Raport final privind pagubele produse de urs și implementarea

LIFE08NAT/RO/000500 Cele mai bune practice si actiuni

demonstrative pentru conservarea speciei Ursus

arctos în zona central estică a Carpaților Orientali

Asociația pentru Conservarea

Diversității Biologice

Decembrie 2013

Raport final privind pagubele produse de urs și implementarea sistemelor de protecție a culturilor, șeptelului și gospodăriilor

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice LIFE08NAT/RO/000500

1

LIFE08NAT/RO/000500 Cele mai bune practice si actiuni demonstrative pentru conservarea speciei Ursus arctos în zona central estică a Carpaților Orientali

Raport final privind pagubele produse de urs și implementarea sistemelor de protecție a culturilor, șeptelului și gospodăriilor

Autori : Mihai Ioan Pop

Silviu Chiriac

Decembrie, 2013


2

INTRODUCERE

CONTEXT GENERAL

URSUL BRUN ASPECTE DE BIOLOGIE ŞI ETOLOGIE

ANALIZA INCIDENTELOR IN AREALUL PROIECTULUI

PAGUBE PRODUSE ȘEPTELULUI

PAGUBE PRODUSE TERENURILOR AGRICOLE

PAGUBE PRODUSE STUPINELOR

PAGUBE PRODUSE LIVEZILOR

TIPURI DE SISTEME DE PROTECȚIE

IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE PROTECȚIE

ANALIZA COST BENEFICIU A IMPLEMENTĂRII SISTEMELOR DE PROTECȚIE

CONCLUZII

Bibliografie

Hărți

Anexe


3

INTRODUCERE Orice spaţiu în care convieţuiesc oameni şi carnivore este un spaţiu în care conflictele sunt o realitate a vieţii cotidiene. Conflictele om urs au fost studiate în diferite zone puternic antropizate precum, S.U.A., Canada, Suedia, Austria, zone în care au fost studiaţi factorii favorizanţi ai apariţiei conflictelor, comportamentul urşilor şi al oamenilor. În România până în prezent nu au fost realizate studii ample asupra conflictelor om urs. Au fost realizate studii privind urşii gunoieri şi sporadic au fost studiate cazuri izolate de atacuri ale urşilor asupra omului. Niciunul dintre studiile realizate în România nu s-au axat strict pe analiza factorilor favorizanţi ai apariţiei conflictelor/pagubelor sau pe interpretarea ştiinţifică a unui set mai complex de date. Informaţile deţinute până în prezent sunt informaţii perimate, mai mult presupuneri şi bănuieli decât certitudini, in concluzie şi măsurile de diminuare a conflictelor sunt superficiale sau doar formale. Raportul îşi propune să prezinte în termeni tehnici şi cu justificări cuantificabile acele aspecte intuite în ceea ce priveşte apariţia pagubelor provocate de urs. Spaţiul rural din zona Carpaţilor României se suprapune integral cu arealul de distribuţie al ursului brun. Cu mici excepţii, habitatul natural al ursului a fost modificat mai mult sau mai puţin evident, în funcţie de amplitudine, de activităţi antropice specifice spaţiului rural. Activităţiile silvice, exploataţiile agricole şi silvice, unele activităţi industriale (minerit, industrie energetică etc.) au contribuit la apariţia unor presiuni asupra populaţiei de urs dar şi asupra habitatului acestuia. Ca reacţie ursul, animal prin excelenţă oportunist, cu o capacitate remarcabilă de adaptare faţă de situaţii anormale, a început să folosească în propriul interes rezultatele activităţiilor umane. Astfel simpla prezenţă în acelaşi spaţiu a omului şi a ursului a devenit fundament în apariţia şi ulterior dezvoltarea „conflictului om-urs”. Pentru a înţelege acest fenomen, nu este suficient să analizăm doar habitatul ursului şi comportamentul acestuia. Este necesar să înţelegem şi evoluţia aspectelor sociale şi economice din spaţiul rural şi cu mici excepţii din spaţiul urban (situaţia municipiului Braşov), ce conduc la favorizarea apariţiei pagubelor respectiv a conflictelor. Având această abordare, putem constata că fiecare conflict în parte reprezintă o situaţie nouă, o problemă atipică faţă de cele deja cunoscute. În multe situaţii soluţia aplicată este universală (ex. împuşcare, relocare), însă fără a identifica sursa problemelor, soluţia va produce efecte pe termen scurt sau în cel mai bun caz pe termen mediu. În practică nevoile omului şi ale ursului pleacă de la aceleași necesităţi şi anume asigurarea hranei, menţinerea integrităţii individuale şi/sau a familiei, asigurarea unui adăpost şi nu în ultimul rând perpetuarea speciei. În fapt, părţile incluse în conflict urmăresc acelaşi ţeluri, situaţie în care se poate afirma că fenomenul se dezvoltă în jurul concurenţei interspecifice. Ambele specii acţionează şi reacţionează în baza programului de supravieţuire individual şi al programului „superior” şi anume de supravieţuire a speciei. Cadrul social uman în relaţie cu prezenţa ursului s-a dezvoltat şi se menţine în jurul a trei grupe mari de factori interesaţi: Proprietari, administratori de exploataţii agricole şi zootehnice Autorităţi publice centrale şi locale Organizaţii implicate în managmentul ursului (inclusiv vânători şi agenţi economici)


4

În situaţia dată, relaţiile dintre cele trei mari grupuri nu funcţionează liniar neputând fi identificate trei „tabere”. În general alianţele create depind de contextul în care ele produc efecte directe, favorabile şi pe termen scurt pentru fiecare grup implicat. Pe departe cel mai „afectat” grup este reprezentat de proprietarii şi administratorii de exploataţii agricole şi zootehnice. Pierderile materiale, financiare provocate de o prădare realizată de către un exemplar de urs, conduc la apariţia unui nivel ridicat de nervozitate. Tensiunile la rândul lor se răsfrâng asupra celorlalte două grupuri, acestea fiind obligate să reacţioneze intr-o formă sau alta. Astfel un conflict între două specii se transformă într-un conflict social, ce în ultimă instanţă se reflectă asupra populaţiei locale de urs. În timp, conflictele sociale devin conflicte instituţionale şi mai apoi politice, iar conflictele politice în general pot contribui la implementarea unor măsuri drastice, cu efecte greu de cuantificat, orientate împotriva întregii populaţii de urs brun. Dacă conflictele individuale au un istoric de mii de ani, conflictele sociale şi politice, generate în urma neînţelegerii conceptului de coexistenţă om – carnivor, sunt mai recente şi au avut efecte devastatoare asupra populaţiilor de carnivore, respectiv al ursului. Exemple negative fiind în acest sens ţări precum Germania, Franţa, Austria din care carnivorele au dispărut cu desăvârşire, sau tări precum SUA, Suedia în care populaţiile de carnivore au fost salvate de la extincţie în ultimul moment, ţări ce au investit resurse umane şi finaciare pentru dezvoltarea unei coexistenţe om – carnivor. Istoria recentă a României, a oferit un cadrul social deosebit faţă de ţăriile dezvoltate prin prisma faptului că în perioada 1950-1990, exploataţiile agricole au fost, cu mici excepţii, proprietate ale statului. În acest context pagubele provocate de carnivore culturilor şi fermelor, reprezentau un procent insignifiant din economia agricolă. Mesajul general transmis de autorităţi fiind „ne permitem să hrănim câţiva urşi”. Odată cu schimbarea ordinii sociale şi revenirea la normalitate a societăţii româneşti proprietatea a devenit esenţială pentru locuitorii din spaţiul rural. Culturile agricole, animalele au devenit principalul mijloc de supravieţuire şi principala sursă de venituri. Ca rezultat ursul a devenit o „problemă” pentru fermieri. Decizia guvernului de a asigura protecţia ursului a devenit astfel o problemă socială şi indirect una politică. Fermierul poate să accepte obiectivele asumate de politic, respectiv stabilirea statutului de protecţie, însă condiţionează această acceptare de obţinerea unui sprijin din partea statului pentru a nu avea pagube sau pentru a-i fi despăgubite pierderile suferite.


5

CONTEXT GENERAL Având un regim de hrană omnivor, ursul brun poate fi considerat din punct de vedere al comportamentului legat de procurarea hranei o specie oportunistă, care, în funcţie de oferta trofică existenta în teritoriul acoperit, alege cea mai facilă sursă. Suprapunerea arealului de distribuţie a ursului brun cu numeroase zone cultivate sau utilizate de fermieri pentru creşterea animalelor domestice, crează numeroase contexte în care urşii aleg să se hrănească cu fructe, cereale sau animale domestice din livezile sau fermele în care sistemele de protecţie sunt insuficiente sau chiar lipsesc. De aici pornesc numeroase conflicte soldate adesea cu victime din rândul ambelor tabere implicate. Conflicte urs-om Analizat în spaţiile în care se practică o agricultură tradiţională, conflictul om-urs pare să se estompeze în timp, localnicii învăţând în lungul sutelor de ani care sunt cele mai eficiente metode de reducere a pagubelor sau acceptând „birurile anuale” impuse de traiul în zone populate de urşi. Mergând spre zonele periurbane, sau în areale în care tehnicile agricole tradiţionale au dispărut prin adoptarea unor metode importate din zone lipsite de carnivore mari, se observa că acceptarea socială a urşilor scade accelerat, creându-se o imagine negativă care duce către eşecul activităţilor de conservare sau management durabil a populaţiei de urşi din Carpaţii Romaneşti. Conflictele om-urs au creat pe parcursul timpului numeroase victime umane şi s-au soldat adesea cu importante represalii asupra speciei. Astfel, în arealul proiectului, cu toate că nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti, în perioada 2008-2013 aproximativ 44 de exemplare de urşi au fost braconate fiind capturate de localnici cu ajutorul unor laţuri metalice montate în jurul culturilor, livezilor sau în locurile de trecere. Raportat la numărul de indivizi raportaţi oficial în cele trei judete, se poate estima că 1-2% din urşi sunt probabil uciși anual numai prin acţiuni de braconaj pentru protecţia şeptelului şi culturilor agricole. Unde produc urşii pagube? Analiza repartiţiei spaţiale a pagubelor produse de urşi s-a realizat începând cu anul 2002 în judeţul Vrancea prin derularea unui studiu referitor la pagubele produse de carnivorele mari în zona montana a judeţului. Continuat printr-o analiză amănunţită până în anul 2010, acest studiu a fost extrapolat în judeţele Covasna şi Harghita, prin derularea unui chestionar la nivelul autorităţilor locale din cele trei judeţe. În perioada ianuarie 2010 – decembrie 2013 setul de date existent a fost completat cu informații privind pagubele provocate de urși șeptelului, culturilor agricole, livezilor și stupinelor in arealul proiectului LIFEURSUS. Pagubele anunțate au fost verificate pe teren și informațiile au fost incluse in baza de date a proiectului. Acestea împreună cu informaţiile furnizate de către gestionarii fondurilor de management cinegetic şi administratorii ariilor protejate, au conturat dimensiune reală a nivelului oficial al pagubelor în cele trei judeţe în care se implementează proiectul, şi au oferit o proiecţie spaţială şi temporală a zonelor conflictuale. S-a constatat că cele mai frecvente pagube sunt produse în spatiile în care se înregistrează densităţi sezoniere crescute ale urşilor sau în zonele în care exemplare de urşi habituaţi consideră localităţile umane ca spaţii de hrănire. Localităţi precum Tuşnad Băi, Merești,


6

Paltin, zetea, Lunca de jos, Lupeni (din judeţul Harghita), Bățani, Aita Mare, Bodoc, Brăduț, Turia (Covasna) sau Nistorești, Andreiașu, Tulnici, Barseşti, Vintileasca (Vrancea) sunt în capul listelor privind nivelul pagubelor produse de urşi. Analiza fiecărui caz în parte evidenţiază similarităţi între factorii care favorizează producerea pagubelor: situate la o altitudine medie cuprinsă între 500-800 m în etajul pădurilor de gorun sau de fag; ocupaţii tradiţionale creşterea animalelor, cultura pomilor fructiferi şi a cerealelor, apicultura, exploatări forestiere şi recoltarea fructelor de pădure; nivel scăzut trai, nivel de instruire scăzut spre mediu, acces la informaţii foarte scăzut, interferenţa zonelor cultivate sau a păşunilor cu teritorii consacrate ale urşilor.

Elemente care favorizează producerea pagubelor Cel mai frecvent pagubele produse de urşii bruni în România sunt suportate de către proprietarii culturilor de cereale, livezilor de pomi fructiferi, de către crescătorii de ovine, bovine şi cabaline, apicultori şi proprietari de pensiuni agroturistice datorită faptului că sistemul de compensare a pagubelor nu acoperă și daune pentru bunurile nepăzite sau superficial protejate. Pentru fiecare categorie de pagubă exista elemente comune sau specifice care favorizează producerea incidentului.

Elemente care favorizează producerea pagubelor la culturi de cereale şi livezi: • lipsa unor îngrădiri adecvate • localizarea culturilor şi livezilor în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; • spaţiile dintre păduri şi livezi nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbuşti; • fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea culturii; • lipsa paznicilor în perioada de coacere a fructelor; • neculegerea în totalitate a fructelor după încheierea sezonului de recoltare;

Fig. 1 Distanța de la cultură la pădure de cca. 900 m in zonă cunoscută pentru pagube fără nicio protecție

Elemente care favorizează producerea pagubelor la stâne şi crescătorii de bovine:

• lipsa unor îngrădiri adecvate; • localizarea stânelor/păşune în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; • spaţiile dintre păduri şi stână/păşune nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbusti; • fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea stânei sau păşunei; • animalele sunt lăsate liber să pască chiar şi noaptea pentru a produce mai mult lapte; • câinii nu sunt întotdeauna paznici buni în teren; • de obicei nu sunt bani suficienţi pentru a angaja un numar suficient de ciobani;


7

• câinii nu sunt hrăniţi aşa cum trebuie şi părăsesc turma/cireada în căutare de hrană; • practicarea „abandonului” cailor în păşuni pe durata verii; • păşunatul „la liber” cu bovine sterpe fără utilizarea unor ţarcuri de înnoptare sau a unor

grajduri adecvate; • traseele de deplasare a animalelor către păşuni sau surse de apă nu sunt alese pentru

evitarea habitatelor utilizate de urşi;

Fig. 1 Stână păzită necorespunzător în zona Calnic, jud. Covasna.

Elemente care favorizează producerea pagubelor la stupine:

• lipsa unor îngradiri adecvate cu garduri electrice sau metalice; • localizarea stupinelor în vecinătatea unor suprafeţe forestiere; • spaţiile dintre păduri şi stupine nu sunt cosite sau sunt acoperite de tufe şi arbuşti; • fragmentarea mare a reliefului din vecinătatea stupinei; • menţinerea stupilor în locul în care urşii au provocat deja o pagubă; • păstrarea în stupină a utilajelor apicole utilizate în extracţia mierii sau a unor produse

apicole (ceara, propolis)

Fig. 3 Deșeuri depozitate necorespunzător in stațiunea Balvanyos

Elemente care favorizează producerea pagubelor la pensiuni sau spaţii de cazare:

• lipsa unor îngrădiri adecvate cu garduri electrice sau metalice; • localizarea pensiunilor în vecinătatea habitatelor populate de urşi;


8

• colectarea deşeurilor menajere în containere deschise sau accesibile urşilor; • plantarea în jurul clădirilor a pomilor fructiferi sau a fructelor de pădure; • hrănirea câinilor, pisicilor în spaţiile din exteriorul curţii; • abandonul deşeurilor în vecinătatea zonelor turistice; • hrănirea exemplarelor habituate sau încurajarea turismului bazat pe

observarea/fotografierea urşilor gunoieri

URSUL BRUN ASPECTE DE BIOLOGIE ŞI ETOLOGIE Ursul brun din ţara noastră (Ursus arctos arctos L.) aparţine phylumul-ului Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia, Infraclasa Eutheria, Ordinul Fissipeda, Suprafamilia Canoidea, Familia Ursidae.

Fig. 4. Ursus arctos - Ursul brun.

În cadrul Familiei Ursidae sunt incluse şase genuri (Ursus, Melursus, Helarctos, Tremarctos, Selenarctos şi Ailuropoda) incluzând mai multe specii cum ar fi: Ursus arctos,Ursus americanus, Selenarctos tibetanus, Ursus maritimus, Helarctos malaysus, Melsurus ursinus. Ursul brun este în acest moment cel mai mare carnivor din spaţiul Carpatic, fiind caracterizat de înălţimea la umăr, la urs matur, măsurată de la talpă la punctul cel mai înalt al umărului, cuprinsă între 90-150 cm. Înălţimea în picioare, la greabăn, este de până la 250 cm (100-135 cm la femele şi 150-200 cm la masculi). Lungimea urşilor este măsurată de la vârful nasului la vârful cozii, fiind apreciată ca fiind de 150-165 cm la femele şi 170-200 cm la masculi (Mertens şi Ionescu, 2000). Diferenţele între greutatea indivizilor din acelaşi habitat sunt cauzate de starea de sănătate a individului, vârstă, sex, abilitatea de a localiza hrana şi de a digera anumite alimente, abilitatea de a surmonta efectul antropizării habitatului. Pot apare şi fluctuaţii sezoniere ale greutăţii individului, toamna (înainte de intrarea în bârlog) urşii au o greutate mult mai mare decât primăvara (ieşirea din bârlog). Greutatea medie a urşilor din România este de 100-200 kg la femele şi 140-320 kg la masculi (Mertens şi Ionescu, 2002).


9

În România culoarea predominantă este brun deschis până la brun închis, puii putând avea un guler alb sau alte pete care dispar după primii ani de viaţă. Ursul este un animal plantigrad, labele având un rol important în locomoţie (mers, alergat, căţărat, înotat), vânătoare, hrănire, săpat, apărare etc. Ghearele sunt curbate, nonretractile, mai scurte la labele din spate şi mai lungi la cele din faţă. Craniul este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent şi muşchi faciali puternici (în special cei masticatori). În combinaţie cu dentiţia, structura arată ca fiind una de animal carnivor cu unele modificări specifice omnivorelor. Mirosul este cel mai important simţ al ursului. Mirosul este fundamental pentru apărare şi atac, fiind şi fereastra de comunicare cu lumea din jurul lui, mai mult decât ochii sau auzul. Se pare că ursul are mirosul cel mai dezvoltat dintre carnivore, servind la detectarea perechii, a prezenţei omului, a altor urşi, a puilor, a surselor de hrană. Ursul este capabil să detecteze urme ale prezenţei umane la mai mult de 40 de ore de la trecere. Somnul de iarnă durează 3-6 luni. Bârlogul este săpat în sol sau este amenajat în cavităţi naturale, sub stânci sau în unele situaţii chiar are formă de cuib construit pe sol. Unii urşi pot rămâne activi tot timpul anului în condiţiile în care găsesc hrană suficientă.

Fig. 5. Strat de grăsime acumulat pentru trecerea iernii.

Intrarea şi ieşirea cu succes din somnul de iarnă este condiţionată de cantitatea de grăsime pe care ursul o poate acumula inainte venirea iernii, ca resursă energetică de consum pe perioada somnului de iarnă. După unii autori pierderea în greutate pe perioada somnului de iarnă, variază între 8-20% pentru unităţiile nereproductive şi 25-40% pentru femele cu pui (preluat după Linnell et al., 2001). Dieta urşilor este de tip omnivor, fiind reflectată de dentiţie. Ursul brun are canini puternici, folosiţi pentru apărare, omorârea prăzii dar şi dezmembrarea carcaselor. Premolarii mici şi postcarnasierii prezintă zone mari de contact şi sunt asociaţi cu o dietă constând în principal din hrană vegetală şi nevertrebrate. Ierburile şi mugurii sunt consumate cu precădere primăvara sau la începutul verii. Vara şi la începutul toamnei consumă ciuperci şi fructe (zmerură, mure, afine, mere, prune şi pere). Toamana târziu, dar şi iarna, urşii consumă


10

ghindă şi jir. Insectele, în special Hymenopterele (furnici, albine, viespi) pot constitui sezonier o sursă de hrană importantă, în special datorită proteinelor pe care le conţin. Urşii trăiesc circa 25 – 30 ani, fiind din acest punct de vedere animale de longevitate medie. Uzual vârsta se apreciază după numărul inelelor de creştere a cementului din premolarul 1 (cementum annuli), dar această tehnică invazivă este greu de aplicat.

Vârsta urşilor poate fi clasificată pe clasele de vârsta ale urşilor (Micu 1999): clasa 0 (pui), clasa I (2-5 ani sau juvenili), clasa II (5-10 ani sau foarte tineri), clasa III (10-15 ani sau tineri), clasa IV (15-20 de ani sau maturi) şi clasa V (20 de ani şi peste).

Ursul brun ajunge la maturitate sexuală la vârste ridicate, astfel că datele indică că femelele dau naştere primilor pui la 4-6 ani. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârşitul lunii noiembrie, când are loc implantarea şi începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestaţie este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naştere la 1-4 pui. În cadrul analizei propuse de prezentul raport, au fost luate în considerare doar acele elemente comportamentale ale ursului ce conduc spre apariţia unei pagube sau a unui conflict om – urs respectiv: Comportamentul de hranire Comportamentul de aparare Comportamentul agresiv

Comportamentul de hranire este un comportament de bază fiind subordonat comportamentului pentru sine (Micu, 1998). Pentru urs, spre deosebire de alte specii, hrănirea este esenţială pentru supravieţuire, datorită perioadei de iarnă în care resursa trofică este limitată, perioadă în care în somnul de iarnă, individul este obligat să consume rezerva de energie acumulată sub formă de grăsime în perioada de vară-toamnă. Faza apetitivă a comportamentului de hrănire este declanşată de senzaţia de foame ce reprezintă un stimul endogen (Micu, 1998). Odată identificată sursa de hrană, stimulului endogen i se alătură şi stimulul exogen reprezentat de prezenţa hranei. În asemenea situaţii comportamentul de hrănire este dominant. În manifestarea comportamentului de hrănire intervine şi comportamentul de explorare, ce se manifestă prin analiza tuturor informaţiilor primite în vederea identificării unor surse de hrană. Probabil motivul principal pentru care ursul este atras spre comunităţi este concentrarea de resurse de hrană ce pot fi găsite aici (Davis, Wellwood & Ciarnello, 2002), context în care analiza unui conflict trebuie să plece de la identificarea atractantului. Totodată trebuie precizat că ursul are o capacitate extraordinară de a învăţa şi o excelentă memorie pe termen lung, memorând locaţiile cu resurse de hrană (Dolson 2007), acestea fiind elemente importante în analiza unui conflict şi în alegerea măsurilor de prevenţie. Modelul comportamental de hrănire, se asociază în mod obligatoriu cu modelul comportamental de autoapărare (Micu, 1998), în funcţie de context unul dintre comportamente devine prioritar. În timpul hrănirii, ursul îşi va intrerupe activitatea la orice stimul extern, moment în care analizează mediul înconjurător pentru a identifica sursa potenţială de pericol. În cazul în care pericolul identificat este unul real, comportamentul de autoapărare devine dominat, iar comportamentul de hrănire trece în plan secund.


11

Fig. 6. Comportament de autoapărare.

În cazul ursului, autoapărarea se poate manifesta în două sensuri şi anume autoapărarea prin fugă sau autoapărarea prin agresiune (Micu, 1998). În general, comportamentul de apărare se manifestă prin retragerea din zona de conflict, deoarece aceasta presupune un consum redus de energie, fiind totodată preferată unui conflict ce poate presupune si rănirea individului, caz în care şansele de supravieţuire sunt reduse. Cu toate acestea fuga nu exclude şi apariţia agresivităţii (ex. în cazul în care individul este încolţit) iar agresivitatea nu exclude fuga (ex. în contextul în care individul simte că conflictul nu se termină). În ceea ce priveşte cele două sensuri în care comportamentul de autoapărare se poate manifesta, un rol esenţial îl joacă sexul, vârsta, dimensiunea, condiţia fizică şi temperamentul fiecărui individ (Dolson, 2007), având o strânsă legătura cu factorul dominanţă, existent în cadrul populaţiilor de urşi. Conflictele om – urs, nu pot fi diferenţiate pe categorii de oameni sau urşi. Astfel orice urs poate fi implicat de-a lungul vieţii lui într-un conflict. Această afirmaţie nu concluzionează că orice urs este un pericol, ci că utilizarea acelorlaşi zone de către oameni şi urşi crează conjunctura unor conflicte. Din punct de vedere al modelului comportamental anormal, deosebim două categorii de urşi, caracterizaţi de elemente evident atipice ale comportamentului şi anume „urşi habituaţi” şi „urşi condiţionaţi de mâncare”. Ambele modele comportamentale, sunt definite ca „urşi problemă”, conform limbajului comun, prin care se stabileşte din start că nu există o problemă, ci un animal problemă. Pentru a putea afirma că un anumit exemplar se încadrează în modelul comportamental al urşilor habituaţi sau al urşilor condiţionaţi de mâncare, comportamentul lor trebuie analizat şi interpretat individual. Pentru a definii termenii de habituare şi condiţionare faţă de mâncare plecăm de la conceptul de toleranţă. Toleranţa poate fi definită ca nivelul de bază de la care un animal este dispus să coexiste cu oamenii sau cu dezvoltările antropice, înainte de a se obişnui cu acestea datorită procesului de învăţare (Herrero et. al, 2005, Smith et al. 2005). Concret toleranţa se referă la nivelul de acceptanţă faţă de om, cu care un individ de urs se naşte (Dolson, 2007).


12

Un urs habituat este un urs care în urma contactelor repetate cu omul, fără a avea experienţe negative, poate învăţa să accepte prezenţa omului. În acest caz nivelul de toleranţă fiind depăşit este foarte probabil ca ursul să nu se mai retragă la prezenţa omului. Nu este obligatoriu ca ursul să îşi fi pierdut frica faţă de oameni, ci foarte probabil s-a obişnuit cu atitudinea umană, cu poziţia corpului uman, învăţând astfel să anticipeze reacţia umană (Dolson, 2007). În general un urs habituat nu se va feri de prezenţa omului, va urmării aparent indiferent activitatea umană de la o distanţă relativ sigură pentru integritatea sa, însă în realitate va supraveghea permanent şi discret activitatea umană. La urşii habituaţi nivelul de încredere faţă de prezenţa oamenilor este mai ridicat decât nivelul normal. Habituarea este primul nivel de alterare a comportamentului natural al unui urs, însă modelul comportamental poate fi uneori reabilitat, prin aplicarea de tehnici aversive, implementarea unor măsuri preventive şi repelente. Experimentarea unor şocuri neplăcute generate de contactul cu omul sau elementele antropice, pot influenţa uneori în sens pozitiv comportamentul unui urs habituat. Un exemplu negativ ce conduce nu doar la habituare dar şi la condiţionarea faţă de mâncare, sunt zonele turistice în care proprietarii de pensiuni oferă hrană urşilor pentru a-i atrage aproape de turişti. Această practică complet eronată, contribuie la alterarea definitivă a comportamentului normal al ursului şi direct la creşterea riscurilor la care sunt expuşi turiştii. Etapa următoare în alterarea comportamentului normal este condiţionarea faţă de mâncare. Un urs condiţionat de mâncare (food-conditioned) este un urs care prin învăţare asociativă, a identificat sursele de hrană antropică (deşeuri menajere, animale domestice etc.) ca fiind facil de utilizat, necesitând eforturi reduse pentru a o obţine (Micu, 1998; Dolson, 2007). „Urşii gunoieri” sunt exemplu tipic la ursului condiţionat faţă de mâncare. În general urşii juvenili, femelele cu pui au o predispoziţie ridicată de a se hrănii în zone locuite, datorită faptului că în multe situaţii accesul lor la hrana naturală este limitată de prezenţa urşilor masculi dominanţi. (Micu, 1998) Modelul comportamental al urşilor condiţionaţi faţă de mâncare reprezintă un model comportamental ce ridică riscuri mari pentru siguranţa oamenilor, deoarece exemplarele condiţionate au tendinţa de a trece peste orice barieră antropică, de a se apropia cât mai mult de locuinţe sau anexele gospodăreşti. Aceşti urşi au un comportament diferit de urşii habituaţi, riscurile fiind mai ridicate deoarece distanţa om urs devine din ce în ce mai redusă. Cele două modele comportamentale descrise mai sus sunt comportamente anormale, ce presupun apariţia unor riscuri pentru siguranţa gospodăriilor sau chiar a omului. ANALIZA INCIDENTELOR IN AREALUL PROIECTULUI Prezenţa în acelaşi spaţiu al ursului brun şi al activităţiilor umane reprezintă principala premisă a apariţie pagubelor. În fapt obiectivele şi rezultatele activităţilor umane din zootehnie şi agricultură reprezintă în unele situaţi un puternic atractant pentru indivizi din specia urs. În cadrul studiului am identificat patru categorii de pagube şi anume pagube produse şeptelului, culturilor agricole, stupinelor și livezilor. Deoarece fiecare categorie presupune condiții diferite ele au fost analizate individual. O categorie aparte de incidente sunt cele în care au fost implicate persoane, care urmare a contactului cu ursul au suferit răni ușoare sau au decedat. In perioada vizată de studiude


13

studiu au fost raportate un număr de 15 incidente din care două mortale. In județele Covasna și Harghita au fost raportate câte șapte incidente iar in județul Vrancea unul. Tabelul nr. 1 Număr incidente in care au fost rănite persoane Anul 2007 2008 2009 20010 2011 2012 2013 Nr. incidente 3 2 0 0 7 2 1 Din perspectiva activității în momentul incidentului 6 persoane au fost ciobani, 2 persoane se aflau la pescuit, 2 persoane erau pe câmp la cules, o persoană era in grădină și trei persoane culegeau ciuperci sau fructe. Un caz aparte îl consideră un cioban din zona localității Micfalău din județul Covasna, care a fost atacat de același exemplar de urs (femela cu pui după declarațiile proprii) pe perioada zilei la pășunat de ori în același an 2007. Ciobanul a intervenit de fiecare dată pentru a proteja animalele, fiind spitalizat în luna mai și ulterior în luna august cu răni ușoare. Din perspectiva tabloului general al pagubelor provocate de urs în perioada 2008-2013 considerând și informații parțiale din anul 2007 interesează evoluția in timp a celor 700 de incidente constatate și perioadele în care pagubele au avut loc cu frecvență ridicată.

Tabelul nr. 2 Frecvența incidentelor pe ani Anul Frecvența Procent 2007 23 3.3 2008 71 10.1 2009 132 18.9 2010 45 6.4 2011 85 12.1 2012 212 30.3 2013 132 18.9 Total 700 100.0

Fig. 7Graficul frecvenței incidentelor pe ani


14

Anul 2012 a fost un an excepțional în ceea ce priveste pagubele, frecvența apariției pagubelor fiind aproape dublă decât în restul anilor. Numărul mare de incidente îndeosebi în cazul culturilor agricole nu poate fi pus decât pe seama secetei din perioada de vară toamnă ce a condus la reducerea resursei trofice naturale. Un alt motiv poate fi prezența unor urși specializați, de exemplu în zona localitățiilor Baraolt și Aita Seacă in județul Covasna un singur exemplar de urs a provocat 18 incidente într-o perioadă de trei luni. Odată cu solicitarea derogării pentru acest urs și împușcarea lui, pagubele în zona au încetat pentru anul 2012.

Tabelul nr. 3 Frecvența incidentelor pe luni Luna Frecvența Procent

Ianuarie 1 0.1 Martie 3 0.4 Aprilie 25 3.6 Mai 52 7.4 Iunie 83 11.9 Iulie 120 17.1 August 195 27.9 Septembrie 165 23.6 Octombrie 35 5.0 Noiembrie 15 2.1 Decembrie 6 0.9 Total 700 100.0

Un alt aspect important in planificarea măsurilor pe reducere a conflictelor om-urs este reprezentat de perioada in care pagubele au loc cu o frecvență ridicată. Luniile iulie, august și septembrie sunt luniile cu cele mai numeroase incidente, cca. 50% (tab.3) fiind înregistrate în perioada august-septembrie, anterior perioadei de hiperfagie.

Fig. 8 Graficul frecvenței incidentelor pe luni


15

Fig. 9 Distribuția pagubelor in zona proiectului: stânga – griduri 10x10 raportare CE;

dreapta – fonduri cinegetice

Localizarea spațială a incidentelor poate fi considerată o reflexie a comportamentului animal, respectiv a gradului de habituare. Cu cât un incident este mai apropiat de localitate cu atât se poate presupune că nivelul de acceptanță a ursului față de oom este mai ridicat, deoarece exemplarul își asumă anumite riscuri părăsind mediul favorit (pădurea) și apropriindu-se de localități. Mediile calculate scot in evidență (considerând toate pagubele) o distanță medie de cca. 600 metri față de pădure și cca. 1300 m față de localități (tab. 4), medii calcultate in cadrul unor amplitudini semnificative a valorilor distanțelor. Distanțele medii însă variază funcție de paguba produsă șeptelului și paguba produsă culturilor, în primul caz distanța față de pădure fiind semnificativ mai redusă decât în cel de al doilea. De asemenea s-a observat o variație a mediilor calculate pentru fiecare lună în parte (tab.5). Tabelul 4 Distanțele medii față de pădure și față de localități (N=700)

Range Min. Max. Mean Std. Dev. Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic

Distanta față de pădure

6000 0 6000 605.13 32.504 859.974

Distanța față de localități

9780 0 9780 1331.13 63.093 1669.280


16

Considerând apropierea sau depărtarea de pădure, putem observa ca în perioadele martie-mai și octombrie-noiembrie valoriile medii ale distanțelor față de pădure sunt mai scăzute. De asemenea distanțele față de localități sunt mai reduse. În primul caz reducerea distanțelor poate fi considerate ca fiind un efect al impactului acțiunilor de vânătoare ce fac ca animalele să fie mai prevăzătoare. In cel de al doilea caz însă distanțele reduse nu pot fi justificate din prisma comportamentului ci mai degrabă prin prisma amplasării localitățiilor în vecinătatea pădurii, respectiv selectarea de către urs a acelor zone în care prădarea poate fi efectuată cu riscuri minime.

Fig. 10 Variații ale distanțelor de la pădure și de la localități pe luni (N=700)

Fig. 11 Frecvența indicelui de favorabilititate (HSI) Fig. 12 Distribuția locațiilor în raport cu favorabilitatea habitatelor Media indicelui de favorabilitate (conform modelului de favorabilitate realizat in cadrul acțiunii C7) calculat pentru habitatele unde au avut loc incidente este de 24.46 (N=700, SD=24.691). Din totalul incidentelor înregistrate 73% au avut loc in zone in care valoare indicelui de


17

favorabilitate este sub 30 valoare caracteristică zonelor evitate de urs și doar 7 % au avut loc in habitate extrem de favorabile (valoarea indicelui de favorabilitate fiind între 80 și 100) În perioada de implementare a proiectului (2010-2013) au fost constatate 474 incidente, reprezentând 68% din totalul incidentelor înregistrate pentru perioda 2007-2013. Principalele cauze probabile ale creșterii numărului de pagube raportate sunt apariția în anul 2008 a legislației privind compensarea respectiv prezența echipei proiectului în zonele de conflict și amplasarea de sisteme de protecție ce s-au dovedit un vector important pentru anunțarea pagubelor către Agențiile pentru Protecția Mediului partenre in cadrul proiectului. ANALIZA PAGUBELOR PRODUSE ȘEPTELULUI În zona proiectului în urma informaţilor obţinute de la factorii interesaţi, au fost inventariate in perioada 2007-2013, un număr de 518 prădări în fondul şeptelului existent (tab. 5). Tabelul 5 Numărul incidentelor ce au vizat animale domestice

Anul Frecvența Procent 2007 23 4.4 2008 59 11.4 2009 102 19.7 2010 35 6.8 2011 42 8.1 2012 156 30.1 2013 101 19.5 Total 518 100.0

Fig. 13 Frecvența incidentelor pe ani Tabelul 6 Frecvența incidentelor pe specii de animale

Specia Frecvența incidentelor

Procent %

Animale ucise si rănite (sacrificate)

Septel1 % Ucise

bovine 260 50.2 278 161.656* 0.17 bubaline 2 0.4 2 93 2.15 cabaline 11 2.1 12 46.060* 0.03 caprine 15 2.9 72 66.924** 0.11 cervide 1 0.2 0 - iepuri 14 2.7 130 24.426 0.53 ovine 132 25.5 652 480.112** 0.14 pasari 29 5.6 317 1.437.531* 0.02 porcine 54 10.4 87 167.838* 0.05 Total 518 100.0

* http://www.mapam.ro/ro/cresterea-animalelor/ ** http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica teritoriala

1 Valorile prezentate sunt valori ce includ si animalele din ferme industrializate în cazul păsărilor

http://www.mapam.ro/ro/cresterea-animalelor/


18

Din totalul de 518 incidente privind uciderea animalelor domestice înregistrate în perioada 2007-2013, 184 au fost declarate in perioada anterioară proiectului, 334 (64%) fiind declarate în perioada de implementare a proiectului. Din totalul de 518 incidente, 232 (45% din incidente) au avut loc in perioada de repaus a animalelor si 246 (47% din incidente) au avut loc in perioada activă de păşunat, adăpat etc. Putem concluziona că prădarea în cazul ursului nu se manifestă ca în cazul specilor de feline prin pândirea si selectarea speciei pradă. Din totalul de 518 incidente 147 de incidente au avut loc în spaţiu ce delimitează intravilanul localităţiilor.

Fig. 14 Frecvența pe categorii de animale

Fig.15 Distribuția pagubelor provocate șeptelului Numărul victimelor (animalelor ucise) este redus când prădarea a vizat animale de talie mare precum bovinele sau cabalinele. Astfel in doar excepțional au fost ucise doua sau mai multe bovine (in 16 situații 2 exemplare, in 4 situații 3 exemplare și in 1 caz 4 exemplare). În cazul animalelor de talie mică însă atacurile cu multiple victime au fost mai frecvente. Astfel in cazul caprinelor a fost inregistrat un caz excepțional in care au fost ucise sau ranite grav (necesitând sacrificarea) un număr de 38 de capre. Similar în cazul oilor au fost ucise 36 de exemplare. Elementul comun in aceste cazuri excepționale este dat de atacul animalelor intr-un spațiu închis, majoritatea animalelor


19

murind sufocate sau călcate in picioare de alte animale fără a suferii răni mortale din partea ursului. Aceste cazuri reprezintă excepții și ele trebuie tratate cu maximă responsabilitate deoarece printre daunele provocate de urs, se pot ”strecura” și victime false. Din cele 652 de oi moarte în urma atacurilor, 75 (12%) au fost sacrificate urmare deciziilor luate de veterinari.

Fig. 16 Frecvența incidentelor si distanța față de pădure

Din prelucrarea datelor am constatat că 67.57% dintre incidente au avut loc la o distanţă mai mică de 300 m faţă de liziera pădurii, media calculată pentru cazurile analizate fiind de 356 m (N=518, SD=485.285). Considerând distanța medie de la pădure (tab. 4) pentru toate incidentele se poate observa că în cazul prădării animalelor, distanța este semnificativ mai redusă motivul principal fiind amplasarea țarcurilor de înoptare la distanțe reduse și condusul animalelor la păscut prin pădure sau în imediata vecinătate a acestuia.

Fig. 17 Țarc de înnoptare amplasat necorespunzător

Fig. 18 Frecvența incidentelor si distanța față de localități


20

Din perspectiva distanțelor față de localități situația arată o medie de 1597 m față de limita intravilanului, fiind înregistrate frecvențe ridicate la distanțe de peste 1000 m (58.11%). Surprinde numărul mare de conflicte din intravilanul localităților (147 incidente, 28,38%). Pentru aceste pagube a fost calculată distanța medie față de pădure 559 m (N=147, SD=576.379). Cele 147 incidente au fost constatate în 111 zile diferite, existând situații în care ursul a ataca in aceași seara mai multe gospodării învecinate. În cadrul acestor atacuri au fost vizate îndeosebi animale de talie mică precum păsări, iepuri, oi și capre și foarte rar bovine (13 situații).

Fig. 19 Distribuția incidentelor intr-o zonă puternic antropizată.

Tabel 7 Numărul de incidente în intravilan pe ani (cu gri perioada de implementare a proiectului.

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Incidente 12 36 37 8 12 29 13

Se poate observa că anul 2012 comparativ cu anii 2010, 2011 și 2013 este caracterizat de o creștere a atacurilor în intravilan, ceea ce confirmă excepționalitatea anului 2012 din perspectiva niveului ridicat de conflicte.

ANALIZA PAGUBELOR PRODUSE TERENURILOR AGRICOLE În cazul culturilor agricole numărul incidentelor este semnificativ mai redus decât în cazul animalelor sălbatice. Astfel incidentele au fost înregistrate doar în județele Covasna (108) și Harghita (24), în județul Vrancea nefiind înregistrate pagube provocate culturilor agricole. Din totalul de 132 incidente inregistrate în perioada 2009-2013, 116 au fost înregistrate în perioada de implementare a proiectului (tab. 8). Tabelul 8 Frecvența incidentelor pe ani Anul Frecvența

incidentelor Procent

% 2009 16 12.1 2010 5 3.8 2011 35 26.5 2012 50 37.9 2013 26 19.7 Total 132 100.0

Fig. 20 Frecvența incidentelor pe ani


21

Fig. 21 Pagube în culturi de porumb (stânga); lăsătură de urs identificat în lanul de porumb (dreapta) În cazul culturilor agricole, porumbul a fost ținta favorită a ursului, 78% din terenurile agricole afectate fiind cultivate cu porumb, suprafața afectată parțial sau total fiind de cca. 150 ha (tab. 9). Tabelul 9 Culturi distruse de urs Cultura Număr

pagube Procent

% Suprafața afectată

ha porumb 103 78.0 147.9 ovaz 18 13.6 13.2 grau 6 4.5 2.5 alte 5 3.9 2.1

Total 132 100 165.7

Fig. 22 Frecvența incidentelor pe culturi agricole Perioadele în care au avut loc pagubele au legătură cu perioadele în care culturile ajung la maturitate fiind aproape de stadiul de recoltare. Astfel cele mai multe pagube au avut loc în luna august (tab. 10). Tabelul 10 Frecvența incidentelor pe luni Luna Frecvența


% 7 27 20.5 8 77 58.3 9 27 20.5

10 1 0.8 Total 132 100.0

Fig. 23Frecvența incidentelor in culturi agricole pe luni

Tabelul 11 Distanța medie de la pădure și de la localități; suprafața medie Range Min. Max. Media Std. Dev.

Distanța de la pădure 5980 20 6000 1397.73 1265.480 Distanța de la localități 2250 0 2250 596.67 542.418

Suprafata 20.58 0.02 20.60 1.2545 2.68784


22

În cazul pagubelor provocate culturilor, specificul atacului este diferit din prisma faptului că în multe situaţii culturile sunt „vizitate” de mai mulţi indivizi de urs brun, in aceeaşi perioadă. De asemenea în aceste situaţii este mai dificil de stabilit daca a paguba a fost realizată într-o singură vizită sau în mai multe. În aceste cazuri nu putem vorbi de o specializare clară a unor indivizi. Suprafeţe afectate au variat între 0,1 ha şi până la 20 ha (tab. 11). In cazul suprafeţelor mari a fost identificată şi prezenţa mistreţului, nefiind posibil de evaluat ce procent din suprafaţă a fost afectat de urs şi ce procent de mistreţ. Din analiza datelor am identificat perioada critică pentru apariţia pagubelor provocate de urs ca fiind perioada iulie-septembrie.

Fig.24 Distribuția pagubelor provocate culturilor agricole

În cazul culturilor agricole, distanța față de pădure depășșete media de 600 m calculată pentru toate pagubele, fiind cu de aproape 4 ori mai mare decât în cazul prădării animalelor sălbatice (tab.11). Datorită specificului resursei, distanța față de limita localitățiilor este mult mai redusă, media estimată fiind de 597m (N=132, SD=542.418). Doar în 10% din cazuri paguba a avut loc în intravilanul localitățiilor. ANALIZA PAGUBELOR PRODUSE STUPINELOR Prădarea asupra albinelor este una specifică ursului brun, neexistând dubii in privnd actul de prădare, traditional stupinele familiale sunt amplasate in curtea gospodăriilor, in livezi sau in imediata vecinătate a localității, cee ace face ca actul prădării să fi unul aparte. În perioada 2008-2013 in arealul proiectului au fost inregistrate 31 de incidente privind prădarea stupinelor, 14 situații find inregistrate in perioada de implementare a proiectului. Din cel 31 de cazuri 26 au avut loc in intravilanul localităților, fiind înregistrate pagube repetate la aceași locație dovadă caracterul selectiv al prădării.


23

Nu au fost înregistrate pagube în județul Vrancea, deși neofical au fost menționate încercări de prădare, stopate de măsurile de protecție promovate in proiectele LIFE anterioare derulate de APM Vrancea. Distanța medie estimată de la pădure și până la locația atacului este comparabilă cu situația culturilor agricole, de aprox. 1300m ( tab. 12). Cele mai multe atacuri au avut loc in luniile iunie, iulie, august (fig. 22). În anul 2008 in localităţiile Olteni şi Ghidfalău din județul Covasna au avut loc prădări repetate la aceleaşi stupine localizate in intravilamul localitățiilor. Fig. 25 Distribuția pagubelor provocate stupinelor

Tabelul 12 Distanța medie de la pădure și de la localități

N Min. Max. Mean Std. Dev. Distanța de la pădure 31 40 5340 1263.23 1212.794 Distanța de la localitate 31 0 1700 160.32 454.169

Fig. 26 Stupine atacate de urs


24

Fig. 27 Frecvența pe luni și ani a prădărilor stupinelor

ANALIZA PAGUBELOR PRODUSE LIVEZILOR În cazul livezilor era de aștepta ca pagubele să fie mai numeroase. În perioada 2008-2013 au fost înregistrate 19 incidente din care 10 au avut loc în perioada de implementare a proiectului. Cele mai multe incidente au avut loc în perioada august – septembrie (17 incidente) în perioada în care fructele sunt coapte.

Tabelul 13 Frecvența incidentelor Luna Frecvența


% iulie 1 5.3 august 6 31.6 septembrie 11 57.9 octombrie 1 5.3 Total 19 100.0 Din analiza datelor privind distanța față de pădure (media=804 m, N=19, SD=821.525) și față de localitate (media=1076 m, N=19, SD=1410.060) se poate observa că au fost prădate acele livezi aflate în afara localităților. Nu este explicabil nivelul redus al pagubelor, considerând totuși prezența arborilor fructiferi în tot arealul proiectului. Fig. 28 Distribuția pagubelor provocate livezilor


25

Ca factori favorizanţi ai apariţiei pagubelor prezentul studiu a analizat doar o parte dintre factori respectiv locaţiile activităţiilor umane, utilizarea terenurilor din perspectiva antropizării continue şi prezenţa sau absenţa resurselor trofice antropice. Locaţiile în care sunt amplasate stânele, ţarcurile de înoptare au un rol determinant în favorizarea apariţiei pagubelor. Concluzia studiului este că probabilitatea de apariţie a unei pagube este mai mare cu cât distanţa faţă de pădure scade , iar distanţa până la care riscul este maxim este de cca. 600 metri.

TIPURI DE SISTEME DE PROTECȚIE Un număr mare de atacuri ale urşilor au şanse mari de succes din cauza sistemelor rudimentare de protecţie a fermelor, culturilor sau gospodăriilor rurale. În acest fel apar multe pierderi de animale domestice, stupi, fructe sau cereale, uneori existând chiar riscul de pierderi de vieţi omeneşti. În urma acestor situaţii apare o psihoză în mintea localnicilor care are ca efect o reacţie violenţă împotriva prădătorilor cu care aceştia intră în contact. Pe durata implementării proiectelor de conservare a carnivorelor mari în judeţul Vrancea, una dintre cele mai mari probleme generatoare de conflicte s-a dovedit a fi pagubele cauzate de către urşi şi mistreţi culturilor agricole şi livezilor. Pierderile sunt de obicei mari iar acest lucru conduce la braconaj. Proprietarii de terenuri montează laţuri în scopul de a respinge mistreţii, însă în multe cazuri victimele sunt urşii. Rezultatul unor astfel de acţiuni este reprezentat de rata crescută a animalelor braconate. Prezentarea în rândul localnicilor a avantajelor implementării unor metode şi sisteme eficiente de protecţie a proprietăţilor sau îndepărtare a urşilor poate preveni aceste activităţi ilegale şi totodată reducerea mortalităţii în rândul acestei specii. Dovedirea beneficiilor aduse de aceste sisteme, pentru oameni şi animale, cu siguranţă va conduce la o rată scăzută a braconajului şi la reducerea adversităţii în ceea ce priveşte urşii. Gardurile electrice Gardul electric reprezintă o soluţie viabilă pentru controlul animalelor domestice şi pentru gestionarea eficientă a păşunilor. Poate de asemenea, să fie un sistem eficient de protecţie a livezii, culturii, stupinei sau chiar a gospodăriei împotriva atacurilor animalelor sălbatice (urşi, lupi şi mistreţi). Utilizarea unui gard electrificat este benefic pentru fiecare tip de activitate agricolă şi de creştere a animalelor domestice în zonele în care urşii produc pagube. Fig. 29 Gard montat la stâna Avantaje ale gardurilor electrice Este uşor de montat (timpul de montaj este cu mult sub timpul necesar pentru

instalarea unui gard convenţional din lemn, fier sau sârmă);


26

Pot fi folosite în locuri izolate, departe de drumuri şi oraşe; Pot funcţiona cu o simplă baterie de 12V (baterie auto) care poate fi reîncărcată cu

uşurinţă sau aveţi posibilitatea să combinaţi cu utilizarea de panouri solare în cazul în care nu există posibilitatea de acces la o sursă de electricitate de 220V;

Previn pătrunderea animalelor sălbatice în incinta protejată, fie că este vorba de o cultură, livadă, stupină, stana, fermă de vaci sau chiar o gospodărie;

Asigură menţinerea în incinta împrejmuită a animalelor domestice; Gardurile electrice au fost utilizate cu succes în multe ţări ca mijloc de prevenire a pierderilor cauzate de către carnivorele mari. Gardul electric acţionează ca o barieră în faţa animalelor sălbatice deoarece prin reţeaua de fire electrice se descarcă impulsuri de înaltă tensiune, şocul electric (8000V, neletal) determinând prădătorii să se retragă imediat. Un gard electric nu este o măsură de protecţie foarte ieftină; un astfel de gard costă între 300 - 1000 Euro (în funcţie de dotări, lungime, accesorii, sursa de energie, etc). În Vrancea s-a calculat o medie a pierderilor la stânele din zona montană de 260 Euro pe stână. Acest preţ include animalele omorâte precum şi cantitatea de lapte pe care ar fi putut să o dea acestea. Pierderile înregistrate la stânele cu garduri electrice au fost de doar 6.70 Euro, doar 2,59% din pierderile celorlalte stâne fără garduri electrice. Conform acestor calcule, un gard electric care costă aproximativ 300 Euro ar putea să scoată cheltuiala într-un an.Totodată trebuie ţinut cont de faptul că un astfel de sistem de protecţie poate funcţiona mulţi ani dacă este menţinut corespunzător. Fig. 30 Sursa de energie De aceea investiţia va fi profitabilă probabil pentru o persoană care deţine multe animale sau care este responsabilă de o turmă pentru o perioadă mai lungă. Un generator adaptat surselor de energie disponibile trimite impulsuri electrice de-a lungul firelor gardului. Un animal care atinge firele creează prin corpul său o cale pentru curentul electric spre pământ şi înapoi spre generator pentru a încheia circuitul. Un animal sau vegetaţia care atinge gardul va închide sistemul, cauzând scurgerea curentului în sol. Curentul electric (impulsul) sau şocul emis de generator durează doar 0,0003 secunde. Impulsurile sunt despărţite de 1-2-3 sec. Un gard electric este total nepericulos, de fapt sistemul este mult mai prietenos pentru animale decât sârmă ghimpată care poate cauza rănirea animalelor care vin în contact cu aceasta. Şocul resimţit este o combinaţie a voltajului din gard şi a timpului impulsului electric. Cu cât este mai mare şocul primit de animal, cu atât mai lungă va fi amintirea acestui şoc. Principala


27

ţintă este aceea de a determina prădătorii să investigheze gardul într-o manieră lentă şi precaută pentru a provoca primul şoc la nas. Dacă şocul este primit în spate, animalele reacţionează adesea prin înaintare nu prin retragere. Puterea primului şoc va determina adesea comportamentul animalului faţă de gard în viitor. Un gard electric este alcătuit din 3 componente:

• un generator care produce impulsuri de curent; • o reţea de conductori care conduce curentul; • un sistem de împământare

Menţinerea vizibilităţii gardului este parte din întreţinerea sistemului electric şi a programului de instruire a animalelor sălbatice.Gardul trebuie verificat periodic. Sursa de energie electrică trebuie verificată de asemenea periodic cu ajutorul unui voltmetru sau a unei lumini de control care atârnă de gard. O verificare anuală a sistemului de împământare a generatorului este necesară. Vegetaţia ierboasa de sub firele conductoare trebuie cosită în permanenţă astfel încât să nu existe scurgeri de energie pe timpul perioadelor cu exces de umiditate. Sisteme de îndepărtare vizuale-olfactive-acustice Îndepărtarea urşilor de anumite zone în care sunt atraşi datorită existenţei unei oferte trofice, poate fi realizată şi prin utilizarea unor echipamente care prin zgomotul sau mişcarea liberă în vânt pot speria indivizii neobişnuiţi cu prezenţa acestora. Înzestrarea cu astfel de sisteme de protecţie a culturilor agricole şi livezilor este utilizată în mod tradiţional în zonele populate de urşi, ţăranii folosind o multitudine de improvizaţii (sticle de plastic, cutii de conserve, cârpe, sperietori din paie şi materiale textile, bucăţi de folie, pungi de plastic, etc) agăţate pe garduri de lemn sau pe sârme metalice. Aceste improvizaţii nu sunt însă eficiente din cauza lipsei de consecvenţă sau a utilizării necorespunzătoare. Fig. 31 Localnicii din zona depresionară şi colinara a judeţului Vrancea îşi apără şi acum lanurile de porumb cu PET-uri şi cârpe legate de gardurile rare din sârmă. Şnururi cu steguleţe Utilizarea unor şnururi lungi pe care sunt montate cârpe de culoare roşie este o metodă care a copiat practicile utilizate de vânători pentru direcţionarea unor animale sălbatice către liniile de puşcaşi sau către capcanele de picior. Cu ocazia acestor activităţi s-a constatat că animalele sălbatice se tem de astfel de sisteme, cel mai adesea neîndrăznind să trecă pe sub cârpele colorate care atârnau pe şnururi de lungimi considerabile.


28

Extrapolând acesta metodă, cercetătorii au utilizat-o în protecţia turmelor de oi, experienţele realizate arătând ca lungi perioade de timp, prădătorii nu au îndrăznit să prade stanele înconjurate cu astfel de steguleţe. În România, metoda a fost folosită de Asociaţia pentru Protecţia Naturii şi Păsărilor „Grupul Milvus”, rezultatele obţinute fiind încurajatoare. Cel mai frecvent aceste şnururi cu steguleţe sunt confecţionate din sfoară subţire şi rezistentă cu lungime de 50-100m. Pe o sfoară bine întinsă între doi suporţi de lemn sau metal, se cos din maxim 40 în 40 centimetri benzi înguste textile de culoare roşu aprins. Benzile trebuie să fie suficient de lungi pentru a atârna aproape de sol (dimensiunile recomandate sunt 10 x 60 cm). Şnururile astfel confecţionate se rulează pe un tambur de lemn, fiind utilizate în funcţie de necesităţi pentru protecţia fermelor, culturilor, livezilor sau stupinelor. În unele cazuri, între steguleţe pot fi inserate baloane colorate, care pe lângă efectul vizual, produc zgomote puternice dacă sunt sparte de urşi în încercarea de căţărare pe gard. Fig. 32 Gardurile de sârmă pot fi dublate de şnururi cu steguleţe sau chiar de baloane colorate. Metoda este foarte ieftină, facilă şi mai ales portabilă, aceste sisteme de protecţie fiind întinse său strânse în numai câteva minute. Important este ca aceste şnururi să fie fixate între doi stâlpi solizi care să nu cedeze din cauza portanţei şi mai ales să nu se aplece din cauza greutăţii atunci când cârpele se udă de la ploaie. Şnurul cu steguleţe se întinde la o înălţime care să permită cârpelor roşii să se mişte în vânt la cca. 15 centimetri deasupra solului. Este foarte important ca întreaga ferma sau stână să fie înconjurată de astfel de steguleţe, cea mai mică breşa creând o poartă pentru accesul prădătorilor. Efectul acestor steguleţe poate fi mărit dacă cârpele sunt îmbibate cu odorizante care să atragă atenţia prădătorilor pe timpul nopţii. Dacă un steguleţ lipseşte trebuie înlocuit de urgenţă cu altul; un prădător obişnuit cu o astfel de breşa va intra în continuare şi printre steguleţele existente. Fig. 33 În cadrul proiectului LIFE s-au utilizat snururi cu steguleţe pentru protecţia culturilor chiar şi în spaţiile unde existau garduri solide din lemn.


29

Sisteme mixte optice-acustice-olfactive Numeroasele pagube produse de animalele sălbatice culturilor şi şeptelului au determinat firme specializate în vânzarea şi confecţionarea accesoriilor necesare managementului fondurilor cinegetice, să testeze o serie de sisteme de tip repelent pentru îndepărtarea animalelor sălbatice de anumite obiective (ferme, culturi, autostrăzi, zone locuite etc). Astfel, a fost improvizat de către o firmă germană (Leroi Jagd GmbH) sistemul „waldwerk game-stop” care avea iniţial rolul de a îndepărta animalele sălbatice de anumite tronsoane de autostrada unde există un risc iminent de coliziune. În cadrul proiectului LIFE08NAT/RO/000500 s-a montat acest sistem, confecţionat de noi artizanal, pentru indepărtarea urşilor de livezi şi culturi agricole. Acest sistem constă din patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, în aşa fel încât să se arcuiască în interior. Fiecare bandă va reflecta lumina de la luna sau de la soare în mod diferit iar sub acţiunea vântului acestea se lovesc generând zgomote destul de puternice. Banda din aluminiu este îndoită astfel încât să se creeze un suport pentru lipirea unei bucăţi din pâslă impregnată cu substanţe repelente. În acest fel astfel pâsla poate emana mirosul repelent în timp ce este protejată de ploaie. Sistemul are un efect optic, acustic şi olfactiv de descurajare a urşilor, atunci când fiecare dintre cele patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, la o mică adiere de vânt, vor genera un zgomot strident sau reflectă lumina lunii.

Fig. 34 Sistemul waldwerk game-stop Pentru a creşte efectul optic, benzile tratate de aluminiu ar trebui montate la nivelul ochiului animalelor în intervale de maxim 2 metri. Sistemul nostru funcţionează cu 2 tipuri complet diferite de subsţante repelente pentru a preveni orice potenţială uzare a efectului olfactiv de îndepărtare.

Fig. 35 În cadrul proiectului LIFE s-au utilizat şnururi cu steguleţe dublate de sisteme metalice cu funcţie optică-acustică-olfactivă pentru protecţia culturilor. Rezultatele arată că urşii sunt descurajaţi să pătrundă în siturile protejate, reducându-se astfel nivelul pagubelor.


30

Metoda funcționează a funcționat în cazul stânelor de mici dimensiuni și a livezilor. Substanţe repelente Literatura de specialitate referitoare la metodele de reducere a pagubelor produse de urşi cu ajutorul unor substanţe repelente este destul de săraca, pe piaţa existând în acest moment un singur produs omologat, care a fost testat şi a avut rezultate în îndepărtarea animalelor sălbatice de anumite zone în care oferta trofică îi determină să producă pagube. În cadrul activităţilor de protecţie a culturilor şi şeptelului împotriva producerii pagubelor de către urşi, a fost achiziţionat produsul „ HUKINOL” ( acid isovaleric). Produsul are un cost redus şi poate fi distribuit în special de firme germane în diferite ambalaje şi concentratii (500 ml, 1000 ml). Această substanţă repelentă reproduce mirosul de sudoare umană, îndepărtând astfel cam toate speciile de animale sălbatice care Acest repelent este deosebit de puternic şi de persistent, un flacon de cca 500 ml, asigurând o protectie eficientă pentru un hectar de cultură timp de minim o lună. Cu această substanţă

repelentă au fost impregnate bucăţile de pâslă ataşate sistemelor metalice mixte prezentate anterior, rezultatele înregistrate fiind încurajatoare. Un efect repelent puternic este obţinut şi prin agăţarea pe garduri sau pe crengile copacilor limitrofi, a unor sticluţe care conţin vată îmbibată cu hukinol. Perioada de timp în care persistă acest repelent este mult mai mare, dar intensitatea mirosurilor şi efectul repelent este mai scăzut. Fig. 36 Montarea de sisteme olfactive cu Hukinol

Metoda cu hukinol a fost promovată îndeosebi în cazul culturilor agricole, deoarece ține la distanță și mistreții sau cervidele. Câini de pază Utilizarea câinilor de pază a fost întotdeauna un ajutor important pentru protecţia animalelor domestice crescute în zonele în care există şi prădători naturali. Simpla prezenţă a câinilor generează un puternic efect disuasiv la animalele de pradă. Câinii descurajează iniţial prădători şi alertează ciobanii printr-un lătrat puternic, moment în care cea mai mare parte a indivizilor dispuşi să atace sunt descurajaţi. Pentru efectivele de mărime medie (150-200 animale) ciobanii ar trebui să aibă 2 sau mai mulţi câini de apărare. Un aspect cheie al comportamentului câinelui este ataşamentul faţă de turmă, pe care-l dobândeşte în contact strâns cu efectivele de animale pe parcursul zilei. Contactele cu alţi câini sau oameni (mai ales copii) ar trebui să fie limitat pentru a favoriza fixarea câinilor ca animale de pază.


31

Avantajele utilizării câinilor specializaţi în paza animalelor: • reduce pagubele înregistrate din cauza prădătorilor naturali; • reduce forţa de muncă necesară pentru pază în timpul nopţii; • alertează rapid ciobanii când apar ameninţări; • protejează bunurile fermierilor; • permite utilizarea eficientă şi extinsă a păşunilor inaccesibile

Cu toate că metoda este deosebit de eficientă, în Romania nu are efecte majore în zonele populate de urşi din cauza faptului că puţini crescători de animale deţin rase de câini ciobăneşti adaptate protecţiei împotriva carnivorelor mari. De asemenea randamentul scăzut este datorat şi modului tradiţional de creştere şi îngrijire a câinilor de la stâne: câinii sunt hraniţi rar, doar cu mămăligă şi produse derivate lactatelor, sunt învăţati cu prezenţa oamenilor şi se ataşează de aceştia, nu sunt ţinuţi tot timpul anului în mijlocul animalelor domestice, nu sunt învăţaţi să nu părăsească perimetrul stânelor atunci când prădătorii atacă. Adesea câinii de la stâne se deplasează pe distanţe mari în cautarea hranei şi devin, din cauza lipsei de mâncare, prădători în lanturile trofice naturale, prin consumul de animale sălbatice (iepuri, căpriori, capre negre sau chiar şi cerbi).

Fig. 37 În România există trei rase de câini recunoscute pentru eficienţa în paza şeptelului şi reducerea pagubelor produse de urşi şi lupi. Rasele de câini ciobănesc carpatin, ciobănesc mioritic şi ciobănesc de Bucovina au fost selectate de ciobani timp de sute de ani şi sunt astăzi foarte eficiente în protecţia animalelor domestice.

În cadrul proiectului LIFEURSUS nu a fost implementat măsura căinilor de pază, nefiind bugetată o asemenea acțiune. În contextul proiectelor LIFE02NAT/RO/8576, LIFE05NAT/RO/000170 implementate anterior acestui proiect dar și al colaborării cu echipa proiectului LIFEXTRA a fost promovată în cadrul acțiunilor implementate măsura de protecție cu câini specializați. Echipa proiectului a constatat că metoda este una de succes si că necesită o atenție sporită în asigurarea unei protecții efective îndeosebil a animalelor domestice.


32

IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE PROTECȚIE Un element important ce nu a fost menționat in secțiunea cu analiza pagubelor etse legat de sistemele de protecție existente in acele locații unde au fost semnalate incidente. Diversitatea sistemelor existente arată inventivitatea fermierilor, diverse marimi de garduri, specii de câini, utilizarea de mijloace sonore, fizuale un spectru larg de măsuri implementate. Unele dintre ele ar fi putut funcționa însă ele nu au fost corect implementate. Protecția existentă la locațiile unde au afuv loc pagubele a fost clasificate în patru clase (fără a ține cont de apropierea de intravilan): Clasa IV – fără sisteme de protecție – nu oprește ursul Clasa III – măsuri ineficiente, inutile in fața ursului – acesta poate trece fără nicun fel

de probleme obstacolele (ex. câini ineficienți sau legați, garduri de sârmă) Clasa II – masuri parțial eficiente, bine construite dar prost utilizate sau construite

greșit – ursul poate să treacă de obstacole din una sau mai multe încercări provocând daune și sistemului de protecție (ex. garduri electrice montate sau întreținute defectuos, paza umana cu caracter temporar, neglijență in conducerea animalelor)

Clasa I – măsuri eficiente – ursul trece extrem de greu sau profită de reguli de la procesul de funcționare a sistemului (ex. garduri electrice dublate de câini protecție umană, grajduri închise, câini potriviți)

Fig. 38 Clase de eficiență identificate în locațiile unde au avut loc pagube.

Tabelul 14 Numărul de incidente pe clase de eficiență Clasa IV III II I

Nr. incidente 217 208 203 72*

*Din cele 72 de situații în 28 paguba s-a produs în afara sistemului de protecție existent, pe perioada de activitate diurnă (ex. pășunat, adăpat) Din perspectiva prevenție pagubelor cele mai prost păzite au fost culturile agricole. Din considerentul distanței relativ mari ( 1-2 km) până la pădure sau foarte mici (50-100 m ) până la localități aceste nu au fost păzite. De asemenea un număr semnificativ de pagube au avut loc datorită superficialității masurilor existente, utile mai mult manipulării animalelor sau separării culturilor.


33

Din totalul incidentelor înregistrate, cca.40 % au implicat existența unor măsuri ce pot oprii sau măcar încurca ursul să ajungă la resursă. In majoritatea cazurilor analizate în perioada 2010-2013. O altă problemă legată de gestiunea animalelor domestice este legată de faptul că stânele (în special cele de ovine și caprine) au inregistrat în ultimii 10 ani un trend in stabilirea in pășunile secundare din apropierea localitățiilor, motiv pentru care practivile tradiționale din zona montană au inceput să se piardă, apropierea de localitate fiind considerată o măsură suficientă. Din perspectiva repartiției pe județe a pagubelor, se poate constata că în județul Vrancea numărul incidentelor este mai redus. Acest fapt poate fi pus pe seama unor structuri diferite a habitatelor, comparativ cu zonele cu pagube frecvente din județele Covasna și Harghita. O altă explicație este experiența dobândită de către fermierii ce au fost implicați în proiectele anterioare (LIFE02NAT/RO/8576 și LIFE05NAT/RO/000170) ce a contribuit la păstrarea sistemelor tradiționale (câini și selecția locurilor de înnoptare) în armonie cu adoptarea unora noi (gardurile electrice). O altă explicație poate fi dată de nivelul redus de hrănire artificială a urșilor în zona Vrancea, în timp ce în Covasna și Harghita hrănirea artificială la observatoare este o practică larg utilizată. Se poate constata că sistemul de protecție a unei stâne, a unei culturi, stupine sau livezi chiar daca nu poate înlocui un management corect al habitatelor și speciilor este parte integrantă a complexului de măsuri ce trebuie aplicate pentru a asigura conservarea pe termen lung a populației de urs. Din această perspectivă încurajarea implementării unor practici eficiente de protecție împotriva prădării este considerată o acțiune de conservare aplicată cu scopul de a menține acceptanța față de urs la un nivel la care presiunea socială să nu fie o piedică. Aplicarea cu scop demonstrativ în cadrul acțiuni C6 din cadrul proiectului a unor metode eficiente de protecție a avut principalul rol de a promova sisteme moderne de protecție a fermelor, culturilor și gospodăriilor. În plan secund activitatea a vizat reducerea nivelului pagubelor în zona proiectului. În cadrul activității C6 au fost montate un număr de 124 de sisteme de protecție (tab. 15) în întreg arealul proiectului. Deoarece promovarea sistemelor a fost obiectivul central, in situațiile în care beneficiarul sistemului s-a dovedit a fi un promotor bun al sistemului și un beneficiar serios, a beneficiat repetat de serviciile de montare a gardurilor. Tabelul 15 Numărul de sisteme de protecție montate în fiecare an de proiect Anul 2010 2011 2012 2013 Nr. sisteme 30 29 34 31 Ca principiu general gardurile au fost montate în locații unde la începutul sezonului de pagube produse șeptelului (mai-iunie) au vut loc pagube sau a existat o tentativă. Parte din echipamente au fost păstrate pentru perioada de toamnă pentru a fi montate în scop demonstrativ la culturi și livezi. În perioada 201-2013 cele mai multe sisteme de protecție au fost montate la stâne de oi și capre și la ferme de bovine (tab.16). În unele cazuri nu obiectivele protejate au fost ferme cu oi, vaci și albine cuprinse într-o singură fermă.


34

Tabelul 16 Număr de sisteme de protecție implementate pe categorii de obiective protejate Obiectivul Ferme

bovine Stâne oi

și/sau capre

Culturi Gospodării izolate sau în

intravilan

Stupină Livadă

Nr. sisteme 18 50 22 14 9 11

Fig. 39 Număr sisteme de protecție pe categorii de obiective

Deoarece proiectul și-a propus să promoveze mai multe tipuri de metode de prevenție a pagubelor, s-a preferat funcție de caracteristicile obiectivelor implementarea uno sisteme mixte formate din gard electric ca sistem de bază și metode vizuale, sonore și olfactive (tab.17). Tabelul 17 Sisteme mixte implementate

Sistem implementat Nr. sisteme Garduri electrice 50 Gard electric, sisteme acustice, vizuale 36 Gard electric, sisteme acustice, vizuale, olfactive 21 Gard electric, substanțe repelente 17

Fiecare sistem a fost monitorizat fiind verificată apariția unor noi pagube și condițiile în care s-au manifestat cu scopul de a îmbunătății protecția fermelor și gospodăriilor. Din cele 124 de sisteme montate, în 7% din locații au avut loc alte pagube la livezi si culturi agricole sau sistemul nu a funcționat la randament maxim animalul reusind să treacă de sistem însă nu a produs pagube fiind îndepărtat de câini sau de oameni. Sistemele montate s-au dovedit a fi funcționale, nemafiind înregistrate pagube în interiorul obiectivului protejat. În cazul protecție animalelor domestice, prezența sistemelor mixte susținută de prezența unor câini eficienți de pază s-a dovedit a fi soluția optimă. Considerând că cele 124 de sisteme au contribuit la reducerea incidentelor, putem afirma că implemenatearea lor au redus numărul incidentelor cu 21% în întreg arealul proiectului, raportat la 474 incidente înregistrate in perioada 2010-2013. Cu toate acestea valoarea reală a sistemelor implementate este caracterul demonstrativ și faptul că beneficiarii sistemelor au constituit un model pentru fermierii din zonă. De asemenea impleicarea echipei proiectului în


35

reducerea pagubelor a avut un impact social, echipa fiind informată continuu asupra problemelor apărute. ANALIZA COST BENEFICIU A IMPLEMENTĂRII SISTEMELOR DE PROTECȚIE Activităţile de păstorit sunt cele mai expuse atacurilor carnivorelor mari, mai ales în cazul în care acestea se desfăşoară în zona montană. Animalele domestice, fiind o sursă de hrană mai uşor de obţinut, constituie o atracţie pentru urs, mai ales în perioadele cu deficit de hrană pentru acestea. Astfel, în cazul în care se doreşte promovarea unui plan integrat de conservare a carnivorelor mari, situaţia existentă la nivelul activităţilor de păstorit trebuie cunoscută în detaliu pentru adaptarea măsurilor orientate spre scăderea dimensiunii conflictelor dintre carnivorele mari şi crescătorii de animale și optimizarea eficientă a sistemului de acordare a despăgubiriilor. Având în vedere imaginea negativa creată de către carnivorele mari în randul crescătorilor de animale, ne-am propus în primul rând să identificăm o cale cât mai eficientă de a reduce nivelul pagubelor produse. De asemenea, pe lângă implementarea unui sistem de garduri electrice, ne-am străduit să analizăm care este nivelul apropiat de realitate al pagubelor produse de carnivorele mari asupra septelului dar si a culturilor agricole, stupinelor și livezilor.

Tabelul 18 Estimarea valorii pierderilor pentru perioada 2010-2013 (4 ani) Categoria

pagubă Nr.

incidente* Animale

ucise Pret

mediu/animal** Pierderi estimate

(lei)

Pierderi estimate (euro)***

bovine 193 201 3500 703,500 158,090 ovine si caprine 98 454 400 181,600 40,809 porcine 18 40 900 36,000 8,090 iepuri 4 21 50 1,050 236 pasari 9 159 30 4,770 1,072 bubaline 2 2 4000 8,000 1,798 cabaline 9 14 3000 42,000 9,438 cervide 1 0 0 0 0

total 334 976,920 219,533 Hectare

afectate Pret mediu lucrări/ha

porumb 90 134.17 2000 268,340 60,301 ovaz 16 12.95 1500 19,425 4,365 grâu 6 2.46 1500 3,690 829 alte 4 2.1 1500 3,150 708

total 116 294,605 66,203 Nr. pomi Pret pom livadă 10 40 40 1,600 360

total 10 1,600 360

Număr

stupi Preț stup

stupina 14 65 500 32,500 7,303

total 14 32,500 7,303 TOTAL 474 1,305,625 293,399

* Au fost considerate doar incidentele din perioada 2010-2013 ** Prețul utilizat în formulă este estimat pe baza proceselor verbale întocmite de APM. Valorile reale pe piață putând varia cu ± 20%. *** Valoarea utilizată este de 4,45 Lei pentru 1 Euro


36

Valoarea totală a pagubelor estimată pentru perioada 2010-2013 (tab. 18) reprezintă o estimare ce are rolul de a prezenta un tablou al pagubelor generate de urs. Valoriile prezentate nu au un caracter de calcul contabil ci unul descriptiv. De departe cea mai afectată categorie din punct de vedere financiar este cea a crescătorilor de bovine unde fiecare incident provoacă pierderi semnificative, considerând valoarea unitară. O alta activitate cu pierderi semnificative este reprezentată de culturiile agricole unde investițiile în realizare culturiilor sunt de asemenea semnificative. Menționăm că nu toate aceste pagube au fost despăgubite de către autoritățiile responsabile, deoarece nu în toate cazurile au fost îndeplinite criteriile pentru alocarea plăților, conform legislației în vigoare. Tabelul 19 Pierderi medii anuale – valori estimate conform valorii estimate a pagubelor prezentate în tabelul 18

Categoria pagubă

Animale ucise/an (medie

aritmetică)

Pierderi medii (lei) /an

Pierderi medii (euro) /an*

Nr. animale ucise/incident

bovine 50.25 175,875 39,522 1.0 ovine si caprine 113.5 45,400 10,202 4.6 porcine 10 9,000 2,022 2.2 iepuri 5.25 263 59 5.3 pasari 39.75 1,193 268 17.7 bubaline 0.5 2,000 449 1.0 cabaline 3.5 10,500 2,360 1.6 cervide 0 0 0 0.0

total 244,230 54,883

Hectare

afectate/an Hectare

afectate/incident porumb 33.5425 67,085 15,075 1.5 ovaz 3.2375 4,856 1,091 0.8 grâu 0.615 923 207 0.4 alte 0.525 788 177 0.5

total 72,864 16,374 Pomi /an Pomi/incident livadă 10 400 90 4.0

total 400 90 Stupi /an Stupi/incident stupina 16.25 8,125 1,826 4.6

total 8,125 1,826 TOTAL 325,618.75 73,172.75

* Valoarea utilizată este de 4,45 Lei pentru 1 Euro Activitatea de crestere a animalelor a cunoscut numeroase fluctuatii in functie de contextul socio economic. Astfel odata cu reorganizarea formelor de gestionare comunitara a resurselor naturale aflate in proprietatea unei comunitati și a subvențiilor, numarul de animale pe cap de locuitori a crescut. Din pacate, acestă crestere a numărului de animale nu a înregistrat o stabilitate relevantă datorita fluctuațiilor cererii de produse specifice activitatilor pastorale.


37

Numărul de animale din stâne variază funcţie de efectivele specifice localităţilor aferente. Astfel, în localităţile cu număr ridicat de animale, numărul de capete în stâne este mai ridicat. De asemenea există variații semnificative între specificul activității, în zona Vrancea creșterea ovinelor și caprinelor fiind mai frecventă decât în județele Covasna și Harghita unde creșterea bovinelor are o pondere mai ridicată. De asemenea distribuția șeptelului este diferită datorită peisajelor diferite in cele trei județe, in relație cu pășunile și fânețele rezervate pentru creșterea animalelor. Toate aceste variabile menționate fac dificilă realizarea unei analize cost beneficiu detaliate la nivelul întregului areal al proiectului. Analiza cost beneficiu a fost realizată din două perspective:

a. Perspectiva impactului financiar direct al proiectului b. Perspectiva impactului financiar pe termen scurt a beneficiarilor

Pentru analiza cost beneficiu a proiectului am luat în considerare toate cel 124 sisteme implementate, precum și cele 474 incidente înregistrate pentru perioada 2010-2013 perioada de implementare a proiectului LIFE08NAT/RO/000500. Valoriile obținute au fost raportate la costurile de implementare a activității C6. Considerând pierderi medii pe fiecare categorie de obiective protejate am calculat pierderea potențială în lipsa implementării sistemelor de protecție.

a. Perspectiva impactului financiar direct al proiectului Considerând că fiecare sistem de protecție implementat în perioada 2010-2013 a oprit minim un incident pe an, limita minima a pagubelor evitate este de cca. 62.000 Euro (tab. 20).

Tabelul 20 Estimarea valorii pagubelor probabile considerând că fiecare sistem mixt a oprit cel puțin un incident cu o pagubă calculată conform ultimei coloane din tabelului 19.

Categoria pagubă

Nr. incidente

Animale probabil

ucise/incident

Pret mediu/ animal**

Pierderi estimate (lei)

Pierderi estimate (euro)*

bovine 18 19 3500 65,611 14,744 ovine si caprine

50 232 400 92,653 20,821

gospodării (porcine,iepuri, păsări)

14 31 900 28,000 6,292

total 82 186,264 41,857 Hectare

probabil afectate

Cost per ha

culturi 22 32.8 2000 65,594 14,740 total 22 65,594 14,740

Nr. arbori Pret pom livadă 11 44 40 1,760 396

total 11 1,760 396 Număr stupi Preț stup stupină 9 42 500 20,893 4,695

total 9 20,893 4,695 TOTAL 124 274,512 61,688

* Valoarea utilizată este de 4,45 Lei pentru 1 Euro ** Fără a lua în considerare pierderea subvenției și a veniturilor din produse.


38

În cadrul activității C6, costurile aferente echipamentelor și consumabilelor utilizate pentru cele 124 de garduri au ajuns la 13.923 Euro, costul mediu calculat pentru un sistem mixt fiind de cca. 464 euro cu consumabile incluse. Considerând valoarea pagubelor potențiale în lipsa sistemelor de protecție (tab. 20), raportul cost – beneficiu este de 0.22, astfel spus, considerând principiul precauției, valoarea pagubelor potențiale ar fi putut fi de 4 ori mai mare decât valoarea sistemelor implementate.

b. Perspectiva impactului financiar pe termen scurt a beneficiarilor activității Considerând că beneficiarii sistemelor de protecție au ales să își achiziționeze sistemele proprii de protecție și considerând o durată minimă de 5 ani de implementare a acestora, pierderile evitate, considerând un incident pe an în cazul fiecărui beneficiar, sunt de cca. 183.000 euro (tab. 21) raportate la o investiție totală de cca. 33.000 Euro ( cca. 464 Euro de fiecare beneficiar). Tabelul 21 Estimarea valorii pagubelor ce pot fi evitate de beneficiarii activității C6 în următorii 5 ani, prin utilizarea propriilor echipamente.

Categoria pagubă

Nr. incidente

Animale ucise

Pret mediu/animal

Pierderi estimate pe 5

ani (lei)

Pierderi estimate pe 5 ani (euro)*

bovine 12 12 3500 218,705 49,147 ovine si caprine 28 130 400 259,429 58,299 gospodării (porcine,iepuri, păsări) 8 18 900 80,000 17,978

total 48

558,133 125,423 Hectare

afectate Cost per ha

culturi 13 19.4 2000 193,801 43,551 total 13

193,801 43,551

Nr. pomi Pret pomi livadă 7 28 40 5,600 1,258

total 7

5,600 1,258 Număr

stupi Preț stup

stupina 5 23 500 58,036 13,042 total 5

58,036 13,042

TOTAL 73

815,570 183,274 * Valoarea utilizată este de 4,45 Lei pentru 1 Euro Din discuțiile avute cu beneficiarii activității C6, echipa proiectului estimează că la fiecare sistem implementat în cadrul proiectului LIFEURSUS, anual începând cu 2011, cel putin încă două sisteme au mai fost montate și utilizate, de către fermierii vecini. Astfel putem estima că în zonele unde au fost aplicate demonstrativ sisteme de protecție, în prezent există un număr de cca. 200-300 ferme, gospodării, stupine, livezi și culturi protejate cu sisteme moderne de protecție precum gardurile electrice. Din perspectiva rentabilității sistemelor mixte de protecție, acestea sunt fără dubiu rentabile în cazul fermelor de bovine, porcine, cabaline, a culturilor de porumb și a stupinelor (tab. 22). În zonele in


39

care prezența ursului este permanentă, gardul devine rentabil chiar din primul an de folosință, considerând probabilitatea ca ferma/stâna să fie cel puțin o dată pe an ”vizitată” de urs. Dacă considerăm că implementarea unor sisteme de protecție poate fi realizată si cu costuri mai reduse decât cele estimate (464 euro), datorită scăderii prețurilor echipamentelor, sistemele de protecție devin rentabile din primul an și în cazul fermelor de ovine și caprine și a altor culturi. Tabelul 22 Estimarea rentabilității sistemelor mixte de protecție

Obiectiv Medie pierdere/ Incident

valoare unitară

(lei)

Pierderi incident

(lei)

Pierderi/ incident (euro)*

Cost sistem mixt

(euro)**

Rentabilitate la un an folosință

(>1 rentabil) bovine 1.0 buc 3500 3645 819 464 1.8 ovine si caprine 4.6 buc 400 1853 416 464 0.9 porcine 2.2 buc 900 2000 449 464 1.0 iepuri 5.3 buc 50 263 59 464 0.1 pasari 17.7 buc 30 530 119 464 0.3 bubaline 1.0 buc 4000 4000 899 464 1.9 cabaline 1.6 buc 3000 4667 1049 464 2.3 porumb 1.5 ha 2000 2982 670 464 1.4 ovaz 0.8 ha 1500 1214 273 464 0.6 grâu 0.4 ha 1500 615 138 464 0.3 alte culturi 0.5 ha 1500 788 177 464 0.4 livadă 4.0 pomi 40 160 36 464 0.1 stupina 4.6 stup 500 2321 522 464 1.1 * Valoarea utilizată este de 4,45 Lei pentru 1 Euro ** Costul unui sistem poate fi redus cu până la 50% daca se adoptă sisteme mai simple, consideând că echipamentele ce formează un sistem de garduri electrice s-a ieftinit cu cca. 30-40% în anul 2013 față de 2010. Eficiența sistemelor de protecție este generată de către modul în care acestea sunt implementate. Este inutil să achiziționezi un sistem complex de pază a țarcului de înnoptare dacă animalele dorm la liziera pădurii sau dacă pășunatul se face prin pădure. CONCLUZII

În prezentul studiu s-a încercat identificarea elementelor de bază ce influenţează nivelul pagubelor prin analiza a 700 cazuri de prădare identificate în arealul judeţelor Covasna, Harghita şi Vrancea. Datele au fost colectate pentru o perioadă de 6 ani, prin chestionarea autorităţilor locale asupra incidentelor în perioada 2007-2008, precum şi prin verificări parțiale sau integrale la faţa locului în perioada 2009-2013. Setul de date astfel obţinut a oferit informaţii asupra locaţiilor unde a avut loc prădarea și ocazional detalii asupra modului de acțiune, fiind colectate și informaţii asupra modului de protecţie a şeptelului.. Ursul brun este prin biologia, ecologia şi comportamentul său un animal oportunist aflat la concurenţă pentru resursa trofică cu alte specii de carnivore şi în ultimele decenii cu specia umană. În contextul alterării continue a habitatului ursului datorită prezenţei umane, coexistenţa om – urs devine un element esenţial pentru asigurarea conservării speciei pe


40

termen lung. În prezent zonele sălbatice au dispărut aproape cu desăvârşire iar animalele sălbatice, printre care şi ursul trebuie să împartă habitatul cu omul aflat într-o continuă dezvoltare şi modificare a peisajului (Kaczenski, 2000). În timp ce toleranţa ursului faţă de oameni pare a fi în continuă creştere, toleranţa oamenilor faţă de urs este în continuă scădere, iar aceste aspecte sunt o ameninţare pentru obiectivele de conservare ale ursului. În fapt motivaţia raportului pleacă de la necesitatea de a identifica cauzele ce converg spre favorizarea prădării, îndeosebi în contextul creşterii toleranţei ursului faţă de oameni. Literatura de specialitate referitoare la analiza prădărilor şi respectiv a conflictelor crează prezumţii pentru două situaţii de prădare din perspectiva urşilor problemă. În cazul primei prezumţii, in lipsa speciilor pradă domestice, accidentalul crează individul problemă. În cazul celei de a doua prezumţii ce implică prezenţa în acelaşi spaţiu al animalelor domestice şi a ursului , individul problemă este creat de numărul de pagube pe care le provoacă. Prezumţia finală este aceea că doar un număr redus de indivizi sunt responsabili pentru un număr mare de pagube (Linnel et. al., 1999). Studiul prezent nu şi-a propus să valideze prezumţiile menţionate anterior, însă rezultatele susţin ipoteza că majoritatea pagubelor sunt produse de indivizi specializaţi, indivizi problemă. Din analiza datelor am identificat perioada critică pentru apariţia pagubelor provocate de urs ca fiind perioada iulie-septembrie. Aceaşi perioadă a fost semnalată şi de alţi autori (LIFEXTRA Report A7, 2011; Iojă et. al, 2003; Ambarli, 2006). Perioada se suprapune cu excaladarea comportamentului de hrănire în perioada de hiperfagie, premergătoare somnului de iarnă şi cu perioada în care distanţele zilnice parcurse de urşi se dublează (Bereczky, 2010). De asemenea am constatat că numărul victimelor rezultate în urma unui atac nu este determinat de perioada în care atacul are loc. Prădarea multiplă nu are în acest caz ca justificare necesitatea de acumulare a caloriilor. Prădarea multiplă este considerată ca fiind rezultatul adaptării la existenţa unei oportunităţi de a acumula hrană (Linnel et al., 1999), în perspectiva consumului pe o durată lungă de timp. În cazurile analizate, prădarea multiplă a avut loc în cazul speciilor pradă de dimensiuni mici (iepuri, păsări), şi foarte rar în cazul speciilor de dimensiuni mari (vite, cai). Se poate afirma că prădăriile multiple analizate pot fi caracterizate ca accidente datorită spaţiului în care a avut loc atacul (grajduri, ţarcuri) ce favorizează aglomerarea animalelor domestice. De asemenea s-a constatat că prădarea are loc în acele condiţii ce oferă siguranţă maximă ursului, prin existenţa posibilităţii de a se retrage rapid în habitatul ce ii oferă adăpost. Foarte rar prădările au avut loc în zone deschise la distanţa mai mari de 600-700 m faţă de pădure sau zone cu arbuşti. Ursul este un animal cu o capacitate extraordinară de memorare şi adaptare la situaţii noi (Davis, 2002; Dolson, 2007). Referitor la urs şi apariţia conflictelor nu putem aborda problema referindu-ne individual la unul sau mai mulţi factori ce au favorizat producerea unei pagube sau generarea şi dezvoltarea unui conflict. Abordarea pleacă în principal de la alimentaţia omnivoră a ursului precum şi de la necesitatea obţinerii unei cantităţi suficiente de hrană pentru a supravieţui somnului de iarnă. În cazul ursului discutăm despre un complex de


41

factori ce favorizează apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Ca factori favorizanţi ai apariţiei pagubelor prezentul raport a analizat doar o parte dintre factori respectiv locaţiile activităţiilor umane, utilizarea terenurilor din perspectiva antropizării continue şi prezenţa sau absenţa resurselor trofice antropice. Locaţiile în care sunt amplasate stânele, ţarcurile de înoptare au un rol determinant în favorizarea apariţiei pagubelor. Concluzia studiului este că probabilitatea de apariţie a unei pagube este mai mare cu cât distanţa faţă de pădure scade, iar distanţa până la care riscul este maxim este de cca. 300 metri. De asemenea din datele analizate am constatat că cca. 70 % dintre incidente au avut loc la distanţe mai mici de 2 km faţă de localităţii În general urşii sunt din ce în ce mai predispuşi să utilizeze habitate de calitate superioară ca resursă trofică din vecinătatea zonelor antropizate, în condiţiile în care activitatea umană este redusă, utilizând drumuri şi poteci artificiale în general noaptea (Gibeau et al., 2002). Procentul mare de pagube din imediata vecinătate a localităţiilor, peste 30 %, confirmă afirmaţia anterioară. Acesta este un semnal al posibilităţii prezenţei în zonele studiate a unor exemplare de urs habituate cu comportament în tranziţie spre urşi condiţionaţi de mâncare. Ipoteza existenţei unor măsuri eficiente de protecţie, propusă ca ipoteză de lucru, este infirmată chiar de către informaţiile colectate din teren. Astfel doar în cca. 10% situaţii s-au folosit sisteme eficiente de protecție și n cca. 30% sisteme parțial eficiente. În restul situaţiilor, măsurile de protecţie a fost ineficiente în faţa unui prădător de talia ursului brun sau au lipsit cu desăvârșire. Interpretarea rezultatelor confirmă faptul că modelul de apariţie a pagubelor nu este unul accidental, ci este fie rezultanta unor factori favorizanţi, fie rezultanta unor schimbări comportamentale ale unor exemplare de urs. Numărul atacurilor în intravilan, identificarea a minim 12 cazuri de urşi „specializaţi” sau urşi „problemă”, ce au fost identificaţi ca responsabili pentru un procent semnificativdin pagubele din zone locuite, indică cu certitudine tendinţa crescătoare a nivelului de toleranţă a ursului faţă de oameni, în zona studiată. Ca măsură de management vânătoarea este instrumentul prin care exemplarele „problemă”, pot fi extrase din populaţie. Efectele produse de vânătoare asupra nivelului pagubelor nu poate fi evaluat cu precizie, însă analizele parțiale realizate în cadrul proiectului (Pop et al. 2012b) sugerează că vânătoarea este orientată spre obținerea de trofee și nu spre reducerea pagubelor. Daca ţinem cont de faptul că prădările sunt realizate preponderent de către exemplare mascul (Linnel et al., 1999) iar exemplarele recoltate în perioada 2007-2013 sunt în majoritate exemplare de sex masculin, putem afirma că vânătoarea are un rol preventiv, însă numărul mare de urşi recoltaţi de pe fonduri în care nu s-au înregistrat pagube, pun sub semnul întrebării motivaţia gestionarilor de fonduri cinegetice de a menţine sub control nivelul pagubelor. De asemenea un semn mare de întrebare, ce rămâne neatins de rezultatele studiului, este diferenţa semnificativă dintre nivelul pagubelor în zona montană şi de deal din judeţul Vrancea în care intensitatea acţiunilor de vânătoare este mult inferioară faţă de zonele


42

similare din judeţele Covasna şi Haghita. După unii autori (citaţi de Swenson, 1999), în zonele în care vânarea ursului se realizează permanent, chiar şi la locuri de hrănire, urşii manifestă o toleranţă mai scăzută faţă de prezenţa umană, îndeosebi şi contextul în care accesul urşilor, la resursa trofică de origine antropică este limitat. În cazul judeţelor Covasna şi Harghita, nu există indicii că vânătoarea ar influenţa nivelul de toleranţă al urşilor în sens negativ. Disponibilitatea resursei trofice de origine antropică, incluzând în această categorie şi hrana suplimentară, ar putea contrabalansa efectul aversiv al activităţiilor de vânătoare. Există din această perspectivă suspiciunea că punctele de hrănire permanentizate pentru a menţine ursul în habitatul său, au exact efectul invers (în judeţul Vrancea, zona cu cele mai putine pagube, hrănirea la puncte special amenajate se mai face în aproximativ 10% din locaţiile utilizate în urmă cu un deceniu). Din interpretarea GIS a datelor obţinute din analiza statistică a informaţilor, reiese faptul că zona cu probabilitatea cea mai mare de apariţie a conflictelor, în regiunea studiată, este reprezentată aproape integral de zona colinară şi submontană. Ţinând cont şi de restul concluziilor, aceste areale sunt zonele în care tendinţa de habituare a urşilor trebuie monitorizată, iar aplicarea măsurilor preventive (indiferent de categoria acestora) trebuie implementate cu prioritate. La nivel local, realizarea şi utilizarea unor hărţi de risc este un element ce poate asigura eficienţa activităţiilor preventive (Pop et al., 2012). Zonele de risc trebuie identificate prin includerea şi a altori factori precum structura populaţiei, utilizarea habitatelor de către urs, distribuţia resurselor trofice ar contribui semnificativ la organizarea, stabilirea şi implementarea măsurilor de reducere a nivelului pagubelor. Prezenţa ursului în pădurile din Carpaţi este o certitudine a prezentului iar obiectivele pe termen lung vizează menţinerea acestei certitudini. Dezvoltarea societăţii umane este însă generatoare de presiuni asupra populaţiei de urs. Apariţia pagubelor şi a fenomenului de habituare sunt efecte neprevăzute ale dezvoltării activităţilor umane şi a invadării habitatelor naturale. În acest context coexistenţa om-urs devine şi în România provocarea decenilor următoare. Toate informaţiile prezentate converg spre semnalarea unor deficienţe a sistemului de management al ursului brun, din perspectiva obiectivelor de reducere sau menţinerea conflictelor la nivel redus. Eforturile realizate până în prezent nesemnificative cantitativ şi calitativ, nu oferă rezultate vizibile.


43

Informaţiile din prezentul studiu argumentează parţial necesitatea adaptării managementului la realităţile de la nivel local, indicând necesitatea intensificării eforturilor atât din partea autorităţilor cât şi din partea factorilor interesaţi (vânători, fermieri etc.). Rezultatele studiului indică necesitatea îmbunătăţirii sistemului actual de gestiune a şeptelului. Următoarele măsuri ar fi esenţiale:

- stabilirea regulilor de amplasare a stânelor şi ţarcurilor de înnoptare; - stabilirea cu exactitate a traseelor de păşunat; - asigurarea unor măsuri eficiente de protecţie precum garduri electrice şi câini

specializaţi, utilizarea de substanţe repelente - implementarea unor măsuri aversive

Gestionarii fondurilor cinegetice ar trebui să îşi coordoneze şi intensifice activităţiile pentru: - recoltarea cu prioritate a exemplarelor de urs habituate sau condiţionate de mâncare; - scoaterea din funcţiune a observatoarelor de urs şi eliminarea punctelor de hrănire ce

sunt amplasate în interiorul sau vecinătatea zonelor de risc; - monitorizarea zonelor de concentrare sezonieră îndeosebi în perioada august-

octombrie; Organizaţiile de cercetare şi autorităţile responsabile ar trebui să crească nivelul de informaţii referitoare la:

- distribuţia efectivelor de urs şi utilizarea habitatelor în zonele de risc; - identificarea factorilor favorizanţi şi identificarea soluţiilor pentru eliminarea acestora; - reducerea presiunilor exercitate asupra habitatului ursului.

Ca măsură de management, autorităţiile ar trebui să asigure implementarea unui sistem eficient de compensare a pagubelor, ţinând cont de faptul că nivelul general al acestora nu depăşeste 0,3% din şeptel pe zona studiată. De asemenea trebuie susţinută informarea continuă a fermierilor privind măsurile de protecţie şi eliminarea atractanţilor.


44

BIBLIOGRAFIE Ambarli, H. 2006. Analyses of human-bear conflict in Zusufeli, Artvin, Turkey, Master

thessis, Middle East Technical University, Turkey, 2006 Bereczky L., Pop M., Chiriac S., 2010. Studii legate de eco-etologia ursului brun bazate pe

monitorizarea post eliberatorie a puilor de urs orfani reabilitaţi Satu Mare – Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Vol X-XI (2009-2010) pp: 149-160, 2010.

Bereczky L., Pop M., Chiriac S., Anegroaie X., 2010b. A comparision of home range size, movements, habitat use and activity patterns of released orphan brown bears and wild captured brown bears in the Carpathian mountains of Romania, 19th International Conference on Bear Research and Management, Maz 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference

Bereczky L. 2010. Practical application of a bear rehabilitation centre in the scientific studies related with the specie behavior and ecology, Master Thessis, University of West Hungary, Institute of Wildlife Management and Vertebrate Zoology, Sopron, 2010.

Chiriac S., Sandu R., Chiriac Nadia, 2009. Reteaua ecologica de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, ISBN: 978-973-0-06505-3, editor APM Vrancea, proiect LIFE05NAT/RO/000170, 2009

Davis H., Wellwood D., Ciarnello L. 2002. ”Bear Smart" Community Program: Background Report, march 2002

Dolson S. 2007. Responding to human-black bear conflict. A guide to non-lethal bear management techinques. Prepared by Geet Bear Smart Society, 2007

Gibeau M.L., Clevenger A.P., Herrero S., Wierychowski J., 2002. Grizzly bear response to human development and activities in the Bow River Watershed, Alberta, Canada, Biological Conservation 103(2002) 227-236, 2002

Greve, P. M. K, 2008. Behavior of the Scandinavian brown bear (Ursus arctos) when approached by people on foot. 2008

Herrero, S., T. Smith, T.D. Debruyn, K. Gunther, and C. A. Matt., 2005. From the Field: Brown bear habituation to people.safety, risks, and benefits. Wildlife Society Bulletin, 33(1):362.373.

Iojă, C., Chiriac, S., Sandu, R.M., 2004. Relaţia dintre activitătile de păstorit şi carnivorele mari în vestul judeţului Vrancea. Comunicări de Geografie 7: 487–490., 2004

Kaczenski P., 2002. Co-existence of brown bear and men in Slovenia. Teză Doctorat, Universitatea Tehnică Munchen, 2000.

Linnell, J. C. D., Odden J., Smith M. E., Aanes R., Swenson J. E. 1999. Large carnivores that kill livestock: do “problem animals” really exist? Wildlife. Society Bulletin 27:698-705. 1999.

Manolache, S., Rozylowicz, L., Chiriac, S., Sandu, R.M. 2009. Parcul Natural Putna–Vrancea. Element cheie în conservarea carnivorelor mari. Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, Focşani, Romania, 2009


45

Mertens A., Promberger C., Predoiu G. 2002. Testing and implementing the use of electric fences for night corrals în Romania. Carnivore Damage Prevention News 5: 2–5.

Mertens A., Ionescu O., 2001. Ursul – ecologie, etologie, management. Haco International. Micu I., 1998. Ursul brun, aspecte eco-etologice, Editura Ceres, Bucuresti, 1998 Pop I. M.2010 „Scurta analiza a situatiei populatiei de urs in judetul Covasna” - Studii şi

Comunicări Seria Ştiinţele Naturii, vol. VIII (2007) pp:29-35, Muzeul Judeţean Satu Mare,.

Pop I. M., Chiriac N. 2010b „Risk Assessment Team – a tool for human-bear conlficts management in the Romanian eastern carpathians” - Poster, 19th International Conference on Bear Research and Management, May 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference

Pop Ioan Mihai, Sallay Alexandra, Bereczky Leonardo, Chiriac Silviu. 2012. Land use and behavioral patterns of brown bears in the South- Eastern Romanian Carpathian Mountains: A case study of relocated and rehabilitated individuals, Procedia Environmental Sciences, 2012, 14, pp.111-122.

Pop Ioan Mihai, Sallay Alexandra, Lajos Berde, Bereczky Leonardo, Chiriac Silviu. 2012b An equivocal relation between bear harvest and damage occurence in the Eastern Carpathian Mountains. 21st International Conference on Bear Research and Management, 26-30 November 2012, New Delhi, India, IBA 2012 Conference

Pop Ioan Mihai, Silviu Chiriac, Leonardo Berezcky, Lajos Berde, Radu Mihai Sandu, Szilárd Szabó. 2013. Evaluarea riscurilor ridicate de prezenta ursilor in zonele locuite, Metodologie standard pentru Echipele de evaluare a riscului – Risk Assessment Team (RAT), Editura Green Steps, Brașov, 2013.

Raduch J. 2002. Prevention of problemn with nuisance bear through protecting their biotope. în The integrated solution to the problem of nuisance bears (Ursurs arctos). Rigg R., Balekova K., Conference proceedings, Nova Sedlica, Slovakia, 2002.

Rozylowicz, L., Chiriac, S., Ivanof, N. 2004. Large Carnivore Protection în Vrancea Country. Ars Docendi, Bucharest, Romania., 2004

Shivik J. A., Treves A., Callahan P. 2003. Nonlethal techniques for managing predation: primary and secondary repellents. Conservation Biology 17: 1531–1537.

Smith M. E., Linnell J. D. C., Odden J., Swenson J. E. 2000. Review of methods o reduce livestock depredation: I. Guard animals. Acta Agriculturae Scandinavica, Sect. A, Animal Sci. 50: 279–290.

Smith M. E., Linnell J. D. C., Odden J., Swenson J. E. 2000. Review of methods to reduce livestock depredation: II. Aversive conditioning, deterrents and repellents.

Smith, T .S, Herrero, S. And Debruyn, T. D. 2005. Alaskan brown bears, humans, and habituation. Ursus 16(1):1.10 (2005).

Swenson, J.E. 1999. Does hunting affect the behavior of brown bears in Eurasia?, Ursus 11:157-162, 1999.

Zedrosser, A., Dahle B., Swenson J.E., Gerstl N. 2001. Status and management of the brown bear in Europe, Ursus 12:9-20, 2001.


46

***Austrian Bear Emergency Team. 2006. JJ1 „Bruno“ în Austria and Germany 2006. – Protocol and Risk Assessment, Vienna, Austria

***USDA. 1994. A producers guide to preventing predation of livestock. United States Department of Agriculture, Animal and Plant Health Inspection Service, Agriculture Information Bulletin 650.

***WSPA (2009): Principles of Human - Bear Conflict Reduction. Human - Bear Conflict Working Group, Istanbul.

****Proiectul LIFE+ Nature LIFE08/NAT/RO/000500 „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central estică a Carpaţilor Orientali”, 2010, Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de prezenţa urşilor în zone locuite” , www.lifeursus.carnivoremari.ro

****Proiectul LIFE Nature LIFE02/NAT/RO/8576 „Conservarea în situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea”, 2004, Studiul de fezabilitate pentru Reţeaua ecologică de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, www.carnivoremari.ro

****Proiectul LIFE Nature LIFE05/NAT/RO/000170 „Imbunătăţirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” – Raport de monitorizare prin telemetrie a carnivorelor mari – 2006, www.carnivoremari.ro

****Proiectul LIFEXTRA – Report A5, Report A7, Report A9, Braşov, 2010 www.lifextra.it , www.unitbv.ro/silvic

http://www.lifeursus.carnivoremari.ro/

http://www.carnivoremari.ro/

http://www.carnivoremari.ro/

http://www.lifextra.it/

http://www.unitbv.ro/silvic


47

HĂRȚI


48

Distribuția pagubelor in cadrul Fondurilor cinegetice


49

Distribuția pagubelor in cadrul gridurilor 10x10 km (utilizate pentru raportare conform art. 17 din Directiva Habitate)


50

Distribuția pagubelor în cadrul unităților administrativ teritoriale


51

Localizarea pagubelor in raport cu favorabilitatea habitatelor


52

Locații ale pagubelor provocate șeptelului


53

Locații ale pagubelor provocate culturilor agricole


54

Locații ale pagubelor provocate stupinelor


55

Locații ale pagubelor provocate livezilor


56

Locații ale pagubelor identificate și sisteme de protecție amplasate in anul 2010


57



58



59



60

ANEXE


61

ANEXA 1 Tabelul Unitățiilor Administrativ Teritoriale (UAT) și numărul de incidente

UAT* Județ Incidente 2007-2013

Incidente 2010-2013

Bațani Covasna 75 55 Aita Mare Covasna 25 25 Bodoc Covasna 26 22 Braduț Covasna 26 19 Turia Covasna 30 18 Baraolt Covasna 18 18 Merești Harghita 26 13 Zagon Covasna 20 13 Lupeni Harghita 20 12 Paltin Harghita 12 12 Malnaș Covasna 12 10 Zetea Harghita 10 10 Lunca de Jos Harghita 14 9 Belin Covasna 9 9 Lunca de Sus Harghita 10 8 Întorsura Buzaului Covasna 8 8 Nistorești Vrancea 15 7 Dalnic Covasna 8 7 Tomești Harghita 7 7 Tușnad Harghita 7 7 Dealu Harghita 7 7 Ozun Covasna 6 6 Andreiașu de Jos Vrancea 6 6 Reci Covasna 6 6 Tulnici Vrancea 6 6 Plaieșii de Jos Harghita 6 6 Cernat Covasna 12 5 Ghidfalau Covasna 8 5 Corund Harghita 7 5 Baile Tușnad Harghita 5 5 Avramești Vrancea 5 5 Vârșag Harghita 5 5 Sîndominic Harghita 5 5 Vîrghiș Covasna 6 4 Mereni Covasna 4 4 Ojdula Covasna 4 4 Martiniș Harghita 4 4 Cârța Harghita 4 4 Barcani Covasna 24 3 Lueta Harghita 11 3 Gheorgheni Harghita 10 3 Ghelința Covasna 9 3 Vlahița Harghita 6 3 Vintileasca Vrancea 3 3 Ilieni Covasna 3 3 Secuieni Harghita 3 3 Mugeni Harghita 3 3 Negrilești Vrancea 3 3 Cristuru Secuiesc Harghita 3 3 Atid Harghita 3 3 Madaraș Harghita 3 3 Ocland Harghita 9 2 Valea Crișului Covasna 8 2 Bixad Covasna 8 2


62

Remetea Harghita 3 2 Brateș Covasna 2 2 Bârsești Vrancea 2 2 Lemnia Covasna 2 2 Zabala Covasna 2 2 Sacel Harghita 2 2 Sîncraieni Harghita 2 2 Satu Mare Harghita 2 2 Pauleni-Ciuc Harghita 2 2 Suseni Harghita 2 2 Voșlobeni Harghita 2 2 Brețcu Covasna 19 1 Moacșa Covasna 9 1 Danești Harghita 8 1 Joseni Harghita 7 1 Capîlnița Harghita 4 1 Ditrau Harghita 3 1 Dobârlau Covasna 3 1 Tulgheș Harghita 3 1 Sita Buzaului Covasna 1 1 Tîrgu Secuiesc Covasna 1 1 Bradești Harghita 1 1 Naruja Vrancea 1 1 Paulești Vrancea 1 1 Vizantea-Livezi Vrancea 1 1 Cozmeni Harghita 1 1 Boroșneu Mare Covasna 1 1 Vîlcele Covasna 1 1 Sfîntu Gheorghe Covasna 1 1 Frumoasa Harghita 1 1 Ciucsîngeorgiu Harghita 1 1 Șimonești Vrancea 1 1 Mihaileni Harghita 1 1 Micfalau Covasna 3 0 Arcuș Covasna 3 0 Praid Harghita 1 0 Subcetate Harghita 1 0 Haghig Covasna 1 0 Ulieș Harghita 1 0

*Cele 93 UAT prezentate reprezintă 51% din UAT din arealul proiectului.


63

ANEXA 2 Sisteme de protectie a culturilor agricole, fermelor de animale sau stupinelor pe raza judetelor Vrancea, Covasna si Harghita in anul 2010

Obiectiv protejat

Localizare Nume beneficiar Contact Sistem protecție Data montaj

Data indepărtării

point_x point_y

stana Vizantea Livezi

Robu Marian 726199268 gard electric + sistem acustic si vizual

13-03-10 15-12-10 637484 492625

cultura Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric + sistem acustic si vizual

10-05-10 15-10-10 636477 459172

stana Vintileasca Noaptes C. Ion 726199268 gard electric 19-05-10 30-10-10 637423 492648 cultura Barsesti Chirila Costel 764111182 gard electric + sistem acustic si

vizual 07-06-10 01-11-10 635565 500616

stana Barsesti Chirila Costel 726790761 gard electric 07-06-10 01-11-10 635084 461292 stana Paulesti Dobre Gicu 767470567 gard electric + sistem acustic si

vizual 10-06-10 15-10-10 619130 474860

stana Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric 10-06-10 15-10-10 639389 460859 stana Negrilesti Stanciu Paul 724568598 gard electric + sistem acustic si

vizual 12-06-10 20-10-10 615727 476177

stana Nereju Popa Virgil 745467348 gard electric + sistem acustic si vizual

15-06-10 15-10-10 613075 471541

stana Soveja Benea Marian 765119873 gard electric + sistem acustic si vizual

21-06-10 25-10-10 626935 503286

stupina Covasna Pandele Dan 745345035 gard electric 22-06-10 01-09-10 596350 482316 stana Covasna Lazar Ion 267353001 gard electric + sistem acustic si

vizual 22-06-10 01-11-10 601045 475614

stana Zalan Kiss Elemer 723228703 gard electric + sistem acustic si vizual

23-06-10 01-11-10 560745 496775

stana Soveja Ene Dan 756339876 gard electric + sistem acustic si vizual

28-06-10 20-10-10 627849 504668

cultura Lepsa Filote Victor 726009822 gard electric + sistem acustic si vizual

06-07-10 15-11-10 620299 495581

stana Madaras Imre Emeric Vancsa

745094254 gard electric 13-07-10 25-11-10 550416 557253

ferma bovine

Carta Gal Laszlo Mihaly 742210273 gard electric 14-07-10 25-11-10 550893 561819

stana Danesti Fibula Laszlo 740681012 gard electric + sistem acustic si 14-07-10 29-09-10 544691 556708


64

vizual stana Sandominic Dobos Zoltan 746675091 gard electric 15-07-10 15-11-10 555152 572207 livada Paulesti Pantus Emil 737888972 gard electric + sistem acustic si

vizual 21-07-10 15-10-10 626803 489137

cultura Spulber Albu Vasile 766132164 gard electric + sistem acustic si vizual

23-07-10 20-10-10 631399 478404

cultura Spulber Badiu Gheorghe 747893244 gard electric + sistem acustic si vizual

24-07-10 25-10-10 639218 473324

livada Paltin Goga Maricel 730112532 gard electric + sistem acustic si vizual

30-07-10 20-10-10 634044 478930

livada Turia Ferentz Zoltan 766009371 gard electric + sistem acustic si vizual

31-07-10 20-10-10 579216 504721

cultura Mera Lungu Silviu 744103484 gard electric + sistem acustic si vizual

05-08-10 15-10-10 651943 476656

cultura Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric + sistem acustic si vizual

11-08-10 01-11-10 631055 499871

livada Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric 11-08-10 01-11-10 631101 499843 livada Lepsa Marian Ileana 721195500 gard electric 17-08-10 01-10-10 623686 493827 cultura Spulber Caba Petrut 761559989 gard electric + sistem acustic si

vizual 25-08-10 30-10-10 633458 473350

livada Mera Sava Sorin 763621469 gard electric + sistem acustic si vizual

26-08-10 25-10-10 651827 476588


65

ANEXA 3

Sisteme de protectie a culturilor agricole, fermelor de animale sau stupinelor pe raza judetelor Vrancea, Covasna si Harghita in anul 2011 Obiectiv protejat


Data indepărtării

point_x point_y

vacarie Aita Seaca Bartha Gabor 0728194269 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

16-05-11 30-11-11 555558 507385


08-05-11 15-10-11 636475 459184



10-05-11 15-12-11 635678 500635

stana Vintileasca Noaptes C. Ion 767216853 gard electric 15-05-11 30-10-11 635202 461323 vacarie Aita Seaca Bartha Gabor si

Mocanu Nae sat Batanii Mari, nr. 97

gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

16-05-11 30-11-11 555558 507385

stana-stupina-vacaria

Danesti Zsok Jeno f gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

17-05-11 01-12-11 554838 557374

stana Filia Molnar Peter f gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

17-05-11 01-12-11 546476 521313

stupina Carta-Ineu Bojte Gyartas 747190941 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

18-05-11 31-12-11 555963 563406

cultura Barsesti Chirila Costel 726199268 gard electric + sistem acustic si vizual

01-06-11 01-11-11 637558 492660

stupina Ghelinta Pandele Dan 745345035 gard electric 16-06-11 01-09-11 599387 492218 stana Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric 21-06-11 15-10-11 639334 460958 gospodarie Ghelinta Vajda Ferenc 743459924 gard electric + sistem acustic-

vizual-olfactiv 28-06-11 01-12-11 600187 491711

stana Batanii Mari - Aita Seaca

Inta Andras Otelo f gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

30-06-11 22-12-11 555071 501428

stana Vintileasca Banu Dobre f gard electric 03-07-11 20-11-11 634456 461048 stana Danesti Fibula Laszlo 740681012 gard electric + sistem acustic si

vizual 05-07-11 29-09-11 631180 499898

stana Madaras Imre Emeric 745094254 gard electric 09-07-11 25-11-11 546643 550908


66

Vancsa ferma bovine


stupina Vlahita Daniel Annamaria f gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

12-07-11 30-06-12 542298 540563

stana Sandominic Dobos Zoltan 746675091 gard electric 12-07-11 15-11-11 555274 572224 stana Danesti Fibula Iosif 744794734 gard electric + sistem acustic-

vizual-olfactiv 13-07-11 30-06-12 553148 559794

gospodarie Tusnad Tompos Imre 740425934 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

13-07-11 30-06-12 566580 517412

stupina Vintileasca Staruiala Nicolae f gard electric 18-07-11 20-10-11 635835 460497 gospodarie Spulber Spulber Avram 720542565 gard electric + sistem acustic-

vizual-olfactiv 28-07-11 15-05-12 634824 474067

livada Lepsa Marian Ileana 721195500 gard electric 11-08-11 01-10-11 623800 493867 gospodarie Lepsa Gherman Gheorghe f gard electric 12-08-11 30-11-11 619418 500004 livada Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric 14-08-11 01-11-11 631178 499898 cultura Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric 17-08-11 01-11-11 631178 499898 ferma bovine

Paltin Polboc Stefan f gard electric 20-08-11 30-12-11 632931 475581

cultura Spulber Caba Petrut 761559989 gard electric + sistem acustic si vizual

21-08-11 30-10-11 633580 473395


67

ANEXA 4

Sisteme de protectie a culturilor agricole, fermelor de animale sau stupinelor pe raza judetelor Vrancea, Covasna si Harghita in anul 2012 Obiectiv protejat


Data indepărtării

point_x point_y

ferma bovine

Tulnici Militaru Mariuca 729040870 gard electric +substante repelente

05-05-12 25-10-13 625365 493190

cultura Spulber Caba Petrut 761559989 gard electric + sistem acustic si vizual

21-04-12 30-10-12 633580 473395


10-05-12 15-10-12 636477 459172

stana Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric + sistem acustic si vizual

10-05-12 15-10-12 636477 459172



10-05-12 15-12-12 635678 500635

stana-stupina-vacaria

Danesti Zsok Jeno f gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

13-05-12 30-10-12 553657 557679

cultura Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric + sistem acustic si vizual

15-05-12 01-11-12 631055 499871

stana Vintileasca Noaptes C. Ion 767216853 gard electric 15-05-12 30-10-12 635202 461323 ferma bovine


vacarie Aita Seaca Bartha Gabor 728194269 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

15-05-12 30-11-12 555558 507385

culturi Batanii Mari Nagy Karoly 727896754 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

15-05-12 30-11-12 556586 507939

stana Batanii Mari - Aita Seaca

Inta Otelo 267355346 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

15-05-12 30-11-12 555622 501732

stupina Covasna Pandele Dan 745345035 gard electric 16-05-12 15-11-12 595716 482585 stana Talisoara Molnar Peter 743234564 gard electric-olfactiv 17-05-12 01-12-12 546786 520106 cultura Barsesti Chirila Costel 726199268 gard electric + sistem

acustic si vizual 01-06-12 01-11-12 637558 492660

ferma bovine

Tulnici Militaru Mariuca 729040870 gard electric +substante repelente

05-06-12 01-10-12 625366 493190


68

stana Barsesti Chirila Ionel 726790761 gard electric 07-06-12 01-11-12 635084 461292 stana Vintileasca Banu Dobre 0 gard electric 09-06-12 20-12-12 634456 461048 gospodarie ojdula Szabo Emerech 723456835 gard electric 11-06-12 01-09-12 598647 497694 ferma bovine

Ghelinta Vajda Ferec 743459924 gard electric 15-06-12 01-09-12 600056 491805

livada Naruja Iftimie Vasile 721229188 gard electric +substante repelente

18-06-12 20-10-12 637707 482362

livada Lepsa Marian Ileana 721195500 gard electric 20-06-12 20-10-12 623800 493867 stupina Vlahita Daniel Annamaria f gard electric + sistem

acustic-vizual-olfactiv 29-06-12 30-10-12 542298 540563

stana Danesti Fibula Iosif 744794734 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

30-06-12 30-10-12 553374 559997

gospodarie Tusnad Tompos Imre 740425934 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

30-06-12 31-10-12 566580 517412

gospodarie Tusnad Domokos Emerik 740253635 gard electric + olfactiv 30-06-12 31-10-12 566581 517412 stana-cultura

Danesti Ambrus Mihai 740633215 gard electric + sistem acustic si vizual

30-06-12 30-10-12 631181 499899

stana Sandominic Dobos Zoltan 746675091 gard electric 30-06-12 30-11-12 555949 572681 gospodarie Tusnad Bai Imets Ileana f gard electric 30-06-12 31-10-12 566581 517412 stana Madaras Emeric Vancsa 745094254 gard electric 01-07-12 01-11-12 546461 551305 ferma bovine

Paltin Polboc Stefan 727541235 gard electric 12-07-12 15-11-12 632931 475582

gospodarie Spulber Spulber Avram 720542565 gard electric + sistem acustic-vizual-olfactiv

28-07-12 15-10-12 634824 474067

gospodarie Lepsa Gherman Gheorghe f gard electric 17-08-12 25-11-12 619418 500004 gospodarie Tusnad Bai Balint Andras 758236542 gard electric 20-08-12 31-10-12 566584 517414


69

ANEXA 5 Sisteme de protectie a culturilor agricole, fermelor de animale sau stupinelor pe raza judetelor Vrancea, Covasna si Harghita in anul 2013

Obiectiv protejat


Data indepărtării

point_x point_y

ferma bovine

Aita Mare Asztalos Gyula f gard electric + substante repelente

15-05-13 01-11-13 551358 501205

stana Aita Seaca Szekely Jeno f gard electric 05-06-13 05-06-14 558907 504768 ferma bovine

Alungeni Pinti Andras f gard electric + substante repelente

20-05-13 30-11-13 580066 503787

cultura Avramesti Szocs Bela f gard electric + substante repelente

15-06-13 20-11-13 500817 538455

stana Barsesti Chirila Costel 726790761 gard electric 01-05-13 01-11-13 635083 461291 stana Batanii Mari

- Aita Seaca Inta Otelo 267355346 gard electric + sistem


ferma bovine

Bodoc Sorban Miklos f gard electric + substante repelente

10-06-13 30-11-13 570516 499158

stana Bradet Baila Ioan f gard electric 21-05-13 21-05-14 575662 462042 stana Comandau Lazar Ioan 766655946 gard electric + substante

repelente 15-07-13 15-11-13 601186 475646

stupina Covasna Pandele Dan 745345035 gard electric 08-05-13 15-11-13 595716 482584 cultura Eliseni Szabo Rita Maria f gard electric + substante

repelente 15-08-13 10-09-13 495835 530136

ferma bovine

Ghelinta Vajda Ferec 743459924 gard electric 15-06-13 01-09-13 599387 492218

cultura Hagig SC Prodag SrL f gard electric + substante repelente

26-08-13 25-11-13 548065 482521

stana Intorsura Buzaului

Liviu Morar f gard electric 10-06-13 25-12-13 584165 457724

gospodarie Lepsa Gherman Gheorghe Sat Lepsa Funicular

gard electric 12-04-13 25-11-13 619418 500004

ferma bovine

Malnas Bai Mihaly Laszlo Zsolt f gard electric + substante repelente

24-06-13 30-10-13 563147 503783

ferma bovine

Miercurea Ciuc

Dobos Attila f gard electric + substante repelente

01-05-13 567249 541005

cultura Moacsa Bartha Sandor gard electric + substante 01-08-13 30-10-13 575333 478198


70

repelente stana Sandominic Dobos Zoltan 746675091 gard electric 30-06-13 30-11-13 555274 572224 livada Soveja Balbarau Costica 724395118 gard electric 14-05-13 25-11-13 631178 499898 cultura Spulber Caba Petrut 761559989 gard electric + sistem


ferma bovine

Turia Olah Andrei f gard electric + substante repelente

30-05-13 30-11-13 573939 508181

gospodarie Tusnad Domokos Emerik 740253635 gard electric + olfactiv 30-06-13 31-10-13 566580 517411 gospodarie Tusnad Tompos Imre 740425934 gard electric + sistem


stupina Tusnad Bai Covacs Csaba f gard electric 20-06-13 20-12-13 56621 51594 stana Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric 10-06-13 15-10-13 639389 460859 stana Vintileasca Lalu Stan 761825108 gard electric + sistem




10-05-13 15-12-13 635678 500634

stana Bradet Baila Ioan f gard electric 21-05-13 21-05-14 5735454 461949 stana Aita Seaca Szekely Odon f gard electric 05-06-13 05-06-14 558907 504768 stana Comandau Lazar Ioan 766655946 gard electric 15-07-13 15-11-13 600194 475984


71

Documents

Raport final privind pagubele produse de urs și implementarea