RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul ...adapt.clima.md/public/publications/3659283_md_raport_final_s.pdf · Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa

1

Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de Planificare

a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”

RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul transportului si

infrastructurii drumurilor în contextul adaptărilor la schimbările climatice

Elaborat de: Sergiu Dragoman

Consultant naţional în sectorul: Transport

Data prezentăprii raportului: 1 Iulie 2014

Chişinău

2014

http://www.entwicklung.at/en/

2

Cuprins:

Abrevieri şi acronime

Definiţii a termenilor şi conceptelor

Sumar executiv

I. Introducere şi generalităţi:

1.1. Sectorul transport si infrastructura drumurilor în Republica Moldova

1.2. Vulnerabilităţile sectorului transport si infrastructurii drumurilor la schimbările

climatice

1.3. Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare

II. Provocările pentru integrarea adaptării climatice

2.1. Cadrul instituţional existent

2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent

2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale

2.4. Bariere şi provocări pentru implementare

III. Reacţii la schimbările climatice

3.1. Puncte de pornire

3.2. Măsuri recomandate pentru adaptări climatice

IV. Concluzii şi recomandări

V. Bibliografie

VI. Anexe


3

Abrevieri şi acronime

AAC Autoritatea Aeronautica Civila

AAP Academia de Administrare Publica

AAPC Autoritatile Administratiei Publice Centrale

ADA Agentia de Dezvoltare Austriaca

AIR Analiza Impactului de Reglementare

ANTA Agentia Nationala Transport Auto

APC Administratia Publica Centrala

APL Administratia Publica Locala

ASD Administratia de Stat a Drumurilor

ASM Academia de Stiinte a Moldovei

CFM Calea Ferata a Moldovei

CISC Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice

CGFR Consiliul pentru Gestionarea Fondului Rutier

CNSCR Consiliul National pentru Securitate a Circulatiei Rutiere

FR Fond Rutier

HG Hotarire de Guvern

HP Hotarirea Parlamentului

MTID Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor

MF Ministerul Finantelor

MDRC Ministerul Dezvoltarii Regionale si Constructiilor

MM Ministerul Mediului

RTEC Regia Transport Electric Chisinau

SND “Moldova 2020” Strategia Nationala de Dezvoltare “Moldova 2020”

SNSR Strategia Nationala a Sigurantei Rutiere


4

Definiţii a termenilor şi conceptelor


5

Sumar executiv

Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa cuprinde transportul auto, transportul

feroviar, transportul aerian si transportul fluvial. În prezent tara noastra este asigurată de

infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă şi numărul de populaţie: un aeroport

internaţional principal, un port maritim internaţional principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156

km de căi ferate. Cu toate că există suficientă capacitate pentru transport şi logistică, totusi

starea infrastructurii existente este problema-cheie.

Reteaua de drumuri cu lungimea totala de 10544 km (drumuri nationale 3667 km, locale 6867,

poduri cu o lungime totala de 25,9 km) are ca nod principal municipiul Chisinau, centrul de

intersectie a traseelor principale nationale si internationale. Reteaua de drumuri este suficient

de dezvoltata, insa starea lor, ca si a intregii infrastructuri, este considerata rea sau foartea rea

si necesita reabilitare si modernizare.

Conform ultimelor date, 92,5% din drumurile nationale si 46,1% din cele locale sint cu

imbracaminte rutiera permanenta si semipermanenta (beton asfaltic, betonde ciment, mixturi

bituminoase)

În pofida implementării Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru

siguranţa rutieră, aceasta din urma rămîne o problemă stringentă, iar factori, cum ar fi starea

nesatisfăcătoare a drumurilor, parametrii geometrici ai acestora, comportamentul

conducătorilor auto şi aplicarea insuficientă a regulilor de circulaţie rutieră joacă un rol

semnificativ.

Sectorul transport rutier este relativ competitiv în pofida stării în general rele a drumurilor si

este dominat de întreprinderi private. In prezent, pe piaţa transportului rutier activează agenţi

economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe direcţii

naţionale şi internaţionale, dintre care, operatori care efectuează transportul de călători si

operatori care efectuează transportul de mărfuri.

Transportul feroviar functioneaza in Republica Moldova de peste 140 de ani, iar reţeaua

naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii principale neelectrificate

(dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km de linii secundare şi de

garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de 1.520 mm, iar 32,3 km de

linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele de trecere a frontierei

Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-Giurgiuleşti care

oficial nu este dată în exploatare).

Transportul fluvial in Republica Moldova este in curs de dezvoltare si majorare atit a

numarului de nave, cit si celui de porturi. In prezent sint inregistrate in registrul de stat a

navelor 74 de unitati de transport.

S-a majorat numarul de porturi cu infrastructura respectiva. Porturile din Bender, Dnestrovsk,

Malovata, Ungheni, si portul din Giurgiulesti, care are iesire la Marea Neagra, activeaza, iar

din anul 2000 a fost reluat procesul de transportare a marfurilor pe riul Nistru.


6

Republica Moldova are 4 aeroporturi: Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi. Aeroportul

Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale geografice

favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de centrul

oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău este o

companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.

Solutionarea problemelor si consolidarea sectorul transporturilor si infrastructurii drumurilor

presupune inclusiv facilitarea comerţului, asigurarea imbunatatirilor vamale şi de trecere a

frontierei, aeroporturile / transportul aerian, porturile şi transportul maritim/naval intern, mai

mult decit atit, urmăreşte transformarea sectorului de transport într-un factor care va permite

dezvoltarea economiei Republicii Moldova şi a comerţului de export, şi va susţine procesul

continuu de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova din sectorul transporturilor cu

standardele, legislaţia şi reglementările corespunzătoare ale UE.


7

1. INTRODUCERE ŞI GENERALITĂŢI

1.1. Infrastructura de transport în Republica Moldova

Actualmente sectorul transportului rutier este dominat de întreprinderi private, sectorul

feroviar este 100% deţinut de stat, sectorul aviaţiei fiind în proprietate mixtă privată şi de stat

şi, în final, sectorul naval intern, în mare parte, în proprietate privată, cu excepţia Portului

Fluvial Ungheni, care este Întreprindere de Stat.

În prezent Republica Moldova este asigurată de infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă

şi numărul de populaţie: un aeroport internaţional principal, un port maritim internaţional

principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156 km de căi ferate. Cu toate că există suficientă

capacitate pentru transport şi logistică, starea infrastructurii existente reprezintă problema-

cheie. Actualmente reţeaua infrastructurii de transport:

este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul ţării, dar necesită investiţii majore

pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia;

în unele zone, în care se preconizează creşterea economică, infrastructura rutieră poate

fi extinsă conform cerinţelor traficului.

Principalul operator de transport terestru de mărfuri şi călători este sectorul rutier cu 97% din

traficul de pasageri şi 87% din traficul de mărfuri, urmat de căile ferate cu 3% din traficul de

pasageri şi 13% din traficul de mărfuri. În prezent aproximativ 1,1 milioane de pasageri

utilizează serviciile Aeroportului Chişinău şi în jur de 400.000 tone de mărfuri sînt

transbordate prin Portul Giurgiuleşti.

Sectorul rutier

Drumurile

Reţeaua de drumuri publice din Republica Moldova constituie 10.544 km, inclusiv: drumuri

naţionale – 3.677 km, locale – 6.867 km. La momentul actual Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor gestionează 9.344 km de drumuri, dintre care 3.336 km de drumuri

naţionale şi 6.008 km de drumuri locale. Restul drumurilor cu lungimea de 1.200 km sînt

gestionate de administraţia publică locală din partea stîngă a rîului Nistru.

Conform ultimilor date 92,5% din drumurile naţionale şi 46,1% din cele locale sînt cu

îmbrăcăminte rutieră permanentă şi semipermanentă (beton asfaltic, beton de ciment, mixturi

bituminoase executate în situ). Ponderea acestora constituie 62,7% din întreaga reţea de 9.344

km.

Transportul rutier

Sectorul transportului rutier este relativ competitiv în termeni de preţ, în pofida stării în

general rele a drumurilor. Sectorul este dominat de întreprinderi private şi este considerat

sigur şi eficient de către clienţii săi.


8

Începînd cu anul 1995, transportul de mărfuri a fost privatizat 98 %, iar transportul de călători

aproximativ 95 %. Actualmente pe piaţa transporturilor activează aproximativ:

1824 agenţi economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe

direcţii naţionale şi internaţionale, dintre care:

1250 operatori efectuează transportul de călători (circa 29.000 unităţi de transport);

574 operatori efectuează transportul de mărfuri (circa 6.000 unităţi de transport, dintre care:

863 corespund cerinţelor euro-0; 44 – euro-1; 1361 – euro-2; 1762 – euro-3; 220 – euro-4; şi

1916 – euro-5).

Zilnic se efectuează aproximativ 5 mii curse. În transportul internaţional de călători se

efectuează anual 100 mii curse, în transportul naţional aproximativ 2 milioane curse. Parcul de

unităţi de transport înregistrate constituie circa 745 mii unităţi.

Sectorul feroviar

Căile ferate

În prezent reţeaua naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii

principale neelectrificate (dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km

de linii secundare şi de garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de

1.520 mm, iar 32,3 km de linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele

de trecere a frontierei Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-

Giurgiuleşti care oficial nu este dată în exploatare).

422 km de cale ferată sînt dotate cu sistem de blocare automată, utilizat de peste 35 de ani.

589 km de cale ferată au sistem de blocare semiautomat ce utilizează cabluri electrice aeriene

nesigure. Numeroase defecţiuni indică necesitatea urgentă de renovare a acestor sisteme de

siguranţă a traficului feroviar.

80 de staţii şi 1.660 de puncte feroviare sînt dotate cu control centralizat. La nouă staţii se mai

foloseşte controlul manual de schimbare a macazurilor şi de semnalizare, la care sistemului de

control a fost proiectat în anii 1940. Printre acestea este staţia Giurgiuleşti care trebuie urgent

modernizată.

Transport feroviar

Conform Hotărîrii Guvernului nr. 582 din 17 august 1995, căile ferate se consideră un

monopol natural. Altfel spus, legea tratează sectorul feroviar ca pe o unitate totalmente

deţinută de stat, cu oportunităţi nule sau minime de participare a mediului privat. Î.S. „Calea

Ferată din Moldova” este clasificată ineficientă comparativ cu celelalte „căi ferate” din

regiune. Aceasta are în jur de 10.000 angajaţi pentru transportarea a circa 13.000 pasageri

zilnic.


9

Sectorul aerian

Infrastructura

Republica Moldova are 4 aeroporturi. Acestea sînt Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi.

Aeroportul Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale

geografice favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de

centrul oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău

este o companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii

Moldova.

Aeroportul constă dintr-o singură pistă operaţională (3.590 m lungime şi 45 m lăţime)

orientată în direcţia Est-Vest, care corespunde cerinţelor majorităţii tipurilor de aeronave.

Aeroportul a fost proiectat pentru avioanele de tip sovietic, ce a rezultat într-un număr mai

mic de clasificare al pistei, dimensiuni mai mici, precum şi capacitatea portantă redusă a pistei

şi platformelor. Structura rutieră existentă a pistei de decolare/aterizare, a căilor de rulare şi a

platformelor şi-a depăşit termenul proiectat şi necesită reabilitare. Terminalul de pasageri are

o suprafaţă totală de circa 10.000 m2 şi atinge capacitatea maximă în configuraţia actuală.

Transportul aerian

Călătoriile aeriene spre şi din Republica Moldova se caracterizează prin oferte limitate şi

costuri înalte. Preţul unui bilet din şi spre Chişinău este aproape dublu comparativ cu o

călătorie pe aceeaşi distanţă din Kiev sau Bucureşti. Transportul de pasageri s-a triplat în

ultimii zece ani, cu o rată de creştere anuală de circa 13%. În anul 2011 Aeroportul

Internaţional Chişinău a înregistrat un număr record de pasageri – 1.046.086, ceea ce prezintă

o sporire de 11,6% comparativ cu anul precedent. Lunile de vîrf au fost: iunie cu 121.993

pasageri, august cu 131.653 pasageri şi septembrie cu 115.335 pasageri. În anul 2011 în total

au fost efectuate 13.065 zboruri.

Principala companie aeriană, Î.S. „Air Moldova” este comparativ mică şi îşi menţine

activitatea prin creşterea datoriilor, de exemplu, faţă de Aeroportul Internaţional Chişinău prin

neplata taxelor aeroportuare. Companiei aeriene îi lipseşte masa critică pentru a concura, şi în

acelaşi timp ea este prea ineficientă ca să se dezvolte pe o piaţă competitivă.

Sectorul naval

Infrastructura portuară

Republica Moldova nu are acces direct la mare, chiar dacă o fîşie de 430 m lungime a rîului

Dunăre a fost dezvoltată ca portul Giurgiuleşti, pentru a asigura ţara cu un activ strategic.

Portul constă din două părţi: terminalul de pasageri şi mărfuri, gestionat de stat, de la

Giurgiuleşti, şi Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Transportul naval

În Republica Moldova nu există servicii de transport pe căile navigabile interne, deşi

„Registrul Naval de Stat” funcţionează ca o instituţie de clasificare a vaselor fluviale.


10

1.2. Vulnerabilităţile infrastructurii de transport la schimbările climatice

În funcţie de „izvorul” (sursa) vulnerabilităţilor au fost identificate următoarele categorii de

puncte slabe:

I. Vulnerabilitati institutionale

Capacităţile de management (financiare, tehnicol-utilitare) al sistemului de

întreţinere a drumurilor sînt subdezvoltate din cauza numărului mare de companii

de întreţinere a drumurilor.

Sistemul de planificare a lucrărilor de reparaţie a drumurilor locale este

centralizat şi ineficient.

Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor

de transport rutier este frecventă.

Normele tehnice şi standarde depăşite în domeniul rutier.

Lipsa unei Metodologii transparente de identificare şi prioretizare a proiectelor de

infrastructură rutieră.

Reţeaua rutieră din RM nu este conectată la reţelele internaţionale.

Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale

Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la

rîndul său, provoacă situaţii de avarii.

La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,

din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor

garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este

într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt nesemnificative

şi sînt din partea agenţilor economici de stat.

Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar

permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.

Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta

împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.

ÎS „Calea Ferată din Moldova” este monopol de stat, conturile de infrastructură şi

operaţiuni de transport sînt comune. Nu există liberalizarea operaţiunilor

internaţionale de transport de marfă.

Majoritatea vagoanelor existente şi-au depăşit perioada de exploatare.


11

Locomotivele (locomotive magistrale şi de manevră) necesită a fi modernizate.

Portul internaţional Giurgiuleşti nu dispune de acces cu ecartament european.

Starea tehnică a reţelei de căi ferate din Republica Moldova este nesatisfăcătoare

din cauza finanţării insuficiente a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie în ultimii 15

ani.

La PTF Ungheni (Punctul de Trecere a Frontierei) diferenţa ecartamentelor căilor

ferate complică circulaţia liberă a mărfurilor.

Nu există un Mecanism clar şi coerent de colaborare între Ministerul

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi instituţiile din subordine.

