RAPORT FINAL...pagina 1/94 Project SRSS/C2018/016 "Support the consolidation of the institutional capacity of the Ministry of Labour and Social Justice of Romania (MMSJ) to develop

pagina 1/94

Project SRSS/C2018/016

"Support the consolidation of the institutional capacity of the Ministry of Labour and Social Justice of Romania (MMSJ)

to develop an integrated Management Information System in social services domain"

„Sprijin pentru consolidarea capacității instituționale a MMJS de a dezvolta un sistem integrat de management informatic în domeniul serviciilor sociale”

RAPORT FINAL (task 4)

Analiza capacității SPAS privind tehnologiile informaționale și de comunicație și nevoile lor de îmbunătățire

Versiune -- 20 August 2018

Pregătit de contractorul Dynamic Information System (DIS++) în Iunie-August 2018: Sabin Chiricescu [email protected] tel: + 40 740 200 760

Project Manager and Senior E-Government Consultant

Revizuit de : Ministerul Muncii și Justiției Sociale Direcția Politici Servicii Sociale

Gabriela Necsuliu [email protected] tel: +40 745 026 130

Project Manager

European Commission Structural Reform Support Service

Florin POPA [email protected]

Project Manager Structural Reform Support Services

mailto:[email protected]


pagina 2/94

ABREVIERILE PRINCIPALE:

Abrevierile pentru guvernare electronica (e-government) A2A (G2G)

Administration to Administration (Government to Government)

A2B (G2B)

Administration to Business ((Government to Business)

A2C (G2G)

Administration to Citizens (Government to Citizens)

Abrevierile pentru structuri organizaționale ANPD Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi ANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ANPIS Agenția Naționala de Plăți și Inspecție Socială MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale (www.mmuncii.ro)

DPSS Direcția Politici Servicii Sociale din MMJS UpTI Unitatea pentru Tehnologia Informaței din MMJS

SPAS Servicii Publice de Asistență Socială • denumire generică, pot sa fie la nivel de comună, municipiu, oraș și județ/sector • din punct de vedere pur organizatoric (în cadrul organizație) pot să fie direcții,

departament, serviciu cu sau fără personalitate juridică • la nivel de județ se abreviază și DGASPC

DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copiilor • Sunt SPAS-uri la nivel de județ/sector în cadrul Consiliilor județene sau de sector

U.A.T. Unitate Administrativă Teritorială Clasificarea U.A.T.-urilor și numărul lor (http://www.dpfbl.mdrap.ro/nr_uat-uri.html) Nivel local • Municipii (inclusiv Municipiul Bucureşti): 103 • Orașe: 217 • Comune: 2.861 Nivel județe și sectoare • Județe: 41 • Sectoare ale Municipiului Bucureşti: 6 TOTAL UATuri și sectoare: 3.228

SRSS Structural Reform Support Service – European Commission https://ec.europa.eu/info/departments/structural-reform-support-service_en Serviciul de sprijin pentru reforme structurale - Comisia Europeană https://ec.europa.eu/info/departments/structural-reform-support-service_ro

Abrevierile pentru Fondurile Structurale POC Programul Operațional Competitivitate POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă POCU Programul Operațional Capital Uman

Alte abrevieri TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor

http://www.dpfbl.mdrap.ro/nr_uat-uri.html

https://ec.europa.eu/info/departments/structural-reform-support-service_en


pagina 3/94

Conținut 1. Sumar Executiv .......................................................................................................................................... 5

1.1. Sumar propunere ierarhizarea localităților (U.A.T.-urilor) ................................................................. 5 1.2. Recomandare principală a prezentului studiu este implementarea/dezvoltarea unui singur Sistem informatic integrat și național (centralizat) denumit generic “e-Asistență Socială” ...................................... 6 1.3. Recomandările principale (business) în baza analizei răspunsurilor pentru seturile de intrebări 1 (număr beneficiari servicii și beneficii sociale) și 2 (detalii resurse umane) ............................................... 10 1.4. Recomandările principale Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) în baza analizei pentru seturile 3 (întrebările referitoare la aspectele TIC) ...................................................................................... 12 1.5. Lecții învățate .................................................................................................................................... 14

2. Detalii referitoare la derularea chestionarului și sumar număr răspunsuri .............................................. 16

2.1. Detalii referitoare la derularea chestionarului ................................................................................... 16 2.2. Detalii privind activitatea de call center ............................................................................................ 17 2.3. Aspecte negative privind adresele de email de la SPAS-uri ............................................................. 17 2.4. Situațiile răspunsurilor în funcție de tip și pe grupe de populație (defalcarea numai pentru SPAS-urile din municipii, orașe, comune) ............................................................................................................. 18

3. Abordare analiză și detalii privind corecțiile și estimarea la nivel național pentru setul 1 și 2 de intrebări 19

3.1. Fisierele (tabelele) principale care au fost pregatite că nomenclator (tabel baza analiza) și detalii despre fișierele(tabelele) cu date din chestionar .......................................................................................... 20 3.2. Grupe populație ................................................................................................................................. 21 3.3. Detalii privind corecțiile și estimarea la nivel național pentru setul 1 și 2 de intrebări .................... 22

4. Propunere ierarhizarea localităților (U.A.T.-urilor) ................................................................................. 23

4.1. Defalcarea pe grupe de populație și prioritați ................................................................................... 27

5. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor și totalurile estimate la nivel național pentru întrebarile din setul 1 (număr beneficiari) ......................................................................................................................... 29

5.1. Întrebarea 1a și 1b. Număr beneficiari servicii sociale publice (SPAS și DGASPC) și Număr persoane cu dizabilități și asistenți maternali profesioniști (DGASPC) ...................................................... 29

5.1.1. Tabel sumarizat întrebarea 1a. Număr beneficiari servicii sociale publice (SPAS și DGASPC) 29 5.1.2. Table sumarizat întrebarea 1b. Număr persoane cu dizabilități și asistenți maternali profesioniști (DGASPC) .......................................................................................................................... 30 5.1.3. Analiza calitativă pentru întrebările 1a și 1b ............................................................................. 30 5.1.4. Alte tipuri de beneficiari pentru care SPAS-urile oferă servicii sociale .................................... 33

5.2. Întrebarea 1c. Număr beneficiari de beneficii sociale (SPAS și DGASPC sector)........................... 34 5.3. Lecții învățate pentru setul 1 de intrebări .......................................................................................... 35

6. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor și totalurile estimate la nivel național pentru întrebarile din setul 2 (aspecte de resurse umane) ............................................................................................................. 36

6.1. Întrebarea 2a. Analiză personal din aparatul propriu al DGASPC ................................................... 36 6.2. Întrebarea 2b1. Analiză personal din aparatul propriu al SPAS ....................................................... 37 6.3. Întrebarea 2b2. Echipe de servicii integrate la nivel unității administrativ teritoriale (SPAS) ......... 39 6.4. Întrebarea 2b3. Nivel de cunoștințe în utilizarea calculatorului a personalului din cele 3181 SPAS-uri municipii, orașe, comune ........................................................................................................................ 39 6.5. Întrebarea 2b4. Mediatori și consilieri școlari la nivelul unității administrativ teritoriale ................ 40


pagina 4/94

6.6. Lecții învățate pentru setul 2 de intrebări .......................................................................................... 41

7. Recomandările principale (business) în baza analizei pentru seturile 1 și 2 de intrebări ........................ 42 8. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor pentru setul 3 referitor la aspectele de TIC................... 46

8.1. Întrebarea 3a1. Informații despre comunicații de date (SPAS) ......................................................... 46 8.2. Întrebarea 3a2. Informații despre infrastructura hardware din (SPAS) - existent ............................. 49 8.3. Întrebarea 3a2. Informații despre infrastructura hardware din (SPAS) - stadiu dorit 2020 .............. 52 8.4. Întrebarea 3b1. Aplicații/sisteme software utilizate în DGASPC ..................................................... 55 8.5. Întrebarea 3b2. Aplicații/sisteme software utilizate în SPAS-uri ..................................................... 56 8.6. Întrebarea 3c. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) ....................................... 59

8.6.1. Întrebarea 3c1. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) numărul de specialiști TIC din tot UAT-ul ................................................................................................................. 59 8.6.2. Întrebarea 3c1 și 3c2. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) - Responsabilități majore ............................................................................................................................ 61

8.7. Lecții învățate din setul 3 de întrebări referitoare la Tehnologia Informației și Comunicațiilor ...... 63

9. Recomandare principală a prezentului studiu este implementarea (dezvoltarea) unui singur sistem informatic integrat și centralizat (național) denumit generic “e-Asistență Socială” pentru activitățile de administrare, management și plăți specifice domeniilor: beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială ............................................................................................................................................... 64

9.1. Estimări cantitative pentru viitorul sistem integrat e-Asistența Socială ........................................... 66 9.2. Justificare pentru un singur sistem integrat e-Asistența Socială ....................................................... 68 9.3. Diagrama recomandată pentru sistemul integrat e-Asistență Socială (beneficii sociale, servicii sociale, dizabilități, protecția copilului și inspecția socială) ........................................................................ 70 9.4. Recomandare sub-sisteme, module/capabilități principale Sistemul integrat e-Asistență Socială – prezentare dpdv arhitectură sofiware funcțională ........................................................................................ 71 9.5. Detalii generale privind procesul pentru subsistemul funcțional e-Acreditare și componentele Sistemul integrat e-Asistență Socială........................................................................................................... 73 9.6. Diagramă propunere abordare dpdv integrarea AURORA în Sistemul integrat e-Asistență Socială 76 9.7. Diagrama risc ineficiență și risc de dublă finanțare în abordare cu două sisteme informatice fiecare cu sub-sistemul (modulul) propriu de management de caz ......................................................................... 77

10. Alte recomandări majore TIC: .............................................................................................................. 78

10.1. Concluzii și recomandări privind dotarea SPAS-urilor prin sprijin (investiție) din partea administrație centrale MMJS ....................................................................................................................... 78 10.2. Recomandarea privind costurile de comunicații de date ............................................................... 79 10.3. Recomandări pentru finanțarea prin Programul Operațional Competitivitate (POC) pentru implementarea sistemul integrat e-Asistenta Socială .................................................................................. 79 10.4. Recomandare utilizare sistem actual AURORA în proiectul Servicii Comunitare Integrate (SCI) finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POC) ......................................................................... 81 10.5. Alte recomandări pentru domeniul TIC ........................................................................................ 81

11. Recomandare pentru implementarea Sistemului integrat e-Asistență Socială prin finanțare POC (sistemul integrat) și POCU (sisteme limitate pentru perioada de tranziție până când este implementat sistemul integrat) - grafic Gantt de nivel general (high level) ......................................................................... 85

11.1. Grafic Gantt de nivel general (high level) – diagrama cu activitățile principale .......................... 89 11.2. Tabel cu detalii generale de planificare - grafic Gantt de nivel general (high level) .................... 90

12. Lista furnizori de soft identificați în întrebarea 3b2 din setul 3 ............................................................ 93


pagina 5/94

1. Sumar Executiv Dezvoltarea domeniului asistenței sociale și, în cadrul acestuia, domeniul specific serviciilor sociale, este un obiectiv strategic al României din 2006. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 aprobată prin Hotărârea de Guvern 383/2015 și Programul de Guvernare 2018-2020 definesc principalele priorități, consolidarea capacității instituționale în sistemul de asistență socială. Principalele priorități sunt următoarele: (i) modernizarea sistemului informatic actual pentru implementarea unui sistem puternic de asistență socială; (ii) consolidarea mecanismelor de coordonare și dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare și evaluare; și (iii) dezvoltarea unui sistem de plăți modern. Astfel Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) consideră prioritară consolidarea capacității serviciilor publice de asistență socială (SPAS la nivel de comună, municipiu, oraș și județ/sector) de a furniza servicii sociale cu profesionalism tuturor cetățenilor vulnerabili și modernizarea sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Pentru susținerea acestor prioritați, Direcția Politici Servicii Sociale (DPSS) din MMJS a aplicat pentru mai multe proiecte suport din partea Comisiei Europeane, prin Serviciul de sprijin pentru reforme structurale (Structural Reform Support Service), pentru pregătirea proiectelor care urmează să fie finanțate din Fondurile Structurale (POC 2014-2020, POCU 2014-2020). Prezentul proiect SRSS/C2018/016 „Sprijin pentru consolidarea capacității instituționale a MMJS de a dezvolta un sistem integrat de management informatic în domeniul serviciilor sociale” (Support the consolidation of the institutional capacity of the Ministry of Labour and Social Justice of Romania to develop an integrated Management Information System în social services domain) este unul din aceste proiecte suport focalizat pe analiza stadiului curent și recomandari pentru crearea sistemului național „e-asistență socială”, care va include și gestiona detaliile despre beneficiile și serviciile sociale. Proiectul SRSS/C2018/016 a început în martie 2018 și a constat în elaborarea unui chestionar care a fost trimis la toate cele 3228 de SPAS/DGASPC-uri de la nivel local, județean și sectoarelor Municipiului București. Chestionarul a inclus întrebări specifice activitaților SPAS-urilor respectiv beneficiarilor, serviciilor și resurselor umane (setul 1 și 2) și întrebări de clarificare referitoare la Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC). Din cele 3228 de SPAS/DGASPC-uri au răspuns 2640 respectiv 46 de DGASPC-uri (din 47) și 2594 SPAS (nivel de comună, municipiu, oraș și județ), procentual au răspuns aproximativ 82%. Pentru elaborarea chestionarului și ulterior pentru elaborarea raportului final au avut loc mai multe discuții și mese rotunde cu reprezentanții departamentelor Direcția Politici Servicii Sociale (DPSS) și Unitatea pentru Tehnologia Informaței (UpTI) din MMJS, ANPIS și AJPIS-uri, SPAS/DGASPC-uri.

1.1. Sumar propunere ierarhizarea localităților (U.A.T.-urilor) Pentru prioritizarea investițiilor este propus că ierarhizarea localităților Unităților Administrativ Teritoriale (U.A.T. -urilor) să se facă în baza unui scor agregat ce se calculează din indicatorii (scorurile) individuali (pe domeniu) în baza unei ponderi de nevoie intervenție. Scorurile individuale sunt de la 0 la 100 în care 100 indică localitatea cu cea mai mare nevoie de intervenție pe domeniul respectiv. Scorul agregat se estimează prin calculul ponderat a 5 indicatori astfel: (i) mărimea localitații (scorul prioritizează localitățile mici) și procentul de populatie vulnerabilă prin (ii) procentul mare de copii, (iii) procentul mare de vârstnici, (iv) procentul mare de persoane în marginalizare și (v) procentul mare de persoane cu Venit Minim Garantat (VMG). Această propunere de ierarhizare a fost elaborată că un exemplu de abordare, transfer de “know-how”. Consultantul consideră că a depus eforturi rezonabile în contextul și limitările prezentului proiect pentru o propunere utilizabilă. Abordarea propusă trebuie analizată și evaluată în detaliu de către MMJS.


pagina 6/94

SCOR/indicator Observații Pondere în

scorul agregat Mărimea localității Prin măsurarea populației (grupa de populație)

scorul prioritizează localitățile mici, rurale, cu resurse umane și financiare reduse

30%

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al copiilor (0-17 ani)

Scorul prioritizează localitățile după un procent ridicat al copiilor de 0-17 ani din totalul populației localității

25%

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al vârstnicilor (peste 65 de ani)

Scorul prioritizează localitățile după un procent ridicat al persoanelor de peste 65 de ani, din totalul populației localității

20%

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al numărului de persoane în marginalizare

Scorul prioritizează după numărul de persoane în marginalizare din localității potrivit celor două studii întocmite de Banca Mondială

15%

Volumul de muncă al angajaților Serviciilor Publice de Asistență Socială evaluată prin VMG

Scorul prioritizează localitațile după un procent ridicat (față de media națională) al numărul de persoane care beneficiază de Venitul Minim Garantat (VMG)

10%

1.2. Recomandare principală a prezentului studiu este implementarea/dezvoltarea unui singur Sistem informatic integrat și național (centralizat) denumit generic “e-Asistență Socială”

Recomandare principală a prezentului studiu SRSS C2018/016 este implementarea/dezvoltarea unui singur Sistem informatic integrat și național (centralizat) denumit generic “e-Asistență Socială” pentru activitățile de administrare, management și plăți specifice domeniilor: beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială. Actorii instituționali principali pentru viitorul sistem integrat sunt DPBS, DPSS și UpTI din MMJS, ANPDCA, ANPD și ANPIS Considerăm că această recomandare trebuie să devină un obiectiv major TIC pentru un termen mediu (3-4 ani). Sistemul integrat e-Asistență Socială va include (diagrama și principalele sisteme/module/capabilități sunt prezentate sumar mai jos și detaliate în capitolele următoare):

• Portal (integrat în portalul unic MMJS, denumit generic HUB de servicii MMJS) cu interfețe (web) pentru beneficiar (A2C) și operatorii din SPAS/DGASP-uri (pentru operare manuală de către SPAS-urile cu capacităti reduse) și cu capabilitați de integrare A2A (pentru U.A.T.-urile care dispun de sisteme informatice performante).

• Module (subsisteme) pentru managementul proceselor și detaliilor specifice (de business): beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială

• Module (subsisteme) comune (cros domenii de business): registre (furnizori servicii sociale, beneficiari), plăți (beneficii/drepturi/ subvenții cash și non cash), management de caz (back office și front office, vezi diagramă integrare sistem existent Aurora), petiții și sesizări, etc.

• Module (subsisteme) administrare: nomenclatoare generale și administrare utilizator, drepturi de acces și roluri

• Interoperabilitate și depozit de date cu capabilități de raportare avansate - inclus în Sistemul Interoperabilitate, Depozit de date (Big Data), Analiză și Raportare Complexă


pagina 7/94

Diagrama recomandată pentru Sistemul integrat e-Asistență Socială (beneficii sociale, servicii sociale, dizabilități, protecția copilului și inspecția socială)

Furnizori de servicii sociale(inclusiv furnizori publici)

servicii sociale

Registru Furnizorilor de servicii sociale

Registru Beneficiarilor de Asistenta Sociala(beneficii si servicii sociale, certificate de

dizabilitate, copii in sistem de protectie sunt un subset;evidenta beneficii/servicii primite lunar )

acreditare raportaredirect

Alte Module “back office” de acreditare (servicii sociale), eligibilitate si recertificare (beneficii nationale), plata beneficii/subventii cash si non-cash (inclusiv pentru persoane cu dizabilitati), raportare operativa, solicitari intracomunitare EESSI (raspunsuri manuale)

Petitii,Reclamatii,

Sesizari

Sistemul e-Asistenta Operational (beneficii si servicii sociale, dizabilitate, protecție copii, inspectie sociala)

PORTAL UNIC MMJS (si mecanisme/instrumente integrare A2A si A2C)pentru interactiunea cu cetatenii (A2C), furnizori de servicii sociale (A2B) si alti parteneri institutionali (A2A), precum si integrare cu alte sisteme informatice e-government

Managementul proceselor si detaliilor

specifice pentru protectiei copiilor

Alte sisteme din MMJS

componenteportal

si back office

• Pensii • Somaj• Inspectia

Muncii

INTEROPERABILITATE, DEPOZIT DE DATE (DATA WAREHOUSE) si ANALIZA si RAPORTARE COMPLEXA (inclusiv harti) MMJSva permite interoperabilitatea si rapoarte/analize cros-minister, va include date (sau mod de integrare) cu alte organizatii publice

Sistemul e-Asistenta - subsistemul de management de caz front-office

(in pilot acum sistemul Aurora)

date detaliate (inclusiv pentru preventie eroare si frauda - E&F) beneficiari,furnizori, plat, etc.

Sisteme informatice (proprii) SPAS/DGASPC-uri(sisteme performante care permit integrare A2A)

Open DataRapoarte tip harta si alte rapoarte publice

Rapoarte de analiza cros-domeniu(sau date pentru analiza alte organizatii publice)

integrare (A2A) inclusiv raportare de servicii

SPAS/DGASPC-uri (inclusiv DGASPC-uri si echipe integrate)

e-governmentA2C

lucru direct insistemul national

e-Asistenta Social Portal(unde nu este posibila A2A)

Sistemul e-Asistenta componente Portal (integrate in portalul unic MMJS) (beneficii si servicii sociale; persoane cu disabilitati; copii in sistemul de protectie - inclusiv informare si dosarul beneficiarului si interfata pentru petitii/sesizari)

Sistemul e-Asistenta componente Depozit de Date (integrate in depozitul de date MMJS)

Interoperabilitate intracomunitara EESSI raspunsuri automate (din interoperabilitate/dw) si

(asistate/interpretate ) manuale din sistemele back office

date interoperabilitatesuspiciuni eroare si frauda

Interoperabilitate in Romania(institutii publice externe MMJS)

Sistemul de management

de cazback-office

date pentru o imagine

completa(360 grade)

privinddosarul

beneficiarului

Managementul procesului de evaluare și re-

evaluare dizabilitate

ManagementInspectie Sociala

operare zi de zi posibila raportare prin integrare A2A

alte utilzari dpdv bussines

aprobari de servicii sociale(se transmit prin sistemele informatice)

Echipe specializate din ANOFM (ocupare-somaj) sau alte ministere (Educatie, Invatamant)

in viitor

BENEFICIARI ASISTENTA SOCIALA beneficii si servicii sociale, inclusiv copii si persoane cu dizabilitati

COPII beneficii si servicii sociale; dizabilitati

COPII in sistemul de protectie (si adoptie)

cereri de beneficii si servicii sociale; certificat disabilitate; propuneri protectie copii

ancheta sociala benficii si servicii; evaluare grad de handicap, activitati de preventie/protectie copii

Diagramă propunere abordare dpdv integrarea AURORA în Sistemul integrat e-Asistență Socială

Continuare pilot AURORA versiune actuala(cu implicare U.A.T-uri pilot si U.A.T care vin cu dotarea proprie ex. Brasov)

ANALIZA (sub)SISTEM MANAGEMENT DE CAZ (in viitor parte din sistemul integrat “e-asistenta”)

DEZVOLTARE (sub) SISTEM GESTIUNE DE CAZ inclus in sistemul intergrat E-ASISTENTA

(poate sa fie o extensie-modernizare AURORA)

NOUL (sub) SISTEM MANAGEMENT DE CAZ

• Analiza pentru identificarea nevoilor (dpdv business asistenta sociala) pe fiecare tip de beneficiar si pe fiecare tip de serviciu social (un factor de succes critic va fi implicarea ANOFM)

• Analiza tehnica IT (“gap”) pentru viitorul (sub) sistem informatic care va fi inclus in sistemul integrat “e-Asistenta”

MIGRAREDATE

siTRECEREA

LA NOUL (sub) SISTEMpentru

MANAGEMENETde CAZ

PREGATIRE DE DETALII DE BUSINESS: seturi de intrebari si posibile actiuni/activitati recomandateconfigurarea noului sistem informatic de management de caz se va face in perioada de dezvoltare, dar si incremental dupa dezvoltare

ABORDARE TERMEN SCURT-MEDIU (3-4 ani)

Propuneri imbunatatire pentru derulare proiecte termen scurt (ex. pilot echipa integrata SPAS)

ABORDARE STRATEGICA (3-4 ani +)


pagina 8/94

Sistemul integrat e-Asistență Socială va trebui proiectat pentru 25.000-30.000 de utilizatori interni (din administrația publică centrală și locală). Trebuie subliniat faptul că sistemul integrat e-Asistență Socială va fi utilizat de foarte mulți specialiști din SPAS-uri municipii, orașe, comune (estimat 17.000) din care peste 50% (aproximativ 9.000) vor fi lucrători mobili cu activități (anchete sociale, management de caz, culgere date dpdv inspecție socială) la beneficiar și care au nevoie de interfață și mod de lucru cât mai simple, intuitive pe un terminal mobil (tabletă), care să fie utilizat cros-domenii (domeniile de business de mai sus, dar în viitor și alte domenii din MMJS cum ar fi ocupare-somaj și/sau din alte ministere: Educație, Sănătate). Referitor la arhitectura sistemului integrat e-Asistența recomandăm:

• Arhitectura centralizată, respectiv baza/baze de date națională/naționale (fără baza/baze de date locale în SPAS/DGASPC-uri, probabil diferite pentru sistemul operțional și depozitul de date),

• Interfețele utilizator final (front office) de tip web (de fapt sunt Web deja și la SAFIR-ANPIS și AURORA) și, în consecință, dotarea SPAS-urilor este minimală (nu este nevoie de calculatoare sau servere performante locale).

• “E-acreditare” este un subsitem (funcțional) care este inclus în sistemul e-Asistenta – vezi detalii în subcapitolele următoare

Sistemul integrat e-Asistență Socială va înlocui și extinde:

• prezentul sistem național SAFIR pentru evidența beneficiarilor și plata beneficiilor sociale (gestionat de ANPIS),

• sistemele locale utilizate în DGASPC pentru persoanele cu dizabilități (evidență beneficiari, certificate și plată beneficii/drepturi persoane; în marea majoritate a DGASPC-urilor se utilizează aplicația numită D-SMART - vezi răspunsuri intrebarea 3B1).

• sistemele locale utilizate în DGASPC pentru protecția copiilor (în multe cazurilor se utilizează foi de calcul Excel, registre - format hârtie și, mai rar, se utilizează aplicația CWMTIS - vezi răspunsuri la întrebarea 3B1).

De asemenea, acest studiu a identificat că pe termen scurt este nevoie de automatizare (soluții simple și limitate funcțional) pentru diverse procese (acreditare, licentiere, raportare servicii) și extensii (la sistemele software existente). Acestea soluții tranzitorii urmând să fie integrate tehnic și/sau “know-how” în e-Asistență (Socială). Foarte sumar, pentru analiză s-a considerat că există următoarele 3 alternative flexibilitate versus risc de dublă finanțare (astfel încât sisteme TIC temporare (tranzitorii) să nu fie interpretate că dublă/multiplă finanțare când se va construi sistemul complet integrat e-Asistență):

i. Strategia TIC urmată de caietele de sarcini și proiectele TIC din diverse surse de finanțare POCU, POC, etc

ii. Soluții tranzitorii 2019-2020, cu abordare de project management Agile (iterații), și abordare de contractare "time&materials" (focalizare pe echipa și sarcini-taskuri), cu mai multe iterații și integrare în sistemul (mare) integrat e-Asistență Socială probabil în 2021-2022 – este recomandarea prezentului proiect.

iii. Sisteme (și proiecte) diferite TIC (management de caz, e-Acreditare, e-Asistență, dizabilitati ANPD, protectie copii - ANPDCA) cu dezvoltarea/implementarea pe liniile de finanțare POCU și POC, și abordate pe structuri organizatorice (ANPD, ANPDCA) și nu cros-MMJS și domeniul de asistență socială


pagina 9/94

Grafic Gantt de nivel general (high level) – diagrama activitați principale (alternativa 2)

Mentenantadpvd Furnizor asistenta

pentru MMJS pentru contact center “first line support”,

(optimizari infrastructura, extensii si noi rapoarte,

raspunsuri intrebari ) poate sa inceapa si mai devreme pentru sistemele tranzitorii dezvoltate pe POCU

Decizii TIC de arhitectura, tehnologii/platforme, aspecte de integrare si instruire, precum si planificare generala

(MMJS – UpTI si MCSI)

Caiet de sarcini Sistem management de caz

(extindere Aurora sau dezvoltare sistem nou; dezvoltare Agile; “time and materials”;

urmeaza sa fie integrate in e-Asistenta) Caiet de sarcini

sistem/sisteme e-Acreditare (dezvoltare Agile; “time and materials”; urmeaza sa fie integrate in e-Asistenta)

Analiza pentru decizie extensie Aurora sau dezvoltare sistem nou

de management de caz

procedura achizitie - licitatie

Iteratia 1 dezvoltare software (extindere sau sistem

nou)

Iteratia n dezvoltare software pentru integrare si migrare date in sistemul e-

Asistenta

Iteratia 1 dezvoltare software (ex. proces pur acreditare-

licentiere)


Asistenta

Analiza (extensii la SIPOCA, “share and reuse” cu MF pentru

raportare, etc) si planificare iteratii

pot sa mai fie iteratii

intermediare Iteratia 2 dezvoltare software (ex – raportare)

Analiza si planificare detaliata pentru sistem integrat e-asistenta


Dezvoltare Proiectare si Implementare

(dezvoltare, intregrare, instruire, testare, migrare date, decizie

trecere in exploatare)

DERULARE

IN

TIMP

Stabilizare dupa trecerea in

exploatare Garantie dupa perioada de stabilizare

• Cerinte resurse pentru cloud guvernamental

• Planificare dotare SPAS-uri• Cerinte si planificare pentru

instruire masiva utilizatori finali

• Cloud Guvernamental (configurare, instalare, testare performanta volum si continuitate)

• Instruire• Achizitie, livrare si transport

echipamente pentru SPAS-uri

(probabil vor fi mai multe proiecte in paralel din surse de finantare diferite POC si POCU, POCA)

Finantare POCU 47Servicii Sociale

e-Acreditare

in special pt. instruire

detalii tehnice pentru intergrare si migrare date

Finantare POC Sistem Integrat

e-Asistenta Sociala

Finantare POCU Servicii Comunitare

Integrate

Legenda:``

Caiet de sarcini

Sistem intergrat e-Asistenta Sociala

(beneficii si servicii sociale, protectie copii, dizabilitati,

Inspectie Sociala)

abordare “fix price” - cerinte detaliate

În baza experienței noastre de consultanți (inclusiv în baza concluziilor din proiectul RGEAIF1), riscul major pentru următoarea perioadă este presiunea politică pentru a se incepe (sau/și continua) cât mai repede proiecte/sisteme punctuale (specifice unui sub-domeniu și/sau organizație) abordate că soluții software complete (finale) – sisteme specifice pot să fie : e-Acreditare (servicii sociale), Sistem Dizabilități - ANPD, Sistem Protecție Copii - ANPDCA, componente e-Asistență doar pentru beneficiile sociale (proiect care este de fapt deja început de ANPIS), etc. Riscurile principale sunt că aceste sisteme punctuale să nu se mai integreze și/sau să devină interoperabile foarte greu și, probabil, vor fi mult mai costisitoare. Pentru a mitiga aceste riscuri consideram că este nevoie de un set de discuții și decizii cu factori politici, MCSI și experti în finanțare EU astfel încât să existe (identifice) flexibilitatea că anumite (sub)sisteme care eventual se dezvolta că soluții punctuale tranzitorii (soluții de criză) pe termen scurt să fie re-utilizate, când se va dezvolta sistemul integrat e-Asistență, în principal că "know-how" și limitat dpdv produse și/sau cod software. Cu alte cuvinte, în extrem este posibil că soluțiile tranzitorii (de criză) să fie re-utilizate din punct de vedere know-how și parțial re-utilizate din punct de vedere cod sursă pentru care se poate să fie mai eficient (dpdv sistem integrat) să se rescrie/reprogrameze o componenta software (modul, subsistem,

1 Romanian Governamental Entreprise Arhitecture and Interoperability Vezi și “Situația sistemelor informatice și a guvernării electronice” https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Policy-paper-CIO.doc


pagina 10/94

program) decât să se integreze o bucată de software/program (pot să existe diverse motive pentru o re-utilizare parțială ca: tehnologii greu compatibile, aspecte (reduse) de performanță când apar volume de date și/sau un numar mare de utilizatori finali, etc.). De asemenea, există și riscul de administrare a mai multor sisteme IT punctuale care pot să fie dezvoltate cu tehnologii diferite. Și, trebuie subliniat, că acest risc (de administrare) este foarte mare în contextul în care echipa IT (echipe IT) din MMJS și organizațiile subordonate/coordonate sunt subdimensionate, slab motivate și în Romania exista o competitie foarte mare pentru specialistii TIC. Notă: Acest proiect nu a avut că scop o analiză detaliată pentru viitoarele sisteme informatice. Recomandările sunt elaborate în baza: discuțiilor din cadrul proiectului, detaliilor/observațiilor din răspunsurile la chestionar și experienței consultanților.

1.3. Recomandările principale (business) în baza analizei răspunsurilor pentru seturile de intrebări 1 (număr beneficiari servicii și beneficii sociale) și 2 (detalii resurse umane)

Dată fiind rata ridicată de răspuns la întrebările (de business) destul de complexe din setul 1 de intrebări (număr beneficiari servicii și beneficii sociale) și setul 2 de intrebări (detalii resurse umane), considerăm că acest chestionar a fost, pe de o parte, relativ ușor de completat și, pe de altă parte, relevant pentru nevoia de sprijin pe care serviciile publice de asistență socială o resimt din partea nivelului central (MMJS și organizațiile subordonate/coordonate ANPIS; ANPD, ANPDCA, etc.).

Recomandările principale (de business) în baza analizei pentru setul 1 și 2 de intrebări (numerotate R pentru referire ușoară în capitolele următoare): Recomandările principale (business) 1. Recomandăm stabilirea și agrearea unui format standard și unitar de raportate a informațiilor din

teritoriu și solicitarea periodică a acestor date în formatul agreat de la SPAS/DGASPC-uri. 2. Recomandăm revizuirea listei serviciilor (vezi detalii în analiza pentru setul 1) și clarificarea

aspectelor referitoare la serviciile sociale publice externalizate - serviciile sociale oferite de furnizori privați, subcontractați de autorități publice.

3. Recomandăm sprijinirea SPAS-urilor cu angajarea/dezvoltarea adecvată a resurselor umane și alocarea resurselor informatice de la nivel central (dotări, cursuri, etc) cu precădere către SPAS-uri cu nevoi prioritare de sprijin (vezi propunere prioritizare).

4. Pentru DGASPC recomandăm regândirea prioritizării și finanțării serviciilor sociale pe trei axe: i. Analiza detaliată a efortului de resurse umane lunar pe care le presupun beneficiarii cu

dizabilități. ii. Prioritizarea serviciilor de prevenire-prevenție în locul celor de tratament (post factum)

iii. Diversificarea categoriilor de beneficiari pentru care DGASPC-urile oferă servicii sociale 5. Pentru DGASPC și SPAS-uri ar trebui realizat un set de analize statistice pentru:

i. Determinarea principalilor factori care sunt specifici comunităților în care există un număr mai mare decât media pe țară a beneficiarilor de beneficii și servicii sociale

ii. Identificarea profilului tipic al beneficiarului pentru beneficii și servicii sociale și al familiei și comunității din care acesta provine,

iii. Analiza comparativă între numărul serviciilor oferite pentru fiecare tip de beneficiari și numărul persoanelor care ar trebui să beneficieze de aceste servicii din fiecare județ (vezi set 1 întebări) , precum și resursele umane disponibile (vezi set 2 întebări)

6. Recomandăm îmbunătățirea colaborării dintre AJPIS și SPAS-uri în privința raportării datelor referitoare la beneficiile sociale și numărul beneficiarilor.


pagina 11/94

Recomandările principale (business) 7. Recomandăm analizarea structurii DGASPC, în funcție de rolul și obligațiile specifice, în vederea

evaluării necesității de a avea un procent atât de mare de angajați cu rol administrativ și de suport, raportat la procentul persoanelor care gestionează propriu-zis serviciile sociale în cadrul DGASPC.

8. Recomandăm identificarea de soluții și elaborarea de politici publice care să atragă resursele umane în domeniul asistenței sociale, pentru completarea numărului de posturi din organigramele SPAS-urilor - în cazul localităților care nu pot atrage singure asistenți sociali cu studii universitare de specialitate sau suficiente persoane pentru a face față volumului mare de muncă în ceea ce privește beneficiile și serviciile sociale (în general în SPAS-urile mici), recomandăm promovarea soluției de a crea echipe mai mari de asistență socială care să lucreze în mai multe SPAS-uri, în funcție de proximitatea geografică.

9. Recomandăm realizarea unei analize statistice între numărul de angajați care realizează muncă de teren și numărul beneficiarilor (beneficii și servicii).

10. Pentru echipe integrate, având în vedere faptul că MMJS a aplicat recent la finanțare europeană prin POCU pentru consolidarea serviciilor comunitare integrate, recomandăm că echipa de proiect să viziteze cât mai multe dintre localitățile care au răspuns că au echipe integrate, pentru a vedea "la firul ierbii" cum funcționează acestea, problemele pe care le întâmpină și lecțiile învățate de membrii lor în baza experienței acumulate.

11. Recomandăm MMJS identificarea de soluții de politică publică și finanțare care să crească în mod semnificativ numărul SPAS-urilor cu echipe de servicii integrate, în următorii doi ani, prin alocarea cu prioritate de resurse umane și activități de formare cel puțin în toate localitățile cu nevoi prioritare de sprijin (vezi propunere ierarhizare pentru prioritizarea investițiilor).

12. Recomandăm investiții prioritare în cursuri de formare pentru SPAS-uri astfel încât • toți angajați SPAS-urilor cu atribuții funcționale directe pe domeniul asistenței sociale să ajungă

la nivelul de Cunoștințe bune (tabele și formule simple Excel) • cel puțin un angajat din echipa integrată din SPAS și cel puțin un angajat din echipă SPAS-urilor

care au/furnizează servicii sociale publice (indiferent dacă acestea sunt licențiate sau externalizate dar plătite din bugetul de stat) să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

• toți angajați cu studii universitare de asistență socială să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

13. Inainte de un program de instruire mare pentru angajați din SPAS-uri, este recomandat să fie realizată o analiza urmată de deciza MMJS dacă la nivel de SPAS se vor utiliza produse "office" (Word, Excel) de tip COTS (Microsoft) sau "open source" (Libre office, etc).

Notă: Recomandarea de publicare cat mai multe date deschise (pentru parteneri din domeniul social, dar și alte persoane fizice/juridice interesate), care are și aspecte business, este inclusă în recomandarea 24 din capitolul Alte recomandări TIC.


pagina 12/94

1.4. Recomandările principale Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) în baza analizei pentru seturile 3 (întrebările referitoare la aspectele TIC)

Consideram că întrebările referitoare la aspectele TIC din setul 3 au fost cel mai greu de completat de către SPAS/DGASPC-uri probabil din cauza de cunoștinte TIC limitate de la nivelul SPAS/DGASPC-uri și, poate uneori și la nivelul U.A.T-ului (primărie, consiliul judetean sau sector). Pe ansamblu răspunsurile primite sunt parțial de încredere privind aspectele cantitative, dar ele confirmă multe din așteptările calitative ale echipei de consultanți respectiv

• Lipsa de sisteme informatice moderne, abordare insulară și utilizarea încă masivă de hârtie (registre) sau liste simple în aplicații informatice de tip foi de calcul Excel

• Probleme de comunicații de date avansate (de tip VPN) cu administratia centrala • Lipsă interoperabilitate (schimburi de date avansate cu alte baze de date/sisteme din administrație)

dar și nevoile mari de interoperabilitate (aceasta a fost observația scrisă că text în mai multe comentarii)

• Grad redus de lucru în echipă între direcția/departamentul/compartimentul/echipa SPAS/DGASPC și departamentul/compartimentul/echipa TIC din U.A.T.

• Guvernanța TIC redusă atât din punct de vedere al numarului de specialiști cât și din punct de vedere concepte și politici generale TIC privind protecția datelor (inclusiv protecția datelor personale) și securitatea sistemelor TIC (cyber security).

Recomandările principale Tehnologia Informației și Comuncatiilor (TIC) 14. În baza datelor și detaliilor primite în timpul proiectului și a experienței consultanților,

recomandarea noastră principală este implementarea/dezvoltarea unui singur Sistem informatic integrat și național (centralizat) denumit generic “e-Asistență Socială” pentru activitățile de administrare, management și plăți specifice domeniilor: beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială. Actorii instituționali principali pentru viitorul sistem integrat sunt DPBS, DPSS și UpTI din MMJS, ANPDCA, ANPD și ANPIS – vezi detalii mai sus și în capitolele următoare.

15. Recomandăm insistent un singur (sub) sistem de management de caz inclus în sistemul integrat e-Asistență Socială care să fie utilizat și pentru nevoile altor organizații din MMJS (ANOFM), Ministerul Sănătății și Ministerul Educației (subliniem încă o dată că sistemul integrat e-Asistență Socială va trebui să gestioneze toți copiii din România, datorită beneficiului universal alocație de stat).

16. Pentru dotarea SPAS-urilor (consiliul local) recomandăm doua pachete prin sprijin (investiție) din partea administrație centrale MMJS astfel:

• Pachetul suport extins pentru SPAS-uri care sunt primele în lista de priorități recomandăm să includă: 2 desktop-uri (laptopuri), 2 tablete (terminale mobile), 1 echipament multifuncțional - valoare estimată pachet extins 2100-4900 Euro

• Pachetul suport simplu pentru următoarele SPAS-uri din lista de priorități recomandăm să includă:1 desktop (laptop), 1 tableta (terminal mobil), 1 echipament multifuncțional - valoare estimată pachet simplu 1700-2700 Euro

• Servicii de configurare, transport, mentenanța (garantie extinsă și inlocuire în maxim 24 de ore lucrătoare) – valoare estimată 30-40% (5%-10% pe an) pentru 5 ani

17. Datele colectate prin chestionar confirmă probleme identificate deja și recomandările din studiul RGEAIF respectiv preluarea costurilor de comunicații de date (complet sau parțial) la bugetul național și/sau proiect pentru reducerea implicării bugetului local

18. Recomandăm că prin finanțarea prin Programul Operational Competitivitate să se realizeze • Implementarea (efectivă) a sistemului integrat e-Asistență Socială care va include:

Activitățile clasice de dezvoltare și trecere în exploatare (operaționalizare) software Garanție (recomandat 3 ani) – garanția este recomandată să înceapă după perioada de


pagina 13/94

Recomandările principale Tehnologia Informației și Comuncatiilor (TIC) stabilizare (recomandat 6 luni de la trecerea în explotare efectivă)

Instruire administratori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) – abordare clasică sală de curs și e-learning

Instruire utilizatori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) – abordare "instruire instructori" (train the trainers) și e-learning

• Asistența tehnică pentru administrarea sistemului și operaționalizarea activitaților de suport tehnic și contact center MMJS

• Dotarea pentru SPAS prin sprijin (achiziție) de la nivel central astfel o Pachetul extins - recomandat minim pentru SPAS-uri cu scor peste 70 (inclusiv), sunt

aproximativ 800 de SPAS-uri o Pachetul standard - recomandat pentru SPAS-uri cu scor peste 50 (inclusiv), sunt alte

aproximativ 2000 de SPAS-uri Pentru implementare recomandăm să fie analizată o abordare în doua faze majore

• Prima fază pentru implementarea funcționalitaților majore pentru sistemul operațional inclusiv portal (grad de sofisticare 4) și partea managementului de caz cros-domenii (minimal pentru protecția copiilor, anchete sociale beneficii, set redus de anchete sociale pentru serviciile sociale cele mai frecvente, culegerea de detalii pentru inspecția socială pentru licentiere și monitorizare servicii sociale) și integrare A2A (cu sisteme din DGASPC și SPAS-uri), precum și primitive pentru data warehouse și raportari complexe

• A doua fază pentru implementarea funcționalităților avansate: portal cu capabilitați pro-active (grad de sofisticare 5-personalizare), data warehouse și raportări complexe, extensii pentru sistemul de management de caz, dar și noi extensii indentificate în perioada de exploatare a sistemului implementat în prima fază

19. Pentru proiectul Servicii Comunitare integrate (SCI) recomandăm utilizarea sistemului AURORA (dezvoltat de UNICEF) utilizat în prezent în regim pilot de mai multe SPAS-uri

20. Analiza pentru (sub) sistemul management de caz (care va fi componentă în sistemul integrat e-Asistență Socială – vezi și capitolul cu recomandarea principală) • Va trebui sa se analizeze sistemul software actual AURORA dpdv

i. arhitectura functională (module, funcții/capabilități principale, integrare, interoperabilitate, etc), arhitectura tehnica (servere, baza de date, server de aplicații/web, etc) utilizată acum de AURORA,

ii. modul de licențiere (COTS, open source, etc) al diverselor componente; dacă sunt licențe pe server, procesoare, pe număr de utilizator, etc ; daca licențele sunt permanente sau limitate în timp;

iii. daca instalare/utilzarea este în cloud și care este contractul (SLA-Service Level Agreement), etc.,

iv. cine este proprietarul surselor pentru componentele (programele) dezvoltate la cerere și alte drepturi de proprietate intelectuală

v. inventar cu ce este inclus în documentația curentă și va trebui analizat dacă sursele de tip cod program, modul de instalare, configurare, etc sunt suficient de comentate

• Vor trebui analizate nevoile/cerințele funcționale pentru viitorul sistem de management de caz și va trebui realizata o analiză (gap analysis) de cerințe viitoare versus existent în AURORA

21. Instruire concepte generale TIC privind protecția datelor personale și cybersecurity pentru SPAS-uri

(inclusiv DGASPC-uri) 22. Analiza pentru începere raportare regulată de la SPAS/DGASPC-uri

• Abordare "Share and reuse" - trebuie analizat și eventual extinse sistemele de la Ministerul Finanțelor pentru depunere electronica declarații (raportare declarații fiscale și execuție bugetară) pentru procesele de (i) acreditare/licențiere servicii sociale (transmitere documente semnate electronic) și (ii) raportare servicii sociale.


pagina 14/94

Recomandările principale Tehnologia Informației și Comuncatiilor (TIC) • Ideal ar fi din 2019 sa se introduca raportare trimestriala despre resurse (umane și tehnice) din

SPAS-uri. 23. Definitivarea unui nomenclator național pentru beneficiile/drepturile persoanelor cu dizabilități

indiferent dacă sunt plătite/suportate de la bugetul de stat sau local 24. Publicarea de căt mai multe date deschise și utilizare regulată a codului SIRUTA pentru și în

schimbul de date și raportari cros MMJS - dat fiind efortul de colectare de date, atât în mod direct, prin chestionar, cât și la nivel administrativ (de la ANPIS, INS etc.), și corelarea acestora în diferite tipuri de analize anexate la acest raport, recomandăm MMJS să publice în format editabil, la nivel statistic, datele care pot fi utile mai multor furnizorilor de servicii sociale sau parteneri (inclusiv ONG-uri) din domeniul asistenteței sociale

25. Intersecții baze de date pentru identificare persoane cu risc de vulnerabilitat De exemplu pentru copii se poate face o intersectie (data matching) intre bazele de date de la Rrgistrul Civil (Ministerul de interne), Ministerul Educație și Alocație de Stat pentru Copii (ANPIS) și, pe baza ei se pot analiza diferentele care, foarte probabil sunt copii cu probleme (nu sunt la scoală deși ar trebuie sa fie, nu primesc alocatie deoarece parintii nu aplica pentru acest beneficiu,etc.).

26. Analiza și implementarea unui sistem/platforma TIC de colaborare-comunicare care să includă funcții/capabilităti pentru • Comunicarea eficientă și bidirecționala cu SPAS/DGASP – mesaje (email) de la MMJS la

SPAS/DGASP, observații/comentarii de la SPAS/DGASP la MMJS; • Sistem complet trasabil pentru propuneri legale; • Funcții de trimitere întrebări, pregătire și transmitere răspuns; • Suport pentru cele mai frecvente întrebări (Frequently asked questions - FAQ); • Realizarea de sondaje/chestionare. • Realizarea de sondaje/chestionare.

27. Pentru întărire guvernanței TIC, recomandăm (insistent) analiza și elaborare politica de resurse umane pentru specialiști TIC din MMJS (generalizând inclusiv în organizațiile coordonate/subordonate) Echipa IT internă (MMJS și organizațiile coordonate/subordonate) este în prezent redusă. Nevoia MMJS de sisteme informatice moderne și performante este critică și urgentă. Viitorul sistemul integrat e-Asistență Socială, estimat acum la peste 25.000 de utilizatori (atât din administrația centrală, dar mai ales din administrația locală), va presupune și cere o guvernanța TIC foarte bună pentru funcționarea eficientă și cu riscuri reduse de intrerupere, acces neautorizat, pierderi de date.

28. Propuneri privind adresele de email pentru angajați din administrație (centrală și locală): (i) adoptarea de proceduri (standarde) la nivel național pentru definirea unitar a adresei de

email; (ii) implementarea unor aplicații-servere de email naționale cros-administrație în cloud-

guvernamental și administrate profesional. Notă: Aceasta este o propunere pentru abordare unitară la nivel național (pentru toate domeniile)

1.5. Lecții învățate Setul 1 de intrebări (număr beneficiari servicii și beneficii sociale)

• Studiul nu a cuprins o întrebare specifică referitoare la serviciile sociale oferite de furnizori privați, subcontractați de autorități publice. Am primit însă unele răspunsuri care indică existența acestor servicii (ex. servicii medico-sociale pentru persoane vârstnice în comunele Ghimbav și Cristian, județul Brașov). Pe viitor, recomandăm că și aceste servicii să fie luate în calcul în analiza numărului de beneficiari și a serviciilor publice oferite, având în vedere faptul că sunt (co)finanțate din fonduri publice.


pagina 15/94

Setul 2 de intrebări (detalii resurse umane)

• Viitorul instrument de chestionar/raportare (propus și în viitoarea platformă comunicare-colaborare) trebuie să permita verificări de corelații astfel încât sa nu mai fie permise răspunsuri/raportări cum sunt cele de la întrebarea 2b3 (Nivel de cunoștințe în utilizare a calculatorului a personalului) cu valori totale peste valorile de total personal din organigramă de la întrebarea 2b1 (Analiză personal din aparatul propriu al SPAS).

Setul 3 de intrebări (Tehnologia Informației și Comunicației)

• Întrebare/raportarea privind numărul de calculatoare trebuie legată (mutată în capitolul) de aspectele de resurse umane - vezi diferențele actuale privind numărul estimat de lucrători mobili și cererea pentru terminale mobile (tablete).

• Pentru viitor întrebarea/raportarea privind guvernanța TIC este recomandat să fie defalcată pe total U.A.T. și pe SPAS/DGASPC-uri (acolo unde există și specialiști la nivel de departament//direcție/compartiment echipă de asistență socială).

• Metodologia și explicațiile pentru răspunsuri trebuie să fie realizate foarte detaliat.


pagina 16/94

2. Detalii referitoare la derularea chestionarului și sumar număr răspunsuri

2.1. Detalii referitoare la derularea chestionarului Derularea chestionarului (task 3) s-a făcut în perioada 30 Aprilie 2018-28 Iunie 2018. În tabelul următor am sumarizat principalele activitați. Perioada Activitate 30 Aprilie 2018 - 14 Mai 2018

MMJS a elaborat, cu asistența noastră (consultant) adresele (scrisorile) către: (i) SPAS/DGASPC-uri, (ii) Instituțiile Prefectului, (iii) AJPIS-uri, Asociația Municipiilor din România (AMR), Asociaţia Oraşelor din România (AOR) și Asociaţia Comunelor din România (ACR). Toate adresele au fost aprobate și semnate de conducerea MMJS. În paralel au fost făcute ultimele corecții pe chestionar și a fost elaborată anexa Excel pentru cei care vor să transmită mai multe (toate) detalii privind serviciile sociale (anexa va fi analizată separat de MMJS )

7 Mai 2018 - 15 Mai 2018

Definitivare chestionar dpdv tehnic în instrumentul de preluare răspunsuri (survey). În paralel au fost facute și alte activități tehnice • Au fost pregatite listele pentru transmiterea e-mail-urilor. • Au fost stabilite detaliile tehnice (adresa de email, telefon pentru call center, etc)

15 Mai 2018 - 16 Mai 2018

Transmiterea adresei, chestionarului și a anexei către cele 3228 de SPAS/DGASPC -uri de către noi (contractor). 67 e-mail-uri nu au ajuns la destinație când s-a trimis notificarea despre proiect. Dintre acestea, 47 erau UAT-uri cu o singură adresă de e-mail. La acestea s-a revenit cu mail după verificarea adreselor împreună cu MMJS MMJS a transmis adresele către Instituțiile Prefectului și AJPIS-uri, AMR, AOR și ACR.

16 Mai 2018 – 8 Iunie 2018

Prima perioada pentru răspunsurile la chestionar în care a fost asigurat serviciul de call center între orele 9:30-13:30. Perioada inițială a fost prelungită (dpdv call center) pâna pe 8 Iunie 2018 (de la 31 Mai 2018).

04.06.2018 Reminder trimis UAT-urilor care nu completaseră

8 Iunie 2018 -28 Iunie 2018

A doua perioada pentru răspunsurile la chestionar fără serviciul de call center. Perioada inițială a fost prelungită pâna pe 28 Iunie 2018 (de la 22 Iunie 2018) în speranța că două organizații mari vor completa chestionarul (DGASPC Salaj singurul DGASPC județean care nu a completat și SPAS municipiu Iasi singura reședință de județ care nu a completat). În aceasta perioada am răspuns la intrebarile primite pe e-mail și sporadic la telefon.

A existat un număr de 11 UAT-uri care nu au completat chestionarul online și au trimis varianta scanată.

Analiza datelor și pregătirea raportului final (task 4) a început pe 25 Iunie 2018, și în paralel cu răspunsurile la chestionar am construit tabela de baza analiza (SRSS TABEL BAZA ANALIZA.xls - vezi capitolul următor) care include date statistice/administrative.


pagina 17/94

2.2. Detalii privind activitatea de call center În perioada chestionarului s-au recepționat un număr de 365 apeluri pe linia telefonică special destinată proiectului. În primele zile, aproximativ 40% dintre întrebări au vizat completarea chestionarului de către U.A.T-urile mici, întrucât instituţiile care au solicitat ajutorul Departamentului Suport nu s-au încadrat în categoria SPAS-urilor. Acest lucru a fost remediat cu o observație adăugată în introducerea chestionarului în varianta on-line. Aproximativ 15% dintre cei care au apelat la suportul telefonic nu puteau accesa link-ul din diferite motive tehnice. Acestora li s-a trimis din nou un email și li s-a explicat cum să procedeze. Principala problemă pentru care a fost apelată linia de suport telefonic a fost setul de întrebări 1, majoritatea fiind nelămuriţi cu privire la completarea setului de întrebări pentru situaţia în care nu au servicii sociale. O altă problemă a fost la întrebarea 1b. despre alocații și indemnizații, referitor la numărul mediu, AJPIS-urile îndemnându-i să apeleze linia de suport telefonic. În ultima perioadă a proiectului, o parte din primării au sunat să se asigure că s-a trimis chestionarul, iar SPAS-urile care nu completaseră au cerut mai multe detalii despre modul de completare, în special pentru setul 1 de întrebări. La setul 2 de întrebări, principala problemă a SPAS-urilor a fost să încadreze angajații pe domeniul de activitate, mulți dintre ei acoperind mai multe domenii în același timp. La setul 3, majoritatea SPAS-urilor au întrebat despre responsabilii cu TIC din UAT-uri, o parte dintre ei întrebând și ce înseamnă comunicații de date avansate.

2.3. Aspecte negative privind adresele de email de la SPAS-uri Analiza adresele de email de la SPAS-uri (gestionate de MMJS și utilizate pentru trimiterea chestionarului) relevă câteva aspecte negative foarte importante din punct de vedere al omogenității, respectiv al aplicării unitare (la nivel național) a regulilor de formare adresa email, securitatii datelor din mailbox-uri, administrării adreselor de mail și a mailbox-urilor, comunicarii rapide și uzabilității acestui mijloc modern de comunicare.

• Nu există o regula unitară de definire a adresei de email în ambele componente (forma generală adresa email: parte-locală@domeniu), respectiv atât pentru prima partea locală (înaintea caracterului @) căt și pentru a doua parte (numele de domeniu după caracterul @);

• Mailbox-urile sunt în cea mai mare parte (80%) plasate pe domenii în afara tarii cu incidenta în sfera securitatii datelor personale ( vezi GDPR);

o 70% din adresele de mail sunt associate serviciului de mail de la yahoo care a avut mari probleme de securitatea datelor (vezi cazurile de furt de parole – sute de milioane de email boxes au fost sparte https://www.pcworld.com/article/3150953/security/3-billion-yahoo-accounts-hacked-how-to-stay-safe.html

o Exista situații cand s-au utilizat servicii de email din Ungaria pe site-uri fara recunoastere internationala (ex. Freemail.hu );

o În consecință nici verificarea conținutului mesajelor nu are cum să fie efectuată într-o maniera consistentă cu mijloace tehnice de securitate informatică.

• Componenta locală (prima parte a adresei de email) sunt preponderent pe nume de persoane fizice fără posibilitatea administrării acestora în mod unitar; există și o mare varietate în compunerea componentei părtii locale de multe ori și fără posibilitatea identificării U.A.T. (este doar un email personal).

• Inexistența denumirii U.A.T. în adresa de email implică mari greutăți în identificarea unitații administrative (de exemplu în cazul unor analize pe criterii de apartenență administrative și servicii sociale specifice) și trasabilitate legală (la nivel de U.A.T.)

• Nu există grupuri de adrese pe specificul ariilor de interes pentru diseminarea ușoara a informațiilor specifice ((ex. SPAS, servicii sociale, etc).

https://www.pcworld.com/article/3150953/security/3-billion-yahoo-accounts-hacked-how-to-stay-safe.html

https://www.pcworld.com/article/3150953/security/3-billion-yahoo-accounts-hacked-how-to-stay-safe.html


pagina 18/94

2.4. Situațiile răspunsurilor în funcție de tip și pe grupe de populație (defalcarea numai pentru SPAS-urile din municipii, orașe, comune)

Situațiile răspunsurilor în funcție de tip și pe grupe de populație (defalcarea numai pentru SPAS-urile din municipii, orașe, comune) sunt sumarizate mai jos: Tip SPAS/DGASPC (tip chestionar)

Număr total de SPAS/DGASPC-uri

Număr SPAS /DGASPC-uri respondente

Procent răspunsuri

DGASPC-uri Județ 41 40 98% DGASPC-uri Sector 6 6 100% SPAS-uri (municipii, orașe, comune)

3.181 2.594 82%

TOTAL 3.228 2.640 Notă: Singurul DGASPC județean care nu a completat chestionarul este DGASPC Sălaj, iar singurul municipiu reședință de județ care nu a răspuns la chestionar este Iași.

GRUPĂ POPULAȚIE Numar SPAS-uri

(municipii, orașe, comune) Număr SPAS uri (municipii, orașe, comune) respondente

Procent răspunsuri

a. Peste 1,000,000 1 1 100% b. 300,000 < 1,000,000 6 5 83% c. 200,000 < 300,000 4 4 100% d. 100,000 < 200,000 14 14 100% e. 50,000 < 100,000 21 21 100% f. 30,000 < 50,000 31 31 100% g. 20,000 < 30,000 31 28 90% h. 7,500 < 20,000 284 244 86% i. 3,000 < 7,500 1.260 1.036 82% j. 2,000 < 3,000 804 647 80% k. 1,000 < 2,000 624 500 80% l. 500 < 1,000 89 55 62% m. Sub 500 12 8 67% TOTAL SPAS (municipii, orașe, comune)

3.181 2.594 82%

pagina 19/94

3. Abordare analiză și detalii privind corecțiile și estimarea la nivel național pentru setul 1 și 2 de intrebări În următoarea diagrama am reprezentat pași principali pentru analiză și pregatirea raportului final

SIRUTA 2017INS

ESTIMARE POPULATIE 1 Ian 2018INS

tabelSIRUTA_STATISTICA_2017

include judete, municipii, orase, sectoare, comune si sate

tabelPOPULATIE 2018

include defalcare pe varsta (0..84 si 85 si peste), total si defalcare masculin si

femini pe SIRUTA

tabel baza nomenclatorNOMENCLATOR_SIRUTA_POPULATIE

include cele 3229 coduri SIRUTA pentru: judete, muncipii, orase, sectoare si comune

ATLAS zone marginalizate

RURALE

ATLAS zone marginalizate

URBANE

tabelATLAS_ZONE_MARGINALIZATE

alte tabeleFurnizori Servicii Sociale Publice

Lista 139 UAT pentru Servicii Comunitare Integrate

tabeleANPIS_2018

Defalcare pe SIRUTA si numar de beneficiari (ASF, VMG, Alocatie Stat, Indemnizatie) si numar persoane (membri) pentru ASF si VMG

ANPISSAFIR

TABEL BAZA ANALIZA datale sunt legate pe SIRUTA

include tabelul de baza cu cele 3229 coduri SIRUTA (judete, muncipii, orase, sectoare si comune) si detalii din tabele de date primrae

1. RASPUNSURI CHESTIONAR

SECTIUNEA 1 (BENEFICIARI ASISTENTA si SERVICII

SOCIALE)

SECTIUNEA 2 (RESURSE UMANE)

SECTIUNEA 3 (DETALII SISTEME SI RESURSE IT)

2. RASPUNSURI SI ESTIMARILE (pentru cei care

nu au raspuns)

SECTIUNEA 1 (BENEFICIARI ASISTENTA si SERVICII

SOCIALE)



3. ANALIZE CANTITATIVERAPORT FINAL

SECTIUNEA 1 (BENEFICIARI ASISTENTA si SERVICII SOCIALE)



SPAS-uri(inclusiv

DGASPC-uri)

grupe populație pentru estimare

RAPORT FINAL(analize

si recomandari)

TASK 4

pagina 20/94

3.1. Fisierele (tabelele) principale care au fost pregatite că nomenclator (tabel baza analiza) și detalii despre fișierele(tabelele) cu date din chestionar

FISIER (tabelă) COMENTARII Nomenclator SIRUTA și Populatie si

Include date publice de la INS referitoare la codul SIRUTA și populatia estimata la 1 Ian 2018 (baza de date TEMPO) • include populatia totala și defalcare pe categorii: copii (0-17), adulti (18-64) și

varstnici (peste 65) • defalcarea localitatilor pe grupe de populatie este facuta conform documentelor

„Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România”"tip_nomenclator" poate sa fie JUDET, SECTOR, U.A.T .

• "tip statistica" este: judet, municipiul Bucuresti, municipiu resedinta de judet, municipiu Bucuresti sector, oras și comuna

• este inclus Bucurestiul și că judet (cod SIRUTA: 403) • exista filtre pentru filtrare judete+Bucuresti, judete+sectoare, UAT+ Bucuresti Din cele 42 de fisiere de la INS (TEMPO) a fost compus un singur fisier (tabela mare) "Populatie 1 Ian 2018" care are trei coloane principale: SIRUTA, LOCALITATE, TIP care poate sa fie Total, Masculin, Feminin. și urmeaza coloanele de varsta de la "ANI 0" la "ANI 84" și "ANI 85 și PESTE"

SRSS NOMENCLATOR BAZA ANALIZA este nomeclatorul principal pentru analizele din proiect

Include coloanele nomenclator din "Nomenclator SIRUTA și Populatie" De la MMJS au fost primite și prelucrate date administrative. • Zone marginalizate din atlas urban și rural

o fisiere: o Import_Nomenclator UAT-uri cu ZONE MARGINALIZATE.xlsx; o Lucru ATLAS nomenclator UAT-uri RURALE cu zone

marginalizate v26IUnie2018.xlsx; o Lucru ATLAS nomenclator UAT-uri URBANE cu zone

marginalizate v26Iunie 2018.xlsx o au fost facute digitizari din documentele PDF o pentru zone urbane a fost utilizata logica din zone rurale

• Lista U.A.T.-urilor cu SPAS acreditate că furnizori de servicii sociale o lista este la 30 Mai 2018 o FSS fisier publici acreditati_30.05_ SIRUTA versiune 28 Iunie

2018_v2.xlsx o exista U.A.T. care au externalizat servicii și nu sunt pe aceasta lista

• Lista U.A.T.-urilor care sunt incluse în lista celor 139 de U.A.T. incluse în proiectul de Servicii Comunitare Integrate (SCI)

• Asistența Socială - Beneficiari beneficii sociale de la ANPIS din sistemul SAFIR

o numar beneficiari (Alocatie Stat, ICC, ASF, VMG, etc) o defalcare pe varsta beneficiarului (Alocatie, ICC) și membri (VMG și

ASF) Include detalii specifice proiectului SRSS respectiv

• TIP SPAS: DGASPC JUDET, DGASPC SECTOR, SPAS PRIMARIE • coloanele AS cu detalii administrative de numar de beneficiari și persoane

de beneficii sociale ALOCATIE STAT, VMG, ASF • POPULATIE_MARGINALIZATA_2011 și TIPUL MARGINALIZARII • FSS_PUBLIC_DA_NU


pagina 21/94

• LISTA_139_SCI_DA • coloane AS de asistenta sociala • coloanele de SCOR pentru ierahizarea/prioritzarea sprijinului - vezi capitol

separat cu propunerea de ierahizare. chestionar SRSS BAZA BRUTA

Fisierul cu răspunsul brut (neprelucrat) de la cele 2640 de SPAS/DGASPC care au răspuns - este baza de date bruta de la pasul 1 din diagrama mai sus.

chestionar SRSS BAZA ESTIMATA

La pasul 2 din baza de date bruta au fost eliminate erorile majore cu impact important pe medie și au fost facute estimarile pentru cei care nu au răspuns astfel

• pentru DGASPC (Salaj) și unde au fost eliminate erorile majore pe media din celelate judete

• pentru SPAS-uri Primarie estimarea a fost facuta pe media celor din grupa de populatie carea au răspuns

(vezi detalii în subcapitolul urmator) analize_SRSS_chestionar_SET_x

Fisiere cu date primare și analize (uzual în pivot) pentru pasul 3 și raportul final Notă Unele din fisierele de analiza sunt pe baza bruta (fara corectii)

3.2. Grupe populație Defalcarea localitaților pe grupe de populație este făcută conform documentelor „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România”.

GRUPE POPULAȚIE NUMAR LOCALITATI pe TIP STATISTICA 1. Județ

2. Municipiu Bucurețti

2. Municipiu reședință județ

3. Municipiu

3. Municipiu București - sector

4. Oras

5. Comuna

TOTAL

a. Peste 1,000,000 1 1

2 b. 300,000 < 1,000,000 35

6

5

46

c. 200,000 < 300,000 6

4

1

11 d. 100,000 < 200,000

14

14

e. 50,000 < 100,000

15 6

21 f. 30,000 < 50,000

1 25

4 1 31

g. 20,000 < 30,000

18

12 1 31 h. 7,500 < 20,000

13

133 138 284

i. 3,000 < 7,500

62 1198 1260 j. 2,000 < 3,000

5 799 804

k. 1,000 < 2,000

1 623 624 l. 500 < 1,000

89 89

m. Sub 500

12 12 Total 42 1 40 62 6 217 2861 3229

Note

• În Nomenclator SIRUTA și Populatie și SRSS NOMENCLATOR BAZA ANALIZA sunt 3229 de localități (U.A.T.) conform modelului de la INS în care Municipiul București este trecut și cu rang de județ.

• În fisierele de răspuns (brut) chestionar, răspuns și estimări chestionar și analize sunt 3228 de localități (U.A.T.) pentru că a fost eliminat București (este trecut că și județ).


pagina 22/94

3.3. Detalii privind corecțiile și estimarea la nivel național pentru setul 1 și 2 de intrebări

Pornind de la răspunsurile primite, înainte de analizele detaliate, am verificat la nivel primar validitatea și coerența datelor oferite de către SPAS/DGASPC-uri care au completat chestionarul și am realizat estimările pentru SPAS/DGASPC-urile care nu au răspuns sau au fost identificate cu valori eronate în etapa anterioară. În prima etapă am identificat anumite valori care erau extreme și indicau o eventuală eroare umană de completare, și am remediat punctual fiecare valoare extremă care indica o eroare.

• La DGASPC au fost eliminate următoarele valori care au fost considerate eronate: o DGASPC Gorj – întrebarea 1a 9 – Număr persoane vârstnice pentru care este în

implementare un plan individualizat de asistență și îngrijire - era completat 2152, valoarea medie pe DGASPC-urile din țară fiind 41

o DGASPC Vrancea – întrebarea 1a11 – Număr beneficiari (adulți) servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice și agresorilor familiali – era completat 925, valoarea medie pe DGASPC-urile din țară fiind 7

o DGASPC Sector 4 – întrebarea 1a12 – Număr beneficiari (adulți) în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri - era completat 110, valoarea medie pe DGASPC-urile din țară fiind 5

o DGASPC Vaslui – întrebarea 1b1 – Număr asistenți maternali profesioniști, număr mediu trimestru 1 din 2018 - era completat 1470, valoarea medie pe DGASPC-urile din țară fiind 237

o DGASPC Vâlcea – întrebarea 1b2 – Număr indemnizații plătite pentru persoanele cu dizabilități – persoane cu handicap vizual (plătite de DGASPC din bugetul de stat) - era completat 25416, valoarea medie pe DGASPC-urile din țară fiind 1275

o DGASPC Sector 2 – întrebarea 1c10 – Număr indemnizații plătite pentru persoanele cu dizabilități - era completat 49559, valoarea medie pe DGASPC-urile din București fiind 5180

• De asemenea, a fost și un SPAS la care s-a eliminat o valoare eronată, UAT Rediu (jud. Galați) spunând că are 5215 de alți beneficiari de servicii sociale, comuna având între 2000-3000 de locuitori. A fost înlocuit cu valoarea medie pe comunele din aceeași categorie de populație (media fiind 8).

În următoarea etapă am am realizat estimările pentru SPAS/DGASPC-urile care nu au răspuns sau au fost identificate cu valori eronate în etapa anterioară. Pentru instituțiile care nu au completat chestionarul am realizat estimări. Pentru acuratețea estimărilor am realizat 2 grupe de instituții: DGASPC județean sau SPAS-uri (municipii, orașe, comune). Pentru acuratețe am folosit 2 zecimale pentru fiecare estimare.

o Pentru DGASPC Sălaj (care nu a răspuns) și pentru corecțiile de mai sus au fost calculate mediile naționale (prin însumare și împărțire la 46 respectiv 45 pentru întrebările cu corecții) și au fost trecute acestea că estimări .

o Pentru SPAS-uri (municipii, orașe, comune) am calculat media pe grupa de localități (categorii din date statistice de la INS cu estimarea numărul locuitorilor la 1 Ianuarie 2018). Media din fiecare categorie a fost consideră că estimare pentru cei care nu au răspuns din categoria respectivă.


pagina 23/94

4. Propunere ierarhizarea localităților (U.A.T.-urilor) Fișier detalii SRSS_CHESTIONAR_cu_ESTIMAR.xls

Ierarhizarea localităților (U.A.T. -urilor) unde ar trebui prioritizate investițiile se bazează pe un scor agregat ce se calculează din indicatorii (scorurile) individuali (pe domeniu) în baza unei ponderi de nevoie intervenție. Scorurile individuale sunt de la 0 la 100 în care 100 indică localitatea cu cea mai mare nevoie de intervenție pe domeniul respectiv. Scorul agregat va permite ierahizarea localităților (U.A.T.) multi criterii. Notă importantă (consultant): Ierarhizarea propusă se estimează prin calculul ponderat a 5 indicatori astfel: (i) mărimea localitații (scorul prioritizează localitățile mici) și procentul de populatie vulnerabilă prin (ii) procentul mare de copii, (iii) procentul mare de vârstnici, (iv) procentul mare de persoane în marginalizare și (v) procentul mare de persoane cu Venit Minim Garantat (VMG). Această propunere de ierarhizare a fost elaborată că un exemplu de abordare, transfer de “know-how”. Consultantul consideră că a depus eforturi rezonabile în contextul și limitările prezentului proiect pentru o propunere utilizabilă. Abordarea propusă trebuie analizată și evaluată în detaliu de către MMJS. Observație MMJS-DPSS: În viitor va trebui testată și varianta că ponderea maxima sa o aiba UAT-urile cu procent mare de populatie vulnerabilă/marginalizată din total populație, apoi celelalte criterii. Intervențiile MMJS sunt în general de nivel basic și trebuie să fie durabile (să fie preluate și susținute mai departe de autoritațile locale), ceea ce este greu de obtinut în cazul comunelor mici. De aceea, măsurile trebuie adaptate pentru acestea, prin sprijinirea asocierii de UAT-uri pentru a furniza în comun servicii de asistență socială, acolo unde comuna singură nu are capacitate să asigure sustenabilitatea. MMJS ar trebui să intervină în primul rând în localitățile care au o populație vulnerabilă numeroasă în raport cu populația totală. SCOR/indicator Observații Pondere

în scorul agregat

Sursa de date

Mărimea localității Prin măsurarea populației (grupa de populație) scorul prioritizează localitățile mici, rurale, cu resurse umane și financiare reduse

30% INS date privind populație estimată la 1 Ian 2018 (baza de date TEMPO)

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al copiilor (0-17 ani)

Scorul prioritizează localitățile după un procent ridicat al copiilor de 0-17 ani din totalul populației localității

25%

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al vârstnicilor (peste 65 de ani)

Scorul prioritizează localitățile după un procent ridicat al persoanelor de peste 65 de ani, din totalul populației localității

20%

Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al numărului de persoane în marginalizare

Scorul prioritizează după numărul de persoane în marginalizare din localității potrivit celor două studii întocmite de Banca Mondială

15% „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România”; date din 2011

Volumul de muncă al angajaților Serviciilor

Scorul prioritizează localitațile după un procent ridicat (față de media

10% ANPIS - date administrative pentru trimestrul 1 din


pagina 24/94

Publice de Asistență Socială evaluată prin VMG

națională) al numărul de persoane care beneficiază de Venitul Minim Garantat (VMG)

2018

Mărimea localității - pondere 30% Scorul prioritizează investițiile în localitățile mici, uzual din mediul rural, în care sunt foarte probabil SPAS-uri cu prea puțini angajați și insuficient pregătiți profesional pentru nevoile de asistență socială din localitate, cu putere financiară mai slabă a autorităților publice locale și, în general, cu mai puțini specialiști în U.A.T. inclusiv în ceea ce privește capacitatea de atragere de fonduri și dezvoltare organizațională. Acestui indicator i s-a oferit cea mai mare pondere, deoarece, în viziunea noastră, localitățile mici, unde autoritățile publice nu au capacitatea de a își rezolva singure problemele sociale, au cea mai mare nevoie de sprijin din partea MMJS cu privire la dotarea TIC, pregătirea personalului pentru utilizarea echipamentelor și programelor informatice, și intervențiile ulterioare de politică publică pentru întărirea SPAS-ului cu resurse umane calificate.

GRUPĂ POPULAȚIE puncte scor Observatii a. >1000000 0 aici este Bucuresti b. 300,000 < 1,000,000 0 c. 200,000 < 300,000 10 d. 100,000 < 200,000 20 e. 50,000 < 100,000 40 f. 30,000 < 50,000 50 g. 20,000 < 30,000 60 h. 7,500 < 20,000 70 i. 3,000 < 7,500 80 aici este grosul de U.A.T: 1260 j. 2,000 < 3,000 85 k. 1,000 < 2,000 90 l. 500 < 1,000 95 m. Sub 500 100

Această abordare este în linie cu informațiile din Strategia naționala privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, conform cărora: “[...] în zonele rurale și în oraşele mici, lipsa resurselor umane, împreună cu bugetul local limitat pentru finanțarea activităților de asistență socială conduc la o capacitate redusă pentru evaluarea și dezvoltarea serviciilor sociale. Cel mai mare deficit de resurse umane există în comunitățile rurale, în special în comunele mici, mai ales cele sărace și/sau aflate la mare depărtare de zonele urbane, deoarece puțini specialişti sunt dispuşi să accepte un loc de muncă cu un nivel scăzut de salarizare în acest locații. În plus, lipsa formării profesionale a personalului din domeniul asistenței sociale la nivel local reprezintă o problemă majoră [...]”. Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al copiilor - pondere 25% În cadrul acestui criteriu, am propus alocarea punctajului maxim localităților cu un număr semnificativ de copii peste media națională de 17,77% și a punctajului minim localităților cu un număr de copii semnificativ sub medie (date de la INS).

puncte scor a. semnificativ peste medie peste > 17.77% + 5.5% 100 b. ușor peste medie între 17.77% + 1.5% și 17.77% + 5.5% 80 c. la medie 17.77% +/- 1.5% 50


pagina 25/94

d. usor sub medie între 17.77% - 5.5% și 17.77% - 1.5% 20 e. semnificativ sub medie < 17.77% - 1.5% 0

Numărul copiilor din localitate crește semnificativ nevoia de servicii sociale, mai ales atunci când este corelat cu existența cel puțin a unei zone cu un grad ridicat de marginalizare. România este pe locul doi în Europa în ceea ce privește rata sărăciei (23,5% în 20172) și are o rată a natalității în rândurile populației sărace de cel puțin două ori mai mare decât rata populației majoritare3. Conform Strategiei naționale de incluziune socială și reducere a sărăciei, unul din doi copii din zonele rurale trăiește în sărăcie relativă. În 2012, peste 50% dintre copiii din zonele rurale trăiau în sărăcie, prin comparație cu doar 17% dintre copiii din localitățile urbane. Această mare discrepanță, combinată cu o distribuție aproximativ uniformă a copiilor între zonele urbane și cele rurale, face că peste 74% dintre toți copiii săraci să trăiască în mediul rural. Aproape o treime dintre copii trăiesc în sărăcie persistentă (o persoană se află în sărăcie persistentă dacă are venituri sub pragul sărăciei în anul de referință și în cel puțin doi din ultimii trei ani), iar riscul la care sunt ei expuși este mult mai ridicat decât pentru orice alt grup de vârstă. Mai mult, riscul la care sunt expuși copiii de a trăi în sărăcie persistentă a crescut cu aproape 3 procente între anii 2008 și 2012, în timp ce riscul pentru toate celelalte grupe de vârstă a crescut cu aproximativ 1 procent. Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al vârstnicilor -- pondere 20% În cadrul acestui criteriu, am propus alocarea punctajului maxim localităților cu un număr semnificativ de persoane vârstnice (peste 65 de ani ) peste media națională de 16.28%+ și a punctajului minim localităților cu un număr de copii semnificativ sub medie (date de la INS).

puncte scor a. semnificativ peste medie peste > 16.28%+ 5.5% 100 b. ușor peste medie între 16.28% + 1.5% și 16.28% + 5.5% 80 c. la medie 16.28% +/- 1.5% 50 d. usor sub medie între 16.28% - 5.5% și 16.28% - 1.5% 20 e. semnificativ sub medie < 16.28% - 1.5% 0

Și numărul persoanelor vârstnice din localitate crește nevoia de servicii integrate socio-medicale. Conform Strategiei naționale de incluziune socială și reducere a sărăciei, în 2008, vârstnicii înregistrau a doua rată a sărăciei că mărime, după copii – un sfert din persoanele cu vârste de peste 65 de ani se aflau în sărăcie relativă. Deși rata sărăciei în rândul vârstnicilor a scăzut de atunci, diferența din punct de vedere al sărăciei dintre bărbații și femeile cu vârsta egală sau mai mare de 65 de ani este de 10 procente (19,3 procente pentru femei, față de 9,2 procente pentru bărbați), iar diferența este chiar mai mare pentru persoanele cu vârsta egală sau mai mare de 80 de ani. Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte persoane. Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (dintre care trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie, numai 5,8 % dintre cuplurile vârstnice sunt în această situație. Rata sărăciei cea mai apropiată de cea cu care se confruntă persoanele vârstnice singure este cea a gospodăriilor fără membri

2 Conform EUROSTAT (http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tps00184) , in 2017 in Romania rata saraciei dupa transferurile sociale era de 23.5 INS a publicat doar pentru 2016 (rata saraciei dupa transferurile sociale 25,3 (http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/O7/O7_1-Rata_saraciei_dupa_transferurile_sociale.xls) 3 Studiul Declinul demografic și viitorul populației României realizat de UNFPA (http://www.apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/INCE_2007_Declinul_demografic_si_viitorul_populatiei_Romaniei.pdf) arată că în 2001 rata natalității era de 25,1% în rândurile populației de romi și 10,2% în rândurile populației de români. Având în vedere studiile care arată că 90% dintre romii din România trăiesc în sărăcie sau sunt în situații de risc de excluziune socială, putem estima că această proporție s-a păstrat, dacă nu a crescut, în ultimii 17 ani.

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tps00184

http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD_ro/O7/O7_1-Rata_saraciei_dupa_transferurile_sociale.xls

http://www.apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/INCE_2007_Declinul_demografic_si_viitorul_populatiei_Romaniei.pdf

http://www.apapr.ro/wp-content/uploads/2018/04/INCE_2007_Declinul_demografic_si_viitorul_populatiei_Romaniei.pdf


pagina 26/94

vârstnici (22,7%). După cum s-a menționat mai sus, există un decalaj mare între femeile singure și bărbații singuri (30,2%, comparativ cu doar 13,8%). Vulnerabilitatea localității din punctul de vedere al numărului de persoane în marginalizare --pondere 15% Pentru sprijin de la nivel central MMJS am propus să fie prioritare localitățile cu multe persoane în marginalizare (nu tip marginalizare) chiar dacă există riscul minor de a avantaja puțin localitațile mai mari (dar ponderea este destul de mica și exista mai prioritar indicatorul de populație).

Număr persoane în marginalizare puncte scor a. 0 0 b. 50-150 40 c. 150-250 50 d. 250-375 60 e. 375-500 70 f. 500-750 80 g. 750-1,500 90 h. 1,500-5,900 100

Estimarea numărului persoane în marginalizare și indicelui agregat (tip marginalizare) a fost efectuată de către experții Băncii Mondiale în studiile „Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” și „Atlasul zonelor urbane marginalizate din România” în baza datelor de la recensământul din 2011. Aceste studii au fost realizate pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, adoptate de MMMJS, și indică măsura în care comunitățile locale se confruntă cu diferite constrângeri de dezvoltare socio-economică. Scala pentru tip marginalizare este de la 1 la 4 (unde 1 reprezintă cele mai reduse forme de marginalizare iar 4 cele mai grave situații). Conform Băncii Mondiale, zonele marginalizate urbane sau rurale reprezintă „[…] concentrări de gospodării cu venituri mici și persoane cu un nivel scăzut de educație și competențe relevante pentru piața forței de muncă, care locuiesc în zone expuse la diferite pericole de mediu și unde serviciile publice sunt de slabă calitate, sau nu sunt deloc”. Utilizarea acestui Număr persoane în marginalizare a fost propusă (în defavoare tip marginalizare) în baza asumpției conform căreia un număr mare de persoane în zona marginalizată indică atât un grad ridicat de beneficii sociale, cât și o nevoie ridicată de servicii sociale complexe a acestora. Astfel, extinderea analizei dincolo de sfera economică către alte criterii relevante pentru gradul de dezvoltare a comunității locale (educația, sănătatea, condițiile de locuire) permite fundamentarea și țintirea mai eficientă a programelor ce au în vedere limitarea părăsirii timpurie a școlii, serviciile sociale, serviciile primare de asistență medicală, planificarea familială, educația parentală, violența domestică și alte riscuri/vulnerabilități care sunt răspândite în comunitățile considerate că fiind marginalizate. Pentru a dezvolta asemenea programe, considerăm că este important că MMJS să sprijine acele autorități publice locale care trebuie să își dezvolte un serviciu public de asistență socială puternic, dar nu au capacitatea de a o face singure. Indicatorul a primit o pondere de 15% în această ierarhizare din cauza limitărilor legate de modul său de calcul (raportat la zone de recensământ, nu la localitate – cod SIRUTA) și de vechimea datelor (recensământul din 2011). Cu toate acestea, considerăm că, în corelație cu ceilalți indicatori, rămâne un criteriu important de prioritizare a intervențiilor MMJS. Volumul de muncă al angajaților Serviciilor Publice de Asistență Socială evaluată prin VMG -- pondere 10%


pagina 27/94

Numărul persoanelor beneficiare de Venit Minim Garantat a fost ales pentru că este un indicator al gradului de sărăcie al localității – iar un număr mare de beneficiari de VMG indică automat un volum ridicat de muncă al angajaților SPAS.

puncte scor a. semnificativ peste medie peste > 2.42% + 2% 100 b. ușor peste medie între 2.42% + 1.% și 2.42% + 1% 80 c. la medie 2.42% +/- 1% 50 d. usor sub medie între 2.42%% - 1% și 2.42% - 1% 20 e. semnificativ sub medie < 2.42% - 1% 0

Ponderea acestui indicator în calcularea indicelui de ierarhizare este pe ultimul loc, deoarece (1) fluctuațiile în rândul beneficiarilor de VMG sunt relativ mari, în special în localitățile unde persoanele vulnerabile pleacă frecvent în străinătate pentru a obține venituri, și (2) nu toate persoanele care ar îndeplini criteriile legale pentru a beneficia de VMG aplică pentru acest beneficiu, din diferite motive (birocratice – dificultăți în a obține adeverințe de venit, lipsa actelor de identitate, legate de decizii pragmatice privind calcularea veniturilor în familie prin munca ocazională, plecări dese din localitate etc.).

4.1. Defalcarea pe grupe de populație și prioritați Defalcarea pe grupe de populație și prioritați în ordine P1 (scor >= 90), P2 ( scor 89..80) .....

GRUPA POPULAȚIE TIP STATISTICA P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 Total b. 300,000 < 1,000,000 2. Municipiu resedinta judet 5 1 6 3. Municipiu Bucuresti - sector

4 1 5

b. 300,000 < 1,000,000 Total 9 2 11 c. 200,000 < 300,000 2. Municipiu resedinta judet 4 4 3. Municipiu Bucuresti - sector

1

1

c. 200,000 < 300,000 Total 5 5 d. 100,000 < 200,000 2. Municipiu resedinta judet 3 10 1 14 d. 100,000 < 200,000 Total 3 10 1 14 e. 50,000 < 100,000 2. Municipiu resedinta judet 2 8 5 15 3. Municipiu

1 3 2

6

e. 50,000 < 100,000 Total 3 11 7 21 f. 30,000 < 50,000 2. Municipiu resedinta judet 1 1 3. Municipiu

1 12 11

1 25

4. Oras

1 1 1 1 4 5. Comuna

1

1

f. 30,000 < 50,000 Total 1 14 12 2 2 31 g. 20,000 < 30,000 3. Municipiu 2 8 7 1 18 4. Oras

1 6 3 2

12

5. Comuna

1

1 g. 20,000 < 30,000 Total 3 14 10 4 31 h. 7,500 < 20,000 3. Municipiu 1 8 3 1 13 4. Oras

12 33 52 27 9

133

5. Comuna 2 18 26 26 56 10

138 h. 7,500 < 20,000 Total 2 30 60 86 86 20 284 i. 3,000 < 7,500 4. Oras 15 16 21 8 2 62 5. Comuna 2 66 248 266 472 140 4

1198


pagina 28/94

GRUPA POPULAȚIE TIP STATISTICA P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 Total i. 3,000 < 7,500 Total 2 66 263 282 493 148 6 1260 j. 2,000 < 3,000 4. Oras 3 2 5 5. Comuna 7 87 151 238 288 27 1

799

j. 2,000 < 3,000 Total 7 87 151 238 291 29 1 804 k. 1,000 < 2,000 4. Oras 1 1 5. Comuna 1 46 138 231 186 21

623

k. 1,000 < 2,000 Total 1 46 138 232 186 21 624 l. 500 < 1,000 5. Comuna 4 14 29 39 3 89 l. 500 < 1,000 Total 4 14 29 39 3 89 m. Sub 500 5. Comuna 1 5 6 12 m. Sub 500 Total 1 5 6 12 Grand Total 10 205 597 850 1132 323 64 5 3186

P1+P2 215

P3+P4 1447


pagina 29/94

5. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor și totalurile estimate la nivel național pentru întrebarile din setul 1 (număr beneficiari)

Fișier analiză SRSS_CHESTIONAR_cu_ESTIMAR.xls

5.1. Întrebarea 1a și 1b. Număr beneficiari servicii sociale publice (SPAS și DGASPC) și Număr persoane cu dizabilități și asistenți maternali profesioniști (DGASPC)

Concluzii majore:

• Cu mici excepții, și cu observația că poate sunt erori în răspunsuri, concluzionăm că, în prezent,

DGASPC-urile focalizează major serviciile pentru copii aflați în protecție specială și pentru persoanele cu dizabilități (care reprezintă o categorie specială, având în vedere că o mare parte a beneficiarilor înregistrați de DGASPC-uri sunt cei care vin doar pentru certificare) și nu prioritizează serviciile sociale pentru celelalte categorii de beneficiari în situații de risc: persoane fără adăpost, persoane vârstnice, persoane care trăiesc sau riscă să trăiască în sărăcie și excluziune socială, victime ale violenței domestice, persoane aflate în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri și alte persoane în situații de criză - vezi mai jos analiza cantitativă

• Având în vedere încărcarea mare a SPAS-urilor cu activități de prevenire, care presupun muncă

de teren pentru identificarea situațiilor de risc și întocmirea anchetelor sociale care stau la baza pachetelor de beneficii și servicii, recomandăm alocarea resurselor informatice cu precădere către acestea și sprijinirea SPAS-urilor cu angajarea/dezvoltarea adecvată a resurselor umane.

5.1.1. Tabel sumarizat întrebarea 1a. Număr beneficiari servicii sociale publice (SPAS și DGASPC)

Total Răspuns DGASPC

Total Estimat DGASPC

TOTAL Răspuns SPAS

TOTAL Estimat SPAS

TOTAL estimat DGASPC+SPAS

1A[1] Număr beneficiari (copii) servicii sociale din sistemul de protecție specială

67019 1457 12642 2250 83368

1A[2] Număr beneficiari (copii) servicii sociale - alții decât cei de mai sus

8927 194 28302 3978 41401

1A[3] Număr beneficiari servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități

583721 12691 143959 23275 763646

din care 1A[4] persoane adulte cu dizabilități aflate în sistem rezidențial

18614 405 3700 746 23465

1A[5] persoane adulte cu plan individual de servicii

513102 11155 124382 18682 667321


pagina 30/94

1A[6] copii cu dizabilități aflați în sistem rezidențial

4167 91 1433 292 5983

1A[7] copii cu dizabilități cu plan individual de servicii

47838 1040 25046 3555 77478

1A[8] Număr beneficiari servicii sociale acordate pentru persoane fară adăpost

959 21 4167 380 5527

1A[9] Număr persoane vârstnice pentru care este în implementare un plan individualizat de asistență și îngrijire

2241 49 13433 1686 17409

1A[10] Număr beneficiari servicii sociale acordate cu scop exclusiv pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială

4361 95 65917 11002 81375

1A[11] Număr beneficiari (adulți) servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice și agresorilor familiali

306 7 1514 316 2143

1A[12] Număr beneficiari (adulți) în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri

104 2 577 105 788

1A[13] Alți beneficiari de servicii sociale

5164 112 43136 6807 55219

5.1.2. Table sumarizat întrebarea 1b. Număr persoane cu dizabilități și asistenți maternali profesioniști (DGASPC)

Total răspuns

DGASPC Total Estimat DGASPC

TOTAL DGASPC

1B[1] Asistenți maternali profesioniști – nr.mediu trim 1

10.216 222 10.438

1B[2] Indemnizații persoane cu dizabilități – nr. mediu trim 1

54.716 1189 55.905

5.1.3. Analiza calitativă pentru întrebările 1a și 1b Conform răspunsurilor primite și estimărilor realizate în cadrul acestui studiu, DGASPC-urile oferă servicii directe pentru 687.430 de beneficiari de servicii sociale, dintre care:

• 77.597 (11%) sunt copii (10% în protecție specială, 1% beneficiari de servicii de prevenire a separării copilului de părinții săi și sprijin pentru părinți în creșterea copiilor);

• 596.412 (86%) sunt persoane cu dizabilități (dintre care 89% adulți în grija familiilor și 3% adulți în sistem rezidențial, 8% copii cu dizabilități aflați în grija familiilor și 1% copii în sistem rezidențial; Notă: Pentru acest subpunct în viitor va trebui clarificată diferența față de cifrele administrative de la ANPD.

• 2.290 (0,33%) sunt persoane vârstnice pentru care este în implementare un plan individualizat de asistență și îngrijire

• 980 (0,14%) sunt persoane fără adăpost


pagina 31/94

• 4.456 (0,65%) sunt beneficiari de servicii sociale acordate cu scop exclusiv de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială

• 313 (0.05%) persoane beneficiază de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței domestice, și

• 106 (0.02%) sunt adulți în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri (în total 0,04%) • 5.276 (0.77%) de persoane (0,70%) aparțin altor categorii de beneficiari

Per total, la o estimare grosieră, doar aproximativ 1-2% din serviciile oferite de DGASPC-uri se adresează altor categorii de beneficiari în afară de copii aflați în protecție specială sau cu risc de părăsire de către părinți și de persoanele cu dizabilități (care reprezintă o categorie specială, având în vedere că o mare parte a beneficiarilor înregistrați de DGASPC-uri sunt cei care vin doar pentru certificare). Pentru o analiză mai fină, am presupus că doar 5% dintre persoanele cu dizabilități aflate în grija familiilor beneficiază de activitați lunare din partea DGASPC-ului (certificare-recertificare dizabilitate, alte servicii sociale). Și cu această echivalare, doar 9,4% din serviciile oferite de DGASPC-uri se adresează altor categorii de beneficiari. și dacă eliminăm complet persoanele cu dizabilități aflați în grija familiilor, procentul va fi de 11,7%. Servicii Sociale - dar cu echivalent pentru persoanele cu dizabilități în familie

Număr beneficiari (echivalent)

Procent din total echivalent cu 5%

Procent din total cu eliminare completă persoane cu dizabilități în familie

Copii - protecție specială și prevenire separare 77,597 54.28% 67.89% Adulți cu dizabilități sistem rezidențial 19,019 13.30% 16.64% Copii cu dizabilități sistem rezidențial 4,258 2.98% 3.73% Alte persoane cu dizabilități aflați în grija familiilor - pentru echivalare am presupus activități lunare doar pentru 5%

28,657 20.05% eliminare completa

Persoane fără adăpost 980 0.69% 0.86% Persoane vârstnice cu plan asistență/îngrijire 2,290 1.60% 2.00% Prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială

4,456 3.12% 3.90%

Prevenirea și combaterea violenței domestice 313 0.22% 0.27% Adulți în situații de abuz, neglijare, trafic 106 0.07% 0.09% Alte categorii de beneficiari 5,276 3.69% 4.62% TOTAL echivalent 142,952 100.00%

În concluzie, poate cu mici excepții, DGASPC-urile practic nu prioritizează serviciile, la nivel național, pentru celelalte categorii de beneficiari în situații de risc: persoane fără adăpost, persoane vârstnice, persoane care trăiesc sau riscă să trăiască în sărăcie și excluziune socială, victime ale violenței domestice, persoane aflate în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și repatrieri și alte persoane în situații de criză.

În schimb, la nivel național, SPAS-urile suportă încărcarea cea mai mare pe partea de servicii pentru toate aceste tipuri de beneficiari (vezi figura de mai jos), în ciuda faptului că la nivel individual, numărul serviciilor sociale oferite de fiecare SPAS în parte este extrem de mic, în special în localitățile unde nevoile sunt foarte mari.


pagina 32/94

Diagramele grafice de mai jos ilustrează distribuirea serviciilor sociale între DGASPC și SPAS, pentru aceleași categorii de beneficiari.

Număr de beneficiari pe SPAS și DGASPC.

PROCENT; Copii -protecție specială;

3,98%

PROCENT; Copii -

prevenire; 8,63%

PROCENT; Adulți cu dizabilități sistem rezidențial; 1,19%

PROCENT; Adulti cu dizabilități aflați în

grija familiilor ; 38,25%

PROCENT; Copii cu

dizabilități sistem

rezidențial; 0,46%

PROCENT; Copii cu dizabilități aflați în

grija familiilor ; 7,65%

PROCENT; Persoane fără adăpost; 1,22%

PROCENT; Persoane vârstnice cu plan

asistență/îngrijire; 4,04%

PROCENT; Prevenire și combatere a

sărăciei și riscului de excluziune socială;

20,56%

PROCENT; Prevenirii și combaterii violenței

domestice; 0,49%

PROCENT; Adulți în situații de abuz, neglijare, trafic;

0,18%

PROCENT; Alte categorii de

beneficiari; 13,35%

SERVICII SOCIALESPAS

68.476

9.121

19.019 4.258

980 2.290 4.456 313 106109.019

14.892

32.280

4.446 1.725

4.547 15.11976.919 1.830 682152.441

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

SPAS

DGASPC


pagina 33/94

Și procentual din total (activitate) SPAS+DGASPC.

În concluzie, având în vedere încărcarea mare a SPAS-urilor cu activități de prevenire, care presupun muncă de teren pentru identificarea situațiilor de risc și întocmirea anchetelor sociale care stau la baza pachetelor de beneficii și servicii, recomandăm alocarea resurselor informatice cu precădere către acestea și sprijinirea SPAS-urilor cu angajarea/dezvoltarea adecvată a resurselor umane.

5.1.4. Alte tipuri de beneficiari pentru care SPAS-urile oferă servicii sociale În ceea ce privește alte tipuri de beneficiari pentru care SPAS-urile oferă servicii sociale, au fost menționate în mod repetat următoarele:

• copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, pentru care se oferă servicii legale și de tip centre de zi,

• persoane în situații de criză temporară care beneficiază de ajutoare de urgență și cazare temporară, • persoane din adăposturi improvizate, • copii care beneficiază de creșe, • bătrâni singuri care beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu, • persoane cu afecțiuni de sănătate, care beneficiază de servicii medico-sociale.

7,0%

0,8%

57,8%

0,1%

0,2%

0,4%

0,0%

0,0%

0,5%

1,3%

2,9%

15,8%

0,4%

1,3%

6,8%

0,2%

0,1%

4,4%

Copii din sistemul de protecție specială

Copii prevenire separare copil de familie și sprijin …

Persoane cu dizabilități

Persoane fără adăpost

Persoane vârstnice

Persoane în sau în risc de sărăcie și excluziune socială

Adulți victime ale violenței domestice

Adulți în situații de abuz, neglijare, trafic, migrație și …

Alți beneficiari

DGASPC

SPAS

pagina 34/94

5.2. Întrebarea 1c. Număr beneficiari de beneficii sociale (SPAS și DGASPC sector) Beneficiari de beneficii sociale - medie trimestru 1 din 2018

Total răspuns SPAS și DGASPC sectoare

TOTAL estimat SPAS și DGASPC sectoare

Date Admistrative (ANPIS trim 1 din 2018)

Observații comentarii

1C[1] Alocație de stat (număr copii) 304,286 357.770 3.988.913 Diferențe mari fața de date administrative de la ANPIS. Probabil SPAS-urile au estimat doar noi născuți.

1C[2] Indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani și a copilului cu handicap până la vârsta de 7 ani (număr copii)

43.331 48.714 310,116

Diferențe mari fața de date administrative de la ANPIS. Probabil SPAS-urile au estimat intrările (noi persoane în ICC)

1C[3] Alocație pentru susținerea familiei (număr familii)

171.605 205.084 238,631 Răspuns destul de corect și apropiat de date administrative ANPIS. Probabil erori la calculul mediilor trimestriale și estimari pentru cei care nu au răspuns.

1C[4] Venit Minim Garantat (număr familii și persoane singure)

159.191 191.295 218,204

La fel, răspuns destul de corect și apropiat de date administrative ANPIS

1C[5] Încălzire (număr mediu familii și persoane singure sezon iarnă Nov 2017 - Mar 2018)

343.117 403.597 Răspunsul și estimările pot sa fie considerate corecte pentru viitorul sistem informatic 1C[6] Tichete sociale pentru grădiniță 51.065 61.590

1C[7] Alte beneficii sociale din bugetul național (fără cele de mai sus și fără cele acordate persoanelor cu dizabilități)

3.992 4.491 Alte beneficii plătite din bugetul de stat (BS) prin ANPIS sunt alocația de plasament, indemnizației lunare de hrană cuvenite adulților și copiilor infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA,etc.

1C[8] Alte beneficii sociale la nivel local (urgență, încălzire, transport, etc...)

255.749 279.689 Răspunsul și estimările pot sa fie considerate corecte pentru analize mai detaliate de incarcare resurse umane

Pentru persoanele cu dizabilități 1C[9] Numar asistenți personali (angajati) 56.819 65.934 Răspunsul și estimările pot sa fie

considerate corecte pentru viitorul sistem informatic 1C[10] Numar indemnizații plătite pentru

persoanele dizabilități 130.145 143.863

pagina 35/94

5.3. Lecții învățate pentru setul 1 de intrebări Studiul nu a cuprins o întrebare specifică referitoare la serviciile sociale oferite de furnizori privați, subcontractați de autorități publice. Am primit însă unele răspunsuri care indică existența acestor servicii (ex. servicii medico-sociale pentru persoane vârstnice în comunele Ghimbav și Cristian, județul Brașov). Pe viitor, recomandăm că și aceste servicii să fie luate în calcul în analiza numărului de beneficiari și a serviciilor oferite, având în vedere faptul că sunt (co)finanțate din fonduri publice.


pagina 36/94

6. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor și totalurile estimate la nivel național pentru întrebarile din setul 2 (aspecte de resurse umane)

Fișier analiză SRSS_CHESTIONAR_cu_ESTIMAR.xls

6.1. Întrebarea 2a. Analiză personal din aparatul propriu al DGASPC

Analiză personal din aparatul propriu DGASPC (fără angajați din (centrele) servicii sociale publice coordonate/subordonate DGASPC și asistenții maternali profesioniști)

Număr persoane aprobate în organigramă (la 31 martie 2018)

Număr angajați (la 31 martie 2018)

Din numărul de angajați (din coloana anterioară)

Număr angajați cu studii universitare de asistență socială

Număr angajați cu studii medii de asistență socială

Număr angajați lucrători mobili

TOTAL personal în aparatul propriu DGASPC (total 1-5 de mai jos)

9399 7579 1774 112 1378

2A[1] În domeniul protecției și promovării drepturilor copilului

2800 2219 1008 28 772

2A[2] În domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice

226 173 77 0 28

2A[3] În domeniul persoanelor adulte cu dizabilități

895 707 184 5 146

2A[4] În domeniul protecției persoanelor vârstnice și a altor persoane adulte aflate în situații de dificultate

433 342 99 17 95

2A[5]Alte atribuții - astfel 5046 4139 406 62 337 2A[5]a Management 367 348 76 2 54

2A[5]b Monitorizare, strategii, calitate servicii sociale

582 430 71 5 59

2A[5]c Comunicare, intervenții în regim de urgență/abuz

534 451 144 6 121

2A[5]d Altele (contabilitate, juridic, audit, resurse umane, etc)

3564 2910 115 49 103

MEDIE pe DGASPC (41 judete și 6 sectoare Bucuresti)

200 161 38 2 29

TOTAL FUNCȚIONALI (fără 2A[5d] Altele)

5.836 4.669 1.659 63 1.275

% A[5]d Altele din TOTAL 37,91% 38,39% 6,48% 43,75% 7,47%

Observații majore: • Rata de angajare are o medie de 80,6% cu un maxim de 94.8% pe 2A[5]a Management și un minim

73.9% pe 2A[5]b Monitorizare, strategii, calitate servicii sociale. • Total funcționali ("direct productivi" și managment) sunt 62% din total (organigramă și angajați) • Aproximativ 38% din persoane aprobate în organigramă (și din persoane angajate) au alte atribuții

administrative, contabilitate, juridic etc (linia 2A[5]d).


pagina 37/94

6.2. Întrebarea 2b1. Analiză personal din aparatul propriu al SPAS Răspunsul la chestionar și estimările pentru cele 3181 SPAS municipii, orașe, comune (inclusiv municipiu București, dar fără DGASPC - sectoare).

Analiză personal din aparatul propriu SPAS (fără angajații din serviciile sociale publice coordonate/subordonate SPAS, fără asistenți personali, etc.)

Număr persoane aprobate în organigramă (la 31 martie 2018)

Număr angajați (la 31 martie 2018)

Din numărul de angajați (din coloana anterioară)

Număr angajați cu studii universitare de asistență socială

Număr angajați cu studii medii de asistență socială

Număr angajați lucrători mobili

Total personal în aparatul propriu SPAS (1-5 de mai jos)

21174 17290 2635 1833 2200

% din angajati 15.24% 10.60% 12.72% 2B1[1] Evidență și/sau plată beneficiilor de asistență socială (buget de stat și buget local)

8110 6677 1443 810 942

% din angajati 21.61% 12.13% 14.11% 2B1[2] Domeniul serviciilor sociale 4541 3725 724 304 505

% din angajati 19.42% 8.16% 13.56% 2B1[3] Domeniul asistenței medicale comunitare (asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari) – fără medici și asistenți medicali școlari

1900 1670 93 555 478

% din angajati 5.59% 33.21% 28.64% 2B1[4] Management, monitorizare și raportarea serviciilor sociale publice coordonate de SPAS

963 708 151 47 124

% din angajati 21.39% 6.68% 17.58% 2B1[5] Alte domenii (contabilitate, juridic, etc.....)

5661 4510 224 117 150

% din angajati 4.96% 2.59% 3.33% MEDIE pe SPAS (3181 SPAS municipii, orașe, comune)

7 5 1 1 1

TOTAL FUNCȚIONALI (fără 2B1[5] Altele)

15,513 12,780 2,411 1,716 2,050

% din angajati 18.87% 13.43% 16.04% % 2B1[5] Alte domenii din TOTAL 26.7% 26.1% 8.5% 6.4% 26.7%

Observații majore: • Rata de angajare are o medie de 81.7% cu un maxim de 97.9% pe 2B1[3] Domeniul asistenței medicale

comunitare și un minim 73.5% pe 2B1[4] Management, monitorizare și raportare a serviciilor sociale publice coordonate de SPAS.

• Total funcțional ("direct productivi" și managment) sunt 73% din total (organigramă și angajați). • Numărul angajaților cu studii universitare de asistență socială este foarte mic, de aproximativ

18% (vezi total funcționali) • Aproximativ 26 % din persoanele aprobate în organigramă (și din persoanele angajate) au alte

atribuții administrative, contabilitate, juridic etc (linia 2A[5]d).

pagina 38/94

Medii la nivel național pe grupele de populație pentru cele 3181 SPAS municipii, orașe, comune

GRUPĂ POPULAȚIE Număr SPAS municipii, orașe, comune

Număr MEDIU persoane aprobate în organigramă (la 31 martie 2018)

Număr MEDIU angajați (la 31 martie 2018)

Din numărul MEDIU de angajați (din coloana anterioară)

Număr MEDIU angajați FUNCȚIONALI (fără 2B1[5] Altele)

% ALTE domenii 2B1[5] din ORGANIGRAMA Număr MEDIU

angajați cu studii universitare de asistență socială

Număr MEDIU angajați cu studii medii de asistență socială

Număr MEDIU angajați lucrători mobili

a. Peste 1.000.000

1 232 164 14 0 0 112 51.72% b. 300,000 < 1,000,000 6 228 204 21 1 9 118 48.33% c. 200,000 < 300,000 4 219 183 18 0 52 134 38.86% d. 100,000 < 200,000 14 138 104 15 1 24 113 18.30% e. 50,000 < 100,000 21 162 129 8 2 10 110 32.30% f. 30,000 < 50,000 31 33 23 4 1 6 20 40.46% g. 20,000 < 30,000 31 26 19 2 1 6 21 19.33% h. 7,500 < 20,000 284 9 7 1 1 1 7 14.56% i. 3,000 < 7,500 1260 4 3 1 1 0 3 21.17% j. 2,000 < 3,000 804 3 2 0 0 0 2 25.33% k. 1,000 < 2,000 624 2 2 0 0 0 2 25.86% l. 500 < 1,000 89 3 2 0 0 0 1 53.96% m. Sub 500 12 1 0 0 0 0 112 51.72%

MEDIE națională 3181 SPAS-uri 7 5 1 1 1 5 26.73% Dintre aceștia, la nivel național, 73% sunt angajați că lucrători funcționali, iar restul lucrează în alte domenii cum ar fi contabilitate, domeniul juridic etc.

page 39/94

6.3. Întrebarea 2b2. Echipe de servicii integrate la nivel unității administrativ teritoriale (SPAS)

Răspuns la chestionar - 2600 SPAS-uri (inclusiv DGASPC sectoare Bucuresti) DA 2B2[1] Există echipa/echipe de servici integrate ?

număr răspunsuri 132 % din cele 2600 răspunsuri 5,07%

2B2[1] Este/sunt echipa/echipe de servicii integrate organizată/organizate conform Ordinului 630/2017?

număr răspunsuri 100 % din cele 2600 răspunsuri 3,84%

% din cele 132 răspunsuri afirmative de la 2B2[1] 75,75% Notă: Trebuie analizat mai detaliat ce este cu cele care au raportat că au servicii integrate, dar au pus 0 la asistent medical comunitar/mediator sanitar Conform răspunsurilor, sunt 132 de echipe de servicii integrate în 36 de județe. Dintre acestea, 100 de SPAS-uri au răspuns că respectă Ordinul 630/2017. Localitățile unde s-a specificat că nu este respectat ordinul (27 din cele 132) nu au oferit informații cu privire la diferențe. Fisier cu lista celor 132 de SPAS-uri care au spus că au echipe integrate

SRSS_CHESTIONAR_cu_ESTIMAR.xls Pagina 5. S2B2 ECHIPE I RAPORT Notă: Trebuie verificat și concluzionat care este situația SPAS-urilor care au raportat că au servicii integrate, dar au pus 0 la asistent medical comunitar/mediator sanitar.

Județul cu cele mai multe echipe de servicii integrate este Bacău (21) – acest lucru nu este surprinzător, având faptul că în acest județ funcționează de mai mulți ani proiectul Pachetul minim de servicii, în cadrul căruia a fost dezvoltat și softul de culegere și analiză de date AURORA (proiect UNICEF) Aurora Per total, numărul localităților unde funcționează echipe de servicii integrate corelat este foarte mic, raportat la nevoia care reiese din ierarhizarea localităților, pe care o propunem în cadrul acestui proiect (localități cu nevoie prioritară de sprijin în ceea ce privește dotările TIC și dezvoltarea resursei umane) - vezi capitol detaliat cu propunerea modului de ierarhizarea a localităților.

6.4. Întrebarea 2b3. Nivel de cunoștințe în utilizarea calculatorului a personalului din cele 3181 SPAS-uri municipii, orașe, comune

Analiza este realizată comparativ cu aceleași domenii și coloana organigramă din întrebarea 2b1 (Analiză personal din aparatul propriu al SPAS). Nivel de cunoștințe în utilizarea calculatorului a personalului din cele 3181 SPAS-uri

Cunoștințe primare (email, text)

Cunoștințe bune (tabele și formule simple Excel)

Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

TOTAL Răspuns și Estimare

% răspuns și estimare din total organigramă pe domenii întrebarea 2B1

2B3[1] Domeniul beneficiilor de asistență socială

2.751 3.358 1.535 7.644 94%

% din total răspuns și 36% 44% 20%


page 40/94

estimare 2B3[2] Domeniul serviciilor sociale

1.798 1.953 959 4.710 104% peste organigrama

? % din total răspuns și

estimare 38% 41% 20%

2B3[3]Domeniul asistenței medicale comunitare (asistenți medicali comunitari sau mediatori sanitari)

1.213 982 344 2.539 134% peste organigrama

?

% din total răspuns și estimare

48% 39% 14%

TOTAL 3181 SPAS-uri 5.762 6.293 2.838 14.892 102.4% peste

organigrama ? % din total răspuns și

estimare 39% 42% 19%

Din această analiză reiese că, în cazul personalului responsabil cu beneficii și servicii sociale, doar 20% au cunoștințe foarte bune, în timp ce în medie 37% nu au decât cunoștințe primare, care nu le permit să folosească instrumente electronice de centralizare, sortare și analiză de date – lucru vital pentru a oferi o minimă calitate în munca de asistență socială, pentru a putea monitoriza beneficiarii și beneficiile/serviciile oferite și pentru a putea transmite mai departe raportări corecte, în special când vorbim de un volum mare de date. În cazul asistenților medicali comunitari/mediatorilor sanitari, procentele sunt și mai scăzute – 48% nu pot folosi calculatorul decât la nivel elementar, și doar 14% pot face analize avansate cu ajutorul calculatorului. În concluzie, recomandăm investiții prioritare în cursuri de formare astfel încât

• toți angajați SPAS-urilor cu atribuții funcționale directe pe domeniul asistenței sociale să ajungă la nivelul de Cunoștințe bune (tabele și formule simple Excel)

• cel puțin un angajat din echipa integrată din SPAS și cel puțin un angajat din echipă SPAS-urilor care au/furnizează servicii sociale publice (indiferent dacă acestea sunt licențiate sau externalizate dar plătite din bugetul de stat) să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

• toti angajați cu studii universitare de asistență social să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

Estimarea privind detalii cantitative a fost inclusă în captolul cu recomandarile principale (business)

6.5. Întrebarea 2b4. Mediatori și consilieri școlari la nivelul unității administrativ teritoriale

Analiza este realizată numai pentru SPAS-urile (municipii, orașe, comune, fara DGASPC sectoare Bucuresti) care au răspuns la chestionar. Sunt 313 SPAS-uri care au răspuns (din 2594 respondenti, din care sunt 273 de SPAS care au răspuns individual la una din cele doua întrebări și sunt 40 de SPAS-uri care au răspuns la ambele puncte (mediatori și consilieri).


page 41/94

Mediatori și consilieri școlari la nivel unității administrativ teritoriale.

numar SPAS-uri care au răspuns

Angajați și activează pe raza unității administrativ teritoriale

Dintre care, angajați în echipe de servicii integrate

Răspunsurile pentru cele 313 SPAS-uri care au răspuns la una sau ambele întrebări. 2B4[1] Mediatori școlari 185 196 27 2B4[2] Consilieri școlari 128 177 19 Răspunsurile pentru cele 40 SPAS-uri care au răspuns la ambele întrebări. 2B4[1] Mediatori școlari 40 46 15 2B4[2] Consilieri școlari 73 13

Această întrebare a avut un rol orientativ, pentru identificarea implicării personalului din educație (mediatori școlari, consilieri școlari) în echipele integrate – având în vedere faptul că aceștia sunt angajați ai inspectoratelor școlare, nu ai SPAS-urilor. Reiese însă faptul că un număr mic de SPAS-uri acordă atenție colaborării cu acești specialiști, care ar trebui să aibă un rol important în echipele de servicii integrate, având în vedere faptul că munca lor previne/reduce abandonul școlar, iar educația este cea mai eficientă măsură anti-sărăcie, pe termen lung.

6.6. Lecții învățate pentru setul 2 de intrebări Viitorul instrument de chestionar/raportare trebuie să permita verificări de corelații astfel încât sa nu mai fie permise răspunsuri/raportări cum sunt cele de la întrebarea 2b3 (Nivel de cunoștințe în utilizare a calculatorului a personalului) cu valori totale peste valorile de total personal din organigramă de la întrebarea 2b1 (Analiză personal din aparatul propriu al SPAS).


page 42/94

7. Recomandările principale (business) în baza analizei pentru seturile 1 și 2 de intrebări

Dată fiind rata ridicată de răspuns întrebări (de business) destul de complexe din setul 1 de intrebări (număr beneficiari servicii și beneficii sociale) și setul 2 de intrebări (detalii resurse umane), considerăm că acest chestionar a fost, pe de o parte, relativ ușor de completat și, pe de altă parte, relevant pentru nevoia de sprijin pe care serviciile publice de asistență socială o resimt din partea nivelului central (MMJS și organizațiile subordonate/coordonate ANPIS; ANPD, ANPDCA, etc.).

Recomandările principale (de business) în baza analizei pentru setul 1 de intrebări (numerotate R pentru referire ușoară): R1 Recomandăm stabilirea și agrearea unui format standard și unitar de raportate a informațiilor

din teritoriu și solicitarea periodică a acestor date în formatul agreat de la SPAS/DGASPC-uri. Considerăm că modelul din acest chestionar (inclusiv anexa detaliată pentru servicii sociale care trebuia completată în Excel și prelucrată în afara acestui proiect) poate fi folosit în viitor de MMJS pentru centralizarea numărului de beneficiari de servicii și beneficii sociale, resursele umane alocate de DGASPC-uri și SPAS-uri pentru realizarea altor analize complexe cu datele obținute. Recomandăm repetarea cel puțin semestrială (dacă nu trimestrială) a acestui exercițiu, fie prin sondaje similare, fie prin dezvoltarea unui mecanism facil de raportare/colectare de date de către MMJS. Acest lucru ar ajuta pe de o parte Serviciile Publice de Asistență Socială să își îndeplinească mai ușor atribuțiile conform HG 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a direcțiilor de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu privire la elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale și a planurilor anuale de acțiune privind serviciile sociale, și, pe de altă parte, Ministerul Muncii, în dezvoltarea de politici publice în domeniul serviciilor sociale și în prioritizarea intervențiilor și sprijinului pe care îl acordă Serviciilor Publice de Asistență Socială

R2 Recomandăm revizuirea listei serviciilor (vezi detalii în analiza pentru setul 1) și clarificarea

aspectelor referitoare la serviciile sociale publice externalizate - serviciile sociale oferite de furnizori privați, subcontractați de autorități publice. Studiul nu a cuprins o întrebare specifică referitoare la aceste servicii publice externalizate, dar am primit însă unele răspunsuri care indică existența acestor servicii (ex. servicii medico-sociale pentru persoane vârstnice în comunele Ghimbav și Cristian, județul Brașov). Pe viitor, recomandăm că și aceste servicii să fie luate în calcul în analiza numărului de beneficiari și a serviciilor oferite, având în vedere faptul că sunt (co)finanțate din fonduri publice

R3 Recomandăm sprijinirea SPAS-urilor cu angajarea/dezvoltarea adecvată a resurselor umane și

alocarea resurselor informatice de la nivel central (dotări, cursuri, etc) cu precădere către SPAS-uri cu nevoi prioritare de sprijin (vezi propunere prioritizare). Pentru viitorul chiar apropiat estimăm o încărcare mare a SPAS-urilor cu activități de prevenire, care presupun muncă de teren pentru identificarea situațiilor de risc și întocmirea anchetelor sociale care stau la baza pachetelor de beneficii și servicii, Lista SPAS-urilor cu nevoi prioritare de sprijin se poate face conform cu ierarhizarea propusă prin acest studiu - vezi capitol separat.

R4 Pentru DGASPC, recomandăm regândirea prioritizării și finanțării serviciilor sociale, pe trei

axe:


page 43/94

i. Analiza detaliată a efortului de resurse umane lunar pe care le presupun beneficiarii cu dizabilități, în familie (adulți și copii) și, dacă e vorba mai mult de proceduri birocratice de înregistrare/procesare dosare certificare-recertificare, recomandăm o analiză privind modul în care pot fi simplificate aceste proceduri.

ii. Prioritizarea serviciilor de prevenire-prevenție în locul celor de tratament (post factum)– recomandam regândirea strategiei DGASPC-urilor în vederea inversării procentului de investiții (alocare resurse) în serviciile socialepentru copii (acum, dintre serviciile oferite de DGASPC-uri copiilor în situații de/cu risc de abandon, 9% se duc către copiii cu risc de separare de familie, și 91% către copiii cu protecție specială)

iii. Diversificarea categoriilor de beneficiari pentru care DGASPC-urile oferă servicii sociale – recomandam extinderea, cât mai rapidă, a serviciilor sociale și la alte categorii vulnerabile (în (afara copiilor și a persoanelor cu dizabilități, care reprezintă acum 97% dintre beneficiarii DGASPC), respectiv oferirea de mai multe servicii sociale pentru persoanele vârstnice, persoanele fără adăpost, victimele violenței domestice, persoanele în situații de abuz, trafic, migrație, etc.

Simultan va trebui urmarită încărcarea personalului cu număr de cazuri (ar trebui să fie 1/50). R5 Pentru DGASPC și SPAS-uri ar trebui realizat un set de analize statistice pentru:

i. Determinarea principalilor factori care sunt specifici comunităților în care există un număr mai mare decât media pe țară a beneficiarilor de beneficii și servicii sociale

ii. Identificarea profilului tipic al beneficiarului pentru beneficii și servicii sociale și al familiei și comunității din care acesta provine,

iii. Analiza comparativă între numărul serviciilor oferite pentru fiecare tip de beneficiari și numărul persoanelor care ar trebui să beneficieze de aceste servicii din fiecare județ (vezi set 1 întebări) , precum și resursele umane disponibile (vezi set 2 întebări)

Recomandăm că apoi să fie corelate serviciile cu numărul beneficiarilor și al potențialilor beneficiari din fiecare județ. Numărul de beneficiari potențiali de servicii sociale poate fi estimat pornind de la analiza datelor administrative, răspunsurilor din acest chestionar, datelor din anexele detaliate la acest chestionar (fișierele trimise în EXCEL și care trebuie prelucrate de MMJS), atlasul zonelor marginalizate, datele culese în sistemul de management caz AURORA în localitațile pilot De exemplu, de la numărul beneficiarilor actuali de beneficii sociale (VMG, ASF, ajutor de încălzire, tichete sociale, ajutoare de urgență) și de la premisa că o bună parte dintre aceștia ar avea nevoie de cel puțin un serviciu social pentru a avea o șansă reală de a își depăși situația de vulnerabilitate (consiliere profesională în cazul adulților apți de muncă, centre de zi pentru copiii cu risc de abandon școlar, cantine sociale pentru persoanele care trăiesc în sărăcie, îngrijire la domiciliu pentru bătrâni sau persoane cu dizabiltăți etc.). Per total, la nivel național exista 218,204 familii beneficiare de venit minim garantat, respectiv 537.326 membri (din date administrative ANPIS pentru trimestru 1 din 2018). Conform datelor primite, cel mult 200.000 de persoane sărace beneficiază acum de servicii sociale (total cumulat din raportările privind persoanele în sau în risc de sărăcie și excluziune socială, copiii cu risc de separare de familie, persoanele fără adăpost, persoanele vârstnice și alți beneficiari).

R6 Recomandăm îmbunătățirea colaborării dintre AJPIS și SPAS-uri în privința raportării datelor

referitoare la beneficiile sociale și numărul beneficiarilor. Această recomandare este bazată pe numărul mare de întrebări pe care l-am primit (în timpul perioadei de completare chestionar) din partea SPAS-urilor cu privire la completarea chestionarului. SPAS-urile au cerut informații și de la AJPIS cu privire la numărul de alocații și indemnizații pentru copii până în 2 ani pentru a completa integral chestionarul. În cadrul derulării acestui studiu am observat că SPAS-urile nu par să dețină o experiență îndelungată cu privire la raportarea datelor și de aceea recomandăm îmbunătățirea colaborării cu AJPIS.


page 44/94

R7 Recomandăm analizarea structurii DGASPC, în funcție de rolul și obligațiile specifice, în

vederea evaluării necesității de a avea un procent atât de mare de angajați cu rol administrativ și de suport, raportat la procentul persoanelor care gestionează propriu-zis serviciile sociale în cadrul DGASPC. Recomandăm că apoi să fie corelate serviciile cu numărul beneficiarilor și al potențialilor beneficiari în fiecare județ.

R8 Recomandăm identificarea de soluții și elaborarea de politici publice care să atragă resursele

umane în domeniul asistenței sociale, pentru completarea numărului de posturi din organigramele SPAS-urilor. În cazul localităților care nu pot atrage singure asistenți sociali cu studii universitare de specialitate sau suficiente persoane pentru a face față volumului mare de muncă în ceea ce privește beneficiile și serviciile sociale (în general în SPAS-urile mici), recomandăm promovarea soluției de a crea echipe mai mari de asistență socială care să lucreze în mai multe SPAS-uri, în funcție de proximitatea geografică. O variantă ar putea fi echipe județene de servicii integrate, plătite/coordonate de DGASPC, care să suplinească nevoile stringente ale comunităților mici, care nu își pot gestiona singure nevoile de asistență socială.

R9 Recomandăm realizarea unei analize statistice între numărul de angajați care realizează muncă

de teren și numărul beneficiarilor (beneficii și servicii). Ulterior acestei analize, recomandăm stabilirea unui prag maxim de beneficiari cu care să lucreze un asistent social care realizează muncă de teren. Dacă este necesară, recomandăm suplimentarea personalului care realizează muncă de teren acolo unde este nevoie, și dotarea corespunzătoare a acestor persoane cu echipamente mobile de colectare de date.

R10 Pentru echipe integrate, având în vedere faptul că Ministerul Muncii a aplicat recent la finanțare

europeană prin POCU pentru consolidarea serviciilor comunitare integrate, recomandăm că echipa de proiect să viziteze cât mai multe dintre localitățile care au răspuns că au echipe integrate, pentru a vedea "la firul ierbii" cum funcționează acestea, problemele pe care le întâmpină și lecțiile învățate de membrii lor în baza experienței acumulate. De asemenea, pentru modificări legislative ulterioare care să conducă la rezultate mai bune în domeniul incluziunii sociale, recomandăm evaluarea măsurii și a modului în care se aplică în mod real Ordinul 630/2017 în aceste localități. Dat fiind faptul că nu există o suprapunere între SPAS-urile care au răspuns că au echipe de servicii integrate în cadrul acestui chestionar și lista comunităților selectate pentru implementarea proiectului SCI (doar 3 din cele 132 sunt incluse în proiectul POCU - vezi fisier SRSS_CHESTIONAR_cu_ESTIMAR.xls pagina 5.S2B2 ECHIPE I RAPORT), recomandăm testarea în timp real a soluțiilor identificate prin acest proiect și în aceste localități (inclusiv punerea la dispoziție a soluțiilor de utilizare de soft, extinderea managementului județean al serviciilor integrate și către aceste echipe și, pe cât posibil, includerea membrilor lor în activitățile de formare livrate prin proiect).

R11 Recomandăm MMJS identificarea de soluții de politică publică și finanțare care să crească în mod semnificativ numărul SPAS-urilor cu echipe de servicii integrate, în următorii doi ani, prin alocarea cu prioritate de resurse umane și activități de formare cel puțin în toate localitățile cu nevoi prioritare de sprijin. Lista SPAS-urilor cu nevoi prioritare de sprijin se poate face conform cu ierarhizarea propusă prin acest studiu - vezi capitol separat.


page 45/94

R12 Recomandăm investiții prioritare în cursuri de formare pentru SPAS-uri astfel încât

• toți angajați SPAS-urilor cu atribuții funcționale directe pe domeniul asistenței sociale să ajungă la nivelul de Cunoștințe bune (tabele și formule simple Excel)

• cel puțin un angajat din echipa integrată din SPAS și cel puțin un angajat din echipă SPAS-urilor care au/furnizează servicii sociale publice (indiferent dacă acestea sunt licențiate sau externalizate dar plătite din bugetul de stat) să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

• toți angajați cu studii universitare de asistență socială să ajungă la nivelul de Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

O primă estimare este • Aproximativ 6000-7000 de angajați din SPAS-uri au nevoie de instruire pentru folosirea

instrumentelor de tip Excel pentru nivelul Cunoștințe bune (tabele și formule simple Excel) - din prelucrarea chestionarului estimarea este de 5762 (tabelul de mai sus și aproximativ) la care se adugă 963 (pentru Management, monitorizare și raportarea serviciilor sociale publice coordonate de SPAS – vezi tabel întrebarea 2b1), probabil exista și o suprapunere cu cei de mai jos (Cunoștințe foarte bune)

• Aproximativ 2000-3000 angajați din SPAS-uri au nevoie de instruire pentru folosirea instrumentelor de tip Excel pentru nivelul Cunoștințe foarte bune (tabele, formule complexe Excel)

R13 Inainte de un program de instruire mare pentru angajați din SPAS-uri, este recomandat să fie

realizată o analiza urmată de deciza MMJS dacă la nivel de SPAS se vor utiliza produse "office" (Word, Excel) de tip COTS (Microsoft) sau "open source" (Libre office, etc). De exemplu în UK se utilizează un software "open office", dar cu suport național (contact center) .

Notă: Recomandarea de publicare cat mai multe date deschise (pentru parteneri din domeniul social, dar și alte persoane fizice/juridice interesate), care are și aspecte business, este inclusă în recomandarea 24 din capitolul Alte recomandări TIC.


page 46/94

8. Analiza cantitativă și calitativă a răspunsurilor pentru setul 3 referitor la aspectele de TIC.

Consideram că întrebările referitoare la aspectele TIC din setul 3 au fost cel mai greu de completat de către SPAS/DGASPC-uri probabil din cauza de cunoștinte TIC limitate de la nivelul SPAS/DGASPC-uri și, poate uneori și la nivelul U.A.T-ului (primărie, consiliul judetean sau sector). Pe ansamblu răspunsurile primite sunt parțial de încredere privind aspectele cantitative, dar ele confirmă multe din așteptările calitative ale echipei de consultanți respectiv

• lipsa de sisteme informatice moderne, abordare insulară și utilizarea încă masivă de hârtie (registre) sau liste simple în aplicații informatice de tip foi de calcul Excel

• probleme de comunicații de date avansate (de tip VPN) cu administratia centrala • lipsa interoperabilitate (schimburi de date avansate cu alte baze de date/sisteme din administrație) dar

și nevoile mari de interoperabilitate (aceasta a fost observația scrisă că text în mai multe comentarii) • grad redus de lucru în echipă între direcția/departamentul/compartimentul/echipa SPAS/DGASPC și

departamentul/compartimentul/echipa TIC din U.A.T. • guvernanța TIC redusă atât din punct de vedere al numarului de specialiști cât și din punct de vedere

concepte și politici generale TIC privind protecția datelor (inclusiv protecția datelor personale) și securitatea sistemelor TIC (cyber security).

Comentariile și explicațiile primite la întrebari confirmă incă o data nevoia urgentă de sistem/sisteme informatice naționale gestionate de MMJS (probabil împreună cu organizațiile subordonate/coordonate ANPIS, ANPD, ANPDCA) pentru asistența socială. Mentionăm și aici că recomandarea noastra este un sistem național integrat de asistența socială (nu trei sisteme interoperabile) cu module (subsistem) comune (registre, management de caz) și specifice domeniilor (beneficii sociale, servicii sociale, dizabilitati și protecția copilului) care să permită o interacțiune cât mai simplă cu beneficiarii și o utilizare cat mai ușoară a specialiștilor din SPAS/DGASPC, mai ales cei mobili cu activitați cros-domenii la beneficiar - vezi capitolul urmator cu recomandările detaliate.

8.1. Întrebarea 3a1. Informații despre comunicații de date (SPAS) Fișier analiză SRSS_chestionar_SET_3_TIC include mai multe detalii inclusiv pentru DGASPC judete

și sectoare București Aproximativ 42% din cei care au răspuns "Nu există" la întrebarea "Care considerați că este stadiul actual al comunicațiilor de date avansate (VPN sau comunicații Internet securizate) pentru interoperabilitate cu sistemele naționale (din administrația centrală ANPIS, ANPD, etc)". Numai 26% au estimat că au comunicații de date "Foarte bune" și 32% au estimat "Există, dar trebuie îmbunătățite". Din totalul de 2594 SPAS-uri au răspuns 2409, respectiv 93% la întrebarea "Care considerați că este stadiul actual al comunicațiilor de date avansate (VPN sau comunicații Internet securizate) pentru interoperabilitate cu sistemele naționale (din administrația centrală ANPIS, ANPD, etc)". Procentual răspunsul a fost astfel: Alternative răspuns la stadiul comunicațiilor de date avansate

Procent

Nu există 42%


page 47/94

Există, dar trebuie îmbunătățite. 26% Foarte bune 32% Medie comunicații de date (vezi detalii mai jos) 1150 Lei fara TVA pe lună, respectiv

aproximativ 260 Euro (la curs de 4.5). Detaliile pe grupe de populație sunt prezentate mai jos și este de subliniat procentul mai mare de răspunsuri "Nu există" la U.A.T-urile cu populație peste 20.000, dar aceste U.A.T-uri nu au specificat aspecte de îmbunătățit. Aspectele generale de îmbunătățit sunt viteza și access-interoperabilitate la baze/aplicații naționale (des menționată), dar sunt menționate probleme de dotare locala (în U.A.T.) și lipsă de personal specializat TIC. GRUPA POPULAȚIE

Număr SPAS-uri care au răspuns la chestionar, dar nu au răspuns la această intrebare

Număr SPAS-uri care au răspuns la întrebare

TOTAL SPAS-uri care au răspuns la întrebare

% "Nu există" din cei care au răspuns

Există, dar trebuie îmbunătățite

Foarte bune

Nu există

a. Peste 1,000,000 1 nu este relevant b. 300,000 < 1,000,000 5

5 0%

c. 200,000 < 300,000 2

2 4 50% d. 100,000 < 200,000 5 1 8 14 57% e. 50,000 < 100,000 1 6 4 10 20 50% f. 30,000 < 50,000 1 9 4 17 30 57% g. 20,000 < 30,000 2 7 1 18 26 69% h. 7,500 < 20,000 14 79 54 97 230 42% i. 3,000 < 7,500 70 306 265 395 966 41% j. 2,000 < 3,000 55 189 163 240 592 41% k. 1,000 < 2,000 31 137 133 199 469 42% l. 500 < 1,000 10 18 4 23 45 51% m. Sub 500 1 3 2 2 7 29%

Total 185 766 631 1012 2409 42% % din cei care au răspuns 32% 26% 42%

% răspunsuri întrebare din total chestionar (total 2594 SPAS-uri) 93% Observațiile/comentariile de îmbunătățire mentionate de respondenți la chestionar includ

• Menționarea de mai multe ori a problemei de viteză • Sublinierea problemelor/aspectelor de securitate • Mai multe sugestii-observații pentru sisteme naționale integrate și pentru interoperabilitate - acces la

bazele de date naționale (ANPIS-AJPIS des menționate) dar și interne: "Comunicarea între autorități, chiar și între acelea din același serviciu județean".

• Sugestie pentru comunicare și schimb de experiență: "Sa existe toate informațiile pe site și un forum de discuțtii pentru clarificarea anumitor aspecte ale problemelor cu care ne confruntăm", dar și rugămintea "PROMPTITUDINE ÎN COLABORARE"

• "Administrația centrală sa creeze un VPN, iar STS să implementeze" - este o abordare sugerată și în studiul RGEAIF - vezi capitolul de recomandări

Detaliile furnizate la întrebarea "Care sunt costurile actuale de comunicații de date pe lună (în Lei fără TVA)? " includ foarte multe valori 0 și doua valori foarte mari (278.875, 56.000). Media pentru cele 704 răspunsuri (minim 100 și maxim 13.882) este de aproximativ 1150 Lei fara TVA pe luna, respectiv aproximativ 260 Euro (la curs de 4.5).


page 48/94

Notă: Suma estimata mai sus de aproximativ 260 EURO reprezinta o medie care probabil este acoperitoare pentru SPAS-urile relative mici (5-10 angajați) și cu serviciile publice în aceeași clădire sau cu sediul în apropierea SPAS-ului. Suma de mai sus poate include și costurile de comunicații date pentru terminale mobile (2-3 terminale mobile estimate la 10-20 Euro pe terminal). Aceasta sumă nu include costurile pentru servicii publice aflate la distanța de sediul SPAS, costuri care ar trebui să fie suportate de U.A.T. (primărie). Recomandarea este că MMJS să analizeze impreună cu Ministerul Finanțelor Publice oportunitatea de subvenționare costuri de comunicații date (MMJS – SPAS) pentru SPAS-urile mici/defavorizate pentru cel putin pe o perioadă de 3-5 ani – vezi capitolele următoare cu recomadările pentru TIC.

page 49/94

8.2. Întrebarea 3a2. Informații despre infrastructura hardware din (SPAS) - existent Fișier analiză SRSS_CHESTIONAR_fara_estimari_SET_3_TIC include mai multe detalii inclusiv

pentru DGASPC judete și sectoare București Echipamente de birotică (funcționale) - DESKTOP/LAPTOP (existent) În tabelele urmatoare de analiza am corelat detaliile furnizate la intrebarea despre "total terminale (funcționale) de tip desktop și/sau laptop pentru angajați din domeniul asistenței sociale" cu răspunsurile la "Total specialiști din aparatul propriu SPAS – fără asistenți personali și fără angajați din servicii sociale publice coordonate de SPAS, dar cumulat și cu servicii externalizate dacă este cazul" (set 2 întrebarea b1). Astfel

• Au răspuns la întrebare 80% (2089) din cele 2600 (SPAS + sectoare București) care au răspuns la chestionar • Media este de aproximativ un calculator la 3 angajați (din organigramă) și la 2 angajați funcționali (vezi și întrebarea 2b1) • Peste 80% din calculatoare sunt mai vechi decât 2017 • Vezi capitolul „Alte recomandări majore TIC” pentru recomadările pentru sprijin (subvenționare) dotare TIC

GRUPA POPULAȚIE Număr SPAS-uri (și

DGASPC sectoare Bucuresti) care au răspuns la întrebare

TOTAL ANGAJAȚI ORGANIGRAMA

TOTAL CALCULATOARE de tip desktop și/sau laptop

din care achizitionate dupa 2017

Medie angajati organigrama în SPAS

Medie calculatoare în SPAS

Medie calculatoare pe angajat din organigrama

% Mai vechi decat 2017

a. Peste 1,000,000 1 232 75 50 232 75.0 0.32 33.3% b. 300,000 < 1,000,000 5 1140 389 92 228 77.8 0.34 76.3% c. 200,000 < 300,000 4 875 351 25 219 87.8 0.40 92.9% d. 100,000 < 200,000 13 1543 617 102 119 47.5 0.40 83.5% e. 50,000 < 100,000 19 3176 643 90 167 33.8 0.20 86.0% f. 30,000 < 50,000 30 834 445 61 28 14.8 0.53 86.3% g. 20,000 < 30,000 27 711 295 58 26 10.9 0.41 80.3% h. 7,500 < 20,000 221 2084 827 137 9 3.7 0.40 83.4% i. 3,000 < 7,500 856 3774 1503 260 4 1.8 0.40 82.7% j. 2,000 < 3,000 494 1577 625 123 3 1.3 0.40 80.3% k. 1,000 < 2,000 385 1086 437 65 3 1.1 0.40 85.1% l. 500 < 1,000 28 108 31 3 4 1.1 0.29 90.3% m. Sub 500 6 4 8 0 1 1.3 2.00 100.0%

0.36

Total 2089 17144 6246 1066 8 3.0 0.36 82.9%

page 50/94

Echipamente de birotică (funcționale) - TABLETE (existent) Referitor la tablete - echipamente mobile (funcționale) pentru specialiști cu activități semnificative în teren se remarcă un număr foarte mic, respectiv 368 tablete, pentru cele 829 SPAS-uri (uri (și DGASPC sectoare Bucuresti) care au răspuns la aceasta întrebare. Aproximativ 4% din total angajați din organigramă au tablete.

• Au răspuns la întrebare 32% (829) din cele 2600 (SPAS + sectoare București) care au răspuns la chestionar

• În baza celor 30% care au răspuns se estimează că 4.4% din angajați (din organigramă) au tablete, respectiv 6.8% din lucrători mobili (vezi și întrebarea 2b1)

• Vezi capitolul „Alte recomandări majore TIC” pentru recomadările pentru sprijin (subvenționare) dotare TIC.

GRUPA POPULAȚIE Număr SPAS-

care au răspuns la întrebare

TOTAL ANGAJAȚI ORGANIGRAMA

TOTAL TABLETE - ECHIPAMENTE MOBILE


b. 300,000 < 1,000,000 2 296 37 37 c. 200,000 < 300,000 2 569 0 0 d. 100,000 < 200,000 9 1055 19 5 e. 50,000 < 100,000 12 1906 11 1 f. 30,000 < 50,000 13 434 10 0 g. 20,000 < 30,000 17 487 4 2 h. 7,500 < 20,000 105 947 45 3 i. 3,000 < 7,500 348 1768 132 29 j. 2,000 < 3,000 172 493 62 11 k. 1,000 < 2,000 134 424 47 13 l. 500 < 1,000 12 55 1 0 m. Sub 500 3 2 0 0

Total 829 8436 368 101 Echipamente de birotică (funcționale) - IMPRIMANTE (existent)


GRUPA POPULAȚIE

Număr SPAS- care au răspuns la întrebare

TOTAL IMPRIMANTE


MEDIE PE SPAS

a. Peste 1,000,000 1 5 0 5.0 b. 300,000 < 1,000,000 5 129 42 25.8 c. 200,000 < 300,000 4 223 15 55.8 d. 100,000 < 200,000 13 248 13 19.1 e. 50,000 < 100,000 19 173 12 9.1 f. 30,000 < 50,000 26 102 14 3.9 g. 20,000 < 30,000 25 65 3 2.6 h. 7,500 < 20,000 194 411 46 2.1 i. 3,000 < 7,500 760 1011 177 1.3 j. 2,000 < 3,000 433 477 82 1.1 k. 1,000 < 2,000 348 376 60 1.1 l. 500 < 1,000 30 33 5 1.1 m. Sub 500 5 5 0 1.0


page 51/94

Total 1863 3258 469 Echipamente de birotică (funcționale) - SCANERE (existent)


GRUPA POPULAȚIE


TOTAL SCANERE


MEDIE PE SPAS


Total 1014 1205 243 Echipamente de birotică (funcționale) - MULTIFUNCȚIONALE


• Vezi capitolul „Alte recomandări majore TIC” pentru recomadările pentru sprijin (subvenționare) dotare TIC

GRUPA POPULAȚIE


TOTAL MULTIFUNCTIONALE


MEDIE PE SPAS


Total 1539 1614 358

page 52/94

8.3. Întrebarea 3a2. Informații despre infrastructura hardware din (SPAS) - stadiu dorit 2020 Fișier analiză SRSS_chestionar_SET3_A2_hardware_2020_SPAS_v12Iul2018.xls

În următorul tabel este prezentată analiza din răspunsurile primite pentru intrebarea 2A. Informații despre infrastructura de hardware primară al aparatului propriul SPAS – fără dotarea din servicii sociale publice coordonate/subordonate SPAS - Stadiu dorit 2020 (pornind de la premiza că va fi același număr de personal în aparatul propriu). Au fost selectate doar răspunsurile primite care au avut valori mai mari că 0 și a fost făcută o medie (din răspunsurile primite) și o estimare pentru toate SPAS-urile de municipii, orașe, comune mai putin DAS București (3180 U.A:T.). Estimarea a fost facută pe grupe de populație. S3A2_TIP GRUPA

POPULATIE TOTAL U.A.T.-uri (localitati)

TOTAL ANGAJATI Organigrama (intrebarea S2B1)

TOTAL LUCRATORI MOBILI (intrebarea S2B1)

NR răspunsuri la intrebarea 3a2

Total Cantitate 2020 din raspunsuri

MEDIE Cantitate 2020 din raspunsuri

TOTAL CANTITATE ESTIMATA 2020

% cantitate 2020 din Total Organig.

% cantitate 2020 din Lucratori Mobili

1. DESKTOP / LAPTOP

b. 300,000 < 1,000,000 6 1,368 53 3 213 71 426 31% c. 200,000 < 300,000 4 875 206 4 374 94 376 43% d. 100,000 < 200,000 14 1,934 336 12 565 48 672 35% e. 50,000 < 100,000 21 3,409 207 16 571 36 756 22% f. 30,000 < 50,000 31 1,038 177 28 590 22 682 66% g. 20,000 < 30,000 31 796 185 24 308 13 403 51% h. 7,500 < 20,000 284 2,461 369 158 740 5 1,420 58%

i. 3,000 < 7,500 1,260 5,166 426 570 1,292 3 3,780 73%

j. 2,000 < 3,000 804 2,158 134 303 482 2 1,608 75%

k. 1,000 < 2,000 624 1,504 106 239 343 2 1,248 83%

l. 500 < 1,000 89 225 2 21 32 2 178 79%

m. Sub 500 12 8 - 3 6 2 24 317% 1. DESKTOP/LAPTOP Total 3,180 20,942 2,200 1,381 5,516 300 11,573 55%

2. TABLETE

b. 300,000 < 1,000,000 6 1,368 53 2 77 39 234 17% 443% c. 200,000 < 300,000 4 875 206 2 83 42 168 19% 82% d. 100,000 < 200,000 14 1,934 336 8 178 23 322 17% 96% e. 50,000 < 100,000 21 3,409 207 10 137 14 294 9% 142% f. 30,000 < 50,000 31 1,038 177 12 131 11 341 33% 193%


page 53/94

S3A2_TIP GRUPA POPULATIE

TOTAL U.A.T.-uri (localitati)









g. 20,000 < 30,000 31 796 185 16 130 9 279 35% 151% h. 7,500 < 20,000 284 2,461 369 98 374 4 1,136 46% 308%

i. 3,000 < 7,500 1,260 5,166 426 317 624 2 2,520 49% 592%

j. 2,000 < 3,000 804 2,158 134 163 238 2 1,608 75% 1203%

k. 1,000 < 2,000 624 1,504 106 120 178 2 1,248 83% 1176%

l. 500 < 1,000 89 225 2 12 19 2 178 79% 10595%

m. Sub 500 12 8 - 3 12 4 48 635% 2. TABLETE Total 3,180 20,942 2,200 763 2,181 154 8,376 40% 381%

4. IMPRIMANTE

b. 300,000 < 1,000,000 6 1,368 53 3 65 22 132 c. 200,000 < 300,000 4 875 206 4 255 64 256 d. 100,000 < 200,000 14 1,934 336 9 215 24 336 e. 50,000 < 100,000 21 3,409 207 14 140 10 210 f. 30,000 < 50,000 31 1,038 177 22 173 8 248 g. 20,000 < 30,000 31 796 185 18 95 6 186 h. 7,500 < 20,000 284 2,461 369 124 386 4 1,136 i. 3,000 < 7,500 1,260 5,166 426 465 840 2 2,520 j. 2,000 < 3,000 804 2,158 134 262 391 2 1,608 k. 1,000 < 2,000 624 1,504 106 197 260 2 1,248 l. 500 < 1,000 89 225 2 16 20 2 178 m. Sub 500 12 8 - 3 5 2 24 4. IMPRIMANTE Total 3,180 20,942 2,200 1,137 2,845 148 8,082

5. SCANERE

b. 300,000 < 1,000,000 6 1,368 53 3 14 5 30 c. 200,000 < 300,000 4 875 206 4 65 17 68 d. 100,000 < 200,000 14 1,934 336 7 52 8 112 e. 50,000 < 100,000 21 3,409 207 6 28 5 105 f. 30,000 < 50,000 31 1,038 177 18 59 4 124 g. 20,000 < 30,000 31 796 185 13 42 4 124 h. 7,500 < 20,000 284 2,461 369 107 212 2 568 i. 3,000 < 7,500 1,260 5,166 426 419 627 2 2,520 j. 2,000 < 3,000 804 2,158 134 233 294 2 1,608


page 54/94

S3A2_TIP GRUPA POPULATIE

TOTAL U.A.T.-uri (localitati)









k. 1,000 < 2,000 624 1,504 106 172 206 2 1,248 l. 500 < 1,000 89 225 2 15 18 2 178 m. Sub 500 12 8 - 3 4 2 24

5. SCANERE Total 3,180 20,942 2,200 1,000 1,621 55 6,709

6. MULTI-FUNCTIONALE

b. 300,000 < 1,000,000 6 1,368 53 3 21 7 42 c. 200,000 < 300,000 4 875 206 4 79 20 80 d. 100,000 < 200,000 14 1,934 336 11 180 17 238 e. 50,000 < 100,000 21 3,409 207 14 93 7 147 f. 30,000 < 50,000 31 1,038 177 26 112 5 155 g. 20,000 < 30,000 31 796 185 23 77 4 124 h. 7,500 < 20,000 284 2,461 369 132 251 2 568

i. 3,000 < 7,500 1,260 5,166 426 461 665 2 2,520

j. 2,000 < 3,000 804 2,158 134 243 308 2 1,608

k. 1,000 < 2,000 624 1,504 106 176 230 2 1,248

l. 500 < 1,000 89 225 2 11 13 2 178

m. Sub 500 12 8 - 3 3 1 12 6. MULTIFUNCTIONALE Total 3,180 20,942 2,200 1,107 2,032 71 6,920

Analiza detaliilor de mai sus conduce la recomandarea majoră (mai multe detalii în capitolul de alte recomandări pentru TIC) că pachetul suport din partea administrației centrale MMJS pentru SPAS-uri sa fie compus din:

• 2 desktop-uri (laptopuri dacă se dorește lucru de la distanță cu specialiști care eventual acoperă mai multe comune) • 2 tablete terminale mobile • 1 echipament multifuncțional (imprimantă, scanner,..)

O altă observație majoră este corelarea mai bună a estimărilor privind numărul de lucrători mobili și cerințele de tablete/echipamente mobile. Estimarea actuală indică o nevoie de 381% față de numărul estimat de lucrători mobili.

page 55/94

8.4. Întrebarea 3b1. Aplicații/sisteme software utilizate în DGASPC Fișier analiză SRSS_chestionar_SET_3_TIC include mai multe detalii inclusiv pentru DGASPC judete

și sectoare București Concluziile principale sunt prezentate în tabelul de mai jos, dar din analiza datelor se observă o abordare insulară pentru sistemele informatice la nivel de DGASPC cu date gestionate în mai multe aplicații software și/ sau pe Excel-hârtie. Notă: Pentru completarea chestionarului a fost recomandat să se completeze EXCEL dacă se utilizează hârtie sau sisteme informatice simple de tip Excel. Multe DGAS-uri au completat diverse combinații de cuvinte conținând hartie, Excel, Word. Concluzia cea mai importantă este că viitorul sistem național va trebui să automatizeze toate funcțiile principale DGASPC cu acoperire națională și să permită o integrare facilă cu sistemele locale DGASPC (contabilitate, salarii, beneficii locale, logistică servicii sociale publice, etc). Pentru servicii sociale putem sa concluzionăm și că sunt folosite foarte puține aplicații software și în special se utilizează evidențe simple în Excel (sau Word, Office...) sau chiar pe hârtie (registre).

APLICAȚII/SISTEME SOFTWARE UTILIZATE ÎN SPAS-URI

CONCLUZII

1. Evidență persoane cu dizabilități (evidența certificatelor de handicap)

Majoritatea DGASPC-urilor au menționat că folosesc D-SMART (furnizor SeeSoft Consulting). Câteva DGASPC-uri au menționat că folosesc și Excel/hârtie simultan sau alte aplicații (Călărași). Caraș-Severin nu a furnizat nume de aplicație, probabil este o dezvoltare proprie. Constanța a menționat ASSYS (furnizor Larsen Consulting Service). DGASPC Sectoarele București au răspuns în pagina de SPAS. Toate aceste aplicații locale raportează acum în Registru Național al Persoanelor cu Handicap.

2. Plata beneficiilor pentru persoanele cu dizabilități

3. Registru unic (lista) consolidată (la nivel de DGASPC) a beneficiarilor de servicii sociale (inclusiv consiliere)

Raspunsurile nu sunt relevante. Foarte puțini folosesc sisteme/aplicații informatice mai avansate. Majoritatea răspunsurilor sunt Excel (word) și hârtie. Pentru punctul 4 Management de caz copii, CWMTIS este menționat de 19 ori (fără București), și de câteva ori CWMTIS este menționat împreună cu Excel, Word. Din răspunsurile primite se deduce că nu au fost înțelese subpunctele 3 și 6 referitor la softul de "Registru Unic" și "Contact center (call center)". Pentru servicii sociale putem să concluzionăm că sunt folosite foarte puține aplicații software și în special se utilizează evidențe simple în Excel sau chiar pe hârtie.

4. Managementul de caz/planuri de măsuri servicii sociale, servicii integrate complexe pentru copii

5. Managementul de caz/planuri de măsuri servicii sociale, servicii intergate complexe pentru adulți

6. Contact center (call center) pentru urgențe și reclamații (abuzuri, etc...)

Recomandări principale (vezi capitol separat) • Stabilirea unui proces și a unor răspunderi clare pe fluxul de plată între nivelul local (DGASPC)

și nivelul național (MMJS, ANPIS, ANPD) pentru plata beneficiilor suportate din bugetul de stat (național) pentru persoane cu handicap

• Realizarea unui nomenclator național cu beneficii cash și non-cash, atât național, cât și local pentru persoane cu handicap


page 56/94

• Realizarea unui singur modul (subsistem) pentru managementul de caz, atât pentru copii, cât și pentru adulți, cat și alte persoane cu vulnerabilitate

• Contact center (call center) pentru urgențe și reclamații (abuzuri, etc...) va trebui să fie integrat cu Registru unic (lista) beneficiarilor de servicii sociale și Managementul de caz

• Sistemul/sistemele naționale vor trebui sa fie integrate cu aplicațiile locale ERP-logistice (contabilitate, salarii, stocuri, aprovizionare, etc).

Alte observații/concluzii generale • Majoritatea DGASP-urilor au menționat că utilizează aplicațiile locale ERP-logistice

(contabilitate, salarii, stocuri, aprovizionare, etc) de la furnizori diverși (CIEL, SOBIS, INDECO, PROSOFT, ASESOFT, etc).

• Câteva DGASP-uri au menționat că au dezvoltat sisteme de management de caz (monitorizare) proprii (Dambovița, Calarasi )

8.5. Întrebarea 3b2. Aplicații/sisteme software utilizate în SPAS-uri Fișiere analiză SRSS_chestionar_SET3_B2_a_sumar_software_SPAS.xls pentru SPAS-uri municipii,

orașe, comune (inclusiv București că și municipiul) SRSS_chestionar_SET_3_TIC include mai multe detalii inclusiv pentru DGASPC sectoare București

Concluziile principale sunt (i) o utilizare limitată a aplicațiilor software în SPAS-uri (municipii, orase, comune și sectoarele municipiului București) și (iii) o lipsă de experiența din partea SPAS-urilor în a completa chestionare complexe referitoare la sisteme software. Notă: Pentru completarea chestionarului a fost recomandat să se completeze EXCEL dacă se utilizează hârtie sau sisteme informatice simple de tip Excel. Multe SPAS-uri au completat diverse combinații de cuvinte conținând hartie, Excel, Word. Pentru servicii sociale putem sa concluzionăm că sunt folosite foarte puține aplicații software și în special se utilizeaza evidențe simple în Excel (sau Word, office...) sau chiar pe hârtie (registre)

APLICAȚII/SISTEME SOFTWARE UTILIZATE ÎN SPAS-URI

CONCLUZII

1. Beneficii sociale naționale (plătite din bugetul de stat) pentru familiile/gospodăriile sărace (VMG, ASF, Încalzire)

Aproximativ 30%-45% din SPAS-uri folosesc sisteme software, dar multe din SPAS-uri au spus că folosesc și Excel (hârtie)

2. Alte beneficii naționale (ASC, ICC ...) Raspunsurile nu sunt relevante - sub 10% folosesc sisteme/aplicații informatice mai avansate.

Din răspunsurile primite se deduce că nu au fost întelese subpunctele 5 și 7 referitoare la softul de "Registru Unic" și "Contact center (call center)" Pentru servicii sociale putem să concluzionăm că sunt folosite foarte puține aplicații software și în special se utilizează evidențe simple în Excel sau chiar pe hârtie.

3. Beneficii locale 4. Monitorizarea/managementul asistenților

personali și/sau indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități

5. Registru unic (lista) beneficiarilor de servicii sociale (inclusiv consiliere)

6. Managementul de caz/planuri de masuri servicii sociale, servicii integrate complexe

7. Contact center (call center) pentru urgențe și reclamații (abuzuri, etc...)


page 57/94

Recomandări principale din analiza răspunsurilor la intrebare (vezi capitol recomandări )

• Trebuie stabilite procesul și răspunderile actorilor locali și naționali pentru beneficiile sociale (cash și non-cash) plătite din bugetul național (subpunctele 1 și 2 de la întrebarea 3b2. Aplicații/sisteme software utilizate în SPAS-uri)

• Odată stabilite procesele și răspunderile actorilor locali și naționali, noul soft (e-Asistență) va trebui fie (i) să asigure interfețe pentru preluarea directă a datelor, fie (ii) integrarea cu aplicații soft locale utilizate pentru beneficii (naționale și locale)

• Va trebui asigurată integrarea cu aplicațiile specifice de logistică (ERP, stocuri, etc) pentru servicii sociale publice.

• Contact center (call center) pentru urgențe și reclamații (abuzuri, etc...) va trebui să fie integrat cu Registrul unic (lista) al beneficiarilor de servicii sociale și Managementul de caz

Alte observații/concluzii generale • La alte domenii au mai fost specificate aplicații soft (cu impact pe domeniul analizat) pentru

cantine, tichete grădiniță, registru de intrare-ieșire, precum și aplicații soft de contabilitate, taxe&impozite, buget (inclusiv raportare FOREXEBUG), resurse umane - salarii (subpunctele alte domenii)

• Încă în cateva SPAS-uri se utilizează tehnologii vechi de tip Foxbase/Dbase • Mai multe SPAS-uri au menționat accesul la aplicația (hub date fiscale) PATRINVEN • Câteva SPAS-uri au spus că au dezvoltat cu resurse proprii (Sibiu - Serviciul Informatic al

Primăriei Sibiu) • A fost menționat că E.ON ENERGIE PLATFORMA BENEFICIARI GAZ are o aplicație-

platformă pentru beneficiari de ajutor de încălzire care este utilizată de anumite SPAS-uri Răspunsurile relevante au fost pentru prima (sub)intrebarea referitoare la sistemele aplicații/sisteme software utilizate în SPAS pentru beneficii sociale naționale (plătite din bugetul de stat).

Sistemele aplicații/sisteme software utilizate în SPAS

Număr SPAS-uri care au răspuns la chestionar

Total Populatie

% din total localitati care au răspuns la întrebare

% din total populatie

% SOFT din localitatile care au răspuns la intrebare

% SOFT din POPULATIE din localitatile care au răspuns la intrebare

EXCEL și/sau HARTIE 1198 6,350,855 46% 29% PROBABIL EXCEL și/sau HARTIE (cei care nu au răspuns la acesta intrebare) 597 5,377,411 23% 25% SOFT 805 10,125,997 31% 46% 40% 61% Total 2600 21,854,263 100% 100%

Printr-o căutare relativă a fost realizată următoarea analiza sumară pentru lista principalilor furnizori de soft pentru aplicații/sisteme software utilizate în SPAS pentru beneficii sociale naționale (plătite din bugetul de stat). Căutarea este relativă deoarece exista mai multe SPAS care folosesc mai multe softuri și/sau softuri simultan cu aplicații EXCEL (hârtie ....) NUME COMPANIE

NUME SOFTWARE

WEB Nr. apariții (din 805 răspunsuri)

Observații

SOBIS APLxPERT www.sobis.ro 155 Căutare după APLXPERT sau APLXPERT sau SOBIS

PROIECTE ASISTENTA www.asistentasociala.inf 95 Căutare după ASISTENTA


page 58/94

SOFT NET SOCIALA o Socială sau PROIECTE SOFT NET Aparent are și alternativă/variantă în cloud

CENTRUL DE CALCUL PIATRA NEAMT

Diverse module (VMG)

www.ctce.ro 71 Se poate să existe utilizări ale softului de bază de date legilslative

Căutare după (PIATRA NEAMT și nu GRUP SOFT) sau CTCE

INDECOSOFT ASISOC www.indecosoft.ro 59 Căutare după INDECO sau ASISOC

GAMISOFT GAMISOFT www.comandasoft.srl 46 Căutare după GAMISOFT sau COMANDASOFT

ARA SOFTWARE GROUP

DAVA www.adsoft.ro 27 Căutare după DAVA sau ARASOFTWARE sau ADSOFT

PFA TUTUNARU MIHAELA

BEN.PREST www.soft-it.ro 27 Căutare după TUTUNARU sau BEN.PREST sau SOFT-IT

SOLUTIONS DEVELOPEMENT GROUP SRL SUCEAVA

INFOPRIM www.sdg.ro 22 Căutare după SOLUTIONS DEVELOPMENT sau INFOPRIM

SIMASOFT Cluj-Napoca

Diverse module (VMG, ASF, Incalzire etc.)

www.simasoft.ro 21 Căutare după SIMASOFT

În tabelul următor este prezentată analiza din punct de vedere utilizare soft (altul decât EXCEL-HÂRTIE) pe grupe de populație. Se observă utilzarea din ce în ce mai redusă cu cât localitatea are un număr mai redus de locuitori (este intr-o grupă mai mică). GRUPĂ POPULAȚIE EXCEL-

HARTIE (și similare, word, email, office

PROBABIL EXCEL-HÂRTIE - cei care nu au răspuns la această intrebare (dar au răspuns la chestionar)

SOFT TOTAL SPAS-uri care au răspuns

% SOFT din număr localități (care au răspuns la chestionar)

% SOFT din număr localitati care au răspuns la întrebare

a. Peste 1,000q,000 1 1 răspuns nerelevant b. 300,000 < 1,000,000 1 2 7 10 70% 88% c. 200,000 < 300,000 1 1 3 5 60% 75% d. 100,000 < 200,000 4

10 14 71% 71%

e. 50,000 < 100,000 4 1 16 21 76% 80% f. 30,000 < 50,000 7 5 19 31 61% 73% g. 20,000 < 30,000 11 1 16 28 57% 59% h. 7,500 < 20,000 102 41 101 244 41% 50% i. 3,000 < 7,500 476 219 341 1036 33% 42% j. 2,000 < 3,000 296 168 183 647 28% 38% k. 1,000 < 2,000 261 135 104 500 21% 28% l. 500 < 1,000 30 20 5 55 9% 14% m. Sub 500 5 3

8 0% 0%

Total 1198 597 805 2600 31% 40%


page 59/94

8.6. Întrebarea 3c. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) Fișier analiză SRSS_chestionar_SET_3_TIC

Desi această întrebare (3c) nu este critică pentru arhitectura viitoarelor sisteme informatice pentru asistența socială (inclusiv servicii sociale), subliniem că pentru exploatarea cu succes și cu riscuri căt mai mici a sistemelor viitoare informatice pentru asistența socială va fi foarte importantă identificarea capacităților de administrare TIC din U.A.T. (primarie, consiliul) și nu numai din direcția/departamentul/compartimentul/echipa SPAS/DGASPC-uri. Concluzie majoră: • Capacitatea de resurse umane TIC în U.A.T-uri este și va fi destul de limitată din cauza

competiției foarte mari pentru specialiști TIC și salariilor din domeniul TIC Notă: un studiu privind domeniul TIC și salariilor din domeniul TIC există la http://www.brainspotting.ro/it-talent-map/itc-talent-map/

Recomandări importante pentru viitoarele rapoarte/analize privind guvernanța TIC: • Deoarece capacitatea de resurse umane TIC în U.A.T-uri este și va fi destul de limitată

recomandarea este că sistemul/sistemele informatice pentru asistența socială să fie cât mai ușor de administrat, cu efortul principal de administrare (tehnic și logistic-contractual) la nivel administrație centrală • Pentru viitor întrebarea/raportarea privind guvernanța TIC este recomandat să fie defalcată

pe total U.A.T. și pe SPAS/DGASPC-uri (acolo unde există și specialiști la nivel de departament//direcție/compartiment echipă de asistență socială.

• Este recomandat să înceapă imediat instruirea pe domeniile cheie privind protecția datelor personale, securitatea sistemelor TIC (date și controlul accesului), concepte TIC pentru continuitate ("business continuity") și salvare regulată ("backup/restore/archiving")

• Metodologia și explicațiile pentru răspunsuri recomandăm să fie realizate foarte detaliat.

Ca pași viitori sugerăm: • Analiza statistică privind capacitatea TIC dpdv guvernanță (resurse umane) TIC pe eșantion

semnificativ SPAS/DGASPC - cât mai curând (semestrul 1 din 2019). • Începere raportare regulată la nivel național (vezi recomandări) preferabil din semestrul 1 din 2019,

chiar dacă primul set de raportare va avea încă probleme de calitate. • Analiza națională (cu răspunsurile detaliate de la toate U.A.T.-urile) trebuie finalizată în perioada de

dezvoltare soft a noului/noilor sistem/sisteme informatice, pentru că recomandările și concluziile acestei analize să fie incluse în următoarele raportări naționale și, mai ales, în partea de instruire premergătoare treceri în exploatarea (operaționalizare) noului/noilor sistem/sisteme informatice

• Instruire pe domenii cheie TIC generale privind protectia datelor personale, securitatea sistemele TIC, și continuitatea operațională.

8.6.1. Întrebarea 3c1. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) numărul de specialiști TIC din tot UAT-ul

La prima (sub)întrebare din grupa 3c referitoare la numărul de specialiști TIC din tot UAT-ul, noi (echipa de consultanți) considerăm că răspunsurile cantitative sunt parțial relevante deoarece numai 389 de SPAS/DGASPC-uri (din 2640 respondenți) au răspuns la această întrebare. Probabil a existat și neînțelegerea că întrebarea se referă la toți specialiștii TIC și nu doar la cei din direcția/departamentul/compartimentul/echipa (funțională) de asistența socială.


page 60/94

Din tabelul de mai jos cu număr de respondenți pentru această (sub) intrebare se poate concluziona că mai multe SPAS/DGASPC-uri au răspuns cu numărul propriu de specialiști TIC unde aceștia există (în direcția/departamentul/compartimentul/echipa) și nu au răspuns sau au răspuns parțial cu numărul de specialiști TIC din tot UAT. Detalii semnficative din răspunsul la chestionar: NUMĂR SPAS/DGASPC-uri care au răspuns cu un număr diferit de 0

DGASPC JUDET

DGASPC SECTOR

SPAS PRIMARIE

TOTAL

Numărul de specialiști TIC din tot UAT-ul dvs. (nu doar din DGASPC sau SPAS)

8 3 378 389

din care: • Echipa management TIC - director/șef de

echipă IT, director adjunct, etc 0 4 70 74

• Echipa internă TIC 10 4 161 175

• Echipa de administrare outsourcing 4 1 174 179

page 61/94

În tabelul de mai jos au fost selectate doar SPAS/DGASPC-uri care au răspuns la punctul (cheia de verificare) cu numărul de specialiști TIC - repetam că noi (echipa de consultanți) considerăm că răspunsurile cantitative sunt parțial relevante, dar indică că este o nevoie majoră de analiză detaliată TIP ORGANIZAȚIE

GRUPA POPULAȚIE

Număr respondenți chestuinar

NUMĂR RESPONDENȚI intrebare curenta 3C1

TOTAL Specialiști TIC din UAT

din care MEDIE specialiști TIC pe UAT

Echipa management TIC

Echipa internă TIC

Echipa de administrare outsourcing

DGASPC JUDET b. 300,000 < 1,000,000 35 6 17% 7 0 6 0 1.17 c. 200,000 < 300,000 5 2 40% 4 0 0 2 2.00

DGASPC JUDET Total 40 40 20% 11 0 6 2 1.38

DGASPC SECTOR

b. 300,000 < 1,000,000 5 3 60% 21 5 20 0 7.00 c. 200,000 < 300,000 1 nu a fost primit răspuns de la nici un SPAS

DGASPC SECTOR Total 6 3 50% 21 5 20 0 7.00 SPAS PRIMĂRIE a. Peste 1,000,000 1 nu a fost primit răspuns de la SPAS municipiul Bucuresti

b. 300,000 < 1,000,000 5 4 80% 9 2 2 2 2.25 c. 200,000 < 300,000 4 2 50% 10 1 1 1 5.00 d. 100,000 < 200,000 14 7 50% 38 6 34 10 5.43 e. 50,000 < 100,000 21 12 57% 47 5 31 5 3.92 f. 30,000 < 50,000 31 16 52% 28 2 16 5 1.75 g. 20,000 < 30,000 28 15 54% 24 5 14 2 1.60 h. 7,500 < 20,000 244 61 25% 91 12 45 12 1.49 i. 3,000 < 7,500 1036 139 13% 348 29 98 37 2.50 j. 2,000 < 3,000 647 54 8% 145 10 29 13 2.69 k. 1,000 < 2,000 500 62 12% 136 9 39 6 2.19 l. 500 < 1,000 55 6 11% 8 0 4 2 1.33 m. Sub 500 8 nu a fost primit răspuns de la nici un SPAS

SPAS PRIMARIE Total 2594 378 15% 884 81 313 95 2.34

TOTAL GENERAL 2640 389 15% 916 86 339 97 2.35 Total cei care au răspuns diferit de 0 916 97 403 238

8.6.2. Întrebarea 3c1 și 3c2. Guvernanță Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) - Responsabilități majore Și în baza experienței noastre (consultanți) credem că răspunsurile privind (sub) întrebarea Guvernanță TIC - Responsabilități majore sunt parțial relevante. Mediile scad semnificativ când se face corelarea cu răspunsurile la întrebarea anterioră (Guvernanță TIC - numărul de specialiști TIC).


page 62/94

TIP ORGANIZAȚIE

GRUPA POPULAȚIE Număr respondenți chestuinar

% Răspuns DA 3C2_1 Există definit Responsabil cu Protecția Datelor .

% Răspuns DA 3C2_2 Există definit Responsabil cu Securitatea Datelor

% Răspuns DA 3C2_3 Există politici TIC de continuitate și salvare regulată

% Răspuns DA 3C2_4 Există politici TIC pentru securitate și control acces la sistemele software

% Răspuns DA 3C2_5 Există politici TIC pentru protecția datelor personale

DGASPC JUDET b. 300,000 < 1,000,000 35 43% 14% 31% 37% 26% c. 200,000 < 300,000 5 60% 60% 60% 40% 40%

DGASPC JUDET % DA 40 45% 20% 35% 38% 28% DGASPC JUDET % DA numai pentru cei care au răspuns la (sub) întrebarea cu număr specialiști TIC

8 15% 8% 10% 10% 8%

DGASPC SECTOR

b. 300,000 < 1,000,000 5 60% 40% 20% 20% 40% c. 200,000 < 300,000 1 100% 100% 100% 100% 100%

DGASPC SECTOR % 6 67% 50% 33% 33% 50% DGASPC % DA numai pentru cei care au răspuns la (sub) întrebarea cu număr specialiști TIC

33% 33% 17% 17% 33%

SPAS PRIMARIE

a. Peste 1,000,000 1 100% 0% 0% 0% 0% b. 300,000 < 1,000,000 5 80% 80% 80% 80% 60% c. 200,000 < 300,000 4 75% 50% 50% 75% 75% d. 100,000 < 200,000 14 79% 79% 79% 71% 64% e. 50,000 < 100,000 21 62% 62% 62% 67% 62% f. 30,000 < 50,000 31 48% 42% 42% 52% 42% g. 20,000 < 30,000 28 54% 21% 32% 36% 21% h. 7,500 < 20,000 244 53% 36% 33% 34% 36% i. 3,000 < 7,500 1036 39% 26% 19% 20% 19% j. 2,000 < 3,000 647 35% 23% 13% 15% 17% k. 1,000 < 2,000 500 37% 22% 16% 17% 17% l. 500 < 1,000 55 36% 25% 11% 7% 7% m. Sub 500 8 13% 0% 0% 0% 13%

SPAS PRIMARIE Total 2594 40% 26% 19% 21% 21% SPAS PRIMARIE % DA numai pentru cei care au răspuns la (sub) întrebarea cu număr specialiști TIC 10% 8% 7% 8% 7% 10%

TOTAL 2640 40% 26% 20% 21% 21% SPAS PRIMARIE % DA numai pentru cei care au răspuns la (sub) întrebarea cu număr specialiști TIC 10% 8% 7% 8% 7% 10%

page 63/94

8.7. Lecții învățate din setul 3 de întrebări referitoare la Tehnologia Informației și Comunicațiilor

Principalele lecții invățate sunt

• Întrebare/raportarea privind numărul de calculatoare trebuie legată (mutată în capitolul) de aspectele de resurse umane - vezi diferențele actuale privind numărul estimat de lucrători mobili și cererea pentru terminale mobile (tableta).

• Pentru viitor întrebarea/raportarea privind guvernanța TIC este recomandat să fie defalcată pe total U.A.T. și pe SPAS/DGASPC-uri (acolo unde există și specialiști la nivel de departament//direcție/compartiment echipă de asistență socială.

• Metodologia și explicațiile pentru răspunsuri trebuie să fie realizate foarte detaliat.


page 64/94

9. Recomandare principală a prezentului studiu este implementarea (dezvoltarea) unui singur sistem informatic integrat și centralizat (național) denumit generic “e-Asistență Socială” pentru activitățile de administrare, management și plăți specifice domeniilor: beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială

Notă: Acest proiect nu a avut că scop o analiză detaliată pentru viitoarele sisteme informatice. Recomandările sunt elaborate în baza: discuțiilor din cadrul proiectului, detaliilor/observațiilor din răspunsurile la chestionar și experienței consultanților. În discuțiile din etapa de început a proiectului a fost identificată următoarea direcție-ipoteza principală pentru viitoarea arhitectură informatică pentru sistemele operate acum la nivel de DGASP. Astfel, funcțiile operate acum la nivel local DGASPC pentru sistemul de protecția copilului și evidența persoanelor cu dizabilitate (inclusiv aspectele de plată beneficii/drepturi din buget de stat) vor fi complet înlocuite (migrate dpdv date) către sistemul/sistemele informatice (operționale) naționale MMJS. În baza datelor și detaliilor primite în timpul proiectului și a experienței consultanților, recomandarea noastră principală (dpdv TIC) este implementarea (dezvoltarea) unui singur sistem informatic integrat și centralizat (național) denumit generic “e-Asistență Socială” pentru activitățile de administrare, management și plăți specifice domeniilor: beneficiilor și servicii sociale, protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și inspecție socială. Actorii instituționali principali pentru viitorul sistem integrat sunt DPBS, DPSS și UpTI din MMJS, ANPDCA, ANPD și ANPIS. Sistemul integrat e-Asistență Socială va include (diagrama și principalele sisteme/module/capabilități sunt prezentate mai jos):

• Portal (integrat în portalul unic MMJS , denumit generic HUB de servicii MMJS) cu interfețe (web) pentru beneficiar (A2C) și operatori din SPAS/DGASP-uri (pentru operare manuală de către SPAS-urile cu capacităti reduse) și cu capabilitați de integrare A2A (pentru U.A.T.-urile care dispun de sisteme informatice performante).

• Module (subsisteme) pentru gestiunea proceselor și detaliilor specifice domeniilor: o Beneficii sociale: o Servicii sociale, o Protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţ, o Protecţiei şi promovării drepturilor copilului și adopție, o Inspecția socială

• Module (subsisteme) comune (cros domenii de business): registre (furnizori servicii sociale, beneficiari), plăți (beneficii/drepturi/ subvenții cash și non cash), management de caz (back office și front office, vezi diagramă integrare sistem existent Aurora), petiții și sesizări, etc.

• Module (subsisteme) comune: o registre (furnizori servicii sociale, beneficiari), o plăți (beneficii/drepturi cash și non cash), o management de caz (back office și front office, vezi diagramă integrare sistem existent

Aurora), o petiții și sesizări,

• Module (subsisteme) administrare: nomenclatoare generale și administrare utilizator, drepturi de acces și roluri

• Interoperabilitate și depozit de date cu capabilități de raportare avansate - inclus în Sistemul Interoperabilitate, Depozit de date (Big Data), Analiză și Raportare Complexă


page 65/94

Sistemul integrat e-Asistență Socială va trebui proiectat pentru 25.000-30.000 de utilizatori interni (administrația centrală și locală). Trebuie subliniat faptul că sistemul integrat e-Asistență Socială va fi utilizat de foarte mulți specialiști din SPAS-uri municipii, orașe, comune (estimat 17.000) din care peste 50% (aproximativ 9.000) vor fi lucrători mobili cu activități (anchete sociale, management de caz, culgere date dpdv inspecție socială) la beneficiar și care au nevoie de interfață și mod de lucru cât mai simple, intuitive pe un terminal mobil (tabletă), care să fie utilizat cros-domenii (domeniile de business de mai sus, dar în viitor și alte domenii din MMJS cum ar fi ocupare-somaj și/sau din alte ministere: Educație, Sănătate). Din punct de vedere arhitectura recomandăm

• Arhitectura centralizată, respectiv baza/baze de date națională/naționale (fără baza/baze de date locale în SPAS/DGASPC-uri, probabil diferite pentru sistemul operțional și depozitul de date),

• Interfețele utilizator final (front office) de tip web (de fapt sunt Web deja și la SAFIR-ANPIS și AURORA) și, în consecință, dotarea SPAS-urilor este minimală (nu este nevoie de calculatoare sau servere performante locale).

• “E-acreditare” este un subsitem (funcțional) care este inclus în sistemul e-Asistenta – vezi detalii în subcapitolele următoare

Astfel, sistemul integrat e-Asistență Socială va înlocui și extinde:

• prezentul sistem național SAFIR pentru evidența beneficiarilor și plata beneficiilor sociale (gestionat de ANPIS),

• sistemele locale utilizate în DGASPC pentru persoanele cu dizabilități (evidență beneficiari, certificate și plată beneficii/drepturi persoane; în marea majoritate a DGASPC-urilor se utilizează aplicația numită D-SMART - vezi răspunsuri intrebarea 3B1).

• sistemele locale utilizate în DGASPC pentru protecția copiilor (în multe cazurilor se utilizează foi de calcul Excel, registre - format hârtie și, mai rar, se utilizează aplicația CWMTIS - vezi răspunsuri la întrebarea 3B1).

După cum se observă, recomandarea noastră este pentru un sistem integrat e-Asistență Socială și nu pentru trei sisteme cum este abordarea actuală MMJS și a organizațiilor subordonate/coordonate (ANPIS, ANPD, ANPDCA). Abordarea actuală are riscul major de dublare/multiplicare module tehnice "fundație" (nomenclatoare, administrare utilizatori/roluri) și riscul major de mai multe sisteme/aplicatii management de caz pentru lucrătorii mobili din SPAS-uri (un sistem și interfață pentru beneficii și servicii sociale, un alt sistem și interfață pentru protecția copilului). Abordarea propusă cu un singur sistem integrat e-Asistență Socială va permite optimizarea resurselor (umane și financiare) pentru dezvoltare, instruire și, uzual minimizată administrare-utilizare. Abordarea propusă va permite o interacțiune cât mai simplă cu beneficiarii (posibili și existenți) și o utilizare cât mai ușoară din partea specialiștilor operaționali din SPAS/DGASPC și va evita riscul "rucsacului" de terminale mobile (tablete) și/sau aplicații/interfete pentru lucrătorii mobili din SPAS-uri. Suprapunerea, riscul de utilizare a două sisteme de management de caz diferite și dublă finanțare pentru abordarea curenta MMJS și ANPDCA, respectiv a două sisteme/subsisteme de management de caz diferite (unul în sistemul de beneficii și servicii sociale și altul în sistemul de protecție copii) este pentru minim 6000, respectiv o medie națională minimă de 2 angajați pe SPAS (fața de 5 pentru toate activitațile funcționale din SPAS-uri). R14 De asemenea recomandăm insistent un singur (sub) sistem de management de caz inclus în

sistemul integrat e-Asistență Socială care să fie utilizat și pentru nevoile altor organizații din MMJS (ANOFM), Ministerul Sănătății și Ministerul Educației (subliniem încă o dată că sistemul integrat e-Asistență Socială va trebui să gestioneze toți copiii din România, datorită beneficiului universal alocație de stat).


page 66/94

9.1. Estimări cantitative pentru viitorul sistem integrat e-Asistența Socială Estimarea privind numărul de utilizatori este de 25.000-30.000, dintre care aproximativ 9.000 mobili. Aceste cifre sunt explicate și defalcate astfel:

• aproximativ 7.000 în DGASPC (judete și sectoare) – aproximativ 150 angajați (utilizatori) pe

DGASPC - vezi întrebarea 2a. (personal din aparatul propriu al DGASPC) prin care au fost estimați 5836 de angajati (direct) funcționali fără administrativ (contabilitate, logistica, juridic, etc), dar probabil și cei din administrativ (de exemplu contabilitate, juridic) vor avea acces la anumite componente e-Asistență Socială (a fost estimat 20% din cei aproximatiov 3500, ceea ce înseamnă alți 700 de angajați).

• aproximativ 17.000 în SPAS-uri (municipii, orașe, comune - 3180 U.A.T.-uri) - aproximativ 5-6 angajați (utilizatori) pe SPAS - vezi întrebarea 2b1 (personal din aparatul propriu al SPAS) prin care au fost estimați 15513 de angajati (direct) funcționali fără administrativ, dar probabil și cei din administrativ vor avea acces la anumite componente e-Asistență Socială (a fost estimat 20% din cei aproximatiov 5600, ceea ce înseamnă alți 1300 de angajați).

• aproximativ 1.500-2.000 de la nivel central MMJS și organizații coordonate/subordonate (ANPIS, ANPD, ANPDCA, ANES; probabil peste 2000 dacă și angajați din ANOFM-ul vor utilza sub-sistemul de caz management ).

Am estimat că aproximativ 50% sunt lucrători mobili în SPAS-uri, în baza estimărilor de aproximativ 8376 de terminale mobile (tableta) din întrebarea 3a2 din chestionar. Informații despre infrastructura de hardware și comunicații primară a aparatului propriul SPAS. Estimarea de aproximativ 9000 de lucrători mobili o consideram rezonabil acoperitoare și pentru utilizatori mobili din DGASPC-uri și nivel central (Inspecția socială în special).

La utilizatorii de mai sus vor trebui adăugați utilizatori din serviciile publice care vor transmite date privind serviciile publice furnizate. Ideal este să fie transmise date de tip start și terminare serviciul, dar probabil în prima faza vor fi mai mult raportări lunare individualizate pe beneficiar. În viitor multe din aceste date vor fi probabil transmise prin integrare cu sistemele informatice logistice (de tip ERP) locale din SPAS/DGASP-uri unde se urmărește sau se va urmări activitatea detaliată (inclusiv costuri) a serviciilor sociale) și sistemul national. Pentru SPAS-urile cu resurse reduse se va face raportare manuală (prin interfață web din portal) de către un angajat (recomandat din recepție) din serviciul public.

Volumul de bază de date va fi dat în principal de cifrele mari din subsistemele de plată beneficii și raportarea lunară de servicii sociale care sunt estimate acum la aproximativ 6.500.000 plăți/raportare lunara (posibil peste 7.000.000 în funcție de dezvoltarea serviciilor sociale în următoarea perioadă):

• Aproximativ 4.500.000 de plăți lunare ANPIS pentru beneficii sociale (fără beneficiile pentru persoanele cu dizabilitate) - 4.100.000 estimare din date administrative la care am adăugat cei aproximativ 400.000 beneficiari de încălzire (intrebare S1C)

• Aproximativ 1.000.000 de plăți lunare pentru persoane cu dizabilitate - plata cash a beneficiului este facută prin ANPIS și alte plăți (beneficii transport național, asistent sau indemnizație persoane cu handicap grav etc) sunt acum făcute de către ANPD, dar pentru sistemul viitor este recomandat să se facă plata pentru toate beneficiile (cash și non cash). Acum plata de către ANPIS și ANPD se face în baza estimărilor și bunului de plată din DGASPC dar estimări pe județ.


page 67/94

• Aproximativ 60.000 tichete sociale - este recomandat să fie preluate prin sistemul e-Asistență Socială (număr estimat din întrebarea S1C punctul 6).

• Aproximativ 1.000.000 de alte beneficii și/sau subvenții servicii sociale raportate pe beneficiar lunar - estimare grosieră astfel

o aproximativ 125.000 copii în sistem de protectie specială sau cu servicii specifice - - număr estimat din întrebarea S1A (punctul 1 și 2),

o aproximativ 200.000 asistenti personali (persoane cu dizabilitați) sau indemnizatii plătite la nivel local în loc de asistent social (număr estimat din întrebarea S1C (punctul 9 și 10).

o beneficiari de servicii sociale 500.000 - număr estimat grosier din întrebarea S1A (punctul 4,6,7,8,9,10,11,12) și a fost estimat că dezvoltarea serviciilor sociale în următoarea perioadă poate să marească cu incă 500.000 numărul de beneficiari.

Notă: Detalii de plăți sunt o contabilitate analitica (“subledger”) din punct de vedere contabilitate

La aceste cifre probabil se poate acum estima grosier și:

• 3.000.000-5.000.000 detalii lunare de management de caz (inclusiv detalii de anchetă socială pentru beneficii sau servicii sociale și munca în folosul comunitații obligatorie pentru VMG )

o din cei aproximativ 239.000 beneficiari (familii sau persoane singure) de ASF, 218.000 de VMG și 404.000 pentru Ajutorul de Încălzire (cifrele ASF și VMG sunt din date administrative, Incalzire din răspunsuri la chestionar) se pot estima aproximativ 400.000-500.000 beneficiari (între cele 3 beneficii există suprapuneri, beneficiarii de VMG primesc automat incalzirea) și respectiv 1.000.000-1.200.000 de persoane în situație de sărăcie. Nu toți vor avea management de caz lunar, dar dacă presupunem grosier că 20% din beneficiari vor avea o medie de 10 detalii lunare în urma vizitelor/discutiilor cu specialiști SPAS; rezultă aproximativ 2.000.000-2.500.000 detalii în care probabil se vor include și detaliile privind munca în folosul comunității, obligatorie pentru VMG.

o 10 detalii pe persoană pentru ancheta socială la acordarea și modificarea beneficiilor și serviciilor sociale și tichetelor sociale; la o medie de aproximativ 100.000 de intrări/modificări lunare rezultă aproximativ 1.000.000 detalii.

o pentru cei aproximativ 100.000 de copii din sistemul de protecție sau cu alte servicii sociale specializate dacă estimăm grosier 10-20 detalii lunare; rezultă alte 1.000.000-2.000.000 detalii, dar aici va exista o suprapunere și cu activitatea SPAS pentru familiile sărace.

o pentru ceilalți aproximativ 100.000 de adulți (inclusiv vârstnici) cu alte servicii sociale se pot estima 10-20 detalii lunare rezultă alte 1.000.000-2.000.000 detalii; dar și aici va exista o suprapunere și cu activitatea SPAS pentru familiile sărace.

Notă: Detalii sunt informații primare din anchetele sociale (exemple venit pe o anumită categorie, tip locuința, date situație scolară, etc) sau detalii de tip acțiuni/activitați/măsuri din planul individual de servicii/măsuri (realizare anchetă sociala, asistența pentru servicii sociale (ex. prevenție abandon, vizită la domiciliul pentru ingrijire persoană vârstnică, munca în folosul comunității probabil vor fi cel puțin 2 detalii, respectiv de planificare și altul de concluzie după realizarea serviciului).

• 2.000.000-3.000.000 detalii de noi dosare și modificari de dosare - estimată grosier din 100.000 de dosare noi sau modificări cu 20-30 detalii (inclusiv detalii din alte baze de date privind veniturile pentru justificare de decizii administrative de neacordare, încetare sau supendare beneficii și servicii sociale):

o cereri și modificări de dosare de beneficii sociale (multe sunt simple pentru alocația de stat pentru copil, dar cele pentru familiile sărace sunt complexe)

o cereri de certificare/recertificare dizabilitate


page 68/94

o cereri și alte modificări sistem protecția copilului

9.2. Justificare pentru un singur sistem integrat e-Asistența Socială Recomandarea noastră pentru un singur sistem integrat e-Asistenta Socială are la bază următoarele justificări din care multe sunt și avantaje majore:

• Nevoia de o abordare modernă dpdv e-government orientată spre beneficiar pe care îl interesează rezolvarea problemei/problemelor (evenimentului/evenimentelor de viață) și îl interesează mai puțin detaliile despre ce organizație (organizații) centrală (minister și/sau coordonată/subordonată la nivel central) sau locală (din subordinea consilului județean, sector sau/și local) sunt implicate pentru rezolvare.

• Abordarea cu un singur sistem informatic integrat de e-Asistență Socială va sprijini implementarea implicită (prin arhitectura tehnică) a principiului european "Once Only" pentru sistemul de asistența socială, de exemplu beneficiarul nu va mai fi obligat să ducă o copie de document/certificat-ul de dizabilitate între sisteme. Și în abordarea cu trei sisteme se va putea implementa acest principiu, dar mai laborios din punct de vedere tehnic (interoperabilitate versus integrare nativă în abordarea propusă).

• Numărul de utilizatori pentru viitorul sistem informatic e-Asistență Socială este estimat la peste 25.000 utilizatori (interni) de la nivel central și local (SPAS/DGASPC) cu un grad mare de suprapunere (beneficii, servicii, și protecție copil) în activitatea lucrătorilor mobili din SPAS-uri. Estimarea pentru lucrători mobili este de 9.000, cei mai mulți fiind din SPAS-uri (50% din cei 17.000 estimați pentru SPAS)

• Sistem integrat versus interoperabilitate o Interoperabilitatea costă mult mai mult față de integrare pentru că, în funcție de gradul de

suprapunere, se multiplică (dublează, triplează, etc) baza/bazele de date, interfețe și aspecte de module/subsisteme comune "back office" (ex. nomenclatoare, administrare, etc...) – ne referim atât la costurile de dezvoltarea de software cât și la costurile de administrarea și mentenanță (costurile totale)

o Între registrul beneficiarilor pentru beneficii sociale și cei pentru servicii sociale gradul de suprapunere va fi relativ mare – probabil peste 50% dacă eliminăm beneficiari multi de alocație de stat pentru copii și estimăm ~2-3 milioane de persoane (membrii din familiile sau persoanele singure sarace/vulnerabile, copii cu probleme (în sistemul de protectie sau preventie), persoane cu dizabilități și alte persoane vulnerabile, persoane vârstnice, etc.).

o Pentru interoperabilitate apar și costuri suplimentare pentru mecanismele efective de schimb de date, conciliere și/sau rezolvare diferențe (de exemplu între familia declarată pentru VMG/ASF/AI și ceea pentru servicii sociale) care nu se justifica în cazul unui grad mare de suprapunere.

• Un singur sistem integrat e-Asistență Socială va evita suprapunerea (dubla finanțare) inerentă pe modulele de plată din abordarea cu două sisteme diferite, unul în sistemul de beneficii și servicii sociale și altul pentru dizabilitate.

• Un singur sistem de management de caz are următoarele avantaje: o O singură interfață (pe tabletă) pentru lucrători mobili din SPAS-uri (și DGASPC-uri)

- riscul în abordarea curentă este "rucsacul" de terminale mobile (tablete) și/sau aplicații/interfete pentru lucrătorii mobili din SPAS-uri


page 69/94

o Optimizarea și eficientizarea activităților specialiștilor, în special lucrători mobili, din SPAS-uri - cu mai multe sisteme de management de caz (în abordarea curentă 2 unul la MMJS-ANPIS pentru beneficii și servicii sociale și altul pentru protecția copilului la ANPDCA) există riscul de programare a mai multor vizite la beneficiar (una pentru sistemul de protecție copii, alta pentru ancheta socială pentru beneficiile sociale și eventual, alta anchetă pentru un serviciu social) în loc de o singură vizită cu culgerea mai multor date cros-domenii.

Suprapunerea, riscul de utilizare a 2 sisteme de management de caz diferite și dublă finanțare pentru abordarea curenta MMJS și ANPDCA, respectiv 2 sisteme/subsisteme de management de caz / colectare de date diferite (unul în sistemul de beneficii și servicii sociale și altul în sistemul de protectie copii) este pentru minim 6000 specialiști din SPAS, respectiv o medie națională minimă de 2 angajați pe SPAS (față de 5 pentru toate activitățile funcționale din SPAS-uri).

• Un singur sistem integrat e-Asistență Socială va întări capacitatea de analiza statistică și va susține nevoia mare de creștere a numărului de servicii sociale, inclusiv cu focalizare pe aspecte (de business) de prevenție cros-domenii.

• Instruire cât mai simplă și eficientă atât pentru specialiștii non-TIC (operationali) din SPAS/DGASPC cât și pentru administratori TIC - în abordarea propusă (un singur sistem integrat), instruirea pentru specialiștii din SPAS-uri se va face o singură dată și va exista un singur sistem de e-learning și întrebări frecvente.

• Costuri reduse de exploatare și risc redus în operarea-exploatarea eficientă și cu întreruperi minime

o Capacitatea limitată actuală din punct de vedere guvernanța TIC (atât că număr de specialiști, cât și cunoștinte) și competiția foarte mare pentru specialiștii TIC (coroborată și cu restricțiile salariale din administrație) reprezintă un risc major în operarea-exploatarea eficientă și cu întreruperi minime.

o Operarea unui singur sistem va presupune mai puține resurse financiare și tehnice decât operarea/exploatarea a trei sisteme la nivel central și local. Analiza răspunsurilor la prezentul chestionar evidențiază clar numărul limitat de specialiști TIC din SPAS-uri/DGASPC-uri, dar aceeași situatie este și la nivel de MMJS și subordonate/coordonate ANPIS, ANPD, ANPDCA

• Costuri reduse de administrare logistică cu furnizorii de servicii cu care va fi semnat un

Service Level Agreement pentru servicii garanție terminale mobile - tablete (în abodarea cu mai multe sisteme există riscul de furnizori diferiți și cu risc de compatibilitate pentru aplicațiile de software)

page 70/94

9.3. Diagrama recomandată pentru sistemul integrat e-Asistență Socială (beneficii sociale, servicii sociale, dizabilități, protecția copilului și inspecția socială)

Furnizori de servicii sociale(inclusiv furnizori publici)

servicii sociale

Registru Furnizorilor de servicii sociale

Registru Beneficiarilor de Asistenta Sociala(beneficii si servicii sociale, certificate de

dizabilitate, copii in sistem de protectie sunt un subset;evidenta beneficii/servicii primite lunar )

acreditare raportaredirect

Alte Module “back office” de acreditare (servicii sociale), eligibilitate si recertificare (beneficii nationale), plata beneficii/subventii cash si non-cash (inclusiv pentru persoane cu dizabilitati), raportare operativa, solicitari intracomunitare EESSI (raspunsuri manuale)

Petitii,Reclamatii,

Sesizari

Sistemul e-Asistenta Operational (beneficii si servicii sociale, dizabilitate, protecție copii, inspectie sociala)

PORTAL UNIC MMJS (si mecanisme/instrumente integrare A2A si A2C)pentru interactiunea cu cetatenii (A2C), furnizori de servicii sociale (A2B) si alti parteneri institutionali (A2A), precum si integrare cu alte sisteme informatice e-government

Managementul proceselor si detaliilor

specifice pentru protectiei copiilor

Alte sisteme din MMJS

componenteportal

si back office

• Pensii • Somaj• Inspectia

Muncii

INTEROPERABILITATE, DEPOZIT DE DATE (DATA WAREHOUSE) si ANALIZA si RAPORTARE COMPLEXA (inclusiv harti) MMJSva permite interoperabilitatea si rapoarte/analize cros-minister, va include date (sau mod de integrare) cu alte organizatii publice

Sistemul e-Asistenta - subsistemul de management de caz front-office

(in pilot acum sistemul Aurora)

date detaliate (inclusiv pentru preventie eroare si frauda - E&F) beneficiari,furnizori, plat, etc.

Sisteme informatice (proprii) SPAS/DGASPC-uri(sisteme performante care permit integrare A2A)

Open DataRapoarte tip harta si alte rapoarte publice

Rapoarte de analiza cros-domeniu(sau date pentru analiza alte organizatii publice)

integrare (A2A) inclusiv raportare de servicii

SPAS/DGASPC-uri (inclusiv DGASPC-uri si echipe integrate)

e-governmentA2C

lucru direct insistemul national

e-Asistenta Social Portal(unde nu este posibila A2A)

Sistemul e-Asistenta componente Portal (integrate in portalul unic MMJS) (beneficii si servicii sociale; persoane cu disabilitati; copii in sistemul de protectie - inclusiv informare si dosarul beneficiarului si interfata pentru petitii/sesizari)

Sistemul e-Asistenta componente Depozit de Date (integrate in depozitul de date MMJS)

Interoperabilitate intracomunitara EESSI raspunsuri automate (din interoperabilitate/dw) si

(asistate/interpretate ) manuale din sistemele back office

date interoperabilitatesuspiciuni eroare si frauda

Interoperabilitate in Romania(institutii publice externe MMJS)

Sistemul de management

de cazback-office

date pentru o imagine

completa(360 grade)

privinddosarul

beneficiarului

Managementul procesului de evaluare și re-

evaluare dizabilitate

ManagementInspectie Sociala

operare zi de zi posibila raportare prin integrare A2A

alte utilzari dpdv bussines

aprobari de servicii sociale(se transmit prin sistemele informatice)

Echipe specializate din ANOFM (ocupare-somaj) sau alte ministere (Educatie, Invatamant)

in viitor




cereri de beneficii si servicii sociale; certificat disabilitate; propuneri protectie copii

ancheta sociala benficii si servicii; evaluare grad de handicap, activitati de preventie/protectie copii

page 71/94

9.4. Recomandare sub-sisteme, module/capabilități principale Sistemul integrat e-Asistență Socială – prezentare dpdv arhitectură sofiware funcțională

Pentru sistemul integrat e-Asistenta Socială sunt recomandate urmatoarele sub-sisteme, module/capabilitați principale (prezentare dpdv arhitectură sofiware funcțională):

1. Sistem e-Asistență Socială subsistem Portal (front office)- va fi parte din Portal MMJS - va

include module/ capabilități pentru: 1.1. Interacțiune directă cetățean (A2C) pentru:

• informare: formulare, sumar beneficii sociale, hartă servicii, etc. • vizualizare dosarul beneficiarului (cros MMJS) • interacțiune bidirectională (grad de sofisticare 4) pentru depunere cerere de beneficii

sociale, servicii sociale, evaluare/reevaluare handicap, adopție, etc. • interacțiune bidirecțională pro-activă (grad de sofisticare 5 - personalizare) de exemplu

pentru notificarea privind depunerea de documente suplimentare, re-evaluări și recertificari (inclusiv pe dizabilitate)

1.2. Interfete/integrare pentru SPAS/DGASPC-uri pentru beneficii sociale – servicii publice • integrare (A2A) cu sistemele SPAS/DGAPSC (va fi evaluat unde există aceste sisteme și

unde permit integrarea) • interfață operare/introducere date (cerere beneficiar, ...)

1.3. Interfete/integrare pentru interactiune de acreditare furnizor și licențiere pentru servicii sociale (A2A sau A2B) • cerere acreditare și licențiere • planificare pentru inspecția socială de evaluare pentru acordarea licenței și alte verificări • interfață operare/introducere date pentru auto-raportarea de confirmare de realizare măsuri

dispuse de inspecția socială în vederea licențierii 1.4. Raportare servicii sociale

• integrare (A2A) cu sistemele SPAS/DGASPC • interfață operare/introducere date (sau preluare formulare) pentru raportare (A2A și A2B) • interfață operare/introducere date (A2A și A2B) pentru confirmarea de activități/măsuri

dispuse prin sub-sistemul de management de caz - este recomandat că obligatoriu pentru serviciile sociale publice (executate intern sau externalizate), dar posibil de utilizat și de către alți furnizori de servicii (probabil va fi pe bază de contracte de servicii cu SPAS /DGASPC-uri) .

1.5. Interfață petiții/reclamații/sesizări

2. Sistem e-Asistență Socială subsistem Management de Caz terminale mobile/tabletă - va rula pe terminale mobile/tabletă cu posibilitate de operare offline și online prin integrare cu modulul Back Office - va include module/capabilități pentru:

2.1. Interfața (web) pentru management de caz (front-office)

• va permite efectuarea anchetelor sociale pentru beneficii și servicii sociale (activități uzual planificate în baza cererilor beneficiarilor pentru beneficii sau servicii)

• va permite colectarea de date prin formularul de anchetă (set de intrebări) care va fi folosit atât pentru beneficiari (inclusiv detalii de familie, gospodarie) cât și pentru inspecție socială

• va permite introducerea de recomandari de servicii sociale (activitați, acțiuni) sau măsuri de protecție copii

2.2. Componenta SPAS/DGASPC pentru integrarea cu sub-sistemul back office de management de caz


page 72/94

• va permite preluarea planificărilor de activități de culegere de date/anchete sociale (din sistemul back office)

• va asigura transmiterea datelor preluate offline cât mai automatizat (fără intervenția operatorului) către sistemul back-office cand sistemul redevine on-line

3. Sistem e-Asistență Socială subsisteme operationale (back office) va include module/capabilități

pentru: 3.1. Registrul Furnizorilor de Servicii Sociale și lista serviciilor sociale furnizate- va include:

• furnizorii și detaliile de acreditare • serviciile sociale și detaliile lor de licențiere (inclusiv valabilitatea certificatelor) • auto-raportările de monitorizare • raportările de inspecție și monitorizare (executate de MMJS sau agențiile

subodonate/coordonate)

3.2. Registrul Beneficiarilor de Beneficii și Servicii Sociale și al Persoanelor cu Dizabilitate (Handicap) și al certificatelor de handicap aferente - va include: • beneficiarii individuali (copiii în sistemul de protecție sunt un subset), relații de

familie/gospodărie, și detaliile de reprezentant legal • certificatele de handicap-dizabilitate cu data lor de expirare sau încetare valabilitate (după

caz) • adeverințe de inapt de muncă (și valabilitatea acestora) • evidența beneficiilor și a serviciilor primite lunar prin integrare cu alte subsisteme back

office, integrare A2A cu sistemele informatice din SPAS/DGASPC, raportări prin subsistemul Portal.

3.3. Modul pentru managementul proceselor și al detaliilor specifice pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului și adopției care va permite gestionarea proceselor și detaliilor specifice.

3.4. Modulul pentru Managementul proceselor și al detaliilor specifice pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi care va permite gestionarea proceselor și a detaliilor specifice inclusiv pentru evaluarea și re-evaluarea dizabilității, precum și a drepturilor de beneficii sociale (cash și non cash, indiferent dacă sunt platite din buget național prin ANPIS sau ANPD, sau sunt plătite din buget local) Notă: Va trebui pregătit și agreat un nomenclator național cu următoarele detalii

grad de handicap

drept/beneficiu tip cash sau non-cash

buget pentru plată (BS prin MMJS/ANPIS, BS prin MMJS/ANPD, județ, local-primărie)

3.5. Modulul Management activitate Inspecție Socială - va permite:

• preluarea într-o singură listă a suspiciunilor de inspecție (beneficii sau servicii) indiferent de sursa lor (petiții, suspiciuni generate de activitați tehnice de verificare încrucișată - data matching sau/și profil de risc, suspiciuni transmise de alte organizații cum ar fi Curtea de Conturi) și cerințelor de verificare pentru licentiere sau monitorizare regulata servicii sociale

• Programarea suspiciunilor/cerințelor de inspecție pe echipe de inspecție socială sau alte echipe de control/verificare (ex. din departamentele de plați)

• Preluarea formulare de anchetă (set de întrebări) în teren (prin integrare cu sub-sistemul de Managemnt de caz)


page 73/94

• Urmărirea măsurilor dispuse • Raportare și specifică inspecției sociale.

3.6. Modul Petiții/reclamatii/sesizări componenta back office

3.7. Module/funcții pur "back office": • Acreditare și licențiere (servicii sociale), • Eligibilitate și recertificare (beneficii naționale), • Plată (beneficii, drepturi, subvenții) - va trebui să includă capabilități de

o (i) estimare a nevoilor de plată (fundamentare) o (ii) acordare de bun de plată o (acestea două încep în răspunderea de business a diversilor actori DGASPC, AJPIS,

ANPD; dar există diverși actori în următorii pași de proces, de exemplu fundamentarea va trebui aprobata și de ANPIS și ulterior de MMJS)

o (iii) plata efectivă (către beneficiar pentru beneficiile/drepurile cash sau furnizori pentru beneficiile/drepturile non-cash)

o (iv) procesarea confirmărilor/infirmărilor de plată o (v) sumarizare pentru sistemele contabile și transmiterea detaliilor prin integrare A2A

sau raportare prin Portal • Managementul debitelor și procesului de recuperarea a acestora • Raportare operațională • Solicitări intracomunitare ESSI răspunsuri manuale • Modificări bulk de valori beneficii sociale și subvenții

3.8. Module tehnice "back office" de tip nomenclatoare, management utilizatori, drepturi de acces și roluri Este obligatorie existența în infrastructura TIC din MMJS, recomandat în sistemul integrat e-Asistență Socială, a unui serviciu (subsistem) unitar de identity management și a unor module specifice de login/autentificare în funcție de modul de acces (inclusiv VPN). Acest serviciu (subsistem) poate să fie utilizat cros-MMJS și pentru aplicațiile/sistemele informatice de la alte organizații subordonate/coordonate (Pensii, Ocupare-Somaj, Inspecția Muncii, etc).

4. Sistem e-Asistență Socială subsistem Depozit de date va fi parte din Sistemul Interoperabilitate, Depozit de date (Big Data), Analiză și Raportare Complexă - va include module/capabilități pentru

• Interoperabilitate • Depozit de date (big data) • Analize complexe inclusiv de identificare suspiciuni de eroare/fraudă • Prezentare informații de tip hartă - se va prelua/integra ce este deja făcut pe serviciile

sociale):

9.5. Detalii generale privind procesul pentru subsistemul funcțional e-Acreditare și componentele Sistemul integrat e-Asistență Socială

În limita scopului prezentului proiect (fără o analiză detaliată) considerăm că acum există urmatori pași de proces pentru servicii sociale:.


page 74/94

Pași de proces e-Acreditare (și responsabil de business)

Detalii generale despre componentele Sistemul integrat e-Asistență Socială care sunt implicate

Pași de proces ințiali ("acreditare pură") a1) Acreditare furnizor

(responsabil MMJS) Va fi utilizată viitoarea componentă portal 1.3 (A2B introducere cerere, comunicare (cerere de documente suplimentare …), stadiul cerere, etc) și dupa accea subsistemul 3.7 (modul back office servicii sociale) pentru pasi de proces efectiv

a2) Licenta temporara serviciu social (MMJS, ANPD, ANPDCA, ANES)

Subsistemul 3.7 (back office) pentru pasi de proces efectiv și concluzia (acordare, respingere) se va scrie în registrul furnizorilor de servicii sociale (modul 3.1)

a3) Inspecție Socială (IS) pentru acordare licența permanenta (ANPIS)

În cazul de acordare licența temporară, subsistemul 3.7 (back office) va transmite solicitarea către modul 3.5 de inspecție și va prelua rezoluție inspecție care se va pentru transmitere către responsabilul următor (poate să fie tot IS dacă au fost lăsate măsurin pentru rezolvare)

a4) Rezolvare/remediere măsurilor dispuse de IS (daca este cazul)

Daca este cazul, prin componentă portal 1.3 (A2B ) furnizorul va transmite rezolvarea măsurilor către modul 3.5 de inspecție. Procesul poate să continue prin reluarea inspectiei (pas a3) sau transmitere rezoluție inspecție (acordare, respingere) către modul 3.7 (back office) pentru transmitere către responsabilul următor

a5) Licenta permanenta serviciu social (MMJS, ANPD, ANPDCA, ANES)

Modul 3.7 (back office) va scrie concluzia dpdv business (acordare, respingere) în modulul 3.1 - registrul furnizorilor de servicii sociale. În situații excepționale, responsabilul de business poate să solicite reluarea inspecței (pasul a3)

a6) Suspendare licența Pași de proces extraordinar care pot să fie inițiați de furnizor (prin portal A2B) sau Inspecția Socială (în urma verificărilor din pasul f4 mai jos). Coordonarea se va face prin modul specific back office (3.7)

a7) Retragere licența

Pași de proces în perioada de funcționare a serviciului social f1) Modificare de licenta și

alte detalii Se va face de furnizor prin portalul 1.3 (A2B) chiar dacă cerere este inițiată (în urma verificărilor pasul f4 mai jos). Coordonarea se va face prin modul specific back office (3.7) și modificarea poate să implice și unul din pasi de mai sus (acreditare pură)

f2) Pentru servicii sociale publice

(aici apare problema cu lucrători mobili din SPAS și utilizarea unui singur sistem de caz management și evitarea de interfețe multiple pe terminale mobile - tablete)

f2a) Ancheta socială pentru acordare de servicii sociale publice

Vor fi implicate componentele • Sub-sistem 2 e-Asistență Socială subsistem Management de Caz

terminale mobile/tabletă (front-office și back office) • Sub-sistem 3.2 registrul beneficiarilor (detalii de servicii sociale) • Portal 1.4 (A2A sau A2B) pentru raportare execuție

f2b) Plan de masuri/intervenții (propunere și execuție)

f3) Raportare regulată beneficiari servicii sociale

Raportarea • ar trebui sa fie obligatorie pentru servicii publice (directe sau

externalizate dar plătite din fonduri publice) • este obligatorie pentru cei care primesc subvenții (se face și acum dar la

nivel de AJPIS și în format hârtie-Excel) • este recomandată și pentru furnizori privați care vor sa focalizeze

serviciile pentru persoanele cu probleme/vulnerabile Vor fi implicate componentele


page 75/94

Pași de proces e-Acreditare (și responsabil de business)

Detalii generale despre componentele Sistemul integrat e-Asistență Socială care sunt implicate • Sub-sistem 1.4 (A2A sau A2B) pentru raportare • Sub-sistem 3.2 registrul beneficiarilor (detalii de servicii sociale)

f4) Verificare Inspecție Socială

Verificările de către Inspecție Socială poate sa fie regulate (cf. lege), planificată (de tip campanie) și ad-hoc (sesizare, petiție, cerere din partea de busines) Vor fi implicate componentele • modul 3.5 Inspecție • modul 3.6 Petiții • modul back office 3.7 specific acreditare licențiere servicii sociale

(cerere de verificare din partea business) • subsitem 4 depozit de date și analize complexe (pentru generare

suspiciune de eroare/fraudă și propunere de inspecție) Concluziile verificarilor vor fi transmise către modulul 3.7 (specif acreditare/licențiere) și mai departe către modulul 3.1 registrul furnizorilor de servicii sociale. Comunicarea cu furnizorul se va face prin modulul 1.3 portal (A2A sau A2B)

page 76/94

9.6. Diagramă propunere abordare dpdv integrarea AURORA în Sistemul integrat e-Asistență Socială

Continuare pilot AURORA versiune actuala(cu implicare U.A.T-uri pilot si U.A.T care vin cu dotarea proprie ex. Brasov)

ANALIZA (sub)SISTEM MANAGEMENT DE CAZ (in viitor parte din sistemul integrat “e-asistenta”)

DEZVOLTARE (sub) SISTEM GESTIUNE DE CAZ inclus in sistemul intergrat E-ASISTENTA

(poate sa fie o extensie-modernizare AURORA)

NOUL (sub) SISTEM MANAGEMENT DE CAZ

• Analiza pentru identificarea nevoilor (dpdv business asistenta sociala) pe fiecare tip de beneficiar si pe fiecare tip de serviciu social (un factor de succes critic va fi implicarea ANOFM)

• Analiza tehnica IT (“gap”) pentru viitorul (sub) sistem informatic care va fi inclus in sistemul integrat “e-Asistenta”

MIGRAREDATE

siTRECEREA

LA NOUL (sub) SISTEMpentru

MANAGEMENETde CAZ

PREGATIRE DE DETALII DE BUSINESS: seturi de intrebari si posibile actiuni/activitati recomandateconfigurarea noului sistem informatic de management de caz se va face in perioada de dezvoltare, dar si incremental dupa dezvoltare

ABORDARE TERMEN SCURT-MEDIU (3-4 ani)

Propuneri imbunatatire pentru derulare proiecte termen scurt (ex. pilot echipa integrata SPAS)

ABORDARE STRATEGICA (3-4 ani +)


page 77/94

9.7. Diagrama risc ineficiență și risc de dublă finanțare în abordare cu două sisteme informatice fiecare cu sub-sistemul (modulul) propriu de management de caz

Sistem Copii (protectie si adoptie)(prezentare simplificata)

Sistem e-Asistenta(prezentare simplificata)

SPAS/DGASP-uriECHIPE ASISTENTA SOCIALA (inclusiv servicii integrate)FURNIZORI DE SERVICII SOCIALE PUBLICE

Sistem mobil (front office) management de caz Sistem mobil (front office) management de caz – in prezent AURORA

toti beneficiari de asistenta sociala inclusiv copii din sistemul de asistenta si protectie

Sisteme (subisteme/module) back office)

• registrul beneficiari (beneficii si servicii)• registrul furnizori de servicii sociale• module eligibilitate, recertificare, decizii (bun de plata) lunar beneficii

sociale• module acreditare licentiere • sistem plati beneficii/subventii cash si non-cash (inclusiv pentru

persoanele cu dizabilitati)• sistem raportare furnizori servicii sociale• sistem inspectie sociala• solicitari intracomunitare ESSI (raspunsuri manuale)• sistem petitii si reclamatii• sistem raportare operativa• ....

management de caz focalizat pe copii

Sistem (back office)

management de caz

Nomenclatoare si alte module administrare, interoperabilitate ....

Sistem (back office)

management de caz (in prezent

AURORA)risc major de dublare cu sistemul similar din e-

Asistenta risc “rucsac” de tablete/aplicatii la specialisti din

SPAS/DGASPdublare instruire si

administrare

Sisteme (subisteme/module) back office)

• protectie • adoptie(in principal au nevoie de abordare clasica “birou” dpdv interfata utilizatori DGASPC)

Nomenclatoare si alte module administrare, interoperabilitate .... – risc ridicat dublare

INTEROPERABILITATE, DEPOZIT DE DATE (DW), ANALIZA si RAPORTARE COMPLEXA cros-MMJSva permite interoperabilitatea si rapoarte/analize cros-minister,

va include date (sau mod de integrare) cu alte organizatii publice





page 78/94

10. Alte recomandări majore TIC:

10.1. Concluzii și recomandări privind dotarea SPAS-urilor prin sprijin (investiție) din partea administrație centrale MMJS

R15 Pentru dotarea SPAS-urilor (consiliul local) recomandăm doua pachete prin sprijin (investiție)

din partea administrație centrale MMJS astfel: • Pachetul suport extins pentru SPAS-uri care sunt primele în lista de priorități recomandăm

să includă: 2 desktop-uri (laptopuri), 2 tablete (terminale mobile), 1 echipament multifuncțional - valoare estimată pachet extins 2100-4900 Euro

• Pachetul suport simplu pentru următoarele SPAS-uri din lista de priorități recomandăm să includă:1 desktop (laptop), 1 tableta (terminal mobil), 1 echipament multifuncțional - valoare estimată pachet simplu 1700-2700 Euro

• Servicii de configurare, transport, mentenanța (garantie extinsă și inlocuire în maxim 24 de ore lucrătoare) – valoare estimată 30-40% (5%-10% pe an) pentru 5 ani

Detalii pachete • Pachetul suport extins pentru SPAS-uri care sunt primele în lista de priorități (vezi capitol

propunere calcul scor SPAS-uri) o 2 desktop-uri (laptopuri dacă se dorește lucru de la distanță cu specialiști care eventual acoperi

mai multe comune) Hardware, monitor, tastatură Sofware: sistemul de operare, browser, e-mail, anti-virus și aplicatie de tip office (foi

de calcul și editor de text) – pentru toate aceste componente software va trebui făcută o analiza pentru o abordare unitară dpdv licențiere de tip COTS sau open-source, dar trebuie avută în vedere și o flexibilitate pentru integrare în contextul TIC al U.A.T.-ului dacă există anumite standarde, proceduri de admistrare, aplicații locale, etc.

Mecanisme de autentificare preferabil cu certificat PKI (token) Valoare estimată 1000-1500 Euro pe bucată (trebuie să fie fiabil)

o 2 tablete terminale mobile

Hardware și software (browser) Mecanisme de autentificare preferabil cu certificat PKI (token) Valoare estimată 400-800 pe bucată (nu a fost estimat accesul internet)

o 1 echipament multifuncțional

Imprimantă și scaner (preferabil fără fax sau alte funcționalitați avansate - trebuie să fie simplu și fiabil)

Garanție extinsă (4 ani) Valoare estimată 300 EURO

Valoare estimată pachet extins 2100-4900 Euro

• Pachetul suport simplu pentru următoarele SPAS-uri din lista de priorități – detaliile similare cu cele de mai sus o 1 desktop-uri (laptopuri dacă se dorește lucrul de la distanță cu specialiști care eventual acoperă

mai multe comune) o 1 tablete terminale mobile


page 79/94

o 1 echipament multifuncțional (imprimantă și scaner) Valoare estimată pachet extins 1700-2700 Euro

10.2. Recomandarea privind costurile de comunicații de date R16 Datele colectate prin chestionar confirmă probleme identificate deja și recomandările din studiul

RGEAIF respectiv preluarea costurilor de comunicații de date (complet sau parțial) la bugetul național și/sau proiect pentru reducerea implicării bugetului local.

În general localitățile sărăce sunt cele mai departate de centrele urbane și situate în arii geografice dezavantajate din punct de vedere al comunicațiilor, exemplu localitațile montane desfășurate pe arii intinse și/sau venitul local este de multe ori prea mic pentru a susține motivația utilizării de comunicații de date performante

10.3. Recomandări pentru finanțarea prin Programul Operațional Competitivitate (POC) pentru implementarea sistemul integrat e-Asistenta Socială

R17 Recomandăm că prin finanțarea prin Programul Operational Competitivitate să se realizeze

• Implementarea (efectivă) a sistemului integrat e-Asistență Socială care va include: Activitățile clasice de dezvoltare și trecere în exploatare (operaționalizare) software Garanție (recomandat 3 ani) – garanția este recomandată să înceapă după perioada de

stabilizare (recomandat 6 luni de la trecerea în explotare efectivă) Instruire administratori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) – abordare clasică

sală de curs și e-learning Instruire utilizatori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) – abordare "instruire

instructori" (train the trainers) și e-learning • Asistența tehnică pentru administrarea sistemului și operaționalizarea activitaților de

suport tehnic și contact center MMJS • Dotarea cu pentru SPAS prin sprijin (achiziție) de la nivel central astfel

o Pachetul extins - recomandat minim pentru SPAS-uri cu scor peste 70 (inclusiv), sunt aproximativ 800 de SPAS-uri

o Pachetul standard - recomandat pentru SPAS-uri cu scor peste 50 (inclusiv), sunt alte aproximativ 2000 de SPAS-uri

Pentru implementare recomandăm să fie analizată o abordare în doua faze majore

• Prima fază pentru implementarea funcționalitaților majore pentru sistemul operațional inclusiv portal (grad de sofisticare 4) și partea managementului de caz cros-domenii (minimal pentru protecția copiilor, anchete sociale beneficii, set redus de anchete sociale pentru serviciile sociale cele mai frecvente, culegerea de detalii pentru inspecția socială pentru licentiere și monitorizare servicii sociale) și integrare A2A (cu sisteme din DGASPC și SPAS-uri), precum și primitive pentru data warehouse și raportari complexe

• A doua fază pentru implementarea funcționalităților avansate: portal cu capabilitați pro-active (grad de sofisticare 5-personalizare), data warehouse și raportări complexe, extensii pentru sistemul de management de caz, dar și noi extensii indentificate în perioada de exploatare a sistemului implementat în prima fază.


page 80/94

Recomandăm că prin finanțarea prin Programul Operational Competitivitate să se realizeze

• Implementarea (efectivă) a sistemului integrat e-Asistență Socială (vezi detalii în capitolul anterior) care va include:

o Activitățile clasice de dezvoltare și trecere în exploatare (operaționalizare) software: analiză, proiectare și dezvoltare, migrare date, testare și perioada de stabilizare Notă Insistăm pe perioda de stabilizare care este recomamandată pentru 6 luni (minim 3 luni).

o Garanție (minim 2 ani, recomandat 3 ani din cauza numărului mare de utilizatori și volum de date) – garanția este recomandată să înceapă după perioada de stabilizare

o Instruire administratori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) astfel Prin metode clasice (sala de curs) pentru elemente critice/majore ale noului sistem

informatic (dpdv administrare) pentru specialiști TIC de la nivel central (MMJS, ANPIS, ANPD, ANPDCA), DGASPC-uri (județe și sector) și SPAS-uri mari (dpdv resurse TIC proprii sau în UAT, probabil din capitale de județ și câteva orașe).

Prin Metode de instruire la distanță (video) pentru restul SPAS-urilor Tot în această grupă de activități se vor realiza/elabora componentele pentru sistemul

de învațare e-learning (inclusiv întrebari frecvente) pentru administrarea sistemului o Instruire utilizatori nivel central și nivel local (SPAS/DGASPC-uri) astfel

Prin metode clasice (sala de curs), prin finanțare POC este recomandat • o abordare "instruire instructori" (train the trainers) • metode clasice (sala de curs) pentru elemente critice/majore de raportare,

monitorizare și alte elemente cu un numar mic de utilizatori (pentru care nu este eficientă abordare "instruire instructori")

• realizarea/elaborarea componentelor pentru sistem de învațare e-learning (inclusiv întrebări frecvente)

Prin finanțare POCU este recomandată instruirea numărului mare de utilizatori atât prin metode clasice cat și prin instruire la distanță

• Asistența tehnică pentru administrarea sistemului și operaționalizarea activitaților de suport

tehnic și contact center MMJS, astfel o va incepe cu o perioadă înainte de trecerea în exploatare (recomandat 2 luni) și va include o

echipa externa (outsourcing) care va sta impreună cu specialiști MMJS (administrare tehnică și funcțională) pentru primi 2 ani de la trecerea în exploatare (prima fază)

o echipa externă (outsourcing) va pregăti procedurile operaționale și va asigura transferul de know-how pentru administrare tehnică și funcțională a ssitemului, precum și pentru comunicarea cu furnizori (software, hardware, etc)

• Dotarea cu pentru SPAS prin sprijin (achiziție) de la nivel central astfel (vezi capitol propunere calcul scor SPAS-uri)

o Pachetul extins - recomandat minim pentru SPAS-uri cu scor peste 70 (inclusiv), sunt aproximativ 800 de SPAS-uri

o Pachetul standard - recomandat pentru SPAS-uri cu scor peste 50 (inclusiv), sunt alte aproximativ 2000 de SPAS-uri


page 81/94

10.4. Recomandare utilizare sistem actual AURORA în proiectul Servicii Comunitare Integrate (SCI) finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POC)

R18 Pentru proiectul Servicii Comunitare integrate (SCI) recomandăm utilizarea sistemului AURORA

(dezvoltat de UNICEF) utilizat în prezent în regim pilot de mai multe SPAS-uri. În capitolul anterior este prezentată diagrama propunere abordare dpdv integrarea AURORA în sistemul integrat e-Asistență Socială Recomandam și implicarea altor SPAS care sunt disponibile și au tablete în dotare tehnică (sau doresc să cumpere din resure proprii). Implicarea poate să fie minimală prin implicarea acestor SPAS-uri în instruire și în lista SPAS-urilor autorizate pentru instalarea sistemului curent (semnare protocol/protocoale, etc...) .

10.5. Alte recomandări pentru domeniul TIC R19 Analiza pentru (sub) sistemul managment de caz (care va fi componentă în sistemul integrat e-

Asistență Socială – vezi capitolul cu recomandarea principală) • Va trebui sa se analizeze sistemul software actual AURORA – astfel.

o va trebui analizată și clarificată arhitectura functională (module, funcții/capabilități principale, integrare, interoperabilitate, etc) și arhitectura tehnica (servere, baza de date, server de aplicații/web, etc) utilizată acum de AURORA;

o va trebui analizat detaliat modul de licențiere (COTS, open source, etc) al diverselor componente; dacă sunt licențe pe server, procesoare, pe număr de utilizator, etc ; daca licențele sunt permanente sau limitate în timp; daca instalare/utilzarea este în cloud și care este contractul (SLA-Service Level Agreement), etc.;

o va trebui stabilit clar cine este proprietarul surselor pentru componentele (programele) dezvoltate la cerere și alte drepturi de proprietate intelectuală;


page 82/94

o va trebui clarificat și facut un inventar cu ce este inclus în documentația curentă și va trebui analizat dacă sursele de tip cod program, modul de instalare, configurare, etc sunt suficient de comentate.

• Va trebui analizat nevoile/cerințele funcționale pentru viitorul sistem de management de caz și va trebui realizata o analiză (gap analysis) de cerințe viitoare versus existent în AURORA

În urma clarificarilor din analize se va decide extinderea (dezvoltarea unei noi versiuni) la sistemul software actual Aurora sau dezvoltarea unui nou soft – vezi capitol anterior Diagramă propunere abordare dpdv integrarea AURORA în Sistemul integrat e-Asistență Socială.

R20 Instruire concepte generale TIC privind protecția datelor personale și cybersecurity pentru

SPAS-uri (inclusiv DGASPC-uri)

R21 Analiza pentru începere raportare regulată de la SPAS/DGASPC-uri Abordare "Share and reuse" - trebuie analizat și eventual extinse sistemele de la Ministerul Finanțelor pentru depunere electronica declarații (raportare declarații fiscale și execuție bugetară) pentru procesele de (i) acreditare/licențiere servicii sociale (transmitere documente semnate electronic) și (ii) raportare servicii sociale. Ideal ar fi din 2019 sa se introduca raportare trimestriala despre resurse (umane și tehnice) din SPAS-uri.

R22 Definitivarea unui nomenclator național pentru beneficiile/drepturile persoanelor cu dizabilități indiferent dacă sunt plătite/suportate de la bugetul de stat sau local

Notă: Va trebui pregătit și agreat un nomenclator național cu următoarele detalii grad de handicap drept/beneficiu tip cash sau

non-cash buget pentru plată (BS prin MMJS/ANPIS, BS prin MMJS/ANPD, județ, local-primărie)

R23 Publicarea de căt mai multe date deschise și utilizare regulată a codului SIRUTA pentru și în schimbul de date și raportari cros MMJS.

Dat fiind efortul de colectare de date, atât în mod direct, prin chestionar, cât și la nivel administrativ (de la ANPIS, INS etc.), și corelarea acestora în diferite tipuri de analize anexate la acest raport, recomandăm MMJS să publice în format editabil, la nivel statistic, datele care pot fi utile mai multor furnizorilor de servicii sociale sau parteneri (inclusiv ONG-uri) din domeniul asistenteței sociale. De exemplu datele cu vârsta beneficiarilor/membrilor pentru beneficiile sociale gestionate de către ANPIS (în sistemul SAFIR) și utilizate în acest proiect. De asemenea datele despre marginalizare în format EXCEL/CSV (inclusiv cele din prezentul proiect) pot să fie publicate că date deschise.

R24 Intersectii baze de date pentru identificare persoane cu risc de vulnerabilitate

De exemplu pentru copii se poate face o intersectie (data matching) intre bazele de date de la Rrgistrul Civil (Ministerul de interne), Ministerul Educație și Alocație de Stat pentru Copii (ANPIS) și, pe baza


page 83/94

ei se poate analiza diferentele care, foarte probabil sunt copii cu probleme (nu sunt la scoală deși ar trebuie sa fie, nu primesc alocatie deoarece parintii nu aplica pentru acest beneficiu,etc.)..

R25 Analiza și implementarea unui sistem/platforma TIC de colaborare-comunicare

Sistemul/platforma de colaborare-comunicare ar trebui să includă funcții/capabilităti pentru • Comunicarea eficientă și bidirecționala cu SPAS/DGASP – mesaje (email) de la MMJS la

SPAS/DGASP, observații/comentarii de la SPAS/DGASP la MMJS; • Sistem complet trasabil pentru propuneri legale; • Funcții de trimitere întrebări, pregătire și transmitere răspuns; • Suport pentru cele mai frecvente întrebări (Frequently asked questions - FAQ); • Realizarea de sondaje/chestionare.

R26 Pentru întărire guvernanței TIC, analiza și elaborare politica de resurse umane pentru specialiști TIC din MMJS (generalizând inclusiv din organizațiile coordonate/subordonate) Echipa IT internă (MMJS și organizațiile coordonate/subordonate) este în prezent redusă. Nevoia MMJS de sisteme informatice moderne și performante este critică și urgentă. Viitorul sistemul integrat e-Asistență Socială, estimat acum la peste 25.000 de utilizatori (atât din administrația centrală, dar mai ales din administrația locală), va presupune și cere o guvernanța TIC foarte bună pentru funcționarea eficientă și cu riscuri reduse de intrerupere, acces neautorizat, pierderi de date.

R27 Propuneri privind adresele de email pentru angajați din administrație (centrală și locală):

i. adoptarea de proceduri (standarde) la nivel național pentru definirea unitar a adresei de email; ii. implementarea unor aplicații-servere de email naționale cros-administrație în cloud-

guvernamental și administrate profesional. Notă: Aceasta este o propunere pentru abordare unitară la nivel național (pentru toate domeniile)

Analiza adreselelor de email de la SPAS-uri (gestionate de MMJS și utilizate pentru trimiterea chestionarului) a relevt mai multe aspecte negative foarte importante din punct de vedere al omogenității, respectiv al aplicării unitare (la nivel național) a regulilor de formare adresa email, securitatii datelor din mailbox-uri, administrării adreselor de mail și a mailbox-urilor, comunicarii rapide și uzabilității acestui mijloc modern de comunicare (vezi subcapitol Aspecte negative privind adresele de email de la SPAS-uri). Propuneri:

• Adoptarea de proceduri (standarde) la nivel național pentru definirea unitar a adresei de email pentru angajați din administrație (centrală și locală) atît în partea locală cât și la nivel de domeniul; definitiile formale se pot gasi în https://tools.ietf.org/html/rfc5322 și https://tools.ietf.org/html/rfc5321

• Implementarea unor aplicații-servere de email naționale cros-administrație în cloud-guvernamental și administrate profesional (inclusiv privind aspectele de cybersecurity). Cerințe/capabilități principale

o Existența unui subproiect de migrare a mailbox-urilor existente în noul serviciu de mail; o Existența unor tehnologii de securizare a mailbox-urilor și conținutului mesajelor o Administrarea din punct de vedere al capacitații de stocare; o Administrarea utilizatorilor și grupurilor specifice; o Administrare parolelor și impunerea unui standard de parole pentru accesul la serviciul

de mail (lungime, compozitie, existență în timp etc); o Procedure specifice de administrare utilizatori email (user life cycle)

https://tools.ietf.org/html/rfc5322

https://tools.ietf.org/html/rfc5321


page 84/94

o Definire SLA în cazul utilizării unui serviciu de mail (și/sau directory) în cloud-ul guvernamental.


page 85/94

11. Recomandare pentru implementarea Sistemului integrat e-Asistență Socială prin finanțare POC (sistemul integrat) și POCU (sisteme limitate pentru perioada de tranziție până când este implementat sistemul integrat) - grafic Gantt de nivel general (high level)

Conform capitolului 9, recomandarea noastră principală este implementarea (dezvoltarea) Sistemului (național) integrat e-Asistență Socială. Considerăm că această recomandare trebuie să devină un obiectiv major TIC pentru un termen mediu (3-4 ani). De asemenea, acest studiu a identificat că pe termen scurt este nevoie de automatizare (soluții simple și limitate funcțional) pentru diverse procese (acreditare, licentiere, raportare servicii) și extensii (la sistemele software existente). Acestea soluții tranzitorii urmând să fie integrate tehnic și/sau “know-how” în e-Asistență (Socială). Foarte sumar, pentru un proiect software complex există mai multe etape clasice (in ordine)

• Planificare (planning) o Detalii de nivel înalt sistem și arhitectura o Planificare

• Analiza (analysis) o Analiza cerințe – pentru caiet de sarcini o Analiza detaliată – pentru proiectare și implemetare

• Proiectare (design) • Implementare (implementation)

o Dezvoltare/programare și/sau configurare o Integrare (interoperabilitate, servicii web, etc) o Documentare o Migrare o Instruire administratori și utilizatori finali (în cazul e-Asistență volumul mare de utilizatori va

fi în SPAS-uri) o Testare (funcțională și volum date și/sau utilizatori; pentru sisteme mari, testarea se face cui

instrumente care automatizează, dar și prin cazuri de test operate manual) și decizia de trecere în exploatare

o Stabilizare în perioada imediat urmatoare pentru trecerea în exploatare o Audit formule de calcul (sau alte aspecte critice) – se poate face prin angajarea unui auditor

separat de echipa de dezvoltare. • Mentenanța (maintenance)

o Garanție (rezolvare bug-uri tehnice, documentație) – recomandat să inceapa dupa perioada de stabilizare

o Contact center – support tehnic aplicatii o Extindere funcțională (dar fară modificări majore) o Optimizare o Audit (cybersecurity, acces, consistență/integritate date între diverse subsisteme – ex.

contabilitate generală vs contabilitate analitică)

Nota: Mai există activitațile orizontale de • Project Management Client (MMJS) – dacă este cazul de echipa externa (outsourced) trebui

analizat dacă poate să fie finanțată separat din POC, POCU, POCA, etc • Pregătire și întărire guvernanță TIC – poate să fie finanțată din POC, POCU, POCA, etc

Ciclul de mai sus se reia când este nevoie de o modificare majoră (trecerea la o nouă versiune din motive-cerințe legale sau/și motive tehnice – cum este acum cazul la SAFIR)


page 86/94

Recomandare principală a prezentului proiect SRSS C2018/016 este implementarea (dezvoltarea) unui singur sistem integrat denumit generic e-Asistență Socială (vezi detalii în capitolele anterioare). Foarte sumar, pentru analiză am considerat că există următoarele 3 alternative flexibilitate versus risc de dublă finanțare (astfel încât sisteme TIC temporare (tranzitorii) să nu fie interpretate că dublă/multiplă finanțare când se va construi sistemul complet integrat e-Asistență Socială):

i. Strategia TIC urmată de caietele de sarcini și proiectele TIC din diverse surse de finanțare POCU, POC, etc • Alternativă TIC ideală dpdv abordare strategică, dar cu riscuri majore de limitare finanțare

POCU și POC pe perioada bugetară EU curentă (limitare dpdv valoare), și cu riscuri minime de dublă/multiplă finanțare și cu risc de funcționare ineficientă dpdv business încă 2-3 ani (foarte probabil pînă în 2021 sau mai târziu).

• Pentru Strategia TIC va fi nevoie de minim 6-8 luni pentru elaborarea caietului de sarcini și achiziție consultant, urmate de alte minim 8-12 luni execuție (și aprobare).

• Practic în această alternativă caietele de sarcini și achizițiile pentru proiecte TIC concrete vor începe, în cazul optimist, din trim. 2-3 din 2020.

ii. Soluții tranzitorii 2019-2020, cu abordare de project management Agile (iterații), și abordare de

contractare "time&materials" (focalizare pe echipa și sarcini-taskuri), cu mai multe iterații și integrare în sistemul (mare) integrat e-Asistență Socială probabil în 2021-2022. • Aceasta este abordare recomandată de către actualul proiect SRSS. • Este o alternativa eficientă dpdv finanțare POCU și POC pe perioada bugetară curentă

deoarece se pot începe proiecte în paralel. Avantajul major este că poate să se înceapă funcționarea soluțiilor tranzitorii (dpdv business) din 2019; prima iterație va trebui sa acopere cerințele/nevoile urgente.

• Subsitemele pentru dizabilitați (APND) și protecția drepturilor copiilor și adopții (ANPDCA) sunt recomandate să facă parte din sistemul integrat viitor e-Asistență Socială.

iii. Sisteme (și proiecte) diferite TIC (management de caz, e-Acreditare, e-Asistență, dizabilitati ANPD, protectie copii - ANPDCA) cu dezvoltarea/implementarea pe liniile de finanțare POCU și POC, și abordate pe structuri organizatorice (ANPD, ANPDCA) și nu cros-MMJS și domeniul de asistență socială • Probabil alternativa cea mai simplă dpdv organizațional (fiecare organizație/departament cu

sistem propriu informatic finanțat fie din POC fie din POCU), dar alternativă cu riscuri majore de suprapunere funcțională, tehnică și administrare. Risc major și de a ajunge (instala) mai multe sisteme/aplicații TIC la aceiași utilizatori din SPAS/DGASPC-uri.

• Această alternativă are nevoie de caiete de sarcini detaliate pentru fiecare sistem-proiect (trebuie specificate detaliile inclusiv de integrare/interoperabilitate). Deci mai multe proiecte "fix price" care vor necesita un termen mai lung de pregatire caiete de sarcini. și repeteam cu rsicuri majore pentru dublă/multiplă finanțare deoarece se construiesc mai multe functionalitați/sisteme finale.

În baza experienței noastre de consultanți (inclusiv în baza concluziilor din proiectul RGEAIF4) riscul major pentru următoarea perioadă este presiunea politică pentru a se incepe (sau/și continua) cât mai

4 Romanian Governamental Entreprise Arhitecture and Interoperability Vezi și “Situația sistemelor informatice și a guvernării electronice” - https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2016/01/Policy-paper-CIO.doc


page 87/94

repede proiecte/sisteme punctuale abordate că soluție complete-finale: e-Acreditare (servicii sociale), Sistem Dizabilități - ANPD, Sistem Protecție copii - ANPDCA, componente e-Asistență doar pentru beneficiile sociale (proiect care este de fapt deja început de ANPIS, etc). Riscurile principale sunt că aceste sisteme punctuale să nu se mai integreze și/sau să devină interoperabile foarte greu și, probabil, mult mai costisitoare. Pentru a mitiga aceste riscuri considerăm că este nevoie de un set de discuții și decizii cu factori politici, MCSI și experti în finanțare EU astfel încât să existe flexibilitatea că anumite (sub)sisteme care eventual se dezvolta că soluții punctuale tranzitorii (soluții de criză) pe termen scurt să fie re-utilizate, când se va dezvolta sistemul integrat e-Asistență Socială, în principal că "know-how" și limitat dpdv produse și/sau cod software. Cu alte cuvinte, în extrem este posibil că soluțiile tranzitorii (de criză) să fie re-utilizate din punct de vedere know-how și parțial re-utilizate din punct de vedere cod sursă pentru care se poate să fie mai eficient (dpdv sistem integrat) să se rescrie/reprogrameze o componenta software (modul, subsistem, program) decât să se integreze o bucată de software/program (pot să existe diverse motive pentru o re-utilizare parțială de la tehnologii greu compatibile, aspecte de performanță când apar volume de date și/sau un număr mare de utilizatori finali, etc.). De asemenea, există și riscul de administrare a mai multor sisteme IT punctuale care pot să fie dezvoltate cu tehnologii diferite. Și, trebuie subliniat, că acest risc (de administrare) este foarte mare în contextul în care echipa IT (echipe IT) din MMJS și organizațiile subordonate/coordonate sunt subdimensionate, slab motivate și în Romania exista o competiție foarte mare pentru specialiștii TIC. Observații pentru componentele software pentru care există intenția să fie finanțate prin proiectele POCU • Din punct de vedere arhitectură software, va trebui să se țină seama de arhitectura viitorului

sistem integrat e-Asistență Socială (care va fi dezvoltat prin POC) • Pentru flexibilitate, este recomandată contractarea a două echipe de specialiști TIC prin

integratorul proiectelor POCU printr-o abordare “time&materials” (sarcini-taskuri regulate și plata în baza de pontaj și sarcini). Abordare “time&materials” are și avantajul flexibilității și a vitezei mai mari de achiziție (inclusiv contractare) mai ales în situația data când elaborarea unor cerințe detaliate pentru o abordare “fix price” poate să dureze foarte mult și să presupuna o etapa de analiza destul de detaliata (inclusiv decizia de dezvoltare sistem nou sau extindere sistem AURORA)

• Dpdv metodologie de dezvoltare software este recomandată o abordare Agile cu mai multe iterații Alte observații pentru posibile activități în alte proiecte (POCU, POCA, SRSS)

1. Foarte important pentru instruire (masivă) la nivel de SPAS este analiza și decizia MMJS dacă la nivel de SPAS se vor utiliza produse "office" (Word, Excel) de tip COTS (Microsoft) sau "open source" (Libre office,etc).

2. Analiza tehnologiilor TIC utilizate în MMJS, sistemele/platformele COTS și "open source" utilizate în MMJS în domeniul asistenței sociale (în diverse proiecte SIPOCA 4, SAFIR și noua versiune DIAMANT pentru beneficii sociale, Registru pentru persoanele cu dizabilitati RENPH, AURORA, etc) și decizii astfel încât să se treaca la infrastructura, platforme și tehnologii software cât mai unitare (vorbim de sisteme de operare, baze de date, servere de aplicații/web, tehnologii/design pentru interfațele webm, dezvoltare unitara interfate web în Java,".NET", etc.)

3. Extensie date deschise (si rapoartelor - inclusiv de tip harta GIS din SIPOCA 4) cu alte informații (ex. zone marginalizate, beneficiari asistență socială pe cod SIRUTA)

4. Analiză și eventual extensie "Share and reuse" cu sistemele de la Ministerul de Finanțe (raportare declarații fiscale și execuție bugetară) pentru acreditare (transmitere documente semnate electronic) și raportare servicii sociale. Ideal ar fi că din 2019 să se introducă raportare trimestrială despre resurse (umane și tehnice) din SPAS-uri.

5. Servicii de consultanță pentru analiză și design (si poate BPR - business process re-engineering, project management, etc) pentru viitorul sistem integrat e-Asistență (Socială).


page 88/94

6. Dezvoltarea de mai multe sisteme TIC de tip prototip (funcții limitate) pentru procesul "e-acreditare" care dupa accea să fie integrate sau preluate dpdv "know-how" în sistem integrat e-Asistență (care urmează să fie finanțat pe POC)

page 89/94

11.1. Grafic Gantt de nivel general (high level) – diagrama cu activitățile principale

Mentenantadpvd Furnizor asistenta

pentru MMJS pentru contact center “first line support”,

(optimizari infrastructura, extensii si noi rapoarte,

raspunsuri intrebari ) poate sa inceapa si mai devreme pentru sistemele tranzitorii dezvoltate pe POCU

Decizii TIC de arhitectura, tehnologii/platforme, aspecte de integrare si instruire, precum si planificare generala

(MMJS – UpTI si MCSI)

Caiet de sarcini Sistem management de caz

(extindere Aurora sau dezvoltare sistem nou; dezvoltare Agile; “time and materials”;

urmeaza sa fie integrate in e-Asistenta) Caiet de sarcini

sistem/sisteme e-Acreditare (dezvoltare Agile; “time and materials”; urmeaza sa fie integrate in e-Asistenta)

Analiza pentru decizie extensie Aurora sau dezvoltare sistem nou

de management de caz


Iteratia 1 dezvoltare software (extindere sau sistem

nou)


Asistenta

Iteratia 1 dezvoltare software (ex. proces pur acreditare-

licentiere)


Asistenta

Analiza (extensii la SIPOCA, “share and reuse” cu MF pentru

raportare, etc) si planificare iteratii

pot sa mai fie iteratii

intermediare Iteratia 2 dezvoltare software (ex – raportare)

Analiza si planificare detaliata pentru sistem integrat e-asistenta


Dezvoltare Proiectare si Implementare

(dezvoltare, intregrare, instruire, testare, migrare date, decizie

trecere in exploatare)

DERULARE

IN

TIMP

Stabilizare dupa trecerea in

exploatare Garantie dupa perioada de stabilizare

• Cerinte resurse pentru cloud guvernamental

• Planificare dotare SPAS-uri• Cerinte si planificare pentru

instruire masiva utilizatori finali

• Cloud Guvernamental (configurare, instalare, testare performanta volum si continuitate)

• Instruire• Achizitie, livrare si transport

echipamente pentru SPAS-uri

(probabil vor fi mai multe proiecte in paralel din surse de finantare diferite POC si POCU, POCA)

Finantare POCU 47Servicii Sociale

e-Acreditare

in special pt. instruire

detalii tehnice pentru intergrare si migrare date

Finantare POC Sistem Integrat

e-Asistenta Sociala

Finantare POCU Servicii Comunitare

Integrate

Legenda:``

Caiet de sarcini

Sistem intergrat e-Asistenta Sociala

(beneficii si servicii sociale, protectie copii, dizabilitati,

Inspectie Sociala)

abordare “fix price” - cerinte detaliate


page 90/94

11.2. Tabel cu detalii generale de planificare - grafic Gantt de nivel general (high level) Perioada Finanțare POCU – Servicii Comunitare Integrate

- include sistemul de managementul de caz în present AURORA)

Finanțare POCU-47 (Servicii Sociale include și e-acreditare)

Finanțare POC

Trim 3 din 2018

• Semnare contract finanțare

• Elaborare caiet de sarcini care va include și cerințele pentru aspectele TIC (dpdv software va trebui să se țina seama de arhitectura viitorului sistem/sisteme - coloana POC).

• Analiza și decizie MMJS dacă la nivel de SPAS se vor utiliza produse "office" (Word, Excel) de tip COTS (Microsoft) sau "open source" (Libre office,etc) – probabil MMJS și MCSI

• Discuții cu MMJS și finalizare arhitectură sistem integrat e-Asistență Socială (varianta recomandata de proiectul SRSS) sau mai multe sisteme pentru domeniul Asistență Socială (beneficii, servicii, dizabilitate, protectie copii, etc …). Simultan va trebui elaborată și aprobată sși planificare de nivel înalt pentru sincronizarea între proiecte. Această activitate trebuie să includă și analiza pentru “share and reuse” cu alte sisteme din zona guvernamentală - recomandat este o discuție cu Ministerul Finanțelor pentru sistemul de registratura electronică (care poate să fie folosit pentru raportare de la furnizori de servicii sociale sau preluare de cereri în format electronic) Aceasta activitate trebuie să includa și activitatile (subetapele) pentru obtinerea aprobarilor necesare (ex. Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE)

Trim 4 din 2018

• Începere procedură achiziție și contractare furnizor




page 91/94

Perioada Finanțare POCU – Servicii Comunitare Integrate - include sistemul de managementul de caz în present AURORA)


Finanțare POC

• Elaborare caiet de sarcini care va include și cerintele pentru aspectele TIC. (dpdv software, va trebui să se țină seama de arhitectura viitorului sistem/sisteme - coloana POC).

• Începere procedura achiziție

furnizor

• Pregatire caiet de sarcini Sistem integrat e-Asistență Socială intr-o abordare “fix price” (implementare software, dotare U.A.T., instruire, suport administrare, etc) – mai multe detalii în subcapitolul Recomandări pentru finanțarea prin Programul Operațional Competitivitate (POC) pentru implementarea sistemul integrat e-Asistență Socială

Trim 1 din 2019

• Finalizare achiziție și contractare furnizor

Executie proiect • Elaborare metodologie • Analiza sistem existent AURORA și

nevoi/cerinte pentru managementul de caz pentru Asistență Socială (beneficii și servicii)

• Decizie dezvoltare sistem nou sau extindere AURORA

• Finalizare achiziție și contractare furnizor

Va fi nevoie de un caiet de sarcini detaliat care să tina seama și de proiectele POCU atat dpdv integrare cat și sincronizare (planificare în timp). Probabil se vor putea prelua concluzii intermediare din analiza pentru sistemul de caz management proiect POCU - SCI

Trim 2 din 2019

• Iterația 1 pentru dezvoltare sistem nou sau extindere AURORA – functionalitați critice

• Decizie și trecere în utilizare (probabil la sfârșit de trim. 2 - inceput de trim. 3 din 2019) și perioada de stabilizare (recomandat 6 luni, minim 3 luni)

• Iterația 2 pentru dezvoltare software – alte

functionalitati majore

• Analiza și planificare iteratii - propunere este dezvoltare software pe iteratii respectiv Se va face sincronizarea cu concluziile etapei de analiza din proiectul POC SCI și elaborarea caietului de sarcini proiect POC

Dezvoltare și implementare soft – propunere este abordare pe iteratii (Agile)

• Procedura achiziție integrator

Semestrul 2 din 2019

• Finalizare contractare • Incepere implementare Sistem integrat e-

Asistență

• In faza de analiza detaliata pentru implementare

o va trebui facuta sincronizarea cu cele doua proiecte POCU și


page 92/94

Perioada Finanțare POCU – Servicii Comunitare Integrate - include sistemul de managementul de caz în present AURORA)


Finanțare POC

• Iterația 3 pentru dezvoltare software – alte functionalitati

• Pot să continue activitați de dezvoltare iterative

• Iteratia 1 pentru e-acreditare – aspecte (pure) licentiere

• Iteratia 1 pentru e-acreditare – raportare

• Iteratia 1 pentru extindere date deschise și rapoarte GIS

planificarea detaliata (inclusiv instruire, integrare și migrare date)

o vor trebui elaborate cerintele pentru aspectele hardware și infrastructura software – cloud guvernamental

• Incepere dezvoltare (proiectare, implementare) Sistem integrat e-Asistență

2020 • Pot să continue activități de dezvoltare iterative – probabil puține și mai mult pentru aspecte de raportare

• Dezvoltare Sistem integrat e-Asistență și posibil incepere integare și testare

2021 • Iterație/iterații de integrare și/sau migrare date cu/pentru sistemul e-Asistență Socială

• Iterație/iterații de integrare și/sau migrare date cu/pentru sistemul e-Asistență Socială

• Finalizare implementare: dezvoltare programe, integrare, testare funcționala, testare de performanța (volum de date și număr mare de utilizatori), instruire

• În paralel rollout echipamente în SPAS-uri

• În paralel instruire masivă utilizatori finali din SPAS

• Decizie de trecere în exploatare și începere perioada de stabilizare

• Perioada de stabilizare – recomandat 6 luni; minim 3 luni

• Incepere garanție (minim 2 ani dupa perioada de stabilizare)

page 93/94

12. Lista furnizori de soft identificați în întrebarea 3b2 din setul 3 ADICOM SOFT SRL Sibiu ADVANCED SOFTWARE TEHNOLOGIES SRL ALOCPRIM SOFT BISTRITA AMT SLOBOZIA APACHE OPEN OFFICE ARA SOFTWARE GROUP ASSOC SRL Baia MAre AS-SOFTWARE.RO ATEK SOFTWARE/WWW.ATEK.RO BEN.PREST / PFA TUTUNARU MIHAELA BUNTA F LORAND FRANCISC II CENTRUL DE CALCUL PIATRA NEAMT CENTRUL DE CALCUL TG.JIU COMP. SPECIALITATE IT CRISTEA SOFT DUMITRIU COSTINIU PFA E-ON ENERGIE GAZ FLOREAN VIRGIL GABISOFTSRL GAMISOFT SRL GLOBINFO-SF.GHEORGHE GRUPSOFT SRL Piatra Neamt Hexa software INDECOSOFT BAIA MARE INDSOFT SIBIU INFO CONT INFO PLUS INFOPRIM SDG BRAILA INFOSOFT BUZAU INTEGRISOFT KOMPUTER REGIO LEMNE 2013_2014 LOGIC SRL GHEORGHENI [email protected] MAC SOFTCONSULT SRL MICROSOFT OFFICE MICROSOFT VISUAL FOXPRO MICS SUCEAVA MINISTERUL FINANTELOR ML CRISAN SOFT SRL PATRIMVEN, APLICATIE AJUTOR DE INCALZIRE ENGIE ROMANIA S.A. PFA TEODORESCU TEODOR GEORGE PRIMERA TECH NET SRL GALATI PROGRAM CRISTIAN ISTRATE PROGRAM GLOBINFO/ GLOBINFO SRL PROIECT SOFT NET GALATI PROIECTE SOFT NET PROTUCTIE PROPRIE PUBLIC SOFT INFO SRL GALATI S.C IDONET. SRL


page 94/94

SC ELCOMTUR SRL DEVA SC GLOBNET SRL SC INFOTIP BOTOSANI SC METASOFT PLUS SRL SC SERCOM SRL SC SoftAGORA SRL SC TNT COMPUTERS SRL SC.ASOSOFT COMPUTER SRL BISTRITA SERVICIUL INFORMATIC AL PRIMARIEI MUNICIPIULUI SIBIU SIMASOFT Cluj-Napoca SIMASOFT.RO Hunedoara SOBIS SOLUTIONS DEVELOPEMENT GROUP SRL SUCEAVA THE DOCUMENT FOUDATION WWW.ELCOMTUR.RO WWW.SOFTEHNICA.RO WWW.TNTCOMPUTERS.RO Your Consulting S.R.L

Documents

RAPORT FINAL...pagina 1/94 Project SRSS/C2018/016 "Support the consolidation of the institutional capacity of the Ministry of Labour and Social Justice of Romania (MMSJ) to develop