bazinul hidrografic (b.h.) Jiu cat si in b.h. Dunarea, nu a fost cercetat sistematic, ci s-au executat foraje hidrogelogice de cercetare si exploatare fara un studiu complex al intregului corp de ape. In ultimul timp s-a trecut la organizarea


Pagina(33)


unor programe de cercetare a acestui corp de ape, care sa sistematizeze toate datele existente si monitorizarea cantitativa si calitativa a lui. Corpul de ape este constituit din mai multe complexe acvifere, care contin strate acvifere cu legaturi hidraulice directe, ce determina parametri hidrogeologici asemanatori.

• Complexul acvifer Dacian - formatiunile daciene, in cuprinsul Campiei Olteniei, au o larga raspandire, fiind intalnite din valea Dunarii pana in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul Dunare-Drincea si in lunca Dunarii din sectorul Jiu-Olt. In cazul extinderii captarilor mai importante pentru alimentarea cu apa a diferitelor centre populate trebuie sa se tina seama de rezervele de apa daciene care pot rezolva cu succes aceasta problema. Conditia care trebuie rezolvata este eliminarea excesului de amoniu din aceste ape. Captarea de ape subterane a D.S.U.P. Rovinari este amplasata pe malul stang al Jiului, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 130-200 m. Captarea de ape subterane a Serviciului Public Tg.Carbunesti este amplasata pe malul stang al Gilortului, fiind constituita din 8 foraje hidrogeologice cu adancimea de 300 m. Captarea de ape subterane a S.C. Petromservice Ticleni este amplasata pe malul drept al Gilortului, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 350 m, Captarea de ape subterane a S.C. U.A.T.A.A. Motru, pusa in functiune in anul 1974, este amplasata pe malul stang al Motrului, la Steic, fiind constituita din 23 foraje hidrogeologice cu adancimea 115-250 m.

• Complexul acvifer Pontian - date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele pontiene sunt sumare si neconcludente pentru o caracterizare a complexului acvifer Pontian. Formatiunile pontiene se intalnesc in subsolul Campiei Olteniei pe tot cuprinsul sau, la adancimi ce variaza foarte mult in special de la vest la est, afundandu-se mult in zona culoarului craiovean si de la sud la nord.

4. Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene - depozitele acestui etaj se pare ca se intalnesc in aproape tot perimetrul D.A.Jiu, sub depozitele pliocene, formand un sinclinal din Depresiunea subcarpatica de sub munte din nord, unde sunt la adancimi reduse, afundandu-se in zona mediana si ridicandu-se aproape de suprafata terenului in zona Dunarii. In nord, la est de Jiu, este reprezentat prin trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne si gresii cu fauna de apa dulce, mediu, predominant grezos cu fauna de apa salmastra, superior, nisipos - grezos, cu fauna de apa dulce. La vest, este in facies marnos-argilos; in centrul depresiunii, in zona Bumbesti-Curtisoara este in facies psamo-psefitic, favorizand acumularea unor mari rezerve de ape subterane. In aceste depozite, la nord de Tg.Jiu, in ulucul depresionar de la Bumbesti-Curtisoara - Iezureni se dezvolta un complex acvifer de varsta Sarmatian (dupa unii Sarmatian - Meotian) deosebit de productiv. Alimentarile cu apa ale obiectivelor economice si publice se realizeaza din stratele acvifere meotiene, constituite din pietrisuri si nisipuri. Fronturile de captare ale Aparegio Targu Jiu, S.C. Suinprod S.A. Targu Jiu si Ratmil Sadu au forajele hidrogeologice sapate in pietrisurile sarmatiene. Adancimea forajelor variaza intre 150 - 300m, functie de numarul de strate captate. Apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu.

Captarea de ape subterane Curtisoara a Aparegio Tg. Jiu este amplasata pe malul stang al Jiului, la nord de mun. Tg. Jiu, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimile cuprinse intre 150-300 m, avand debite deosebit de mari de 30-35 l/s/foraj, in prezent acestea sunt in conservare. In anul 2009 S.C. Aparegio S.A. Tg. Jiu a sapat 4 foraje hidrogeologice de adancime la Polata, in apropiere de Tg. Jiu, care capteaza apele subterane de adancime din acest corp de ape.

Apele de suprafata

Reteaua hidrgrafica a judetului Gorj apartine, in cea mai mare parte, unui singur bazin colector, Jiul, Bazinul Hidrografic al acestuia avand o suprafata de peste 10 000 km². Bazinul hidrografic Jiu ocupa cea mai mare parte din teritoriul Olteniei si dreneaza versantii sud - vestici ai Carpatilor Meridionali,


Pagina(34)


partea vestica a Piemontului Getic si o zona din Depresiunea Valaha. La iesirea din defileul Lainici, Jiul patrunde in perimetrul Getic, unde a depus un con impresionant de dejectie ce se extinde pana in aria depresionara Targu Jiu. In aceasta zona are loc un schimb activ cu apele subterane. In aval de conf1uenta cu Gilortul, lunca Jiului se ingusteaza substantial pana la unirea cu Motrul, dupa care se largeste pana la conf1uenta cu Amaradia. Pe suprafata sa bazinala se intalnesc noduri de convergenta ale af1uentilor sai cum sunt cele din sudul orasului Targu Jiu, la Rovinari, dintre localitatile Turceni si Filiasi si la nord de Craiova. In aceste zone, cu drenare intensa inspre linia Jiului se constata atat depunerea unor conuri aluvionare acvifere cat si largirea ariei de lunca. Afuentii Jiului cu originea in masivul Valcan (Susita, Sohodolul, Jalesul, Bistrita si Tismana), inainte de patrunderea in aria piemontului, traverseaza o banda de roci carbonatice cu porozitate fisural - carstica, cu numeroase izvoare si importante fenomene carstice, existand transferuri de apa intre bazinele hidrografice (Pascu, 1983; Jurkiewicz et al. 1991).

Figura 2.2.3.1 Bazine Hidrografice din judetul Gorj

Ca urmare a aportului din subteran, in vecinatatea liniei de izvoare Costeni-Izvarna, scurgerea medie este mai mare cu cca. 900 mm/an decat valorile regionale. In bazinul Sohodol-Jales, subasmentul de calcare carstifiate favorizeaza circulatia unor volume mari de apa intre bazinele lor hidrografice prin subteran. Astfel, in defileul de la Runcu, Sohodolul inregistreaza pierderi de apa, avand o scurgere medie de 630 mm/an, pentru ca in aval de aceasta localitate, dupa primirea unor afluxuri importante de apa din baza carbonatica carstifiata, scurgerea medie sa urce la 1060 mm/an.


Pagina(35)


In partea superioara a bazinului hidrografic Motru, in urma conditiilor de circulatie a apei prin golurile carstice, se evidentiaza fluxuri mari de apa din subteran. In zona piemontana, atat Motrul cat si afluentii sai (Cosustea, Husnita, Pesteana, etc.) formeaza un bazin hidrografic in care se regasesc particularitatile Podisului Getic.

Atat Jiltul cat si paraiele sale se gasesc in intregime in Piemontul Getic si au o scurgere cu valori reduse, iar pe cursurile secundare se inregistreaza fenomenul de pierdere totala de apa in subteran.

Gilortul strabate in aval de Novaci, atat zona depresionara subcarpatica interna cat si cea externa de la Carbunesti, unde se remarca o convergenta hidrografica cu densitate mare. In aval, acest rau curge prin Podisul Getic, in care cursurile sale secundare manifesta fenomenul de secare partiala sau totala. La nord de Filiasi acesta isi varsa apele in Jiu. Pana la confluenta cu Amaradia, Jiul primeste, in principal pe partea dreapta, mai multi afluenti piemontani cu bazine hidrografic restranse.

Amaradia se uneste cu Jiul la nord de Craiova si este cel mai mare rau cu scurgere intermitenta din Podisul Getic (Pascu 1983). In aval de Craiova, odata cu diminuarea energiei de relief vaile sunt mai putin adanci, iar Jiul primeste f1uxuri insemnate de apa din subteran.

Tabelul 2.2.3.2 Bilantul hidric si debitele medii pe teritoriul Olteniei din aria bazinului hidrografic al raului Jiu Suprafata

bazinului

hidrografic

Precipitatii

Scurgerea

de

suprafata

Evapotranspiratia Scurgerea

subterana

Debitul

mediu Raul Postul

hidrometric

[Km2] [mm] [mm] [mm] [mm] [m3/s]

Bumbesti 1356 970 506 464 147 22

Vadeni 1463 990 548 452 160 25.5

Pesteana 3085 980 484 496 159 47

Filiasi 5277 908 397 511 128 66.1

Isalnita 7726 860 309 551 98 76

Jiu

Podari 9244 830 295 535 93 86.8

Jales Stolojani 132 1100 1061 4.44

Novaci 131 1280 878 402 255 3.64 Gilort

Turburea 1144 861 322 539 95 11.7

Apa Neagra 307 1200 691 509 200 6.73 Motru

Fata Motrului 1701 800 264 536 74 14.3

Repartitia in suprafata a elementelor componente ale bilantului hidric (tabelul 2.2.3.2) este determinata de factorii de natura climatica, geomorfologica, hidrogeologica, gradul de acoperire cu vegetatie, antropica, etc. Daca in aria muntoasa, precipitatiile variaza de la 925 la 1400 mm/an, determinand la nivelul circurilor glaciare o scurgere medie de 1300 mm/an, la contactul dintre Piemontul Getic si zona orogenica precipitatiile se reduc la 900 -1000 mm/an. In Podisul Getic, precipitatiile scad pe masura departarii de zona muntoasa dinspre nord-vest inspre sud-est, astfel ca ajung in medie la 600 mm/an, dar pot fi intalnite si valori de 400 -500 mm/an, cum sunt cele de la Pesteana. Pe cursul inferior pot fi intalnite valori minime de exceptie ce pot sa coboare pana la 30-70 mm/an. Evaporarea prezinta valorile cele mai mari in Podisul Getic si se reduce atat spre zona montana din nordul Olteniei, cat si in regiunea campiilor joase din sud. Daca la iesirea din defileu, debitul mediu multianual este de 22 -25 m3/s, in apropiere de varsarea sa in Dunare, la Podari, Jiul are un debit de 86 m3/s. Dintre afluentii sai, cele mai mari fluxuri de apa provin din Motru (15 m3/s in aval de Fata Motrului), Gilort (11.4 m3/s la Turburea) si Tismana (16 m3/s inainte de Rovinari).

Daca in Depresiunea Petrosani si pana la iesirea din defileu, precum si la izvoarele Gilortului, scurgerea are valori maxime in luna mai, in restul ariei bazinale scurgerea maxima multianuala se inregistreaza in


Pagina(36)


luna aprilie. Debitele lunare maxime au frecventa cea mai mare in luna martie. In cazul raurilor si paraielor care primesc volume mari de apa din rocile fisural - carstice, scurgerea de vara si toamna este mai ridicata decat cea rezultata din valorile zonale. Pe intregul bazin, debitele cele mai mari provin din caderile pluviatile, si intr-o masura mai mica din topirea precipitatiilor solide sau mixte. In zona piemontana, la altitudini de 300 -700 m, alimentarea raurilor este de tip pluvial-moderat. In cazul bazinelor hidrografice de dimensiuni reduse, debitele specifice ajung pana la 23 -24 m3/s/km2, pe torenti cu suprafete mai mici de un km2 si energie mare de relief si scad pana la 5 -6 m3/s/km2, in bazinele cu arii cuprinse intre 10 - 15 km2. Totodata dimensiunea si configuratia bazinului hidrografic, determina formarea viiturilor cu debite mari pe perioade scurte de timp in bazinele mici, in timp ce pe colectorul principal acestea au valori coborate.

Debitele minime se inregistreaza pe masura restrangerii frecventei precipitatiilor si intensificarea radiatiei solare, in general in perioada de vara-toamna (1 l/s/km2 la altitudini de 500-700 m si 0.3 l/s/km2 in Podisul Getic) si in cea de iarna, in zona montana (5-7 l/s/km2 in zona circurilor glaciare).

In Podisul Getic, pierderile partiale sau totale de apa sunt cauzate si de constitutia geologica a depozitelor pliocene si cuaternare. In multe din cazurile intalnite, apele subterane freatice se gasesc in profunzime, iar descarcarea lor locala se produce pe vaile cu adancimi mai mari de 50 m. Astfel, cu preponderenta in bazinele hidrografice ale Motrului si Jilturilor, deficitul de alimentare a rocilor cu porozitate intergranulara implica secarea completa a apelor de suprafata, astfel incat predominanta devine scurgerea subterana.

Extremitatile nord-est si nord-vest ale judetului sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (avand suprafata bazinului hidrografic de 130 km² si o lungime de 30 km – in judetul Gorj) si Cernei (avand suprafata a bazinului hidrografic de 230 km² si o lungime de 24 km – in judetul Gorj).

Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitatea medie a retelei hidrografice de 0,5 km/km², un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan, respectiv 2-3 l/sec/km² in zona piemontata de sud.

Tabel 2.2.3.3 Lungimea cursurilor de apa din judetul Gorj

Nr. crt

Denumire curs apa Lungime (km)

Nr. crt Denumire curs apa Lungime (km)

1 Jiu 139 70 Gilortelul Mare 10 2 Chitiu 6 71 Hirisesti 11 3 Bratcu 11 72 Galben 32 4 Sadu 22 73 Muset 5 5 Zanoaga 5 74 Rudi 10 6 Sadu lui San 7 75 Ciocadia 28 7 Porcu 16 76 Ghia 9 8 Tetila 11 77 Aninis 16 9 Sambotin 11 78 Ciocazeaua Radosului 8 10 Harabor 14 79 Calnic 25 11 Cartiu 12 80 Calugareasa 6 12 Iazul Topilelor 7 81 Giovria 5 13 Hodinau 5 82 V. Calugareasca 8 14 Susita 37 83 Barzei 8 15 Macris 5 84 Stefanesti 7 16 Suseni 24 85 Blahnita 53 17 Cornu 16 86 Turbati 20 18 Iaz 8 87 Larga 10 19 Amaradia 41 88 Bobu 7


Pagina(37)


Nr. crt



20 Grui 10 89 Tratel 14 21 Inoasa 9 90 V. Rea 10 22 Holdun 7 91 Socul 7 23 Gornac 9 92 Purcari 13 24 Zlast 18 93 Vladimir 19 25 Budieni 10 94 Sterpoaia 19 26 Sasa 10 95 Groserea 17 27 Tismana 42 96 Cocorova 14 28 Tismanita 7 97 V. lui Caine 7 29 Sohodol 14 98 Arpadia 8 30 Vezies 7 99 V. Iepii 8 31 Orlea 18 100 Susita 4 32 Pocruia 15 101 Motru 80 33 Pesteana 12 102 Scarisoara 4 34 Vartop 7 103 Motru Sec 17 35 Stramba 7 104 Capra 3 36 Calnic 10 105 Motrusor 2 37 Icazna 6 106 Lupoaia 10 38 Bistrita 45 107 Plostina 13 39 Lespezel 8 108 Amaradia 62 40 Vaja 6 109 Poienita 10 41 Bistricioara 13 110 Stramba 9 42 Ogasul Hobitei 6 111 Seaca 8 43 Balta 19 112 V. Galcestilor 19 44 Batrana 9 113 V. Negrenilor 18 45 Jales 42 114 Totea 13 46 Plesu 6 115 Plopului 9 47 Plescioara 9 116 V. Hartanului 8 48 Piva 7 117 Gagai 8 49 Runc 9 118 Amarazuia 23 50 Rasova 22 119 Horga 7 51 Dambova 11 120 Slavuta 17 52 Timiseni 8 121 Valuta 15 53 Cioiana 26 122 V. Boului 10 54 Bratuia 8 123 Mierea 11 55 Lumedia 7 124 Plosca 15 56 V.Mare 11 125 Taraia 15 57 Romanat 8 126 Cerna 155 58 Jilt 49 127 Maneasa 6 59 V. lui Voicu 7 128 V. Carbunelui 11 60 Jilt Slivilesti 14 129 Radocheasa 8 61 Cojmanesti 11 130 Carbunele 6 62 Tehomir 10 131 V. lui Iovan 11 63 Jiltul Mic 17 132 Godeanu 6 64 V. Racilor (Negomir) 26 133 Balmez 10 65 Borascu 19 134 Olanul 13


Pagina(38)


Nr. crt



66 Ceplea 12 135 Starminos 7 67 Gilort 116 136 Oltet 41 68 Plescioaia 8 137 Ungurel 6 69 Romanu 9 138 Taraia 15

Sursa: PAAR Gorj 2009 Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, acestea fiind reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Parang si Godeanu (lacurile Galcescu - S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m; Slaveiu - S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m; Tauri; Mija si Pasarea- S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m) si lacuri artificiale cum ar fi lacurile antropice: Lacul Motru pe raul Motru (4,8 mil. m³) si Lacul Clocotis (Vaja) pe Bistrita Olteana, alte lacuri amenajate pe cursul raului Jiu si Tismanei si de asemenea Lacul Valea lui Iovan pe raul Cerna.


Pagina(39)


Tabel 2.2.3.4 Lacurile naturale de pe teritoriul judetului Gorj Nr crt

Denumire Bazin Munti Rau Origine Asezare

1 Lacsorul Urdele Latorita - Caldarea Urdele (Latorita de Jos)

Parang Urdele (Latorita de Jos) glaciara stana Urdele - Vf. Urdele (2228m alt)

2 Lacul Ascuns (Lacul Secat)

Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei glaciara Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt) - Vf.Carja

3 Lacul Becheru Bistrita Gorjana Valcan Bistrita gorjana la confluenta cu raul Becheru

acumulare La Bocse

4 Lacul Carbunele (Lacul Petroasa)

Lotru - Caldarea Carbunele Parang Carbunele (obarsie) glaciara Muntele Carbunele - Saua Carbunele (2162m alt)

5 Lacul Carja (Lacul Custura)

Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei glaciara Vf. Carja (2405m alt - Muntele Slivei

6 Lacul Ciobanu (Iezerul Pietros)

Lotru - Caldarea Gauri Parang Coasta lui Rus (obarsie)

glaciara Creasta Balconul - Saua Ciobanu (1824m alt) la N

7 Lacul Gauri Lotru - Caldarea Gauri Parang glaciara Saua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri (2244m alt)

8 Lacul Gheresul (Lacul Deresul)

Jiet - Caldarea Gheresul Parang Parau Gheresu (obarsie) glaciara Saua Gheresul - Muntele Gheresul

9 Lacul Glameii Motru Mehedinti Motru Sec la confluenta cu raul Capra

glaciara Cioaca Glameii (1048m alt), Piatra Closani (1421m alt)

10 Lacul Inghetat (Taul Adanc)

Jiet - Caldarea Mija Parang Slivei (obarsie) glaciara Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt)

11 Lacul Lotrana Gilort - Caldarea Setea Mica Parang Gilort - Caldarea Setea Mica

glaciara Vf. Iesul (2375m alt)

12 Lacul Mare al Huluzului Lotru Parang Huluzu Nivale la N de Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul

13 Lacul Mic Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei (obarsie) Glaciara Muntele Slivei

14 Lacul Micaia Lotru Parang Huluzu glaciara Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul


Pagina(40)


Nr crt


15 Lacul Mija Mare (Lacul Mija sau Lacul Zavoiele sau Taul de la Lunci)

Jiet - Caldarea Mija

Parang Mija Mare (obarsie) glaciara Muntele Slivei - Vf. Slivei

16 Lacul Motru Motru Valcan Motru la confluenta cu raul

Valea Mare acumulare

Dealul Mocerita

17 Lacul Parleele (Lacul La Parleala)

Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Parleele (obarsie) glaciara Muntele Slivei

18 Lacul Porcului (Taul Porcului)

Jiu - Caldarea Sapei Parang Obarsia Polatistei - Parleele alpin Vf. Recii (1468m alt)

19 Lacul Ratii Cernisoara Valcan Cernisoara (izvoare) Pasul Jiu-Cerna (1409m alt) – Ciuceava Sturu

20 Lacul Rovinari - Ceauru (proiect)

Jiu Jiu acumulare Subcarpatii Gorjului - Dealul lui Bran

21 Lacul Sec Parleele Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Parlelele Glaciara Muntele Slivei

22 Lacul Secat din Gauri Lotru - Caldarea Gauri Parang Glaciara Saua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri (2244m alt)

23 Lacul Setea Mare Lotru - Caldarea Dracului Parang Plescoaia (Setea Mare) - obarsie

Glaciara Muntele Setea Mare - Vf. Plescoaia (2250malt)

24 Lacul Slivei Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei (obarsie) Glaciara Muntele Slivei - Vf. Carja - Vf. Mija (2397m alt)

25 Lacul Tetila Jiu Tetila Targu-Jiu - NE - Curtisoara - Tetila

26 Lacul Valea de Pesti Jiul de Vest Valcan Valea Jiului de Vest confluenta cu raul Valea de Pesti si raul Sohodol

nivala Muntele Sigleu - Cioaca Neagra (N)

27 Lacul Verde (Lacul Verde I)

Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei glaciara Muntele Slivei

28 Lacul Verde II Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei glaciara Muntele Slivei


Pagina(41)


Nr crt


29 Lacul Verde III Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Slivei glaciara Muntele Slivei

30 Lacul Vija Bistrita Gorjana Valcan Bistrita gorjana la confluenta cu Vija

acumulare Piatra Gemeni (1453m alt) – Varatec Proprietati : Cheile Bulzului (Prislop)

31 Lacul Zanoaga Gemanarii

Jiet - Caldarea Gemanarii Parang Rosiile (obarsie) glaciara Vf. Gemanarea (2426m alt)

32 Lacul Zanoaga lui Burtan

Jiet - Caldarea Sliveiului Parang Burtan (obarsie) glaciara Muntele Slivei - cascade

33 Lacurile Iesului Gilort - Caldarea Setea Mica Parang Setea Mica (obarsie) glaciara Vf. Iesul (2375m alt)

34 Lacurile Muntinul Latorita - Caldarea Muntinul Muntii Latoritei

Izvoarele Muntinului (obarsie)

glaciara Muntele Muntinu (2010m alt)

35 Lacutul Sfinxului Latorita - Caldarea Latoritei Muntii Latoritei

Latorita - izvoare glaciara Sfinxul Latoritei (1915m alt) – Muntele Muntinu (2010m alt)

36 Taul de Jos al Huluzului Lotru Parang Huluzu glaciara Saua Huluzul (1824m alt) – Muntele Huluzul

37 Taul dintre Brazi al Huluzului

Lotru Parang Huluzu nivale Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul

38 Taul dintre Brazi al Huluzului

Lotru Parang Huluzu nivale Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul

39 Taul fara Fund al Huluzului

Lotru Parang Huluzu glaciara Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul


42

2.2.4 Conditii climatice

Clima judetului Gorj se caracterizeaza prin varietatea de nuante determinata de complexitatea reliefului precum si prin diversitatea proceselor atmosferice conditionate de pozitia geografica a judetului fata de principalele componente ale circulatiei generale a atmosferei.

In general clima este temperat continentala cu influente submediteraneene in partea de nord-vest si nord-est. Climatul bland cu temperaturi moderate si precipitatii abundente se datoreaza si circuitului maselor de aer sudice, sud-vestice dar si vestice. Acestea cu originea in anticiclonul Azorelor, capata dupa trecerea muntilor Banatului si Mehedinti un caracter foehnal, sosind pe teritoriul judetului Gorj sub forma aerului cald si uscat, indeosebi primavara, ceea ce determina de multe ori topirea rapida a zapezii de pe versantii cu expunere estica si sud-estica. Masele de aer in regim anticiclonal, provenite din anticiclonul siberian (nord-uralian) isi pierd din excesivitate (raceala si uscaciune).

In literatura geografica se mai foloseste si termenul de clima temperat continentala de tranzitie (intre clima temperata cu influente oceanice si clima temperata continentala), aici manifestandu-se intr-un mod atenuat, nedeterminant, si influentele submediteraneene cat si influentele oceanice, dar si cele temperat continentale excesive (Atlasul Romaniei, aut. Rey, Groza, Ianos, Patroescu, 2008, pag. 34).

Caracteristicile climatice se diferentiaza si altitudinal. Factorii geografici (relief, sol, vegetatie, apa) contribuie la diferentierea mai multor topoclimate. Astfel zona montana prezinta un climat caracteristic zonei inalte cu o pregnanta neuniformitate in repartitia elementelor climaterice datorita neomogenitatii reliefului si a orientarii culmilor muntoase. Zona depresionara si de dealuri din nordul judetului fiind la adapostul muntilor are o clima mai calduroasa. Aici se instaleaza un topoclimat sub-mediteranean care a favorizat si dezvoltarea unor plante caracteristice tarilor climatului sub-tropical (castanul dulce comestibil, liliacul salbatic, iasomia, mojdreanul si vita de vie salbatica – Geografia Romaniei, vol. I, 1982). In schimb se inregistreaza inversiuni de temperatura, aerul rece si umed acumulandu-se la suprafata depresiunii ceea ce favorizeaza ceata, poleiul si brumele, mai frecvente in perioada noiembrie-ianuarie.

Temperatura medie anuala in intreaga zona depresionara si de dealuri a judetului descreste de la sud la nord in paralel cu cresterea in altitudine, avand valori in medie de +110C in depresiune si +100C in zona dealurilor subcarpatice. La poalele Valcanului temperatura medie anuala nu depaseste 60C.

Incalzirea de la o luna la alta se face mai rapid in vestul judetului si mai lent in est. In zona muntoasa temperaturile medii anuale descresc de la poale spre varf fiind de +70C la 600 m altitudine si de -20C la peste 2.400 m altitudine. Aceasta situatie este valabila mai ales pentru Muntii Parang si Muntii Godeanu. Pentru Muntii Valcan care au altitudini mai mici si culmi mai domoale, valorile temperaturilor si a celorlalti factori meteorologici sunt mai atenuate. Exceptii de la aceasta regula pot sa apara in cazul zonelor cu calcar, unde din cauza albedoului temperaturile sunt ceva mai ridicate (0,5-10C la medie) O analiza a temperaturilor pe anotimpuri ne arata ca iarna este mai rece pe fundul depresiunilor, unde se produc puternice inversiuni de temperatura. Din observatiile facute de diversi geografi si meteorologi s-a constat ca pe inaltimi medii pe culmile netede ale dealurilor (Bran, Motrului, platforma Gornovita) temperatura medie a lunii ianuarie este cu 0,50C pana la 1,50C mai ridicata decat in depresiuni. (Baranovsky si Neamu, 1971).

Vara incalzirea este accentuata, temperaturile medii depasind 200C in lunile iulie si august. Aceste temperaturi sunt mai scazute cu 5-60C decat temperaturile medii inregistrate in aceleasi luni in Campia Olteniei si Campia Romana. Teritoriul judetului Gorj este caracterizat de toamne (octombrie) cu temperaturi medii lunare mai ridicate cu 1-20C decat in aprilie.

Temperaturile extreme inregistrate la Statia Meteo Tg. Jiu in cursul anului 2009 oscileaza intre –19,2º C - 21 decembrie 2009 si +36,5º C - 24 iunie 2009.


43

Temperatura minima absoluta (istorica) inregistrata la Tg. Jiu este –31º C (inregistrata la 24.01.1942), iar maxima absoluta (istorica), +40.7º C (inregistrata la 24.06.2007), amplitudinea medie multianuala fiind 23.9.

Temperatura medie anuala in anul 2010 este +10,9º C, in timp ce temperatura medie multianuala (interval 1901 – 1990) este +10.2 º C .

Tabel 2.2.4.1 Temperatura aerului. Medii multilunare si multianuale (°C)

Statia Meteo

Polovragi (532m) Tg.Logresti (262m)

Apa Neagra (258m)

Targu Jiu (205m)

Ianuarie -2,2 -2,1 -2,3 -2,7 Februarie -0,7 -0,9 -0,5 -0,2

Martie 3,6 4 4 4,9 Aprilie 9,6 10,3 9,7 10,9 Mai 14,6 15,6 14,9 16,1

Iunie 17,7 18,9 18,4 19,6 Iulie 19,6 20,6 20,4 21,7 August 18,9 19,9 19,7 21 Septembrie 15,4 15,3 15,4 16,6 Octombrie 9,7 9,7 9,8 10,6

Noiembrie 4,4 4,4 4,3 4,8 Decembrie 0 -0,1 -0,3 -0,1 Media Multianula

9,2 9,7 9,5 10,2

Perioada de observatii

1952 - 2004 1956 - 2004 1896 - 2004 1896 - 2004

Sursa: C. Savin - Raurile din Oltenia, vol. I, 2008

Tabel 2.2.4.2 Amplitudinea termica (luna cea mai rece si luna cea mai calda)

Statia meteo Alt. absoluta Ianuarie Iulie Amplitudinea medie

multianuala

Polovragi 532m -2,2 19,6 21,8

Tg.Logresti 262m -2,1 20,6 22,7

Apa Neagra 258m -2,3 20,4 22,7

Targu Jiu 205m -2,7 21,7 24,4


Precipitatiile medii anuale sunt de circa 750 mm/an in zona depresionara si ajung pana la circa 1.200 mm/an in zona muntoasa inalta. Lunar, cea mai mare cantitate de precipitatii se produce in iunie, aproximativ 100 mm iar cea mai scazuta, pentru depresiuni si dealuri, in ianuarie - aproximativ 60 mm. Pentru aceasta zona, numarul de zile cu ploaie este in medie de 100 pe an iar a celor cu ninsoare de 20 pe an.


44

Tabel 2.2.4.3 Distributia precipitatiilor medii multianuale (in mm.) pe anotimpuri

Statia meteo

Alt. absoluta

Iarna (XII-II)

Primavara (III-V)

Vara (VI-VIII)

Toamna (IX-XI)

Cantitatea din

semestrul cald

Cantitatea medie anuala (mm)

Perioada cu date direct

Polovragi 532m 152,2 226,8 282,4 188,6 519 850 1952 – 2004

Tg.Logresti

262m 132,7 181 200,8 144,7 390,6 659,2 1952 – 2004

Apa Neagra

258m 198,4 240,8 226,6 231,9 473,8 897,7 1896 – 2004

Targu Jiu 205m 162,9 194,7 223 181,7 427,7 762,3 1896 - 2004


Tabel 2.2.4.4 Grosimea medie decadica a stratului de zapada (cm)

Statia meteo

Decada I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Interval obeservat

I 5,2 5,5 1,4 - - - - - - - - 3,5 1961 - 1982

II 7,4 3 1,2 -- - - - - - - - 0,9 1961 - 1982

Tg. Jiu

III 7,9 2,8 0,5 - - - - - - - 0,3 1,4 1961 - 1982

I 9,5 8,8 10,4 0,1 - - - - - 0,1 1 1961 - 1982

II 12,2 10,9 8,1 - - - - - - - 0,1 5,4 1961 - 1982

Polovragi

III 12,8 15,3 9,8 - - - - - - - 1 7,4 1961 - 1982


Repartitia teritoriala a precipitatiilor atmosferice este direct influentata de varietatea formelor de relief mai ales prin altitudinea diferita, astfel se creeaza o etajare a cantitatilor de precipitatii cazute, in cazul de fata in Gorj. Cele mai mari cantitati anuale s-au inregistrat la statia Parang (la altitudinea de 1.200 m), care inregistreaza o cantitate medie anuala de 951 mm/an. Este presupus ca pe varfurile cele mai inalte din Masivul Valcan, la altitudini de 1800 m, unde se gaseste maximul de condensare, valorile sa depaseasca 1000-1100 de mm/an. Astfel cu cat coboram altitudinal si cantitatea de precipitatii scade.

Se remarca de asemenea aparitia celui de-al doilea maxim de precipitatii in toamna. La Tismana maximul de toamna (259,9 mm) este aproape egal cu cel cazut in mai-iunie (vara) 262,9 mm. De asemenea se observa o scaderea a cantitatii de precipitatii de la nord la sud, dar si de la vest la est. In acest sens la Tismana media multianuala a precipitatiilor este de 925 mm/an spre deosebire de Novaci unde aceasta medie este de 863 mm/an. (Geografia Romaniei, vol. IV, pag. 236). Geografii au pus aceasta scadere a precipitatiilor de la vest la est pe seama diminuarii influentelor maselor de aer vestice.


45

Figura 2.2.4.1 Repartitia izotermelor in judetul Gorj

Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord pe culmile inalte, in timp ce in zonele depresionare predomina vanturile dinspre sud si sud-vest. In general, frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord.

Directia predominanta a vantului in anul 2009 a fost dinspe est, cu o frecventa de 17,5%), calmul atmosferic avand o frecventa de 24%.

Viteza maxima inregistrata (in perioada 1992 - 2009) a fost de 18 m/s.

2.2.5 Biodiversitatea

2.2.5.1 Vegetatia

Vegetatia judetului Gorj prezinta urmatoarea etajare pe verticala:

o zona de stepa, in campiile si podisurile din sud-estul Romaniei, intre altitudinile de 0 si 100 m;

o zona de silvostepa, in campiile si podisurile din estul, sudul si vestul Romaniei, intre altitudinile de 50 si 150 m;

o zona padurilor de foioase sau nemorala in campiile, piemonturile si podisurile periferice regiunii muntos-deluroase, intre altitudinile de 100–300(400) m. In teritoriul muntos-deluros exista urmatoarele unitati zonale pe altitudine:

• etajul nemoral al padurilor de foioase (intre 300–400 si 1300–1450 m) altitudine;

• etajul boreal al padurilor de molid (intre 1300–1450 si 1750–1850 m);

• etajul subalpin al rariturilor de arbori si tufarisurilor (intre 1750–1850 si 2000 - 2200 m);

• etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor scunde (peste 2000–2200 m). In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Gorj, se gasesc concentrate un numar mare


46

de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarca o flora si fauna salbatica bogata.

o zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre limita superioara a padurii si 1200-2200 m si o subzona alpina superioara situata intre 2100-2200 m. si 2518 m. altitudinea maxima a Varfului Parangul Mare.

• subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zapezi mari si veri scurte si relativ calduroase, vanturi aproape permanente. Vegetatia lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (salcii pitice), Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor erbacee este presarat cu: Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha (coada iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte), Primula minima (ochiul gainii), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis rupestris (iarba mieilor);

• subzona alpina inferioara se caracterizeaza prin formatiuni lemnoase arbustive de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi (smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra (paius rosu). Pajistile dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex sp. (coarna), alaturi de Gentiana lutea (ghintura galbena), - monument al naturii, Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte). Dintre putinele insecte care s-au incumetat sa ocupe nisa ecologica amintim formele endemice de fluturi Erebia laptim, Erebia epiphron, sau gandacul Cicindela silvicola. Batracienii si reptilele ajung numai intamplator si nu depasesc niciodata altitudinea de 2200 m. Pasarile au si ele cateva specii care raman si cuibaresc in zona alpina: Anthus spinoletta (cocosul de munte). Capra neagra (Rupicapra rupicapra) monument al naturii ca relict glaciar se afla in cateva portiuni din creasta principala a Parangului, in ultima perioada au fost observate cateva exemplare, care sunt monitorizate de catre O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului;

• subzona forestiera cuprinde in ordinea coborarii altitudinale subzona coniferelor, subzona fagului si sub zona stejarului;

• subzona coniferelor reprezentata printr-o banda ingusta de paduri de molid si brad, care de multe ori este intrerupta de padurile de fag ce urca pina la golurile alpine. Vegetatia lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase intalnim: Dryopteris filix mas (feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumanarica pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium (margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compozitia pajistilor se intalnesc speciile : Nardus stricta (parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul), Carex leporina (rogozul de munte), etc. In raport cu zona alpina numarul plantelor si animalelor care traiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita conditiilor climatice mai propice. Dintre insectele intalnite amintim in special lepidopterele: Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha (omida paroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca raioasa ), iar dintre reptile Lacerta vivipara (soparla de munte), Vipera berus (vipera). Pasarile acestor zone sunt : Parus aster (pitigoiul de bradet), Parus cristatus (pitigoiul motat), Parus montana (pitigoiul de munte), Corvus corax (corbul) Tetrao urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor paduri este Ursus arctos (ursul cafeniu);

• subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600-1.700 m., avand interferari cu subzonele invecinate stejarului si coniferelor. Aici intalnim plante lemnoase: Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul), Carpinus betulus (carpenul), Betula pendula (mesteacanul), Ulmus montana (ulmul), Salix caprea (salcia capreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator). Stratul ierbaceu al padurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus purpurascens (spanzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria bulbifera


47

(coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului), Symphytum tuberosum (tataneasa), Atropa belladona (matraguna), etc. Numarul animalelor este determinat si de conditiile climatice astfel aici se regasesc un numar mare de specii. Majoritatea insectelor , batracienilor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor se gasesc in aceasta subzona;

• subzona stejarului cuprinde padurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile Novaci, Crasna se intalnesc si paduri de Q.robur, pe linga acestea se gasesc si specii forestiere: Ulmus montana (ulm), Malus silvestris (marul paduret), Sorbus terminalis (scorusul de munte). Aici se gasesc de asemenea o mare varietate de plante si o multime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Capreolus capreolus (capriorul ), Sus scrofa (mistretul).

Vegetatia judetului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucand un rol esential in diversificarea formelor de turism care pot fi practicate in judet (drumetie, recreere si odihna, week-end, cunoastere stiintifica) concomitent sau in cadrul turismului rural.

Padurile detin 123.835 ha, ceea ce reprezinta 22 % din totalul suprafetei judetului, fiind distribuite dupa principalele forme de relief, astfel:

• in zona muntoasa: 50,06 % - 66 700 ha;

• in zona de deal: 30,11 % - 40 115 ha;

• in zona de campie: 19,92 % - 26 400 ha;

2.2.5.2 Fauna

Fauna judetului Gorj este foarte variata si bogata. Culmile alpine si circurile glaciare adapostesc capra neagra (Parang-Gauri, Gheresul, Rosiile, Slavei, Valcan-Oslea). In padurile de foioase si de amestec specii precum: ursul, mistretul, lupul, cerbul, caprioara, pisica salbatica, dihorul, au o mare valoare cinegetica. Apar si unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, adevarate curiozitati stiintifice. Pitorescul padurilor din aria montana si deluroasa este amplificata de un mare numar de pasari si insecte, cu rol cinegetic se remarca cocosul de munte, ierunca. Numarul mare de specii cinegetice explica si cabanele de vanatoare prezente indeosebi in Muntii Parang si Valcan Apele lacurilor de munte, atat cele glaciare cat si cele de baraj sunt bogate in pastrav si crap. Cursurile superioare si mijlocii ale raurilor Jiu, Jiet, Gilort, Oltet sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenta speciilor de pastrav, mreana, moioaga, clean, scobar.

Fauna ihtiologica este reprezentata prin zona pastravului, mrenei si cleanului.

Endemismele floristice si faunistice care se intalnesc in judetul Gorj sunt urmatoarele:

• endemisme floristice: Aconitum omag (omagul), Arthemisia pehosa ssp. carpatica, Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica, etc.

• endemisme faunistice: Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite amintim : capra neagra – (Rupicapra rupicapra), rasul – (Linx linx), vulturul plesuv sur- (Gyps fulvus), pajura – (Anquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca testoasa (Testudo hermanni), etc.

2.2.5.3 Habitate naturale

Notiunea de Habitat natural se refera la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, in intregime naturale sau seminaturale (definita de Directiva Habitate


48

nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Habitatele naturale si seminaturale, intalnite la nivel national caracterizeaza mediul acvatic, terestru si subteran.

Pe teritoriul judetului Gorj, in functie de conditiile fizico-geografice se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, in structura biocenozelor din aceste ecosisteme fiind inventariate flora si fauna salbatica, distribuite in mai multe etaje.

In conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, pe teritoriul judetului Gorj au fost identificate un numar de 45 de tipuri de habitate naturale, dupa cum urmeaza :

� 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri – in zonele montane-pajisti alpine “la peste 2000 de metri altitudine”, tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane .

� 21 tipuri de Habitate de padure:

o in zona montana: paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de fag, pasuni impadurite;

o in zona de deal: paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase;

o in zona de campie: paduri de stejar;

o in luncile principalelor cursuri de ape: Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc.

� 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri: acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc.

� Un tip de Habitate de ape dulci: raurile si paraurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii - Tismana, lacuri naturale si elestee .

� Un tip de Habitate de mlastini;

� 6 tipuri de Habitate agricole.

Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre “turismul dezorganizat” care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate.

Habitate naturale de interes comunitar

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:

• sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural;

• au un areal natural redus;

• sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni biogeografice;

La nivelul judetului Gorj au fost dentificate un numar de 36 tipuri de habitate de interes comunitar, pe baza carora a fost constituita Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 din judet dupa cum urmeaza:

• 3 tipuri de habitate de ape dulci :

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane. Grupari mai mult sau mai putin compacte de specii pioniere, instalate pe prundisurile raurilor cu regim de scurgere alpin si debite mari vara, sau in jurul izvoarelor, uneori pe terenuri plane, cu apa stagnanta. Habitatul se intalneste din etajul colinar si montan inferior pana in subalpin, deci comunitatile vegetale sunt adesea bogate in specii alpine. Altitudinea este in general cuprinsa intre (500) 600 si 2000 (2200) m. Clima se


49

caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de -1 pana la 80C si precipitatii medii anuale de 800 pana la 1200 (1400) mm. Relieful este reprezentat de pante, uneori mai accentuate, si de terenuri plane, inmlastinite. Substratul este acid sau bazic, cu hidrisoluri de la acide la mezobazice. Habitatul este direct influentat de debitele raurilor care isi au izvoarele la altitudini ridicate, ceea ce determina scurgeri rapide ale apelor si debite mari spre vara. Izvoarele, mai ales cele din subalpin, sunt uneori folosite pentru adaparea animalelor, solurile si vegetatia din jurul lor fiind astfel puternic rascolite. Vegetatia are un rol important in fixarea solurilor. Ca masuri de conservare se impun interzicerea pasunatului in jurul izvoarelor si controlul activitatilor turistice in sit-urile mai sensibile.

3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane. Acest tip de habitat reprezinta comunitati pioniere, intrazonale, edificate de Myricaria germanica si alte specii de arbusti; uneori invadeaza formatiuni ierboase caracteristice vailor raurilor montane (3220). Fitocenozele sunt in general fragmentare si se instaleaza pe malurile pietroase si frecvent inundate ale raurilor din regiunea montana si submontana a Carpatilor. Au in general acoperire redusa, influentata de inundatiile periodice care determina acumularea de noi sedimente, dar care determina si modificari ale covorului vegetal, eliminand uneori plantele prin eroziune. Astfel, existenta acestor comunitati este determinata de intensitatea si frecventa inundatiilor, de viteza de scurgere a apei. Fitocenozele cu Myricaria germanica se intalnesc pe prundisurile inundabile din luncile montane, pe substrat format din aluviuni grosiere, nisipuri si argile. Solurile sunt protosoluri aluviale si aluviosoluri, cu regim trofic si hidric alternant, determinat de frecventa si intensitatea inundatiilor. Altitudinea statiunilor este cuprinsa, in general, intre 400 si 850 (1100) m. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6–80C si precipitatii de 750–850 mm. Specii edificatoare si caracteristice: Myricaria germanica, Salix purpurea, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodonaei. Alte specii importante: Lysimachia nummularia, Mentha longifolia, Salix triandra, S. elaeagnos, S. alba, Calamagrostis pseudophragmites, Humulus lupulus, Alnus incana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium pratense, Lycopus europaeus, Tussilago farfara, Ranunculus repens, Aegopodium podagraria, Epilobium angustifolium.

3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane. Habitatul este reprezentat de tufarisuri sau paduri alcatuite din specii de Salix, Alnus, Betula, Hippophae rhamnoides, instalate pe prundisurile raurilor montane cu debite mai ridicate spre vara. In Europa, formatiuni vegetale asemanatoare, cu Salix elaeagnos, S. purpurea ssp. gracilis, S. daphnoides, S. nigricans si Hippophae rhamnoides se gasesc pe prundisurile si nisipurile de pe malul raurilor, frecvent la altitudini mai ridicate. Acest tip de habitat poate fi identificat pana la 650 (800) m altitudine. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 7-10,50C si precipitatii de 500-800 mm. Relieful este alcatuit din lunci si albiile majore ale raurilor. Rocile sunt psamito-pelitice, cu o succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri. Vegetatia se instaleaza pe aluviosoluri, prundisuri, nisipuri sarace, uneori salinizate. Vegetatia caracteristica acestui habitat este conditionata de substratul pe care se dezvolta: prundisuri, aluviuni, soluri nisipoase sau argiloase. Cresterea debitelor raurilor determina modificari ale regimului aero-hidric din sol. Inundatiile puternice, viiturile, produc eroziunea solurilor si eliminarea partiala a vegetatiei. Specii edificatoare si caracteristice: Salix elaeagnos, S. purpurea, S. triandra, Hippophaë rhamnoides, Agrostis stolonifera, Epilobium dodonaei. Alte specii importante: Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus, Agrimonia eupatoria, Carex digitata, Myricaria germanica, Saponaria officinalis, Mentha longifolia, Humulus lupulus, Calystegia sepium, Calamagrostis epigeios, C. pseudophragmites, Elymus repens, Symphytum officinale.

• 9 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri

4060 - Tufarisuri alpine si boreale;

4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;


50

5130 – Formatiuni de Juniperius communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase;

6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine;

6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia);

6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;

6520 - Fanete montane;

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin;

• 1 habitat din turbarii si mlastini

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

• 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri

8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae

si Galeopsietalia ladani);

8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);

8160* - Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan;

8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;

8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;

8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis;

• 17 tipuri de habitate de padure

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene;

91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris);

91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;

91K0 - Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);

91M0 - Paduri balcano-panonice de cer si gorun;

91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen;

9260 - Vegetatie forestiera cu Castanea sativa;


51

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9530* - Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica.

Dupa cum se mentioneaza in Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, ariile naturale protejate din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii

2.2.5.4 Patrimoniul natural

La nivelul judetului Gorj exista frumuseti ale peisajului sau specii floristice si faunistice aflate in regim de ocrotire insumand un numar de 49 de arii naturale protejate, dintre care 40 sunt de interes national, conform Legii nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate si H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, iar 9 sunt arii naturale protejate de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si trei parcuri nationale. Situatia exacta a acestora este redata in Tabelul 2.2.5.4.1, respectiv Tabelul 2.2.5.4.2 Tabel 2.2.5.4.1. Situatia ariilor naturale protejate din judetul Gorj declarate conform unor acte normative nationale

si locale, 2010

Nr. crt

Denumirea sitului

Tip Acte declarative Supr.

(ha)

1 Cotul cu aluni

Rezervatie naturala botanica

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

Legea nr. 5/2000

25

2 Rezervatia Botanica Cioclovina

Rezervatie naturala botanica


Legea nr. 5/200

12

3 Padurea Chitu-Bratcu

Rezervatie naturala forestiera

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982

Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

1319

4 Padurea Gornicel




85

5 Padurea Gorganu

Rezervatie naturala

21,3

6 Padurea Polovragi



10


52

Nr. crt

Denumirea sitului


(ha)


Legea nr. 5/2000

7 Padurea Tismana-Pocruia



Legea nr. 5/2000

51,6

8 Padurea de molid de la Macaria




400

9 Padurea de fag de la Macaria




150

10 Padurea Barcului




Legea nr. 5/2000

250

11 Dumbrava Tismanei




363

12 Cheile Corcoaiei

Rezervatie naturala mixta


Legea nr. 5/2000

34

13 Ciucevele Cernei Rezervatie mixta


Legea nr. 5/2000

1166

14 Cornetul Pocruiei



Legea nr. 5/2000

70


53

Nr. crt

Denumirea sitului


(ha)

15 Izvoarele Izvarna

Monument al naturii


Legea nr. 5/2000

500

16 Cheile Sohodolului



Legea nr. 5/2000

350

17 Muntele Oslea Rezervatie naturala

Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000

28

18 Cheile Gropului Sec




1562

19 Izbucul Jalesului

Monument al naturii


Legea nr. 5/2000

20

20 Piatra Closanilor Rezervatie mixta


Legea nr. 5/2000

1730

21 Piatra Borostenilor



Legea nr. 5/2000

28

22 Padurea Rachiteaua




1200

23 Padurea Botorogi


106

24 Cheile Oltetului Rezervatie naturala mixta


150


54

Nr. crt

Denumirea sitului


(ha)

Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

25 Rezervatia Paring-Novaci


2000

26 Formatiunile eocene de la Sacelu

Rezervatie naturala geologica

1

27 Piatra Buha Monument al naturii

1

28 Sfinxul Lainicilor

Monument al naturii



Legea nr. 5/2000

1

29 Stancile Rafaila

Rezervatie geologica



Legea nr. 5/2000

1

30 Izvoarele minerale Sacelu

Monument al naturii

1

31 Valea Sodomului

Rezervatie naturala paleontologica

1

32 Valea Ibanului Rezervatie naturala paleontologica

1

33 Dealul Gornicelu

Monument al naturii

1

34 Locul Fosilifer Valea Desului


1

35 Locul fosilifer Garbovu




Legea nr. 5/2000

1

36 Locul fosilifer Rezervatie 1


55

Nr. crt

Denumirea sitului


(ha) Groserea naturala

paleontologica

37 Pestera Closani

Rezervatie stiintifica speologica


Legea nr. 5/2000

15

38 Pestera Cioaca cu Brebenei

Rezervatie stiintifica speologica

H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994

Legea nr. 5/2000

20

39 Pestera Gura Plaiului

Monument al naturii


Legea nr. 5/2000

10

40 Pestera Muierilor

Rezervatie stiintifica/Monument al naturii

H.C.M. 1625/1955



Legea nr. 5/2000

19

41 Pestera Lazului

Monument al naturii


Legea nr. 5/2000

2

42 Pestera Martel

Monument al naturii

Dec 174/1982 Decizia Cons. Judetean 82/1994

Legea nr. 5/2000

2

43 Pestera Polovragi

Rezervatie naturala speologica



Legea nr. 5/2000

1

44 Piatra Andreaua Inclusa in situl Nordul Gorjului

1


56

Nr. crt

Denumirea sitului


(ha) de Vest prin Legea nr, 5/2000

45 Piatra Biserica Dracilor

- 1

46 Pestera Iedului

Monument al naturii



Legea nr. 5/2000

1

47 Site fosilifer Buzesti

Rezervatie fosilifera

1

48 Site fosilifer Saulesti

Rezervatie fosilifera

1

49 Cheile si Pestera Patrunsa

Rezervatie naturala

HG 1143/2007 78

TOTAL 11 793.9

Conform Hotarari de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora si Hotararii de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, pe teritoriul judetului Gorj exista trei parcuri nationale a caror situatie este prezentata in tabelul 2.2.5.4.2

Tabel 2.2.5.4.2. Situatia parcurilor nationale din judetul Gorj – 2010 1. Parcul National Domogled Valea-Cernei 61. 211 ha. din care pe teritoriul judetului

Gorj 29.806 ha. (2 UATB) 2. Parcul National Defileul Jiului 11.127 ha. din care pe teritoriul judetului

Gorj 10.600 ha.(3 UATB) 3 Parcul National Retezat 54.400 ha din care pe teritoriul judetului

Gorj 1.632 ha ( 2 UATB) TOTAL 126.738 din care 42.038 pe teritoriul

judetului Gorj


57

Figura 2.2.5.4.1. Zone de protectie in judetul Gorj

Parcul National Domogled-Valea Cernei

Infiintat in anul 1990, Parcul National Domogled-Valea Cernei este situat in partea de nord-vest a judetului Gorj si se intinde pe suprafata a 3 judete, si anume: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj. Parcul National Domogled-Valea Cernei ocupa suprafata de 23. 185 ha in Caras Severin, in vestul judetului Mehedinti ocupand suprafata de 8. 220 ha, iar in vestul judetului Gorj cu o suprafata de 29. 806 ha. Suprafata totala a parcului este de 61. 211 ha oferind fenomene carstice deosebite, endemisme si raritati floristice.

Din punct de vedere geografic, Parcul se intinde peste bazinul raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei pe versantul drept si respectiv Muntilor Valcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stang.

Accesul in parc este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara, Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr. Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC. Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50.

Accesul in parc se mai poate face dinspre Drobeta Turnu Severin si Orsova prin DJ Ilovita-Bahna-Podeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.


58

In parcul national sunt incluse urmatoarele rezervatii:

- Piatra Closanilor, comuna Pades (1.730 ha); rezervatie complexa cu relief calcaros, rezervatie de stancarie cu elemente specific mediteraneene, important centru floristic; inclusiv: pesterile Closani - Comuna Pades, satul Closani (15 ha) formata in calcarele Motrului, fara amenajare adecvata nefiind inclusa in circuitul turistic si Cioaca cu Brebenei - Comuna Pades, satul Motru Sec (20 ha), cu forme concretionare deosebite, lipsita de amenajare turistica, de asemenea neinclusa in circuitul turistic;

- Pestera Martel - Comuna Pades (2 ha); Galerii si avenuri spectaculoase, neamenajata si neinclusa in circuitul turistic;

- Cheile Corcoaiei, pe o lungime de 40 km - Comuna Pades, satul Cerna-Sat (34 ha); Flora si fauna cu elemente balcanice, aspectul peisagistic deosebit dat de chei;

-Ciucevele Cernei - Comuna Pades, satul Cerna-Sat (1.166 ha); Pentru relieful calcaros ruiniform, izbucuri, vegetatie de stancarie, paduri de elemente sudice;

Parcul National „Defileul Jiului” ocupa o suprafata de 11.127 de hectare fiind localizat in nordul judetului pe valea Jiului, intre muntii Valcan si muntii Parang grupand o seama de zone protejate situate in cele doua zone montane. Teritoriul este strabatut de la sud la nord de drumul national D.N. – 66 Filiasi – Deva care figureaza si in reteaua europeana ca E-79 si de calea ferata Bumbesti – Livezeni.

Defileul Jiului este cea mai salbatica traversare a Carpatilor Meridionali de catre un rau, cu paduri virgine si cvasivirgine, in care si-au gasit lacas numeroase specii valoroase din punct de vedere ecologic. In Parcul National Defileul Jiului au fost inventariate 701 specii de plante si 441 de specii de animale, din care unele sunt protejate. Intre speciile rare se numara breiul sau clopoteii. De asemenea, aici vietuiesc scorpioni, vipere, vidre, ursi, rasi. Zona are un mare potential turistic, fiind bogata in spectaculoase fenomene carstice, precum grote, puturi naturale sau avenuri.

In cuprinsul Parcului National sunt delimitate inca din anul 2001 trei rezervatii naturale: Padurea Chitu-Bratcu (1319 ha), Stancile Rafaila (1 ha)- cloritoid, Piatra Sfinxul Lainicilor (1 ha).

Parcul National „Retezat” ocupa o suprafata de 54.400 ha din care 3% se afla pe teritoriul judetului Gorj

1.632 ha 53.927,6 ha, din care 5% se afla pe teritoriul judetului Gorj ( 1% pe teritoriul Comunei Pades si 2% pe teritoriul Comunei Tismana).

La nivelul judetului Gorj au fost aprobate prin Ordinul nr. 1964/2008 8 situri de importanta comunitara, ce ocupa o suprafata totala de 202.029 ha, iar acestea sunt:

Tabel 2.2.5.4.3 Situri de importanta comunitara in judetul Gorj

Nr. crt.

Denumirea sitului

Cod Natura 2000

Localizare Administrator/

Custode

Suprafata (ha)

1 Coridorul Jiului

ROSCI 0045 Aninoasa (23%); Balteni (23%) Barbatesti (9%); Borascu (< 1%) Branesti (35%); Danesti (6%) Dragutesti (14%); Ionesti (13%) Negomir (< 1%); Plopsoru (54%) Saulesti (< 1%); Tantareni (9%) Ticleni (24%); Turburea (3%) Turceni (28%) Urdari (33%)

Consiliul Judetean Dolj

18622

2 Defileul Jiului

ROSCI 0063/ROSPA

0035/Parc National

Bumbesti-Jiu (51%); Schela (12%)

Administratia Parcului National

defileul Jiului 10600


59

Nr. crt.

Denumirea sitului

Cod Natura 2000

Localizare Administrator/

Custode

Suprafata (ha)

3 Domogled-Valea Cernei

ROSCI 0069/Parc National

Pades (71%); Tismana (10%).


Domogled Valea – Cernei 29806

4 Nordul Gorjului de Est

ROSCI 0128 Baia de Fier (83%); Bumbesti-Jiu (13%); Crasna (62%); Musetesti (58%); Novaci (53%).

S.C. Butterfly Effect SRL

47149

5 Nordul Gorjului de Vest

ROSCI 0129 Bumbesti-Jiu (4%); Godinesti (8%); Pades (23%); Pestisani (69%)

Runcu (86%); Schela (73%); Stanesti (67%); Tismana (82%); Turcinesti (2%).

Camera de Comert si

Industrie Romania Japonia

83000

6 Parang ROSCI 0188 Baia de Fier (< 1%); Bumbesti-Jiu (5%); Crasna (13%); Novaci (29%)

Fundatia Guard Forest

9271

7 Geoparcul Platoul

Mehedinti

ROSCI 0198 Com. Pades (5%)

Consiliul Judetean Mehedinti

1949

8 Retezat ROSCI 0217/ROSPA

0034/Parc National

Pades (< 1%); Tismana (2%).


Retezat 1632

TOTAL: 202 029 ha

Suprafata totala a ariilor protejate de pe teritoriul judetului Gorj este de 213 822.9 ha, ceea ce reprezinta 38,17% din suprafata totala a judetului, care este de 560 200 ha.


60

Figura 2.2.5.4.1. Zonarea ariilor naturale protejate

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru anul 2010, elaborat de catre APM Gorj, speciile de plante si animale de interes comunitar din judetul Gorj care au stat la baza argumentului si motivatiei declararii ariilor naturale protejate de interes comunitar, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.2.5.4.4. Specii de plante si animale de interes comunitar din judetul Gorj

Cod Denumire stiintifica Denumire populara

Aria protejata

4116 Tozzia carpathica Iarba Gatului Defileul Jiului, Nordul

Gorjului de Vest, Parang, Retezat

4070 Campanula serrata* Clopotel

Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest,

Retezat

1902 Cypripedium calceolus Papucul doamnei Domogled - Valea Cernei,

Retezat

2327 Himantoglossum caprinum Ouale popii Domogled - Valea Cernei,

Platoul Mehedinti

1516 Aldrovanda vesiculosa Otratel

4097 Iris aphylla ssp. Hungarica Iris Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest

2093 Pulsatilla grandis Deditel mare Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest


61


Aria protejata

4066 Asplenium adulterinum Feriguta Nordul Gorjului de Vest

1138 Barbus meridionalis Moioaga

Defileul Jiului, Domogled - Valea Cernei, Nordul

Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul

Mehedinti, Retezat

1163 Cottus gobio Zglavoc Retezat, Domogled - Valea

Cernei, Parang, Platoul Mehedinti

9903 Eudontomyzon danfordi Chiscar Retezat, Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de

Est

1122 Gobio uranoscopus Petroc Defileul Jiului, Domogled -

Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest

1146 Sabanejewia aurata Dunarita Coridorul Jiului, Domogled -

Valea Cernei, Platoul Mehedinti

1193 Bombina variegata Buhai de balta cu

burta galbena


Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Platoul Mehedinti, Retezat

1188 Bombina bombina

Buhai de balta cu burta rosie

Coridorul Jiului

1166 Triturus cristatus Triton cu creasta Defileul Jiului, Nordul

Gorjului de Est

1352* Canis lupus Lup


Parang, Retezat

1355 Lutra lutra Vidra, Lutra

Coridorul Jiului, Defileul Jiului, Domogled - Valea

Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de

Vest, Retezat

1361 Lynx lynx Ras


Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang,

Retezat


62


Aria protejata

1310 Miniopterus schreibersi Liliac cu aripi lungi

Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul

Mehedinti

1307 Myotis blythii Liliac comun mic


Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Retezat

1316 Myotis capaccinii Liliac cu picioare

lungi

Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest,

Platoul Mehedinti

1306 Rhinolophus blasii Liliacul cu potcoava

a lui Blasius


Platoul Mehedinti

1305 Rhinolophus euryale Liliacul

mediteranean cu potcoava


Platoul Mehedinti, Retezat

1304 Rhinolophus ferrumequinum Liliacul mare cu

potcoava


Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul

Mehedinti, Retezat

1303 Rhinolophus hipposideros Liliacul mic cu

potcoava


Platoul Mehedinti, Retezat

1354* Ursus arctos Urs brun


Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang,

Retezat

1078* Callimorpha quadripunctaria Fluturele vargat


Retezat

1088 Cerambyx cerdo Croitor mare


Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti

4030 Colias myrmidone Albilita portocalie Nordul Gorjului de Vest

4036 Leptidea morsei Albilita mica Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest,


63


Aria protejata

Retezat

1083 Lucanus cervus Radasca, Ragacea

Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest,

Platoul Mehedinti, Defileul Jiului, Domogled - Valea

Cernei

1060 Lycaena dispar Fluturele portocaliu Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest,

Retezat

1037 Ophiogomphus cecilia Nordul Gorjului de Vest

1084* Osmoderma eremita Carabus Defileul Jiului, Domogled -

Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest

1087* Rosalia alpina Croitor de fag Defileul Jiului, Domogled -

Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Retezat

Endemismele floristice si faunistice din judetul Gorj, conform APM Gorj (Raportul anual privind starea factorilor de mediu) sunt reprezentate de:

- endemisme floristice: Aconitum omeag, Arthemisia pehosa ssp. carpatica, Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica;

- endemisme faunistice: Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite sunt mentionate : capra neagra – (Rupicapra rupicapra), rasul – (Linx linx), vulturul plesuv sur - (Gyps fulvus), pajura – (Aquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca testoasa (Testudo hermanni)

Siturile de importanta comunitara prezinta trasaturi specifice, esentiale in vederea conservarii resurselor naturale, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000. O detalire a caracteristicilor site-urilor comunitare prezente pe teritoriul judetului Gorj, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, este prezentata in continuare.

1. ROSCI 0045 Coridorul Jiului

Este situat de-a lungul cursului mijlociu si inferior al Jiului, intre 23030’02’’ si 24014’05’’ longitudine estica si intre 43042’01”si 44054’55” latitudine nordica.

Acest areal traverseaza patru, respectiv 27% din cele 15 ecoregiuni (Podisul Getic, Campiile Gavanu-Burdea, Silvostepa Campiei Romane, Lunca Dunarii) ale regiunii biogeografice continentale din Romania, pe o diferenta de nivel de 355 m, dispusa intre 50 si 405 m altitudine. Din suprafata totala de 147 540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care padurile detin 33.543 ha (23 %) si concentreaza un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabila si o abundenta locala de 764 – 5.000 ori superioara valorilor medii specifice padurii romanesti, ceea ce-i confera o personalitate biogeografica de exceptie.


64

Avand o suprafata totala de 71 394 ha, Coridorul Jiului se intinde pe teritoriul a 3 judete, iar in judetul Gorj acopera, in diferite procente, 15 UATB-uri pe o suprafata totala de 18 622 ha.

Tabel 2.2.5.4.5. UAT-uri cuprise in ROSCI0045 Coridorul Jiului

Nr. Crt.

UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in situl Coridorul Jiului ROSCI 0045 (in procente)

1 Aninoasa 23%

2 Balteni 23%

3 Barbatesti 9%

4 Borascu 1%

5 Branesti 35%

6 Danesti 6%

7 Dragutesti 14%

8 Ionesti 13%

9 Negomir 1%

10 Plopsoru 54%

11 Saulesti 1%

12 Tantareni 9%

13 Ticleni 24%

13 Turburea 3%

14 Turceni 28%

15 Urdari 99%

In cadrul sitului Natura 2000 - ROSCI0045- Coridorul Jiului sunt incluse si arii naturale protejate de interes national sau habitate dupa cum urmeaza:

Tabel 2.2.5.4.6. Situri de interes national incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului

Denumire Localizare Suprafata (ha)

Categoria Anul declararii/acte de declarare locale/nationale

Locul fosilifer Garbovu

Turceni

1

Rezervatie naturala



Legea nr. 5/2000

Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de


65

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania:

Tabel 2.2.5.4.7. Habitate de interes comunitar incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire

1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorale si/sau Isoeto-Nanojuncetea

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Tabel 2.2.5.4.8. Specii de animale incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului

MAMIFERE

Cod Denumire stiintifica

1355 Lutra lutra

1335 Spermophilus citellus

AMFIBIENI SI REPTILE


1188 Bombina bombina

1220 Emys orbicularis

2491 Alosa pontica

1130 Aspius aspius

PESTI


66


1149 Cobitis taenia

1124 Gobio albipinnatus

2555 Gymnocephalus baloni

1157 Gymnocephalus schraetzer

1145 Misgurnus fossilis

2522 Pelecus cultratus

1134 Rhodeus sericeus amarus

1146 Sabanejewia aurata

1160 Zingel streber

1159 Zingel zingel

NEVERTEBRATE


4013 Carabus hungaricus

1044 Coenagrion mercuriale

4045 Coenagrion ornatum

1042 Leucorrhinia pectoralis

2. ROSCI 0063 Defileul Jiului

Situl Natura 2000 Defileul Jiului are si statut de parc national (parcurile nationale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes national).

Avand o suprafata de 11 156 ha, din care 10 600 ha de pe teritoriul judetului Gorj, ROSCI 0063 Defileul Jiului, acopera 51% din suprafata UATB Bumbesti-Jiu si 12% din suprafata UATB Schela.

Tabel 2.2.5.4.9. UAT-uri cuprinse in ROSCI 0063 Defileul Jiului

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0063

(in procente)

1 Bumbesti-Jiu 51%

2 Schela 12%

In cadrul ROSCI 0063 Defileul Jiului, sunt incluse si alte categorii de arii naturale protejate de interes national, prezentate in tabelul 2.2.5.4.10.


67

Tabel 2.2.5.4.10. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0063 - Defileul

Jiului

Denumire Localizare Suprafata (ha)

Categoria

Anul declararii/acte de declarare locale/nationale

Sfinxul Lainicilor

Lainici 1 Monument

al naturii



Legea nr. 5/2000

Stancile Rafaila

Lainici 1 Monument

al naturii



Legea nr. 5/2000

Padurea Chitu Bratcu

Bumbesti-Jiu

1319 Rezervatie naturala



Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelul nr. 2.2.5.4.11.

Tabel 2.2.5.4.11. Habitate de interes comunitar incluse in ROSCI 0063- Defileul Jiului

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire

3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane

3230 Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane

3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;


9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);

91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)


68

Tabel 2.2.5.4.12. Specii de plante si animale incluse in ROSCI 0063- Defileul Jiului

SPECII DE MAMIFERE


1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx

1310 Miniopterus schreibersi

1307 Myotis blythii

1324 Myotis myotis

1304 Rhinolophus ferrumequinum

1354* Ursus arctos

SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE


1193 Bombina variegata

1166 Triturus cristatus

SPECII DE PESTI


1138 Barbus meridionalis

1122 Gobio uranoscopus

SPECII DE NEVERTEBRATE


1093* Austropotamobius torrentium

1088 Cerambyx cerdo

1086 Cucujus cinnaberinus

1083 Lucanus cervus

1089 Morimus funereus

1084* Osmoderma eremita

4026 Rhysodes sulcatus

1087* Rosalia alpina

SPECII DE PLANTE


4116 Tozzia carpathica


69

3. ROSCI 0069 Domogled – Valea Cernei

Situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei are statut de parc national. Parcul National Domogled-Valea Cernei se intinde pe teritoriul a trei judete, respectiv, estul judetului Caras-Severin, ocupa suprafata de 23. 185 ha, vestul judetului Mehedinti ocupa suprafata de 8. 220 ha iar in vestul judetului Gorj ocupa o suprafata de 29.806 ha. Pe teritoriul judetului Gorj, Parcul National Domogled – Valea Cernei, se intinde pe 71% din suprafata UATB Pades si pe 10% din suprafata UATB Tismana.

Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice, impreuna cu cele locale.

Tabel 2.2.5.4.13. UAT-uri cuprinse in cuprise in ROSCI 0069 Domogled – Valea Cernei

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in situl ROSCI

0069 (in procente)

1 Pades 71%

2 Tismana 10%

Categoriile de arii protejate de interes national, incluse in situl Domogled Valea Cernei, precum si actele legislative in baza carora s-au declarat, sunt prezentate in tabelul 2.2.5.4.14.:

Tabel 2.2.5.4.14. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

Denumire Localiza

re Suprafata (ha)

Categoria Anul declararii/acte de declarare

locale/nationale

Piatra Closanilor

Pades 1730 Rezervatie stintifica


Pestera Closani

Pades 15 Rezervatie stiintifica

H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000

Pestera Cioaca cu Brebenei

Pades 20 Rezervatie stiintifica

H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000

Ciucevele Cernei

Cerna Sat Pades

1166 - Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000

Pestera Pades 2 Monumen Dec 174/1982


70

Denumire Localiza

re Suprafata (ha)


locale/nationale

Martel t al naturii

Decizia Cons. Judetean 82/1994 Legea nr. 5/2000

Cheile Corcoaiei

Cerna Sat 34 Rezervatie naturala


Pestera Lazului

Pades 2 Monument

al naturii


Rezervatia Domogled-Valea Cernei

Pades 30.000 Rezervatie naturala


Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.15. si 2.2.5.16.

Tabel 2.2.5.4.15. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire


4060 Tufarisuri alpine si boreale

40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

5130 Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase

6110* Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi

6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)

6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros

(Festuco Brometalia)

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae)

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,

pana la cel montan si alpin

6520 Fanete montane

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia

alpinae si Galeopsietalia ladani)

8160* Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan


71

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire

8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis



9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion


91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)



9530* Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp.

banatica

Tabel 2.2.5.4.16. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0069 – Domogled – Valea Cernei

SPECII DE MAMIFERE


1352* Canis lupus

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx

1323 Myotis bechsteini

1307 Myotis blythii

1316 Myotis capaccinii

1321 Myotis emarginatus

1324 Myotis myotis

1306 Rhinolophus blasii

1305 Rhinolophus euryale


1303 Rhinolophus hipposideros

1354* Ursus arctos



72



1217 Testudo hermanni

SPECII DE PESTI



1163 Cottus gobio

9903 Eudontomyzon danfordi






1085 Buprestis splendens

1078* Callimorpha quadripunctaria

4014 Carabus variolosus

1088 Cerambyx cerdo

4057 Chilostoma banaticum

4046 Cordulegaster heros

1052 Euphydryas maturna

4035 Gortyna borelii lunata

4036 Leptidea morsei

1083 Lucanus cervus

1060 Lycaena dispar

1059 Maculinea teleius


4039 Nymphalis vaualbum

4052 Odontopodisma rubripes


4053 Paracaloptenus caloptenoides

4054 Pholidoptera transsylvanica

4026 Rhysodes sulcatus



73

SPECII DE PLANTE


4070* Campanula serrata

1902 Cypripedium calceolus

2327 Himantoglossum caprinum

4. ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

Importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita, coltisorul, etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina. Uneori aceste pajisti sunt intrerupte de jnepenisuri. Prezenta este si floarea de colt - Leontopodium alpinum, simbol al ocrotirii cadrului natural.

Situl de importanta comunitara ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum si ariile naturale protejate de interes national, care se suprapun total sau partial cu ROSCI0128, se situeaza pe teritoriul administrativ a urmatoarelor localitati: Baia de Fier (83%), Bumbesti-Jiu (13%), Crasna (62%), Musetesti (58%), Novaci (53%), Polovragi (76%), Vaideeni (12%), Malaia (<1%).

Tabel 2.2.5.4.17. UAT cuprise in ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in situl ROSCI

0128 (in procente)

1 Baia de Fier 83%

2 Bumbesti – Jiu 13%

3 Crasna 62%

4 Musetesti 58%

5 Novaci 53%

Actul legislativ prin care a fost confirmat ca arie protejata, la nivel national este Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national – sectiunea a III- a, zone protejate, iar prin care a fost propus ca SCI este OM 1964/2007.

Nordul Gorjului de Est a fost declarat Sit Natura 2000 prin Ordinul nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania.

Categoriile de arii protejate de interes national, incluse in situl Domogled Valea Cernei, precum si actele legislative in baza carora s-au declarat, sunt prezentate in tabelul 2.2.5.4.18.


74

Tabel 2.2.5.4.18. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0128 Nordul

Gorjului de Est

Denumire Localizare Suprafata Categoria Anul declararii/acte de declarare

locale/nationale

Pestera Muierii

Baia de Fier

19 Monument al naturii si rezervatie stintifica

H.C.M. 1625/1955



Legea nr. 5/2000

Pestera Iedului

Baia de Fier

1 Monument al naturii



Legea nr. 5/2000

Padurea Polovragi

Polovragi 10 Rezervatie naturala



Legea nr. 5/2000

Pestera Polovragi

Polovragi suprafata inclusa in

Cheile Oltetului

Rezervatie naturala



Legea nr. 5/2000

Cheile Oltetului

Polovragi 150 Rezervatie naturala



Legea nr. 5/2000

Padurea de molid

Macaria

Novaci 400 Rezervatie naturala



Padurea de fag Macaria




Padurea Barcului




Legea nr. 5/2000



75

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelul nr. 2.2.5.4.19.

Tabel 2.2.5.4.19. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire





4070* Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium


6170 Pajisti calcifile alpine si subalpine




6520 Fanete montane


8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)








Alnion incanae, Salicion albae)





9260 Vegetatie forestiera cu Castanea sativa



76

Tabel 2.2.5.4.20. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

SPECII DE MAMIFERE


1352* Canis lupus

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx



1307 Myotis blythii

1321 Myotis emarginatus

1324 Myotis myotis



1354* Ursus arctos




1166 Triturus cristatus

SPECII DE PESTI



2484 Eudontomyzon mariae




1083 Lucanus cervus

SPE



4097 Iris aphylla ssp. hungarica

2093 Pulsatilla grandis


77

5. ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

Situl Natura 2000 - Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0129 se intinde pe o suprafata de 87.321 de hectare in 9 comune din judetul Gorj - Bumbesti-Jiu, Godinesti, Pades, Pestisani, Runcu, Schela, Stanesti, Tismana si Turcinesti, precum si in 2 localitati din judetul Hunedoara: Uricani si Vulcan, longitudine estica 23˚5’3″, respectiv 45˚1’3″ latitudine nordica.

Tabel 2.2.5.4.21. UAT incluse in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

Nr. Crt UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit ROSCI

0129 (in procente)

1 Bumbesti Jiu 4%

2 Godinesti 8%

3 Pades 23%

4 Pestisani 69%

5 Runcu 86%

6 Schela 73%

7 Stanesti 67%

8 Tismana 82%

9 Turcinesti 2%

O mare importanta in cadrul sitului o prezinta ariile naturale protejate de interes national. Acestea au un regim de protectie mai restrictiv, in interiorul lor fiind interzise aproape toate tipurile de activitati cu exceptia activitatilor de cercetare, turismului ecologic si unele activitati traditionale desfasurate de comunitatile locale, activitati care, insa, nu trebuie sa afecteze starea de conservare a speciilor si habitatelor naturale protejate.

Tabel 2.2.5.4.22. Categoriile de arii naturale protejate de interes national incluse in situl Natura 2000 – Nordul Gorjului de Vest

Denumire Localizarea Suprafata (ha)


locale/nationale Piatra

Andreaua Tismana 1 - Legea nr. 5/2000

Izvoarele Izvarna

Tismana 500 Monument al naturii


Izbucul Jalesului

Runcu 20 Monument al naturii


Pestera Gura Plaiului

Tismana 10 Monument al naturii



78

Denumire Localizarea Suprafata (ha)


locale/nationale Legea nr. 5/2000

Dealul Gornacelu (Gornicelu)

Schela 1 Monument al naturii


Cotul cu Aluni

Tismana 25 Rezervatie naturala


Rezervatia botanica

Cioclovina



Padurea Tismana-Pocruia

Tismana 51,6 Rezervatie naturala


Cheile Sohodolului

Runcu 350 Rezervatie naturala


Muntele Oslea

Tismana Pades

280 Rezervatie naturala


Cornetul Pocruiei



Piatra Borostenilor

Pestisani 28 Rezervatie naturala


Cheile si pestera

Patrunsa


HG 1143/2007

Padurea Gornicel

Bumbesti-Jiu 85 Rezervatie naturala


Cheile Gropului sec



Padurea Rachiteaua



*Dumbrava Tismanei




79

Listele tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania sunt prezentate in tabelele nr. 2.2.5.4.23. si 2.2.5.4.24.

Tabel 2.2.5.4.23. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire









(Festuco Brometalia)



6520 Fanete montane


8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)








Alnion incanae, Salicion albae);



91V0 Paduri dacice de fag


9260 Vegetatie forestiera cu Castanea sativa


80

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire


Tabel 2.2.5.4.24. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

SPECII DE MAMIFERE


1352* Canis lupus

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx


1307 Myotis blythii






1354* Ursus arctos




Specii de PESTI







1088 Cerambyx cerdo

4030 Colias myrmidone


1083 Lucanus cervus


81

1060 Lycaena dispar

1037 Ophiogomphus cecilia



SPECII DE PLANTE


4066 Asplenium adulterinum


4097 Iris aphylla ssp. hungarica

2093 Pulsatilla grandis


6. ROSCI 0188 Parang

Importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca peisajul deosebit de impresionant cu paduri intinse si pajisti alpine.

Este singurul sit din tara in care apare specia balcano-dacica Potentilla haynaldiana, alaturi de alte specii saxicole de origine daco-balcanica.

ROSCI 0188 Parang, face parte din regiunea biogeografica alpina, avand o suprafata de 29.907 ha, sit interegional avand regiuni administrative pe teritoriul a 3 judete Valcea 33%, Hunedoara 36% si Gorj 31%, sunt inventariate un nr. de 19 habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, 1 specie de amfibieni, 1 specie de pesti, 2 specii de nevertebrate, 1 specie de plante.

In judetul Gorj, ROSCI0188 Parang ocupa suprafete diferite in 4 UATB-uri, conform tabelului 2.2.5.4.25.

Tabel 2.2.5.4.25.UAT incluse in ROSCI0188 Parang


Nr. crt. UATB Suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in situl ROSCI

0188 (in procente)

1 Baia de Fier <1%

2 Bumbesti Jiu 5%

3 Crasna 13%

4 Novaci 29%


82

arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.26 si 2.2.5.4.27.

Tabel 2.2.5.4.26. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI0188 Parang

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire





4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix

6150 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios


6230* Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la

cel montan si alpin

6520 Fanete montane

7240* Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicolorisatrofuscae

8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia

alpinae si Galeopsietalia ladani)




91D0* Turbarii cu vegetatie forestiera

91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);


9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana


83

Tabel 2.2.5.4.27. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI0188 Parang

SPECII DE MAMIFERE


1352* Canis lupus

1361 Lynx lynx

1354* Ursus arctos




SPECII DE PESTI


1163 Cottus gobio




4024* Pseudogaurotina excellens

SPECII DE PLANTE



7. ROSCI 0198 Platoul Mehedinti

Se remarca prin fenomene carstice deosebite: depresiuni inchise, sisteme hidrocarstice, doline si lapiezuri, pesteri renumite prin dimensiuni si ornamentatie (Topolnita, Epuran, Bulba, Gramei, Isvarna etc.).

Pe rocile calcaroase se intalnesc tufarisuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de sibleacuri. Compozitia floristica a pajistilor este abundenta in elemente sudice, iar padurile pastreaza amestecuri de fag, brad si pin neafectate de taieri.

In cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversitatii mediilor de viata, se intalneste o bogata si heterogena fauna de origini diferite, dar cu preponderenta a elementelor sudice.

Tabel 2.2.5.4.28. UAT incluse in ROSCI 0198 Platoul Mehedinti


(in procente)

1 Pades 5%


84

Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.29. si 2.2.5.4.30.

Tabel 2.2.5.4.29. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0198 Platoul Mehedinti

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire

40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice


6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco

Brometalia)

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel

montan si alpin

6520 Fanete montane

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis



91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)


Tabel 2.2.5.4.30. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0198 Platoul Mehedinti

SPECII DE MAMIFERE





1324 Myotis myotis








85


1217 Testudo hermanni

SPECII DE PESTI



1163 Cottus gobio





1088 Cerambyx cerdo

4057 Chilostoma banaticum

1044 Coenagrion mercuriale

1083 Lucanus cervus


SPECII DE PLANTE


2327 Himantoglossum caprinum

8. ROSCI 0217 Retezat

Incepand cu sfarsitul anului 2007, Retezat a fost declarat sit de importanta comunitara ROSCI0217, prin OM 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Avand o suprafata de 43.218 ha, acest sit este renumit pentru diversitatea floristica, adapostind aproape 1.190 de specii de plante superioare din cele peste trei mii, cunoscute la noi in tara si 185 specii de pasari reprezentand aproximativ jumatate din speciile de pasari ale Romaniei.

In judetul Gorj ocupa o suprafata redusa in UATB Pades si Tismana.

Tabel 2.2.5.4.31. UAT incluse in ROSCI 0217 Retezat


(in procente)

1 Pades <1%

2 Tismana 2%


86

Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.32 si 2.2.5.4.33.

Tabel 2.2.5.4.32. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0217 Retezat

TIPURI DE HABITATE

Cod Denumire






4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix

6150 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios


6230* Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

6520 Fanete montane

7140 Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat)

7240* Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani)

8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)



9150 Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion


91V0 Paduri dacice de fag


9420 Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana


87

Tabel 2.2.5.4.33. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0217 Retezat

SPECII DE MAMIFERE


1308 Barbastella barbastellus

1352* Canis lupus

1355 Lutra lutra

1361 Lynx lynx

1307 Myotis blythii

1324 Myotis myotis




1354* Ursus arctos




SPECII DE PESTI



1163 Cottus gobio

9903 Eudontomyzon danfordi




1052 Euphydryas maturna

4034 Glyphipterix loricatella


1060 Lycaena dispar

4039 Nymphalis vaualbum


4024* Pseudogaurotina excellens


SPECII DE PLANTE


88



1902 Cypripedium calceolus

2113 Draba dorneri

1758 Ligularia sibirica


Pe teritoriul judetului Gorj exista si 2 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (ROSPA), declarate conform HG nr. 1284/2007, iar acestea sunt:

1. ROSPA 0035 (Parcul National) Domogled – Valea Cernei, cu o suprafata totala de 61 211 ha, din care in judetul Gorj o suprafata de 29 806 ha, pe teritoriul a doua UATB:

� 71% pe teritoriul UATB Pades

� 10% pe teritoriul UATB Tismana

Parcul National Domogled – Valea Cernei, detine atat statut de arie de protectie speciala avifaunistica, cat si de sit de importanta comunitara, preocuparile in ceea ce priveste activitatea de ocrotire a naturii in acest spatiu fiind foarte vechi, asa cum se specifica in Planul de Management al Parcului National Domogled - Valea Cernei.

Aria de protectie speciala avifaunistica a fost declarata prin: Hotararea de Guvern nr. 1.284 din 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Categoria de management a ariei conform Directivei 79/409/CEE este: zona protejata administrata pentru asigurarea starii favorabile de conservare a speciilor de pasari, de importanta comunitara.

Obiectivele de conservare sunt reprezentate atat de speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, cat si de ouale, cuiburile si habitatele acestora.


89

Figura 2.2.5.4.1. Parcul National Domogled Valea Cernei

(sursa: http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDFPublic.aspx?site=ROSPA0035)

Speciile de pasari protejate, pe teritoriul SPA Domogled – Valea Cernei, conform Anexei I a Directivei 79/409/EEC sunt prezentate in tabelele 2.2.5.4.34. si 2.2.5.4.35.

Tabel 2.2.5.4.34. Speciile de pasari protejate din cadrul ROSPA 0035 Domogled – Valea Cernei


A091 Aquila chrysaetos Acvila de munte

A104 Bonasa bonasia Ierunca

A215 Bubo bubo Bufnita

A224 Caprimulgus europaeus Lipitoare (Caprimulg)

A080 Circaetus gallicus Serparul

A239 Dendrocopos leucotos Ciocanitoarea cu spate alb

A238 Dendrocopos medius Ciocanitoare de stejar

A429 Dendrocopos syriacus Ciocanitoare de gradini

A236 Dryocopus martius Ciocanitoarea neagra

A379 Emberiza hortulana Presura

A103 Falco peregrinus Soimul calator

A321 Ficedula albicollis Muscarul gulerat

A320 Ficedula parva Muscarul mic

A339 Lanius collurio Sfranciocul rosiatic

A246 Lullula arborea Ciocarlia

A072 Pernis apivorus Viesparul

A234 Picus canus Ghionoaia/Ciocanitoare sura

A220 Strix uralensis Huhurezul mare

A307 Sylvia nisoria Silvia-porumbaca

2. ROSPA 0084 Muntii Retezat, cu o suprafata totala de 38009 ha (conform Planului de Management al Parcului National Retezat), din care in judetul Gorj se suprapune urmatoarelor UAT-uri:

� Mai putin de 1% pe suprafata UAT Pades;

� 2% pe suprafata UAT Tismana.


90

Figura 2.2.5.4.2. Parcul National Retezat

(sursa: http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDFPublic.aspx?site=ROSPA0084)

Speciile de pasari protejate, pe teritoriul SPA Parcul National Retezat, conform Anexei I a Directivei 79/409/EEC sunt urmatoarele:

Tabel 2.2.5.4.35. Speciile de pasari protejate din cadrul ROSPA 0084 Muntii Retezat


A223 Aegolius funereus Minunita

A229 Alcedo atthis Pescarus albastru

A091 Aquila chrysaetos Acvila de munte

A089 Aquila pomarina Acvila tipatoare mica

A104 Bonasa bonasia Ierunca

A215 Bubo bubo Bufnita

A224 Caprimulgus europaeus Lipitoare (Caprimulg)

A080 Circaetus gallicus Serparul

A122 Crex crex Cristelul de camp

A239 Dendrocopos leucotos Ciocanitoarea cu spate alb

A238 Dendrocopos medius Ciocanitoare de stejar

A236 Dryocopus martius Ciocanitoarea neagra

A103 Falco peregrinus Soimul calator

A321 Ficedula albicollis Muscarul gulerat

A320 Ficedula parva Muscarul mic

A217 Glaucidium passerinum Cucuveaua pitica

A339 Lanius collurio Sfranciocul rosiatic


91


A072 Pernis apivorus Viesparul

A241 Picoides tridactylus Ciocanitoare de munte

A234 Picus canus Ghionoaia (Ciocanitoarea sura)

A220 Strix uralensis Huhurez mare

A108 Tetrao urogallus Cocosul de munte

Prezenta Parcurilor Nationale protejate Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Retezat, si a Parcului Natural „Geoparcul Platoul Mehedinti”, proiectata peste varietatea mare de arii speciale de protectie avifaunistica si a ariilor naturale protejate de importanta comunitara, conduce la concluzia ca judetul studiat dispune de o bogatie naturala si avifaunistica deosebita, motiv pentru care aceste zone trebuie valorificate corespunzator si trebuie respectat regimul de protectie al fiecareia in parte.

Conform Etapelor I si II a PATJ Gorj, pe teritoriul judetului Gorj exista doua zone cu o concentrare mare de arii protejate:

• zona de nord a judetului, formata din 13 UATB;

• zona central-sudica a judetului, formata din 16 UATB.

Situatia UATB-rilor din judetul Gorj, din punct de vedere al prezentei ariilor protejate este prezentata in Tabelul 2.2.5.4.36:


92

Tabel 2.2.5.4.36. Situatia ariilor naturale protejate la nivel de UATB

ROSPA ROSCI Parc national

(PN) Parc natural (Pn)

Rezervatii si monumente ale naturii

1. Targu Jiu

2. Motru

3. Bumbesti Jiu

ROSCI 0063 Defileul jiului

ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

ROSCI 0188 Parang

PN Defileul Jiului

2427 Sfinxul Lainicilor

2455. Stancile Rafaila

4. Novaci


ROSCI 0188 Parang

2454. Padurea Barcului

5. Rovinari

6. Targu

Carbunesti

7. Tismana

ROSPA 0035

ROSPA 0084

ROSCI 0069 Domogled - Valea Cernei

ROSCI 0217 Retezat


PN Domogled- Valea Cernei

PN Retezat

Pn Geoparcul Platoul

Mehedinti

2429. Piatra Andreaua

2431. Izvoarele Izvarnei

2433. Pestera Gura Plaiului

2436. Cotul cu Aluni

2437. Rezervatia botanica Cioclovina

2438. Padurea Tismana-Pocruia


93




2443. Muntele Oslea

2445. Cornetul Pocruiei

8. Turceni ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2448. Locul fosilifer Garbovu

9. Țicleni ROSCI 0045 Coridorul Jiului

10. Albeni

11. Alimpesti

12. Aninoasa ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2447. Locul fosilifer Grosera

13. Arcani

14. Baia de Fier


ROSCI 0188 Parang

2424. Pestera Muierii

2435. Pestera Iedului

15. Balanesti

16. Balesti

17. Barbatesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului

18. Balteni ROSCI 0045 Coridorul Jiului

19. Bengesti - Ciocadia

20. Berlesti


94




21. Bolbosi

22. Borascu ROSCI 0045 Coridorul Jiului

23. Branesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului

24. Bumbesti - Pitic

25. Bustuchin

26. Capreni

27. Catunele Pn Geoparcul Platoul

Mehedinti

28. Calnic

29. Ciuperceni

30. Crasna


ROSCI 0188 Parang

2449. Locul fosilifer Buzesti

31. Cruset

32. Danciulesti

33. Danesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului

34. Dragotesti

35. Dragutesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului

36. Farcasesti

37. Glogova Pn Geoparcul Platoul

Mehedinti


95




38. Godinesti ROSCI 0129 Nordul

Gorjului de Vest

Pn Geoparcul Platoul Mehedinti

39. Hurezani

40. Ionesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului

41. Jupanesti

42. Lelesti

43. Licurici

44. Logresti

45. Matasari

46. Musetesti ROSCI 0128 Nordul

Gorjului de Est PN Defileul Jiului

47. Negomir ROSCI 0045 Coridorul Jiului

48. Pades

ROSPA 0035

ROSPA 0084

ROSCI 0069 Domogled - Valea Cernei


ROSCI 0198 Platoul Mehedinti

ROSCI 0127 Retezat

PN Domogled-Valea Cernei

PN Retezat

Pn Geoparcul Platoul Mehedinti

2422. Piatra Closanilor

2423. Ciucevele Cernei

2425. Pestera Martel

2426. Cheile Corcoaiei

2434. Pestera Lazului

2439. Padurea Gorganu

2443. Muntele Oslea


96




49. Pestisani ROSCI 0129 Nordul

Gorjului de Vest Piatra Brostenilor

50. Plopsoru ROSCI 0045 Coridorul Jiului

51. Polovragi

2440. Padurea Polovragi

2444. Cheile Oltetului si Pestera Polovragi

52. Prigoria

53. Rosia de Amaradia

54. Runcu ROSCI 0129 Nordul

Gorjului de Vest

2432. Izbucul Jalesului

2442. Cheile Sohodolului

55. Sacelu

2428. Piatra Buha

2430. Piatra Biserica Dracilor

2441. Formatiunile eocene de la Sacelu

2452. Valea Sodomului

2456. Izvoarele minerale Sacelu

56. Samarinesti

57. Saulesti ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2450. Locul fosilifer Saulesti

58. Schela

ROSCI 0063 Defileul Jiului


PN Defileul Jiului

2457. Dealul Gornacelu


97




59. Scoarta 2453. Valea Ibanului

60. Slivilesti

61. Stanesti ROSCI 0129 Nordul

Gorjului de Vest

62. Stejari

63. Stoina

64. Telesti

65. Turburea ROSCI 0045 Coridorul Jiului

66. Turcinesti ROSCI 0129 Nordul

Gorjului de Vest

67. Tantareni ROSCI 0045 Coridorul Jiului

68. Urdari ROSCI 0045 Coridorul Jiului

69. Vagiulesti

70. Vladimir 2451. Locul fosilifer Valea

Desului

UAT care nu se suprapun unor arii naturale

protejate


Pagina (98)


Numarul mare de zone naturale protejate si de monumente naturale constituie una dintre marile bogatii ale naturii judetului. Se poate observa ca majoritatea acestor bogatii sunt localizate in partea muntoasa a judetului, evidentiindu-se prin complexitatea urmatoarelor UATB: orasele Bumbesti-Jiu si Tismana, comunele Pades si Schela.

Dupa cum mentioneaza APM Gorj, ariile naturale protejate din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Totusi, sunt necesare masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii.

Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare. Predomina, din pacate un mod defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deseurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc.

In cursul anului 2009 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunandu-se programe de masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora.

Punctele fosilifere de pe teritoriul judetului Gorj, care se constituie ca arii naturale protejate nu au fost atribuite in custodie si pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protectie si conservare a speciilor protejate.

La nivelul judetului Gorj sunt propuse o serie de masuri in vederea conservarii valorilor naturale, corelate cu documentele strategice de la nivel european si national, incluzand atat masuri adminstrative (realizarea de studii, inventarierea speciilor de pasari la nivel judetean), cat si legislative (respectarea zonelor de protectie a ariilor protejate).

2.2.6 Resursele naturale

Judetul Gorj se afla situat in intregime pe unitatea de platforma veche, Platforma Moesica (sectorul Valah), de varsta paleozoica. Pe teritoriul judetului Gorj se disting mari unitati geomorfologice respectiv: ramura sud-vestica din lantul Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici si Podisul Getic. Subcarpatii Getici impreuna cu Podisul Getic formeaza Piemontul Getic, la care prin tectonizarea puternica urmata de o eroziune intensa s-a ajuns la actualul aspect morfologic, caracterizat prin depozite cutate in unitatea subcarpatica si depozite ce trec la un monoclin cu inclinari de pana 1a 10° in zona de podis.

Resursele subsolului concentreaza importante resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale si 3,3% la roci utile, existente la nivelul tarii (APM Gorj 2010, PATJ Gorj 1997).


Pagina (99)


Figura 2.2.6.1. Repartizarea resurselor subsolului in judetul Gorj

Cele mai importante substante minerale utile sunt legate de formatiunile sedimentare (carbune, titei si gaze naturale). Zacamintele de lignit identificate in 17 strate productive, in formatiunile pliocenului, ofera largi posibilitati de exploatare in bazinele Motru, Rovinari, Jilt si Berbesti.

Zacamintele de titei si gaze naturale, cantonate in formatiunile mio-pliocene cutate, reprezinta una din principalele bogatii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea.

Subsolul judetului este cunoscut si pentru rezervele de grafit care se gasesc langa Baia de Fier (paraul Galbenu) si in zona Polovragi (raul Oltet).

Rocile utile si materialele de constructie, variate si in cantitati mari, sunt raspandite pe tot cuprinsul judetului, facand obiectul a numeroase exploatari: calcare in zona Gureni – Pestisani si Suseni – Dobrita, Sohodol – Pocruia, Tismana; granit in versantul stang al vaii Bratcu – zacamantul Meri, in apropierea orasului Bumbesti – Jiu si pe paraul Valea Porcului. La acestea se adauga: marne (Barsesti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argila refractara (Viezuroiu), argile comune (Balteni, Barsesti s.a.), nisipuri si pietrisuri, prezente in materialul aluvionar al raurilor, acumulari mai importante fiind in raza localitatilor Telesti (Bistrita), Barbatesti, Targu Carbunesti (Gilort), Targu Jiu si Tantareni (Jiu).


Pagina (100)


Cele mai importante resurse regenerabile din judetul Gorj sunt reprezentate de:

• Ape

In perimetrul judetului Gorj au fost identificate corpuri de apa subterana predominant de buna calitate, dupa cum urmeaza:

• apele freatice din zona Tismana – Dobrita (cu caracter hidrochimic de tip bicarbonato – calcic – magnezian),

• apele freatice din formatiunile calcaroase mezozoice (asigura alimentarea cu apa a oraselor Targu – Jiu si Novaci si a altor localitati din zona),

• corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor (s-au inregistrat ape nepotabile cu concentratii ale reziduului fix peste limitele admisibile in lunca Jiului, la care concura factorii litologic si cel al evaporatiei, dar si poluarea antropica, de asemenea in apele freatice din lunca Jiului continutul in fier este depasit, cauza fiind naturala),

• corpul de ape subterane de adancime din formatiunile Pliocene, complexul acvifer Dacian (indeplinesc conditiile de potabilitate admisibile, in zona Motru-Rovinari-Tg.Carbunesti, aceste ape fiind folosite la alimentarea cu apa a oraselor respective, iar valorile mici ale indicatorului NH4+ sunt anihilate prin clorinare),

• complexul acvifer Pontian (apele subterane din orizontul inferior sunt ape nepotabile, hiperclorurate),

• corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene (apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu).

Apele de suprafata sunt reprezentate de rauri si lacuri ce apartin bazinului hidrografic al raului Jiu, densitatea retelei hirografice permanente fiind de 0,5 km/km2. Alimentarea raurilor se face preponderent din ploi si zapezi si mai putin din surse subterane.

O importanta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile care completeaza reteaua hidrografica a judetului.

Lacurile naturale din judetul Gorj sunt reprezentate lacurile glaciare din Muntii Parang. Cele mai mari lacuri, cu apa permanenta sunt:

• Calcescu (S = 3 ha si adancimea maxima = 9,3 m);

• Slaveiu (S = 0,25 ha si adancimea maxima = 2,8 m);

• Mija si Pasarea (S = 0,3 ha si adancimea maxima = 3 m).

Lacurile de acumulare rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice a cursurilor de apa din zona sunt reprezentate de:

� complexul hidrotehnic si energetic Cerna – Motru – Tismana, avand drept scop asigurarea apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. In cadrul complexului sunt incluse:

- lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe Raul Cerna, cu un volum util de 120 milioane m3 (inaltimea maxima a barajului fiind de 110,5 m)

- lacul Motru cu un volum util de 3 milioane m3 (inaltime maxima a barajului 49 m).


Pagina (101)


� acumularea Vaja (volum util circa 2 milioane m3) si

� acumularea Clocotis (volum util circa 5 milioane m3) pe raul Bistrita.

• Soluri

In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha).

In zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa. In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu – Carbunesti, pe relief asezat, domina solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite si, mai ales in nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate; aceste soluri au de regula textura mijlocie la suprafata.

Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai.

Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinta agricola cca. 110 mii ha.

Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta silvica are o pondere mai insemnata.

2.3 Conditii sociale si economice, dotari si utilitati

2.3.1 Fondul locativ

In judetul Gorj, zonele rezidentiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar private, dupa cum fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare si private. Balanta fondului de locuinte in perioada 2000 – 2008 este prezentata in tabelul nr. 2.3.1.1.

Tabel 2.3.1.1 Fondul de locuinte

Total

Anii Locuinte

(numar)

Camere de locuit

(numar)

Suprafata locuibila

(mii mp)

1990 139723 302093 3806,9

1995 141096 359906 4440,1

2000 143458 368788 4587,2

2001 152085 410122 5307,5

2002 152418 411436 5330,8

2003 152861 412741 5354,6

2004 153232 414160 5380,8

2005 153509 415365 5404,1

2006 153982 417032 5438,7

2007 154288 418303 5463,8


Pagina (102)


Total

Anii Locuinte

(numar)

Camere de locuit

(numar)

Suprafata locuibila

(mii mp)

2008 154718 420030 5498,1

2009 154923 421032 5519,7 Sursa:INSSE

Ca si trasaturi generale ale fondului de locuinte existent in judetul Gorj, se constata ca exista trei tipuri distincte de medii de locuit, avand grade diferite de dezvoltare infrastructurala:

1) mediul de locuit dotat aproape complet sau complet, exemplificabil prin municipiul Targu Jiu, unde se inregistreaza un grad inalt de dotare cu dependinte sau utilitati, precum si o densitate mare a populatiei;

2) mediul de locuit dotat moderat sau relativ moderat, ca in cazul oraselor Motru, Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu-Carbunesti, Ticleni, Tismana, Turceni care inregistreaza un grad redus al dotarii cu dependinte sau utilitati si o densitate a populatiei sub media inregistrata in mediul urban pe tara;

3) mediul de locuit subdotat, care se identifica practic cu mediul rural unde se remarca o lipsa a dotarii cu dependinte sau utilitati.

Un nou concept numit Casa Verde este tot mai des luat in discutie. Noile norme de eficienta energetica impun tehnici de constructie care izoleaza tot mai bine cladirile. In prim plan, sta consumul de energie primara pentru incalzirea, respectiv prepararea apei calde menajere din surse regenerabile.

Deja se realizeaza la cerere, pentru primarii, studii de fezabilitate din care sa rezulte raportul cost-beneficiu al instalatiilor de panouri solare, pompe de caldura, eoliene, panouri fotovoltaice. Aceste studii sunt necesare sustinerii dosarului in programul de inlocuire sau completare a sistemelor ce folosesc energii conventionale, cu sisteme care folosesc energii neconventionale cum sunt radiatia solara, puterea vantului, caldura geotermala.

In principal, urbanizarea spatiului este datorata:

• mutarii activitatilor industriale;

• artizanale si a serviciilor la periferiile oraselor sau in mediul rural;

• dezvoltarii infrastructurilor de transport (retele feroviare, sosele, autostrazi, linii electrice).

2.3.2 Servicii de sanatate

In judetul Gorj toate UAT-urile dispun de unitati sanitare care asigura servicii medicale.

Conform C.A.S.J. Gorj (www.casgorj.ro), la data de 01.07.2011, situatia furnizorilor de servicii medicale aflati in relatie contractuala cu C.A.S.J. Gorj se prezinta astfel:

• 8 spitale, si anume:

� Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu;

� Spitalul Municipal Motru;


Pagina (103)


� Spitalul orasenesc Targu Carbunesti;

� Spitalul orasenesc Rovinari;

� Spitalul orasenesc Novaci;

� Spitalul orasenesc Turceni;

� Spitalul Tudor Vladimirescu Runcu;

� Spitalul orasenesc Bumbesti Jiu.

Conform HG nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes national ,,Dezvoltarea retelei nationale de camine pentru persoanele varstnice’’, Spitalul orasenesc Bumbesti Jiu este propus spre a deveni camin pentru persoane varstnice.

• 1 serviciu prespitalicesc – Serviciul de ambulanta Gorj, cu sediul in Targu Jiu;

• Cabinetele medicale mentionate la nivelul judetului sunt in numar de 386, astfel:

� 204 cabinete medici de famile;

- 49 in municipiul Targu Jiu;

- 13 in municipiul Motru;

- 8 in Rovinari;

- 134 in celelalte orase si comune, repartizate functie de numarul de locuitori.

� 35 cabinete medici specialisti, in care sunt incluse si serviciile de specialitate din spitalele mentionate mai sus, repartizate astfel:

- 21 in municipiul Targu Jiu;

- 5 in municipiul Motru;

- 9 in celelalte orase;

� 51 cabinete medici stomatologi;

• Farmaciile la nivel de judet sunt in numar 96, fiind disproportionate pe UAT-uri, dar corelate cu numarul de locuitori, astfel:

� 51 in municipiul Targu Jiu;

� 7 in municipiul Motru;

� 6 in Rovinari;

� 13 in celelalte orase;

� 19 in comune.

Din cele de mai sus se constata ca principalele dotari de sanatate sunt concentrate in mediul urban, in principal in municipiul Targu Jiu.

In ceea ce priveste situatia angajatilor in mediul sanitar, in aceste unitati dar si in sistemul de asistenta sociala, la nivelul anului 2009 erau incadrate 5878 de persoane, din care 75,8% in mediul urban. Aceasta diferenta se datoreaza faptului ca marile unitati medicale se afla situate in orase si deservesc si aria adiacenta. Cei mai multi salariati in sistemul sanitar si de asistenta sociala sunt in Municipiul Targu Jiu (2549). Dintre acestia 601 sunt medici specialisi (573 in sistemul public si doar 28 in sistemul privat), peste 80% in


Pagina (104)


mediul urban, 108 stomatologi si 208 medici de familie (toti in sistemul privat). Doar in cazul medicilor de familie o pondere mai mare o au cei din rural (53,3%) fata de urban.

2.3.3 Invatamant

La nivelul judetului Gorj, din totalul de 70 UAT-uri aferente acestuia, nivelul invatamantului se prezinta astfel:

• 1 UAT in care exista invatamant superior – Targu Jiu;

• 1 UAT in care exista scoala postliceala – Targu Jiu;

• 18 UAT-uri in care exista licee;

• 1 UAT in care exista scoala de arte si meserii;

• 69 UAT-uri in care exista scoli generale;

• 50 UAT-uri in care nu exista licee si scoli postliceale.

Reteau unitatilor de invatamant la nivelul anului 2011 este redata in tabelul 2.3.3.1.

Tabel 2.3.3.1. Reteaua unitatilor de invatamant (scoli cu clasele I – XII)

Mediul de rezidenta

Tip scoala Urban Rural

Nr. scoli doar cu clasele I-IV

6 165

Nr. scoli doar cu clasele I-VIII

16 93

Nr. scoli doar cu clasele I-XII

23 9

Figura 2.3.3.1 Reteaua dotarilor in invatamant in judetul Gorj la nivelul anilor 2008-2009

Conform informatiilor prezentate in ,,Raportul privind starea invatamantului din judetul Gorj – An scolar 2010 – 2011’’, elaborat de Inspectoratul Scolar Judetean Gorj (http://isj.gj.edu.ro), sistemul de invatamant din judetul Gorj la nivelul anului 2011 numarul total de elevi inscrisi era de aproximativ 60 000, din care 65% erau in mediul


Pagina (105)


urban. Dintre acestia, cei mai multi apartin invatamantului gimnazial, relativ egal repartizati pe cele doua medii. Invatamantul primar a inregistrat un numar de inscrisi de 14 506 elevi, din care 7 933 sunt in mediul rural.

In invatamantul liceal sunt cuprinsi aproximativ 20 000 de elevi, din care 85% sunt in mediul urban. Desi numarul elevilor care sunt cuprinsi in invatamantul liceal este mare, practic doar 18 UAT-uri au elevi inscrisi la aceasta forma de invatamant ca urmare a lipsei liceelor in celelalte localitati. Cei mai multi elevi care urmeaza un liceu sunt in municipiul Targu Jiu, aici existand un numar mai mare de licee, comparativ cu celelalte localitati.

Invatamant postliceal si universitar nu exista decat in municipiul Targu Jiu. Astfel, in invatamantul postliceal sunt cuprinsi doar 804 elevi, in timp ce in cel universitar sunt cuprinsi 5800 de studenti. Cei mai multi studenti provin din judetul Gorj (5456), restul fiind din judetele limitrofe.

Personalul didactic a fost de aproximativ 5000 persoane, din care cca. 55% este personalul didactic din invatamantul primar si gimnazial. Pe cele doua medii exista diferentieri, respectiv 56,4% din personalul didactic total apartine mediului urban, in timp ce doar 44,5% din personalul didactic din invatamantul primar si gimnazial apartine mediului urban. In invatamantul universitar sunt cuprinse 150 de cadre didactice in municipiul Targu Jiu.

2.3.4 Transporturile

Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 36,6 km/100 km2 , fiind peste densitatea pe tara (34,2 km/100 km2), ceea ce indica faptul ca teritoriul este bine acoperit datorita unei retele de asezari distribuite relativ uniform, cu putine probleme de acces.

1) Infrastructura de transport

Retelele de transport sunt in principal, compuse din:

- retea de transport rutier;

- retea de transport feroviar.

Reteaua de drumuri cuprinde, conform HG.540/2000:

- trasee de drumuri nationale, din care:

• 1 traseu de drum european, E 79 (DN 66);

• 1 traseu de drum national principal DN 67;

• 5 trasee de drumuri nationale secundare DN 67C, DN 67D, DN 66A, DN 67B, DN 6B;

• 34 trasee de drumuri judetene;

• 193 trasee de drumuri comunale.


Pagina (106)


Figura 2.3.4.1. Reteaua de transport in judetul Gorj

Lungimea drumurilor publice din judetul Gorj este de 2233 km, reprezentand 2,7% din totalul drumurilor publice din Romania care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice in judetul Gorj este de 39,9 km/100 km2, situand judetul printre primele locuri din tara, fiind peste densitatea pe tara care este de 34,2 km/100 km2 si peste densitatea Regiunii Sud–Vest Oltenia (36,6 km/ 100 km2).

Lungimea totala a drumurilor publice din judetul Gorj este repartizata astfel:

- 383 km (17,2%) drumuri nationale;

- 1850 km (82,8%) drumuri judetene si comunale;

Drumurile nationale sunt modernizate pe 317 km (82,8%) si cu imbracaminti usoare rutiere pe 44 km (11,5%) si pietruiti pe 22 km (5,7%), aceste drumuri situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica considerata ca fiind buna.

Pe reteaua de drumuri nationale si locale exista lucrari de arta (pasaje, poduri si podete). Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale au o stare tehnica buna, dar nu toate sunt la clasa de incarcare E. Din numarul total, un numar de 20 de poduri sunt la clasa de incarcare I, din care 11 poduri sunt de drumul european E 79.

Drumurile judetene si comunale sunt modernizate pe o lungime de 415 km (22,4%) cu imbracaminti usoare rutiere pe 627 km (33,9%), pietruiti pe 651 km ( 35,2%) si de pamant pe 157km (8,5%). Drumurile judetene sunt de clasa tehnica IV si V, avand o


Pagina (107)


stare tehnica considerata in general satisfacatoare, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare.( Sursa: INSSE 2009)

Drumurile judetene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si de marfa in conditii de siguranta si confort optime. Astfel, legatura cat mai directa intre drumurile judetene existente, cu cele nationale, intre centrele de comuna sau intre satele apartinand unor comune invecinate trebuie imbunatatita. Analizand situatia drumurilor comunale care indeplinesc conditii pentru a fi clasate ca drumuri judetene si de asemenea accesul de la centrul comunei la satele componente, legatura intre satele apartinand comunelor invecinate si legatura directa a unor localitati cu drumurile nationale si judetene, trebuie rezolvata, analizand situatia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Judetul Gorj se confrunta cu o serie de probleme generate de alunecarile de teren, ce afecteaza in mod serios infrastructura de transport. Dezghetul, perioadele de ploi intense sau prelungite, dar si exploatarea carbunelui sunt o sursa potentiala de alunecari si prabusiri de teren.

Pe timpul iernii, caderile masive de zapada fac ca circulatia sa fie intrerupta pe drumul national DN 76C intre Novaci si Ranca de la km 16+000 la km 34+400. O analiza a starii de viabilitate a drumurilor judetene, pe timpul iernii, le claseaza pe cele mai afectate in clasa IV si clasa III. Exemplu din clasa IV fac parte DJ 672C, DJ 644, iar din clasa III fac parte DJ 671C, DJ672E, DJ 672C, DJ 672D, DJ 664A, DJ 665C, DJ 665D, DJ 662.


Pagina (108)


Figura 2.3.4.1 Reteaua rutiera a judetului Gorj

Accesibilitatea localitatilor este direct influentata de situarea acestora pe reteaua majora de transport rutier si feroviar si de o buna legatura cu aceasta prin intermediul retelei locale de transport.

Accesibilitatea la nivelul judetului Gorj se prezinta astfel:

- 9 UAT - Targu-Jiu, Tantareni, Bumbesti-Jiu, Rovinari, Dragutesti, Plopsoru, Targu-Carbunesti, Scoarta, Turburea - au accesibilitate foarte buna, dintre acestea doar 6 UAT au acess la drumul european, 3 UAT au acces la drumul national si 2 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50 km fata de un aeroport;

- 6 UAT-uri au accesibilitate buna, acstea fiind Motru, Turceni, Balteni, Branesti, Ionesti si Capreni; dintre acestea, doar 2 UAT au acces la drumul european, la drumul national si la linie CF dubla electrificata si gara, 5 UAT au acces la drumul judetean, 3 UAT au acces linie CF dubla electrificata si halta, iar 3 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50km fata de un aeroport;


Pagina (109)


- 26 UAT (Novaci, Tismana, Alimpesti, Arcani, Balanesti, Balesti, Barbatesti, Bumbesti-Pitic, Calnic, Ciuperceni, Cruset, Danciulesti, Hurezani, Jupanesti, Lelesti, Licurici, Logresti, Pades, Pestisani, Polovraci, Runcu, Samarinesti, Saulesti, Stejari, Stoina, Telesti) au accesibilitate medie, dintre acestea 20 UAT au acces la drumul national, 26 UAT au acces la drumul judetean, 1 UAT are acces la linie CF dubla electrificata si gara, 3 UAT au acces linie CF dubla electrificata si halta, iar 4 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50 km fata de un aeroport;

- 29 UAT au accesibilitate scazuta, dintre acestea 1 UAT are acces la drumul national, 27 UAT au acces la drumul judetean; aceste 29 UAT-uri sunt: Ticleni, Albeni, Aninoasa, Baia de Fier, Bengesti-Ciocadia, Berlesti, Bolbosi, Borascu, Bustuchin, Catunele, Crasna, Danesti, Dragotesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Matasari, Musetesti, Negomir, Prigoria, Rosia de Amardia, Sacelu, Schela, Slivilesti, Stanesti, Turcinesti, Urdari, Vagiulesti, Vladimir.

Judetul Gorj dispune de o retea feroviara in lungime de 239 km din care 179 km (74,9 %) linie cu o cale si 60 km ( 25,1 %) linie cu doua cai. Densitatea cailor ferate pe judet este de 42,7 km/1000 km2, fiind sub densitatea pe tara de 45,3 km/1000km2 si peste densitatea din Regiunea Sud - Vest Oltenia (33,9 km/1000 km2). Desi regiunea din care face parte judetul Gorj are o densitate redusa a cailor ferate, densitatea cailor ferate din judet este buna, judetul fiind deservit de magistrala 900 Bucuresti - Craiova – Timisoara, in lungime totala de 533 km

Reteaua feroviara a judetului Gorj are in prezent urmatoarea distributie:

• magistrala 202 Filiasi – Simeria: in lungime de 202 km

� cale ferata simpla electrificata pe: - sectorul Livezeni- Luna Budieni

- sectorul Pojoreni -Filiasi

� cale ferata dubla electrificata pe Sectorul Pojoreni-Luna Budieni

• linia 221 Targu Jiu-Gura Motrului: in lungime de 76 km

� cale ferata simpla electrificata pe sectorul Targu Jiu-Rovinari

� cale ferata dubla electrificata pe sectorul Rovinari- Gura Motrului

• linia 914 : Motru-Strehaia: in lungime de 31 km

� cale ferata simpla electrificata pe sectorul Motru-Samarinesti

• linia 116 : Carbunesti-Albeni

� cale ferata simpla electrificata pe sectorul Carbunesti-Albeni

• linia 144 : Turceni- Dragotesti: in lungime de 37 km

� cale ferata simpla electrificata pe sectorul Turceni- Dragotesti

• linia 138 : Amaradia-Barsesti: in lungime de 16 km

� cale ferata simpla electrificata pe sectorul Amaradia- Barsesti

Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Gorj este in general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Statiile care deservesc tarficul de marfa si calatori au o stare tehnica nesatisfacatoare, neasigurand conditii corespunzatoare transportului pe calea ferata.


Pagina (110)


Lucrarile de arta intalnite pe reteaua de cai ferate a judetului, sunt reprezentate de: viaducte, poduri cu deschideri mai mari de 10 m si podete cu deschideri intre 0,5 si 10 m. Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul cailor ferate sunt intr-un numar foarte mic.

Trecerile la nivel sesizate cu dotari necorespunzatoare sunt in numar de 3, si anume:

� la km CF 29+877, intre statiile Motru Est-Motru Sud;

� la km CF 60+756, intre statiile Carbesti-Amaradia;

� la km CF 61+960, intre statiile Carbesti-Amaradia;

In zona trecerilor la nivel este redusa viteza de circulatie a trenurilor, pentru evitarea eventualelor accidente.

2) Transportul public

In judetul Gorj transportul public este asigurat de Transloc SA Targu Jiu aflat in subordinea Consiliului Local Municipal, care include transportul public de persoane, transportul public de marfuri, precum si alte servicii de transport public.

Tabel 2.3.4.1 Transportul urban de pasageri in judetul Gorj in perioada 1990-2009

Numarul vehiculelor in inventar

- la sfarsitul anului -

Pasageri transportati (mii) Anii

Autobuze1) Troleibuze Autobuze1) Troleibuze

1990 126 - 16404,0 -

1995 77 13 8365,0 1344,0

2000 36 17 4030,9 2341,0

2001 36 17 9754,3 2927,0

2002 35 17 4188,4 3125,0

2003 36 17 3593,2 2891,0

2004 15 17 3513,2 2641,0

2005 15 17 2407,2 2517,0

2006 27 17 5014,0 2687,0

2007 49 17 5964,3 2775,0

2008 15 17 2125,0 2278,0

2009 20 17 2233,0 3637,0

Sursa Institutul National de Statistica Gorj

3) Parcul auto

Conform datelor Directiei Judeteana de Statistica Gorj, evolutia numarului de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 – 2009 se prezinta in tabelul 2.3.4.2

Tabel 2.3.4.2 Situatia parcului auto in perioada 2002 – 2009


Pagina (111)


40000

60000

80000

100000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 An

Nr Total vehicule

Autoturisme

Anul

Denumire UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007* 2008** 2009**

Vehicule -TOTAL

Nr. 78478 83888 85614 89747 95010 68108 65313 68043

Vehicule pt transport marfuri - total

Nr. 10585 11051 11329 11806 12234

Vehicule pt transportul calatorilor - total

Nr. 54560 57470 59694 62892 67348

Autobuze Nr. 770 760 762 755 779 415 496 509

Autoturisme Nr. 53617 56503 58683 61858 66286 53098 51893 56250

* Conform PATJ Gorj, date furnizate de M.I.R.A. Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor

** Conform PATJ Gorj, date furnizate de Registrul Auto Roman

Figura 2.3.4.2 Evolutia parcului auto in judetul Gorj in perioada 2002-2009

Se constata o crestere a numarului de autovehicule pana la nivelul anului 2006, ulterior observandu-se o scadere brusca.

Situatia automobilelor proprietate personala pe cap de locuitor este redata in tabelul de mai jos.

Tabel 2.3.4.3 Automobile proprietate personala pe cap de locuitor

Automobile proprietate personala pe cap de locuitor (nr. Automobile la 1000 locuitori)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Judet Gorj

119 124 132 144 130 145

Deoarece la nivelul judetului Gorj unul dn punctele slabe este reprezentat de starea proasta a drumurilor (infrastructura de acces in stare proasta, lisa drumurilor espres,


Pagina (112)


disparitati accentuate intre mediul urban si cel rural) in cadrul PATJ a fost propusa reabilitarea acestei probleme, conform programului operational de transport (POR) si celui sectorial (POS), domeniile majore constand in:

• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere:

o realizarea de drumuri espres pe traseele Drobeta Turnu Severin – Targu Jiu – Ramnicu Valcea si Petrosani – Targu Jiu – Filiasi – Craiova;

o realizarea de retele moderne de drumuri pentru localitatile traversate de viitoarele drumuri expres;

o modernizarea drumurilor de lagatura cu alte judete;

• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata:

o modernizarea infrastructurii feroviare;

o construirea unei noi linii ferate pe traseul Motru – Baia de arama;

o modernizarea statiilor de cale ferata;

• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de trannsport aerian:

o reabilitarea aerodromului de la Stanesti.

2.3.5 Producerea energiei electrice si termice

In judetul Gorj, cea mai importanta sursa de energie este reprezentata de Complexul Energetic Turceni, cu o putere instalata de 1980 MW, fiind urmata de Complexul Energetic Rovinari, cu o puetere instalata de 1320 MW.

Fata de anul 1997, trebuie remarcat faptul ca puterea instalata a marilor Complexuri energetice a scazut: la Turceni de la 1720 la 1320 MW, iar la Rovinari de la 2310 la 1980 MW. Cantitatea de energie electrica produsa a crescut de la 4.464 GWh/an in 1996 la 6.393 GWh/an in 2010 la Turceni, si de la 3.940 GWh/an in 1996 la 5.352 GWh/an in 2010 la Rovinari, ceea ce demonstreaza eficienta retehnologizarilor, lucrari care sunt in curs de realizare si la ora actuala.

Sucursala Hidrocentrale Targu Jiu are in exploatare 6 hidrocentrale si o micro-hidrocentrala, prin intermediul carora prelucreaza potentialul energetic al apelor din cadrul bazinelor hidrografice Cerna, Motru, Tismana, Bistrita si Jiu, iar in constructie inca 3 hidrocentrale pe cursul raului Jiu, toate amplasate din punct de vedere administrativ, pe teritoriul judetului Gorj.

Sursele de producere a energiei electrice in judetul Gorj sunt prezentate in tabelul 2.3.5.1

Tabel 2.3.5.1 Surse de producere a energiei electrice in judetul Gorj

Nr. crt

Tipul si denumirea centralei electrice

Locatie/ curs de apa

Putere instalata (MW)

Energia produsa (GWh/an)

Observatii

1 CET Turceni Comuna Turceni

1.980 6.396 Combustibili: Lignit, pacura, gaze

2 CET Rovinari Oras Rovinari

1320 5.352 Combustibili: Lignit, pacura, gaze

3 CHE Motru Cerna 50 130

4 CHE Tismana Tismana 106 262


Pagina (113)


Nr. crt

Tipul si denumirea centralei electrice

Locatie/ curs de apa

Putere instalata (MW)

Energia produsa (GWh/an)

Observatii

5 CHE Clocotis Bistrita 10 20

6 CHE Vadeni Jiu 11 27

7 CHE Targu-Jiu Jiu 11 27

8 CHE Turceni Jiu 10 33

9 CHEMP Tismana aval

Tismana 3 6

10 CHEMP Sadu Gorj Sadu 1,6 5

11 CHEMP Novaci I Gilort 0,92 3,5

12 CHEMP Novaci II Gilort 2,2 6,5

13 CHEMP Novaci III Gilort 2,1 5,6

14 CHEMP Novaci IV Gilort 2,1 5,2

15 CHEMP Novaci V Gilort 1,13 3,8

16 CHEMP Baia de Fier Galbenu 0,75 2,4

17 CHEMP Oltet I Oltet 1,75 3,6

18 CHEMP Oltet II Oltet 0,75 2,5

19 MHC Runcu Jales 0,08 0,3

20 MHC Suseni Sadu 0,11 0,6

21 MHC Sacelu Bai Bahnita 0,03 0,7 In conservare

22 MHC Cornesti Jales 0,04 0,25 In conservare

Sursa: Consiliul Judetean Gorj, SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA

Evolutia productiei de energie electrica (dupa natura provenientei) la nivelul judetului in perioada 1999 – 2009 este reprezentata in figura 2.3.5.1

mii MWh

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010

Energie electrica total Termo Hidro

Figura 2.3.5.1 Productia de energie electrica in judetul Gorj


Pagina (114)


Se constata ca productia de energie electrica in judetul Gorj a inregistrat o scadere cu cca. 13% comparativ cu anul 2008, la energie electrica generata de termocentrale se inregistreaza o scadere cu 13,8% in timp ce la energie electrica generata in hidrocentrale, rezulta o crestere cu 14%.

Trebuie mentionat ca, in present …. Captarea CO Rovinari

In ceea ce priveste distributia energiei termice, si pentru judetul Gorj tendinta generala a ultimilor ani a fost renuntarea la sistemul centralizat de distributie in favoarea sistemelor de incalzire descentralizate, fapt care se poate sustine prin scaderea numarului de localitati in care mai functioneaza sisteme de distributie centralizata a energiei, reducerea volumului de energie termica distribuita (Figura 2.3.5.2) si prin cresterea volumului de gaz distribuit pentru uz casnic in detrimentul volumului de gaz distribuit pentru consum energetic (tabel 2.3.5.2).

Gcal

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010

Energie termica distribuita Energie termca distribuita pentru populatie

Figura 2.3.5.2 Energia termica distribuita in judetul Gorj

Conform datelor furnizate de D.J.S. Gorj, generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 – 2008, se prezinta astfel:

Tabel 2.3.5.2 Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)

Judet Anul

Localitati in care se distribuie energie

termica (nr.)

Localitati in care se distribuie gaze

naturale (nr.)

Total Din care pentru uz casnic

2002 8 17 119713 54898 2003 8 18 121634 43369 2004 7 19 116804 50113 2005 5 21 150499 48360 2006 1 24 149092 44593 2007 3 25 132894 40044

Gorj

2008 2 25 104474 43399


Pagina (115)


2.3.6 Echipare hidroedilitra

2.3.6.1 Amenajarea bazinului hidrografic

Judetul Gorj se afla localizat in bazinul inferior al raului Jiu. Multe masuri de remediere sau protectie a resurselor de apa privesc actiuni in bazinele lor superioare. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafata si subterane este dat de folosinta agricola excesiva a terenului.

Principalele cursuri de apa care in timp au creat probleme din punct de vedere social si economic au fost amenajate prin executare de lucrari de regularizare, indiguire, aparari si consolidari de maluri.

Existenta unei bogate retele hidrografice a condus la construirea a 9 baraje hidroenergetice dispuse pe cursul superior al Cernei, Motrului, Tismanei, Bistritei si mijlociu al Jiului care au determinat existenta unui volum de apa acumulata de peste 300 milioane m3.

Principalele amenajari hidrotehnice (diguri, baraje si alte lucrari de aparare impotriva inundatiilor) din judetul Gorj sunt urmatoarele (*Sursa: Datele necesare pentru aceasta sectiune au fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Tg-Jiu si Directia Statistica din cadrul Consiliului

Judetean Gorj):

1) Lacuri de acumulare

Pe teritoriul judetului Gorj exista 9 Lacuri de acumulare, dintre care 2 sunt in administrarea SGA Gorj, 6 sunt in administrarea S.C. Hidroelectrica si 1 se afla in administrarea U.M. Sadu; Volum total acumulat este de 80 110 mil mc; la acestea se adauga si acumularea nepermanenta Rovinari, aflata in administrarea SGA Gorj; o situatie mai clara poate fi observata in tabelul de mai jos.

Tabel 2.2.3.5 Lacurile de acumulare

Denumirea lacului

Cursul de apa pe care este amplasat

Tipul genetic

Volumul acumularii - mil. mc-

Suprafata la nivel normal de retentie

(ha)

Detinator

Sadu Sadu artificial 0,270 2,82 SC Uzina Mecanica

SA

Vadeni Jiu artificial 4,500 72,5 SC Hidroelectrica

Tg. Jiu Jiu artificial 1,750 35,2 SC Hidroelectrica

nepermanent Rovinari Jiu artificial

150 100 SGA Gorj

Clocotis Bistrita artificial 2,600 - SC Hidroelectrica

Turceni Jiu artificial 7,400 150 Complex Energetic Turceni

Tismana av. Tismana artificial 0,750 21 SC Hidroelectrica

Vaja Bistrita artificial 2,000 17 SC Hidroelectrica

Valea Mare (Motru)

Motru artificial 4,800 36,6 SC Hidroelectrica

Valea lui Iovan

Cerna artificial 119,35 - Judetul Mehedinti


Pagina (116)


2) Derivatii si aductiuni

Pentru asigurarea cerintei de apa potabila si industriala a principalilor consumatori in zonele cu deficit de apa, pe teritoriul judetului Gorj sunt executate si functioneaza o serie de aductiuni si derivatii, cele mai importante fiind:

� Cerna – Motru, cu o lungime de 6,1 km, transporta apa din acumularea Valea lui Iovan in acumularea Valea Mare, la un debit instalat de 36 m3/s; asigura alimentarea cu apa la UHE Motru;

� Motru – Tismana, cu o lungime de 14,3 km, transporta apa din acumularea Valea Mare in Tismana, la un debit instalat de 37 m3/s; asigura alimentarea cu apa la UHE Isalnita;

� Bistrita – Tismana, cu o lungime de 11,4km, la un debit instalat de 19m3/s;

� Runcu – Tg. Jiu, cu o lungime de 14,5 km, transporta apa din com. Runcu, izvoarele Valceana, la Targu Jiu (in rezervoare), cu un debit instalat 0,25m3/s; asigura 300 l/s de apa potabila pentru municipiul Targu Jiu;

� Susita – Tg. Jiu, cu o lungime de 18,2 km, transporta apa din localitatea Vaidei la statia de tratare Dealu Targului, cu un debit instalat de 0,6m3/s; asigura 250 l/s pentru alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu;

� canal de deviere a raului Tismana, pe sectorul Stramba – Calnic, lungumea acestuia fiind de 7,6 km;

Trebuie amintit si faptul ca pe teritoriul judetului Gorj trece si aductiunea de apa Izvarna – Craiova, care asigura alimentarea cu apa potabila a municipiului Craiova.

3) Lucrari de indiguiri si regularizari

Aceste lucrari hidrotehnice au ca destinatie apararea impotriva inundatiilor a asezarilor umane si a obiectivelor socio-economice si diminuarea efectelor acestora.

Lucrarile de regularizari, indiguiri si aparari de maluri existente pe teritoriul judetului Gorj insumeaza o lungime de aproximativ 233,2 km de indiguiri si 162 km de regularizari si consolidari de mal. Aceste lucrari apara impotriva inundatiilor cca. 3 225 locuinte, 16 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 44,1 km cale ferata si cca. 85,5 km drumuri nationale si judetene si sunt in mare parte in administrarea SGA Gorj. Astfel, principalele lucrari sunt:

Indiguiri:

• pe raul Jiu, la Targu Jiu, sector Targu Jiu – Turcinesti, cu o lungime de 6,2 km; lucrarea necesita reabilitare;

• pe raul Jiu, zona CET Targu Jiu, sector aval de municipiul Targu Jiu – pod Barsesti; are o lungime de 2,6 km;

• pe raul Jiu, sector Barsesti – baraj Rovinari, in lungime de 6 km;

• pe raul Jiu, sector Rovinari - Plopsoru, in lungime de 25,8 km;

• pe raul Jiu, sector Plopsoru – pod CF Turceni-Rovinari, avand o lungime de 8,7 km;

• pe raul Gilort, sectorul Novaci – Pociovalistea, cu o lungime de 10 km;


Pagina (117)


• pe raul Amaradia, sector Tg. Jiu – Dragutesti, cu o lungime de 7 km;

• pe raul Zlastiu, sector Budieni – Dragutesti, cu o lungime de 17 km;

• pe raul Jiu, la confluenta raului Jiltut cu raul Jiu, apara orasul Turceni, avand o lungime de 2,0 km;

• pe raul Jiu, la CET Turceni, sector Sardanesti – Izvoarele, apara terenurile agricole din zona, avand o lungime de 9,0 km;

Regularizari:

• pe raul Jilt, in zona Matasari, Dragotesti, Bolbosi – Borascu si Calopar, avand o lungime de cca. 25,6 km; sunt necesare studii de verificare a gradului de aparare pentru care a fost realizata lucrarea;

• pe raul Blahnita, sectorul Sacelu – Maghiaresti, cu o lungime de 5 km; sunt necesare studii de verificare a gradului de aparare pentru care a fost realizata lucrarea;

• pe raul Susita, sectorul Ursati – Targu Jiu si aval de pod Targu Jiu – Motru, cu o lungime de 11 km; lucrarea este subdimensionata;

• pe raul Tismana, pe sectorul Godinesti – amonte Stramba, cu o lungime de 17 km; lucrarea este subdimensionata;

• pe raul Galben, in zona Baia de Fier, cu o lungime de 3 km; lucrarea necesita reabilitare pentru pastrarea clasei de importanta (cls. IV);

• pe raul Motru, in zona Maru, pe sectorul Catunele – Motru, cu lungime de 13,4 km;

4) Lucrari de desecare: pe o suprafata totala de 9084 ha;

5) Combaterea eroziunii solului: 51213 ha

6) Centrale hidroelectrice in exploatare: sunt in numar de 15.

Starea tehnica a acestor lucrari este in general buna, ele asigurand functiunea pentru care au fost realizate. In planul tehnic al administratorului acestor lucrari, SGA Gorj, sunt cuprinse lucrari de reabilitare a apararilor de mal si lucrari de aducere la cota de proiectare pe raul Jiu la Dragutesti, pe paraul Susita in zona municipiului Targu Jiu, paraul Amaradia pe sectiune Targu Jiu – Dragutesti, paraul Ciocadia, in zona localitatii Ciocadia, paraul Jilt, in sectiunile Bolbosi – Igirosu si Calaparu – Turceni.

Din resursa de apa subterana se exploateaza in prezent cca. 60,4 l/s din stratul freatic, apa fiind utilizata in industrie si zootehnie. Din stratele de adancime se utilizeaza cca. 5.443,1 l/s, apa fiind utilizata pentru consumul populatiei si consum potabil in sectorul zootehnic.

Principalele aspecte critice privind Gospodarirea Apelor in judetul Gorj si masurile de imbunatatire sunt:

• calitatea apelor de suprafata este influentata de evacuarile de apa uzate neepurate sau insuficient epurate. Principalii factori poluatori sunt statiile de epurare din localitatile Targu Jiu, Motru, Rovinari, Targu Carbunesti, Novaci, Tismana, Bumbesti Jiu. Exista „Programe de etapizare” aprobate de Administratia Nationala „Apele Romane”, privind retehnologizarea statiilor de epurare de la


Pagina (118)


Targu Jiu si Motru si executarea de statii noi la Rovinari, Targu Carbunesti, Bumbesti Jiu, Novaci si Tismana;

• starea de curatenie a cursurilor de apa si a zonelor de protectie este precara, ca urmare a depozitarii deseurilor si resturilor menajere, a PET-urilor pe malurile albiilor minore ale cursurilor de apa. Pentru oprirea acestui fenomen sunt executate verificari ale starii de salubrizare si igienizare a cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si restul suprafetelor de apa din judet. De asemenea, este necesara aplicarea „Programului de actiune privind diminuarea efectelor poluarii cu deseuri solide, materiale textile, PET-uri, resturi de vegetatie, ape menajere sau industriale pe cursul superior al raului Jiu, de pe raza judetelor Gorj si Hunedoara”;

• risc de inundatii si alunecari de teren datorita neamenajarii formatiunilor torentiale. Masura de remediere a situatiei a fost inventarierea formatiunilor torentiale din teritoriul judetului, propunandu-se lucrari de investitii si reparatii.

2.3.6.2 Alimentarea cu apa

Din punct de vedere teritorial-adminsitrativ judetul Gorj are 70 de unitati teritorial administrative (UAT), din care 9 in mediul urban care includ 2 municipii si 7 orase si 61 in mediu rural, cu 411 sate componente.

Alimentate cu apa in sistem centralizat sunt toate localitatile urbane si numai 31 de comune (Anuarul statistic 2008). Situatia alimentarii cu apa la nivel judetean este urmatoarea:

Tabel 2.3.6.2.1 Situatia alimentarii cu apa in judetul Gorj

Volum de apa potabila distribuit (mii m3)

Localitati total Uz casnic

Lungime simpla retea distributie apa (km)

Urbane 13.935 8.924 457,3

Rurale 4.595 4.455 755,7

TOTAL 18.530 13.379 1.213

Sursa date: INS, Anuar statistic 2008

Alimentarea cu apa a municipiului Targu-Jiu este asigurata atat din surse de suprafata: Sohodol- Runcu (Q=215 l/s), Susita Verde (Q= 270 l/s), Bistrita-Vaja inchisa in anul 2002 cat si din sursa subterana aflata in conservare in anul 2002, front de captare din zona Curtisoara-Iezureni cu un numar de 17 foraje de adancime, din care 3 foraje sunt abandonate (innisipate).

Capacitatea totala a surselor este de 1.400 l/s. Lungimea conductelor de aductiune a apei de la surse este de 90,0 km.

Starea tehnica a sistemului de alimentare cu apa potabila este in general buna. Conductele de aductiune a apei au o stare tehnica buna, cu exceptia celor care preiau apa de la sursa Runcu, care sunt puse in functiune din perioada 1958 – 1976 si care prezinta portiuni deteriorate. Conductele de transport de la statia de tratare in reteaua de distributie (cu diametre intre Φ 350 mm si Φ 700 mm) au o stare tehnica buna, cu exceptia a doua conducte corodate pe anumite portiuni.

Sursa de alimentare cu apa a municipiului Motru este apa subterana, extrasa prin captarile: captarea Lupoaia (18 puturi forate), captarea Rosiuta (3 puturi forate), captarea Horasti (2


Pagina (119)


puturi forate). Capacitatea totala a surselor de apa este de 180 l/s. Lungimea aductiunii de apa este de 90km.

Din datele statistice (referinta anul 2008), capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile era de 6.720mii m3/an, volumul de apa potabila distribuit populatiei fiind de 107mii m3/an, din care pentru uz casnic 80mii m3/an. Apa este inmagazinata in 4 rezervoare cu capacitati de 2x5000 si 2x2500.

Lungimea simpla a retelei de distributie este de 125,0km, fiind pozata pe toata trama stradala. Este intr-o starea avansata de uzura de cca. 70%. Consumatorii totali de apa prin sistem centralizat sunt de 21.610 persoane.

Tabel 2.3.6.2.2 Situatia alimentarii cu apa in cele 7 orase ale judetului Gorj

Volum de apa potabila

distribuit (mii m3/an)

Oras

Capacitatea

surselor de apa (l/s)

Volumul total al

rezervoarelor de apa (m3)

Capacitatea instalatiilor de producere apa potabila (mii m3/an)

Populatia

bransata la retea (pers.)

Total Uz

casnic

Lungime totala retea

simpla distributie apa (km)

Bumbesti-Jiu

34,6 220 3000 9700 840 504 38

Novaci 8 1750 575 3575 209 140 60

Rovinari 25,76 26 2226 4119 454 350 22

Tg. Carbunesti

251 1080 3240 4706 220 200 25,4

Tismana 10,8 1500 933 5013 168 168 94,6

Turceni 15 1500 1028 1081 158 92 11,3

Ticleni 22 1000 240 3252 1 1 15

TOTAL 367,16 7076 11242 31446 2050 1455 266,3

In mediul rural situatia alimentarii cu apa prin sistem centralizat este nesatisfactaoare, avand in vedere ca jumatate din comunele judetului sunt alimentate cu apa. Populatia alimentata cu apa prin sistem centralizat este estimata la 85381 persoane.

Capacitatea instalatiilor de producere a apei este de 27.722 mii m3/an (an de referinta 2008), apa distribuita fiind de 4.595 mii m3/an. Se observa ca pentru consumul populatiei este alocat un procent foarte mic, cca. 16,6% din capacitatea totala a instalatiilor de producere a apei potabile.

2.3.6.3 Canalizarea apelor uzate

In judetul Gorj la nivelul anului 2008, sistemul de canalizare a apelor uzate era prezent in 9 localitati urbane si 4 rurale.

Situatia se prezinta astfel:

Tabel 2.3.6.3.1 Situatia canalizarii in judetul Gorj, in anul 2008

Localitati Capacitatea statiilor de

Lungimea simpla retea


Pagina (120)


epurare (mc/zi)

canalizare (km)

urbane 46861 164.5

rurale 96 16.6

TOTAL 46957 181.1

Municipiul Targu Jiu are canalizare in sistem divizor, reteaua de canalizare menajera avand lungimea de 51 km, din care 19,5 km de canal colector principal. Reteaua a fost construita in perioada 1958-1999 si deserveste aproximativ 60% din populatia orasului. Populatia racordata la sistemul de canalizare este de 61.311 persoane. In restul gospodariilor, evacuarea apelor uzate se realizeaza in sistem propriu (fosa septica, bazin vidanjabil).

Canalul colector principal (construit in anii 1970) nu poate prelua toata cantitatea de apa, iar cca. 10 km conducte de canalizare menajera prezinta probleme, necesitand lucrari de inlocuire.

Apele uzate sunt preluate de statia de epurare a municipiului, care are o treapta mecanica si una biologica, dimensionata pentru un debit de 43.200m3/zi (500 l/s). Trebuie specificat faptul ca aceasta necesita marirea urgenta a capacitatii la 1000 l/s. Statia este subdimensionat si nu functioneaza la parametrii optimi, neputand prelua decat o parte din debitul influent, este depasita conceptual mai ales in ceea ce priveste epurarea biologica si tratarea namolului.

Utilajele tehnologice existente sunt intr-un grad avansat de uzura (conform Planului Local de Actiune pentru Mediu Gorj). Sunt necesare lucrari de modernizare si de extindere care sa realizeze cresterea capacitatii de epurare pentru preluarea debitului total de ape reziduale, inlocuirea echipamentelor existente cu unele mai performante, controlul automat si analitic al proceselor de epurare, etc. Eficienta de procesului de epurare este in prezent de 25%; in prezent statie este in retehnologizare. Sistemul de canalizare pluviala are o lungime de 28 km si deserveste cca. 50 % din teritoriul orasului (zona de locuinte in blocuri si partial in rest). Lipsa retelei de canalizare pluviala in unele zone ale orasului contribuie la poluarea solului si a apelor subterane. Comunicarea, pe anumite portiuni, intre canalizarea menajera si canalizarea pluviala duce la marirea volumului de apa uzata care ajunge la statia de epurare. Pe de alta parte, apele uzate menajere ajung in canalizarea pluviala si de acolo direct in raul Jiu.

Municipiul Motru realizeaza canalizarea apelor uzate in sistem divisor, populatia racordata la sistem fiind de 20.870 locuitori, la nivelul anului 2008. Lungimea retelei este de 31,7km, din care 10,2 km este colector principal. Din totalul acesteia aproximativ 40% este nefunctionala, restul de 60% are un grad mare de uzura. Satele apartinatoare nu au sistem de canalizare. In satul Insuratei exista un bazin de decantare, deversarea apelor din bazin facandu-se in raul Plostina.

Apele menajere colectate din intregul oras sunt evacuate in statia de epurare, amplasata in partea de sud a acestuia, la iesirea din oras spre Turnu Severin. Statia a fost realizata in perioada 1962-1963.

Aceasta primeste atat apele uzate orasenesti cat si 70÷72% din debitul de ape pluviale. La ape mari, apa uzata este deversata direct in raul Motru.

Capacitatea de epurare a statiei este de 5.440 m3/zi si functioneza cu doua trepte de epurare, mecanica si biologica. Inca din anul 1985 a inceput reabilitare si extinderea statiei cu un deznisipator si un decantor primar, urmand sa se finalizeze bazinul de aerare si decantorul secundar.


Pagina (121)


In prezent, statia de epurare functioneaza eficient numai cu treapta mecanica, intrucat treapta de epurare biologica este ineficienta deoarece in cadru acesteia se face numai aerarea.

Canalizarea apelor pluviale se realizeaza printr-o retea de canale cu Dn = 300mm, iar evacuarea lor se face direct in raul Motru.

Astfel, se poate trage concluzia ca statia este subdimensionat si nu functioneaza la parametrii optimi, neputand prelua decat o parte din debitul influent, este depasita conceptual mai ales in ceea ce priveste epurarea biologica si tratarea namolului.

Tabel 2.3.6.3.2 Situatia canalizarii in cele 7 orase ale judetului Gorj

Localitati

Capacitatea statiilor de

epurare (mc/zi)

Lungime simpla retea canalizare menajera (km)

Lungime retea canalizare meteorica

Populatie racordata la sistemul de

canalizare (loc)

Bumbesti - Jiu Nu are 9 3 5992

Novaci 600 6.5 - lipsa date

Rovinari Nu are 13.8 - 4119 Targu

Carbunesti Nefunctionala 16.4 2.9 4532

Tismana 175 7 2.5 115

Turceni Nu are 4.2 - 1058

Ticleni Nu are 8.1 - 360

TOTAL 775 63.2 8.4 16176

In mediul rural, comunele care au retea publica de canalizare sunt: Balteni )5 km), Bustuchin (0,9 km), Dragutesti (1,7 km) si Matasari (9 km). In comunele Matasari si Dragutesti au fost construite, prin proiecte SAPARD, statii de epurare prevazute cu doua trete de epurare, mecanica si biologica, complet automatizate. In celelalte commune problema canalizarii apelor uzate este rezolvata prin instalatii proprii.

Figura 2.3.6.3.1 Echipare hidroedilitara

La nivelul judetului Gorj, lungimea retelei de canalizare reprezinta 23% din totalul retelei de distributie a apei. Astfel, se poate spune ca numeroase localitati care detin retele de


Pagina (122)


distributie a apei nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind deversate direct pe sol.

In ceea ce priveste

Conform Planului de implementare a Directivei 91//271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, sunt prevazute lucrari de extindere, modernizare si reabilitare a retelelor existente, respectiv construirea de noi retele, in vederea colectarii apelor uzate.

Perioadele de tranzitie obtinute pentru indeplinirea cerintelor impuse sunt:

• 31.12.2015 pentru aglomerari cu mai mult de 10 mii locuitori echivalenti;

• 31.12.2018 pentru aglomerari cu mai putin de 10 mii locuitori echivalenti.

Incepand din anul 2007, activitatea de alimentare cu apa si canalizare in judetul Gorj a fost incredintata, prin concesionare, operatorului regional S.C. APAREGIO GORJ S.A. Acesta a initiat demersurile accesarii, cu fonduri europene, a Masurii ISPA 2003 RO/16/P/PA-013-05 „Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata in judetul Gorj”. Fondurile obtinute (decizia C-2008/5268) sunt utilizate pentru reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare din municipiile targu Jiu si Motru si orasele Bumbesti Jiu, Targu Carbunesti si Ticleni.

2.3.7 Industria

In judetul Gorj industria s-a dezvoltat cu precadere pe baza valorificarii resurselor naturale locale, si anume: carbune (lignit), hidrocarburi, materiale de constructii, lemn cat si a unor produse agricole, acestea fiind la baza aparitiei anumitor tipuri de activitati integrate din domeniul energetic (exploatarea lignitului si utilizarea lui in termocentrale pentru producerea de energie electrica si termica; productia de masini si utilaje, piese de schimb pentru industria extractiva si energetica), materialelor de constructii (utilizarea calcarului in industria cimentului si a argilei refractare pentru obtinerea caramizilor refractare), masei lemnoase (fabrici de prelucrare a lemnului provenit din exploatarile forestiere) etc.

Astfel, principalele activitati industriale existente in judetul Gorj sunt:

• exploatarea carbunelui (lignit) in cadrul exploatarilor din Rovinari, Motru si Jilt;

• extractia petrolului si gazelor naturale in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti si Turburea;

• producerea energiei electrice in termocentralele Turceni si Rovinari;

• producerea energiei electrice in hidrocentrale, pe raurile: Jiu, Oltet si Motru – Cerna – Tismana;

• industria materialelor de constructii: ciment, var, caramizi si blocuri ceramice (Targu Jiu);

• refractare, prefabricate din beton la Barsesti, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti);

• exploatarea si prelucrarea lemnului (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la Targu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Tismana, Pades);

• fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Targu Jiu);


Pagina (123)


• constructii de masini, utilaj minier (Targu Jiu, Rovinari, Motru, Jilt);

• producerea de sticlarie de menaj (Targu Jiu);

• industrie alimentara (panificatie, bauturi, tigarete etc.);

• zootehnie;

• confectii.

Analizand evolutia indicilor productiei industriale pentru judetul Gorj in perioada 2002 – 2007, se observa o usoara scadere incepand cu anul 2002 pana in anul 2005 (93,3% in 2004 fata de 2002 si respectiv 97,5% in anul 2005 fata de anul 2003). Incepand cu anul 2006 s-a inregistrat o usoara crestere fata de anul 2005, (108,9% fata de anul 2005), urmand ca anul 2007 sa marcheze o revenire a trendului descendent inainte de anul 2006 (96,5% in anul 2007 fata de 2006).

In tabelul de mai jos este redata evolutia procentuala a indicilor productiei industriale in perioada 2002 – 2007.

Tabel 2.3.7.1. Evolutia indicilor productiei industriale in perioada 2002 – 2007

Activitatea An 2007 fata de 2006

An 2006 fata de 2005




Industrie 96,5 108,9 97,5 93,3 104,9

Industrie extractiva, din care: 98,9 103,5 99,9 93,7 107,2

Extractia si prepararea carbunelui 99,6 113,3 102,8 95,1 113,6

Extractia petrolului si a gazelor naturale, servicii anexe extractiei

97,7 89,8 96,1 92,1 100,2

Extractia mineralelor pentru industria materialelor de constructii

88,1 137,6 96,5 84,9 102,1

Industria prelucratoare, din care: 103,0 97,6 84,7 103,9 83,9

Produse alimentare si a bauturi 107,9 124,1 94,4 117,9 123,9

Produse din tutun - 11,1 42,9 64,4 48,1

Articole de imbracaminte 76,7 67,6 116,3 56,6 70,8

Produse rezultate din prelucrarea lemnului 85,6 95,6 69,2 105,0 88,3

Produse ale industriei chimice 93,2 85,5 86,4 125,1 83,3

Produse din cauciuc si mase plastice 104,3 108,2 91,3 111,3 109,6

Alte produse din minerale nemetalice 111,1 102,4 97,8 104,1 100,0

Masini si echipamente 97,3 77,3 77,8 143,4 72,2

Mobilier din lemn 73,6 103,2 67,3 93,5 83,8

Energie electrica, termica, gaze si apa, din care: 91,5 121,7 98,7 89,2 110,4

Productia de energie electrica si termica, apa calda 91,5 121,8 98,7 89,2 110,4

Gospodarirea resurselor de apa, captarea si distributia apei 93,3 91,6 92,0 94,9 92,0


Pagina (124)


0

20

40

60

80

100

120

140

An 2007

fata de

2006

An 2006

fata de

2005

An 2005

fata de

2004

An 2004

fata de

2003

An 2003

fata de

2002

An

Industrie

extractiva

Industria

prelucrătoare

Energie

electrică,termică, gaze

şi apă

%

Figura 2.3.7.1. Evolutia in timp a indicilor productiei industriale

Cresterea productiei industriale din anul 2006 are la baza in principal cresterea productiei pe ramuri cu rol strategic pentru economia nationala (extractia si prepararea carbunelui cu 113,3% in 2006 fata de anul 2005) sau ramuri traditionale in economia judetului (extractia mineralelor pentru industria materialelor de constructii cu 137,6% in anul 2006 fata de anul 2005, mobilier din lemn cu 103,2% in anul 2006 fata de anul 2005 etc.).

Prin volumul de activitate realizat s-au dezvoltat ramuri reprezentative in industria nationala, judetul Gorj ocupand locul 1 pe tara la extractia si prepararea carbunelui (peste 71% din productia de lignit si 84% din productia de lignit a Societatii Nationale a Lignitului Oltenia) si de asemenea locul 1 pe tara la productia de energie electrica. De asemenea judetul Gorj contribuie la productia de gaze naturale a tarii cu 20% iar la cea de petrol cu 6%. De altfel ramurile industriale integrate din domeniul energetic sunt cele mai reprezentative in structura productiei industriale a teritoriului judetean.

Instalatii IPPC

Reprezinta instalatiile de capacitati mari in care se desfasoara activitati ce intra sub incidenta Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si implicit a Ordonantei de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 84/2006, care transpune prevederile legislatiei europene, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, pe teritoriul judetului Gorj printre activitatile industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale se numara:

� 2 instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW (Termocentrala Rovinari si Termocentrala Turceni);

� o instalatie pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a tiglelor, a caramizilor, a caramizilor refractare ( S.C. Macofil S.A. Targu Jiu);

� o instalatie de producere a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de productie mai mare de 50t/zi ( S.C. Simcor VAR S.A. Targu Jiu);


Pagina (125)


� instalatii chimice destinate fabricarii explozibililor (S.C. UM Sadu – platforma industriala Sadu I si Sadu II);

� 3 instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor cu o capacitate mai mare de 40 000 locuri ( S.C. Aviinstant S.A. Targu Jiu, respectiv S.C. Assani IMP-EXP S.R.L. Branesti);

� o instalatie chimica pentru producerea de substante chimice organice de baza – combustibil biodiesel ( S.C. Artego S.A. Targu Jiu);

� o instalatie pentru cresterea intensiva a porcilor avand o capacitate mai mare de 2000 de locuri (S.C. Suinprod S.A. Bumbesti-Jiu ).

Tabel 2.3.7.1 Lista instalatiilor IPPC din judetul Gorj

Nr crt.

Denumirea si adresa sediului

Adresa instalatiei

Denumirea/Categoria activitatii

Nr. autorizatiei integrate de mediu

Valabilitate

1

SC Complexul Energetic

Turceni SA, oras Turceni, str. Uzinei, nr. 1, judetul Gorj

oras Turceni, str. Uzinei, nr. 1, judetul Gorj

Instalatii de ardere cu o putere termica nominala

mai mare de 50 MW 11/05.07.2006 01/01/13

2

SC Complexul Energetic

Rovinari SA, oras Rovinari,

str. Energeticianului,

nr. 25, judetul Gorj

oras Rovinari, str.

Energeticianului, nr. 25, judetul

Gorj

Instalatii de ardere cu o putere termica nominala

mai mare de 50 MW 12/19.07.2006 12/31/17

3

SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, str. Margaritarului, nr. 14, judetul

Gorj

Tg Jiu - Botorogi, Ferma

nr. 2 si Ferma nr. 3

Instalatii pentru cresterea intensiva a

pasarilor avand o capacitate mai mare de

40.000 de locuri

18/19.09.2006 09/10/16

4

SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, str. Margaritarului, nr. 14, judetul

Gorj

Preajba- Ferma nr. 4



40.000 de locuri

19/11.09.2006 09/10/16

5

SC Artego SA, Tg Jiu, str.

Ciocarlau, nr. 38, judetul Gorj

Tg Jiu, str. Ciocarlau, nr. 38,

judetul Gorj

Instalatii chimice pentru producerea de substante

chimice organice de baza

41/20.08.2007

6

SC Macofil SA, Tg Jiu,

Localitatea Componenta

Barsesti, judetul Gorj

Tg Jiu, Localitatea

Componenta Barsesti, judetul

Gorj

Instalatii pentru fabricarea produselor

din ceramica prin ardere, in special a tiglelor,

caramizilor, caramizilor refractare, dalelor,

produselor din ceramica sau portelan, cu o

capacitate de productie mai mare de 75 t/zi

32/14.05.2007 06/30/10


Pagina (126)


Nr crt.

Denumirea si adresa sediului

Adresa instalatiei

Denumirea/Categoria activitatii

Nr. autorizatiei integrate de mediu

Valabilitate

7

Compania Nationala

Romarm SA Bucuresti - filiala

SC Uzina mecanica Sadu

SA

oras Bumbesti-Jiu, str.

Parangului, nr. 59, judetul Gorj

- platforma industriala Sadu

I

Instalatii chimice destinate fabricarii

explozibililor - Instalatie de preparare

trinitrorezorcinat de plumb si tetrazen

47/30.10.2007 10/29/17

8

Compania Nationala

Romarm SA Bucuresti - filiala

SC Uzina mecanica Sadu

SA

oras Bumbesti-Jiu, str.

Parangului, nr. 59, judetul Gorj

- platforma industriala Sadu

II

Instalatii chimice destinate fabricarii

explozibililor - Instalatie de preparare

trinitrorezorcinat de plumb si tetrazen,

picramat de plumb, trinitrorezorcina, azida de sodiu, picramat de

sodiu

48/30.10.2007 10/29/17

9

SC Assani Imp-Exp SRL,

Craiova, str. Romania

Muncitoare, nr. 49, judetul Dolj

Comuna Branesti, sat

Capu-Dealului, judetul Gorj



40.000 de locuri

39/03.07.2007 01/01/12

10 SC Simcor Var

SA Oradea

Tg Jiu, Cartier Barsesti, nr.

137B, judetul Gorj

Instalatii pentru producerea varului in

cuptoare cu o capacitate de productie mai mare

de 50 tone/zi

31/07.05.2007, revizuita la

data de 20.11.2008

10/30/17

11

SC Suinprod SA, oras

Bumbesti-Jiu, sat Curtisoara, nr. 405, judetul

Gorj

oras Bumbesti-Jiu, sat

Curtisoara, nr. 405, judetul Gorj


porcilor, avand o capacitate mai mare de : b) 2.000 de locuri pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30

de Kg)

45/26.10.2007 12/31/14

12

SC UEG SRL, TG Jiu, Barsesti, str. Carierei, nr.

41

TG Jiu, Barsesti, str. Carierei, nr.

41

Instalatii pentru eliminarea deseurilor

nepericuloase (>50 t/zi) si depozite de deseuri

(>10t/zi)

52/11.03.2009 10/03/19

Registrul EPER este un instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului si cuprinde datele de emisie raportate pe instalatii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor activitati ce se regasesc listate in legislatia transpusa a Directivei IPPC, dar si dupa codurile NOSE – P asa cum se specifica in OM nr. 1144/2002.

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a introdus Registrul

Poluantilor Emisi si Transferati (PRTR), care constituie atat un mijloc de monitorizare,

cat si un instrument pentru transmiterea catre public a datelor privind emisiile. E-PRTR -

ul in sine nu este un instrument de reducere a emisiilor, dar prin informatiile furnizate de

acesta industria este incurajata sa-si imbunatateasca performantele si sa actioneze

responsabil.


Pagina (127)


Conform APM Gorj, pentru anul 2006, asa cum ilustreaza centralizatorul emisiilor pe surse la nivel judetean, in aer un numar restrans de poluanti au depasit valorile de prag cum ar fi: CO2, CO, NOx, SOx, NH3 si PM10.

Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii

industriale

� Instalatiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii sunt autorizate de autoritatile regionale de protectia mediului, impunandu-se odata cu emiterea actelor de reglementare si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca. Astfel, instalatiile neconforme pentru care s-a obtinut perioada de tranzitie si anume S.C. Complex Energetic Rovinari - Termocentrala Rovinari, S.C. Complex Energetic Turceni - Termocentrala Turceni, respectiv S.C. Macofil S.A. Targu Jiu sunt autorizate cu Plan de masuri si actiuni.

� Termenele si modalitatile de realizare ale masurilor din Planul de actiuni, precum si realizarea conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu sunt verificate periodic prin controlul conformarii de catre ARPM, APM si GNM. In acest sens sunt verificate urmatoarele aspecte:

� aplicarea masurilor care asigura conformarea conditiilor de operare cu cerintele autorizatiilor integrate de mediu emise, inclusiv a masurilor de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei;

� stadiul realizarii la termenele prevazute a masurilor de conformare, respectiv realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale;

� modul de implementare a sistemului de management al deseurilor;

� modul de functionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanti in mediu;

� masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra a mediului si limitarea consecintelor acestora.

� Actiunile de verificare vizeaza de asemenea conformarea cu prevederile Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere.

2.3.8 Agricultura

Avand in vedere asezarea geografica a judetului Gorj, asa cum a fost descrisa si in Cap. 2.2.1., teritoriul prezinta caracteristicile a trei ecoregiuni distincte: Carpatii Meridionali, Subcarpatii Getici si Podisul Getic. Studiul conditiilor naturale a relevat faptul ca terenurile agricole sunt afectate de o serie de factori limitativi, cum sunt: panta terenului, eroziunea, alunecarile de teren, excesul de umiditate stagnat in freatic, inundabilitatea etc..

Astfel, in anul 2008 din suprafata totala de 560 174 ha a judetului Gorj, doar 43,32% reprezinta teren agricol, ceea ce reprezinta 1,65 % din suprafata tarii. Din acesta, 82,7% este concentrat in spatiul rural.

In judetul Gorj, functia agricola se caracterizeaza prin trei tipuri de activitati, si anume:

• activitatea agricola primara, reprezentata de productia vegetala si animala;

• activitatea agricola secundara, care cuprinde prelucrarea si industrializarea unei parti din produsele prime obtinute;


Pagina (128)


• activitatea agricola tertiara, care include toate aspectele proceselor de prelucrare, depozitare si valorificare, atat a produselor agricole brute cat si a celor industrializate sau prelucrate.

Majoritatea UAT-urilor (64,3%) detin suprafete agricole cuprinse intre 2000 si 5000 de ha. UAT-urile ce au peste 5000 ha teren agricol, detin circa 15,7% din totalul UAT-urilor iar in aceasta categorie se incadreaza orasele Targu Jiu, Targu Carbunesti, Novaci si Tismana, la care se adauga comune, concentrate mai ales in partea nord-vestica (Pades, Tismana, Pestisani, Runcu). La polul opus, se afla comune, ce au sub 2000 ha, pozitionate in special in partea vestica a judetului, dar si orasul Rovinari, ce se remarca prin cea mai mica suprafata agricola, 367,24 ha. Pe ansamblu, terenul neagricol reprezinta 56,68% din suprafata totala a judetului, iar cele mai mari suprafete neagricole se regasesc in orasele Rovinari (86,05%) si Bumbesti-Jiu (79,78%).

Suprafata agricola a judetului Gorj nu a suferit modificari majore dupa anul 1990, ea marindu-se cu aproximativ un procent in raport cu suprafata totala a judetului. Aceste transformari s-au produs pe fondul aplicarii legii fondului funciar. Pe de o parte ponderea suprafetelor detinute de livezi si vii s-a diminuat datorita defrisarilor, noii proprietari rezultati in urma legii fondului funciar preferand taierea livezilor sau renuntarea la cultura vitei de vie. Impactul a fost negativ, disparitia livezilor si viilor determinand in multe cazuri o reactivare a alunecarilor de teren.

2.3.8.1 Fondul funciar

In Romania, fondul funciar este constituit, conform art.1 din Legea nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, „din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie si de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte”. Pentru a putea intelege regimului exploatarii si protectiei terenurilor dar si regimul circulatiei lor juridice, terenurile care alcatuiesc fondul funciar, in functie de destinatia lor, pot fi clasificate in cinci categorii: terenuri cu destinatie agricola, terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan si terenuri cu destinatii speciale.

Structura utilizarii terenurilor este strans legata atat de pozitionarea componentelor naturale, in special relief, cat si de existenta lucrarilor de amenajare si ameliorare funciara.

Astfel, eroziunea accentuata a terenurilor determina o scadere a productiei agricole cu impact asupra veniturilor populatie si o diminuare a sanselor de relansare a acestui sector economic.

Conform datelor Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj, structura fondului funciar din judetul Gorj in perioada 2001 – 2010 se prezinta astfel:

Tabel 2.3.8.1.1 Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinta in judetul Gorj, 2001 - 2010

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul Categoria de folosinta

Suprafata (ha)

Arabil 10266

0 10310

8 10241

3 103090

103073

103073

102085

100854

100833

99915

Pasuni 86980 87061 92600

1 91434

989976

90563 93223 91214 9115

7 913118

Fanete si 39602 39940 39640 40622 40553 40498 39153 41414 4141 4221


Pagina (129)


pajisti naturale

4 8

Vii 4167 4108 4053 4053 4049 3994 3886 3871 3766 3754 Livezi 6148 6101 5650 6172 6235 5795 5227 4983 4957 4932

Total teren agricol

239557

240360

244656

245290 24376

8 24376

0 24357

4 24233

6 242137

242137

Incepand cu anul 2007 se constata o scadere a suprafetei arabile utilizate, ajunganda-se in anul 2010 la o diferenta de 3158 ha.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

An

Tere

n a

gri

co

l

Arabil

Pasuni

Fanete si pajisti

naturale

Vii

Livezi

Figura 2.3.8.1.1 Repartitia terenurilor agricole in judetul Gorj in perioada 2001-2010

Din totalul suprafetei agricole la nivel de judet, ponderea principala o reprezinta terenurile agricole arabile, urmate de fanete si pajisti naturale, pasuni, vii si livezi, dupa cum se poate observa si in graficele de mai jos.

2008

Fanete 3,72%

Vii si Livezi

1,08%

Pasuni

19,21%

Arabil

75,98%


Pagina (130)


2009

Fanete 3,72%

Vii si Livezi

1,08%

Pasuni

19,17%

Arabil

76,01%

2010 Arabil

76,06%

Pasuni

19,13%

Vii si Livezi

1,08%

Fanete 3,72%

Figura 2.3.8.1.2 Ponderea suprafetei arabile in totalul suprafetei agricole 2008 – 2010

Evolutia suprafetei de teren agricol

236000

237000

238000

239000

240000

241000

242000

243000

244000

245000

246000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 2.3.8.1.3 Evolutia suprafetei agricole in perioada 2001 – 2010


Pagina (131)


Figura 2.3.8.1.4 Reapartizarea suprafetelor agricole in judetul Gorj

Figura 2.3.8.1.5 Repartitia suprafetelor arabile in judetul Gorj

In ceea ce priveste potentialul agricol, dispozitia neuniforma a formelor de relief din judet face ca acesta sa se manifeste printr-o productie diversificata: cereale, plante tehnice, legume, etc. Acest tip de productie tradeaza insa o pondere ridicata a agriculturii de subzistenta, dominata de micii agricultori, dupa cum se poate obseva si in tabelul 2.3.8.1.2.

Cea mai mare parte a judetului Gorj prezinta un potential cerealier mediu ca urmare a conditiilor edafice si climatice relativ favorabile. Potentialul legumicol este relativ ridicat, dar suprafetele pe care se cultiva nu permit o productivitate ridicata, ci mai degraba o agricultura de tip extensiv.

Tabel 2.3.8.1.2 Productiile obtinute la principalele tipuri de culturi ( 2007-2009)

2007 2008 2009 An

Kg/ha Total

Propr. Privata Total


Propr. Privata

Grau 1579 1579 2844 2845 2659 2659

Orz si orzoaica 1339 1339 3361 3361 2873 2873

Ovaz 996 997 1412 1413 1204 1202

Porumb 1233 1232 2044 2044 3633 3634

Mazare 1000 1000 - - 2156 2156

Fasole 991 991 791 791 962 962

Cartofi 15247 15256 9861 9880 11586 11569 Cartofi de toamna 15724 15719 10363 10394 12246 12224

Tomate 7897 7896 9745 9749 10295 10292 Ceapa uscata 8994 8995 14162 14163 12234 12239

Varza 13304 13229 14896 14891 14379 14373


Pagina (132)


2007 2008 2009 An

Kg/ha Total



Propr. Privata

Pepeni 3000 3000

Lucerna 19253 19255 20317 21367 20061 20066

Trifoi 15468 15468 15468 21367 20588 20588

Agricultura ecologica

Productia ecologica, conform OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza. Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor. Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt:

� eliminarea oricaror tehnologii poluante;

� realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile de inalta adaptabilitate;

� sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;

� integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante;

� utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;

� aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor cat si pentru cresterea animalelor care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica a produselor agroalimentare ecologice.

2.3.8.2 Imbunatatiri funciare

Pentru inlaturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lunga perioada de timp a perioadelor de seceta cu cele de exces de umiditate pe aceleasi terenuri) si pentru prevenirea degradarii terenurilor prin alunecari de teren si eroziuni ale solurilor in zona judetului Gorj, au fost executate, in majoritate inainte de 1990, urmatoarele tipuri de lucrari de imbunatatiri funciare:

Tabel 2.3.8.2.1 Amenajari pentru imbunatatiri funciare

Specificare Suprafata (ha) Pondere (%)

Amenajari pentru irigatii 4133 17

Amenajari pentru desecare 9524 3.92

Amenajari pentru drenaj 459 1.9 Amenajari pentru combaterea

eroziunii solului 51213 21.1

Suprafata agricola 243001 100


Pagina (133)


Figura 2.3.8.2.1. Amenajari de imbunatatiri funciare in judetul Gorj

Irigatiile

Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrari de irigatii in majoritate inainte de 1990, pe o suprafata de aproape 7.247 ha, in urmatoarele tipuri de amenajari:

- pe suprafete mai mari de 1000 de ha – 1.275 ha.

- pe suprafete mai mici de 1000 de ha – 2.858 ha.

- amenajari locale – 3.114 ha.


Pagina (134)


Tabel 2.3.8.2.2 Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de irigatii si suprafata agricola irigata efectiv in perioada 1997- 2008

Anul 1997 Anii 1998-2008

Suprafata totala amenajata (ha) 7247 4133

Suprafata efectiv irigata 7226 4073

Sursa : prelucrare dupa INS, Baza de date „Tempo On-Line”, 2010

La nivelul anului 2008, amenajarile pentru irigatii detineau o pondere de 17% din suprafata agricola a judetului, insumand o suprafata de 4.133 ha ceea ce reprezinta o pondere de doar 57% din suprafata amenajata la nivelul anului 1990.

Conform HG 1582/2006 ”Lista amenajarilor de imbunatatiri funciare administrate de ANIF” in judetul Gorj exista urmatoarele sisteme de irigatii:

• Balesti – Ceauru: 1.272 ha

• Jales - Cornesti 566 ha

• Turburea- Tantareni 1.275 ha

• Vagiulesti – Samarinesti 458 ha

• Musculesti – Saulesti 562 ha

Datele tehnice privind amenajarile lucrarilor de irigatii distribuite pe sisteme si unitati administrativ teritoriale sunt redate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.3.8.2.3 Amenajari pentru irigatii la nivel de UAT

Denumire sistem irigatii Comuna

Suprafata amenajata pe comune si total sistem

(ha)

Suprafata amenajata cu lucrari de IF pe comune si

total sistem (ha)

Balesti 833 15.65 Balesti-Ceuaru Tg. Jiu 439 11.35

Total 1272 27

Jales-Cornesti Balesti 566 3

Total 566 3

Vagiulesti 237 1 Vagiulesti - Sarmarinesti Sarmarinesti 221 1

Total 458 2

Vladimir 53 1 Muscalesti - Saulesti Saulesti 509 1

Total 562 2

Turbulea-Tantareni Turbulea 890 17.6

Tantareni 385 10.4

Total 1275 28

Total judet Gorj 4133 60

Desecari

Solurile cu exces de umiditate specifice zonelor de lunca a raurilor, afectate de nivelul ridicat al panzei freatice (1 – 2 m) necesita lucrari de desecare sau numai de drenaj, acolo unde terenul este mai inalt. Pentru inlaturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrari de desecare si drenaj executate in majoritate inainte de 1990, pe o suprafata de aproximativ 8.789 ha., in urmatoarele tipuri de amenajari:

- pe suprafete mai mari de 1000 de ha – insumeaza un total de 7.428 ha;


Pagina (135)


- pe suprafete mai mici de 1000 de ha – insumeaza un total de 1.361ha.

La nivelul anului 2008, peste 21% din suprafata agricola este amenajata cu lucrari hidroameliorative de prevenire si combatere a excesului de umiditate.

Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de desecare si drenaj in perioada 1997 – 2008 este urmatoarea:

Tabel 2.3.8.2.4 Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de desecare si drenaj (1997-2008)

Suprafata totala

amenajata Anul 1997

Anul 1998-1999

Anul 2000-2002

Anul 2003

Anul 2004-2008

Lucrari de desecare (ha) 9084 9184 9184 9221 9524

Lucrari de drenaj (ha) 447 447 459 459 459

Conform HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) situatia actuala a suprafetelor deservite de sisteme de desecare in sisteme mai mari de 1000 ha. se prezinta astfel:

- Branesti Plopsoru 1.960 ha

- Iasi Budieni 4.104 ha

- Turceni (Bolbosi-Trestioara) 1.030 ha

Datele tehnice privind amenajarile lucrarilor de desecare distribuite pe sisteme si unitati administrativ teritoriale sunt redate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.3.8.2.5 Amenajari pentru desecari pe UAT

Denumire sistem de desecare Comuna Suprafata amenajata pe comune si total

sistem (ha)

Suprafata ocupata cu lucrari de IF pe comune

si total sistem

Soimaneni Telesti 610 20

Total 610 20

Telesti 350 23.5 Buduhala Balesti 404 27.5

Total 754 51

Calnic 100 2.25

Ciuperceni 700 6 Calnic - Calcesti

Godinesti 135 1.75

Total 935 10

Dragutesti 654 34.33

Tg. Jiu 218 17.65

Danesti 2790 54.96

Balanesti 105 6.2

Iasi-Budieni Scoarta 337 11.86

Total 4104 125

Pestisani - Total Pestisani 131 3

Turceni Bolbosi 330 1.95

Bolbosi Borascau 360 2.05

Trestioara Turceni 340 8

Total 1030 12


Pagina (136)


Denumire sistem de desecare Comuna Suprafata amenajata pe comune si total

sistem (ha)

Suprafata ocupata cu lucrari de IF pe comune

si total sistem

Branesti Branesti 1080 7.16

Plopsoru Plopsoru 880 5.84

Total 1960 13

Total judet 9524 234

Combaterea eroziunii solurilor

Dintre toate fenomenele de degradare a terenurilor agricole, eroziunea produce cele mai mari pierderi sectorului agricol. Eroziunea produce efecte ireversibile, ce conduc la pierderea elementelor fertile ale solului pentru totdeauna. Pe teritoriul judetului Gorj au fost amenajate lucrari de combaterea a eroziunii solului executate in cea mai mare parte inainte de 1990, pe o suprafata de 51.213 ha (aproximativ 20% in suprafata agricola) din care 10.689 ha in sisteme mai mici de 1000 ha. Situatia actuala a suprafetelor pe care au fost executate lucrari de combaterea eroziunii solului in sisteme mai mari de 1000 ha. este urmatoarea:

Tabel 2.3.8.2.6 Situatia lucrarilor de combatere a eroziunii solului la nivel de UAT

UAT ha UAT ha

Amaradia Mijlocie 5302 Borascu - Turceni 3164

Amaradia Seaca-Musestesti 2028 Galben - cilnic 4157

Amaradia Superioara 6393 Iasi-Budieni 2924

Amarazuia 2450 Plosca 1003

B.H.Blahnita 5618 Slavuta 1262

B.H Amaradia Seaca Balanesti 2223 Valea Boului 1402

B.H Bistrita Jales 5293 Valuta 1137

B.H. Gilort Ciocadia 2093 Vladimir 1810

Borascu Plopsoru 1308

2.3.8.3 Zootehnie

Evolutia septelului

Tabel 2.3.8.3.1 Evolutia septelului in perioada 2000-2009 in judetul Gorj Categorii de animale

Efective (numar de capete) Nr. crt.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Bovine

total 7281

4 7255

8 7253

7 73074 72754 73071

73145

71127

68450 51520

2 Vaci lapte

39281

38399

38261

38591 38395 37494 3616

7 2954

2 28037 26924

3 Ovine total

140864

130425

130029

126197

125342

111643

112007

111525

119290

100990

4 Porcine 1260

70 131727

136547

141620

157250

149958

157266

145845

145210

71690

5 Pasari total

2650892 2649301 3096838 30788

09 30103

50 28957

93 3508025 2511148

2120500

1186987


Pagina (137)


Categorii de animale

Efective (numar de capete) Nr. crt.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

6 Gaini

ouatoare

1200040 1793678 1794458 15886

56 18553

40 18568

38 1818620 1322243

1004515

450900

7 Cabalin

e 1184

2 1314

4 1398

1 14875 15415 15675

15848

15795

15750 13950

Figura 2.3.8.3.1. Distributia efectivului de animale in judetul Gorj la nivelul anului 2008

Capacitatea de pescuit

Pescuitul in judetul Gorj se rezuma la cel sportiv. Apele de pe teritoriul judetului Gorj nu intrunesc conditiile si speciile pentru a face obiectul pescuitului industrial. Speciile de peste prezente in judet sunt repartizate in functie de calitatea apelor si de natura lor (curgatoare sau statatoare). Astfel, in apele de munte intalnim specii de pastrav si zglavoc, iar in zonele de deal si de ses intalnim o multitudine de specii dintre care le amintim pe cele comune: avat, stiuca, lin, rosioara, caras, crap, mreana, reginuta etc.

Acvacultura

Acvacultura in judetul Gorj se rezuma la un numar redus de bazine piscicole ce au ca scop cresterea si inmultirea pastravilor si mai nou a sturionilor. Bazinele piscicole cunoscute sunt cele de la Arcani si Tismana. In cadrul pastravariei Tismana, pe linga cresterea pastravului curcubeu au fost date in folosinta 10 bazine piscicole pentru cresterea si inmultirea sturionilor.

2.3.9 Asigurarea gestionarii deseurilor

2.3.9.1 Gestionarea deseurilor menajere si asimilabile

Conform Legii 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localitatilor, responsabilitatea gestionarii deseurilor municipale si asimilabile revine administratiei publice locale. Serviciul de salubrizare a localitatilor incluzand activitati de precolectare, colectare,


Pagina (138)


transport si depozitare a deseuri municipale, se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritarilor administratiei publice locale.

Categoria deseurilor municipale si asimilabile include:

• Deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;

• Deseuri de tip menajer generate in unitatile economico – sociale;

• Deseuri din comert;

• Deseuri stradale;

• Deseuri din parcuri si gradini;

• Namoluri de la epurarea apelor uzate;

• Deseuri din constructii si demolari.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

• gestiune directa: de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate

• gestiune delegata: autoritatile administratiei publice locale apeleaza pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora

In cursul anului 2009, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, in judetul Gorj a fost generata o cantitate de peste 182.705.759 mii tone deseuri municipale (valoare aproximativa), din care circa 0.05% au fost reprezentate de deseuri colectate de municipalitati si 99,96% reprezinta deseuri generate din activitatile desfasurate in minerit, industrie, agricultura, constructii, etc.

Tabel 2.3.9.1.1 Compozitia deseurilor municipale

Compozitia

Deseurilor

%

Hartie, carton

%

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

%

13 2 5 15 2 57 6 100

Compozitia deseurilor menajere

Hartie, carton

Sticla

Metale

Plastice

Textile

Materiale organice

Altele

Figura 2.3.9.1.1 Compozitia deseurilor menajere


Pagina (139)


Tabel 2.3.9.1.2 Principalele tipuri de deseuri generate in perioada 2008 - 2010

Principalele tipuri de deseuri

An

Deseuri municipale colectate neselectiv

Namoluri de la statii de epurare

Deseuri din constructii si demolari

Total deseuri generate

2008 84 800 - 315 84 800

2009 84 800 - 540 85 340

2010 74 300 - 540 74 840

68000

70000

72000

74000

76000

78000

80000

82000

84000

86000

88000

2008 2009 2010

Total deseuri

generate

Figura 2.3.9.1.2Evolutia principalelor tipuri de deseuri generate in perioada 2008 - 2010

Colectarea deseurilor reziduale se realizeaza in prezent atat din poarta in poarta, cat si prin aport voluntar. Acest sistem se intalneste atat in zona urbana, cat si in cea rurala.

Desi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in judet este foarte ridicat (fiind cu mult peste media nationala, care este de 54 %), serviciile realizate nu respecta in totalitate legislatia in domeniu.

Trebuie mentionat faptul ca in judetul Gorj nu se realizeaza eliminarea deseurilor, ci numai depozitarea acestora. In prezent, in judet exista 5 statii de sortare si transfer a deseurilor la Turceni (la care sunt arondate localitatile Urdari, Tantareni, Branesti, Ionesti, Borascu), Rovinari (localitatile arondate fiind Dragutesti, Balteni, Farcasesti, Negomir), Novaci (la care sunt arondate localitatile: Crasna, Bengesti Ciocadia, Bumbesti Pitic,, Alimpesti, Baia de Fier, Polovragi), Motru (localitati arondate: Glogova, Catune, Samarinesti, Vagiulesti)si la Targu-Carbunesti (localitati arondate: Sacelu, Albeni, Ticleni, Barbatesti, Vladimir, Hurezani, Licurici, Cruset, Logresti, Bustuchin, Rosia de Amaradia).

Capacitatile statiilor mai sus numite sunt:

• statii de transfer

- Targu-Carbunesti: 10.750 t/an;

- Turceni: 6.100 t/an;

- Motru: 8.900 t/an;


Pagina (140)


- Rovinari: 10.800 t/an;

- Novaci: 5.800 t/an;

• statii de sortare

- Targu-Carbunesti - 4000 t/an;

- Turceni – 1.300 t/an;

- Motru - 4.200 t/an;

- Rovinari - 3.250 t/an;

- Novaci – 2.300 t/an;

Solutiile de recuperare/reciclare si reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt :

- compostarea (degradarea aeroba);

- degradarea anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz,

- tratare mecano - biologica (degradare aeroba) cu producere de deseuri stabilizate, depozitabile

La nivelul judetului Gorj nu se face o colectare separata a materialului biodegradabil, dar in mediul rural populatia practica metode de reutilizare a lor in gospodariile proprii.

Depozitarea deseurilor colectate se realizeaza in prezent in depozitul conform de la Targu-Jiu. Depozitul conform de la Targu-Jiu a fost dat in functiune in anul 2009, in cadrul unui parteneriat public privat si asigura o capacitate de depozitare de cca. 1.925.310 m3, avand o durata de exploatare estimata de 20 ani pe o suprafata totala ocupata de 11,6 ha.

Pe langa acest depozit conform, in judet, mai existau 8 depozite neconforme de deseuri menajere in localitatile Targu Jiu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Targu Carbunesti, Ticleni, Turceni, Rovinari si Motru, care au sistat deja activitatea de depozitare. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, pentru aceste depozite neconforme au fost emise obligatiile de mediu pentru inchidere, conform cerintelor Directivei 1999/31/CEE si HG 348/2005 si tipului deseurilor depozitate (clasa b – depozite de deseuri nepericuloase).

Conform estimarilor realizate de Institutul National de Statistica, pentru perioada 2008 - 2040, populatia judetului Gorj va scadea cu circa 81.000 persoane pana in anul 2040, cand se estimeaza a fi 296.630 locuitori, din care 140.588 locuitori in mediul urban si 156.588 locuitori in mediul rural.

Sistemul integrat de gestionare a deseurilor, care urmeaza a fi implementat la nivelul judetului, trebuie sa asigure indepartarea de la depozitare a urmatoarelor cantitati de deseuri biodegradabile municipale:

• in anul 2010 – 27.104 tone;

• in anul 2013 – 48.698 tone;

• in anul 2016 – 61.341 tone.

2.3.9.2 Gestionarea deseurilor de productie

Gestionarea deseurilor de productie periculoase

In conformitate cu noua lista a deseurilor, in judetul Gorj, au fost identificate in anul 2009 peste 1759 tone, din care cca. 15 tipuri de deseuri periculoase. Majoritatea deseurilor


Pagina (141)


periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2009 au fost :

• deseuri din industria petrolului -1158 tone;

• uleiuri uzate - 300 tone;

• deseuri anorganice din chimie - 20 tone;

• deseuri de la fabricarea azbestului - 281 tone.

Cantitatea de deseuri industriale periculoase generata a scazut in ultimii ani datorita incetarii activitaaii din cadrul unor unitati economice.

In judetul Gorj, deseurile provenite din industria de extractie a petrolului au fost depozitate temporar la Parcul Mare Ticleni (suprafata de 0,27 ha, in perioada 2006 - 2010), in incinta acestuia facandu-se depozitarea temporara a sedimentelor de procesare a slamului petrolier.

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

In anul 2009 cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, agricultura si constructii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone au fost deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) – steril minier.

Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2009, cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili. Principalele categorii de deseuri industriale generate si gestionate in cursul anului 2009 au fost :

� Steril minier - 78.877.956 mii tone;

� Cenusi, zguri - 3.742.463 mii tone;

� Deseuri din construcaii si demolari - 1.881 mii tone;

� Deseuri agricole si alimentare - 1.789 mii tone.

Deseurile valorificate in cea mai mare masura au fost :

• Deseurile metalice (feroase si neferoase);

• Deseurile din hartie si PET;

• Deseurile lemnoase.

Tabel 2.3.9.2.1 Cantitatea deseurilor de productie nepericuloase – 2010

2.3.9.3 Gestionarea altor tipuri de deseuri

Tip deseu Cantitatea colectata

Cantitatea livrata/valorificata

Stoc la sfarsitul anului

Hartie-carton 723 742 45 Rumegus 1.970 1.945 435

Lemn 4.839 4.629 161 Anvelope uzate 292 225 81 Ambalaje plastic 612 533 111

Sticla - - -


Pagina (142)


→ Deseuri generate din activitati medicale

Judetul Gorj dispune de 9 spitale care, in anul 2010 au generat 66.8 tone de deseuri, fata de 71.9 tone de deseuri medicale periculoase spitalicesti, generate in anul 2009.

Conform Raportului annual privind starea factorilor demediu in judetul Gorj in anul 2010,elaborate de APM Gorj, in anul 2010 nu mai functiona nici unul dintre incineratoarele spitalicesti, deseurile rezultate fiind transportate la firme autorizate (in judetul Gorj: S.C. Guardian S.R.L.), in vederea incinerarii. Spitalele care au incetat activitatea de incinerare au facut contracte pentru predare in vederea incinerarii si transportului deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate:

• Spitalele Bumbesti Jiu, Novaci, Targu Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, Rovinari, Motru – cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu;

• Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu S.C.PRO AIR CLEAN Timisoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu.

De asemenea, au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetului Gorj si au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati autorizate in vederea transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligatia transmiterii cantitatilor predate, in vederea monitorizarii acestora de catre A.P.M. Gorj.

→ Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE)

Deseurile provenite din echipamente electrice si electronice produc un impact semnificativ asupra mediului din cauza continutului de substante deosebit de periculoase: Hg, Pb, Cr, Br, CFC care ajunse in atmosfera, duc la diminuarea stratului de ozon. Astfel, aceste deseuri necesita colectare separata si reciclare.

Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG nr. 1037/2010.

Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005.

In judetul Gorj au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (prin decizii ale consiliilor locale Targu Jiu si Motru) si ulterior distribuirea acestora catre reciclatori si producatori.

De asemenea, exista si firme specializate in colectarea deseurilor provenite din echipamente electric si electronice, in municipiul Targu Jiu, in anul 2010 acestea fiind: S.C. Fercrist S.R.L., S.C. Remat Gorj S.A., S.C. Remat S.A. Craiova – Sucursala Targu Jiu, S.C. Plastech Prest S.R.L., S.C. Adistil Com S.R.L., S.C. Polaris Mediu S.R.L., S.C. Euromileniul S.R.L.

Cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice pe anul 2010 a fost de 4.792 tone, semnificativa mai redusa fata de cantitatea colectata in anul 2009 care a fost de 22,450 tone.

→ Vehicule scoase din uz (VSU)


Pagina (143)


Colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz trebuie sa se realizeze conform HG 2406/2005 privind gestiunea vehiculelor scoase din uz, reglementata de Directiva 2000/53/CE.

Vehiculele scoase din uz sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deseurilor periculoase din cauza substantelor chimice toxice continute. Se degradeaza intr-o perioada lunga de timp iar depozitarea bateriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente la coroziune. Reciclarea deseurilor provenite de la cauciucuri este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o contin, mai precis valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice. De asemenea, otelul poate fi reciclat prin topire.

Judetul Gorj are o retea de societati comerciale autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, distribuie pe tot teritoriul, care isi dezvolta activitatile de colectare si recuperare a vehiculelor scoase din uz. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in anul 2010, elaborat de APM Gorj, in anul 2010 existau 4 societati comerciale, si anume: S.C. Fercrist S.R.L., S.C. Remat Gorj S.A., S.C. Remat S.A. Craiova – Sucursala Targu Jiu, S.C. Filiala de intretinere si servicii energetice ,,Electrica Serv’’, din municipiul Targu Jiu.

In cursul anului 2010 numarul autovehiculelor scoase din uz in judetul Gorj a fost de 4102, de cca. 6,18 ori mai mare fata de numarul de VSU in anul 2009, care a fost de 663.

→ Uleiuri uzate

Colectarea si valorificarea uleiului uzat de face conform HG 235/2007 (implementata de directive 75/439/CEE.

Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase. Uleiurile uzate nu sunt degradabile, reciclarea acestora facandu-se in rafinarii.

In judetul Gorj, colectarea si valorificarea uleiului uzat este realizata de agenti economici care raporteaza lunar Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Craiova in raportarile lunare a fluxului de deseuri speciale, cantitatile de ulei uzat generate, colectate, valorificate si stocurile.

Tabel 2.3.9.3.1 Cantitate de ulei uzat pe anul 2010

Nr. Crt Cantitatea generata

(tone)

Cantitatea existenta in stoc (tone)

TOTAL 464,29 64,11

*Sursa:Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj pe anul 2010, elaborat de APM Gorj

2.3.10 Turismul

Judetul Gorj dispune de un potential turistic foarte variat si cu valente culturale bine conturate, fiind favorizata practicarea unor forme variate de turism, cum sunt:

• Turismul montan. Zona montana din judetul Gorj cuprinde de la Est la Vest trei lanturi muntoase principale, anume:

� lantul Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din zona Olteniei – Parangu Mare (2 519 m); acest masiv totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi de peste 2 000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare;

� lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1 946 m);


Pagina (144)


� Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf – Varful Gugu (2291 m).

In judetul Gorj exista mai mult de 25 de rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2 000 de pesteri – doua amenajate pentru vizitare cu cai de acces si electrificare, 1 zona de practicare a canyoningului turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o statiune de schi (Ranca), precum si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate. Zona Ranca detine unul dintre cele mai mari domenii schiabile din Romania.

Figura 2.3.10.1. Trasee turistice in judetul Gorj

• Turismul balnear - In judetul Gorj exista mai multe zone bogate in ape minerale, dar folosite si introduse in circuitul turistic sunt doar cele de la Sacelu, statiune balneoclimaterica care pe langa efectele terapeutice deosebite, are avantajul de a fi situata in apropierea unor obiective turistice si naturale de un deosebit interes;

• Turismul rural, agroturismul - Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate si pe minunate traditii folclorice. Desi aceste forme de turism sunt inca la inceput, exista in regiune case si pensiuni care s-au adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism in localitatile Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Arcani, Pestisani, Tismana, Pades, pastravul afumat de Tismana, branzeturile de Novaci, vinul de piatra din Runcu, tuica de Baia, balmosul de Ranca, fiind renumite si constituind elemente apreciate de turisti;

• Turismul ecologic, de agrement - Judetul Gorj detine un numar important de rezervatii naturale si monumente ale naturii, insa dintre acestea doar o parte au o importanta turistica deosebita, regasindu-se in preferintele turistilor:

� Cheile Oltetului si pestera Polovragi;

� Cheile Galbenului si pestera Muierilor;

� Defileul Jiului;


Pagina (145)


� Cheile Sohodolului;

� Valea Tismana si rezervatiile din zona;

� Valea Mare – Closani si platoul calcaros;

� Cheile Corcoaia – Izvoarele Cernei;

• Turismul istoric, ecumenic si cultural – Judetul Gorj este si un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase din partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti, cele mai renumite fiind in: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna, Visina, Stramba, Targu Carbunesti. Schiturile manastiresti Locurele, Cioclovina de Jos si Cioclovina de Sus, Dealu Mare, bisericile de lemn sau de zidarie reprezinta o alta mostenire din timpurile medievale, cele mai renumite fiind Biserica Baia de Fier, Biserica Sf. Nicolae Telesti, Biserica de lemn Francesti, Biserica de lemn Rovinari etc.

De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste "cule" si-au pierdut destinatia defensiva si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de pamant. Cele mai renumite cule din Gorj sunt cula Cornoiu – Curtisoara, cula Siacu – Slivilesti si cula Groserea – Aninoasa. De remarcat este Muzeul arhitecturii populare de la Curtisoara, ce cuprinde cele mai reprezentative gospodarii taranesti ale judetului. Principalul punct de atractie in municipiul Targu Jiu este Complexul sculptural in aer liber al lui Constantin Brancusi, ce cuprinde tripticul: Poarta Sarutului, Masa Tacerii, Coloana Infinitului, precum si multitudinea de sculpturi pe care discipolii sai le creeaza in fiecare an si care se gasesc amplasate in intreg orasul si in expozitia de langa casa memoriala de la Hobita.

Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o arie de interferenta folclorica si etnografica, in care descoperim insa un miez alcatuit din trasaturi proprii. In momentul de fata, in judet se gasesc raspandite inegal un numar de 511 monumente cultural-istorice, grupate astfel:

� Monumente si situri arheologice;

� Monumente si ansambluri de arhitectura;

� Monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare;

� Cladiri memoriale;

� Zone istorice urbane si rurale.

Din acest impresionant numar de valori cultural-istorice, majoritatea nu au si valente turistice, datorita stadiului de conservare sau a unei accesibilitati reduse. In acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot incadra in realizarea unor programe turistice reprezentative si diversificate.

Fondul arheologic cu valoare turistica este reprezentat prin cele cateva castre romane si asezari vechi mai deosebite, aflate in diverse localitati:

� Bumbesti Jiu: - ruinele castrului roman de piatra, Arcina, sec. II-III i.Hr.; „La Vartop”, ruinele castrului roman de pamant si asezare civila, sec. I-II, i.Hr.;

� Polovragi: fortificatie si asezare din epoca geto-dacica, sec. II i.Hr.;

� Runcu: „La Bulboc”, asezare paleolitica din epoca bronzului si care are si cateva desene rupestre, sec. III i.Hr.; „ La Cruce asezare civila din epoca bronzului, geto-


Pagina (146)


dacica, cultura Cotofeni, sec. II-III i.Hr.; in vatra satului Runcu ruinele unei constructii medievale din sec. XVXVI;

� Valea Perilor (com. Catunele): castrul de pamant, asezare civila din epoca romana, sec. II-III d.Hr.;

Un alt element de atractie il constituie sarbatorile si targurile populare organizate cu prilejul unor sarbatori religioase (15 august – Sfanta Maria impreuna cu Festivalul portului si cantecului popular Tismana, 20 iulie – Sfantul Ilie, Polovragi, 6 august Lainici, Godinesti) sau cu ocazia unor obieciuri stravechi Novaci – Urcatul oilor la Munte si Festivalul cantecului si portului ciobanesc si Baia de Fier – Coboratul oilor de la munte. Acestea constituie si un bun prilej pentru producatorii autohtoni de produse traditionale sa-si prezinte si comercializeze produsele de ceramica (cele mai renumite centre Galesoaia, Vartop, Glogova si Stefanesti), impletituri (Tismana si Runcu), lemn prelucrat (Musetesti, Lelesti, Arcani, Pades, Polovragi), branzeturi (Novaci, Polovragi, Arcani, Baia de Fier, Balesti, Ciuperceni, Crasna) etc.

• Turismul activ - Cuprinde nenumarate posibilitati de practicare a activitatilor sportive de agrement turistic intr-un cadru natural deosebit de generos. Astfel, in perimetre special amenajate, in intreaga zona montana si submontana a judetului, se pot practica, la orice nivel de pregatire, indiferent de varsta, o multitudine de activitati cum sunt: alpinism, escalada, drumetie, cicloturism, mountainbike, zbor cu parapanta, rafting, scufundari in ape libere, caiac, speologie in pesteri si avene, schi alpin, schi randonne, 4x4, enduro etc.

� Masivul Parang:

- Baia de Fier - Polovragi: alpinism, escalada, speologie, canyoning, mountainbike, 4x4 si enduro, drumetie, cicloturism;

- Novaci - Ranca: schi (alpin, fond, randonee), drumetie si turism montan, zbor cu parapanta si deltaplanul, 4x4 si enduro.

� Masivul Valcan:

- Bumbesti Jiu – Lainici: speologie, drumetie si turism montan, mountaibike, 4x4 si enduro, rafting, scufundari;

- Runcu – Cheile Sohodolului: alpinism si escalada, speologie - pesteri si avene, canyoning - canioane si cascade, 4x4 si enduro, mountainbike si cicloturism, drumetie;

- Pestisani: drumetie si turism montan, 4x4, enduro, scufundari, speologie;

- Tismana: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro.

� Masivul Mehedinti – Godeanu:

- Pades: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro, scufundari, zbor cu parapanta si deltaplanul.

Toate aceste activitati turistic-sportive, unele unice in Romania (rafting, canyoning - cascade, speologie – avene) sunt introduse in ofertele principalilor touropertori din Romania.

� Vanatoarea si pescuitul

Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o alta posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile din zona montana la urs, cerb, mistret, capra neagra, caprior, in padurile din zona de deal si ses la mistret, caprior,


Pagina (147)


iepure, vulpe, fazan sau in zonele umede din apropierea acumularilor de apa la rata salbatica, lisita etc. Pescuitul sportiv si de agrement se poate practica pe raurile de munte si lacurile glaciare la pastrav si lostrita sau pe raurile si lacurile din zona de deal si campie la clean, somn, crap, caras etc. Organizatorii acestor activitati, Romsilva, pentru zona montana si AGVPS pentru zona de deal si campie au creat amenajarile necesare pentru vanatoare, standuri, foisoare, locuri de panda, precum si o frumoasa retea de cabane de vanatoare.

Fig. 2.3.10.2 Zonarea turistica a judetului Gorj

2.4 Patrimoniul cultural construit

Din punct de vedere al patrimoniului construit, conform Ordinului nr. 2314/2004, modificat de Ordinul 2385/2008, in cazul judetul Gorj exista 473 de monumente istorice.

Patrimoniul construit a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice Art.7, care grupeaza monumentele in:

• grupa A-monumente istorice de valoare nationala si universala

• grupa B-monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Tabel 2.4.1 Monumente istorice in judetul Gorj, conform Ordinul ministrului culturii si patrimoniului national nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii si cultelor nr.

2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor istorice disparute

Monumente istorice Categoria A Categoria B Total

I. Arheologie 11 76 87

II. Arhitectura 41 321 362

III. Monumente de for public 7 17 24

IV. Monumente memoriale/funerare - 28 28

TOTAL 59 442 501


Pagina (148)


Se constata numarul mare de monumente istorice cu specific arhitectural (72% din totalul de monumente). Dintre acestea, este de remarcat numarul foarte mare al monumentelor istorice din lemn (135). Comuna Crasna detine cele mai multe monumente de lemn din judet (9 biserici si o constructie civila), fiind urmata de Comuna Balanesti (7 biserici si 2 constructii civile) si de Comuna Targu-Carbunesti (8 biserici de lemn).

Judetul Gorj este cunoscut pentru monumentele sale istorice, care pot fi grupate, dupa importanta lor, in felul urmator:

� Ansamblul monumental realizat de Constantin Brancusi la Targu Jiu (Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Coloana fara Sfarsit).

� Marile manastiri din sec. XIV-XVI (Tismana, Polovragi).

� Monumentele din lemn, de mici dimensiuni, situate in 52 UATB din judet (74% din numarul total al UATB); exista in judet 135 monumente din lemn, dintre care 120 sunt biserici (nu trebuie omise monumentele care au fost stramutate, cum sunt Casa lui Mogos din satul Ceauru, sec. XIX - la Muzeul Satului Bucuresti – si biserica din satul Talpasesti, com. Balesti, sec. XVIII – la Mitropolia Olteniei din Craiova)

� Locuintele fortificate (cule) ale marilor boieri din satele judetului.

� Monumentele memoriale ale lui Tudor Vladimireascu de la Pades si Ecaterinei Teodoroiu la Targu Jiu.

� Sunt foarte putin cunoscute alte monumente – asezarile dacice, castrele romane, bisericile de zid si cladirile civile din sec. XIX-XX.

In teritoriul judetului, distributia monumentelor istorice este concentrata in municipiul Targu-Jiu, unde numarul si diversitatea acestora sunt semnificative (76 monumente listate reprezentand 16% din totalul judetului).

Dintre aceste 14 sunt de categoria A -monumente istorice de valoare nationala:

• monumente de for public - Ansamblul monumental "Calea Eroilor" realizat de Constantin Brancusi, Coloana fara Sfarsit, Poarta Sarutului, Masa tacerii cu 12 scaune rotunde, Doua banci de piatra, 30 scaune patrate, Masa rotunda

• monumente de arhitectura - Ansamblul curtii lui Cornea Brailoiu, Casa lui Cornea Brailoiu, Biserica "Adormirea Maicii Domnului” (1694), zid de incinta, grajduri, Prefectura Judetului Gorj, Biserica "Sf. Voievozi”

Lista monumentelor istorice din municipiul Targu-Jiu cuprinde si un numar mare de monumente de categoria B, care au fost prezentate grupat in vederea ilustrarii varietatii lor, astfel:

• 2 monumente istorice categoria B I - situri arheologice - (Asezarea romana de la Targu Jiu, Asezarea medievala de la Targu Jiu)

• 43 monumente istorice categoria B II - monumente de arhitectura, dintre care: monumente, biserici, cladiri pentru locuit (case), cladiri publice (scoli, universitati, colegii, prefectura s.a.)

• 9 monumente istorice categoria B III - de for public - statui, fantani

• 8 monumente istorice categoria B IV - case memoriale, monumente funerare,

Dintre acestea, se remarca monumente istorice de arhitectura cum sunt: bisericile "Sf. Voievozi” (1748-1764) "Sf. Nicolae” , "Sf. Andrei” (1810), "Sf. Apostoli” (1937),


Pagina (149)


"Nasterea Maicii Domnului” (1839), Monumentul lui Tudor Vladimirescu (1898), Casele memoriale “Iosif Keber”, (1935-1940).

In localitatile din judet se remarca predominanta monumentelor istorice din categoria B II – monumente de arhitectura - si a celor arheologice.

Localitati relativ importante detinatoare de elemente de patrimoniu construit sunt:

• Comuna Bengesti-Ciocadia - cu 2 situri arheologice din secolele XVI- XVIII, 27 de monumente de arhitectura (case, scoli, fantani, biserici) si 4 monumente funerare

• Comuna Tantareni- cu 22 monumente de arhitectura ( biserici, case)

• Comuna Scoarta - cu 15 monumente de arhitectura (biserici din lemn, case) si un monument funerar.

• Comuna Crasna - cu 17 monumente de arhitectura (biserici din lemn, chilii, Ansamblul schitului Crasna ) si un monument de for public.

• Comuna Balanesti – cu situl arheologic Asezarea romana de la Glodeni din secolul II-III, 13 monumente de arhitectura (biserici din lemn, case) si Casa memoriala Ion Popescu Voitesti (1940)

Lista muzeelor, colectiilor si bibliotecilor istorice din judetul Gorj este prezentata in tabelul 2.4.2

Tabel 2.4.2 Muzeele, colectiile, bibliotecile istorice din judetul Gorj Nr. crt.

Denumire UATB Elemente memoriale

1 Mun. Targu-Jiu Muzeul de Arta Muzeu Judetean de Istorie “ Alexandru Stefulescu” Casa memoriala “Ecaterina Teodoroiu” Casa memoriala “Iosif Keber” Centrul de Arta si Cultura “ Constantin Brancusi” Biblioteca Judeteana “ Christian Tell” Biblioteca de Arta “Iosif Keber” Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale

2 Oras Bumbesti-Jiu Colectia muzicala a manastirii Lainici Muzeul Arhitecturii Popluare din Gorj

3 Oras Targu-Carbunesti Muzeul Crucilor din Gorj 4 Oras Tismana Colectia Muzeala a Manastirii Tismana

Muzeul Costumului Popular Gorjenesc 5 Comuna Albeni Muzeul Satesc 6 Comuna Arcani Muzeul Satesc 7 Comuna Baia de Fier Muzeul Pestera Muierii

Muzeul Satesc 8 Comuna Barbatesti Muzeul Satului 9 Comuna Bumbesti-

Pitic Muzeul Satesc

10 Comuna Calnic Muzeul Satesc 11 Comuna Crasna Muzeul Satesc 12 Comuna Danciulesti Muzeul Satesc 13 Comuna Hurezani Muzeul Satesc


Pagina (150)


14 Comuna Lelesti Muzeul Satesc 15 Comuna Musetesti Muzeul Satesc 16 Comuna Pestisani Casa-muzeu “Constantin Brancusi” 17 Comuna Polovragi Casa muzeala a Manastirii Polovragi

Muzeul Pestera Polovragi 18 Comuna Runcu Muzeul “ Maria Apostol” 19 Comuna Sacelu Colectia Muzeala Sacelu 20 Comuna Turburea Muzeul Satesc 21 Comuna Turcinesti Muzeul “Casa Cartianu” 22 Comuna Vladimir Casa Memoriala “ Tudor Vladimirescu”

Principalele elemente memoriale din judet – muzeele, colectiile si casele memoriale – sunt raspandite in intregul judet, cu concentrarea normala din mun. Targu Jiu. Se remarca faptul ca, din cele 34 elemente memoriale principale existente in judet, 13 sunt situate in orase (38% din total) si 21 sunt situate in sate (62% din total); aceasta particularitate demonstreaza ca arta populara si istoria locala sunt apreciate de locuitori si de oamenii de cultura.

Pe teritoriul judetului Gorj sunt 14 asezaminte monahale, dintre care 9 manastiri si 5 schituri, prezentate in tabelul 2.4.3

Tabelul 2.4.3 Asezamintele monahale ortodoxe Nr. Crt.

Denumire UATB Denumire asezare monahala

1 Oras Bumbesti-Jiu Manastirea Lainici Manastirea Visina Schitul Locurele

2 Oras Tismana Manastirea Tismana Schitul Cioclovina de Sus Schitul Cioclovina de Jos

3 Comuna Crasna Manastirea Crasna Manastirea Icoana

4 Oras Targu Carbunesti Manastirea Camaraseasca 5 Oras Turceni Manastirea Stramba -Jiu 6 Comuna Borascu Manastirea Dealu Mare 7 Comuna Lelesti Schitul Dobrita 8 Comuna Logresti Schitul Targul Logresti 9 Comuna Polovragi Manastirea Polovragi

2.5 Calitatea factorilor de mediu

2.5.1 Aer

2.5.1.1 Calitatea aerului

Calitatea aerului este influentata direct de cantitatile de poluanti emisi la nivelul judetului si se apreciaza pe de-o parte prin realizarea inventarului anual al emisiilor de poluanti in atmosfera, iar pe de alta parte prin masuratorile realizate prin reteaua de monitorizare existenta.

Inventarul local al emisiilor de poluanti in atmosfera se realizeaza pe baza informatiilor furnizate de operatorii economici inventariati (nivelul productiei, utilaje, instalatii si vehicule utilizate si consumuri totale de carburanti/combustibili utilizati in anul


Pagina (151)


precedent) si pe baza unor date statistice (numar de locuitori din judet, numarul si categoriile de autovehicule inmatriculate, etc.).

La nivelul anului 2010, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj, monitorizarea calitatii aerului s-a realizt prin intermediul a trei statii automate care au realizat masuratori continue, amplasate in municipiul Targu Jiu (statia GJ-1), pe Strada V. Alecsandri, nr. 2, in Rovinari (statia GJ-2), pe Strada Constructorilor, nr. 7 si respectiv, in Turceni (statia GJ-3).

Cele 3 statii automate au fost amplasate conform criteriilor prevazute in Ordinul M.A.P.M. (OM) nr. 592/2002 sunt statii de tip industrial si fac parte din Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului.

Trebuie subliniat faptul ca Ordinul 592/2002 a fost abrogat de Legea nr. 2011 privind calitatea aerului inconjurator. Astfel, activitatile de monitorizare a calitatii aerului trebuiesc adaptate noilor prevederi legislative.

Parametrii monitorizati sunt: SO2, NOx, NO, NO2, CO, O3, pulberi (PM10), dar si parametrii meteorologici relevanti: temperatura, precipitatii, directia si viteza vantului, umiditatea relativa, presiunea si radiatia solara.

Avand in vedere ca datele prezentate sunt la nivelul anilor 2008, 2009 si 2010, valorile inregistrate se raporteaza la valorile limita impuse pentru protectia sanatatii umane si a ecosistemelor, prevazute in Ordinul 592/2002.

Evolutia emisiilor de poluanti reprezentativi rezultata din inventarul local al emisiilor, conform Rapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anii 2008, 2009 si 2010, este prezentata mai jos, pentru fiecare poluant in parte.

Dioxidul de sulf (SO2)

Evolutia anuala a cantitatilor de SO2 emise

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

SO2

Fig. 2.5.1.1.1 Evolutie emisii anuale de dioxid de sulf

Analizand graficul de mai sus se remarca o crestere brusca in intervalul 2005 – 2006, urmata de o tendinta de reducere progresiva a emisiilor de SO2, incepand cu anul 2007. Aceasta scadere se datoreaza reducerii continutului de sulf din pacura, precum si reducerii consumului de pacura prin trecerea instalatiilor pe gaz metan.

Oxizii de azot (NOx) – emisiile de oxizi de azot provin in general din industria energetica si industria de transformare, din traficul rutier si industria de prelucrare (fabricare a unor compusi ai azotului), dar si in urma proceselor biologice naturale.


Pagina (152)


Evolutia anuala a cantitatilor de NOx emise

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

NOx

Fig. 2.5.1.1.2 Evolutie emisii anuale de oxizi de azot

In figura de mai sus este redata evolutia emisiilor anuale de oxizi de azot, la nivelul judetului Gorj, in perioada 2000 – 2010. Cresterea emisiilor pana in anul 2006 se datoreaza in special cresterii numarului de autovehicule.

Amoniac (NH3) – cea mai importanta sursa de producere a amoniacului este reprezentata de agricultura, in principal de ramura zootehnica de tip intensiv dar si tratarea si depozitarea deseurilor.

Emisiile de amoniac generate in judetul Gorj au inregistrat valoarea maxima in anul 2003, ulterior observandu-se o scadere progresiva.

Evolutia anuala a cantitatilor de NH3

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

NH3

Fig. 2.5.1.1.3 Evolutie emisii anuale de amoniac

Trebuie precizat faptul ca pentru perioada 2007 – 2009 nu au fost estimate emisiile pentru toate categoriile de surse.

Compusi organici volatili (COV) – emisiile de compusi organici volatili nemetanici (NMVOC) au inregistrat o scadere continua incepand cu anul 2006, rezultata in principal din reducerea activitatilor industriale, dar si de utilizare a solventilor, a celor de extractie si distributie a combustibililor fosili. In anul 2009 valoarea este mult mai scazuta ca urmare a faptului ca nu au fost estimate emisiile din toate categoriile de surse.


Pagina (153)


Evolutia anuala a cantitatilor de COV Nemetalici

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

COV

Fig. 2.5.1.1.4 Evolutia emisiilor de NMVOC

Metale grele – emisiile de metale grele, sub forma de aerosoli se datoreaza in principal consumului de combustibili lichizi in centrale termice, industriei dar si transportului rutier. Variatia acestora a avut tendinte crescatoare sau descrescatoare in functie de variatia traficului si a emisiilor din industrie.

Tabel 2.5.1.1.3 Emisiile de metale grele pentru anul 2010, pe grupe de surse

Grupa Nume grupa As (kg) Cd (kg) Hg (kg) Ni (kg)

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare

02 Instalatii de ardere neindustriale

03 Arderi in industria de prelucrare 0,004 0,0074 0,0010 0,0024

04 Procese de productie 0,0041 0,0550 0,0138 0,1925

05 Extractia si distributia combustibililor fosili

06 Utilizarea solventilor si a altor produse

07 Transport rutier

08 Alte surse mobile si utilaje 0,0912 0,6470

09 Tratarea si depozitarea deseurilor

10 Agricultura

11 Alte surse

TOTAL 0,0082 0,1536 0,0148 0,8419

Emisiile de Pb in atmosfera erau asociate, in cea mai mare parte, cu utilizarea benzinelor cu tetraetil de Pb pentru motoarele autovehiculelor. Reducerea continutului de Pb din benzine a determinat o scadere a emisiilor de Pb la scarea intregii Europe comparativ cu anii 1970.

Tabel 2.5.1.1.4 - Emisiile de plumb pentru perioada 2009 - 2010, pe grupe de surse

Pb (kg) Grupa Nume grupa

2008 2009 2010

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 58,08 44,639 Nu au fost


Pagina (154)


Pb (kg) Grupa Nume grupa

2008 2009 2010

estimate

02 Instalatii de ardere neindustriale Nu au fost

estimate

03 Arderi in industria de prelucrare 0,29 0,025 0,0246

04 Procese de productie 6,84 0,069 0,7150

05 Extractia si distributia combustibililor fosili

06 Utilizarea solventilor si a altor produse

07 Transport rutier 113 126 Nu au fost

estimate

08 Alte surse mobile si utilaje

09 Tratarea si depozitarea deseurilor 2,07

10 Agricultura

11 Alte surse

TOTAL 180,28 171,36 0,7397

Poluanti organici persistenti (POPs) – emisiile de poluanti organici persistenti, provenite din agricultura, industrie (inclusiv energetica), transporturi si depozite de deseuri, nu au inregistrat variatii majore in perioada 2000-2010. Astfel, conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj la nivelul anului 2010, emisiile de acest tip sunt nesemnificative.

Conform estimarilor facute de APM Gorj, in anul 2010 cantitatile cele mai importante de POP au rezultat ca urmare a functionarii utilajelor si altor surse mobile. Toate incineratoarele de deseuri spitalicesti care au generat subproduse incluse in aceasta grupa, si-au sistat activitatea de incinerare.

Hidrocarburi poliaromatice (HAP) – Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj la nivelul anului 2010, ponderea emisiilor de HAP a fost relativ constanta in ultimii ani, ponderea emisiilor fiind reprezentata de procesele de combustie din sectorul rezidential, urmate de procesele de productie.

Compusi bifenili policlorurati (PCB) - Principala sursa de hidrocarburi aromatice policiclice, in cazul de fata, este reprezentata de uleiuri si unsori folosite de masini si utilaje. Sunt produse cu volatilitate foarte scazuta si influenta redusa asupra atmosferei.

Masuratorile imisiilor realizate prin reteaua de monitorizare existenta ofera indicatii asupra calitatii aerului ambiental, respectiv aerul din spatiile deschise la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale. Indicatorii monitorizati sunt: monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, azotati (NO, NO2, NOx), amoniacul, pulberi in suspensie, COV-BTEX.

Evolutia concentratiilor medii anuale a indicatorilor monitorizati este prezentata in figura urmatoare.


Pagina (155)


0

0.01

0.02

0.03

0.04

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

mg/mc Tg. Jiu

Rovinari

Turceni

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

mg/mc

Tg. Jiu

Rovinari

Turceni

0

100

200

300

400

500

600

700

19951996

1997199819992000

200120022003

2004200520062007

20082009

t/kmp/an

Tg. Jiu

Rovinar i

Turceni

Mot ru (Roşiut a)

Bârsest i

Măt ăsari

Jilţ

Figura 2.5.1.1.5 Evolutia concentratiilor medii anuale pentru indicatori specifici monitorizati

a) Monitorizare prin reteaua manuala

Evolutia concentratiilor medii anuale de SO2

Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2

Evolutia concentratiei medii anuale a amoniacului

Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi sedimentabile

0

0.005

0.01

0.015

0.02

1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

mg/m

c Tg. Jiu

Rovinari

Turceni


Pagina (156)


Medii anuale SO2 stații automate, anul 2009

0

10

20

30

GJ-1 GJ-2 GJ-3

ug

/mc

b) Monitorizare prin reteaua automata

Nota: La nivelul anului 2010, conform „Raportului anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010„ elaborat de APM Gorj, masuratorile s-au efectuat la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului

Analizand graficele evolutiilor diferitelor tipuri de emisii prezentate in figurile de mai sus, se pot concluziona urmatoarele:

Dioxid de sulf (SO2) – valorile inregistrate in urma masuratorilor s-au situat sub valorile limita impuse prin OM 592/2002 (valoarea limita zilnica impusa este de 125 µg/m3 si valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane este de 350 µg/m3).

Dioxid de azot (NO2) - valorile obtinute in urma masuratorilor prin reteaua automata pentru determinarea calitatii aerului s-au incadrat sub valorile limita admise conform OM 592/2002: valoarea limita anuala este 40 µg/m3, iar valoarea limita orara pentru protectia sanatatii este de 217 µg/m3.

Medii anuale SO2 stații automate, anul 2009

0

10

20

30

GJ-1 GJ-2 GJ-3

ug

/mc

Medii anuale PM10 Stații automate

0

20

40

60

GJ-1 GJ-2

ug

/mc

PM10 nefelometric

PM10 gravimetric

VL anuala


Pagina (157)


Amoniac (NH3) – se remarca o tendinta descrescatoare a concentratiilor medii anuale incepand cu 2003 pana in 2010. In toata aceasta perioada se remarca faptul ca valorile obtinute in urma masuratorilor efectuate nu au inregistrat valori care sa depaseasca valoarea limita zilnica impusa conform STAS 12574/1987 (100 µg/m3).

Pulberi - concentratiile medii anuale de pulberi in suspensie rezultate din monitorizarea calitatii aerului nu au inregistrat depasiri ale valorii limita zilnice pentru protectia sanatatii umane (50 µg/m3) in perioada 2003 – 2008. In anul 2009, frecventa depasirii valorii limita zilnice a fost de 37.3%, iar 77% depasesc pragul superior de evaluare (30 µg/m3) fapt ce s-a datorat in principal trafiicului rutier si lucrarilor de modernizare a carosabilului in perioada de vara, cat si functionarii centralelor termice si a conditiilor meteorologice, in timpul iernii.. In anul 2010 s-au inregistrat depasiri ale valorii limita zilnice pentru sanatate la statiile GJ-1 si GJ-2, cat si depasiri ale valorii limita anuale pentru protectia sanatatii umane (40 µg/m3) la statia GJ-2 Rovinari.

Plumb – valorile obtinute s-au situat sub valoarea limita admisa de catre OM 592/2002 (0,5 µg/m3).

Avand in vedere ca majoritatea poluantilor monitorizati au inregistrat in timp o diminuare a concentratiilor masurate, valorile obtinute incadrandu-se in limitele impuse de legislatia in vigoare, se remarca o o imbunatatire a calitatii aerului ambiental.

Incepand cu anul 2011, avand in vedere schimbarile legislative din luna iunie, anume abrogarea OM 592/2002 prin Legea 104/15.06.2011 privind calitatea mediului inconjurator, valorile limita pentru indicatorii SO2, NOx, NO, NO2, pulberi (PM10), CO, si ozon (O3), Plumb se vor raporta la aceasta, si anume:

• Dioxid de sulf (SO2) – valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane: 60% din valoarea limita pentru 24 h - 75 µg/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 40% din valoarea limita pentru 24 ore - 50 µg/m3, pentru pragul inferior de evaluare;

• Dioxid de azot (NO2) - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane este de 80% din valoarea limita-32 µg/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 65% din nivelul critic-26 µg/m3, pentru pragul inferior de evaluare; valoarea limita orara pentru protectia sanatatii este de 70% din valoarea limita-140 µg/m3 pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50 din valoarea limita-100 µg/m3, pentru pragul inferior de evaluare;

• Pulberi (PM10) - media zilnica impusa este de 70% din valoarea limita-35 µg/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50% din valoarea limita-25 µg/m3,pentru pragul inferior de evaluare, iar media anuala este de 70% din valoarea limita-28 µg/m3,pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50%-20 µg/m3, pentru pragul inferior de evaluare;

• Plumb – valoarea limita anuala impusa reprezinta 70% din valoarea limita-0,35 µg/m3 pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50% din valoarea limita-0,25 µg/m3, pentru pragul inferior de evaluare.

Trebuie mentionat faptul ca, in conformitate cu Ordinul MMGA nr. 349/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 4 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, in judetul Gorj exista localitati unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat valoarea limita plus marja de toleranta (Lista 1), si anume:


Pagina (158)


- pentru SO2 - Aninoasa, Arcani, Balesti, Balteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Calnic, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Cruset, Danesti, Dragotesti, Dragutesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Ionesti, Lelesti, Matasari, Motru, Negomir, Pades, Pestisani, Plopsoru, Rovinari, Runcu, Samarinesti, Saulesti, Slivilesti, Stoina, Tantareni, Targu Jiu, Telesti, Ticleni, Tismana, Turburea, Turceni, Urdari, Vagiulesti

- pentru oxizi de azot - Calnic, Farcasesti, Ionesti, Rovinari, Turceni

- pentru PM10 - Balesti, Calnic, Farcasele, Ionesti, Rovinari, Targu Jiu, Turceni

Localitatile in care nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta (Lista 2) sunt:

- pentru oxizi de azot - Branesti, Plopsoru

- pentru PM10 - Balteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Ciuperceni, Dragotesti, Dragutesti, Godinesti, Matasari, Motru, Negomir, Plopsoru, Slivilesti, Tantareni, Telesti, Urdari, Vagiulesti

Ozonul

Un aspect aparte in ceea ce priveste influenta activitatilor antropice asupra factorului de mediu aer il constituie distrugerea ozonului stratosferic.

Ozonul este un constituent natural al atmosferei, regasindu-se in proportie de circa 90% in stratosfera, la o altitudine intre 10 si 50 km, maxim pana la 20-35 km, constituind un invelis protector pentru planeta prin filtrarea radiatiilor solare ultraviolete nocive. Ozonul determina in mare masura structura termala, dinamica si compozitia chimica a stratosferei si troposferei, cu implicatii directe in conditionarea circulatiei atmosferice si a climei globale.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Conventia de la Viena ca fiind „Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limita planetar”.

Distrugerea stratului de ozon stratosferic si aparitia „gaurii” in stratul de ozon a fost una din primele probleme de mediu luate in considerare la nivel mondial.

Concentratia de ozon din stratosfera este influentata pe de o parte de o serie de procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de catre halogeni, iar pe de alta parte de procese externe, de exemplu variatiile energiei solare (in special al radiatiei UV).

Halogenii eliberati de la sol, in principal sub forma de clorofluorocarboni (CFCs), hidroclorofluorocarboni (HCFCs) si hidrocarburi cu brom, sunt convertiti in forme active (radicali liberi de halogeni) in stratosfera medie si superioara, unde reactioneaza cu ozonul, distrugandu-l.

Prin Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon (ODS), adoptat in 1987, s-au stabilit limite privind consumul si productia de ODS, precum si termene pana la care substantele specificate in anexele acestuia trebuie eliminate din economie.

Principalele substante care epuizeaza stratul de ozon reglementate de Protocolul de la Montreal (1987) si de Amendamentele la acesta (Londra - 1990, Copenhaga – 1992, Montreal –1997, Beijing-1999) sunt:

→ Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenti frigorifici, solventi, aerosoli farmaceutici si cosmetici, agenti de expandare in tehnologia de producere a spumelor de izolare.


Pagina (159)


→ Haloni (hidrocarburi total halogenate) – spume utilizate in stingatoarele de incendii, agenti de racire.

→ Solventi (tetraclorura de carbon si metil-cloroform – 1,1,1 tricloretan) – lichide de spalare–degresare in diverse domenii (curatatorii chimice, industria electronica, industria constructiilor de masini).

→ HCFC (hidroclorfluorocarburi) si HBrFC (hidrobromfluorocarburi).

→ Bromura de metil - fungicid in industria agricola, utilizat in dezinfectia solului in sere, dezinfectia spatiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfectie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea semintelor.

In plus fata de acestea, prin Conventia de la Viena (1985) privind protectia stratului de ozon s-a considerat ca si urmatoarele substante au capacitatea de a modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon:

→ Monoxidul de carbon, cu rol major in fotochimia troposferica si cu rol secundar in cea stratosferica

→ Bioxidul de carbon, care afecteaza ozonul stratosferic prin influentarea structurii termice a atmosferei

→ Metanul, care afecteaza atat ozonul troposferic cat si pe cel stratosferic

→ Protoxidul de azot, care este sursa primara a NOx stratosferic, care joaca un rol vital in controlul abundentei ozonului stratosferic

→ Oxizii de azot (NOx), rezultati la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor in scop industrial, casnic si in transporturi, dinamitarile in sectorul minier, activitatile militare), care au un rol direct, major, in procesele fotochimice troposferice, au un rol indirect in fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reactiilor fotochimice ce determina distrugerea ozonului). Cei emisi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare a ozonului troposferic si stratosferic superior.

In atmosfera joasa (troposfera), in prezenta luminii solare, ozonul se formeaza, local, in medii urbane poluate, prin reactii fotochimice intre precursorii sai (hidrocarburi si oxizi de azot), in principal datorita emisiilor de gaze de esapament ale autovehiculelor. Aici ozonul este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influentat de asemenea, de schimbul stratosfera-troposfera.

In troposfera, ozonul actioneaza ca un gaz cu efect de sera, incalzind suprafata solului, si actioneaza pentru a raci stratosfera, pe o intindere mica. Scaderea observata a ozonului stratosferic poate conduce la scaderea temperaturilor troposferice prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerata a fi prima cauza a racirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei.

La nivelul judetului Gorj, monitorizarea automata a ozonului s-a facut la statia automata de monitorizare a calitatii aerului din GJ-1 Tg. Jiu si GJ-2 Rovinari.

Evolutia concentratiei medii anuale de ozon rezultata din masuratori este prezentata in figura urmatoare.


Pagina (160)


0

10

20

30

40

50

60

70

GJ-1 GJ-2

2008

2009

2010

Figura 2.5.1.1.6 Evolutia concentratiei medii anuale a ozonului

La nivelul anului 2009 s-au inregistrat valori mai mici cu 10-15% fata de anul 2008, iar in anul 2010 s-au inregistrat valori mai mici cu 15-20% mai mici fata de anul 2009, toate valorile incadrandu-se insa in limitele impuse de legislatia in vigoare, valoarea limita zilnica fiind de 120 µg/m3.

Variatia anuala indica valori mai crescute in perioada de vara, ca urmare a cresterii radiatiei solare si intensificarii reactiilor fotochimice care implica prezenta oxizilor de azot si a compusilor organici volatili.

2.5.1.2 Schimbari climatice

Studiile stiintifice de impact au pus in evidenta modificarile produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale si au analizat masurile de adaptare pentru ca aceste modificari sa fie minime, astfel incat sa se asigure resursele de hrana si dezvoltarea pe termen lung a societatii si economiei.

Masurile se refera la procedeele de diminuare a vulnerabilitatii ecosistemelor naturale la schimbarea climei, in timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, rezultate in urma activitatii umane.

Protocolul de la Kyoto, care a intrat in vigoare in 16 februarie 2005, are ca principala realizare definirea unor constrangeri legale si cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) pentru fiecare tara industrializata.

Cele mai des raportate gaze cu efect de sera prevazute in Protocolul de la Kyoto sunt dioxidul de carbon, metanul si protoxidul de azot.

Emisiile de dioxid de carbon corespunzatoare activitatilor umane actuale se datoreaza 35% productiei si distributiei de energie (incluzand arderea combustibililor fosili - carbune, gaz si petrol, cat si extragerea lor, rafinarea si transportul), 30% diferitelor tipuri de industrii, 20% transporturilor, 15% sectorului rezidential si altor activitati.

Metanul ajunge in atmosfera in urma activitatilor de distributie a gazelor naturale si din descompunerea materiei organice in mediu lipsit de oxigen (in principal din fermentatia enterica a dejectiilor).

Protoxidul de azot rezulta in principal din traficul greu si din producerea energiei.

Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul judetului Gorj este prezentata in figura urmatoare.


Pagina (161)


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii totale de gaze cu efect de sera

Figura 2.5.1.2.1.Emisiile totale de gaze cu efect de sera, calculate in CO2 echivalent

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010


Pagina (162)


Figura 2.5.1.2.2.Evolutia emisiilor anuale de gaze cu efect de sera

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010

Se constata ca emisiile de gaze cu efect de sera au avut o tendinta crescatoare pana la nivelul anului 2003, ulterior se observa oscilatii usoare de la un an la altul, diferentele cantitatilor de emisii se datoreaza faptului ca unii agenti economici si-au schimbat

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

CO2 - mii tone

Emisiile anuale de dioxid de carbon

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

CH4 - mii tone

Emisii anuale de metan

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

N2O - mii tone

Emisii anuale de protoxid de azot N2O


Pagina (163)


domeniul de activitate, insa au aparut alte activitati si alti agenti economici. Incepand cu anul 2007, pana in anul 2010 se observa o scadere, datorata cel mai probabil scaderii numarului agentilor economici, cat si reducerilor din sistemul termoenergetic si faptului ca nu au mai fost luate in calcul arderile din sectorul casnic.

In ceea ce priveste emisiile de gaze fluorurate, pe teritoriul judetului Gorj estimarea emisiilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf (HFC, PFC, SF6) provenite din consumul si importul de HFC, PFC si SF6, pentru instalatiile de racire, echipamentele de aer conditionat si echipamentele electrice sunt urmatoarele:

Tabel 2.5.1.2.1 Evolutia cantitatilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf

Anul HFC, PFC, SF6 (kg)

2008 781

2009 1209

2010 Nu sunt date

Directiva 2003/87/CE, implementata prin HG 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de sera, reprezinta un instrument utilizat de UE in cadrul politicii referitoare la schimbarile climatice. Scopul schemei de comercializare a permiselor de gaze cu efect de sera reprezinta promovarea unui mecanism de reducere a gazelor cu efect de sera de catre diversi operatori economici cu activitati care genereaza astfel de emisii, astfel incat indeplinirea angajamentelor aflate sub Protocolul de la Kyoto sa fie mai putin costisitoare.

Din punct de vedere al schemei de comercializare de certificate de gaze cu efect de sera, in judetul Gorj exista 6 societati ce intra sub incidenta HG 780/2006 – C.E. Turceni, C.E. Rovinari, S.C. UATAA Motru, S.C. Simcor Var S.A., S.C. Macofil S.A., S.C. Petrom S.A., care au fost autorizate in vederea comercializarii de certificate de gaze cu efect de sera conform Planului National de Alocare.

Aceste societati au obtinut autorizatie privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Numarul certificatelor de emisii este alocat prin Planul National de Alocare, si este urmatorul: un certificat de emisie de CO2 reprezinta o tona de dioxid de carbon.

In vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii Europene pentru anul 2020, respectiv dezvoltarea la scara industriala a tehnologiei CCS (Carbon Capture and Storage – Captarea si Stocarea Carbonului), Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, sustinut de Global CCS Institute, Australia, propune proiectul guvernamental demonstrativ GETICA CCS. Proiectul este propus pentru Complexul Energetic Turceni – Unitatea nr. 6 (cu o putere de 330 MW).

Prin implementarea acestui proiect se urmareste captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon, in formatiuni acvifere saline de mare adancime (mai mult de 800 m) prin intermediul unei retele de transport cu o lungime de aproximativ 40 km, formata din conducte subterane. Stocarea va fi realizata pe o raza de maximum 50 km fata de Centrala Termoelectrica Turceni.

Obiectivul principal in urma implementariii acestui proiect este reducerea cu cel putin 85% a cantitatii de CO2 de la centrala termoelectrica, respectiv 1,5 milioane tone/an de CO2 captat, transportat si stocat in siguranta.

Implementarea proiectului GETICA CCS va avea impact asupra mediului, economiei, dar si asupra societatii.


Pagina (164)


Impactul pozitiv asupra mediului va consta in reducerea efectelor schimbarilor climatice, in contributia la respectarea obiectivelor asumate, de catre Romania, de reducere a emisiilor de CO2 la nivel national, dar si in transpunerea legislatiei Uniunii Europene in ceea ce priveste pachetul “Energie – Schimbari climatice”.

Impactul economic se va extinde pe mai multe planuri, implementarea proiectului GETICA CCS asigurand:

• oportunitatea dezvoltarii de centrale termoelectrice - CTE noi cu impact neutru asupra climei şi mentinerea in exploatare a CTE existente, retehnologizate, cu functionare pe combustibili fosili, inclusiv a minelor de carbune aferente;

• creşterea securitatii geopolitice prin consumul carbunelui autohton versus dependenta de importul de gaze naturale;

• extinderea implementarii tehnologiei CCS la toti producatorii de energie electrica din zona (peste 4.000 MW) şi alti poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.);

• posibilitatea integrarii Romaniei in culoarul infrastructurii de transport CO european;

• potential de creştere a duratei de viata şi a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei şi gaze naturale prin injectarea CO in zacamintele epuizate;

• un plus de stabilitate pentru alimentarea cu energie asigurat de CTE cu CCS in raport cu fluctuatia centralelor solare şi eoliene.

Din punct de vedere social, impactul pozitiv cel mai important va fi reprezentat de crearea de noi locuri de munca pe tot parcursul dezvoltarii proiectului- proiectare, executie, constructii-montaj, exploatare şi monitorizare a instalatiilor de captare, a retelei de transport şi a zonei de stocare geologica a CO2. De asemenea, noile programe de instruire pentru autoritati – dezvoltarea capacitatii şi competentelor la nivel institutional, cele de invatamant pentru licee şi universitati, dar si programele de instruire şi formare pentru viitorii operatori ai instalatiilor de captare, a sistemului de conducte de transport şi a instalatiilor de stocare a CO2, in vederea monitorizarii acestora vor constitui un atu important in dezvoltarea socio-economica a arealului pentru care este propus acest proiect.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj nu cuprinde informatii referitoare la proiectul GETICA CCS, insa impactul pe diferite planuri, de la social la mediu inconjurator va fi detaliat in studiul de fezabilitate aflat in curs de pregatire in vederea implementarii proiectului.

*

* *

In vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii Europene pentru anul 2020, respectiv dezvoltarea la scara industriala a tehnologiei CCS (Carbon Capture and Storage – Captarea si Stocarea Carbonului), Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, sustinut de Global CCS Institute, Australia, propune proiectul guvernamental demonstrativ GETICA CCS. Proiectul este propus pentru Complexul Energetic Turceni – Unitatea nr. 6 (cu o putere de 330 MW).

Prin implementarea acestui proiect se urmareste captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon, in formatiuni acvifere saline de mare adancime (mai mult de 800 m) prin intermediul unei retele de transport cu o lungime de aproximativ 40 km, formata din


Pagina (165)


conducte subterane. Stocarea va fi realizata pe o raza de maximum 50 km fata de Centrala Termoelectrica Turceni.

Obiectivul principal in urma implementariii acestui proiect este reducerea cu cel putin 85% a cantitatii de CO2 de la centrala termoelectrica, respectiv 1,5 milioane tone/an de CO2 captat, transportat si stocat in siguranta.

Implementarea proiectului GETICA CCS va avea impact asupra mediului, economiei, dar si asupra societatii.

Impactul pozitiv asupra mediului va consta in reducerea efectelor schimbarilor climatice, in contributia la respectarea obiectivelor asumate, de catre Romania, de reducere a emisiilor de CO2 la nivel national, dar si in transpunerea legislatiei Uniunii Europene in ceea ce priveste pachetul “Energie – Schimbari climatice”.

Impactul economic se va extinde pe mai multe planuri, implementarea proiectului GETICA CCS asigurand:

• oportunitatea dezvoltarii de centrale termoelectrice - CTE noi cu impact neutru asupra climei şi mentinerea in exploatare a CTE existente, retehnologizate, cu functionare pe combustibili fosili, inclusiv a minelor de carbune aferente;

• creşterea securitatii geopolitice prin consumul carbunelui autohton versus dependenta de importul de gaze naturale;

• extinderea implementarii tehnologiei CCS la toti producatorii de energie electrica din zona (peste 4.000 MW) şi alti poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.);

• posibilitatea integrarii Romaniei in culoarul infrastructurii de transport CO european;

• potential de creştere a duratei de viata şi a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei şi gaze naturale prin injectarea CO in zacamintele epuizate;

• un plus de stabilitate pentru alimentarea cu energie asigurat de CTE cu CCS in raport cu fluctuatia centralelor solare şi eoliene.

Din punct de vedere social, impactul pozitiv cel mai important va fi reprezentat de crearea de noi locuri de munca pe tot parcursul dezvoltarii proiectului- proiectare, executie, constructii-montaj, exploatare şi monitorizare a instalatiilor de captare, a retelei de transport şi a zonei de stocare geologica a CO2. De asemenea, noile programe de instruire pentru autoritati – dezvoltarea capacitatii şi competentelor la nivel institutional, cele de invatamant pentru licee şi universitati, dar si programele de instruire şi formare pentru viitorii operatori ai instalatiilor de captare, a sistemului de conducte de transport şi a instalatiilor de stocare a CO2, in vederea monitorizarii acestora vor constitui un atu important in dezvoltarea socio-economica a arealului pentru care este propus acest proiect.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj nu cuprinde informatii referitoare la proiectul GETICA CCS, insa impactul pe diferite planuri, de la social la mediu inconjurator va fi detaliat in studiul de fezabilitate aflat in curs de pregatire in vederea implementarii proiectului.

2.5.2 Ape de suprafata si subterane

Judetul Gorj este tributar in cea mai mare parte bazinului hidrografic al raului Jiu. Avand o suprafata totala a bazinului de peste 10 000 km2, raul Jiu colecteaza apele mai multor afluenti dintre care mentionam: Sadu, Tismana, Jilt, Motru, Gilort, Amaradia etc.


Pagina (166)


Extremitatea Nord-Estica a judetului este strabatuta de cursul superior al Oltetului (suprafata bazin de 130 km2 si lungimea de 30 km, in judetul Gorj).

Extremitatea Nord-Vestica a judetului este drenata de cursul superior al Cernei (in Gorj cu o suprafata de bazin de 230 km2 si o lungime de 24 km).

Densitatea medie a retelei hidrografice din judet este de 0,5 km/km2 avand un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km2 in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km2 in zona piemontana de sud.

Lacurile naturale din judetul Gorj sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Parang. Cele mai mari lacuri, cu apa permanenta sunt: Galcescu (S = 3 ha si adancimea maxima = 9,3 m), Slaveiu ( S = 0,25 ha si adancimea maxima = 2,8 m) precum si Mija si Pasarea (S = 0,3 ha si adancimea maxima = 3 m).

Lacurile de acumulare rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice a cursurilor de apa din zona sunt reprezentate de:

� complexul hidrotehnic si energetic Cerna – Motru – Tismana, avand drept scop asigurarea apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. In cadrul complexului sunt incluse:

- lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe Raul Cerna, cu un volum util de 120 milioane m3 (inaltimea maxima a barajului fiind de 110,5 m);

- lacul Motru cu un volum util de 3 milioane m3 (inaltime maxima a barajului 49 m).

� acumularea Vaja (volum util circa 2 milioane m3);

� acumularea Clocotis (volum util circa 5 milioane m3) pe raul Bistrita.

In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a Raului Jiu, sectorul Valea Sadului – Targu Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.

Acumularea Valea Sadului (in constructie) realizeaza un volum total de 306 milioane m3 si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare).

Acumularea Targu Jiu are un volum util de 1,330 milioane m3, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 milioane m3, in prezent are un volum util de numai 0,8 milioane m3, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului.

Pentru apararea impotriva inundatiilor a exploatarilor de carbune din zona Rovinari (lacul Ceauru) s-a construit in amonte un baraj de 15 m inaltime care poate acumula un volum de 100 milioane m3 in timpul viiturilor deosebite.

Acest subiect a fost abordat pe larg si in cadrul Capitolului 2.3.6.1.

2.5.2.1 Resursele de apa

In general, principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare, situatie valabila si pentru judetul Gorj. Caracteristic pentru aceasta categorie de resurse este variabilitatea foarte mare in spatiu si timp. Debitul mediu specific variaza intre 1 l/s si km2 in zonele joase, si 40 l/s si km2 in zonele inalte. Primavara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.

Tabel 2.5.2.1.1 Debitele medii ale principalelor cursuri de apa in judetul Gorj


Pagina (167)


Postul hidrometri

c Precipitat

ii

Scurgerea de

suprafata

Evapotranspiratia

Scurgerea

subterana

Debitul

mediu

Raul [mm] [mm] [mm] [mm] [m3/s]

Bumbesti 970 506 464 147 22

Vadeni 990 548 452 160 25.5

Pesteana 980 484 496 159 47

Filiasi 908 397 511 128 66.1

Isalnita 860 309 551 98 76

Jiu

Podari 830 295 535 93 86.8

Jales Stolojani 1100 1061 4.44

Novaci 1280 878 402 255 3.64 Gilort Turburea 861 322 539 95 11.7

Apa Neagra 1200 691 509 200 6.73

Motru

Fata Motrului 800 264 536 74 14.3

Conform datelor pentru anul 2010 situatia resurselor de apa pentru judetul Gorj sunt prezentate in tabelul nr. 2.5.2.1.2

Tabel 2.5.2.1.2 Resursele de apa potentiale si tehnic utililizabile pentru anul 2010

Resursa de suprafata (mii mc) Resursa din subteran (mii

mc) Judetul

Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila

Gorj 2 047 000 507 946,685 545 000 17 988,069

Conform Balantei Apei pe anul 2010, volumele de apa captate in judetul Gorj in Bazinul Hidrografic Jiu sunt redate in Tabelul 2.5.2.1.3 defalcat, in functie de destinatie.

Tabel 2.5.2.1.3 Volumele de apa captate, in functie de destinatie, in judetul Gorj - 2009

Nr. crt.

Destinatia Volume realizate (mii mc)

1 Unitati industriale 496 532,245

2 Unitati de gospodarire comunala 6 558,14

3 Agricultura 4 856,3

SURSA DE SUPRAFATA 507 946,685

1 Unitati industriale 10 268,894

5 Unitati de gospodarie comunala (pt. populatie...)

7 461,863

8 Agricultura 257,312

SURSA DIN SUBTERAN 17 988,069

VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE

525 934,754


Pagina (168)


2.5.2.2 Calitatea apelor

Calitatea apelor din Romania este urmarita conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat in conformitate cu cerintele Directivelor Europene.

Sistemul national de monitorizare al apelor cuprinde doua tipuri de monitoring, conform cerintelor prevazute in Legea Apelor nr. 107/1996, modificata şi completata de Legea 310/2004, care transpune prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE in domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se realizeaza un monitoring de supraveghere avand rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de protectie a apelor. a) Starea raurilor interioare

Caracterizarea calitatii apei, pe bazine hidrografice si la nivel national, reprezinta evaluarea globala a rezultatelor analitice obtinute periodic, in campanii expeditionare. Sectiunile de monitorizare si cursurile de apa sunt incadrate pe categorii de calitate, in conformitate cu actele normative in vigoare.

Judetul Gorj este tributar, in cea mai mare parte, bazinului hidrografic al raului Jiu. Avand o suprafata totala a bazinului de peste 10 000 km2, raul Jiu colecteaza apele mai multor afluenti dintre care mentionam: Sadu, Tismana, Jilt, Motru, Gilort, Amaradia etc.

In anul 2010, pentru corpurile de apa din BH Jiu, caracterizarea starii globale a evidentiat faptul ca din 200 de corpuri de apa, 180 corpuri de apa (163 rauri, 8 lacuri naturale, 8 lacuri de acumulare si 1 lac artificial), ceea ce reprezinta 90% din total, au prezentat o stare foarte buna si bune, restul de 20 de corpuri de apa (11 rauri, 6 lacuri naturale si 3 lacuri de acumulare) nu au atins starea buna (Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010).

In ceea ce priveste calitatea raurilor din bazinul hidrografic Jiu, aceasta a fost monitorizata in sectiuni situate pe Raul Jiu si afluenti prezentati in capitolele anterioare, amonte si aval de principalii agenti economici si in zona statiilor de epurare care deverseaza ape uzate in emisar.

Astfel, conform Raportului anual privind calitatea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, raurile din bazinul hidrografic Jiu se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate: raul Jiu, pe traseul Bumbesti Jiu – Turceni, in zona UM Sadu, raul Gilort, amonte si aval de statia de epurare Targu Carbunesti, raul Susita la Targu Jiu, raul Jales la Cornesti, raul Motru la Apa Neagra, raul Sohodol – amonte priza Runcu, paraul Calului, amonte si aval de depozitul de deseuri, raul Tismana, aval de acumulare.

Exceptia o constituie raul Jiu, care se incadreaza in clasa a II-a de calitate in zona de monitorizare amonte si aval de Complexul Energetic Turceni, paraul Jilt, care pe sectiunea de control amonte si aval de unitatile miniere s-a incadrat in clasa a II-a, respectiv a III-a de calitate, raul Motru, amonte si aval de statia de apurare Motru s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, raul Amaradia, in ambele sectiuni de control, anume in zona Stoiana respectiv Hurezani, s-a incadrat in clasa a III-a de calitate.

raul Calnic, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, raul Jilt, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau


Pagina (169)


Gilort (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate si raul Susita, care pe sectiunea de control amonte de confluenta cu raul Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate.

O situatie mai grava se inregistreaza in cazul raului Cioiana, care pe sectiunea de control aval confluenta cu raurile Cioienita si Bratuia, se incadreaza in clasa a IV-a de calitate; in aceeasi clasa sunt incluse si paraul Cioienita, amonte de de confluenta cu raul Cioiana, paraul Bratuia, amonte de confluenta cu raul Cioiana si paraul Amarazuia, amonte de confluenta cu raul Amaradia. Deteriorarea calitatii apei acestor tronsoane de rauri este rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatarile petroliere si/sau miniere din zona.

Incadrarea tronsoanelor in clase de calitate s-a facut conform OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

Indicatori biologici in bazinul hidrografic Jiu

Fitoplanctonul

In Tabelul nr. 2.5.2.2.2. este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de fitoplancton.

Tabel 2.5.2.2.2.- Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de fitoplancton

Clase de calitate Nr. crt.

Raul Tronson Lungime

(km) I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Balteni 56 35 - - - -

2 Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu

21 - - - - -

3

Jiu

Av. acumulare Tg. Jiu-Balteni

35 35 - - - -

4 Confl. Jiu 22 - - - - -

5 Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 - - - - -

6

Sadu

Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu

0,5 - - - - -

7 Confl. Jiu 37 37 - - - -

8 Izvor-Am. Vaidei 12 12 - - - -

9

Susita

Am. Vaidei-Confl. Jiu 25 25 - - - -

10 Confl. Bistrita 42 - - - - -

11

Jales (Sohodol)

Izvor-Am. priza Runcu

30 - - - - -


Pagina (170)




(km) I II III IV V

12 Am. priza-Confl. 12 - - - - -

13 Confl. Jiu 42 42 - - - -

14 Izvor-Calnic 34 34 - - - -

15

Tismana

Calnic-Confl. Jiu 8 8 - - - -

16 Confl. Tismana 7 - - - - -

17 Tismanita

Izvor-Am. Confl. Tismana

7 - - - - -

18 Confl. Tismana 45 45 - - - -

19 Izvor-Av. acumulare Vaja

15 15 - - - -

20

Bistrita

Av. acumulare Vaja-Confl. Tismana

30 30 - - - -

21 Confl. Jiu 116 22 - - - -

22 Izvor - Am. Novaci 14 - - - - -

23 Am. Novaci-Bengesti 26 - - - - -

24 Bengesti-Turburea 54 - -

25

Gilort

Turburea-Confl. Jiu 22 22 - - - -

26 Confl. Gilort 32 32 - - - -

27 Izvor-Am. Baia de Fier

16 16 - - - -

28

Galbenu

Am. Baia de Fier-Confl. Gilort

16 16 - - - -

29 Confl. Gilort 25 25 - - - -

30 Izvor-Albeni 24 24 - - - -

31

Calnic

Albeni-Confl. Gilort 1 1 - - - -

32 Blahnita Confl. Gilort 53 53 - - - -


Pagina (171)




(km) I II III IV V

33 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5

- - - -

34 Tg. Carbunesti-Confl. Gilort

0,5 0,5 - - - -

35 Confl. Jiu 41 4 - 37 - -

36 Izvor-Am. Stancesti 4 4 - - - -

37

Amaradia Gorjului

Am. Stancesti-Confl. Jiu

37 - - 37 - -

38 Confl. Jiu 18 18 - - - -

39 Izvor-Dragutesti 17 17 - - - -

40

Zlasti

Dragutesti-Confl. Jiu 1 1 - - - -

41 Confl. Jiu 26 26 - - - -

42 Izvor-Am. Confl. Jiu 25 25 - - - -

43

Cioiana

Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu

1 1 - - - -

44 Confl. Jiu 49 48 1 - - -

45 Izvor-Turceni 48 48 - - - -

46

Jilt

Turceni-Confl. Jiu 1 - 1 - - -

47 Confl. Jiu 24 2 22 - - -

48 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - -

49

Susita

Am. Carceni-Confl. Jiu

22 - 22 - - -

Macrozoobentos

In Tabelul nr. 2.5.2.2.3. este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de macrozoobentos.

Tabel nr. 2.5.2.2.3 - Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de macrozoobentos


Raul Tronson Lungime (km)

I II III IV V


Pagina (172)




I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Balteni 56 56 - - - -


21 21 - - - -

3

Jiu

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni

35 35 - - - -

4 Confl. Jiu 22 22 - - - -

5 Izvor-Am. Confl. Jiu 21,5 21,5

- - - -

6

Sadu

Am. Confl Jiu-Confl. Jiu

0,5 0,5 - - - -

7 Confl. Jiu 37 37 - - - -


9

Susita

Am. Vaidei – Confl. Jiu

25 25 - - - -

10 Confl. Bistrita 42 42 - - - -

11 Izvor-Am. priza Runcu

30 30 - - - -

12

Jales (Sohodol)

Am. priza-Confl. 12 12 - - - -

13 Confl. Jiu 42 42 - - - -

14 Izvor-Calnic 34 34 - - - -

15

Tismana

Calnic-Confl. Jiu 8 8 - - - -

16 Confl. Tismana 7 7 - - - -

17 Tismanita

Izvor-Am. Confl. Tismana

7 7 - - - -

18 Confl. Tismana 45 45 - - - -


15 15 - - - -

20

Bistrita

Av. acumulare Vaja-Confl. Tismana

30 30 - - - -

21 Gilort Confl. Jiu 116 90 - - - -


Pagina (173)




I II III IV V

22 Izvor-Am.Novaci 14 14 - - - -

23 Am. Novaci-Bengesti 26 - - - - -

24 Bengesti-Turburea 54 54 - - - -

25 Turburea-Confl. Jiu 22 22 - - - -

26 Confl. Gilort 32 32 - - - -


16 16 - - - -

28

Galbenu

Am. Baia de Fier-Confl. Gilort

16 16 - - - -

29 Confl. Gilort 25 25 - - - -

30 Izvor-Albeni 24 24 - - - -

31

Calnic

Albeni-Confl. Gilort 1 1 - - - -

32 Confl. Gilort 53 53 - - - -

33 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 52,5

- - - -

34

Blahnita

Tg. Carbunesti - Confl Gilort

0,5 0,5 - - - -

35 Confl Jiu 41 4 - 37 - -

36 Izvor - Am. Stancesti 4 4 - - - -

37

Amaradia Gorjului

Am. Stancesti - Confl Jiu

37 - - 37 - -

38 Confl Jiu 18 18 - - - -

39 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - -

40

Zlasti

Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - -

41 Confl Jiu 26 26 - - - -

42 Izvor-Am. Confl Jiu 25 25 - - - -

43

Cioiana

Am. Confl Jiu-Confl Jiu

1 1 - - - -

44 Confl Jiu 49 48 1 - - -

45

Jilt

Izvor - Turceni 48 48 - - - -


Pagina (174)




I II III IV V

46 Turceni - Confl Jiu 1 - 1 - - -

47 Confl Jiu 24 2 22 - - -

48 Izvor-Am. Carceni 2 2 - - - -

49

Susita

Am. Carceni-Confl Jiu 22 - 22 - - -

Microfitobentos

In Tabelul nr. 2.5.2.2.4 este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de microfitobentos.

Tabel nr. 2.5.2.2.4. - Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de microfitobentos



(km) I II III IV V

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Balteni 56 21 - - - -


21 21 - - - -

3

Jiu

Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni

35 - - - - -

4 Confl Jiu 22 22 - - - -

5 Izvor-Am. Confl Jiu 21,5 21,5

- - - -

6

Sadu

Am. Confl Jiu - Confl Jiu

0,5 0,5 - - - -

7 Confl Jiu 37 37 - - - -


9

Susita

Am. Vaidei - Confl Jiu 25 25 - - - -

10 Confl Bistrita 42 42 - - - -

11 Izvor-Am.priza Runcu 30 30 - - - -

12

Jales (Sohodol)

Am. priza - Confl 12 12 - - - -

13 Tismana Confl Jiu 42 - - - - -


Pagina (175)




(km) I II III IV V

14 Izvor - Calnic 34 - - - - -

15 Calnic - Confl Jiu 8 - - - - -

16 Confl Tismana 7 7 - - - -

17

Tismanita

Izvor-Am.Confl Tismana

7 7 - - - -

18 Confl Tismana 45 45 - - - -


15 15 - - - -

20

Bistrita

Av. Ac. Vaja - Confl Tismana

30 30 - - - -

21 Confl Jiu 116 68 - - - -

22 Izvor - Am.Novaci 14 14 - - - -

23 Am. Novaci - Bengesti 26 - - - - -

24 Bengesti - Turburea 54 54 - - - -

25

Gilort

Turburea - Confl Jiu 22 - - - - -

26 Confl Gilort 32 - - - - -


16 - - - - -

28

Galbenu

Am. Baia de Fier - Confl Gilort

16 - - - - -

29 Confl Gilort 25 25 - - - -

30 Izvor-Albeni 24 24 - - - -

31

Calnic

Albeni - Confl Gilort 1 1 - - - -

32 Confl Gilort 53 - - - - -

33 Izvor-Tg. Carbunesti 52,5 - - - - -

34

Blahnita

Tg. Carbunesti - Confl Gilort

0,5 - - - - -


Pagina (176)




(km) I II III IV V

35 Confl Jiu 41 - - - - -

36 Izvor - Am. Stancesti 4 - - - - -

37

Amaradia Gorjului

Am. Stancesti - Confl Jiu

37 - - - - -

38 Confl Jiu 18 18 - - - -

39 Izvor - Dragutesti 17 17 - - - -

40

Zlasti

Dragutesti - Confl Jiu 1 1 - - - -

41 Confl Jiu 26 - - - - -

42 Izvor-Am. Confl Jiu 25 - - - - -

43

Cioiana

Am. Confl Jiu-Confl Jiu

1 - - - - -

44 Confl Jiu 49 - - - - -

45 Izvor - Turceni 48 - - - - -

46

Jilt

Turceni - Confl Jiu 1 - - - - -

47 Confl Jiu 24 - - - - -

48 Izvor-Am. Carceni 2 - - - - -

49

Susita

Am. Carceni-Confl Jiu 22 - - - - -

Dupa cum se observa din tabelele de mai sus, din punct de vedere al indicatorilor biologici, raurile din bazinul Jiului se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate exceptand raul Amaradia care pe intreg tronsonul de la Stancesti si pana la confluenta cu Jiul se incadreaza in clasa a III-a de calitate. In cazul raului Jilt, pe sectiunea de control confluenta Jiu (1 km) si Susita pe tronsonul Carceni-confluenta Jiu, apa acestor rauri se incadreaza in clasa a II-a de calitate.

b) Starea lacurilor

Calitatea apei din lacuri a fost monitorizata prin recoltari de probe cu o anumita frecventa, determinata de importanta acumularii si in functie de regimul termic si pluviometric inregistrat.

Principiul general de incadrare a starii ecologice a fost pe pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, poluanti toxici specifici de origine naturala si alti indicatori chimici relevanti, prin evaluarea ponderata a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice.


Pagina (177)


Acumularea Vadeni-Targu Jiu

Caracterizarea fizico-chimica a acumularii

Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006.

Caracterizarea biologica din punctul de vedere al fitoplanctonului

Lacul Vadeni - Targu Jiu (ROLA10) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie.

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Vadeni - Targu Jiu este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

� mijloc lac(CBSD): BFP = 2,49 mg/l;

� baraj: BFP = 2,58 mg/l.

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 801 250 ex/l iar baraj 821 250 ex/l.

Caracterizarea biologica din punctul de vedere al microfitobentosului

Pe lacul de acumulare Vadeni-Targu Jiu, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie.

Perifitonul cu o densitate medie anuala de 1 087 500 exp/mp si un index saprob 1,88 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta si Chlorophyta.

Acumularea Turceni


Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006.


Pe lacul de acumulare Turceni (ROLA02), in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie.

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Turceni este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

� mijloc lac: BFP = 2,45 mg/l;

� baraj: BFP = 2,42 mg/l.

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 755 000 ex/l iar baraj 735 000 ex/l.


Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie.

Perifitonul cu o densitate medie anuala de 885 000 exp/m2 si un index saprob 1,85 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta si Chlorophyta.

Monitorizarea ihtiofaunei


Pagina (178)


Lacul de acumulare Turceni (ROLA02) este situat in zona de campie, cu adancime mica, geologie silicioasa si suprafata de 1,5 km2. Campania de pescuit a avut loc in luna iulie folosindu-se doar agregatul electric pe o suprafata de 1200 m2 pe langa maluri. Valorile principalilor indicatori monitorizati in aceasta sectiune sunt urmatoarele:

� pH = 8,03;

� oxigen dizolvat = 7,0 mg/l;

� Ptot = 0,042 mg/l;

� CBO5 = 3 mg/O2/l;

� NO2 = 0,033 mg/l;

� NH4 = 0,045 mg/l;

Incadrand aceasta sectiune in categoria apelor ciprinicole conform HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, modificata si completata de HG nr. 563/26.04.2006. Temperatura apei in timpul zilei de pescuit a atins o valoare de 26 ºC. Au fost capturate 12 specii de pesti din care amintim doar cateva: Barbus barbus (mreana), Carassius auratus (caras), Gobio albipinnatus (porcusor de ses), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Rhodeus sericeus (boarta), Esox lucius (stiuca), Alburnus alburnus (oblate), Pseudorasbora parva (murgoi baltat), Rutilus carpathorossicus (babusca) si specia dominanta Carassius auratus (caras). Astfel, efortul de pescuit calculat (CPUE) a avut valoarea de 463 g/100 m2, iar lacul poate fi incadrat in zona scobarului facand trecerea spre zona mrenei conform clasificarii facuta de prof. dr. acad. Petre Banarescu.

Acumularea Tismana aval


Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006.


Lacul Tismana – Aval (ROLA08) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie.

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Tismana - Aval este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza:

� coada lac: BFP = 1,74 mg/l;

� mijloc lac (CBSD): BFP = 1,47 mg/l;

� baraj : BFP = 1,86 mg/l.

Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 887 500 ex/l, iar mijloc lac 803 750 ex/l si baraj 892 500 ex/l.

Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta, Chlorophyta si Rodophyta.


Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie.


Pagina (179)


Macrofitobentosul cu o densitate medie anuala de 947 500 exp/m2 si un index saprob 1,54 in sectiunea baraj, avand ca reprezentanti specii ca Bacillariophyta, Clorophyta si Cyanophyta.

c) Starea apelor subterane

Evidenta resurselor de ape subterane la nivelul unitatilor teritoriale de gospodarirea apelor a fost impusa de necesitatea realizarii gestiunii acestora, de gospodarirea lor integrata cu a celor de suprafata, precum si de adoptarea unei politici de alocare preferentiala.

Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fantanile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adancime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului, din bazinul raului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei (zona Seciuri), exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adancime.

Haldele de steril sau depozitele de cenusa de la termocentrale au creat presiuni asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in freatic asa cum este in zona Turceni. In prezent in judetul Gorj sunt aproximativ 47163 de fantani in gospodari personale si in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fantani in perioadele de seceta seaca, refacandu-si resursele in perioadele cu ploaie.

Apele de adancime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in depresiunea Campu Mare –Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si conditiile mai bune de exploatat pentru apele subterane de adancine se intalnesc in lungul principalelor vai si in zonele depresionare.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, evaluarea starii chimice a corpurilor de apa de pe teritoriul judetului Gorj, s-a realizat in anul 2010 prin prelevare de probe de apa din forajele de monitorizare, de mica sau mare adancime, dar si de la izvoarele aferente corpurilor de apa. In cadrul investigatiilor au fost analizati diversi indicatori chimic, relevanti pentru determinarea starii chimice a apei, dintre care: NH4

+, NO2-, Cl-, SO4

2-, pH, Fe, Mn.

In urma compararii rezultatelor obtinute cu valorile limita impuse prin Ordinul 137/2009 s-a constat faptul ca nici un indicator nu a depasit valorile prag impuse de aceasta, la nici unul din punctele de monitorizare, corpurile de apa aflandu-se in stare chimica buna.

De asemenea, APM Gorj a supravegheat trimestrial calitatea apei din panza freatica, respectiv fantani, in urma carora s-au inregistrat:

• depasiri ale indicatorului de calitate sulfati in pentru probele analizate in zona orasului Turceni si pentru probele analizate in zona orasului Motru, in forajele ce apartin SC UATAA SA

• depasiri ale indicatorului de calitate cloruri, pentru probele prelevate din zona localitatilor Cruset, Capreni si Ticleni;

Rezultatele obtinute au fost comparate cu valorile limita impuse prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile., modificata si completata prin Legea 311/2004..

Fata de anii anteriori, respectiv 2008 si 2009, calitatea apelor subterane s-a mentinut in aceeasi parametrii, neinregistrandu-se depasiri pentru indicatorii de calitate analizati.


Pagina (180)


d) Apa potabila

Normele care reglementeaza cerintele de calitate pe care apele utilizate sau destinate potabilizarii dupa o tratare corespuzatoare sunt prevazutre in NTPA 013 aprobate prin HG 100/2002. Functie de sursa, avem ape potabile preluate/captate din apele de suprafata si din subteran.

Sunt considerate ape potabile toate apele de suprafata din care se capteaza apa pentru consumul uman si care se transporta prin retele de distribuaie pentru uz public.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, DSP Gorj a monitorizat in cursul anului 2010, 9 instalatii de apa potabila urbane si 31 rurale. In urma analizelor efectuate, se poate spune ca apa livrata in sistemul de alimentare cu apa, corespunde standardului de potabilitate pentru majoritatea parametrilor analizati, atat din punct de vedere chimic, cat si microbiologic (valorile indicatorilor masurati au fost in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele de apa de suprafata folosite in scop potabil din bazinul hidrografic al Jiului.

Tabel 2.5.2.2.5 Surse de apa de suprafata folosite in scop potabil (captari de apa) din judetul Gorj - 2010

Nr. crt.

Nume sectiune de prelevare

Instalatii de captare

Sursa de apa

Debit mediu prelevat in anul

2009

m3/zi

Populatia deservita

Categoria de calitate conform

HG100/ 2002

Indicatori depasiti

1

Consiliul local Crasna

Priza tiroleza cu deznisipator

Paraul Aninis 115,07 A1 Nu este

cazul

2

Consiliul local Crasna


Paraul Sunatoarea

82,19

6556

A1 Nu este

cazul

3

Consiliul local Musetesti


Paraul Sadisor 131,51 A1 Nu este

cazul

4

Consiliul local Musetesti


Paraul Prislop 131,51

2900

A1 Nu este

cazul

5

Consiliul local Schela

Camera din captare din beton

Paraul Harabor 63,53 A1

Nu este cazul

6

Consiliul local Schela


Paraul Vajoaia - Sambotin

91,37

2530

A1

Nu este cazul

7 Consiliul local Stanesti

Priza de mal Paraul Susita 0 3160 A1

Nu este cazul

8

S.C.APAREGIO Gorj S.A..

CED Tg-Jiu

Priza tiroleza cu prag

Paraul Susita 14120,55 117190 A2 Nu este

cazul


Pagina (181)


Nr. crt.

Nume sectiune de prelevare

Instalatii de captare

Sursa de apa

Debit mediu prelevat in anul

2009

m3/zi

Populatia deservita

Categoria de calitate conform

HG100/ 2002

Indicatori depasiti

de fund

9

S.C.APAREGIO Gorj S.A..

CED Bumbesti -Jiu

Ac. cu baraj punct Rastoci

Paraul Sadu

1364,55 13793 A1

Nu este cazul

10

S.C. Stanjenelul SRL–Tismana

Racord in punctual cioclovina, la ad. De

apa Clocotis -Tismana

Acumulare

ClocotisAductiune Clocotis –

Tismana

230,14 9860 A1 Nu este

cazul

11

Comuna Pades

Priza de apa la golire de fund a acumularii

Valea Mare

Acumulare

Valea Mare 98,63 A1

Nu este cazul

12

Comuna Pades

Priza de mal-amplasata pe paraul Motru Sec

Paraul Motru Sec

32,88

6270

A1 Nu este

cazul

13

Consiliul local Runcu

Priza tiroleza

Pe malul drept al par. Balta

Paraul Balta 100,27 6900 A1 Nu este

cazul

14

S.C. Util Bonus SRL

Camera din captare de beton

Acumulare Clocotis, aferenta raului Bistrita

Acumularea Clocotis

263.01 3100 A1 Nu este

cazul

Sursa: AN Apele Romane – ABA Jiu Craiova

e) Apele uzate

Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate, este una din principalele cauze ale poluarii si degradarii apelor de suprafata. Prin urmare, principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata, o reprezinta epurarea apelor uzate, ceea ce presupune colectarea acestora prin sisteme de canalizare, epurarea in statii de epurare urmata de evacuarea in emisar.

Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate in anul 2010, a relevat un volum total de 523,002 milioane m3, din care:

� 220,613 milioane m3 nu necesita epurare

� 302,389 milioane m3 necesita epurare, din care:

- 1,139 milioane m3 nu se epureaza


Pagina (182)


- 301,25 milioane m3 se epureaza, din care:

- 1,365 milioane m3 sunt insuficient epurate

- 299,885 milioane m3 sunt epurate corespunzator.

Din cele de mai sus, problema majora este reprezentata de apele neepurase sau insuficient epurate, deversate in receptori. Acest lucru se datoreaza faptului ca statiile de epurare existente, nu functioneaza la parametrii optimi.

Comparativ cu anul anterior, pe parcursul caruia cantitatea totala de ape uzate evacuate a fost de 695 100, se constata o scadere majora a volumului total de ape uzate evacuate.

Prezentarea principalelor surse de ape uzate (surse de poluare) din bazinul hidrografic Jiu consemnate in cursul anului 2010

Principalele surse de poluare a apelor raului Jiu o reprezinta exploatarile miniere si preparatia de carbune Coroesti precum si termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, care datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire determina cresterea temperaturii apei cu peste 100 C fata de temperatura normala.

In anul 2010 au fost evacuate urmatoarele cantitati de substante poluante:

� 3028,794 t/an CBO5 ;

� 9707,880 t/an CCOCr;

� 29108,754 t/an suspensii;

� 95923,857 t/an reziduu filtrabil;

� 8908,001 t/an cloruri;

� 444,198 t/an amoniu;

� 121,764 t/an detergenti;

� 5190,834 t/an substante extractibile;

� 2282,954 t/an produse petroliere.

Comparativ cu anii anteriori, in anumite cazuri, cantitatile de poluanti deversati au inregistrat cresteri considerabile.

Principalele surse majore de poluare din judetul Gorj la nivelul anului 2010, au fost reprezentate de:

• UM Sadu: de unde pot fi deversati compusi ca Mercur, Plmub, Crom;

• Complexul Energetic Rovinari: Cenusa, Zgura, Produse Petroliere;

• Complexul Energetic Turceni: Zgura, Cenusa, Pacura, HCl, Lesie, Soda, Clorura feerica;

• Conpet Ploiesti: Titei si Produse petroliere;

• SC Petrofac Solutions, contractat de OMV Petrom SA – Zona de Productie Oltenia 2 – Ticleni: Titei si Apa sarata;

• OMV Petrom SA – Grup de Zacaminte Bradesti – apa sarata sau ape reziduale.

Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa

In general, statiile de epurare existente pe teritoriul judetului Gorj sunt intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand capacitatea de epurare insuficienta, pentru


Pagina (183)


debitele de apa uzata. Cele mai multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversand in cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile directe de ape, neepurate datorita lipsei statiilor de epurare.

In judetul Gorj s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuat debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, drept urmare a reducerii sau restrangerii activitatilor economice si nu ca urmare a up-gradarii statiilor existente. Datorita acestui aspect, agentii economici nu au avut in permanenta depasiri semnificative la indicatorii de calitate, comparativ cu limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor.

2.5.2.3 Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Pentru anul 2010, datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a inregistrat o imbunatatire.

Totusi, in zona localitatii Turceni, judetul Gorj, ca urmare a exfiltratiilor din iazul de zgura si cenusa Valea Ceplea apartinand termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate evacuate, modificand substantial chimismul apelor freatice din fantani sau izvoarele de la baza versantului. Astfel, se constata o crestere a valorilor anionului sulfat fata de fondul natural al zonei, ceea ce indica prezenta exfiltratiilor din iazul de decantare al S.E. Turceni si infiltrarea acestora in apele freatice din zona influentand chimismul apelor subterane.

Sunt afectati locuitorii comunei Turceni, judetul Gorj, atat din punct de vedere al folosirii apei nepotabile, cat si sub aspectul ridicarii nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra constructiilor si gospodariilor individuale.

Din punct de vedere al poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, la sfarsitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 din 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole. In judetul Gorj, aceasta lista cuprinde urmatoarele localitati: Albeni, Aninoasa, Arcani, Balaneşti, Baleşti, Balteni, Barbateşti, Bengeşti Ciocadia, Braneşti, Calnic, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Cruşet, Daneşti, Dragoteşti, Farcaşeşti, Glogova, Godineşti, Ioneşti, Jupaneşti, Leleşti, Padeş, Peştişani, Plopşoru, Rovinari, Runcu, Sacelu, Sauleşti, Schela, Scoarta, Staneşti, Stoina, Tantareni, Targu Carbuneşti, Teleşti, Ticleni, Tismana, Turburea, Turceni, Turcineşti, Urdari şi Vladimir.

2.5.3 Sol

2.5.3.1 Repartitia terenurilor pe clase de calitate

Unitatea de pretabilitate reprezinta arealul rezultat din gruparea unitatilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, in vederea stabilirii categoriilor de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni, fanete).

Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel:

Tabel nr. 2.5.3.1.1. - Incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate

Folosinta

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V


Pagina (184)


Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Gorj este prezentata in tabelele de mai jos:

Tabel nr. 2.5.3.1.2. - Cernisoluri

Clase de bonitare ale solurilor

Folosinta

U.M.

(ha) I II III IV V Total (ha)

Arabil 150 - - 53 97 - 150

Pajisti 1245 - 850 240 155 - 1245

Vii - - - - - - -

Livezi - - - - - - -

Total 1395 - 850 293 252 - 1395

Tabel nr. 2.5.3.1.3. - Cambisoluri


Folosinta

U.M.


Arabil 28525 - 1235 13173 13272 845 28525

Pajisti 9909 - 5403 2200 1710 596 9909

Vii 1555 - 216 610 429 300 1555

Livezi 1243 - 267 564 412 - 1243

Total 41232 - 7121 16547 15823 1741 41232

Tabel nr 2.5.3.1.4. - Luvisoluri

Folosint U.M. Clase de bonitare ale solurilor

ta

ha


ha


ha


ha % din total folosinta

ha


Arabil - - 5856 35 26593 45,7 62538 43,6 8422 26,2

Pasuni si

fanete

- - 10384 62,1 27785 47,7 65908 46,2 21604 67,3

Vii - - 216 1,3 1344 2,3 5696 4 980 3

Livezi

pomi - - 267 1,6 2489 4,3 9061 6,2 1125 3,5

Total (pe clase de terenuri)

0 0 16723 6,7 58211 23,3 143203 57,1 32131 12,9


Pagina (185)


I II III IV V Total (ha)

Arabil 28559 - 550 5840 21449 720 28559

Pajisti 35323 - 2735 18253 12210 2125 35323

Vii 3410 - - 250 2749 411 3410

Livezi 4190 - - 1840 2231 119 4190

Total 71482 - 3285 26183 38639 3375 71482

Tabel nr. 2.5.3.1.5. - Spodisoluri


Folosinta

U.M.


Arabil 47 - - - 23 24 47

Pajisti 5077

- - 1835 1587 1655 5077

Vii - - - - - - -

Livezi 7 - - - - 7 7

Total 5131

- - 1835 1610 1686 5131

Tabel nr. 2.5.3.1..6. - Hidrisoluri

Clase de bonitare ale solurilor Folosinta

U.M.


Arabil 750 - - - 125 625 750

Pajisti 2795 - - 1610 710 475 2795

Vii - - - - - - -

Livezi - - - - - - -

Total 3545 - - 1610 835 1100 3545

Tabel nr. 2.5.3.1.7. - Protisoluri


U.M.


Arabil 30076 - 4071 3314 22418 273 30076

Pajisti 13184 - 235 8250 2218 2481 13184

Vii 305 - - - 170 135 305

Livezi 448 - - - 310 138 448

Total 44013 - 4306 11564 25116 3027 44013


Pagina (186)


Tabel nr. 2.5.3.1.8. - Pelisoluri


U.M.


Arabil 2771 - - 825 1736 210 2771

Pajisti 403 - 325 78 - - 403

Vii 1250 - - 484 632 134 1250

Livezi 250 - - 85 101 64 250

Total 4674 - 325 1472 2469 408 4674

Tabel nr. 2.5.3.1.9. - Complexe si asociatii de soluri


Folosinta U.M.


Arabil 12531 - - 3388 3418 5725 12531

Pajisti 57745 - 836 - 47318 9591 57745

Vii 1716 - - - 1716 - 1716

Livezi 6804 - - - 6007 797 6804

Total 78796 - 836 3388 58459 16113 78796

2.5.3.2 Poluarea solului

Principalele activitati care genereaza un impact semnificativ asupra calitatii solului sunt reprezentate de activitatile efectuate in agricultura.

Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. Starea de fertilitate a solurilor reprezinta, factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata al locuitorilor din mediul rural. Fertilitatea, insusire extrem de complexa, este capacitatea solului de a asigura conditii fizico-chimice si biologice optime pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor si de a pune la dispozitia acestora continuu si simultan, apa si elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului.

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de:

� modul de utilizare a suprafetelor agricole;

� amenajari agricole;

� aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor;

� maniera de eliminare a dejectiilor din zootehnie.

Agricultura intensiva aduce, pe langa avantajul obtinerii unor mari productii la hectar si dezavantajul unor posibile efecte negative asupra mediului prin folosirea necorespunzatoare a ingrasamintelor, insecticidelor, fungicidelor sau utilizarea


Pagina (187)


necorespunzatoare a terenurilor, lucru care in final se rasfrange tot asupra productivitatii agricole.

Alaturi de industrie agricultura a devenit un generator de agenti poluanti pentru mediu, contribuind la degradarea si chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. Practicarea in anii trecuti a unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului si a apei prin utilizarea in exces a ingrasamintelor si pesticidelor, astfel incat agricultura a ajuns din agent poluator victima a poluarii.

Cele mai importante probleme identificate sunt: eroziunea solului cu folosinta agricola, poluarea chimica a solului si a apei, dimimuarea cantitatii de humus si elemente nutritive aceasta avand impact asupra productivitatii agricole si calitatii mediului.

Folosirea nerationala a ingrasamintelor cu azot si fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafata si poluarea cu nitrati a apelor freatice si de suprafata. Depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitrati.

Apare ca necesitate cresterea contributiei pozitive a agriculturii fata de mediul inconjurator, nevoia de reducere a poluarii provocate de agricultura si adoptarea unei politici agricole in asa fel incat aceasta sa tina cont de mediu.

Practicarea unei agriculturi ecologice presupune:

� pastrarea si utilizarea eficienta a potentialului genetic;

� intretinerea fertilitatii solului cu cheltuieli minimale;

� pastrarea echilibrului ecologic in mediul ambiant;

� asigurarea circuitului normal al substantelor si folosinta maximala a deseurilor;

� imbunatatirea calitativa a pamanturilor neproductive;

� folosirea tehnicii si utilajelor adecvate;

� perfectionarea sistemelor traditionale de obtinere a produselor agricole.

Activitatile din sectorul agricol au ca efect principal asupra mediului poluarea solului sau a panzei freatice, prin folosirea indelungata si nerationala a ingrasamintelor chimice. De asemenea, irigarea solurilor poate duce la unele schimbari in insusirile solurilor, de multe ori observandu-se o tendinta de ridicare a sarurilor pana aproape de suprafata solului. Astfel, folosirea indelungata a irigatiilor poate duce la micsorarea cantitatii de material organic si la cresterea substantiala a carbonatilor si a sarurilor solubile, lucru care duce la scaderea fertilitatii solului.

Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de ingrasaminte chimice si pesticide. Aceste substante ajung, prin intermediul scurgerii de pe versant, in lacuri si cursuri de apa si determina distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor pasuni si moartea animalelor. Exploatarea nerationala a pamantului si chiar irigatiile, atunci cand sunt efectuate incorect sau exagerat, pot sa duca la degradarea solului si la pierderea unor suprafete din circuitul agricol.

Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atat a aerului cat si a apelor. Pentru ca un animal sa castige in greutate 1 kg, el elimina 6-25 kg reziduuri; aceste reziduuri ajung, prin intermediul apei folosite la curatirea grajdurilor, sa polueze grav raurile si lacurile. Desi agricultura, prin natura sa biologica, ar fi trebuit sa contribuie la protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, totusi, practicarea unor sisteme de


Pagina (188)


agricultura nerationale au condus la deteriorarea mediului inconjurator, ea devenind astfel un factor de poluare a mediului din care face parte.

A. Poluarea solului ca urmare a utilizarii ingrasamintelor si produselor fitosanitare

Ingrasaminte

Ingrasamintele de orice natura, aplicate in mod rational, ocupa un loc prioritar pentru mentinerea si sporirea fertilitatii solului, pentru cresterea productiilor agricole.

Totusi, in cazul in care sunt folosite fara a se lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor, pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (indeosebi prin acumularea nitratilor).

Tipurile de ingrasaminte si cantitatile utilizate la hectar in anul 2010 sunt redate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.5.3.2.1. - Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2010 in judetul Gorj

Ingrasaminte chimice folosite

(tone substanta activa)

Cantitate

(t/an) An

Organice Azotoase Fosfatice Potasice Arabil Agricol

2010

190862 2741 - -

13 organice

47 chimice (azotoase)

-

In ultimii ani suprafetele pe care s-au aplicat fertilizanti au scazut semnificativ, astfel s-a constatat o scadere majora a ingrasamintelor naturale si o crestere a cantitatilor de ingrasaminte chimice.

Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

In aceasta categorie se incadreaza fungicidele, ierbicidele si insecticidele. Rolul lor este acela de a asigura conditii cat mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin inlaturarea insectelor si plantelor daunatoare si parazite.

Substantele fitosanitare includ urmatoarele categorii de substante chimice:

• erbicide – substante chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;

• insecticide – utilizate pentru combaterea insectelor daunatoare;

• fungicide, bactericide si virucide - utilizate pentru combaterea diferitelor boli criptogamice.

Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol.

In Tabelul nr. 2.5.3.2.2 este prezentata situatia utilizarii produselor fitosanitare la nivelul anului 2009 in judetul Gorj, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetu Gorj in anul 2009.

Tabel nr. 2.5.3.2.2. - Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2009, in judetul Gorj

An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.)

Erbicide (tone s.a.)

2000 3,053 6,972 1,960

2001 3,748 2,770 1,339


Pagina (189)


An Fungicide (tone s.a.) Insecticide (tone s.a.)

Erbicide (tone s.a.)

2002 3.108 3,148 1,515

2003 2,480 5,881 2,057

2004 2,842 7,030 2,565

2005 1,948 2,399 1,919

2006 1,864 3,999 3,802

2007 0,808 2,149 5,008

2008 2,096 1,315 5,347

2009 1,017 0,246 5,774

Cantitatile de substante fitosanitare mentionate mai sus, utilizate pentru tratarea culturilor, sunt substante din grupa a III-a si a IV-a de toxicitate, deci substante mai putin toxice.

In perioada 2007 – 2009, cea mai mare cantitate s-a inregistrat pentru combaterea buruienilor, urmata de substante pentru tratarea culturilor.

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

An

Fungicide (tones.a.)

Insecticide

(tone s.a.)

Erbicide (tones.a.)

Figura 2.5.3.2.1 Evolutia utilizarii produselor fitosanitare

B. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Reziduurile zootehnice sunt reprezentate de biomasa vegetala, gunoi de grajd, dejectii pastoase semilichide si lichide, resturi furajere si cadavre. Desi aceste deseuri se incadreaza in clasa celor usor biodegradabile, ele genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si compusi care pot constitui o sursa de impact semnificativ asupra mediului in general si solului in special.

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul rural, avand in vedere faptul ca in compozitia deseurilori menajere din mediul rural intre 80% si 90% o reprezinta gunoiul de grajd.

Desi deseurile prezentate mai sus se incadreaza in clasa celor usor degradabile, acestea genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si substante care pot constitui o sursa de impact semnificativa asupra mediului si in special asupra solului.

In judetul Gorj functioneaza mai multe complexe zootehnice, cu diverse activitati, asa cum sunt descrise in tabelele de mai jos:


Pagina (190)


Tabel nr. 2.5.3.2.3 Exploatatii comerciale avicole.

Tabel nr. 2.5.3.2.4 Exploatatii comerciale de porcine

Profilul Nr. crt. Denumirea societatii

Adresa punctului de lucru Expl. de porcine

in sistem integrat Expl. de porcine numai cu sector de reproductie

Expl de porcine numai cu sector crestere si/sau ingrasare

1 SC SUINPROD

SA

Bumbeşti Jiu -Iezureni

- -

Crestere si

ingrasare porcine

2 PENITENCIARU

L TG.JIU

Tg.Jiu str.V.Alecsandri

Crestere si ingrasare porcine

3 SC FARMASAN Bumbeşti Jiu –

Curtisoara

- -

Crestere si ingrasare porcine

Tabel nr. 2.5.3.2.5 Exploatatii comerciale de bovine

Nr. crt Denumirea societatii Adresa punctului de

lucru Profilul

1 CENTRUL PILOT DE READAPTARE

PERSOANE CU HANDICAP

Tg.Carbunesti str.Eroilor nr. 81

Crestere si exploatare vaci cu lapte

2 PENITENCIARUL TG.JIU

Tg.Jiu str.V.Alecsandri

Crestere si exploatare vaci

cu lapte

3 SC.FERMA MORAGIB SRL com Scoarta

sat Colibasi

Comuna Scoarta, satul Colibasi

Crestere si exploatare vaci cu lapte

Dintre acestea, la nivelul anului 2009 suprafete poluate cu reziduuri zootehnice au fost sesizate la S.C. Suinprod S.A. care este profilat pe cresterea porcinelor (3 ha) si la S.C. Aviinstant Targu Jiu – cresterea pasarilor (1 ha), suprafata totala afectata de reziduuri zootehnice fiind de 4 ha.

Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat.

C. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Nr. crt

Denumirea societatii Adresa punctului de lucru Profilul

1 SC AVIINSTANT SRL

Ferma 3

Targu Jiu, sat Botorogi

Crestere pui carne

2 SC AVIINSTANT SRL Ferma 2

com.Daneşti sat.Botorogi

Crestere pui carne

3 SC AVIINSTANT SRL Ferma 4

Tg.Jiu sat.Preajba

Crestere pui carne

4 SC ASSANI IMPEX SRL

com.Braneşti sat Capu Dealului

Crestere si exploatare gaini ouatoare


Pagina (191)


Evaluarea poluarii solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin prelevarea si analizarea de probe de sol din zonele Dragoieni – OSPA si Targu Jiu – soseaua de centura, pe 2 trepte de adancime, 0-10 cm si 10-20 cm, asa cum este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2.5.3.2.4 Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zonele Dragoieni- OSPA si Targu Jiu - Soseaua de centura

Pb Cu Zn Cd Valori* conf. Ord.

756/1997 (mg/kg s.u.)

0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm

Valoare normala

20 20 20 20 100 100 1 1

Prag de alerta

50 50 100 100 300 300 3 3

Prag de interventie

100 100 200 200 600 600 5 5

Valoare masurata –

zona Dragoieni- OSPA (2 m

distanta DN)

3,00

2,40

9,00

14,60

22,6 70,6 0 0


zona Dragoieni-

OSPA (10 m distanta DN)

0,00

2,20

9,60

13,60

19,0 38,2 0 0


zona Targu Jiu - soseaua de centura 2 m distanta DN

2,80

2,40

33,80

23,80

193,2 111,4 0

0

Valoare masurata – zona Targu

Jiu-soseaua de centura 10 m distanta DN

5,40

0,00

11,40

16,60

98,2 103,2 0 0

* Valorile reprezinta pargurile de alerta si pragurile de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile, confrom Ordinului nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului.

Asa cum se observa din Tabelul nr. 2.5.3.2.4., nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta si nici ale pragului de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile pentru niciun indicator analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepete de adancime, in zonele Dragoieni si Targu Jiu.


Pagina (192)


Tabelul nr. 2.5.3.2.5. - Parametrii statistici, pH si Cl, in zonele Dragoieni – Soseaua de centura si Targu Jiu - Soseaua de centura.

Indicator

Zona Punct de prelevare Nr. Proba

Profil adancime (cm) pH

Cloruri mg Cl- / 100 g sol

Observatii

1 0 - 10 6.4 78,1

sol moderat salinizat OSPA (2 m distanta

DN) 2 10 - 20

6.3 102,95 sol moderat salinizat

3 0 - 10 6.5 63,9

sol moderat salinizat

Dragoieni

OSPA (10 m distanta DN)

4 10 - 20 6.4 74,5


5 0 - 10 6.2 78.1


2 m distanta DN

6 10 - 20 6.3 85.2


7 0 - 10 6.6 53.25

sol slab salinizat

8 10 - 20 6.5 767,4


Centura Tg. Jiu

10 m distanta DN

12 10 - 20 6.3 60,35


D. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

In judetul Gorj exista doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic – Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul judetului Gorj se ridica la 50 000 ha.

E. Situri contaminate

In anul 2010 in judetul Gorj au fost inventariate un numar de 151 situri contaminate/potential contaminate, dintre care 53 de situri au fost investigate.

Zonele in care au fost sesizate poluari accidentale in anul 2010, conform Raprtului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj, in anul 2010 au fost:

• Cca. 6 m2 suprafata poluata in zona Parcului nr. 1 al sectorului Bustuchin ce apartine Grupului de Zacaminte Ticleni, in zona paraului Amaradia;

• Cca. 250 m2 amestei si apap sarata, in localitatea Albeni, datorata coroziunii luniei de amestec ce face legatura intre sonda si Parc, obiective ce apartin OMV Petrom SA;

• Cca. 200 m2 suprafata poluata cu amestec petrolier, in zona Valea Desului – Deal Viersani, com Vladimir, datorata avariei colectorului de transport titei Barbatesti – Orlesti, proprietate a SC Conpet SA.


Pagina (193)


Trebuie mentionat faptul ca pentru toate siturile contaminate au fost impuse masuri de remediere.

Pentru protejarea factorului de mediu sol, impune utilizarea durabila a acestuia, ceea ce implica diverse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, in paralel cu obtinerea unor rezultate economice pozitive si o pastrare si imbunatatire a calitatii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotatia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrarilor de imbunatatire calitativa a solului) reprezinta un pas in plus in asigurarea dezvoltari durabile prin care se doreste mentinerea celor trei functii ecologice ale acestuia:

� productia de biomasa;

� filtrarea, tamponarea, transformarea materiei si a apei patrunse in sol;

� habitat pentru organisme.

Gestionarea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si a activitatilor, urmand politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. O gestionare corecta a terenurilor care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiilor moderne in agricultura este absolut necesara.

2.5.3.3 Reconstructia ecologica a solurilor

Din suprafetele afectate in cursul anul 2010 in judetul Gorj, au fost redate in circuitul definitiv 556,6 ha teren agricol si 324,4 teren silvic.

In etapa 1 de modelare si nivelare s-au redat in circuit agricol 40 ha la E.M. Rosia iar la Cariera Lupoaia 65,4 ha.

2.5.4 Starea florei si faunei

Flora

Relieful judetului Gorj este variat si anume in nord – nord vest se gasesc M-tii Parang, M-tii Valcan si M -tii Godeanu cu altitudini ce depasesc 2.000 m si cu urme ale glaciatiei cuaternare, pe cand in partea centrala a acestuia zona subcarpatica este constituita din mai multe aliniamente de dealuri: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran etc. si depresiuni ca: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare s.a. in timp ce in sudul judetului cuprinde o portiune a Piemontului Getic.

Din acest motiv pe teritoriul judetului Gorj se intalnesc mai multe tipuri de zone de vegetatie si anume zona padurilor cu etajele de vegetatie aferente cat si zona alpina cu etajele aferente.

In zona dealurilor subcarpatice si piemontane ce depasesc 200 - 300 m, cat si pe pantele muntilor pana la cca 1600 m apar padurile de foioase. De la altitudinile mici (200-300 m) incep mai intai padurile de cer si garnita cat si padurile de cer in alternanta cu gorun. In interiorul acestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printre care mojdreanu, carpenul de padure, iedera, s.a. in timp ce in lunci intalnim arini, plopi si salcii.

In continuarea acestor amestecuri de paduri de foioase se gasesc paduri de gorun cu carpen iar uneori si cu cer sau garnita. Intre altitudinile 500-1200m se gasesc in special paduri de fag. Fagul constituie esenta principala atat in munti si in depresiuni cat si pe dealurile de peste 500 m. Paduri de fag amestecate cu carpen, precum si paduri de fag


Pagina (194)


amestecate cu brad si molid pana la altitudinea de 1500-1600 m, iar in unele locuri padurea de fag ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Intre altitudinea 1600-1900 m se mai gasesc, de asemenea, paduri de molid ce ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti, acestea lipsind de pe latura sudica a Muntilor Valcan si Godeanu, in timp ce in Muntii Mehedinti padurea de molid lipseste.

Etajul subalpin, extins la peste 1800 m este format din pajisti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii, s.a ce alterneaza cu tufisuri pitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, s.a. De asemenea pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang se intalneste si etajul alpin.

Datorita unor conditii climatice locale, pe inaltimile Muntilor Valcan si Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printre care alunul turcesc sau liliacul salbatic in timp ce in zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil.

Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului Gorj ce apartin tuturor familiilor de plante ce cresc in Romania. Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip ponto-mediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice.

Conditiile naturale de clima si sol au permis ca pe acest teritoriu sa se dezvolte vegetatia cu compozitia floristica variata si bogata, specii de plante valoroase care prezinta deosebita importanta economica, stiintifica si turistica. Cateva dintre acestea sunt: sunatoarea, musetelul, macesul, rugul, urzica, trifoi, sulfina.

Din randul celor cu importanta economica se remarca arbori, arbusti, plante ierboase, care au lemn valoros, produc flori si fructe si contin in organele vegetative unele substante ce le confera calitatea de plante melifere, medicinale si aromatice. Ca raritati floristice amintim floarea de colt, ghintura galbena precum si castanul comestibil si liliacul.

Datorita fie unor modificari deosebite in conditiile naturale, fie unor schimbari in mediul natural, pe baza actiunii antropice, ori altor cauze, in flora si fauna cuprinsa in limita judetului Gorj, unele specii de plante si animale au devenit tot mai rare, iar altele sunt pe cale de disparitie.

Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul salbatic, ghimpele. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru, iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu, iarba vantului, iar pe calcare pajisti de stancarie. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang, fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu.

Directia Silvica Gorj administreaza un fond forestier in suprafata totala de 117 475 ha, reprezentand aproximativ 21% din suprafata judetului. Padurile indeplinesc atat functii economice dar si de protectie si productie.

Raspunzand cerintelor strategiei europene de protejare a biodiversitatii care prevede conservarea naturii si gestionarea ei in perspectiva unei dezvoltari durabile, au fost luate in evidenta si zone de interes pentru biodiversitatea judetului (in afara siturilor protejate de interes national) si anume 62 880 ha situate in fond forestier si incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si obiectivelor de interes national, paduri recreative, paduri de ocrotirea genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii).


Pagina (195)


Fauna

Varietatea speciilor de plante si productiile anuale mari de biomasa au facut posibila viata diferitelor animale cu care vegetatia formeaza asociatii complexe. In concluzie fauna judetului este diversa si bogata in specii valoroase sub aspect peisagistic, economic si turistic. Elemente predominante sunt animalele de padure reprezentate prin: ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi de munte, veverite, lupi, rasi, huhurezi si capra neagra care este elementul dominant al faunei alpine.

Mai trebuie mentionat ca poienile si luncile judetului sunt bine populate cu pasari si mamifere iar in vestul judetului, se remarca, o patrundere abundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranean precum vipera cu corn – reprezentantul reptilelor, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita.

Animalele nevertebrate sunt bine reprezentate de insecte, cele mai multe specii fiind daunatoare, deoarece produc daune plantelor cultivate si speciilor forestiere. De asemenea apele raurilor de deal si de munte din judetul Gorj sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean, mreana, crap, somn si stiuca.

Dintre animalele sau pasarile tot mai rar intalnite amintim: broasca testoasa de uscat, jderul, vidra, huhurezul, corbul, cocosul de munte, rasul si capra neagra care se intalneste numai in regiunile de munte pe pantele stancoase.

Starea padurilor

In cursul anului 2010, in cadrul Directiei Silvice Tirgu Jiu s-au luat in supraveghere arborete in suprafata de 31 350 ha, din care uscarea (sub diferite intensitati) a detinut o pondere de 16 %, respectiv 5 135 ha. Parametrii luati in considerare pentru stabilirea starii de sanatate a padurilor au fost defoliere si decolorarea frunzisului.

Evaluarea starii de sanatate a padurilor este caracterizata prin apartenenta lor la una din urmatoarele clase:

• clasa 0: arbori sanatosi – cu vatamari cuprinse intre 0 si 10 % (neafectat);

• clasa 1: arbori slab vatamati – cuprinse intre 11 si 25 % (usor);

• clasa 2: arbori moderat vatamati – cu vatamari cuprinse intre 26 – 60 % (mediu);

• clasa 3: arbori puternic vatamati – cu vatamari cuprinse intre 61 – 99 % (sever);

• clasa 4 arbori morti – cu vatamari de 100 % (uscat).

Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin monitoringul forestier, implementat prin OM nr. 96/1990. In cadrul acestui sistem se efectueaza anual culegerea informatiilor referitoare la starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanente, amplasate in cadrul fiecarui ocol silvic.


Pagina (196)


Figura 2.5.4.1 Repartitia padurilor in judetul Gorj, la nivelul anului 2008

Suprafetele din fondul forestier care au fost parcurse cu taieri in cursul anului 2010 se ridica la 9.882 ha, din care:

• Ultima taiere: 174 ha;

• Taieri de ingrijire in paduri tinere: 1 272 ha.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2000

2002

2004

2006

2008

2010

Suprafata (ha.)

Figura 2.5.4.1. Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2010

Suprafete de paduri regenerate la nivelul anului 2010

Suprafata totala regenerata a fost de 209 ha , din care :

• 73 ha impaduriri integrale;

• 167 ha regenerari naturale.

Tabel 2.5.4.1 - Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2010

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suprafata (ha.)

165 106 98 105 112 176 120 109 61 60 73


Pagina (197)


Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei forestiere, cat si cresterea productivitatii arboratelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure.

Tabel 2.5.4.2 Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj in perioada 2000-2010

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Suprafata (ha)

100 54 46 85 88 70 120 111 100 167 136

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2000

2002

2004

2006

2008

2010

Suprafata (ha)

Fig. 2.5.4.2 Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj

Pentru mentinerea echilibrului suprafetelor fondului forestier, anual se preia de la unitatile miniere teren degradat in schimbul suprafetelor scoase din fondul forestier pentru activitati economice care se impaduresc si intra in circuitul silvic. Regenerarea padurilor pe cale artificiala se realizeaza prin plantatii. Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, stejar, fag, salcam, paltin, frasin, cires), specifici zonei.

2.5.5 Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural

La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 10 de interes national, conform Legii nr. 5/2000 si H.G nr. 1143/2007 iar diferenta de 40 arii naturale protejate sunt de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a Consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si trei parcuri nationale.

Ariile naturale protejate de interes national aflate pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, se afla, in general intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative si avertizoare, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii, a turismului necontrolat.

Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare. Predomina, din pacate un mod


Pagina (198)


defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deseurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc.

In cursul anilor 2009 - 2010 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunandu-se programe de masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora.

Punctele fosilifere de pe teritoriul judetului Gorj care se constituie ca arii naturale protejate nu au fost atribuite in custodie si pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protectie si conservare a speciilor protejate.

Ariile naturale protejate declarate prin Decizia nr. 82 din 1994 a Consiliului Judetean Gorj si cele declarate prin Legea nr. 5 din 2000, aflate in fond forestier au fost in cea mai mare parte in custodia DS Tg-Jiu. Pentru acestea au fost intocmite planuri de management care nu au fost insa aprobate si avizate de catre institutiile abilitate conform legii. Datorita acestui fapt, ariile naturale protejate in cauza au fost gestionate doar in regim silvic, nefiind aplicate unele masuri specifice pentru protectia speciilor, in vederea mentinerii si imbunatatirii starii de conservare a acestora.

Ariile naturale protejate aflate pe teritoriile parcurilor nationale sunt gestionate de catre administratiile parcurilor. Sunt 7 arii naturale protejate pe teritoriul parcului national Domogled-Valea Cernei si trei pe teritoriul administrativ al parcului national Defileul Jiului. Masurile specifice de protectie si conservare ale acestor arii naturale protejate sunt cuprinse in planurile de management ale celor doua parcuri nationale.

2.5.6 Factorii de risc natural

2.5.6.1 Inundatii

Teritoriul judetului Gorj este afectat de inundatii locale. Majoritatea cursurilor de apa care treverseaza judetul Gorj se varsa in raul Jiu.

Raul Jiu strabate muntii prin defileu pana la Bumbesti Jiu, iar apoi zona de deal si podis printr-o vale larga cu terase si curs cu multe meandre. Principalii afluenti ai sai sunt Amaradia, Susita, Jalesul, Tismana, Gilort, Jilt.

Cursurile permanente de apa au izvoare in munti, caracterizandu-se printr-o frecventa mare si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.

Datorita particularitatilor de dispunere a bazinului Jiului pe directia nord-sud si a dezvoltarii maxime in latime, in treimea superioara, viiturile produse in bazin sunt concentrate in cursul mijlociu si atenuate in cursul inferior. Analiza statistica a acestor viituri arata ca, in bazinul Jiului, in majoritatea lor (peste 90%) sunt de origine pluviala. Debite maxime au fost inregistrate la Vadeni – 1.231 m3/s in anul 1964 si Valeni (Pesteana) – 1.184 m3/s in anul 1960.

Scurgerea minima are loc atat in perioada vara - toamna, datorita cantitatilor mici de apa cazute in lunile august - septembrie si a temperaturilor ridicate, cat si in iernile cu temperaturi foarte scazute cand alimentarea raurilor se face exclusiv din rezervele subterane. Debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depasire de 95% variaza pe raul Jiu de la 1,47 m3/s in sectiunea Borzii Vineti, la 2,24 m3/s in sectiunea Vadeni (raul Jiu) si la 3,80 m2/s in sectiunea Pesteana pe raul Jiu.

Situatia localitatilor din judet, la nivel de UAT, afectate de fenomenul de inundatii, conform anexelor din Legea 575/2001 si a datelor furnizate de Ministerul Mediului si


Pagina (199)


Gospodarirea Apelor si de Consiliul Judetean-Inspectoratul Situatiilor de Urgenta este urmatoarea:

Tabel 2.5.6.1.1. Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii

Tipuri de inundatii

Legea 575 1998-2006

Nr. Crt. Localitati Pe cursuri de apa

Pe torenti

Pe cursuri de apa Pe torenti

0 1 2 3 4 5

1 Mun. Targu Jiu Da Nu Da 03.2000 Da 10.2004

2 Or. Bumbesti-Jiu Da Nu Da 08.1999 Da 11.1999

10.2005

3 Mun. Motru Nu Nu Da 03.2000 Nu

4 Or. Novaci Da Nu Nu Da 07.2005

5 Or. Rovinari Nu Da Da 11.1999 Nu

6 Or. Targu Carbunesti Da Nu Da 03.2000 Nu

7 Albeni Nu Nu Nu Da 10.1999

8 Alimpesti Da Da Nu Nu

9 Arcani Nu Nu Da 05.2005 Nu

10 Baia de Fier Da Da Da 06.1999 Nu

11 Balesti Da Nu Da 01.1999 Da 03.2005

12 Barbatesti Da Nu Da Nu

13 Bengesti Ciocarlia Nu Nu Da 10.1999 Nu

14 Berlesti Nu Nu Da Nu

15 Balteni Nu Nu Nu Da 06.2005

16 Bolbosi Da Nu Da 06.2005 Nu

17 Borascu Nu Nu Da 06.2006 Nu

18 Branesti Nu Nu Da 06.1998 Nu

19 Bumbesti Pitic Nu Nu Da 03.2000 Nu

20 Bustuchin Nu Nu Nu Da 08.1999

21 Capreni Nu Nu Nu Da 08.2002

22 Catunele Nu Nu Da 06.1999 Nu

23 Crasna Da Da Da 06.2001 Da 06.2001

24 Ciuperceni Nu Nu Da 06.1999 Nu

25 Calnic Nu Nu Da 06.2000 Nu

26 Cruset Nu Nu Da 07.2005 Nu


Pagina (200)


Tipuri de inundatii

Legea 575 1998-2006

Nr. Crt. Localitati Pe cursuri de apa

Pe torenti

Pe cursuri de apa Pe torenti

27 Dragutesti Nu Nu Da 07.2004

07.2005 Nu

28 Danciulesti Da Nu Da 08.2005

03.2006 Nu

29 Dragotesti da Da Nu Da 10.2000

30 Farcasesti Nu Nu Nu Da 06.2005

31 Glogova Nu Nu Nu Da 07.1999

32 Hurezani Nu Nu da 08.2005 Nu

33 Ionesti Da Nu da 06.2005 Nu

34 Lelesti Nu Da Nu Nu

35 Licurici Da Da Nu Da 06.2005

36 Logresti Nu Nu Da 07.2001 Nu

37 Matasari Nu Nu Da 05.1998

07.2005 Nu

38 Musetesti Nu Nu Nu Da 11.2005

39 Pestisani Da Nu Nu Nu

40 Polovragi Da Nu Da 05.1999 Da 05.2000

41 Stejari Nu Nu Da 11.1999 Nu

42 Silvilesti Da Nu Da 11.2000

07.2005 Nu

43 Stanesti Nu Nu Nu Nu

44 Telesti Nu Nu Da 03.2000,

06.2005 Nu

45 Tismana Da Da Da 02.2000 Da 2005

46 Turcinesti Da Da Da 10.1999 Da 2005

47 tantareni Nu Nu Da 07.2005 Da 08.2003

48 Urdari Nu Nu Da 08.2005 Nu

49 Vagiulesti Nu Nu Nu Da 07.2005


Pagina (201)


Figura 2.5.6.1.1 Harta riscurilor naturale in judetul Gorj

Din analiza tabelului cat si a cartogramei, se pot observa principalele unitati administativ teritoriale de baza (UATB) cu frecventa mare de producere a fenomenelor de inundatii pe toata perioada de observatii. Se remarca cu precadere urmatoarele UATB: Targu Jiu, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Baia de Fier, Balesti, Barbatesti, Bolbosi, Crasna, Danciulesti, Dragotesti, Ionesti, Licurici, Polovragi, Slivilesti, Tismana, Turcinesti.

In judetul Gorj, in anul 1972 pe 7 august s-a produs pe raul Jiu, sectiunea de control Podari, o viitura istorica, cu urmatoarele caracteristici: suprafata de receptie = 9.253 km2; debite maxime, cu probabilitati de depasire = 3.290 m3/s (0,1%), 2.330 m3/s (1%), 1.665 m3/s (5%) si 1.375 m3/s (10%).

Viituri istorice s-au mai produs in judetul Gorj in localitatea Tulburea, pe raul Gilort, in anul 1972 cu probabilitatea de depasire de 1% si in localitatea Stolojani pe raul Jales, in anul 1991 cu probabilitatea de depasire de 5%.

In figura de mai jos este prezentata situatia UAT-urilor din judetul Gorj afectate de inundatii, pe cursuri de apa, intre anii 1998 si 2006, diferentiata pe Bazine Hidrografice, conform Planului de analiza si acoperire a riscurilor.


Pagina (202)


B.H. Jiu

Jiu Bistrita Susita Tismana Jilt

Suseni

Jales

Borascu Cojmanesti Jiltul Mic A afectat direct urmatoarele UAT:

A afectat direct urmatoarele UAT:


Mun. Tg- Jiu Branesti

Or. Bumbesti Jiu Ionesti

Or. Rovinari

Balesti

Turcinesti

Urdari


Telesti Lelesti Ciuperceni

Calnic

Tismana

Borascu Silvilesti Matasari Arcani

Figura 2.5.6.1.2 Unitatile administrativ teritoriale afectate de inundatii in perioada 1998-2006, in functie de Bazinul Hidrografic in care se situeaza

Legenda

Bazinul hidrografic

Afluent de ordinul I

Afluent de ordinul II

UAT afectate de inundatii

B.H. Amaradia

Afecteaza direct urmatoarele UAT:

Amarazuia Negreni

Berlesti

Balteni

Bolbosi

Dragutesti

Danciulesti

Hurezani

Cruset Logresti

Stejari Licurici

B.H.Motru

Motru


Mun. Motru Catunele

B.H. Gilort


Blahnita

Or. Targu Carbunesti

Bumbesti Pitic

Barbatesti

Bengesti Ciocarlia

Baia de Fier

Tantareni

Crasna

B.H. Oltet

Oltetul afecteaza direct urmatoarele UAT:

Polovragi


Pagina (203)


2.5.6.2 Alunecari de teren

Pentru zona judetului Gorj exista urmatoarele situatii ale terenurilor dupa potentialul de producere a alunecarilor de teren si a proceselor de eroziune:

- terenuri cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren cu probabilitate redusa sau intermediara de producere a alunecarilor de teren

Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane si de podis fragmentate de retele hidrografice marginite de versanti cu inaltimi medii si inclinari in general pana la 450. In timpul viiturilor se produc atat eroziuni verticale cat si laterale. Nivelul apelor freatice se afla la adancimi mai mici de 5 metri. Aceste zone acopera suprafete scazute in NV judetului.

- terenuri cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, cu probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren.

Terenurile au stabilitate foarte redusa, sunt afectate de eroziune puternic-excesiva asociata cu ravenari si alunecari de teren active; sunt frecvente situatii cu exces de umiditate determinat de panze freatice, torenti sau izvoare de coasta. Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful specific zonelor de deal si de munte, puternic afectate de o retea densa de vai cu versanti inalti si puternic inclinati.

Predomina procesele de eroziune puternica si alunecari de teren cu risc ridicat de activare a alunecarii de teren in cazul ploilor puternice, a schimbarii folosintelor (defrisari) sau a lucrarilor de destabilizare a versantilor (constructii grele –cladiri, sosele).

Majoritatea localitatilor din judetul Gorj se incadreaza in categoria zonelor cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, conform reprezentarii grafice a elementelor expuse in acest capitol.

In judetul Gorj sunt afectate de alunecari de teren un numar foarte mare de localitati si obiective, in principal cai de comunicatii. Practic, majoritatea localitatilor din judet sunt afectate de alunecari, prabusiri, eroziuni. Perioadele de ploi intense sau prelungite sunt o sursa potentiala de alunecari si prabusiri de teren.

De asemenea, exploatarea carbunelui constituie o cauza deosebit de importanta a alunecarilor si prabusirilor de teren in judetul Gorj. Datorita antrenarii si transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de catre izvoarele create din apele din infiltratii spre apele curgatoare din zona, au luat nastere adevarate caverne subterane care au inceput sa se prabuseasca. Alunecarile de teren se manifesta in zonele miniere si petroliere, in principal datorita depozitarii necorespunzatoare a sterilului.


Pagina (204)


Fig. 2.5.6.2.1. Harta de hazard la producerea alunecarilor de teren

Analiza acestei harti, pe langa figurarea detaliata a zonelor cu diversele valori ale potentialului de declansare si evolutie a alunecarilor de teren, indica urmatoarele zonari ale teri judetului:

• Partea nordica, suprapusa muntilor Godeanu, Valcan si Parang corespunde unor valori reduse ale factorului mediu de influenta in producerea alunecarilor de teren (Km < 0,10).

• Depresiunea Subcarpatica Olteana din partea central nordica a judetului, culoarul de vale al raului Motru, de la granita de vest cu judetul Mehedinti, precum si luncile si terasele joase ale Jiului, cu afluentii Tismana, Bistricioara, Jales, Susita, Amaradia; Gilort cu afluentii Vladimir, Blahnita, precum si ale raului Amaradia in estul judetului corespund valorilor medii (0,10 – 0,30) ale factorului mediu de influenta.

• Valorile medii – mari ale factorului mediu de influenta (0,31 – 0,50), corespund unor suprafete care se suprapun cu intermitente zonelor subcarpatice, respectiv Depresiunii Subcarpatice Oltene din partea central nordica, Dealurilor Jiului, respectiv interfluviului Motru – Jiu, interfluviului Jiu – Gilort inclusiv cu versantii afluentilor din Dealurile Oltetului, interfluviului Gilort – Amaradia si versantii afluentilor si Amaradia – limita estica a judetului Gorj.

• Suprafete alungite, de diferite lungimi si forme, corespunzatoare valorilor medii – mari se intalnesc si in Masivul Godeanu dar si in sud vestul acestuia sau in lungul vaii Jiului in zona delimitarii Muntilor Valcan de Parang.


Pagina (205)


2.5.6.3 Seismicitate

Din punct de vedere al riscului seismic, judetul Gorj se afla in zona cu gradul VI si VII de seismicitate, fara efecte majore ale ultimelor cutremure mari.

Judetul Gorj poate fi afectat conform hartii de mai jos de cutremure de pamant cu magnitudinea de sapte grade pe scara RICHTER.

Fig. 2.5.6.3.1 Harta zonelor de risc seismic

Fig. 2.5.6.3.2 Zonarea teritoriului judetean in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns


Pagina (206)


Caracteristicile seismice pentru principalele localitati din judetul Gorj sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 2.5.6.3.1. Caracteristicile macroseismice ale principalelor localitati din Gorj

Localitate

Tc (sec) - perioada de control a spectrului de

raspuns

ag - valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru

Intervalul Mediu de Referinta = 100 ani

Targu Jiu 0.7 0.12 g

Motru 0.7 0.12 g

Bumbesti-Jiu 0.7 0.12 g

Novaci 0.7 0.12 g

Rovinari 0.7 0.12 g

Targu Carbunesti 0.7 0.12 g

Tismana 0.7 0.12 g

Turceni 0.7 0.12 g

Ticleni 0.7 0.12 g

2.5.7 Managementul deseurilor

2.5.7.1 Deseuri menajere si asimilabile

In judetul Gorj, in anul 2010 au fost colectate de catre municipalitati 9,14 mii tone (valoare aproximativa) deseuri menajere si asimilabile, ceea ce reprezinta 0,05% din totalul deseurilor municipale generate – 182 705,759 mii tone.

Dupa provenienta lor acestea au inclus :

� deseuri menajere de la populatie ;

� deseuri menajere de la agentii economici ;

� deseuri din servicii municipale (stradale, piete, gradini, parcuri si spatii verzi) ;

� deseuri din constructii si demolari ;

Ponderea deseurilor urbane este de 52% deseuri menajere de la populatie si 48% deseuri menajere de la agenti economici.

Colectarea selectiva a deseurilor menajere este in faza incipienta, in principalele orase ale judetului. De aceea aproximativ 27% din componentele deseurilor menajere reprezentand materiale reciclabile (hartie, carton, materiale plastice, sticla ) nu se recupereaza ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane. Incepand cu trimestrul II, dupa punerea in exploatare a depozitului conform, s-a inceput colectarea selectiva.

De asemenea, tinand cont ca 95% din populatia urbana beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor menajere si de faptul ca in zona rurala in general nu exista servicii specializate pentru colectarea si transportul deseurilor se poate estima ca aproximativ 25% sunt cantitati depozitate ilegal in locurile destinate acestui proces.


Pagina (207)


Fig. 2.5.7.1.1 Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile generate in perioada 2002-2007

Importanta prezentarii datelor privind compozitia deseurilor rezida in determinarea potentialului de valorificare a deseurilor, precum si la stabilirea optiunilor de colectare. Avand in vedere simplitatea fluxului de deseuri practicata pana in anii recenti (colectare si transport catre spatii de depozitare), nu exista multe date si informatii legate de acest subiect.

Datele disponibile si prezentate pana in prezent de catre operatorii de salubritate si de catre agentiile de mediu sunt in general date estimative.

In vederea imbunatatirii sistemelor de gestionare a deseurilor, luand in considerare si necesarul investitional care va trebui acoperit si care va trebui sa se dovedeasca fezabil economic, acestea vor trebui sa se bazeze pe date actualizate cat mai curand posibil.

Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este un parametru important din perspectiva planificarii si proiectarii instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatilor de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare.

Deseurile biodegradabile din deseuri municipale sunt reprezentate de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.

Gestionarea deseurilor periculoase din deseuri municipale

Exista un numar mare de materiale periculoase utilizate in gospodarii sau in cadrul intreprinderilor mici. Deseurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare determinand mai tarziu contaminarea solurilor ceea ce conduce la dificultati sporite in tratarea acestora sau pot produce o contaminare semnificativa a apelor de suprafata. Deseurile periculoase continute in deseurile municipale necesita o colectare speciala in puncte diferite de cele utilizate in general pentru deseurile solide municipale. Ele trebuie sortate cu atentie in vederea aplicarii solutiilor specifice de tratare.

Colectarea si valorificarea deseurilor municipale

Aria de acoperire cu servicii de colectare a deseurilor nu acopera intreaga suprafata a judetului Gorj. Desi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in judet este foarte ridicat (fiind cu mult peste media nationala, care este de 54%), serviciile realizate nu respecta in totalitate legislatia in domeniu.


Pagina (208)


Tabel 2.5.7.2.1 Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate la nivel judetean

Gradul de acoperire (%)

2002 2005 2009

Total 37.5 41,8 76,5

Mediul rural 2.3 2,38 58

Mediul urban 85.3 86,29 95

Eliminarea deseurilor municipale In judetul Gorj , nu se face eliminarea deseurilor, ci doar depozitarea acestora. Depozitarea deseurilor municipale

Pana in anul 2009 existau depozite de deseuri urbane in localitatile: Novaci, Bumbesti-Jiu, Tg Carbunesti, Ticleni, Turceni, Motru. Conform cerintelor Directivei 1999/31/CEE, a H.G nr. 348/2005 si avand in vedere tipul deseurilor depozitate, care se incadreaza in clasa “b” (depozite de deseuri nepericuloase) s-au intocmit bilanturi de mediu nivel I si II in vederea inchiderii si s-au emis obligatii de mediu pentru inchidere.

In perioada 2009 – 2010 au fost construite statii de transfer in localitatile Turceni, Rovinari, Novaci, Motru si Targu Carbunesti.

Incepand din luna martie 2009 s-a pus in exploatare depozitul conform pentru deseuri menajere UEG MEDIU in localitatea Tg Jiu, str Carierei nr.1 unde se depoziteaza deseurile din judetul Gorj.

In zona rurala a judetului Gorj exista de asemenea un numar semnificativ de depozite neautorizate. Pentru acestea, sistarea activitatii este stabilita clar, urmand ca, o data cu implementarea activitatii de transfer (existenta, in momentul de fata, in stadiul de proiect), spatiul rural sa fie arondat unor statii de transfer.

Astfel, au fost inventariate un numar de peste 61 de depozite comunale necontrolate, insumand o suprafata totala de cca. 40.54 ha, care produc o cantitate semnificativa de levigat.

2.5.7.2 Deseuri de productie

Gestionarea deseurilor de productie periculoase

In conformitate cu noua lista a deseurilor, in judetul Gorj au fost identificate peste 1759 tone deseuri, din care cca. 15 tipuri de deseuri periculoase. Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2009 au fost :

- deseuri din industria petrolului -1158 tone;

- uleiuri uzate - 300 tone;

- deseuri anorganice din chimie - 20 tone;

- deseuri de la fabricarea azbestului - 281 tone.


Pagina (209)


Cantitatea de deseuri industriale periculoase generata a scazut in ultimii ani datorita incetarii activitatii din cadrul unor unitati economice.

15,97%

1,14%

17,06%

65,83%

Uleiuri uzate

Deşeuri anorganice dinchimie

Deşeuri de la fabricareaazbestului

Deşeuri din industriapetrolului

Fig. 2.5.7.3.1 Cantitatile de deseuri de productie periculoase generate in anul 2009

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase

In anul 2009 cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, agricultura si constructii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone au fost deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) – steril minier.

Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2009, cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili. Principalele categorii de deseuri industriale generate si gestionate in cursul anului 2009 au fost :

- Steril minier - 78.877.956 mii tone;

- Cenusi, zguri - 3.742.463 mii tone;

- Deseuri din construcaii si demolari - 1.881 mii tone;

- Deseuri agricole si alimentare - 1.789 mii tone.

Deseurile valorificate in cea mai mare masura au fost :

- Deseurile metalice (feroase si neferoase);

- Deseurile din hartie si PET;

- Deseurile lemnoase.

Depozitarea deseurilor de productie

Deseurile industriale generate de activitatile agentilor economici din judetul Gorj sunt depozitate in mare parte pe teren descoperit in depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine.

Aceste statii de depozitare nu au fost realizate conform cerintelor H.G. nr. 349/2005 nici din punct de vedere al deseurilor admise si nici din punct de vedere constructiv.

Cele mai importante dintre acestea sunt: :

� Haldele de zgura si cenusa de la C.E. TURCENI (Turceni si Valea Ceplei) care sisteaza activitatea de depozitare la 31.12.2012;

� Halda de zgura si cenusa Cicani Beterega, care urma sa sisteze activitatea la 31.12.2008. Conform avizului de mediu nr. 1/02.2008 emis de ARPM Craiova s-a avizat solutia de inchidere a depozitului, acoperirea cu un strat subtire din zgura si


Pagina (210)


cenusa. Este in curs de realizare noul depozit Garla avand ca tehnologie de transport si depozitare metoda fluidului dens autointaritor.

Anumite categorii de deseuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici colectori in vederea valorificarii acestora.

Deseurile de provenienta anorganica (namoluri de la tratarea apelor industriale) sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici producatori in vederea gasirii unor solutii pentru valorificare sau eliminare fara riscuri pentru mediu.

2.5.7.3 Deseuri generate de activitati medicale

Judetul Gorj dispune de 9 spitale care, in anul 2010 au generat 66.8 tone de deseuri, fata de 71.9 tone de deseuri medicale periculoase spitalicesti, generate in anul 2009.

Conform Raportului annual privind starea factorilor demediu in judetul Gorj in anul 2010,elaborate de APM Gorj, in anul 2010 nu mai functiona nici unul dintre incineratoarele spitalicesti, deseurile rezultate fiind transportate la firme autorizate (in judetul Gorj: S.C. Guardian S.R.L.), in vederea incinerarii. Spitalele care au incetat activitatea de incinerare au facut contracte pentru predare in vederea incinerarii si transportului deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate:

• Spitalele Bumbesti Jiu, Novaci, Targu Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, Rovinari, Motru – cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu;

• Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu S.C.PRO AIR CLEAN Timisoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu.

De asemenea, au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetului Gorj si au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati autorizate in vederea transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligatia transmiterii cantitatilor predate, in vederea monitorizarii acestora de catre A.P.M. Gorj.

2.5.7.4 Ambalaje si deseuri din ambalaje

Pentru a stopa inflatia de deseuri si a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s-a stabilit ca cel care produce este si cel care recicleaza si este obligat sa adune o parte dintre deseurile rezultate din produsele sale si sa le recicleze.

Toti suntem raspunzatori de calitatea vietii noastre, fiecare cetatean are obligatia de a selecta gunoiul menajer si a-l depozita in pubele speciale. Reciclarea reprezinta procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Pentru a nu ocupa prea mult spatiu, sticlele de plastic se compacteaza sau se taie fasii, iar apoi se vand firmelor care se ocupa cu reciclarea acestui material.

Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, este de a armoniza masurile nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului. Directiva urmareste, de asemenea, eliminarea barierelor in calea liberei concurente pe piata unica europeana.

Directiva 94/62/EC stabileste masuri care au ca scop in primul rand:

� prevenirea producerii de deseuri de ambalaje,

� cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor;


Pagina (211)


� cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje;

� cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri.

Aceste masuri includ cerinte esentiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele si obiective pentru valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje.

Modalitati de gestionare:

Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deseurilor de ambalaje se pot realiza:

a) individual, de catre operatorii economici, prin gestionarea deseurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piata;

b) prin transferarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de Ministerul Mediului.

Gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje trebuie sa fie astfel organizata incat sa nu introduca bariere in calea comertului.

2.5.7.5 Deseuri de baterii si acumulatori

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalinii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii contin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate in instalatiile de topire a metalelor neferoase, implica costuri ridicate. Din acest motiv, in 1998, UE a elaborat un ghid, care solicita o reducere drastica a continutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm pana la 0, pentru a inlesni procesul de reciclare. Se recomanda organizarea activitatii de returnare a bateriilor de catre sectorul comercial. Bateriile folosite in gospodarii pot fi returnate catre intreprinderile sau firmele specializate de reciclare

Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere economic si de obicei se realizeaza manual sau automatizat, prin unitati specializate. In general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vanzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vand apoi acumulatorii uzati unor firme specializate de reciclare si colectare. Colectorii neautorizati colecteaza de asemenea, acumulatori uzati pentru revinderea lor catre reciclatori.

Reciclarea acumulatorilor uzati pe canale neoficiale, ar trebui sa fie descurajata deoarece:

- polueaza mediul inconjurator;

- expune sanatatea si igiena umana unor riscuri mari;

- submineaza firmele autorizate de reciclare, care au investit in masuri de protectie a mediului si sanatatii umane.

2.5.7.6 Deseuri de echipamentele electrice si electronice

Impactul asupra mediului produs de deseurile de echipamente electrice si electronice este ingrijorator, aceste deseuri contin substante deosebit de periculoase: Hg, Pb, Cr, Br, CFC care diminueaza stratul de ozon. Fiind atat de periculoase aceste deseuri nu trebuie sa ajunga la groapa de gunoi, trebuie colectate separat si reciclate. UE a dat directive care obliga fabricantii sa organizeze reciclarea si sa produca aparate ecologice cu o durata de viata mai mare.

Directiva 2002/96/CE, are ca obiective:

1. Prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce in cea mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate;


Pagina (212)


2. Imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a agentilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

In judetul Gorj, s-au stabilit locatiile pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice si pentru distribuirea ulterioara catre reciclatori si producatori. Au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, prin decizii ale Consiliilor Locale Tg. Jiu si Motru.

In judet au fost autorizate societati care au ca obiect de activitate colectarea deseurilor din echipamente electrice si electronice :

• S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L .din Municipiul Tg. Jiu ;

• S.C. REMAT GORJ S.A. din Municipiul Tg. Jiu ;

• S.C. REMAT DOLJ S.A. Craiova, punct de lucru Tg. Jiu;

• S.C. PLASTECH PREST S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu;

• S.C. ADISTIL COM S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu;

• S.C .POLARIS MEDIU S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu;

• S.C. EUROMILENIUS S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu

In anul 2010 in judetul Gorj au fost colectate 4.792 tone de deseuri de echipamente electrice si electronice.

2.5.7.7 Vehicule scoase din uz

VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deseurilor periculoase din cauza substantelor chimice pe care le contin, fiind toxice. Se degradeaza intr-o perioada lunga de timp, iar substantele eliberate polueaza solul, apele si aerul. Depozitarea bateriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente le coroziune. Reciclarea deseurilor de cauciuc este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o contin, valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice.

Directiva 2000/53/CE stabileste:

- masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz si componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor.

- directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialele acestora;

- reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor scoase din uz.

Judetul Gorj are o retea de societati comerciale distribuite pe tot teritoriul, care si-au dezvoltat activitatile de colectare si recuperare vehicule scoase din uz. Activitatea este viabila din punct de vedere economic daca reciclarea se concentreaza pe recuperarea otelului datorita pretului ridicat si cererii de otel recuperat din vehicule scoase din uz (aproximativ 60% din greutate este otel). Topitoriile vand otelul recuperat catre turnatorii fie ele in Romania sau peste granita.


Pagina (213)


In cursul anului 2010, judetul Gorj a generat 4102 vehicule scoase din uz.

Au fost autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, urmatoarele societati :

- S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L din municipiul Targu Jiu;

- S.C. FILIALA DE INTRETINERE SI SERVICII ENERGETICE "ELECTRICA SERV" S.A. din municipiul Targu Jiu;

- S.C. REMAT GORJ S.A. din municipiul Targu Jiu;

- S.C. REMAT S.A. Craiova – punct de lucru in municipiul Targu Jiu.

2.5.7.8 Uleiuri uzate

Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor. Uleiurile uzate sunt putin degradabile si distrug flora si fauna daca sunt deversate fara discernamant. Arse in spatiu deschis degaja hidrocarburi extrem de poluante pentru aer si cu impact cancerigen asupra sanatatii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sanatatea oamenilor, dupa ploaie substantele continute de ulei ajung in sol si contamineaza panza freatica. Reciclarea uleiurilor se face in rafinarii.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, la nivelul judetului au fost inventariati agentii economici care colecteaza ulei uzat si lunar cantitatile de ulei uzat generate, colectate, valorificate si stocurile sunt raportate la Agentia Regionala de Protectie a Mediului Craiova in raportarile lunare a fluxurilor de deseuri speciale.

Agentii economici generatori de ulei uzat s-au conformat cu legislatia in vigoare in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.

Tabelul 2.5.7.8.1 Cantitatile de deseuri colectate la nivelul anului 2010 in judetul Gorj

2.5.7.9 Namoluri

Din procesele de epurare care au loc in statiile de epurare a apelor uzate rezulta namoluri cu diverse caracteristici, in functie de specificul apei uzate tratate, respectiv ape uzate orasenesti (menajere) sau industriale. In general aceste namoluri se stabilizeaza (deshidratare - fermentare - compostare), dupa care se elimina pe depozite de deseuri menajere (daca nu contin substante periculoase) sau se valorifica prin utilizare ca fertilizanti ai terenurilor agricole (mai ales namoluri din zootehnie).

Utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare reprezinta una dintre metodele de eliminare a acestora si o forma de punere in valoare a continutului lor in materie organica si elemente nutritive.

Principalul act normativ al UE care reglementeaza gestiunea namolurilor de epurare, atunci cand este vorba de utilizarea acestora in agricultura, este directiva 86/278/CEE . In Romania, problematica namolurilor de epurare este reglementata prin Ordinul nr. 344/708 din 16.04.2004 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Nr crt. Cantitatea

Generata

(tone)

Cantitatea existenta in stoc

(tone)

TOTAL 464,29 64,11


Pagina (214)


Pentru a diminua efectul poluant al namolului de epurare ce se va folosi in agricultura si a putea valorifica elementele nutritive pe care le contine, este necesar ca namolul sa se aplice numai pe soluri pretabile, in dozele si perioadele stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate si sa se asigure un control adecvat al calitatii factorilor de mediu.

Cantitatile sau dozele de namol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole trebuie sa se calculeze in functie de continutul in metale grele al namolului de epurare si continutul in metale grele al solului. Un alt factor care se ia in considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar acest factor este relativ, deoarece cresterea excesiva a dozelor de namol poate conduce la cresterea continutului solului si plantelor in metale grele.

Conform Ordinului nr. 344/708 al MMGA si MAPDR pot fi utilizate in agricultura

numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de catre agentia locala

de protectie a mediului, pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii

Pedologice si Agrochimice (OSPA) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare

rurala. In studiu trebuie sa se prevada conditiile pe care trebuie sa le respecte

producatorul si utilizatorul namolului pentru a se asigura protectia mediului.

In cazul in care calitatea namolului de la statia de epurare nu este pretabila folosirii in agricultura, administratorul statiei de epurare va trebui sa gaseasca alte modalitati de eliminare a namolului. Una din aceste posibilitati este reprezentata de incinerarea in cuptoarele fabricilor de ciment sau eliminarea namolurilor in depozite pentru deseuri periculoase, daca namolul prezinta anumite caracteristici periculoase.

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In prezent, in judetul Gorj exista 4 statii de epurare a apelor menajere: in municipiul Targu Jiu, municipiul Motru, comunele Matasari si Dragutesti.

Nu exista o evidenta a cantitatii de namoluri rezultate de la statiile de epurare si nu se realizeaza valorificarea acestora .

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Din activitatea de crestere a suinelor rezulta ape uzate, care sunt epurate, iar namolurile sunt evacuate pe platformele de uscare

2.5.8 Starea patrimoniului cultural

Judetul Gorj este un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase din partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna, Visina, Stramba, Targu Carbunesti.

In functie de destinatie patrimoniul cultural al judetul Gorj este compus din:

Situri arheologice

- Obiective religioase (biserici din lemn, biserici de zid, case de rugaciune, manastiri, schituri, biserici in ruina)

- Castrele din Bumbesti – Jiu

- Castrul roman de la Bumbesti – Jiu – Gara

- Castrul roman de la Bumbesti – Jiu - Vartop

- Fortificatii

- Fortificatia de la Siacu


Pagina (215)


- Fortificatia dacica de la Somanesti

- Complexe de arhitectura urbana

- Muzee

- Case memoriale

- Statui si monumente istorice

- Ansamblul cultural Constantin Brancusi Targu Jiu

Procesele naturale si antropice de degradare a fondului construit sunt reprezentate de:

• Procese naturale de degradare:

- Degradarea pasunilor si plaiurilor neingrijite.

- Inundatiile vailor torentiale si a albiilor majore ale raurilor

- Degradarea constructiilor de lemn sub actiunea factorilor de mediu

- Colmatarea lacurilor artificiale

• Procese antropice de degradare:

- Executarea unor acumulari hidrotehnice fara justificari economice si tehnice temeinice (valea Jiului Superior)

- Defrisarea padurilor de stat sau private

- Exploatarile lignitului in cariere, depunerea sterilului in halde (degradarea peisajului, deplasarea locuitorilor si a satelor, poluarea atmosferei cu pulberi si gaze, poluarea sonora, modificarea circuitului apelor freatice, saracirea florei si a faunei, infectarea solului)

- Exploatarea petrolului si a gazelor naturale (degradarea peisajului, infectarea solului, infectarea apelor freatice)

- Contopirea satelor izolate din zone montane si piemontane

- Degradarea monumentelor din lemn, in special a bisericilor, prin parasire

- Folosirea la constructiile din sate si orase a unor materiale inadecvate, ieftine si de proasta calitate, asamblate in cladiri cu arhitectura fara gust artistic

- Folosirea la restaurarea monumentelor istorice a unor materiale neadecvate (tamplarie, finisaje, invelitori, vopsele, amenajari exterioare s.a.)

- Vizitarea excesiva si nedisciplinata a monumentelor de sculptura create de Constantin Brancusi.

Cea mai importanta investitie in domeniul cultural este restaurarea monumentelor create de Constantin Brancusi si a parcurilor care le inconjoara. Acestora li se asociaza importanta amenajare a zonei pietonale centrale a municipiului Targu Jiu.

2.5.9 Mediul urban

Infrastructura urbana, ca rezultat al unui mediu rezidential modern si evoluat in raport cu mediul rural, este considerata o urmare fireasca a atingerii unui anumit prag al dezvoltarii si este constituita din dotari urbane speciale de la strazi orasenesti, spatii verzi, dotari pentru sport si turism, pana la dotari sociale si culturale specifice.


Pagina (216)


In judetul Gorj exista 2 municipii: Targu Jiu si Motru si 7 orase: Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Ticleni, Tismana si Turceni

Principalele probleme cu care se confrunta sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice: suprafata mica, dezvoltare preponderent pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare deficitar efectuata, trafic auto intens in toate zonele orasului, poluare atmosferica generata de traficul auto si de centralele termice

In ceea ce priveste functionarea zonelor urbane, un aspect important il constituie asigurarea utilitatilor (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si termica, gaze naturale, alei, trotuare, strazi, spatii verzi, parcuri si gradini, stadioane, depozite pentru deseurile menajere si inerte etc.) astfel incat sa se respecte standardele nationale prevazute a reglementa criteriile si parametri minimi de confort si de sanatate a populatiei, tinand cont si de normele U.E in domeniu.

2.5.9.1 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Spatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul localitatilor sau aferenta acestora, al carei specific este determinat, in primul rand, de vegetatie si in al doilea rand de cadrul construit, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatii cultural-educative, sportive sau recreative a populatiei. Conform Normelelor Tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1549 din 4 decembrie 2008, sunt considerate spatii verzi urmatoarele tipuri de terenuri, existente in intravilanul localitatilor:

a) spatii verzi cu acces public nelimitat:

• scuar: spatiu verde amenajat amplasat in cadrul ansamblurilor de locuit, in jurul unor dotari publice, in incintele unitatilor economice, social-culturale, de invatamant, amenajarilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau in alte locatii,

• gradina publica: spatiu verde amenajat, cu dotari pentru odihna, in suprafata de maximum 1ha;

• parc: un spatiu verde amenajat format dintr-un cadru vegetal specific si, eventual, dotari si echipari destinate activitatilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie, cu suprafata mai mare de 1 ha,

• parc sportiv;

• spatii verzi cu caracter utilitar: de protectie sanitara, de consolidare a unor versanti, zona de halaj a lacurilor;

• aliniamente plantate in lungul bulevardelor si strazilor;

• terenuri libere neproductive din intravilan: mlastini, stancarii, pante, terenuri afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii;

b) spatii verzi cu acces limitat:

• aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii culturale, edificii de cult etc., cimitire;

• baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta;

• sere, pepiniere.


Pagina (217)


In functie de dreptul de proprietate asupra terenului, spatiile verzi sunt:

a) publice - spatii verzi apartinand domeniului public;

b) private - spatii verzi ce sunt in proprietatea persoanelor fizice sau juridice

Importanta spatiilor verzi este multipla, si se poate concretiza in 3 functii:

• functia sanitara – influenteaza pozitiv starea generala a organismului; ajuta la reducerea valorilor de temperatura in zilele calduroase de vara; micsoreaza viteza de deplasare a aerului (protectie impotriva vantului); producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon; imbunatatirea evidenta a compozitiei aerului, ceea ce duce la mentinerea vietii in stare optima;

• functia recreativa – influenteaza pozitiv starea de sanatate fizica si psihica a oamenilor; creaza cadrul adecvat practicarii sportului, turismului si a altor indeletniciri recreative;

• functia decorativa – spatiile verzi imprima acestuia o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia ce o realizeaza omul fata de vegetatie; da impresia unui lucru bine organizat si aerisit.

In cadrul zonei de locuit aceste spatii verzi sunt de doua tipuri: de folosinta generala (in care sunt cuprinse si amenajarile necesare odihnei, recreerii si sportului) si de folosinta limitata (terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinatii).

In momentul de fata in alcatuirea unei zone de locuit se pune mai mare accent pe construirea propriu-zisa a locuintelor decat pe existenta spatiului verde.

In judetul Gorj la nivelul anului 2009 suprafata de spatiu verde din mediu urban era repartizata dupa cum urmeaza:

mp/loc

6.59

33.47

23.64

58.91

0

10

20

30

40

50

60

70

TG-JIU TICLENI ROVINARI NOVACI

Fig. 2.5.9.1 Repartitia spatiului verde din mediul urban in functie de numarul de locuitori

2.5.9.2 Zgomotul ambiental


Pagina (218)


Conform informatiilor prezentate de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj in Raportul annual privind Starea Factorilor de Mediu in anul 2010, pana la data de 30 iunie 2012 autoritatile responsabile vor trebui sa realizeze si sa puna la dispozitia publicului harti strategice de zgomot pentru toate aglomerarile, drumurile principale si caile ferate principale din judet, care vor contribui la identificarea si monitorizarea eficienta a principalelor surse de poluare fonica de pe teritoriul judetului.

Hartile strategice de zgomot care arata situatia anului calendaristic precedent (2011) se pun la dispozitia agentiilor regionale pentru protectia mediului pana la data de 30 iunie 2012. O harta strategica de zgomot este o reprezentare a informatiilor referitoare la unul dintre urmatoarele aspecte:

• starea existenta, anterioara sau viitoare a zgomotului in functie de un indicator de zgomot;

• depasirea unei valori limita;

• estimarea intr-o anumita zona a numarului de locuinte, scoli si spitale care sunt expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;

• estimarea numarului de persoane stabilite intr-o zona expusa la zgomot.

Hartile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub forma de:

• grafice;

• date numerice organizate in tabele;

• date numerice in format electronic.

Hartile strategice de zgomot pentru aglomerari trebuie sa puna accent pe zgomotul emis de:

• traficul rutier;

• traficul feroviar;

• aeroporturi;

• zonele industriale, inclusiv porturi.

Cartarea strategica de zgomot se utilizeaza pentru urmatoarele scopuri:

• obtinerea de date care sa fie trimise Comisiei Europene potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) lit.i), k), l) si m) din HG nr. 321/2005 modificata si completata prin HG nr. 674/2007 si anexei nr. 7 a aceleasi hotarari;

• ca o sursa de informatii pentru cetateni potrivit prevederile art. 8^3 din hotarare;

• ca baza pentru elaborarea planurilor de actiune potrivit prevederilor art. 8^2 din hotarare.

Pentru fiecare dintre aspectele prevazute este necesara realizarea unor harti strategice de zgomot diferite. Pentru informarea Comisiei Europene, hartile strategice de zgomot trebuie sa indeplineasca cerintele minime prevazute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 si 2.7 din anexa nr. 7. Pentru informarea populatiei potrivit prevederilor art. 8^3 din hotarare si pentru realizarea planurilor de actiune potrivit prevederilor art. 8^2 din hotarare, trebuie furnizate mai multe informatii suplimentare si detaliate, ca de exemplu:

• o prezentare grafica;


Pagina (219)


• harti care sa arate depasirea unei valori limita;

• harti comparative, prin care situatia existenta este comparata cu diferite situatii viitoare posibile;

• harti care prezinta valoarea unui indicator de zgomot la o alta inaltime decat cea de 4 m, unde este cazul.

Hartile strategice de zgomot pentru aplicatiile locale sau nationale se intocmesc pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte la inaltimi de evaluare de 4 m si pentru intervale de valori de 5 dB asa cum sunt definite acestea in anexa nr. 7. In cazul aglomerarilor se realizeaza separat harti strategice de zgomot pentru: zgomotul produs de traficul rutier, zgomotul produs de traficul feroviar, zgomotul produs de aeronave si zgomotul industrial. Se pot adauga harti si pentru alte surse de zgomot.

In cursul anului 2007 s-au efectuat 255 de determinari sonometrice, respectiv 327 in cursul anului 2008, in zonele Targu-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilt Nord, Jilt Sud, Barsesti, Preajba si Glodeni, Bumbesti-Jiu, Rachiti, Danciulesti, Frincesti, Farcasesti, Lupoaia, Targu-Carbunesti, dupa cum urmeaza:

• la limita unor zone functionale, urmare a solicitarilor agentilor economici si a programului de monitorizare al A.P.M. Gorj;

• in puncte situate in zone cu trafic intens (intersectii de strazi);

• la limita incintei unor cladiri tehnico-administrative (primarii);

• la exteriorul locuintelor cetatenilor, urmare a sesizarilor primite de la cetateni.

In cursul anului 2007 s-a inregistrat un numar de 8 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinta situata in imediata vecinatate a unei zone functionale din mediul urban (piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber). S-au inregistrat un numar de 27 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale si un numar de 6 depasiri ale limitei de zgomot admise in zone cu trafic intens (intersectii de strazi).

In cursul anului 2008 s-a inregistrat un numar de 22 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinte situate in imediata vecinatate a unor zone functionale din mediul urban si rural, cu o valoare maxima de 68,3 dB in zona Jilt Nord, in apropierea depozitului de carbune apartinand E.M.C. Jilt, Cariera Jilt Nord. S-au inregistrat un numar de 5 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale, cu o maxima de 75,1 dB la limita vestica a depozitului de carbune apartinand E.M.C. Rosia, Cariera Rosia si un numar de 2 depasiri ale limitei de zgomot admise in punctele de determinare situate pe strazi de categorie tehnica IV.

Din totalul de 327 determinari efectuate in cursul anului 2008, 249 de determinari au fost effectuate in cadrului programului de monitorizare al A.P.M. Gorj (determinari in puncte fixe pe strazi de diferite categorii si la limita zonelor functionale ale unor incinte industriale), 76 determinari ca urmare a solicitarilor diferitilor agenti economici si 2 determinari la solicitarea Gardei Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Gorj.

Rezultatul actiunii de verificare a nivelului zgomotului urban, determinari diurne si nocturne efectuate in puncte fixe stabilite in municipiul Targu Jiu, ne arata mentinerea valorilor constant crescute in punctele de determinare stabilite pe strada Ecaterina Teodoroiu si Nicolae Titulescu.

Comparativ cu anul 2007, in toate punctele de determinare s-au inregistrat valori usor scazute ale nivelului de zgomot urban. Scaderea nivelului de zgomot diurn si nocturn s-au


Pagina (220)


inregistrat in zonele municipale de intersectie, unde au fost instalate sensuri giratorii de circulatie.

In anii 2009 si 2010 nu s-au efectuat determinari sonometrice.

2.5.10 Aspecte privind utilizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Responsabilitatea verificarii agentilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase revine Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. Producatorii si importatorii au obligatia de a furniza Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre proprietatile substantelor si preparatelor care pot pune in pericol sanatatea omului sau mediului inconjurator.

In judetul Gorj, societatile care detineau substante chimice si preparate periculoase sunt reprezentate de:

� S.C. UM SADU S.A.,

� S.C. ARTEGO S.A.,

� SNP PETROM S.A. – Sucursala Tg. Jiu,COMPLEX ENERGETIC ROVINARI,

� COMPLEX ENERGETIC TURCENI,

� S.C. CONPET S.A. PLOIESTI – Statie pompare Barbatesti, S.C. PRUNDCHIM TG. JIU,

� S.C .CHEMICA LA ALBENI, etc.

In ceea ce priveste deseurile periculoase, in judetul Gorj exista un depozit la Schela Ticleni, pentru slam petrolier, cantitatea depozitata fiind de 1.986 t, intr-o halda imprejmuita, in incinta Parcului Mare Ticleni, care la sfarsitul anului 2006 a fost inchis, iar acest slam trebuia procesat pana in anul 2010.

Alte deseuri periculoase mai sunt si la U.M. SADU S.A., care sunt depozitate in incinta uzienei, in locuri special amenajate, acestea fiind reprezentate de namoluri cu continut de mercur, deseu cu continut de cianura si clorura de metilen.

80%

3%

17%

Nămoluri cuconţinut de mercur

Deşeu cu conţinutde cianură

Clorură de metilen

Fig. 2.5.10.1 Deseuri periculoase - 2009

Aceste deseuri sunt depozitate in incinta uzinei, in locuri special amenajate.

Utilizarea azbestului

In conformitate cu H.G. nr.124/2003 in scopul protectiei sanatatii populatiei si a mediului, de la 1.01.2007 au fost interzise toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.


Pagina (221)


In judetul Gorj, S.C. FIBROCIM S.A. Tg Jiu a incetat toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor cu azbest, intrucat nu a dispus de posibilitati financiare pentru a inlocui fabricarea produselor care contin azbest cu produse non azbest.

Utilizarea substantelor care epuizeaza stratul de ozon (ODS)

In cursul anului 2010, unitatile care au desfasurat activitati cu substante reglementate de Protocolul de la Montreal sunt:

• S.C. OVIFRIG SERVICE S.R.L., Targu Jiu;

• S.C. ROTOTEL S.R.L., Targu Jiu;

• SOCIETATE MESTESUGAREASCA PRESTACOM, Targu Jiu;

• SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MOBILTEX, Targu Jiu

• SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MESTESUGARUL, Targu Jiu

• S.C. INIDAN S.R.L., Targu Jiu

• S.C. ARCTIC S.A. punct de lucru Targu Jiu.

Aceste unitati au folosit agentul frigorific pentru service.

In cursul anului 2010 s-au consumat 857,06 kg agent frigorific.

Utilizarea biocidelor

Conform Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr. 98/8/CE din 16.02.1998 privind introducerea pe piata a produselor biodestructive transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, produsele biocide sunt substante active si preparate continand una sau mai multe substante active conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice.

In conformitate cu acest act normativ, fiecare persoana juridica producator sau importator, are obligatia de a notifica in scris la Secretariatul tehnic al Comisiei Nationale pentru produse biocide, produsele biocide pe care le introduc sau le comercializeaza.

Ministerul Sanatatii, impreuna cu M.M.D.D. si Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara intocmeste Registrul National al Produselor biocide, inventariate la nivel national.

Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale, dupa cum urmeaza:

• Grupa I – dezinfectante si produse biocide generale utilizate pentru: igiena umana, spatii private si zone de sanatate publica, igiena veterinara, industrie alimentara si de preparare a furajelor, apei potabile;

• Grupa a II-a – conservanti utilizati pentru: produse imbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, si materiale polimerizate, zidarie, instalatii de racire pe baza de lichide, impiedicarea depunerilor de namol, fluide utilizate in metalurgie;

• Grupa a III-a – pesticide nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor si daunatorilor;


Pagina (222)


• Grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca si conservanti pentru produse alimentare sau furajere, produse antibioderma, fluide pentru imbalsamare si produse toxidermale.

Poluanti organici persistenti

Poluantii Organici Persistenti ( POP-urile) sunt substante chimice foarte stabile, care nu se descompun usor in mediu (au o durata de viata de la cateva luni pana la zeci de ani), se pot acumula in lanturile trofice biologice si sunt periculoase pentru om si pentru viata salbatica.

POP-urile sunt deci, compusi organici de origine naturala sau antropica cu urmatoarele caracteristici:

� sunt rezistenti la degradarea in mediu;

� au solubilitate scazuta in apa, dar ridicata in mediile grase;

� pot fi transportati pe distante mari (circula prin aer, apa, sol si prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontaliera, depozitandu-se departe de locul de origine;

� se acumuleaza in sistemele terestre si acvatice;

� prezinta efecte acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor animale.

Cele mai importante categorii de POP-uri sunt:

� Pesticide (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor,mirex si toxafen);

� Substante chimice industriale (hexaclorbenzen HCB, bifenili policlorurati);

� Produse secundare (dioxinele si furanii).

Principalele surse de POP sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 2.5.10.1. - Principalele surse de POP - Poluantii Organici Persistenti

Sector Surse

Agricultura

-folosirea pesticidelor pe pamant si productia de caldura;

-vehicule de teren (tractoare si alte mijloace);

Industria

-procese de combustie industriala;

-operatii de prelucrare a metalelor;

-utilizarea si folosirea produselor ce contin POP-uri;

-depozite de deseuri solide si lichide provenite de la productia pesticidelor;

-deversari de deseuri in apa provenite de la productia de celuloza si hartie care utilizeaza clorina;

-procesele de productie chimica;

-deversari de deseuri in apa provenite de la utilizarea conservantilor contaminati ori a colorantilor

pentru textile, pielarie, lemn etc.

-deversari de deseuri in apa provenite din operatii menajere normale (masini de spalat rufe, masini de

spalat vase etc.);


Pagina (223)


Sector Surse

-intrebuintarea produselor continand POP-uri ca depozitarea pesticidelor expirate sau deseurilor;

Energetic

-uzine pentru combustie comerciala, institutionala si rezidentiala si energie;

-productia in industrie;

Transport

-lipsa de intretinere, combustibil de proasta calitate si eficienta redusa a combustiei;

Alte surse

-crematorii si incineratoare de deseuri medicale;

-stocuri de PCB-uri si alte POP-uri.

Utilizarea mercurului

In judetul Gorj, unitatile care utilizeaza mercur sunt :

• U.M. SADU S.A. , utilizeaza mercur pentru fabricarea explozivilor ;

• S.N.P. PETROM S.A. utilizeaza mercur pentru completarea acestuia in manometre;

• C.E. TURCENI si C.E. ROVINARI utilizeaza chituri pentru determinari in laborator, acestea continand mercur

In anul 2010, situati s-a prezentat astfel:

• 8903 produse cu mercur;

• 4,5678 kg mercur pur;

• 0,75 kg compusi cu mercur.

Utilizarea detergentilor

Reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii, cu modificarile si completarile ulterioare (respectiv Regulamentul 907/2006, prin care s-au adus doua amendamente Regulamentului 648/2004, prin care s-a urmarit asigurarea unui grad de protectie mai ridicat a mediului si a sanatatii umane) transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea nr. 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului nr. 648/2004.

In conformitate cu aceasta hotarare se desemneaza ANPM si ANPC ca autoritati competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) 648/2004 privind detergentii.

Regulamentul stabileste norme pentru realizarea liberei circulatii a detergentilor si agentilor tensioactivi pentru detergenti pe piata interna, asigurand, in acelasi timp, un grad inalt de protectie a mediului si a sanatatii umane.

In acest sens, acesta armonizeaza normele pentru introducerea pe piata a detergentilor si a agentilor tensioactivi pentru detergenti impunant conditii legate de:

• biodegradabilitatea agentilor tensioactivi din detergenti;

• restrictii sau interdictii privind agentii tensioactivi din motive de biodegradabilitate;


Pagina (224)


• etichetarea suplimentara a detergentilor, care sa includa parfumurile alergene si informatiile pe care producatorii trebuie sa le puna la dispozitia autoritatilor competente si personalului medical din statele membre.

Conform regulamentului mai sus amintit, prin „detergent” se intelege orice substanta sau preparat care contine sapunuri si/sau alti agenti tensioactivi destinati proceselor de spalare si curatare. Detergentii pot fi sub forme diferite (lichida, pulbere, pasta, bucati, blocuri, piesa turnata, piesa fasonata etc.) si sa se comercializeze pentru uz casnic, in scopuri institutionale sau industriale.

Alte produse care se pot considera detergenti sunt:

• „Preparat auxiliar de spalare”, destinat inmuierii (prespalarii), clatirii sau albirii hainelor, lenjeriei de uz casnic etc.;

• „Balsam pentru rufe”, destinat modificarii tuseului tesaturilor in operatiile de completare a spalarii tesaturilor;

• „Preparat de curatare”, pentru produsele de intretinere domestica de uz general si/sau alte produse de curatare pentru suprafete (de exemplu: materiale, produse, masini, instalatii mecanice, mijloace de transport si echipamente conexe, instrumente, aparatura etc.);

• „Alte preparate de curatare si spalare”, destinate altor procese de spalare si curatare.

Producatorii sunt responsabili de conformitatea detergentilor si/sau a agentilor tensioactivi pentru detergenti cu dispozitiile din prezentul regulament si din anexele acestuia.

In anul 2010, la nivelul judetului Gorj nu au fost solicitate derogari pentru plasarea pe piata a detergentilor.

2.6 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj

Analiza starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj (Alternativa 0) are ca scop evaluarea modului in care planul raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din teritoriul analizat si a tendintelor sale de evolutie si reprezinta o cerinta impusa prin Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului si prin prevederile Hotararii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Alternativa 0 reprezinta cadrul de referinta pentru evaluarea planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere cu privire la starea mediului si la tendintele evolutiei sale.

Tabelul 2.6.1 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ

Factor/Aspect de mediu

Evolutia probabila in cazul neimplementarii PATJ Gorj

Aer/Clima Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendintei crescatoare a traficului rutier si a lipsei investitiilor in infrastructura de transport.

Mentinerea activitatii industriale fara implementarea de masuri privind modernizarea/retehnologizarea si reducerea poluarii, lipsa asigurarii solutiilor alternative pentru incalzirea


Pagina (225)




locuintelor, precum si reducerea suprafetelor impadurite vor conduce la mentinera emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul actual sau chiar la o crestere a acestora.

Apa Managementul deficitar al resurselor de apa va continua sa provoace scaderea calitatii vietii.

Gradul de poluarea apelor va creste datorita numarului mic de localitati cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, dar si industriei.

Sol/utilizare terenuri Calitatea solului va continua sa se deterioreze ca urmare a salinizarii, alcalinizarii sau inmlastinarii, fenomene ce vor continua in lipsa unui sistem adecvat de irigatii.

Suprafetele de teren degaradate vor avea o tendinta de mentinere sau crestere datorita fenomenelor de eroziune si alunecari de teren.

Gradul de poluare a solului se va accentua in urma presiunii exercitate de agricultura si activitatile industriale dar si in lipsa realizarii sistemelor de canalizare in localitatile care nu dispun de asa ceva.

Vegetatie si fauna, biodiversitate

Defrisarile ilegale, braconajul, pasunatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolata a activitatilor antropice in zone cu valoare naturala mare sau in vecinatatea acestora vor contribui in continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor si chiar disparitia unor specii de flora si fauna.

Patrimoniu natural Inexistenta unor custozi pentru majoritatea zonelor protejate care sa aplice masuri de protectie si conservare a bunurilor incredintate va conduce la degradari provocate in cadrul ariilor protejate ca urmare a activitatilor antropice insuficient controlate.

Patrimoniu cultural construit

Deteriorarea monumentelor culturale si de arhitectura se va accentua in cazul in care nu se vor lua masuri in vederea restaurarii si conservarii obiectivelor de patrimoniu.

Factori de risc natural Neaplicarea prevederilor din legislatia in vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundatii.

De asemenea, in cazul ploilor puternice, exista riscul activarii alunecarilor de teren in conditiile schimbarii folosintelor terenurilor si a nerealizarii unor lucrari de imbunatatiri funciare.

Conservarea/utilizarea resurselor naturale

Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai scazut al populatiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea o tendinta crescatoare.

Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv in continuare in vederea producerii de energie termica.


Pagina (226)




Sanatate umana Mentinerea unui nivel scazut al dotarilor utilitare precum si lipsa masurilor implementate pentru reducerea poluarii mediului vor conduce la mentinerea sau cresterea riscurilor asupra sanatatii umane.

Desfiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica si montarea de instalatii de incalzire centrala sau locale improvizate, necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, sanitar si al riscului de incendiu, precum si lipsa intretinerii corecte a lor poate conduce la intoxicatii, incendii sau explozii.

Poluarea fonica ar putea inregistra o crestere in lipsa implementarii unor masuri adecvate privind infrastructura de transport si izolarea fonica a incintelor in care sunt prezente surse de zgomot.

Desi elaborarea PATJ a avut in vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecarei componente de mediu, au fost totusi identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de masuri ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a retelei de drumuri.

3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA

Planul de Amenajare a Teritorului Judetean Gorj trebuie sa asigure, ca cerinta minimala, faptul ca in urma implementarii nu se va continua procesul de degradare a conditiilor de mediu predominante in judet, astfel ca identificarea principalelor componente de mediu ce prezinta probleme actuale la nivelul judetului sta atat la baza elaborarii PATJ, cat si a stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea acestuia.

Aspectele caracteristice aferente componentelor de mediu si problemele de mediu relevante pentru Planul de Amenajare a Teritorului Judetean Gorj au fost identificate pe baza analizei starii actuale a mediului. Rezultatul procesului de identificare este prezentat in cele ce urmeaza.

Tabel 3.1. Aspecte caracteristice si probleme de mediu relevante

Componenta de mediu

Probleme actuale

Aer/Clima → Cresterea numarului de autovehicule si a traficului rutier

→ Infrastructura de transport existenta favorizeaza aglomerarile de trafic rutier

→ Deficitul de suprafata impadurita raportata la suprafata judetului

→ Depozitarile necontrolate de deseuri sau existenta depozitelor neconforme

→ Vechimea si stare avansata de uzura fizica si morala a


Pagina (227)


Componenta de mediu

Probleme actuale

instalatiilor si echipamentelor industriale, in special sectorul distributiei de energie

Apa → Exploatarea la capacitati maxime a surselor de apa pentru

acoperirea pierderilor mari de apa inregistrate de sistemele de alimentare cu apa

→ Toate statiile de tratare existente necesita retehnologizari si marirea capacitatilor de tratare. O mare parte din rezervoarele de inmagazinare a apei potabile prezinta uzuri mari la instalatiile hidraulice

→ Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaza de instalatii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu indeplineste intotdeauna conditiile de calitate, conform normativelor in vigoare

→ Canalizarea apelor uzate se realizeaza intr-un numar foarte mic de localitati

→ Retelele de canalizare a apelor uzate prezinta un grad avansat de uzura datorita vechimii conductelor. Etansarile conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea panzei freatice

→ Statiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depasite, sunt in stare de uzura avansata si nu functioneaza in parametrii normali, neasigurand conditiile de calitate a apelor uzate inainte de evacuarea acestora in emisar

→ Gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezentei algelor in numar foarte mare

→ Existenta unor zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane cu nitrati proveniti din surse agricole

→ Folosinta agricola excesiva a terenului

→ Pericol de colmatare a canalelor si podetelor, de inundare a unor suprafete de teren sau gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari sau rauri datorita depozitarii reziduurilor menajere si colmatarii canalelor de desecare

Sol/Utilizarea terenurilor

→ Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deseurilor menajere si industriale din jurul oraselor sau poluate cu substante chimice folosite in agricultura si cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica

→ Utilizarea redusa a amenajarilor

→ Disfunctii in lucrarile de intretinere si reparatii in amenajarile pentru desecari (decolmatari, curatire vegetatie) combatere a eroziunii solului cu consecinte in diminuarea efectului acestora asupra solului

→ Exista zone critice din punct de vedere al deteriorarii solului,


Pagina (228)


Componenta de mediu

Probleme actuale

respectiv areale largi cu restrictii de ordin climatic (soluri cu exces de apa, soluri cu procese de saraturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune)

→ Un sistem de irigatii limitat si invechit, inexistenta instalatiilor moderne de irigare si pierderi mari de apa pe reteaua de aductiune

→ Lucrarile imbunatatiri funciare sunt executate in majoritate inainte de 1990 si sunt nefunctionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurarii fondurilor pentru realizarea lucrarilor de intretinere si exploatare conform planurilor tehnice si regulamentelor de exploatare

→ Eroziunea solului si alunecarile de teren - un important factor limitativ al calitatii solului

Biodiversitate → Degradarea biodiversitatii prin exploatarea unor specii prin

pescuit si practici agricole inadecvate

→ Activitati reduse de impadurire, intretinere si regenerare a padurilor

→ Existenta unei suprafete forestiere redusa care prezinta riscuri (saraturare, umiditate, degradare, etc.)

→ Zone critice forestiere datorate taierilor ilegale, pasunatului abuziv in regim de salbaticie

Patrimoniul natural

→ Dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate protejate

Patrimoniul cultural

→ Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor, araturi, excavari, traversarea lor de drumuri

→ Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura: numeroase imobile importante din municipiul Botosani

Riscuri de mediu

→ Inundatii

� Vulnerabilitate la inundatii

� Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundatii;

� Comunicare defectuoasa intre organele responsabile cu managementul riscului la inundatii si populatia din zonele cu risc ridicat la inundatii.

→ Alunecari de teren

� Suprafete cu dimensiuni reduse, avand probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren, razlete, apar incluse in cadrul suprafetelor inguste, alungite cu probabilitate medie-


Pagina (229)


Componenta de mediu

Probleme actuale

mare de declansare a alunecarilor de teren;

→ Cutremure

� Teritoriul de studiu apartine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii constructiilor la riscul seismic.

Managementul deseurilor

→ Cantitatile crescute de deseuri colectate neselectiv si depozitate in depozitele de deseuri. Peste 93% din deseurile generate, ingloband materii utile ca sticla, metal, hartie, plastic etc sunt depozitate.

→ Existenta depozitelor neconforme de deseuri

→ Depozitarea deseurilor tehnologice produse de agentii economici in depozitele de deseuri menajere

→ Depozitarea deseurilor periculoase provenite din activitati casnice in depozitele de deseuri menajere

→ Depozitarea intamplatoare pe sol a deseurilor din mediul rural, evacuarea acestora in cursurile de apa, arderea necontrolata a deseurilor din mediul urban

Sanatatea umana

→ Existenta depozitelor neconforme de deseuri ce induce un risc asupra sanatatii populatiei

→ Existenta unor resurse de ape subterane cu grad scazut de potabilitate

→ Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaza de instalatii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu indeplineste intotdeauna conditiile de calitate, conform normativelor in vigoare

→ Statiile de epurare in functiune sunt intr-un grad avansat de uzura

→ Existenta incintelor in care se gasesc surse de zgomot si vibratii neizolate fonic

→ Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizeaza poluarea fonica

Utilizarea resurselor naturale

→ Exploatarea necorespunzatoare a resurselor solului si subsolului si ecosistemelor

→ Utilizarea redusa a surselor regenerabile de enegie

Desi elaborarea PATJ a avut in vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecarei componente de mediu, au fost totusi identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de masuri ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a retelei de drumuri.


Pagina (230)


4. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ

Obiectivele de mediu cuprinse in politicile si reglementarile elaborate la nivel de Comunitate, national, regional sau local, descriu starea mediului la care se va ajunge, oferind un cadru coerent pentru elaborarea planului. Ele sunt insotite in general de tinte, prin care se poate stabili performanta de detaliu.

Un plan de amenjare a teritoriului care sustine si vizeaza obiectivele relevante de mediu si tintele aferente se va dovedi durabil din punct de vedere al mediului, asigurand atat dezvoltarea economica viitoare, cat si pastrarea bunurilor de mediu pentru generatiile viitoare.

Stabilirea obiectivelor de protectia mediului relevante se dovedeste a fi astfel necesara in vederea evaluarii Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj in raport cu tendintele privind protectia mediului.

Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea PATJ Gorj si tintele aferente au fost stabilite in urma consultarii urmatoarelor documente, politici si reglementari in vigoare:

• Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila 2013 – 2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1460/2008;

• Planul National de Actiune pentru Mediu, 2004;

• Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”;

• Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004;

• Strategia Nationala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003;

• Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1854/2005;

• Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 762/2008;

• Master Plan privind gestionarea deseurilor in judetul Gorj pentru perioada 2007 -2037;

• Brosura „Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007 – 2013”, 2007, publicata pe site-ul Agentiei Nationale de Protectia Mediului (www.anpm.ro).

Pe baza obiectivelor relevante de mediu stabilite au fost definite criteriile de evaluare - indicatori. Acesti indicatori pot fi calitativi si cantitativi si exprima ori un mijloc de masurare a progreselor in directia realizarii in timp a obiectivelor de mediu ori modalitatea de atingere a acestora.

Stabilirea obiectivelor de mediu relevante, a indicatorilor si tintelor a avut in vedere urmatoarele aspecte:


Pagina (231)


• sa poata fi folosite ca repere pentru evaluarea PATJ Gorj;

• sa se adreseze aspectelor de mediu relevante la nivelui judetului si a tendintelor asteptate pentru fiecare componenta a mediului in parte;

• sa poata fi revizuite pe masura ce apar date noi privind situatia de baza;

• sa poata fi monitorizate si masurate, in timpul si cu resursele disponibile.

Obiectivele relevante de mediu, indicatorii si tintele stabilite pentru PATJ Gorj sunt prezentate in tabelul urmator.


Pagina (232)


Tabel 4.1. Obiective de mediu relevante, indicatori si tinte

Domeniu/componenta de mediu

Obiective de mediu relevante Indicatori Tinte

OMR 1:

Limitarea poluarilor generate de activitatile industriale

- Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si

compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv

instalatiile mari de ardere

- Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale

- Nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 si COV nu trebuie sa depaseasca plafoanele nationale de emisie stabilite pentru anul 2010:

� SO2 – 918 ktone

� NOx – 437 ktone

� NH3 – 210 ktone

� COV – 523 ktone

- Incadrarea emisiilor de poluanti provenite de la unitatile industriale din regiune in limitele maxime admisibile conform prevederilor legale

Protectia atmosferei

OMR 2:

Reducerea poluarii generata de activitatile de transport

- Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier

- Atingerea plafoanelor de emisie, conform angajamentelor asumate.

Schimbari climatice

OMR 3:

Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor

negative ale acestora asupra societatii si mediului

- Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera

- Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice

- Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8%, pana in 2008–2012, comparativ cu 1990

- Reducerea emisiilor globale cu aproximativ 20–40%, pana in 2020, comparativ cu 1990

OMR 4:

Asigurarea unor sisteme performante de

- Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei

- Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul urban pana in


Pagina (233)




captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural

potabile in mediul urban

- Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila

- Parametrii de calitate ai apei potabile

2015

- Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul rural pana in 2018

- Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile in prevederile legislative in vigoare

OMR 5:

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra

apelor de suprafata

- Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare

- Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate

- Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate

- Valoarea investitiilor

- Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de colectare ape uzate:

� pana in 2013 pentru toate aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e.

� pana in 2018 pentru toate aglomerarile cu mai putin de 10000 l.e.

- Reabilitarea/modernizarea si/sau construirea statiilor de epurare:

� pana in 2015 pentru toate aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e.

� pana in 2018 pentru toate aglomerarile cu mai putin de 10000 l.e.

- Reabilitarea si extinderea statiilor de epurare industriale pana in 2017

Managementul resurselor de apa

OMR 6:

Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru

a sustine biodiversitatea

- Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata

- Numarul de depozite necontrolate de deseuri eliminate de pe malurile si din albiile raurilor

- Reducerea poluarii mediului acvatic prin modernizarea si retehnologizarea proceselor industriale si utilizarea unor substante si materiale noi

- Reducerea progresiva a poluarii datorata substantelor prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase


Pagina (234)




-Statii de de compostare

OMR 7:

Protectia apelor subterane impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole

- Parametri calitativi biologici si chimici monitorizati

- Suprafete de teren pe care s-au administrat ingrasaminte chimice si/sau pesticide

- Atingerea parametrilor calitativi ai corpurilor de apa subterana conform prevederilor legale in vigoare

OMR 8:

Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor

- Lungimea raurilor unde s-au efectuat lucrari de restaurare/renaturare

- Realizarea unor habitate necesare dezvoltarii speciilor locale in 50% din cursurile de apa

- Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa

OMR 9:

Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si

degradarii acestora

- Suprafete de teren contaminate/degradate

- Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale

- Reducerea suprafetelor de teren contaminate/degradate cu 30% fata de nivelul actual

OMR 10:

Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate

- Suprafete de teren afectate

- Refacerea solurilor degradate pana la un nivel de functionalitate corespunzator

Calitatea solului

OMR 11:

Utilizarea durabila a resurselor de sol

- Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica

- Practicarea agriculturii ecologice pe 20% din suprafata totala a fondului funciar, pana in 2013

- Numar si capacitati de containere de precolectare

- Numar si capacitati masini de transport

- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100%, pana in 2013

- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de 80%, pana in 2013


Pagina (235)




Managementul deseurilor

OMR 12:

Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere

- Numar statii de transfer

- Cantitatea de deseuri biodegradabile generata

- Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv

- Nr. puncte de colectare selectiva

- Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010

- Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010

- Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitata fata de anul 1995 cu:

� 50% pana in 2013

� 35% pana in 2016

� Deseuri din ambalaje:

� Valorificare totala 53% si reciclare totala 46% (15% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2011

� Valorificare totala 57% si reciclare totala 50% (15% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2012

� Valorificare totala 60% si reciclare totala 55% (60% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 22.5% plastic, 15% lemn) pana in 2013

� Vehicule scoase din uz (VSU):

� Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa VSU fabricate inainte de 1 ianuarie 1980, incepand cu 2007

� Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa VSU fabricate dupa 1 ianuarie 1980, incepand cu 2007

� Reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa medie pe vehicul si an pentru toate VSU incepand cu 2015

� Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din greutatea tuturor VSU incepand cu 2015

- Recuperarea si reciclarea a 50% din cantitatea de


Pagina (236)




baterii/acumulatori (fara electrolit) pana in 2011

OMR 13:

Asigurarea gestionarii corepunzatoare a deseurilor industriale

- Cantitatea de deseuri industriale valorificata in anul 2010

- Nr. depozitelor ecologice pentru deseuri industriale

- Reducerea cantitatii de deseuri industriale eliminate prin depozitare finala

OMR 14:

Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu

- Numar depozite neautorizate

- Numar depozite neconforme inchise

- Suprafata (ha) de teren ecologizat

- Sistarea/incetarea activitatii sau conformarea depozitelor de deseuri existente conform calendarului prevazut in HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor (in etape, pana in 2017)

- Reducerea numarului de depozite neautorizate si inchiderea depozitelor neconforme incepand cu 2007

- Ecologizarea post – inchidere a depozitelor rurale, incepand cu 2007

OMR 15:

Valorificarea energetica a deseurilor

- Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic

- Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje pana in 2013

- Cantintatea de biogaz (m3) produsa in depozitele ecologice

OMR 16:

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a

speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate

- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite

- Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate

- Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia

- Elaborarea de proiecte prin care sa se urmareasca cresterea biodiversitatii in terenurile agricole a caror folosinta a fost schimbata

- Renaturarea terenurilor agricole care nu mai sunt utilizate

- Promovarea tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor

- Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor


Pagina (237)




existente si reducerii diversitatii biologice

OMR 17:

Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al

acestora

- Suprafata reimpadurita (ha)

- Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica

- Cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, in scopul restabilirii echilibrului ecologic

- Reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere deteriorate

- Cresterea ponderii vegetatiei forestiere din afara fondului forestier

OMR 18:

Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii

- Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica

- Refacerea zonelor naturale degradate, incepand cu anul 2007, readarea terenurilor ocupate de foste obiective industriale inchise in momentul de fata

OMR 19:

Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor

bunurilor de patrimoniu natural

- Numarul de arii naturale protejate date in custodie

- Suprafata ariilor naturale protejate

- Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale incluse in reteaua nationala si ariile Natura 2000 pana in 2013

- Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice (importanta locala)

Biodiversitate si patrimoniu natural

OMR 20:

Protectia animalelor crescute in captivitate

- Specii de animale tinute in captivitate - Asigurarea masurilor de protectie a faunei tinuta in captivitate

Patrimoniul cultural OMR 21:

Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros

- Numarul de monumente consolidate inscrise in lista patrimoniului mondial

- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate

Conservarea si gestionarea resurselor

OMR 22:

Imbunatatirea gestionarii resurselor

- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie

- Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de


Pagina (238)




naturale naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate

de ecosisteme.

energie electrica trebuie sa ajunga la 33% pana in 2010

- Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie trebuie sa ajunga la 11% pana in 2010

OMR 23:

Reducerea riscului la inundatii

- Numarul constructiilor afectate de inundatii

- Suprafete de teren afectate de inundatii

- Numarul de lucrari executate

- Valoarea investitiilor pentru asigurarea protectiei impotriva inundatiilor

- Apararea populatiei si bunurilor impotriva inundatiilor

- Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrari de indiguire si regularizarea cursurilor de apa in corelare cu conservarea zonelor umede

- Amenajarea torentilor, impaduriri si perdele de protectie

OMR 24:

Reducerea intensitatii fenomenelor de eroziune a solului

- Suprafete de teren afectate de fenomene de eroziune a solului

- Realizarea unor lucrari de combatere a eroziunii solului (CES) si desecare

Riscuri de mediu

OMR 25:

Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si

integritatii umane a alunecarilor de teren

- Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010

- Suprafete de teren de alunecare stabilizat

- Stabilizarea alunecarilor de teren active si realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusa a terenului.

Managementul substantelor si

preparatelor chimice

OMR 26:

Limitarea poluarilor accidentale industriale


- Rapoarte de securitate

- Actualizarea inventarului de tip Seveso pentru operatorii economici

- Utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare

- Implementarea unui sistem de management de siguranta, la nivelul operatorului economic


Pagina (239)




periculoase - Elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora

- Reducerea impactului negativ asupra comunitatilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului

Sanatatea umana

OMR 27:

Imbunatatirea starii de sanatate umana

- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)

- Cresterea nivelului de calitate a vietii in zonele urbane si rurale

- Cresterea gradului de asigurare a serviciilor medicale

Zgomot

OMR 28:

Reducerea poluarii fonice

- Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile)

- Numar persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului

- Identificarea actiunilor care ar putea reduce nivelele de zgomot - 10% pana in 2010 fata de anul 2000

- Plasarea obiectivelor privind zgomotul in planurile de luare a deciziilor la nivel local – 20% pana in 2020 fata de anul 2000

Transport durabil OMR 29:

Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport

- Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere

- Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb

- Puncte de masura emisii

- Numar de indicatori analizati

- Numar de analize de emisii

- Reducerea cu minim 20% a emisiilor si incadrarea in limitele de imisii a concentratiilor de NOx, SO2, pulberi in suspensie, CO si a varfurilor de poluare asociate de pe tronsoanele urbane

- Implementarea retelei de monitorizare a imisiilor rezultate din traficul rutier

- Extinderea retelei de cale ferata


Pagina (240)




- Km de cale ferata realizata

- Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite

Educatie ecologica OMR 30:

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

- Numar de sesizari

- Asigurarea cunostintelor, deprinderilor, motivatiilor si a valorilor necesare populatiei in scopul asumarii raspunderii de mentinere a calitatii mediului

- Cresterea nivelului de reactie comunitara la agresarea factorilor de mediu


Pagina (241)


Procesul de evaluare a compatibilitatii dintre obiectivele Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj si obiectivele de mediu relevante, in scopul identificarii sinergiilor si neconcordantelor existente, a avut in vederea analiza obiectivelor specifice ale PATJ pentru a obtine un nivel detaliat de analiza si s-a bazat pe utilizarea unei matrici de compatibilitate.

In cadrul matricii, s-a folosit urmatorul sistem de identificare/caracterizare:

• culoarea albastru in caz de compatibilitate,

• culoarea rosu in caz de incompatibilitate,

• culoarea mov in cazul in care implementarea obiectivului specific poate fi partial compatibil cu obiectivul de mediu relevant dar partial incompatibil cu acesta si

• culoarea alb daca intre doua obiective nu a existat nici o legatura.

Prin „compatibilitate” s-a subinteles situatia in care obiectivul specific a coincis direct cu obiectivul relevant de mediu sau cea in care, prin implementarea obiectivului specific, s-au vizat aceeasi directie de actiune si aceleasi tinte ca si in cazul obiectivului relevant de mediu. Orice alta situatie, cu exceptia celei in care nu a existat nici o legatura, s-a considerat ca fiind necompatibila.

De asemenea, in cazul in care un obiectiv specific s-a regasit in mai multe obiective generale sau domenii, s-a luat in considerare o singura data pentru a se evita redundanta.

Fiecare concordanta/neconcordanta constatata a fost justificata si prezentata ulterior pentru fiecare obiectiv specific in parte, in raport cu obiectivele de mediu relevante fata de care s-a stabilit o legatura. Evaluarea fiecarui obiectiv specific s-a facut utilizand indicatorii stabiliti pentru fiecare obiectiv de mediu in parte.


Pagina (242)


Figura 4.1 Matricea compatibilitatii dintre obiectivele PATJ si obiectivele relevante de mediu OMR1 OMR2 OMR3 OMR4 OMR5 OMR6 OMR7 OMR8 OMR9 OMR10 OMR11 OMR12 OMR13 OMR14 OMR15 OMR16 OMR17 OMR18 OMR19 OMR20 OMR21 OMR22 OMR23 OMR24 OMR25 OMR26 OMR27 OMR28 OMR29 OMR30

OS1

OS2

OS3

OS4

OS5

OS6

OS7

OS8

OS9

OS10

OS11

OS12

OS13

OS14

OS15

OS16

OS17

OS18

OS19 Impact indirect, asigura atractivitatea zonei

OS20

OS21

OS22

OS23

OS24

OS25

OS26

OS27

OS28

OS29


OS31

OS32

OS33 Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect, datorat facilitatii comunicatiilor in caz de riscuri naturale si antropice

OS34

OS35

OS36 Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si posibilitatea imbunatatirii conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca; indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile.

OS37

OS38 Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si posibilitatea imbunatatirii conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca; indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile.

OS39


OS41

OS42

OS43

OS44

OS45

OS46


OS48

OS49

OS50


Pagina (243)


Legenda culori:

compatibilitate compatibilitate si incompatibilitate

incompatibilitate nici o legatura

Analizand matricea de evaluare a compatibilitatii intre obiectivele PATJ Gorj si obiectivele de mediu relevante, se constata faptul ca obiectivele specifice ale PATJ sustin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent in concordanta cu acestea.

Justificarea compatibilitatilor/incompatibilitatilor este prezentata in cele ce urmeaza.

Tabel 4.2 Analiza compatibilitatii intre obiectivele PATJ si obiectivele de mediu relevante

OS1: Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni)

Obiective de mediu relevante

Indicatori Justificare

OMR 1:


- Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere


Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului.

OMR 2:



Obiectivul contribuie la reducerea poluarii atmosferice, dar nu se

refera direct la instalatiile de ardere

OMR 3:

Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera,

precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si

mediului




Obiectivul vizeaza direct limitarea/reducerea emisiilor de

gaze cu efect de sera

OMR 18:

Reducerea impactului presiunii antropice asupra

biodiversitatii


Ecologizarea terenurilor contribuie direct la diminuarea presiunii

antropice si indirect la reducerea poluarii armosferice generata de

instalatiile de ardere.

OMR 19:

Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si

utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu

natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Cresterea suprafetelor ocupate de arii naturale protejate contribuie

indirect la reducerea poluarii atmosferice.

OMR 26:


- Valoarea investitiilor - Rapoarte de securitate

Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile contribuie la scaderea numarului de accidente industriale

si indirect la reducerea poluarii


Pagina (244)


atmosferice.

OMR 27:



Prin redeucerea poluarii atmosferice se contribuie la

imbunatatirea starii de sanatate umana.

OS2: Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata Obiective de mediu

relevante Indicatori Justificare

OMR 1:




Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului.

OMR 2:



Reducerea nivelului emisiilor generate de traficul rutier

contribuie indirect la imbunatatirea calitatii aerului.

OMR 3:



mediului




Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera contribuie indirect la imbunatatirea calitatii atmosferei.

OMR 13:

Asigurarea gestionarii corepunzatoare a deseurilor

industriale


- Numarul depozitelor ecologice pentru deseuri industriale

Valorificarea corespunzatoare a deseurilor industriale contribuie la

reducerea poluarii atmosferice.

OMR 18:


biodiversitatii


Ecologizarea terenurilor contribuie direct la diminuarea presiunii

antropice si indirect la reducerea poluarii atmosferice.

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Prin reducerea poluarii atmosferice

cu pulberi se asigura indirect masurile de conservare a bunurilor

de patrimoniu natural.

OMR 27:


- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara

Prin redeucerea poluarii atmosferice se contribuie la

imbunatatirea starii de sanatate umana.

OS3: Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate Obiective de mediu


OMR 2: - Nivelul emisiilor poluante generate

de traficul rutier Obiectivul vizeaza direct

imbunatatirea calitatii aerului


Pagina (245)



OMR 3:



mediului




Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului

OMR 27:



Prin imbunatatirea calitatii aerului se urmareste imbunatatirea starii de

sanatate umana.

OMR 29:

Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de

transport



- Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor

si din zonele locuite

Prin dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport se urmareste

direct imbunatatirea calitatii aerului.

OS4: Imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a apelor uzate in localitati Obiective de mediu


OMR 4:

Asigurarea unor sisteme performante de captare,

transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul

urban si rural

- Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban



Explicit

OMR 5:

Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate

menajere si industriale asupra apelor de suprafata





Prin epurarea apelor uzate se va asigura calitatea apelor de suprafata si indirect volumul de apa necesar alimentarii in sistem centralizat.

OMR 6:

Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie

sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea



O buna calitate a apelor de suprafata va asigura debitul necesar

alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat.

OMR 27:

Imbunatatirea starii de


Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat contribuie direct la imbunatatirea starii de sanatate


Pagina (246)


sanatate umana umana. OS5: Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane



OMR 1:




Reducerea nivelului de emisii din industrie contribuie indirect la imbunatatirea calitatii apelor.

OMR 2:



Un nivel scazut al emisiilor din trafic contribuie indirect la

imbunatatirea calitatii apelor de suprafata, limitandu-se transportul de poluanti prin intermediul apelor

meteorice.

OMR 4:



urban si rural




Explicit

OMR 5:







Explicit

OMR 6:





Explicit

OMR 7:

Protectia apelor subterane impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole



Explicit

OMR 8:

Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor


Explicit

OMR 9:

Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si


- Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri

Reducerea suprafetelor de teren contaminat va avea ca efect

indirect imbunatatirea calitatii apelor de suprafata, limitandu-se


Pagina (247)


prevenirea poluarii si degradarii acestora

menajere si industriale transportul de poluanti prin intermediul apelor meteorice.

OMR 12:

Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al

deseurilor menajere



- Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile

generata - Cantitati de deseuri valorificabile

(hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv

- Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la

nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori

(fara electrolit) reciclate in anul 2010

In mod indirect conduce la imbunatatirea calitatii apelor de

suprafata prin inchiderea depozitelor pentru deseuri

neconforme si a celor necontrolate.

OMR 13:


industriale



Contribuie in mod indirect la imbunatatirea calitatii apelor prin realizarea depozitelor ecologice

pentru deseuri industriale.

OMR 14:

Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea

populatiei si mediu

- Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat

In mod indirect conduce la imbunatatirea calitatii apelor de

suprafata prin inchiderea depozitelor pentru deseuri

neconforme si a celor necontrolate.

OMR 16:

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a

habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate




Conservarea diversitatii habitatelor naturale contribuie refacerea si la

epurarea naturala a surselor de apa de suprafata si subterane.

OMR 26:



Un numar redus de accidente industriale contribuie la

diminuarea degradarii mediului natural.

OMR 27:



Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane contribuie direct la imbunatatirea starii de

sanatate umana.

OS6: Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere Obiective de mediu


OMR 1:



- Nivelul altor emisii de poluanti de la

Prin reabilitarea zonelor afectate de exploatarile miniere se limiteaza

efectele generate de aceste activitati asupra mediului.


Pagina (248)


unitati industriale

OMR 9:





Explicit

OMR 10:

Remedierea si/sau reconstructia ecologica a

solurilor degradate


Explicit

OMR 11:



Explicit

OMR 16:






Reabilitarea solului, subsolului si a ecosistemelor contribuie indirect la conservarea diversitatii biologice

OMR 18:


biodiversitatii


Prin actiunile de reabilitare se reduce, indirect, impactul presiunii

antropice asupra biodiversitatii.

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Prin actiunile de reabilitare se poate contribui la cresterea numarului de

arii naturale protejate.

OS7: Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere Obiective de mediu


OMR 1:




Obiectivul contribuie implicit la reducerea poluarii solurilor si a

apelor freatice.

OMR 5:





Obiectivul contribuie implicit la reducerea poluarii solurilor si a

apelor freatice.


Pagina (249)




OMR 9:





Explicit reabilitare sol/subsol

OMR 10:


solurilor degradate


Explicit reabilitare sol/subsol

OMR 11:


- Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica Obiectivul implicit contribuie

imbunatatirea calitatii solurilor.

OMR 18:


biodiversitatii


Prin reconstructia ecologica a solurilor se contribuie in mod direct la imbunatatirea calitatii

acestora.

OS8: Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural Obiective de mediu


OMR 1:




Reducerea emisiilor de poluanti asigura integritatea speciilor si a

habitatelor naturale.

OMR 5:







Explicit, conservarea biodiversitatii specifice raurilor.

OMR 6:






OMR 8: Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor




Pagina (250)


OMR 9:





Implicit contribuie la conservarea ecosistemelor specifice.

OMR 16:






Explicit, conservarea biodiversitatii.

OMR 17:

Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora

- Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha)

pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica

Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii specifice

ecosistemelor forestiere.

OMR 18:


biodiversitatii

- Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica Explicit, conservarea

biodiversitatii.

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Explicit, conservarea

biodiversitatii.

OMR 30:


- Numar de sesizari

Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii prin promovarea

politicilor de imbunatatire a calitatii mediului.

OS9: Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite Obiective de mediu


OMR 4:



urban si rural




Explicit, contribuie direct la dezvoltarea sistemului de

alimentare cu apa si canalizare in raport cu suprafetele construite.

OMR 12:


deseurilor menajere




generata

Explicit, contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii pentru deseuri, in raport cu extinderea

constructiilor.


Pagina (251)


- Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv




OMR 29:


transport





Explicit, contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii de

transport.

OS10: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei



OMR 16:






Conservarea biodiversitatii asigura gestionarea eficienta a resurselor

materiale.

OMR 23:




- Numarul de lucrari executate - Valoarea investitiilor pentru

asigurarea protectiei impotriva inundatiilor

Explicit

OMR 24:

Reducerea intensitatii fenomenelor de eroziune a

solului


Explicit

OMR 25:

Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren



Explicit

OMR 27:



Protectia fata de riscurile naturale asigura imbunatatirea starii de

sanatate umana.


Pagina (252)


sanatate umana OS11: Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii

sanatatii populatiei si a mediului Obiective de mediu


OMR 7:




Indirect imbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane.

OMR 9:





Indirect, imbunatatirea calitatii solurilor.

OMR 12:


deseurilor menajere








(fara electrolit) reciclate in anul 2010 -

Explicit

OMR 13:


industriale



Explicit

OMR 14:


populatiei si mediu


Explicit

OMR 15:



Explicit

OMR 18:


biodiversitatii


Indirect, prin inchiderea depozitelor neconforme.

OMR 27:



Starea de sanatate umana se imbunatateste datorita asigurarii

unui sistem integrat de gestionare a


Pagina (253)


sanatate umana deseurilor. OS12: Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice

din chimie) Obiective de mediu


OMR 12:


deseurilor menajere









Explicit

OMR 13:


industriale



Explicit

OMR 14:


populatiei si mediu

- Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat Explicit

OMR 15:



Explicit

OMR 18:


biodiversitatii


Indirect, prin valorificarea

deseurilor periculoase se va reduce impactul asupra biodiversitatii.

OS13: Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de protectie si

conservarea adecvate Obiective de mediu


OMR 16:






Explicit


Pagina (254)


OMR 17:




Indirect, prin cresterea suprafetei ocupate de paduri si integrarea

acestora in arii naturale protejate.

OMR 18:


biodiversitatii


Explicit, administrarea corecta a ariilor naturale protejate reduce impactul asupra biodiversitatii.

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate

Explicit

OMR 22:

Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea

exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii

serviciilor furnizate de ecosisteme


Indirect, se asigura o buna gestionare a resurselor naturale

prin aplicarea masurilor de protectie si conservare adecvate

OMR 30:


- Numar de sesizari

Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii prin promovarea

politicilor de imbunatatire a calitatii mediului.

OS14: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor



OMR 21:



Explicit

OMR 30:


- Numar de sesizari

Implicit, contribuie la conservarea patrimoniului cultural construir

prin promovarea unor politici de protejare si valorificare a acestuia.

OS15: Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional



OMR 2:



- Implicit, prin dezvoltarea unei

infrastructuri durabile de transport.

OMR 4: - Numarul de beneficiari ai sistemului

centralizat de distributie a apei Implicit, prin racordarea eficienta la sistemele de captare, transport,


Pagina (255)




urban si rural

potabile in mediul urban - Ponderea populatiei rurale cu acces la

serviciile publice de alimentare cu apa potabila

- Parametrii de calitate ai apei potabile -

tratare si distributie a apei potabile

OMR 12:


deseurilor menajere









Explicit , in conformitate cu politica nationala de management

al deseurilor

OMR 29:


transport





Explicit

OS16: Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor Obiective de mediu


OMR 18:


biodiversitatii


Gradul ridicat de accesibilitate poate avea ca efect negativ

cresterea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii.

OMR 29:


transport





Explicit

OS17: Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie


Pagina (256)




OMR 4:



urban si rural




Explicit

OMR 12:


deseurilor menajere









Explicit

OMR 21:



Complementare, conditii mai bune

si protejarea patrimoniului construit

OMR 27:



Explicit

OMR 29:


transport





Implicit, asigurarea conditiilor moderne de locuire

OMR 30:


- Numar de sesizari

Indirect, prin cresterea nivelului de educatie al populatiei.

OS20: Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate Obiective de mediu



Pagina (257)


OMR 27:



Explicit

OS21: Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural



OMR 21:



Implicit, acces la cultura.

OS22: Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement Obiective de mediu


OMR 16:






Obiectivul vizeaza indirect imbunatatirea serviciilor de sport si

agrement.

OMR 17:




Obiectivul vizeaza indirect imbunatatirea serviciilor de sport si

agrement.

OMR 18:


biodiversitatii

- Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica Obiectivul vizeaza indirect calitatea

vietii

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Obiectivul vizeaza indirect calitatea

vietii

OMR 20:

Protectia animalelor crescute in captivitate

- Specii de animale tinute in captivitate Obiectivul vizeaza direct

imbunatatirea serviciilor de sport si agrement.

OMR 22:



serviciilor furnizate de ecosisteme.


Obiectivul vizeaza indirect calitatea vietii


Pagina (258)


OMR 29:


transport





Asigura in mod direct accesul la dotari de sport si agrement.

OS23: Modernizarea infrastructurii rutiere de transport Obiective de mediu


OMR 2:



Obiectivul va avea ca efect indirect imbunatatirea calitatii aerului.

OMR 3:



mediului




Obiectivul va avea ca efect indirect imbunatatirea calitatii aerului.

OMR 9:





Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea degradarii solurilor.

OMR 14:


populatiei si mediu

- Numar depozite neautorizate


- Suprafata (ha) de teren ecologizat

Efecte asupra depozitarii necontrolate deseurilor in lungul

drumurilor.

OMR 16:






Efecte adverse prin degradarea habitatelor naturale si reducerea

biodiversitatii.

OMR 17:

Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului



Efecte adverse prin posibila degradare a vegetatiei forestiere


Pagina (259)


socio-economic al acestora

OMR 18:


biodiversitatii


Efecte adverse asupra biodiversitatii.

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Obiectivul va avea ca efect indirect utilizarea durabila a patrimoniului

natural pentru ca noile infrastructuri rutiere sunt moderne,

iar cele vechi vor fi modernizate.

OMR 25:




Obiectivul va avea ca efect indirect stabilizarea suprafetelor de teren

afectate de alunecari de teren.

OMR 28:




Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea poluarii fonice prin

imbunatatirea covorului asfaltic.

OMR 29:


transport





Explicit

OS24: Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare Obiective de mediu


OMR 2:



-

Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului prin

reducerea traficului rutier.

OMR 3:

Limitarea/reducerea emisiilor


- Numarul de investitii in vederea




Pagina (260)


de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si

mediului

maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea

utilizarii surselor regenerabile de energie

OMR 28:






OMR 29:


transport





Explicit

OS25: Apararea impotriva inundatiilor Obiective de mediu


OMR 6:





Indirect prin reducerea cantitatii de suspensii transportate catre acestea

in cazul unor viituri.

OMR 8: Restaurarea

ecologica/renaturarea raurilor


Efecte negative si pozitive prin lucrarile de aparare se afecteaza

habitatele

OMR 23:




- Numarul de lucrari executate - Valoarea investitiilor pentru

asigurarea protectiei impotriva inundatiilor

Explicit

OS26: Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati Obiective de mediu


OMR 4:


transport, tratare si distributie


- Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa

Explicit


Pagina (261)


a apei potabile in mediul urban si rural

potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile

OMR 5:



- Numar de locuinte racordate la noile

canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere

colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate



Obiectivul vizeaza direct evacuarea apelor uzate in conditii de siguranta

pentru mediu si populatie.

OMR 6:





Implicit prin imbunatatirea conditiilor de evacuare a apelor

uzate.

OMR 27:



Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii vietii

OS27: Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare Obiective de mediu


OMR 9:





Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii solurilor.

OMR 10:


solurilor degradate


Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii solurilor

OMR 11:



Explicit

OMR 24:


solului


Implicit sunt reduse fenomenele de eroziune

OMR 25:




Implicit sunt protejate suprafetele de teren ce pot fi afectate de

alunecari de teren

OS31: Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in


Pagina (262)


siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului

OMR 3:



mediului




Reducerea emisiilor poluante in atmosfera

OS32: Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora



OMR 1:




Reducerea emisiilor poluante in atmosfera

OMR 3:



mediului




Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera

OMR 15:


- Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic Reducerea emisiilor poluante in

atmosfera

OMR 16:






Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile

pentru incalzire

OMR 18:


biodiversitatii


Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile

pentru incalzire

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Inidirect, prin protectia si conservarea patrimoniului natural

protejat


Pagina (263)


OMR 22:



serviciilor furnizate de ecosisteme


Explicit

OMR 30:


- Numar de sesizari

Prin promovarea SRE se creste gradul de constientizare a

populatiei asupra problemelor de mediu

OS34: Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala



OMR 2:



Asigurarea unei structuri echilibrate a teritoriului si dezvoltarea unui

sistem de transporturi modern vor avea ca efect reducerea poluarii in

lungul cailor de comunicatie.

OMR 4:



urban si rural




Structura echilibrata a teritoriului va avea ca efect indirect asigurarea unui sistem performant de tratare

si transport a apei potabile.

OMR 11:



Explicit

OMR 12:


deseurilor menajere









Prin masurile impuse, obiectivul va avea ca efect o mai buna gestionare

a deseurilor, prin implementarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminarea acestora cu riscuri minime pentru sanatete si

mediu

OMR 22:



serviciilor furnizate de


Printr-o structura echilibrata in teritoriu se evita exploatarea excesiva a resurselor dintr-o

regiune si subexploatarea in alta.


Pagina (264)


ecosisteme.

OMR 29:


transport





Pentru conectarea asezarilor distribuite echilibrat in teritoriu,

este necesara realizarea unei infrastructuri durabile de transport.

OS35: Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor Obiective de mediu


OMR 2:



Caile de comunicatie moderne necesare pentru interconectarea

localitatilor vor contribui la reducerea poluarii.

OMR 4:



urban si rural




Dezvoltarea echilibrata in teritoriu a localitatilor va avea ca efect

indirect imbunatatirea structurii de asigurare a apei potabile

OMR 12:


deseurilor menajere









Obiectivul vizeaza indirect extinderea sistemului de gestionare

a deseurilor menajere.

OMR 29:


transport





Obiectivul vizeaza indirect dezvoltarea unei infrastructuri

durabile de transport.


Pagina (265)


OS37: Crearea de noi locuri de munca Obiective de mediu


OMR 27: Imbunatatirea starii de

sanatate umana


Obiectivul va contribui la cresterea calitatii vietii populatiei

OMR 29: Dezvoltarea unei

infrastructuri durabile de transport








Acces mai usor la servicii

OS39: Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate Obiective de mediu


OMR 27:



Explicit

OS41: Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Obiective de mediu


OMR 7:




Implicit printr-un management adecvat al apei

OMR 9:





Explicit

OMR 10:


solurilor degradate


Implicit prin recuperarea unor terenuri afectate sau degradate

OMR 11:

Utilizarea durabila a resurselor


Implicit prin practicarea agriculturii sustenabile


Pagina (266)


de sol

OMR 24:


solului


Implicit prin recuperarea terenurilor afectate de eroziune

OMR 25:




Implicit prin recuperarea terenurilor afectate de alunecari de

teren

OS42: Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola Obiective de mediu


OMR 6:





Explicit

OMR 8: Restaurarea

ecologica/renaturarea raurilor


Obiectivul va avea ca efect restaurarea ecologica a raurilor,

prin masurile ce se impun pentru calitatea apelor de suprafata in vederea exercitarii activitatilor

piscicole

OMR 16:






Obiectivul va contribui direct la conservarea biodiversitatii prin utilizarea rationala a resurselor

piscicole

OMR 18:


biodiversitatii


Implicit prin utilizarea durabila a resurselor piscicole

OMR 22:





Implicit prin evitarea exploatarii excesive a resursei piscicole

OS43: Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica Obiective de mediu


OMR 3:

Limitarea/reducerea emisiilor


- Numarul de investitii in vederea

Prin utilizarea surselor de energie regenerabila se va diversifica

economia locala


Pagina (267)



mediului

maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea

utilizarii surselor regenerabile de energie

OMR 11:


- Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica Implicit prin utilizarea durabila a

solurilor

OS44: Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice Obiective de mediu


OMR 4:



urban si rural




Explicit, se va imbunatati calitatea vietii

OMR 12:


deseurilor menajere










OMR 29:


transport






OS45: Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Obiective de mediu


OMR 3





- Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de

Dezvoltarea industriala implica atat efecte pozitive cat si negative

care trebuie balansate


Pagina (268)


mediului energie

OMR 4 Asigurarea unor sisteme performante de captare,


urban si rural



- Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5







Dezvoltarea industriala implica atat efecte pozitive cat si negative care trebuie balansate Cresterea

gradului de poluare a apelor menajere; vizeaza indirect dezvoltarea sistemului de

captare/evacuare ape

OMR 11 Utilizarea durabila a resurselor

de sol


Dezvoltarea industriei va implica ocuparea de noi suprafete de

teren. Unele masuri vizeaza insa reabilitarea siturilor industriale disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari

OMR 12:


deseurilor menajere







nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara

electrolit) reciclate in anul 2010 OMR 14


populatiei si mediu


Dezvoltarea sectorului industrial va determina generarea unor cantitati sporite de deseuri si implicit necesitatea cresterii capacitatilor de depozitare

OMR 16 Conservarea diversitatii

biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a




- Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si

Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor


Pagina (269)


conditioneaza refacerea acesteia

OMR 26:


- Valoarea investitiilor - Rapoarte de securitate Efecte combinate, pozitive si

negative, dezvoltarea sectorului industrial va creste cererea de

resurse

OS46: Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale



OMR 1:




OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor


mediului




Explicit, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea competitivitatii

OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare,


urban si rural



- Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5:






- Valoarea investitiilor OMR 10:


solurilor degradate


Explicit, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea competitivitatii dar

si necesitatea imbunatatirii sistemelor de captare/evacuare a

apelor


Pagina (270)


OMR 11:



Dezvoltarea industriei va implica ocuparea de noi suprafete de teren.

Unele masuri vizeaza insa reabilitarea siturilor industriale

disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari

OMR 12:


deseurilor menajere









OMR 14: Eliminarea deseurilor fara

riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu


Dezvoltarea sectorului industrial va

determina generarea unor noi cantitati de deseuri si implicit

cresterea capacitatilor de depozitare necesare

OMR 16: Conservarea diversitatii

biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a





Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca

urmare a extinderii activitatilor

OMR 22: Imbunatatirea gestionarii

resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive,

recunoasterea valorii serviciilor furnizate de

ecosisteme.


Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca

urmare a extinderii activitatilor umane

OMR 26:



Posibile efecte adverse, dar unele masuri vizeaza retehnologizarea unitatilor industriale prin care ar putea fi introduse echipamente

performante si sigure

OS48: Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica Obiective de mediu



Pagina (271)


OMR 3



mediului




Efecte combinate, pozitive si negative, cresterea activitatii va

determina o crestere a gradului de emisii in atmosfera

OMR 9:





Cresterea activitatii implica atat efecte pozitive cat si negative care

trebuie balansate Poate creste gradul de poluare a solului

OMR 11:



Dezvoltarea sectorului de constructii va implica ocuparea de

noi suprafete de teren. Unele masuri vizeaza insa reabilitarea

siturilor disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari

OMR 16:






Dezvoltarea sectorului constructiilot va intensifica

presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitatilor

umane

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Dezvoltarea sectorului

constructiilot va intensifica presiunea asupra bunurilor de

patrimoniu natural.

OMR 22:




- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Retehnologizarea acestui sector cu

echipamente performante va contribui la eficientizarea

valorificarii materiei prime si la reducerea consumului de resurse

naturale

OS49: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane



OMR 2:



Dezvoltarea sectorului de turism va

intensifica traficul rutier


Pagina (272)


OMR 12:


deseurilor menajere









Dezvoltarea turismului, are efecte pozitive dar si negative; generarea unor cantitati sporite de

deseuri fiind necesara implementarea unui sistem integrat

si eficient de gestionare a deseurilor, cresterea capacitatilor

de depozitare necesare

OMR 16:






Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesara conservarea

biodiversitatii pentru sporirea atractivitatii turistice

OMR 17:





padurilor pentru sporirea atractivitatii turistice

OMR 18:


biodiversitatii



biodiversitatii pentru sporirea atractivitatii turistice

OMR 19:



natural


- Suprafata ariilor naturale protejate Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesar un

management adecvat pentru sporirea atractivitatii turistice

OMR 21:



Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesar un

management adecvat pentru sporirea atractivitatii turistice

OMR 29:


transport


- Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in

Dezvoltarea retelei de transport contribuie la dezvoltarea turismului


Pagina (273)


suspensie, Pb






OMR 30:


- Numar de sesizari

Educarea populatiei sporeste atractivitatea zonei

OS50: Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala



OMR 29:


transport





Posibilitati de deplasare adecvate sporesc sansele de dezvoltare

5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Analizand obiectivele PATJ Gorj, precum si setul de masuri propuse pentru atingerea acestora, se constata faptul ca procentul majoritar vizeaza aspectele de mediu caracteristice judetului.

Procesul de stabilire a principalelor efecte potentiale ce ar putea fi generate asupra mediului in urma implemetarii PATJ a constat in evaluarea efectelor potentiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de mediu. Trebuie avut insa in vedere faptul ca, deoarece PATJ are un domeniu mai larg de cuprindere comparativ cu un proiect, relatia concreta cauza-efect se poate dovedi uneori dificil de prevazut.

Evaluarea s-a realizat pe baza analizei masurilor aferente obiectivului respectiv si a unui sistem de notare pentru cuantificare efectelor pe fiecare componenta de mediu, notele fiind insotite de justificari.

Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive si negative stabilite pentru fiecare componenta de mediu.


Pagina (274)


In vederea cuantificarii potentialelor efecte generate de obiectivele si masurile prevazute de PATJ pentru fiecare componenta de mediu, s-a utilizat urmatorul sistem de notare:

Punctaj Semnificatie

-2 Efect negativ semnificativ -1 Efect negativ redus 0 Niciun efect (existent sau posibil a fi identificat/decelat) 1 Efect pozitiv redus 2 Efect pozitiv semnificativ

Evaluarea a avut in vedere starea actuala a componentelor de mediu si modul in care aceasta ar putea fi influentate, pozitiv sau negativ, intr-o masura semnificativa sau nu, de implementarea masurilor propuse pentru atingerea obiectivelor. Astfel, s-a considerat ca un efect semnificativ se produce atunci cand o componenta de mediu sufera modificari substantiale fata de starea actuala, iar un efect redus determina modificari minore ale starii componentei respective.

In plus, in cazul in care masurile prevazute pentru un obiectiv au prezentat mai multe tipuri de efecte asupra unei anumite componente de mediu (pozitive si negative), nota globala pentru componenta respectiva s-a stabilit prin insumarea notelor rezultate.

Se mentioneaza faptul ca, in cazul in care, in urma insumarii, s-a obtinut rezultatul 0, nu trebuie considerat ca nu ar exista Niciun efect global (pozitiv sau negativ) sau ca efectele s-ar compensa reciproc, ci ca la nivelul actual de evaluare (evaluare a unui plan cu o viziune generala) nu poate fi concret stabilita ponderea efectelor pozitive sau negative asupra componentei de mediu respective pentru a putea fi preconizat tipul de impact final. In acest caz, impactul global urmeaza a fi identificat prin programul de monitorizare a efectelor PATJ asupra mediului, care va permite si stabilirea unor actiuni de remediere a potentialelor efecte negative. In cazul proiectelor de investitii, acest impact se va putea stabili pe baza studiilor necesare promovarii investitiilor respective care sa vizeze de asemenea si diminuarea eventualelor efecte negative (studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului asupra mediului).

Tabel 5.1 Evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra componentelor de mediu ca urmare a implemetarii PATJ

OS1: Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni)

Componenta de mediu

Nota efect pozitiv generat

Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare

Nota efect generat de obiectiv asupra

componentei de mediu

Aer/Clima 2

Masurile propuse vor conduce la imbunatatile calitatii aerului

0 Niciun efect 2

Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural

0 Efectul nu poate fi decelat

0 Niciun efect 0


Pagina (275)


Sanatate umana/Populatie

2

Masurile propuse vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei

0 Niciun efect 2

Patrimoniu construit

0 Niciun efect 0 Niciun efect 0

Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS2: Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Masurile propuse vor conduce la imbunatatile calitatii aerului

0 Niciun efect 0

Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 2

Sol 1

Masurile vor contribui si la diminuarea poluarii solului

0 Niciun efect 1

Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural



2

Prin masurile propuse in PATJ se vor imbunatii conditiile de viata ale populatiei cat si sanatatea

0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS3: Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Pagina (276)


Aer/Clima 2

Masurile propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a aerului

0 Niciun efect 2




2

Masurile propuse vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei

0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS4: Cresterea gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0

Apa 2

Se asigura alimentarea cu apa potabila printr-un sistem performant

0 Niciun efect 2

Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural



2

Masurile vor influenta pozitiv starea de sanatate a populatiei

0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS5: Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane


Pagina (277)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Apa 2

Prin masurile propuse, calitatea apelor de suprafata si subterane se va imbunatati

0 Niciun efect 2

Sol 1

Masurile vor contribui si la diminuarea poluarii solului

0 Niciun efect 1

Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0


1

Imbunatatirea calitatii apelor prin implementarea masurilor prevazute in PATJ va genera indirect si un efect pozitiv asupra biodiversitatii, mai ales asupra ecosistemelor acvatice

0 Niciun efect 1


2

Prin masurile propuse in PATJ se vor imbunatii conditiile de viata ale populatiei cat si sanatatea

0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS6: Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 1

Unele masuri propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a aerului

0 Niciun efect 1


Pagina (278)


Apa 1

Unele masuri propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a apelor

0 Niciun efect 1

Sol 2

Masurile propuse vizeaza direct imbunatatirea calitatii solului si refacerea celor degradate

0 Niciun efect 2



2

Masurile propuse vor avea un efect pozitiv direct asupra ecosistemelor terestre afectate

0 Niciun efect 2



0 Niciun efect 0



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS7: Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 1

Unele masuri propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a aerului

0 Niciun efect 1

Apa 1

Unele masuri propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a apelor

0 Niciun efect 1

Sol 2

Masurile propuse vizeaza direct imbunatatirea calitatii solului si refacerea celor degradate

0 Niciun efect 2



Pagina (279)



2

Masurile propuse vor avea un efect pozitiv direct asupra ecosistemelor terestre afectate

0 Niciun efect 2



0 Niciun efect 0



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS8: Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Apa 1

Unele masuri propuse (renaturarea) vor contribui la diminuarea riscului de inundatii, generand un efect indirect pozitiv asupra calitatii apelor prin prevenirea poluarii acestora ca urmare a inundatiilor

0 Niciun efect 1

Sol 1

Unele masuri (crearea perdelelor de protectie, stoparea defrisarilor, etc) vor conduce la diminuarea fenomenelor de eroziune eoliana

0 Niciun efect 1



2

Masurile propuse vizeaza direct conservarea biodiversitatii

0 Niciun efect 2


Pagina (280)



1

Masurile propuse in vederea conservarii biodiversitatii vor contribui la imbunatatirea calitatii aerului, avand astfel un efect pozitiv si asupra sanatatii umane

0 Niciun efect 1



Resurse naturale

2

Biodiversitatea reprezinta o resursa naturala astfel ca masurile propuse in vederea conservarii ei vor influenta pozitiv conservarea resurselor naturale

0 Niciun efect 2

Riscuri de mediu

2

Unele masuri (vizand stoparea defrisarilor, impadurirea, crearea perdelelor de protectie si renaturarea) vor contribui direct la prevenirea secetei, eroziunii solului si inundatiilor

0 Niciun efect 2

OS9: Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Efectul nu poate fi decelat

-1

Unele masuri vor contribui la cresterea emisiilor in atmosfera

-1

Apa 0 Efectul nu poate fi decelat

-1

Unele masuri vor contibui la cresterea concentratiei de poluanti in apa

-1

Sol 0 Efectul nu poate fi decelat

-1

Unele masuri vor conduce la afectarea calitatii solului

-1


Pagina (281)


Deseuri 1

Unele masuri pot conduce la o mai buna gestionare a deseurilor

-1

Unele masuri pot conduce la cresterea cantitatii de deseuri

0


0 Niciun efect -2

Unele masuri vor afecta patrimonial natural si conservarea biodiversitatii

-2


1

Unele masuri pot duce la imbunatatirea calitatii vietii

-1

Unele masuri pot afecta calitatea vietii (de ex prin cresterea emisiilor in atmosfera, zgomot)

0


1 Unele masuri vor avea efecte benefice

-1 Unele masuri vor avea efecte negative

0

Resurse naturale

0 Niciun efect -2 Diminuarea resurselor

-2

Riscuri de mediu

1 Unele masuri vor avea efecte benefice

-2 Unele masuri vor avea efecte negative

-1

OS 10: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Apa 1 Efecte benefice asupra gestionarii resurselor de apa

0 Niciun efect 1

Sol 2

Masurile propuse vor contribui la prevenirea sau stoparea eroziunilor si alunecarilor de teren

0 Niciun efect 2



Pagina (282)



2

Unele masuri, vizand impadurirea in scopul combaterii eroziunii solului si stabilizarii terenurilor, vor avea un efect pozitiv asupra biodiversitatii

-1

Unele masuri pot avea effect negative asupra biodiversitatii

1


2

Unele masuri (impadurirea) vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei si la reducerea riscurilor asupra populatiei (punerea in siguranta a constructiilor care prezinta un pericol ridicat de prabusire)

0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu

2

Masurile propuse vizeaza direct prevenirea si ameliorarea riscurilor de mediu

0 Niciun efect 2

OS11: Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Masurile propuse vor influenta pozitiv calitatea aerului (reducere emisii poluante)

0 Niciun efect 2

Apa 2

Masurile propuse vor influenta pozitiv calitatea apei

0 Niciun efect 2

Sol 2

Masurile propuse vor influenta pozitiv calitatea solului

0 Niciun efect 2


Pagina (283)


Deseuri 2

Masurile propuse vizeaza direct managementul deseurilor

0 Niciun efect 2




1

Masurile propuse vor avea efect pozitiv asupra sanatatii umane

0 Niciun efect 1



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS12: Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie)

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Apa 2

Masurile propuse vor influenta pozitiv calitatea apei

0 Niciun efect 2

Sol 2

Masurile propuse vor influenta pozitiv calitatea solului

0 Niciun efect 2

Deseuri 2

Masurile propuse vizeaza direct managementul deseurilor

0 Niciun efect 2




1

Masurile propuse vor avea efect pozitiv asupra sanatatii umane

0 Niciun efect 1



Resurse naturale


Riscuri de mediu

1

Masurile propuse vizeaza reducerea riscului de poluare a mediului cu deseuri periculoase

0 Niciun efect 1


Pagina (284)


OS13: Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de proiectie si conservarea adecvate

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Sol 1 Masurile propuse au efecte positive asupra solului

-1

Masurile propuse pot avea efecte negative asupra solului

0

Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0


2

Masurile vizeaza direct conservarea patrimoniului natural

0 Nici un efect 2


0 Nici un efect 0 Nici un efect 0



Resurse naturale

1 Masurile propuse vor viza direct resursele naturale

0 Nici un efect 1

Riscuri de mediu


OS14: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural





2 Masurile vizeaza direct patrimoniul cultural construit

0 Nici un efect 2

Resurse naturale


Riscuri de mediu



Pagina (285)


OS15: Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 2


0

Masurile propuse vor viza implementarea unui sistem integrat de colectare a deseurilor (noi spatii ecologice de depozitare a deseurilor) Nici un efect

0 0

Nici un efect Nici un efect

2 0





Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS16: Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare









Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS17: Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie


Pagina (286)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 1

Masurile adoptate au efecte benefice asupra calitatii aerului

0 Nici un efect 1

Apa 1

Masurile adoptate au efecte benefice asupra calitatii apelor de suprafata si subterane (ex: reabilitarea retelelor de canalizare)

0 Nici un efect 1

Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Deseuri 2

Masurile propuse vor viza implementarea unui sistem integrat de colectare a deseurilor (noi spatii ecologice de depozitare a deseurilor)

0 Nici un efect 2


1

Obiectivul propus va contribui la protejarea habitatelor naturale

-1

Prin modernizarea locuintelor, patrimonial natural poate fi afectat

0


2


0 Nici un efect 2


1

Obiectivul va contribui la protejarea/reabilitarea patrimoniului construit

0 Nici un efect 1

Resurse naturale


Riscuri de mediu

1

Masurile propuse vor duce la scaderea riscurilor associate mediului

0 Nici un efect 0

OS18: Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri


Pagina (287)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare





0



0



0

Deseuri 1

Prin obiectivul propus, se va imbunatati colectarea selective si depozitarea corecta (in containere) a deseurilor

0 Nici un efect 1


1

Unele masuri propuse pot favoriza cresterea posibilitatii de derulare de programe de educatie ecologica, contribuind in timp la schimbarea pozitiva a atitudinii populatiei asupra mediului inconjurator

0 Nici un efect 1


1


0 Nici un efect 1



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS19: Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor de educatie

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare





0



0


Pagina (288)




0

Deseuri 1

Unele masuri propuse pot favoriza cresterea posibilitatii de derulare de programe de educatie ecologica, contribuind in timp la schimbarea pozitiva a atitudinii populatiei asupra mediului inconjurator


1




1


0 Nici un efect 1



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS20: Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






2

Masurile vizeaza direct imbunatatirea sanatatii populatiei

0 Nici un efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS21: Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural


Pagina (289)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Efectul nu poate fi decelat.

0 . Efectul nu poate fi decelat.

0

Apa 0 Efectul nu poate fi decelat.

0 Efectul nu poate fi decelat.

0

Sol 0 Efectul nu poate fi decelat.


0

Deseuri 0 Efectul nu poate fi decelat.


0






2

Se propune mediatizarea monumentelor istorice

0 Nici un efect 2

Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS22: Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Efectul nu poate fi decelat.


0

Apa 1

Masurile propuse pot duce la amenajarea zonelor din zona apelor de suprafata

-2

Afectarea apelor de suprafata prin actiunile de agrement

-1

Sol 0 Efectul nu poate fi decelat.


0

Deseuri 0 Efectul nu poate fi decelat.


0


1

Obiectivul poate contribui la protejarea si dezvoltarea patrimoniului natural

-1

Obiectivul poate avea efecte negative in cazul in care nu se respecta limita de protectie pentru zonele protejate

0


Pagina (290)






Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS23: Modernizarea infrastructurii rutiere de transport

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea emisiilor din surse mobile

-1

Dezvoltarea infrastructurii de transport poate determina cresterea traficului

1

Apa 1

Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea emisiilor si a infiltrarii direct in sol (implicit apa subterana) a substantelor poluante

-1

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va conduce la constructii de noi poduri. De asemenea, lucrarile de constructii prezinta un volum impresionant si pot influenta negativ calitatea apei pe perioada de realizare.

0


Pagina (291)


Sol 2

Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea emisiilor si a infiltrarii direct in sol a substantelor poluante

-1

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va conduce la ocuparea unor suprafete noi de teren. De asemenea, lucrarile de constructii prezinta un volum impresionant si pot influenta negativ calitatea solului pe perioada de realizare.

1

Deseuri 0 Efectul nu poate fi decelat


0


0 Nici un efect -2

Unele trasee propuse se pot invecina sau traversa arii naturale protejate. De asemenea, realizarea noii infrastructure rutiere poate conduce la fragmentarea habitatelor

-2


2

Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea nivelului de zgomot

-1

Posibile efecte negative pe perioada constructiei

1


2

Se va contribui la valorificarea obiectivelor de patrimoniu prin realizarea sau imbunatatirea cailor de acces catre acestea

-1

Efectele negative pot fi date de nerespectarea limitelor de distanta

1

Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS24: Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare


Pagina (292)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Dezvoltarea retelei feroviare va conduce la reducerea emisiilor generate de traficul rutier

0 Nici un efect 2

Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural

0 Nici un efect -1 Fragmentare habitate

-1





Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS25: Apararea impotriva inundatiilor

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Apa 1

Reducerea riscurilor la inundatii va conduce la diminuarea riscului de poluare a apelor

0 Nici un efect 1

Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural



1

Masurile vor contribui la protectia populatiei si la diminuarea riscului de imbolnavire ca urmare a efectelor negative produse de inundatii

0 Nici un efect 1


Pagina (293)




Resurse naturale


Riscuri de mediu

2

Masurile vor contribui la reducerea riscului la inundatii

0 Nici un efect 2

OS26: Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 1

Imbunatatirea sistemelor de canalizare va reduce emisiile

0 Nici un efect 1

Apa 2

Imbunatatirea sistemelor de canalizare va reduce poluarea asupra apelor de suprafata si subterane

0 Nici un efect 2

Sol 1

Imbunatatirea sistemelor de canalizare va reduce poluarea asupra solului

0 Nici un efect 1

Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural



2

Masurile vor influenta pozitiv starea de sanatate a populatiei

0 Nici un efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS27: Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare





Pagina (294)


Apa 1

Masurile propuse vizeaza indirect atat apele de suprafata cat si apele subterane

0 Nici un efect 1

Sol 2

Masurile vizeaza combaterea fenomenelor de saraturare si eroziune a solului

0 Nici un efect 2

Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural






Resurse naturale


Riscuri de mediu

2 Masurile vizeaza combaterea efectelor secetei

0 Nici un efect 2

OS28: Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu natural



1

Masurile vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii populatiei

0 Niciun efect 1



Resurse naturale

1

Masurile prevazute vor duce la utilizarea rationala a resurselor naturale

-1

Masurile prevazute vor contribui la cresterea consumului de resurse neregenerabile

0

Riscuri de mediu



Pagina (295)


OS29: Alimentarea cu energie electrica - Modernizarea retelelor de transport a energiei electrice

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






1

Masurile vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii populatiei

0 Niciun efect 1



Resurse naturale

1

Masurile prevazute vor duce la utilizarea rationala a resurselor naturale

-1

Masurile prevazute vor contribui la cresterea consumului de resurse neregenerabile

0

Riscuri de mediu


OS30: Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Eficientizarea sistemului centralizat de productie a energiei termice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

0 Niciun efect 2




Pagina (296)




0 Niciun efect 0



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS31: Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2

Masurile vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor poluante provenite din industria energetica

0 Niciun efect 2

Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0

Deseuri 2

Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea cantitatior de deseuri generate de industria energetica

0 Niciun efect 2


1

Obiectivul va avea efecte benefice asupra habitatelor naturale prin diminuarea poluantilor

0 Niciun efect 1





Resurse naturale

2

Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea consumului de resurse naturale

0 Niciun efect 2


Pagina (297)


Riscuri de mediu


OS32: Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ generat

Justificare

Nota efect generat de obiectiv asupra componentei de mediu

Aer/Clima 2

Masurile vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor poluante provenite din industria energetica

0 Nici un efect 2

Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0


Deseuri 2

Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea cantitatior de deseuri generate de industria energetica

0 Nici un efect 2


1

Obiectivul va avea efecte benefice asupra habitatelor naturale prin diminuarea poluantilor

0 Nici un efect 1





Resurse naturale

2

Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea consumului de resurse naturale

0 Nici un efect 2

Riscuri de mediu


OS33: Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe

cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu Pentru acest obiectiv nu poate fi evidentiat decat un impact indirect. Efectele asupra mediului se vor evalua individual la nivelul fiecarui proiect propus. OS34: Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea

superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala


Pagina (298)


Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Deseuri 2

Obiectivul va contribui la gestionarea eficienta a deseurilor

-1

Masurile de dezvoltare teritorizala pot produce si efecte negative

1







Resurse naturale

1

Obiectivul va contribui la utilizarea eficienta si responsabila a resurselor naturale

0 Nici un efect 1

Riscuri de mediu


OS35: Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Deseuri 2

Obiectivul va contribui la gestionarea eficienta a deseurilor

-1

Devoltarea localitatilor poate conduce la cresterea cantitatii de deseuri generate

1








Pagina (299)


Resurse naturale

1

Obiectivul va contribui la utilizarea eficienta si responsabila a resurselor naturale

0 Nici un efect 1

Riscuri de mediu


OS36: Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza

emigratiei)

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






2

Masurile vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii

0 Nici un efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS37: Crearea de noi locuri de munca

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






2


0 Niciun efect 2



Resurse naturale



Pagina (300)


Riscuri de mediu


OS38: Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






2


0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS39: Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare






2


0 Niciun efect 2



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS40: Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii

Pentru acest obiectiv nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si imbunatatirea conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca;


Pagina (301)


indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile. OS41: Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat

Componenta de mediu


Justificare


Justificare

Nota efect generat de obiectiv asupra componentei de mediu

Aer/Clima 0

Efectul nu poate fi decelat, insa poate fi atat pozitiv cat si negativ

0

Efectul nu poate fi decelat, insa poate fi atat pozitiv cat si negativ

0

Apa 2 Masurile pot contribui la reducerea poluarii apelor

-1

Obiectivul poate genera efecte negative (ex: folosirea abuziva a ingrasamintelor)

1

Sol 2 Masurile pot contribui la reducerea poluarii solului

-1

Obiectivul poate genera efecte negative (ex: folosirea abuziva a ingrasamintelor)

1



0 Nici un efect -2

Dezvoltarea agriculturii poate genera efecte negative asupra biodiversitatii existente

-2





Resurse naturale 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0

Riscuri de mediu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS42: Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare

piscicola

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare




Apa 2

Masurile impuse vor contribui la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata

0 Nici un efect 2



Pagina (302)




2

Masurile vor contribui la conservarea biodiversitatii

0 Nici un efect 2





Resurse naturale

2

Masurile vor contribui la la evitarea exploatarii excesive a resurselor piscicole

0 Nici un efect 2

Riscuri de mediu


OS43: Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica Obiectivele si masurile aferente Dezvoltarii rurale se regasec in cadrul altor obiective si nu a

fost evaluate pentru a se evita redundanta. OS44: Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 1

Obiectivul va contribui la reducerea emisiilor si a gazelor cu efect de sera

0 Nici un efect 1

Apa 1

Masurile vor contribui la dezvoltarea imbunatatirea calitatii apelor subterane si de suprafata

0 Nici un efect 0


Deseuri 2

Masurile vor contribui la implementarea unui program eficient de gestionare a deseurilor (ex: constructia de noi gropi ecologice de depozitare a deseurilor)

0 Nici un efect 2




Pagina (303)






Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS45: Dezvoltarea parteneriatului public – privat Obiectivele si masurile aferente Dezvoltarii parteneriatului public si privat se regasec in cadrul

altor obiective si nu a fost evaluate pentru a se evita redundanta. OS46: Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor

umane, financiare si materiale

Componenta de mediu


Justificare


Justificare



Aer/Clima 2

Se propune retehnologizare unitatilor industriale viabile

-1

Dezvoltarea industriei poate duce la cresterea emisiilor in atmosfera

1

Apa 2


-1

Dezvoltarea industriei va conduce la majorarea cantitatii de ape menajere/industriale evacuate

1

Sol 1


-1

Dezvoltarea industriei va conduce la majorarea suprafetei de teren ocupate

0

Deseuri -2

Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la implementarea sistemului integrat si eficient de gestionare a deseurilor

-2

Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la cresterea cantitatilor de deseuri generate

0


1 Masurile propun reabilitare siturilor industriale

-1

Masurile pot avea si efecte negative asupra biodiversitatii

0


Pagina (304)



1

Masurile vizeaza retehnologizarea unitatilor industriale viabile, acest lucru putand contribui la reducerea zgomotului produs de echipamentele tehnologice

-1

Este posibil ca dezvoltare sectorului industrial sa contribuie la cresterea nivelului de zgomot generat de echipamentele tehnologice

0



Resurse naturale

1

Achizitionarea de utilaje si tehnologii noi, performante, poate conduce la scaderea consumului de resurse naturale

0 Nici un efect 1

Riscuri de mediu


OS47: Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2


-1

Dezvoltarea industriei poate duce la cresterea emisiilor in atmosfera

1

Apa 2


-1

Dezvoltarea industriei va conduce la majorarea cantitatii de ape menajere/industriale evacuate

1

Sol 1


-1

Dezvoltarea industriei va conduce la majorarea suprafetei de teren ocupate

0


Pagina (305)


Deseuri -2

Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la implementarea sistemului integrat si eficient de gestionare a deseurilor

-2

Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la cresterea cantitatilor de deseuri generate

0


1 Masurile propun reabilitare siturilor industriale

-1


0


1

Masurile vizeaza retehnologizarea unitatilor industriale viabile, acest lucru putand contribui la reducerea zgomotului produs de echipamentele tehnologice

-1

Este posibil ca dezvoltare sectorului industrial sa contribuie la cresterea nivelului de zgomot generat de echipamentele tehnologice

0



Resurse naturale

1

Achizitionarea de utilaje si tehnologii noi, performante, poate conduce la scaderea consumului de resurse naturale

0 Nici un efect 1

Riscuri de mediu


OS48: Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica

Componenta de mediu


Justificare

Nota efect negativ

generat

Justificare



Aer/Clima 2 Se propune dezvoltarea costructiilor

-1

Dezvoltarea activitatilor din costructiil poate duce la cresterea emisiilor in atmosfera

1


Pagina (306)


Apa 2 Se propune dezvoltarea costructiilor

-1

Dezvoltarea activitatilor din costructiil va conduce la majorarea cantitatii de ape menajere/industriale evacuate

1

Sol 1 Se propune dezvoltarea costructiilor

-1

Dezvoltarea activitatilor din costructiil va conduce la majorarea suprafetei de teren ocupate

0

Deseuri -2

Dezvoltarea activitatilor din costructiil poate contribui la implementarea sistemului integrat si eficient de gestionare a deseurilor

-2

Dezvoltarea activitatilor din costructiil poate contribui la cresterea cantitatilor de deseuri generate

0


1

Masurile propun reabilitare si dezvoltarea constructiilor

-1


0


1

Masurile vizeaza reabilitare si dezvoltarea constructiilor, acest lucru putand contribui imbunatatirea calitatii vietii

0 Nici un efect 1



Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS49: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane

Componenta de mediu


Justificare Nota efect negativ generat

Justificare





0


Pagina (307)




0



0

Deseuri 1

Masurile vor contribui la o mai buna gestionare a deseurilor

-1

Dezvoltarea infrastructurii de turism va conduce la cresterea cantitatii de deseuri generate

0


1

Masurile vor contribui la conservarea ecosistemelor pin practicarea unui turism durabil

-1

Dezvoltarea turismului poate conduce la efecte negative asupra habitatelor naturale

0




2

Masurile vor contribui la valorficarea patrimoniului cultural construit

0 Nici un efect 2

Resurse naturale


Riscuri de mediu


OS50: Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare

spatiala Obiectivul poate avea efecte pozitive asupra transporturilor prin dezvoltarea unei

infrastructuri durabile de transport.

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea PATJ s-a realizat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive si negative stabilite pentru fiecare componenta de mediu, rezultand o imagine de ansamblu a impactului potential ce ar fi generat de implementarea planului.

Se mentioneaza faptul ca aceasta evaluare indica efecte potentiale, urmarind evidentierea in mod special a acelor componente de mediu care ar putea fi afectate negativ de unele dintre masurile aferente PATJ pentru a fi posibila, in mod special, dar nu exclusiv, urmarirea ulterioara a evolutiei acestora si implementarea din timp a masurilor de diminuare a efectelor negative.


Pagina (308)


Efecte pozitive

Efecte negative

Din analiza rezultatelor se evidentiaza efectul covarsitor pozitiv al implemantarii PATJ, efectele negative fiind estompate de efectele pozitive. Printr-un management corespunzator, si evaluare in cadrul fiecarui proiect in parte, efectele negative vor putea fi diminuate corespunzator.

-20 -10 0 10 20 30 40 50

Aer/Clima

Apa

So l

Deseuri

Biod ivers itate s i p atrimoniu natural


Patrimoniu cons t ruit

Resurse naturale

Riscuri d e med iu

Efecte negative Efecte pozitive

Figura 5.1 Imaginea globala a efectelor pozitive si negative cumulate pentru fiecare componenta de mediu

Figura 5.2 Ponderea efectelor pozitive si negative

Din analiza rezultatelor au rezultat urmatoarele concluzii:

• Componenta de mediu care cumuleaza cele mai multe potentiale efecte negative este „Biodiversitatea si patrimoniul natural”. Alte componente identificate ca fiind potential afectate negativ au fost (in ordinea descrescatoare a punctajului):„Deseuri”, „Apa”, „Sol”, „Aer/Clima”, „Resurse naturale” si „Sanatatea umana/Populatie”.


Pagina (309)


• Componenta de mediu care cumuleaza cele mai multe potentiale efecte pozitive este „Sanatatea umana/Populatie”. Celelalte componente identificate ca fiind afectate pozitiv au fost (in ordinea descrescatoare a punctajului): „Apa”, „Aer/Clima”, „Sol”, „Biodiversitatea si patrimoniul natural”, „Deseuri”, „Resurse naturale”, „Riscuri de mediu” si „Patrimoniu construit”

• Ponderea potentialelor efecte negative este mai mica decat a celor pozitive .

In consecinta, se poate afirma faptul ca implementarea PATJ va avea un impact potential global pozitiv asupra componenetelor de mediu.

6. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

In cadrul evaluarii potentialelor efecte asupra mediului au fost identificate, pentru o serie de obiective specifice, masuri ce vizeaza dezvoltarea anumitor sectoare si a caror implementare ar putea genera un impact negativ asupra mediului inconjurator. O parte dintre aceste masuri deriva direct din corelarea PATJ cu planurile si strategiile existente la nivel national si regional

In general, majoritatea proiectelor de investitii pot fi asociate cu riscuri de mediu, iar prevenirea si reducerea efectelor adverse se poate realiza doar prin evaluarea acestora pe parcursul tutor etapelor vizand implementarea proiectelor (proiectare, constructie, functionare).

Evaluarile de mediu trebuie realizate in conformitate cu legislatia in vigoare aferenta diferitelor etape ale proiectului, respectiv:

• Hotararea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in etapa de propunere a proiectelor;

• Ordin ministerial nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu si Ordin ministerial nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la finalizarea proiectelor de investitii.

Aceste evaluari urmaresc identificarea efectelor asupra mediului ce ar putea fi generate in urma realizarii proiectului, a masurilor de prevenire, diminuare sau compensare a efectelor negative, inclusiv tehnologii si solutii disponibile, si a masurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect.

Conform legislatiei de mediu in vigoare, toate proiectele de investitii care prezinta un potential impact asupra mediului se supun evaluarilor de mediu.

Caracterul relativ general al masurilor propuse in vederea atingerii obiectivelor PATJ permite ulterior o flexibilitate in alegerea solutiilor propriu-zise de implementare si in consecinta posibilitatea de adoptare a celor mai bune solutii din punct de vedere al protectiei mediului.

In acest context, recomandarile de masuri privind prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului au de asemenea un caracter relativ general, pentru


Pagina (310)


fiecare proiect in parte ce va fi realizat urmand a se stabili, conform procedurilor legislative in vigoare si in functie de specificul lui, masurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a impactului asupra mediului.

Masurile propuse sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Tabel 6.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

Componenta de mediu Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse

Aer / Schimbari climatice

� Retehnologizarea unitatilor industriale va trebui sa aiba in vedere implementarea unor tehnologii moderne cu un grad redus de poluare si/sau care sa permita retinerea si neutralizarea emisiilor poluante.

� Adoptarea masurilor necesare de limitare sau reducere a emisiilor poluante generate in urma executarii viitoarelor lucrari de constructii.

� Adoptarea masurilor necesare in vederea incadrarii principalilor poluanti in limitele admise de legislatia in vigoare (reducerea surselor majore de poluare, gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere, reducerea emisiilor datorate traficului)

� Este necesar ca noile constructii de locuinte sa fie prevazute cu izolatie termica.

� Utilizarea sistemelor de incalzire cu o eficienta ridicata

Apa

� Corelarea dintre capacitatile sistemelor de alimentare cu apa si cele ale sistemelor de canalizare si epurarea corespunzatoare a apelor uzate.

� Controlarea parametrilor de calitate ai apei potabile inaintea distributiei acesteia catre populatie.

� Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul captarilor si rezervoarelor de apa precum si a statiilor de epurare a apelor uzate

� Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apa in zonele unde nu exista

� Lucrarile de traversare a albiilor raurilor (poduri, podete, conducte, linii electrice etc.) se vor realiza cu asigurarea conditiilor normale de scurgere a apelor

� Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate sau insuficient epurate provenite din localitatile rurale, in cursurile de apa receptoare

� Diminuarea cantitatilor de nitrati si nitriti, proveniti din activitatile agricole

� Diminuarea poluantilor specifici din apele provenite de la unitatile spitalicesti


Pagina (311)



Sol/Utilizare terenuri

� Utilizarea eficienta a terenurilor in raport cu necesitatea de dezvoltare a zonelor rezidentiale si industriale

� Reabilitarea amplasamentelor industriale devenite disponibile in urma restructurarii activitatilor industriale si introducerea acestora in circuitul natural (inclusiv prin realizarea de noi spatii verzi sau impaduriri) sau reutilizarea lor in alte scopuri in vederea utilizarii eficiente a terenurilor

� Tratarea terenurilor cu ingrasaminte chimice si produse fitosanitare numai pe baza unor studii agrochimice.

� In cadrul viitoarelor lucrari de constructii se va avea in vedere utilizarea pamantului excavat in reamenajarea sau restaurarea terenurilor.

Biodiversitate/Patrimoniu

natural

� Impaduririle trebuie sa tina seama ca speciile cultivate sa fie similare celor endemice din zona.

� Respectarea regimului de construire si distantelor minime de protectie fata de ecosistemele forestiere

� Alegerea unor amplasamente optime pentru viitoarele proiecte de infrastructura prin care sa se evite pe cat posibil fragmentarea unor habitate

� Adoptarea unor masuri de ameliorare in cazul realizarii unor investitii ce conduc la fragmentarea habitatelor (coridoare de trecere pentru animale, rute ocolitoare, etc)

� Evitarea realizarii proiectelor de infrastructura in interiorul sau imediata vecinatate a ariilor protejate

� Evaluarea corecta si detaliata a biodiversitatii in zonele in care se vor realize viitoarele proiecte

� Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia dupa fiecare constructie realizata

Patrimoniu cultural construit

� In functie de configuratia arhitecturala sau amplasament, realizarea noilor constructii trebuie sa tina cont de aspectul general al zonei si de prezenta obiectivelor de patrimoniu sau a zonelor de protectie a acestora

� Interzicerea realizarii facilitatilor de productie in zone protejate sau in interiorul zonelor de protectie a monumentelor istorice

Factori de risc natural

� Se va urmari stabilizarea zonelor expuse la riscuri


Pagina (312)



naturale (alunecari de teren, zone inundabile, eroziuni, terenuri mlastinoase) prin lucrari specifice (consolidari, plantarea cu vegetatie arboricola, desecari sau alte tipuri de lucrari) si stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de constructii in aceste zone

� Realizarea noilor constructii cat si a cailor de comunicatie va tine cont de amplasarea acestora in raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecari de teren sau afectate de eroziuni puternice) si de restrictiile existente pentru zonele respective

� Gropile de imprumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutura in cadrul lucrarilor de constructii sau lucrarilor de remediere trebuie sa fie realizate in afara zonelor afectate de eroziune sau alunecari de teren

� Se va realiza continuu monitorizarea suprafetelor cu risc la alunecari de teren, torentialitate, ravenare, creep cat si imbunatatirea drenajului suprafetelor interfluviale, a teraselor si luncilor

� Realizarea lucrarilor agricole se va face in lungul curbelor de nivel si se va evita suprapasunatul in zonele de obarsie ale organismelor torentiale

Sanatatea umana / Populatie

� Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui sa se aiba in vedere amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor rezidentiale

� Adoptarea masurilor necesare pentru reducerea poluarii fonice, astfel incat sa se respecte limitele prevazute de legislatia in vigoare (utilizarea unor echipamente si tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonica a cladirilor unde se gasesc surse generatoare de zgomot si vibratii, asigurarea perdelelor verzi de protectie de-a lungul drumurilor si cailor ferate, etc.)

� Realizarea perdelelor verzi de protectie intre zonele rezidentiale si cele industriale.

� Extinderea spatiilor verzi in zonele urbane si reabilitarea celor existente

Managementul resurselor naturale

� Se va avea in vedere utilizarea pe scara cat mai larga a surselor regenerabile de energie


Pagina (313)


7. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj a reprezentat un proces de durata in care s-a urmarit dezvoltarea echilibrata a teritoriului judetean concomitent cu protectia mediului inconjurator si care s-a bazat pe o serie de etape in cadrul carora s-a analizat starea actuala a judetului in vederea identificarii tuturor elementelor pozitive sau negative care conditioneaza dezvoltarea acestuia si s-au formulat obiective si masuri corelate atat cu necesitatea si tendintele de dezvoltare cat si cu cerintele din strategiile, planurile si programele relevante existente la nivel national, regional si judetean.

Scopul procesului de evaluare de mediu a PATJ Gorj a constat in identificarea si evaluarea efectelor potentiale asupra mediului ce ar putea fi generate prin implementarea planului, precum si a masurilor de prevenire, reducere sau compensare a efectelor negative asupra mediului identificate.

Pasii procesului de evaluare a PATJ Gorj au fost:

1. Evaluarea situatiei initiale a mediului si sintetizarea principalelor probleme de mediu caracteristice.

2. Stabilirea principalelor obiective de mediu relevante si evaluarea compatibilitatii dintre acestea si obiectivele specifice ale PATJ Gorj pentru a determina in ce masura planul raspunde directiilor de actiune si tendintelor privind protectia mediului stabilite la nivel comunitar, national, regional si local.

3. Analiza potentialelor efecte ce ar putea fi generate asupra mediului in urma implementarii planului, inclusiv evaluarea efectelor cumulative.

4. Identificarea masurilor de ameliorare sau compensare a efectelor negative.

5. Propunerea masurilor de monitorizare a efectelor implementarii planului asupra mediului.

Deoarece PATJ a urmarit solutionarea disfunctionalitatilor existente la nivelul judetului Gorj, majoritatea acestora influentand si determinand calitatea factorilor de mediu, obiectivele si masurile propuse pentru atingerea acestora au fost formulate pentru a raspunde nevoilor identificate si in consecinta au vizat direct problemele de mediu existente.

8. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PATJ

Conform cerintelor Hotararii Guvernului nr. 1076/2004, este necesar sa se prevada un program de monitorizare a efectelor generate de implementarea PATJ Gorj asupra mediului.

Programul de monitorizare propus urmareste monitorizarea efectelor PATJ asupra mediului in ansamblu, fiind axat pe toate aspectele/componentele de mediu ce au fost identificate cu probleme sau care ar putea fi afectate, si va permite:

• obtinerea si inregistrarea informatiilor privitoare la efectele semnificative asupra mediului ale PATJ;

• evidentierea eficientei implementarii masurilor prevazute in plan;


Pagina (314)


• identificarea efectelor adverse, neprevazute si a actiunilor de remediere corespunzatoare ce pot fi intreprinse.

Propunerea de program a avut in vedere urmatoarele aspecte:

• un program de monitorizare simplu, eficient, care sa necesite un consum redus de resurse si care sa implice costuri rezonabile in vederea obtinerii informatiilor necesare;

• utilizarea tuturor datelor si mecanismelor existente de monitorizare;

• utilizarea unui set de indicatori propusi a fi utilizati ca instrumente de monitorizare stabiliti pe baza indicatorilor definiti pentru masurarea gradului de realizare/atingere a obiectivelor de mediu relevante. In acest fel, programul de monitorizare va permite si evaluarea modului in care planul raspunde acestora in diversele etape de implementare;

• stabilirea factorilor implicati in colectarea si raportarea datelor;

• stabilirea factorilor responsabili de organizarea si coordonarea sistemului de monitorizare si centralizarea datelor obtinute.

Se recomanda ca rezultatele monitorizarii sa fie cuprinse intr-un raport de monitorizare de catre titularul PATJ Gorj, respectiv Consiliul Judetean Gorj. Conform HG 1076/2004, aceste rezultate trebuie depuse anual la autoritatea competenta pentru protectia mediului, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii. Aceasta raportare periodica va permite o mai buna intelegere a relatiei dintre dezvoltare si efectele generate asupra mediului si va ajuta la identificarea noilor schimbari ale planului ce ar putea fi necesare pentru a se adresa unor forme de impact ce nu au fost prevazute initial.

Totodata, se recomanda revizuirea periodica a programului de monitorizare (eventual o data la 5 ani), pe toata perioada de implementare a PATJ, astfel incat sa se ia in considerare schimbarile aparute de la efectuarea studiului initial. De asemenea, revizuirea planului va trebui sa tina cont de rezultatele monitorizarii.


Pagina(315)


Tabel 8.1 Program de monitorizare

Aspect/componenta de mediu potential afectata de PATJ

Indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor

Frecventa monitorizarii

Observatii Institutia responsabila pentru realizarea monitorizarii

Institutia responsabila pentru

coordonarea monitorizarii si centralizarea rezultatelor

- Cantitatile de emisii de poluanti in atmosfera

Anual Pe baza inventarului anual de emisii

APM Gorj


Anual APM Gorj

Calitatea aerului / Schimbari climatice

- Numarul de investitii in vederea utilizarea surselor regenerabile de energie

Anual

Pe baza numarului de proiecte si investitii pentru care s-a emis Acord de mediu sau Autorizatie de mediu pentru functionare APM Gorj

Calitatea apei si managementul resurselor de apa

- Numar de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban

- Numar localitati rurale racordate la serviciile publice de alimentare cu apa potabila

- Numar localitati prevazute sau racordate la sisteme integrate de infrastructura de apa

Anual Situatie an curent raportata la anul precedent

APM Gorj

A.N. Apele Romane – SGA Gorj

Consiliul Judetean Gorj



Pagina(316)








uzata

- Cantitatea anuala de poluanti evacuati in apele de suprafata

- Resursele anuale de apa teoretice si tehnic utilizabile


Anual APM Gorj

A.N. Apele Romane– SGA Gorj

- Suprafete de teren contaminate/degradate reabilitate

Anual APM Gorj Calitatea solului/Utilizare rationala terenuri

- Suprafete de teren afectate de eroziune ameliorate

- Suprafete de teren pe care se practica agricultura durabila


Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj

OSPA Gorj


- Suprafata habitatelor aflate in stare buna de


APM Gorj

Administratiile ariilor


Pagina(317)








conservare

- Suprafata habitatelor deteriorate reconstruite

naturale protejate

- Suprafata impadurita raportata la suprafata totala a judetului


APM Gorj

Directia Silvica Gorj

- Suprafata ocupata de vegetatia forestiera din afara fondului forestier

- Suprafata de terenuri agricole neutilizate renaturate


APM Gorj

- Cresterea numarului de arii naturale protejate date in custodie

- Cresterea suprafetei ariilor naturale protejate

Anual APM Gorj


Patrimoniul cultural - Numar monumente inscrise in lista patrimoniului mondial

Anual Directia judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj


Pagina(318)








consolidate

- Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate

Resurse naturale - Grad de utilizare a surselor regenerabile de energie (numar investitii)

- Exploatarea rationala si durabila a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor

APM Gorj

Agentia Nationala pentru Resurse Minerale


Pagina(319)








Riscuri de mediu - Suprafata afectata de inundatii/alunecari de teren din anul curent raportata la suprafata afectata de inundatii/alunecari de teren din anul precedent

- Harti de risc la inundatii

- Numar lucrari de indiguire si regularizarea cursurilor de apa

- Suprafete de teren impadurite sau acoperite cu perdele de protectie

Anual Lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor de apa trebuie corelate cu conservarea zonelor umede

Institutia Prefectului Judetul Gorj

Oficiul Judetean de Imbunatatiri Funciare

A.N. Apele Romane– SGA Gorj

APM Gorj

Directia Silvica Gorj

- Numar de imbolnaviri din anul curent raportat la numarul de imbolnaviri din anul precedent

Anual Se vor avea in vedere bolile respiratorii si cele cu transmitere pe cale hidrica

Directia de Sanatate Publica Gorj

Sanatatea umana

- Nivelul de zgomot emis de surse majore (infrastructura de transport si echipamentele

Anual Pe baza masuratorilor nivelului de zgomot

APM Gorj


Pagina(320)








industriale utilizate) din anul curent raportat la cel din anul precedent

Managementul deseurilor - Numar localitati in mediul urban si rural prevazute cu sisteme de colectare si transport a deseurilor municipale

- Gradul de colectare selectiva

- Numarul de investitii in instalatii de compostare si tratare

- Gradul de dezvoltare al pietei de materii prime secundare

- Ponderea producerii si utilizarii produselor fabricate din materiale reciclate


Conform programului de monitorizare

prevazut pentru PJGD

Gorj

Pe baza monitorizarii PJGD Gorj

APM Gorj



Pagina(321)








- Realizarea depozitelor conforme zonale

- Gradul de valorificare materiala (reciclare) sau de valorificare energetica (co-incinerare)


Pagina(322)


9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Conform prevederilor legale in vigoare (Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe), planurile sau programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului trebuie evaluate din punct de vedere al impactului generat in urma implementarii.

Procesul de evaluare incepe inca din faza de elaborare a planului sau programului si este realizat de un grup de lucru alcatuit din reprezentanti ai titularului planului sau programului, ai autoritatilor competente pentru protectia mediului si pentru sanatate, ai altor autoritati interesate de efectele implementarii planului/programului si consultanti de mediu atestati conform prevederilor legale in vigoare. Rezultatele evaluarii sunt cuprinse intr-un raport de mediu cu un continut cadru stabilit prin HG 1076/2004, raport ce identifica, descrie si evalueaza potentialele efecte semnificative asupra mediului ale planului sau programului. Participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face in mod efectiv inca de la initierea planului sau programului. In urma analizei raportului de mediu, care trebuie sa tina cont inclusiv de observatiile justificate primite din partea publicului, autoritatea competenta pentru protectia mediului ia decizia de emitere a avizului de mediu prin care se confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii.

Prezenta lucrare reprezinta Raportul de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) si a fost realizata in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei 2 a Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) este promovat de Consiliul Judetean Gorj, in calitate de titular al acestuia.

Necesitatea elaborarii unui plan de amenajare a teritoriului judetean este stabilita prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare, conform careia „gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european”. Conform aceluiasi act normativ, fiecare judet trebuie sa detina un Plan de amenajare a teritoriului judetean si sa-l reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului.

Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului, fiind corelat cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare.

Rolul PATJ este de a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul intregului judet. Planul trebuie sa asigure un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context regional, national si european, urmarind optimizarea utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a resurselor de munca si a modului de repartitie a populatiei in vederea crearii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a potentialului natural si economic, pe de o parte, si protectia mediului, pe de alta parte, printr-un management responsabil al teritoriului in acord cu principiul dezvoltarii durabile.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior si a celor de urbanism.

Strategia de dezvoltare spatiala cuprinde un set de obiective generale care vizeaza dezvoltarea judetului pe termen scurt, mediu si lung, detaliate prin obiective specifice pe domeniile tinta aferente amenajarii


Pagina(323)


teritoriului si pentru care s-au efectuat analizele de situatie existenta. Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt prevazute masuri/directii de actiune cuprinse intr-un Program de masuri.

Procesul de evaluare strategica de mediu a PATJ Gorj a cuprins mai multi pasi, dupa cum urmeaza:

1. Evaluarea starii actuale a mediului la nivelul judetului pentru identificarea problemelor de mediu pentru diferite componente de mediu si a evolutiei acestora in cazul neimplementarii planului. Identificarea principalelor componente de mediu ce prezinta probleme a stat atat la baza elaborarii PATJ cat si a stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea acestuia.

2. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante cuprinse in politicile si reglementarile elaborate la nivel de Comunitate, national, regional sau local si evaluarea obiectivelor strategice ale PATJ in raport cu acestea pentru a stabili concordantele existente. Concluzia acestei analize a fost aceea ca obiectivele specifice ale PATJ sustin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent in concordanta cu acestea.

3. Evaluarea potentialelor efecte asupra componentelor de mediu ce ar putea fi generate in urma implementarii masurilor prevazute in PATJ. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei masurilor aferente obiectivului respectiv si a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe fiecare componenta de mediu, notele fiind insotite de justificari. Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor stabilite pentru fiecare componenta de mediu. In urma acestei analize s-a concluzionat faptul ca implementarea PATJ va avea un impact potential global pozitiv asupra componentelor de mediu si nu va accentua problemele de mediu existente.

4. Recomandarea unui set de masuri cu caracter general pentru fiecare componenta de mediu prin care sa se previna, reduca sau compenseze efectele negative si sa se intareasca efectele pozitive.

5. Propunerea unui program de monitorizare prin care sa se urmareasca evolutia efectelor asupra componentelor de mediu analizate in cadrul evaluarii strategice de mediu a planului si sa se identifice potentialele efectele adverse neprevazute generate prin implementarea planului, pentru a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Conform HG nr. 1076/2004, indeplinirea programului de monitorizare este responsabilitatea Consiliului Judetean Gorj, iar rezultatele monitorizarii trebuie prezentate anual de catre acesta autoritatii competente pentru protectia mediului.

Evaluarea de mediu a pus in evidenta o serie de probleme legate de strarea factorilor de mediu, dar si de infrastructura tehnica, si anume:

Calitatea aerului

In judetul Gorj, calitatea aerului este monitorizata permanent prin intermediul a 3 statii automate amplasate in Targu Jiu (statia GJ-1), pe Strada V. Alecsandri, nr. 2, in Rovinari (statia GJ-2), pe Strada Constructorilor, nr. 7 si respectiv, in Turceni (statia GJ-3). Principalul indicator la care au fost inregistrate depasiri in cursul monitorizarii au fost pulberile. Din punct de vedere al compozitiei mineralogice, pulberile prezint o variabilitate ridicata in concordanta cu sursele care le genereaza. La nivelul judetului Gorj, principalele surse de poluare cu pulberi sunt reprezentate de haldele de zgura si cenusa, haldele de steril si traficul rutier din zona fiind diferentiate pentru fiecare zona in parte astfel:

� zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;

� zona Turceni: Complexul Energetic Turceni;

� zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;


Pagina(324)


� zona Barsesti: S.C. Simcor Var S.A. Oradea – punct de lucru Targu Jiu, S.C. Macofil S.A., S.C. Lafarge Ciment Romania S.A. – Uzina Targu Jiu, traficul rutier;

� zona Meri: Cariera Meri.

Conform datelor puse la dispozitie de beneficiar nu putem evidentia o tendinta clara de scadere sau crestere a concentratiilor emise, valorile fiind dispersate cu variatii importante de la un an la altul pentru fiecare zona in parte. In acest moment este greu de facut o prognoza dar este posibil ca acest poluant sa reprezinte in continuare o amenintare pentru atmosfera judetului Gorj.

Calitatea apei de suprafata

Starea chimica a apelor de suprafata - din punctul de vedere al indicatorilor chimici generali, la nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de APM Gorj, raurile din bazinul hidrografic Jiu se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate. Exceptia o constituie raul Jiu, care se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toate sectiunile de control, raul Calnic, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, raul Jilt, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Gilort (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate si raul Susita, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate.

O situatie mai grava se inregistreaza in cazul raului Cioiana care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a III-a de calitate, iar pe celelalte sectiuni de control se incadreaza in clasa a II-a de calitate. Deteriorarea calitatii apei acestor tronsoane de rauri este rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatarile petroliere si /sau miniere din zona.

Din punct de vedere al indicatorilor biologici, raurile din bazinul Jiului se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate, exceptand raul Amaradia care pe intreg tronsonul de la Stancesti si pana la confluenta cu Jiul se incadreaza in clasa a III-a de calitate. In cazul raului Jilt, pe sectiunea de control confluenta Jiu (1 km) si Susita pe tronsonul Carceni- confluenta Jiu, apa acestor rauri se incadreaza in clasa a II-a de calitate.

Principalele surse de poluare a apelor raului Jiu o reprezinta exploatarile miniere si preparatia de carbune Coroesti, precum si termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, care datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire determina cresterea temperaturii apei cu peste 100 C fata de temperatura normala. Aceasta situatie creeaza probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa de racire a termocentralei Isalnita, precum si a OMV Petrom, sucursala Doljchim Craiova.

In zona Targu Jiu sunt descarcate apele provenite de la SC Aparegio - Ced Targu Jiu a carei statie de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind exploatata necorespunzator.

Calitatea solului

Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

Ingrasaminte

Tipurile de ingrasaminte chimice folosite in anul 2009 pe teritoriul judetului Gorj au fost azotul - N si fosforul - P2O5, iar cantitatea totala utilizata la hectar a fost de 3473 tone de substanta activa. Cantitatea de ingrasaminte utilizata in momentul de fata este relativ redusa dar, conform Ordinului ANIF nr. 743/12.12.2008 in judetului Gorj au fost inregistrate 42 de comune in care sunt prezente surse de nitrati din activitatile agricole.

Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol. La nivelul judetului Gorj, in anul 2009 au fost folosite 1,017 tone fungicide, 0,246 tone insecticide si 5,774 tone ierbicide.


Pagina(325)


Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul rural. In judetul Gorj functioneaza 2 complexe zootehnice, S.C. Suinprod S.A. care este profilat pe cresterea porcinelor si S.C. Aviinstant – cresterea pasarilor, suprafata totala afectata de reziduuri zootehnice fiind de 4 ha.

Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic)

Evaluarea poluarii solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin prelevarea si analizarea de probe de sol din zonele Dragoieni – OSPA si Targu Jiu – soseaua de centura, pe 2 trepte de adancime, 0-10 cm si 10-20 cm. Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta si nici ale pragului de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile pentru nici un indicator analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepte de adancime, in zonele Dragoieni si Targu Jiu.

Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

In judetul Gorj sunt doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic – Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul judetului Gorj se ridica la 50 000 ha.

Alimentarea cu apa

Principalele aspecte identificate au fost:

• Poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a deversarilor necontrolate a agentilor economici, accidentelor precum si din cauza slabei dezvoltari a infrastructurii de alimentare mai ales in mediul rural;

• Proprietatea privata a terenurilor ocupate de conducte;

• Lipsa educatiei populatiei in ceea ce priveste protejarea surselor de apa naturala. Gestionarea deseurilor

Infrastructura existenta pentru gestionarea deseurilor, in judetul Gorj, exercita un impact puternic asupra mediului prin:

• colectarea si transportul deseurilor, absenta unui sistem organizat de colectare a deseurilor;

• gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere urbane si rurale (depozitare necontrolata, pe teren descoperit, organizarea defectuoasa a sistemului de colectare si transport, colectarea neselectiva, amplasarea in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata);

• o problema importanta o reprezinta depozitele rurale care, in majoritatea lor sunt improvizate, amplasate in locatii nepotrivite, nu respecta normele autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului;

• existenta unor posibilitati reduse de valorificare sau eliminare a unor deseuri periculoase (deseuri din industria petrolului, minerit, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie, deseuri de la fabricarea azbestului), acestea fiind eliminate prin depozitare;

• spitalele nu mai detin incineratoare proprii pentru incinerarea deseurilor spitalicesti, acestea fiind preluate de firme specializate


Pagina(326)


Biodiversitate

In conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, in judetul Gorj, s-au identificat un numar de 45 de tipuri de habitate dupa cum urmeaza :

� 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri – in zonele montane-pajisti alpine “ la peste 2000 de metri altitudine”, tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane .

� 21 tipuri de Habitate de padure:

o in zona montana: paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de fag, pasuni impadurite;

o in zona de deal: paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase;

o in zona de campie: paduri de stejar;

o in luncile principalelor cursuri de ape: Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc.

� 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri: acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc.

� Un tip de Habitate de ape dulci: raurile si paraurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii - Tismana, lacuri naturale si elestee .

� Un tip de Habitate de mlastini;

� Habitate agricole.

Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre “turismul dezorganizat” care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate.

Alte amenintari de natura antropica, sunt reprezentate in special de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor si de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere, de pasunatul excesiv si taierea necontrolata a padurilor.

La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 40 sunt de interes national, conform Legii nr. 5/2000 si H.G. nr. 1143/2007 iar restul de 10 sunt arii naturale protejate de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constitui si doua parcuri nationale (Parcul National Domogled Valea Cernei si Parcul National Defileul Jiului).

Dupa cum mentioneaza APM Gorj, ariile naturale protejade din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii.

Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare Imbunatatiri funciare

Din suprafata totala a zonelor afectate, in cursul anului 2009, in judetul Gorj au fost avizate 226 ha la Valea Manastirii, in vederea nivelarii si modelarii, iar parcelele de 84 ha si respectiv 100 ha pentru redarea ulterioara in circuitul agricol.

La Exploatarea Miniera de Cariera Jilt , etapa a II - a (recultivare si fertilizare), au fost redate in circuit definitiv 49 de ha.


Pagina(327)


In etapa 1 de modelare si nivelare s-au redat in circuit agricol 11,23 ha la Exploatarea Miniera Rosia, iar la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha si respectiv 59,2 ha.

Transportul

Intensificarea traficului rutier, aerian si naval, cresterea numerica a parcului de vehicule, cat si dezvoltarea retelei de transport constituie cai de poluare a mediului, respectiv de afectare a starii de sanatate a populatiei.

Cresterea continua a volumului transporturilor conduce la o presiune din ce in ce mai mare asupra mediului, in special in legatura cu modificarile de clima si pierderea biodiversitatii. Eforturile actuale de contracarare a acestor tendinte contribuie, in cel mai bun caz, doar la incetinirea ratei acestei cresteri.

Emisiile de poluanti in atmosfera rezultati din traficul rutier au doua particularitati:

� eliminarea se face foarte aproape de sol, ceea ce duce la realizarea unei concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar si pentru gazele cu densitate mica si putere mare de difuziune in atmosfera;

� emisiile se fac pe toata suprafata localitatii, diferentele de concentratie depinzand de intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie a strazii (strazi tip canion).

Cele mai severe efecte legate de poluarea atmosferica produsa de traficul rutier sunt localizabile in zonele urbane. In aceste arealuri, densitatea de trafic atinge nivelurile maxime, iar concentratiile atmosferice ale gazelor de evacuare ale autovehiculelor sunt adesea cu cateva ordine de marime mai mari fata de zonele rurale. Zonele urbane nu pot fi in mod evident considerate entitati omogene; in mod pregnant, cele mai ridicate niveluri de poluare se inregistreaza pe strazile tip "canion" (canioane stradale), in care dilutia gazelor de esapament este substantial limitata de prezenta cladirilor inalte flancand artere rutiere relativ inguste.

Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera rezultate din traficul rutier este necesara dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin imbunatatiri ale tehnologiilor de fabricatie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scazut de plumb, fluidizarea traficului in zonele aglomerate din interiorul oraselor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu sensuri unice).

Datele privind traficul mediu zilnic anual pe drumurile nationale care traverseaza judetul Gorj, furnizate de catre Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu indica o evolutie ascendenta a volumului de trafic.

Judetul Gorj are o retea de drumuri publice extinsa, care acopera relativ bine teritoriul, insa, transportul pe cale ferata este mai putin dezvoltat, cedand tot mai mult locul celui rutier.

Principalele obiective propuse prin implementarea PATJ Gorj, pentru imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, protectia si conservarea valorilor naturale cat si obiective specifice pentru imbunatatirea infrastructurii tehnice, sunt redate in cele ce urmeaza.

Program de imbunatatire a calitatii aerului

• Imbunatatirea calitatii aerului, impune reducerea surselor majore de poluare, in special din mediul urban, provenite din sursele industriale, agricole, rampe de salubrizare, statii de mixturi asfaltice, statii de distributie carburanti, sisteme de incalzire locala

• Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere - este necesara in zona depozitelor orasenesti actuale neconforme, ce nu sunt conforme legislatiei actuale de mediu

• Incadrarea principalilor poluanti atmosferici in limitele admise de legislatia in vigoare, avand in vedere ca la o parte dintre acestia se inregistreaza depasiri (pulberi sedimentabile)


Pagina(328)


• Reducerea emisiilor datorate traficului rutier – imbunatatirea parcului auto si redirijarea traficului greu pe rute ocolitoare in cadrul localitatilor.

Program de imbunatatire a calitatii apelor de suprafata si subterane

• Epurarea corespunzatoare a apelor menajere (neepurate si insuficient epurate), provenite din mediul urban - se poate realiza doar in conditiile modernizarii, retehnologizarii si extinderii capacitatii statiilor de epurare ce nu asigura epurarea apelor pana la parametrii stabiliti prin HG 188/2002. Aceasta masura este necesara avand in vedere ca, in prezent, calitatea raurilor este afectata de deversarile de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate, intrucat cele mai multe statii de epurare se afla intr-un avansat grad de uzura fizica si morala (in special). Totodata, capacitatea de epurare este insuficienta si, in general, statiile de epurare, nu au profilul tehnologic necesar pentru epurarea intregii game de substante poluante deversate in reteaua de canalizare oraseneasca.

• Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate si insuficient epurate provenite din localitatile rurale in cursurile de apa receptoare ceea ce presupune realizarea de retele de canalizare si statii/instalatii de epurare, in comunele din judet;

• Diminuarea cantitatii de nitriti si nitrati, proveniti din activitatile agricole, ce polueaza apele de suprafata, dar si pe cele subterane

• Diminuarea poluantilor specifici din apele provenite de la unitatile spitalicesti Programul de dezvoltare a actiunilor intreprinse in solutionarea problemelor de gestionre a deseurilor

• Elaborarea de reglementari specifice locale in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere economic si ecologic;

• Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor;

• Cresterea eficientei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor;

• Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale;

• Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala;

• Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare privind gestionarea deseurilor, pe baza principiilor „poluatorul plateste” si subsidiaritatii;

• Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare a tuturor factorilor implicati;

• Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si europeana;

• Minimizarea cantitatii de deseuri generate;

• Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor;

• Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica;

• Asigurarea ca, capacitatea de colectare si transport a deseurilor este adaptata numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate;


Pagina(329)


• Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si eliminare finala;

• Promovarea tratarii deseurilor;

• Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separata;

• Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate;

• Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje;

• Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate;

• Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari;

• Implementarea colectarii separate a deseurilor voluminoase;

• Managementul ecologic al namolului provenit de la statiile de epurare;

• Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, in concordanta cu legislatia in vigoare;

• Organizarea colectarii separate a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE);

• Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseuri periculoase;

• Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic;

• Eliminarea deseurilor in Conditiii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei.

Program de conservare a valorilor naturale

Acest aspect este foarte important, avand in vedere faptul ca pe teritoriul judetului Gorj sunt 50 arii naturale protejate. Actiunea de protejare a valorilor naturale se va implementa printr-o serie de masuri precum:

• asigurarea unui management adecvat (conform legislatiei din domeniu) in raport de categoria ariei naturale protejate;

• preluarea in custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate;

• incetarea oricaror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate;

• conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate.

Program de prevenire, limitare/diminuare a efectelor riscurilor naturale

• Asigurarea capacitatii de interventie in teren in zona de responsabilitate;

• Activitatea continua de educare a populatiei

• Inventarierea atenta a tuturor constructiilor existente si a echipamentelor curente

• Clasificarea cladirilor in functie de loc si importanta

• Consolidarea cladirilor de locuit multietajate

• Interventia in prima urgenta la constructii vulnerabile si care prezinta pericol public


Pagina(330)


• Optimizarea scurgerii apelor de suprafata pe versanti prin lucrari de colectare, drenaj si evacuare a apei

• Interzicerea incarcarii versantilor din podis, a muchiilor si a fruntilor de terasa cu constructii si a amplasarii unor constructii tip locuinte colectiv pe fruntile de terasa in perimetrul intravilanului

• Interzicerea trasarii cailor de comunicatie cu trafic intens in lungul unor versanti instabili si a excavarilor la baza versantilor pentru prelevarea de materiale de constructie sau in alte scopuri.

• Monitorizarea continua a suprafetelor cu risc la alunecari de teren, torentialitate, ravenare, creep

• Imbunatatirea drenajului suprafetelor interfluaviale, a teraselor si luncilor

• Captarea izvoarelor de terasa cu debit permanent prin amenajarea de puturi si drenaje subterane orizontale si canalizarea spre reteaua hidrografica de suprafata

• Executarea de lucrari ameliorative de amenajare ale teraselor antropice sau a nivelarilor de versanti afectati de alunecari de teren active sau stabilizate

• Executarea lucrarilor agricole in lungul curbelor de nivel si evitarea suprapasunatului in zonele de obarsie ale organismelor torentiale

• Stabilizarea si valorificarea terenurilor afectate de alunecari, torentialitate, ravenare

• Imbunatatirea drenajului natural pe verticala in masa depozitelor de roca si a cuverturii de sol prin lucrari pedoameliorative de afanare.

• Reducerea ponderii terenurilor moderat stabile cu eroziune moderata – puternica, cu alunecari relativ vechi mai mult sau mai putin stabilizate, dar cu risc ridicat in anii ploiosi sau prin schimbarea folosintelor (defrisari, desteleniri) sau lucrari de destabilizare

• Reducerea ponderii terenurilor relativ instabile, cu risc ridicat de alunecari, surpari, prabusiri (zona muntoasa din flis, zona subcarpatica interna si externa), piemonturi si podisuri puternic fragmentate

Obiective specifice privind infrastructurile tehnice

Dezvoltarea infrastructurii rutiere din judetul Gorj va tine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

• constructia de autostrazi si drumuri expres, in scopul integrarii infrastructurii rutiere de transport in Reteaua trans-europeana de transport

• modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri noi sau modernizare/reabilitarea unor poduri existente in scopul asigurarii cresterii mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor

• sporirea masurilor de siguranta a circulatiei

In concluzie, implementarea PATJ Gorj se dovedeste a fi necesara pentru asigurarea unei viziuni integrate privind dezvoltarea durabila a judetului, potentialele efecte negative putand fi preintampinate atat prin programul de monitorizare a acestora, dar si prin considerarea recomandarilor prevazute in prezentul raport rezultate in urma evaluarii de mediu.


Pagina(331)


10. BIBLIOGRAFIE

1. „Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2007”, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, http://apmgj.anpm.ro/




5. Planul Judetean de Gospodarire a Deseurilor – Judetul Gorj, 2008

6. Plan de Investitii pe Termen Lung : „Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Gorj” finantat prin Axa prioritara 2 – POS MEDIU - Domeniul major de interventie 2.1, REZUMAT, sursa: http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20-%20Strategii/Sistem%20de%20management%20integrat%20al%20deseurilor/ANEXA%201%20Rezumat%20MP%20final.pdf , accesat in data de 03.05.2011

7. Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

8. Hotararea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000

9. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

10. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale si construite

11. Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a V-a – “Zone de risc natural”

12. Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole

13. Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila 2013 – 2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1460/2008;

14. Planul National de Actiune pentru Mediu, 2008;

15. Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013 – Prioritatea 3 „Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”;

16. Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei 2004 – 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004;

17. Strategia Nationala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003;

18. Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1854/2005;

19. Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 762/2008


Pagina(332)


20. Brosura „Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007 – 2013”, 2007, publicata pe site-ul Agentiei Nationale de Protectia Mediului (www.anpm.ro)

21. Site-ul Consiliului Judetean Gorj www.cjgorj.ro

22. Site-ul Prefecturii Gorj www.prefecturagorj.ro

23. Siteul Ministerului Culturii si Patrimoniului National www.cultura.ro

24. Site-ul Parcului National Defileul Jiului http://www.defileuljiului.ro/documente/plan_management.pdf

25. Site-ul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest www.adroltenia.ro

26. Site-ul Administratiei Bazinale a Raului Jiu http://www.rowater.ro/dajiu/default.aspx

Documents

raport de mediu