RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmbc.anpm.ro/upload/13680_2553.pdf · ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

RAPORT

LA STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU EXTRACŢIE DE NISIPURI ŞI

PIETRIŞURI DIN ALBIA MINORĂ A

RÂULUI SIRET

BALASTIERA GALBENI - CICH

COMUNA LETEA VECHE

JUDEŢUL BACĂU

2009

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Extracţie nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a râului Siret balastiera Galbeni - Cich – S.C. SORTBAC S.A.

2

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU EXTRACŢIE DE NISIPURI ŞI PIETRIŞURI

DIN ALBIA MINORĂ A RÂULUI SIRET

BALASTIERA GALBENI - CICH

COMUNA LETEA VECHE

JUDEŢUL BACĂU

ÎNTOCMIT,

Expert evaluator de mediu

dr. biolog Zaharia Lăcrămioara

2009



3

Cuprins

1. INFORMAŢII GENERALE...................................................................................................................... 41.1. Informaţii despre titularul activităţii................................................................................................... 41.2. Informaţii despre autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului asupra mediului ................... 41.3. Baza legală ........................................................................................................................................... 51.4. Informaţii generale privind exploatarea şi sursele de energie folosite ................................................... 61.5. Materii prime, substanţe sau preparate chimice.................................................................................... 7

2. PROCESUL TEHNOLOGIC...................................................................................................................... 72.1. Fluxul tehnologic .................................................................................................................................. 72.2. Surse tehnologice cu potenţial impact asupra mediului......................................................................... 9

3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR PE AMPLASAMENT.............................................................. 103.1. Generarea deşeurilor pe amplasament ................................................................................................. 10

3.1.1. Deşeuri din activitatea de producţie........................................................................................... 103.1.2. Deşeuri menajere......................................................................................................................... 10

3.2. Managementul deşeurilor de pe amplasament..................................................................................... 103.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie........................................................................................... 104.2.2. Deşeuri menajere......................................................................................................................... 10

4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ACTIVITĂŢII ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ...................................................................... 11

4.1. Factorul de mediu apă ........................................................................................................................ 125.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie.......................................................................................................... 124.1.2. Alimentarea cu apă..................................................................................................................... 164.1.3. Gestionarea apelor uzate ............................................................................................................ 17

4.1.3.1. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate tehnologic ............................................................. 174.1.3.2. Bilanţul apei pe amplasament........................................................................................... 16

4.2. Solul şi subsolul................................................................................................................................... 174.2.1. Solul existent pe amplasament.................................................................................................... 175.2.2. Geomorfologie ............................................................................................................................. 18

4.3. Clima ................................................................................................................................................... 204.4. Aerul ................................................................................................................................................... 224.5. Zgomotul şi vibraţiile ......................................................................................................................... 234.6. Vegetaţia............................................................................................................................................. 234.7. Biodiversitatea.................................................................................................................................... 24

45.7.1. Date relevante asupra speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei 79/409/CEE şi estimarea impactului produs de balastiera Galbeni - Cich....................................................... 24

4.7.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” .................................................................. 31

4.7.3. Consideraţii generale asupra biodiversităţii................................................................................ 334.7.4. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii ...................................................... 344.7.5. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte ...................................... 34

4.8. Lucrări de refacere a mediului la finalizarea exploatării .................................................................... 364.9. Peisajul................................................................................................................................................ 374.10. Mediul social şi economic .................................................................................................................. 374.11. Condiţii culturale şi etnice ................................................................................................................ 38

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................ 386. MONITORIZAREA.................................................................................................................................. 397. SITUAŢII DE RISC.................................................................................................................................. 398. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR....................................................................................................... 41



4

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Informaţii despre titularul activităţii

Numele titularului: S.C. SORTBAC S.A. BACĂU

Adresa titularului: Str……., nr. ……., localitatea Bacău, jud. Bacău

Număr de înregistrare la ONRC: ………….. şi C.U.I.: …………

Numele persoanei de contact: Bondalici Ionel

Telefonul persoanei de contact: 0234……..

Societatea comercială SORTBAC S.A. a fost înfiinţată în anul …… şi are ca obiect de

activitate extracţia pietrişului şi nisipului (cod CAEN 0….).

1.2. Informaţii despre autorul atestat al Studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Persoana fizică atestată: expert evaluator ZAHARIA LĂCRĂMIOARA GABRIELA,

conform Certificatului de atestare EIM-04-51\25.06.2008

Adresa expertului evaluator: jud. Bacău, oraş Bacău, str. Iosif Cocea nr. 12, sc.

B, et. 3, ap. 14

Numărul de telefon: 0745 232 499

Numărul de tel/ fax: 0334415217

E-mail: [email protected]



5

1.3. Baza legală

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi completată

de O.U.G. nr. 164/2008

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată de

O.U.G. nr. 154/2008

H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000

în România

Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, nr. 1967/2007, care transpune Directiva Habitate

Directiva Păsări

Directiva Habitate

Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului, nr. 863/2003

Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, nr. 860/2002 actualizat,

pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de

emitere a acordului de mediu

Acest studiu a fost elaborat pe baza legislaţiei:

în domeniul protecţiei mediului;

în domeniul ariilor naturale protejate, protecţiei şi conservării biodiversităţii;

directivelor comunitare în domeniu.



6

1.4. Informaţii generale privind exploatarea şi sursele de energie folosite

Societatea Sortbac S.A. are ca obiect principal de activitate extracţia pietrişului şi

nisipului (cod CAEN 0…). Delimitarea amplasamentului zonei de extracţie a agregatelor

a fost stabilită de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău. Activitatea se va desfăşura la

nivelul cuvetei lacului de acumulare Galbeni. Agregatele de râu exploatate vor fi sortate la

staţia de sortare a agentului economic situată la o distanţă de aproximativ 500 m faţă de

amplasamentul balastierei.

Perimetru de exploatare a fost fixat de Administraţia Naţională „Apele Române” –

Direcţia Apelor Siret în interiorul digului de protecţie al lacului de acumulare Galbeni în

zona de colmatare de la coada lacului. Menţionăm că Lacul Galbeni este momentan golit

ca urmare a unor lucrări de consolidare a digului de pe malul drept. Oportunitatea

amplasării balastierei în această zonă derivă din necesitatea decolmatării cuvetei lacului

de acumulare la extremitatea nordică - în apropiere de confluenţa dintre râurile Bistriţa şi

Siret (conform prevederilor art. 33 din Legea Apelor nr. 107/1996). De asemenea

exploatarea are în vedere corectarea traseului în plan a albiei minore şi reducerea tendinţei

de erodare a malului stâng al Siretului la ape mari.

Cantitatea exploatată nu va depăşi volumul stabilit de Direcţia Apelor Siret.

Regimul de lucru va fi de 8 ore/zi, lucrându-se într-un singur schimb. Desfăşurarea

activităţii în balastieră va fi condiţionată de următorii factori:

condiţiile meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 °C, precipitaţii

abundente);

viiturile – când în amonte se atinge cota de atenţie utilajele tehnologice vor

fi îndepărtate de pe amplasament.

În urma calculelor beneficiarul propune exploatarea unui volum de 60.000 mc

agregate de râu dintr-un volum total estimat pentru perimetrul de exploatare de 68.000

mc.

Sursele de energie folosite pe amplasament sunt combustibilii fosili necesari

funcţionării utilajelor tehnologice. Alimentarea cu combustibili se va realiza utilizând

butoaie metalice omologate (V = 200 l) dotate cu pompă. Aceste recipiente vor fi



7

încărcate la staţiile de distribuţie a carburanţilor (PETROM, OMV, LUK OIL etc.).

Butoaiele metalice utilizate la alimentare nu vor staţiona în perimetrul de exploatare sau

în apropierea lui astfel că pe amplasament nu vor exista rezervoare.

1.5. Materii prime, substanţe sau preparate chimice

În procesul de producţie sau pe amplasament nu vor fi utilizate materii prime sau

preparate chimice.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1. Fluxul tehnologic

Procesul tehnologic constă în extracţia de agregate din perimetrul temporar de

exploatare Galbeni - Cich situat în interiorul digului de protecţie al Lacului de acumulare

Galbeni - componentă a Ariei Speciale de Protecţie Avifaunistică “Lacurile de

Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

Amplasamentul balastierei este localizat în zona de colmatare de la coada lacului –

regiune care corespunde interfluviului Bistriţa - Siret, fiind situată la circa 1800 m de

vechea confluenţă.

Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 25.280 mp, având lungimea maximă

de 280 şi lăţimea maximă de 130 m.

Metoda de exploatare utilizată va fi cea a fâşiilor longitudinale. Excavarea se va

face în câmp continuu, din aval spre amonte şi de la malul actual al lacului de acumulare

spre digul de protecţie Bacău-sud. Fâşiile excavate vor avea lungimea medie de cca 250 m

şi lăţimea de aproximativ 3 m. Feliile de exploatare vor avea lăţimea egală cu

dimensiunea cupei utilajului de extracţie. Exploatarea agregatelor va avea o adâncime

medie de extracţie de 2,7 m, iar cea maximă de 3,2 m faţă de cota superioară a depozitului

de balast fără a coborî sub cota talvegului cuvetei lacustre.

Agregatele de râu extrase (maxim 300 mc) vor fi depozitate pe mal pentru

scurgere o perioadă de maxim 48 de ore. Materialul va fi ulterior încărcat în



8

autobasculante şi transportat la staţia de sortare a S.C. Sortbac S.A. aflată la o distanţă de

500 m de balastieră.

Balastul va fi extras utilizând un excavator cu cupă.

Exploatarea se va desfăşura în limitele perimetrului conform coordonatelor

topografice (XY) în sistem de proiecţie STEREO '70.

Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale exploatabile este:

Sort 0-7 mm 42 %

Sort 7-16 mm 22 %

Sort 16-31 23 %

Sort 31 – 70 13 %

Partea levigabilă are o valoare 5% din masa agregatelor extrase.

Lucrările de exploatare sunt:

- trasarea fâşiilor de exploatare şi reprezentarea lor în teren prin bornare;

- derocarea cu ajutorul excavatorului şi încărcarea materialului extras;

- transportul materialului extras în locurile de depozitare;

- nivelarea terenului;

- excavarea nisipului şi pietrişului în fâşii paralele cu râul, excavatorul înaintând

din aval către amonte;

- transportul agregatelor minerale în stare brută cu autobasculantele către staţia

de sortare.

Pentru perimetrul de extracţie „Galbeni - Cich” va fi amenajat prin balastare şi

compactare drumul de acces din staţia de sortare până la amplasament.

Accesul spre perimetru de exploatare se face din şoseaua de centură Bacău -

Roman, pe un drum de exploatare amenajat cu o lungime de 200 m, orientat nord-sud care

trece prin dreptul S.C. Sofert S.A. şi al staţiei de sortare a S.C. Sortbac S.A. Drumul de

exploatare traversează digul de protecţie a malului drept al lacului Galbeni şi înaintează

aproximativ 500 m spre est. Pentru tranzitarea drumurilor de exploatare aflate pe teritoriul

administrativ al comunei Letea Vechea S.C. Sortbac S.A. are acceptul Primăriei Letea

Veche.

Activitatea de extracţie din balastieră se va desfăşura după un program de lucru de

8 ore/zi – se va lucra un singur schimb, 5 zile pe săptămână, rezultând un număr de 300



9

zile lucrătoare /an. În perioadele caracterizate prin condiţii meteo nefavorabile (îngheţ,

viituri) extracţia agregatelor de râu va fi sistată.

În urma exploatării nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul se va realiza

decolmatarea cuvetei lacustre a lacului de acumulare la extremitatea sa nordică şi

corectarea traseului albiei minore a râului Siret cu reducerea tendinţelor de eroziune la

nivelul malului stâng.

2.2. Surse tehnologice cu potenţial impact asupra mediului

Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurile şi transportul acestora la staţia de

sortare implică o serie de utilaje tehnologice care pot avea impact asupra factorilor de

mediu. Pentru desfăşurarea extracţiei S.C, Sortbac S.A. va utiliza pe perimetrul temporar

de exploatare Galbeni - Cich următoarele utilaje:

1 buldozer S 1500;

1 draglină;

1 încărcător frontal tip Wolla;

1 autobasculantă de 16 t.

Utilajele prezente pe amplasament pot avea un impact asupra factorului de mediu

aer prin emisiile datorate funcţionării motoarelor şi antrenarea în aer a unor pulberi. De

asemenea un potenţial impact se poate înregistra şi asupra factorilor de mediu apă şi sol

prin scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi.

Impactul negativ asupra factorilor de mediu va fi înlăturat prin întreţinerea

utilajelor în stare de funcţionare bună şi efectuarea reviziilor tehnice conform programului

stabilit prin lege. De asemenea în cazul semnalării unor defecţiuni utilajelor vor fi

îndepărtate de pe amplasament şi se va asigura servisarea acestora la unităţi autorizate

pentru efectuarea reparaţiilor auto.



10

3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR PE AMPLASAMENT

3.1. Generarea deşeurilor pe amplasament

3.1.1. Deşeuri din activitatea de producţie

Prin activitatea de extracţie a agregatelor minerale de râu din cuveta lacului de

acumulare Galbeni nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie.

3.1.2. Deşeuri menajere

Pe amplasament se produc deşeuri ca urmare a activităţii personalului care

deserveşte agregatele. Menţionăm că nu este necesară dotarea perimetrului cu containere

de colectare a deşeurilor. Personalul care va lucra pe amplasament va fi instruit să

depoziteze deşeurile menajere la containerele situate pe amplasamentul staţiei de sortare

care aparţine societăţii comerciale Sortbac S.A aflată la o distanţă de 500 m faţă de

perimetrul de exploatare.

Perimetrul de exploatare analizat în prezentul studiu de evaluare a impactului nu

necesită dotarea cu utilităţi. Personalul care deserveşte utilajele terasiere va utiliza

utilităţile (apă şi grup sanitar) existente pe amplasamentul staţiei de sortare a societăţii

aflată la o distanţă de 500 m faţă de perimetrul de exploatare.

3.2. Managementul deşeurilor de pe amplasament

3.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie

Ca urmare a activităţii de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul

temporar Galbeni - Cich nu se produc deşeuri rezultate din activitatea de producţie.

4.2.2. Deşeuri menajere

Deşeurile menajere sunt produse de personalul care asigură deservirea utilajelor în

cadrul perimetrului temporar de exploatare. Directorul societăţi va asigura instruirea

personalului pentru depozitarea acestor deşeuri.



11

Deşeurile menajere se vor depozita în containerele fără scurgere în mediu de la

staţia de sortare a societăţii comerciale Sortbac S.A. aflată la aproximativ 500 m. Aceste

deşeuri vor fi ulterior transportate la groapa de gunoi a municipiului Bacău.

4. IMPACTUL POTENŢIAL AL ACTIVITĂŢII ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A

EFECTELOR NEGATIVE

Zona în care este amplasat perimetrul de exploatare este puternic antropizată.

Acest fapt este evident şi la nivelul terenurilor adiacente drumurilor de exploatare care

sunt utilizate ca imaş.

Perimetrul temporar se află amplasat în cuveta lacului de acumulare Galbeni

rezulta ca urmare a amenajărilor hidrotehnice ale cursului râului Siret. Lacul de acumulare

Galbeni este golit încă din august 2006 ca urmare a reparaţiilor care se efectuează la digul

malului drept.

Utilajele prezente pe amplasament pot avea un impact asupra factorului de mediu

aer prin emisiile datorate funcţionării motoarelor şi antrenarea în aer a unor pulberi. De

asemenea un potenţial impact se poate înregistra şi asupra factorilor de mediu apă şi sol

prin scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi.

Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii

accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile

combustibilului şi a uleiurilor în mediu administratorul S.C. SORTBAC S.A. va menţine

utilajele în stare de funcţionare bună având inspecţiile tehnice periodice efectuate. De

asemenea personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să

supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea

mediului înconjurător în caz de avarie a acestora.

Factorii de mediu care pot fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt apa şi

solul. Dintre aceştia factorul de mediu apă este cel mai predispus la impurificare datorită

unor poluări accidentale deoarece perimetrul de exploatare se află în cuveta lacului de

acumulare Galbeni.



12

Este interzisă utilizarea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi. De asemenea se interzic schimburile de

lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor utilizate în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului

de exploatare.

Emisiile produse de mijloacele de transport şi de utilaje sunt măsurate la inspecţia

tehnică periodică şi conform legislaţiei utilajele cu emisii care depăşesc normele legale nu

sunt admise la funcţionare sau circulaţie pe drumurile publice. Se recomandă efectuarea

cu stricteţe a reviziilor tehnice la mijloacele auto pentru ca, pe toată perioada de

exploatare a agregatelor, să se încadreze în prevederile legale .

4.1. Factorul de mediu apă

5.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvolta pe

versanţii estici ai Carpaţilor Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia

în zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare

îşi croieşte o vale transversală tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se

menţin până la pătrunderea în depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică

este de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare

din râurile României.

Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km si un bazin hidrografic de

43 933 km2; dar în afara graniţei de stat mai sunt încă 1636 km2 drenaţi de reţeaua

Siretului.

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa

bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950

– 1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici

care asigură peste 90% din alimentarea râului.

Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp –

pe Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp –

pe Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe

Buzău. Se observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.



13

Din punct de vedere statistic, în vara anului 2005 a fost înregistrat cel mai mare

debit lichid de pe râul Siret cu o valoare de 4650/mc/s la staţia hidrometrică Lungoci, în

apropiere de vărsare în Dunăre.

Din punct de vedere geo-tectonic zona este situată într-o depresiune formată intre

Platforma Rusă, Carpaţii Orientali şi Unitatea Nord Dobrogeană în care s-au depus

sedimente pliocene şi cuaternare.

Din punct de vedere geologic şi morfologic relieful bazinului Siretului cuprinde 4

mari unităţi de relief bine individualizate: Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei,

Podişul Moldovei, Câmpia Siretului. În amonte de confluenţa cu râul Bistriţa se

caracterizează prin prezenţa rocilor cristalino-mezozoice - şisturi cu sericit şi clorit, gnaise

şi calcare în partea de N-V a Sub-bazinului Moldovei în Munţii Rodnei, Maramureşului,

Suhard, Obcina Mestecaniş, Munţii Bistriţei, Giurgeului şi o parte din Munţtii Ciucului.

Un alt segment din bazinul Siretului traversează unitatea de fliş a grupei nordice a

Carpaţilor Orientali caracterizată prin gresii, conglomerate, marne, menilite, argile

localizate în Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoara, Ceahlau, Tarcău,

Goşmanu, Nemira, Berzunţ, o parte din Munţii Ciucului. În exteriorul arcului Carpatic,

bazinul hidrografic Siret traversează Subcarpaţii Moldovei alcătuiţi predominant din roci

miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în şirul

de dealuri (Pleşu, Pietricica). Subcarpaţii formează o fâşie mai joasă la marginea munţilor,

prezentând caracterele unor munţi mai mici şi mai tineri rezultaţi prin cutări recente care

s-au produs la sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului. În era precambriană-

proterozoic, apare ca uscat Platforma Est - Europeană constituită din şisturi cristaline ca

urmare O altă unitate de relief străbătută de bazinul hidrografic al râului Siret este Podişul

Moldovei. În mezozoic-cretacic partea sudică a Podişului Moldovei suferă un proces lent

de scufundare, fiind invadată de apele mării. Podişul apare ca uscat la sfârşitul erei

neozoice. Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse

de-a lungul erelor mezozoică şi neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrişuri,

nisipuri).

Prezentarea detaliată a acestor unităţi este importantă deoarece acestea reprezintă

sursa de provenienţă a aluviunilor. În cazul Siretului există o corelaţie puternică care

indică o creştere a mărimii debitului de aluviuni odată cu creşterea debitului lichid.



14

Din punct de vedere geologic zona în care se află perimetrul de exploatare face parte

din Platforma Moldovenească, aflându-se în parte vestică a acesteia. Fundamentul este

cutat metamorfozat de vârstă precambriană şi este acoperit de o cuvertură de depozite

sedimentare de vârstă triasică, cretacică, eocenă, tortoniană, sarmaţiană şi meotiană.

Figura 1 - Hartea surselor de aluviuni

în bazinul hidrografic Siret. (Olariu)

Figura 2 - Harta transportului de

aluviuni în bazinul hidrografic Siret

(Olariu)



15

Zona în care se va desfăşura exploatarea aparţine Cuaternarului reprezentat prin

depozite subţiri de prafuri şi argile de provenienţă deluavial-pluvială, depuse pe

bolovănişuri, nisipuri şi pietrişuri.

Depozitele aluvionare sunt uneori acoperite de un strat subţire şi discontinuu de

argile nisipoase pe care a evoluat pe alocuri solul vegetal.

În dreptul balastierei, lucrările de exploatare a materialului aluvionar excedentar vor

avea următoarele consecinţe asupra regimului de curgere al râului Siret:

- creşterea capacităţii de transport a râului în secţiunile din zona balastierei;

- decolmatarea cuvetei lacului de acumulare Galbeni la extremitatea nordică;

- corectarea traseului în plan a albiei minore a râului Siret;

- reducerea tendinţei de rodare a malului stâng al râului Siret la ape mari.

Ca urmare a unui studiu realizat în 2006 asupra dinamicii sedimentării în lacurile de

acumulare s-a ajuns la concluzia că situaţia cea mai critică, din bazinul hidrografic Siret,

o are lacul Galbeni care, din cei 39,6 milioane de m3 de apă – capacitate pe care o avea la

începerea funcţionării în anul 1983, în prezent mai are doar o capacitate de stocare de 10

milioane m3 apa. Această reducere drastică a capacităţii lacului de acumulare Galbeni se

datorează formării unei delte de formă digitală care s-a dezvoltat pe mai bine de jumătate

din suprafaţa lacului (figura 3). Fenomenul de s-a datorat aluviunilor aduse în principal de

râul Siret si, în secundar, de râul Bistriţa.

În prezent lacul de acumulare Galbeni este golit, din vara anului 2006 pentru reparaţii

la digul malului drept, ceea ce permite exploatarea acumulărilor de aluviuni.

Principalele surse de poluare din acest bazin sunt reprezentate de activităţi din

industria achimică (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti, Fibrex

Savinesti,Sofert Bacau), industria celulozei si hârtiei (Letea Bacau), zootehnie (Agricola

Bacau) sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Bârlad, Vaslui,

Suceava, etc.).



16

4.1.2. Alimentarea cu apă

Activitatea de extracţie a agregatelor minerale care se va desfăşura în perimetrul

de exploatare Galbeni - Cich nu necesită apă tehnologică.

Apa menajeră necesară pentru consumul personalului va fi asigurată de

administratorul societăţii prin aprovizionare cu apă plată.

Figura 3 - Colmatarea lacului Galbeni prin dezvoltarea unei delte de tip digitat –

imagine din anul 2006



17

4.1.3. Gestionarea apelor uzate

4.1.3.1. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate tehnologic

În cadrul procesului tehnologic care se desfăşoară într-o balastieră nu este

necesară implementarea unui sistem de canalizare şi evacuare a apelor menajere deoarece

pe amplasament nu se produc ape uzate tehnologic.

4.1.3.2. Bilanţul apei pe amplasament

Estimarea necesarului de apă

Cantitatea de apă menajeră necesară zilnic pentru o persoană este de 50 l/zi. Pe

amplasament vor lucra 4 persoane (2 mecanici utilaje terasiere, 1 conducător auto şi 1

paznic) care vor folosi, pentru apă menajeră, utilităţile staţiei de sortare aflată la 500 m de

perimetrul de exploatare. Societatea va aproviziona personalul cu apă plată potabilă

pentru angajaţii care deservesc utilajele. Necesarul de apă potabilă fiind de 2-4

l/persoană/zi lucrătoare, astfel că administratorul trebuie să pună la dispoziţia salariaţilor

de pe amplasament o cantitate de 8-16 l apă potabilă/zi.

Deşeurile rezultate din aprovizionarea cu apă plată a muncitorilor de pe utilajele

terasiere vor fi păstrate separat şi depuse ulterior la punctele de colectare selectivă sau

valorificate către agenţii economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de tip PET.

Estimarea cantităţii de apă uzată

Ca urmare a activităţii desfăşurare în perimetrul de exploatare Galbeni – Cich nu

vor rezulta ape uzate tehnologic.

4.2. Solul şi subsolul

4.2.1. Solul existent pe amplasament

Solurile de pe amplasament sunt de tip aluviosoluri entice-calcarice-prundice

rezultate ca urmare a colmatării regiunii de la coada lacului de acumulare Galbeni. Acest

înveliş de soluri este format în condiţii în care aportul principal la procesele de



18

pedogeneză este realizat prin frecvenţa mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt colmatate

sau erodate depozitele litologice prezente.

Având în vedere caracteristicile solului şi procesul tehnologic care se va desfăşura

pe amplasament apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se

produce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăţi.

5.2.2. Geomorfologie

La nivelul Podişului Central Moldovenesc, Siretul are o vale largă, un adevărat

culoar, cu un curs tipic submontan până la vărsare. În zona luncii Siretului, panta

profilului longitudinal se reduce, iar albia tinde să meandreze.

Din punct de vedere geomorfologic zona în care este amplasat perimetrul de

exploatare face parte din Culoarul Siretului, tronsonul Roman-Adjud, având ca limită la

est Colinele Tutovei. Pe acest sector valea Siretului este asimetrică şi are o deschidere de

8 km.

Perimetrul temporar de exploatare este situat în cuveta lacului de acumulare

Galbeni, depozitul de agregate fiind format ca urmare a sedimentării materialului

aluvionar transportat preponderent de râul Siret.

5.2.3. Geologie

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat se află la limita de sud a

Platformei Moldoveneşti, având contact în partea vestică cu unitatea de orogen a

Carpaţilor Moldoveneşti..

Elementele sectorului reprezentat de bazinul Siretului, analizate pe unităţile

geologice, sunt:

unitatea munţilor vulcanici – Masivul Călimani alcătuit din roci vulcanice şi

drenat în principal de afluenţi ai râului Bistriţa;

unitatea cristalino-mezozoică – zonă central nordică a Carpaţilor Orientali şi

Obcina Mestecănişului şi Masivul Rarău, drenate prin afluenţi ai râului Bistriţa

şi Bicaz.;

unitatea munţilor flişului – aflată la est de unitatea cristalină este drenată prin

bazinele hidrografice ale râurilor Suceava, Moldova şi Bistriţa;



19

Subcarpaţii Modovei – această regiune este reprezentată printr-o serie de culmi

(Pleşu, Mărgineni, Pietricica Bacăului) şi depresiuni, iar cursurile de apă care

le străbat sunt sectoarele inferioare ale râurilor Ozana, Cracău şi Tazlău;

Platforma Moldovenească – caracterizată prin relief puternic fragmentat cu

litologie fiabilă a depozitelor predominant deltaice (prundişuri, nisipuri şi

argile), constituie o importantă sursă de aluviuni. Soclul Platformei prezintă

unele caracteristici deosebite de la vest de Siret, faţă de partea estică a acestui

râu. La vest de Siret, soclul este mai coborât, după o linie de falie numită Falia

Siretului.

dealurile de pe stânga Siretului - sunt reprezentate printr-un aliniament de

culmi înalte de peste 400 m, fiind constituite din depozite nisipo-argiloase cu

interfluvii de gresii calcaroase puternic fragmentate de afluenţi ai Siretului.

Din punct de vedre geologic sectorul de culoar al Văii Siretului în care se află

amplasamentul se găseşte în partea de SV a Platformei Moldoveneşti, în apropierea

vecinătăţii cu Geosinclinalul Carpaţilor Orientali.

Agregatele de pe amplasament alcătuiesc un complex aluvionar de nisipuri şi

pietrişuri, iar vârsta efectivă cuprinde perioada Holocen superior şi până în prezent.

Nisipul şi pietrişul din exploatarea perimetrul de exploatare Galbeni - Cich poate fi

utilizat pentru:

fabricarea betoanelor de diferite mărci;

executarea pavajelor din piatră;

fabricarea mortarelor pentru zidărie;

întreţinerea drumurilor;

lucrări de protejare a taluzelor şi şanţurilor de scurgere a apei.

Compoziţia mineralogică a agregatelor de pe amplasament

Compoziţia mineralogică a agregatelor din perimetrul Galbeni - Cich pune în

evidenţă următoarele tipuri de roci: gresii – 55 %; siliconite - 20 %, şisturi cuarţitice verzi

şi negre – 9 %; calcare – 7 %, marne – 5 % şi altele – 4%.

Agregatele minerale utile din perimetrul de exploatare Galbeni – Cich sunt formate

preponderent din nisip şi pietriş la care se adaugă bolovănişuri în proporţie de 6 %.

Grosimea depozitului de nisip şi pietriş variază între 3-11 m, elementele componente

având o formă rotunjită datorită rulajului.



20

4.3. Clima

Perimetrul de exploatare Galbeni – Cich este amplasat pe Valea Siretului având un

climat temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul

acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară,

relieful). Climatul este influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul

continentului.

Carpaţii Orientali redirecţionează masele de aer de la direcţia vest-est, pe o direcţie

dominantă nord-sud, sau invers, în toată Moldova. Principalele văi care pornesc din

Carpaţii Orientali prezintă o alternanţă a mişcărilor maselor de aer pe direcţia văii

(longitudinală şi transversală).

Aceste elemente determină o manifestare diferită a elementelor climatice

(temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi, etc.) de-a lungul timpului (zile, luni, ani).

În perioada rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează

creşteri accentuate ale umidităţii relative care produc ceţuri şi inversiuni de temperatură.

Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind e -33,2° C.

Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau, în regiunile înalte

ale Podişului Central Moldovenesc.

Temperaturile medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelul numărul 1.

Temperatura medie anuală şi multianuală înregistrată la staţia meteo din municipiul Bacău

Tabelul nr. 1

Umezeala relativă a aerului este determinată de umiditatea atmosferică a maselor

de aer şi de prezenţa reţelelor hidrografice dense, din amonte de confluenţa Bistriţei cu

Temperatura I F M A M I I A S O N D Media

1901-1990 -3.8 -2.3 2.8 9.6 15.2 18.8 20.5 19.7 15.3 9.5 3.8 -0.9 9

2000 -3.4 1.6 4.3 13.4 17.3 19.6 21.2 21.5 14.3 9.6 7.8 1.9 10.7

2001 -0.7 0.8 6.1 10.4 15.7 18.4 23 21.7 15.8 11.5 2.6 -5.8 9.9

2002 -1.7 4.7 6.2 9.3 17.9 19.9 22.6 20 15.4 9.2 5.3 -6.7 10.17

2003 -2.9 -5.9 0.6 8.6 20 20.9 20.5 21.1 14.7 8.6 5.4 -0.8 9.2

2004 -4.9 -0.4 5.1 10.4 14.8 19 20.8 19.6 15 10.7 5.3 1.2 9.7

2005 0 -3.4 2.6 9.6 15.8 18.1 20.5 19.7 19.6 9.5 3.1 0.4 9.60



21

Siretul. Acest parametru climatic are o variaţie invers proporţională cu valorile pe care le

înregistrează temperatura.

O influenţă ridicată asupra umidităţii aerului o au lacurile de acumulare de pe

Bistriţa şi Siret. Aceste acumulări au determinat o creştere a umidităţii relative a aerului

de la 69 % înaintea amenajării lor, la 81 %, în prezent.

Umiditatea medie multianuală lunară variază între valoarea de 74 % din luna iulie,

până la valoarea de 89 %, din luna decembrie. Diferenţele de temperatură şi dinamica

atmosferei din lunile de primăvară determină scăderea umezelii relative, iar în timpul

toamnei fenomenul este invers.

Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de circulaţia maselor de aer dinspre nord,

nord-vest şi dinspre sud, având valori de cca 532,3 mm, situându-se sub media ţării. Cele

mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald (350 – 400 mm), iar în sezonul rece,

în medie de 175 mm. Datele medii ale regimului pluviometric evidenţiază un singur

maxim la începutul verii, însă, sunt şi ani în care influenţa climatului baltic se face simţită

prin producerea unui al doilea maxim de precipitaţii.

În anotimpul rece precipitaţiile cad sub formă de ninsoare, începând de obicei din a

doua decadă a lunii noiembrie, până în a doua decadă a lunii martie. Rezultă un interval

de 65 – 70 de zile/an şi un număr mediu de 30 de zile cu ninsoare.

Precipitaţiile medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelul numărul 2.

Precipitaţiile medii înregistrate la staţia meteo din municipiul Bacău

Tabelul nr. 2

Precipitaţii I F M A M I I A S O N DTotal

mm

1901-1990 25.9 26.3 25.7 37.3 66.6 85.4 80.8 63.4 46.7 35.6 34 30 557.2

2000 20.8 19 35.4 34.7 9.2 107 119 36.7 71.4 3.8 27 19 502.8

2001 18.4 17.7 35.7 42.7 32.9 122 161 24 105 29 12 26 625.6

2002 9.6 1.6 32.8 29.7 55.4 39.6 290 54 16.5 44.1 43 20 636.3

2003 21.9 18.7 25.5 28.9 5.2 51 148 36.8 46.1 65.3 7 10 464.6

2004 42.7 21.8 25.8 82.6 40.9 26 149 61.4 41.6 21.4 40 13 565.2

2005 17.1 49.5 29.8 66.8 171 107 185 68.4 38.4 35.2 30 22 820.9



22

Regimul eolian. Vara este determinat de anticiclonul Azorelor iar iarna de

anticiclonul Siberian. Poziţia formelor majore de relief (culmi, văi) determină

redirecţionarea vânturilor de pe direcţia vest-est, pe direcţia nord - sud.

Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor se constată că în timpul

verii procentul vânturilor de nord – vest creşte ca urmare a extinderii anticiclonului

Azorelor la latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald şi umed (de la

periferia estică a ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constată o creştere a

frecvenţei vânturilor din toate direcţiile, astfel încât, calmul atmosferic are valoarea cea

mai mică din timpul anului.

Toamna, încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor

din nord-est are valoarea cea mai mică din cursul anului, iar calmul atmosferic

înregistrează o creştere faţă de celelalte sezoane.

În această regiune, viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici

sezoniere. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2– 5,1 m/s) şi N (4 – 4,9

m/s). Vânturile din direcţiile N şi E au viteze reduse (în medie sub 2,5 m/s), iar în celelalte

direcţii au viteze intermediare (2 – 3 m/s).

În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi, mai

reduse vara şi toamna.

4.4. Aerul

Evaluarea calităţii aerului

Deşi amplasamentul este situat în apropierea zonei industriale a municipiului Bacău

operatorii economici au parcurs planuri de conformare care să reducă semnificativ

poluarea aerului atmosferic. Formele de relief caracterizate au suprafeţe plane care permit

disiparea rapidă a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la

mijloacele de transport. Luând în considerare aceste aspecte evaluăm calitatea aerului ca

fiind bună.

Evaluarea impactului asupra factorului de mediu aer

Sursele de poluare pentru aer pe perimetrul temporar de exploatare Galbeni - Cich:

- utilajele prin funcţionarea motoarelor;

- autobasculantele prin antrenarea de puberi.



23

Conducerea societăţii comerciale Sortbac S.A. va lua măsuri pentru efectuarea

regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto cu scopul ca pe toată perioada de exploatare

emisiile să se încadreze în normele legale..

Pe perioada desfăşurării activităţii de extracţie a agregatelor minerale în cadrul

perimetrului de exploatare Galbeni - Cich nu sunt necesare monitorizări ale emisiilor în

aer.

Se recomandă în sezonul cald stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica

antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer.

4.5. Zgomotul şi vibraţiile

În perioada de exploatare a perimetrului de extracţie Galbeni - Cich se vor produce

zgomote datorate funcţionării motoarelor utilajelor, încărcării basculantelor şi descărcării

agregatelor în staţia de sortare. Deoarece distanţele până la primii receptori sunt mari,

respectiv 2 km până la oraşul Bacău şi 500 m până la cea mai apropiată casă din satul

Siretu, zgomotele produse pe amplasament produc disconfort la nivelul zonelor locuite.

Iar datorită formelor de relief plane cu deschidere largă se disipează cu uşurinţă fără a

avea un efect negativ asupra vieţuitoarelor din zonele apropiate.

Calea de acces până la perimetrul de exploatare este reprezentată de un drum de

exploatare care traversează o zonă de luncă utilizată ca imaş. De-a lungul drumului de

exploatare utilizat de societatea comercială Sortbac S.A. pentru perimetrul Galbeni - Cich

nu sunt amplasate locuinţe.

Pe şoseaua de centură circulaţia autobasculantelor se va face în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

4.6. Vegetaţia

Terenul propus pentru perimetrul de exploatare Galbeni - Cich prezintă un covor

vegetal alcătuit din stuf. Această vegetaţie s-a instalat recent ca urmare a golirii lacului de

Acumulare Galbeni în anul 2006.

Vegetaţia naturală era reprezentată la nivelul luncii de zăvoaie de plop şi salcie

(Populus alba, P. nigra, Salix alba), adesea bordând cursul apelor şi intrând în complex

cu aninişurile. Zăvoaiele de plop şi salcie au ca specii de recunoaştere: Salix fragilis,



24

Rubus caesius, Solanum dulcamara, Ranunculus repens, Calamagrostis

pseudophragmites, Myricaria germanica. Tot aici ca liane se întâlnesc Vitis silvestris,

Humulus lupulus, Clematis vitalba.

În zona balastierei nu sunt prezente zăvoaie de luncă, vegetaţia naturală a fost

complet înlocuită prin amenajarea hidrotehnică a râului Siret.

Pe terenurile din vecinătate cea mai răspândită asociaţie secundară de pajişte este

Agropyretum repentis, care are o compoziţie heterogenă, influenţată de variaţia condiţiilor

din habitat cu o productivitate slabă a pajiştilor, de 2,3-2,5 t/ha.

O asociaţie vegetală frecventă este Agrostetum stoloniferae, care formează pajişti

hidrofile pe terenuri depresionare periodic inundate, cu o slabă valoare economică.

Vegetaţia de luncă este formată din plante higrofile si hidrofile. Speciile

reprezentative sunt Crex riparia, Scirpus lacustris, Phragmites communis, Alisma

plantago, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton natans.

Exploatarea agregatelor din albia minoră a râului Siret în perimetrul Galbeni -

Cich nu determină modificări ale covorului vegetal sau ale zonelor umede şi

ochiurilor de apă. În cadrul proiectului propus nu se produc defrişări ale zonelor

împădurite.

4.7. Biodiversitatea

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

– Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti declarată prin H.G. 1284 din

31.10.2007. Regiunea a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a

identificării unui număr de 11 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului

European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 5575,5 ha.

45.7.1. Date relevante asupra speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a Directivei 79/409/CEE şi estimarea impactului produs de

balastiera Galbeni - Cich

1. Ixobrychus minutus - Stârc pitic. Cod – A022

Habitatele caracteristice speciei. Specia populează locuri cu vegetaţie densă în

zonele mlăştinoase, de preferinţă stufărişuri. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu

vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.



25

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”,

populaţia speciei a fost estimată la 50 - 70 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului

menţionat. Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce

semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă

mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.

Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone mlăştinoase cu vegetaţie palustră

densă. Activitatea de extracţie a firmei Sortbac S.A.. este amplasată la coada lacului de

acumulare Galbeni într-o zonă cu plajă naturală de prundiş cu vegetaţie pe mal. Prezenţa

vegetaţiei tinere pe amplasamentul balastierei nu creează un habitat propice pentru această

specie. De asemenea, terenul străbătut de calea de acces a balastierei este utilizat ca imaş

comunal acoperit cu asociaţii vegetale de pajişti. Activitatea de extracţie a agregatelor de

râu pe amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei

acestei specii în zonă.

2. Circus aeruginosus - Erete de stuf. Cod A081

Habitatele caracteristice speciei. Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de

pe câmpii şi terenuri agricole îşi procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu

vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.




menţionat. Situaţia populaţiilor de Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce




Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate favorabile

cuibăririi acestei specii datorită lipsei arborilor. De asemenea fiind un prădător acoperă

suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile acoperită cu vegetaţie

ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe



26

amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei

specii în zonă.

3. Cygnus cygnus - Lebăda de iarnă. Cod – A038

Habitatele caracteristice speciei. Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei,

în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în

zonele sudice, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.



populaţia speciei a fost estimată la 220 - 300 de indivizi, în timpul iernii, pe toată

suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Cygnus cygnus este notată cu “B”

ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului este bine reprezentată.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra habitatului şi

populaţiei speciei. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie

palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a firmei Sortbac S.A. este amplasată

pe malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş cu vegetaţie pe mal.

Deoarece lebăda este oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările de

agregate de râu sunt sistate datorită temperaturilor joase considerăm că activitatea de

extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ

răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.

4. Sterna hirundo - Chira de baltă. Cod – A193

Habitatele caracteristice speciei. Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici

pe mlaştinile din regiunile de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale.




menţionat. Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “C” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de

2% din populaţia la nivel naţional.


populaţiei speciei. Amplasamentul balastierei şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii



27

prielnice pentru cuibărirea acestei specii. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe

amplasamentul Galbeni - Cich nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei

specii în zonă.

5. Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Cod – A166

Habitatele caracteristice speciei. Este o specie nordică destul de comună în

mlaştini. De obicei, cuibăreşte pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj pe malurile

mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar ocazional în stoluri mici.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată 25-60 indivizi în pasaj în toată Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile

de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu notată cu „D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).


Specia preferă malurile mlăştinoase iar exploatarea agregatelor se desfăşoară pe o

acumulare de prundiş care nu reprezintă un habitat propice. Considerăm că activitatea de

extracţie a agregatelor de râu din perimetrul de exploatare Galbeni - Cich nu va afecta

populaţia acestei specii în SPA-ul „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

6. Sylvia nisoria (Silvie porumbacă). Cod – A307

Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă tufărişurile dese. Cuibăreşte

relativ rar în regiuni deschise cu tufărişuri şi copaci izolaţi sau în luminişuri cu tufişuri.



populaţia speciei a fost estimată la 5 - 10 perechi, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Sylvia nisoria este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului cuibăreşte o populaţie nesemnificativă la nivel naţional.


populaţiei speciei. Silvia porumbacă nu este o specie caracteristică proximităţii apelor, ea

cuibăreşte şi se hrăneşte în zone deschise cu tufişuri. Zona învecinată balastierei şi nici

trenurile adiacente drumului de exploatare nu prezintă vegetaţie arbustivă. Deoarece

specia nu este caracteristică acestui tip de habitate la nivelul SPA „Lacurile de acumulare



28

Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fot identificate doar 5-10 perechi. Desfăşurarea activităţii

de extracţie a agregatelor de râu de către societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta

în mod negativ abundenţa populaţiei acestei specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială

Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

7. Pluvialis apricaria (Ploier auriu). Cod – A140

Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă habitatele de pajişti şi păşuni şi,

ocazional, terenurile noroioase. Cuibăreşte destul de des în regiuni înalte pe terenuri

mlăştinoase, lande, mocirle şi turbării.



populaţia speciei a fost estimată la 200 – 300 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului

menţionat. Situaţia populaţiilor de Pluvialis apricaria este notată cu “C” ceea ce




populaţiei speciei. Desfăşurarea activităţii de extracţie a agregatelor de râu de către

societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta în mod negativ abundenţa populaţiei

acestei specii la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare

Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

8. Larus minutus (Pescăruş mic). Cod – A177

Habitatele caracteristice speciei. Specia preferă habitatele de mlaştini şi lacuri cu

stufăriş. Specia este în pasaj şi cuibăreşte în mlaştini şi lacuri cu stufăriş. Iarna preferă

habitatul marin.



populaţia speciei a fost estimată la 150 - 250 de indivizi, pe toată suprafaţa sitului

menţionat. Situaţia populaţiilor de Larus minutus este notată cu “D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie redusă faţă de media la nivel naţional.


populaţiei speciei. Perimetrul de exploatare Galbeni - Cich nu oferă condiţii favorabile



29

pentru această specie. De asemenea la nivelul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică

„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” au fost observaţi doar indivizi în

pasaj. Considerăm că activitatea de extracţiei a agregatelor de râu de către societatea

comercială Sortbac S.A. pe acest amplasament nu are impact negativ asupra distribuţiei

acestei specii în regiune.

9. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). Cod – A196

Habitatele caracteristice speciei.. Specia utilizează o varietate mare de habitate

ale zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile

inundabile, în special dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.

Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau pe plauri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată la 34-40 perechi cuibăritoare în toată Aria de Protecţie Specială Avifaunistică

„Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” fiind notată cu „D” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

nivel naţional. De asemenea habitatele de pe malul drept al Siretului, din regiunea

amplasamentului, nu sunt propice acestei specii.


Exploatarea agregatelor de către societatea comercială Sortbac S.A. nu va afecta populaţia

acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi –

Bacău – Bereşti”.

10. Chlidonias niger (chirighită neagră). Cod – A197

Habitatele caracteristice speciei. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale

zonelor umede dar preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din zonele

inundabile. In afara perioadei de cuibărit este întâlnită mai ales de-a lungul coastelor.

Cuibăreşte colonial pe mlaştini şi lacuri.




menţionat. Situaţia populaţiilor de Chlidonias niger este notată cu “D” ceea ce semnifică



30

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la

nivel naţional.


populaţiei speciei Exploatarea agregatelor de către societatea comercială Sortbac S.A. nu

va afecta populaţia acestei specii în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de

acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

11.Grus grus (Cocor). Cod – A127

Habitatele caracteristice speciei. Este o pasăre precaută, sperioasă, iar în migraţie

poposeşte în cârduri mari pe terenuri arabile. Cuibăreşte destul de rar pe mlaştini întinse

şi tufărişuri din păduri.

Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de



menţionat. Situaţia populaţiilor de Grus grus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul

că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel

naţional.


populaţiei speciei Amplasamentul balastierei şi zonele adiacente traseului drumului de

exploatare nu prezintă habitatele preferate de această specie. De asemenea la nivelul

Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău -

Bereşti” au fost identificate numai exemplare în pasaj. Astfel, considerăm că exploatarea

agregatelor de râu de către S.C. Sortbac S.A. în perimetrul Galbeni - Cich nu va influenţa

negativ răspândirea populaţiei acestei specii în zonă.

În conformitate cu OUG 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate

sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor

din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi

migraţiune;



31

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.

Având în vedere specificul activităţii desfăşurate – extragerea pietrişului şi

nisipului din perimetrul Galbeni - Cich se poate afirma că impactul activităţii

desfăşurate pe amplasament asupra habitatului şi speciilor de păsări de interes

comunitar din situl „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” va fi minim.

De asemenea un aspect deosebit de important este şi golirea lacului de

acumulare Galbeni din august 2006 cu scopul efectuării unor reparaţii la digul

malului drept. Societatea comercială Sortbac S.A. va exploata pe un perimetrul

rezultat ca urmare a colmatării zonei de la coada lacului. Acest perimetru nu

reprezintă zonă de mal cu sol şi vegetaţie bine conturată deoarece în condiţiile

umplerii cu apă a lacului amplasamentul ar fi submers. În prezent perimetrul a fost

parţial colonizat de exemplare din genul Phragmites.

Un alt aspect deosebit de important legat de golirea lacului de acumulare este

şi migraţia speciilor de păsări către alte lacuri din Aria Specială de Protecţie

Avifaunistică „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

4.7.2. Obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –

Bacău – Bereşti”

Pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi –

Bacău – Bereşti” nu este întocmit Regulamentul şi Planul de Management. Sunt

întocmite regulamentele şi planurile de management doar pentru lacurile Lilieci, Bacău

II, Galbeni şi Răcăciuni, componente ale acestui sit.

Aria de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău –

Bereşti” are suprafaţa de 5575,50 ha, şi a fost declarată ca urmare a identificării a 168

specii de pasări, dintre care, 11 specii sunt de interes european, menţionate în Anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Situl Natura 2000 este constituit din 5 lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa (pe

teritoriul judeţului Bacău), respectiv pe râul Siret, în aval de confluenţa cu Bistriţa.



32

Aceste lacuri au o întindere mare, pe unele găsim mult stuf, chiar în formă de insule.

Porţiunile de râuri din apropierea lacurilor, care leagă lacurile, respectiv zonele folosite

de păsările migratoare din apropierea lacurilor au fost incluse în sit.

Clasele de habitate caracteristice Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile

de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” sunt:

râuri, lacuri – cod N06 – 83%

mlaştini, turbării – cod N07– 13%

teren arabil (culturi agricole) - cod N12 – 2%

păşuni – cod N14 – 2%

Obiectivele de conservare ale acestui sit Natura 2000 sunt:

protecţia şi conservarea habitatelor specifice celor 168 specii de păsări,

în general, şi a celor 11 specii de interes european, menţionate în Anexa

I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în special

protecţia şi conservarea celor 168 specii de păsări, în general, şi a celor

11 specii de interes european, menţionate în Anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE, în special.

Cele 11 specii de păsări de interes comunitar, menţionate în Anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE, sunt: Ixobrychus minutus, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus,

Sterna hirundo, Tringa glareola, Sylvia nisoria, Pluvialis apricaria, Larus minutus,

Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Grus grus.

Starea de conservare a habitatelor şi speciilor este favorabilă, cu excepţia Lacului

Galbeni care este golit din august 2006, pentru reparaţii la dig mal drept.

Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare

Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de proiectul prezentat în etapa de funcţionare

deoarece:

în etapa de funcţionare sunt utilizate resurse naturale din acest sit dar cu

impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei reliefului cuvetei lacului de

acumulare Galbeni;

nu sunt emisii pe apă;

emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi

faună sălbatică;

nu sunt emisiile pe sol;



33

tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii

Europene, fiind în conformitate cu BAT – urile în vigoare.

În concluzie, realizarea proiectului “Extragere de nisipuri şi pietrişuri din albia

minoră a râului Siret în perimetrul Galbeni - Cich” având ca beneficiar S.C. Sortbac

S.A., Bacău din localitatea Bacău, judeţul Bacău, nu afectează integritatea Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”

deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile

de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi

faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de

interes comunitar.

4.7.3. Consideraţii generale asupra biodiversităţii

Reptilele reprezentative semnalate în zonă sunt Emys orbicularis şi Natrix natrix

care populează atât luciul apei cât şi malul râului.

Batracienii care populează zona malurilor şi luciul apei sunt reprezentate 7 specii:

Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana ridibunda.

Peştii alcătuiesc o populaţie însemnată localizată în masa apei, dintre speciile

prezente în zonă enumerăm Alburnus alburnus, Carassius auratus, Cyprinus carpio,

Essox lucius, Perca fluviatilis, Gobio gobio, G. kessleri, Leuciscus cephalus, Stizostedion

lucioperca, Scardinius erythrophthalmus şi Abramis brama.

Printre mamiferele mamiferele citate pentru această zonă se numără: Arvicola

terrestris, Mustela nivalis şi Ondrata zibethica.



34

Fauna de nevertebrate a zonelor este caracterizată de o abundenţă redusă dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte iar dintre artropode: arahnide, crustacee,

miriapode şi insecte.

Zoocenoza sectoarelor deschise fără arbuşti şi vegetaţie redusă are un efectiv

numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere

specii de insecte.

Zoocenoza câmpurilor agricole este predominată de specii de lumbricide şi raci

izopozi. În regiunile cultivate sunt prezente specii dăunătoare în sol dintre elateride şi

melolonthidae, precum si omizi de pământ.

Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş, unde va avea loc exploatarea propriu-zisă,

are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici.

4.7.4. Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în

consideraţie:

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;

structura şi funcţiile ecologice ale acesteia;

vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la

modificări, precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.

Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapa de construcţie şi cea

de funcţionare, proiectul nu va avea impact direct şi/sau indirect, izolat sau

rezidual, pe termen scurt sau lung, asupra habitatelor şi populaţiilor speciilor de

păsări din SPA “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.

4.7.5. Evaluarea impactului cumulativ a proiectului propus cu alte proiecte

Referitor la efectul cumulat, trebuie făcută precizarea că zonă va funcţiona

temporar balastiera S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău .

S.C. LIV-COMAL S.R.L. Bacău are ca profil de activitate extracţia agregatelor de

pietriş şi a nisipului din albia minoră râului Siret cu localizare în lunca mijlocie a acestui

râu, în vederea sortării ulterioare şi folosirii în activităţi de construcţii. Administraţia



35

Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Siret a amplasat extracţia agregatelor pe

acest amplasament ca o necesitate de decolmatare a albiei minore a Siretului, în vederea

menţinerii cursului Siretului pe un anumit traseu care să asigure protejarea vecinătăţilor

albiei faţă de acţiunea distructivă a Siretului, prin eroziune de mal, în secţiunile concave

ale acestui curs şi asigurarea scurgerilor apelor la evacuarea debitelor de servitute. Se

urmăreşte corecţia cursului de apă, dirijarea debitului râului spre centrul albiei minore,

eliminarea eroziunii active a malului stâng şi valorificarea materialului extras.

Capacitatea de extracţie anuală nu va depăşi un volum mai mare de nisipuri şi

pietrişuri decât cel stabilit de Direcţia Apelor Siret Bacău (conform preliminarului de

exploatare), iar extracţia se va desfăşura cu intermitenţă în funcţie de condiţiile meteo.

Beneficiarul estimează o capacitate de exploatare la balastiera „Letea Veche” de

circa 10.000 mc de agregate.

Accesul la perimetru se face din şoseaua de centură care ocoleşte municipiul Bacău

în drumul comunal din Ruşi-Ciutea către Siretu şi apoi pe un drum de exploatare agricolă

până la amplasamentul balastierei. Drumul agricol va fi balastat de către S.C. LIV-

COMAL S.R.L. Bacău. Drumul de exploatare permite accesul spre extremitatea nord-

vestică a perimetrului. Pentru utilizarea drumurilor comunale S.C. LIV-COMAL S.R.L.

a obţinut avizul favorabil din partea primăriei Letea Veche.

În urma desfăşurării activităţii de extracţiei a agregatelor minerale din albia

Siretului:

- nu rezultă deşeuri din activitatea de producţie;

- se produc deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează

utilajele;

- nu rezultă ape uzate; cantitatea de apă, existentă între fragmentele de pietriş în

momentul excavării, este levigată în perioada de depozitare temporară a

agregatelor datorită permeabilităţii mari a substratului care asigură infiltrarea

rapidă.

Deşeurile produse de către personalul care asigură exploatarea agregatelor vor fi a

colectate în pungi de plastic menajere amplasate în coşuri fără scurgere în mediu. Periodic

sacii menajeri vor fi transportaţi punctul de colectare a deşeurilor din comuna Letea

Veche .



36

Integritatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică “Lacurile de Acumulare

Buhuşi – Bacău – Bereşti” nu este afectată de efectele cumulate ale celor 2 proiecte, atât

în etapa de construcţie cât şi în etapa de funcţionare deoarece:

amplasamentul balastierei Letea Veche este la limita nordică a lacului

Galbeni - una din componentele sitului;

amplasamentului balastierei Galbeni – Cich este situat în interiorul

digului de protecţiei a Lacului Galbei, acest perimetru de extracţie

contribui la decolmatarea regiunii nordice a cuvetei lacustre;

în etapa de funcţionarea a ambelor balastiere sunt utilizate resurse

naturale din acest sit dar cu impact pozitiv asupra menţinerii morfologiei

reliefului albiei râului Siret şi a Lacului Galbeni;

nu sunt emisii pe apă pentru funcţionarea balastierelor;

emisiile pe aer sunt nesemnificative pentru habitat şi speciile de floră şi

faună sălbatică;

emisiile pe sol sunt evacuate, depozitate şi valorificate conform normelor

legale în vigoare;

tehnologia utilizată în timpul funcţionării, va respecta normele Uniunii

Europene, fiind în conformitate cu BAT – urile în vigoare.

4.8. Lucrări de refacere a mediului la finalizarea exploatării

Implementarea proiectului „Extragere de nisipuri şi pietrişuri din albia minoră a

râului Siret în perimetrul Galbeni – Cich” se va derula cu respectarea normelor de

exploatare raţională a zăcămintelor de substanţe nemetalifere şi roci utile, cu respectarea

normelor SSM şi în concordanţă cu prevederile Avizului de gospodărire a apelor.

Prin extracţia nisipului şi pietrişului din perimetrul temporar de extracţie

Galbeni – Cich nu se afectează în mod brutal mediul natural. Lucrările de

exploatare executate în cuveta lacului Galbeni vor contribui la decolmatarea cuvetei.

De asemenea această exploatare va stopa formarea de ecosisteme stabile higrofile pe

depozitele de aluviuni care datorită golirii lacului Galbeni apar sub formă de

grinduri. Dezvoltarea unor asociaţii alcătuite din specii vegetale şi animale

caracteristice mediului terestru pe aceste depozite aluvionare nu este recomandată



37

deoarece la reumplerea lacului vor fi inundate. Inundarea acestor ecosisteme

stabilite la nivelul noilor limite dintre mediul uscat şi mediul terestru determină

reducerea populaţiilor speciilor care şi-au găsit habitate preferate în aceste zone. De

asemenea stuful a început să colonizeze aceste depozite de aluviuni iar după

inundare aceste suprafeţe (câteva hectare) vor ajunge submerse ceea ce va

determina introducerea unei mari cantităţi foarte mari de substanţă organică în apa

lacului. Introducerea unor cantităţi mari de substanţă organică în masa unui lac

determină o înmulţire explozivă a microorganismelor aerobe cu impact negativ

asupra concentraţiei oxigenului dizolvat în masa apei şi implicit a speciilor de

animale acvatice care depind de acest factor.

Exploatarea se va desfăşura în cuveta Lacului Galbeni iar refacerea mediului va fi

realizată prin lucrări de întreţinere şi amenajare a zonei de mal cu o valoare estimată de

300 lei. Pentru executarea lucrărilor de întreţinere se va acţiona cu un buldozer care prin

împingere cu lama va nivela zonele exploatate şi va crea taluze similare celor naturale în

regiunea de mal.

4.9. Peisajul

Peisajul de pe malul drept al Siretului din vecinătatea amplasamentului exploatării

de agregate de râu este antropizat fiind generat de amenajarea hidrografică a râului Siret.

De asemenea, o contribuţie importantă la aspectul luncii mijlocii a râului Siret o au

frecventele inundaţii şi colmatări ale meandrelor. Menţinerea culturilor agricole în lunca

inundabilă şi protejarea malurilor de eroziune este condiţionată de lucrările de menţinere

şi corectare a cursului râului prin extragerea de aluviuni.

Regiunile adiacente drumului de exploatare sunt utilizate ca imaş comunal.

4.10. Mediul social şi economic

Perimetrul de exploatare temporară Galbeni - Cich este amplasat pe teritoriul

administrativ al comunei Letea Veche.



38

Comuna Letea Veche, în componenţa căreia intră satele Letea Veche, Holt,

Radomireşti, Ruşi Ciutea şi Siretu este aşezată în partea de est a oraşului Bacău, între

râurile Siret şi Bistriţa. Suprafaţa totala a comunei este de aproximativ 4849 ha.

Populaţia rurală a comunei Letea Veche este de naţionalitate română 100% şi

numără 2390 locutori.

Profilul economic al comunei Letea Veche este predominant agricol cu rezultate

bune in condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează

activităţi economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, import–export,

prelucrarea lemnului.

Exploatarea agregatelor de pe amplasament va determina o creştere economică în

zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de

noi construcţii. Extracţia se desfăşoară sub controlul al Direcţiei Apelor Siret, prin

indicarea parametrilor de extracţie.

4.11. Condiţii culturale şi etnice

Extracţia agregatelor din albia minoră a râului - activitate care se va desfăşura pe

amplasamentul balastierei Galbeni – Cich nu va influenţa condiţiile culturale, etnice sau

de patrimoniu din zonă.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Problema analizei mai multor alternative pentru amplasament nu a fost necesară,

amplasarea fiind impusă de necesitatea decolmatării cuvetei lacului de acumulare la

extremitatea nordică şi prevenirea formării pe suprafaţa depozitelor aluvionare a unei

vegetaţii de tip deltă.

Exploatarea controlată a agregatelor minerale în acest perimetru va asigura

corectarea traseului în plan al albiei minore şi reducerea tendinţei de erodare a malului

stâng al râului Siret.



39

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea activităţii de extragere a agregatelor din albia minoră a râului Siret de

către S.C. Sortbac S.A. este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului

înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze

modul în care se conformează societatea în perioada de exploatare a agregatelor.

Înregistrarea volumelor de agregate minerale extrase se va face în fişe speciale, în

care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată.

Administratorul societăţii comerciale Sortbac S.A. va întocmi:

- măsurători topografice şi topobatimetrice cel puţin o dată pe an şi cu maxim 90

de zile înainte de expirarea avizului dat de S.C. Hidroelectrica S.A.;

- mişcarea anuală a resurselor.

Personalul care utilizează draglina, excavatorul şi încărcătoarele vor verifica

funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai

scurt timp. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament.

Administratorul societăţii Sortbac S.A. va instrui angajaţii şi urmări depozitarea

corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor menajere produse de personalul

angajat.

De asemenea monitorizarea evoluţiei în timp a albiei minore se va face prin ridicări

topografice anuale – odată cu întocmirea documentaţiei pentru gospodărirea apelor şi

măsurători topografice la cel mult 15 zile după viiturile importante.

7. SITUAŢII DE RISC

În cadrul perimetrului temporar de extracţie Galbeni – Cich se vor respecta

prevederile H.G.638/1999. Beneficiarul de exploatare va colabora la întocmirea Planului

de apărare împotriva inundaţiilor şi va convoca comandamentul local pentru aplicarea

măsurilor planului în caz de depăşire a cotei de atenţie la staţia hidrometrică din zonă. În

acest caz utilajele şi toalete ecologică vor fi retrase de pe amplasament pentru a evita

poluări ale apei cu hidrocarburi şi uleiuri.



40

Administratorul societăţii va întocmi un plan de prevenire şi combatere a poluării

accidentale după începerea exploatării în conformitate cu prevederile Legii 465/2006 de

aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi a actelor normative

ulterioare.

În concordanţă cu profilul de activitate al unităţii cauzele care pot determina

poluarea mediului determinate de:

1. păstrarea pe amplasament a utilajelor în perioadele în care cotele apelor

depăşesc cota de atenţie;

2. funcţionarea anormală a utilajelor utilizate la excavarea, încărcarea şi

transportul a agregatelor exploatate;

3. poluare cu deşeuri menajere a apelor de suprafaţă;

4. obturarea şenalului;

5. prăbuşirea taluzelor verticale;

6. inundarea perimetrul prin coborâre sub talvegul cuvetei lacustre;

7. afectarea amenajărilor hidrotehnice.

Pentru a preveni poluarea accidentală a apelor de suprafaţă şi freatice, a solului şi

subsolului pe amplasamentul de exploatare a agregatelor minerale de râu se va asigura

funcţionarea în parametri normal a utilajelor din dotare iar agregatele se vor încărca după

scurgerea apelor din materialul excavat şi depozitat pe mal. De asemenea personalul care

va acces la perimetrul de exploatare va fi instruit pentru a depozita deşeurile menajere la

punctul de colectare din incinta staţiei de sortare care aparţine S.C. Sortbac S.A. şi se află

la o distanţă de 500 m faţă de amplasament.

Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore

ale factorilor de mediu deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele

utilajelor sunt reduse.

Pentru a preveni schimbarea traseului şenalului râului Siret nu se va acţiona în

sensul întreruperii şenalului şi începerii lui din alt punct şi nu se vor lăsa taluze verticale

care prin prăbuşire ar putea produce obturarea şenalului.

Pentru a evita inundarea depozitului prin coborâre sub talvegul cuvetei lacustre se

va respecta adâncimea maximă de exploatare de 3,2 m faţă de cota superioară a

depozitului de balast.

Pentru a nu depăşi perimetrul de exploatare se va proceda la bornarea acestuia.



41

Materialul steril extras nu se va depune în amonte de cuveta lacului de acumulare

Galbeni.

Pentru a evita afectarea amenajărilor hidrotehnice s-a impus ca distanţă minimă la

care se poate apropia activitatea de extracţie a balastului faţă de lucrările definitive ale

amenajării (digurile de retenţie) la 150 m măsuraţi de la marginea superioară a gropii de

exploatare a balastului şi până la pintenul de reazem al peretelui digului.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

În timpul realizării studiului de evaluare a impactului asupra mediului pentru

perimetrul de exploatare temporară Galbeni – Cich aparţinând S.C. Sortbac S.A. nu au

apărut dificultăţi.

ÎNTOCMIT,

Expert evaluator de mediu

dr. Zaharia Lăcrămioara Gabriela

Documents

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmbc.anpm.ro/upload/13680_2553.pdf · ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra