CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………….....

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității întreprinderii ………………..

Capitolul II. Organizarea contabilității la întreprindere. Automatizarea sistemului de informație

contabilă

…………………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii

3.1 Contabilitatea activelor nemateriale ……………………………………………………………….

3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung …………………………………………………

3.3 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung ……………………………………………..

3.4 Contabilitatea materialelor și obiectelor de mică valoare și scurtă durată ………………………...

3.5 Documentarea, calculul și contabilitatea salariului ………………………………………………..

3.6 Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor fabricate ……………………………

3.7 Contabilitatea mărfurilor …………………………………………………………………………..

3.8 Contabilitatea creanțelor …………………………………………………………………………..

3.9 Contabilitatea mijloacelor bănești și a investițiilor pe termen scurt ………………………………

3.10 Contabilitatea capitalului propriu ………………………………………………………………...

3.11 Contabilitatea datoriilor …………………………………………………………………………..

3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor și veniturilor …………………………………............

3.13 Calculația costului de producție ……………………………………………………………….....

3.14 Structura și modul de întocmire a rapoartelor financiare ………………………………………...

Încheiere ………………………………………………………………………………………………

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………

Anexe ………………………………………………………………………………………………….

2

INTRODUCERE

În societate contabilitatea a apărut drept consecință a necesităților vitale ale populației

active. Nu se poate gospodări fără a măsura, cîntări sau evalua, necomparînd veniturile cu cheltuielile,

neasigurînd depășirea încasărilor asupra consumurilor. Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii

afacerilor, care are drept scop "măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor,

datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi

juridice". Deci, ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi

păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie,

atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii

financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea financiară

presupune urmărirea, controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului, în ansamblu şi pe structură, a

situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului, prin intermediul documentelor de sinteză, în scopul

furnizării informaţiilor necesare, elaborării deciziilor economice. Modul cel mai operativ și eficient de

a efectua o inițiere și o bună înțelegere a contabilității unei firme constituie însăși integrarea în

evidența contabilă a acesteia. Acest obiectiv este realizat în cadrul ICS”Moltescamicia”SRL, avînd

drept activitate bazata pe regimul de perfectionare activa in domeniul fabricarii de articolelor de

îmbrăcaminte din materiale textile .

În prezent rolul contabilității constă nu numai în reflectarea stării economice și a evenimentelor din cadrul

ei, dar și în propunerea măsurilor adecvate pentru asigurarea unei activități efective și performante.

Conducătorul trebuie să știe a ,,citi” cifrele, să vadă în acestea esența economică a fenomenelor, să ia

decizii necesare, etc. În aceste condiții contabilul încetează de a mai fi un simplu registrator de date,

transformîndu-se într-un consultant valoros al conducătorului.

Deci, pornind de la cele menționate mai sus, vom încerca în continuare să efectuăm o analiză asupra

întregii activități ale intreprinderii enumerînd punctele forte și slabe. În fine, scopul lucrării constă în a

înțelege modul de organizare a evidenței contabile dusă la entitatea economică analizată și de a pune în

practică cunoștințele căpătate anterior, fapt ce a fost reflectat în continuare.

3

Capitolul I.

Caracteristica generală a structurii și organizării activității ICS”Moltescamicia”SRL

Întreprinderea cu Capital Străin „Moltes Camicia ”SRL este creată în scopul obţinerii de venit din

activitatea de antreprenoriat în conformitate cu prevederile Codului Civil al Republicii Moldova nr. 1107-

XV din 06 iunie 2002, Legii Republicii Moldova Nr. 845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat

şi întreprinderi”, Legii Republicii Moldova nr. 1265-XIV din 05.10.2000 „Cu privire la înregistrarea de

stat a întreprinderilor şi organizaţiilor”, legislaţiei in vigoare. Numărul de indentificare de stat al I.C.S

este codul fiscal 1010609000881, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (Anexa1).

Societatea are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop lucrativ (comercial), Societatea are

un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu . Deasemenea ea poate să

încheie în nume propriu contracte, să dobândească drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să

execute obligaţiuni, să apară în calitate de reclamat şi poate fi pîrît în istanţa de judecată şi arbitraj.

Dupa forma sa organizatorico-juridică Societatea este Societate cu raspundere limitată. Aceasta se

consideră constituită si dobindeşte personalitate juridică de la data înregistrării de stat in mod stabilit .

Societatea dispune de bilant autonom si conturi bancare , are stampila cu denumire sa şi imaginea

emblemei . Societatea se constitue pentru o durata nelimitata. Este în drept sa înfiinţeze filiale si

reprezentative in R.M., precum şi in străinătate.

Sediul sociatăţii se află în s.Zagarancea, r-nul Ungheni, Republica Moldova

În statut sunt stipulate drepturile şi obligaţiile societăţii privind modul de desfăşurare a activităţii de

antreprenoriat.

I.C.S. „Moltes Camicia” SRL s-a constituit în baza „Deciziei privind inregistrarea persoanei

juridice”(Anexa 2), care este alcătuit dintr-un singur document şi s-a autentificat notarial. În actul de

constituire sunt respectate condiţiile de fond şi de formă. El conţine:

1. Denumirea completa - Întreprinderea cu Capital Străin „Moltes Camicia” SRL

2. Denumirea abreviată- Î.C.S “Moltes Camicia” S.R.L.

3. Forma juridica de oraganizare - societate cu raspundere limitata.

4. Numărul de indentificare de stat si codul fiscal (IDNO) - 1010609000881

5. Data inregistrării de stat - 25.03.2010

6. Modul de constituire - nou creată

7. Sediul- MD-3601, str. Nationala 15 , or Ungheni, R.M.

8. Obiectul principal de activitate – fabricarea de articole de îmbrăcăminte

9. Capitalul social - 147315 lei

10. Administratorul – Bertelli Sergio

11. Asociatii – Bertelli Serigio , cet Italia , cota 100%.

4

Societatea se constitue în scopul exercitarii oricărei activităţi lucrative neinterzise de lege ce

prevede fabricarea producţiei , executarea lucrărilor si prestarea serviciilor , desfaşurată in mod

independent , din propria iniţiativă , din numele Societaţii, pe riscul propriu si sub răspunderea sa

patrimonială de către organele ei, cu scopul de a asigura o sursa permanentă de venituri.

Pentru a-şi realiza sarcinile asumate Societatea va desfaşura urmatoarele genuri de activitate:

1. Fabricarea de articole de îmbrăcaminte .

2. Fabricarea de articole de îmbrăcaminte din materiale textile .

3. Fabricarea altor articole de îmbrăcaminte si accesorii.

4. Comerţul cu ridicata al îmbracamintei si încalţămintei

Întreprinderea cu Capital Străin „Moltes Camicia” SRL a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat

din 25.03.2010.

Întreprinderea cu Capital Străin „Moltes Camicia ”SRL a fost constituită de către o singură

persoană, deci un singur fondator, sediul: r-ul Ungheni, s.Zagarancea, r-nul Ungheni . I.C.S.

I.C.S pe parcursul perioadei de activitate şi pînă în prezent a înregistrat atît pierderi cît şi venituri, însă

scopul principal este obţinerea unui profit de pe urma activitaţii de antreprenoriat în baza Hotărîrii

Guvernului Republicii Moldova.

Societatea are o structură interna ce presupune existenţa unui organ de eliberare şi decizie, a unui organ

executiv şi a unui organ de control , dupa cum urmeazaŞ

- Adunarea generala ( Decizia asociatului unic).

- Administratorul (organul executiv).

- Cenzorul (organ de control).

Adunarea generala ( Decizia asociatului unic)

E competenţa excusivă a asociatului ţine :

-modificarea si completarea statutului , inclusiv adoptarea lui intr-o nouă redacţite.

-modificarea cuantumului capitalului social.

-desemnarea cenzorului , eliberearea înainte de termen a acestuia .

-aprobarea bilanţului contabil anual .

-adoptarea hotărîrii privind reorganizarea si aprobarea planului acestuia.

-infiinţarea filialelor şi reprezentanţelor acestuia,

-aprobarea darii de seamă anuale si evaluarea activităţii administratorului.

-aprobarea planului de afaceri a Societăţii.

5

Administratorul (organul executiv)

Activitatea curentă a Societaţii este condusa de Administrator.

Administrator poate fi numai o persoana fizica majoră, cu capacitate deplina de exerciţiu.Administrator

nu pot fi persoane carora, prin lege sau hotarîre judecătoreasca , le este interzisa detinerea funcţiei de

administrator, precum si persoane cu anteecdente penale pentru infracţiuni contra patrimoniului.

Administratorul este in drept :

a) Sa efectueze actele de gestiune a Societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzutein prezentul statut şi in

deciziile asociatului.

b) Să reprezinte fără procură Societatea în raporturile cu organele statului , cu terţii şi in instanţele de

judecată.

c) Să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrsirea unor anumite acte juridice.

d) Să ezercite alte împuterniciri atribuite de asociat.

Administratorul este obligat :

a) să execute deciziile asociatului .

b) să asigure ţinerea contabilitaţii societaţii , precum şi a registrelor societaţii şi sa informeze asociatul cu

privire la starea de lucruri şi la gestiunea societaţii.

c) să respecte limitele împuternicirilor stabilite de către asociat.

d) Administratorul întocmeşte anual un raport privind activitatea societăţii, actul de inventariere a bunurilor

precum si alte documente ce umreaya a fi prezentate asociatului.

e) Administratorul poartă răspundere materiala deplină pentru prejudicial cauzate de el societăţii, inclusive

prin plati ilegale facute asociatului.

Cenzorul (organ de control)

- Pentru exercitarea controlului asupra gestiunii societăţii si acţiunilor administratorului se desemnează 1

cenzor pentru o perioada de 3 ani.

- Nu pot fi cenzori : -administratorul , rudele sau afinii pîna al gradul IV-lea , persoanele care primesc de

la societate sau de la administrator salariu sau o altă remuneraţie pentru o altă funciţie decît cea de

cenzor.

- Cenzorul ezercita periodic controlul gestiunii Societăţii din proprie iniţiativa sau la cererea

administratorului. Cenzorul e obligat să controleze activitatea economico-financiară a societăţii dupa

încheierea exercitiului financiar, verificînd rapoartele financiare si efectuind inventarierea bunurilor

Societăţii.

- Cenzorul întocmeşte raport asupra fiecarui control efectuat . Raportul cenzorilor se prezintă asociatului

6

- Cenzorul este obligat să comunice asociatului care contravin legii sau prezentului statut si care au

cauzat sau pot cauza prejudicii societăţii-

- Administratorul este obligat sa pună la dispoziţia cenzorului toate documentele necesare controlului.

În baza Politicii de contabilitate contabilul-şef ţine contabilitatea în baza:

1. Legii contabilităţii nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995;

2. Standardele Naţionale de Contabilitate aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova;

3. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor;

4. Alte acte legislative şi normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice se ţine în expresie naturală şi

bănească prin reflectarea completă, continuă, documentarea şi interdependenţa acestor.

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă conducătorul societăţii care crează

condiţii optime pentru organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor

către toate subdiviziunile cu profil economic a cerinţelor contabilului-şef privind întocmirea documentelor

şi prezentarea informaţiei necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoaretelor financiare.

Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice

efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite,

poartă răspunderea pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea a contabilităţii.

ICS ”Moltes Camicia”desfăsoara activitatea in baza Contractului de comision SC „Tommy Shirt” SRL , cu

sediul în str.Nordului, 4,loc. Roman, jud. Neamt, Romania.

Obiectul contractului il constituie producerea de către comitent de produse textile- confectii, cu materiale si

accesorii puse la dispoziţie de către comisionar (provenite din operaţiuni în sistem de perfecţionare activă

sau cu materie prima şi materiale proprii) in vederea livrării la export.

ICS “Moltes Camicia” efectuiază operatiuni de prelucrare a materiei prime în regim vamal de perfectionare

activă conform Autorizaţiei de perfecţionare activă ACT 201165030007969 din 13/06/2011, care se

eliberează de către Biroul vamal „Ungheni” a Serviciului vamal RM. Autorizaţia dată este a treia

autorizatie de la inceputul activităţii.Aceasta prevede codurile vamale a mărfii introduse , caracteristicile

de identificare, denumirea , valoarea, greutatea, cantitatea, produsele compensatorii, termenul de reexport

si termenul de plasare a marfurilor de import in regim.(Anexa3).

La intreprindere activează 65 de persoane . Conform statelor de plată pentru anul 2013

fondul de salarizare e prevăzut in mărime de 2229936 lei . (Anexa 4).

7

Capitolul II.

Organizarea contabilității la întreprindere. Automatizarea sistemului de informație contabilă

Pornind de la faptul că ,,contabilitatea reprezintă un sistem de colectare, prelucrare și înregistrare a

informațiilor care se conțin în Rapoartele financiare“ care are ca scop pregătirea și prezentarea

informațiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni și externi ai rapoartelor financiare, aceasta are mai

multe trăsături distincte printre care: asigură furnizarea de informații cu caracter general care nu reprezintă

secret comercial și pot fi publicate, prevede diferite metode și variante de evidență care ce pot fi aplicate

de întreprindere în funcție de particularitățile organizatorice și tehnologice și se ține în baza unor reguli și

principii comune pentru toate întreprinderile ceea ce asigură comparabilitatea indicatorilor economico-

financiari între diferite întreprinderi. Însă, în cadrul fiecarei entitatăți economice, contabilitatea poate fi

reglementată de un șir de acte normative diferite.

Astfel, în cadrul ICS”Moltescamicia”SRL contabilitatea este reglementată de următoarele acte normative:

Legea contabilității;

Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității”;

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării Rapoartelor Financiare;

Standardele naționale de contabilitate;

Comentariile privind aplicarea Standardelor naționale de contabilitate;

În Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 se stabilesc reguli generale privind elaborarea

sistemului de organizare complet a contabilității în cadrul companiei, se stabilesc reguli de documentare a

operațiunilor economice, se stabilește modul de efectuare a inventarierii la întreprindere jucînd un rol

important în acordarea ajutorului privind corectarea erorilor contabile, toate acestea reprezentînd un suport

pentru contabilul din cadrul companiei.

În baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității” , s-au stabilit

etapele reformei contabilității. Tot în baza acestei Hotărîri, Ministerul Finanțelor a aprobat principalele

acte normative contabile care actualmente sînt în vigoare.

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării Rapoartelor Financiare aduc informații privind evaluarea

și constatarea elementelor rapoartelor financiare, informații privind principiile și convențiile fundamentale

ale contabilității.

Standardele naționale de contabilitate aduc o informație amplă aferentă tuturor elementelor din rapoartele

financiare. Acestea stabilesc normele de ținere a contabilității și de întocmire a rapoartelor financiare. În

standardele de contabilitate sînt redate informații privind evaluarea activelor, modul de evidență și

contabilizare a acestora.

Comentariile privind aplicarea Standardelor Naționale de Contabilitate sînt utilizate pentru a face careva

explicații ale Standardelor Naționale de Contabilitate în baza unor exemple concrete.

8

Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare ale întreprinderilor aduce o caracteristică a

conturilor contabile utilizate de către ICS”Moltescamicia”SRL. Acesta cuprinde 9 clase care se

subdivizează în grupe, conturi sintetice și subconturi și stabilește metodologia reflectării principalelor

tipuri de operațiuni economice în conturile contabile. Planul de conturi este legat direct de Rapoartele

Financiare.

Regulamente, indicații metodice și alte acte instructive aprobate de Ministerul Finanțelor pot să explice

modul de evidență în unele domenii, drept exemplu, Regulamentul privind inventarierea ,

care aduce informații privind modul de efectuare a inventarierii tuturor activelor de care dispune

compania.

Ca subdiviziune structural-organizațională a întreprinderii, contabilitatea are funcția de bază plasîndu-se

în fruntea celorlalte subdiviziuni și avînd următoarea structură, prezentată în schema 2.1.

Schema 2.1.

Structura contabilității ca subdiviziune structural-organizațională a ICS”Moltescamicia”SRL

Trebuie de menționat că contabilul-șef dispunde de un ajutor contabil care îndeplinește unele operațiuni

din contabilitate în vederea minimizării volumului de lucru al contabilului-șef. Personalul administrativ

menționat are un program stabil de lucru de opt ore pe zi, de la 8.00 la 17.00. Un interes sporit față de

companie servește și modul de întocmire a documentelor contabile. Pornind de la faptul că contabilitatea

are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situaţia economico-financiară şi activitatea întreprinderilor

iar pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a elaborat un procedeu corespunzător care să permită

cunoaşterea fenomenelor si proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate

caracteristicile pe care le comportă şi implicațiile pe care le produc, procesul cunoaşterii contabile începe

în mod obligatoriu cu acţiunea de conservare şi de culegere a informaţiilor, a datelor despre patrimoniul

întreprinderii. Contabilitatea se caracterizează prin fundamentarea şi justificarea datelor ei pe bază de acte

scrise. Nici o operaţie economică nu se poate înregistra în contabilitate fără un act scris în care să fie

consemnată operaţia respectivă.

Documentul servește la formalizarea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care

produc modificări ale patrimoniului. Însăși documentul care consemnează producerea unei fapte se naște

în afara contabilității, contabilitatea se servește de acest procedeu pentru a realiza obiectul său de activitate

Contabil-șefSediu administrativ

Ajutor contabil

9

în perimetrul întreprinderii. Trebuie de menționat că documentele sînt acte scrise în care se consemnează

cifric și letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în momentul și la locul înfăptuirii lor,

operațiile economico-financiare precum și evenimentele determinate de necesități organizatorice și

administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii acestor operații și ca bază a înregistrării lor în

contabilitate.

Deoarece compania nu este foarte mare, aceasta nu dispune de multe sectoare de producție, planificare

muncă, salarizare, financiar, aproviazionare, etc. Pornind de la structura organizatorică a companiei,

putem susține că biroul contabil îndeplindește mai multe funcții printre care cele mai cu seamă sînt:

asigură colectarea, prelucrarea și înregistrarea informațiilor care se conțin în rapoartele financiare, asigură

prezentarea informațiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni și externi ai rapoartelor financiare, tot

datorită prezenței biroului contabil toată informația aferentă tuturor operațiunilor economice este arhivată.

Deoarece toate înregistrările contabile au loc în baza documentelor contabile primare, un element

important în procesul desfășurării activității contabilității reprezintă și modul cum are loc aprovizionarea

entității economice cu formulare de documente primare, documente centralizatoare, registre de evidență și

cu rapoarte financiare. Astfel, compania își asigură necesarul de documente contabile primare de la

Editura Statistică, proces ce are loc doar în baza unei procuri, unde ea, la rîndul ei eliberează factură

fiscală privind procurarea formularelor de documente contabile primare. Trebuie de menționat faptul că

facturile fiscale și facturile de expediție sînt eliberate pentru toate entitățile economice de Inspectoratul

Fiscal iar în contabilitate este dusă o evidență strictă a acestor formulare. Toată informația privitoare la

forma contabilității utilizată în cadrul întreprinderii de regulă este formulată în Politica de contabilitate a

companiei (Anexa 5). Astfel, ICS”Moltescamicia”SRL utilizează forma de contabilitate automatizată care

se caracterizează prin faptul că deja toată informația nu mai este memorată în registre sau pe suporturi de

hîrtie, utilizîndu-se forma de contabilitate memorial-order, însă este memorată în calculatoare. Utilizarea

formei automatizate de contabilitate a ridicat la un nivel mai înalt procesul de înregistrare a operațiunilor

economice, operativitatea și calitatea informației obținute. Prin introducerea unică a informației se asigură

unitatea bazei informaționale și un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informației.

Integrarea prelucrării datelor contabilității primare și adaptarea programelor informatice la sarcinile

utilizatorilor, se efectuează prin intermediul progamei informatice ,,1C- Contabilitate”. Cu ajutorul ei se

realizează introducerea rapidă a informației contabile. Un avantaj al folosirii metodei automatizate a

contabilității este faptul că acesta permite memorarea unei informații voluminoase, de asemenea permite a

lucra cu agenții de toate nivelurile, ceea ce dă posibilitatea de a efectua fără dificultăți operațiuni

cumulative (calculare salariilor, a uzurii și amortizării). De asemenea prin intermediul programei

informatice utilizate de entitate poate fi întocmită balanța de verificare pentru oricare perioadă dorită, ceea

10

ce permite asigurarea siguranței introducerii informației contabile. La acest compartiment se referă și

Rapoartele Financiare.

Deci, drumul spre o mai bună realizare a procesului de ducere a contabilității este determinat de gradul

de automatizare a contabilității, care în cadrul ICS”Moltescamicia”SRL este relativ satisfăcătoare.

Capitolul III

Contabilitatea întreprinderii

3.1 Contabilitatea activelor nemateriale

Activele nemateriale reprezintă active nepecuniare identificate care nu îmbracă o formă fizică materială,

sînt controlate de către entitatea economică, pot fi utilizate pentru o perioadă mai mare de un an de zile în

activitatea de producție, comerț sau în alte tipuri de cativități, precum și în scopuri administrative sau sînt

destinate pentru a fi predate în folosința persoanelor juridice și/sau fizice.

În componența activelor nemateriale se pot include cheltuieli de constituire, prețul firmei sau fondul

comercial, drepturile ce rezultă din brevete, certificate și alte titluri de protecție, know-how-urile, drepturi

din licențe de activitate, etc. Drept exemple de active nemateriale de care dispune

ICS”Moltescamicia”SRL sunt : Programa 1C Contabilitate 7.7 valoarea 4432 lei , programa windows

Vista home basic 721 lei , cheltuieli de constituire 4336 lei. (Anexa 6).

Confom Standardului Național de contabilitate 13 ,,Contabilitatea activelor nemateriale”, activele

nemateriale sînt evaluate la fel ca și mijloacele fixe, cu excepția unor particularități care nu pot însă fi

întîlnite la acestea deoarece în cazul în care activul nematerial este procurat, acesta necesită cheltuieli

suplimentare de pregătire pentru a fi utilizat după destinație iar cheltuielile date se includ în valoarea de

intrare a acestuia. Entitatea economică analizată nu avut nici un activ nematerial creat, însă în cazul

existenței acestuia, în afară de suma cheltuielilor efective legate nemijlocit de crearea acestuia, în valoarea

de intrarea a acestuia se mai include și taxa de stat plătită pentru înregistrarea la Agenție, în cazul

obiectelor de proprietate industrială. Conform metodei de evaluare ulterioară, compania evaluează activele

nemateriale deținute utilizînd metoda recomandată de S.N.C 13 ,,Contabilitatea activelor nemateriale”,

conform căreia activul nematerial este contabilizat la valoarea de intrare diminuată cu suma amortizării

acumulate. Această informație este relatată în Bilanțul contabil, unde se poate determina valoarea de bilanț

al acestuia (anexa 7 Bilant contabil).

Toate activele nemateriale sunt supuse amortizarii, contabilul lunar îi calculează amortizarea începînd din

luna ulterioară lunii primirii spre utilizare a activului nematerial și se suspendă în luna ulterioară lunii

ieșirii din patrimoniul entității economice din diferite motive. Amortizarea calculată anual (a A.N 1C

Contabilitate spre exemplu ) reprezintă 886,44 lei, lunar 73,87 lei, drept dovadă a celor afirmate poate

11

servi evindenta analitica a contului 113.6 .Deci, compania ICS”Moltescamicia”SRL calculează uzura

licenței în baza metodei liniare, întocmind în contabilitatea următoarea formulă contabilă:

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale și administrative”- la suma amortizării licenței – 73,87 lei;

Credit contul 113 ,,Amortizarea activelor nemateriale”- la suma totală a amortizării activelor

nemateriale în ansamblu pe întreprindere dacă există – 73,87 lei

Pe parcursul perioadei anului 2013, în cadrul entității analizate nu s-au constatat active nemateriale ieșite.

Însă, în practica contabilă, activele nemateriale pot ieși fie din motivul expirării duratei de exploatare utilă,

fie în urma rezilierii contractului de licență sau din cauza casării activului nematerial din motivul utilizării

ineficiente. La nivel general, ieșirea activului nematerial înainte de termen se contabilizează astfel:

Debit contul 721 ,,Cheltuieli ale activității de investiții”- la valoarea rămasă activului nematerial;

Debit contul 113 ,,Amortizarea activelor nemateriale”- la valoarea amortizării acumulate;

Credit contul 111 ,,Active nemateriale”- la valoarea totală a activului nematerial.

Deci, putem susține că entitatea economică analizată nu dispune de active nemateriale importante care să

influențeze semnificativ activitatea companiei.

3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Activele materiale pe termen lung reprezintă active care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate pe

o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a entității economice în scopuri

productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie în scopul obținerii profitului. Pornind

de la această afirmație, constatăm că ICS”Moltescamicia”SRL dispune de active materiale pe termen lung,

contabilizarea cărora are loc în baza Standardul național de contabilitate 16 ,,Contabilitatea activelor

materiale pe termen lung”. După componență și omogenitate, activele materiale pe termen lung se

divizează în:

Active materiale în curs de execuție;

Terenuri;

Mijloace fixe;

Resurse naturale;

Intreprinderea analizată, conform datelor din bilanțul contabil (Anexa7) pe parcursul anului de gestiune

2013 nu a înregistrat active materiale în curs de execuție și resurse naturale. Însă, înregistrează intrări de

mijloace fixe. În componența mijloacelor fixe intrate se includ: mașini, utilaje, instalații de transmisie,

mijloace cît și alte mijloace fixe. La fel, trebuie de menționat că mijlocele fixe pot intra la întreprindere pe

calea construcției, pot fi primite cu titlu gratuit, ca aport de la fondatori sub formă de aport la capitalul

statutar sau ca în cazul companiei analizate prin procurare. În cazul procurării mijloacelor fixe, acestea se

reflectă în evidența contabilă în baza facturii de expediție sau în baza facturii fiscale (Anexa 8). Momentul

includerii în componența mijloacelor fixe se consideră data punerii în funcțiune a obiectului. De

12

asemenea, în cazul procurării unui mijloc fix cu condiția că nu există alte cheltuieli pentru punerea în

funcțiune a acestuia, se întocmește în baza facturii fiscale următoarea formulă contabilă:

Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”- la valoarea mijlocului fix procurat fără TVA - 3200 lei;

Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”- la valoarea sumei TVA aferent mijlocului fix

procurat - 640 lei;

Credit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”- la valoarea totală a mijlocului

fix procurat – 3840 lei.

În contabilitatea intreprinderii, au existat de asemenea intrări de mijloace fixe din import. Astfel,

compania a importat masina de compresare SSk26”1-31454,70 lei in valuta 2000 Euro cu cursul 15.727

leila ziua respectiva. De aceea, la import a fost întocmită Declarația vamală (anexa 9). Conform datelor

din Declarația vamală și Invoice la aceasta (anexa 10). La fel, compania a suportat cheltuieli privind

transportarea instalarea masini in suma de 2275,4 lei. În total cumulativ costul combinelor pînă în vamă

constituit la data de 28.05.10 -33729.24 lei. Conform declarației vamale, procedurile vamale au constituit

0.40 % din valoarea în vamă a combinelor, ceea ce constituie 125,82 lei. Toate procedurile vamale au fost

calculate perfectîndu-se în baza Formularului № PV-1 ,,Calculul procedurilor vamale” (Anexa 13).

Trebuie de menționat că valoarea mărfurilor și serviciilor procurate din alte țări nu include TVA. De

aceea, pentru ca agenții economici care procură mărfuri din Republica Moldova și din alte țări să fie în

aceleași condiții, la intrarea mărfurilor în țară (cu toate că în documentele furnizorului străin nu este

indicată suma TVA), importatorul trebuie să achite suma TVA la data declarării mărfurilor în punctele

vamale. Marfa este declarată în baza Declarației privind valoarea mărfurilor în vamă (anexa 12). TVA

calculat în vamă constituind lei fiind determinat ca 20% de la valoarea masinilor 6850 lei, a procedurilor

vamale și a transportului pînă la vamă. În contabilitatea entității economice în urma import s-au efectuat

următoarele înregistrări contabile:

Debit contul 123 ,,Mijloace fixe”, subcontul 123.3 ,,Mașini, utilaje și instalații de transisie”- la valoarea

în vamă a combinei, la care se mai adaugă la valoarea procedurilor vamale .

Debit contul 229 ,,Alte creanțe pe termen scurt” – la valoarea TVA achitată în avans

Credit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2 ,,Facturi

achitate în străinătate”- la valoarea datoriei față de furnizorul străin

Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”- la valoarea TVA calculată în vamă

Credit contul 539 ,,Alte datorii pe termen scurt”- la valoarea datoriei totale aferentă procedurilor vamale

După ce oricare mijloc fix a intrat în cadrul companiei, acesta urmează să fie pus în funcțiune. Tot de la

momentul punerii punerii în funcțiune se începe calculul uzurii acestui mujloc fix. La punerea în funcțiune

a obiectului, documentul de bază este Actul de dare în exploatare a mijloacelor fixe (anexa 13) .În Actul

de dare în exploatare a miljocului fix se indică numărul obiectului de inventar și toate elementele ce

reprezintă o caracteristică a obiectului dat. În baza acestui document în contabilitate se deschide pentru

13

fiecare obiect o fișă de inventar în care este indicată valoarea de intrare al acestui mijloc fix, data, luna

anul punerii în funcțiune, norma de uzură, valoarea probabilă rămasă, valoarea uzurabilă, durata de

funcționare utilă, metoda de calculare a uzurii și corectarea valorii de bilanț în urma capitalizării

cheltuielilor de reparație. Uzura se calculează lunar, înregistrînd astfel sumele uzuri la cheltuieli sau

consumuri în dependență de destinația obiectului dat. Drept exemplu, la calcularea uzurii mijlocului fix

primit se întocmește următoarea formulă contabilă:

Debit contul 813 ,,Consumuri indirecte de producție”- la valoarea consumurilor aferente uzurii calculate

pentru mijlocul fix;

Credit contul 124 ,,Uzura mijloacelor fixe”- la valoarea uzurii lunare calculate pentru mijlocul fix dat.

Însă nu trebuie de exclus din calcule că pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe deținute, compania

trebuie să stabilească durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe. Durata de funcționare utilă a

mijloacelor fixe din cadrul entitatii identic ca și în cadrul altor entități economice este determinată de

aceasta în mod independent, la momentul punerii acestui obiect în funcțiune. Adică, la întreprindere durata

de funcționare utilă este stabilită și soluționată nu numai de către contabil dar, în dependență de unde este

utilizat mijlocul fix dat și de către specialiști competenți în exploatarea obiectelor respective la

determinarea duratei de utilizare a mașinilor - ingineri, mecani, în cazul clădirilor și construcțiilor speciale

- ingineri constructori care vor stabili cu aproximație numărul de ani în decursul cărora activul poate fi

util. Deci, durata de funcționare utilă a mijloacelor fixe servește ca element de bază la calcularea uzurii. În

linii generale, compania analizată a ales metoda liniară de calculare a uzurii. Cît despre determinarea

valoarii probabile rămase, în cadrul intreprinderii se aplică aceleași reguli ca și la determinarea duratei de

funcționare utilă, valoarea probabilă rămasă fiind reprezentată prin valoarea materialului uzat la scoaterea

din funcțiune a mașinilor, a materialelor de construcție la demolarea clădirilor. Însă unele mijloace fixe

pot să nu dețină valoare probabilă rămasă.

Conform datelor din Bilanțul contabi, compania a înregistrat ieșiri de mijoace, în componența cărora s-au

inclus: mașini și utilaje.

A avut loc vînzarea unui mijloc fix, compania eliberează Invoice (anexa 14), sau factura de expediție în

cazul neimpunerii cu TVA. Din motivul ca vinzarile sau facut in Romania conform Codului Fiscal cap3,

art.104 (A) au fost livrate la cota 0 (anexa 15), iar la documentul de livrare al cumpărătorului pot fi

anexate și Procesul-verbal de primire-predare, documentele tehnice și alte documente.

Deci, în scopul reflectării generalizate a operațiunilor privind ieșirea mijloacelor fixe la entitatea

economică, se utilizează diferite registre de evidență sintetică în funcție de forma de contabilitate aplicată.

Deoarece entitatea utilizează forma automatizată de ducere a contabilității, în registrele sintetice de

evidență reflectă toată informația descifrată a rulajului din creditul contului 123, iar totalurile calculate în

aceste registre se trec în Cartea Mare. Pentru verificarea corectitudinii înregistrării mijloacelor fixe intrate

14

și calculul uzurii acestora, poate fi întocmită balanța de verificare a conturilor 123 ,,Mijloace fixe”

(Anexa16) și a contului 124 ,,Uzura mijloacelor fixe” (anexa 17).

Anual, și după necesitate compania trebuie să efectueze inventarierea patrimoniului. Inventarierea constă

în verificarea faptică a diferitor elemente existente şi a stării patrimoniale şi confruntarea ulterioară a

datelor obţinute cu cele din contabilitate. Prin natura sa inventarierea îndeplineşte funcţia de control şi

constituie un supliment necesar la documentaţie. Aceasta poate fi completă și parțială, planificată și

neplanificată. Conducătorii întreprinderilor poartă răspundere pentru efectuarea corectă şi oportună a

inventarierii bunurilor materiale, mărfurilor, mijloacelor băneşti şi asigurarea caracterului inopinat al

acesteia. Contabilul-şef împreună cu conducătorii subdiviziunilor şi serviciilor sînt obligaţi să verifice

minuţios respectarea regulilor de efectuare a inventarierii. Înainte să înceapă inventarierea se efectuază

pregătirea minuțioasă a acesteia, adică se stabilește componența comisiei de inventariere, se emite ordinul

de inventariere.

3.3 Contabilitatea investițiilor financiare pe termen lung

Investiția este un activ deținut de entitatea economică investitoare în scopul ameliorării situației sale

financiare prin majorarea capitalului propriu, obținerea veniturilor și altor profituri. Insă trebuie de

menționat faptul că pe parcursul perioadei de gestiune ICS „Moltescamicia”SRL nu a înregistrat intrări

sau ieșiri de investiții.

3.4 Contabilitatea materialelor și obiectelor de mică valoare și scurtă durată

În funcție de materia primă și materiale, obiectele de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunurile cu o

valoare mai mică decît limita stabilită de legislație (3000 lei) indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o

durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora. În componența obiectelor de mică

valoare și scurtă durată compania include: echipamentele de protecție, echipamentele și dispozitivele de

uz general și special și alte obiecte similare. Compania are la evidenta OMVSD in valoare de 47078 lei

(anexa18), enumerate de :masini de cusut, mese , scaune , dulapuri..... Pentru desfășurarea procesului de

producție și însăși pentru desfășurarea oricăror activități fie de producție, fie administrative sau de

conducere, compania are nevoie de stocuri de materie primă și materiale. Pentru realizarea acestor

obiective, ea are nevoie să achiziționeze aceste stocuri de materie prime și materiale încheind contracte de

procurare a materialelor sau obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu furnizorii sau emițînd comenzi

către aceștia. Procurarea materiilor prime și a materialelor se efectuază în baza facturii fiscale sau în baza

facturii de expediție. Drept exemplu, la intrarea materialelor conform facturii fiscale, se înregistrează

următoarea formulă contabilă:

15

Debit contul 211 ,,Materiale”, subcontul 211.1 ,,Materii prime și materiale de bază”

Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”- la suma TVA

Credit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Recepția cantitativă a materialelor nu se efectuază de către magazioner, aceasta fiind motivata de faptul

ca toate OMVSD-rile sunt date in exploatare. La nivel general, toate datele referitoare la recepția

materiilor prime și a materialelor, a obiectelor de mică valoare și scurtă durată din cadrul documentelor

primare se acumulează în Registrele de evidență a conturilor 211 ,,Materiale”, în fișele de evidență a a

cestora și în registrul contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată” , care, datorită formei

automatizate de ținere a contabilității se completează de asemenea în mod automat. La sfîrșitul perioadei,

după perfectarea Cărții Mari, datele din Registrul nominalizat se trec în Bilanțul contabil. În cazul

achiziționării materialelor sau obiectelor de mică valoare și scurtă durată prin intermediul delegatului

propriu întreprinderii, lui i se eliberează delegația care urmează a fi înmînată furnizorului la preluarea

bunurilor, în contabilitate ducîndu-se evidența delegațiilor eliberate în baza unui Registru de evidență a

acestora. În Registru de evidență a delegațiilor datorită formei de ducere automatizată a contabilității, se

duce evidența tuturor delegațiilor intrate și ieșite de la întreprindere. La procurare, materialele se evaluază

în cadrul companiei la valoarea de procurare, plus cheltuielile privind achiziționarea. Pentru bunurile

obținute din producția proprie, valoarea de intrare al materialelor constituie costul efectiv al consumurilor

de produție. La întocmirea bilanțului contabil, materialele se evaluază la valoarea cu care a intrat acel

material în contabilitate. După cum a mai fost menționat, la intrarea materialelor se întocmește factura

fiscala.

3.5 Documentația, calculul și contabilitatea salariului

Principala condiție necesară pentru asigurarea continuității procesului de producție constă în sporirea

productivității muncii, folosirea rațională a resurselor de muncă și asigurarea retribuirii salariaților în

conformitate cu cantitatea și calitatea muncii depuse. În cadrul intreprinderii lucrătorii se împart în

lucrători ocupați în sectia de producere și lucrători ai sectiei administrative. Primii, la rîndul său se împart

în lucrători cusotarese de diferite categorii respectiv de la cat. I la cat. a IV. Mai întîi de toate, pentru a

încadra în muncă personalul, angajații care corespund cerințelor de angajare pot elabora o Cerere de

angajare, drept exemplu poate servi (anexa 19). În baza cererii, dacă administratorul companiei aprobă

această alegere, emite Ordinul de angajare (anexa 20). Cu angajatul se încheie un contract de muncă. În

cadrul companiei pot exista diferite circumstanțe care mai mult sau mai puțin pot afecta viitorul

profesional al angajaților săi. Drept exemplu, din cauza neîndeplinirii obligațiilor unui angajat președintele

companiei poate emite ordin de concediere care poate fi din propria dorință sau necondiționat. Conform

anexei la Bilanțul contabil numărul scriptic alangajaților din cadrul companiei constituie 84 persoane în

anul de gestiune, numărul mediu scriptic al personalului în anul curent constituind 80 persoane. Pentru

16

evidența timpului de muncă al personalului încadrat nemijlocit în procesul de producție se utilizează

Tabele de pontaj(Anexa21) . aceasta in cele din urma fiind destinata în special, controlului asupra

disciplinei muncii, analizei gradului de utilizare a timpului de lucru . Documentul se întocmește de catre

sefa sectie de producere, iar înregistrările se efectuează zilnic, acesta reprezentînd o parte componentă a

bonului de lucru colectiv în acord.

Astfel, conform datelor din Tabelul de pontaj se vor întocmi următoarele formule contabile aferente

calculării salariului muncitorilor încadrați direct în procesul de producție:

Debit contul 811 ,,Activității de bază”, subcontul 811.2 ,,Consumuri directe privind retribuirea muncii”

Credit contul 531 ,,Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ,,Datorii privind

retribuirea muncii”

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările”, subcontul 533.1 ,,Datorii față de Fondul social”

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările”, subcontul 533.3 ,,Datorii privind asigurarea medicală”

Deci, compania ca și oricare entitate economică depune contribuții la asigurările sociale de stat. Aceasta

fiind înregistrată ca plătitor de contribuții la Casa Națională de Asigurări Sociale. Plata contribuțiilor la

asigurările sociale se efectuază în baza dispoziției de plată în care trebuie să se indice tipul plății și

perioada pentru care este efectuată această plată. Contribuțiile la asigurările sociale de stat obligatorii se

calculează din suma salariului calculat și alte recompense, fără reducerea impozitelor și altor plăți, pentru

angajații în bază de contract individual. De asemenea, în afară de plățile calculate din salariul angajaților

efectuate de companie, din salariul muncitorilor se fac rețineri privind primele de asigurare și contribuțiile

la asigurări sociale, calculul acestora fiind reflectat prin următoarea înregistrare contabilă:

Debit contul 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- la suma reținerii efectuate din

salariul angajatului privind suma primelor de asigurare și contribuțiile la asigurări sociale;

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările”- la suma primelor de asigurare, contribuțiilor la

asigurări sociale;

Compania prezintă de asemenea Darea de seamă privind calcularea , utilizarea și achitarea contribuțiilor

de asigurări sociale de stat , forma 4-BASS (anexa 22), calculul în acest raport efectuîndu-se în total

cumulativ de la începutul anului. Compania prezintă acest formular trimestrial, pînă la data de 16 a lunii

imediat următoare trimestrului de gestiune.

Trebuie de menționat că angajatul are dreptul la scutiri de la impozitul pe venit. Pentru aceasta, fiecare

angajat depune Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu (anexa 23) care

se prezintă contabilului pînă la dat încadrării în muncă ca angajat sau pînă la începutul anului. Drept

exemplu lucrătorul Cebotari Sergiu cere o scutire personală de la impozitul pe venit în sumă de 7200 lei

anual. La aceasta el anexează de asemenea și copia buletinului de identitate . Calculul impozitului pe

venitul angajatului se efectuază în Fișa-personală (anexa 49). Calculul salariilor, venitului impozabil și a

impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la

17

serviciu, în fișa-personală deschisă pentru fiecare angajat. Impozitul pe venit reținut la sursa de plată

urmează a fi vărsat la buget nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care s-a efectuat

reținerea. În contabilitate, calculul impozitului pe venit are loc prin scăderea din venitul îndreptat spre

plată a scutirilor acordate și aplicarea cotei respecitve a impozitului pe venit în funcție de mărimea

salariului,unde:

Pînă la 26700 lei anual mărimea cotei impozitului pe venit constituie – 7%;

Peste 26700 lei anual, mărimea cotei impozitului pe venit constituie - 18%;

În rezultat, în contabilitate va avea loc următoarea înregistrare contabilă:

Debit contul 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- la suma impozitului pe venit

reținut din salariu;

Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”- la suma impozitului pe venitul persoanelor

fizice;

De asemenea, compania îndeplinește Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe

venit reținut din acesta (anexa 25) unde este dusă evidența și a sumei venitului calculat și îndrepta spre

achitare, cît și a impozitului reținut din salariu. Entitatea economică nu formează rezerve pentru plata

concediilor legale, retribuția pentru concedii calculîndu-se în baza salariului mediu. Pentru calcularea

salariului mediu pentru angajații, se împarte suma salariului calculat pentru 12 luni la numărul de luni și la

25,4 zile (numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 6 zile). Salariile se plătesc

personalului întreprinderii în lei moldovenești. Plata salariului este efectuata in numerar. Respectiv

contabilul întocmește o dispoziție de plată de casă (anexa 26) pentru fiecare sumă eliberată. Toate

încasările și plățile efectuate prin casă sînt reflectate în Registru de casă (anexa 27) . Registrul de evidență

a retribuțiilor(Anexa 28) reprezintă un document contabil elaborat în contabilitate și în cadrul căruia este

inclusă informația referitoare la salariul fiecărui muncitor, funcția deținută de acesta, mărimea salariul,

toate reținerile efectuate inclusiv impozitul pe venit reținut din salariu, mărimea salariului plătit și suma

restantă a acestuia. Lista de plată a salariului este de asemenea un document contabil în baza căruia se

eliberează salariul. Fiecare sumă eliberată în baza listei de plată se perfectează prin semnătura persoanei

ce primește salariul dat.

La nivel general, salariul muncitorilor se duce evidența fiind calculat utilizînd contul 811 ,,Activități de

bază”, subcontul 811.2 ,,Consumuri privind retribuirea muncii”, iar salariul personalului administrativ se

calculează utilizînd contul 713 ,,Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 713.3 ,,Întreținerea

personalului administrativ și de conducere”. Trebuie de menționat de asemenea că trimestrial, contabilul

mai întocmește Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală .

Controlul asupra folosirii fondului de salariu la firmă îi revine contabilului. Acesta duce evidența contabilă

a tuturor plăților aferente remunerării muncii .

18

3.6 Contabilitatea producției în curs de execuție și a producției fabricate

Productia in curs de executie reprezinta produsele care se gasesc in faze intermediare de prelucrare,

nefiind insa nici produse finite, nici semifabricate, precum si produse necompletate in intregime.

Este de mentionat ca productia in curs de executie nu trebuie si nici nu poate sa faca obiectul

inregistrarii curente, permanente ,pe parcursul perioadei in cadrul contabilitatii, deoarece:

Productia in curs de executie se stabileste la sfirsitul perioadei, de regula, prin inventariere

Costul efectiv al produselor si serviciilor in curs de executie se determina dupa incheierea perioadei de

fabricare, executie.

Respectiv in cadrul entitatii care activeaza pe baza de autorizatiei de perfectionare active (Anexa29),

emisa de Postul Vamal Ungheni Cristesti pe perioada iunie 2012 –iunie 2013. Respectiv in perioada

analizata reflectari la contul 215 nu s-au realizat.

3.7 Contabilitatea mărfurilor

ICS”Moltescamicia”SRl este entitate cu capital strain, principalul gen de activitate fiind acordarea

serviciilor de cusut in regim de perfectionare activa, care este un   regim vamal care permite importul

temporar de marfuri din terte tari fara achitarea taxelor vamale si a drepturilor aferente acestora, adica fara

ca aceste marfuri sa fie supuse masurilor de politica comerciala, daca acestea sunt prelucrate si reexportate

in intregime sub forma produselor finite.

 Regimul de perfectionare activa face parte din regimurile vamale suspensive. Regimurile vamale

suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale in

anumite conditii si termene prestabilite.

Intrarea marfurilor are loc in baza contractului Nr2 din 01.01.10 cu”TommyShirt” Romania

,Jud.Neamt,or Roman (Anexa30).La intrarea materialelor spre prelucrare de la “TommyShirt” evident

marfurilor se duce la contul extrabilantier 922:

Debit contul 922 ,,Materiale spre prelucrare”- la valoarea materialelor primite la preturi contractante

Credit contul 922 ,,Materiale spre prelucrare”-returanarea materialelor dupa prelucrare.

19

3.9 Contabilitatea mijloacelor bănești și a investițiilor pe termen scurt

Pentru efectuarea decontărilor curente, întreprinderilor li se permite să aibă disponibilități bănești în

numerar. Încasarea, păstrarea și efectuarea decontărilor în numerar se efectuază prin caserie. Toate

operațiunile în caserie sînt efectuate de către casier și el poartă răspundere pentru integritatea

disponibilului bănesc. Responsabilitatea material in cadrul entitaii o poartă ajutorul de contabil. Păstrarea

banilor în sume mai mari se permite doar în perioada achitării salariilor, eliberării avansurilor și în alte

scopuri pe un termen nu mai mare de 3 zile. În caserie banii pot fi primiți din contul bancar, de la diferite

persoane autorizate, etc. La intrarea mijloacelor bănești în caserie se întocmește Dispoziția de încasare

(anexa 31) semnată de contabil. La eliberarea numerarului din caserie se întocmește Dispoziția de plată

(anexa 32) semnată de către conducător și contabilul-șef. Numerarul din caserie se ridică pentru achitarea

salariilor, acordarea avansurilor titularilor de avans, etc. În baza dispoziției de încasare se întocmește

următoarea formulă contabilă:

Debit contul 241 ,,Casa”- la valoarea mijloacelor bănești primite în casă

Credit contul 513 ,,Împrumuturi pe termen scurt”- la suma împrumutului

În baza dispoziției de plată anexată, în contabilitate se întocmește următoarea formulă contabilă:

Debit contul 227 ,,Creanțe pe termen scurt ale personalului”- la suma creanței personalului

Credit contul 241 ,,Casa”- la suma eliberată din casă

În dispozițiile de încasare și plată se indică denumirea documentului în baza căruia s-a efectuat încasarea

sau eliberarea banilor din caserie, conținutul economic al operațiunilor, se enumeră documentele anexate.

Primirea și eliberarea banilor prin intermediul dispozițiilor de încasare și plată poate fi efectuată numai în

ziua întocmirii acestora. Acestea. La sfîrșitul zilei de muncă dispozițiile de casă se înregistrează de către

casier în Registru de casă in forma electronica, în care se determină soldul de mijloace bănești la începutul

zilei, încasările și ieșirile în cursul zilei, precum și soldul la sfîrșitul zilei. Registru se întocmește în două

exemplare. Primul rămîne în caserie iar al doilea se prezintă în contabilitate. La finele anului de gestiune

fiecare întreprindere este obligată să efectueze și inventarierea numerarului din caserie, și să întocmească

procesul-verbal de inventariere a numerarului, fapt ce în cadrul companiei nu a fost realizat ceea ce

contravine legislației. În procesul inventarierii trebuie să se verifice existența mijloacelor bănești efective,

formularele cu regim special și a altor documente. Pentru formularele cu regim special se întocmesc liste

de inventariere separate.

Toate entitățile sînt obligate să păstreze mijloacele bănești temporar libere în instituțiile bancare.

Compania analizată are deschis cont în valută națională și străină. În scopul deschiderii contului curent,

agentul prezintă următoarele documente: cererea de deschidere a contului, copia certificatului de

înregistrare a întreprinderii, copia statutului sau contractului de constituire, copia certificatului de atribuire

a codului fiscal, fișa cu specimente de semnături și amprenta ștampilei, extrasul din Registrul Comercial

de Stat și alte documente. Copiile documentelor trebuie autentificate la notar. Ridicarea banilor din contul

20

curent se efectuază în baza unui cec bănesc. De asemenea, întreprinderea primește de la bancă extrase de

cont (anexa 33) cu anexarea la ele a documentelor în baza cărora au fost întocmite înregistrările în

exstrasul de cont, cum ar fi Ordinul de plată (anexa 34). Încasarea banilor în contul curent se efectuază în

baza dispoziției de plată (anexa 35) operație înregistrată mai întîi în extrasul de cont din acea zi la care se

mai anexează și ordinul de încasare (anexa 36), întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 242 ,,Cont curent în valută națională”- la suma depusă

Credit contul 241 ,,Casa”- la suma depusă din caserie în contul curent

Compania efectuează deci, decontări în valută națională și în valută străină, avînd nemijocit cont curent în

valută națională și cont valutar. În baza contului valutar compania poate executa operațiuni de schimb

valutar. Astfel, Intreprinderea a efectuat schimbul a 10000 euro la cursul de schimd de 16.3170 lei pentru

un euro, cursul bancii nationale fiind. Operațiunile de schimb valutar se efectuează în baza cererii de

schimb la care se anexează ordinul de plată în valută străină și sînt reflectate în extrasul de cont în valută

străină conform căruia în contabilitate s-au reflectat următoarele formule contabile, soldul contului în

valută fiind nul:

Debit contul 243

Credit contul 221 in suma de 1631770 ,mdl

Debit contul 245

Credit contul 243 in suma de 1631770 ,mdl

Debit contul 243

Credit contul 221 in suma de 160700 mdl

Debit contul 243

Credit contul 221 in suma de 2470 mdl

Toate operațiunile privind intrarea, eliberarea banilor și în genere, evidența mișcării lor sînt efectuate în

mod automat în 1C-contabilitate, ansamblul documentelor primare fiind întocmite la fel automat.

3.10 Contabilitatea capitalului propriu

Conform contractului de constituire la data fondării companiei capitalul social al acesteia constituia

147315 mdlei format din aporturi bănești in valoare de 100 procente ale fondatorului.

În componența capitalului propriu se include doar capitalul statutar. Entitatea nu formeaza rezerve si

inregistreaza pierderi ale anilor precedenti. Formarea capitalului statutar se înregistrează prin intermiediul

următoarelor formule contabile:

Debit contul 242 ,,Cont de decontare”- în cazul achitării mijloacelor în contul curent.

Credit contul 311 ,,Capital statutar”- la suma totală a aporturilor.

21

3.11 Contabilitatea datoriilor

Creditele bancare sînt mijloace bănești primite de la instituții bancare care, în funcție de termenul

rambursării pot fi: pe termen scurt și pe termen lung și pot fi primite în valută națională sau în valută

străină.

Conform bilantului contabil al entitaii examinate acesta nu dispune de datorii pe Termen lung.

In lista datoriilor pe Termen Scurt sunt anexate urmatoarele date:Imprumuturi pe termen scurt (513)- 68

lei , Datorii comerciale pe termen scurt (521)- 1754380 lei , Datorii pe termen scurt calculate(531)-

451146 lei

O componentă aparte a datoriilor o reprezintă impozitele. Compania calculează și achită impozite și taxe

locale, cum ar fi Taxa pentru amenajarea teritoriului (anexa 37) care se calculează ca produsul dintre

numărul mediu scriptic al salariaților din trimestrul respectiv și cota pentru un salariat.

Calculul impozitelor, taxelor, cu excepția TVA care se calculă debitînd conturile consumurilor directe de

producție, se reflectă:

Debit contul 713 ,,Cheltuieli generale și administrative”;

Credit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul”.

3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor și veniturilor

Evidența consumurilor și cheltuielilor entității economice constituie unul dintre cele mai dificile sectoare

de contabilitate. Consumurile sînt resurse utilizate pentru fabricarea produselor în scopul obținerii

venitului și se divizează în directe, indirecte și consumuri ale activității auxiliare.

Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice ce apar în urma desfășurării activității

economico-financiare a entității. În funcție de direcțiile efectuării, cheltuielile se subdivizează în trei grupe

mari: cheltuieli ale activității operaționale, cheltuieli ale activității neoperaționale și cheltuieli privind

impozitul pe venit. În componența consumurilor directe privind retribuirea muncii se includ: salariile

muncitorilor ce participă direct la activitățile desfășurate . În ceea ce privește consumurilor indirecte de

producție, acestea se repartizează în dependență de baza de repartizare aleasă de companie. Exemple pot

servi calculele privind uzura mijloacelor fixe. Astfel, la calcularea uzurii fondurilor fixe, în baza Calcularii

uzurii (anexa 38) se întocmește formula contabilă:

Debit contul 811.4 ,,Consumuri indirecte de producție”- la suma uzurii calculate - 2533,39 lei;

Credit contul 124 ,,Uzura mijloacelor fixe” - la suma uzurii mijlocului fix - 2533,39 lei.

La finele anului de gestiune uzura acumulată în contul 813 ,,Consumuri indirecte de producție” se inchid

în costul serviciilor acordate(cusut). Pentru evidența consumurilor compania trimestrial prezintă Raportul

22

statistic 5C-consumurile și cheltuielile întreprinderii (anexa 39). Evidența consumurilor este dusă prin

intermediul programei informatice 1C-contabilitate, aceasta elaborînd în mod automat Registru de

evidență a contului 811 ,,Activitatea de bază”, 812 ,,Activități auxiliare”și 813 ,,Consumuri indirecte de

producție”.

În cazul cînd compania vinde produsele obținute, mai întîi de toate va înregistra costul efectiv al acestora,

după care în baza facturii fiscale arată livrarea produselor.

Conform datelor din Anexa la raportul de profit și pierderi pe anul 2012 (Anexa40) entitatea obține venit

și înregistrează costul vînzărilor din acordarea serviciilor de cusut in valoare de 2698 mdl.. Cît despre

componența cheltuielilor realizate în cadrul intreprinderii, acestea includ: cheltuieli generale si

administrative , comerciale , alte cheltuieli operationale În componența cheltuielilor generale și

administrative s-au inclus: cheltuielile privind reparația mijloacelor fixe cu destinație generală,

amortizarea activelor nemateriale (licența), întreținerea personalului administrativ și de conducere,

impozitele, taxele și alte plăți, sume plătite pentru donații, cheltuieli de reprezentare, de deplasare

confirmat prin ordinul de deplasare și alte cheltuieli generale și administrative. Printre cheltuielile

efectuate de entitate și atribuite altor cheltuieli operaționale s-au inclus: cheltuieli privind arenda curentă,

amenzi și penalități, lipsuri și pierderi din deteriorarea valorilor și alte cheltuieli operaționale. O altă grupă

specifică de cheltuieli sînt și cheltuielile activității de investiții în componența cărora compania a dus

evidența ieșirii activelor materiale pe termen lung. Diferențele de curs valutar se includ în componența

cheltuielilor din activitatea financiară. Ca și în cazul cheltuielilor, veniturile operaționale includ: venituri

din acordarea serviciilor de cusut. Pe parcursul perioadei de gestiune s-au înregistrat venituri din ieșirea

activelor materiale pe termen lung. În componența veniturilor financiare se includ: diferențele de curs

valutar ca urmare a operațiunilor în valută străină . Evidența veniturilor în cadrul companiei este dusă în

Registru de evidență a conturilor de venituri. La finele anului de gestiune are loc casarea conturilor de

venituri și cheltuieli la contul 351 ,,Rezultat financiar total” pentru determinarea profitului (pierderii)

anului de gestiune. Astfel, în contabilitate are loc înregistrarea următoarelor formule contabile:

Debit contul 351 ,,Rezultatul financiar total”- la suma cheltuielilor totale acumulate pe parcursul anului

de gestiune 2012 (anexa40)– 246982lei;

Credit contul 711 -3,083,379,22 mdl.

Credit contul 712 -17170652,80 mdl.

Credit contul 713 -323056,20 mdl.

Credit contul 714 -33325,54 mdl.

Credit contul 1261107,49 mdl.

Totodată are loc închiderea conturilor de evidență a veniturilor la finele anului întocmindu-se următoarea

formulă contabilă:

23

Debit contul 611 –3,973,599.01mdl.

Debit contul 622 -9,90.27 mdl.

În rezultatul închiderii conturilor de venituri și cheltuieli la finele anului se constată că veniturile

prevalează asupra cheltuielilor și compania obține profit înregistrînd următoarea formulă contabilă:

Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total” – la suma totală a profitului obținut -246982mdl.

Credit contul 333 ,,Profit net al perioadei de gestiune”

Deci, odată cu determinarea rezultatului finaciar și închiderea conturilor de evidență a veniturilor și

cheltuielilor automat se purcede la întocmirea Raportului financiar anual.

3.13 Calculația costului de producție

Procesul de productie si desfacere a bunurilor materiale, necesita consumuri de munca materializata si

munca vie , care in expresie valorica poarta denumirea de cheltuieli . Totalitatea cheltuielilor efectuate de

in-treprindere pentru producerea de bunuri materiale , efectuarea de lucrari si prestarea de servicii , poarta

denumirea de costul productiei , lucrarilor sau serviciilor .

In vederea organizarii corespunzatoare a evidentei cheltuielilor de productie si a calculatiei costurilor tre-

buie cunoscute mai multe elemente , care sunt in acelasi timp si factori importanti in organizarea

contabilitati , cum sunt : 

- importanta productiei si destinatia acesteia ;

- cheltuielile , clasificate dupa criterii ;

- felurile calculatiei ; 

- metode de calculatie a costurilor ;

- ordinea de efectuare a lucrarilor de calculatie a costurilor.

Cum am metionat in capitolele anterioare genul de activitate a intreprinderii este de acordarea a serviciilor

de cusut in regimul de perfectionare active respective costul serviciilor sau confectionarii marfurilor este

stabilita in Anexa Contractului prin concordarea partilor. Respectiv cheltuilile erau mentionate de :

salariile muncitorilor, contributiile acestora, arenda spatilui utilizate pentru producer, alte cheltuieli

material si nemateriale.Costul productiei in cadrul entitatii era calculate conforma mentiunilor

administratorului adica sumarea tuturor cheltuielelor legate de una sau mai multe comenzi raportata la

numarul total de marfuri textile finite mentiona costul productie a unei unitati de produs.

24

3.14 Structura și modul de întocmire a Rapoartelor financiare

Termenul limită pentru prezentarea Rapoartelor financiare anuale in cadrul intreprinderii analizate este

stabilita conform graficului stabilit de Directia de Statistica si cuprinde perioada incepind de la 15 februrie

pina la 31 martie, însă pentru întocmirea Rapoartelor financiare la companie se desfășoară o activitate

amplă de pregătire. Mai întîi de toate, are loc analiza operațiunilor economice și verificarea în baza

documentelor primare a corectitudinii înregistrării acestora în conturile contabilității analitice. După care,

se verifică corespunderea datelor contabilității analitice cu soldurile conturilor sintetice. Un criteriu

important îl reprezintă și inventarierea patrimoniului care avut loc în cadrul companiei la 15 decembrie

2012(Anexa). În urma inventarierii prezintă necesitate întocmirea procesului-verbal privind inventarierea

și reflectarea rezultatelor în contabilitate, fapt ce compania nu l-a efectuat. După ce a fost realizată

inventarierea urmează închiderea la finele anului de gestiune a conturilor de evidență a veniturilor și

cheltuielilor pentru determinarea reazultatului financiar. Un alt pas spre întocmirea Rapoartelor Financiare

este completarea cărții mari și a Balanței de verificare atît sintetice (anexa 105), cît și analitice (anexa

106). Lucrările de completarea a Bilanțului contabil reprezintă prin conținutul lor, operațiuni de prelucrare

și transpunere a datelor din bilanțul contabil precedent și Balanța de verificare a conturilor sintetice.

Bilanțul contabil cuprinde trei elemente principale: active, capital propriu și datorii. O altă componentă a

Raportului Financiar este Raportul de profit și pierdere a cărui structură este subdivizată în trei grupe:

venituri, cheltuieli și rezultate financiare și cuprinde 15 indicatori, primii opt caracterizînd veniturile,

cheltuielile și rezultatele din activitatea operațională a entității. Fiecare rînd al Raportului de profit și

pierderi se completează în baza rulajelor aferente conturilor de venituri și cheltuieli. În procesul de

completare rezultatele financiare pozitive se înregistrează cu cifre obișnuite, cele negative în parateze.

Drept o detailare a componenței veniturilor și cheltuielilor este făcută în Anexa la acest raport. Raportul

privind fluxul mijloacelor bănești reprezintă o altă componentă a Raportului financiar în care este dusă

evidența fluxurilor de mijloace bănești, a creșterii acestora din diferite activități. El se întocmește prin

metoda directă conform căreia utilizează toate datele din registrele contabile la conturile de evidență a

mijloacelor bănești și documentele primare cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune. Tehnica

întocmirii constă în completarea fiecărei coloane a acestuia prin gruparea datelor contabiității curente pe

conturile de evidență a mijloacelor bănești, în funcție de tipul de activitate, sursele încasărilor și direcțiile

cheltuirii banilor. Astfel, intrarea se reflectă cu semnul plus, ieșirea cu semnul minus. Raportul privind

fluxul capitalului propriu este o parte componentă a Raportului financiar anual ce caracterizează acea

parte a activelor care constituie proprietatea companiei. Tehnica întocmirii acestuia constă în completarea

fiecărui rînd în baza soldurilor și rulajelor din conturile clasei a 3. De exemplu, în postul Capital statutar

se reflectă valoarea nominală a acțiunilor plasate. De asemenea, o importanță deosebit de mare o are și

întocmirea formelor cu caracter statistic, drept exemplu poate servi Raportul statistic 5C-Consumurile și

25

cheltuielile întreprinderii, care se întocmește trimestrial și conține informația cu privire la tipurile de

consumuri utilizate de întreprindere pe parcursul a unui trimestru.

În conculzie, putem menționa că doar de o contabilitate bine gestionată și gîndită depinde viitorul firmei

pe parcursul desfășurării activității sale, iar cunoașterea contabilității și capacitatea de a analiza sînt

necesare nu numai pentru lucrătorii contabili, dar și pentru conducători, specialiști și alte persoane

autorizate cu dreptul de a gestiona patrimoniul întreprinderii. Conducătorul trebuie să știe a citi cifrele, să

vadă în acestea esența economică a fenomenelor, să ia decizii necesare, să evidențieze la timp și promt

tendințele evoluției acestor fenomene, etc. În aceste condiții, contabilul încetează a mai fi un simplu

registrator de date, transformîndu-se într-un consultant valoros al conducătorului.

26

ÎNCHEIERE

Efectuînd o analiză detailată a activității pe care o desfășoară ICS”Moltescamicia”SRL și urmărind ciclul

existenței sale de la aprovizioanarea cu materie primă și materiale și pînă la realizarea producției propriu-

zise am constatat că deși are multe de realizat pentru a ajunge la punctul culminant al creșterii și

dezvoltării economice, ea a pus totuși temelia activității sale.

Pornind de la starea generală a contabilității intreprinderii , putem susține că aceasta a organizat într-un

mod destul de adecvat modul de evidență contabilă. De asemenea, este cunoscut faptul că insuficiența

sprijinului acordat intreprinderilor mici si mijlocii, pune în pericol relansarea producției. Însă, în ciuda

obstacolelor puse în cale, intreprinderea analizată își menține poziția . Dacă ne referim la inceputul anul

de gestiune 2013, atunci constatăm că întreprinderea a înfruntat careva probleme legate de pierderea

clientilor care a adus la micsorarea comenzilor de executare a serviciilor , drept urmare a micsorarii

volumului de munca .

Dacă ne referim la însăși contabilitatea dusă în cadrul companiei, atunci putem menționa că aceasta e

adeptă a formei autimatizate, unde informația totalizată din cadrul documentelor primare este culeasă și

introdusă în calculator. În memoria calculatorului automat sînt formate registrele de evidență a conturilor

respective, balanța de verificare pentru fiecare cont în parte la orice dată dorită, inclusiv balanța de

verficare a conturilor sintetice și analitice la finele perioadei de gestiune.

Practicii efectuate la întreprinderea a avut un aport benefic cu privire la asimilarea informaţiilor noi în

ceea ce priveşte modul de organizare a contabilităţii în cadrul întreprinderii, modul de desfăşurare în

practică a lucrului contabil, modul de întocmire a documentelor primare şi centralizatoare.

27

Bibliografie:

I. Acte legislative și normative

1.1. Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007//Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 90-93 din 09.06.2007.

1.2. Legea Republicii Moldova Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din

03.01.1992//Monitorul Oficial nr. 2, art. 33, 1994.

1.3. Legea privind Societățile pe Acțiuni//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.45-48 din

30.12.1997.

1.4. Codul muncii// Monitorul Oficial nr. 77-78 din 23.08.07

1.5. Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității”//Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 87-99 din 23.10.1997

1.6. Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării Rapoartelor Financiare

1.7. Standardul Național de contabilitate 2 ,,Stocurile de mărfuri și materiale”//Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.8. Standardul Național de contabilitate 3 ,,Componența consumurilor și cheltuielilor

întreprinderii”//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.9. Standardul Național de contabilitate 6 ,,Particularitățile contabilității la întreprinderile

agricole”//Monitorul Oficial nr. 98-99 din 29.12.2008.

1.10. Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-

162 din 29 iulie 2003.

1.11. Ordinul cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a Standardelor Naționale de

contabilitate și a Planului de conturi contabile ale activității economico-financiare a întreprinderilor nr.

174 din 25.12.1997//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.12. Planul de conturi contabile ale activității economico-financiare a

întreprinderilor//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

1.13. Regulamentul privind inventarierea//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 123-124

din 27.07.2004.

1.14. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Colectiv de autori: coordonator -

Hennie Van Greuning. Editura Irexon, Bucureşti, 2007 - 566 p.

28

II. Manuale, monografii, cărți, broșuri

2.1. Caraman S., Cușmăunsă R.//Contabilitate managerială//Editura Chișinău 2007-225p.

2.2. Contabilitate financiară//ASEM//623 p.

2.3. Dumitrana M., Negruţiu M.// Iniţiere în contabilitate // Bucureşti: Editura Maxim//1996 – 231

2.4. Nederiță A.//Contabilitate Managerială//Ghid practico-didactic//Editura ACAP//Chișinău

2.5. Nederiţă A.//Contabilitate financiară// Ediţia a I-a. Editura ACAP, Chişinău, 1999 – 437 p.

2.6. Nederiţă A. Contabilitate financiară// Ediţia a II-a//Editura ACAP// Chişinău, 2003 – 640 p.

2.7. Needles B.E., Anderson H.R., Caldwell J.C.//Principiile de bază ale contabilităţii//Ediţia a V-

a//Editura „Arc”//Chişinău 2000 – 1240 p.

2.8. Grigoroi L. Lazar L//Bazele teoretice ale contabilităţii//Editura Cartier, Chişinău, 2003 – 300 p.

2.9. Nederiţă A.//Corespondenţa conturilor//Editura ASEM//Chişinău 2006-58 p.

2.10. Țurcanu V.//Calculația costurilor (lucrare didactică)//Editura Chișinău 2001-115 p.

2.11. Ţurcanu V., Iachimovschi A.//Îndrumări teoretice şi aplicaţi practice la contabilitate (lucrare

metodico-didactică)//ASEM//Chişinău 2002 – 188 p.

2.12. Țurcanu V., Bajereanu E.//Bazele contabilității//Chișinău 2004- 266 p.

III. Articole din presa periodic

3.1 Revista periodica „Contabilitate si Audit”

29

ANEXE00000000

30