Serviciile ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu sînt concurente, ceea ce îngreunează

restructurarea corporativ-juridică şi economico-financiară. Aceeaşi situaţie este şi

la ÎS „Gările şi Staţiile Auto”.

Vehiculele cu un înalt grad de poluare nu sînt monitorizate, ceea ce face

imposibilă restricţionarea circulaţiei lor pe drumurile publice.

„Cimitirele” de vehicule ieşite din uz, părţile componente ale acestora, anvelopele

uzate, recepienţii uleiurilor tehnice etc. nu sînt inventariate. La fel nu există

Metodologie/Mecanism de inventariere şi supraveghere a acestor „cimitire”.

Nu există vreun document de politici (Plan, Program), de genul „Rabla”

(Romania) de distrugere a automobilelor uzate şi radierea lor din Registrul de stat.

Staţiile de reparaţie şi reabilitare a vehiculelor şi remorcilor acestora sînt

amplasate haotic, ceea ce împiedică evidenţa şi monitorizarea lor.

Normele tehnice de proiectare, construire şi exploatare a drumurilor în funcţie de

destinaţie nu sînt adaptate (ajustate) la impactul schimbărilor climatic. Cca 80 %

din normele tehnice menţionate sînt „rigide” şi perimate deoarece au fost elaborate

pe vremea sovietică.

Resursele financiare din Fondul Rutier nu sînt canalizate spre cercetarea riscurilor,

evaluarea impacturilor, consolidarea capacităţilor, planificarea în contextul

schimbărilor climatice.

La nivel de Minister şi la nivel de instituţii subordonate nu există

împuterniciri/funcţii în contextul schimbărilor climatice.

Nu au fost efectuate cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton

asfaltic cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură.

Nu există restricţii de survol spaţiului aerian a transportului aerian cu un grad înalt

de poluare a aerului. La fel nu se cunoaște dacă transportul aerian naţional sau

străin este supus testării tehnice obligatorii, la fel ca vehiculele terestre.


12

Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale

Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce,

la rîndul său, provoacă situaţii de avari.

La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,

din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor

garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este

într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt

nesemnificative şi sînt din partea agenţilor economici de stat.

Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar

permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.

Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta

împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.

II. Construcţii

Elementele de infrastructură a construcţiilor gări, aerogări existente nu sînt

planificate, reconstruite şi adaptate la schimbările climatice.

Normativele de planificare urbană, mai ales cele legate de aerogări şi gări auto, nu

sînt adaptate la schimbările climatice.

III. Informative

Nu sînt organizate campanii de informare locale, regionale, naţionale privind

impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport.

IV. Instituţionale

1) Nu se promovează interzicerea construirii (amplasării) de aşezări umane (case,

locuri de trai) pe teritoriile poluate de transport (terestru, aerian).

2) Nu sînt elaborate Planuri naţionale (intersectoriale) de preîntîmpinare şi protecţie a

teritoriului Republicii Moldova împotriva riscurilor de poluare a aerului .


13

1.3 Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare

Construcţia unui complex portuar în delta rîului Prut cu debarcadere pentru

servirea pasagerilor şi transbordarea încărcăturilor.

Demonopolizarea căilor ferate, în vederea creării unor oportunităţi de dezvoltare a

infrastructurii transportului feroviar în conformitate cu cerinţele internaţionale.

Reformarea sistemului instituţional de întreţinere a drumurilor prin fizionarea

companiilor de profil (SA Drumuri) şi consolidarea capacităţilor lor manageriale şi

tehnico-materiale şi optimizarea cheltuielilor administrative.

Decentralizarea administrării drumurilor locale prin (1) trecerea unei părţi a

drumurilor locale mai importante, în drumuri regionale, (2) transmiterea

drumurilor locale rămase la balanţa APL de nivelul al doilea cu asigurarea alocării

de resurse din Fondul rutier pentru reparaţia şi întreţinerea acestora, (3) asigurarea

transferului de capacităţi pentru gestionarea eficientă a drumurilor locale.

Dotarea vehiculelor care prestează servicii de transport rutier (de pasageri şi

mărfuri) cu limitatoare de viteză. Abilitarea unei instituţii publice specializate cu

controlul calităţii şi siguranţei serviciilor de transport rutier.

Elaborarea şi implementarea normelor tehnice şi standardelor ajustate la cerinţele

internaţionale.

Efiecientizarea procesului de planificare a proiectelor de infrastructură rutieră în

baza unei Metodologii elaborate.

Integrarea (conectarea) reţelei rutiere a Republicii Moldova la reţeaua

internaţională.

Desprinderea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” a 3 entităţi comerciale: (1)

transportul de pasageri, (2) transportul de mărfuri, şi (3) infrastructura feroviară.

Închiderea liniilor şi staţiilor neprofitabile.

Restructurarea datoriilor şi recapitalizarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi

crearea cadrului normativ şi legislativ pentru aceasta. Liberalizarea serviciilor.

Desprinderea obiectivelor de menire socială (spitale, clinici, fond locativ) de la

balanţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

Casarea vagoanelor care şi-au depăşit perioada de exploatare sau evaluarea

eficienţei tehnico-economice privind reabilitarea (renovarea) parcului sau

achiziţionarea vagoanelor care vor circula spre Europa şi CSI.

Modernizarea trenurilor diesel.

Modernizarea locomotivelor şi depourilor de locomotive.


14

Asigurarea accesului de cale ferată cu ecartament european la Portul Internaţional

Giurgiuleşti spre (din) România.

Reabilitarea reţelei feroviare şi achiziţionarea maşinilor pentru executarea

lucrărilor de reparaţie a căii ferate.

Construcţia unui terminal de transbordare pentru operarea mărfurilor în regiunea

Ungheni.


15

2. PROVOCĂRI PENTRU INTEGRAREA ADAPTĂRII CLIMATICE

2.1. Cadrul instituţional existent

Cadrul instituţional în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor este format din

autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale, instituţii de profil, operatori economici şi

consumatori. Toate acestea sînt clasificate în autorităţi de elaborare a documentelor de politici,

de implementare a lor şi autorităţi de reglementare.

a. Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova este unica autoritate legislativă de adoptare a actelor

legislative (legilor şi hotărîrilor), inclusiv adoptareaa concepţiilor şi strategiilor în domeniul

transportului şi schimbărilor climatice. În cadrul Parlamentului, în calitate de organ de lucru,

funcţionează Comisia parlamentară „Comisia mediu şi schimbări climatice” cu următoarele

direcţii principale de activitate:

Promovarea politicii statului în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor;

Control parlamentar asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale

(Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor) şi locale (Consilii locale şi

Primării de nivelul I şi II), în vederea aplicării legislaţiei, ce ţine de competenţa comisiei.

Monitorizarea şi controlul implementării proiectelor finanţate din Fondul Rutier;

implementarea politicii transportului si infrastructurii drumurilor în politicile sectoriale;

Promovarea măsurilor de adaptare în contextul schimbărilor climatice; promovarea

mecanismului dezvoltării nonpoluante, conform Protocolului de la Kyoto.

b. Guvernul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova este autoritatea executivă împuternicită cu realizarea politicii

statului, inclusiv în domeniul transportului şi schimbărilor climatice, exercită conducerea

generală a administraţiei publice şi este responsabilă în faţa Parlamentului.

În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de Programul său de activitate „Integrare

Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, 2013-2014. În activitatea sa Guvernul emite

hotărîri, dispoziţii şi moţiuni.

c. Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autoritate publică centrală, misiunea

căruia este elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul

transporturilor şi infrastructurii drumurilor. Formal acest Minister nu are funcţii, împuterniciri,

capacităţi în domeniul gestionării riscurilor schimbărilor climatice.


