Raport la Bilanţ ul de mediu nivel Iapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei

Raport la Bilanţul de mediu nivel I

RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I SC NARIES COM SRL,

Punct de lucru: Comuna Nicorești, Tarlaua 132, Parcela 2319, Judeţul Galaţi, în vederea obţinerii Autorizaţiei de mediu

Autori Beneficiar Ing. Bojoi Silvia SC NARIES COM SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, Director RM, RIM, BM, RS, poz. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Dr. Glavan-Caranghel Teodor Nare Dumitrache Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Martie 2013

SC NARIES COM SRL 1

http://www.mmediu.ro/



CUPRINS

1. Introducere ______________________________________________________________________ 3

2. Identificarea amplasamentului şi localizarea ____________________________________________ 3

2.1. Informaţii generale ______________________________________________________________ 3

2.2. Localizare şi topografie ___________________________________________________________ 5

2.3. Geologie şi hidrologie ____________________________________________________________ 6

2.4. Obiective protejate _____________________________________________________________ 12

3. Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare _________________________________________ 48

3.1. Istoricul amplasamentului ________________________________________________________ 48

3.2. Dezvoltări viitoare ______________________________________________________________ 49

4. Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului ____________________________________________ 50

4.1. Generalităţi - angajaţi /schimb; procese tehnologice ___________________________________ 50

4.2. Materiale de construcţii __________________________________________________________ 63

4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane ___________________ 63

4.4. Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă _______________ 63

4.5. Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale ___ 66

4.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor ________________________________________________ 71

4.7. Alimentarea cu energie electrică ___________________________________________________ 73

4.8. Protecţia şi igiena muncii ________________________________________________________ 73

4.9. Măsuri de pază împotriva incendiilor _______________________________________________ 74

4.10. Zgomotul şi vibraţiile ___________________________________________________________ 75

4.11. Securitatea zonei _____________________________________________________________ 76

4.12. Administraţie _________________________________________________________________ 76

5. Calitatea solului _________________________________________________________________ 77

6. Protecţia ecosistemelor, biodiversităţii şi conservarea naturii ______________________________ 79

7. Concluzii şi recomandări __________________________________________________________ 86

7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acaestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare ___________________________ 89

7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert ___________________________________________________________________________ 89

7.3. Recomandări privind studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de

un eveniment viitor şi incert _________________________________________________________ 90

Glosar de termeni _________________________________________________________________ 91

Anexe __________________________________________________________________________ 92

Bibliografie _____________________________________________________________________ 93

SC NARIES COM SRL 2


RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I SC NARIES COM SRL,

Punct de lucru: Comuna Nicorești, Tarlaua 132, Parcela 2319, Judeţul Galaţi, în vederea obţinerii Autorizaţiei de mediu

1. Introducere Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I a fost solicitat de ARPM Galaţi prin Adresa nr. 3926 din 03.08.2012 ca urmare a depunerii solicitării de obţinere a Autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţilor cod CAEN rev. 2 - 0812 – Extracţia pietrişului şi nisipului; cod CAEN rev. 2 - 0990 – Activitӑți de servicii anexe pentru extracția mineralelor, în Comuna Nicorești, Tarlaua 132, Parcela 2319, Judeţul Galaţi. Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I este menit să obţină informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative, anterioare şi prezente asupra mediului să aducă precizări referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului şi în conformitate cu adresa ARPM Galaţi, să facă recomandări pentru întocmirea programului pentru conformare, cu obligaţii de mediu, termene de realizare şi costurile privind refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţilor desfăşurate pe amplasament. Autorii Raportului la Bilanţul de mediu de nivel I: Ing. Bojoi Silvia – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Dr. Glăvan-Caranghel Teodor – Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I va identifica dacă activitatea generează un impact asupra factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi asupra siturilor Natura 2000 (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior), luând în considerare obiectivele de conservare ale acestora, precum şi măsurile compensatorii, după, caz. 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZAREA 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Denumirea societăţii SC NARIES COM SRL 2.1.2. Sediul social Comuna Matca, Nr. 590, Judeţul Galaţi; Nr. de ordine în Registrul Comerţului Galaţi: J17/1363/1996 din data 06.09.1996; Codul Unic de Inregistrare: CUI RO8767077 din data 09.09.1996; Telefon/fax: 0236.860.143; Persoana de contact: Nare Dumitrache; Mobil: 0724.246.169; 2.1.3. Amplasament/punct de lucru Punct de lucru: Comuna Nicorești, Tarlaua 132, Parcela 2319, Judeţul Galaţi; Perimetrul de exploatare Ionӑșești 2 este situat din punct de vedere administrativ – teritorial ȋn extravilanul comunei Nicorești, sat Ionӑșești, judeţul Galați, în terasa din malul drept al vӑii râului Siret, la nord de podul rutier de la Cosmești.

SC NARIES COM SRL 3



Vedere din satelit – Amplasament Staţie de sortare şi Perimetrul Ionӑșești Terenul ȋn suprafațӑ de 39,44ha a fost concesionat conform Contractului de concesiune nr. 1/05.09.2002 ȋncheiat ȋntre Consiliul Local al comunei Nicorești și SC NARIES COM SRL; terenul este situat ȋn Tarlaua 132, Parcela 2319, având categoria de folosințӑ neproductiv și este format din douӑ subparcele (nr. 1 – 10 ha, nr. 2 – 29,44 ha). Vecini la nord: – pӑdure - teren proprietate particularӑ și drum de exploatare; la vest: – SC NARIES COM SRL (teren proprietate și teren concesionat); la sud: – pӑdure (Ocol Silvic Vrancea); la est: – teren proprietate particularӑ. Suprafața de teren pe care este amplasatӑ stația de sortare-spӑlare, ȋn suprafațӑ de 7.500mp aparține S.C. NARIES COM SRL. Perimetrul de exploatare ocupă o suprafaţă de cca. 8,5ha, pe raza localităţii Ionӑșești, pentru care S.C. NARIES COM SRL are ȋn folosințӑ terenurile ce includ în totalitate resursele evaluate, ȋn baza Contractului de concesiune ȋncheiat cu Consiliul Local. Coordonatele punctelor de delimitare ale perimetrului sunt prezentate ȋn tabelul de mai jos:

Nr. crt Coordonate de delimitare X Y

1 491.807 675.963 2 491.739 675.043 3 491.459 676.055 4 491.463 675.995 5 491.492 675.870 6 491.544 675.773 7 491.604 675.625

Suprafața = 84.950 mp Delimitarea zonei de exploatare este prezentatӑ ȋn planul de amplasare ȋn zonӑ, fișa perimetrului scara 1:25.000 și ȋn planul de situație scara 1:1.000.

SC NARIES COM SRL 4

Raport la Bilanţul de mediu nivel I 2.1.4. Accesul în perimetrul de exploatare Accesul rutier la zona de exploatare se realizeazӑ pe DN 24 Tecuci - Tișița, pânӑ ȋn dreptul localitӑții Cosmești Vale, apoi pe un drum comunal de cca 5km ce strӑbate localitatea și drumurile de exploatare existente ȋn malul drept al vӑii. Distanța de la Tecuci pânӑ zona de amplasament este de cca 20km, iar pânӑ la Galați este de cca 70km. 2.1.5. Profil de activitate: Societatea desfăşoară în punctul de lucru următoarele activităţi clasificate conform Ordinului nr. 337/2007 al Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională: CAEN rev. 2 - 0812 (cod CAEN rev. 1 -1421) – Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului, CAEN rev. 2 – 0990 (cod CAEN rev. 1 - 1421) – Activitӑți de servicii anexe pentru extracția mineralelor; activităţi înscrise în Declaraţia pe propria răspundere înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu nr. 3777 din 04.02.2009, conform căreia societatea îndeplineşte condiţiile de funcţionare specifice pentru fiecare autoritate publică. Activităţile menționate se regăsesc în Anexa 1 – Lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului din Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările ulterioare. 2.1.6. Forma de proprietate: societate pe acţiuni, capital integral privat. 2.1.7. Regimul de lucru 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 200 zile/an, nr angajaţi: 8. 2.2. Localizare şi topografie 2.2.1. Descrierea generală a amplasamentului Comuna Nicorești este situată în partea de nord a Judeţului Galaţi, 460 00’ latitudine nordică, şi 27015’

latitudine estică. Satele componente sunt: Nicoreşti, Dobrineşti, Sârbi, Branişte, Grozăveşti, Fântâni, Piscul Corbului, Coasta Lupei, Mălureni şi Ionăşeşti. Perimetrul de exploatare Ionӑșești este situat din punct de vedere administrativ – teritorial ȋn extravilanul comunei Nicorești, sat Ionӑșești, judeţul Galați, în terasa din malul drept al vӑii Siret, la nord de podul rutier de la Cosmești. Comuna Nicorești, judeţul Galaţi

Perimetrul de exploatare este concesionat conform Contractului de concesiune nr. 1/05.09.2002 de cӑtre SC NARIES COM SRL și a obținut Certificatul de urbanism nr. 40/2059/14.05.2007 ȋn vederea exploatӑrii de balast și realizarea unei amenajӑri piscicole. Suprafața perimetrului de exploatare este de 84.950mp.

SC NARIES COM SRL 5

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d9/Nicoresti_jud_Galati.png

Raport la Bilanţul de mediu nivel I Perimetrul Ionӑșești este amplasat ȋn terasa râului Siret, aflat la cca 300m, ȋn exteriorul digului de pe malul drept al viitoarei acumulӑri de la Cosmești, pe teritoriul administrativ al comunei Nicorești, ȋn extravilan. Perimetrul de exploatare are forma unui poligon, cu suprafaţa de 84.950mp. Accesul auto în perimetrul de exploatare se face din DN 24 Tecuci - Tișița, pânӑ ȋn dreptul localitӑții Cosmești Vale, apoi pe un drum comunal ce strӑbate localitatea și drumurile de exploatare existente pe malul drept al vӑii, cca 5km pânӑ ȋn cadrul obiectivului. Conform prevederilor STAS 4273/1983 şi STAS 4068/2/87, lucrӑrile se încadrează în clasa de importanţă IV. Terenul de pe care urmează a se face extragerea agregatelor minerale este neproductiv. 2.3. Geologie şi hidrologie Sinteza cadrului natural Perimetrul de exploatare Ionӑsești face parte dintr-un areal care se ȋncadreazӑ ȋn partea de nord a Câmpiei Române- Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudicӑ a Culoarului Siretului, altitudinea fiind de cca 50mNM. Din punct de vedere morfologic, amplasamentul se aflӑ ȋn vechea Luncӑ a Siretului, care se dezvoltӑ ȋn malul drept al vӑii, zonӑ care este actualmente separatӑ de cursul râului de un dig de anrocamente situat la cca 300m est de perimetru.

Harta unităţilor de relief din judeţul Galaţi Din punct de vedere geostructural, regiunea aparține Avanfosei pericarpatice ale cӑrei depozite s-au grefat pe un fundament reprezentat de Platforma Valahӑ şi Promontoriul Nord-Dobrogean, care în această zonă sunt delimitate de falia Peceneaga-Camena, falie cu orientare Nord-Sud. In cadrul perimetrului solicitat și ȋn zonele adiacente ce formeazӑ ansamblul structural al regiunii sunt descrise formațiuni aparținând Pliocenului și Cuaternarului reprezentat de Pleistocen inferior mediu și superior și Holocen.

Nicorești

SC NARIES COM SRL 6


Sursa: Enciclopedia Geografică a României, Grigore P. şi colaboratorii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 Date fizico-geografice, geologice și hidrologice Perimetrul analizat este situat din punct de vedere geomorfologic ȋn vechea luncӑ a vӑii Siretului, formӑ de relief depresionarӑ apӑrutӑ ca rezultat al activitӑții de eroziue și depunere a râului Siret, limita de nord a Câmpiei Române, la contactul cu culoarul Siretului. Date geologice ale zӑcӑmântului Zӑcӑmântul de agregate naturale din perimetrul de exploatare este situat ȋn terasa din lungul malului dret al râului Siret, la nord de podul rutier de la Cosmești, ȋn albia majorӑ a acestuia și este constituit din depozite de vârstӑ Holocen superior. Compoziția mineralogicӑ a elemenetelor de nisip și pietriș și bolovӑniș este alcӑtuitӑ din cuarțite, gresii, calcare cu grad de rotunjire avansat. Compoziţia granulometrică Din punct de vedere granulometric, compoziția granulometricӑ, dupӑ spӑlare se prezintӑ astfel: sort (0 – 3mm): 30%; sort (3 – 7mm): 30%; sort (7– 16mm): 20%; sort (16 – 31mm): 10%; sort (30 – 70mm): 10%; Agregatele minerale nu prezintă corpuri străine, impurităţi, sulfaţi-sulfuri şi nici acizi humici. Caracteristicile geometrice Valorile medii obţinute se încadrează în limitele admise de STAS 1667/84 (min. 0,66 pentru raportul b/a şi min. 0,33 pentru raportul c/b). Aceste valori indică un grad avansat de rulare şi rotunjire, semn al distanţei mari parcurse de către sedimente. Încadrarea în prevederile standardului menţionat, recomandă utilizarea sorturilor în industria materialelor de construcţii.

SC NARIES COM SRL 7

Raport la Bilanţul de mediu nivel I Relief Din punct de vedere geologic, malul drept are următoarele caracteristici: La suprafaţă, sub un strat subţire de sol vegetal nisipos-prăfos, în grosime de 0,30m, în luncă şi terasa inferioară a râului Siret se găseşte stratul de copertă cu grosimea de 1,00 - 4,00m, reprezentat de nisipuri şi nisipuri prăfoase cu granulaţie de la fină la medie, afânată sau cu îndesare medie, prafuri nisipoase sau argiloase, argile şi argile prăfoase; Aluviunile grosiere sunt formate din pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş rar în care se întâlneşte stratul acvifer freatic, la adâncimea de 1,00 - 4,40m; Grosimea stratului de pietrişuri este variabilă, între 6,00m şi 13,00m, uneori 15,00 - 18,00m, şi chiar mai mare de 25,00m. În pietrişuri se întâlnesc uneori lentile de argile prafoase, nisipuri mâloase sau nisipuri cu pietriş mărunt în grosime de 0,50 - 0,60m, rar 1,50m; Sub aluviuni se întâlnesc depozite cu stratificaţie încrucişată, formate din straturi lentiliforme din nisipuri, nisipuri argiloase sau prăfoase, nisipuri cu pietriş mărunt, argile, argile grase, argile prăfoase, argile nisipoase, prafuri argiloase şi nisipoase. Grosimea acestor strate este foarte neuniformă, de la 1,00m, la 4,00m, putând ajunge la 6,00 – 8,00 m. În straturile permeabile se întâlneşte apă ascensională. Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a întregului versant stâng, în amonte de Movileni. Versantul stâng este alcătuit din loessuri pe cca. 15 - 20m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui. Loessurile se desfac în coloane care se prăbuşesc şi se depun pe pantă până la baza ei. Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are o evoluţie dinamică în timp. Din examinarea profilului geologic în zonӑ, rezultă că la suprafaţă apare un strat de prafuri argiloase continui, argile prăfoase şi nisipuri, nisipuri prăfoase, uneori acoperite cu un strat de sol vegetal de 0,30m. Acest strat de copertă (C) are o grosime de 1,5 - 2,5m, rar mai groase, şi acoperă aluviunile grosiere formate dintr–un amestec de pietriş şi nisip cu rar bolovăniş. Nisipurile sunt afânate sau cu o îndesare medie având o granulozitate de la fină la medie. Grosimea aluviunilor este de 8-12m, iar cota lor inferioară este cuprinsă între 42,00 şi 44,50 mdM. Pietrişurile aluvionare stau fie pe un strat de argilă, fie pe nisipurile şi nisipurile prăfoase ale aşa zisei roci de bază, fiind prezente la adâncimea de 9,00 - 13,50m. În general, stratul de argilă este aproape continuu. Grosimea primului strat de argilă este de la 1 la 4 m, stratul următor de argilă găsindu–se la adâncimea de 14m sau 19m, a cărui prezenţă este importantă pentru execuţia ecranului de etanşare. Sub acesta s–a separat aşa zisă rocă de bază, de natură argilos–nisipoasă sau prăfoasă, mai rar pietriş, prezentând o stratificaţie încrucişată, separarea orizonturilor în cadrul acestui complex făcându–se pe baza corelării caracteristicilor geotehnice. Relieful este specific luncii Siretului, uneori inundabilă, cu meandrele râului părăsite. Lunca Siretului Inferior este o unitate individualizată care se desfășoară din dreptul localităţii Mărăşeşti până la confluenţa râului cu fluviul Dunărea, formată dintr-un şes larg şi terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret şi afluenţii lui de pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul luncii Siretului se află zona de subzistentă unde mişcările de lăsare ocupă o arie întinsă, având o maximă intensitate tocmai pe cursul lui, la contactul dintre podiş şi câmpie, care corespunde în aval de Nămoloasa, cu linia tectonică Paşcani-Nămoloasa-Galaţi. În cursul său inferior râul Siret, depune cantităţi mari de aluviuni şi prezintă un fenomen accentuat de despletire şi meandrare. Lunca inundabilă a râului Siret, pe cursul său inferior, este presărată inegal de potcoave, verigi, albii părăsite, bălţi şi japşe, unele din ele având legături directe cu râul, altele sunt unite cu râul numai în perioada viiturilor, în timp ce altele sunt izolate complet de râu, alimentându-se prin infiltraţii (după Matei şi Manea, 1990).

SC NARIES COM SRL 8

Raport la Bilanţul de mediu nivel I Hidrologie şi hidrogeologie Potenţialul hidrografic al teritoriului este reprezentat de apele de suprafaţă şi cele subterane. A. Apele de suprafaţă Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013 cursuri de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad. Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul de interes pentru proiectul supus analizei sunt:

- lungimea de 150 km; - debitul mediu anual de 220 mc/s; - viteza medie de scurgere a apei este de 1,5 m/sec.

Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se produc iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii şi exces de umiditate în luncile aferente. Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către SGA Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele:

- Cosmeşti (km 444); - Bilieşti; - Lungoci (km 495); - Şendreni (km 565).

Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr. crt. Secţiunea de

supraveghere 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cosmești III II II II I II 2. Biliești III II II II I II 3. Lungoci III II IV II II II 4. Sendreni III II IV II II II

Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009

Nr. crt. Secţiunea de control RO Nutrienți

Ioni generali, salinitate

Poluanți toxici specifici de origine

naturalӑ

Alți indicatori chimici

relevanți

Grupa generalӑ

1. Cosmești I II I I I I 2. Biliești I I II I I II 3. Lungoci I I II I I II 4. Sendreni II I II I I II

Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău În concluzie: în anul 2009 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate stabilite conform Ordinului nr. 161/2006; în secţiunile de supraveghere Cosmeşti şi Bilieşti situate pe teritoriul judeţului Galaţi calitatea apei râului Siret s-a îmbunătǎţit faţă de anii anteriori.

SC NARIES COM SRL 9

Raport la Bilanţul de mediu nivel I B. Apele subterane Apele subterane sunt legate direct de constituţia litologică, fiind cantonate în straturi de pietriş şi nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din precipitaţii. Conform Studiului hidrologic, nivelul hidrostatic stablilizat se ȋntâlnește la 2,5 – 3,5m, ȋn terasa medie și majorӑ și 8,5 – 12,0m ȋn terasa superioarӑ de la cota terenului natural. c. Chimismul apelor Sub aspectul compoziţiei chimice anionice, apele freatice sunt de tip bicarbonat-clorurice. Mineralizarea apelor din Lunca Siretului variază între 7,0-1,0mg/l. Apa freatică din luncă (albia majoră) a Siretului se înscrie în limitele de potabilitate prevăzute de STAS 1342/91, cu depăşiri locale la bicarbonaţi, cloruri şi duritate. Reacția apelor de suprafațӑ este neutrӑ, cu un pH cuprins ȋntre 6,7 – 7,6, iar reziduul fix este cuprins ȋntre 186 – 568mg/l; dintre anioni predominӑ ionul SO42-, având valori cuprinse ȋntre 44 – 160mg/l, urmat de ionul Cl- având valori cuprinse ȋntre 19 - 80mg/l, iar dintre cationi predominӑ calciul (39 - 101mg/l) și magneziul (3 – 22 mg/l). Calitatea apei de suprafaţă (râul Siret) – încadrarea în clase de calitate este caracterizată în funcţie de rapoartele furnizate de programul WAT QUAL 2006, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, trimestrial. Astfel, în secţiunea/râul Siret - Cosmeşti şi secţiunea/râul Siret - Bilieşti, râul a fost încadrat în Clasa I de calitate; iar în secţiunea/râul Siret - Lungoci şi secţiunea/râul Siret - Adjud, râul a fost încadrat în Clasa II de calitate.

Harta hidrologică Solul Solurile cele mai răspândite sunt cernoziomurile. Într-o proporţie mai mică, sub pădurile de salcie şi plop, se dezvoltă cernoziomurile cambice. Cernoziomurile sunt formate, în mare majoritate, pe depozite loessizate ale teraselor, glacisurilor, proluviilor etc. Acestea sunt soluri cu o fertilitate destul de ridicată datorită calităţilor orizontului superior (humus huminic în jur de 3%, azot, fosfor, completă saturaţie în baze, reacţie alcalină), însuşirilor fizice (afânare, structură gromerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice favorabile (activitate biologică, humificare, nitrificare, amonificare).

Nicorești

SC NARIES COM SRL 10

Raport la Bilanţul de mediu nivel I Terenul de pe care urmează să se extragă agregatele minerale de râu este neproductiv. Potenţialul seismic al zonei şi adâncimea de îngheţ Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92). Condiţii climatice Din punct de vedere meteo-climatic, clima este temperat continentală, de nuanțӑ moderatӑ, cu primӑveri timpurii și toamne lungi, cu veri secetoase și ierni geroase ȋnsoțite de viscole puternice. Temperatura medie anualӑ este cuprinsӑ ȋntre 10 -110C (cu variații cuprinse ȋntre - 200C la +380C. Precipitaţiile au în timpul verii valori cuprinse între 700 - 750 mm, iar în timpul iernii între 350 - 400mm. Mai sunt de menţionat şi ploile torenţiale, care în această zonă sunt producătoare de viituri şi puternice eroziuni ale solului. Neuniformitatea precipitaţiilor este evidenţiată, fie printr-o frecvenţă şi abundenţă excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torenţiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi care pot depăşi media lunii respective, dar şi secete, cu ploi puţine sau fară ploi. Ambele fenomene pot avea consecinţe negative asupra terenurilor în pantă şi descoperite, prin activarea proceselor erozionale, cât şi asupra terenurilor din lunci prin creşterea excesului de umiditate. Neuniformitatea regimului pluviometric reclamă nevoia executării unor lucrări antierozionale. Vânturile sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite ale înălţimilor mari şi fără obstacole. Vânturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nord-est, urmate de cele dinspre est şi sud-est, primele fiind în general însoţite şi de precipitaţii, iar ultimele fiind mai uscate; din aceste direcţii dominante se înregistrează şi vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4 m/s. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 90 zile/an. In comuna Nicorești mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări esenţiale ale calităţii factorilor de mediu. Perioade cu îngheţ şi perioade calde secetoase Indicele de ariditate (R) ca raport între suma precipitaţiilor anuale şi evapotranspiraţia potenţială (P/ETP) separă următoarele zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 ≤ R ≤ 0,20), semiaride (0,20 ≤ R ≤ 0,50), uscate - sub-umede (0,50 ≤ R ≤ 0,65) şi umede R ≥ 0,65.

Harta zonelor afectate de secetă Harta precipitaţiilor


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 2.4. Obiective protejate In România ariile naturale protejate au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone. Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. Transpunerea în legislaţia naţională a acestor Directive s-a realizat prin: OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobatӑ cu modificӑri și completӑri prin Legea nr. 49/2011; H.G. nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificatӑ și completatӑ de HG nr. 971/2011; Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene, modificat și completat de Ordinul MMDD nr. 2387/2011; In domeniul biodiversităţii se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi a prevederilor directivelor europene: Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată de: Directiva 91/244/CEE, Directiva 94/24/CE, Directiva 97/49/CE, Regulamentul (CE) nr. 807/2003; Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice modificată de: Directiva 97/62/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 implementată de: Decizia 1997/266/CE.

Perimetrul de exploatare și sortare agregate minerale, situat pe teritoriul administrativ al comunei Nicorești, Județul Galați se aflӑ ȋn interiorul ariei de protecție specialӑ avifaunisticӑ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declaratӑ pentru protecția a 22 de specii de pӑsӑri enumerate ȋn Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Perimetrul de exploatare pentru care SC NARIES COM SRL solicitӑ Autorizația de mediu se suprapune sitului de interes comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior al cӑrui obiectiv este menținerea stӑrii de conservare a 11 specii de pești, 3 specii de reptile și amfibieni, 2 specii de mamifere, precum și a unor habitate de interes comunitar. Precizӑm cӑ toate speciile pentru care s-a desemnat acest sit și mare parte dintre habitate sunt dependente de mediul acvatic, fapt care necesitӑ menținerea calitӑții ecosistemelor suprapuse râului Siret.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000): Punctul de lucru SC NARIES COM SRL este situat ȋn interiorul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Sursa: www.biodiversity.ro ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%). In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei arii naturale protejate. In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:

SC NARIES COM SRL


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 3.2.b. Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Calitate şi importanţă Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi impactul estimat urmare a realizarii proiectului Pescăraş albastru - Alcedo atthis Habitat: În România este o specie migratoare parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peşte în întreaga ţară. Efectiv ȋn România: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibăreşte în perechi solitare, de regulă, în maluri abrupte, unde îşi sapă un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Relevanța sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populația speciei este notatӑ cu “D”, ceea ce semnificӑ faptul cӑ la nivelul sitului cuibӑrește o populație cu densitate redusӑ, fațӑ de media la nivel național (nesemnificativӑ la nivel național). Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Această specie este în principal afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei spontane. În timpul iernii, când specia preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în zonele de prundiş, exploatarea și sortarea agregatelor minerale din terasa râului Siret la nivelul perimetrului Ionӑșești 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia populaţiilor speciei la nivelul regiunii. Stârc roşu - Ardea purpurea Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Relevanța sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populația speciei este notatӑ cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: La nivelul ariei de protecție speciale avifaunistice ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost identificate, conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 36.492ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei, zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare a S.C. NARIES COM S.R.L. este amplasat în terasa malului drept, habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie și sortare a agregatelor din perimetrul de exploatare Ionӑșești 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate. Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Relevanța sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populația speciei este notatӑ cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: La nivelul ariei de protecție speciale avifaunistice ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost identificate, conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de 36.492ha. Stârcul galben preferă zonele acvatice cu vegetație densӑ, stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă adăpost faţă de speciile prădătoare. Indivizi singulari observați ȋn zbor ȋn afara perimetrului amplasamentului, ȋndeosebi ȋn migrație. Perimetrul de exploatare a S.C. NARIES COM S.R.L. este amplasat în terasa malului drept, într-o regiune ocupată de vegetaţie ierboasă ruderalӑ, care nu este preferatӑ de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor și sortarea agregatelor


Raport la Bilanţul de mediu nivel I din perimetrul de exploatare Ionӑșești 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă, deoarece nu afectează habitatele preferate ale speciei. Raţa roşie - Aythya nyroca Este răspândită cu precădere în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Populaţia globală este estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Efectiv: câteva mii de perechi. Habitat: Specia este mai frecventă în estul României, dar se întâlneşte în toate bălţile înconjurate de vegetaţie. Cuibăreşte în stuf. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Relevanța sitului pentru specie: In formularul standard Natura 2000 populația speciei este notatӑ cu „C”, fiind estimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în pasaj. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de extracţie nu există stuf, iar activitatea de exploatare nu va afecta zonele acoperite cu stuf. Activitatea de exploatare și sortare agregate desfăşurată de S.C. NARIES COM S.R.L. în zonă nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în zonă. Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus În România este o specie oaspete de vară. Numeroasă şi larg răpândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune teritorială şi numerică. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Habitat: Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede, dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafața apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 80-100 perechi cuibăritoare în toată aria SPA-ului „Lunca Siretului Inferior” fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Habitatele de pe malul drept al Siretului, din regiunea amplasamentului, nu sunt propice acestei specii. Exemplare singulare, cât și grupuri de pӑsӑri s-au identificat ȋn zbor traversând zona de amplasament. Exploatarea și sortarea agregatelor de către S.C. NARIES COM S.R.L. în perimetruL Ionӑșești 2 nu va afecta populaţia acestei specii la nivelul regiunii. Chirighiţă neagra - Chlidonias niger Specie oaspete de vară. Frecventӑ și larg rӑspânditӑ ȋn estul țӑrii, sporadicӑ ȋn rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Habitat: Cuibăreşte în colonii, pe mlaștini și lacuri, cu vegetație plutitoare. În afara perioadei de cuibărit este întâlnită de-a lungul coastelor. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. NARIES COM S.R.L. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona perimetrului studiat. Barza albă - Ciconia ciconia Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Habitat: Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate (şură, ruine sau pe stânci). În ultimele decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei (fâneţe, păşune, zone umede). Conform ultimului recensământ sunt cca. 4000-6000 perechi în ţară. În România, datorită desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuare accentuată. În


Raport la Bilanţul de mediu nivel I situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Specia este întâlnită la cuibărire în localităţi. Stoluri a acestei specii s-au observat ȋn zbor ȋn timpul migrației ȋn afara perimetrului studiat. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 300-500 indivizi ȋn pasaj în toată aria ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativӑ la nivel național). Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Exploatarea și sortarea agregatelor de către S.C. NARIES COM S.R.L. nu determină o reducere a arealului de hrănire al populaţiei acestei specii. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate, nu se pune problema modificării distribuţiei şi abundenţei populaţiei de barză albă la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, în special şi al regiunii în general. Erete de stuf - Circus aeruginosus. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna. Habitat: Este o specie larg răspândită, mai ales în regiunea de câmpie, în stufărişuri întinse. Abundenţa maximă în Delta Dunării. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 6 - 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Specia este o pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat, cât și vecinӑtӑți specia nu s-a identificat. Amplasamentul Ionӑșești 2 şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. Fiind un prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Exploatarea și sortarea agregatelor de cӑtre S.C. NARIES COM S.R.L. nu determinӑ modificări ale abundenţei şi distribuţiei populaţiilor eretelui de stuf în regiune în general şi la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior în special. Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus Habitat: Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 4 - 10 indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. În perioadele migraţiei specia preferă lacurile de acumulare. Exploatarea și sortarea agregatelor de cӑtre S.C. Naries Com S.R.L. se desfӑșoarӑ pe malul drept al Siretului într-o zonă de terasă. Deoarece lebăda este oaspete de iarnă în regiune, perioadă în care exploatarea și sortarea agregatelor minerale sunt sistate datorită temperaturilor joase, luând în considerare amplasamentul perimetrului de exploatare, considerăm că activitatea de extracţie și sortare a agregatelor minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă. Egreta mare - Egretta alba Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Habitat: Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj,


Raport la Bilanţul de mediu nivel I pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Exemplare singulare identificate in afara amplasamentului. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie și sortare a agregatelor minerale de pe amplasamentul perimetrului Ionӑșești 2 se desfăşoară în terasa malului drept al râului Siret şi nu influenţează negativ răspândirea acestei specii în zonă. Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Relevanţa sitului pentru specie: În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 20 - 45perechi cuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie: Specie identificatӑ ȋn zbor prin indivizi singulari traversând perimetrul studiat. Egreta mică este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie și sortare a agregatelor minerale de pe amplasamentul perimetrului Ionӑșești 2 se desfăşoară în terasa malului drept al râului Siret şi nu influenţează negativ răspândirea specei în regiune, în general, şi la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior în special. Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 5-10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă râzătoare este notată cu “B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate mare populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul analizat. Activitatea de extracţie și sortare agregate minerale desfăşurată de cӑtre S.C. NARIES COM S.R.L. în perimetrul Ionӑșești 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Habitat: Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică ruginie este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia nu s-a identificat in perimetrul studiat. Activitatea de extracţie și sortare agregate minerale desfăşurată de S.C. NARIES COM S.R.L. în perimetrul Inonӑșești 2 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu afectează habitatele populate de aceastӑ specie.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Stârc pitic - Ixobrychus minutus În România este o specie oaspete de vară. Habitat: Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pământ, pe sol cu vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată la 10 - 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia nu a fost inregistrata pe amplasament si vecinatati. Ixobrychus minutus populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. SC NARIES COM SRL desfӑșoarӑ activitatea în terasă, pe malul drept al Siretului, la o distanţă de 300m faţă de digul de apӑrare al râului Siret. Asociaţiile vegetale de pe suprafaţa amplasamentului şi din vecinătate nu constituie habitate frecventate de stârcul pitic. Activitatea de extracţie și sortare a agregatelor minerale pe amplasamentul perimetrului Ionӑșești 2 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă în general şi la nivelul ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ȋn special. Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio În România este o specie oaspete de vară. Larg răspândit. Habitat: Abundenţa maximă se înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de păduri, hăţişuri, poieni cu mult subarboret, etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul roşiatic este o specie comună la cuibărit. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 15-25 perechi cuibăritoare, în toată suprafața ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată „D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia nu este prezentă pe amplasament, din lipsa vegetației arbustive și arboricole. Deoarece habitatele preferate de această specie nu există în zona perimetrului de exploatare Ionӑșești 2, distribuţia sfrânciocului roşiatic în Lunca Siretului Inferior nu va fi afectată de exploatarea și sortarea agregatelor minerale de către S.C. NARIES COM S.R.L. Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor În România este o specie oaspete de vară. Habitat: Specie larg râspândită şi relativ numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comună la cuibărit. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 20-35 perechi cuibăritoare, în toată suprafața ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia nu este prezentӑ pe amplasament. Indivizi singulari au fost identificați ȋn afara amplasamentului. Prin lipsa arborilor şi arbuştilor, ecosistemele adiacente perimetrului de exploatare Ionӑșești 2 nu oferă condiţii de cuibărit şi hrănire pentru sfrânciocul cu fruntea neagră. Luând în considerare aceste aspecte, distribuţia acestei specii în Lunca Siretului nu va fi afectată de exploatarea și sortarea agregatelor minerale de cӑtre S.C. NARIES COM S.R.L Pescăruş mic – Larus minutus Habitat: Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Relevanţa sitului pentru specie. În


Raport la Bilanţul de mediu nivel I formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 20 - 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa ROSPA0071 Lunca Siretlui Inferior. Situaţia populaţiilor de pescăruş mic este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. Specia nu s-a observat in zona de amplasament si vecinatati. Perimetrul de exploatare Ionӑșești 2 nu oferă condiţii favorabile pentru această specie. Exploataea și sortarea agregatelor minerale de către S.C. NARIES COM S.R.L. pe amplasamentul situat ȋn terasӑ, mal drept, nu va avea impact asupra distribuţiei acestei specii în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax Habitat: Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasăre clocitoare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 20-30 perechi cuibăritoare, în toată suprafața ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. În perimetrul amplasamentului nu s-a inregistrat. Indivizi singulari/grupuri de pasari observate in zbor in afara amplasamentului. Deoarece în vecinătatea exploatării nu exista habitate favorabile acestei specii, activitatea de extragere și sortare a agregatelor minerale desfăşurată de S.C. NARIES COM S.R.L. pe amplasamentul perimetrului de exploatare Ionӑșești 2 nu va afecta habitatele preferate şi populaţia acestei specii în regiune. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Habitat: Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 60 - 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican este notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. Specia nu a fost observata pe amplasamentul studiat. Specia preferă habitatele din delta Dunării. Deoarece terasele cu vegetaţie xerotermă de pe malul râului Siret nu reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie și sortare a agregatelor minerale din perimetrul Ionӑșești 2 nu va afecta distribuţia acestei specii în zonă. Lopătar - Platalea leucorodia Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Habitat: Cuibărește în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată 5-20 perechi cuibăritoare pe toată suprafaţa ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. Specia nu a fost inregistrata pe perimetrul studiat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse, cu o bogată vegetaţie palustră. Exploatarea și sortarea agregatelor minerale din perimetrul Ionӑșești 2 este amplastă într-o zonă de terasă cu vegetaţie xerotermă situată la 300 m


Raport la Bilanţul de mediu nivel I faţă de digul de apӑrare al râului Siret. Prin activitatea desfӑșuratӑ, S.C. NARIES COM S.R.L. nu va influenţa abudenţa şi distribuţia speciei în regiune. Ciocîntors - Recurvirostra avosetta Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Habitat: Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei a fost estimată 5-12 perechi cuibăritoare şi 25-30 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, fiind notată cu notată cu „C”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu s-a identificat. Populează habitate acvatice cu bӑlți și lacuri ȋntinse. Perimetrul studiat nu reprezintă un habitat favorabil acestei specii. Exploatarea și sortarea agregatelor minerale de către S.C. NARIES COM S.R.L. din amplasamentul perimetrului Ionӑșești 2 nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Chiră de baltă - Sterna hirundo În România are statut de oaspete de vară. Habitat: Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ȋn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000, populaţia speciei a fost estimată la 3 - 5perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional la nivel naţional. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei specie. Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii prielnice pentru cuibărirea acestei specii. Indivizi singulari s-au identificat in zbor in zona de amplasament. Activitatea de extracţie și sortarea a agregatelor minerale pe amplasamentul perimetrului Ionӑșești 2, nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, cat si a speciilor de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de desfӑșurarea activitӑții de extracție și sortare agregate minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicoreșți, județul Galați , menționӑm urmӑtoarele: din speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CE, în majoritate păsări acvatice, doar unele dintre acestea (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo) au fost observate ȋn zona de amplasament, alte specii (Egretta alba, Ciconia ciconia) s-au identificat in zbor pe suprafetele invecinate perimetrului de extracție și sortare agregate; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, in zona de amplasament a perimetrului Ionӑșești 2, comuna Nicorești, județul Galați s-au observat in zbor: Falco tinnunculus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Merops apiaster, Vanellus vanellus, din alte specii, identificate in afara perimetrului studiat amintim de: Phalacrocorax carbo, Buteo buteo, Cygnus olor, Anasa crecca, Anas platyrtynchos. In ceea ce priveste migratia pasarilor specificam faptul ca cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galati, în special, sunt puţine. Pentru zona


Raport la Bilanţul de mediu nivel I studiatӑ se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie pe cursul raului Siret, frecventat, in special, de specii de păsări acvatice. Observatiile efectuate in zona de studiu au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu. Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul situat ȋn terasa, perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicoresti, judetul Galati”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate. S-au inregistrat, relativ, putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriuzisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale bazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia. Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în formă de dispersie. Perimetrul de extracție și sortare agregate minerale reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire. La aceste aspecte se adauga pasunatul practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale, etc. Prin desfӑșurarea activitӑții ȋn terasa râului Siret, ȋn perimetrul Ionӑșești, comuna Nicorești, judetul Galati” nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraţie a păsărilor. In Tab.1 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu. In timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 20 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu alte zone umede din Lunca Siretului Inferior, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa. Este evident ca suprafata redusa a perimetrului de exploatare (suprafaţă de 84.950 mp), formata din aluviuni cu petris si bolovanis, inconjurata de terenuri pasunate, si in general, zona afectata din punct de vedere antropic, din vecinatatea obiectivului de investitie, nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie. Astfel, nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a perimetrului Ionӑșești 2, situat ȋn terasa raului Siret, nu exista o migratie intensa a avifaunei. Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus, Anas platyrhynchos, Vanellus vanellus s.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse. Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice, identificate in aceasta perioada. De obicei pasarile rapitoare vânează solitare peste suprafetele de pasune din zonă. Astfel, urmare a observatiilor realizate speciile Buteo buteo, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate in timpul migratiei, fara a stationa sau a se hrani in zona.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I La fel si speciile acvatice Egretta garzetta, Ardea cinerea, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Larus cachinnans s.a. s-au identificat in zbor peste perimetrul studiat, fara a se opri pentru popas sau hranire. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea acestui proiect speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Specii de pasari identificate in perioada migratiei Tabel 1

Nr. crt. Nume ştiinţific Denumire

popular Data observării Număr exemplare Fenologie Observatii

1. Phalacrocorax carbo

Cormoran mare IV.2012; IX-X.2012 30ex. OV

grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-E

2. Egretta alba Egreta mare III-IV.2012;IX-X.2012 5 ex. OV exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N;

3. Egretta garzetta Egreta mică IV.2012; IX.2012 14 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N;

4. Ardea cinerea Starc cenusiu IV.2012; IX.2012 9 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N; N-S-V

5. Ciconia ciconia Barză albă III-IV.2012;VII-IX.2012 45 ex. OV

grupuri de pasari în zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V; N-S-E

6. Cygnus olor Lebada de vara III-IV.2012;X-XI.2012 24 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

7. Anas platyrhynchos Rata mare II-XII.2012 130 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 40-50 m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V

8. Anas crecca Rata mica III.2012; X-XI.2012 35 ex. P/OI grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: directia de zbor: S-E,N; N-S-V

9. Buteo buteo Sorecar comun III-IV.2012;X.-XI.2012 8 ex. MP

exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-E

10. Vanellus vanellus Nagat IV.2012;IX.2012 45 ex. OV

grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V

11. Tringa nebularia

Fluierar cu picioare verzi

X.2012 16 ex. P grupuri de păsări in zbor; inaltimea de zbor 10-12 m; directia de zbor: S-NE; N-S-V

12. Larus ridibundus

Pescarus razator III-IV.2012;X-XI.2012 50 ex. MP

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

13. Chlidonias hybridus

Chirighita cu obraji albi IV.2012; V-IX.2012 60 ex. OV


14. Sterna hirundo Chira de balta IV-IX.2012 15 ex. OV


15. Merops apiaster Prigorie IV-V.2012; IX.2012 12 ex. OV

grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,N; N-S-E

16. Alauda arvensis

Ciocârlie de câmp III-IV.2012;IX-X.2012 18 ex. MP

grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-S-V



17. Hirundo rustica Rândunică IV.2012; IX-X.2012 30 ex. OV grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-E

18. Motacilla alba Codobatură albă III.2012; IX-X.2012 14 ex. OV

Grupuri de pasari; inaltimea de zbor 15-20 m; directia de zbor: S-V, N; N-S-V, E

19. Sturnus vulgaris Graur III.2012; IX-XI.2012 75 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 30-40 m; >150 m, directia de zbor: S-N-E; N-S-V

20. Fringilla coelebs Cinteză III.2012; IX-XI.2012 23 ex. MP

grupuri de păsări; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E; N-S-V

Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus



Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit


1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Repro- ducere Iernat Pasaj Sit


1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B

1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B

2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele: 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion,; 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii; 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Tipurile de habitate mentionate nu au fost identificate pe perimetrul de extracție și sortare agregate minerale Ionӑșești 2, comuna Nicoresti, judetul Galati. Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi efectele anticipate ale activitӑții de extracție și sortare agregate minerale

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra) Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Extracția și sortarea agregatelor minerale nu va avea un impact asupra rӑspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Nu vor fi afectate habitate utilizate de această specie pentru hrănire, odihnă sau construirea vizuinii. Popandău comun (Spermophilus citellus) Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, islazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Pe suprafaţa și în vecinătățile perimetrului Ionӑșești 2, nu au fost identificate galerii ale speciei sau exemplare ale acestui taxon. Extracția și sortarea agregatelor minerale nu va afecta habitate ocupate de aceastӑ specie la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Specile de mamifere Lutra lutra si Spermophilus citellus nu s-au identificat in aria de studiu a perimetrului.



Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis) Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Suprafaţa amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât activitatea de extracție și sortare agregate minerale nu va influenţa abundenţa şi distribuţia speciei la nivelul sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Observațiile efectuate în teren nu au evidențiat prezența acestei specii pe suprafața sau în vecinătatea perimetrului Ionӑșești 2, comuna Nicorești, județul Galați. Triton cu creastă (Triturus cristatus) Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Habitatul preferat de aceastӑ specie nu este prezent ȋn amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a desfӑșurӑrii activitӑții de extracție și sortare agregate minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicorești, judetul Galați. Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina) Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a desfӑșurӑrii activitӑții de extracție și sortare agregate minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicorești, judetul Galați. Speciile de herpetofauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat in aria perimetrului de extracție și sortare agregate minerale. Analizand aspectele biologice si ecologice ale speciilor mentionate se constata faptul ca specia Emys orbicularis populeaza ape dulci, lin curgatoare si statatoare (iazuri, lacuri), cu malurile acoperite de vegetatie. Triturus cristatus, specie predominat acvatică, prefera ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, cat si bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri), iar specia Bombina bombina, populează ochiurile de apă, baltile permanente sau temporare. In ceea ce priveste perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati, aceasta nu reprezinta un habitat optim existentei speciilor protejate de amfibieni si reptile amintite mai sus.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Se remarca lipsa vegetatiei tipice de mal, a vegetatiei palustre si plutitoare, la fel si prezenta in structura vegetatiei, predominant, a speciilor terestre, ce nu creaza conditii propice de viata pentru speciile de amfibieni si reptile amintite. Pe perimetrul studiat, cat si vecinatati nu se afla bazine statatoare de apa (iazuri, lacuri), prielnice pentru speciile respective de herpetofauna. Zona analizata este supusa unui intens proces de ruderalizare a vegetatiei, la aceasta se adauga speciile alohtone invazive, mai ales in cadrul unui ecosistem caracterizat printr-un grad ridicat de naturalitate. Dintre speciile cu impact negativ mentionam: Xanthium italicum, Conyza canadensis, Erigeron annuus, Ambrosia artemisiifolia, Datura stramonium. Legat de relevanţa sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior pentru speciile protejate de herpetofauna, in formularul Natura 2000 populaţiile speciilor respective sunt notate cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Având ȋn vedere faptul cӑ speciile de herpetofaunӑ nu s-au identificat ȋn perimetrul de extracție și sortare agregate minerale Ionӑșești 2, nu se anticipeaza un impact negativ semnificativ asupra populatiilor speciilor respective.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Avatul (Aspius aspius) Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificatӑ in zona de studiu. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei. Zvarluga (Cobitis taenia) Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificatӑ in zona perimetrului studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei. Porcusorul de nisip (Gobio kessleri) Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat:


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei. Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus) Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei. Raspar (Gymnocephalus schraetser) Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei. Tiparul (Misgurnus fossilis) Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei. Sabita (Pelecus cultratus) Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Boarta (Rhodeus sericeus amarus) Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei. Dunarita (Sabanejewia aurata) Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei. Fusar (Zingel streber) Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei. Fusar mare (Zingel zingel) Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Având ȋn vedere cӑ extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2 se desfӑșoarӑ ȋn terasӑ, la cca 300m de digul de apӑrare al râului Siret, nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Radasca (Lucanus cervus) Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in toate zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie


Raport la Bilanţul de mediu nivel I cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2, nu va avea nici un impact asupra speciei, nu vor fi afectate suprafeţe care prezintă trunchiuri uscate. Vertigo angustior Habitat. Specie higrofila, aproape palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In România este o specie de campie, dar poate ajunge pana la altitudini de 1000 m. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Extracția și sortarea agregatelor minerale ȋn perimetrul Ionӑșești 2, nu va avea nici un impact asupra speciei

Starea actuală a florei, vegetaţiei şi habitatelor din perimetrul studiat Perimetrul Ionasesti 2 este amplsat in terasa raului Siret, aflat la cca 300 m in exteriorul digului de pe malul drept al viitoarei acumulari de la Cosmesti, pe teritoriul administrativ al comunei Nicoresti, judetul Galati, in extravilanul acesteia.

Pct. X Y 1. 491807 675963 2. 491739 676043 3. 491459 676055 4. 491463 675995 5. 491492 675870 6. 491544 675773 7. 491604 675625

Coordonatele de delimitare a

perimetrului conform Fișei perimetrului de exploatare anexӑ la

Permisul de exploatare

Fig. 1. Perimetrul de exploatare Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati

Perimetrul de exploatare face parte dintr-un areal care se incadreaza in partea de nord a Campiei Romane – Campia Siretului inferior, la contactul cu partea sudica a Culoarului Siretului, altitudinea medie din zona fiind de 50.0 m. Din punct de vedere morfologic perimetrul este situat in vechea lunca a Siretului, forma de relief depresionara aparuta ca rezultat al activitatii de eroziune si depunere a raului Siret.



Fig. 2. Perimetrul de exploatare Ionansesti (extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi) Zacamantul de agregate minerale din perimetrul de exploatasre, constituite din depozite de varsta Holocen superior (nisip, pietris si bolovanis), este situat in terasa din lungul malului drept al raului Siret, la nord de podul rutier Cosmesti, in albia majora acestuia. Metode folosite pentru studiul speciilor de flora, metodologie, aparatura folosita, vizite in teren etc. Studii asupra florei si vegetatie zonei studiate s-au realizat in perioada mai-august 2012. Activitatea de cercetare a habitatelor si speciilor de flora a constat in deplasari periodice in care s-a urmarit cunoasterea cat mai buna a suprafetelor acoperite cu vegetatie, inventarierea speciilor de plante, mai ales a celor grupate in fitocenoze care pot edifica habitate de interes comunitar. Zona vizata a fost strabatuta in totalitate, astfel incat, sa fie observate si determinate toate aspectele necesare stabilirii corecte a identitatii speciilor de plante si a comunitatilor vegetale. Activitatile propuse au constat in:

- documentare asupra zonei analizata (date existente, situatia actuala etc.); - stabilirea zonelor de cercetat; - efectuarea vizitelor de teren; - notarea datelor observate in fisele de lucru; - identificarea speciilor de plante prezente; - stabilirea statutului sozologic si a starii de conservare a speciilor de plante inventariate; - identificarea tipurilor de habitate sau a comunitatilor vegetale din zona analizata; - stabilirea starii de conservare a habitatelor identificate; - identificarea unor posibile elemente de interes conservativ (habitate de interes comunitar, specii

de plante de interes comunitar sau specii rare); - identificarea presiunilor si amenintarilor asupra vegetatiei din zona vizata; - realizarea fotografiilor.

Materialele necesare utilizate au constat in ruleta, determinator (ghid de identificare a speciilor de flora), literatura de specialitate, lupa, microscop, harti, soft-uri electronice de tip GIS, harti, aparat de fotografiat, fise de lucru pe suport de hartie, instrumente de scis, recipiente de plastic pentru colectarea materialului vegetal, hartie de ziar pentru conservarea materialului vegetal, coli de ierbar.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Metodele de studiu a florei si vegetatiei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de

plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor. Vegetatia din zona de amplasament corespunde vegetatiei de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Este destul de saraca, atat din punct de vedere al speciilor, cat si al numarului de indivizi, acoperirea terenului nu atinge valori maxime. Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. De altfel, cu putine exceptii, speciile erbacee identificate sunt specii cu ciclu de viata scurt (terofite – specii anuale), care necesita in fiecare an conditii sigure de vegetare, respectiv lipsa stratului permanent de apa. Speciile forestiere (plopul euramerican – Populus x canadensis) formeaza monoculturi destul de extinse pe malul drept al Siretului, insa fara valoare conservativa sau peisagistica, iar speciile de salcie (Salix spp.) apar si pe prundis, insa intinderea acestora este limitata. Referitor la vegetatia de pe amplasamentul perimetrului de extracție și sortare agregate minerale Ionӑșești 2, aceasta este reprezentata de specii ca Conyza canadensis, specie invaziva de origine americana, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia sp. s.a., specii ce reprezinta comunitati ruderale, fara insa vreun corespondent in conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 2).



Fig. 3. Aspect din amplasament – vegetatie cu Salix sp. in albia majora a Siretului

Fig. 4. Specii vegetale sporadice in zona propusa spere exploatare (Verbascum phlomoides, Artemisia annua, Conyza canadensis etc.)

Plantele identificate sunt comune, majoritatea spontane, fara importanta conservativa. Nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive – al caror efect predominant se poate cu usurinta identifica, respectiv inlaturarea speciilor native prin capacitatea exacerbata de a patrunde in habitate noi pe care le invadeaza, favorizate de conditiile climatice (veri lungi cu climat excesiv, marcat prin temperaturi inalte si uscaciune): Amaranthus retroflexus, Conyza canadensis, Xanthium spinosum, X. strumarium s.l. etc



Fig. 5. Vegetatie ruderala de pe perimetrul studiat cu specii comune, sinantrope, fara valoare conservativa

Valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de desfӑșurarea activitӑții de extarcție și sortare agregate minerale desfӑșuratӑ ȋn terasa, ȋn perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati” şi nu se impun măsuri speciale de conservare. Avand in vedere lipsa habitatelor de interes comunitar desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, a vegetatiei spontane cu valoare conservativa, apreciem un impact negativ nesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de interes comunitar. Aplicarea unor masuri generale pentru reducerea/ eliminarea impactului va contribui la mentinerea unei stari bune de conservare atat a suprafetelor cu vegetatie aflate in imediata apropiere a zonei de exploatare, implicit a zonei de exploatare, dintre care enumeram:

- evitarea raspandirii speciilor invazive prin inlaturarea mecanica a acestora si depozitarea resturilor vegetale in afara zonelor cu vegetatie naturala;

- evitarea poluarii zonelor exploatate, prin scurgeri de combustibili sau substante uleioase provenite de la intretinerea utilajelor; vor fi prevazute substante absorbante in cazul unor scurgeri accidentale si eliminarea acestora in locuri special destinate;

- deseurile menajere si de orice alta natura vor fi colectate selectiv si eliminate din amplasament prin societati abilitate, pentru a evita poluarea vegetatiei si habitatelor;

- utilajele vor fi in stare perfecta de functionare si cu inspectia tehnica la zi; se va evita realizarea de drumuri de acces/exploatare suplimentare, fiind utilizate cele existente, pentru a nu diminua si mai mult zonele afectate deja sau altele noi prin eliminarea vegetatiei;

- evitarea generarii unor cantitati mari de praf, care se pot depune pe vegetatie, prin utilizarea unor sisteme de stropit;

- se vor utiliza drumurile existente, pentru a nu diminua si mai mult zonele afectate deja sau altele noi prin eliminarea vegetatiei;

- evitarea extinderii zonelor afectate; - la finalizarea perioadei de operare, suprafetele afectate vor fi readuse la starea initiala prin

eliminarea oricaror materiale/ deseuri rezultate in urma activitatilor antropice si prin revegetare, utilizand specii vegetale caracteristice zonei de vegetatie in care se afla amplasamentul.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Starea actuală a faunei din perimetrul studiat şi imprejurimi Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studait si vecinatati In ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat pe durata 2012, prin intocmirea unui plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei, precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Observatii vizuale directe si colectari de probe S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din perimetrul de extracție și sortare agregate minerale Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati” si vecinatati, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat. S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica. Observatii (aparate optice) si inregistrari foto Realizarea observatiilor in teren prin utilizarea de binocluri: DEKAREM 10x50, CARL ZEISS JENA, aparate foto: CANON EOS 30D. Corelarea cu datele bibliografice existente S-au analizat date generale cu privire la biodiversitatea locala/regionala (utilizarea literaturii de specialitate); au fost folosite determinatoare si alte surse bibliografice pentru identificarea in teren a speciilor de plante si animale (nevertebrate si vertebrate): Determinator ilustrat al plantelor vasculare”, vol. I şi II (Beldie, 1979); determinator pentru păsări: “Guide des Oiseaux d’Europe” (Peterson et. al., 1989); determinare pentru speciile de reptile: Reptilia. Fauna RPR, vol. XIV, Fasc. 2 (Fuhn şi colab. 1961); determinare pentru speciile mamifere: Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Mamifere (Botnariuc, Tatole, 2005). Metode de studiu a faunei In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2012, lunile martie-iunie. S-au efectuat cate 2-4 vizite in zona perimetrului de exploatare si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor (Cogalniceanu, 1997). Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe. Un rol important in stabilirea distributiei amfibienilor si reptilelor in zona l-a jucat si animalele ucise de traficul rutier sau de catre localnici. In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studiata. Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Metode de studiu a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. Astfel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tuturor păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. Trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită. Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii Pentru prognozarea impactului produs de activitatea de extracție și sortare agregate minerale ȋn terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati au fost luate în calcul speciile de avifauna, care au stat la baza desemnarii ariei de protecție specialӑ avifaunisticӑ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, precum şi habitate si specii de faună întâlnite in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie. Aprecierea/cuantificarea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii: - tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatarii si vecinatati; - calitatea ecosistemelor prezente pe perimetrul studiat şi imediata vecinatate; - numarul de specii de pasari protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatati, inclusiv cele care au stat la baza desemnarii sitului de importanta comunitara ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; - marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatatea acesteia, raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior; - ecologia altor specii de fauna identificate în zona investigata; - alte specii de fauna (herpetofauna, mamofauna) semnalate in zona analizata; - activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia; - impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele disponibile). Fauna din zona perimetrului de exploatare si vecinatati, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente indeosebi specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (ordinul Isopoda) şi Insecta (ordinele Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera). Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici. Ihtiofauna In ceea ce privesc speciile de ihtiofauna caracteristice Siretului inferior, si in special speciile protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri), Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata), Fusar mare (Zingel zingel), Fusar (Zingel streber) – menţionate în formularul standard Natura 2000 ca specii de importanţă comunitară, acestea nu vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece proiectul nu intervine in mediul acvatic al râului Siret, amplasamentul fiind situat la cca 300 m in exteriorul digului de pe malul drept. Herpetofauna Herpetofauna este reprezentata de speciile Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului, la fel si speciile Lacerta agilis si Lacerta viridis, identificate pe suprafetele invecinate perimetrului, poalele versantilor erozionali cu vegetatie ierboasa. Rana esculenta (broasca mică de lac). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in zona de amplasament. Prefera habitate, predominant acvatice. Este inclusa in Legea 49/2011, Anexa 5A. Impact estimat: Specia va fi afectată nesemnificativ de activitatea de extracție și sortare a agregatelor minerale ȋn terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Natrix natrix (şarpele de casă). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Populează locurile din preajma lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii etc., ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Impact estimat Specia va fi afectată nesemnificativ de activitatea de extracție și sortare a gregatelor ȋn terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati”. Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în vecinatatea perimetrul studiat. Prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Este inclusa in Anexa 4 a Directivei Habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a extracției și sortӑrii agregatelor ȋn perimetrul Ionӑșești 2, situat ȋn terasa raului Siret va fi nesemnificativ . Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale speciei s-au observat in vecinatatea amplasamentului. Inclusa in Anexa 4 a Directivei Habitate, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei urmare a activitӑții de extracție și sortarea a agregatelor minerale ȋn Perimetrul Ionӑșești 2. Speciile de herpetofauna amintite vor fi afectate nesemnificativ de activitatea de extracție și sortare a agregatelor minerale de rau din perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati, datorate modului activ de viata, a mobilitatii sporite si capacitatii adaptive a speciilor la noile conditii de mediu. Asadar, datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se


Raport la Bilanţul de mediu nivel I retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere cerinţele ecologice ale acestora, obiectivele reduse observate, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ de activitӑțile de extracție șisortare agregate minerale ȋn perimetrul studiat. Mamifere Arvicola terrestris (sobolan de apă). Relevanţa sitului pentru specie: indivizi singulari identificați în afara amplasamentului perimetrului. Specia nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Mustela nivalis (nevastuica). Relevanţa sitului pentru specie: specie semnalată în zona limotrofă perimetrului de extracție și sortare agregate. Indivizi singulari ai speciei s-au identificat pe terenurile cu vegetatie densa din preajma versantilor erozionali de pe malul stang al luncii raului Siret. Este inclusa in Anexa 5B din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Vulpes vulpes (vulpe). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari s-au identificat in vecinatatea amplasamentului, aflati in cautare de hrana. Este inclusa in Anexa 5B din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Lepus europaeus (iepure de cîmp). Relevanţa sitului pentru specie: Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului Ionӑșești 2, ȋn cӑutare de ascunzișuri și hrӑnire. Este inclusa in Anexa 4A din Legea nr. 49/2011. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Referitor la speciile de mamifere, in zona studiata nu s-au inregistrat specii protejate. Speciile identificate au inregistrat efective reduse, fiind semnalate prin exemplare izolate in afara perimetrului de extracție și sortare agregate minerale sau in trecere peste zona studiata, aflandu-se in cautare de hrana. Păsări In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a perimetrului de extracție și sortare a agregatelor minerale din terasa râului Siret, situat la cca 300m fațӑ de digul de apӑrare.

Fig. 6. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona amplasamentului

24%

27%

46%

3%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj


http://www.animalpedia.ro/nevastuica/


Lista speciilor de pasari observate in zona studiata Tabel 2

Legendă: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-parţial migratoare; OV-oaspeţi de vară; P-pasaj; OI- oaspete de iarnӑ);

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Familia Ordinul

Nr.ex. observate

Statut fenologic Observaţii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes 30 ex. OV în zbor 2. Egretta alba egreta mare Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. OV In zbor 3. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 14 ex. OV în zbor 4. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes 9 ex. OV în zbor 5. Cygnus olor lebada de vara Anatidae Anseriformes 16 ex. MP în zbor 6. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes 130 ex. MP în zbor 7. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes 8 ex. MP In zbor 8. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes 2 ex. MP în zbor

9. Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi Charadriidae Charadriiformes 6 ex. P în zbor/pe sol

10. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes 45 ex. OV în zbor 11. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes 50 ex. MP în zbor 12. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes 25 ex. MP în zbor 13. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes 6 ex. OV în zbor 14. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes 12 ex. OV în zbor 15. Upupa epops pupaza Upupidae Coraciiformes 3 ex. OV în zbor/pe sol 16. Alauda arvensis ciocarlie de camp Alaudidae Passeriformes 18 ex. MP în zbor 17. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 30 ex. OV în zbor 18. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 17 ex. OV în zbor 19. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes 14 ex. OV în zbor/pe sol 20. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 9 ex. OV în zbor 21. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 16 ex. S în zbor 22. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 12 ex. S în zbor/pe sol 23. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes 45 ex. S în zbor/pe sol 24. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes 10 ex. S în zbor/pe sol 25. Oriolus oriolus grangur Oriolisae Passeriformes 6 ex. OV în zbor 26. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 75 ex. MP în zbor/pe sol 27. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 35 ex. S în zbor/ tufarisuri 28. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 23 ex. MP în zbor 29. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes 15 ex. S/OI în zbor 30. Emberiza citrinella presură galbenă Emberizidae Passeriformes 8 ex. S în zbor/ tufarisuri


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Sunt prezentate in continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a perimetrului de extracție și sortare agregate minerale de râu situat ȋn terasa mal drept – Perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicoresti, judetul Galati” (Tabel 2): Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mare a fost semnalat în zbor traversând perimetrul. Specie identificata prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul in sine (aluviuni cu pietris si bolovanis), nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Egretta alba (egreta mare). Relevanţa sitului pentru specie: Exemplare singulare/grupuri de pasari ale speciei s-au intalnit in zbor in afara zonei de amplasament. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile pentru hranire, reproducerea indivizilor speciei. Deplasarile pasarilor erau directionate spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Legea nr. 49/2011, Anexa 3. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor in zona de amplasament a proiectului “Extragerea de nisipuri si pietrisuri din terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti, comuna Nicoresti, judetul Galati prin exemplare singulare/grupuri de pasari. Unele pasari s-au intalnit la hranire pe malul raului Siret. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Deplasarile pasarilor erau directionate spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I, Legea nr. 49/2011, Anexa 3. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a se opri pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul in sine (aluviuni cu pietris si bolovanis), nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Cygnus olor (lebada de vara). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin grupuri de pasari in zbor in afara zonei de amplasament. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranire, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament, in special legate de hranire. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Anas platyrhynchos (rata mare). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. S-au observat stoluri de rate, ce zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul in sine (cu aluviuni din pietris si bolovanis), nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand suprafete acvatice. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Buteo buteo (sorecar mare). Relevanţa sitului pentru specie: Indivizi singulari/grupuri de pasari identificati in zonele limitrofe amplasamentului. Habitatele preferate ale speciei sunt cele cu vegetatie arboricola pentru odihna si suprafete de terenuri agricole, unde se afla in cautare de hrana. Suprafata amplasamentului este imcompatibilӑ cu conditiile ecologice ale speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Falco tinnunculus (vânturel roşu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor pe suprafetele invecinate perimetrului studiat. Prefera suprafete cu arbori pentru odihna si cuibarit, iar pentru hranire terenuri descoperite. Nu s-a intalnit pe perimetrul proiectului, amplasamentul in sine (cu aluviuni de pietris si bolovanis), nu ofera conditii favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand alte zone. Specie inclusă în Legea nr. 49/2011, Anexa 4B. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Tringa nebularia (fluierar cu picioare verzi). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in timpul migratiei in zonele limitrofe obiectivului. S-au observat grupuri de pasari, pe malul raului Siret. Pasarile se deplasau in diferite directii, atat in amonte, cat si aval de perimetrul proiectului. Amplasamentul in sine (aluviuni cu pietris si bolovanis), nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranire, pasarile preferand cursul de apa al Siretului. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Vanellus vanellus (nagat). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zona de amplasament a perimetrului. Grupuri de pasari in zbor s-au observat pe terenurile invecinate. Amlasamentul proiectului nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranirea, reproducerea indivizilor speciei. Pasarile spre deplasau spre suprafetele acvatice din amonte si aval de amplasament. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Larus ridibundus (pescăruş râzător). Relevanţa sitului pentru specie: Pescarusul razator s-a identificat în zona perimetrului studiat. Grupuri mai mari de pasari s-au observat, mai ales, pe perioada migratiei. Astfel, deplasarile pasarilor erau legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire, acestea urmand cursul raului Siret. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Relevanţa sitului pentru specie: La fel ca si specia precedenta, pescarusul razator a fost observat in zona de amplasament a perimetrului prin grupuri de pasari, ce urmau cursul raului Siret. Deplasarile acetora au fost legate de gasirea locurilor de popas, odihna si hranire. Perimetrul studiat nu ofera conditii prielnice indivizilor speciei. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari aflate în zbor. La fel ca si alte specii de starci si egrete, s-a identificat prin indivizi singulari/grupuri de pasari, fara a stationa pe amplasament pentru popas, odihna sau hranire. Pasarile zburau in amonte de perimetru. Amplasamentul in sine (aluviuni cu pietris si bolovanis), nu ofera conditii ecologice favorabile speciei pentru adapost, hranire, reproducere, pasarile preferand zone cu suprafete intinse de apa. Specie inclusă în


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Directiva Păsări, Anexa I, Legea nr. 49/2011, Anexa 3. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Merops apiaster (prigorie). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit prigoria prefera maluri, abrupturi pe cursul raului Siret, unde isi sapa cuiburi, iar pentru hranire - terenuri descoperite. Specie inclusă în Legea nr. 49/2011, Anexa 4B. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Upupa epops (pupăză). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat prin indivizi singulari in zbor, cat si pe sol. Pasarile observate se aflau in cautare de hrana. Cuibareste pe terenurile invecinate amplasamentului. Specie inclusă în Legea nr. 49/2011, Anexa 4B. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Riparia riparia (lâstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Identificata prin grupuri de pasari, efective mai mari inregistrandu-se in migratie. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Hirundo rustica (rândunică). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. In numar mai mare intalnita in timpul migratiei. Cuibareste in localitati, se hraneste pe terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Motacilla alba (codobatură albă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalata în zbor în zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari, efective mai insemnate inregistrandu-se in migratie. Prefera locuri cu camp deschis, langa ape, rauri, asezaru umane. In zona de amplasament pasarile se aflau, in special, in cautare de hrana. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Parus coeruleus (piţigoi albastru). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Parus major (piţigoi mare). Relevanţa sitului pentru specie: la fel ca si specia precedenta, pitigoilul mare s-a identificat prin grupuri de pasari in cautare de hrana. Prefera suprafete cu arbori pentru hranire si cuibarit din cursul raului Siret. Vegetatia de pe amplasament nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Pica pica (coţofană). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe sol. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera locuri cu vegetatie


Raport la Bilanţul de mediu nivel I arboricola si arbustiva densa, iar pentru hranire – terenuri descoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Corvus monedula (stăncuţă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola si arbustiva, versantii abrupti etc. de pe cursul raului Siret. Identificata si in localitatile invecinate. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor. Astfel, pentru cuibarit coara de semanatura prefera locuri impadurite de pe cursul raului Siret, iar pentru hranire – locuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Corvus corone cornix (cioară grivă). Relevanţa sitului pentru specie: S-a identificat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Astfel, pentru cuibarit cioara griva prefera suprafetele impadurite, iar pentru hranire – suprafete deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Sturnus vulgaris (graur). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor, cat si pe sol. Cuibareste in vegetatia arboricola de pe cursul raului Siret. Se hraneste pe terenuri deschise, terenuri agricole, pasuni, asezari umane. Pe amplasament pesarile se afla in cautare de hrana. Amplasamentul nu ofera conditii favorabile pasarilor in ceea ce priveste hranirea si cuibaritul. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Passer montanus (vrabie de câmp). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identifricata in zona de amplasament prin indivizi singulari, cat si grupuri de pasari aflate in zbor si pe vegetatia arbustiva din zona. Pe amplasament pasarile sunt in cautare de hrana. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona, iar pentru hranire – terenuri decoperite. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Fringilla coelebs (cinteză). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona de amplasament prin grupuri de pasari aflate in zbor. Efective mai insemnate s-au inregistrat in perioada migratiei. Astfel, pentru cuibarit cinteza prefera padurile, iar pentru hranire – suprafete deschise, liziere de padure, livezi, gradini etc. Astfel, pasarile tranziteaza perimetrul in cautarea locurilor de popas, odihna si hranire. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Carduelis carduelis (sticlete). Relevanţa sitului pentru specie: Specia s-a observat in zona perimetrului studiat prin grupuri de pasari in zbor. Prefera vegetatia arboricola de pe cursul raului


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Siret. Deplasarile pasarilor au fost legate de cautarea locurilor de hranire. Se hraneste pe suprafete deschise, liziere etc. Ca si in cazul altor specii de pasari, amplasamentul proiectului nu ofera conditii ecologice favorabile speciei. Specie inclusă în Legea nr. 49/2011, Anexa 4B. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. Emberiza citrinella (presură galbenă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor pe suprafetele invecinate perimetrului studiat. Prefera suprafete cu arbori si suarboret pentru odihna si cuibarit, iar pentru hranire terenuri descoperite. Nu s-a intalnit pe perimetrul proiectului, Amplasamentul studiat nu ofera conditii favorabile speciei pentru hranire si reproducere, pasarile preferand alte zone. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de activitatea de extracție și sortare agregate minerale. In corespundere cu legislaţia în vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul perimetrului situat ȋn terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Ionasesti). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe perimetrul situat ȋn terasa raului Siret, in perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicoresti, judetul Galati” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.).


Raport la Bilanţul de mediu nivel I g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati. In concluzie, referitor la speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul Ionasesti 2, comuna Nicoresti, judetul Galati” situat ȋn terasa râului Siret, menţionăm următoarele: biodiversitatea perimetrului studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul perimetrului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa. Nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament, cat si in imprejurimi; tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul perimetrului de extracție și sortare agregate; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 , la fel si speciile de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, in majoritate, au fost identificate in zbor tranzitand perimetrul studiat; impactul asupra biodiversitatii din perimetrul Ionӑșești 2, urmare a realizării activităţilor de extracție și sortare agregate minerale este nesemnificativ. 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE 3.1. Istoricul amplasamentului Datele care sunt prezentate în continuare referitoare la activitatea care s-a desfăşurat pe amplasament au fost furnizate de beneficiar. Acest capitol are o arie extinsă de prezentare deoarece reprezintă baza informativă, prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative, anterioare şi prezente asupra mediului şi este menit să aducă precizări referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului. Totodată prin analiza efectuată, se va evalua impactul posibil a fi fost generat din activitatea de extracţie a pietrişului şi nisipului (perimetru de exploatare şi staţia de spălare-sortare agregate minerale de râu), desfăşurate pe amplasament, precum şi din măsurile luate de beneficiar în timpul funcţionării. In vederea realizării proiectului de investiţie „Construire bazin piscicol prin excavare agregate minerale” în terasa râului Siret, ȋn extravilanul comunei Nicorești, județul Galați, SC NARIES COM SRL a parcurs etapele procedurale din punct de vedere al planificării teritoriale (urbanism), gospodărire a apelor şi protecţie a mediului: Autorizaţia de mediu nr. 81 din 03.05.2007 revizuită la 15.12.2008 (valabilă până la 02.05.2012) emisă de APM Galaţi, pentru Extracția pietrișului și nisipului (cu stație de sortare –spӑlare) la sediul secundar din sat Coasta Lupei, Comuna Nicorești, T 132, P 2319 (perimetrul de exploatare Ionӑșești), Judeţul Galaţi;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Certificat de urbanism nr. 40/2059 din 14.05.2007 eliberat de Consiliul Judeţean Galaţi; Aviz de gospodărire a apelor nr. 189/26.06.2007 emis de AN Apele Române – Direcția Apelor Siret Bacӑu; Avizul nr. 1967/CJ/29.10.2008 emis de Academia Românӑ-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru Stația de sortare-spӑlare; Avizul emis de Societatea Ornitologicӑ Românӑ; Contract de concesiune; Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Extracție de nisipuri și pietrișuri din terasa râului Siret, ȋn vederea amenajӑrii unui iaz piscicol, comuna Nicorești, Sat Coasta Lupei, județul Galați” ȋntocmit de PFA Delia Gușӑ și Biolog Maftei Daniel; Acord de mediu nr. 9 din 09.03.2009 emis de APM Galați pentru obiectivul de investiţie „Construire bazin piscicol prin excavare agregate minerale”, amplasat ȋn terasa râului Siret, pe teritoriul administrativ al comunei Nicorești, ȋn extravilanul acesteia, județul Galați, amplasament aflat ȋn aria de protecție specialӑ avifaunisticӑ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; Permisul de exploatare nr. 15179 din 02.04.2012 emis de ANRM și Anexa B la Permisul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Ionӑșești 2, titular SC NARIES COM SRL Matca - Nota de constatare privind documentaţia tehnică pentru acordarea permisului de exploatare în perimetrul Ionӑșești 2, terasӑ, râul Siret, judeţul Galaţi; Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 21/28.03.2011 valabilӑ pânӑ la 28.03.2014 pentru „Stație de sortare-spӑlare și dotӑri aferente” emisă de AN Apele Române – Administrația Bazinalӑ de Apӑ Siret – SGA Vrancea; Acordul Primӑriei Nicorești pentru circulația pe drumurile comunale și reabilitare drum de exploatare nr. 608/27.02.2012; SC NARIES COM SRL dispune de personal specializat şi are utilajele necesare pentru a executa lucrări de exploatare a agregatelor naturale de râu în bune condiţii, conform documentaţiei depusă la ANRM nr. S/4/3538/08.12.2005 pentru obţinerea atestării. Resursele propuse a se exploata se găsesc în terasa râului Siret, pe teritoriul localităţii Nicorești, la 300m ȋn exteriorul digului de pe malul drept al viitoarei acumulӑri de la Cosmești, estimându-se o rezervӑ de cca 64.500mc pentru o suprafațӑ de 0,038kmp din totalul de 0,085kmp și o adâncime maximӑ admisӑ la extracție de 3,0m. SC NARIES COM SRL a mai desfăşurat activitatea de exploatare în albia minoră a râului Siret, în zona Ionӑșești, unde nu au fost necesare lucrări de refacere a mediului. Ȋn anii 2007 – 2011 a exploatat ȋn terasa râului Siret (4 permise de exploatare), ȋn perimetrul Ionӑșești 2 (2,7ha). Societatea a achitat o garanție financiarӑ de refacere a mediului ȋn valoare de 11250 lei și a mai completat pentru permisul solicitat o garanție de 5.300lei. In perimetrul nou instituit de 8,5ha este inclus ȋn totalitate perimetrul deținut anterior de 2,7ha și ȋn care excavarea se va face eșalonat, pânӑ la epuizarea resurselor și realizarea unui bazin piscicol. Perimetrul de exploatare Ionӑșești este amplasat ȋn terasa râului Siret, Hm 4180, aflat la 300m ȋn exteriorul digului de pe malul drept al viitoarei acumulӑri de la Cosmești, pe teritoriul administrativ al comunei Nicorești, ȋn extravilanul acesteia. Obiectul permisului de exploatare este nisipul şi pietrişul din albia majoră a râului Siret, în perimetrul temporar Ionӑșești 2, pentru care nu sunt înregistrate rezerve valorificabile în evidenţele naţionale şi se încadrează conform instrucţiunilor tehnice aprobate cu Ordinul ANRM nr. 94 din 30.04.2009, completat cu Ordinul ANRM nr. 142/20.09.2010, la art. 3, alin. 1), lit. a). 3.2. Dezvoltări viitoare In viitorul apropiat, SC NARIES COM SRL nu are în vedere extinderea activităţii în punctul de lucru din Sat Coasta Lupei, Comuna Nicorești, T 132, P 2319 (perimetrul de exploatare Ionӑșești), judeţul Galaţi.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1. Generalităţi – angajaţi/schimb; procese tehnologice 4.1.1. Situația resurselor/rezervelor In cadrul zonei avute ȋn vedere, nu au fost evaluate și/sau omologate resurse/rezerve de agregate minerale. Situația geologicӑ a regiunii și caracteristicile calitative ale substanței utile se cunosc din lucrӑrile de cercetare geologicӑ de ansamblu, observații directe ȋn excavӑrile fӑcute de localnici, precum și din activitatea curentӑ de exploatare din perioada 2007 – 2011, efectuatӑ de titular ȋn cadrul aceluiași perimetru. In aceasta perioadӑ, societatea a executat lucrӑri de exploatare pe bazӑ de permise ȋn cadrul unui perimetru cu suprafața de 2,7 ha, suprafața afectatӑ de exploatare fiind de cca. 1,20 ha, ȋn care exploatarea s-a realizat pânӑ la o adancime de cca. - 1,0 m fațӑ de cota inițialӑ a terenului, iar pe o suprafațӑ de cca. 1,0 ha, pânӑ la cca. – 1,50 m fata de nivelul acviferului freatic, volumul de agregate excavat fiind de cca. 80.000mc. Având ȋn vedere dinamica exploatӑrii ȋn urmӑtorii ani, corelatӑ cu programul lucrӑrilor de refacere a mediului, ținând cont și de adâncimea maximӑ de excavare de cca. 4,0m fațӑ de cota terenului natural (adâncimea acviferului freatic de cca. 1,5m ) și de volumul de agregate rӑmas ȋn cadrul perimetrului anterior, s-a optat pentru instituirea unui nou perimetru, ȋn suprafațӑ de 8,5ha, care include ȋn totalitate perimetrul deținut anterior și ȋn care excavarea se va realiza eșalonat, pe mai mulți ani, pânӑ la epuizarea resurselor și realizarea unui bazin piscicol. Conform indicaţiilor şi restricţiilor impuse de autoritӑțile competente, resursele de nisip și pietriș au fost evaluate numai în zona propusӑ pentru exploatare, ȋn strânsӑ corelare cu cantitatea solicitatӑ. In aceasta situație, pentru perioada 2012-2013 s-a ales pentru exploatare, o suprafata de cca. 38.000mp, amplasatӑ ȋn zona sud - vesticӑ a perimetrului, care include ȋn totalitate suprafețele excavate anterior și ȋn strânsӑ corelare cu programul de reconstrucție ecologicӑ. Suprafața propusӑ pentru excavare ȋn perioada 2012-2013 este de 38.000mp (3,80 ha) și se prezintӑ astfel: -suprafața ocupatӑ parțial de excavații anterioare – 15.000 mp -suprafața liberӑ de excavații – 23.000 mp In cadrul suprafeței propuse pentru exploatare de 38.000mp, a fost apreciat un volum total al materialului rezultat din excavații de 68.500mc repartizat astfel: util – nisipuri și pietrisuri 64.500mc; steril - sol vegetal și argile prafoase 4.000mc. Evaluarea volumelor de excavații de nisip și pietriș s-a realizat prin metoda suprafețelor, datele de bază utilizate în calculul resurselor şi la definirea acestora fiind: Suprafața perimetrului de exploatare: S = 85.000mp; Suprafața zonei de excavare: S = 38.000mp Adâncimea medie de exploatare: h = cca. 3,0m (cca. – 1,5 m Nh); Grosimea medie a utilului: g = 2,8 m Grosimea sterilului (copertei): g = 0,2 m Calculul volumelor de resurse s-a realizat prin metoda profilelor transversale ce delimitează blocuri de calcul. In cadrul conturului resurselor au fost stabilite 3 blocuri delimitate de 2 secţiuni verticale.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Evaluarea resurselor pe aceste unitaţi de calcul s-a fӑcut utilizând urmӑtoarele relații: ⇒ Suprafaţa (m2) secţiunilor ce delimitează blocurile geologice; ⇒ Distanţa (m) dintre două secţiuni succesive; ⇒ Volumul blocului geologic determinat prin relaţia:

dSSVB ⋅+

=2

21

unde: VB = volum bloc geologic (m3) S1, S2 = suprafaţa secţiunilor ce delimitează blocul geologic (m2) d = distanţa dintre secţiuni (m) Volumul total al resurselor a fost determinat prin relaţia:

∑=1

nBVV

unde: n = numărul de blocuri geologice. Calculul volumului de excavații

Unitatea de calcul

Suprafaţa secţiunilor ce delimitează blocul

(m2)

Distanţa dintre secţiuni /

lungime şenal (m)

Suprafaţa medie (m2)

Volum exploatabil

(m3)

1 - S1 = 254,00 94 127,00 23.876,00 2 S1 = 254,00 S2 = 244,00 100 249,00 24.900,00 3 S2 = 244,00 - 64 122,00 15.616,00

Total Rotunjit

64.392,00 64.500,00

Calculul volumului de steril

Unitatea de calcul

Suprafaţa secţiunilor ce delimitează blocul

(m2)

Distanţa dintre secţiuni /

lungime şenal (m)

Suprafaţa medie (m2)

Volum exploatabil

(m3)

1 - S1 = 14,00 94 14,00 1.216,00 2 S1 = 14,00 S2 = 20,00 100 17,00 1.700,00 3 S2 = 20,00 - 64 20,00 1.280,00

Total Rotunjit

4.196,00 4.000,00

Tinând cont de volumul total de balast existent ȋn cadrul zonei de exploatare volumul copertei și imobilizӑrile ȋn taluzele excavației, ȋn perioada 2013-2014 se va excava un volum de 64.500mc nisip și pietriș. 4.1.2. Stația de sortare – spӑlare Stația de sortare – spalare prelucreazӑ agregatele extrase ȋn baza permisului de exploatare eliberat de ANRM și Autorizatiei de gospodarire a apelor emisӑ de AN Apele Române, excavația rezultatӑ fiind ulterior amenajatӑ ca bazin piscicol. Construcțiile, amenajӑrile tehnologice sunt amplasate pe o suprafațӑ de 7.500 mp, și anume:


Raport la Bilanţul de mediu nivel I sediu administrativ și social; stație de sortare-spӑlare; depozite agregate; bazin de alimentare cu apӑ tehnologicӑ; bazin de evacuare ape uzate; drumuri de acces; Stația de sortare – spӑlare este produsӑ de S.C. MECON S.A. Brașov și are urmӑtoarele componente: buncӑr metalic cu ȋnchizӑtor alimentator; banda de alimentare balast: L x l = 27,2m x 650mm; eșafodaje ciur cu platforme, pâlnii, jgheaburi sorturi, instalație de stropire – spӑlare; ciur vibrator; clasor cu șnec: ∅ 800 mm x 7.000 mm cu suport de sprijin și platforma de acces; benzi transportoare pentru sorturi: L x l = 15m x 500mm; platforma balastatӑ; drenaje și canale de scurgere a apelor meteorice; Fluxul tehnologic al statiei de sortare – spalare este urmatorul: depozit de agregate ⇒ buncӑr alimentare ⇒ bandӑ transportoare de alimentare ⇒ ciur vibrator și instalație de spӑlare ⇒ clasor cu șnec pentru cele 5 sorturi ⇒ benzi transportoare pentru sorturi ⇒ depozite la sol. Stația de sortare este dimensionatӑ pentru o capacitate de 40mc/h, 80.000mc/an, obținându-se 5 sorturi: 0-3mm, 3-7mm; 7-16mm; 16-25mm și refuz (> 25 mm). De la buncӑrul de alimentare, prin intermediul unei benzi transportoare materialul este dirijat cӑtre ciurul vibrator, unde are loc separarea pe sorturilor, concomitent cu spӑlarea agregatelor. Sortul 0–3 mm este dirijat ȋmpreunӑ cu jetul de apӑ, cӑtre șnec, de unde este depus la sol, iar celelalte sorturi sunt preluate direct de la ciur, de benzile transportoare și depozitate la sol. Depozitarea produselor finite se face la sol, ȋn padocuri cu pereți despӑrțitori din prefabricate din beton, de unde sunt ȋncӑrcate ȋn autobaculante și transportate la beneficiari. Dotӑrile anexe fluxului tehnologic sunt urmӑtorele: - bazin de alimentare cu apӑ tehnologicӑ; - pompa de apa Lotru 100; - conducte alimentare stație; - drenaje și canale de scurgere a apei; - bazin decantor pentru colectarea apelor uzate; Dotӑrile sunt descrise ȋn capitolul 4.1.8. Utilitӑți - Alimentarea cu apӑ tehnologicӑ și evacuarea apelor uzate. 4.1.3. Geologia regiunii și a zӑcӑmântului Geologia regiunii Din punct de vedere geologic – structural regiunea apartine Avanfosei pericarpatice, ale cӑrei depozite s-au grefat pe un fundament reprezentat de Platforma Valachӑ și Promontoriul nord –


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Dobrogean, care ȋn aceastӑ zonӑ sunt delimitate de falia Peceneaga – Camena, falie cu orientare N – S. In cadrul perimetrului solicitat şi în zonele adiacente ce formează ansamblul structural al regiunii sunt descrise formaţiuni aparţinând Pliocenului şi Cuaternarului. Pliocenul este reprezentat de o serie comprehensivӑ de vârstӑ Meotian - Romaniena alcătuitӑ din nisipuri, argile, marne şi pietrișuri. Aceste depozite au fost interceptate numai în forajele de adâncime. Cuaternarul este reprezentat de: Pleistocenul inferior – echivalentul “stratelor de Cândești”, alcătuite din nisipuri cu intercalaţii de argile ce trec la partea superioară, la pietrişuri slab consolidate, care alcӑtuiesc subasmentul la zi al Dealurilor Subcarpatice; Pleistocen mediu - superior – depozitele aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale râului Siret, care au ȋn bazӑ un pachet pelitic, alcӑtuit din argile fin nisipoase, urmat de nisipuri și pietrișuri cu sedimentație ȋncrucișatӑ, peste care se dispun depozitele loessoide ale câmpurilor interfluviale. Grosimea acestor depozite, care reprezenta roca utilă poate atinge 3,5 ÷ 6,0 m Holocenul – este reprezentat prin depozitele aluvionare ale râului Siret şi afluenţii acestuia, şi anume, terasele medii și inferioare şi şesurile aluviale (grinduri şi plaje). Aluviunile sunt constituite din nisip şi pietriş, cu rare intercalaţii argiloase-nisipoase. Geologia acumulӑrilor de agregate Acumulӑrile de nisipuri și pietrisuri din perimetrul Ionșsești sunt reprezentate printr-un complex aluvionar format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă Pleistocenӑ și Holocenă, alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară și metamorfică, provenite din formaţiuni carpatice. Structura depozitelor este torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Complexul util din aceastӑ zonӑ este cunoscut din date de exploatare până la adâncimi cuprinse între 2,0 ÷ 4,5 m, constituţia litologică fiind dată în principal de nisipuri mediu granulare la grosiere şi pietrişuri cu lentile de bolovănişuri. Acumulӑrile sunt deschise la zi ȋn cadrul excarpamentelor terasei inferioare și a excavațiilor antropice, ele fiind acoperite de un sol vegetal slab dezvoltat și argile prӑfoase, cu grosimi de până la 0,20 m. 4.1.4. Modalitatea de extracție Descrierea programului de lucrӑri miniere Etape tehnologice ȋn realizarea obiectivului: decopertarea și depozitarea selectivӑ a solului fertil ȋn vederea reutilizӑrii acestuia pentru depunerea pe taluzele excavației și ȋn zona digurilor despӑrțitoare, odatӑ cu ȋncetarea activitӑții de exploatare a nisipului și pietrișului; exploatarea propriu - zisӑ a nisipului și pietrișului din cuvete, pânӑ la cca. 0,5m deasupra acviferului freatic; exploatarea nisipului și pietrisului aflat sub nivelul acviferului freatic prin retragere; depunerea de pӑmânt și sol fertil pe taluze, berme și digurile despartitoare și ȋnsӑmânțarea acestora; realizarea cuvetei iazului piscicol. Exploatarea nisipului și pietrișului din zӑcӑmântul Ionӑșești se face ținând cont de: caracteristicile fizice ale materialului (depozit heterogen de nisipuri, pietrișuri și bolovӑnișuri); dotare tehnico- materialӑ; soluția aleasӑ pentru reconstrucția ecologicӑ;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Lucrӑrile de exploatare a nisipului și pietrisului ȋn zona Ionӑșești, ȋn care extracția se face deasupra și sub nivelul hidrostatic presupun parcurgerea urmӑtoarelor etape: Lucrӑri de deschidere Condițiile de teren și particularitӑțile morfologice ale acumulӑrii de agregate asigurӑ accesul la resursӑ pânӑ la nivelul unitӑții de exploatare, astfel cӑ acumularea de agregate este aproape ȋn totalitate deschisӑ. Lucrӑri de pregӑtire Pentru pregătirea resursei la nivelul fâşiei de exploatare sunt necesare lucrări de decopertare. Tehnologia de decopertare care presupune decaparea solului fertil și a sterilului, depunerea (haldarea) și redistribuirea acestuia pe taluze și berme, va ține seama de: grosimea copertei (sol vegetal + steril) de 0,20m; grosime medie util de 3,50m; exploatarea agregatelor minerale ȋntr-o singurӑ treaptӑ; reconstrucția ecologicӑ, care presupune redistribuirea materialului din copertӑ pe taluzele excavației. Tehnologia de decopertare constӑ ȋn decaparea cu buldozerul, pe lӑțimi de pânӑ la 20m, pe direcție est – vest sau nord - sud, ȋn corelare cu sensul de exploatare a agregatelor. Materialul steril va fi impins cu buldozerul ȋn zonele marginale și haldat ȋn afara zonei de lucru, urmând a fi utilizat pentru umpluturi și taluzӑri, precum și la realizarea digului de contur. Lucrӑri de exploatare Perimetrul are forma poligonalӑ și este situat ȋn terasa râului Siret. Exploatarea nisispurilor și pietrișurilor se va face ȋn incinta perimetrului stabilit și marcat pe planul de situație, ȋn limitele punctelor care delimiteazӑ perimetrul. Exploatarea se face prin metoda fâşiilor cu lungime de până la 150m, lӑțimea de pânӑ la 15m (funcție de raza de acțiune a utilajului de extracție) şi adâncimea de pӑnӑ la 3,0m (- 1,5 m Nh), stabilita prin profilele transversale. Excavațiile se vor dezvolta ȋn cadrul a douӑ trepte orizontale, și anume: agregate aflate deasupra nivelului hidrostatic și agregate aflate sub nivelul hidrostatic. Pentru suprafețele aflate exclusiv deasupra nivelului hidrostatic, excavarea se va realiza cu excavatorul Castor cu cupa de 1,2 mc, iar sub nivelul hidrostatic se va utiliza și Draglina DHM 1800. Dupӑ decopertarea unei suprafețe suficiente, pe o adâncime medie de 0,2 m, care sӑ asigure accesul la complexul aluvionar (nisipurile și pietrișurile de terasӑ) se va ataca prima treaptӑ de adâncime, pânӑ deasupra acviferului freatic, ȋn care excavarea va ȋnainta la ȋnceput spre nord și vest, pânӑ se va epuiza prima fâșie, dupӑ care se va trece la cea de a doua fâșie, ȋn care ȋnaintarea se va face spre sud și est. Dupӑ epuizarea agregatelor aflate deasupra acviferului freatic, pe o grosime medie de cca. 1,00m, se va trece la cea de a doua treaptӑ, agregate aflate sub nivelul acviferului freatic, ȋn care excavarea se va face prin retragere. Pentru a evita staționarea utilajelor ȋn apӑ și poluarea cu combustibil și lubrefianți, precum și pentru stabilitatea utilajului de excavare se va lӑsa un pat de rulare de cca. 0,30m grosime deasupra acviferului, rezultând o adâncime de excavare ȋn treapta a doua tot de 1,8 m. Având ȋn vedere caracteristicile calitative ale materialului ce va fi excavat, caracteristici determinate prin similitudine cu calitatea balastului rezultat din exploatarile mai vechi sau din


Raport la Bilanţul de mediu nivel I gropile antropice, cea mai mare parte a acestuia va fi valorificat ȋn stare brutӑ; cu stația de sortare – spӑlare se obțin și se valorificӑ sorturile de balastierӑ. Adâncimea de excavare proiectatӑ este de 3,0m de la cota actualӑ a terenului pânӑla fundul cuvetei. Tehnologia de excavare va ține cont de condițiile concrete din teren, de suprafața ce urmeazӑ a fi fi excavata și de soluția aleasӑ pentru reconstrucția ecologicӑ. Tehnologia de excavare: trasarea zonei de excavare, conform planului de situație și materializarea lui pe teren prin bornare; decopertarea cu ajutorul excavatorului cu cupă inversă de 1,2 mc sau/şi buldozer din dotare. realizarea haldelor temporare de steril; excavarea propriu-zisӑ ȋn cadrul fâșiilor longitudinale a agregatelor aflate deasupra nivelului hidrostatic, pe toata suprafața perimetrului, pe direcție generalӑ de avansare de la vest la est și nord la sud; ȋncӑrcarea agregatelor ȋn autobasculante și transportul la locul de punere ȋn operӑ sau la stația de sortare – spӑlare; ecavarea agregatelor aflate sub nivelul hidrostatic, cu Excavatorul S 1201 sau Draglina DHM 1800, prin retragere ȋn sens invers de la sud la nord. Lucrӑrile de excavare a nisipului și pietrișului din cadrul acestei zone vor fi eşalonate trimestrial ȋn funcție de:

- condițiile concrete ale terenului; - capacitatea de producție a balastierei; - cerințele pieței.

Beneficiarii produselor realizate de SC NARIES COM SRL sunt persoane juridice şi fizice cu care societatea are contracte în domeniul construcţiilor și amenajӑrii de drumuri. Produsul minier realizat de beneficiar și la care se va achita redevența prevazutӑ de lege este nisip și pietriș.



Plan de situaţie


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 4.1.5. Bilanţ de materiale Materii prime folosite: agregate minerale de râu (nisip, pietriş): max. 64.500mc/an obţinute din activitatea de extracţie. Materii auxiliare: piese de schimb pentru utilaje; oxigen gaz (o butelie/lună); acetilenă (o butelie/lună); uleiuri minerale: cca 114l/an; motorină: 200l/zi; 4.000litri/an; Aprovizionarea cu combustibil (motorină) se face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. 4.1.6. Informaţiile privind producţia 4.1.6.1. Perimetrul de extracţie Ionӑșești Agregate minerale de râu obţinute din activitatea de extracţie desfăşurată ȋn perimetrul temporar de exploatare Ionӑșești 2, situat ȋn terasa râului Siret, mal stâng, localitatea Nicorești, județul Galați, nr. Topo 5079-00121, în cantitate de 64.500mc, conform Permisului de exploatare nr. 15179 din 02.04.2012 emis de ANRM pentru anii 2012-2013.

Programul de producţie stabilit şi indicatorii specifici

Nr. crt Specificaţie UM

(m3) Total

perioadă Trim. I 2012

Trim. II 2012

Trim. III 2012

Trim. IIV 2012

Trim. I 2013

1. Consum de resurse/ rezerve m3 64.500 6.000 16.000 18.000 14.000 10,500

2. Pierderi de exploatare m3 - - - - - - 3, Extras industrial, din care m3 64.500 6.000 16.000 18.000 14.000 10,500

4. Valoarea redevenţei miniere euro 25.800 2400 6.400 7.200 5.600 4.200

Conform Notei de constatare nr. S-48/05.03.2012 privind documentaţia tehnică pentru acordarea permisului de exploatare în perimetrul Ionӑșești 2, terasӑ, râul Siret, judeţul Galaţi, emisă de ANRM, resursele propuse a se exploata se găsesc în terasa râului Siret, pe teritoriul localităţii Nicorești, la 300m ȋn exteriorul digului de pe malul drept al viitoarei acumulӑri de la Cosmești, estimându-se o rezervă de cca. 64.500m3 pentru o suprafaţă de 0,038km2 din totalul de 0,085 km2 şi o adâncime maximă admisă la extracţie de 3,0m. 4.1.6.2. Staţia de sortare Produsele de balastieră rezultate din activitatea de sortare sunt sorturi: 0-3mm; 3-7mm; 7-16mm; 16-25mm şi refuz de ciur (> 25mm). Volumul total al materialului rezultat din excavaţii este de 64.500mc/an. Capacitatea staţiei de sortare: 40mc/h; 80.000mc balast/an. 4.1.7. Dotări Suprafaţa totală a terenului concesionat este de 39,44ha. Suprafaţa terenului pe care este amplasatӑ stația de sortare-spălare agregate este de 0,75ha. Suprafața perimetrului de exploatare este de 84.950 mp (8,5ha), suprafațӑ utilizatӑ astfel:

- Suprafața ocupatӑ de excavații: 82.260mp: cuveta 1 = 27.290mp; cuveta 2 = 25.130mp; cuveta 3 = 29.840mp;

- Suprafața care reprezintӑ cale de acces și diguri despӑrțitoare: 2690mp.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Staţia de sortare are o capacitate proiectatӑ de 40mc/h agregate minerale sortate şi se compune din: buncăr recepţie balast, cu capacitatea de 30mc; buncăr metalic cu închizător alimentator; ciur vibrator echipat cu site cu ochiuri de 3mm, 7mm, 16mm, 25mm; frecvenţa vibraţiilor: 1000mişcări/minut; eșafodaje ciur cu platforme, pâlnii, jgheaburi sorturi, instalație de stropire – spӑlare; instalaţie de spălare a agregatelor minerale cu 2 nivele, montată pe o structură metalică, cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri; benzi transportoare pentru balast şi sorturi L x l = 15m x 500mm - 4 buc.; - bandă alimentare balast cu L x l = 27,2m x 0,65m; un clasor cu şnec: ∅ 800 mm x 7.000 mm cu suport de sprijin și platforma de acces; 5 padocuri pentru sorturi cu capacitatea de 100mc fiecare (compartimentele sunt separate între ele de panouri din beton); platforma balastatӑ; drenaje și canale de scurgere a apelor meteorice; alimentare apă: - alimentarea cu apӑ se face din freatic, prin captarea apei ȋntr-un bazin sӑpat cu V = 300mc; - electropompӑ tip Lotru 150, cu următoarele caracteristici tehnice: Qi = 100mc/h; H = 20mCA; P = 15kw; n = 3000rot/min; electropompa este montată pe un ponton metalic ancorat de mal; pontonul este prevăzut cu o pasarelă metalică de acces; - conductă metalică de aducțiune a apei prin pompare, direct în staţia de sortare-spălare, cu Dn 100mm şi L = 50m; - reţea de distribuţie a apei, cu terminale de spălare sub presiune; evacuare apă: - bazin decantor pentru ape uzate tehnologice, cu V = 280mc; - conductă metalică ȋngropatӑ cu Dn 200mm şi L = 50m pentru evacuarea apelor uzate provenite la stația de sortare-spӑlare ; suport, construcţie metalică, pentru susţinerea instalaţiei; magazie pentru depozitarea pieselor de schimb; un generator de curent electric de 127 KVA;

Utilaje: - buldozer cu lamӑ tip S 1500 – 1 buc.; - excavator Castor S 1203, cu cupa de 1,2mc – 1buc.; - draglina DHM 1800 cu cupa de 1,0 mc - 1 buc,; - încărcător Wolla cu cupa de 4.2m3 – 1 buc.; Mijloace de transport: - autobasculantӑ de 16 tone – 1 buc.;



Refuzul de ciur este utilizat în construcţii şi la amenajarea drumurilor.

Staţia de sortare-spălare agregate minerale

Separare sorturi Utilaje, mijloc de transport

Generator de curent electric 127KVA



Ponton plutitor cu pompa

(conducta de refulare a apei) Evacuare ape tehnologice (Dn 200mm)

4.1.8. Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume) 4.1.8.1. Alimentare cu apă Apa potabilă necesară angajaţilor este asigurată din comerţ (apa plată, la PET). Apa tehnologică Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Pentru staţia de sortare, captarea apei se realizează din freatic ȋntr-un bazin cu V = 300mc. Instalaţii de captare Captarea apei se face cu electropompa tip Lotru 150, având următoarele caracteristici tehnice: Qi = 100mc/h; H = 20mCA; P = 15kw; n = 3000rot/min. Electropompa este montată pe un ponton metalic ancorat de mal; pontonul este prevăzut cu o pasarelă metalică de acces. Instalații de tratare Apa captată nu este tratată. Instalații de aducțiune și ȋnmagazinare a apei Apa este aspirată printr-o conductă metalică, cu Dn 100mm. Apa nu se înmagazineazӑ, fiind distribuitӑ direct pe ciur. Distribuţia apei se face prin pompare, direct în instalaţiile de spălare-sortare ale staţiei printr-o conductă metalică sub presiune, cu Dn 100mm şi lungimea de 50m. Apӑ pentru stingerea incendiilor Pentru stingerea incendiilor nu se folosește apӑ. Existӑ pichet PSI exhipat cu stingӑtoare cu spumӑ. Volume de apă și debite de apӑ autorizate Necesarul de apă Cerința de apă - Vzi max = 300mc/zi (10,4l/s); - Vzi max = 321,3mc/zi (11,15l/s); - Vzi med = 250mc/zi (8,68l/s); - Vzi med = 267,7mc/zi (9,29l/s); - Vzi min = 200mc/zi (6,94l/s); - Vzi min = 214,2mc/zi (7,43l/s); Regim de funcționare: 200 zile/an; 8 ore/zi;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Volume de apă asigurate ȋn sursӑ pentru alimentare cu apӑ tehnologicӑ a folosinței Conform STAS 1343/0-89, gradul de asigurare ȋn regim mormal este de 80%.

- Regim nominal: Vmed = 267,7mc/zi; - Regim minim: Vmin = 214,20mc/zi; - Regim de restricție: Vrestr. = 171,3mc/zi;

Apa nu este recirculatӑ. Norma de apӑ: 2mc apӑ/1mc de balast sortat. Alimentarea cu apӑ a bazinului piscicol Alimentarea cu apӑ a bazinului va fi asiguratӑ din orizontul freatic și precipitații atmosferice. Substratul zonei de amplasament a obiectivului este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri şi pietrişuri cu o structurӑ depozitelor torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Cantonat ȋn depozitele de suprafațӑ din perimetrul cercetat, stratul acvifer de micӑ adâncime este dezvoltat cu precӑdere ȋn sectorul de terasӑ inferioarӑ și medie (fosta luncӑ inundabilӑ) al râului Siret și se definește prin: stratul acvifer freatic este cantonat ȋn depozite poros permeabile, constituite din bolovӑniș, nisip și pietriș mediu granular, care are ȋn acoperiș un orizont de argile prӑfoase și sol vegetal, cu grosime variabilӑ ȋntre 0,-10 - 0,20m. grosimea stratului poros permeabil este de 5,0 - 7,0m, iar a acviferului este de cca 3,0 - 5,0m. caracterul predominant liber al nivelului freatic, cu adâncimi medii zonale stabilizate la 1,0 - 1,5m fațӑ de cota terenului, având oscilații ȋn timp pe verticalӑ influențate de regimul pluvial și cel hidrologic de pe albia râului; potențialul calitativ variabil, caracterizat deseori prin caracterul nepotabil al apei freatice sub aspect chimic și mai ales bacteriologic, dar utilizabil ȋn alimentarea cu apӑ a unui lac cu creștere neintensivӑ a peștelui, pentru pescuitul sportiv. debitul mediu al frontului freatic este de cca. 5,0 l/s.

Alimentarea acviferului se face prin douӑ cӑi, și anume: Din precipitațiile cӑzute ȋn amonte de amplasamentul studiat – analiza datelor statistice aratӑ o medie anualӑ a precipitațiilor ȋn aceastӑ zona de 565mm/an, iar funcție de frecvența anilor secetoși (400mm/an) și foarte secetoși (300mm/an), s-a stabilit o medie anualӑ de 550mm/an. Parțial din râul Siret aflat la est și pârâul Zabrauti aflat la vest, care pe sectorul studiat curg pe un pat de pietrișuri pe toatӑ lungimea din amonte și aval de amplasament, ȋn vecinӑtatea albiei fiind amplasate zonele de eroziune cu grosimi mari de mal permeabil și coeficienți de infiltrație localӑ de K = 20 - 40 m/zi.

Alura hidroizohipselor la acviferul freatic are o inflexiune spre râul Siret, inflexiune care aratӑ o curgere de la N-NV cӑtre E-SE, diferențele de nivel din amonte ȋn aval fiind de cca. 1,5m. Gradientul hidraulic al curentului freatic ȋn aceastӑ zonӑ este de 1,0‰. Capacitatea de debitare a stratului poros - permeabil este de 5l/s. In aceste condiții, la o deschidere a frontului de excavație de cca. 170m și la un debit de 5l/s și ȋn cazul deschiderii totale a acviferului, se va realiza o umplere a bazinului din amonte de:

170 m x 5 l/s x 86.400 : 100 = 734.400 l/sec = 734,4 mc/zi


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Necesarul de apӑ (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale ȋn vigoare (STAS 1343/5-86) prin ȋnsumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat ȋn funcție de normele specifice de consum (n).

∑=

=u

iNiN

1

Niaz = N1 + N2 + N3 unde: N1 = necesarul pentru umplere ; N2 = necesarul pentru primenire (ȋntreținerea mediului) ; N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apӑ (pierderi prin evaporație la nivelul luciului de apӑ, pierderi prin infiltrație, etc) ; Prevederile STAS, precizeazӑ pentru amenajӑrile piscicole din interiorul țӑrii un necesar anual de apӑ (N) cu o limita maximӑ de 5l/s/ha sau 80.000mc/ha/an. Necesarul de apӑ pentru umplere (volumul cuvetei udate) a fost apreciat funcție de o adâncime medie a apei ȋn bazin de 1,5m. In situația ȋn care umplerea bazinului se va face treptat, odatӑ cu avansarea excavațiilor, prin drenarea acviferului freatic, debitul de umplere este funcție de capacitatea de drenare a acviferului. N1 = 25.600 mp x 1,5 m = 38.400 mc Necesarul de apӑ pentru primenirea apei din bazine (N2), ȋn condițiile concrete ȋn care alimentarea se va face prin drenarea acviferul freatic, fӑrӑ o evacuare tipicӑ, reprezintӑ de fapt necesarul de compensare a pierderilor prin evaporație. Necesarul de apӑ pentru compensarea pierderilor prin evaporație (N3) s-a estimat pe baza evaporației medie anuale luându-se ȋn calcul un volum mediu al evaporației de cca. 2l/mp/zi.

N3 = 2 l/mp/zi x 25.600 mp = 51,2 mc/zi = 0,59 l/s

N3 anual = 18.688 mc Luând ȋn considerare cele prezentate mai sus, rezultӑ un necesar total de:

Nbazin = N1 + N3 = 57.088 mc/an 4.1.8.2. Evacuarea apelor uzate Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la stația de sortare-spălare sunt evacuate printr-o conductӑ metalicӑ îngropatӑ cu Dn 200mm şi L = 50m ȋntr-un bazin decantor cu V = 280mc. Dupӑ decantare apa se infiltreazӑ ȋn sol. Materialul levigabil este curӑțat periodic, urmând a fi folosit la ȋntreținerea platformei tehnologice a stației. Volume evacuate de ape uzate de tip tehnologic: - Vzi max = 289,17mc/zi; - Vzi med = 240,97mc/zi; - Vzi min = 192,78mc/zi; Construcţii pentru epurarea apei: - conductă metalică ȋngropatӑ cu Dn 200mm şi L = 50m, cӑtre bazinul decantor; - bazin decantor cu V = 280mc; - dupӑ decantare apa se infiltreazӑ ȋn sol.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Apele uzate menajere sunt evacuate din sediul social administrativ ȋntr-un bazin betonat vidanjabil cu V = 20mc. Apele pluviale colectate din incinta staţiei de sortare sunt evacuate pe terenul din vecinătate şi se infiltrează în sol. 4.1.8.3. Alimentarea cu energie electrică Energia electricӑ este produsӑ de un generator de 127KVA. 4.1.8.4. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul. 4.1.8.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar funcţionării utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament motorina este depozitatӑ în butoaie metalice standardizate de 200l; consum de motorinӑ: 200 l/zi; 4.000l/an. 4.2. Materiale de construcţii - Sediul social administrativ este o construcţie cu structura de rezistenţă din zidărie portantă; pereţii sunt prevăzuţi cu stâlpi din beton armat înglobaţi în zidărie la toate intersecţiile pereţilor portanţi; planşeul este alcătuit din grinzi din lemn ce reazemă pe centuri din beton armat turnat monolit; la executarea zidăriei portante s-au utilizat cărămizi şi mortar; fundaţiile sunt de tip tălpi continui din beton armat; - Platformă balastatӑ, parţial betonată pentru depozitarea sorturilor în staţia de sortare – spălare. - Materialele de construcţii folosite nu au o influenţă asupra factorilor de mediu. In cadrul obiectivului nu s-au folosit materiale din azbociment (plăci ondulate) pentru realizarea acoperişurilor construcţiilor. 4.3. Stocarea materialelor – depozit de materii prime, rezervoare subterane În zona de exploatare nu sunt depozite; se va realiza un singur depozit intermediar (tehnologic), în limitele capacităţii de transport pentru o zi. Alimentarea cu agregate minerale a staţiei de sortare se realizează pin intermediul unui buncăr metalic cu capacitatea de 30mc; Stocarea sorturilor de agregate se face în 5 padocuri compartimentate cu pereţi despărţitori din elemente de prefabricate; capacitatea de stocare este de cca 100mc fiecare; Motorina este depozitată în butoaie metalice standardizate de 200litri; butoaiele cu motorinӑ sunt depozitate ȋn magazie pe platformă betonată; alimentarea cu motorinӑ se realizează din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate. Magazie pentru depozitarea sculelor, uneltelor şi dispozitivelor necesare pentru intervenţii mecanice (reparaţii curente). 4.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ – EMISII DIN PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII ÎN ATMOSFERĂ 4.4.1. Poluanţii evacuaţi în atmosferă [mg/m3 şi g/s] Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extracţie a agregatelor minerale sunt reprezentate de: gaze de eşapament (NOX, SOX, CO, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la funcționarea motoarelor cu ardere internӑ ale utilajelor de extracție şi mijloacelor de transport; pulberi sedimentabile, rezultate ȋn urma circulației mijloacelor auto ȋn perioadele secetoase;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Mijloacele de transport se vor încărca fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare, viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,95, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 40 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); E = 0,228 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic în perioada de extracţie pentru o distanţă de 300m parcursă de 1600 vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,228 kg/km x 0,3 km x 2 x 1600 = 219 kg/an E = 219kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

Factorii de emisie pentru autovehicule grele (>3,5 t) – motorină

NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138 g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

( ) kmkgpxwxWxSxsxKE /,365

36547.24812

7,15,07,0

−

⋅=


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Factorii de emsie pentru „Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73 Cantitӑțile și concentrațiile de gaze de eșapament emise ȋn atmosferӑ sunt dependente de: - valorile maxime pentru cantitӑțile și concentrațiile de gaze rezultate din utilizarea (arderea) carburanților se ȋnregistreazӑ la orele de vârf ale fluxului de autovehicule ȋn incinta unitӑții; - gazele arse rezultate din țevile de eșapament se disperseazӑ datoritӑ curenților de aer și acțiunii vântului. Prin arderea unui litru de carburant, se emit ȋn atmosferӑ urmӑtoarele cantit[ti de poluanți:

Substanțe gazoase rezultate

De la 1 litru de benzinӑ

De la 1 litru de motorinӑ

Oxid de carbon (CO) 174 g 11 g

Oxizi de azot (NOx ) 30 g 25 g Dioxid de carbon (CO2) 30 g 31 g

Corelând aceste date cu cantitӑțile de carburanți consumate la nivelul unitӑții, rezultӑ urmӑtoarele valori ale debitelor de poluanți emise:

Nr. Crt. Utilaj

Nr. ore functionare

[h/zi] Consum

[l/zi]

Emisii gazoase (g/zi)

CO NOx CO2 1 Excavator 4 60 660 1500 1860 2 Buldozer 2 20 220 500 620 3 Autobasculante 100 km 40 440 1000 1240

Total 120 1320 3000 3720

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanți sunt scӑzute (sub 0,5kg/h pentru particule și sub 5kg/h pentru oxizi de azot) și se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul MAPPM nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei - Norme de limitare preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosferă. Referitor la pulberile rezultate din activitatea de sortare a agregatelor, precizăm faptul că ciurul este dotat cu instalaţie de stropire cu apă a agregatelor. Cantitӑțile de pulberi sedimentabile ridicate ȋn atmosferӑ sunt funcție de gradul de uscare a drumurilor nemodernizate, viteza de deplasare a utilajelor de transport și numӑrul acestora. Emisiile sunt intermitente, au arie redusӑ de dispersie depunându-se ȋn zonele imediat limitrofe drumurilor de exploatare. 4.4.2. Prognozarea poluării aerului In perioada extragerii agregatelor minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de material excavat (nisip şi pietriş).


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Având în vedere faptul că activitatea se desfăşoară cca 200zile/an, se apreciază că poluarea aerului în perioada de extracţie are un caracter local, manifestându-se doar în zona de exploatare, deci impactul va fi redus. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. 4.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENŢI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE 4.5.1. Alimentare cu apă SC NARIES COM SRL a solicitat şi obţinut următoarele acte de reglementare din punct de vedere al gospodării apelor: Aviz de gospodărire a apelor nr. 189 din 26.07.2007 privind „Extragerea de bisipuri și pietrișuri din terasa râului Siret, ȋn perimetrul Ionӑșești, comuna Nicorești, județul Galați”, emisӑ de AN Apele Române – Direcția Apelor Siret Bacӑu; conform Adresei AN Apele Române nr. 1488 din 31.03.2011 anexatӑ, la finalizarea investiției, SC NARIES COM SRL va solicita Autorizația de gospodӑrire a apelor pentru funcționarea folosinței piscole pe baza unei documentații de fundamentare elaborate conform normativului de conținut; Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 21 din 28.03.2011 (valabilӑ pânӑ la data de 28.03.2014) privind „Stația de sortare-spӑlare și dotӑri aferente” emisă de AN Apele Române – Administrația Bazinalӑ de Apӑ Siret – Sistemul de Gospodӑrire a Apelor Vrancea. Apa potabilă necesară angajaţilor este asigurată din comerţ (apa plată, la PET). Apa tehnologică Pentru procesul de extracţie nu este necesară alimentarea cu apă. Pentru staţia de sortare, captarea apei se realizează din freatic ȋntr-un bazin cu V = 300mc. Instalaţii de captare Captarea apei se face cu electropompa tip Lotru 150, având următoarele caracteristici: Qi = 100mc/h; H = 20mCA; P = 15kw; n = 3000rot/min. Electropompa este montată pe un ponton metalic ancorat de mal; pontonul este prevăzut cu o pasarelă metalică de acces. Instalații de tratare Apa captată nu este tratată. Instalații de aducțiune și ȋnmagazinare a apei Apa este aspirată printr-o conductă metalică, cu Dn 100mm. Apa nu se înmagazineazӑ, fiind distribuitӑ direct pe ciur.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Distribuţia apei se face prin pompare, direct în instalaţiile de spălare-sortare ale staţiei printr-o conductă metalică sub presiune, cu Dn 100mm şi lungimea de 50m. Apӑ pentru stingerea incendiilor Pentru stingerea incendiilor nu se folosește apӑ. Existӑ pichet PSI exhipat cu stingӑtoare cu spumӑ. Volume de apă și debite de apӑ autorizate Necesarul de apă Cerința de apă - Vzi max = 300mc/zi (10,4l/s); - Vzi max = 321,3mc/zi (11,15l/s); - Vzi med = 250mc/zi (8,68l/s); - Vzi med = 267,7mc/zi (9,29l/s); - Vzi min = 200mc/zi (6,94l/s); - Vzi min = 214,2mc/zi (7,43l/s); Regim de funcționare: 200 zile/an; 8 ore/zi; Volume de apă asigurate ȋn sursӑ pentru alimentare cu apӑ tehnologicӑ a folosinței Conform STAS 1343/0-89, gradul de asigurare ȋn regim mormal este de 80%.

- Regim nominal: Vmed = 267,7mc/zi; - Regim minim: Vmin = 214,20mc/zi; - Regim de restricție: Vrestr. = 171,3mc/zi;

Apa nu este recirculatӑ. Norma de apӑ: 2mc apӑ/1mc de balast sortat. Alimentarea cu apӑ a bazinului piscicol Alimentarea cu apӑ a bazinului va fi asiguratӑ din orizontul freatic și precipitații atmosferice. Substratul zonei de amplasament a obiectivului este reprezentat printr-un complex aluvionar format din nisipuri şi pietrişuri cu o structurӑ depozitelor torenţială, ele fiind sedimentate într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil. Cantonat ȋn depozitele de suprafațӑ din perimetrul cercetat, stratul acvifer de micӑ adâncime este dezvoltat cu precӑdere ȋn sectorul de terasӑ inferioarӑ și medie (fosta luncӑ inundabilӑ) al râului Siret și se definește prin: stratul acvifer freatic este cantonat ȋn depozite poros permeabile, constituite din bolovӑniș, nisip și pietriș mediu granular, care are ȋn acoperiș un orizont de argile prӑfoase și sol vegetal, cu grosime variabilӑ ȋntre 0,-10 - 0,20 m. grosimea stratului poros permeabil este de 5,0 - 7,0m, iar a acviferului este de cca 3,0 - 5,0m. caracterul predominant liber al nivelului freatic, cu adâncimi medii zonale stabilizate la 1,0 - 1,5m fațӑ de cota terenului, având oscilații ȋn timp pe verticalӑ influențate de regimul pluvial și cel hidrologic de pe albia râului; potențialul calitativ variabil, caracterizat deseori prin caracterul nepotabil al apei freatice sub aspect chimic și mai ales bacteriologic, dar utilizabil ȋn alimentarea cu apӑ a unui lac cu creștere neintensivӑ a peștelui, pentru pescuitul sportiv. debitul mediu al frontului freatic este de cca. 5,0 l/s.

Alimentarea acviferului se face prin douӑ cӑi, și anume: Din precipitațiile cӑzute ȋn amonte de amplasamentul studiat – analiza datelor statistice aratӑ o medie anualӑ a precipitațiilor ȋn aceastӑ zona de 565mm/an, iar funcție de frecvența anilor secetoși (400mm/an) și foarte secetoși (300mm/an), s-a stabilit o medie anualӑ de 550mm/an.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Parțial din râul Siret aflat la est și pârâul Zabrauti aflat la vest, care pe sectorul studiat curg pe un pat de pietrișuri pe toatӑ lungimea din amonte și aval de amplasament, ȋn vecinӑtatea albiei fiind amplasate zonele de eroziune cu grosimi mari de mal permeabil și coeficienți de infiltrație localӑ de K = 20 - 40 m/zi.

Alura hidroizohipselor la acviferul freatic are o inflexiune spre râul Siret, inflexiune care aratӑ o curgere de la nord – nord-vest cӑtre est – sud-est, diferențele de nivel din amonte ȋn aval fiind de cca. 1,5 m. Gradientul hidraulic al curentului freatic ȋn aceastӑ zonӑ este de 1,0‰. Capacitatea de debitare a stratului poros - permeabil este de 5l/s. In aceste condiții, la o deschidere a frontului de excavație de cca. 170m și la un debit de 5l/s și ȋn cazul deschiderii totale a acviferului, se va realiza o umplere a bazinului din amonte de:

170 m x 5 l/s x 86.400 : 100 = 734.400 l/sec = 734,4 mc/zi

Necesarul de apӑ (N) s-a apreciat pe baza prevederilor legale ȋn vigoare (STAS 1343/5-86) prin ȋnsumarea necesarului pe categorii (Ni), calculat ȋn funcție de normele specifice de consum (n).

∑=

=u

iNiN

1

Niaz = N1 + N2 + N3 unde: N1 = necesarul pentru umplere ; N2 = necesarul pentru primenire (ȋntreținerea mediului) ; N3 = necesarul pentru compensarea pierderilor naturale de apӑ (pierderi prin evaporație la nivelul luciului de apӑ, pierderi prin infiltrație, etc) ; Prevederile STAS, precizeazӑ pentru amenajӑrile piscicole din interiorul țӑrii un necesar anual de apӑ (N) cu o limita maximӑ de 5l/s/ha sau 80.000mc/ha/an. Necesarul de apӑ pentru umplere (volumul cuvetei udate) a fost apreciat funcție de o adâncime medie a apei ȋn bazin de 1,5m. In situația ȋn care umplerea bazinului se va face treptat, odatӑ cu avansarea excavațiilor, prin drenarea acviferului freatic, debitul de umplere este funcție de capacitatea de drenare a acviferului. N1 = 25.600 mp x 1,5 m = 38.400 mc Necesarul de apӑ pentru primenirea apei din bazine (N2), ȋn condițiile concrete ȋn care alimentarea se va face prin drenarea acviferul freatic, fӑrӑ o evacuare tipicӑ, reprezintӑ de fapt necesarul de compensare a pierderilor prin evaporație. Necesarul de apӑ pentru compensarea pierderilor prin evaporație (N3) s-a estimat pe baza evaporației medie anuale luându-se ȋn calcul un volum mediu al evaporației de cca.2l/mp/zi.

N3 = 2 l/mp/zi x 25.600 mp = 51,2 mc/zi = 0,59 l/s

N3 anual = 18.688 mc Luând ȋn considerare cele prezentate mai sus rezultӑ un necesar total de:

Nbazin = N1 + N3 = 57.088 mc/an


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 4.5.2. Surse de ape uzate: - ape uzate menajere; - ape uzate tehnologice cu conținut de suspensii de naturӑ nisipos argiloasӑ (material levigabil); 4.5.3. Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la stația de sortare-spălare sunt evacuate printr-o conductӑ metalicӑ îngropatӑ cu Dn 200mm şi L = 50m ȋntr-un bazin decantor cu V = 280mc. Dupӑ decantare apa se infiltreazӑ ȋn sol. Materialul levigabil este curӑțat periodic, urmând a fi folosit la ȋntreținerea platformei tehnologice a stației. Volume evacuate de ape uzate de tip tehnologic: - Vzi max = 289,17mc/zi; - Vzi med = 240,97mc/zi; - Vzi min = 192,78mc/zi; Construcţii pentru epurarea apei: - conductă metalică ȋngropatӑ cu Dn 200mm şi L = 50m, cӑtre bazinul decantor; - bazin decantor cu V = 280mc; - dupӑ decantare apa se infiltreazӑ ȋn sol. Apele uzate menajere sunt evacuate din sediul social administrativ ȋntr-un bazin betonat vidanjabil cu V = 20mc. Apele pluviale sunt colectate și deversate prin rigole și șanțuri ȋn decantor. Astel sunt protejate platformele de depozitare și platformele de parcare ale utilajelor la inundarea accidentalӑ ȋn caz de precipitații a cӑror intensitate maximӑ ȋn zona 7 (conform STAS 9470/77) poate atinge 600l/sec/ha cu o frecvențӑ de 1: 10 din cazuri. Debitele de apӑ uzatӑ tehnologicӑ evacuate, datoritӑ sistemului de alimentare și recirculare, nu sunt evacuate ȋn cursuri de suprafațӑ. Sistemul de alimentare cu apӑ tehnologicӑ a stației de sortare – spӑlare presupune o circulație a apei din instalație pe traseul bazin de alimentare – instalații de spӑlare – bazin decantare. Pentru menţinerea capacităţii de reţinere a suspensiilor, periodic se va proceda la curăţirea (decolmatarea) conductelor de evacuare şi a bazinului de decantare a apelor uzate tehnologice. Eficiența de reținere a particulelor minerale, prin sedimentare naturalӑ ȋn decantor este de pânӑ la 99,0%. Cea mai mare parte a suspensiilor solide (> 50%) se depune ȋn primele 30 minute. Materialul levigabil sedimentat ȋn bazinul de decantare este ȋndepӑrtat periodic cu excavatorul și folosit ulterior la ȋntreținerea platformei tehnologice a stației. Din calculele efectuate, ținând cont de cantitatea de balast prelucratӑ zilnic, conținutul ȋn pӑrți levigabile și eficiența de reținere ȋn bazinul decantor rezultӑ o ratӑ zilnicӑ de colmatare a bazinului de: R colm. = 320mc/zi balast x 8% x 99,0 % = 25,344mc/zi Având ȋn vedere volumul util al bazinului decantor, nivelul maxim al colmatӑrii ȋn bazin, de 80% și rata zilnicӑ a colmatӑrii de 25,344mc, rezultӑ un interval de decolmatare de: 280 mc x 0,8 : 25,344 = 9 zile lucrӑtoare


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Luând ȋn calcul volumul de agregate sortate, debitele medii prelevate și volumul total de apӑ utilizat, la care se aplicӑ un coeficient de 0,2 (20%), reprezentând pierderile totale de apӑ, rezultӑ un volum mediu de lucrӑri, dupӑ cum urmeazӑ:

Specificație Volum mediu (mc/an)

Agregate sortate 320mc/zi x 200zile/an = 64.000mc/an Cerința totalӑ de apӑ utilizatӑ 267,7mc/zi x 200zile/an = 53.540mc/an Evacuare ape uzate 240,97mc/zi x 200zile/an = 48.194mc/an

Calitatea apelor subterane (pânzei freatice) nu este afectatӑ de infiltrația apelor tehnologice; ținând cont de litologia și granulometria colectorului subteran, aceste ape se filtreazӑ rapid. De altfel infiltrațiile sunt foarte reduse, datoritӑ existenței unui pat de material argilos (levigabil) pe fundul bazinului de decantare. Dupӑ excavarea agregatelor se va amenaja iazul piscicol. Amenajarea bazinului piscicol ȋn varianta proiectatӑ, poate influența calitatea apei acviferului freatic pe durata limitatӑ ȋn condițiile unei exploatӑri ulterioare necorespunzӑtoare. Surse de poluare a acviferului ȋn cazul exploatӑrii bazinului piscicol pot fi: ciclul biologic al plantelor palustre și lacustre (putrezirea ȋn timpul iernii, creșterea ȋn exces ȋn timpul verilor secetoase); activitatea fiziologicӑ a microorganismelor acvatice. Un alt efect cuantificabil asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apelor subterane este creșterea procentului de oxigen solvit la peste 3%, datoritӑ contactului direct cu atmosfera, iar pe durata realizӑrii bazinului acest procent crește, datoritӑ intervenției nemijlocite a utilajelor de extracție. Considerind gradientul hidraulic ∆ H/L = 0,0015 la ieșirea apei din bazinul piscicol și coeficientul de infiltrare (conductivitatea hidraulicӑ) kf = 25,0 m/zi, rezultӑ o vitezӑ efectiv mӑsurabilӑ a frontului de apӑ: zimkIv fe /0375.0=×= ~ 14 m/an. Considerând cazul cel mai defavorabil, precipitații abundente și-o creștere a nivelului apei ȋn lac, implicit creșterea gradientului hidraulic ȋn aval de lac, rezultӑ urmӑtoarele: I = 0,002; kf = 40,0 m/zi și ve = 0,08 m/zi ~ 0,1 m/zi, ceea ce ȋnseamnӑ cӑ o particulӑ potențial poluatoare ce pӑtrunde ȋn apa subteranӑ parcurge distanța bazin – Siret de 500 m ȋn cca 5000 zile ~ 13,5 ani. 4.5.4. Prognozarea impactului Pentru procesul de extracţie agregate minerale, funcţionarea utilajelor (încărcӑtor frontal, excavator, autobasculantӑ) poate afecta calitatea apelor de suprafaţă şi subterane într-o mică măsură, dar aceasta numai în mod accidental, în cazul unor evenimente neprevăzute (fisurarea conductei de alimentare a motoarelor termice, a furtunului de la instalaţia hidraulică). Pentru staţia de sortare Rezultatele analizelor fizico-chimice pentru apele uzate evacuate la ieșire din decantor prelevate în 09.05.2011, au fost următoarele: pH-ul a fost neutru; materiile în suspensie, CBO5, CCOCr, substanţele extractibile ȋn eter de petrol, reziduu fix s-au încadrat în valorile limită reglementate.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 4.5.6. Măsuri de diminuare a impactului Pentru perimetrul de extracţie: - Lucrările de extracţie se vor realiza numai în perimetrul aprobat de ANRM. - Se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; - Folosirea de utilaje/mijloace de transport performante care nu produc pierderi de poluanţi în timpul funcţionării. Verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor/mijloacelor de transport pentru a constata integritatea şi buna lor funcţionare. Reparaţiile se vor efectua în unităţi service autorizate; - Nu se vor depozita deşeuri menajere în perimetrul de exploatare, ci numai în locuri special amenajate. - Nu se vor spăla utilaje/mijloace de transport în zona de exploatare; - In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. Pentru staţia de sortare: - Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune, folosire, epurare și evacuare a apelor uzate se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului de exploatare; societatea va asigura funcţionalitatea instalaţiilor la parametrii normali; pentru menţinerea capacităţii de reţinere a suspensiilor periodic se va proceda la curăţirea (decolmatarea) conductelor de evacuare şi a bazinului de decantare a apelor uzate tehnologice; - Pentru a minimiza pierderile de apă, societatea va întreţine construcţiile şi instalaţiile de captare, aducţiune, folosire, epurare și evacuare a apelor uzate în condiţii tehnice corespunzătoare; - Depozitarea deşeurilor menajere se va face numai în spaţii special amenajate; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate tehnologice dupӑ decantarea suspensiilor se vor încadra în valorile impuse prin Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 21 din 28.03.2011 (valabilӑ pânӑ la data de 28.03.2014): pH: 6,5-8,5; materii în suspensii: 60mg/dmc; CBO5: 20mg/dmc; substanţe extractibile: 20 mg/dmc; reziduu fix: 2000mg/dmc; produse petroliere: 5mg/dmc. Indicatorii de calitate ai apei rezultate dupӑ decantarea suspensiilor nu vor depăşi valorile maxime prevăzute în Normativul NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005, cu modificările şi completările ulterioare. 4.6. PRODUCEREA SI ELIMINAREA DEŞEURILOR 4.6.1. Deşeuri produse - deşeuri municipale amestecate – cod 20 03 01; cca 300 - 400kg/an; - deşeuri de ambalaje hârtie-carton: categoria 15, cod 15 01 01; - deşeuri de materiale plastic (PET, folie, etc.): categoria 15, cod 15 01 02; - deşeuri de la decantarea apelor tehnologice (material grosier): categoria 01, cod 01 01 02; - deşeuri metalice (piese metalice uzate): categoria 20, cod 20 01 40 – cca 0,5 – 1 t/an; - deșeuri de pietriș (refuz de ciur): categoria 01, cod 01 04 08 – cca 150mc/an - uleiuri uzate – categoria 13, cod 13 02 04*; 13 02 08*: cca 200 – 400l/an; - anvelope uzate – categoria 16, cod 16 01 03: 3 - 6 buc./an; - acumulatori uzaţi – categoria 16, cod 16 06 01; - filtre auto uzate – categoria 16, grupa 16 01 07*; Uleiurile uzate, anvelopele uzate, acumulatorii uzati, filtrele pentru ulei și motorinӑ de la mijloacele de transport rămân la societatea care asigură service-ul mijloacelor de transport din dotare. 4.6.2. Deşeurile colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţa) Deşeurile municipale amestecate sunt colectate în pubele în spații special amenajate.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Deşeurile de ambalaje sunt colectate în containere ȋn spații special menajate, ȋn vederea valorificӑrii/eliminӑrii prin societӑți specializate autorizate, Deşeurile metalice se vor colecta separat, ȋn recipiente metalice amplasate ȋn spații special amenajate. Refuzul de ciur (sorturi de agregate mai mari de 30mm) se vor colecta separat, ȋn spații special amenajate pentru a fi folosite la umpluturi, ȋn lucrӑrile de terasamente pentru drumuri. Uleiurile uzate sunt colectate ȋn recipiente metalice etanșe, amplasate ȋn spații special amenajate, ȋn vederea valorificӑrii/eliminӑrii prin societӑți specializate autorizate. 4.6.3. Deşeurile stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare): Deşeurile municipale amestecate sunt stocate temporar în pubele în spații special amenajate pentru a fi predate la societӑți specializate autorizate ȋn vederea eliminӑrii. Deşeurile de ambalaje sunt stocate temporar în containere ȋn spații special menajate, ȋn vederea valorificӑrii/eliminӑrii prin societӑți specializate autorizate, Deşeurile metalice sunt stocate temporar separat, ȋn recipiente metalice amplasate ȋn spații special amenajate. Refuzul de ciur (sorturi de agregate mai mari de 30mm) stocate temporar separat, ȋn spații special amenajate pentru a fi folosite la umpluturi, ȋn lucrӑrile de terasamente pentru drumuri. Uleiurile uzate sunt stocate temporar ȋn recipiente metalice etanșe, amplasate ȋn spații special amenajate, ȋn vederea valorificӑrii/eliminӑrii prin societӑți specializate autorizate. 4.6.4. Deseurile valorificate (tipuri, compozitie, cantitati, destinatie): - deșeuri de ambalaje, deșeuri metalice – prin societӑți specializate autorizate; - deşeurile provenite de la decantarea apelor uzate tehnologice (material grosier) se utilizează la întreţinerea drumurilor de acces auto în perimetrul staţiei de sortare-spălare; - refuzul de ciur (sorturi de agregate mai mari de 30mm) sunt folosite la umpluturi, ȋn lucrӑrile de terasamente pentru drumuri. 4.6.5. Modul de transport al deşeurilor si masurile pentru protecţia mediului: - deșeurile municipal amestecate sunt preluate de societӑți specializate autorizate; - celelalte deșeuri generate sunt transportate la societӑți specializate autorizate; 4.6.6. Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare): - deşeurile municipale amestecate – prin societăţi specializate autorizate, pe bază de contract. Societatea a încheiat următoarele contracte: Contract de ȋntreținere și reparații auto nr. 152/30.01.2013 ȋncheiat cu SC TRUCKS SALES SERVICE SRL, SAT Costi, Comuna Vânӑtori, județul Galați pentru repararea autovehiculelor și utilajelor; uleiurile uzate, filtrele de ulei, anvelopele uzate, bateriile uzate, piesele de schimb, etc. rӑmân la societatea care asigurӑ service-ul: Contract nr. 656/03.06.2012 ȋncheiat cu SC COSMESIRET SRL Cosmești deşeuri municipale amestecate:; Concluzie: SC NARIES COM SRL va lua toate măsurile necesare pentru limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor. Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin valorificarea/eliminarea deşeurilor de către societăţile autorizate specializate.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 4.6.5. Gestionarea substanţelor chimice periculoase Substanţe chimice periculoase: oxigen gaz; acetilenă gaz; Mod de gestionare Ambalare: - oxigenul şi acetilena sunt aprovizionate în butelii, însoţite de fişa tehnică de securitate; - motorina este adusă în recipiente metalice standardizate (butoaie metalice de 200l); Depozitare - buteliile de oxigen şi acetilenă sunt depozitate în spaţii special amenajate (magazie), securizate; - motorina este depozitată în butoaie metalice standardizate de 200l, depozitate ȋnmagazie pe platformӑ betonatӑ; Transport: - buteliile de oxigen şi acetilenă sunt transportate cu mijloace de transport specializate autorizate; - motorina este transportată cu autocisterne specializate autorizate; Folosire/comercializare: - oxigenul şi acetilena sunt utilizate în activitate (reparaţii curente); - motorina este utilizată pentru utilajele din dotare; Mod de gospodărire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele periculoase: - buteliile de oxigen şi acetilenă sunt returnate furnizorului. 4.6.6. Gestiunea ambalajelor Ambalaje folosite și rezultate: butoaie metalice de 200 litri; 4.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Alimentarea cu energie electricӑ a stației de sortare-spӑlare se realizeazӑ cu ajutorul unui generator de 127KVA. 4.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII Exploatarea resurselor din perimetrul de exploatare se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă: Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii muncii; HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile; HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; HG nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; „Normele privind exploatarea raţională şi protecţia zăcămintelor”; „Norme specifice privind exploatările miniere la zi”; „Normele privind protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate”; Societatea dispunde de personal specializat şi are utilajele şi echipamentele necesare pentru a executa lucrările de exploatare a agregatelor minerale de râu şi sortarea acestora în condiţii de siguranţă. Activitatea desfăşurată în punctul de lucru este reglementată din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru prevenirea accidentelor tehnice, utilajele folosite în procesul de producţie sunt prevazute cu dispozitive de protecţie şi siguranţă.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I In cazul efectuării unor reparaţii la utilajele şi echipamentele din dotarea unităţii, s-au elaborat norme şi instrucţiuni specifice de lucru, asigurându-se supravegherea tehnică de către şeful balastierei sau şeful de echipă. Conform prevederilor normelor de igienă a muncii, precum şi contractului colectiv de muncă, personalul muncitor este dotat cu echipament de lucru şi protecţie specific locului de muncă, fiind asigurate şi materialele igienico - sanitare comune şi individuale. In conformitate cu prevederile art. 51, lit. b şi ale art. 84, aliniatele 1 – 4 din „Normele specifice de protecţie a muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate” – Partea III – „Nisip, pietriş şi balast”, elaborate şi publicate în anul 2002 de MMSS, Şeful de secţie) întocmeşte Monografia de lucru, pe care conducătorul unităţii o aprobă. Monografia de lucru reprezintă documentaţia tehnică rezultată din proiect pe care lucrătorii formaţiei trebuie să o respecte, precum şi derularea operaţiunilor ce se execută la locul de muncă; conţine şi instrucţiunile de securitate şi sănătate specifice locului de muncă. Pentru excavatorul draglina în Monografia de lucru se consemnează următoarele date: - capacitatea cupei: 1,2 m3; - adâncimea de excavare – grosimea zăcămâmtului (în cazul de faţă cea impusă prin Avizul de gospodărire a apelor); - raza maximă de excavare: 17,6 m; - lungimea braţului: 14 m; - raza maximă de descărcare: 14,6 m; - înălţimea maximă de descărcare: 14,2 m; - unghiul de înclinare al braţului: 250 – 400 Pregătirea şi execuţia lucrărilor de exploatare se face prin: - coordonarea punctului de lucru de către personal tehnic de specialitate; - marcarea fâşiilor şi a pragurilor; - valorificarea superioară a materialului excavat. Personalul anagajat este instruit să intervină în situaţii de urgenţă conform legislaţiei în vigoare. In perioadele critice (viituri, îngheţ) extracţia agregatelor este oprită, utilajele sunt retrase în locuri special amenajate, fără pericole. Acţiunile care se execută sunt cuprinse în Regulamentul de combatere a inundaţiilor şi fenomenelor naturale. 4.9. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR In timpul extracţiei şi sortării agregatelor minerale se vor respecta următoarele acte normative: Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Ordinul M.A.I. nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă; Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă; Ordinul M.I. nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 – actualizat; Staţia de sortare este echipată cu 6 stingătoare cu pulbere pentru intervenţia la motoarele electrice, amplasate astfel: în zona motorului de acţionare a ciurului (2 buc.); în zona motorului de acţionare a transportorului elicoidal (2buc.); în zona tabloului de comandă al instalaţiei (2buc.);


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Societatea va acţiona conform Planului de intervenţie în caz de producere a unor accidente sau poluări accidentale. Acţiunile întreprinse sunt: alarmarea; intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu; evacuarea; salvarea persoanelor aflate în pericol. 4.10. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE 4.10.1. Sursele principale de zgomot Sursele de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de funcționarea staţiei de spălare-sortare agregate, utilaje/mijloace de transport utilizate în activitatea de extracţie a agregatelor minerale. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv drumul de acces spre perimetrul de exploatare situat la cca 5km de localitate. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe: utilaje tehnologice care funcţionează în perimetrul staţiei de spălare-sortare agregatelor minerale de râu; surse de zgomot mobile: utilaje tehnologice care funcţionează în perimetrul de extracţie agregate minerale (încărcător frontal, excavator, autobasculantӑ); 4.10.2. Prognozarea impactului Activitӑțile de producție pot produce zgomote cu o intensitate de 61,5dB, la limita zonei de lucru, conform prevederilor STAS 1009/88: maxim admis 65,0 dB(A) (tabelul 3 din STAS). Tinând cont de faptul cӑ intensitatea maximӑ a zgomotului produs de o autobasculantӑ RABA este de 100 dB de faptul cӑ nivelul general de presiune acusticӑ (Lp) se obține prin ȋnsumarea logaritmicӑ a nivelului de putere acusticӑ (Lw) specific fiecӑrei surse, și de faptul cӑ nivelul de presiune acusticӑ ȋntr-un punct scade cu pӑtratul distanței fațӑ de sursӑ, s-a calculat intensitatea zgomotului la 200 m distanțӑ fațӑ de incintӑ. Se poate constata cӑ la aceastӑ distanțӑ, intensitatea zgomotului este sub limita maximӑ admisӑ de STAS-ul 10009/88, 50 dB (A) la 2 m obiectivul de referințӑ. In evaluare nu au fost luați ȋn calcul factorii de atenuare a zgomotului: relieful, vegetația, etc.

ȋn care : L2 – nivelul de zgomot la limita fațadei clӑdirii; Ls – nivelul de zgomot la sursӑ; D2 – distanța de la sursӑ la limita incintei;

Astfel cӑ : Activitӑțile de producție pot produce zgomote cu o intensitate mai mare de 80 dB, la limita incintei, numai ȋn cazul ȋn care utilajele și mijloacele de transport, prezintӑ defecțiuni la sistemul de amortizare a zgomotului cu care acestea sunt dotate. Menționӑm cӑ omologarea acestor mijloace de producție se face numai dacӑ acestea nu produc poluare sonorӑ și permit activitatea normalӑ a omului, fӑrӑ a depӑși limitele admise de normele ȋn vigoare pentru nivelul de zgomot de vârf conform STAS 10009 - 88 - “Limitele admisibile ale nivelului de zgomot urban”.

+=

22

1log20D

LL s

)(9,202001log205,612 AdBL =

+=


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Nivelul de zgomot produs de utilajele tehnologice are caracter de joasă frecvenţă şi nu afectează mediul înconjurător şi personalul din perimetrul studiat. Receptorii cei mai apropiaţi de perimetrul de exploatare și sortare agregate minerale sunt locuitorii comuna Nicorești, aflați la cca 5km de perimetru. Conform Buletinului de analiză sonometrică nr. 3115 din 19.05.2011, nivelul de zgomot a fost analizat în condiţii normale de activitate la limita incintei funcţionale (latura nord). Nivelul de zgomot s-a încadrat în valorile limită impuse conform STAS 10009/88. Proba prelevată a fost analizată de Centrul de Mediu și Sӑnӑtate Cluj. Buletinul de analizӑ este anexat Raportului la Bilanțul de mediu nivel I. 4.10.3. Măsuri de diminuare a impactului Mijloacele de transport sunt încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza este redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă la 10km/h pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Societatea deţine Acordul de circulat pe drumurile comunale și reabilitare drum de exploatare nr. 608 din 27.02.2012 eliberat de Primăria Nicorești, judeţul Galaţi. Distanţa faţă de prima casă locuită este de cca 5km, ceea ce determină o disipare a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţii intensitatea zgomotului este nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului Siret. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988, care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii), în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr. 536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00, Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB. 4.11. SECURITATEA ZONEI Incinta Staţiei de spălare-sortare este asigurată corespunzӑtor pe perioada de funcţionare, prin serviciul de pază, împotriva actelor de efracţie şi vandalism, care ar putea determina poluări accidentale. Perimetrul de exploatare este materializat prin bornare, conform legislaţiei în vigoare. 4.12. ADMINISTRAŢIE SC NARIES COM SRL este o societate pe acţiuni, cu capital integral privat, administrată de Domnul Ing. Nare Dumitrache. Structura administrativă a societăţii cuprinde servicii de contabilitate – financiar, aprovizionare, resurse umane, Sănătate şi Securitate Muncii, PSI, Protecţia mediului.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 5. CALITATEA SOLULUI 5.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului SC NARIES COM SRL a întocmit Planul de combatere şi intervenţie în caz de poluări accidentale, în conformitate cu prevederile Anexei 2 din Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările ulterioare. Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilaje/mijloace de transport, care funcţionează cu motorină şi pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii menţine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele/mijloacele de transport de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în cazul unor defecţiuni tehnice. In activitate nu se vor utiliza utilaje/mijloace de transport care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Emisiile de gaze de eşapament generate de mijloacele de transport sunt măsurate la inspecţia tehnică periodică şi conform legislaţiei, utilajele/mijloacele de transport cu emisii care depăşesc normele legale nu sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Modul de acţionare în caz de producere a unei poluări accidentale Persoana care observă fenomenul care ar putea genera o poluare accidentală va anunţa imediat conducerea societăţii: sunt anunţate persoanele care fac parte din echipa de intervenţie în caz de poluări accidentale, iar personalul prezent în punctul de lucru acţionează imediat pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor poluării accidentale. Echipa de intervenţie acţionează pentru eliminarea cauzelor care au condus la poluarea accidentală şi la limitarea răspândirii acesteia. Societatea dispune de personal specializat şi are utilajele şi mijloacele de intervenţie necesare pentru intervenţie în caz de poluări accidentale. Schema de alarmare în caz de producere a poluărilor accidentale 1. Persoana care observă fenomenul care ar putea genera o poluare accidentală anunţă imediat conducerea societăţii. 2. Conducerea unităţii dispune: - anunţarea echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor şi pentru diminuarea efectelor poluării accidentale; - anunţarea imediată a S.G.A.- ului pe raza căruia s-a produs poluarea; 3. Echipa de intervenţie din unitate acţionează pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanţelor poluante îndepărtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanţelor poluante colectarea, transportul şi depozitarea intermediară, în condiţii de securitate pentru mediu, în vederea recuperării sau, după caz, a neutralizării sau distrugerii substanţelor poluante. 4. Informarea autorităţilor competente: - SGA - asupra desfăşurării operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv de combatere a efectelor acesteia. - APM Galaţi, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu în legătură cu producerea poluărilor accidentale şi asupra măsurilor întreprinse;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 5. În situaţia în care se constată că forţele şi mijloacele disponibile în unitate nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor poluării, conducerea unităţii va solicita sprijin altor unităţi. 6. După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii poluanţilor în zone adiacente, conducerea unităţii va informa S.G.A. şi APM Galaţi despre încetarea evenimentului de mediu. Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Măsurile practice care vor fi luate în caz de poluare accidentală pe amplasament: - deţinerea pe amplasament a mijloacelor de intervenţie pentru stoparea răspândirii poluării; - oprirea scurgerilor; - localizarea poluantului scurs; - intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier; - colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje; - analize fizico-chimice ; Nu se vor utiliza utilaje/mijloace de transport care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. Se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare. Intreținerea și repararea utialejelor și mijloacelor de transport se efecteazӑ ȋn service autorizat, conform contractului de ȋntreținere și reparații auto nr. 152/30.01.2013 ȋncheiat cu SC TRUCKS SALES SERVICE SRL.

Lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale

Nr. crt. Denumire dotare/material Locul de unde

provine Cine

deserveşte Cine asigură

dotările

1.

Utilaje: încărcător frontal tip Wollă cu cupa de 4,2mc – 1buc. ; buldozer tip S 1500; Perimetrul

Ionӑșești Sef balastieră SC NARIES COM SRL

2. unelte: târnăcop; cazmale şi lopeţi; maiuri pentru compactat pământ; găleţi; fascine;

3. Absorbanţi: spillsorb; nisip;

Responsabilităţile conducătorilor locurilor de muncă

Nr. crt.

Denumire punct critic

Nume, prenume conducător/operator Responsabilităţi conducător

1.

Amplasamentul punctului de lucru Perimetrul Ionӑșești; Staţia de sortare – spălare agregate minerale de râu;

Sef balastieră Operator: Mecanic draglinӑ; Mecanic Incӑrcӑtor; conducӑtor auto ;

Urmărirea desfăşurării activităţii de extracţie a agregatelor minerale cu respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, a sănătăţii şi securităţii în muncă, PSI; Planifică activităţi de simulări de accidente/avarii/incendii şi testează capacitatea de răspuns a echipei de intervenţie;



Lista unităţilor care acordă sprijin în cazul apariţiei unei poluări accidentale

Nr. crt. Denumire unitate Adresa Telefon/fax/mobil Persoana de

legătură

1. SC NARIES COM SRL

Comuna Matca nr. 590, județul Galați; Perimetrul Ionӑșești, Judeţul Galaţi, Nr. topo 5079-00-121;

0236.860.143; 0724.246.169

Responsabil de mediu/Administrator societate

2. ISU Galaţi Municipiul Galaţi, Strada Mihai Bravu, nr. 36

112 - număr unic pentru apeluri de urgenţă;

Dispecer de serviciu

Componenţa Echipei de intervenţie

Nr. crt. Funcţia Telefon/ Mobil

1. Şef punct de lucru

0236.860.143; 0724.246.169

2. Mecanic draglină 3. Mecanic încărcător frontal 4. Conducător autobasculantă 5. Mecanic 6. Paznic

Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu: extracţia va fi limitată strict la conturul zonei solicitate; materialul excavat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta la staţia de sortare-spălare; 5.2. Impactul asupra solului şi subsolului Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar. 5.3. Măsuri de protecţie - Lucrările se vor executa numai în perimetrul de exploatare aprobat de ANRM. - Utilizarea drumurilor de acces la perimetrul Ionӑșești şi în interiorul acesteia în baza convenţiei încheiate cu deţinătorul acesteia şi întreţinerea drumului de acces în zona de exploatare; 6. PROTECŢIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITĂŢII ŞI CONSERVAREA NATURII 6.1. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Prezentarea ariei de protecție specialӑ avifaunistice ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000) Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 52' 42'', Longitudine: E 27º 17' 6'' Suprafaţa sitului (ha): 36.492; Altitudine (m): Min.: 0, Max.: 302, Med.: 33 Regiunea biogeografică: continentalӑ/stepicӑ Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO026 29 Vrancea RO024 66 Galaţi RO021 5 Brăila


Raport la Bilanţul de mediu nivel I La poziţia 71 este nominalizată aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. In Anexa nr. 2 este prezentată Harta la scara 1:100.000, cu delimitarea ariilor pentru Lunca Siretului Inferior, care cuprinde: judeţul Vrancea: Adjud (28%); Bilieşti (35%); Garoafa (17%); Homocea (16%); Mărăşeşti (16%); Năneşti (8%); Ploscuţeni (30%); Pufeşti (18%); Rugineşti (5%); Suraia (16%); Vulturu (6%); Vânători (12%); județul Brăila, cu localităţile Măxineni (4%), Siliştea (3%), Vădeni (5 %) judeţul Galaţi, cu localităţile Braniştea (53 %), Cosmeşti (26%), Fundeni (65%), Independenţa (45%), Iveşti (5%), Lieşti (4%), Movileni (33%), Nămoloasa (40%), Nicoreşti (15%), Piscu (34%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1 %), Tudor Vladimirescu (52%), Umbrăreşti (16%), Şendreni (3 %).

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511,512 Râuri, lacuri N07 4 411,412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211-213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zonă aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafetei si adâncimii mai mare si datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava si râul Siret se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Tălăbasca reprezinta o zona importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Vulnerabilitate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuită in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Pana in prezent nu exista un plan de management al acestei arii protejate. Concluzii referitoare la ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior: biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, precum și speciile de pӑsӑri cu migrație regulatӑ nemenționate ȋn Anexa I a Drectivei Consiliului 2009/147/EC desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, au fost identificate în zbor tranzitând perimetrul studiat; speciile de păsări care utilizează în migraţie coridorul est-carpatic preferă zonele lacurilor de acumulare, iar cele ajunse accidental în această zona poposesc doar pentru a se odihni, deoarece perimetrul de extracție și sortare agregate și vecinătăţi nu oferă condiţii de habitat pentru hrănire; referitor la diferenţele dintre Formularele standard Natura 2000 ale ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, în noul formular există în plus o singură specie – inclusă în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CE, Chlidonias niger, dar în zona respectivă nu sunt condiţii favorabile pentru cuibărirea acestei specii. cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul situat ȋn terasa, perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicoresti, judetul Galati”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate. In concluzie, apreciem că impactul va fi nesemnificativ pentru factorii de mediu analizaţi: apă, aer, sol, factorul uman, biodiversitate.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I 6.2. Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Româna, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ȋn baza documentației științifice alcӑtuite și ȋnaintate de Asociația pentru Conservarea Diversitӑții Biologice.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior pӑdurile ocupӑ cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafața sitului. Peste 6500ha sunt pӑduri de stat, iar diferența sunt pӑduri private. Pӑdurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focșani și OS Tecuci. Relațiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul național și numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. – Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Pӑdurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Naționalӑ a Pӑdurilor – Direcția Silvica Focșani. Planuri de management ale sitului Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administratӑ de cӑtre Asociația pentru Conservarea Diversitӑții Biologice. Concluzii referitoare la ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Tipurile de habitate menţionate în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul perimetrului de extracție și sortare agregate minerale. Speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; Plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa. Nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament, cat si in imprejurimi; Speciile de faună desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior - Vidra (Lutra lutra), Popândău comun (Spermophilus citellus) nu au fost identificate în perimetrul studiat. Speciile de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat. Speciile de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat. Speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu au fost identificate în perimetrul studiat. 6.3. Modul de conformare cu prevederile legislative existente sau în curs de adoptare din domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii Măsuri de conservare a ariei de protecţie specială avifaunistică: În conformitate cu prevederile Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007, conservarea reprezintă ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul pct. 5 şi 9: Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9 din OUG nr. 57/2007; Prin habitat al unei specii se înţelege mediul definit prin factori abiotici şi biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic. Starea de conservare a unei specii reprezintă totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural; b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil; c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung; Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, aprobatӑ cu modificӑri și completӑri de Legea nr. 49/2011, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât in ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau ouălor din natură ; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ; - pertubarea intenţionată în special ȋn cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacӑ o astfel de este relevantӑ ȋn contextul obiectivelor ordonanței de urgențӑ; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea ; - vânzarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul vânzӑrii și oferirii spre vânzare în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. In conformitate cu prevederile art. 281, din Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007, Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitӑți ȋn ariile naturale protejate se realizeazӑ numai cu Avizul administratorilor ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes național și internațional. Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect următoarele teme (prevăzute în Anexa 8 la OUG nr. 57/2007): Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora; Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit; Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare; Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor populaţionale ; Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor cauzate de păsări; Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori al poluarii mediului; Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de păsări;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează ca şi în cazul ariilor speciale de conservare pe baza unor Planuri de Management şi Regulamente care se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Conform prevederilor din Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007: Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaboreazӑ astfel ȋncât să ţină cont de condițiile economice, sociale şi culturale ale comunitӑții locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate (art. 21, alin. 3). Respectarea Planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritӑțile care reglementeazӑ activitӑți pe teritoriile ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate (art. 21, alin.4). Până la aprobarea Planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21, alin. 1 și 2, administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii şi să transmită aceste informaţii autoritӑții publice centrale pentru protecția mediului și pӑdurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate (art. 26, alin. 2). 6.4. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Accesul la perimetrul de exploatare are un impact nesemnificativ asupra biodiversităţii (floristice şi faunistice) din zonă, frecvenţa traficului fiind redusă. Din punct de vedere morfologic, amplasamentul este situat ȋn vechea luncӑ inundabilӑ a râului Siret, care se dezvoltӑ ȋn malul drept al vӑii (cod cadastral XII-1.76), zonӑ care actualmente este separatӑ de cursul râului de un dig de arocament situat la cca. 300m est de perimetru. In aceasta zonӑ valea a creat o morfologie specificӑ, caracterizatӑ prin prezența unor arii ȋntinse, dezvoltate ȋn special ȋn malul drept, care acum, prin modificarea traseului albiei majore a Siretului și coborârea localӑ a talvegului, se aflӑ la ȋnӑlțimi relative de 2,5 – 5m. Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite, cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care ar trebui să facă obiectul unor măsuri speciale de protecţie. Lunca Siretului Inferior, în care se află perimetrul de extracție și sortare a agregatelor minerale include efective reduse a speciilor de vegetatie si fauna, care nu vor fi afectate de activitatea de exploatare. In zona în care este amplasat perimetrul Ionӑșești 2, specii de păsări de interes comunitar sau identificat, doar, in zbor, tranzitand perimetrul studiat, fara a stationa pentru refugiu, popas si reproducere. Impactul activităţii de extragere și sortare a pietrişului şi nisipului asupra habitatelor şi a speciilor de fauna de interes comunitar din aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior), va fi nesemnificativ exprimat prin: - cantitatea de material exploatat relativ redusă (capacitatea redusă a obiectivului); - conform Documentației tehnice pentru fundamentarea Avizului de gospodӑrire a apelor pentru “Extracție balast din terasa râului Siret și amenajare bazin piscicol”, Perimetrul Ionӑsești, județul Galați, elaboratӑ de SC SANTEDIL PROIECT SRL Ploiești, prin dimensiunile amenajӑrii și natura obiectivului, desfăşurarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş nu este susceptibilӑ a determina influențe asupra altor obiective sau lucrӑri din zona de amplasament. Digul de apӑrare, malul


Raport la Bilanţul de mediu nivel I drept al vӑii râului Siret, se aflӑ la cca 300m fațӑ de obiectiv, astfel cӑ lucrările nu vor duce la degradarea acestuia; - echipamentele, utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu produc un impact semnificativ de mediu prin nivelul de zgomot şi noxele emise în atmosferă; - respectarea prevederilor Avizului de gospodӑrire a apelor și Autorizației de gospodӑrire a apelor; Totuşi se impun măsuri de reducere a impactului activităţii existente asupra avifaunei din zonă: - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces pe timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat: - evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu excepţia unor avarii tehnice minore; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul perimetrului de extracție și sortare a agregatelor minerale, inclusiv în zona de parcare şi de acces principal; - gestionarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor generate, inclusiv colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; - amenajarea corespunzătoare a tuturor depozitelor de materii prime, materiale, combustibili şi deşeuri; 7. CONCLUZII SI RECOMANDARI A. Concluzii In conformitate cu prevederile Instrucţiunilor din 2009 care fac referire şi detaliază art. 28 şi 29 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, permisul de exploatare se acordă numai după obţinerea de către solicitant a aprobărilor legale privind protecţia şi refacerea mediului (art. 10, alin. 1). In cazul exploatărilor de nisipuri şi pietrişuri din albiile majore şi terasele râurilor, sub nivelul hidrostatic, precum şi al celor din albiile minore ale râurilor şi din cuvetele lacurilor, eliberarea permisului de exploatare este condiţionată de obţinerea, în prealabil, de către solicitant a avizului prevăzut de legislaţia în vigoare în domeniul gospodăririi apelor (art. 10, alin. 2). Inregistrarea volumelor de balast excavate se face la punctul de lucru, in fise speciale in care se stipuleaza intrarile zilnice de balast brut, cantitatile expediate si cele valorificate. Titularul activitatii tine si prezinta organelor de control urmatoarea evidenta: - evidenta balastului excavat si pierderile pe fluxul tehnologic; - livrarile la intern sau catre terti; - cursele auto efectuate, coeficientul de ȋncӑrcare, volumul transportat si cel valorificat; - stocul de balast la sfârșitul fiecӑrui trimestru; Volumele de balast utilizate la intern sunt evidențiate ȋn situații de lucrӑri, iar cele comercializate cӑtre terți sunt justificate prin avize de expediere și facturi fiscale. Conform Legii Minelor, Instrucțiunilor, Normelor de aplicare și Ordinelor Președintelui ANRM, beneficiarul este obligat sӑ ȋntocmeascӑ: - raportarea trimestrialӑ cӑtre ANRM a extrasului geologic și a produselor realizate, precum și a redevențelor datorate bugetului de stat; - ȋnregistrarea trimestrialӑ a redevențelor la Administrația Financiarӑ; - rapoarte trimestriale și anuale asupra activitӑții desfӑșurate și mișcarea resurselor/rezervelor.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Factorul de mediu apa Pentru protecţia factorului de mediu apă se vor respecta prevederile din: a. Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 189 din 26.07.2007 (valabil pânӑ la finalizarea investiției iazului piscicol) privind „Extragerea de nisipuri și pietrișuri in terasa râului Siret, ȋn perimetrul Ionӑșești, comuna Nicorești, județul Galați”, emis de AN Apele Române – DA Siret Bacӑu; b. Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 21 din 28.03.2011 (valabilӑ pânӑ la data de 28.03.2014) pentru „Stația de sortare-spӑlare și dotӑri aferente” emis de AN Apele Române – ABA Siret SGA Vrancea; Extracţia va fi limitată strict la conturul zonei solicitate. Prin dimensiunile amenajӑrii și natura obiectivului, desfăşurarea activităţilor de extracţie nisip şi pietriş nu este susceptibilӑ a determina influențe asupra altor obiective sau lucrӑri din zona de amplasament. Digul de apӑrare, malul drept al vӑii râului Siret, se aflӑ la cca 300m fațӑ de obiectiv, astfel cӑ lucrările nu vor duce la degradarea acestuia. Prin investiția pentru care s-a solicitat și obținut Autorizația de mediu nr. 81 din 03.05.2007 revizuitӑ la 15.12.2008 emisӑ de APM Galați, Acordul de mediu nr. 6 din 09.03.2009 emis de APM Galați, se urmӑrește ȋntreținerea și reintegrarea ȋntr-un circuit productiv a unui teren neproductiv și protejarea terenurilor riverane. Conform Documentației tehnice pentru fundamentarea Avizului de gospodӑrire a apelor pentru “Extracție balast din terasa râului Siret și amenajare bazin piscicol”, Perimetrul Ionӑsești, județul Galați, elaboratӑ de SC SANTEDIL PROIECT SRL Ploiești, dezvoltarea investiției se face fӑrӑ a se interveni asupra axului cadastral de referințӑ. La realizarea lucrӑrilor s-a urmӑrit ȋn principal menținerea calitӑții factorilor naturali, ca element de bazӑ ȋn atingerea scopului propus. Prin consolidarea cu vegetație a malurilor iazului proiectat se va realiza o creștere a stabilitӑții acestora și o protecție suplimentarӑ fațӑ de acțiunile erozionale. Personalul care deservește perimetrul de exploatare este instruit periodic să supravegheze funcţionarea utilajelor/mijloacelor de transport, să remedieze eventualele defecţiuni în cel mai scurt timp, sӑ efectueze periodic inspecția tehnicӑ a utilajelor; dupӑ terminarea programului de lucru utilajele/mijloacele de transport se vor parca în zona destinatӑ ȋn acest scop, situatӑ lângӑ sediul administrativ. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Factorul de mediu aer Similitudinea poluanţilor generaţi ca şi timp permite o apreciere globală a influenţelor cauzate asupra aerului atmosferic şi prin aceasta implicit a biodiversităţii (vegetaţiei cu predilecţie): particule: praful (particule sedimentabile), cu toate că nu este chimic activ, are o influenţă negativă asupra vegetaţiei prin depunerea pe suprafaţa foliară, cu efect în îngreunarea schimburilor cu mediul (respiraţia, etc.). Din acest punct de vedere există o relaţie invers proporţională între dimensiunea particulelor depuse şi intensitatea efectului negativ (prin obturare de pori, etc.). Cantitatea de praf este direct proporţională cu creşterea efectelor negative. Legislaţia în vigoare nu prevede limite maxime pentru particule în ceea ce priveşte protecţia ecosistemelor, ci doar pentru protecţia sănătăţii umane:

- limită zilnică de 50µg/mc PM10 şi limită anuală 40µg/mc PM10; - limită zilnică de 25µg/mc PM2,5 şi limită anuală 20µg/mc PM2,5;

CO: la temperatură ambiantă este un gaz incolor, inodor, insipid care provine şi din traficul auto. La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă, nu are efect asupra plantelor, animalelor sau mediului în general. Legislaţia în vigoare prevede limite doar pentru sănătatea umană (10µg/mc). La concentraţii de cca 100mg/mc devine letal, prin reducerea capacităţii sângelui de a transporta oxigenul.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I CO2: până la un prag, poate fi considerat benefic pentru stimularea vegetaţiei (CO2 favorizează creşterea biomasei). Nu va avea valenţe nocive şi nu va contribui la limitarea creşterii vegetaţiei. SO2: este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, iritant pentru ochi şi căi respiratorii, afectează vizibil specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora putând fi sesizat cu ochiul liber; datorită contribuţiei la acidifierea precipitaţiilor poate cauza efecte toxice asupra vegetaţiei şi asupra solului. Din acest motiv, legislaţia în vigoare prevede limite maxim admise în imisie nu doar pentru protecţia sănătăţii umane (limita orară 350µg/mc; limita zilnică 125µg/mc), ci şi pentru protecţia vegetaţiei (20µg/mc pe an calendaristic şi iarna între 1 octombrie şi 31 martie). Cele mai sensibile sunt: pinul, legumele, frasinul alb, lucerna, murul (specii care nu se regăsesc în amplasamentul studiat). Ghidurile de calitate ale aerului utilizate de IUFRO (Organizaţia Uniunii Internaţionale de Cercetare a Pădurilor) consideră SO2 ca având efecte negative asupra vegetaţiei, provocând necrozări, reduceri ale creşterii, sensibilitate sporită la diverşi agenţi patogeni sau la condiţii climatice excesive (cauzate în principal de degradarea clorofilei, modificări în fotosinteză, respiraţie, metabolism). Concentraţia considerată de acest organism internaţional ca fiind în limite normale la nivel anual este de 50µg/mc, spre diferenţă de limită mai restrictivă (20µg/mc) prevăzută în legislaţia românească. Acest lucru denotă o rezistenţă mai sporită a vegetaţiei arborescente în comparaţie cu alte categorii de plante sau animale. NOx: reprezintă un grup de gaze foarte reactive ce conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile, majoritatea lor sunt fără culoare sau miros: - monoxidul de azot (NO) - gaz incolor şi inodor; - dioxidul de azot (NO2) - gaz brun-roşcat cu miros puternic, înecăcios; Valorile limită prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător sunt atât pentru protecţia sănătăţii umane (200µgNO2/mc limita orară; 40µgNO2/mc limita anuală), cât şi pentru protecţia vegetaţiei (30µgNOx/mc limita anuală). Factorul de mediu biodiversitate Exploatarea nisipului şi pietrişului din terasa râului Siret, în perimetrul Ionӑșești 2, comuna Nicorești, județul Galați și a Stației de sortare-spӑlare nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate, nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate stabile şi nici la perturbarea speciilor de floră şi faună pentru care a fost desemnate ariilor protejate: aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: - speciile de păsări care utilizează în migraţie coridorul est-carpatic preferă zonele lacurilor de acumulare, iar cele ajunse accidental în această zona poposesc doar pentru a se odihni deoarece amplasamentul și vecinătăţile balastierei nu oferă condiţii de habitat pentru hrănire; - nu reduce suprafaţa habitatelor preferate de specii care utilizează culoarul de migraţie est-carpatic; - nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară; - nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar; - nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; - nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar; Măsuri de conservare In perioada de funcţionare a exploatării controlate a pietrişului şi nisipului în terasa râului Siret, ȋn perimetrul Ionӑșești 2 şi a Staţiei de sortare-spălare este necesară respectarea legislaţiei de


Raport la Bilanţul de mediu nivel I mediu în vigoare. Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: - uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată ; - deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau ouălor din natură ; - culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ; - pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie ; - deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; - comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. Masuri pentru protejarea speciilor de avifauna - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; Masuri pentru protejarea speciilor de herpetofauna - respectarea cu stricteţe a traseelor de transport deja existente; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor intalniti in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul exploatarii; - desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare; - reparaţia utilajelor in service-uri specializate etc. Recomandarea elaboratorilor Raportului la Bilanţul de mediu nivel I este ca pe toată perioada desfăşurării activităţii, beneficiarul să monitorizeze anual biodiversitatea în raport cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Scopul monitorizării este urmărirea divesităţii speciilor şi evaluarea populaţiilor; dinamica sezonieră; identificarea ameninţărilor asupra speciilor de păsări din zonă; propuneri privind măsuri de management, în cazul identificării unui impact negativ. Monitorizarea pe toată perioada exploatării, dezafectării şi 3 ani postînchidere va avea ca obiectiv inventarierea speciilor de păsări în scopul evaluării stării de conservare a acestora, precum şi a impactului activităţii asupra avifaunei.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Rapoartele de monitorizare vor conţine: descrierea zonei studiate; metodele de lucru folosite; materiale folosite; fişe de observaţie; interpretarea datelor obţinute; persoana fizică/juridică responsabilă de monitorizare, cu CV-urile persoanelor implicate în activitatea de monitorizare. Frecvenţa raportării: Raportare anuală la autoritatea competentă pentru protecţia mediului (APM Galaţi) şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani (ACDB Focşani). B. Recomandări 7.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare Nu este cazul. 7.2. Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert; Probabilitatea ca un eveniment viitor să determine un impact de mediu semnificativ este foarte redusă, având în vedere că numai o activitate distructivă de mare amploare poate produce efecte semnificativ negative asupra amplasamentului, şi în special asupra aerului. Astfel de fenomene pot fi fenomene naturale: cutremure, uragane, tornade, etc. In aceasta privinţă se poate afirma că zona în care este situat punctul de lucru este mai puţin afectată de astfel de fenomene ce au consecinţe mai mult distructive, factorii de mediu (sol, apa) nu vor fi afectaţi. 7.3. Recomandări privind studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert Pe baza analizei realizate în Bilanţul de mediu nivel I se consideră că nu este necesară continuarea investigaţiilor prin Bilanţ de mediu nivel II, deoarece nu s-au constatat poluări semnificative ale factorilor de mediu. Având ȋn vedere cӑ societatea a parcurs toate etapele procedurale de reglementare din punct de vedere a protecției mediului de la ȋnființare și pânӑ ȋn prezent (acord de mediu, autorizație de mediu, permis de exploatare, aviz de gospodӑrire a apelor, autorizație de gospodӑrire a apelor, Avizul Academiei Române pentru proiectul Construire bazin piscicol prin excavare agregate minerale și pentru stația de sortare), elaboratorii lucrării recomandă obţinerea Autorizaţiei de mediu pentru activitățile desfăşurate de SC NARIES COM SRL, în punctul de lucru din Comuna Nicorești, Tarlaua 132, Parcela 2319, judeţul Galaţi, în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, cu modificările şi completările ulterioare, din urmӑtoarele considerente: Terenul de pe care se extrag agregatele minerale ȋn vederea amenajӑrii piscicole are categoria de folosințӑ de teren neproductiv. Amenajarea piscicolӑ la nivelul perimetrului Ionӑșești 2 reprezintӑ cea mai bunӑ alternativӑ, deoarece aceasta va susține nu numai activitatea economicӑ din zonӑ (prin crearea de locuri de muncӑ și aprovizionarea cu pește a populației), dar și crearea de noi habitate pentru speciile de pӑsӑri prezente ȋn zonӑ.


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Glosar de termeni autorizaţie de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune; arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică şi culturală deosebită şi care are un regim special de protecţie şi conservare stabilit în baza unor prevederi legale. aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000; bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului; bunuri divizibile - materiale vrac transportate fără ambalaj, în grămezi neordonate, sub formă de pulbere, granule sau bucăţi, provenite din exploatări miniere, de carieră sau balastieră ori materiale fluide sau semifluide provenite de la staţii de mixturi asfaltice ori staţii de betoane, aditivi şi lianţi in constructii, aflate pe teritoriul României; biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor; depozitare temporară - păstrarea pe o perioada limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finală; deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului; deşeurile periculoase - deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase; program pentru conformare - plan de măsuri necesare pentru îndeplinirea cerinţelor privind protecţia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din autorizaţia de mediu; sistemul de gestionare a deşeurilor - totalitatea activităţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediară, transport şi eliminare finală;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I Anexe Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului Galaţi în baza Declaraţiei pe proprie răspundere înregistrată cu nr. 3777 din 04.02.2009; Certificat de înregistrare la ORC Galaţi SC NARIES COM SRL Seria B Nr. 1836278; Contract de concesiune nr. 1 din 05.09.2002 ȋncheiat cu Consiliul Local Nicorești, județul Galați pe o peroadӑ de 48 ani; Contract de comodat ȋncheiat cu Nare Dumitrache și Nare Ofelia Darclée autentificat la BNP Ilinca Gurițoiu din Tecuci – Incheiere de autentificare nr. 1167 din 25 aprilie 2005; Act adițional la Contractul de comodat autentificat la BNP Ilinca Gurițoiu din Tecuci – Incheiere de autentificare nr. 1860 din 25 iunie 2012; Autorizaţia de mediu nr. 81 din 03.05.2007 revizuită la 15.12.2008 emisă de APM Galaţi; Acord de mediu nr. 6 din 09.03.2009 pentru proiectul „Construire Bazin piscicol prin excavare agregate minerale, amplasat ȋn terasa râului Siret, extravilan, comuna Nicorești, județul Galați”; Autorizație de construire nr. 25/3779/31.08.2006 eliberatӑ de Consiliul Județean Galați pentru Stație de sortare-spӑlare agregate și dotӑri aferente, comuna Nicorești, satul Coasta Lupei, județul Galați; Autorizație de construire nr. 33/1382/31.03.2009 eliberatӑ de Consiliul Județean Galați pentru Construire bazin piscicol prin extragerea agregatelor din terasӑ, comuna Nicorești, satul Coasta Lupei, județul Galați; Aviz de gospodărire a apelor nr. 189 din 26.072007 privind „Extragerea de nisipuri și pietrișuri din terasa râului Siret, ȋn perimetrul Ionӑșești, comuna Nicorești, judeţul Galaţi”, emis de AN Apele Române – Direcția Apelor Siret Bacӑu; Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 21 din 28.03.2011 privind „Stație de sortare-spӑlare și dotӑri aferente”, extravilan comuna Nicorești, pe malul drept al râului Siret, judeţul Galaţi emisă de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Siret – SGA Vrancea; Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apӑ nr. 7177 din 01.03.2012 ȋncheiat cu AN Apele Române – ABA Siret Bacӑu ; Permis de exploatare nr. 15179 din 02.04.2012 emis de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti şi Anexa B la Permisul de exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetrul Buceşti - Notă de constatare nr. S-48/05.03.2012 privind documentaţia tehnică pentru acordarea Permisului de exploatare în Perimetrul Ionӑșești 2, terasӑ, râu Siret, judeţul Galaţi, emisă de ANRM – Direcţia Generală de Inspecţie şi Supraveghere Teritorială a Activităţilor Miniere şi a Operaţiunilor Petroliere – Compartimentul de Inspecţie Teritorială Galaţi; Acord de circulat pe drumurile comunale și reabilitare drum de exploatare nr. 608 din 27.02.2012 eliberat de Primăria Nicorești, judeţul Galaţi; Avizul nr. 1967/CJ/29.10.2008 emis de Academia Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru funcționarea stației de sortare ȋn comuna Nicorești, sat Coasta Lupei, județul Galați aflat pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; Contract nr. 35/03.06.2012 pentru executarea lucrӑrilor de vidanjare ȋncheiat cu SC COSMESIRET SRL; Contract de prestări ȋntreținere și reparații auto nr. 152 din 30.01.2013 ȋncheiat cu SC TRUCKS SALES SERVICE SRL, Sat Costi, comuna Vânӑtori, județul Galați; Contract nr. 656/03.06.2012 pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere ȋncheiat cu SC COSMESIRET SRL; Buletin de analiză nr. 3116 din 19.05.2011 eliberat de Centru de Mediu și Sӑnӑtate Cluj; Buletin de analiză sonometrică nr. 3115 din 19.05.2011 eliberat de Centru de Mediu și Sӑnӑtate Cluj Planşe: Planul de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Profile transversale (Profil transversal P1, Profil transversal P2; Profil transversal P3; Profil tip taluz; Fişa de localizare a perimetrului de exploatare;


Raport la Bilanţul de mediu nivel I BIBLIOGRAFIE Starea mediului, judeţul Galaţi ; Fişa de prezentare şi declaraţie întocmită de SC SANTEDIL PROIECT SRL Ploiești; Adresa ARPM Galaţi nr. 6926 din 03.08.2012 prin care se solicită Bilanţul de mediu nivel I, Raportul la Bilanţul de mediu nivel I, cu elementele de îndrumar; Documentaţie tehnică pentru obţinerea Autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru Staţia de spălare-sortare și dotӑri aferente, comuna Nicorești, Sat Coasta Lupei, județul Galați; Elaborator SC SANTEDIL PROIECT SRL Ploiești, 2011; Memoriu tehnic pentru obținerea “Avizului de gospodӑrire a apelor” – extracție balast din terasa râului Siret și amenajare bazin piscicol – Perimetrul Ionӑșești, Județul Galați, Elaborat de SC SANTEDIL SRL Ploiești, 2007; Raport la Studiul de evaluare a impacului pentru proiectul „Stația de sortare și dotӑri aferente” elaborat de Biolog Maftei Daniel ȋn anul 2008; Autorizaţia de mediu nr. 81 din 03.05.2007 revizuită la 15.12.2008 emisă de APM Galaţi; Acord de mediu nr. 6 din 09.03.2009 pentru proiectul Construire Bazin piscicol prin excavare agregate minerale, amplasat ȋn terasa râului Siret, extravilan, comuna Nicorești, județul Galați; OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a Bilanţurilor de mediu; Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare; Ordinul MMP nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile de ambalaje; OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001; Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; HG nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată cu HG nr. 352/2005; OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului; HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale; HG nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; Ordinul MMP nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului MMDD nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România;


http://freelex.juridic.ro/00109493.htm

Raport la Bilanţul de mediu nivel I Literatură de specialitate Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; Ciocalan I V. 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274; Donita N. et. al, 2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica; Dihoru G., Negrean G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Bucuresti: Edit. Academiei Romane; Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj; Mountford et al. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat Fact Sheets. EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO; Oltean et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de Biologie; Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti; Sanda V., Ollerer K., Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi; Savulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII. Bucuresti; Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International


Documents

Raport la Bilanţ ul de mediu nivel Iapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati... · referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei