RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST – …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea aerului... · 2010-12-04 · RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST IUNIE

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST

IUNIE 2010

Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.

Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.

Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.

După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii: - izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din

zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).

1.

1. STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. CALITATEA AERULUI

La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 16 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care sunt localizate astfel:

- 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie Nadlac: trafic-semiurban.- 3 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu 1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin- 3 statii in judetul Hunedoara: 2 statii fond industrial la Hunedoara si Calan 1 statie fond urban/industrial la Deva - 5 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara 1 statie fond industrial in Timisoara 1 statie suburbana la Carani.In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este

compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 2 statii fond urban (judetele AR si TM)- 5 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM)- 3 statii de trafic (judetele CS si TM)- 1 statie trafic/industrie (judetul AR)- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS)- 1 statie fond urban/industrial (judetul AR)- 1 statie fond suburban (judetul TM)- 1 statie EMEP (judetul CS)Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in

concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate.

Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe principiile chimiei umede se efectueaza in continuare.

Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:

- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac,

ozon, PM10- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon,

ozon, PM10.

2.

Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de prelevare fixe si permanente:

- judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87) 1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3

( STAS 12574/87) 1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3

15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)- judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87) 8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) 1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87) analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002) 24 puncte prelevare pulberi sedimentabile

In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru determinarea calităţii aerului in regiunea Vest in luna iunie:

Tab.nr. 1.1.

Judeţul

Număr staţii prelevare probe pentru poluanti gazosi

Număr puncte prelevare pulberi sedimentabile

Arad 1 ( Arad) 10 (6 - Arad, 4 - iudet)Caras Severin

2 ( Resita) 13 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 - Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane, 1- Daicoviciu)

Hunedoara 7 (3 - Deva, 2 - Hunedoara, 2- Petrosani, 1- Calan) + 1 prelevare pulberi suspensie

29(6 – Deva, 6 – Hunedoara, 5 – Petrosani, 2 – Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona Chiscadaga, 2 – zona Brad,)

Timis 2 (Timisoara) 8 ( Timisoara)

Regiunea Vest

12 60

3.

JUDETUL ARAD

Începând cu luna august 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.

Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3

În cursul lunii iunie s-au făcut 9 determinări pentru amoniac şi 1 determinare pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87. La pulberi sedimentabila s-a inregistrat o depasire a CMA, maxima inregistrata fiind de 20.05 g/m2 /lună (117.94% fata de CMA).

Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 10 determinări de pulberi sedimentabile (6 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ)., inregistrandu-se o depăşire a concentraţiei maxim admise pentru acest poluant în punctul de recoltare de la Uzina electrică. Valoarea ridicată pentru acest indicator, se datorează traficului intens din zonă şi condiţiilor meteorologice.

Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului

Indicator UM CMA NormativNr.

total probe

Nr.probe dep. CMA*

Valori măsurate

minim maxim medie

NH3 (24 ore) mg/m3 0,100STAS

12574/879 - 0,001 0,005 0,0024

Pulberi sedimentabil

e

g/m2

/lună17,00

STAS 12574/87

11 1 2.83 20.05 7.17

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au functionat continuu in luna iunie.

Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf

Nr. crt.

Staţia de monitorizare

Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

Valoarea maximă a mediei zilnice, µg/m3

1 AR 2 5,54 2,76 11,17 7,302 AR 3 1,68 1,06 15,14 3,44

4.

Conform datelor prezentate în tabelul 1.2., la staţiile de monitorizare AR1 şi AR2 se evidenţiază următoarele:

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,

valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2

de 500 μg/m3; valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decît valoarea limită

zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3;Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,

motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2

determinate la cele 2 statii de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .

Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna maiprovin de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator:

Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot

Nr. crt.


Valoarea medie lunară,µg/m3

Valoarea minimă a mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a mediei orare, µg/m3

NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2

1 AR1 7,28 29,70 18,50 2,34 11,60 7,30 57,33 158,4 69,902 AR2 9,11 29,00 15,06 7,00 14,50 2,07 119,11 311,00 128,403 AR3 6,16 19,40 10,00 0,50 2,00 0,08 46,73 99,4 51,18

Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.

Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon

Nr. crt.


Valoarea maximăzilnică a mediei

mobile pe 8 ore µg/m3

Valoarea minimăa mediei orare,

µg/m3

Valoarea maximă a

mediei orare, µg/m3

1 AR-1 51.4 0.7 57.12 AR-2 84.1 0.6 91.2

Din datele prezentate se constată următoarele: valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul

de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3 valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea

ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.

În cursul lunii iunie2010 la AR-1, concentraţiile de pulberi PM10, prin măsurători nefelometrice, au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 în 7 zile, respectiv în 01.04; 8-9.04, 12-13.04 şi 19-20.04. Valorile măsurate nefelometric ce au depăşit limita admisă au oscilat între 50,2 şi 74,1µg/mc. Sursa valorilor mărite o constituie traficul din zonă.

5.

Tab .nr1.5. Monitorizare pulberi in suspensie care au depasit limita zilnica

La staţia AR-1 si AR-3, în cursul lunii iunie, concentraţiile de pulberi în suspensie PM10 nu au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3.

În cursul lunii iunie echipamentul de pulberi PM 2,5 de la staţia AR-2 a funcţionat corect

Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 2,5

Nr. crt.


Valoare medie zilnicăµg/m3

Valoarea maximă a

mediei zilnice, µg/m3

1 AR-2 12,04 22,9

Tab.nr. 1.7. Monitorizare PM 10

Nr. crt.



Valoarea maximă a


1 AR-1 17,47 35,12 AR-3 15,23 32,3

La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). La staţia de monitorizare AR-1, analizorul BTX a functionat relativ constant.

La staţia AR-3 în cursul lunii iunieanalizorul BTX a fost oprit deoarece s-a consumat butelia de gaz purtător (azot) şi nu exista alta de schimb.

Tabel 1.8. Monitorizare benzen

Nr. crt.



Valoarea maximă a


1 AR-1 1,36 4,722 AR-3 3,35 5,54

Tab.nr.1.9. Captura de date in martie2010

StaţieCaptura de date

brute, %Captura de date

validate, %Dioxid de sulfAR2 94,5 94,5AR3 95,1 95,1Oxizi de azotAR1 95,5 95,1AR2 94,7 94,7AR3 92,5 90,8OzonAR1 95,5 95,5AR2 89,1 86,5

6.

PM2,5 si PM 10AR1(PM10) 93,3 83,3AR2(PM2.5) 96,6 96,6AR3(PM10) 100 100BenzenAR1 93,3 83,3AR-3 100 100

JUDETUL CARAS - SEVERIN

Din analizele curente, efectuate in luna iunie nu s-au inregistrat depasirii a CMA conform STAS 12574/87 si Ordinului 592/2002, la nici o proba analizata.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizarea calitatii aerului

In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare. Au fost puse in functiune si statiile CS3 – fond urban/trafic de la Moldova Noua si statia CS4 – fond trafic de la Buchin.

Tab.nr.1.10. Situatia privind captura de date

Statia Tip statiePoluant

(UM)

Valoare minimalunara

Valoare medie lunara

Valoare maximalunara

Nr depasiriPrag tinta

CS-1 industrial NO2 2,31 13,99 90,86 0SO2 1,02 3,15 20,54 0CO 0,01 0,06 0,52 0O3 7,32 28,90 62,66 0PM10 aut. 4,00 15,11 60,35 0

CS-2 industrial NO2 1,51 9,45 27,32 0SO2 0,13 2,78 17,13 0CO 0,01 0,09 0,44 0O3 1,53 24,35 70,86 0PM10 aut. - - - Analizor defect

CS-3 Fond urban/trafic

SO2 0,92 7,17 45,35 0Benzen 0,60 1,36 2,82Toluen 0,26 0,75 2,34Etil benzen 0,30 0,45 0,70p-xilen 0,27 0,36 0,88m-xilen 0,27 0,44 1,40o-xilen 0,31 0,42 0,57PM10 aut. - - - Funcț.necoresp.

CS-4 Trafic NO2 1,93 15,75 41,70 0SO2 1,66 4,23 10,58 0CO 0,27 0,52 0,89 0Benzen 0,13 1,50 8,98Toluen 0,02 1,10 22,6Etil benzen 0,01 0,18 3,06p-xilen 0,00 0,15 2,18m-xilen 0,01 0,41 6,91o-xilen 0,00 0,25 2,22

7.

PM10 aut. - - - Funcț.necoresp.

Tab.nr.1.11. Statistica lunara a datelor validate

Statia

NO2 SO2 CO O3 PM10

Perioada de mediere – 1h Perioada de

mediere – 24h

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oar

ea m

ed

ie-µ

g/m

c

De

pă

șire

VL

240

µg

/mc

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oa

rea

med

ie-µ

g/m

c

Dep

ăși

re V

L35

0 µ

g/m

c

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oa

rea

med

ie-m

g/m

c

Dep

ăși

re V

L10

mg

/mc

-8h

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oa

rea

med

ie-µ

g/m

c

De

pă

șire

VL

180

µg

/mc

Nr.

dat

e v

alid

ate

Val

oar

ea m

ed

ie-µ

g/m

c

Dep

ăși

re V

L50

µg

/mc

CS1 563 13,99 0 557 3,15 0 562 0,06 0 587 28,90 0 24 15,27 0

CS2 * 591 9,45 0 388 2,78 0 609 0,09 0 608 24,35 0 - - -

CS3 Nu are in dotare 383 7,17 0 Nu are in dotare Nu are in dotare - - -

CS4 442 15,75 0 484 4,23 0 284 0,52 0 Nu are in dotare - - -

Tab nr.1.12 Situatia privind captura de date

StatiaCaptura de

date (%)Parametrul

Obs.NO2/NOx SO2 CO O3 PM10

CS1brute 86,6/86,6 86,5 85,4 90,6 78,8

validate 78,1/78,1 77,3 78,0 81,5 77,0

CS2*brute 84,7/84,7 79,5 87,0 87,6 0

Analizor defectvalidate 82,0/82,0 53,8 84,5 84,4 0

CS3brute Nu are in dotare 55,8 Nu are in

dotare Nu are in dotare 56,1

validate 53,1 - Funcționare necoresp.

CS4brute 74,4/74,4 71,9 65,8 Nu are in

dotare 77,0

validate 61,3/61,3 67,2 39,4 - Funcționare necoresp.

StatiaCaptura de

date (%)

ParametrulObs.

Benzen ToluenEtil

Benzenp-xilen m-xilen o-xilen

CS3brute 56,2 56,1 50,1 50,1 54,0 39,5

validate 52,9 52,9 36,6 36,6 36,6 33,3

CS4brute 77,5 77,5 77,5 77,0 77,3 77,5

validate 70,5 70,5 70,5 70,4 70,5 70,5

JUDETUL HUNEDOARA

Cu exceptia indicatorului PM10 care se determina in conformitate cu Ord.592/2002, pentru ceilalti indicatori se folosesc metodele de analiza recomandate prin STAS 12574/87.

In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna iunie acestea s-au inregistrat la:- indicatorul pulberi sedimentabile 1 depasire (4,16%), in zona Hunedoara, sat Zlasti,

nr 138. Aceasta valoare a fost de 24.03 g/m2/luna (141.35% fata de CMA), reprezentand si maxima pe regiune la acest parametru.


8.

Datele validate, în luna iunie 2010, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:

Tab. nr. 1.13. Date de monitorizare a calitatii aerului

La staţia HD-1, pentru indicatorii: NO, NO2, NOx şi PM10 nu s-au înregistrat date întrucât analizoarele de NOx şi PM10 au fost defecte, iar la indicatorul benzen captura de date validate a fost insuficientă, deoarece analizorul nu s-a putut calibra.

La staţia HD-2 nu s-au inregistrat date pentru indicatorul PM10 deoarece analizorul este defect.

La staţia HD-3 nu s-a înregistrat o captură de date suficiente, deoarece staţia a fost inundată în data de 19.07.2010

La staţia HD-4 nu a fost o captură suficientă de date validate la indicatorii CO şi O3, deoarece analizorul de CO s-a defectat, iar analizorul de O3 a fost necalibrat.

La staţia HD-5 datele nu au fost validate la indicatorul SO2, deoarece analizorul nu a putut fi calibrat. La indicatorii: NO, NO2, NOx şi CO captura de date validate a fost insuficientă deoarece analizoarele nu au fost calibrate din lipsa buteliei de calibrare, iar la PM10 nu se poate efectua achiziţia de date deoarece analizorul nu mai comunică cu, calculatorul staţiei.

Valorile măsurate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt comparate cu limitele prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002

În luna iunie s-au înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice, prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, la pulberi în suspensie determinate gravimetric, după cum urmează:

Nrcrt

Indicator UM

Valoarea minimă a

mediei zilnice

Valoarea maximă a

mediei zilnice

Valoarea medie lunară

Statia HD-11. SO2 µ g / m

c2,49 12,88 5,425

2. CO m g / mc

0,10 1,39 0,524

3. O3 µ g / mc

10,85 29,75 0,340

Statia HD-2

4. SO2 µg/mc 8,95 28,37 13,9125. NO2 µg/mc 5,18 10,39 7,6326. CO mg/mc 0,02 0,10 0,0557. O3 µ g / m c 13,50 30,35 20,902

Statia HD-48. SO2 µg/mc 5,51 9,40 6,5509. NO2 µg/mc 2,92 5,48 4,03010. CO mg/mc 0,02 0,08 0,04911. O3 µ g / m

c16,98 31,67 24,244

12. PM10 µg/mc 4,18 23,16 10,37913. PM10 gravimetric µg/mc 1,08 38,53 19,404

9.

Tabel nr. 1.14. Depăşiri ale valorii limită admise, înregistrate în luna iunie2010,la staţiile automate de calitate a aerului

Nrcrt

Staţia la care s-a înregistratdepăşirea

Indicatorul Data Valoare înregistrată(µg/m3/24h)

Valoare limită conf. Ord. MAPM592/2002

1. Hunedoara, Sat Zlaşti, nr.138

Pulberi sedimentabil

e

Iunie 2010 24,05g/mp/lună

17,00g/mp/lună

JUDETUL TIMIS

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna iunie, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.


In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului.

Tabel nr 1.15 Date de monitorizare a calitatii aerului

Judet StaţiaTip

statiePoluant

unitate masura

Valoareminimalunara

Valoaremedielunara

Valoaremaximalunara

Nr.depasiri

Prag tinta

Nr.depasiriValoare limita

TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h 0,67 4,21 9,10 0SO2(µg/m3), 24h 2,06 4,04 7,27 0NO2(µg/m3),1h 6,19 47,58 141,70 0CO(mg/m3),8h 0,02 0,34 1,14 0Benzen(µg/m3) 0,40 1,57 6,89 0PM10 automat (µg/m3),24h

4,73 29,37 56,38 2

PM10 gravimetric (µg/m3),24h

8,72 28,45 52,92 1

Cd, ng/m3 0,0920 0,3679 1,2832 - 0Pb, µg/m3 0,0019 0,0084 0,0247 0Ni, ng/m3 2,9138 15,3356 33,3468 - 0

TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 0,65 6,30 11,14 0SO2(µg/m3),24h 3,08 6,34 8,21 0NO2(µg/m3),1h 6,34 20,17 61,16 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,08 0,28 0O3(µg/m3),1h 2,66 20,56 53,00 0 0O3(µg/m3),8h 4,74 20,62 45,93 0Benzen(µg/m3) 0,26 1,28 5,71 0PM2,5 automat(µg/m3)

1,06 7,80 21,00 0

10.

PM2,5 gravimetric(µg/m3)

1,36 8,89 22,89 0

TM-3 suburban

SO2(µg/m3),1h 3,69 5,94 33,88 0SO2(µg/m3),8h 4,85 5,94 9,93 0NO2(µg/m3),1h 5,28 7,91 19,60 0CO(mg/m3),8h 0,0003 0,04 0,16 0O3(µg/m3),1h 3,69 39,88 76,73 0O3(µg/m3),8h 10,89 40,24 71,40 0Benzen(µg/m3) 0,13 1,10 5,83 0PM10 automat (µg/m3)

1,56 18,92 37,99 0

PM10 gravimetric (µg/m3)

2,18 15,16 36,89 0

Cd, ng/m3 0,0457 0,3314 0,9433 - 0Pb µg/m3 0,0001 0,0050 0,0145 0Ni, ng/m3 0,4016 9,4108 37,2496 - 0

TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h 0,65 5,92 13,51 0SO2(µg/m3),8h 4,39 6,12 11,33 0NO2(µg/m3),1h 3,24 11,33 46,38 0CO(mg/m3),8h 0,04 0,12 1,26 0O3(µg/m3),1h 0,52 25,02 76,19 0O3(µg/m3),8h 7,37 24,70 65,62 0Benzen(µg/m3) 0,13 1,95 8,66 0PM10 automat (µg/m3),24h 0,84 10,56 22,74

0

TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 0,25 4,33 8,67 0SO2(µg/m3),8h 1,14 4,43 6,66 0NO2(µg/m3),1h 2,72 28,76 78,15 0CO(mg/m3),8h 0,04 0,32 1,28 0

Benzen(µg/m3) 0,05 1,18 6,82 0

PM10 automat (µg/m3)

6,58 34,43 67,02 6


10,90

27,95 49,87 0

Cd, ng/m3 0,0511 0,3489 1,0185 - 0Pb µg/m3 0,0018 0,0080 0,0245 0Ni, ng/m3 1,3244 13,1069 38,7992 - 0

TM-6 fond suburba

n

SO2(µg/m3),1h 1,88 5,78 28,08 0SO2(µg/m3),8h 2,40 5,79 7,58 0NO2(µg/m3),1h 0,5 5,30 21,99 0CO(mg/m3),8h 0,13 0,39 0,85 0Benzen(µg/m3) - - - 0PM10 automat (µg/m3)

0,67 5,70 12,84 0


4,18 13,38 21,17 0

Cd, ng/m3 - - - - 0Pb µg/m3 - - - 0Ni, ng/m3 - - - - 0

TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 1,36 5,73 19,58 0SO2(µg/m3),8h 3,66 5,73 10,08 0

11.

NO2(µg/m3),1h 2,63 10,31 47,81 0Benzen(µg/m3) 0,06 1,10 5,33 0PM10 automat (µg/m3),24h

1,75 11,90 39,45 0

In tabelul 1.16. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna iunie 2010, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare.

Tab.nr.1.16. Analize de calitatea aerului in luna iunie 2010

Nr.crt.

Indica-tori

UM

STAS 12574 sau Ord. 592

Nr. total

probe

Nr. probe

ce dep.

CMA/VL/prag

uri(%

depasire)

Minima masura

-ta

Maxima masura-

ta

Conc. medie

Obs

1. NO2 mg/m3 STAS 12574

95 - 0.001 HD

0.0142 CS

0.0083

CS HD

2. SO2 mg/m3

“95 - 0.0 HD 0.011

HD0.00425

CS HD

3. NH3 mg/m3

“44 - 0.001

AR0.0315CS

0.0117

AR CS HD

4. NO2 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

5. SO2 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

6. CO mg/m3 Ord. 592

- - - - - -

7. O3 µg/m3 Ord.592

- - - - - -

8. Pulberi in suspensie

mg/m3 STAS 12574

1767 - 0.022 HD

0.118 CS

0.0574

CS HD

9. PM10 µg/m3 Ord. 592

19 - 7.56 15.12 11.3152

HD

10. Pulberi sedi-men-tabile

g/m2/luna

STAS 12574

48 2 2.063 CS

24.03 HD

7.2720

AR CS HD

12.

In tabelul 1.17. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna iunie 2010, în Regiunea Vest:

Tabel 1.17 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna iunie 2010

Tip Statie

Statia Poluant UM Valoare minimaoraralunara

Valoare medie oraralunara

Valoare maxima

oraralunara

Nr depasiri Obs

Prag Tinta

/informar

e

Val limita

TRAFIC

AR1AR3CS4CS3TM1TM5

SO2 µg/m3 0.25 TM5

9.33 45.35 CS1

- - AR3CS3 CS4TM1TM5

NO2 µg/m3 0.08 AR2

24.18 141.70TM1

- - AR1 AR3CS4 TM1 TM5

NOX µg/m3 2.0 AR2 24.55 153.5 AR1

- - AR1 AR3

NO µg/m3 0.50 AR2

6.73 57.7 AR1

- - AR1 AR3

CO mg/m3

0.0 AR1 0.284 1.28TM5

- - AR1AR2CS4TM1 TM5

PM 10 automat

µg/m3 2.6 AR1 27.33 67.02 TM5

- 8 AR1TM1 TM5

PM 10 gravimetric

µg/m3 8.72 TM1

28.2 52.92 TM1

- 1 TM1 TM5

Benzen µg/m3 0.05 TM5

1.723 42.89AR1

- - AR1AR3 CS3 CS4TM1 TM5

Cd µg/m3 0.05 TM5

0.3584 1.283 TM1

- - TM1 TM5

Pb µg/m3 0.0018 TM5

0.0082 0.0247 TM1

- - TM1 TM5

Ni ng/m3 1.32 TM5

14.22 38.79 TM5

- - - TM1 TM5

URBAN AR2HD1TM2

SO2 µg/m3 1.46 HD1

5.75 41.13 - - AR2 HD1TM2

NO2 µg/m3 2.07AR 17.61 128.4 - - AR2

13.

2 AR2 TM2NOX µg/m3 14.5 29.0 311.0 - - AR2NO µg/m3 7.0 9.11 119.1 - - AR2CO µg/m3 0.003

AR20.206 2.22

HD1- - AR2

HD1 TM2

O3 µg/m3 0.60 AR2

27.2 91.20 AR2

- - AR2 HD1 TM2

PM 2.5 automaT

µg/m3 1.06 TM2

9.95 61.9 AR2

- - AR2 TM2

PM 2.5 gravimetric

µg/m3 1.36 TM2

8.89 22.89 TM2

- - TM2

SUBURBAN

TM3TM6

SO2 µg/m3 1.88 TM6

5.8633.88 TM3

TM3 TM6

NO2 µg/m3 0.5 TM6

6.60521.99 TM6

0TM3 TM6

CO µg/m3

0.0003 0.215 0.85 0TM3 TM6

O3 µg/m3 0.12 25.02 76.19 0 TM3 Benzen µg/m3 0.13 1.10 5.83 0 TM3 PM10 automat

µg/m3 0.67 TM6

12.3137.99 TM3

-TM3 TM6

PM10 gravimetric

µg/m3 2.18 TM3

14.2734.89 TM3

0TM3 TM6

Cd µg/m3 0,0457 0,3314 0,9433 - TM3Pb µg/m3 0,0001 0,0050 0,0145 TM3Ni ng/m3 0,4016 9,4108 37,2496 - TM3

INDUSTRIAL

CS1CS2HD2HD3HD4TM4

SO2 µg/m3 0.13 CS2

6.335117.72 HD2

- -

CS1 CS2HD2 HD3 TM4 TM7

NO2 µg/m3 0.5HD2 9.46590.86 CS1

- -

CS1 CS2HD2 HD3 TM4 TM7

CO µg/m3

0.01 CS1 CS2 HD2

0.081.26 TM4

- -

CS1 CS2HD2 TM4

O3 µg/m3 0.40 19.0276.19 TM4

- -

CS1 CS2HD2 TM4

PM10 automat

µg/m3 0.84 TM4

11.99 60.35 CS1

- - CS1 HD3 TM4 TM7

14.

Benzen µg/m3 0.07 TM7

1.528.66 TM4

- -TM4TM7

In luna iunie s-au inregistrat depasiri la PM10- 9 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru protectia

sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima inregistrata fiind de 67.02 µg/m3 (134.04 % fata de VL) la statia TM5 fond trafic

1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR

Calitatea precipitatiilor prelevate in luna iunie, in regiunea Vest este redata in tabelul urmator:

Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna iunie2010

Indicatorul Interval valoriAPM-uri care

analizeaza

- pH 4.58(CS) – 7.43(TM) AR CS HD TM

- aciditate, mEq/l 28(AR) – 9CS) AR CS

alcalinitate, µEq/l 100 (CS) – 467388(TM) AR CS HD TM

-conductivitate, μS/cm

6.6(CS) – 190.7(TM) AR CS HD TM

- sulfati, mg/l 0.0 (CS)– 160 (CS) CS HD TM

- azotati, mg/l 0.00(TM) – 23 (TM) CS HD TM

- azotiti, mg/l 0.0 (CS) – 0.51 (TM) CS HD TM

- cloruri, mg/l 01.35(HD) – 6.65 (HD) CS HD TM

- amoniu, mg/l 0.0 (CS) – 7.60(HD) AR CS HD TM

- ioni de calciu, mg/l 0.80 (CS) – 19.84(TM) CS HD TM

- ioni de magneziu, mg/l

0.48 (CS TM) – 45.71 (CHD)

CS HD TM

- ioni de sodiu, mg/l 0.13 – 0.69 CS

- ioni de potasiu, mg/l 0.08 – 3.71 CS

-duritate,0 G 0.44( TM) – 3.02 (TM) HD TM

- reziduu fix la 105o, mg/l

25 - 118 TM

- suspensii totale mg/l

1 - 55 TM

Au fost analizate, in total, 48probe de precipitatii: 6 probe in jud. AR (2 puncte de prelevare), 320 probe din jud. CS (8 puncte de recoltare), 10 probe jud HD si 12 probe in jud TM. S-au inregistrat 2 ploi cu pH <5.6 in zona Semenic, Caras – Severin.

In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de

15.

specificul economic al judetelor. In general, se produce poluarea aerului ambiental cu pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL. Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei traficului are aceleaşi cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi.

Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca instalaţiile respective să poată funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi, etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.ce depasesc CMA si VL.

In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele din apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.

In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău – punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii provenite de la fermele de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa.

Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice (SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de zgura de la Calan si Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin prezenta haldelor se steril de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti

Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la : Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti.

16.

2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

JUDETUL ARAD

Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului şi implicit a factorului uman, se fac determinări de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) în câteva intersecţii aglomerate ale oraşului, pe unele străzi intens circulate şi în diverse parcuri din municipiul Arad.

Valorile determinărilor medii pentru luna iunie, sunt prezentate şi ilustrate în tabelul 2.1 şi graficul din figura 2.1.

Tab.2.1. Determinările medii ale nivelului de zgomotNr.crt.

ZonaCMAdb(A)

L ech.db(A)

MAXdb(A)

MINdb(A)

1 Calea Iuliu Maniu 70 72,7 93,9 52,52 Intersecţia Podgoria 70 70,3 89,2 53,73 P-ţa UTA 70 69,9 88,5 53,74 Str. C. Brâncoveanu 65 66,3 86,0 45,7

5P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă)

65 66,5 83,1 45,0

6 Str. Voinicilor – poştă 70 71,2 89,8 44,27 Centura Subcetate 1 70 72,1 93,1 49,08 Subcetate 2 – intersecţie 70 70,8 91,3 45,79 Parcuri 65 49,9 68,8 39,6

40

45

50

55

60

65

70

75

dB

Iuliu

Man

iu

PodgoriaUTA

C. Bra

ncoveanu

M. V

iteazu

Voinic

ilor

Subcetat

e 1

Subcetat

e 2

Parcu

ri

Determinări de zgomotpentru luna

iunie în municipiul

Arad

Fig. 2.1. Determinări de zgomot pentru luna iunie în municipiul Arad

Din datele prezentate, se constată că, în luna iunie, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită admise în punctele de monitorizare din: P-ţa Mihai Viteazul (limită de

17.

incintă), str. Brâncoveanu, Piaţa Podgoria, Calea Iuliu Maniu, str. Voinicilor – poştă, Centura Subcetate 1 şi Subcetate 2 – intersecţie.

Specificăm faptul că, zonele în care s-a depăşit valoarea limită admisă, sunt zone caracterizate în general de o afluenţă mare a traficului auto.

JUDETUL CARAS SEVERIN

În cursul lunii iunie 2010 A.P.M. Caraş-Severin a efectuat măsurători, în ceea ce priveşte traficul rutier, într-un singur punct al reţelei municipiului Reşiţa – “Micro II” REŞIŢA. Determinările s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7.00 - 23.00 la intervale de 30 minute acoperindu-se întregul interval şi totalizând 32 de determinări pentru punctul menţionat.

În urma prelucrării măsurătorilor efectuate s-au obţinut următoarele rezultate: Tab.2.2. REZULTATELE MĂSURĂTORILOR NIVELULUI DE ZGOMOT ÎNTRE ORELE

07.00 - 23.00LA PUNCTUL “Micro II” REŞIŢA – iunie 2010

Nr. crt. Interval LEQ LMIN LMAX1. 07.00-07.30 65.2 46.1 82.12. 07.30-08.00 67.9 45.7 83.83. 08.00-08.30 67.3 46.0 84.14. 08.30-09.00 72.9 49.2 84.75. 09.00-09.30 68.4 47.1 81.76. 09.30-10.00 68.7 52.7 79.97. 10.00-10.30 63.0 49.2 78.68. 10.30-11.00 64.1 48.1 68.49. 11.00-11.30 63.5 45.0 72.4

10. 11.30-12.00 62.9 45.9 74.911. 12.00-12.30 62.0 46.7 76.312. 12.30-13.00 65.8 47.1 86.213. 13.00-13.30 63.7 46.6 79.314. 13.30-14.00 64.9 51.0 88.215. 14.00-14.30 62.6 43.9 77.016. 14.30-15.00 67.0 50.8 81.717. 15.00-15.30 65.3 47.2 85,218. 15.30-16.00 66.8 55.0 79.919. 16.00-16.30 67.2 51.3 82,520. 16.30-17.00 73.9 57.2 95.421. 17.00-17.30 69.5 51.7 87.622. 17.30-18.00 69.9 49.9 85.023. 18.00-18.30 64.0 49.2 81.124. 18.30-19.00 63.2 47.0 83.025. 19.00-19.30 64.8 47.9 85.426. 19.30-20.00 62.4 45.0 83.027. 20.00-20.30 62.6 44.8 85.3

28. 20.30-21.00 63.0 47.4 89.0 29. 21.00-21.30 62.7 45.0 76.2 30. 21.30-22.00 61.8 46.1 72.0 31. 22.00-22.30 62.3 48.4 81.1 32. 22.30-23.00 62.7 47.5 79.1

Medii 65.38 43.9 95.4

18.

Media nivelului de zgomot echivalent, în intervalul diurn 7.00 – 23.00, pentru stradă de categoria tehnică III, de colectare, se situează peste 65 dB, valorile nivelului de zgomot maxim (de vârf) depăşesc în totalitate această valoare.

Tab.2.3. Determinări ale nivelului de zgomot echivalent după cum urmează :

Zona funcţionalăPunct de măsurare

Nivel de zgomot (dB) Valoarea admisibilă

dBLeq Lmin Lmax

Parcaje auto

Plus

90CarrefourUniversitateNera

Zone feroviareGara de Nord

70Gara de Sud

Parcuri, zone de recreere

P. Siderurgistului

45P. TricoloruluiP. CopiilorP. Nera

Şcoli, creşe, grădiniţe

Gen. 9

75Lic. Ţ. AnghelLic. TietzGrădiniţa nr. 4 73,4 62,8 81,3

Pieţe, spaţii comerciale,

restaurante în aer liber

Piaţa Nord 67,2 61,0 76,2

65

Piaţa Sud 63,1 60,5 74,7Complex Victoria

67,5 61,8 79,6

Complex Intim 68,4 62,0 80,5Terasa Flora 64,5 71,1 78,0

S-au efectuat 4 expertize în regim de prestări servicii.

JUDETUL HUNEDOARA

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihilogică a oamenilor. Zgomotul este un ansamblu de sunete fără armonie, care printr-o acţiune de durată, sunt supărătoare pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Surse de poluare fonică: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecin, etc).

În luna iunie 2010 în judeţul Hunedoara s-au efectuat 46 măsurători de zgomot, cu frecvenţă de măsurare lunară (22 puncte de monitorizare) şi săptămânală (6 puncte de monitorizare), în zonele cu trafic rutier intens, în zone industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona pieţelor agroalimentare. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238.

În urma măsurătorilor efectuate în luna iunie 2010, pe teritoriul judeţului Hunedoara, s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, după cum urmează:

• în zonele rezidenţiale într-un număr de 4 puncte: str. Paroşeni din localitatea Paroşeni, str. P-ţa Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petroşani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni, str. Atelierelor din localitatea Simeria;

19.

• la limita funcţională a zonelor de recreere, într-un singur punct din localitatea Hunedoara - Parc Central.

• la limita funcţională a zonelor industriale, în două puncte din localitatea Chişcădaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A şi S.C. Carpatcement Holding S.A.

• pe străzi de diferite categorii tehnice, respectiv pe stradă de categorie tehnică II , în localitatea Bărbăteni;

• la limita zonelor funcţionale a pietelor agroalimentare, într-un singur punct, respectiv Piaţa Obor din localitatea Hunedoara.

Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare lunarăiunie 2010

Nr. crt

Tipul de zona in care s-aefectuat masuratoarea

Val. admisa

DB

MediaDB

MinimaDB

MaximaDB

Dep.DB

1. Hunedoara – Parc Central 45 53,8 43,3 86,7 8,82. Hunedoara – Piata Obor 65 66,2 44,1 87,5 1,23. Hunedoara – Parcare OE 2 90 78,9 57,4 93,24. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 60,5 52,1 81,05. Calan – str. Independentei categ.

tehn. IV ( de deservire locala )60 54,7 49,0 69,8

6. Deva – intersectia str. Oituz cu Eminescu (cat. tehnica II)

70 67,6 53,0 82,9

7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I - magistrala

75-85 72,7 47,9 88,5

8. Deva - parcare Mall Piata 90 68,4 55,3 72,89. Deva – Cartier Micro 15 60 54,2 46,1 68,0

10. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 56,7 48,3 67,911. Deva – Sc. Regina Maria 75 72,4 49,6 92,812. Deva – str. cat. tehn. IV ( de

deservire locala ) Aurel Vlaicu60 56,2 47,0 68,7

13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni mina

50 78,4 46,0 96,3 28,4

14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 60,8 55,2 75,6 10,815. Barbateni – centru-str categ.II, Euro

Rink70 74,1 61,6 93,3 4,1

16. Petrosani Cartier Aeroport – Locuinte, str. P- ta Dacia

50 68,9 57,2 81,0 18,9

17. Petrosani – Magistrală(str. categ. tehnica I)

75-85 74,3 63,1 93,3

18. Brad – Magistrala trafic greu (str. categ. tehnica I)

75-85 80,1 59,7 96,1

19. Brad - Magistrala(str. categ. tehnica I) –

vis a vis de Primarie

75-85 77,5 45,6 97,8

20. Hateg – Magistrala(str. categ. tehnica I)

75-85 70,6 54,3 87,6

21. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carmeuse S.A.

65 66,7 53,4 87,1 1,7

22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement

S.A.

65 68,3 55,0 79,8 3,3

20.

Tab.2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecvenţă de măsurare săptămânală iunie 2010

Nr. crt

Tipul de zona in care s-a

efectuat masuratoarea

Perioada Val. admisa

DB

Med.DB

Min.DB

Max.DB

Dep.DB

1.Hunedoara – Magistrală

(str. categ. tehnică I)

01-06.06.2010

75-85

67,8 55,2 78,9

07-13.06.2010 69,7 55,9 78,614-20.06.2010 75,7 56,8 88,721-27.06.2010 72,3 48,8 93,4

2.

Călan – Drumul Naţional

(Magistrală) INTERSECŢIE

01-06.06.2010

75-85

74,5 43,7 85,607-13.06.2010 69,0 52,8 84,514-20.06.2010 77,3 67,8 85,621-27.06.2010 74,5 43,7 85,6

3.Deva – variantă trafic

rutier

01-06.06.2010

75-85

76,6 44,3 92,107-13.06.2010 78,3 44,1 93,014-20.06.2010 70,2 53,4 83,921-27.06.2010 82,4 55,2 96,4

4.Simeria – Magistrală

(str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica

01-06.06.2010

75-85

68,9 57,0 79,507-13.06.2010 71,2 56,3 74,814-20.06.2010 76,2 48,0 86,721-27.06.2010 84,7 54,3 97,2

5.

Simeria locuinţe –S t r . A t e l i e r e l o r

( v i s a v i s d e m a g a z i n u l

P r o f i )

01-06.06.2010

50

52,5 43,0 67,6 2,507-13.06.2010 51,4 43,4 68,7 1,414-20.06.2010 48,8 37,9 58,121-27.06.2010 53,2 45,7 73,4 3,2

6.Sîntuhalm – Magistrală(str. categ. tehnica I)vis a vis de Petrom

01-06.06.2010

75-85

72,8 49,4 89,307-13.06.2010 72,8 49,5 89,014-20.06.2010 75,4 61,0 83,421-27.06.2010 79,1 47,5 88,2

JUDETUL TIMIŞ

In luna iunie 2010 au fost efectuate masurari de acustica urbana in cadrul actiunii de actualizare a bazei de date, conform Ordinului Prefectului nr. 337/13.05.2010 si la cererea unor societati. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech

generat de traficul rutier, in zonele in care functioneaza terase/unitati de alimentatie publica si a activitatilor unor societati, pe timp de zi si noapte, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88, in zonele rezidentiale si din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului Timisoara si a altor localitati.

Tab.2.6. Masuratori de acustica urbana pe timp de zi in cadrul actiunii de actualizare a bazei de date :

Nr. crt.

Zona Lech

[dBA]

Lech MA

[dBA]

1 Timisoara, Bd.Parvan 73,0 70,02 Timisoara - Parc Central 64,5 45,03 Timisoara - Piata Maria 75,2 50,04 Timisoara - Piata Iosefin 64,8 50,05 Timisoara, C.Sagului 64,8 50,0

21.

6 Timisoara, Bd. Bulbuca 71,7 50,07 Timisoara, C. Buziasului – sens giratoriu 64,2 50,08 Timisoara, C. Aradului intersectie cu Str.

Linistei68,5 50,0

9. Timisoara, Str. Amurgului nr. 1 76,2 75,010. Timisoara, Str. Simion Barnutiu nr. 71 74,1 50,011. Timisoara, Str. Simion Barnutiu nr. 79 66,8 50,012. Timisoara, Str. Lugojului nr. 37 60,7 50,0

Tab.2.7. Masuratori de acustica urbana pe timp de noapte in cadrul actiunii de verificare conform Ordinului Prefectului nr. 337/13.05.2010:

Nr. crt.

Zona Lech

[dBA]

Lech MA

[dBA]

1 Timisoara, P-ta Unirii - terasa S.C. ERIK HOUSE S.R.L.

67,7 65,0

2 Timisoara, P-ta Unirii - terasa S.C. CIOFFLE S.R.L.

67,5 65,0

3 Timisoara, P-ta Unirii - terasa S.C. BORMO CLUB S.R.L.

70,8 65,0

4 Timisoara, P-ta Unirii - terasa S.C. CAMPANOS S.R.L.

68,8 65,0

5 Timisoara, P-ta Unirii – terasa S.C. BEKAGIS S.R.L.

68,9 50,0

6 Timisoara, P-ta Unirii - statuie 57,8 65,07 Timisoara, P-ta Unirii - terasa S.C.

TROPICALA S.R.L.63,7 65,0

8 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. COSEI S.R.L.

66,9 65,0

9 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. CN RUMBOTEAMS S.R.L.

73,9 65,0

10 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. ILLINOIS COM S.R.L.

71,9 65,0

11 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. ELADNAN GROUP S.R.L.

76,2 65,0

12 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. SHAM HOUSE S.R.L.

74,1 65,0

13 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. DARIA MIRAY S.R.L.

63,6 65,0

14 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. JACK’S PUB S.R.L.

73,8 65,0

15 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. SHANTI HOUSE S.R.L.

69,9 65,0

16 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. CN RUMBOTEAMS S.R.L.

64,2 50,0

17 Lugoj, Centru – Festivalul Berii 71,0 65,018 Lugoj, Str. Mocioni nr. 25 – terasa S.C.

NICOL S.R.L.66,2 65,0

19 Lugoj, Str. Mocioni nr. 23 – terasa S.C. ODYNOS S.R.L.

66,0 65,0

20 Buzias, zona avion parc – terasa S.C. NEDIAN S.R.L.

52,9 65,0

22.

21 Buzias, parc Str. Florilor – terasa chiosc 59,2 65,022 Timisoara, Complex Studentesc – terasa

S.C. SARDEN JUNIOR S.R.L.60,5 65,0

23 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. LIRO IMPORT-EXPORT S.R.L.

62,8 65,0

24 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. SAN MARZANO S.R.L.

72,7 65,0

25 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. BERIWAN S.R.L.

70,9 65,0

26 Timisoara, Complex Studentesc – terasa S.C. READY’S S.R.L.

69,3 65,0

27 Timisoara, Complex Studentesc – terasa 66,4 65,028 Timisoara, Centru – terasa S.C. LLOYD

S.R.L.59,8 65,0

29 Timisoara, Centru – terasa KFC 60,3 65,030 Timisoara, Centru – terasa S.C. TIMI’S

CAFE S.R.L.61,4 65,0

31 Timisoara, P-ta Unirii – terasa S.C. INTERMEZZO S.R.L.

66,9 65,0

32 Timisoara, P-ta Unirii – terasa S.C. BAROQUE S.R.L.

56,9 65,0

33 Timisoara, P-ta Unirii – terasa S.C. JARVES S.R.L.

63,5 65,0

34 Jimbolia – terasa S.C. RIVIERA S.R.L. 58,3 65,0

Tab.2.8. Masuratori de acustica urbana efectuate in urma solicitarilor :Nr. Crt.

Zona Lech

[dBA]

Lech MA

[dBA]

1.Giroc

49,371,5

-

2. Timisoara, Str.S.Barnutiu nr. 63,2 50,03. Timisoara, Str.S.Barnutiu nr. 62,7 50,04. Dumbravita 57,5 50,05. Cornesti 50,9 65,0

S-au efectuat un numar de 51 determinari de acustica urbana in luna iunie 2010. S-au inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in majoritatea punctelor de masurare. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.

La nivelul Regiunii Vest, în luna iunie 2010 s-au efectuat un număr de 133 măsurători lunare, inregistrandu-se 63 de depăşiri.Cea mai mare valoare inregistrată a fost de 97,8 dB, fiind înregistrată in judeţul Hunedoara.

Tab. 2.9. Măsurători efectuate la nivel de Regiune Vest :

23.

3.DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

JUDEŢUL ARAD

În cursul lunii iunie 2010,în judeţul Arad s-au efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă, vegetaţie spontană şi sol necultivat. Valorile măsurate la determinările radioactivităţii sunt prezentate în tabelul următor.

Tab.nr. 3.1.Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna iunie 2010

Nr.crt

Factor de mediu

Media Minima Maxima

Nivel atenţionar

e

Data max

Obs.

1Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)

2,22 ± 0,05 0,50 ± 0,01 5,76 ± 0,12 10 13

2

Aerosoliora 13 (14)

(Bq/m3)

1,04 ± 0,02 0,30 ± 0,01 3,59 ± 0,07 10 13

3Depuneri(Bq/m2zi)

2,2 ± 0,23 0,42 ± 0,12 8,40 ± 0,36 200 13 Precip.

4Mureş

(Bq/mc)198,00 ± 42,41 148,7 ± 43,65 282,20 ± 45,52 2000 29 Sedim.

5Apă

potabilă(Bq/mc)

171,40 ± 40,31 137,50 ± 38,23 249,70 ± 43,94 1000 30

6

Doza abs.

(microGy/h)

0.250 16Tiex

defect

7Vegetaţie( Bq/Kg)

187,03 ± 16,66 167,68 ± 16,44 217,97 ± 17,20 - 24

8Sol

(Bq/Kg)407,32 ± 34,22 352,47 ± 33,08 461,92 ± 34,55 - 18

Nr. Crt

.Judeţul

Nr.măsură

tori

CMA(dB)

Nr. depăşiriMaxima

(dB)

45 50 60 65 70 7575-85

90

1 Arad 9 x x 9 93,9

2Caras

Severin32 x 32 95,4

3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 9 97,8

4 Timis 46 x x x x x 13 76,2

24.

Valorile s-au încadrat în limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri şi aerosoli s-au datorat conditiilor meteo.

JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

Laboratorul de radioactivitate a efectuat măsurători ale radioactivităţii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută şi apă potabilă.

Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna iunie 2010:

Nrcrt

Factorul demediu

UMValoare

Datamax.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti-onare

1Aerosoli

Aspiratia 02-07Bq/m3 2.84 0.50 5.57 10 10

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 1.10 0.26 2.30 13 30

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi1.43 <0.80 7.52 200 17

4 Apa bruta Bq/ m3 <270 <240 390 2000 27

5 Apa potabila Bq/m3 <270 <240 <500 1000 27

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.090 0.088 0.101 0.250 03

7 Vegetaţie spontană Bq/Kg <180 <140+0.03 210+0.03 1015-21

%

8 Sol necultivat Bq/Kg <320 <240+0.06 360+0.06 1117-24

%

JUDETUL HUNEDOARA Monitorizarea radioactivităţii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron. Monitorizarea s-a efectuat la Staţia de radioactivitate Deva, din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitoring, Baze de Date şi Rapoarte, staţie ce face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului. Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în luna iunie 2010, nu prezintă diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în luna anterioară şi sunt sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte, diferenţele înregistrate fiind datorate evoluţiei factorilor meteorologici.

25.

Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna iunie 2010 in judetul Hunedoara

În concluzie, datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că, în cursul lunii iunie 2010, nu au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu monitorizaţi, valorile obţinute fiind în limitele de variaţie ale fondului natural specific zonei de recoltare a probelor.

În ceea ce priveşte radioactivitatea artificială s-a constatat lipsa unor radionuclizi de viaţă lungă în principalii factori de mediu.

JUDEŢUL TIMIŞ

In luna iunie 2010 in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, 1 proba de apa de suprafata din raul Timis,o proba de apa de foraj din platforma meteo Timisoara.

In decursul lunii s-au efectuat 330 determinari de doza gamma absorbita in aer. Valorile inregistrate la determinarile de doza gamma s-au incadrat in limitele de variatie ale fondului natural de radiatie, fara a se atinge limita de atentionare prevazuta.

Tab.nr.3.4. Valorile determinărilor radioactivităţii pentru luna iunie 2010 in judeţul Timiş

Nrcrt

Factorul demediu

UMValoare

Datamax.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti-onare

1Aerosoli

Aspiratia 02-07Bq/m3 5.40 1.10 9.00 10 01

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 3.30 1.00 9.80 10 12

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi5.20 1.10 40.3 200 21

Nrcrt

Factorul de mediu UM

ValoareDatamax.

Obs.

Medie Minim MaximAtenti

-onare

1Aerosoli

Aspiratia 02-07Bq/m3 1.43 0.32 3.60 10 13

2Aerosoli

Aspiratia 08-13Bq/m3 0.61 0.26 1.34 10 16

3Depuneri

atmosfericeBq/m2

zi1.52 0.39 7.28 200 15

4 Apa bruta Bq/ m3 500.6 220.6 1195.1 2000 29

5 Apa potabila Bq/m3 147.7 109.6 295.6 1000 27

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.092 0.071 0.155 0.250 03

7Vegetatie

spontanaBq/kg 286.8 275,6±22,9 293,8±24,0 10

8 Sol necultivat Bq/kg 524.8 450,8±49,2 587,6±49,2 18

26.

4 Apa brutaBq/ m3 520 310 950 2000 14

5 Apa potabila Bq/m3 490 290 790 1000 04

6Debitul dozei gama

in aerμGy/h 0.101 0.090 0.105 0.250 02

7 Vegetatie spontanaBq/kg

350 230 450 - 17

8 Sol necultivat Bq/kg 154 142 160 - 18

La nivelul Regiunii Vest, în luna iunie, în cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au efectuat măsurători asupra probelor de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă brută, apă potabilă, şi determinări de doză gama absorbită în mediu.

Datele obţinute în urma executării programului standard dispus relevă că în cursul lunii iunie 2010 nu au fost depăşite limitele de atenţionare pentru factorii de mediu monitorizati

Tab.nr.3.5.:Valorile maxime înregistrate în luna iunie 2010 in Regiunea Vest

Nr.Nr. CrtCrt

Factorul deFactorul demediumediu UMUM ValoareaValoarea

maximamaxima

Judetul inJudetul in care s-acare s-a

inregistratinregistrat

1Aerosoli atmosfericiAspiratie 02-07

Bq/m3 9.00 TM

2Aerosoli atmosfericiAspiratie 08-13

Bq/m3 9.80 TM

3Depuneri atmosferice

Bq/m2*zi 40.3 TM

4 Apa bruta Bq/m3 1195.1 HD5 Apa potabila Bq/m3 790 TM6 Debit doza gamma μGy/h 0.155 HD7 Vegetatie spontana Bq/kg 450 TM8 Sol necultivat Bq/kg 587,6±49,2 HD

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 APE DE SUPRAFAŢĂ

In luna iunie , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 87 sectiuni de control de monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile:Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti;Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.

27.

JUDETUL ARAD

Râul Crişul AlbSupravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri

Oradea în luna iunie 2010, în subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi în 7 secţiuni de control amplasate pe cursuri secundare de apă.

Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb si Crisul Negru

Nr crt

Cursulde apă

Secţiunea de supraveghere

Categoria de calitate

RONutri-enţi

Salini-tate

Polu-anţi

toxici

Alţi indica-

tori

Indicatoridepăşiţi

1 Crişul Alb Ineu II I I I -2 Crişul Alb Vărşand II I I I II3 Hălmăgel Sârbi I I I I II4 Negrişoara Av. Neagra I I I I I5 Tăcăşele Avram Iancu I I I I I6 Gut Şicula - I - - -7 Cigher Zărand - I - - -8 Matca Zărand - II - - -

9Canalul Morilor

Seleuş - I - - -

10Canalul Morilor

Vărşand III II I I - OD, CCOCr

Conform Ord. MMGA nr. 161/2006, calitatea râului Crişul Alb aferent judeţului Arad, se încadrează pe lungimea de 160 km (respectiv limită de judeţ -Vărşand, frontieră) în clasa I-a de calitate după grupele de indicatori Regim de oxigen, Poluanţi toxici specifici, iar după grupele Salinitate şi Nutrienţi se încadrează în grupa a II-a de calitate. Grupa Alţi indicatori chimici a fost monitorizată în secţiunea Vărşand, încadrându-se în clasa I-a de calitate.

Râul Mureş

Monitoringul calităţii apelor de suprafaţă cuprinde apele uzate evacuate de folosinţele de apă şi poluarea difuză dată de evacuările necontrolate ale apelor uzate provenite din diferite activităţi socio- economice.

Tabel nr. 4.1.2. Categorii de calitatea apei din bazinul Mures

Nr crt

Cursulde apă

Secţiunea de supravegher

eCategoria de calitate

Ordinul secţiunii

ROC2

Nutri-enţiC3

Salini-tateC4

Polu-anţi

toxiciC5

Alţi indica-

toriC6

General

1Mureş

SăvârşinOrd.I

I I II I

28.

ŞoimoşOrd.I

II I II II

Amonte AradOrd.I

II I II II

NădlacOrd.I

II II II I II II

2 C.Ier

Mureş Ord. II

IV IV III IV3 Mureş Mort V V II V4 Petriş I I I I

5Pârâul Mare

IV I I IV

6 Fiac IV I I IV7 Bârzava II I I II

Aprecierea calităţii apei râului Mureş se face pe clase de calitate, conform O.M. nr. 161/2006.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. În luna iunie 2010 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 13 secţiuni cu tip de program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ.

Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent se poate trage concluzia că în luna februarie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.

În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluenţii Dunării, Dunăre (flux rapid), calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate.

29.

Tabel 4.1.3. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent - iunie 2010

Nr.Crt.

Cursul deApă

SecţiuneaRegimOxigen

NutrienţiGrad

minera-lizare

Metaletotale

Subst.toxice

organiceGen

1 Pârâul Rece

Am.cf.Hididel

2 Timiş Sadova3 Timiş Av.cf.Potoc - I - - - I4 Bistra Am.cf.pârâul

Lupului

5Bistra Mărului

CrâşmaII I I I II II

6 Bistra Obreja I I - - - I7 Bârzava Crivaia8 Secul Am.cf.Bârzav

a9 Bârzava Moniom II II - - - II10 Bârzava Am.cf.Fizeş II II - I II II11 Caraş Caraşova12 Nermed Am.cf.Gelug13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I - - - I14 Jitin Am.cf.Caraş I I - - - I15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I - - - I16 Lişava Am.cf.Caraş I I - - - I17 Caraş Vărădia18 Ciclova Am. Ciclova

Română19 Nera Pătaş20 Prigor Am.loc.Putna21 Nera Bozovici22 Steier Am.cf.Miniş I I - - - I23 Miniş Am.cf.Tăria I I - - - I24 Beu Am.

păstrăvăria Bei

25 Nera Sasca Montană

26 Nera Naidăş27 Globul Am.cf. Slătinic I - - I - I28 Belareca Am.cf.Cerna29 Cerna Topleţ30 Valea

MareAm.priză captare Orșova

I I I I II II

31 Dragostele

Am.cf.Berzeasca

32 Valea Mare

Am.cf. Boşneag

30.

În luna iunie a fost monitorizată, prin flux rapid zilnic, calitatea apei în secţiunea Moldova pe fluviul Dunărea.

Din analiza concentraţiilor indicatorilor determinaţi, prin flux rapid zilnic: pH, oxigen dizolvat, cloruri şi substanţe organice exprimate în CCOMn/O2, se constată că toţi indicatorii analizaţi se încadrează în limitele clasei I- a de calitate.

Domeniul de variaţie a concentraţiilor măsurate în flux rapid:

Indicatori analizaţi UM minim maximpH Unit. de pH 7,3 7,4Oxigen dizolvat mg/l 6,1 8,1Cloruri mg/l 14,2 17,0CCOMn/O2 mg/l 3,8 4,6

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada iunie 2010, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel:

Bazinul hidrografic Mureş:

Tabel 4.1.5 Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic MureşNr.crt.

Curs de apă/Secţiune

Clasa de calitate C2 RO(regimoxigen)

C3 RN( regim nutrienţi)

C4 S(Salinitate)

C5PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)

C6(alţiindicatorichimicirelevanţi)

SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL1. Mureş/Gelmar I I II(Na, Cl) - -2. Mureş/Brănişca I I I I I3. Orăştie/Costesti II I I - -4. Orăştie/Orastie II II I - -5. Cerna/Sântuhalm I I I(N-NO2) I - -6. Strei/Petreni I I I(N-NO2) I - -7. Cerna/Toplita I I I - -8. Cerna/Santuhalm I I I(N-NO2) I - -9. Strei/Baru I I I - -10. Pestis/Nandru I I I - -11. Geoagiu /Balsa I I I - -12. Geoagiu/Geoagiu I I I - -13. Certej/Bârsău I I I I I I - -14. Ardeu/Bozes I I I I - -15. Galbena/Haţeg I I I(N-NO2) - - -16. Boholt/Şoimuş I I I - -17. Fornădia/

am.confl.Căian- II(N-NO3) - - -

18. Sarbi/Sarbi I I I - -19. Sacamas/Sacamas I I I - -

31.

20. Vaidei/am. conf. Mureş

- II - - -

21. Bărbat/Priza Hunedoara

I I I I I

22. Sibişel/ priza Orăştie

- II(N-NO3) - - -

23. Zlata/Gura Zlata I I I - -24. Breazova/Zeicani I I I - -25. Răul Mare/

priza DevaI I I I I

Bazinul hidrografic Criş:

Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna iunie 2010 este prezentată în tabelul următor:

Tabel nr. 4.1.6. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic CrişuriNr.crt.

Cursul de apă

Secţiunea desupraveghere

Categoria de calitate Indicatori caracteristiciRO Nutrienţi Salini-

tate Poluanţi toxicispecifici

Alţi indicatorirelevanţi

1. Crişul Alb Crişcior II I I I II -2. Crişul Alb Baia de Criş II I I I - -3. V. Znil Capt.

Baia de CrişI I I I - -

Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă efectuată de Administraţia Bazinală Crişuri Oradea, în luna iunie 2010, în subbazinul Crişul Alb, aferent judeţului Hunedoara, s-a realizat prin doua secţiuni de control amplasate pe Crişul Alb: Crişul Alb - Crişcior şi Crişul Alb - Baia de Criş. Au fost monitorizaţi şi afluenţii: V.Znil în secţiunea capt. Baia de Criş.

• bazinul hidrografic Jiu:Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii

apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna iunie 2010, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 35 probe de apă care au însumat 428 indicatori din care:

Ape de suprafaţă: – 9 probe de apă, însumând 111 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr. 161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Tabel 4.1.7 Calitatea apelor de suprafata in b.h. Jiu

Nr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Clasa 32.

generală1. Jiul de Est Livezeni I I2. Jiul de Vest Iscroni I I3. Jiul de Est Petroşani I I4. Taia amonte priza I I I I5. Jieţ amonte priza I I I I6. Polatişte amonte priza I I I I7. Izvorul amonte priza I I I I8. Buta amonte priza I I I I9. Buta aval priza I I I I

Lacuri de acumulare:- 2 probe de apă însumând 44 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la

secţiunea: priză si mijloc lac. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe.

Ape subterane - 5 probe de apă însumând 75 analize fizico-chimice;

JUDETUL TIMIS 1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent In luna iunie 2010 în Timis au fost în urmărire un număr de 20 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna iunie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-IV .

În secţiunile de supraveghere de pe :- râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizat în secţiunile

Balinţ şi Amonte Timişoara şi s-a încadrat în clasa a II –a de calitate.

În secţiunea Otelec tot pe râul Bega, calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a III-a, din cauza indicatorilor aferenţi grupelor regim de oxigen şi nutrienţi .

- râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-IV-a de calitate, mai ales pe afluenţii Spaia (clasa a III-a) , Şurgani ( clasa a IV-a), Lanca Birda (clasa a III-a) cu depăşiri la regim de oxigen şi nutrienţi .

Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a II-a, la fel ca Birdanca iar Moraviţa s-a încadrat în limitele clasei a IV-a din cauza regimului de oxigen.

33.

- râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în limitele clasei a II-IV- a de calitate, cu depăşiri la regim de oxigen şi nutrienţi.

- râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în clasa a III-a de calitate cu depăşiri la regim de oxigen .

Substanţele periculoase relevante şi prioritare / prioritare periculoase ( metale dizolvate) au fost reprezentare de cupru, nichel şi plumb.

Tabel 4.1.8. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI ÎN SECŢIUNILE DE CONTROL ÎN FLUX LENT DIN JUDEŢUL TIMIŞ PE LUNA IUNIE 2010

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

RegimOxige

n

Nutrienţi Salinitat

e

Poluanţi toxici specifi

ci

Alţi ind. Chimicirelevanţ

i

General

1 Bega Luncani2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea3 Cladova Am.loc. Cladova 4 Bega Balinţ - II II II II II5 Săraz Loc. Saceni III II I II II III6 Biniş Coştei –Ţipari7 Bega Am.Timişoara II II I I I II8 Bega Otelec III III I I II III9 Bega

VechePişchia

10 Apa Mare Av.cf.Slatina11 Apa Mare Becicherecu Mic III II - - - III12 Bega

VecheSânmihaiu German

II - - - - II

13 Bega Veche

Cenei IV III - I - IV

14 Nădrag Am.cf.Timiş15 Spaia Am.cf.Timiş III II - - - III16 Timiş Lugoj II I I I II II17 Timiş Am.cf.Timişana III I - - - III18 Şurgani Chevereş IV II - - - IV19 Pogăniş Otveşti II II - - - II20 Timiş Şag I I - - - I21 Lanca

BirdaAm.loc.Ghilad III III - - - III

22 Timiş Grăniceri II II I I II II23 Moraviţa Moraviţa IV II - - - IV24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II - II - II25 Bârzava Partoş II II - II I II26 Aranca Am.Sânnicolau III II - II - III27 Aranca Valcani III II - - - III

34.

In luna iunie pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.

4.2 APE UZATE

JUDETUL ARAD

S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţul Arad, cu evacuare în emisari naturali. Datele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna iunie 2010

UnitateaLocalitatea şi

frecvenţaReceptor Activitatea

Indicatoridepăşiţi

SCCompania de Apă

Arad SA

Arad S.E. (lunar)

Mureş Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

Pecica S.E. (o dată la 2 luni)

Mureş Apă canal populaţie

Zona Ind. NV S.E. Arad(lunar)

Mureş Mort Mureş

Producţie în domeniul industriei alimentare

NH4+, detergenţi

Lipova(lunar)

(o dată la 2 luni)

(o dată la 2 luni)


Evacuare S.E.NH4

+

Evacuare 1

Evacuare 2 Nu sunt depăşiri

Nădlac S.E. Mureş Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri

Curtici S.E.(o dată la 2 luni)


CAI CURTICICurtici(o dată la 2 luni)

CanalDesecare

Fermă zootehnică

CET HIDROCARBURI

Arad(lunar) Mureş

Producţie energie electrică şi termică

Nu sunt depăşiri

SC ASTRA VAGOANE SA

Arad(lunar)

Canal Mureşel

Construcţia şi repararea materialului rulant (vagoane marfă)

Nu sunt depăşiri

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA

Lipova(semestrial)

Mureş Industrie alimentară

JUDETUL CARAS –SEVERIN

35.

În luna iunie 2010 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele surse de poluare: SC Plastomet SA Resita, SC UCMR Resita (4 evacuări), ECA Doman, CET Energoterm Resita, SC Avia Agrobanat SRL Bocsa, SC Food SRL Bocsa si SC Collini SRL Bocsa.

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:

Tabelul 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.Indicatori depăşiţi

( mg/l)

Plastomet Resita BârzavaConfectii metalice

Amoniu – 4,2 ori

SC Avia Agrobanat

Bocsa BârzavaCrestere

intensivă păsări

CBO5 – 1,8 oriCCOCr – 1,4 oriAmoniu – 3,1 ori

Au fost efectuate determinări în regim de prestări servicii pentru SC Sporea Com SRL Oravita, PL statia de betoane Resita si SC Energrom Bucuresti PL halda de zgură Resita, totalizând 5 determinări.

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada iunie 2010, situaţia apelor uzate este următoarea:

Bazinul hidrografic Mureş:

Tabelul nr. 4.2.3. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mureş

Nr. crt.

Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi(val.analizată/ val.admisă)mg/l

1.

S.C.AVIS 3000 S.AMINTIA

MINTIA/Hunedoara

r.Mureş abatorizare • evacuare st. epurare

Azotiţi 4,3371/2

2.SC MACON SA DEVA/

Hunedoarar.Cerna Fabr.mat.

constructii• evacuare BCA

pH 8,84/8,5

3.SC AGROCOMPANY SRL- Santuhalm

Santuhalm/Hunedoara

r. Cerna Procesare carne

• evacuare st. epurare

C Amoniu 16,2/15

4.SC AGROCOMPANY SRL- Santuhalm

Santuhalm/Hunedoara

r. Cerna Abatorizare • evacuare canal Amoniu 4,197/3

5. SC ELECTROCENTR

Mintia/Hunedoara

r.Mures Producere energie

evacuare drenuri depozit zgura V.Devei

36.

ALE DEVA SA electrica Arsen 0,06139/0,0072

Bazinul hidrografic Criş:Tabelul nr. 4.2.4. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Cris

Nr. crt.


1.

Filiala Bradmin SA Brad

Brad/Hunedoara

Crişul Alb Exploatare si prelucrare mineuri neferoase

• evacuare ape de mina Barza

Suspensii: 102/60Mn: 3,96/1=3,96

Bazinul hidrografic Jiu:

Nr. crt.


1.E.M. VULCAN St. De epurare apa mina

Vulcan Jiul de Vest

Exploatare carbune

M.T.S.=2,35

Situaţia principalelor surse de poluare:

S-au recoltat 28 probe însumând 232 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna iunie variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.

În luna iunie au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor.

5.STAREA CALITATII SOLULUI

La nivelul Regiunii Vest , in luna mai s-au efectuat urmatoarele analize de sol:

JUDETUL ARAD

In cursul lunii iunie s-au efectuat analize din 7 probe de sol, recoltate la două adâncimi. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, CaCO3, V, T, SB, Al mobil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. În total s-au efectuat 152 determinări. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate în tabelul 5.1.

37.

Tabel 5.1. Determinări pentru monitorizarea solului

Localitate Petriş Ostrov Neudorf Nădlac Mocrea Minişul de Sus Labasinţ

Adâncime, cm 0-18 18-33 0-6 6-31 0-24 24-53 0-23 23-48 0-8 8-39 0-18 18-41 0-18 18-37

Indicatori

pH 5,90 5,80 5,20 5,10 5,30 5,30 8,00 8,00 6,50 6,60 4,80 4,70 7,00 7,00

Humus, % 3,43 2,96 2,73 2,31 2,51 2,21 3,44 3,15 3,40 3,10 2,01 1,88 2,38 1,93

P asim., ppm 3,00 2,00 2,00 1,00 8,00 5,00 90,00 71,00 21,00 21,00 4,00 3,00 38,00 29,00

Kasim., ppm 79,00 50,00 79,00 42,00 83,00 62,00 415,00 394,00 108,00 71,00 104,00 97,00 394,00 390,00Al mobil, mg/100 g sol

6,66 5,87 2,47 2,331,08 2,47

T, % 13,91 17,38 20,24 18,32 14,27 15,19

SB, % 7,61 10,03 14,64 12,89 9,37 10,47

V grad sat baze, % 54,71 57,71 72,33 70,36 65,66 68,93

CaCO3, % 9,28 8,94

Textură, %

Nisip grosier 7,80 5,30 3,40 3,20 4,70 6,10 0,50 0,40 3,50 3,50 2,80 2,60 15,80 13,80

Nisip fin 23,70 35,30 34,20 35,10 20,40 19,30 35,20 34,90 20,80 18,90 34,40 32,50 23,10 20,50

Praf 39,20 31,90 36,80 35,40 33,40 24,80 27,50 26,10 32,30 33,80 36,10 37,20 24,30 27,80

Argilă fizică 38,40 44,90 45,90 41,10 56,80 64,30 45,70 50,80 56,10 59,00 45,60 47,10 44,10 43,20

Argilă 29,30 27,50 25,60 26,30 41,50 49,80 36,80 38,60 43,40 43,80 26,70 27,70 36,80 37,90

38.

6.GESTIUNEA DESEURILOR

În tabelul de mai jos se redă situaţia cantităţilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în iunie 2010 , în Regiunea Vest.

Nr.crt.

APM Denumire material stoc/ t Cantitate / tone

Stoc/ tone

mai 2010 colectată valorificată eliminată iunie-10

REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA

1 Arad

1. Deşeuri municipale 0 13109.25 42.89 13066.36 0

2. Sticlă 28.45 0.68 20.28 0 8.85

3. PET 13.61 16.82 16.42 0 14.01

4. PE 45.48 66.66 50.16 10 51.98

5. Hârtie/carton 255.76 1046.74 920.67 35.35 346.48

6. Uleiuri uzate 35.94 19.75 20.39 0 35.3

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 59.91 97.53 128.5 0 28.94

9. Anvelope uzate 94.66 214.26 206.22 0 102.7

Deşeuri lemnoase total, din care 770.98 1514.14 1449.39 0 835.73

10. rumeguş 437.29 488.56 545.76 0 380.09

11. alte deşeuri lemnoase 333.69 1025.58 903.63 0 455.64

12. Deşeuri spitaliceşti 0 10.07 0 10.07 0

13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 13.73 8 12 0 9.73

14. Deşeuri textile 0 154.09 0 154.09 0

2 Caraş-Severin

1. Deşeuri municipale 0 11879.5 0 11879.5 0

2. Sticlă 20.25 9.01 0 0 29.26

3. PET 50.682 67.24 69.43 0 48.492

4. PE 24.988 11.607 10.657 0 25.938

5. Hârtie/carton 0 38.44 38.44 0 0

6. Uleiuri uzate 51.956 1.957 0 0.94 52.973

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

8. Acumulatori auto 30.987 8.77 0 0 39.757

9. Anvelope uzate 44.83 12.64 0 0 57.47


10. rumeguş 661.611 506.655 341.322 0 826.944



13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 2.286 3.605 0 0 5.891

14. Deşeuri textile 1.79 0.54 0 0 2.33

3 Hunedoara


2. Sticlă 0 0 0 0 0

3. PET 20.51 44.162 39.057 0 25.615

4. PE 97.721 84.252 89.421 0 92.552

5. Hârtie/carton 315.58 408.734 415.125 0 309.189

6. Uleiuri uzate 48.725 0 0 0 48.725

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 3397.788 1183.31 1755.8 0 2825.298


10. rumeguş 2031.529 4141.821 3080.837 0 3092.513



13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 11.012 11.222 10.875 0 11.359

14. Deşeuri textile 0 0 0 0 0

4 Timiş 1. Deşeuri municipale 139507 19186 1526 8327 148840

2. Sticlă 0 7.8 0 0 7.8

3. PET 137.88 60.99 51.6 0 147.27

4. PE 198.27 44.44 42.62 0 200.09

5. Hârtie/carton 330.38 1027.51 941.4 0 416.49

6. Uleiuri uzate 36.969 9.464 16.395 0 30.038

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 426.7 4.248 15.688 0 415.26


10. rumeguş 560.269 429.474 406.874 0 582.869




14. Deşeuri textile 150.782 0 0 0 150.782


TOTAL REGIUNE

2. Sticlă 48.7 17.49 20.28 0 45.91

3. PET 222.682 189.212 176.507 0 235.387

4. PE 366.459 206.959 192.858 10 370.56

5. Hârtie/carton 901.72 2521.424 2315.635 35.35 1072.159

6. Uleiuri uzate 173.59 31.171 36.785 0.94 167.036

7. PCB/PCT 0 0 0 0 0


9. Anvelope uzate 3963.978 1414.458 1977.708 0 3400.728


10. rumeguş 3690.699 5566.51 4374.793 0 4882.416




14. Deşeuri textile 152.572 154.63 0 154.09 153.112

7. Conservarea naturii si a diversitatii biologice

JUDETUL ARAD

In cursul lunii iunie, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele:

- s-au emis 2 autorizatii - conform Ord. 410/2008, pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/ sau achizitie si/ sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si respectiv fauna salbatica si a importului acestora.

- s-au emis 9 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.

- s-au intocmit 3 raportari: 2 catre Prefectura si MSC referitoare la activitatea lunara din cadrul compartimentului si 1 catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului

- s-au intocmit 5 adrese catre custozi, cu privire la obligatiile asumate de custozi prin vechile contracte de custodie

- s-au luat 5 decizii: -decizia etapei de incadrare pentru Directia Silvica Arad - referitor la

imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii forestiere - Construire si modernizare drumuri forestiere din bazinele Muresului Inferior (Frumuseni, Ghedus) si Crisul Alb (Parul Fetii, Calea Podita, Valea Lunga)/ Directia Silvica Arad, Masura 125b.

-decizia etapei de incadrare pentru SC Sagufish SRL- referitor la Amenajare bazin piscicol prin excavare si valorificarea agregatelor naturale. -decizia etapei de evaluare initiala pentru SC Mai Trei Prod SRL - referitor la Modernizarea exploatatiei agricole prin infiintarea unei plantatii pomicole si achizitii utilaje in Sanpetru German, jud. Arad.

-decizia etapei de incadrare pentru SC Codles Fruct SRL referitor la infiintare ferma pomicola in extravilanul localitarii Zimand Cuz fn Arad.

-proiect decizie etapa de incadrare - referitor la Construire pod rutier peste raul Mures DJ 709 E la km. 3+160.

- s-a eliberat un Aviz Natura 2000 in conformitate cu ordinul nr. 19/2010: urmare a solicitarii din partea ANAR- Administratia Bazinala de Apa Crisuri, cu sediul in loc. Oradea, pentru proiectul Dezvoltare complexa cu rol de aparare impotriva inundatiilor a Crisului Negru, jud. Arad

- s-a participat in data de 08.06.2010 la videoconferinta de la sediul ARPM Timisoara care a avut ca scop instruirea pe tema emiterii Declaratiei autoritătii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

In luna iunie s-au realizat 2 controale in ariile protejate:- 1 control la R.N.Balta Nera Dunare;- 1 control la R.N. Divici Pojejena;

Angajatii Biroului Protectia Naturii, Protectie Sol si Subsol, Biosecuritate, au participat la:

- actiuni de constientizare a elevilor din Resita si Bocsa cu ocazia evenimentului ecologic “ Ziua Mondiala a Mediului“;

- concursul faza judeteana - Proiecte de mediu; - seminarul ,,Timisoara -oras verde“;

- Sesiunea de instruire pentru emiterea Declaratiei autoritatii responsabile cu monitorizarea siturilor Natura 2000;

De asemenea angajatii biroului au eliberat 5 autorizatii de mediu, dintre care 3 pentru recoltarea si achizitionarea de ciuperci, din flora salbatica, in scopul comercializarii in stare, proaspata sau semiprelucrata si 2 autorizatii pentru activitatea de vanatoare.

JUDETUL HUNEDOARA

In perioada 01.VI.2010 – 30.VI.2010 s-a efectuat 4 controale in teren:- Cheile Rabicioarei: la aceasta deplasare s-a constatat ca drumul forestier

Rabicioara – Tomnatec, care strabate cheile, este deteriorat in anumite locure de catre camioanele de mare tonaj ce transporta masa lemnoasa de la o exploatare forestiera, au fost observate pe versantul drept al cheilor 2 – 3 zone din care s-a extras piatra din grohotis.

- Magura Uroiului: in timpul deplasarii au fost identificate doua exemplare de uliu sorecar, un exemplar de soim calator, doua perechi de corbi si un exemplar de caprioara. Nu s au semnalat extrageri din masivul de padure.

- Depozitele continentale cu dinozaurieni de la Sanpetru: nu s-au semnalat forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale din zona protejata sau depozitari necontrolate de deseuri.

- Fanetele Pui: abundenta precipitatiilor din aceasta perioada a facut posibila existenta unei mari varietati de specii dintre care amintim : liliuta ( anthericum ramosum), sparceta (onobrychis viicifolia), thymus sp, mentha sp, centaurea sp. Nu s-au observat deteriorari ale habitatului.

In aceasta perioada au fost eliberate 2 autorizatii pentru recoltare de ciuperci si fructe de padure.

JUDETUL TIMIS

In luna Iunie 2010, nu au fost semnalate sau constatate actiuni cu impact negativ asupra integritatii ariilor naturale protejate.

In luna iunie 2010:- s-a emis 1 autorizatie in baza Ordinului 410/2008 pentru activitatea de vanatoare,

pentru recoltarea exemplarelor de purcel de mistret pentru prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii situatiei epidemiologice a pestei porcine clasice.

- s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu pentru stabilirea necesitatii demararii procedurii de evaluare adecvata.

- a fost demarata procedura de evaluare adecvata pentru 11 proiecte.- s-au solicitat date de la administratorii gradinilor zoologice din judet si s-au

actualizat fisele de evidenta ale gradinilor zoologice pentru perioada 01.04.2010 - 30.06.2010 in vederea intocmirii raportarii trimestriale.

- s-au emis 5 referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate in etapele de reglementare pentru diferite obiective si deplasare in teren pentru verificarea amplasamentului.

- s-a emis un raspuns la o solicitare privind declaratia autoritatii responsabile cu monitorizarea siturilor Narura 2000.

- s-a monitorizat starea de conservare a ariilor naturale protejate din judet.In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna iunie s-au efectuat un numar

de 6 controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 10 autorizatii de mediu, din care 7.pentru activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si animale, precum si a plantelor si a animalelor din flora si fauna salbatica, precum si 3 autorizatie pentru vanatoare.

8. Poluari accidentale

In luna iunie a avut loc urmatorul eveniment de mediu: in data de 14.06.2010, ora 17,00 pe lacul de acumulare Taut, judetul Arad, s-a constatat aparitia pe luciul apei si in apropierea malului de pesti morti: specia caras, cu greutate intre 500 – 700 g. Cantitatea nu s-a putut stabili cu exactitate: s-a apreciat cca 100 kg. S-au recoltat probe de apa din lac, 2 pesti morti, dar fara a avea conditii de pastrare pana la predarea catre specialisti. Recoltarea s-a facut dupa o ploaie puternica, temperatura. aerului a fost de cca.310C, temperatura apei fiind ridicata cca 250C (la mal). Rezultatele analizelor efectuate: pH=8,8 unit. pH; Reziduu fix=62 mg/l; NH4

+=0,35 mg/l; Subst. organice (CCOMn)=22,83 mg/l. S-a procedat la strangerea pestilor morti de la maluri si de pe suprafata apei.

Documents

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST – …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Calitatea aerului... · 2010-12-04 · RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST IUNIE