16

Ministerul funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 695 din

18.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului limită si funcţiile

principale sînt:

elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul transporturilor şi

infrastructurii drumurilor;

asigurarea elaborării strategiei de dezvoltare a domeniilor de competenţă şi

exercitarea controlului asupra realizării acesteia, determinarea scopurilor

strategice prioritare şi sarcinilor tactice în activitatea sa, elaborarea şi

promovarea acţiunilor în vederea îndeplinirii acestora;

monitorizarea şi evaluarea implementării şi impactului politicilor sectoriale;

gestionarea bazei de date pentru monitorizarea şi evaluarea politicilor;

racordarea politicilor existente la priorităţile şi necesităţile de integrare

europeană;

analizarea politicilor elaborate în scopul asigurării corespunderii acestora cu

strategiile şi programele naţionale;

fundamentarea necesarului de fonduri de la bugetul de stat, gestionarea

mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat şi din creditele externe în

domeniile de competenţă;

exercitarea funcţiilor de fondator al întreprinderilor de stat şi de administrator

al patrimoniului public, prin intermediul reprezentanţilor statului în societăţile

comerciale al căror capital social include cota statului;

participarea la elaborarea şi promovarea politicii de stat şi înaintarea

propunerilor referitor la direcţiile strategice de dezvoltare în sfera ştiinţei şi

inovării, conform domeniilor de competenţă;

elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii în

domeniile de competenţă, inclusiv în cadrul colaborării transfrontaliere;

elaborarea proiectelor de racordare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor

din domeniile de competenţă la standardele Uniunii Europene, conform

priorităţilor de integrare europeană.

Agenţia Naţională Transport Auto, autoritate publică subordonată Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia este monitorizarea implementării

prevederilor legale în domeniul transportului auto.

Agenţia funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 539 din 23.04.2008

cu privire la crearea instituţiei publice Agenţia Naţională Transport Auto si funcţiile principale

sînt:


17

implementarea prevederilor şi cerinţelor acordurilor internaţionale şi convenţiilor în

domeniul transportului auto la care Republica Moldova a aderat, a actelor legislative şi

normative naţionale ce reglementează activitatea transportului auto de mărfuri şi

călători;

monitorizarea procesului de comandare, primire, eliberare şi perfectare a autorizaţiilor

multilaterale CEMT (Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport), utilizate de

către agenţii transportatori autohtoni şi elaborarea dărilor de seamă pentru prezentarea

acestora către Secretariatul CEMT;

monitorizarea procesului de editare, efectuare a schimbului de autorizaţii internaţionale

unitare cu ţările străine în conformitate cu acordurile bilaterale şi eliberarea acestora

agenţilor transportatori din Republica Moldova;

verificarea şi sistematizarea informaţiei privind utilizarea autorizaţiilor internaţionale

unitare de către agenţii transportatori autohtoni;

eliberarea permiselor de activitate pe rutele regulate de călători agenţilor transportatori

licenţiaţi în modul stabilit de lege şi autorizaţi de către Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor;

monitorizarea şi controlul îndeplinirii de către agenţii transportatori străini pe teritoriul

Republicii Moldova şi a transportatorilor autohtoni care efectuează transporturi

internaţionale, a condiţiilor acordurilor internaţionale AETR (Acordul european

privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale

pe şosele) şi INTERBUS (Acordul privind transportul internaţional ocazional de

călători cu autocarul şi autobuzul);

comandarea, eliberarea şi monitorizarea utilizării cartelelor pentru tahografele digitale

de către persoanele fizice şi juridice, în cazurile prevăzute de lege;

Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier condus de Primul-ministru, este o entitate

publică înfiinţată prin hotărîrea Guvernului din care fac parte reprezentanţi ai ministerului

transporturilor, economiei, mediului, în total 8 reprezentanţi ai ministerelor. Misiunea

Consiliului este analiza propunerilor privind utilizarea mijlocelor financiare ale fondului

rutier.

Consiliul funcţionează în baza Legii privid drumurile, nr. 509 din 22.06.1995.

Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere condus de Primul-ministru,

este organul consultativ pentru promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul securităţii

circulaţiei rutiere. Din Consiliul fac parte reprezentanţi ai ministerului transporturilor,

mediului, economiei, sănătăţii, educaţiei, agriculturii, finanţelor etc. În cadrul Consiliului

funcţionează Comisia pentru transporturi şi mediu, dar nu se cunoaşte dacă această comisie

are vreo implicaţie în gestionarea riscurilor schimbărilor climatice.

Consiliul dat va gestiona şi Fondul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere

destinat finanţării proiectelor, planurilor şi măsurilor specifice. Acest Fond urmează a fi

înnfinţat în anul 2015.


18

Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere funcţionează în baza hotărîrii

Guvernului nr. 155 din 13.02.2003, iar principiile de înfiinţare au fost stabilite în

Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, nr. 1214 din 27.12.2010:

Imbunătăţirea organizării siguranţei rutiere la nivel central;

Descentralizarea activităţii de siguranţă rutieră;

Infiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;

Infiinţarea Centrului Unic pentru Evidenţă şi Monitorizare în cadrul Agenţiei

Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;

Infiinţarea unei baze de date a accidentelor rutiere;

Infiinţarea fondului de siguranţă rutieră;

Implementarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă cu numărul unic

european 112 (Sistemul 112);

Elaborarea sistemului de implementare a auditului de siguranţă rutieră la nivel

naţional;

Pregătirea profesională a personalului de specialitate;

Infiinţarea consiliilor raionale de siguranţă rutieră şi a comisiilor de accidente.

Autoritatea Aeronautică Civilă, este o instituţie publică subordonată Ministerului

Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în implementarea

strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru

asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice.

Autoritatea Aeronautică Civilă funcţionează în baza hotărîrii Guvernului nr. 294 din

11.05.1012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea AEC si

funcţiile principale sînt:

colaborarea cu organismele internaţionale de specialitate şi cu organele similare din

alte state cu funcţii de supraveghere, certificare şi control, şi cu cele de elaborare a

normelor de siguranţă în domeniul aviaţiei civile, inclusiv prin încheierea unor

acorduri de colaborare, schimb de experienţă şi informaţie de specialitate, în condiţiile

legislaţiei în vigoare;

supravegherea asigurării siguranţei zborurilor aeronavelor civile şi a securităţii

aeronautice de către operatorii aerieni, operatorii de aerodromuri (aeroporturi),

furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, alte persoane fizice şi juridice care activează

în domeniul aviaţiei civile;

emiterea, în limitele competenţei sale, a deciziilor cu caracter administrativ, aprobarea

manualelor, regulamentelor, instrucţiunilor, altor acte cu caracter tehnic care conţin


19

standarde şi proceduri executorii pentru persoanele fizice şi juridice care activează în

domeniul aviaţiei civile.

Administraţia de Stat a Drumurilor, este o întreprindere de stat subordonată Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în gestionarea,

întreţinerea, dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.

construcţie, reconstrucţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi obiectelor

gospodăriei rutiere, de distributor al tuturor mijloacelor alocate în aceste scopuri

din bugetul de stat şi fondul rutier;

asigurarea utilizării eficiente şi economice a resurselor financiare şi materiale,

alocate pentru dezvoltarea şi întreţinerea gospodăriei rutiere

menţinerea viabilităţii drumurilor, gestionarea şi administrarea lor


20

2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent

La analiza cadrului de politici s-a ţinut cont de politicile naţionale, sectoriale şi instituţionale,

iar la analiza cadrului de reglementare existent s-a ţinut cont de hotărîrile Guvernului, legile

Parlamentului cu impact asupra infrastructurii de transport.

1. Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022

Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 827 din 28.10.2013

Obiective Principiile (liniile directoare) ce stau la baza Strategiei (în

legătură cu protecţia mediului înconjurător):

Existenţa unui echilibru între protecţia mediului şi

dezvoltarea economică, deşi protecţia mediului nu trebuie să

împiedice dezvoltarea economică.

Proiectele de infrastructură trebuie să corespundă prevederilor

legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

Obiective le Strategiei:

1. Crearea unui mediu legal, instituţional şi adecvat pentru ca

sectorul de transport şi logistică să faciliteze dezvoltarea

economică durabilă a Republicii Moldova.

2. Asigurarea unui cadru ce-ar permite fiecărui tip de transport

să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova,

orientată spre dezvoltarea comerţului exterior.

3. Asigurarea transparentei deciziilor cu privire la investiţiile şi

cheltuielile de infrastructură, şi stabilirea bazei pentru

încheierea unor acorduri cu partenerii externi ai Moldovei,

cum ar fi instituţiile financiare internaţionale şi comunitatea

de donatori.

Abordarea în ea/legătură

cu adaptarea la SC

(ASC)

Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările

schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă

scoate în evidenţă neajunsul cu impact asupra mediului privind:

„Lipsa liniilor electrificate a căilor ferate reprezintă un factor

negativ de mediu şi un obstacol în dezvoltarea operaţiunilor de

transport”

Elementele care lipsesc

în contextul ASC

Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de

monitorizare în contextul schimbărilor climatice


21

Responsabil de

implementare

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,

Autorităţile publice locale

Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul

Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.

2. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”

Date privind aprobarea Legea Republicii Moldova nr. 166 din 11.07.2012

Obiective Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată

pe următoarele priorităţi de dezvoltare:

1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de

muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi

majorării ratei de ocupare în economie.

2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri

naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de

transport şi sporirii vitezei de acces.

3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea

concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor

de management al riscurilor.

4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii

concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi

aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice

destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.

5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei

energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii

pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.

7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de

combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil

la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.


cu adaptarea la SC

(ASC)

Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la gestionarea

ameninţărilor schimbărilor climatice asupra infrastructurii de

transport, însă consfinţeşte următoarele:

„La proiectarea, construcţia şi exploatarea drumurilor se va ţine

cont de imperativul implementării măsurilor de protecţie a

mediului, inclusiv prin aplicarea procedurii de evaluare a

impactului de mediu, prin promovarea standardelor de


22

construcţie şi de exploatare în condiţiile schimbărilor

climaterice, prin întreţinerea, restabilirea şi extinderea

suprafeţelor de plantaţii rutiere (fîşii verzi de protecție de-a

lungul drumurilor etc.)”


în contextul ASC



Responsabil de

implementare





8. Concepţia privid crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de

transport


Obiective Obiectivul general al Concepţiei constră în formarea şi

dezvoltarea coridoarelor de transport internaţionale pe teritoriul

Republicii Moldova.

Obiective specifice:

Crearea de condiţii favorabile pentru atragerea fluxurilor

internaţionale de transport şi îmbunătăţirea comunicaţiilor

rutiere în interiorul ţării.

Satisfacerea necesităţii economiei naţionale în servicii de

transport, extinderea relaţiilor de comerţ exterior, sporirea

competitivităţii producătorilor autohtoni şi a întreprinderilor

de transport pe pieţele europene de mărfuri şi servicii.


cu adaptarea la SC

(ASC)

Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la

ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de

transport.

Însă conturează aspectele ecologice în privinţa transporturilor,

astfel se menţionează:

Efectuarea transporturilor cu orice tip de transport implică

cheltuieli ecologice, care pot fi divizate în trei categorii:

cheltuielile legate de prejudiciul cauzat mediului înconjurător

în rezultatul avariilor şi a zgomotului, de poluarea atmosferei

şi schimbarea climei.

Dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor feroviare va

permite de a intensifica rolul pozitiv al căilor ferate în


23

dezvoltarea transportului curat din punct de vedere ecologic.

Electrificarea reţelelor feroviare şi aplicarea în cadrul lor a

tipurilor moderne de tracţiune va permite să se reducă

emisiile poluante în atmosferă, care depind nemijlocit de

consumul energiei, produse prin arderea combustibilului.

Rezultatele şi avantajele prognozate în urma realizării

Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea coridoarelor de

transport internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova

plasează ecologizarea complexului de transport printre

sarcinile cele mai importante ale statului.

Dezvoltarea în ţară a transportului naval, aceasta fiind unul

dintre cele mai ieftine şi mai inofensive tipuri de transport

pentru mediul înconjurător


în contextul ASC



Responsabil de

implementare





9. Strategia naţională pentru siguranţă rutieră


Obiective Scopul principal al prezentei Strategii constă în reducerea

procentuală treptată a numărului deceselor şi a răniţilor grav,

printr-o îmbinare de măsuri de siguranţă rutieră pasivă şi activă

cu privire la factorul vehicul, precum şi în îmbunătăţirea

infrastructurii rutiere şi a comportamentului participanţilor la

trafic prin educaţie, prin creşterea gradului de conştientizare,

acordarea de licenţe, precum şi prin respectarea reglementărilor

de circulaţie.

Obiective:

1. Constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră

eficientă şi durabilă.

2. Întărirea controlului asupra aplicării nromelor rutiere.

Implementarea acestui obiectiv este argumentat în felul


24

următor:

“Dat fiind faptul că numărul autovehiculelor comerciale

uşoare pe şosele este în creştere, ceea ce conduce la

creşterea riscului de implicare a acestora în accidente

rutiere, trebuie analizată, de asemenea, ideea montării unor

limitatoare de viteză la bordul acestor autovehicule, avînd în

vedere avantajele conexe din punctul de vedere al protecţiei

mediului şi al schimbărilor climatice”

3. Reducerea gradului de severitate şi a consecinţelor

accidentelor rutiere

Unul din avantajele de mediu al implementării acestui

obiectiv este formulat în felul următor:

“Se estimează că anvelopele eficiente în ceea ce priveşte

consumul de carburanţi, dacă sînt utilizate la scară largă, ar

permite economisirea a 6,6 milioane tone de combustibil pe

an, pînă în 2020. De asemenea, acestea ar reduce emisiile de

CO2 cu 4 milioane de tone pe an, ceea ce este echivalent cu

reducerea parcului auto european cu 1,3 milioane de

vehicule pe an”


cu adaptarea la SC

(ASC)

Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările

schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă

scoate în evidenţă anumite avantaje în contextul schimbărilor

climatice:

Montarea limitatoarelor de viteze la bordul autovehiculelor

comerciale, va avea un avantaj conex din punctul de vedere al

protecţiei mediului şi al schimbărilor climatice.

Anvelopele eficiente din punctul de vedere al consumului de

carburanţi ar permite economisirea consumului de

combustibil, iar aceasta are un impact favorabil al protecţiei

mediului.


în contextul ASC

Nu conţine obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de


Responsabil de

implementare


Ministerul Mediului, Autorităţile publice locale


Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Partenerii de dezvoltare.

10. Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova


25


Obiective Obiectivele Concepţiei sînt:

1. păstrarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi a

construcţiilor hidrotehnice.

2. supravegherea şi controlul asupra siguranţei navigaţiei şi

siguranţei ecologice.

3. crearea şi modernizarea regulilor unice de activitate pe căile

navigabile interne şi controlul respectării acestora.

4. asigurarea cu cadre din domeniul transportului naval

Obiectivele nominalizate derivă din următoarele probleme

principale:

La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar

pe anumite sectoare, din cauza nămolirii lor şi neefectuării

lucrărilor de menţinere a adîncimilor garantate pentru

efectuarea în siguranţă a navigaţiei.

Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile

navigabile interne ale Republicii Moldova, nivelul apei în

rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la rîndul său,

provoacă situaţii de avarii implicînd mijloace plutitoare.

Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale

Republicii Moldova este într-o stare tehnică defectuoasă, iar

investiţiile în acest sector sînt nesemnificative şi sînt din

partea agenţilor economici de stat.


cu adaptarea la SC

(ASC)

Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la

ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de

transport naval, însă scoate în evidenţă cîteva neajunsuri legate de

schimbările climatice:

Înnămolirea rîurilor Nistru şi Prut şi neefectuarea lucrărilor de

menţinere a adîncimilor.

Barajele sînt exploatate neadecvat, iar ridicarea sau

micşorarea nivelului apei poate provoca situaţii de avarii.


în contextul ASC



Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,


26

implementare Autorităţile publice locale




27

2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale

Programul de Dezvoltare Strategică este documentul de bază a Ministerului Transportului

si Infrastructurii Drumurilor, elaborat pentru o perioada de 3 ani, care completeaza sistemul

de planificare strategica la nivelul Autoritatilor Administratiei Publice Centrale, si care

asigura prioritizarea obiectivelor reflectate în documentele de politici, precum şi identifica

lacunele în capacităţi, dar şi instrumente/metode, pe care le utilizeaza autoritatea în vederea

atingerii obiectivelor sale legate de procesul decisional si de planificare la nivel national.

1. Profilul, numărul de unităţi şi rolul subdiviziunilor interioare din cadrul Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se prezintă în felul următor:

Subdiviziunea Unităţi Rol

DAMEP1 5

Coordonarea procesului de elaborare, analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor sectoriale, în scopul corespunderii cu strategiile şi programele naţionale. Coordonarea procesului de gestionare a patrimoniului statului în ramurile subordonate.

Produse DAMEP: Elaborarea de documente de politici, proiecte de buget; gestiunea patrimoniului public.

Direcţia transport

terestru

10 Elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul

transportului auto şi feroviar. Produse Directia transport terestru: Proiecte de acte legislative şi normative; Acte normative departamentale

Direcţia dezvoltarea drumurilor

5 Elaborarea, promovarea, implementarea şi monitorizarea politicii de stat în domeniul reparaţiei şi întreţinerii infrastructurii drumurilor

Produse Direcţia dezvoltarea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;

Direcţia întreţinerea drumurilor

5 Coordonarea procesului de elaborare, implementare şi monitorizare a strategiilor de dezvoltare a domeniului de întreţinere a infrastructurii drumurilor;

1 Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor


28

Produse Direcţia întreţinerea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;

Direcţia relaţii internaţionale şi integrarea europeană

5 Coordonarea acţiunilor subdiviziunilor Ministerului în

activitatea internaţională, în vederea realizării strategiilor

ramurale ale ministerului.

Produse Direcţia relaţii internaţionale şi integrarea europeană: Proiecte de acorduri bilaterale, Memorandumuri, protocoale de cooperare;

Direcţia juridică

5 Asigurarea juridică a activităţii Ministerului, efectuarea lucrărilor ce ţin de perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova, reglementarea chestiunilor ce ţin de competenţa Ministerului, precum şi îmbunătăţirea calităţii proiectelor de acte normative.

Produse Directia juridica: Proiecte de documente normative; Rapoarte de monitorizare.

Serviciul resurse umane

2 Contribuirea la realizarea obiectivelor Ministerului prin

promovarea şi implementarea unui management eficient al

resurselor umane Produse Serviciul resurse umane: Gestionarea personalului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Serviciul transport aerian

Eficientizarea activităţii,elaborarea şi promovarea politicii

statului în domeniul aviaţiei civile

Produse Serviciul transport aerian: Proiecte de acte normative Serviciul transport naval

2

Promovarea politicii de stat şi gestionarea activităţii ramurii în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

Produse Serviciul transport naval: Proiecte de acte normative Serviciul contabilitate

2 Asigurarea evidenţei contabile a activităţii economico-

financiare Produse Serviciul contabilitate: Bilanţul contabil; Rapoarte Serviciul secretariat

3 Organizarea şi asigurarea activităţilor de secretariat şi a

arhivei. Produse Serviciul secretariat: Evidenţa corespondenţei Serviciul audit intern

2 Realizarea unei activităţi obiective si independente prin oferirea de asigurare şi consultanţă, pentru îmbunătăţirea operaţiunilor


29

Produse Serviciul audit intern: Rapoarte de audit Serviciul investigaţii

2 Coordonarea, efectuarea şi participarea la investigaţiile evenimentelor din transporturi, incidentelor, accidentelor şi deteriorării mijloacelor de transport la sol în companiile transportatoare indiferent de tipul de proprietate.

2. Cadrul instituţional al sectorului transporturi cuprinde si instituţiile cu implicaţii în

domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor:

Agenţia Naţională Transport Auto

Denumirea Unităţi Rol

Agenţia Naţională

Transport Auto

107 Monitorizarea şi asigurarea realizarii prevederilor legislaţiei,

actelor normative naţionale şi actelor internaţionale în

domeniul transportului auto, la care Republica Moldova este

parte.

Produse: Elaborarea de rapoarte de monitorizare; Perfectarea si eliberarea actelor permisive

transportatorilor auto;

Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier


Consiliul de

Gestionare a

Fondului Rutier

8 Analiza si evaluarea propunerilor privind formarea,

distribuirea si utilizarea mijlocelor financiare ale fondului

rutier; Monitorizarea folosirii banilor fondului rutier.

Produse: Planuri, hotariri/decizii, procese verbale si alte documente pe marginea crearii,

distribuirii si utilizarii mijloacelor financiare ale fondului rutier

Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere


Consiliul Naţional

pentru Securitatea

Circulaţiei

Rutiere

21 Promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul

securităţii circulaţiei rutiere

Produse: Planuri, decizii si alte documente privind securitatea circulatiei rutiere


30

Autoritatea Aeronautică Civilă


Autoritatea

Aeronautică

Civilă

cca 60 Implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a

activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru asigurarea

siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice

Produse: Perfectarea si eliberarea actelor permisive si altor documente in domeniul aviatiei

civile pentru asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice

Administraţia de Stat a Drumurilor


Administraţia de

Stat a Drumurilor

30 Gestionarea, întreţinerea, reparaţia, modernizarea,

dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.

Produse: Intretinerea drumurilor publice

3. Analiza SWOT, analiza punctelor tari, punctelor slabe, ameninţărilor şi

oportunităţilor activităţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

Drumurilor.

Puncte Tari (S) Puncte Slabe (W)

Existența de capacități interne pentru elaborarea și implementarea politicilor publice, personal competent, responsabil și flexibil la indicaţii,

existenţa posibilităţii de perfecţionare

continuă a cadrelor, experienţă managerială şi atitudine deschisă a conducerii, calităţi de leadeship la nivelul conducerii,

existenţa capacităţilor de planificare pe termen mediu,

retribuire neconformă volumului de lucru efectuat

motivare nesatisfăcătoare a personalului din

cauza sistemului salarial din sectorul bugetar abilități limitate de comunicare interpersonală toleranţă scăzută faţă de opiniile contrare nivel redus de colaborare cu organele din subordine lipsa transparenței informaționale și acces dificil la date deținute de instituțiile din subordine


31

capacitate de intervenţie operativă în situaţii de urgenţă,

plan de acţiuni concret cu termeni reali de

executare,

existența capacităților managerial de

organizare a lucrului in echipa

existența capacităților interne în ceea ce

privește controlul asupra gestiunii

fondurilor publice, existența unui sistem de consolidare și actualizare a informațiilor

Oportunităţi (O) Pericole (T)

atragerea interesului instituțiilor internaționale și a donatorilor la finanțarea obiectivelor strategice din subordinea ministerului, creșterea competențelor și abilităților manageriale, ca urmare a conlucrării cu

instituții și organisme internaționale, eficientizarea colaborării cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale, implementarea de tehnologii și tehnici informaționale și de gestiune moderne, participarea la training-uri la nivel naţional şi internaţional, facilitîndu-se schimbul de experienţă optimizarea proceselor manageriale și crearea unui sistem decizional eficient

fluctuaţia înaltă a cadrelor competente în cazul întârzierii majorării salariilor funcţionarilor publici, schimbarea vectorului geopolitic și interese contradictorii ale actorilor politici

din statele limitrofe în ceea ce privește

cooperarea în domeniul transporturilor,

lipsa, limitarea sau alocarea întărziată a

fondurilor bugetare pentru implementarea

planurilor de activități propuse,

sistarea sau accesul limitat la resursele

donatorilor internaționali ca urmare a

înăspririi crizei economice, nivelul scăzut al credibilităţii investitorilor cu privire la crearea PPP, incertitudinea politică și polarizarea intereselor clasei politice.

4. În urma analizei profilurilor, numărului de unităţi, a rolului Ministerului şi a analizei

SWOT, putem trasa următoarele probleme la nivel instituţional în contextul

schimbărilor climatice asupra sectorului transporturilor si infrastructurii

drumurilor:


32

a) Lipsa de deprinderi si abilitati la nivel institutional si interinstitutional in planificarea si

programarea strategica a sectorului, inclusiv conexiunea cu domeniul adaptarii la

schimbarile climatice

b) Lipsa unui mecanism efectiv de coordonare in cadrul sectorului transporturilor si

infrastructurii drumurilor privind schimbarile climatice

c) Lipsa atributiilor si angajamentelor la nivel institutional cu privire la procesul de

adaptare la schimbarile climatice si gestionare a riscurilor legate de schimbările

climatice cu impact asupra sectorului transportului si infrastructurii drumurilor

d) Insuficienţa capacităţilor instituţionale, în particular, în domeniul evaluării impactului

asupra mediului şi elaborării politicii în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi

schimbărilor climatice

e) Nivel scăzut de informare in domeniul adaptare la schimbarile climatice si eventuale

riscuri

f) Mecanism greoi de colectare, gestionare şi diseminare a datelor deţinute de Ministerul

Transportului si Infrastructurii Drumurilor

5. Soluţii instituţionale:

a) Directiile si subdiviziunile interioare ale Ministerului să fie instruite in domeniul

planificare si programare strategica, inclusiv coordonarea procesului de adaptare la

schimbarile climatice

b) Elaborarea unui mecanism de coordonare întra-instituţională (între subdiviziunile

interioare din cadrul Ministerului) şi inter-instituţională (cu subdiviziunile de profil din

celelalte autorităţi) în domeniul promovării de politici în contextul schimbărilor

climatice

c) Includerea modulelor în domeniul gestionarii riscurilor schimbărilor climatice in

cadrul procesului de dezvoltare a capacitatilor si instruirilor funstionarilor publici

desfasurate de catre Academia de Administrare Publică

d) Revizuirea si consolidarea politicii sectorului de transport aerian in legatura cu

gestionarea riscurilor schimbarilor climatice

e) Asigurarea optimizarii retelelor de transport urban si interurban, optimizarea traficului

de marfuri si pasageri, inclusiv prin deviewrea traficului din zonele dens populate

(construtia drumurilor de centura in jurul oraselor)

f) Plafonarea (diminuarea) vechimii de import si exploatare a autovehiculelor

g) Perfectionarea mecanismului de testare tehnica obligatorie a tuturor autovehiculelor si

remorcelor acestora (sistem cuprinzator de testare tehnica la nivel de tara)

h) Excluderea dublarilor intre institutiile subordonate Ministerului de Interne si agentii

economici referitor la testarea tehnica a autovehiculelor (revizia tehnica).


33

i) Elaborarea Metodologiei de colectare, procesare, actualizare, gestionare şi diseminare

a datelor pertinente schimbărilor climatice cu referire la sectorul transporturi si

infrastructura de drumuri

j) Organizarea şi promovarea campaniilor de informare privind pericolele

schimbărilor climatice.


34

Bariere şi provocări pentru implementare

Barierele pentru implementare se prezintă în felul următor:

1. Nu există o legătură clară şi coerentă între documentele de politici naţionale (SND

Moldova 2020, Planul de activitate a Guvernului 2013-2014) şi documentele de politici

sectoriale (Strategia naţională de transport şi logistică).

2. Nu există un sistem (mecanism) instituţional (inter-instituţional) de colectare,

procesare, monitorizare, raportare a datelor referitoare la schimbările climatice, măsurile

de adaptare (atenuare) şi din acest considerent lipsesc şi capacităţile necesare.

3. Nu există o platformă instituţional-funcţională de comunicare, dezbatere, cercetare

a impacturilor schimbărilor climatice asupra dezvoltării social-economice a ţării.

4. Nu există reguli, proceduri, tehnologii, resurse etc. pentru gestionarea şi integrarea

adaptării la schimbarea climei în politicile de dezvoltare sectorială, instituţională,

regională şi locală.

5. Cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi priceperi în domeniul schimbărilor climatice şi

a măsurilor de adaptare sînt rudimentare, iar uneori acestea lipsesc în totalitate.

6. Nu există un cadrul de cooperare inter-instituţională şi internaţională durabil

pentru aprofundarea transferului tehnologic în vederea atenuării fenomenului schimbărilor

climatice prin introducerea tehnologiilor prietenoase sectorului transporturilor şi reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră.

7. Fondurile de atragere şi gestionare a resurselor financiare de pe lîngă autorităţile

publice centrale (Fondul Rutier, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul pentru Eficienţă

Energetică) nu canalizează practic nimic din aceste resurse către ASC.

8. 74% din reţeaua rutieră prioritară de drumuri naţionale este în stare rea sau foarte

rea şi se deteriorează din cauza insuficienţei de finanţare (65% din transportul rutier de

marfă şi 85% din transportul rutier de pasageri se efectuează pe reţeaua prioritară de

drumuri naţionale)

9. Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor

de transport rutier este foarte frecventă

10. Restricţii legale si instituţionale în activitatea de întreţinere a drumurilor şi

prestarea serviciilor de transport

11. Nu există liberalizarea operaţiunilor internaţionale de transport de marfă

12. Standardele de siguranţă nu corespund celor europene

13. Piaţa transportului naţional şi internaţional de pasageri liberalizată insuficient

14. Necesitatea atragerii capitalului privat pentru dezvoltarea sectorului


35

3. REACŢII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

3.1 Puncte de pornire

Consolidarea si definitivarea cadrului legal si instituţional în domeniul schimbărilor climatice

si corelarea cu sectoarele de impact major, în conformitate cu angajamentele Republicii

Moldova, este relevant, iar acest fapt este mentionat inclusiv în Programul de activitate a

Guvernului Republicii Moldova pe anii 2013-2014.

Acest proces poate fi infaptuit dacă există un cadru coerent si consecvent:

La nivel de politici

La nivel instituţional, juridic si de reglementare,

La nivel de cooperare internationala si imbunatatirea mediului investitional

Astfel, (1) fortificarea politicilor sectoriale privind reabilitarea infrastructurii transporturilor si

drumurilor, (2) revizuirea si imbunatatirea cadrului institutional, juridic si de reglementare a

sectorului, (3) intensificarea cooperari internationale si de atragere a mediului investitional

reprezinta punctele de pornire spre un mediu adecvat de adaptare la schimbarile climatice.

La fel, crearea unei entităţi cu împuterniciri în domeniul planificării şi gestionării măsurilor

privind schimbarea climei si corelarea obiectivelor cu sectoarele, asupra carora au impact, este

un pas prim şi important, in acest sens. Denumirea entităţii ar fi Agenţia Naţională pentru

Schimbări Climatice, cu funcţii inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru, iar

activitatea Agenţiei şi finanţarea măsurilor schimbărilor climatice să fie efectută din contul

Fondului Naţional pentru Schimbările Climatice, care la fel urmează a fi înfiinţat.


36

3.2 Măsuri recomandate pentru adaptări climatice

Introducerea unui sistem de monitorizare a vehiculelor poluante, restricţionarea

circulaţiei acestor vehicule pe drumurile publice.

Revederea sistemului de testare tehnică a autovehiculelor prin sporirea frecvenţei

de testare tehnică a vehiculelor poluante.

Inventarierea „cimitirelor” de vehicule ieşite din uz, a părţilor componente acestor

vehicule, a anvelopelor, a recipienţilor uleiurilor tehnice, etc. Elaborarea unui

sistem de supraveghere şi monitorizarea a acestor cimitire. Elaborarea unui

document de politici „Rabla 2014-2018” în vederea distrugerii autormobilelor

uzate şi radierii lor din Registrul de stat.

Introducerea sistemului de licenţiere a activităţilor de reparaţie şi reabilitare a

vehiculelor şi remorcilor acestora.

Canalizarea resurselor financiare din Fondul rutier către realizarea măsurilor de

adaptare la schimbările climatice (cercetarea riscurilor, evaluarea impacturilor,

consolidarea capacităţilor, planificarea etc.).

Crearea Agenţiei Naţionale pentru Schimbările Climatice. Agenţie cu funcţii

inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru. O parte din banii Fondului

Rutier să fie canalizate spre finanţarea Agenţiei nominalizate.

Efectuarea de cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton asfaltic

cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură. Ulterior, înlocuirea

în întregime a betonului asfaltic sau acoperirea betonului asfaltic cu un strat de

protecţie anti-acvatică şi anti-temperaturi ridicate.

Modernizare a sistemului de scurgere pentru drumuri.

Revederea şi amendarea documentelor de politici sectoriale în vederea introducerii

componentei privind „riscurile la schimbările climatice”.

Elaborarea documentelor de politici (strategii, planuri, programe) privind

adaptarea la schimbările climatice a sectoarelor cu un grad sporit de vulnerabilitate

la impacturi.

Efectuarea unei analize şi evaluări minuţioase a actelor legislative şi normative în

vederea identificării obstacolelor/barierelor de adaptare la schimbările climatice la

nivel naţional, sectorial, instituţional, local. Amendarea corespunzătoare a cadrului

legislativ.


37

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Pentru reducerea impactului transporturilor asupra schimbărilor climatice se impune, în

special, o bună gestionare a sectorului transportului şi utilizarea resurselor tehnologice

existente, iar adaptarea la schimbarea climei necesită o strînsă coordonare intersectorială la

nivel national, precum şi un mediu instituţional şi legislativ încurajator.

Îmbunătăţirea gestionării sectorului transportului, in particular, privind riscurile schimbărilor

climatice, precum şi consolidarea cadrului instituţional, care să asigure implementarea

eficientă a măsurilor de adaptare la schimbarea climei la nivel naţional, sectorial şi local,

asociate cu dezvoltarea rezistenţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării la

schimbarea climei în sectoarele prioritar-vulnerabile sînt seturile de acţiuni, ce urmează a fi

îndeplinite.

Intervenţia Guvernului în acest proces este necesară şi importantă, întrucît:

1. La nivel naţional urmează să se creeze o structură instituţională puternică şi un mediu

care ar permite facilitarea adaptării la schimbarea climei în toate sectoarele şi la toate

nivelurile de implementare.

2. Este esenţială realizarea unei campanii de informare şi sensibilizare privind potenţialul

şi riscurile existente şi ameninţările asociate cu schimbarea climei şi acţiunile necesare

de prevenire

3. Un cadru puternic de adaptare la nivel naţional, însoţit de politici şi planuri de sector

reziliente la schimbarea climei, va ajuta la stimularea şi susţinerea adaptării la nivel

local, asigurîndu-se că inovaţiile din partea altor actori pentru reacţia la schimbarea

climei nu se vor ciocni cu bariere instituţionale sau de reglementare.

4. O finanţare solidă şi perpetuă ar asigura implementarea măsurilor de adaptare la

schimbările climatice.

Recomandări privind dezvoltarea si consolidarea domeniului transporturilor:

1. Dezvoltarea continua a capacitatii de management a sistemului de intretinere a

drumurilor publice, inclusiv prin corelarea la obiectivele de adaptare la schimbarile

climatice

2. Realizarea angajamentelor existente in sector in conformitate cu conventiile

internationale, la care Moldova este parte

3. Transpunerea si implementarea actelor normative ale UE conform planului aprobat de

armonizare a legislatiei si acordului de asociere, in particular pe domeniile vizate

4. Monitorizarea implementarii prevederilor si planurilor de actiuni a strategiilor

sectorului, inclusiv Strategia de siguranta rutiera

5. Elaborarea si implementarea normelor tehnice si standardelor ajustate la cerintele

internationale


38

6. Descentralizarea administrarii drumurilor locale

7. Eficientizarea planificarii lucrarilor de reparatie a drumurilor


39

Bibliografie

Denumirea Nr. şi data emiterii Statut Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 HG nr 179 din 23.03.2011 în vigoare Regulamentul, structura si efectivul-limita a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor HG nr 695 din 18.11.2009

în vigoare, fără amendamente

Strategia de Transport si Logistica pe anii 2013-2022 HG nr 155 din 13.02.2003


Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera

HG nr 1214 din 27.12.2010


Regulamentul privind organizarea si functionarea Autoritatii Aeronautice Civile HG nr 294 din 11.05.2012

în vigoare, cu amendamente

Regulamentul Administratiei de Stat a Drumurilor HG nr 678 din 19.07.2001


Regulamentul Agentiei Nationale Transport Auto HG nr 539 din 23.04.2008


Regulamentul Consiliului National pentru Securitatea Circulatiei Rutiere HG nr 155 din 13.02.2003


Regulamentul cu privire la constituirea si utilizarea fondului rutier HG nr 893 din 26.06.1996



40

Anexa 1: Cartografierea părţilor interesate

Prima linie

SA Drumuri

Întreprinderile de Stat

Autorităţile publice locale (primării, consilii

raionale)

Output-urile cheie

Impact / rezultate

Societatea civilă

ONG urile de profil

UNDP

Experţii internaţionali şi naţionali

Agentii centrale

Agentia Nationala Transport Auto

Administratia de Stat a drumurilor

Politic

Comisia Parlamentară Mediu şi Schimbări

Climatice

Comisia Parlamentară Buget şi Finanţe

De bază

Guvernul RM

Ministerul Transporturilor RM

Autoritatea Aeronautica Civila


Agentii de verificări si bilanturi

Reţeaua Naţională de Observare şi

Control de Laborator Organizatii pozitionate în exterior

Ministerul Econimiei RM

Ministerul Dezvoltării Regionale RM

Consilulo naţional al fondului rutier

Consiliul national pentru securitatea circulatiei rutiere

Consiliul naţional de dezvoltare regională

Organizatii care contribuie

Ministerul Economiei RM


Întreprinderile de Stat


Documents

RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul ...adapt.clima.md/public/publications/3659283_md_raport_final_s.pdf · Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa