Upload
others
View
14
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 1 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
RAPORT
la Bilan ţul de Mediu Nivel I
SC WEST STAR SRL Iasi
Exploatarea agregatelor minerale din albia
raului Siret – Balastiera Condrea 1
1. Introducere
Raportul la Bilanţul de mediu de nivel I a fost solicitat de autoritatea de mediu,
ARPM Galaţi, pentru realizarea unei evaluări complete a impactului potenţial de mediu
generat de Balastiera Condrea 1 din albia raului Siret - SC WEST STAR SRL Iasi în
vederea obţinerii Autorizaţiei de mediu.
Bilanţul de mediu I este realizat de către SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă
atestată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, conform Registrului Naţional al Elaboratorilor
de Studii pentru Protecţia Mediului.
Acest Bilanţ de mediu de nivel I este menit să obţină informaţii asupra cauzelor şi
consecinţelor efectelor negative, anterioare şi prezente asupra mediului, să aducă
precizări referitoare la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului în
zona de impact a activităţilor desfăşurate pe amplasament.
Contractul, încheiat pentru această lucrare a precizat că: beneficiarul, respectiv SC
WEST STAR SRL Iasi, cu adresa Strapungerea Silvestru nr. 54, Bloc T3-T4 scara A,
apartament 4, judet Iasi, Telefon: 0745.501.455,
răspunde pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia
prestatorului şi implicit autorităţilor competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorul
pentru corectitudinea lucrărilor şi a interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar în
conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată
cu modificări de Legea nr. 265/2006.
Documentele care au fost prezentate sunt:
� Fişă de prezentare şi declaraţie pentru obţinerea Autorizaţiei de mediu;
� Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr162/09 iulie 2010;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 2 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
� Certificat constatator;
� Contract vidanjare nr. 46/03.10.2012 – SC COSMESIRET SRL;
� Contract deşeuri reciclabile si periculoase, nr. 4503/26.09.2012 – SC SATOR SRL;
� Contract deşeuri reciclabile si periculoase, nr. 24/10.03.2010 – SC REMAT SA
Galaţi.
Lucrarea a fost realizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă
195/2005 privind protecţia mediului, ale Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii
de emitere a autorizaţiei de mediu şi ale Ordinului MAPPM 184/1997 pentru aprobarea
Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, privind cuantificarea impactului generat de
activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare Condrea 1 asupra R0SPA0071 Lunca
Siretului Inferior si R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior.
2. Identificarea amplasamentului şi localizarea
2.1 informatii generale
2.1.1 Denumirea societ ăţii
SC WEST STAR SRL Iasi
2.1.2. Sediul social : Strapungerea Silvestru nr. 54, Bloc T3-T4 scara A, apartament
4, judet Iasi, Tel: 0744.501.455, e-mail: [email protected];
Persoana de contact: Gabriel Gulap
2.1.3. Amplasament/punct de lucru
Amplasamentul studiat se afla pe malul stang a raului Siret, in localitatea Condrea,
comuna Umbraresti, judetul Galati avand o intindere de la circa 2500 m aval de podul CF
Suraia – Condrea pana la 3250 m amonte de acest pod.
Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in extravilanul
comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de schimb anexat unde
titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata totala de 2 ha. Extragerea
balastului din terasa joasa a raului Siret se realizeaza in cadrul perimetrului Condrea 1,
pe o fasie lata de 25 m avand o lungime de 560 m. Perimetrul de exploatare are o
suprafata de 3.038 ha , este de forma rectangulara si apartine albiei minore a raului Siret,
perimetrul fiind amplasat pe plaja formata in urma viiturilor din iulie 2010 pe malul stang al
acestuia, zona de exploatare fiind in administrarea AN APELE ROMANE - Directia Apelor
Prut.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 3 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
Principalele vecinătăţi sunt:
• SV: Consiliul Local;
• NV: terenuri particulare;
• NE: Consiliul Local;
• E: drum balastat si Consiliul Local;
Suprafata solicitata este delimitata de urmatoarele puncte :
Tabel coordonate Stereo 70
Punctul Coordonate Stereo 70
X Y 1 471098 684978 2 470809 685109 3 470605 685237 4 470594 685207 5 470744 685102 6 470758 685069 7 470837 685004 8 470923 684964 9 471013 684960
2.1.4. Accesul în perimetrul de exploatare
Accesul la zacamant se face din DN 24 Tecuci – Galati, din localitatea Umbraresti pe un
drum ce duce spre Condrea si in continuare spre balastierele din zona; distanta fata de
localitatea Umbraresti fiind de circa 10 km. Accesul se poate face si pe calea ferata pe ruta
Faurei Tecuci .si apoi pe linie CF proprie racordata la calea ferata Tecuci-Faurei.
2.1.5. Profil de activitate:
Societatea desfasoara în punctul de lucru urmatoarele activitati clasificate conform
Ordinului nr. 337/2007 al presedintelui Institutului National de Statistica privind actualizarea
Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN rev. 2:
- 0812 – Extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului;
- 3312 – Repararea masinilor;
- 2892 – Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii (inclusiv reparaţii şi întreţinere).
activitati înscrise în Declaratia pe propria raspundere înregistrata la Oficiul Registrului
Comertului de pe lânga Tribunalul Galati cu nr. 9653 din 22.02.2008, conform careia
societatea îndeplineste conditiile de functionare specifice pentru fiecare autoritate publica.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 4 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
Activităţile clasificate cu codul CAEN 0812, 3312 şi 3892 se regăsesc în Anexa 1 – Lista
activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului din Ordinul MMDD nr. 1798/2007 pentru
aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, cu modificarile ulterioare.
2.1.6. Forma de proprietate
Societate cu raspundere limitata, capital integral privat.
2.1.7. Regimul de lucru
8-10 ore/zi, 7 zile/saptamâna, 180 zile/an, nr. angajati: 15.
2.2. Localizare şi topografie
2.2.1 Descrierea generala a amplasamentului
Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvoltă pe
versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia în
zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare îşi
croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se
menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatică a Berhometului (Ucraina).
Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s, iar scurgerea medie specifică
este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare
din râurile României.
Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km si un bazin hidrografic de
43933 km2; dar în afara graniţei de stat mai sunt încă 1636 km2 drenaţi de reţeaua
Siretului.
Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa
bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –
1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici
care asigură peste 90% din alimentarea râului. Scurgerea medie specifică bazinelor
montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova,
11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9
l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se observă o diminuare a valorii
scurgerii medii specifice de la nord către sud.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 5 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai mare debit
lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650/mc/s la staţia hidrometrică Lungoci, în
apropiere de vărsare în Dunăre.
2.3. Geologie şi hidrogeologie
Din punct de vedere geo-tectonic zona este situată într-o depresiune formată între
Platforma Rusă, Carpaţii Orientali şi Unitatea Nord Dobrogeană în care s-au depus
sedimente pliocene şi cuaternare.
Din punct de vedere geologic şi morfologic relieful bazinului Siretului cuprinde 4 mari
unităţi de relief bine individualizate: Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei, Podişul
Moldovei, Câmpia Siretului. În amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se caracterizează
prin prezenţa rocilor cristalino-mezozoice - şisturi cu sericit şi clorit, gnaise şi calcare în
partea de N-V a Sub-bazinului Moldovei în Munţii Rodnei, Maramureşului, Suhard, Obcina
Mestecaniş, Munţii Bistriţei, Giurgeului şi o parte din Munţtii Ciucului.
Un alt segment din bazinul Siretului traversează unitatea de fliş a grupei nordice a
Carpaţilor Orientali caracterizată prin gresii, conglomerate, marne, menilite, argile
localizate în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoara, Ceahlău, Tarcău,
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 6 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
Goşmanu, Nemira, Berzunţ, o parte din Munţii Ciucului. În exteriorul arcului Carpatic,
bazinul hidrografic Siret traversează Subcarpaţii Moldovei alcătuiţi predominant din roci
miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în şirul
de dealuri (Pleşu, Pietricica). Subcarpaţii formează o fâşie mai joasă la marginea
munţilor, prezentând caracterele unor munţi mai mici şi mai tineri rezultaţi prin cutări
recente care s-au produs la sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului. În era
precambriană proterozoic, apare ca uscat Platforma Est - Europeană constituită din şisturi
cristaline ca urmare O altă unitate de relief străbătută de bazinul hidrografic al râului Siret
este Podişul Moldovei. În mezozoic-cretacic partea sudică a Podişului Moldovei suferă un
proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. Podişul apare ca uscat la
sfârşitul erei neozoice. Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci
sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne,
argile, pietrişuri, nisipuri).
Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă deoarece acestea reprezintă
sursa de provenienţă a aluviunilor. În cazul Siretului există o corelaţie puternică care
indică o creştere a mărimii debitului de aluviuni odată cu creşterea debitului lichid.
Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare face parte
din Platforma Moldovenească, aflându-se în parte vestică a acesteia. Fundamentul este
cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de o cuvertură de depozite
sedimentare de vârstă triasică, cretacică, eocenă, tortoniană, sarmaţiană şi meotiană
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 7 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
2.3.1 Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic zona este aşezata pe partea de sud a platformei
Moldoveneşti, în zona în care ia contact cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura
sedimentară ce acoperă solul rigid al platformei, cu grosimi de peste 3.000 m este
constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice.
Adâncimea de Îngheţ, conform STAS 6054/77, este de 1,00 m de la suprafaţa
terenului natural sau sistematizat.
Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de
mediu expus cel mai uşor la poluare. Deversările de substanţe chimice periculoase,
depozitările de deşeuri de toate categoriile, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare
agro-pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale ale
calităţii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri) conferă imaginea completă a
impactului produs de activitatea antropică asupra acestui factor de mediu.
Din punct de vedere al formei principale de relief comuna UMBRARESTI se incadreaza in
categoria cimpie
2.3.2 Elemente de hidrologie
Lungimea totala a riurilor cadastrate pe teritoriul comunei UMBRARESTI este de 6.264 km.
UMBRARESTI se afla deasupra urmatoarelor corpuri de apa subterana:
* Lunca r. Barlad Cod: P5
* Campia de divagare a r. Siret Cod: S3
* Campia Tecuciului Cod: S5
Caracteristicile induse de corpurile de apa subterane asupra fluxurilor maxime de nitrati
sub adincimea frontului radicular, care sa nu conduca la acumularea nitratilor in apele
subterane, sunt prezentate in introducere.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din 8 albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
2.3.3 Ape de suprafa ţă
Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:
Riul: Siret - confluenta cu: Barlad
Riul: Barlad - confluenta cu: Siret
Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa
bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –
1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici
care asigură peste 90% din alimentarea râului.
2.3.4 Tipuri de soluri
Pe teritoriul comunei UMBRARESTI principalele tipuri de sol sunt :
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
9
* Cernoziomuri cambice freatic-umede;
* Cernoziomuri cambice freatic-umede;
* Cernoziomuri cambice gleizate si
cernoziomuri gleizate;
* Cernoziomuri cambice gleizate;
* Cernoziomuri cambice si cernoziomuri
argiloiluviale (in crovuri si padini);
* Cernoziomuri cambice tipice si soluri
cenusii cambice si tipice;
* Cernoziomuri cambice tipice si soluri
cenusii cambice si tipice;
* Cernoziomuri cambice tipice;
* Cernoziomuri cambice tipice;
* Cernoziomuri cambice, cernoziomuri
cambice erodate si erodisoluri (pe
versante);
* Cernoziomuri semicarbonatice, freatic-
umede;
* Cernoziomuri tipice, carbonatice (inclusiv
vermice, carbonatice pe terase cu
depozite loessoide);
* Cernoziomuri tipice, semicarbonatice, pe
depozite fluviatile si fluviolacustre recente;
* Cernoziomuri vertice-gleizate, pe
depozite fluviatile si fluvio-lacustre
recente;
* Lacovisti pe depozite fluviatile si fluvio-
lacustre recente;
* Lacovisti saraturate;
* Lacovisti tipice si cernoziomuri gleizate
moderat-puternic;
* Protosoluri aluviale;
* Protosoluri aluviale;
* Protosoluri aluviale;
* Soloneturi tipice si soloneturi luvice;
* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri
aluviale) frecvent gleizate;
* Soluri aluviale (inclusiv protosoluri
aluviale);
* Soluri cenusii tipice, pe depozite
nisipoase (pe relief eolian);
* Soluri cenusii tipice, pe depozite
nisipoase (pe relief eolian).
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
10
Pe teritoriul comunei UMBRARESTI utilizarea terenului, conform datelor furnizate
de raportarile statistice locale, este :
Suprafata agricola: 5639 ha
- arabil : 4602 ha
- vii : 655 ha
- pasuni : 354 ha
- finete : 28 ha
Suprafata vetrelor satelor componente: 636 ha
Suprafata locuibila: 96652 mp
2.3.5 Poten ţialul seismic al zonei
Din punct de vedere tectonic, municipiul Galaţi se situează pe linia de fractură
tectonică majoră Focşani - Nămoloasa - Galaţi, din această cauză în zonă
resimţindu-se puternic cutremurele de pământ cu epicentrul în zona Vrancea.
În conformitate cu harta privind macrozonarea seismică a teritoriului României
(SR 11100/1-1993), seismicitatea zonei în care este amplasat Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Galaţi este de gradul 8 (scara MSK), corespunzător unei
perioade de revenire de minim 50 de ani.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
11
În conformitate cu normativul P 100-92 amplasamentul se situează în zona
seismică "C", cu un coeficient seismic Ks=0,20 şi o valoare a perioadei de colţ
Tc=1,5 sec.
2.3.6 Condi ţii de clim ă şi meteorologie pe amplasament
Din punct de vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati,
cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia
potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990,
considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru comuna
UMBRARESTI .752 cu un domeniu de variatie cuprins intre .569 si 1.069. Din aceste
valori rezulta ca regimul hidroclimatic nu induce in medie transferuri importante de apa
din atmosfera catre corpurile de apa prin intermediul solului. In anii cei mai ploiosi
valoarea cumulata anual a precipitatiilor este mai mare decit cea corespunzatoare
evapotranspiratiei potentiale ceea ce induce un transfer de apa, prin sol, catre corpurile
de apa. Riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa este ridicat, in acesti ani
putind sa apara procese de tip piston prin care nitratii spalati sub adincimea frontului
radicular sunt impinsi catre corpurile de apa subterana Parametrii climatici pe baza
carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice
sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului
inghet (primavara). Utilizand seria climatica de referinta (1961-1990), pentru comuna
UMBRARESTI valorile acestor parametri climatici sunt:
* Data de aparitie a primului inghet
- valoare medie : 26 septembrie
- cel mai timpuriu: 6 septembrie
- cel mai tirziu : 16 octombrie
* Data de aparitie a ultimului inghet
- valoare medie : 1 mai
- cel mai timpuriu: 6 aprilie
- cel mai tirziu : 7 iunie
Climatul este de tip temperat-continental, verile sunt foarte calde şi uscate, iar
iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate
de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de
topire a stratului de zăpadă. Temperatura medie anuală înregistrată este de 10°C.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
12
Pe fondul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în
valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice modificări care conduc la
crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai
umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături
principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V
şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de
aer temperat continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi
advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.
Cantităţile de apa provenite din precipitaţii sunt variabile. Regimul pluviometric este
considerat că fiind secetos, având lunile de maxim în iunie şi de minim în septembrie.
Valoarea anuală medie a precipitaţiilor este de 450 mm.
Datorită poziţiei sale, cu deschidere spre Câmpia Română şi stepele nordice,
vântul predominant bate din direcţia Nord-nord-est, cu o frecvenţă de 18,4%, iar
intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând unei viteze medii de
8 m/s.
2.3.7 Vegetatie
Plantele, dintre toate componentele biotice ale mediului înconjurator sunt cele mai
în masura sa reflecte conditiile de mediu dintr-un anumit spatiu. Analizând modificarile
principalelor componente ale mediului abiotic, putem constata ca o data cu acestea, se
modifica structura si compozitia învelisului biotic. Tipul de vegetatie reprezinta si o
însumare a mersului multianual al factorilor climatici, nefiind afectat în esenta sa de
variatiile anuale sau sezoniere. Vegetatia reactioneaza sensibil si la modificarile
mediului aparute în urma activitatilor antropice. In ceea ce priveste compozitia floristica,
cerintele ecologice ale speciilor dominante, care definesc tipul de vegetatie, arata
caracterele ecologice de baza, respectiv cantitatea de caldura si de apa disponibile într-
un ciclu anual si care situeaza unitatea respectiva într-o anumita zona sau etaj de
vegetatie. Analizele areal-geografice executate de specialisti prezinta deosebiri în
clasarea speciilor pe categorii. Aceste nepotriviri nu provin numai din studiul incomplet
al florei din care se poate stabili arealul speciilor, ci si din cauza faptului ca arealul unor
specii este înca insuficient studiat. Fiind expresia anumitor conditii climatice, categoriile
de elemente fitogeografice servesc în primul rând la delimitarea marilor zone de
vegetatie si a unitatilor floristice. Zona de câmpie se încadreaza în provincia balcano-
moesica, circumscriptia Moldovei de Sud. V. Ciocârlan (1996) considera ca împartirea
României în provincii floristice trebuie facuta dupa urmatoarele criterii:
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
13
- floristic, care consta în cunoasterea exacta a arealului speciilor spontane, mai ales
a celor dominante, dar si a celor lemnoase care caracterizeza cel mai fidel conditiile
pedoclimatice;
- pedologic, datorita relatiei strânse între planta si sol si pentru ca tipul de sol se
schimba mult mai greu decât covorul vegetal;
- climatic, caracterizat din punct de vedere al regimului termic si al umezelii;
- geomorfologic, relieful determinând indirect repartitia invelisului biotic;
- ecologic, existând o anumita suprapunere între teritoriile ecologice omogene si
provinciile floristice.
Caracteristici generale ale vegeta tiei zonei de stepa
In zona de vegetatie, în afara culturilor agricole, care domina peisajul, sunt întâlnite
pasuni si fânete alcatuite predominant din: Festuca pseudovina, Festuca vallesiaca,
Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus
mollis, Stipa Lessingiana, Chrysopogon gryllus, la care se mai adauga o serie de
elemente mediteraneene caracteristice acestei zone: Crocus moesiacus, Aegilops
cylindrica, Vulpia myuros. Pe islazuri creste masiv pelinita de stepa (Arthemisia
austriaca), holera (Xanthium spinosum), firuta de livada (Poa pratensis), paiusul
(Festuca sulcata) si umbra iepurelui (Asparagus officinalis). Potentialul ecologic si
altitudinile relativ coborâte din cadrul teritoriului administrativ al comunei Nicoresti
permit existenta unor unitati de vegetatie bine individualizate în cadrul zonalitatii
latitudinale.
Vegetatia ierbacee este variata si bogata datorita conditiilor ecologice care au
favorizat formarea unor asociatii vegetale caracteristice acestor biotopuri. Conditiile
ecologice diferentiate au contribuit la dezvoltatea unor asociatii vegetale de diferite
tipuri:
- tip higrofil: Carex acutiformis, Carex riparia, Carex melanostachya, Equisetum
hiemale, Mentha aquatica, iar în imediata vecinatate a zonelor de baltire a apei pot fi
întâlnite: Agrostis stolonifera, Glyceria aquata, Phragmites communis, Mentha arvensis,
Ranunculus repens, Aster tripolium, Juncus articulatus, Juncus compressus, Carex
vulpina, Atriplex litorale, Lactuca saligna, Lepidium ruderale, Symphythum officinale, Iris
pseudacorum;
- tip hidrofil: Potamogetton pusillus, Potamogetton perfoliatus, Potamogetton
crispus, Zannichelia palustris, Typha latifolia, Sparganium erectum, Lemna minor;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
14
-tip mezofil si xerofil: Poa pratensis, Poa trivialis, Trifolium fragigerum, Alopercus
pratensis, Festuca pratensis, Agropyrum repens, Cirsium canum, Adonis vernalis, Isats
praecox, Inula germanica, Salvia verticillata, Centaurea spinulosa, Veronica prostrata,
Vicia hirsuta, Thymus serphylium, Aster tripolium, Saponaria officinalis, Allium
rotundum, Muscaria racemosum, Xeranthemum annum.
Fauna terestra si acvatica apartine biotopului stepei si silvostepei (care este saraca
si are cel mai mult de suferit de pe urma activitatii umane), precum si celui de lunca si
balta.
2.4. Obiective protejate
Perimetrul de exploatare agregate minerale este situat în aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, declarata prin HG nr. 1284/2007
privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 în România, modificata si completata prin HG nr.
971/2011.
Prin Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/2011 a fost înfiintat situl de
importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (suprapus SPA cu acelasi
nume), al carui obiectiv este mentinerea starii de conservare a 11 specii de pesti, 3
specii de reptile si amfibieni, 2 specii de mamifere, precum si a unor habitate de interes
comunitar. Mentionam faptul ca toate speciile pentru care s-a desemnat acest sit si
mare parte dintre habitate sunt dependente de mediul acvatic, fapt care necesita
mentinerea calitatii ecosistemelor suprapuse râului Siret.
Programul Natura 2000, principalul instrument pentru conservarea patrimoniul
natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezinta o retea ecologica de arii naturale
protejate care are ca scop mentinerea într-o stare de conservare favorabila a unei
selectii a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei
Habitate) si specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate si în Anexa I
a Directivei Pasari).
Având în vedere faptul ca amplasamentul proiectului Exploatarea agregatelor
minerale din albia raului Siret – Balastiera Condre a 1 se afla în interiorul ariilor
naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului
Inferior, parti componente ale Retelei Natura 2000, prezentam în continuare date
referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafata sau în imediata vecinatate a proiectului.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
15
Date privind ariile naturale protejate de interes c omunitar afectate de
activitatea obiectivului
2.4.1. Prezentarea sitului de protectie speciala av ifaunistica ROSPA0071
Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)
Descrierea sitului ROSPA 0071 Lunca Siretului Infer ior
Situl de importanţă avifaunistică Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală
de 36.492 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două
regiuni biogeografice (continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni
administrative, precum: Brăila, Galaţi şi Vrancea.
Tabel Caracteristici generale ale sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior:
Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase
N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Tabel Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv Izolare Global
A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - - A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C
A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i
C B C C
A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i
C B C C
A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C
A031 Ciconia ciconia - - - 300-500 i
D - - -
A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C
A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i
C B C C
A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i
C B C C
A189 Gelochelidon
nilotica - - - 5-10 i C B C C
A135 Glareola pratincola - - - 10-14
i C B C C
A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - - A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - - A177 Larus minutus - - - 20-35 D - - -
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
16
i
A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C
A019 Pelecanus
onocrotalus - - - 60-75
i C B B C
A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C
A132 Recurvirostra
avosetta - 5-12 p - 25-30
i C B C C
A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50
i D - - -
Tabel Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv Izolare Global
A054 Anas acuta - - - 20-35
i D - - -
A056 Anas clypeata - - - 30-60
i D - - -
A052 Anas crecca - - - 50-80
i D - - -
A050 Anas penelope - - - 170-230 i - - -
A053 Anas platyrhynchos - 10-20 p - 350-500 i D - - -
A055 Anas querquedula - 1-3 p - D - - -
A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80
i D - - -
A043 Anser anser - - - 350-500 i D - - -
A059 Aythya ferina - 10-20 p - 100-150 i
D - - -
A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C
A087 Buteo buteo - - - 20-35
i D - - -
A198 Chlidonias leucopterus - 5-12 p - B B C B
A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -
A125 Fulica atra - 30-45 p - 2500-3000
i C B C B
A459 Larus cachinnans - 18-25 p - 200-250 i
D - - -
A156 Limosa limosa - - - 600-1000
i D - - -
A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -
A017 Phalacrocorax
carbo - - - 50-
120 i D - - -
A005 Podiceps cristatus - 30-45 p - D - - - A048 Tadorna tadorna - 2 p - D - - - A161 Tringa erythropus - - - 150- D - - -
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
17
200 i
A162 Tringa totanus - - - 300-500 i D - - -
A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - 500-700 i D - - -
A179 Larus ridibundus - 25-35 p - 80-
180 i D - - -
Figura – Localizarea amplasamentului analizat faţă de zonele protejate
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
18
Alte caracteristici ale sitului:
Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri
de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii
vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.
Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice:
ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea),
threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,
Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca),
ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa
ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias
hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.)
s.a. APM-GL Nazare A Aug 30 2006.
Calitate şi importanţă:
Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii
naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului
Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbaşca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de
curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de
îndiguirea luncii Siretului inferior, datorită suprafeţei si adâncimii mai mare şi
datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret
se află păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de
asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi
altele. Balta Tălăbaşca este o zonă de o deosebită importanţă avifaunistică pe
cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări
acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea
purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide
(Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,
Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme
(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa
limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),
sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
19
2.4.2. Prezentarea sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca
Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000)
Situl de importanţă comunitară Lunca Siretului inferior, are o suprafaţă totală de
25.081 ha, fiind situată la o altitudine maximă de 302 m, întinzându-se pe două
regiuni biogeografice (continentală şi panonică). Situl se întinde pe patru regiuni
administrative, precum: Bacău, Brăila, Galaţi şi Vrancea.
Caracteristici generale ale sitului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior sunt:
Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase
N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de
importanţă comunitară, sunt:
Tabel – Clasificarea habitatelor prezente în sit
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.
Conserv Global
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-Batrachion 20 B C C B
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)
0,5 B C B B
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 0,5 B C B B
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B
91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu
Quercus spp. 0,2 C C B C
91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
0,3 B C B B
Tabel Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj
Sit Pop.
Conserv
Izolare Global
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
20
1355 Lutra lutra P - - - C B C B
1335 Spermophilus
citellus P - - - - - - -
Tabel Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Conser
v Izolar
e Global
1220 Emys orbicularis P - - - C B C B 1166 Triturus cristatus P - - - C B C B 1188 Bombina bombina P - - - C B C B
Tabel Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă
Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.
Conserv
Izolare
Global
1130 Aspius aspius P - - - C B C B 1149 Cobitis taenia P - - - C B C B 2511 Gobio kessleri P - - - B B C B 1124 Gobio albipinnatus P - - - C B C B
1157 Gymnocephalus
schraetzer P - - - C B B B
1145 Misgurnus fossilis P - - - C B C B 2522 Pelecus cultratus P P - - - C B C B
1134 Rhodeus sericeus
amarus P - - - B B C B
1146 Sabanejewia
aurata P - - - C B C B
1160 Zingel streber P - - - B B C B 1159 Zingel zingel P - - - C B C B
Tabel Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop. Conser
v Izolar
e Global
1083 Lucanus cervus P - - - C B C C 1014 Vertigo angustior P? - - - - - - -
Tabel Alte specii importante de floră şi faună
Cat. Specia Popula ţie Motiv M Felis silvestris P D
Alte caracteristici ale sitului:
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majoră a râului în aval de Adjudul
Vechi şi Homocea, până în amonte de Municipiul Galaţi, la care se adaugă mici
porţiuni de terasă (de ex. trupul de pădure Hanu Conachi), precum şi partea
inferioara a luncii unor afluenţi ai Siretului (ex. Râul Trotuş, în aval de Urecheşti,
Râmnicu Sărat, Suha, Bârlădel, Buzău). Situl se întinde pe teritoriul judeţelor
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
21
Bacău (porţiunea superioară a sitului situată pe Râul Trotuş), Vrancea, Buzău,
Brăila şi Galaţi. Principalele clase de habitate identificate în sit sunt: Ape dulci
continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajişti seminaturale umede, preerii
mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5 %;
Păduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de
comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) - 2%. Situl este localizat
preponderent în lunca inundabilă a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant
plan, tânăr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri,
depresiuni. Altitudinea variază de la 5 m, în partea inferioară a sitului, la cca. 300
m în partea superioara a sitului, pe Râul Trotuş. Substratul geologic este
reprezentat de argile, nisipuri şi chiar pietrişuri în partea superioară, de vârstă
cuaternară, care se prezintă sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reţeaua
hidrologică este reprezentată de Râul Siret şi de afluenţii acestuia. Regimul
hidrologic al râului se caracterizează prin revărsări periodice, în principal în lunile
februarie-martie, aprilie-iunie şi noiembrie. Aceste revărsări au influenţă directă
asupra vegetaţiei forestiere. În zona de terasă, regimul hidrologic al râului nu
influenţează vegetaţia forestieră. Climatul variază dinspre amonte înspre aval, fiind
caracteristic etajului colinar în partea superioară a sitului şi stepei, în partea
mijlocie şi inferioară a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol),
iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Calitate şi importanţă:
Sit important pentru specile de peşti reofili, reprezentând o porţiune de râu
relativ puţin afectată de activităţi antropice.
Vulnerabilitate:
Fenomenul de uscare a arboretelor de vârstă mare este prezent din ce în ce
mai frecvent, ca urmare a scăderii nivelului apelor freatice din albia majora.
Apropierea localităţilor, accesibilitatea uşoară a pădurilor pe întreg perimetrul,
nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale, extinderea şi promovarea
arboretelor din salcâm, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone,
păşunatul în pădure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii
antropice. Extinderea domeniului construibil al localităţilor limitrofe sitului în zona
de lunca, diversificarea proprietăţii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte
elemente de vulnerabilitate a sitului.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
22
3. Istoricul amplasamentului şi dezvolt ări viitoare
3.1.Istoricul amplasamentului
Datele care sunt prezentate pentru activitatea amplasamentului au fost luate în
special de la beneficiar.
Acest capitol are o arie extinsă de prezentare deoarece reprezintă baza
informativă, prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor
negative, şi prezente asupra mediului, şi este menit să aducă precizări referitoare
la conformarea firmei cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului în zona de impact
a activităţilor desfăşurate pe amplasament.
Societatea WEST STAR SRL Iasi a fost printre primele care au inceput
activitatea de exploatare a agregatelor din zona raului Siret. Societatea
functioneaza, cu toate avizele si autorizatiile legale inca din 1996 pe
amplasamentul din zona. Functie de solicitarile pietei si de modul in care s-au
refacut zonele de exploatare SC WEST STAR SRL a exploatat perimetrele din aval
si amonte de podul CF Suraia numite Condrea 1, Condrea 2, Condrea 3, si
Condrea 4.
Pozitionarea conforma, dezvoltarea sectorului de constructii infrastructura si
accesul la CF prin linia CF proprie i-au permis titularului sa faca, pe perioade mari
de timp, expeditii de agregate in diferite locatii prin vagoane de marfa CF.
3.2. Dezvolt ări viitoare
Stagnarea sectorului de constructii, cererea redusa de agregate si conjunctura
economica nefavorabila din ultima perioada nu lasa, pe termen scurt, posibilitatea
de a prevedea dezvoltari ulterioare. Titularul urmareste desfasurarea activitatii in
conformitate cu normele legale, obtinerea sau prelungirea avizelor si autorizatiilor,
mentinerea si largirea numarului de clienti, fara a prevedea investitii majore in
urmatorul an.
4. Activit ăţi desf ăşurate în cadrul obiectivului
4.1. Generalit ăţi - angaja ţi/schimb; procese tehnologice
4.1.1 Personalul şi programul de lucru
Programul de lucru este: 8-10 ore/zi, 7 zile/săptămâna, 180 zile/an.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
23
4.1.2 Profilul de activitate
In zona perimetrului Condrea 1 nu s-au efectuat studii de omologare a
resurselor, perimetrul respectiv fiind atribuit de catre administratorul albiei – AN
Apele Romane ABA Prut Barlad.
Perimetrul ce va fi exploatat se afla in albia minora a raului Siret, pe malul
stang, pe treritoriul localitatii Condrea comuna Umbraresti judetul Galati. Terenul
are destinatia neproductiva fiind de fapt o plaja si grinduri inundabile la ape medii,
avand o mobilitate continua.
Cantitatea preliminata de extractie este de 51500 mc. Lucrarile de extractie se
vor desfasura pe un perimetru cu o suprafata de 30380 mp de forma unui
paralelogram cu L = 560 m l max = 86 m volumul rezervorului de 51381 mc
(considerand o adancime medie de 1,70 m) – rezerva incadrata in categoria
„rezerve posibilecod 331”. Extractia agregatelor se va realiza printr-un pilier de
siguranta de minim 15 m fata de malul stang.
Adancimea medie de excavare este de 1,70 m, cea maxima de 2,5 m fara a se
depasi limita talvegului, pentru a se asigura panta de scurgere corespunzatoare
pentru noul curs al raului rezultat in urma recalibrarii albiei, convenita cu
reprezentantii AN Apele Romane ABA Prut Barlad.
Activitatea de exploatare a acumulărilor de substanţe minerale la zi reprezintă
un cumul de lucrări miniere eşalonate în timp şi spaţiu:
� lucrări de pregătire şi deschidere;
� extracţia minieră extractia agregatelor minerale din raul siret cu ajutorul
unei dragline;
� nivelarea şi compactarea taluzurilor;
� transportul agregatelor la staţia de sortare proprie pe o distanta de 4 km in
autobasculante cu capacitati de 25 t;
� lucrari de prelucrare - spalarea si sortarea balastului in statiile de sortare
prevazute cu ciur vibrator de 7,5 m2 cu 4 site pentru sorturi, cu instalatie
de splare si clasor cu snec in vederea separarii nisipului si instalatii
evacuare ape uzate;
� depozitare la statia de sortare;
� valorificarea produselor livrare produse de balastiera sortate in vagoane
CF si prin autobasculante.
Lucr ări de preg ătire
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
24
Pentru punctul de extractie Condrea 1 este amenajat in cea mai mare parte
drumul de exploatare pana la malul stang in capatul amonte al perimetrului, acesta
fiin d utilizat si in trecut de catre SC WEST STAR SRL, urmand a se amenaja patul
de inaintare in continuare pe circa 530 m parte in capatul aval al perimetrului.
Intretinerea drumului de acces se va face prin lucrari de astupare a gropilor
aparute, volume mai mari de agregate fiind utlizate in special toamna si primavara.
Lucrari de extractie
Extractia se realizeaza cu excavator tip draglina LIEBHERR avand cupa de 3
m3. Deoarece lucrarile de excavare se vor executa numai in albia minora este
necesar ca accesul utilajelor de lucru si de transport sa se faca pe diguri provizorii
de 2 m inaltime, care vor asigura protectie fata de oscilatiile de nivel ale apei iar la
finalizarea programului de lucru sa fie retrase zilnic pe platforme mai inalte.
Tehnologia de exploatare propusă se va realiza ţinând cont de:
- forma zăcământului este tabulară, cu o pantă uşoară spre aval,
- nu prezintă falii sau efilări ale complexului aluvionar;
- grosimea complexului util este de 5-7 m, acesta fiind alcătuit dintr-o masă
omogenă
de nisipuri şi pietrişuri cu elemente de bolovăniş peste care se suprapun nisipuri
fin-argiloase gălbui în amestec cu prafuri fine, cu grosimi de 0,2-0,3 m, ce acoperă
complexul bazinal;
- nu există copertă de sol vegetal;
- adâncimea de exploatare este condiţionată în zonă de cea a talvegului,
Extinderea zăcământului de tip aluvionar este mare pe cele două direcţii dar
exploatarea se va desfăşura dintr-un panou cu dimensiunile L=560 m şi l=86 m, în
limitele perimetrului de exploatare aprobat; colturile panoului se vor borna.
Ţinând cont de toate acestea, metoda de exploatare folosită va fi metoda
fâşiilor longitudinale cu înaintarea din aval în amonte si de la firul apei spre malul
stang.In acest mod realizandu-se un nou curs al apei cu caracteristici hidraulice
corelate cu panta si debitul raului, in aval si in amonte de perimetru. Utilajul va
realiza operatiunea de excavare prin retrageri succesive dinspre aval spre amonte,
deplasandu-se pe mijlocul fasiilor longitudinale. Se favorizeaza astfel depunere de
material solid si regenerarea resursei in cazul unor viituri. Intre feliile transversale
este recomandabil a se lasa praguri de colmatare pentru a se diminua procesul de
eroziune regresiva si a se stimula procesul de depunere.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
25
Exploatarea agregatelor minerale se va realiza până la adâncimea maximă de
2,5 m faţă de cota superioară a depozitului natural, în fâşii de 5 m lăţime, paralele
cu sensul de curgere al apei, din aval către amonte şi de la firul apei prin retragere
către malul drept.
Fâşiile vor fi flancate de praguri de colmatare pentru stimularea procesului de
regenerare şi pentru combaterea eroziunii regresive, păstrându-se pilieri de
siguranţă.
Se va urmari si calibrarea albiei minore pentru marirea capacitatii de transport
inclusiv racordarea biefurilor amonte si aval de perimetrul de exploatare.
Se va ţine cont că în perimetru nu este autorizată realizarea de depozite
intermediare în albie, iar numărul fâşiilor longitudinale şi lungimea acestora se va
stabili în funcţie de volumul ce se va extrage în fiecare trimestru, luând în calcul şi
adâncimea de excavaţie stabilită prin Avizul de Gospodărire a Apelor. Transportul
agregatelor minerale către staţia de sortare se va face cu autobasculantele proprii.
Pierderile din exploatare sunt nule, iar pierderile prin prelucrare sunt de doar 3
% deoarece statiile de sortare au randament ridicat. Gradul de valorificare al
zacamantului este de 97 %.
Lucrari de prelucrare
Operatiile de sortare – spalare balast se executa in cele 2 statii de sortare – cu
o capacitate de 35 mc/h fiecare, amplasate in comuna Umbraresti, pe malul stang
al raului Siret, la o distanta de 1 km fata de podul CF Suraia-Condrea, in dreptul
bornei CSA 74.
Operatiunile presupun parcurgerea de catre agregatele transportate cu auto
proprii a traseului prin utilajele de sortare, buncar receptie, transportor alimentare,
ciur vibrator cu instalatie de spalare, clasor cu snec, benzi transportoare pentru
sorturi si refuz ciur si padocuri (depozite la sol) pentru sorturi.
In cadrul activitatii desfasurate la balastiera Condrea 1 produsele miniere
comercializabile de catre titular sunt: nisip si pietris - sub forma de sorturi tip: 0-3
mm, 3-7 mm, 7-15 mm, 15-30 mm si refuz ciur. Permisul de exploatare permite
Titularului dreptul de exploatare pentru cantitatea de 51500 mc de nisip si pietris in
perimetrul de exploatare Condrea 1.
Sterilul rezultat din spalarea nisipului si pietrisului va fi depozitat lateral,
urmand ca in final sa fie depozitat in una din gropile rezultate din exploatarea in
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
26
perimetrul Umbraresti – terasa mal stang, sau va putea fi valorificat prin
comercializare catre sectorul de constructii sau cel agricol
Activitatea la perimetrul de exploatare va fi urmarita permanent de catre un tehnician.
Nisipul si pietrisul exploatate din acest zacamant vor fi utilizate dupa spalare si concasare ca materie prima la fabricarea betoanelor de diferite marci necesar lucrarilor de constructii, la executarea pavajelor din piatra, la fabricarea mortarelor de zidarie, la intretinerea drumurilor forestiere, comunale si judetene, la lucrari de protejare a taluzelor si a santurilor de scurgere a apelor.
Activitatea de reparare masini cod CAEN 3312 se desfasoara pe platforma sediului administrativ acolo unde exista o hala cu suprafata de 385 mp, cu pardoseala betonata si cu dotari minime pentru desfasurarea activitatii de intretinere utilaje, reparatii neplanificate accidentale, activitate menita sa evite opririle de flux si mentinerea in stare de functionare a utilajelor si dotarilor intre datele de reparatii planificate efectuate de catre titular cu firme specializate, in afara perimetrului societatii.
Activitatea cod CAEN 2892, constă în repararea şi întreţinerea staţiilor de sortare, buncăr de alimentare cu balast, transportor de alimentare cu balast, ciur vibrator, clasor şnec, benzi transportoare pentru sorturi si refuz ciur, depozite la sol (padocuri) pentru sorturi, etc, existente pe amplasament, folosite în desfăşurarea activităţii analizate.
4.1.2. Dotari
Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in
extravilanul comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de
schimb anexat unde titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata
totala de 2 ha.
Dotarile aflate in proprietatea obiectivului analizat SC WEST STAR SRL Iasi,
constau in: cladiri, utilaje, instalatii specifice procesul tehnologic desfasurat,
masini, aparate, mijloace de transport utilizate in procesul de productie.
In curtea sediului administrativ, unde se afla amplasate si statiile de sortare,
majoritatea cailor de acces sunt betonate si mentinute intr-o stare buna de
exploatare. SC WEST STAR SRL Iasi – exploateaza in acest amplasament 2 Statii
de sortare
Statiile de sortare sunt prevazute cu doua linii de sortare tip IUT Brasov cu
capacitate de sortare de 35 m3/h fiecare si cu o capacitate de productie totala este
de 40 000 m3 agregate/an.
Componentele statiilor de sortare – spalare sunt:
� buncar de alimentare cu balsat brut – 1 buc;
� transportor de alimentare cu balast brut – 1 buc;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
27
� ciur vibrator de 7,5 m2 si instalatie de spalare -1 buc;
� clasor snec – 1 buc
� benzi transportoare pentru sorturi si refuz ciur - 5 buc;
� depozite la sol (padocuri) pentru sorturi
Societatea mai are in dotare si urmatoarele utilaje:
� incarcator tip LIEBHEER cu cupa de 3m3 si de 5 m3 – 2 buc
� autobasculante IVECO pentru transportul sorturilor catre beneficiari - 10
buc;
� concasor Nordberg – 1 buc;
� linie CF racordata la calea ferata Tecuci-Faurei + vagoane de marfa.
� cantar pod bascula;
� depozit motorina format din trei rezervoare metalice subterane pozitionate
in cuva de beton si pompa de alimentare.
Hala de reparatii este dotata cu strung, masina de gaurit, polizor, trusa de
scule, aparat de sudura electrica.
4.1.3. Utilitati - apa, canalizare, energie (surse, cantitati, volume)
4.1.3.1. Alimentare cu apa
In cadrul obiectivului exista o sursa de apa subterana – put forat cu adancimea
de 12 m definitivat cu teava de PVC cu Dn 200. El este prevazut cu un camin de
beton armat cu dimensiunile de 3,5 x 2,5 x 3 m, in care este instalat in hidrofor
care asigura un debit de 3 mc/h si o inaltime de refulare de 45mCA. Apa este
utilizata pentru nevoile igienico sanitare ale societatii alimentand hala de reparatii
si sediul adminstrativ printr-o conducta de PEID cu Dn 50 mm. Apa nu este
potabila fiind utilizata exclusiv pentru nevoile igienico sanitare. Apa potabila este
asigurata imbuteliata printr-o instalatie tip „Fantana”.
Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza prin intermediul unui bazin
deschis, amenajat prin excavatii, cu adancimea sub nivelul hidrostatic din zona.
Dimensiunile geometrice ale bazinului sunt 43 x 20 si adancimea de 4,5 m.
Captarea se realizeaza printr-o priza prevazuta cu un echipament de pompare tip
Wilo cu caracteristicile Q= 120 mc/h, Hp = 60 mCA, p= 7,5 kW, n= 1500 rot/min.
Electropompa este montata pe in ponton plutitor. Conducta de refulare din cauciuc
cu Dn 125 mm se ramifica printr-o teava metalica la cele doua statii de sortare
spalare.Necesarul de apa de spalare este asigurat direct din aceasta sursa nefiind
necesare rezervoare de stocare.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
28
In cadrul obiectivului exista o instalatie pentru combaterea eventualelor incendii
compusa din 2 hidranti exteriori cu Dn 100 mmamplasati langa hala de reparatii.
Debitul de apa necesar instalatiei PSI este asigurat din sursa de suprafata prin
intermediul pompei WILO.
4.1.3.2. Evacuare ape uzate
Apele uzate menajere de la sediul administrativ si hala de reparatii sunt
evacuate prin intermediul unei retele de canalizare din conducte PVC si beton cu
Dn 110-200 mm si lungimea de 200 m intr-un bazin betonat vidanjabil de 13,20 mc
prevazut cu 3 compartimente. Bazinul este vidanjat prin intermediul unui operator
specializat (SC COSMESIRET SRL) iar apele uzate vidanjate sunt evacuate in
statia de epurare a municipiului Tecuci.
Apele uzate tehnologice sunt evacuate astfel:
� Apele uzate rezultate de la spalarea agregatelor – statia de sortare nr 1 sunt
evacuate prin conducta metalica cu Dn 300 mm si lungimea de 61 m printr-un
canal deschis cu dimensiunile de 0,7 x 1 m spre un bazin de decantare de 360 mc,
amenajat prin excavatii. Peretii bazinului sunt consolidati biologic.
� Apele uzate rezultate de la spalarea agregatelor – statia de sortare nr 2 sunt
evacuate printr-un canal deschis cu lungimea de 35 m si printr-o conducta metalica
cu Dn 100 mm, lungime de 22 m intr-un bazin de decantare de 450 mc, amenajat
prin excavatii. Cele doua bazine comunica prin intermediul unui canak de legatura
cu deschiderea de 5 m. Dupa decantare o parte din apele uzate sunt dirijate prin
pompare in bazinul deschis de alimentare, iar o parte se infiltreaza in solul
permeabil.
� Apele uzate rezultate de la spalarea halei de reparatii sunt evacuate in
bazinul de 13,2 mc dupa ce in prealabil sunt preepurate intr-un separator de
hidrocarburi de 2,88 mc.
� Apele meteorice din incinta statiilor de sortare sunt evacuate pe terenul din
vecinatate si se infiltreaza in sol, iar cele de pe suprafata betonata sunt dirijate prin
intermediul rigolelor betonate in bazinele de decantare a apelor uzate.
4.1.3.3. Alimentare cu energie electric ă
SC WEST STAR SRL punct de lucru Umbraresti are incheiat contract de
racordare la reteaua de energie electrica cu RENEL Filiala de Transport si
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
29
Distributie a Energiei Electrice Galati (Aviz nr.50180/1998). Energia electrica este
utilizata atat pentru iluminat interior si exterior cat si pentru alimentarea instalatiilor.
4.1.3.4. Alimentarea cu energie termic ă
Incalzirea spatiilor sediului administrativ este realizata cu ajutorul a doua
centrale termice cu gazeificare, pe combustibil solid – lemn (Orlan de 25 kW si
Folex de 80 kW). Centralele sunt adapostite separat de celelalte cladiri intr-o anexa
separata din zidarie.
Arderea pe principiul gazeificării se realizează la temperaturi ridicate. Acesta are
ca rezultat un consum de combustibil mai scăzut si o funcţionare ecologica. Aerul
primar si secundar este preîncălzit la temperatura ridicata, ceea ce înseamnă ca flacăra
este calda si stabila cu calitate constanta a arderii.
Cazanele sunt certificate conform standardului european EN 3003-5 si fac
parte din clasa 3.
4.2. Materiale de construc ţii
Platforma de productie a SC WEST STAR SRL Iasi este amplasata in
extravilanul comunei Umbraresti, judet Galati, T19 P105 conform contractului de
schimb anexat unde titularul detine act de proprietate asupra terenului in suprafata
totala de 2 ha.
Dotarile aflate in proprietatea obiectivului analizat SC WEST STAR SRL Iasi,
constau in: cladiri (sediu administrativ, hala reparatii, anexa centrale termice –
cladiri din zidarie, magazie dintabla cutata), utilaje, instalatii specifice procesului
tehnologic.
In curtea sediului administrativ, unde se afla amplasate si statiile de sortare,
majoritatea cailor de acces sunt betonate si mentinute intr-o stare buna de
exploatare.
4.3. Stocarea materialelor - depozite de materii p rime, rezervoare
subterane
Combustibilii utilizati in vederea alimentarii masinilor si utilajelor ce deservesc
activitatea sunt de tip motorina si sunt depozitati in cele 3 rezervoare avand
capacitate de 50 mc fiecare, rezervoare montate in subteran in cuve de beton.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
30
4.4. Emisii în atmosfer ă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în
atmosfer ă
Sursele de impurificare a atmosferei identificate pe amplasamentul analizat:
• surse mobile;
• surse staţionare de ardere;
4.4.1. Surse mobile
În continuare se vor prezenta sursele şi poluanţii atmosferici caracteristici
pentru fiecare dintre cele trei categorii.
Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de extractie
sunt reprezentate de functionarea utilajelor care extrag si transporta agregatele
minerale (NO, CO, CO2, SO2, pulberi, COV).
Mijloacele de transport sunt incarcate fara a se depasi valoarea maxima
admisa. Pe drumul de exploatare viteza de circulate este redusa pentru a se evita
antrenarea prafului si formarea norilor de praf. In zona nu exista surse care sa
produca poluari semnificative ale aerului atmosferic si datorita conditiilor de relief
de larga deschidere cu o rapida disipare a eventualelor noxe provenite din
activitatea de extractie sau de la mijloacele de transport.
Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variaza liniar cu
volumul traficului. Investigatiile de teren au demonstrat ca emisia depinde si de
parametrii de corectie (viteza medie, greutatea medie, numarul mediu de roti al
vehiculului, textura suprafetei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru
evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42.
Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciaza dupa
urmatoarea relatie:
E= factor de emisie, exprimat Tn kg/km de drum parcurs;
K= coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor
(adimensional);
K = 0,95, pentru particule cu d < 2,5 ^m
S= continutul de praf al materialului de pe suprafata drumului (s = 12 %);
S =viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h);
W =greutatea vehiculului (W = 40
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
31
Mg);
w =nr. de roti al vehiculului (w = 6);
p= nr. zilelor uscate/an cu cantitati de precipitatii de cel putin 0,254 mm (p =
218);
E = 0,228 kg/km de drum parcurs
Conform evaluarilor din traficul mediu zilnic de santier in perioada de extractie
pentru o distanta de 3 km parcursa de 576 vehicule grele/an, factorul de emisie va
avea urmatoarea valoare:
E = 0,228 kg/km x 3 km x 2 x 576 = 788 kg/an E = 788 kg/an
Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate in perioadele lipsite de
precipitatii, pe drumuri neamenajate, din pamant fara stropirea drumului. In
amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf in aer, pe drumuri se asterne
balast si se practica udarea drumurilor de acces.
Tabel - Factorii de emisie pentru autovehicule grele (>3,5 t) - motorina
NOX CH4 VOC CO N2O CO2
Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km
Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800
g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138
g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9
Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru
autovehiculele grele (>3,5 t) - motorina sunt conform tabelului de mai jos:
Factorii de emisie pentru "Alte surse mobile, utila je, motoare Diesel
Tabel - factorii de emsie pentru „Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel
Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM
g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73
Tabel - Emisii de gaze arse de la motoarele utilajelor/autovehiculelor
Utilaj UM NOx CH4 NM-VOC CO N2O CO2 PM
Draglina g/kg
motorina
419,68 1,462 60,888 135,88 11,18 - 49,278
Autobasculanta 247,87 1,45 47,37 200,07 0,696 18216,09 -
Cunoscand consumurile de motorina ale utilajelor din dotare, pentru draglina
(10 l/h) si pentru autobasculanta (6,75 l/h), cantitatea de noxe degajata va fi:
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
32
4.4.2 Surse sta ţionare de ardere
În această categorie intră centralele termice.
Incalzirea spatiilor sediului administrativ este realizata cu ajutorul a doua
centrale termice cu gazeificare, pe combustibil solid – lemn (Orlan de 25 kW si
Folex de 80 kW). Centralele sunt adapostite separat de celelalte cladiri intr-o anexa
separata din zidarie.
Arderea pe principiul gazeificării se realizează la temperaturi ridicate. Acesta are ca
rezultat un consum de combustibil mai scăzut si o funcţionare ecologica. Aerul primar si
secundar este preîncălzit la temperatura ridicata, ceea ce înseamnă ca flacăra este
calda si stabila cu calitate constanta a arderii.
Cazanele sunt certificate conform standardului european EN 3003-5 si fac
parte din clasa 3.
Emisiile de gaze arse şi pulberi în suspensie generate prin funcţionarea celor două
centrale termice cu combustibil solid - lemnul, au caracter discontinuu în funcţie de
anotimp şi de programul de lucru al societăţii.
Emisiile de poluanţi pentru instalaţii de ardere neindustriale – centrale termice – la
care combustibilul folosit este lemn şi biomasă se calculează în funcţie de consumul
total de combustibil care nu depăşeşte 10 t/an.
Gazele arse în urma arderii lemnului în generatoarele sistemului de încălzire sunt
reprezentate de emisiile de CO, CO2, NOx, SOx, N2O, CH4.
De menţionat este, că instalaţia funcţionează doar în perioada rece a anului. Pe
perioada de iarnă centrala termică va avea o funcţionare de 24 ore/zi, 7
zile/săptămână.
4.5. Prognozarea poluarii aerului
In perioada extragerii agregatelor minerale impactul asupra factorului de mediu aer
este determinat de poluarea cu pulberi si gaze de esapament rezultate din arderea
motorinei in timpul functionarii utilajelor pentru extractie material excavat (nisip si pietris)
si mijloacelor de transport ca urmare a intensificarii traficului de material extras.
Avand in vedere faptul ca activitatea nu presupune utilizarea de substante si
preparate chimice periculoase, se apreciaza ca poluarea aerului in aceasta perioada
are un caracter local, manifestandu-se doar in zona de exploatare, deci impactul va fi
redus.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
33
4.6. Masuri de diminuare a impactului
� desfasurarea activitatilor numai in perimetrul aprobat de ANRM;
� utilizarea de echipamente, utilaje si mijloace de transport performante, care sa
nu produca un impact semnificativ de mediu prin noxele emise in atmosfera si nivelul de
zgomot realizat;
� realizarea lucrarilor de reparatii si intretinerea utilajelor, schimburile de ulei,
alimentarea cu motorina se vor face conform graficului stabilit de producator, in locuri
special amenajate;
� exploatarea rationala a resurselor naturale;
� amenajarea si intretinerea cailor de acces, inclusiv stropirea cailor de acces in
perioadele lipsite de precipitatii, astfel incat sa se reduca la minim cantitatea de emisii
de pulberi in atmosfera;
� evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale
generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;
� pastrarea curateniei si ordinii pe amplas amentul balastierei, inclusiv in zona de
parcare si de acces principal;
� gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate, colectarea selectiva a
deseurilor, depozitarea temporara controlata, verificarea si eliminarea finala a deseurilor
cu firme autorizate;
Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport) parametrii la care
vor functiona mijloacele auto din dotarea societatii vor asigura respectarea Normelor
RAR; valorile limita pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi
specificati Tn anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspectiei tehnice
periodice. Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului
inconjurator si STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zonele protejate.
Alimentarea cu apa
In cadrul obiectivului exista o sursa de apa subterana – put forat cu adancimea
de 12 m definitivat cu teava de PVC cu Dn 200. El este prevazut cu un camin de
beton armat cu dimensiunile de 3,5 x 2,5 x 3 m, in care este instalat in hidrofor
care asigura un debit de 3 mc/h si o inaltime de refulare de 45mCA. Apa este
utilizata pentru nevoile igienico sanitare ale societatii alimentand hala de reparatii
si sediul adminstrativ printr-o conducta de PEID cu Dn 50 mm. Apa nu este
potabila fiind utilizata exclusiv pentru nevoile igienico sanitare. Apa potabila este
asigurata imbuteliata printr-o instalatie tip „Fantana”.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
34
Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza prin intermediul unui bazin
deschis, amenajat prin excavatii, cu adancimea sub nivelul hidrostatic din zona.
Dimensiunile geometrice ale bazinului sunt 43 x 20 si adancimea de 4,5 m.
Captarea se realizeaza printr-o priza prevazuta cu un echipament de pompare tip
Wilo cu caracteristicile Q= 120 mc/h, Hp = 60 mCA, p= 7,5 kW, n= 1500 rot/min.
Electropompa este montata pe in ponton plutitor. Conducta de refulare din cauciuc
cu Dn 125 mm se ramifica printr-o teava metalica la cele doua statii de sortare
spalare.Necesarul de apa de spalare este asigurat direct din aceasta sursa nefiind
necesare rezervoare de stocare.
4.5.3. Surse de poluare a apelor:
� scurgeri accidentale de carburanţi sau lubrifianţi de la utilajele folosite, ce
vor acţiona pentru extracţia controlată a agregatelor minerale (excavator,
încărcător frontal (wolla) şi transportul acestora;
� depozitarea necontrolată a deşeurilor;
� fenomenul de regenerare a aluviunilor din albia minoră a râului Siret, în
perimetrul de exploatare;
� fenomenul de eroziune a malurilor râului Siret.
Pentru evitarea influenţelor negative asupra ecosistemelor din zonă, în timpul
procesului de extracţie a materialului aluvionar se vor lua următoarele măsuri:
� respectarea graficului reviziilor şi a reparaţiiler utilajelor;
� alimentarea cu carburanţi numai în zonele special amenajate;
� colectarea selectivă a deşeurilor;
� se interzice evacuarea deşeurilor lichide sau solide în apele râului Siret;
� se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul
riscului de apariţie a poluărilor accidentale, iar în cazul producerii unor astfel
de incidente se va interveni operativ şi se vor lua măsuri imediate de
remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor.
4.5.4. Prognozarea impactului
Poluarea poate fi rezultatul gestionării necorespunzătoare a uleiurilor si a
produse petroliere, apelor uzate menajere. Nu trebuie admisă evacuarea acestor
deşeuri în apă. Un volum important de lucrări este reprezentat de exploatarea
materialului aluvionar, care se realizează prin lucrări de calibrare a albiei, care vor
asigura curgerea normală a apei raului. Impactul asupra calităţii apei este redus,
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
35
nepermanent şi limitat ca spaţiu de manifestare. Activitatea de extracţie controlată
a agregatelor minerale în scopul decolmatării, reprofilării şi regularizării râului Siret
determină creşterea turbidităţii apelor; aceasta este locală, temporară,
nepermanentă şi cu efecte adverse reduse.
Exploatarea agregatelor minerale se execută în funcţie de regimul hidrologic al
râului Siret astfel:
� debite medii ale râului: operaţiile de excavare se vor desfăşura în mod
normal fără să fie periclitată activitatea;
� în perioadele de critice (îngheţ, viituri): exploatarea agregatelor este oprită,
iar utilajele sunt retrase din albia râului Siret; în această perioadă se
efectuează întreţinerea şi revizia utilajelor;
� în perioada de ape mici: activitatea balastierei se desfăşoară în condiţii
normale; debitul redus de apă al râului nu influenţează exploatarea
agregatelor minerale.
4.5.5. Măsuri de diminuare a impactului
Lucrările de extracţie se vor realiza numai în perimetrul aprobat de ANRM.
� se vor respecta prevederile Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare;
� colectarea deşeurilor municipale amestecate şi evacuarea controlată a
acestora, evacuarea periodică a apelor uzate menajere, elimină riscul de
poluare a apelor cu aceste produse.
� verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,
echipamentelor, mecanismelor şi sculelor pentru a constata integritatea şi
buna lor funcţionare.
� folosirea de utilaje performante care nu produc pierderi de poluanţi în timpul
funcţionării.
� respectarea distanţei de protecţie de 1km amonte pentru protecţia podului de
peste râul Siret;
� în albia minoră a râului Siret nu se vor realiza fie şi temporar depozite de
carburanţi, uleiuri şi alte produse chimice;
PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DE ŞEURILOR
Tipuri de deşeuri generate:
Din activitatea analizată rezultă următoarele tipuri de deşeuri:
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
36
1. Deşeuri municipale amestecate (menajere) – cod 20 03 01
Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deşeurile
menajere fac parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 - alte deşeuri
municipale.
2. Ambalaje de hârtie şi carton – cod 15 01 01
Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele
de hârtie şi carton fac parte din categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale
absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie,
nespecificate în altă parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje
municipale colectate separat).
3. Ambalaje din plastic – cod 15 01 02
Conform HG nr. 856/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ambalajele
de plastic fac parte din categoria 15 – deşeuri de ambalaje; materiale absorbante,
materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în altă
parte, grupa 15 01 – ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate
separat).
4. Deşeuri metalice cod 20 01 40 - metale - rezultate din activitatea de
intretinere utilaje. Cantitatea de deşeuri metalice rezultată este de 0,5 t/an. Fac
parte din categoria 20 - deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie,
instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separate, grupa 20 01 - fracţiuni colectate
separat (cu excepţia 15 01), cod 20 01 40 - metale. Deşeurile metalice sunt
valorificate prin intermediul, unor societăţi autorizate pentru valorificarea lor.
5. Pilitur ă şi şpan feros – provenite în urma operaţiilor desfăşurate pe
amplasament. Acestea sunt stocate în recipienţi metalici. Cantitatea anuală este
estimată la aproximativ 0,01 t. Fac parte din categoria 12 - deşeuri de la
modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor
plastice, grupa 12 01 - deşeuri de la modelarea şi tratamentul fizic şi mecanic al
suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice, cod 12 01 01 - pilitură şi şpan feros.
Deşeurile metalice sunt valorificate prin intermediul, unor societăţi autorizate
pentru valorificarea lor.
6. Brocuri – provenite în urma sudării/debitării materialului fieros, sunt
colectate în recipiente metalice. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ
0,01 t. Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, fac parte din
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
37
categoria 12 – deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor
metalice şi a materialelor plastice, grupa 12 01 - deşeuri de la modelarea şi
tratamentul fizic şi mecanic al suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice, cod 12
01 13 - deşeuri de la sudură. Deşeurile metalice sunt valorificate prin intermediul,
unor societăţi autorizate.
7. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de
echipamente electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea
producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea,
reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a
acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 -
deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente
electrice şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele
specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi
generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita
impactul acestora asupra mediului.
8. Ulei uzat hidraulic – provenit de la utilajele din dotarea unităţii, este stocat
în recipiente metalice pentru a fi predate la societăţi specializate/autorizate în
vederea eliminării. Societatea are încheiat un contract cu nr. 678/20.03.2008, de
prestări servicii cu SC SATOR SRL. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ
1 t. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 –
deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile
şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice, cod
13 01 10* - uleiuri hidraulice minerale neclorinate.
9. Acumulatori auto – sunt stocaţi în spaţii special amenajate. Aceştia sunt
daţi la schimb când societatea achiziţionează alţii noi. Cantitatea anuală este
estimată la aproximativ 25 bucăţi. Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac
parte din categoria 16 – deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 06 baterii şi
acumulatori, cod 16 06 01* - baterii cu plumb.
10. Anvelope scoase din uz – sunt stocate temporar în spaţii special
amenajate pentru a fi predate la societăţi specializate autorizate în vederea
valorificării. Cantitatea anuală este estimată la aproximativ 3 t.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
38
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 –
deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 01 vehicule scoase din uz de la
diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transport în afara drumurilor)
şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor (cu
excepţia 13, 14, 16 06 şi 16 08), cod 16 01 03 - anvelope scoase din uz.
Reziduuri şi alte de şeuri de la spălarea şi purificarea minereurilor (01 04 12 ),
altele decât cele specificate la 01 04 07 şi 01 04 11 – material decantat in bazinele
de decantare folosit in lucrari de constructii cai ferate si drumuri ca strat filtrant.
Denumirea de şeului *) Cantitate generat ă
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform HG nr.
856/2002
Colectare
Managementul deşeurilor
V E R
Deşeuri municipale amestecate 0,3 SL 20 03 01 pubele - D1 -
Deşeuri de ambalaje 0,2
S 15 01 01 spaţii
special amenajate
R5 - - 0,3 15 01 02
Deşeuri metalice 0,5 S 20 01 40 container metalic R5 - -
Pilitură şi şpan feros 0,01 S 12 01 01 recipiente metalice R4 - -
Brocuri 0,01 S 12 01 13 recipiente metalice R4 - -
Deşeuri electrice şi electronice - S 16 02 14
spaţii special
amenajate R7 D9 -
Ulei uzat hidraulic 1 L 13 01 10* Butoaie metalice D10
Acumulatori 25 buc - 16 06 01* Spatiu amenajat R7
Anvelope uzate 3 - 16 01 03* Spatiu ingradit D10
Deseuri de la spalarea minereurilor - S 01 04 12 Bazin
decantare R12
Modul de gospod ărire a de şeurilor
Managementul deşeurilor generate pe amplasament va ţine seama de
categoriile de deşeuri.
� deşeurile de ambalaje (hârtie, carton şi plastic) sunt colectate pe tipuri, în
containere adecvate special destinate în spaţii special amenajate în vederea
valorificării/eliminării prin societăţi specializate autorizate.
� deşeurile menajere sunt colectate în recipiente adecvate amplasate în spaţii
special amenajate pentru a fi predate periodic la societăţi specializate
autorizate.
� deseurile metalice si brocurile de sudura sunt stocate în recipienţi metalici
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
39
� deseurile periculoase sunt depozitate in spatii special amenajate urman a fi
predate societatilor autorizate.
Monitorizarea gestiunii de şeurilor
Societatea va ţine evidenţa lunară, cantitativă şi calitativă a tuturor tipurilor de
deşeuri generate din activitate, modul de gestionare a acestora în conformitate cu
prevederile HG nr. 856/2002 Raportările la autoritatea competentă de mediu se vor
face lunar.
Transportul de şeurilor
Transportul deşeurilor se va executa cu mijloace de transport autorizate
specializate în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul
deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
SC WEST STAR SRL va lua toate măsurile necesare pentru limitarea
impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor. Nu se preconizează un
impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect,
prin valorificarea/eliminarea deşeurilor de către societăţile autorizate specializate.
Gestiunea substan ţelor şi preparatelor periculoase
Obiectivul analizat posedă substanţe periculoase ce pot fi implicate în
accidente majore (oxigen lichefiat, lubrifianţi) şi care sunt specificate în Directiva
96/82/EC, transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 804/2007 privind
controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanţe periculoase – Directiva SEVESO II.
Cantitatea maximă de substanţe periculoase care se poate stoca la un
moment dat pe amplasament poate fi:
– butelii gpl 2 buc – 0,025 t;
– butelii de oxigen – 5 tuburi x 6,5 kg oxigen = 0,032 t oxigen;
– motorina – 100 tone.
Conform HG nr. 804/2007 pentru o unitate care deţine tipuri şi cantităţi de
substanţe periculoase prezentate în tabelul de mai jos, cantităţi relevante, maxime
existente la un moment dat pe amplasamentul SC Metaltrade International SRL
sunt următoarele:
Nr. crt. Substan ţa chimic ă
Cantitatea existent ă în unitate, tone
Cantitatea relevant ă, tone
Coloana 2 Coloana 3
1. GPL 0.025 50 200
2 Butelii oxigen 0,032 200 2000
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
40
Nr. crt. Substan ţa chimic ă
Cantitatea existent ă în unitate, tone
Cantitatea relevant ă, tone
Coloana 2 Coloana 3
3 Motorina 100 5.000 50.000
q1/QU1+ q2/QU2+ q3/QU3+....qx/QUx+...≥ 1
qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe
periculoase) care intră sub incidenţa părţii 1 sau părţii 2 a acestei anexe;
Qx = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria de substanţe x din
coloana 3, partea 1 sau partea 2.
0,025/50 + 0,032/200 + 100/5000 = 0,02066 <1
q1/QL1+ q2/QL2+ q3/QL3+....qx/QLx+...≥ 1
qx = cantitatea de substanţă periculoasă x (sau categoria de substanţe
periculoase) care intră sub incidenţa părţii 1 sau părţii 2 a acestei anexe;
QLx = cantitatea relevantă pentru substanţa sau categoria x din coloana 2,
partea 1 sau partea 2.
0,025/200 + 0,032/2000 + 100/50000 = 0,00014 <1
În urma analizei efectuate, SC West Star SRL nu intră sub incidenţa HG nr.
804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt
implicate substanţele periculoase, conform. Anexei nr. 1, Partea a II-a, Nota 4.
Agentul economic nu trebuie să întocmească Raportul de securitate şi nici
Planul de intervenţie în caz de poluare accidentală.
4.5. Protec ţia şi igien ă muncii
Protectia si securitatea muncii se refera la asigurarea starii generale de
securitate si a integritatii fizice fi psihice al intregului personal. Sunt cuprinse masuri
tehnice, sanitare, organizatorice, juridice, care au ca scop ocrotirea vietii fi sanatatii
angajatilor, prin asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea efortului fizic fi
psihic, precum fi pnn asigurarea unor conditii speciale pentru cei care efectueaza munci
grele sau vatamatoare, pentru munca femeilor fi a tinerilor.
Instructiunile vor fi aprobate de catre managerul S.C. “WEST STAR" SRL fi vor fi luate
sub semnatura de catre fiecare salariat de la punctele de lucru pentru care au fost
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
41
intocmite.
Dotari
� echipament de protectie adecvat fiecarui loc de munca;
� materiale igienico-sanitare.
Masuri
� asigurarea servidului medical;
� asigurarea fi mentinerea permanenta a unui iluminat corespunzator la
fiecare loc de munca;
� aprovizionarea ritmica cu materiale igienico-sanitare;
� intretinerea fi repararea echipamentului de protecfie.
Avand in vedere prevederile din Normele Generale de Protectia Muncii, articolele
31-38, prin decizia 92/08.04.1998, managerul societii decide constituirea comitetului de
securitate fi sanatate in munca, care are urmatoarele atributii:
� aproba orogramul anual de protectie a muncii;
� urmarefte modul in care se aplica reglementarile legislative privind
protectia muncii;
� analizeaza factorii de risc, de accidentare si imbolnaviri profesionale
existente la locurile de munca;
� promoveaza initiative proprii sau ale celorlalti angajati vizand prevenirea
accidentelor de munca fi a imbolnavirilor profesionale, precum fi imbunatatirea
conditiilor de munca;
� efectueaza cercetari proprii in cazul producerii de accidente de munca sau
in cazuri de imbolnaviri profesionale;
� efectueaza inspectii proprii la locurile de munca in scopul prevenirii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale;
� sesizeaza inspectoratele teritoriale de stat pentru protectia muncii pe raza
carora isi desfasoara activitatea, atunci cand constata incalcarea normelor legale
de protectie a muncii sau cand intre conducatorul unitatii si ceilalti membri ai
comitetului exista divergente privind modul in care se asigura securitatea si
sanatatea lucratorilor.
Pe parcursul anului, managerul face instruiri periodice la locurile de munca
4.6. Prevenirea şi stingerea incendiilor
In situaţia izbucnirii unui incendiu personalul este instruit să intervină; acţiunile
întreprinse sunt:
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
42
� - alarmarea;
� - intervenţia conform Planului de apărare în caz de incendiu
(autoapărarea);
� - evacuarea;
� - salvarea persoanelor în pericol;
� - alarmarea pompierilor;
Dotarile
In cadrul obiectivului exista o instalatie pentru combaterea eventualelor incendii
compusa din 2 hidranti exteriori cu Dn 100 mm amplasati langa hala de reparatii.
Debitul de apa necesar instalatiei PSI este asigurat din sursa de suprafata prin
intermediul pompei WILO.
4.7. Zgomotul şi vibra ţiile
4.7.1. Sursele principale de zgomot
Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de utilajele/mijloacele de
transport care funcţionează în timpul activităţii de extracţie a nisipului aluvionar din
râul Siret. În timpul operării, zgomotul produs de sursele mobile se va înscrie în
nivelul de zgomot admis.
4.7.2. Prognozarea impactului
In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de autovehicule în
timpul extracţiei şi încărcării agregatelor, se apreciază că acesta va fi mult mai
redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente
amplasamentului. Intensitatea generală a zgomotului produs este de 85 – 103 dB
(A) pentru excavator, 75 – 85 dB (A) pentru basculante, în condiţii de funcţionare
normală. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr.
1.756/2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de
echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.
4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului
Se vor folosi drumurile de acces la perimetrul de exploatare Condrea şi în
interiorul acestuia în baza convenţiilor încheiate cu CL. Se vor lua măsuri astfel
încât acestea să fie întreţinute permanent.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
43
Distanţa faţă de zona locuită este de circa 1 km, ceea ce determină o disipare
a zgomotelor astfel încât, la nivelul localităţilor intensitatea zgomotului o apreciem
ca nesemnificativă. La dispersarea noxelor contribuie şi efectul de culoar al râului
Siret.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din
punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988,
care prevede la limita incintei valoarea maximă de 65 dB, iar în ceea ce priveşte
amplasarea clădirilor de locuit, aceasta se face astfel încât nivelul zgomotului să
nu depăşească valoarea de 50 dB (măsurat la 2 m de faţadă, în exteriorul clădirii),
în conformitate cu STAS 6161/3 – 89. Pentru intervalul orar 6 – 22, Ordinul MS nr.
536/1997 impune aceeaşi valoare limită admisibilă, pentru intervalul 22.00 – 6.00,
Ordinul impune o valoare maximă admisibilă de 40 dB.
4.8. Securitatea zonei
Obeictivul din zona pavilionului, a statiilor de sortaresi depozitare sorturi are
zina imprejmuita perimetral cu gard si exista sistem de supraveghere video in
regim permanent.
Paza obiectivelor din cadrul balastierei este asigurată pe perioada noptii prin
personal propriu.
4.9. Administra ţie
SC WEST STAR SRL Iasi, societate cu capital integral privat, este una din
principalele societati de constructii din zona Moldovei. Obiectivul principal al
societatii este dezvoltarea unui portofoliu de servicii de calitate (executie lucrari de
constructii, producere si comercializare materiale de constructii, consultanta si
expertize tehnice), care sa indeplineasca cerintele cele mai exigente pe piata
constructiilor din Romania.
Balastiera Condrea, sat Condrea, comuna Umbraresti, jud. Galati, data in
exploatare in anul 1996, prin dotarea tehnica moderna, personalul specializat si
calitatea produselor furnizate a devenit un pol de referinta al balastierelor de pe
raul Siret.
5. Calitatea solului
5.1. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
44
Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele
folosite la procesul de extracţie a agregatelor: excavator, încărcător frontal,
autobasculante.
Utilajele funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra
mediului prin emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs
de acestea.
Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii
accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile
de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele în
stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate.
Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să
supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita
poluarea mediului înconjurător în caz de avarie.
Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt
apa şi solul.
Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu apă şi sol:
- adâncimea maximă de extracţie (măsurată de la cota superioară a
depozitului): 2,20m, fără a coborâ sub nivelul talvegului râului Siret;
- adâncimea medie de exploatare: 1,70m;
- exploatarea va păstra pilierii de siguranţă stabiliti de SGA
- transportul materialului excavat este operativ, fără a se face depozite
intermediare mai mari de o zi în albia râului;
- protejarea apei râului Siret de scurgerea agenţilor chimici şi petrochimici de
la utilajele de extracţie şi transport;
5.2. Impactul asupra solului şi subsolului
Impactul asupra solului şi subsolului poate fi negativ numai în cazul producerii
unor accidente sau prin gestionarea necorespunzătoare a activităţii, situaţie puţin
probabilă datorită măsurilor luate de beneficiar.
5.3. Măsuri de protecţie
- Lucrările se vor executa numai în perimetrul aprobat de ANRM.
- Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne; Titularul va borna un
număr de 3 profile transversale şi va efectua măsurători topometrice la începutul
exploatării, la cel mult 15 zile după viiturile importante şi la finalizarea exploatării.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
45
- In albia minoră a râului Siret nu se admit depozite de agregate; se
autorizează un singur depozit intermediar tehnologic în limitele capacităţii de
tranport pentru 1 (una) zi.
6. Concluzii şi recomand ări
Prezenta lucrare reprezintă Raport la Bilanţul de mediu nivel I pentru activitatea
desfăşurată în cadrul S.C. WEST STAR S.R.L. elaborat de către SC Mediu
Consulting SRL Bucureşti pune în evidenţă cauzele şi consecinţele efectelor
negative asupra mediului datorate activităţii desfăşurate în cadrul ampasamentului.
6.1 Concluzii
Lucrarile de excavare se incadreaza in prevederile Legii nr. 112/2006 de
modificare si completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2, conform
caruia:
„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor
de apa, cuvetele lacurilor, balplor, prin exploatari organizate, se acorda de
autoritatea de gospodarire a apelor numai in zone care necesita decolmatare,
reprofilarea albiei si regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal
privind influenza exploatarii asupra cursului de apa si pe baza avizului si
autorizapei de gospodarire a apelor, cu avizul depnatorilor de lucrari hidrotehnice
in albie din zona".
Monitorizarea activitatii de exploatare a agregatelor din albia raului Siret de
catre S.C. West Star S.R.L. este necesara pentru reducerea impactului produs
asupra mediului inconjurator. Urmarirea activitatii se va face prin verificari
periodice care sa analizeze modul in care se conformeaza societatea in perioada
de exploatare a perimetrului.
Inregistrarea volumelor de nisip si pietris in stare bruta extrase se va face in
fise speciale, in care se vor mentiona cantitatea extrasa si cea valorificata.
Administratorul societatii va intocmi:
- rapoarte geo-miniere trimestriale si anuale cu evidenta extrasului geologic;
- miscarea anuala a resurselor.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
46
Monitorizarea evolutiei in timp a albiei minore se va face prin ridicari
topografice anuale - odata cu intocmirea documentatiei pentru gospodarirea apelor
si masuratori topografice la cel mult 15 zile dupa viiturile importante.
Factorul de mediu apa
Activitatea de exploatare a agregatelor minerale se realizeaza prin lucrari de
recalibrare a albiei, care va asigura curgerea normala a apei raului Siret; aceste
activitati determina cresterea turbiditatii apelor; aceasta este locala, temporara,
nepermanenta si cu efecte adverse reduse.
Pentru protectia factorului de mediu apa vor fi respectati pilierii de siguranta
impusi in Autorizatia de gospodarire a apelor pe tot parcursul activitatii de
exploatare agregate minerale. Perimetrul de exploatare va fi delimitat prin borne
fixe pe mal si balize plutitoare pe apa. Se vor respecta prevederile Legii nr.
107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
SC West Star SRL, prin desfasurarea activitatilor de extractie nisip si pietris nu
va produce deteriorari ale lucrarilor hidrotehnice, constructii civile sau industriale,
ale malurilor raului sau ale terenurilor proprietate publica sau privata din zona de
exploatare a albiei cursului de apa.
Personalul care va deservi perimetrul de exploatare va fi instruit sa nu
efectueze parcarea utilajelor terasiere si a mijloacelor de transport in albia minora
a raului Siret, dupa terminarea programului de lucru. Personalul va fi instruit sa
supravegheze functionarea utilajelor/mijloacelor de transport si sa remedieze
eventualele defectiuni in cel mai scurt timp. Periodic se va face inspectia tehnica a
utilajelor utilizate pe amplasament.
Precizam faptul ca eventuale poluari accidentale de pe amplasament nu produc
impurificari majore ale factorilor de mediu, deoarece cantitatile stocate in
rezervoarele si mecanismele utilajelor sunt reduse.
Factorul de mediu biodiversitate
Exploatarea nisipului si pietrisului in stare bruta in perimetrul „Condrea”,
Comuna Umbraresti, Judetul Galati, nu afecteaza in mod negativ integritatea ariei
naturale protejate, nu va duce la deteriorarea tipurilor de habitate stabile si nici
perturbarea speciilor de flora si fauna pentru care au fost desemnate ariile
protejate: situl de protectie speciala avifaunistica R0SPA0071 Lunca Siretului
Inferior si situl de importanta comunitara R0SCI0162 Lunca Siretului Inferior.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
47
Speciile de pasari care utilizeaza in migratie coridorul est-carpatic prefera
zonele lacurilor de acumulare, iar cele ajunse accidental in aceasta zona poposesc
doar pentru a se odihni deoarece vecinatatile balastierei nu ofera conditii de habitat
pentru hranire;
Nu reduce suprafata habitatelor preferate de specii care utilizeaza culoarul de
migratie est-carpatic;
Nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta
comunitara;
Nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
Nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de
conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
Nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna,
care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar;
Masuri de conservare:
In perioada de functionare a exploatarii controlate a pietrisului si nisipului in
perimetrul Condrea comuna Umbraresti, judetul Galati este necesara respectarea
cu strictete a legislatiei de mediu in vigoare.
Pentru protectia ariei protejate, pentru speciile de plante si animale salbatice
terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele
prevazute in anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes
national) din OUG nr. 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si
care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si /sau
oualor din natura;
- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;
- pertubarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de credere, de
hibernare si de migratie;
- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si
capturarea;
- comercializarea, detinerea si /sau transportul in scopul comercializarii
acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de
la acestea, usor de identificat.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
48
Alte masuri de reducere a impactului
Pentru impactul datorat deranjarii speciilor datorita zgomotului, in perioada de
exploatare, se recomanda:
� folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de
zgomot acceptate; reparatia utilajelor in service-uri specializate etc.
� se va lucra doar in timpul zilei, in caz de necesitate, pe timp de noapte,
evitarea utilizarii luminii in exces;
� organizarea de sedinte de constientizare cu personalul angajat in care
sa se explice importanta protejarii speciilor de flora si fauna.
6.2 Recomandari
- respectarea prevederilor HG nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizarii
si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania;
- folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de
zgomot acceptate;
- reducerea perturbarii speciilor de fauna prin emisii de zgomot si vibratii
(zgomotul provenit de la utilaje);
- desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului de extractie cu respectarea
prevederilor Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 99 din 25 aprilie 2012;
autorizatia confera dreptul de exploatare a agregatelor minerale din
perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judetul Galati, in scopul
decolmatarii, reprofilarii albiei minore a raului Siret si regularizarii scurgerii;
- reducerea poluarii apei si a aerului cu substante chimice, ape uzate, praf si
emisii poluante;
- desfasurarea activitatilor pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturba
speciile de fauna;
- evitarea excavatiilor in perioadele de reproducere la pesti;
- interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de fa una de catre
personalul exploatarii;
- pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi
sistem de management al habitatelor;
Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz,
in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de
conformare
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
49
Nu este cazul.
Rezumatul obligatiilor necuantificabile si/sau al obligatiilor conditionate de un
eveniment viitor si incert;
Probabilitatea ca un eveniment viitor sa determine un impact de mediu
semnificativ este foarte redusa, avand in vedere ca numai o activitate distructiva de
mare amploare poate produce efecte semnificativ negative asupra
amplasamentului, si in special asupra aerului. Astfel de fenomene pot fi fenomene
naturale: cutremure, uragane, tornade, etc. In aceasta privinta se poate afirma ca
zona in care este situat punctul de lucru este mai putin afectata de astfel de
fenomene ce au consecinte mai mult distructive, factorii de mediu (sol, apa) nu vor
fi afectati
Masuri: instruirea personalului din punct de vedere al normelor de securitatea
muncii.
Recomandari privind studii urmatoare privind responsabilitatile necuantificabile
si conditionate de un eveniment viitor si incert
Pe baza analizei realizate in Bilantul de mediu nivel I se considera ca nu este
necesara continuarea investigatiilor prin Bilant de mediu nivel II, deoarece nu s-au
constatat poluari semnificative a factorilor de mediu.
Elaboratorii lucrarii recomanda revizuirea autorizatiei de mediu a S.C. West
Star S.R.L. in conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1798/2007, cu
modificarile si completarile ulterioare.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
50
Specii de fauna desemnate pentru situl de important a comunitara
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior şi evaluarea impactului generat de
modificarile produse de activitatea de extractie as upra speciilor de ihtiofauna
(specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)
Speciile de ihtiofauna incluse in situl de importanta comunitara ROSCI0162
Lunca Siretului Inferior sunt: Avatul (Aspius aspius), Zvarluga (Cobitis taenia),
Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus), Porcusorul de nisip (Gobio kessleri),
Raspar (Gymnocephalus schraetser), Tiparul (Misgurnus fossilis), Sabita (Pelecus
cultratus), Boarta (Rhodeus sericeus amarus), Dunarita (Sabanejewia aurata),
Fusarul mare (Zingel zingel), si Fusarul (Zingel streber).
Se prezinta o caracterizare a habitatelor, distributiei, relevantei sitului pentru
speciile de ihtiofauna respective si a impactului estimat a activitatii de extractie a
agregatelor minerale asupra acestora (Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE):
Avatul (Aspius aspius)
Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti
mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii.
Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul
Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra
populatiei speciei urmare a activitatii societatii.
Zvarluga (Cobitis taenia)
Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar
pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti
se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.
Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
51
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului nu va
avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)
Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei
scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona
cleanului.
Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul
Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie
maimare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr -o stare de conservare
buna.
Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact negativ semnificativ asupra
populatiei speciei urmare a activitatii societatii.
Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus)
Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raur ilor de ses cu substrat de
nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita
sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos.
Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe
teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agregatelor minerale în perimetrul
Condrea nu va avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
52
Raspar (Gymnocephalus schraetser)
Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in
zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris.
Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul
Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra
populatiei speciei urmare a activitatii societatii.
Tiparul (Misgurnus fossilis)
Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare,
raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se
localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si
cu vegetatie.
Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Lucrarile de extractie a agregatelor minerale nu vor ave un
impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei urmare a activitatii societatii
Sabita (Pelecus cultratus)
Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari
interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite
ale marilor.
Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in
comparatie cu alte specii de pesti.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
53
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului nu va
avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
Boarta (Rhodeus sericeus amarus)
Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de
aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent
si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor.
Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale nu va avea
un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
Dunarita (Sabanejewia aurata)
Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera
substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase.
Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact negativ semnificativ asupra
populatiei speciei urmare a activitatii societatii
Fusar (Zingel streber)
Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu
curent, pe fund de pietris, nisip sau argila.
Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
54
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Exploatarea agragatelor minerale in cadrul obiectivului nu va
avea un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
Fusar mare (Zingel zingel)
Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip,
pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar.
Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe
teritoriul Romaniei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei
este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional)
aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul
studiat.
Impactul estimat: Activitatea de exploatare a agragatelor minerale nu va avea
un impact negativ semnificativ asupra populatiei speciei.
Pentru identificarea si evaluarea impactului asupra siturilor Natura 2000
(ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior) s-au
analizat cele două etape principale:
� anemajare;
� exploatare.
Analiza nivelului impactului este facută în funcţie de consecinţele şi
probabilitatea fiecarui efect identificat ţinând cont şi de gradul de ireversibilitate al
efectelor exercitate în vederea evaluarii finale. Produsul acestor două caracteristici
este definit ca nivel al impactului final.
Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmează:
Nivelul impactului Nota Semnificativ 12-25
Moderat 5-12 Nesemnificativ 1-4
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
55
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si
populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe
termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a
populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut,
refacerea starii initiale a mediului fiind posibila însa de-a lungul unei perioade
îndelungate.
Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor
naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic
caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea starii initiale are loc de la sine, pe
o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare.
Impact direct şi indirect, singular, pe termen scurt, mediu şi lung
Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului,
conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa
cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung direct indirect direct indirect direct indirect
Singular 4 4 4 3 5 4 Cumulativ 4 4 4 4 4 3
Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen
scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi
au un usor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.
Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de
transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului în
vederea sustinerii etapelor de amenajare si exploatare. Nivelul rezultat este
moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru
arealul tranzitat.
Impactul direct al proiectului la nivelul întregii arii protejate, consideram ca este
nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituit aria protejată
de interes comunitar.
Impactul rezidual
S-a luat în calcul încă de la analiza inițială a proiectului, astfel încât nu va
exista un impact rezidual.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
56
În cazul avifaunei impactul rezidual se preconizeaza a fi nesemnificativ, având
în vedere altitudinea în zbor a speciilor de păsări ce tranzitează zona analizată.
Impactul cumulativ
Acest proiect nu este singularul în zonă, având în vedere faptul că în ultimii ani
se ridică cererea pentru materialele de construire, cu toate că în perioada 2009-
2012 criza economică generală are aspecte negative pentru această ramură a
industriei.
Dacă luăm în calcul faptul că din punct de vedere hidrotehnic este benefic
creşterea volumului de apă stocat, de asemenea va avea efecte benefice asupra
elementelor de mediu biotice şi abiotice.
Luând în calcul aceste elemente nu putem vorbi de efecte cumulative
semnificative.
Evaluarea semnificatiei impactului
Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul perimetrului analizat se face pe
baza urmatorilor indicatori-cheie cuantificabili:
� Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Literatura de specialitate enumeră câteva elemente care pot apărea ca efecte
negative asupra păsărilor dar care au fost în mod special luate în calcul la
evaluarea impactului:
• perturbarea (deranjul)
• pierderea de habitat
• efectul de barieră
• mortalitatea datorită coliziunii
Perturbarea speciilor de păsări, modificarea sau pierderea habitatului
Perturbarea posibila a speciilor de pasari şi pierderea habitatelor a fost
analizată luând în considerare locurile de cuibărit, hrănire şi de odihnă în funcţie de
specie şi sezonul în care aceasta este prezentă.
Analiza posibilului impact asupra păsărilor identificate în zona de studiu s-a
facut pe grupe de pasari şi anume rapitoare, paseriforme şi alte specii de interes
comunitar luand în considerare conform fişei sitului ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior precum şi toate tipurile de impact descrise mai sus.
În timpul observaţiilor s-a analizat şi folosinţa habitatelor de către păsări pentru
a putea aprecia într-o forma preliminară preferinţa acestora în funcţie de habitat.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
57
Menţionam că odată cu analiza asupra speciilor de păsări de interes comunitar
identificate în zona s-au luat în considerare şi celelalte specii de păsări care ar
putea fi afectate.
Riscul de coliziune
Una din principalele preocupări ale ornitologilor şi a specialiştilor care se ocupă
cu cercetări asupra efectelor civilizaţiei umane asupra speciilor de animale sunt
cele legate de moartea a milioanelor de exemplare anual din diferite cauze.
Având în vedere natura lucrărilor, relieful din zonă şi altituniea mare de zbor a
speciilor ce vor tranzita arealul analizat, estimăm un impact nesemnificativ asupra
speciilor de păsări, generat de activitatea analizată.
Prin exploatarea agregatelor minerale, nu vor fi pierdute suprafeţe la nivelul
habitatelor existente. Funcţionarea balastierei nu are implicaţii în structura
habitatelor. În zona de exploatare nu au fost semnalate habitate prioritare ori
habitate care necesită o protecţie strictă.
� procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Nu vor fi pierdute suprafeţe care să afecteze activităţile fiziologice ale
aspeciilor de interes comunitar, dimpotrivă, suprafeţele necesare funcţiilor ale
speciilor protejate va creşte în ambele variante utilizate după încheierea
exploatării.
� fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)
Habitatele de interes comunitar nu vor fi afectate prin exploatarea proiectului
analizat. De menţionat că pe amplasamentul analizat nu au fost semnalate habitate
de interes comunitar.
� durata sau persistenţa fragmentării
Nu va exista o fragmentare a siturilor NATURA 2000. Perioade de exploatare
va fi funcţie de posibilităţile de exploatare a întregului perimetru în condiţiile
respectării autorizaţiilor legale.
� durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă
de aria naturală protejată de interes comunitar
Nu este cazul.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
58
� schimbări în densitatea populaţiilor (număr de indivizi/suprafaţă)
Nu vor exista modificări de efective, densitatea polulaţiilor nu va fi afectată. Nu
există specii rare care să sufere în sensul reducerii accentuate a numărului de
indivizi pentru a fi periclitată existenţa unei specii.
� scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de activitate
Nu sunt specii s-au habitate afectate de lucrările de exploatare a agregatelor
minerale, care să necesite înlocuire.
� indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Nu este cazul – nu se vor modifica funcţiile ecologice cheie ale ariilor protejate.
Evaluarea semnifica ţiei impactului prin parcurgerea urm ătorilor pa şi:
� evaluarea impactului proiectului propus:
a) evaluarea impactului cauzat de activitate fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
Pentru a stabili impactul funcţionării balastierei, trebuie analizată starea actuală
de conservare a speciilor din anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,
respectiv anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Starea actuală a biodiversităţii în siturile Natura 2000 de interes comunitar şi
avifaunistic, localizate pe teritoriul comunei Umbrăreşti este în concordnţă cu
conceptul de protecţie preconizat în cadrul reţelei Natura 2000. Declararea siturilor
Natura 2000 nu înseamnă doar protecţie strictă, se acceptă promovarea
activităţilor de dezvoltare durabilă care să permită conservarea biodiversităţii.
Includerea zonei analizate în siturile Natura 2000, nu va leza dreptul asupra
proprietăţii şi administrarea acestora. Practicile actuale de utilizare a terenurilor vor
continua, ţinând cont de măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor.
Funcţionarea balastierei nu intră în contradicţie cu conceptul de arie protejată.
Desfăşurarea activităţii a avut în vedere şi protejarea speciilor incluse în fişele
standard a siturilor de interes comunitar şi avifaunistic.
Din punct de vedere teoretic impactul asupra biodiversităţii cauzat de
funcţionarea balastierei în timpul desfăşurării operaţiunilor de excavare nu va
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
59
genera un impact negativ asupra biodiversitaţii, iar după terminarea perioadei de
excavare se va genera un impact pozitiv.
b)evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor
de reducere a impactului
Impactul rezidual se referă la modificarea morfologică a suprafeţei iniţiale, fapt
care nu are influenţă negativă asupra speciilor din fişa sitului. Impactul rezidual
este pozitiv, deoarece, se reorganizează suprafaţa excavată, mărindu-se habitatul
acvatic.
� B. evaluarea impactului cumulativ al activităţii propuse cu alte proiecte/activităţi
a) evaluarea impactului cumulativ al activităţii cu alte proiecte/activităţi fără a lua în
considerare măsurile de reducere a impactului
Nu este cazul. În zona analizat nu au fost semnalate societăţi care fac obiectul
prezetei activităţi. Cea mai apropiată balastieră se află în naval de SC WEST STAR
SRL, localizată la aproximativ 4,0 km, respective aproximativ 3,5 km în amonte.
b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului pentru activitatea propusă şi pentru alte proiecte/activităţi
Nu va râmâne impact rezidual. Toate activităţile de exploatare din lunca Siretului, se
va finalize cu urmări benefice atât pentru mediu cât şi pentru factorul de mediu uman.
Asadar, urmare a estimarilor realizate, activitatea de exploatare a agregatelor
minerale în perimetrul Condrea, Comuna Umbraresti Judeţul Galaţi” nu va avea un
impact negativ semnificativ asupra speciilor de ihtiofauna. Nu se vor produce
modificari structurale asupra populatiilor speciilor de pesti din zona studiata,
inclusiv a speciilor de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE.
In ceea ce priveste impactul antropic asupra speciilor de pesti din lunca
Siretului inferior, specificam unele interventii umane de ordin general, ce ar putea
influenta negativ ihtiofauna, inclusiv speciile protejate, desemnate pentru situl de
importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Dintre acestea amintim
de:
- Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
60
- Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului reprezentate de extragerea de
pietriş şi nisip pentru construcţii, înainte de a se fi refăcut compoziţia specifică şi
efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor intervenţii anterioare;
- Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului;
- Regularizări ale cursului de apă s.a.
Legat de impactul resimtit de populatiile de ihtiofaună din zona perimetrului
studiat si vecinatati, acesta va avea natură temporară, iar speciile de pesti sunt
mobile si au la dispozitie habitate similare, care pot fi utilizate în zona de activitate
a societatii. In conformitate cu documentatia tehnica a proiectului, extragerea
agregatelor se va face în albia minoră a râului Siret, cu respectarea pilierilor de
siguranţă şi a coordonatelor perimetrului autorizat, în câmp continuu, dinspre aval
spre amonte, în făşii succesive de 5 m lăţime, iar lungimea va fi cea a fâşiei de
lucru (fără a depăşi 560m - lungimea perimetrului), paralele cu axul albiei minore a
râului Siret, de la luciul apei spre mal stâng.
Astfel, in vederea protejarii speciilor de ihtiofauna din zona perimetrului
Condrea sunt respectate normele tehnologice de exploatare în straturi uniforme,
din aval către amonte, evitându-se crearea de gropi, limitand deranjul asupra
substratului si implicit impactul asupra grupelor de organisme care constituie sursa
trofică a speciilor de peşti.
Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru toată
perioada de funcţionare a balastierei, titularul fiind persoana juridică responsabilă
de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora.
Măsurile de refacere a amplasamentului la finalizarea exploatării constau în
nivelarea suprafetelor excavate pentru a evita mentinea de concavităti în albie.
Astfel, incinta tehnică şi celelalte spaţii tehnologice se dezafectează în cazul
încetării activităţii şi se redau mediului cu folosinţa iniţială. Sursa de finanţare a
lucrărilor de refacere a mediului o reprezintă bugetul propriu al titularului.
Nu este necesară prezentarea unui calendar al implementării măsurilor de
reducere a impactului deoarece acestea sunt de natură operaţională şi vor fi
valabile pe toată durata proiectului.
Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă totalitatea factorilor ce
acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi
care îi pot afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile, precum şi
supravieţuirea speciilor ce îi sunt caracteristice.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
61
Starea de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci
când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal
sunt stabile sau în creştere;
b) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen
lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare
favorabilă, aşa cum este definită la pct. 9 – OUG nr. 57/2007;
Prin habitat al unei specii se înţelege mediul definit prin factori abiotici şi
biotici, în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic.
Starea de conservare a unei specii reprezintă totalitatea factorilor ce
acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung distribuţia şi
abundenţa populaţiilor speciei respective.
Starea de conservare va fi considerată favorabilă dacă sunt întrunite cumulativ
următoarele condiţii:
a) datele privind dinamica populaţiilor speciei respective indică faptul că
aceasta se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă
viabilă a habitatului său natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în
viitorul previzibil;
c) există un habitat suficient de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină
pe termen lung;
Pentru protecţia ariei protejate, pentru speciile de plante şi animale sălbatice
terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele
prevăzute în anexele nr. 4A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes
naţional) din OUG nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi
care trăiesc atât in ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:
- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi /sau
ouălor din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale ;
- pertubarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
62
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi /sau transportul în scopul comercializării
acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la
acestea, uşor de identificat.
In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 1, din OUG nr. 57/2007 în
perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora sunt interzise
activităţile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor
sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate.
Pentru asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabi le a populaţiilor
speciilor de păsări al căror areal natural de distribuţie include teritoriul României
este necesară realizarea de studii şi cercetări având ca subiect următoarele teme
(prevăzute în Anexa 8 la OUG nr. 57/2007):
- Listele naţionale ale speciilor ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate,
ţinându-se cont de arealul natural de distribuţie al acestora;
- Enumerarea şi descrierea din punct de vedere ecologic a zonelor situate de-a
lungul rutelor de migraţie şi care au o importanţă deosebită pentru speciile
migratoare, în special ca zone de iernat şi cuibărit;
- Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor migratoare, ca
rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare;
- Evaluarea influenţei metodelor de capturare a păsărilor sălbatice asupra
nivelelor populaţionale;
- Dezvoltarea sau îmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor
cauzate de păsări;
- Determinarea rolului anumitor specii ca indicatori al poluarii mediului;
- Studierea efectelor adverse ale poluării chimice asupra nivelurilor
populaţionale ale speciilor de păsări;
Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează ca şi în
cazul ariilor speciale de conservare pe baza unor Planuri de Management şi
Regulamente care se elaborează de către administratorii acestora, se avizează de
către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Măsurile prevăzute în planurile de management al ariilor naturale protejate
trebuie să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
63
particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care
au dus la constituirea ariei naturale protejate.
Respectarea Planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie
pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice
şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară
activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
Până la aprobarea Planurilor de management administratorii ariilor naturale
protejate au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care
este necesară acordarea de compensaţii şi să transmită aceste informaţii Agenţiei
Naţionale pentru Arii Protejate, în termen de 6 luni de la preluarea administrării
ariei naturale protejate.
Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel puţin o dată pe
an, pe baza monitorizării şi controalelor efectuate în teren de către autorităţile
competente pentru protecţia mediului.
Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitati i
Terenul pe care se află perimetrul de exploatare este periodic inundabil. Zona
în care se află amplasată balastiera îşi modifică configuraţia pe parcursul anului, în
funcţie de regimul pluviometric, inundaţii şi acţiunile desfăşurate în apropiere.
Accesul la perimetrul de exploatare are un impact nesemnificativ asupra
biodiversităţii (floristice şi faunistice) din zonă, frecvenţa traficului fiind redusa.
Din punct de vedere floristic nu s-au identificat plante rare sau ocrotite,
cuprinse în listele roşii naţionale sau europene, care ar trebui să facă obiectul unor
măsuri speciale de protecţie. Lunca Siretului Inferior, în care se află perimetrul de
exploatare al agregatelor de râu include efective reduse a speciilor de vehgetatie si
fauna, care ar putea fi eventual, afectate de activitatea de exploatare.
In zona în care este amplasată balastiera specii de păsări de interes comunitar
sau identificat, doar, in zbor, tranzitand perimetrul studiat, fara a stationa pentru
refugiu, popas si reproducere. Impactul activităţii de extragere a pietrişului şi
nisipului asupra habitatelor şi a speciilor de fauna de interes comunitar din ariile
protejate (situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
64
Inferior si situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior), va fi
nesemnificativ exprimat prin:
- cantitatea de material exploatat relativ redusă (capacitatea redusă a
obiectivului);
- conform Studiului tehnic zonal, privind influenţa exploatării agregatelor
minerale din albia minoră a râului Siret, întocmit de SC COMINSANT SRL Buzău,
prin dimensiunile şi natura obiectivului, realizarea lucrărilor de extracţie a
agregatelor minerale din albia râului Siret, nu prezintă pericol pentru celelate
obiective sau lucrări din zona de amplasament,
- echipamentele, utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu produc un
impact semnificativ de mediu prin nivelul de zgomot şi noxele emise în atmosferă;
- pentru prevenirea şi controlul poluării, în toate etapele de funcţionare şi
închidere, măsurile luate sunt următoarele: utilajele se retrag din albie la sfârşitul
zilei de lucru, schimbul de ulei şi alimentarea cu combustibil a utilajelor au loc în
unităţi autorizate, specializate.
Totuşi se impun măsuri de reducere a impactului activităţii existente asupra
avifaunei din zonă:
- desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse;
- amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces
pe timp uscat, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în
atmosferă;
- utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care
să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi
nivelul de zgomot realizat:
- evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia unor avarii tehnice minore;
- exploatarea raţională a resurselor naturale;
- păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasamentul balastierei, inclusiv în zona
de parcare şi de acces principal;
- gestionarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor generate, inclusiv colectarea
selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea
finală a deşeurilor cu firme autorizate;
- amenajarea corespunzătoare a tuturor depozitelor de materii prime, materiale,
combustibili şi deşeuri;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
65
Măsuri pentru protejarea speciilor de avifauna.
În zona perimetrului studiat si vecinatati s-au identificat specii protejate de
păsări (egreta mica - Egretta garzetta, starcul de noapte – Nycticorax nycticorax,
chira de balta – Sterna Hirundo), specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări, în
timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi, lacuri etc.), ce
nu s-au oprit pe perimetrul obiectivului de investitie pentru hrănire sau înnoptat.
Măsurile propuse pentru protejarea speciilor de avifuna sunt grupate astfel:
Măsuri pentru speciile de pasari protejate .
Măsurile se referă la perioada de exploatare a agregatelor minerale de rau şi
constau în:
- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate,
praf şi emisii poluante;
- Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi
vibratii (lucrari de excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex:
autobasculante, excavatoare);
- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor
speciilor de păsări identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare
pentru a nu perturba păsările;
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau
a puilor etc.).
Măsuri pentru speciile de p ăsări migratoare . Aceste măsuri sunt aplicate în
special în perioada de operare/funcţionare a obiectivului de investitie şi se referă
la:
- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de
excavatie);
- Interzicerea capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de catre
personalul obiectivului de investitie;
- Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor
speciilor de păsări identificate în zona;
- Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare
pentru a nu perturba păsările;
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
66
- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
Măsuri pentru speciile de p ăsări cuib ăritoare. Aceste măsuri se referă în
special la etapa de exploatare şi constau în:
- Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;
- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de
excavatie, zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: autobasculante,
excavatoare);
- Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări;
- Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu
vegetaţie spontana în vecinatate cu culturi agricole);
- Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate;
- Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau
a puilor etc.).
Masuri pentru protejarea speciilor de ihtiofauna (in baza recomandarilor
pentru menţinerea/creşterea statutului de conservare a speciilor de ihtiofauna
elaborate in cadrul „Studiul privind ihtiofauna de interes comunitar pe tronsonul
Pod CFR Vadu Paşii – Scurteşti de pe râul Buzău”, realizat de Universitatea
Bacau, Facultatea de Biologie, prof. dr. Ureche D., 2011):
- limitarea poluării fecalo-menajere, precum şi interzicerea deversărilor
deşeurilor de orice natură (în special a celor chimice);
- evitarea exploatării submerse şi eventualele devieri de curs în perioadele de
prohibiţie;
- respectarea normelor tehnologice de exploatare în straturi uniforme, din aval
către amonte, evitându-se crearea de gropi;
- limitarea activităţilor antropice desfăşurate în ecosistemele acvatice şi
traversarea albiei râurilor cu utilaje;
- mentinerea coridoarelor de vegetaţie ripariană, prin interzicerea defrişarii
acestora s.a
Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, impactul asupra populatiilor
de ihtiofaună din perimetrul Condrea, comuna Umbraresti, judetul Galati va avea
un caracter temporar, speciile de pesti datorita mobilitatii sporite isi pot gasi cu
usurinta habitate similare, ce pot fi utilizate în zona de implementare a proiectului.
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
67
In sprijinul acestei afirmatii facem referire la studiile ihtiofaunistice efectuate pe
râul Buzău, care indică că evolutia ihtiofaunei s-a desfăsurat, in parametri normali,
în perioada 2005 – 2011, concomitent cu derularea majoritătii lucrărilor de
reprofilare si decolmatare a râului Buzău (vând în vedere necesitatea acestora
determinată de viiturile din ultimii ani). Conform rezultatelor studiului ihtiofaunistic
amintit (Ureche,
2011), nu s-a constat o deteriorare a starii populatiilor de pesti, incluziv a
speciilor de importanta comunitara, fată de perioada precedenta (2005).
SC MEDIU Consulting SRL
Raport la Bilanţul de mediu nivel I – Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1 – SC WEST STAR SRL IASI
68
Bibliografie:
� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; � CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres; � COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;
� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; � Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian
Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; � Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti; � Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul, Bucureşti; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România, Editura
Scaiul, Bucureşti; � Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti; � Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor superioare
din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; � Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,
Iaşi; � Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti; � Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,
Cluj; � Dr Glavan Caranghel Teodor – lucrari de monitorizare � Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din
estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press � Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press, 2007. � David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity Methods
Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005 � Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science � Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected
Areas � Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB � Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation Status,
BirdLife International