RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA ... · in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. De asemnea, proiectul propus

Raport privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul “Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi”

1

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

Proiect: Crearea infrastructurii de agrement in

zona turistica Sarichioi

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

Executant: ecolog Corina TROFIM

Expert evaluator

2019


2

LUCRAREA S-A REALIZAT PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A OBSERVATIILOR EFECTUATE PE

AMPLASAMENTUL STUDIAT DE CATRE ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI


3

CUPRINS

3.4. Solul 57

1. Descrierea proiectului 7 1.1. Titularul proiectului 7 1.2. Elaboratorul proiectului 7 1.3. Denumirea proiectului 7 1.4. Surse de finantare 7 1.5. Valoarea investitiei 7 1.6. Scopul si necesitatea proiectului 7 1.7. Amplasamentul proiectului 10 1.8. Caracteristicile fizice ale intregului proiect, inclusiv, daca este

cazul, lucrarile de demolare necesare, precum şi cerinţele privind utilizarea terenurilor in cursul fazelor de construire şi funcţionare;

10

1.9. Principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului in special, orice proces de producţie - de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizata, natura şi cantitatea materialelor si resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul si biodiversitatea;

37

1.10. O estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate – de exemplu, poluarea apei, aerului, solului şi subsolului, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii şi altele, precum şi cantităţile şi tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire şi funcţionare

40

1.10.1. Tipuri de deseurile 40 1.10.2 Surse de poluanţi pentru ape 42 1.10.3 Surse de poluanţi pentru aer 44 1.10.4. Surse de poluanţi pentru sol, subsol 45 1.10.5 Surse de zgomot şi de vibraţii 47

1.10.6 Surse de radiaţii 48 2. O descriere a alternativelor realizabile - de exemplu, în termeni de concepţie, tehnologie, amplasare, dimensiune şi anvergură a proiectului - analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, precum şi caracteristicile specifice ale proiectului şi indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului.

48

3. O descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului scenariul de bază - şi o descriere scurtă a evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale faţă de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informaţiilor privind mediul şi a cunoştinţelor ştiinţifice disponibile.

51

3.1. Aspecte ale starii actuale a mediului in zona amplasamentului 51 3.2. Elemente de geologie 51

3.2.1. Elemente de geologie pe amplasament 53 3.2.2. Elemente de hidrologie pe amplasament 54

3.3. Relieful 56 3.3.1. Relieful pe amplasament 57


4

3.4.1. Solul pe amplasament 58 3.5. Clima si calitatea aerului 59

3.5.1. Clima si calitatea aerului pe amplasament 61 3.6. Elemente de biodiversitate 61

3.6.1. Biodiversitatea regiunii 66

3.7. Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic) 77 3.8. Asezari umane si alte obiective de interes public 78 3.9. Starea mediului pe amplasamentul studiat 79 3.10. Starea mediului in cazul neimplementarii proiectului (Varianta

zero) 79

4. O descriere a factorilor susceptibili de a fi afectaţi de proiect: populaţia, sănătatea umană, biodiversitatea - de exemplu, fauna şi flora, terenurile - de exemplu, ocuparea terenurilor, solul - de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea, apa - de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea şi calitatea, aerul, clima - de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale şi cele arheologice, şi peisajul, şi interacţiunea dintre aceştia.

80

4.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, bunurilor materiale 80

4.2. Impactul asupra faunei si florei 81

4.3. Impactul asupra terenurilor/ Ocuparea terenurilor 81

4.4. Impactul asupra solului 81

4.5. Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei 82

4.6. Impactul asupra aerului si climei 82

4.7. Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural 84

4.8. Impactul asupra peisajului 88

5. O descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului şi care rezultă, printre altele, din:

89

5.1. Construirea şi existenţa proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;

89

5.2. Utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse

90

5.3. Emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune aferente acestora6 elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului;

91

5.3.1. Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul 91 5.3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor uzate 92

5.3.2. Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

96

5.3.2.1. Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în 96


5

atmosferă 5.3.3. Surse de zgomot şi de vibraţii 97 5.3.3.1. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

98

5.3.4. Surse de radiaţii 100 5.3.4.1. Amenajările şi dotările pentru protecţia impotriva

radiaţiilor 100

5.3.5. Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice 100 5.3.5.1. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului 101 5.3.6 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect 102 5.3.6.1. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

103

5.3.7. Crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor

104

5.3.7.1. Lista deseurilor 104 5.3.8. Descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune aferente acestora6

105

elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului

5.4. Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu – de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre

107

5.5. Cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente şi/sau aprobate, ţinând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanţă deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale

107

5.6. Impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice

111

5.6.1. Factorii climatici din rezervaţia biosferei delta dunării 111 5.6.2. Impactul schimbarilor climatice asupra sistemelor naturale si antropice din zona de studiu

117

5.7. Tehnologiile şi substanţele folosite. Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor ar trebui să cuprindă efectele directe şi eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului. Descrierea trebuie să ţină seama de obiectivele de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru proiect.

120

5.7.1. Tehnologiile folosite pentru acest proiect 120 5.7.2. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect

122

5.7.3. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt si lung 123 5.7.4. Impactul residual 124 5.7.5. Impactul cumulativ 124


6

5.7.6. Natura transfrontieră a impactului 125 6. O descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultăţile - de exemplu, dificultăţile de natură tehnică sau determinate de lipsa de cunoştinţe - întâmpinate cu privire la colectarea informaţiilor solicitate, precum şi o prezentare a principalelor incertitudini existente

125

7. O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate

129

7.1. Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

129

8. O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.

134

8.1. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

135

8.2. Masuri de prevenire a accidentelor 136 9. Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente 137 10. O listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și

evaluările incluse în raport 145

Anexe


7

1. DESCRIEREA PROIECTULUI INFORMATII GENERALE 1.1.TITULARUL PROIECTULUI Consiliul Judetean Tulcea 1.2. Elaboratorul raportului privind impactul asupra mediului

Trofim Corina PFA reprezentata prin d-na Trofim Corina, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 554, avand competenta de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM (raport de mediu), RIM ( raport privind impactul asupra mediului), BM ( bilant de mediu), EA (evaluare adecvata);

1.3. Denumirea proiectului

„Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sarichioi”

1.4. Sursa de finantare PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL 2014 – 2020

AXA PRIORITARA 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

• Prioritatea de investitii 7.1. – Investitii in infrastructura de turism o Apel dedicat zonei de Investiţii Teritoriale Integrate Delta Dunării.

1.5. Valoare investitiei Valoarea totala a investitiei este de 19.126.947,09 lei (fara TVA). Proiectul propus intra sub incidenta Legii nr. 292 din 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului fiind incadrat in anexa nr.2, pct.10 lit,b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto, pct 10 lit e). Constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele prevaqzute la pct 22 din anexa nr.1, ale proectelor prevazute in anexa nr.1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. De asemnea, proiectul propus intra sub incidenta art.28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, deoarece amplasamentul se suprapune partial pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie si sub incindenta art.48 si 54 Legii Apelor nt.107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

1.6. Scopul si necesitatea proiectului

Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltarii economiei nationale.;


8

• Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice; • Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna si recreere. • Atragerea de noi investitori in zona; • Crearea de noi locuri de munca; Toate aceste avantaje vor permite dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice. Coordonatele pentru canalul Enisala sunt: 1. X= 384014.18 y= 802899.66 2. X= 384049.86 y = 802903.39 3. X= 383846.59 y = 804859.05 4. X= 383822.62 y = 804853.60 5. X= 384009.70 y = 802959.,52


9


10

1.7. Amplasamentul proiectului

Amplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitatea Enisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “la lutarie” avand urmatoarele vecinatati:

- la nord si est - balta cu stufaris si canale pescaresti; - la vest - drumul judetean DJ 222 si pescaria Babadag; - la sud - dealurile localitatii Enisala; - la sud - vest – promontoriul culmii stancoase cu Cetatea Enisala.

Accesul la amplasament se poate face atat pe uscat pe DJ 222, cat si pe apa dispre lacul Razim pe canalul Enisala si canalele secundare.

1.8. Caracteristicile fizice ale intregului proiect, inclusiv, daca este cazul, lucrarile de

demolare necesare, precum şi cerinţele privind utilizarea terenurilor in cursul fazelor de construire şi funcţionare; Terenul pe care este amplasat obiectivul de investitie are categoria de folosinta: teren arabil, neproductiv, pasune, drum judetean, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola. Localitatea Enisala este situate in campia litorala a lacului Razim, in partea de sud a Deltei Dunarii si este strabatuta de DJ 222 Tulcea-Babadag-Enisala. Suprafata totala pentru realizarea proiectului este de 183.523 mp, conform C.U.

Lucrarile propuse

I. Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apei

OBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala

- pe sectorul intre lacul Razim şi canalul dinspre amenajarea hidrotehnica, sector in lungime de cca. 2 km, se excaveaza prin dragaj refulant sau cu graifar pe laţimea actuala de cca. 25 m şi o adancime de apa de 2.10 m, la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mMN75), cota de fund fiind la -1,40 mrMN75.

OBIECT 2. Canalul de acces intre canalul Enisala şi amenajarea hidrotehnica

-in lungime de 410 m, se realizeaza prin supralargirea canalului existent de la cca. 8-10 m la 20 m, la aceeaşi adancime a apei ca şi canalul Enisala. Aceasta laţime asigura circulaţia ambarcaţiunilor in ambele sensuri, in condiţii de siguranţa.

OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta

- amplasate in afara platformelor de nord si est ale amenajarii hidrotehnice au o lungime de aproximativ 900m, o latime de pana la 10 m si o cota a fundului la -0,60m, avand rolul de asigurare a curentului de primenire a apei din bazin, de emisar pentru apele epurate (canalul de est) si de protectie impotriva incendiului a vegetatiei stuficole din balta


11

adiacenta. Circulatia apei intre bazin si canalul de nord se face prin intermediul a doua conducte Dn 800 mm subterane amplasate la extremitatea de NV a bazinului.

- Catre est se prelungeste cu Canalul secundar de legatura intre canalul de siguranta din

partea de est si reteaua de garle a baltii are aceleasi caracteristici ca si canalele de siguranta descrise mai sus.

- Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la umpluturile platformelor nou create adiacente.

Conducte subterane curent primenire apa

Sunt amplasate la extremitatea de NV a bazinului si fac legatura intre canalul perimetral de siguranta din nord si amenajarea hidrologica.

Sunt prevazute doua conducte subterane paralele din tuburi Dn 800 mm, in lungime totala de 20 m fiecare, cu radierul montat la cota -0,40 mr MN75. Tuburile vor fi montate orizontal pe un pat din balast si vor fi acoperite de umplutura platformei.

• Semnalizarea navigatiei

Senalizarea navigatiei va fi plutitoare sau pe uscat, conform conditiilor de amplasare si acces. Semnalizarea plutitoare este urmatoarea:

geamandura luminoasa cu panou solar la intrarea in canalul Enisala dinspre lacul

Razim si la desprinderea senalului de acces din canalul Enisala;

balize pentru delimitare a senalului de acces, amplasate din 50 in 50 m. Semnalizarea fixa de la uscat este urmatoarea:

la intrarea cu far rosu si verde amplasate pe capetele digurilor de nord si de est;

plantarea de panouri cu semnale de interzicere - producere valuri inainte de intrarea in amenajarea hidrotehnica;

plantarea de panouri de restrictie privind limita de adancime a apei.

II. Facilitatile pentru amenajarea hidrotehnica de acostarea a ambarcatiunilor reprezinta partea funcţionala a proiectului.

Pentru stabilirea configuraţiei amenajarilor hidrotehnice pentru acostarea ambarcatiunilor s-au avut in vedere urmatoarele:

- inglobarea in configuraţia generala actuala a terenului;

- caracteristicile geotehnice ale terenului şi utilizarea locala a acestuia la terasamente;

- asigurarea accesului diverselor tipuri de ambarcaţiuni, indiferent de modul de propulsie, cu circulaţie in ambele sensuri, inclusiv la ape mici ale Dunarii si in lacul Razim;


12

- amenajarea unor cheuri, apuntamente şi punţi de acostare ambarcaţiuni care sa asigure utilizarea la capacitate maxima a suprafeţei acvatoriului realizat, in condiţii de maxima siguranţa, funcţie de caracteristicile navelor;

- dotarea zonelor de acostare cu accesorii de amarare, cai de transbordare şi circulaţie pietonala ţinand cont de variaţiile de nivel ale apei, utilitaţi (energie electrica, iluminat, apa);

- asigurarea spaţiilor de manevra necesare, in corelare cu tipul ambarcaţiunilor, mai ales pentru ambarcaţiunilor cu vele care prezinta o capacitate de manevra mai scazuta decat ambarcaţiunile cu motor. Diametrul cercului de manevra este de min 50 m.

- asigurarea circulaţiei şi primenirii apei in bazin pentru evitarea zonelor de ape stagnate;

- protejarea malurilor impotriva efectului de erodare a apei;

- platforme, cai de acces, alte amenajari de agrement şi promenada;

Amenajarea hidrotehnica pentru acostarea ambarcatiunilor se compune din urmatoarele parţi principale:

OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice

- cu o suprafaţa de luciu de apa de cca. 31.161 mp şi o adancime a apei de 1,90 m la nivelul mediu de exploatare (+0.70 mrMN75). Adancimea bazinului se realizeaza prin excavaţii cu utilaje plutitoare şi de pe uscat. Materialul rezultat se utilizeaza la terasamentele digurilor şi alte umpluturi adiacente.

OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces

- este delimitata de capetele platformelor de nord si de est, are o laţime de cca. 20 m şi o adancime de apa de 2.10 m.

- Pe capetele digurilor sunt amplasate farurile (roşu şi verde) de intrare in amenajarea hidrotehnica.

OBIECT 4c. Insula centrala

- realizata din umplutura din material local cu un contur ondulat, cu taluze protejate, destinata ca spatiu de trecere, odihna si recreere.

OBIECT 4d. Cheuri verticale

- din gabioane, coronament din beton la cota +1,50, cu scari de acces, accesorii de amaraj, amortizori de cheu si alte dotari de utilitati specifice (terminale de colectare ape menajere si de santina de la nave, alimentare carburanti), acces rampa de ridicare/ lansare ambarcatiuni, fiind destinate pentru toate tipurile de ambarcatiuni.


13

- este amplasat pe latura de sud si sud-est a bazinului pe o lungime de 80 m, iar pe latura de est pe o lungime de 30 m, fiind separate de rampa de ridicare/lansare ambarcatiuni.

OBIECT 5. Digurile de nord şi de est

- au rolul de accese la apuntamentele adiacente, platforme pentru spatiu tehnic şi platforme pentru dezvoltarea ulterioara a activitatilor traditionale si de agrement. La exterior spre balta prezinta un contur meandrat adaptat la configuratia malurilor adiacente.

- Cota superioara a coronamentului este la +1.60 MN75.

- Realizarea acestor diguri rezulta şi ca urmare a utilizarii materialului excavat din bazin, acestea nefiind impuse de asigurarea rolului de adapostire, intrucat amplasamentul prezinta un adapost natural la agitaţia apei datorita vegetaţiei dure abundente.

- Taluzele exterioare ale digurilor vor fi cu pamant natural si plantate cu salcii. Taluzele dinspre amenajarea hidrotehnica se vor proteja cu pereu din piatra rostuit cu mortar pe filtru geotextil cu balast şi rezemate la partea inferioara pe o grinda din beton şi un prism de piatra bruta.

- Digul de nord are o lungime de 312m.

- Digul de est are o lungime de 103m.

III. Amenajarile de acostare a ambarcaţiunilor, amplasate in lungul taluzelor interioare protejate si in jurul insulei sunt de urmatoarele tipuri:

OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala

- a ambarcatiunilor si jetele (fingers) flotante amplasate de o parte sau de ambele parti a puntii principale, dotate cu pasarele de acces cu malul, accesorii de amaraj si terminale de utilitati, fiind destinate pentru ambarcatiuni de pana la 8m lungime;

- Sunt structuri asamblate din pontoane plutitoare pe flotori din beton armat sau cuve din PVC umplute cu polistiren expandat, de 2,4 - 3 m latime si lungimi totale variabile dispuse paralel cu malul sau perpendicular pe acesta si jetele laterale de 6.0 m lungime si 0.7 m latime dispuse pe o parte sau pe ambele parti ale pontonului, punti cu platelaj din lemn tratat sub presiune.

- Legatura cu malul se face prin intermediul puntilor cu structura metalica sau din lemn tratat sub presiune, fixate articulat la mal intr - un ancastrament din beton armat.

- Toate tipurile de pontoane flotante sunt dotate cu accesorii de amaraj, terminale cu prize de apa, energie electrica, iluminat, accesorii de salvare.

- Fixarea pontoanelor se face cu lanturi zincate de 16 mm de blocurile de ancoraj de pe mal si de lesturile de 1200 kg/buc din beton lansate pe fundul bazinului. Legarea se va


14

face astfel incat deplasarile pontoanelor sa asigure variatai nivelului apei, siguranta ambarcatiunilor si garda fata de mal de min. 50 cm.

Alegerea tipului de apuntamente se va face cu acordul prealabil al beneficiarului si proiectantului de la furnizori consacrati in domeniu, pe baza documentelor tehnice specifice si a avizului de catre autoritatile romane abilitate.

OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale

- isolate sau in structura, pentru ambarcatiuni de 8-10 m lungime, dotate ca si cele anterioare.

OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare

- asigura legatura intre insula si uscat, pe o lungime de 32 m, fiind alcatuita din pontoane plutitoare de 3 m latime pe flotori din PVC umpluti cu polistiren si punte din beton armat, cu pasarele de acces la maluri si parapeti pietonali de protectie pe zona mediana de 1,40 m latime. Pontoanele asigura inclusiv traseele de utilitati (apa, iluminat) catre insula, amplasate in corpul puntii din beton.

Din punct de vedere al destinatiei fronturile de acostare se impart in urmatoarele zone caracteristice:

• Zone destinate preponderent ambarcatiunilor turistice (A, B)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare, dispuse paralel cu malul in jurul insulei, partial pe taluzul de sud pe taluzul de vest si pe taluzul digului de nord, cu acostare transversala si longitudinala pe o parte ;

• Zona destinata preponderent activitatilor traditionale si turistice (C)

Este alcatuita din structuri de apuntamente plutitoare dispuse paralel cu taluzul digului de nord, in lungime de 220 m, cu acostare transversala si longitudinala pe o singura parte.

• Zona destinata utilitatilor si serviciilor speciale (D)

Este aferenta cheului vertical din partea de SE a bazinului, fiind destinata serviciilor speciale de ridicare lansare ambarcatiuni, colectare ape menajere si de santina de la ambarcatiuni, alimentare carburanti, dar si pentru acostare diverse ambarcatiuni.

La stabilirea acestui amplasament s-a avut in vedere existenta curentilor minimi ale apei care sa nu propage o poluare accidentala si sa se izoleze cu usurinta zona, apropierea de statia de epurare si de caile de acces.

OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni

- de tip plan inclinat, o rampa amplasata la limita de SE a bazinului, dotata inclusiv cu biga de 15 tfm si o rampa destinata ambarcatiilor pescaresti amplasata la extremitatea de NV a bazinului.


15

- Sunt prevazute doua amplasamente de rampe de ridicare/lansare ambarcatiuni:

• Rampa ridicare/lansare din zona D de utilitati si servicii speciale

Este amplasata in colţul de sud vest a bazinului, facand legatura prin drumul perimetral cu spatiul de spatiu tehnic, fiind destinata preponderent ambarcatiunilor turistice

Este compusa dintr-o rampa cu plan inclinat din dale de beton de 4,5 m latime, cu panta de 1:6 şi o biga cu braţ pivotanta, cu sarcina la carlig de 15 tfm amplasata adiacent cheului.

Dalele prefabricate din beton armat in grosime de 16cm, sunt montate pe un pat nivelat din piatra sparta, iar suprafata acestora va fi rugoasa.

Ridicarea şi lansarea la apa a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborarea caruciorului port - şalupa pe planul inclinat al rampei. La capatul dinspre uscat se va prevedea un troliu cu cablu de oţel pentru tragerea şi lansarea caruciorului.

Fundatia bigii este pe 6 piloti batuti din beton armat cu sectiunea de 35x35 cm si 10 m lungime dispusi circular in jurul axului de rotire, monolitizati printr-un radier din beton armat de forma unui hexagon incris intr-un cerc cu diametrul de 4,20 m si cu o grosimea de 70 cm.

• Rampa ridicare/lansare din zona C de activitati traditionale

Pentru deservirea zonei cu activitati traditionale se prevede la extremitatea de NV a digului de nord un plan inclinat asemanator ca cel prezentat mai sus pentru ridicarea-coborarea ambarcatiunilor pescaresti din aceasta zona fara dotare cu biga pivotanta.

Ridicarea şi lansarea la apa a ambarcaţiunilor se va face prin tragerea şi coborarea caruciorului port - şalupa pe planul inclinat al rampei sau manual prin procedee traditiaonale.

La capatul dinspre uscat se va prevedea inclusiv un troliu cu cablu de oţel pentru tragerea ambarcatiunilor.

Structura constructiva a planului inclinat este identica cu cealalta descrisa mai sus cu precizarea ca racordul cu malurile se realizeaza prin intermediul prismului de anrocamente si taluze pereate.

Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

IV. Alte amenajari hidrotehnice:

OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale

- delimiteaza partea de sud – est a amenajarilor la baza dealului stancos cu Cetatea Enisala si are rolul de colecatere a apelor poluviale de pe valea naturala existent si de pe zonele de sud ale amenajarilor si de evacuare a acestora in balta.


16

- In vederea reducerii efectelor de eroziune a torentului in amonte si pentru reducerea pantei de scurgere, s-a prevazut un prag de gabioane paralelipipedice din carcase din plasa de sarma protejata cu galfan umplute cu anrocamente. In avalul acestui prag s-a prevazut un canal de regularizat cu sectiunea trapezoidala protejata cu zidarie de piatra in grosime de 30 cm rostuita cu mortar de ciment.

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale

- Descarcatorul tubular de ape pluviale este amplasat in partea de vest a amenajarilor si are rolul de colectare a apelor pluviale din lungul drumului judetean DJ 222 si pe zonele de vest ale amenajarilor si de evacuare a acestora in bazin.

- Este o constructie subterana compusa dintr-un camin de colectare si decantare din beton armat prevazut cu gratare metalice si o conducta DN 800 mm cu lungimea de 100 m si panta 3%. Colectarea apei in caminul decantor se face prin intermediul descarcatorului in trepte a rigolelor din lungul drumului judetean.

OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni

- Este amplasat la limita de SE a amenajarii hidrotehnice pe cheul vertical al digului de est in vecinatatea Statiei de epurare. Asigura preluarea apelor ,,gris’’ (menejere) de la ambarcatiunile care au prevazuta colectarea acestora.

- Preluarea se va face prin intermediul unui bolard specializat, dotat cu pompa. Evacuarea acestor ape se va face catre Statia de epurare.

OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina

- Este amplasat in aceeasi zona cu terminalul de colectare ape ,,gris’’ (menajere). Preluarea se va face printr-un echipament specializat (bolard), dotat cu pompa. Colectarea se va face intr-un rezervor etans prevazut cu separator de uleiuri si va fi indepartat prin preluarea de catre firme specializate si autorizate in acest sens.

OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat sunt reprezentate de platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta) si platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat) a caror descriere este prezentata mai jos. Platformele au o latime de circa 5 m.

OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)

- se realizeaza din materialul dragat prin refulare pentru realizarea bazinului si a canalelor de siguranta.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra, iar taluzul dinspre canalul de siguranta va ramane din pamant cu panta de


17

1:2, cu o berma de protectie fata de malul canalului de 4,5 m pe care se vor planta salcii. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,,in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5 - 2%, in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)

- se realizeaza prin excavarea de la uscat a acestei zone de bazin si din umpluturile la cota cu material local.

- Taluzul dinspre amenajarea hidrotehnica va fi protejat cu prism din anrocamente si pereu din piatra. Cota la coronamentul taluzelor va fi +1,60 mrMN75, iar profilul transversal va fi ,, in acoperis” cu pante de scurgere a apelor pluviale de 1,5- 2% , in corelare cu celelate amenajari si cai de acces.

- In zona gurii de intrare protectia taluzelor se va face pana la ramificatia canalelor de siguranta si pe taluzele exterioare din zona farurilor.

Lungimea malurilor protejate este urmatoarea:

- zona A perimetral insula = 212 m

- zona B pe latura de sud si sud-vest = 282 m

- zona C pe latura de nord = 312 m

- zona E pe latura de est = 103 m

- Anrocamentele utilizate vor fi cu un continut foarte redus de parti fine levigabile, in scopul evitarii cresterii turbiditatii apei cu efecte negative asupra biodiversitatii acvatice.

V. Amenajari utilitare şi de agrement pe zona de uscat: OBIECT 11. Caile de acces carosabile

- vor asigura legatura intre latura de sud-est a bazinului, unde este amplasata rampa de ridicare nave, cu sediul administrativ şi DJ 222.

- Traseul in plan are o lungime de 300 m si va urmari traseul corectat al drumurilor neamenajate existente.

- In profil longitudinal se va urmari panta corectata prin ramblee si deblee a terenului natural cu declivitaţi spre amenajarea hidrotehnica.

- Laţimea carosabila va fi de 6 m cu acostamente de 0,75 m laţime fiecare si rigole laterale

pereate cu piatra pentru scurgerea apelor pluviale.

- In profil transversal drumul va fi in acoperis cu pante transversale de 2-2,5%.


18

- Intersectia cu DJ222 se afla la km 37+ 310 pe partea stanga (spre est) si se amenajeaza prin supralargirea acestuia cu banda de viraj la stanga dinspre directia Sarichioi si pene de racord. Se asigura semnalizarea rutiera a intersectiei prin indicatoare si marcaje rutiere.

- Prima alee de exploatare şi promenada adiacenta cheului dinspre uscat este dimensionata inclusiv pentru acces auto de intervenţie.

- Sistemul rutier adoptat va fi cu pavaj din piatra naturala pe o fundaţie din piatra sparta.:

• Pavaj din piatra montata pe sapa semiumeda si rostuita cu mortar de ciment;

• 30cm fundatie piatra Sparta

• 7 cm strat nisip

- Se pot utiliza in locul dalelor din piatra inclusiv pavelele din piatra naturala montate pe substrat din nisip pilonat de 5cm grosime.

- Celelalte platforme de exploatare adiacente taluzelor de vest, nord si est vor fi amenajate cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam si tratament dublu bituminos.

• Tratement dublu bituminos

• 8 cm Strat de baza din macadam ordinar

• 20 cm fundatie piatra sparta

• 7 cm strat balast

- Pentru toate accesele si platformele de exploatare terenul de fundare se va aduce la cotele si pantele prevazute prin proiect si se va compacta mecanic..

OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme

- va fi amplasata la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent drumului existent

DJ222, in apropierea centrului de informare turistica

- Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme şi 4 autocare si va fi delimitate de borduri si spatii verzi.

- Intrarea in incinta va fi prevazuta cu cabina de control acces (paza) si bariere semiautomate.

- Circulaţia rutiera in interiorul parcarii, la intrarea şi ieşirea in drumul de acces va fi reglementata prin marcaje şi indicatoare rutiere.


19

- Sistemul rutier propus va avea alcatuirea cu fundatie din piatra sparta la nivel de macadam cu tratament dublu bituminos:

• Tratament dublu bituminos

• 8 cm macadam ordinar



- Adiacent se va realiza o parcare libera pentru autoturisme cu 8 locuri.

- Parcarea carosabila va fi delimitata de spatiile verzi adiacente rin borduro prefabricate din beton de 20*25cm pe fundatie din beton.

OBIECT 13. Spatii tehnice

- vor fi repartizate in doua sectoare:

OBIECT 13a. - un sector de garare a 50 ambarcaţiuni de agrement pe timp de iarna, in suprafaţa de cca. 2.700 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de est.

OBIECT 13b. - un sector de garare a 23 ambarcatiunilor pescaresti, in suprafata de cca. 1.120 mp amplasat pe umplutura nou creata pe digul de nord in zona de activitati traditionale.

- Structura platformei va fi asemanatoare cu cea de la parcarea pentru autoturisme, dar fara straturi bituminoase:

• 8 cm macadam ordinar



OBIECT 14. Centru de informare turistica

- Este amplasat pe terasa superioara, in apropierea DJ222, asigurandu-se o vizibilitate panoramica a amenajarii hidrotehnice. Accesul se realizeaza pietonal si auto din DJ 222, iar accesul spre amenajarea hodrotehnica se realizeaza pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Data fiind configuratia terenului, relief denivelat, se propun amenajari pietonale care vor urmarii panta terenului, scari si rampe cu panta usoara, necesare si deplasarii persoanelor cu handicap locomotor.


20

- In solutia de amplasare a constructiei pe teren s-a avut in vedere un acces usor la sit, atat pietonal cat si carosabil, o buna orientare a constructiei spre amenajarea hidrotehnica, dar si retragere cat mai mare fata de Cetatea Enisala.

- Caracteristicile principale sunt:

Suprafata construita 74,95mp; suprafata construita desfasurata = 74,95 mp; Hmax. 3,62m.

• Descrierea solutiei tehnice:

Solutia tehnica pentru aceste constructii propune folosirea de materiale reciclabile (lemn, metal) si un sistem constructiv cu o structura usoara care sa permita demontabilitatea acestora

Din punct de vedere functional exista doua zone distincte:

o Zona de vanzare propriu-zisa care are posibilitatea de deschidere totala pe timpul verii prin intermediul unor panouri glisante

o Partea functionala a cladirii care cuprinde un grup sanitar pentru clienti, un depozit, un vestiar pentru personal si un spatiu tehnic

• Finisaje interioare

o Pereti

Grupurile sanitare sunt placate cu faianta pana la Hp = 2.10m

Vopsea lavabila

Lambriu de lemn la terasa

o Pardoseli

Gresie in grupurile sanitare, vestiare, spatiul de depozitare si centrala termica

Dusumea de lemn pe hol si la terasa

• Finisaje exterioare

o Placare cu panouri de lemn pentru exterior, lambriu de lemn natur tratat pentru exterior si trafor lemn natur.


21

o Invelitoarea este alcatuita din panouri tristrat

o Scari de lemn cu trepte de 1,00m

o Jgheaburi din tabla zincata

o Glafuri si copertine din tabla zincata

Spatiile comerciale vor fi de tip snak – bar, cu toate prepararile la vedere, inglobate intr-o tejghea de bar.

• Siguranta la foc.

S-a avut in vedere siguranta la foc a constructiei, iar pentru a raspunde acestei cerinte, conform normativului P118/99, solutia propune urmatoarele:

o Protectia la foc a elementelor din lemn sau metal (in cazul in care se vor folosii ca elemente structurale).

o Evacuarea se face astfel incat, lungimea de evacuare sa corespunda celei normate.

o Se vor dimensiona caile de evacuare conform normativului.

o Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se propune, daca este necesar, amplasarea hidrantilor interiori/exteriori, racordati la instalatia existenta si sisteme de avertizare si alarmare in caz de incendiu.

o Amplasarea cladirii se va face astfel incat sa corespunda distantelor normate fata de vecinatati cat si asigurarea cailor de interventie in caz de incendiu.

o Se vor respecta toate cerintele normativului P118/99 referitoare la acest tip de functiune.

OBIECT 15. Teatru in aer liber

- Teatrul in aer liber este o amenajare sezoniera, care da posibilitatea organizarii unor spectacole de mica importanta, fara pretentii, mai mult intalniri spontane ale tinerilor care doresc sa se manifeste in domeniul artistic.

- Din punct de vedere structural situatia se prezinta astfel: infrastructura este alcatuita din piloti batuti; suprastructura din profile metalice, usoare, placate cu lemn – lambriu stejar.

- Se vor realiza doua piese: una pentru spectatori – 4 gradene de 45 cm inaltime si 1m latime, pe care se va monta un numar de 150 scaune din lemn si a doua piesa pentru performeri, este o scena, cu schelet metalic, placat cu lambriu de lemn masiv stejar.

o Structura de rezistenta: stalpi si grinzi din profile metalice.

o Suprafata construita: 153,85 mp


22

o Suprafata desfasurata: 153,85 mp

o Hmax: 2,80m

OBIECT 16. Scari si alei pietonale şi amenajare obiectiv turistic natural

- Aleile pietonale sunt amenajate pentru a se face legatura intre centru de informare turistica si parcarea auto, amplasate pe platoul superior si amenajarea hidrotehnica si alte amenajari de agrement (jocuri sportive, recreere) amplasate pe platoul inferior si in lungul zonelor de acostare.

- Avand in vedere conservarea zonelor naturale, malurile si platformele existente vor ramane, de regula, la configuratia actuala, acordandu-se o atentie deosebita imbogatirii aspectului peisagistic prin plantarea speciilor adecvate solului din zona;

- Accesul in amenajarea hidrotehnica si centrul de informare turistica se realizeaza fie pe drumul perimetral, prin intermediul unei scari monumentale realizata pe faleza inalta executata din piatra naturala si prin aleile pietonale de pe platoul inferior.

- Aleile vor fi marginite şi combinate cu jardiniere, vegetaţie ornamentala, copaci, iluminate cu stalpi ornamentali şi pe anumite zone de odihna vor fi prevazute bancuţe din lemn.

- Caile de circulaţie pietonala vor fi pavate, de regula, cu lespezi din piatra naturala cu rosturi insamanţate cu gazon, ţinand cont de peisajul stancos al dealului cetaţii Enisala. Taluzurile dintre alei şi terase vor fi inierbate şi plantate cu arbuşti şi copaci. Diferentele de nivel ale terenului natural vor fi preluate prin trepte realizate din piatra naturala.

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural

- are drept scop valorificarea arheologica si istorografica a zonei, al carui amplasament se va fi

stabili in urma cercetarilor arheologice din punctul ,,Palanca”(,,La Lutarie”).

- Punctul muzeal consta intr-o constructie ,,in situ” pe amplasamentul rezultatelor cercetarilor arheologice care va fi stabilit ulterior de catre Institutul de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea, destinata protejarii acestor rezultate si a vizitarii de catre turisti.

- Ca urmare, prin prezentul proiect, se prezinta tipul de amenajare din punct de vedere arhitectural si a cerintelor urbanistice din zona, amplasamentul si adaptarea la teren urmand a se definitiva ulterior dupa efectuarea cercetarilor arheologice prevazute pentru realizarea investitiei si consultarea autoritatilor abilitate din domeniu. Se propune o cladire semiingropata cu structura din beton, inchideri din caramida si placata cu piatra naturala. Amenajarea interioara va fi adaptata cerintelor impuse de rezultatele cercetarilor arheologice si de catre autoritatile abilitate din domeniu.

• Protejarea si conservarea malurilor din zona naturala ,,La Lutarie”


23

In vederea protejarii si conservarii acestui sit natural al ornitofaunei se prevad umatoarele lucrari si amenajari :

o La baza malului, la o distanta de 10 m de piciorul malului, se realizeaza un zid de sprijin de 2 m inaltime din gabioane paralelipipedice din plasa galvanizata umplute cu piatra bruta aranjata ingrijit la fata, in spatele caruia se realizeaza un prism din pamant local cu o latime la coronament de cca 3 m, care se amenajeaza ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

Acest zid de sprijin are rolul de protectie a surparilor posibile ale malului si de interzicere a accesului public in zona protejata.

o La partea superioara a malului, pe toata lungimea de 100 m si la o distanta de 8-9 m de mal, se monteaza o imprejmuire de protectie din lemn, in scopul interzicerii accesului publicului in zona protejata.

In vederea reducerii pierderii stabilitatii malului, in afara zonei protejate se vor colecta si dirija apele pluviale prin rigole pereate cu piatra rostuita cu mortar de ciment M100.

Platoul de deasupra malului va fi amenajat ca spatiu verde cu pomi si arbusti.

o Celelalte maluri cu taluze naturale si alte suprafete care nu sunt prevazute a fi modificate raman in forma naturala, eventualele amenajari de alei pietonale vor urmari curbele de nivel naturale cu trepte de preluare a diferentelor de nivel. Aceste suprafete vor suporta imbunatatirea spatiului verde existent si plantarea de copaci si arbusti adaptati la conditiile pedologice existente.

• Alte lucrari, constructii si amenajari

Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.

OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar

- Terenurile de sport sunt destinate pentru urmatoarele sporturi: volei, tenis, baschet, tenis de masa si au suprafata de 1723 mp.

- Depozitarea hainelor si echipamentelor sportive apartinand jucatorilor se va face in dulapuri individuale (boxe), care pot fi inchiriate pe termen lung sau ocazional.

- In vecinatatea terenurilor de sport se afla vestiarul, care are o suprafata deaproximativ 85 mp.

Vestiarul prevazut in acest proiect cuprinde :

• Sala de asteptare cu dus si grup sanitar


24

• Vestiar instructori cu dus si grup sanitar

• Centrala termica

• Coridor

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar barbati

• Vestiar, spalator, dusuri, grup sanitar femei

OBIECT 19. Locuri de popas si recreere

- Cuprinde 10 ansambluri de locuri de popas si recreere, fiecare fiind realizat dintr - un foisor, 4 bancute si 2 cosuri de gunoi.

OBIECT 20. Turn panorama

- Au fost prevazute 3 turnuri din lemn, cu scari

- Permit o vedere panoramica asupra Deltei

OBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari

- Regularizarea zonei de colectare si debusare a vaii erodate existente dinspre versatii din sud, prin realizarea in amonte a unui prag din gabioane umplute cu piatra si un canal cu sectiune trapezoidala pereat cu piatra bruta rostuita cu mortar, cu debusare incanalul de siguranta dinspre sudul amenajarilor.

XII. Asigurarea utilitaţilor necesare obiectivului de investiţie:

OBIECT 21a. Sistemul de alimentare cu apa va cuprinde urmatoarele amenajari:

- S-a propus ca alimentarea cu apa a amenajarii hidrotehnice sa se realizeze din rezervorul existent din localitatii Enisala. Intrucat capacitatea rezervorului existent nu asigura şi alimentarea amenajarii hidrotehnice s-a prevazut suplimentarea debitului acestuia.

- Determinarea cerintei de apa - se face pe baza necesarului de apa, cu considerarea coeficientului pierderilor de apa kp, unde kp=1,05 (conform STAS 1343-1/2006).

• Cerinta medie de apa:

Q s.zi med.= 5,2 mc/zix1,05 = 5,46 mc/zi

Qs.orar.med = 5,46 mc/zi:24 ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

Qs.med.anual = 1300 mc/an x 1,05 = 1365 mc/an

• Cerinta maxima de apa:

Q s.zi max = 5,72 mc/zi x 1,05 = 6,0 mc/zi


25

Qs.orar.max = 6,0 mc/zi : 24 ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qs.max.anual = 1430 mc/an x 1,05 = 1502 mc/an

• Cerinta minima de apa:

Q s.zi min = 4,16 mc/zi x 1,05 = 4,37 mc/zi

Qs.orar.min = 4,37 mc/zi:24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qs.min.anual = 1040 mc/an x 1,05 = 1092 mc/an

In acest sens prin acest proiect, pentru asigurarea debitului necesar se prevede:

• realizarea unui nou foraj, in zona celor doua deja existente pentru alimentarea localitatii Enisala, cu H 100 m,NHs = - 5,0 m ; NHd = - 20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila

• Debitul de apa necesar pentru stingerea incendiilor, in cadrul investiţiei propuse, va fi asigurat local din apa de suprafata a bazinului amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conform studiului hidrogeologic si a breviarului de calcul noul foraj propus pentru suplimentarea debitului de apa necesar alimentarii amenajarii hidrotehnice (debit de cca 0.4l/s) nu afecteaza buna functionare a celor doua foraje existente.

o Suplimentarea debitului de apa necesar prin realizarea unui foraj in perimetrul celorlalte doua foraje existente pentru satul Enisala, amplasate la sud-vestul localitatii, cu H = 100m, NHs = -5m, NHd = -20,0 m, echipat cu o electropompa submersibila cu urmatoarele caracteristici; Q = 2,20 l/s = 9,0 mc/h; H = 124 mCA; N = 18,5 Kw.

o Montarea unei conducte de refulare, realizata din tuburi PE 100, PN 10, SDR 17, Dn 110 mm, L =2850 ml.

o Apa prelevata din panza freatica prin intermediul noului foraj propus, va fi trecuta prin statia de tratare a apei, existenta, dupa care, va fi stocata in rezervorul de inmagazinare a apei, capacitate 250 mc, existent.

o Montarea unei noi conducte de aductiune intre rezervorul de inmagazinare, existent si amenajarea hidrotehnica, din teava PE 100, SDR 17, PN 10, Dn 160 mm, curgere gravitationala, in lungime de aproximativ L= 850 ml.

o Realizarea de camine de vane, golire, aerisire, montate pe traseul conductei de aductiune.

o camin de branşament prevazut cu apometru, vana de sectorizare si robinet de golire, montat la limita amenajarii hidrotehnice.


26

o conductele de distribuţie a apei pe doua direcţii principale, pe latura de vest (alimentare cheuri, apuntamente, centru de informare turistica) şi pe latura sud şi de est.

o Asigurarea perimetrului de protectie sanitara, pentru forajul nou executat, prin realizarea unei imprejmuiri cu gard de sarma profilata, cu lungime totala a imprejmuirii L = 100 ml si latura de 25 ml.

• Asigurarea sistemului propriu de stingere a incendiului,va fi compus din:

o Debitul de apa necesar pentru stingerea incendiilor, va fi asigurat local din apa de suprafata a amenajarii hidrotehnice, cu ajutorul unei statii de pompare de incendiu cu debitul min. de 5 l/s.

o Conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori, din conducte PE 100, PN 10, Dn 110 mm, montate ingropat, Dn 80 mm.

o Hidranti exteriori de incendiu, Dn 80 ml.

o Pentru amplasarea sorbului motopompei si pentru protectia acestuia, in bazinul de aspiratie s-a prevazut un camin de beton, incastrat in cheiul bazinului.

OBIECT 21b. Canalizarea şi epurarea apelor menajere

- va fi prevazuta pentru colectarea şi epurarea apelor uzate rezultate de la utilizatorii din zona amenajarilor cu respectarea limitelor caracteristicilor fizico-chimice şi biologice impuse de normativul NTPA-001/2002.

- Colectarea apelor uzate se va face printr-o reţea de canalizare subterana din conducta PVC-KG, cu pantele de scurgere catre staţia de epurare.

- Staţia de epurare propusa este un sistem de epurare de tip modular, compacta, mecano-biologica, cu namol activat şi va fi amplasata la baza digului de est la limita umpluturii dinspre canalul de siguranta .

- Apele uzate epurate se descarca in apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul unei conducte de descarcare prevazuta cu dispozitiv de dispersie, astfel incat receptorul nu işi va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prevazute in Normativul NTPA-001/2002.

• Restitutia de apa de la consumurile igienico – sanitare

o Restitutia medie de apa: Q u.zi med.= 5,46 mc/zi x 1,0 = 5,46 mc/zi

Qu.orar.med = 5,46 mc/zi : 24ore/zi = 0,23 mc/h = 0,064 l/s

Qu.med.anual = 1365 mc/an x 1,0 = 1365 mc/an


27

o Restitutia maxima de apa:

Q u.zi max = 6,00 mc/zi x 1,0 = 6,0 mc/zi

Qu.orar.max = 6,00 mc/zi:24ore/zi = 0,25 mc/h = 0,069 l/s

Qu.max.anual = 1502 mc/an x 1,0 = 1502 mc/an

o Restitutia minima de apa:

Q u.zi min = 4,37 mc/zi x 1,0 = 4,37 mc/zi

Qu.orar.min = 4,37 mc/zi : 24ore/zi = 0,182 mc/h = 0,051 l/s

Qu.min.anual = 1092 mc/an x 1,0 = 1092 mc/an

OBIECT 21c. Instalatiile electrice

A. Instalatii de alimentare cu energie electrica

Prin amenajarea zonei turistice este necesara alimentarea cu energie electrica a consumatorilor a caror putere instalata este de 641 kW, fiind necesar sa se amplaseze in zona obiectivului un post nou de transformare 20/0,4kV. Postul de transformare nou va fi constructie supraterana prefabricata (anvelopa de beton). Solutia alimentarii cu energie va fi stabilita de catre operatorul de distributie energie electrica din zona, respectiv de catre o unitate abilitata de catre acesta.

Alimentarea cu energie electricå se va realiza in conformitate cu avizele obtinute conf. Legii nr. 10 din 18/01/1995, art 21, de catre investitor, pe baza documentatiei puse la dispozitie de catre proiectantul de specialitate. Se vor obtine:

Avizul de amplasament – in care se precizeaza punctul de vedere al operatorului de retea fata de propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului.

Avizul tehnic de racordare –care se emite de catre operatorul de retea la cererea unui consumator, asupra posibilitatilor si conditiilor de racordare la reteaua electrica, in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor, prevazute la solicitarea avizului.

Din postul de transformare se vor alimenta prin cabluri separate urmatorii consumatori principali :

8. Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

9. Zonele B, D si statia de carburanti

10. Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si amenajari destinate activitatilor traditionale)

11. Zona E cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

12. Centru de informare turistica, obiectivul turistic natural « Lutaria », cabina poarta


28

13. Statia pompe incendiu

14. Punctul de aprindere al iluminatului exterior si arhitectural

Alimentarea consumatorilor se va realiza prin retele subterane trifazate utilizand cabluri armate cu conductoare din aluminiu si manta din PVC tip ACYABY sau cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Derivatiile cablului catre consumatori se vor realiza de la caz la caz, prin mansoane sau prin utilizarea unor cutii amplasate suprateran langa obiective.

Traseul instalaţiilor electrice de alimentare a consumatorilor si amplasamentul echipamentelor sunt prezentate in planul IE-SF-01.

B. Instalatii electrice obiective:

Zona A (amenajari si dotari acostare amplasate pe insula)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la o cutie de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice. CD1 va fi prevazuta cu 2 sectii de bare, zona A si hanul alimentandu-se din sectia 1.

Din aceasta cutie se va alimenta in viitor cladirea hanului si consumatorii aflati pe insula (exceptand iluminatul public).

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta dintr-o cutie de distributie (CD2) amplasata pe insula, in apropierea pasarelei flotante. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.

Toate prizele vor fi prevazute cu contact de protectie.

Circuitele de prize se vor proteja cu disjunctoare prevazute cu dispozitive diferentiale de 30 mA.

Protectia contra socurilor electrice prin atingere indirecta va fi realizata prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Zonele B, D si statia de carburanti

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD1) amplasata in apropierea pasarelei flotante ce leaga insula de restul zonei turistice.

Zonele B, D si statia de carburanti vor fi alimentate din sectia 2 de bare.

Derivatiile catre bolarzi se vor alimenta din CD1. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.



29


Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.


Zona C a obiectivului (apuntamentul plutitor si anemajari destinate activitaţilor tradiţionale)

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD3) amplasata in apropierea cladirii. Trecerea cablului peste canal se va realiza prin pasarela pietonala care va fi prevazuta cu 4 tevi PVC cu diametrul de 90mm incastrate in beton. O teava va fi folosita pentru cablul de alimentare al zonei C, una pentru iluminatul public si doua vor fi rezerva.

Se vor alimenta din CD3: viitoarea cladire destinata activitatilor traditionale si derivatiile catre bolarzi. Aceste derivatii se vor poza subteran utilizand cabluri armate cu conductoare din cupru si manta din PVC tip CYABY. Alimentarea prizelor de 16A se va face monofazat, a celor de 32A se va realiza trifazat.



Tot din CD1 se va alimenta si tabloul statiei de carburanti.


Zona E (pontoane dormitor), cladirea vestiarelor, terenurile de sport si statia de epurare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la cutia de distributie (CD4) amplasata in apropierea cladirii vestiarelor. Din CD4 se vor alimenta:

- Tabloul rampei ridicare/ coborare ambarcatiuni

- Tabloul pontonului dormitor (1)

- Tabloul pontonului dormitor (2)

- Bolardul cu pompa colectare ape gri

- Bolardul cu pompa colectare apa

- Tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport

- Tabloul electric al statiei de epurare.


30

- Instalatii electrice exterioare

Cablurile care pleaca din CD4 vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY .




Instalatii electrice interioare

In interiorul cladirilor iluminatul se va realiza cu lampi fluorescente montate aparent avand gradul de protectie corespunzator destinatiei spatiului luminat. Iluminatul grupurilor sanitare, vestiarelor si dusurilor se va asigura cu lampi etanse cu eficienta energetica mare tip fluorescente montate aparent.

Iluminatul se va realiza in functie de destinatia spatiului si anume:

- holuri acces, depozite, magazii- Emed > 100 lx

- grupuri sanitare, vestiare, bar- Emed > 200 lx

- birouri personal - Emed > 500 lx

Comanda iluminatului se va realiza in general local.

Atat circuitele de prize cat si circuitele de iluminat sunt realizate din conductori de cupru izolati de tip FY introdusi in tuburi de protectie din material plastic. Tuburile de protectie din material plastic sunt montate ingropat in elementele de constructie. Acolo unde constructia nu permite montajul ingropat se vor utiliza plinte de protectie montate aparent.

Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7. Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere totala maxima instalata de 3kW.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat interioare si prize este 230 V c.a. monofazat. Tensiunea de lucru pentru circuitele care alimenteaza consumatori trifazati este 400 V c.a.


Conductorul de nul de protectie va fi legat la priza de pamant in tabloul general.


31

Astfel toate carcasele utilajelor, motoarelor electrice, cutiile, usile si ramele tablourilor de distributie, aplicele metalice, etc. vor fi legate la aceasta instalatie de protectie.

Priza de impamantare va fi constituita din armaturile fundatiei si o priza artificiala. Valoarea rezistente i de dispersie a prize i de impamanta re va fi de maximum 4.

Pentru tabloul general al cladirii vestiarelor va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Iluminatul terenurilor de sport

Alimentarea cu energie electrica a iluminatului terenurilor de sport se va realiza din tabloul general al cladirii vestiarelor din care se va comanda si aprinderea proiectoarelor terenurilor de sport.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 12 m prevazuti cu console pentru 2 sau 4 proiectoare echipate cu lampi cu ioduri metalice avand puterea cuprinsa intre 400 si 1000W. Se va asigura un nivel de iluminare de minim 100 lx.

Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa de 12 m care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice.

Reteaua electrica subterana va fi de tip intrare-iesire.

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare

Alimentarea cu energie electrica a statiei de epurare se va face printr-un bransament trifazat alimentat din CD4. In incinta statiei de epurare se va monta un tablou electric (TFL) de forta si comanda aferent statiei.

Pentru realizarea instalatiei de iluminat exterior, se va monta un stalp tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazut cu corp de iluminat echipat cu lampa cu vapori de sodiu, alimentata din iluminatul public.

Centrul de informare turistica, obiectivul « La lutarie », cabina poarta

Instalatii electrice exterioare

Din postul de transformare cablul va fi pozat pana la tabloul general al centrului de informare turistica din care se vor alimenta „Lutaria”, cabina poarta, spatiile de campare si instalatiile interioare ale cladirii. Pentru tabloul general va fi prevazuta o incapere cu suprafata de min. 4mp.

Cablurile care pleaca din TG spre « Lutarie », cabina poarta si spatiile de recreere vor fi pozate subteran fiind armate, cu conductoare din aluminiu sau cupru si manta din PVC tip (A)CYABY.


32


Instalatii electrice interioare centru de informare turistica

Instalatia electrica de iluminat se va realiza in functie de destinatia spatiilor cu corpuri de iluminat echipate cu una sau doua surse fluorescente compacte, sau cu proiectoare echipate cu lampi cu halogenuri metalice de 70 W montate incastrat in tavanul fals. In grupurile sanitare si pe terasa barului s-au folosit corpuri de iluminat etanse rezistente la umezeala, cu un grad de protectie IP 44.

Numarul corpurilor de iluminat s-a determinat in functie de iluminarea medie aleasa astfel:

- tejghea bar – Emed = 500 lx

- depozitare – Emed = 200 lx

- hol – 100 – 200 lx

- grup sanitar - 200 lx (in apropierea oglinzilor)

iar tipul corpurilor de iluminat s-a ales in functie de destinatia incaperilor pentru a se crea atat o buna vizibilitate si un ambient placut, cat si o functionare sigura.

Comanda iluminatului se va realiza local prin intrerupatoare si comutatoare amplasate la hp= 1 m fata de pardoseala.

Prizele monofazate de 16 A sunt de utilizare normala si au fost prevazute cu contact de protectie.

Prizele se vor monta ingropat sub tencuiala la hp = 0,3m.

Circuitele de lumina si prize se vor executa cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF introdus in tub MONOFLEX care va fi pozat aparent deasupra tavanului fals si va fi prins de elementele metalice ale structurii constructiei.

Circuitele de prize au o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului NP - I7.

Pe circuitele de iluminat monofazate sunt prevazute corpuri de iluminat cu o putere maxima instalata de 3 kW in conformitate cu prevederile normativului NP- I7.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.

Dozele de aparat instalate ingropat sub tencuiala se monteaza in aşa fel incat capacul lor sa se gaseasca la nivelul de finisaj al peretelui respectiv.


33

Legaturile electrice ale conductoarelor intre ele, la aparate sau tablouri, se executa prin metode şi mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţa de trecere minima, sigure in timp şi uşor de verificat.

Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legaturilor electrice se face in funcţie de materialul şi secţiunea conductoarelor şi de caracteristicile mediului de montare.

Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivaţii se face numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc).

Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor sau trecerilor prin elementele de construcţie.

In instalaţiile electrice va fi respectat codul culorilor conform Normativ I-7, respectiv

- verde/galben – conducta de protecţie

- albastru deschis – conducta nul de lucru

- alb sau cenuşiu deschis – conducte mediane sau neutre

- roşu, albastru inchis, mov – conductoare de faza

Pentru cabluri se vor respecta la conductorii ce ii formeaza, codul culorilor din fabrica.

Iluminatul de siguranta cuprinde:

- iluminat de evacuare – marcarea iesirilor si a cailor de acces.

Corpurile de iluminat pentru iluminatul de evacuare vor fi de tip nepermanent echipate cu lampi fluorescente de 8 W si acumulator local cu autonomie de minim 1 h. Corpurile de iluminat pentru evacuare vor avea inscriptionat cuvantul “IESIRE”. Comanda iluminatului de evacuare se realizeaza centralizat de la tablou. Corpurile de iluminat vor fi in functiune doar la disparitia tensiunii de alimentare de la retea.

Corpurile de iluminat de evacuare se vor monta de-a lungul cailor de evacuare si la fiecare schimbare de directie.

Circuitele se vor executa cu cu cablu din cupru izolat cu PVC cu intarziere la propagarea flacarii de tip CYYF 4x1.5 mm2 introdus in tub de protectie tip IMONOFLEX Φ 16 montat ingropat in perete sau deasupra tavanului fals.

Instalatii electrice cabina poarta

Din tabloul cabinei se vor alimenta: iluminatul, circuitul de prize si tabloul de comanda al barierelor. Circuitele vor fi echipate cu dispozitive de protectie diferentiala 30 mA.

Statia pompe incendiu


34

Din tabloul de joasa tensiune al postului de transformare se va alimenta tabloul de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu. Cablul tip CYABY va fi pozat subteran.

Cablul de alimentare al tabloului de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu si al electrovanelor de incendiu se leaga inaintea intreruptorului general sau a siguranţelor generale ale tabloului din care se alimenteaza. Intreruptorul sau siguranţele de pe coloana ce alimenteaza tabloul staţiei pompelor, al electrovanelor de incendiu şi al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilata care sa nu permita intreruperea alimentarii decat in caz de stricta necesitate. Aceasta blocare nu este necesara in cazul in care intreruptorul se afla in incaperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distribuţie etc.).

Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului staţiei de pompare pentru incendiu şi a altor sisteme de siguranţa la foc trebuie sa fie din cupru şi trebuie protejate impotriva deteriorarilor mecanice cu tuburi metalice, daca sunt montate aparent sau din materiale plastice daca sunt montate ingropat. Aceste coloane pot fi executate şi in cabluri armate (fara alte protecţii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.

Oprirea manuala a pompelor şi electrovanelor de incendiu se va face numai din staţia pompelor de incendiu.

Instalatia de iluminat public a obiectivului

Din postul de transformare va fi pozat subteran un cablu tip ACYABY pana la punctul de aprindere trifazat amplasat in apropierea centrului de informare turistica.

Comanda iluminatului se va face printr-o fotocelula legata la un releu crepuscular (fotocelula) amplasat in exteriorul cladirii care se va regla sa anclanseze la un nivel de iluminare de 30 lux.

Releul crepuscular va fi montat intr-un loc in care sa nu fie influientat de iluminatul artificial.

Pentru economisirea energiei electrice vor fi prevazute ceasuri programatoare care sa comande stingerea proiectoarelor si a unor corpuri de iluminat la ora care va fi stabilita de catre beneficiar. Se va realiza si comanda manuala a iluminatului atat din centru de informare turistica, cat si din cabina poarta.

Iluminatul drumului de acces

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza si se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran. Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi).

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator tipului de artera M4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; Lmed ≥ 0,75 [cd/mp].


35

Iluminatul parcarilor

Pentru realizarea instalatiei de iluminat se vor monta stalpi metalici cu inaltimea de 10 m prevazuti cu console avand 1-2 brate. Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi metalici cu flansa si fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice pozate subteran.

Amplasarea stalpilor se va realiza astfel incat acestia sa nu deranjeze la executarea manevrelor (se vor amplasa in spatiile verzi).

Intrucat prin standarde nu se impun valori pentru iluminatul parcarilor, se va asigura un nivel de luminanta apropiat de cel al arterei.

Iluminatul cheiurilor, aleilor de promenada, locurilor de recreere şi promenada si a insulei

Pentru realizarea instalatiei de iluminat, se vor monta stalpi tip lampadar cu inaltimea de maxim 5m prevazuti cu corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu. Se vor utiliza stalpi cu flansa care prezinta avantajul ca se monteaza, se intretin usor. Stalpii vor avea si o fereastra de vizitare care asigura accesul la cablurile electrice. Amplasarea stalpilor pe chei se va realiza pe marginea dinspre apa a taluzului. Amplasarea stalpilor care lumineaza alei se va realiza in spatiile verzi.

Se va asigura un nivel de iluminare corespunzator aleilor pietonale tip P4, conform standardului SR EN 13201 si CIE 115/2010; E med ≥5(lx).

Protectia contra tensiunilor accidentale de contact

Protecţia impotriva atingerilor directe se realizeaza prin:

a) izolarea parţilor active;

b) carcase in interiorul carora sa se gaseasca parţile active;

Protecţia impotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin legarea tuturor partilor metalice ale instalatiilor electrice care nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar putea fi puse sub tensiune la conductorul de nul de protectie.

Priza artificiala noua va fi realizata din platbanda de otel zincata cu sectiunea minima de 150 mmp si din electrozi din teava zincata cu diametrul de 2 ½” toli cu lungimea de 3 m legati intre ei prin sudura cu platbanda OL-Zn 40x4mm. Priza de pamant artificiala se va monta ingropat la 0.8 m adancime.

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare a tablourilor si stalpilor prevazuti cu impamanta re va fi de maximum 10 ne lega ta si maximum 4 lega ta la restul insta la tie i. La punctele de aprindere, la cutiile de distributie si la tablourile amplasate in interiorul constructiilor, platbanda prizei se leaga direct la borna de impamantare. La stalpii metalici cu flansa si la stalpii lampadar platbanda prizei se leaga la piesa de separatie care este fixata de unul dintre prezoanele stalpului.


36

Descrierea principalelor faze ale activitatii de constructii In cazul prezentului proiect nu se are in vedere lucrari de demolare constructii, ci crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente.

Organizarea de santier

Suprafetele ocupate temporar in perioada de constructie vor fi aferente organizarii de santier, care se propune a fi amenajat la o distanta de circa 500 m de zona protejata, 500-800 m de zonele locuite si la o distanta apreciabila de cursurile de apa. Suprafetele ocupate provizoriu de aceste amenajari vor fi la minimum necesar, estimandu-se o suprafata de 500-800 m pentru amenajarea organizarii de santier. Organizarea de santier va fi imprejmuita si va avea cai de acces marcate corespunzator. Dotarile aferente organizarii de santier sunt:

- Cabina portarla intrarea in organizarea de santier; - Cai de acces bine delimitate; - Magazie pentru depozitarea in siguranta a uneltelor, sculelor si dispozitivelor; - Birouri si spatii de odihna; - Facilitati igienico-sanitare; - Pichet PSI (amplasat in apropierea habelor de depozitare a apei PSI); - Organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile

specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarea degradarilor. Avand in vedere amploarea redusa a lucrarilor de amplasare echipamente, nu este necesar un proiect detaliat de organizare a executiei lucrarilor de santier pentru realizarea lucrarilor. Materialele de constructie vor putea fi depozitate fie in aer liber, pe platforme de depozitare, fara masuri deosebite de protectie, fie in magazii provizorii pentru protejare impotriva actiunii agentilor externi, in cazul celor cu potential poluator. De asemenea, se vor amenaja: magazii provizorii cu rol de depozitare materiale, depozitare scule, vestiar muncitori,

grup sanitar, toalete ecologice; spatii de depozitare temporara a deseurilor rezultate in urma executarii lucrarilor

In cadrul organizarii de santier, pentru activitatea sociala a personalului care executa lucrarile necesare realizarii obiectivului se impune: asigurarea apei potabile necesara prepararii hranei; asigurarea apei potabile necesara igienei personale; montarea toaletelor ecologice; racordarea baracilor necesare organizarii de santier la reteaua electrica; racordarea bucatariei, dusurilor si spalatoarelor la sistemul de colectare si depozitare

a apelor menajere uzate Amenajarea intersecţiei cu DJ 222 prin supralargirea cu o banda de intrare pentru viraj la stanga in latime de 3,50 m şi 20 m lungime pentru stocare şi 2 pene de racord de cate 75 m fiecare. Drumul de acces va fi din DJ 222 la amenajarea hidrotehnica.


37

La sfarsitul perioadei de constructie se va avea in vedere refacerea amplasamentului afectat de organizarea de santier si readucerea terenului la starea initiala. Se vor evacua toate constructiile provizorii si facilitatile necesare antreprenorului in santier, iar deseurile rezultate din activitatea de santier vor fi evacuate prin intermediul firmelor autorizate. In faza de functionare suprafata totala pentru proiectul Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi este de 18,35 ha. Suprafata ocupata de spatiul verde este de cca 90% din suprafata totala. Investitiile realizate si activitatile aferente sunt cu caracter permanent. Periodic se vor executa de amenajare si intretinere.

1.9. Principalele caracteristici ale etapei de funcţionare a proiectului - in special, orice proces de producţie - de exemplu, necesarul de energie şi energia utilizata, natura şi cantitatea materialelor si resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul si biodiversitatea;

Materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati pentru realizarea proiectului propus sunt reprezentate de: balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale, ciment, aditivi, energie electrica, gaze naturale, motorina. In caietele de sarcini elaborate de proiectant vor fi specificate caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemena, se recomanda ca aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire evitandu-se astfel stocarea de materii prime pe termen lung. Substantele toxice si periculoase care se vor utiliza pentru realizarea proiectului pot fi: carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor, mixtura asfaltica precum si vopsea. Acestea vor fi procurate de la cei mai apropiati furnizori din zona. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Mixtura asfaltica nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara in statii specializate si transportata cu mijloace de transport specifice. Vopseaua va fi adusa in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorului. In zona sunt asigurate urmatoarele utilitati existente: - alimentare cu apă in satul Enisala, din vecinatatea investitiei propuse, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă compus din două foraje fiecare echipat cu câte o electropompă submersibilă. - Energia electrica, in imediata vecinatate a amplasamentului in lungul DJ 222 exista LEA 20KV, Sarichioi – Enisala, cu posibilitatea alimentarii cu energie electrica necesara exploatarii obiectivului de investitie prin intermediul unui post de transformare 20/0.4 KV Accesul la utilitati necesare asigurarii functionarii Organizarii de Santier, se va rezolva prin grija Constructorului prin realizarea de bransamente temporare.


38

Resursele naturale sunt reprezentate de terenul in sine care are forma unui golf natural si prezinta trei sectoare caracteristice: - Sectorul inundabil dinspre balta avand cote medii cuprinse intre +0.20 si +0.90 mr MN75, colmatat cu depuneri lacustre; - Sectorul de terasa joasa, cu panta dinspre uscat spre balta, avand cote medii cuprinse intre +0.90 si +3.50 mrMN75; - Sectorul de terase mai inalte, cu maluri abrupte spre balta, avand cote peste 11-13 m, in crestere spre colinele dinspre sud, spre DJ 222 malul este aproape vertical fiind exploatat de localnici ca sursa de pamant pentru constructii. Litologia si substratul pedologic se caracterizeaza prin fundamentul calcaros, care spre sud-est si sud – vest apare la zi, peste care sunt depozitate de loess-uri si depozite lagunare, astfel:

Stratificatia litologica pe zona joasa inundabila dinspre balta prezinta urmatoarele macrostraturi de grosimi variabile;

- Loess galben imbibat cu apa, in amestec cu maluri si vegetatie de balta, in grosime de pana la 5.5 m;

- Nisipuri fine aluviale slab maloase si nisipuri fine indesate, in grosimi de peste 2,0 m; Stratificatia litologica pe terasa joasa neinundabila dinspre uscat

prezinta urmatoarele macrostraturi de grosimi variabile: Stratificatia litologica pe terasa inalta dinspre uscat prezinta pana la

fundamentul de interws un strat de 10-20 m grosime constituit din depozitele eoliene de loess extra – macroporic, galbui, fin prafos, avid de apa, cu caracter lutos.

- Loess galben macroporic, slab coeziv, in grosime de cca 1 m; - Leoss galben macroporic, compact, plastic consistent, slab argilos, indesat, in

grosime de cca. 3-4 m; - Nisip fin prafos sedimentat, umed, indesat, vanat cenusiu, in grosimi de peste 3 m;

Stratificatia litologica pe terasa inalta dinspre uscat prezinta pana la fundamentul de interes un strat de 10-20 cm grosime constituit din depozite eoliene de loess extra-macroporic, galbui, fin prafos, avid de apa, cu caracter lutos.

Pe zonele neinundabile, la suprafata terenului este un strat de sol vegetal, sarac, inierbat, cu caracter loessoid, in grosimi reduse de 10-15 cm. Principalele consideratii geotehnice ale terenului din zona depresionara sunt: - La suprafata apare orizontul de loess galben macroporic, fin prafos, afanat, cu umiditati variabile ( de la naturala la plastic moale si curgator spre balta), cu un volum al porilor cuprins intre 47-48%, incadrandu-se in categoria de pamanturi cu compresabilitate mare, cu performante slabe pentru fundare in functie de umiditate; - Sub invelisul loessoid uscat sau umed sau saturat urmeaza nisipuri deltaice cenusii compacte, slab argiloase, sau maluri aluvionare, curgatoare cu grosimi pe verticala strabatute cu forajele de peste 2.3 – 3.0 m.


39

In stare naturala fara apa, terenul de fundare din aceasta zona poate fi considerat numai loessul compact si nisipul vanat fin prafos, acestea sub regimul de consolidare artificiala. Pe platforma inalta se identifica un strat omogen de loess, de consistenta plastic - vartoasa, macroporic cu un volum al porilor de 47-50%, sensibil la umezire, compresibilitate mare. Fundarea se poate face direct pe stratul de loess, realizandu-se artificial o perna de loess compactata. Reteaua hidrografica face si ea parte din resursele naturale din zona de implementare. Cotele de referinţă a apei pentru lucrările din zona amenajarilor hidrotehnice sunt:

• nivelul maxim +0.90 mrMN75 • nivelul minim +0.50 mrMN75 • nivelul mediu de exploatare =0.70mrMN75

Parametrii de dimensionare a lucrarilor hidrotehnice sunt: • cota fundului bazinului va fi min – 1.20 mrMN75 • cota superioara a coronamentului digurilor de nord si de est si a insulei va fi la +1.60

mrMN75; • cota superioara a coronamentului cheului vertical dinspre sud va fi la +1.50mr MN75.

Curenţii de curgere a apelor sunt determinate de nivelele apei între lacurile Razim şi Babadag, astfel:

• la ape mari ale Dunării, vant predominanat din directia est si nivel de retentie in lacul Babadag apropiat cu cel din lacul Razim, curentul este dinspre lacul Razim spre lacul Babadag;

• la scăderea nivelului Dunării curentul este dinspre lacul Babadag spre lacul Razim; • Curenţii de apă sunt semnificativi pe reţelele de canale unde rezistenţa hidraulică

este mai mică. Asigurarea unui curent de primenire a apei în zona amplasamentului amenajarii hidrotehnice este deosebit de importantă pentru evitarea zonelor de apă stagnantă şi reducerea deteriorării parametrilor fizico-chimici ai apei. Din punct de vedere hidrologic, variatia relativ redusa a nivelului apei, face posibila exploatarea in conditii normale si de securitate a amenajarii hidrotehnice, corelat cu functionarea sistemelor hidrotehnice actuale din Complexul Razim - Sinoe la parametrii proiectati.

Segmentul de biodiversitate nu este implicat ca resursa in procesul de executie a lucrarilor, iar teritoriul adicent poate servi ca refugiu pentru speciile ce foloseau zona investitiei ca areal de hranire sau odihna. Perioada efectiva necesara executiei lucrarilor: 24 luni, excluzand perioadele de ape mari si de depunere a icrelor, cand executia este interzisa. Amenajare teren proiect – 49 219 mp, care cuprinde: Realizare bazin amenajari hidrotehnice – 31161mp Amenajare parcare auto – 2200mp Amenajare centru de informare turistica – 75mp Amenajare teatru in aer liber – 154mp Amenajare terenuri de sport – 2100mp Amenajare locuri de popas si recreere si turnuri de recreere – 260mp Amenajare spatii verzi – 13269mp


40

Amenajare canal Enisala – 50 000mp

1.10. O estimare, în funcţie de tip şi cantitate, a deşeurilor şi emisiilor preconizate – de exemplu, poluarea apei, aerului, solului şi subsolului, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii şi altele, precum şi cantităţile şi tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire şi funcţionare.

Pentru realizarea proiectului, beneficiarul va acorda contractul de executie unui antreprenor. In conditiile prevederilor legale si a termenilor contractuali, acesta va realiza Planul de management de mediu, document care conţine măsurile de reducere a impactului de mediu pe toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (construcţie), funcţionare şi dezafectare. Planul de management de mediu contine două secţiuni:

• Planul de reducere a impactului asupra mediului şi • Planul de monitorizare.

1.10.1. Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfaşurarii lucrarilor de construcţie, se clasifica în

urmatoarele tipuri – funcţie de etapele de implementare a proiectului:

In faza de constructie

o Deseuri menajere

Provenite de la personalul care lucreaza

o Deseuri tehnologice

Provenite de la lucrarile de constructive

In faza de operare

o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative. Deseurile generate in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi.

Principalele tipuri de deşeuri care se vor genera în perioada de construcţie sunt:

Tip deşeu Cod

DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI

uleiuri de motor 13 02 05

DESEURI DE AMBALAJE

ambalaje de hârtie şi carton 15 01 01

ambalaje de material plastic 15 01 02

ambalaje de lemn 15 01 03

ambalaje metalice 15 01 04

DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE


41

anvelope uzate 16 01 03

filtre ulei 16 01 07

acumulatori uzaţi 16 06 01

DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI

resturi de beton 17 01 01

lemn 17 02 01

deşeuri metalice 17 04 07

pământ şi pietre 17 05 04

DESEURI MENAJERE

deşeuri de hârtie şi carton 20 01 01

deşeuri biodegradabile 20 01 08

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă exacta acestor deşeuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităţii de deşeuri. Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi de ordinul a 0,3kg/om si zi. Transportul deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei. Activitatea de transport deseuri periculoase si nepericuloase se desfasoara in baza contractelor incheiate cu beneficiarii in vederea preluarii deseurilor pentru:

- tratarea deseurilor nepericuloase; - transportul deseurilor nepericuloase la depozitare finala; - transportul deseurilor periculoase la valorificare/ eliminare finala. -

Transportul deseurilor nepericuloase Transportul deseurilor nepericuloase se efectueaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr. 3 din HG 1061/2008. Deseurile nepericuloase destinate eliminarii se transporta de la expeditor la destinatar si se controleaza pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase tipizat, cu regim special. Transportul deseurilor municipale, efectuat de catre operatorii economici autorizati sa presteze serviciul de salubrizare in localitati, nu intra sub incidenta prevederilor prezentei hotarari. Operatorii economici care efectueaza transportul propriilor deseuri nepericuloase, cum ar fi deseurile de productie si deseurile asimilabile celor municipale, trebuie sa completeze formularul de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase.


42

Transportul deseurilor periculoase Transportul deseurilor periculoase pana la locul de valorificare/eliminare finala se face cu respectarea prevederilor HG 1061/2008, a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei in general, precum si cu respectarea normelor ADR. Vehicululele care transporta deseurile periculoase sunt amenajate special Concluzie Nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deseurilor menajere de catre firma specializata in salubrizare, prin depozitarea definitiva si firmele specializate autorizate in valorificarea prin reciclare a deseurilor de ambalaje

În perioada de functionare

• Prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunzătoare, cu pompe şi furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în staţia de epurare, iar apele de santină în rezervoare etanşe cu separator de ulei;

• Staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă , mecano-biologica, cu namol activat. Apele uzate epurate se descarcă în apa canalului de siguranta dinspre est prin intermediul unei conducte de descărcare prevăzuta cu dispozitiv de dispersie, astfel încât receptorul nu îşi va schimba calitatea apelor prin aportul apelor uzate epurate de la exploatarea amenajarii hidrotehnice. Caracteristicile apei uzate epurate, prin utilizarea acestui sistem, sunt inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA-001/2002.

Programul de prevenire si reducere a deseurilor intra in obligatia antreprenorului fiind prioritar

1.10.2. Surse de poluanţi pentru ape

În perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor si traficul de şantier.

Astfel, asociat activitatilor de dragare si depozitare a materialului dragat, respectiv de realizarea semnalelor de acces, si a amenajarii hidrotehnice si a platformelor aferente, precum si de continutul de parti fine levigabile din materialele de piatra utilizate.

Aceste activităţi se desfăşoară pe o perioadă limitată de timp fiind nepermanente.

Creşterea turbidităţii apei va afecta calitatea acesteia pe o perioadă limitată de timp. Cantitatea sedimentelor în suspensie va fi în funcţie de tehnologia de dragare adoptată, natura sedimentelor, adâncimea şi viteza apei.

Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a


43

utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.

Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante de asemenea pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali.

Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de ape.

In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura în santier, în special la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de protejarea acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar putea duce la contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.

Pentru preintampinarea impactului negativ si protectia calitatii apelor subterane, se prevad urmatoarele masuri de protectia mediului, care au in vedere prevenirea sau reducerea impactului:

- respectarea programului de revizii si reparatii pentru utilaje si echipamente, pentru asigurarea starii tehnice bune a vehiculelor, utilajelor si echipamentelor;

- operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua pe amplasament, ci in locatii cu dotari adecvate

Toaleta ecologica utilizata pentru nevoile personalului, la terminarea lucrarilor este transportata pe alt amplasament ;

Masuri de diminuare a impactului

- Utilizarea materialului dragat la consolidarea digurilor din zona si la realizarea de noi diguri aferente proiectului;

- Depozitarea materialului dragat sa se faca astfel incat sa nu afecteze suprafete de teren sau lucii de apa din zona; sa se evite formarea unor grinduri neinundabile in zonele cu acces frecvent al apei, care ar putea bloca circulatia naturala a acesteia;

- Deseurile rezultate de la utilajele si apele de santina sa fie evacuate in mod controlat, respectiv sa fie predate unor unitati specializate in preluarea, depozitarea si neutralizarea acestor tipuri de deseuri;

- Se interzice cu desavarsire evacuarea in apa a acestor deseuri. Pentru orice poluare accidentala poluatorul va suporta rigorile legii;

- Folosirea utilajelor si ambarcatiunilor in buna stare de functionare; - Colectarea si gestionarea deseurilor inerte de constructie in zone de depozitare

autorizate; - Colectarea si gestionarea deseurilor menajere de catre unitati specializate.

Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:


44

• produsele poluante din activitatea exploatării ambarcaţiunilor cu motor (apă uzată de santină, apa „gris”);

• pompa de alimentare cu carburanţi a ambarcaţiunilor;

• poluanţii apei din activitatea de epurare a apelor uzate;

• deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pe canale.

Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia poluantilor în mediile acvatice.

Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori apă Valori admise conform

NTPA 001/2005

Valori admise conform

NTPA 002/2005

Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/l

CCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/l

Plumb 0,2 mg/l 0,5 mg/l

Zinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l

Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l

In perioada de functionare, datorita existentei statiei de epurare, apele pluviale vor fi epurate inainte de deversare in emisarii naturali sau in reteaua de canalizare existent. In conditii normale de functionare nu exista evenimente care sa produca un impact semnificativ asupra apelor. 1.10.3. Surse de poluanţi pentru aer

În perioada de construcţie a lucrarilor, activităţile din şantier pot avea un impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Pe toată perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie propuse, utilajele folosite (drăgi, gabare, şalupe, etc.) vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din arderea carburanţilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile uşoare, pulberi, etc.).

În plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse în opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentând o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.


45

Sursele principale de poluare a aerului specifice execuţiei lucrării pot fi grupate după cum urmează:

activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor;

punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari)

transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

manipularea materialelor;

Poluarea specifică activităţii utilajelor şi circulaţiei vehiculelor se poate estima după:

consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2

aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule materiale în suspensie şi sedimentabile);

, CO, compuşi organici volatili non metanici, metale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.);

distanţele parcurse (substanţe poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată , aceste activitati desfasurandu-se la operatorii economici autorizati.

Nu se iau în considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vântului din depozitele de agregate, din circulaţia mijloacelor de transport şi activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global în cadrul activitatii utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport.

Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de construire sunt reduse şi afectează arii reduse. Aceste arii pot face obiectul monitorizării în timpul execuţiei.

În perioada de exploatare sursele de poluare sunt produse de traficul rutier si nautic.

1.10.4. Surse de poluanţi pentru sol, subsol Structura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi realizate cu material de umplutură (din dragaje), piatră , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc.

În perioada de execuţie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi organizarea de şantier.

Principalele surse de poluare a solului în perioada de execuţie sunt reprezentate de:

depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii;

depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale;

depunerea pulberilor şi a gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale, urmate de infiltrarea în subteran;


46

scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, substanţe chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării acestora.

Poluantii emisi în timpul perioadei de executie se regasesc în marea lor majoritate în solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor în care se desfasoara activitati în perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati în apa pluviala ulterior decantata.

Potenţialul impact asupra subsolului şi apei subterane datorat activităţilor de construcţie sunt similare celor pentru sol, necesitând aceleaşi tipuri de măsuri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.

Digul de apărare, depozitarea materialului de umplutură rezultat din dragaje va acoperi şi distruge parţial vegetaţia existentă pe malul senalului de acces si diguri, împreună cu fauna al cărei habitat o reprezintă.

Suprafeţele afectate de lucrările menţionate nu vor fi foarte extinse, astfel încât pierderile să fie reduse (din punct de vedere cantitativ) la minim, cu păstrarea capacităţii de regenerare a vegetaţiei.

Masuri de diminuare a impactului

• Pentru realizarea lucrărilor propuse se vor utiliza utilaje moderne, silenţioase, corespunzător întreţinute care să nu genereze nivele de zgomot peste limitele admise în astfel de zone;

• Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării lucrărilor;

• Inainte de efectuarea amenajarilor pentru organizarea de santier si inceperea lucrailor , se va proceda mai intai la trasarea lucrarilor ce se vor efectua la uscat si se vor delimita toate zonele si suprafetele de teren ce vor fi conservate in starea naturala actuala , suprafete pe care se interzice a fi afectate de instalari de santier , circulatie auto sau cu alte utilaje , depozitarii de pamant sau alte materiale de constructie. Deasemeni aceleasi interdictii se iau inclusiv in zona malurilor abrubte din zona denumita ,,la lutarie”.

• La finalizarea lucrărilor, antreprenorul general are obligaţia eliberării zonei de orice fel de materiale şi/sau deşeuri, pentru ca vegetaţia locală să poată reveni la normal, după o perioadă scurtă de timp.

• Pentru refacerea florei şi faunei specifice zonei, la realizarea lucrărilor propuse se interzic următoarele:

- Executarea lucrărilor de terasamente în zonele şi perioadele de reproducere a ihtiofaunei;

- Cosirea vegetaţiei dure şi tăierea de sălcii în scaun sau plopi în afara perioadei de repaus vegetativ.


47

Condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul deşeurilor produse în amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului în perioada de exploatare, rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluarea solului. Dintre acestia, NOX, SO2

Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutând la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului în adâncime precum si a apei freatice.

si metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.

În perioada de functionare, impactul asupra solului, subsolului pot fi diminuat prin urmatoarele masuri:

• Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării activitatilor si vor fi protejate si conservate malurile si suprafete de teren la starea actuala naturala care nu vor fi supuse diverselor amenajari. Astfel , malurile abrubte de loess din zona denumita ,,la lutarie” vor ramane in starea naturala actuala cu anumite masuri de protectie si de interzicere a accesului in acest perimetru , in vederea conservarii habitatului de pasari pentru cuibaritul ornitofaunei (prigori , grauri , vrabii de campie , pietrari).

• Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurta durata a ecosistemelor (cresterea suprafetei de luciu de apa si a adancimilor, crearea de alte suprafete de zone umede , cresterea suprafetelor de spatii verzi si plantatii de copaci si arbusti)

• Avand in vedere suprafata redusa ocupata de amenajari (cca. 0,3 %)in raport cu arealul lacustru similar din zona , impactul lucrărilor asupra ecosistemului poate fi apreciat ca redus si diminuat prin posibilităţilor de refugiu în arealul natural similar din vecinătatea amplasamentului şi prin renaturarea ecosistemului in amplasamentul afectat de lucrari.

• Eliminarea situatiilor de risc privind functionarea la parametrii prevazuti a statiei de epurare, echipamentelor de colectare a deseurilor provenite de la ambarcatiuni, a starii tehnice a ambarcatiunilor si a altor activitati specifice, prin organizarea, supravegherea si controlul activitatilor, atat de catre administratia amenajarii hidrotehnice, cat si de organele de stat abilitate.

Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin menţinerea posibilităţilor de refugiu în vecinătatea amplasamentului afectat de lucrări şi prin evitarea începerii lucrărilor de dragare în perioadele de depunere a icrelor. 1.10.5. Surse de zgomot şi de vibraţii

In condiţii de activitate normală, nivelul de zgomot în zona lucrarilor şi la limita acestora este mai mic decât nivelul de zgomot admisibil.

Procesele tehnologice de execuţie a lucrarilor implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.

În perioada de execuţie, sursele de zgomot sunt grupate după cum urmează:


48

în fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii specifice lucrărilor (curăţiri în amplasament, excavări, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adaugă aprovizionarea cu materiale.

pe traseele din şantier şi din afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor si a ambarcatiunilor cu motor care transportă materiale necesare pentru execuţia lucrărilor.

Estimările privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care se înregistrează acestea, pornesc de la valorile de putere acustică înregistrate pentru diverse echipamente utilizate la construcţie şi de numărul acestora. O listă a tipurilor de echipamente utilizate şi valorile acustice asociate acestora este prezentată în cele ce urmează:

buldozer: Lw ~ 115 dB(A); încărcătoare: Lw ~ 112 dB(A); excavator: Lw ~ 117 dB(A); compactoare: Lw ~ 105 dB(A); screpere: Lw ~ 110 dB(A); basculante Lw ~ 107 dB(A); finisoarer: Lw ~ 115 dB(A); autogreder: Lw ~ 112 dB(A).

Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.

În perioada de exploatare singura sursă de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul rutier si cel de pe ape.

1.10.6. Surse de radiaţii

Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel prea scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului si zonelor locuite.

Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante.

Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaţii.

2. O descriere a alternativelor realizabile - de exemplu, în termeni de concepţie, tehnologie, amplasare, dimensiune şi anvergură a proiectului - analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, precum şi caracteristicile specifice ale proiectului şi indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului.

In present, in zona amplasamentului s-au identificat efectele de extractie a loessului ,neorganizate de-a lungul timpului ale localnicilor, din terase unde s-au format in zona denumita “la lutarie” cu maluri abrupte de 9-11 m inaltime pe o lungime de aproximativ 100 m, care au constituit de-a lungul timpului un mediu specific de dezvoltare a biodiversitatii pentru cuibaritul ornitofaunei. Zona malului “La lutarie” este intr-o stare degradata.


49

In prezentul studiu s-a impus masuri special pentru protectia malului respectiv, care in conditiile neimplementarii proiectului si stabilizarii acestuia se afla in pericol de prabusire.

Alternativa „zero” - in cazul neimplementarii proiectului terenul isi va pastra folosinta actuala de „teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola”, conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ decat de pasunat necontrolat si de starea degradabila a zonei malului “La lutarie”.

Principalele efecte negative in cazul aplicarii alternativei zero sunt: nu se va implica forta de munca existenta scazand sansele ridicarii nivelului de trai

pe plan local,

a disparitiei oportunitatilor pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, sociale, turistice, de servicii in comunitatile din zona,

disparitia oportunitatilor pentru imbunatatirea si diversificarea calificarii membrilor comunitatilor,

a disparitiei oportunitatilor pentru cresterea veniturilor din taxe si impozite la bugetele locale.

Degradarea si mai tare a malului zonei “La lutarie”.

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 alternative de configuratie a bazinului amenajat, astfel:

• Alternativa 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.

• Alternativa 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

Analizand cele doua alternative pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct de vedere tehnic si economic se recomanda aplicarea alternativei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale avand urmatoarele considerente principale:

- Valoarea si capacitatile de acostare si primire de ambarcatiuni sunt apropiate in ambele variante, totusi in varianta 1 valoarea de investitie este mai mica, iar capacitatea de primire este mai mare cu 8 ambarcatiuni;

- Incadrarea in morfologia naturala a malurilor, prin aspectul meandrat al umpluturilor ce delimiteaza bazinul de balta si al insulei centrale;

- Posibilitatea dezvoltarii de servicii turistice si de agrement pe insula centrala in conditii ambientale deosebite;


50

- Facilitati la fixarea, accesul, alimentarea cu utilitati si intretinerea structurilor pontoanelor flotante dispuse paralel cu malul, fata de cele dispuse in structuri perpendiculare pe acesta;

Dintre cele doua variante este recomandata alternativa 1

Avantajele alternativei 1 fata de alternativa 2 sunt urmatoarele:

– Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat;

- Cost mai redus fata de alternativa 2;

- Durabilitate in timp a constructiei;

- Capacitate de acostare si primire de ambarcatiuni este mai mare in alternativa 1 recomandata.

Avantajele variantei alese din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu

Zona amplasamentului a fost si este accesibila publicului, atat localnicilor cat si turistilor pentru: pasunat, acces ambarcatiuni de pescuit si agrement de pe malul natural pe canalele pescaresti existentecu legatura spre mal, drumetii pe dealul stancos catre Cetatea Enisala, drumurile de exploatare existente din pamant, circulatia pe drumul judetean DJ 222 adiacent, extractie pamant din malurile existente, cercatarile arheloloigce din zona “la Palanca- La Lutarie”, pescaria babadag, pontoanele dormitor pe canale, punctul de cercetare INCDD, aflate in apropierea amplasamentului.

Realizarea acestui obiectiv de investitie va contribui la dezvoltarea eco-turismului prin valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si controlului protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale si a structurii turistice, construindu-se astfel intr-un patrimoniu turistic dintre cele mai valoaroase si un model durabil de valorificare a unor arii protejate.

Prin implementarea proiectului se preconizeaza dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.

3. O descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului scenariul de bază - şi o descriere scurtă a evoluţiei sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat, în măsura în care schimbările naturale faţă de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informaţiilor privind mediul şi a cunoştinţelor ştiinţifice disponibile.


51

3.1. Aspecte ale starii actuale a mediului in zona amplasamentului

In judetul Tulcea, diferentele de altitudine intre partile componente ale reliefului sunt diferite in functie de zona. Astfel, zonele cu altitudine joasa, cuprinse intre 0 si 6,0 m sunt egale ca suprafata cu cele cu altitudine ridicata intre 60 si 467m cum sunt muntii Macinului. Teritoriul judetului Tulcea apartine unui vechi promotoriu continental, in mare parte scufundat in lunca si Delta Dunarii. In partea de vest si sud- vest a teritoriului, altitudinile variaza intre 100 si 300 m, scad, in general, spre culoarul nord- estic pana la 5,0 si 20,0 m, iar de aici scad spre Delta Dunarii ajungand pana la cotele de minus 36÷38m. Zonele joase cuprind campii aluviene, deltaice si lacustre mlastinoase. Acestea sunt constituite din nisipuri si argile nisipoase de natura fluviala. Zonel inalte sunt formate din roci dure si compacte constituite din sisturi cristaline, sisturi verzi, marne, granite, diabaze, calcare s.a., toate acoperite de depozite mai noi de loess si loessoide. Sisturile verzi au jucat rol important in formarea reliefului din aceasta parte a judetului, aici aparand dealuri cu aspect colinar, cu pante foarte line, care dau regiunii un caracter de peneplena.

Comuna Sarichioi este localizată în S-E- ţării, în regiunea istorică Dobrogea, care corespunde, din punct de vedere al unităţilor de relief, Podişului Dobrogei. În cadrul acestuia ocupă partea de est a subunităţii, respectiv Podişul Dobrogei de Nord. Suprafaţa comunei se întinde în cea mai mare parte peste Dealurile Tulcei. În sud ocupă aproape întreaga subunitate a Podişului Babadag, numită Podişul Visternei. Limita dintre cele două mari subunitaţi ale Podişului Dobrogei de Nord o reprezintă ansamblul lacustru format din Bălţile Toprachioi şi Zebil - Lacul Babadagului - Balta Enisala, parte componentă a Complexului lagunar Razim-Sinoe. Limita estică a comunei o constituie Lacul Razim, la nord limita comunei trece prin Dealurile Tulcei, la nord-vest urmează cursul inferior al Văii Teliţa, malul vestic al Bălţii Zebil, apoi coboară către sud în lungul malului nordic, estic şi sud-estic al Lacului Babadag. Drumul judeţean 229 constituie limita sud-vestică a comunei ce pătrunde în Podişul Babadagului. La sud limita urmăreşte înălţimile mai joase ale Podişului Babadag, care ajung la est sub formă de promontorii, până la Lacul Razim.

3.2. Elemente de geologie

Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati – Tulcea - Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din sud, respective Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este delimitat prin falia Peceneaga – Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului.

Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati :

o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase, calcare, cuartite, conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide;


52

o Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel );

o Podisul Babadag, cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice ( pietrisuri,calcare,conglomerate).

Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.1), cu exceptia culmilor inalte din muntii Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loeesoide.

Fig. 1 Harta solurilor Dobrogei

Din punct de vedere morfologic, arealul cercetat apartine orogenului nord Dobrogean.

Geologic, acesta este alcatuit din urmatoarele formatiuni:

-depozite de varsta jurasic superior, exclusiv calcaroase;


53

-depozite de varsta cretacic superior, alcatuite in baza din calcare organogene, urmate de conglomerate si gresii calcaroase, calcare grezoase, calcare si marnocalcare.

In ceea ce priveste cuvertura, in zona studiata aceasta este atribuita cuaternarului –pleistocen, fiind constituita din depozite de loess.

3.2.1. Elemente de geologie pe amplasament

Din punct de vedere geomorphologic, am plasamentul se afla la interferenta sudica a limanului Babadag cu dealurile Visternei integrate podisului Babadag, cu malurile festinate, uneori abrupte, prin actiunea in timp de erodare a apelor si de acumulare a sedimentelor, grefate pe fostul golf Halmyris al Marii Negre, care asigura in trecut accesul liber pe apa dinspre mare in preajma cetatii Enisala pna la dezvoltarea formatiunilor de acumulare a cordoanelor litorale, a grindurilor de nisip, a invadarii cu vegetatie de balta si izolarea partial a limanului Babadag de lacul Razim. 3.2.2 Elemente de hidrologie pe amplasament Reteaua hidrografica aferenta zonei analizata este tributara in totalitate fluviului Dunarea. In zona analizata, apa subterana este cantonata in depozitele poros-permeabile. Acviferul freatic este cantonat in depozitele sedimentare Holocene aluvionare. Nivelul panzei freatice este variabil si este direct influentat de cel al precipitatiilor, de cel al apei din Dunare cat si de aportul distal prin intermediul depozitelor deluviale. Reţeaua hidrografică a teritoriului jud. Tulcea se împarte în două mari grupe: una tributară fluviului Dunărea care împreună cu braţele sale formează artera principală a acestei reţele şi alta tributară direct Mării Negre care mărgineşte jud. la E.

Densitatea reţelei hidrografice (exclusiv Delta Dunării) este cuprinsă între 0,1- 0,3 km/ km2, pe zone locale de întindere redusă situate în E, scăzând chiar sub 0,1 km/km2. Amplasamentul propus al bazinului se afla in cadrul unui minigolf natural cuprins intre doua promontorii calcaroase ( culmea stancoasa denumita Dealul Gras cu cetatea medievala Enisala si fundamental drumului judetean din zona pescariei de pe lacul Babadag), zona cu depozite lacustre, inundabila la ape mari, partial cu vegetatie stuficola ( spre balta), partial cu vegetatie ierbacee (spre mal). Lacul Razim reprezinta formatiunea lagunara de acces nautic spre infrastructura de agreement, celalalte lacuri din complexul Razim-Sinoe, bratul Sf. Gheorghe si spre celelalte zone din Delta Dunarii si spre Marea Neagra. Canalul Enisala pe sectorul de la lacul Razim pana la bifurcatia canalului secundar spre infrastructura de agreement are o lungime de 2000 m, o latime medie de 25 m si cote ale fundului cuprinse intre -0,80 si -1,40mrMN75, ceea ce reprezinta un grad de colmatare datorita neintretinerii in timp a acestuia. Canalul secundar

Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului, exista o zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei), fig.2. Pe aceasta harta de intensitati, cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara

de ramificatie catre amplasament proiectului are o lungime de 420 m si o latime medie de 10 m cote ale fundului cuprinse intre -0,70 si -0,80mrMN75, prezentand astfel un grad mai ridicat de colmatare.


54

MSK, indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatii respective .

Fig.2 Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 -1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod “ acceleratia terenului pentru proiectare “ (fig. 3).


55

Fig. 3 Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )

Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona (palierulde valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde. In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru proiectare teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismic (fig. 4).


56

Fig. 4 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )

Din punct de vedere seismic, comuna Sarichioi si implicit amplasamentul cercetat se incadreaza in zona cu gradul VII de intensitate macroseismica – in zona de hazard seismic descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag = 0,20 g (acceleratia terenului pentru proiectare), determinata pentru intervalul mediu de recurenta ( IMR 100), corepsunzator starii limite ultime. Valoarea perioadei de control ( colt) a spectrului de raspuns este Tc=0,7 s.

3.3. Relieful

Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte : una mai inalta , in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul Romaniei si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii. Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupand circa 32% din totalitatea judetului Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m ( vf.Tutuiatu sau Greci), Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata de Podisul Babadag, iar fasia sudica corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta a Podisului Dobrogei Centrale. Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990, reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa, cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al


57

biodiversitatii si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii, are altitudini de la 0m (nivelul marii) la +13 m. Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii. Altitudinile variaza intre 0 m la nivelul Marii Negre (Sfintul Gheorghe) si 467 m ( Muntii Macinului vf. Greci). Suprafete pe forme de relief

a. Dealuri si podisuri 3 722,4 km b. Zone montane 433,4 km

2

c. Zone de lunca si Delta Dunarii 4 343,2 km

2

3.3.1 Relieful pe amplasament

2

Relieful zonei este rezultat al actiunii diferentiate de lunga durata asupra substratului geologic complex din punct de vedere litologic si structural, de catre factorii modelatori externi in conditiile modificarii repetate si inegale a nivelului Marii Negre, care au dat trasaturile morfologice si peisagistice ale zonei, dar si a factorilor antropici prin modificarile si amenajarile diverse executate de-a lungul timpului. Particularitatile de relief si peisaj ale amplasamentului sunt reprezentate de asocierea fizico-geografica de diverse formatiuni geo-morfologice si vegetatie specific. Astfel, pe malul sudic se afla podisul Babadag unde predomina interfluviile cu aspect deluros, promontoriul culmii stancoase denimita Dealul Gras cu cetatea Enisala aflata la altitudinea de 110 m deasupra marii, vai largi cu vegetatie de paduri compacte (padurea Babadag) si palcuri de pomi, pajisti stepice, terenuri agricole, iar spre nord si nord vest se intinde vasta campie litorala a Razimului, cu lacul Razim la est, laguna Babadag la vest cu balta invadata de stufaris cu canale pescaresti, jepse, suprafete inmlastinite.

3.4. Solul Conditiile pedogenetice, indeosebi clima, relieful de podis si depozitele de loess au determinat predominarea cernoziomurilor carbonatice, cernoziomurilor cambice, toate formate pe loess si cu textura mijlocie. Principalele tipuri de soluri intalnite in Dobrogea sunt solurile balane si cernoziomurile. Solurile balane sunt caracteristice stepelor semiaride si s-au format din loess si depozite loessiene pe suprafete cu panta mica. Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil si factori de fertilitate fiind in dependenta de factorii meteo-climatici, decisivi in pedogeneza si de roca mama. Grosimea acestor soluri variaza intre 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditatii, solurile din zona au un pH in general neutru cuprins intre 6,5 - 7. Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate si alterate a diferitelor formatiuni cristaline, roci magmatice si roci sedimentare. Principalele tipuri de soluri din judetul Tulcea sunt: Cernoziomurile, se gasesc in majoritatea terenurilor din Podisul Nord Dobrogean. In Delta Dunarii, aceste soluri sunt putin raspandite, in partea de sud a zonei Chilia, unde se sfarseste campia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit in principal la pasunat; doar o mica parte este folosit la fermele piscicole. Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice in principal Luncii Dunarii si grindurilor din partea fluviala


58

(vestica) a deltei, care in mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale din Delta Dunarii sunt indiguite si cultivate. In conditiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gama larga de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fara irigatii, productiile sunt mici si foarte mici. Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste sedimente sunt in marea lor majoritate alcatuite din suspensii minerale aduse de apele Dunarii si cele provenite in urma proceselor chimice si biologice care au loc la nivelul masei de apa si sedimentelor. Gleisolurile, reprezinta principalul component al invelisului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse intre 0,0 si 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, dar cateva dintre ele sau format si pe depozite de loess (Campia Chiliei). Daca nu sunt drenate si cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufarisuri, papurisuri si rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se gasesc sub paduri de Salix alba, Salix fragilis si pajisti cu Agrostis stolonifera si Carex sp. Psamosolurile si nisipurile, sunt asociate cu grindurile si dunele de nisip din delta maritima si din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasa si de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scazut. Sunt folosite in special pentru pasuni si plantatii de plop. Numai pe portiuni de teren foarte mici, in curtile caselor si pe langa sate, sunt cultivate cu porumb, cartofi, secara, orz. Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioara a orizontului salic in primii 20 cm de la suprafata solului. Solonceacurile suporta un covor vegetal sarac, care consta din pajisti halofile de calitate foarte scazuta pentru vite. Prin natura lor, acestea au o biodiversitate scazuta. Pentru agricultura (exceptand pasunatul extensiv) este imposibil a fi folosite fara un drenaj artificial si spalarea sarurilor. Soluri balane, sunt caracteristice, prin definitie, stepelor cu climat continental uscat, sunt singurele soluri zonale din Delta Dunarii. Cu toate ca solurile balane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza continutului relativ redus de materie organica, N si P. Dar principala cauza a obtinerii de recolte scazute este lipsa umiditatii din sol. Histosolurile constituie principala componenta nivelului pedologic al RBDD. In stare naturala, histosolurile sunt suport de baza pentru ecosistemele umede: stufarisuri, vegetatia acvatica, submersa. Suprafte mari sunt utilizate pentru agricultura in incinte amenajate. Antroposolurile si non-solurile sunt rezultatul diferitelor activitati umane. Sunt in principal reprezentate de gramezi de pamant sau alte materiale rezultate din saparea de canale, pentru desecare in incintele agricole, pentru deschiderea unor cai navigabile (ex. Caraorman si Mila 23) si canalelor pentru imbunatatirea circulatiei apei in partile mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite in principal din depozite aluviale, uneori amestecate cu materii organice. Suprafete mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor, pepeni si alte culturi de subzistenta. Suprafete mai mari ce s-au inierbat natural sunt folosite ca pasune.

3.4.1. Solul pe amplasament

In judetul Tulcea reprezentative sunt: terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si fanetele.


59

Din punct de vedere al resurselor de sol, Sarichoi este o comună acoperită predominant de depozite loessoide. De sub aceste depozite se pot exploata cantităti importante de roci în conditii favorabile. Dintre aceste tipuri de materiale amintim: resurse de gresie şi de argilite substantiale, resurse de calcare substantiale. Pe marginea Lacului Razelm, îndeosebi la nord şi nord-est de satul Enisala, se găsesc nisipuri şi maluri, dintre care nisipurile se pot exploata în continuare, la scară locală.

Pe intreaga suprafata a terenului, conform studiului geotehnic efectuat, s-au pus in evident urmatoarele:

- la suprafata apare orizontul de loess galben macroporic, fin prafos, afanat, cca. 1 ml, cu grosimi cuprinse intre 0.8-3.50 ml, cu umiditati variabile, de la naturala la plastic moale si curgator spre lac, cu nivel nivel de apa la zi la linia de contact dintre mlastina si terenul neafectat de apa.

- sub invelisul loessoid uscat sau umed sau saturat urmeaza nisipuri deltaice cenusii compacte slab argiloase sau maluri aluvionare curgatoare cu grosimi pe verticala strabatute cu forajele de 2,5-3m.

Forajele au fost oprite la – 7m de la suprafata terenului natural adancime pana la care nu a fost interceptata piatra de calcar care din studiile geotehnice istorice rezulta ca acestea isi fac aparitia la -10-15ml. Loessul in cauza se prezinta pe platform sub trei forme de agregare:

- loess uscat macroporic, galben afanat fin prafos (cca 0,90 ±0,00m); - loess macroporic galben, fin prafos, plastic vartos consistent compact, slab argilos

uscat; - loess umed si saturat, cu apa curgatoare in sapatura sub nivelul hydrostatic variabil; - volumul porilor 47-48%; - im 3 = 3,5-4,5 %.

Se incadreaza conform normativ 7/2000 in Grupa A de pamanturi sensibile la umezire P.S.U. (loess uscat).

3.5. Clima si calitatea aerului

Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3 0C) Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

Variatia temperaturii aerului pe intreg anul pentru trei localitati semnificative din judet sunt redate in tabelele de mai jos :


60

Loc. Ian. Feb. Mar. Apr. mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Tulcea

M

m

15,6

-

20,2

-

28,4

-

30,9

4,0

36

2,2

38

6,8

39,2

11,2

39,7

9,3

34,6

2,5

27,7

-6,5

23,6

-

19,2

-

Sulina M

m

18,8

-

19,9

-

25,9

-14,5

28,5

-3,8

34,3

0,3

34

4,9

36.9

9,5

37,5

5,4

33,6

3,0

30,5

-

25

-

20,5

-21 Tab.1

Loc. alt I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN Tulcea 33 1,6 0,2 4,4 10,4 16,5 20,2 21,9 22,1 17,6 11,8 6 1,5 10 Sulina 3,0 0,6 0,3 4,1 9,6 15,8 20,1 22,4 21,8 17,9 12,6 6,9 2,3 11,1 Babadag/

66 1,4 0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7

Tab.2

Umiditatea relativa a aerului este strans legata de configuratia si varietatea reliefului. Astfel, la granita dinspre apa, Dunare si Mare a judetului in timpul iernii depaseste 50%, iar in timpul verii este cuprinsa intre 15 si 20%. In interiorul judetului aceasta este mai redusa atingand 45% pe zonele impadurite si sub 45% pe zonele aride joase, pe timp de iarna si 10%, respectiv 5% pe timp de vara.

Umiditatea aerului

Precipitatiile atmosferice, sunt destul de scazute pe tot teritoriul judetului atingand o medie anuala de 500mm in zonele muntoase si impadurite si de numai 400 in zonele joase si aride. Frecventa precipitatiilor este de asemenea foarte scazuta, cu 70÷80 de zile cu precipitatii pana la 0,1mm, peste 5,0mm 10÷12 zile si peste10mm un numar de 25 de zile. Din tabela 2.3 distributia medie lunara a precipitatiilor pentru doua zone de relief diferite, zona Tulcea cu relief jos si zona Mircea Voda cu relief deluros.

Loc. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. An. Tulcea 32,4 27,6 27,2 33,4 38,7 52,2 46,7 41,1 31,9 38,0 34,2 35,6 439 Babadag/Baia 39,5 24,0 32,7 32,0 46,9 63,0 53,5 47,6 36,0 33,1 24,0 33,7 465

Tab.3 Nebulozitatea se manifesta de asemenea diferit pe zone ale judetului in functie tot de

relief. Astfel in zonele cu deschidere larga spre est cum este zona in discutie, Trestenic zilele senine pot ajunge pana la 110÷120. In perioada de vara NEBULOZITATEA este redusa, facand ca durata de stralucire a soarelui sa depaseasca uneori10-12 ore pe zi.

Presiunea atmosferica si vanturile. Valorile lunare si anuale ale presiunii atmosferice depasesc 1000mb, acestea atingand si 1020mb in timpul iernii datorita invaziei de aer continental. VANTURILE predominante bat dinspre N si NE si mai rar dinspre NV dinspre zona continentala.

In conditiile influentelor date de zona marina a acestei regiuni exista o mare variatie a regimului circulatiei atmosferice, vanturile avand un grad ridicat de instabilitate atat ca directie cat si ca viteza.

Analiza datelor existente a scos in evidenta dominanta vanturilor din directie est si nord-est, care reprezinta 18,7% din total. Cea mai mica frecventa o au vanturile din directia opusa, vest. Vanturile din directia vest sunt predominante mai mult vara.


61

ƒ media lunii ianuarie - 1,8 0C, ƒ media lunii iulie - 23,2 0C,

In perioada de primavara aprilie-iunie, vanturile din sud si sud-vest au cea mai mare frecventa. In februarie si octombrie domina vanturile din nord, iar in martie cele din nord-est.

Cu toate acestea, vanturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezinta 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru NE si 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezoniera a parametrilor regimului eolian este ilustrata prin repartitia pe directii a vantului in lunile caracteristice fiecarui anotimp.

Astfel, frecventele cele mai mari le au vanturile din nord in februarie - 22,2%, cele din sud si SE - cate 19,4% - in mai si cele din vest- in august si noiembrie -15,9 % si respectiv 24,4%.

Vanturile din nord-est au cea mai mare viteza medie in noiembrie iar cele din nord in cele trei luni de iarna. In decursul unui an viteza medie a vanturilor si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica.

Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie 6,75 m/s si un minim in iulie 3,3 m/s.

3.5.1. Clima si calitatea aerului pe amplasament

Clima evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand

anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.

Zona analizata are o clima deosebit de arida tipica silvostepei cu precipitatii reduse, dar cu vanturi prezente aproape tot timpul anului.

Conform datelor meteo temperatura medie multianuala este de 11,3 C, minima absoluta de - 26,8 0C, iar maxima absoluta de 39,80 0C, cu:

Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,2ºC). Media anuala in anotimpul de vara este de 23,6ºC, iar in cel de iarna media lunara nu coboara sub 0ºC. Cantitatea medie de precipitatii este de 440 mm/mp anual.

3.6. Elemente de biodiversitate Romania detine cea mai mare diversitate biogeografica din Europa comparativ cu

tarile Uniunii Europene si cu celelalte tari candidate si este singura tara care detine 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial in UE, respectiv: regiunea alpina, continentala, panonica, pontica si stepica .

Ultimele doua regiuni biogeografice: pontica si stepica se regasesc si pe teritoriul judetului Tulcea. Datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania, plecand de la Muntii Macinului - cei mai vechi munti din Romania si


62

printre cei mai vechi din Europa si pana la Delta Dunarii - teren inca in formare, cel mai nou pamant al tarii. In ansamblul Romaniei, judetul Tulcea reprezinta o zona extrem de importanta din punct de vedere biogeografic prin marea varietate stationala si altitudinala a zonei, care a determinat concentrarea unui numar de specii de flora si fauna de interes conservativ si totodata interferenta speciilor floristice din arealele central european, mediteranean si asiatic. In acest sens, Delta Dunarii este cel mai cunoscut exemplu dar nu poate fi exceptata zona Muntilor Macinului, pentru ca aici se gaseste limita nordica a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice, o unitate distincta a provinciei floristice macedo-tracica.

Datorita pozitiei sale geografice, si a prezentei numeroaselor forme de relief, judetul Tulcea se distinge printr-o biodiversitate deosebit de interesanta si valoroasa, in scopul conservarii acesteia fiind constituite mai multe arii protejate. Relieful este caracterizat prin imbinarea celei mai noi portiuni din suprafata Romaniei respectiv Delta Dunarii cu cea mai veche unitate de relief din Romania - Muntii Macinului.

Judetul Tulcea, datorita unui climat specific Dobrogei de Nord (continental excesiv de tip pontic), si a formelor de relief variate, beneficiaza de o diversitate biologica deosebita atat prin numeroasele tipuri de habitate si ecosisteme, cat si prin multitudinea de specii de flora si fauna. Suprafata judetului este acoperita in proportie de 60% de ecosisteme naturale si seminaturale, identificandu-se un numar de 38 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar care sunt incluse in Anexa I a Directivei Habitate, si pentru care s-au instituit cele 8 Situri de Importanta Comunitara. Delta Dunarii adaposteste 18 dintre aceste habitate care nu se regasesc in celelalte zone ale judetului. De asemenea in zona marina a Deltei Dunarii se regasesc alte doua tipuri de habitate specifice si exista de asemenea habitatul 1180 “Structuri submarine create de scurgeri de gaze” unic la nivel de tara. Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizeaza zona Dobrogei de Nord, determina existenta unui numar mare de specii de flora si fauna salbatica, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate.

In conspectul florei Dobrogei se enumera 1770 specii de plante pentru aceasta zona, ceea ce reprezinta 52 % din flora Romaniei si aproape 19 % din flora europeana (Boscaiu, 1976). In statistici ulterioare se considera ca Dobrogea concentreaza 1911 specii, ceea ce inseamna ca flora acestei provincii este foarte bogata, fiind comparabila cu cea a insulelor mediteraneene Creta si Corsica (Dihoru, 1970).

Din punct de vedere al importantei la nivel european, pe teritoriul judetului Tulcea au fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonantei de Urgenta nr.57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta); Agrimonia pilosa (Turita); Campanula romanica (Clopotel dobrogean); Echium russicum (Capul sarpelui); Moehringia jankae (Merinana); Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc); Potentilla emilii-popii (Buruiana cu cinci degete); Aldrovanda vesiculosa (Otratel); Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc). Dintre speciile de flora salbatica identificate la nivel national doua sunt prezente in anexa nr.4 B a OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofita dobrogeana) si Paeonia tenuifolia (bujorul de stepa).


63

Tabel 4 Lista ariilor de protectie speciala avifaunistica (SPA) aflate pe teritoriul judetului Tulcea

Nr.

Crt.

Denumirea sitului Suprafata unitatii administrative teritoriale

cuprinsa in sit

1. Bestepe - Mahmudia Bestepe (11%), Mahmudia (3%), Nufaru (39%), Tulcea (<1%), Valea Nucarilor (1%)

2. Delta Dunarii si

Complexul

Razim - Sinoie

Babadag (21%), Baia (9%), Bestepe (41%),

C.A.Rosetti (>99%), Ceamulia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (>99%), Crisan

(>99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca (84%), Luncavita (38%), Mahmudia (63%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%),

Niculitel (1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (50%), Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (>99%), Tulcea

3. Denis Tepe Mihai Bravu (14%), Mihail Kogalniceanu (6%),

N lb ( 1%) 4. Dunarea Veche –

Bratul

Macin

Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci

(<1%), Macin (6%), Ostrov (27%), Peceneaga (17%), Smardan (2%), Topolog (4%), Turcoaia (27%)

5. Lacul Beibugeac Murighiol (<1%) 6. Macin – Niculitel Carcaliu (33%), Cerna (36%), Frecatei (11%), Greci

(96%), Hamcearca (78%), Horia (29%), I.C.Bratianu (10%), Isaccea (22%), Izvoarele (63%), Jijila (44%), Luncavita (53%), Macin (42%), Nalbant (4%), Niculitel (45%), Smardan (14%), Turcoaia (36%), Valea Teilor (>99%), Vacareni (39%)

7. Marea -Neagra Marea – Neagra (<1%) 8. Padurea Babadag Babadag (38%), Baia (38%), Ceamurlia de Jos (2%),

Cerna (9%), Ciucurova (97%), Dorobantu (45%), Horia (4%), Jurilovca (2%), Mihai Bravu (6%), Nalbant (35%), Ostrov (2%), Peceneaga (14%), Sarichioi (11%), Slava Cercheza (99%), Stejaru (41%), Topolog (10%)

9. Stepa Casimcea Baia (1%), Beidaud (32%), Casimcea (53%), Stejaru (7%), Topolog (13%)


64

Tabel 5 Lista siturilor de importanta comunitara (SCI) aflate pe teritoriul judetului Tulcea

Nr. Crt.

Denumirea sitului

Suprafata unitatii administrativ teritoriale cuprinsa in sit

(pe teritoriul judetului Tulcea, in procente)

1 Bratul Macin Carcaliu (14%), Daeni (11%), Greci (mai mic1%), Macin

(6%), Ostrov (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%)

2 Dealurile

Agighiolului

Frecatei (1%), Mihail Kogalniceanu (2%), Sarichioi (1%),

Tulcea (1%), Valea Nucarilor (4%)

3 Delta Dunarii Babadag (21%), Baia (1%), Bestepe (45%), C.A. Rosetti

(>99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (>99%), Crisan (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%),

Jurilovca (67%), Luncavita (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagra (mai mic1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculitel (1%), Nufaru (40%),

Pardina (>99%), Sarichioi (50%), Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%)

4 Delta Dunarii-

i

Marea Neagra (mai mic1%)

5 Deniz Tepe Mihai Bravu (mai mic 1%), Mihail Kogalniceanu (3%) 6 Muntii Macinului Cerna (26%), Greci (51%), Hamcearca (36%), Jijila (5%), Luncavita

(16%),Turcoaia (2%) 7 Podisul Nord

Dobrogean

Babadag (38%), Baia (30%), Beidaud (23%), Casimcea

(24%), Ceamurlia de Jos(2%), Cerna (9%), Ciucurova (68%), Daeni (mai mic1%), Dorobantu (47%), Frecatei (12%), Hamcearca(39%), Horia (31%), Isaccea (22%), Izvoarele (53%), Jurilovca (2%), Luncavita (14%), Mihai Bravu (6%), Nalbant (42%), Niculitel (47%), Ostrov (5%), Peceneaga (14%), Sarichioi (11%),Slava Cercheza (66%), Somova (4%), Stejaru (46%), Topolog (25%), Valea Teilor (59%)

8 Structuri submarine metanogene Sf. Gheorghe

Marea Neagra (<1%)


65

Ariile protejate constituite pe teritoriul judetului Tulcea si recunoscute la nivel national prin intermediul Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea a-III-a - Zone protejate, sunt in total 25, insumand o suprafata de 586.238,05 ha. Pe teritoriul judetului Tulcea s-au identificat un numar de 11 tipuri de habitate de interes comunitar conform Directivei Habitate (92/43/EEC) printre care habitate de zone umede danubiene si pontice specifice Deltei Dunarii si Marii Negre, si habitate de stepa.

Fig. 5 Harta Retelei Natura 2000

Obiectul investitiei se suprapune partial cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031.


66

Fig. 6 Harta dispunerii obiectului investitiei(contur galben) si a siturilor Natura 2000, respectiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (hasura verde)

3.6.1. Biodiversitatea regiunii

Proiectul prevede crearea unei infrastructuri de agrement in zona turistica Sarichioi, in extravilanul comunei Sarichioi, judetul Tulcea. Terenul pe care este amplasat obiectivul de investitie are categoria de folosinta: teren arabil, neproductiv, pasune, drum judetean, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola. Amplasamentul fiind la limita lacustra cu cea continentala, se caracterizeaza printr-un mosaic de habitate specifice ecosistemelor zonelor de balta, zonelor umede si zonelor de uscat cu pajisti si coaste aride, a malurilor de loess si calcar. Partea malului lacului Razim cu relieful diversificat geomorphologic al podisului Babadag, reprezinta o zona de importanta majora in special pentru pasari, pentru cuibaritul ornitofaunei si pentru hranire. Un exemplu particular si semnificativ il reprezinta actiunile neorganizate de-a lungul timpului ale localnicilor de extractive a loessului din terase unde s-au format in zona denumita “La lutarie” cu maluri abrupte de 9-11 m inaltime pe o lungime de 100 m, care au constituit de-a lungul timpului un mediu specific de dezvoltare a biodiversitatii pentru cuibaritul ornitofaunei unde sunt identificate galeriile unor specii de prigoria, vrabia de camp, pietrarul.

In amplasamentul propus nu sunt copaci sau tufisuri. Padurea compacta Babadag se afla la cca 3 km sud de amplasament, iar palcuri de copaci sunt intalnite in lungul drumului judetean DJ 222, in incinta amenajarii piscicole Babdag (cca 100 m vest), statiunea de cercetare piscicola de pe canalul Enisala( cca 400 m nord) si in localitatea Enisala (cca 800 m sud-vest).


67

Vedere de ansamblu asupra zonei investitiei (canal Enisala, canalele de legatura, zona bazinelor si zona “La lutarie”) invecinata DJ222.

Flora si vegetatia zonei este distribuita conform reliefului si contidiilor de viata.

Astfel:

- pe malul sudic unde predomina interfluviile cu aspect deluros, si baza promontoriului denumita Dealul Gras cu cetatea Enisala regasim pajisti stepice si pasuni, precum si teren neproductiv.

- la vest, regasim balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse si suprafete inmlastinite.


68

Vedere generala a zonei “La lutarie” si a vegetatiei specifice acesteia

Zona “La Lutarie” este in principal acoperita de vegetatie mezofila de tipul pajistilor stepice in care predomina asociatiile vegetale de Cynodon dactylon si Hordeum murini, propice pentru pasunat. Aici pasuneaza frecvent vite, oi si capre apartinand celor din zona Enisala.

In ceea ce priveste asociatia Hordeo murini-Cynodontetum (Felfăldy 1942) Felfăldy ex Borhidi 1999 (Syn.: Cynodontetum dactyloni Felfăldy 1942 non aliorum), aceasta se regaseste pe suprafeţe mari, cu soluri semibătătorite. Vegetează pe locuri ruderale, marginea drumurilor, unde cele două specii caracteristice, Cynodon dactylon şi Hordeum murinum, prezintă o acoperire mare (85-100%) a terenului. Speciile însoţitoare, în majoritate elemente de Sisymbrion (Crepis tectorum, Oescurainia sophia, Erysimum repandum, Matricaria perjorata), sunt puţine la număr datorită dominării speciei Cynodon dactylon. Speciile insotitoare cele mai frecvent întâlnite sunt: Convolvulus arvensis, Polygonum aviculare, Lactuca serriola, Bromus tectorum, Conyza canadensis, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Setaria viridis.

O alta asociatie vegetala Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964.

Se regaseste pe depozite de gunoaie, la marginea drumurilor, locuri bătătorite, uscate şi moderat bogate în azot.

Specia caracteristică şi dominantă Hordeum murinum este frecvent însoţită de Bromus tectorum, care poate deveni uneori codominantă. Dintre însoţitoarele mai frecvente amintim: Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii.

Vedere de detaliu a speciilo vegetale din cele doua asociatii vegetale: Hordeo murini-Cynodontetum si Hordeetum murini

In aceasta portiune se regasesc si cateva exemplare de arbusti precum salcioara (Eleagnus angustifolia) sau pomi fructiferi de pe marginea drumului: corcodusi, caisi.


69

In zona de balta cu vegetatie predominanta de stufaris cu canale pescaresti, japse si suprafete inmlastinite, regasim asociatii vegetale tipice higrofile si higromezofile: - pe marginile canalelor - vegetatie de stufarisuri si papurisuri - in canale si japse – vegetatie submersa si emersa de tip higrofil Aceasta zona este si cea care in mare parte este suprapusa cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031

Vedere generala a vegetatiei canalelor din zona viitoarei investitii.


70

Asociatiile vegetale prezente in astfel de biotopuri sunt: Scirpo- Phragmitetum, Thelyterido-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Ceratophylletum demersi si Lemno-Hydrocharitetum.

Scirpo- Phragmitetum Koch 1926 - stufarisurile

Fitocenozele higrofile ale acestei asociaţii sunt larg răspândire în toate zonele Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, ocupând marginea bălţilor sau lacurilor cu apă variind între 0,5-1,2 m adâncime. În Delta Dunării aceste fitocenoze se întind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvoltă sunt argiloase sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. În Delta Dunării predomină solurile higromorfe şi uneori uşor salinizate. Speciile caracteristice şi dominante (75-85% acoperire) care imprimă o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris şi Phragmites australis. În structura floristică a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile alianţei Phragmition communis şi a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus şi Sium latifolium.

Stufarisurile mai vechi scad in compozitie stuful si dezvolta o componenta sporita a ferigii de balta , astfel ca regasim in aceasta zona si asociatia Thelyterido-Phragmitetum Kuiper 1958 (Syn.: Phragmitetum natans Borza 1960; Thelyptero-Phragmitetum Ştefan 1995) Acestea se dezvoltă pe plaur, unde substratul insulelor flotante prezintă o grosime de 0,5-1,5 m, fiind alcătuit din rizomii de stuf şi de ferigă cu participarea şi a altor plante, în parte turbificate, aluviuni şi humus. La suprafaţa plaurului se diferenţiază un strat subţire de sol (10-20 cm). Fitocenozele se prezintă discontinui şi sunt formate din speciile alianţei Phragmition şi ordinului Phragmitetalia. Domină Phragmites australis (35-65% acoperire). Particularitate a acestor fitocenoze o constituie specia Thelypteris palustris care este desemnată ca o caracteristică, cu o constantă maximă (V) şi o acoperire de 5-35%. Dintre speciile diferenţiale se semnalează (Ştefan et Coldea 1997): Sium erectum, Calystegia sepium şi Salix cinerea.

În cadrul asociaţiei sunt semnalate sub asociaţiile: typicum Ştefan et Coldea 1997 şi salvinietosum Ştefan et al. 1995, descrisă din Delta Dunării şi caracterizată prin prezenţa câtorva hidrofile flotante: Salvinia natans, Nymphaea alba şi Nymphaea candida.


71

Stufariile din zona investitiei – aspect general.

Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - papurisuri

Cenozele acestei asociaţii sunt răspândire de obicei în bazinele acvatice ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, fiind cantonate în apropierea malului, unde adâncimea apei nu depăşeşte 0,5-0,8 m. Se dezvoltă între fitocenozele de Scirpo-Phragmitetum şi mal. Datorită împâslirii rizomilor ce reţin uşor aluviunile şi resturile organice, aceste fitocenoze favorizează colmatarea bazinelor respective. În structura asociaţiei remarcăm prezenţa unui număr însemnat de specii caracteristice alianţei şi ordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Butomus umbellatus, care reuşesc o acoperire de până la 15%. Se observă de asemenea penetrarea unor specii higrofile de Bidention şi Agropyro-Rumicion.


72

Vedere de ansamblu asupra vegetatiei suberse/emerse a canalelor si japselor din zona investitiei

In apele canalelor si japselor din zona regasim asosiatiile vegetale de:

Ceratophylletum demersi Hild 1956 - bradis

Fitocenozele se dezvoltă în apele lacurilor, bălţilor, canalelor îmbătrânite, adesea colmatate, dar însorite. Preferă apele eutrofe cu un grad mijlociu de mineralizare. Este o asociaţie mai greu de delimitat datorită faptului că Ceratophyllum demersum este prezentă în sinuziile submerse a numeroase grupări din clasele Lemnetea şi Potametea. În compoziţia floristică a asociaţiei domină Ceratophyllum demersum, alături de care se mai întâlneşte constant Utricularia vulgaris, U. neglecta, Myriophyllum spicatum, Najas minor.

Pe timpul verii se dezvolta cateodata abundent alga matasea broastei – Spirogyra sp.

Lemno-Hydrocharitetum (Oberdorfer 1957) Passarge 1978 – lintita

Este o asociaţie cu o răspândire largă care preferă locurile adăpostite şi apele puţin adânci (0,5-2 m) ale lacurilor, bălţilor, mlaştinilor, fiind cantonată de regulă la marginea stufărişurilor din unele canale puţin circulate. Sunt preferate apele puternic eutrofizate cu o uşoară aciditate, neutre sau alcaline (pH = 5,85-6,96-8). Hydrocharis morsus- ranae şi Lemna minor domină stratul emers, acompaniate fiind de Lemna trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Potamogeton nodosus, Stratiotes aloides, Polygonum amphibium realizând o acoperire generală de 80%.


73

Nici una din asociatiile/speciile vegetale amintite mai sus are valoareconservativă si nu se regaseste pe lista celor periclitate.

In ceea ce priveste segmentul de avifauna nu am identificat in zona investitiei colonii și sau cuiburi ale speciilor de pasari periclitate. In zona se hranesc sau trec in pasaj majoritatea specilor de pasari ce prefera habitatele acvatice si palustre precum:

Nr. Crt.

Cod Natura 2000 Denumire stiintifica Denumire populara

Semnalare specie in zona studiata

Impactul investitiei asupra populatiei speciei

1 A229 Alcedo atthis Pescaras albastru – observata in zbor si la hranire – fara impact

2 A042 Anser erythropus Garlita mica – observata in zbor – fara impact 3 A089 Aquila pomarina Acvila tipatoare mica – observata in zbor – fara impact

4 A028 Ardea cinerea Starc cenusiu – observata in zbor si la hranire – fara impact

5 A029 Ardea purpurea Starc rosu – observata in zbor – fara impact

6 A024 Ardeola ralloides Starcul galben – observata in zbor si la hranire – fara impact

7 A196 Chlidonias hybridus Chirighita cu obraji albi

– observata in zbor si la hranire – fara impact

8 A031 Ciconia ciconia Barza alba – observata in zbor si la hranire – fara impact

9 A081 Circus aeruginosus Herete de stuf – observata in zbor si la hranire – fara impact

10 A231 Coracias garrulus Dumbraveanca – observata in zbor si la hranire – fara impact

11 A348 Corvus frugilegus Cioara de semanatura – observata in zbor si la hranire – fara impact

12 A038 Cygnus cygnus Lebada de iarna – observata in zbor si la hranire – fara impact

13 A036 Cygnus olor Lebada de vara – observata in zbor si la hranire – fara impact

14 A238 Dendrocopos medius Ciocanitoare de stejar


15 A429 Dendrocopos syriacus

Ciocanitoare de gradina


16 A027 Egretta alba Egreta mare – observata in zbor si la hranire – fara impact

17 A026 Egretta garzetta Egreta mica – observata in zbor si la hranire – fara impact

18 A095 Falco naumanni Vanturel mic – observata in zbor – fara impact 19 A103 Falco peregrinus Soim calator – observata in zbor – fara impact 20 A125 Fulica atra Lisita – observata la hranire – fara impact 21 A001 Gavia stellata Cufundar mic – observata in zbor – fara impact 22 A123 Gallinula chloropus Gainusa de balta – observata la hranire – fara impact 23 A075 Haliaeetus albicilla Codalb – observata in zbor – fara impact


74

24 A092 Hieraaetus pennatus Acvila mica – observata in zbor – fara impact

25 A251 Hirundo rustica Rândunică – observata in zbor si la hranire – fara impact

26 A338 Lanius collurio Sfrancioc rosiatic – observata in zbor si la hranire – fara impact

27 A339 Lanius minor Sfrancioc cu frunte neagra


28 A230 Merops apiaster Prigorie – observata in zbor si la hranire – fara impact

29 A023 Nycticorax nycticorax Starc de noapte


30 A356 Passer montanus vrabie de camp – observata in zbor si la hranire – fara impact

31 A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun

– observata in zbor– fara impact – fara impact

32 A017 Phalacrocorax carbo Cormoran mare

– observata in zbor, odihna si hranire – fara impact

33 A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic

– observata in zbor– fara impact – fara impact

34 A234 Picus canus Ghionoaie sura – observata in zbor– fara impact – fara impact

35 A 321 Ficedula albicollis muscar gulerat – observata in zbor si la hranire – fara impact

36 A 320 Ficedula parva muscar mic – observata in zbor si la hranire – fara impact

37 A 293 Acrocephalus melanopognon

privighetoarea de balta


38 A 197 Chlidonias niger chirighita neagra – observata in zbor si la hranire – fara impact

39 A 272 Luscinia svecica gusa vanata – observata in zbor si la hranire – fara impact

40 A351 Sturnus vulgaris graur – observata in zbor si la hranire – fara impact

- alte specii comune de pasari semnalate in zona precum: Pica pica – cotofana, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus monedula - stancuta.

Phalacrocorax carbo Ardea cinerea Ardea purpurea


75

Coracias garrulus Cygnus olor Egreta alba

Gallinula chloropus Fulica atra Haliaeetus albicilla

Nycticorax nycticorax Pelecanus onocrotalus Ardeola ralloides Cateva din speciile de pasari cele mai intalnite in zona de studiu

In zona malului „La Lutarie-Palanca” se gaseste o colonie de prigorii. De aceea se va proteja si conserva zona naturala de biodiversitate a malurilor abrupte de loess din zona respectiva (maluri care in prezent sunt in pericol de prabusire). Pentru a evita acest inconvenient si a proteja totodata colonia de prigorii din zona malului respectiv, se propune o stabilizare a acestuia cu ajutorul unor gabioane amplasate la baza malului la care se mai adauga plantarea unor arbusti care sa sporeasca stabilitatea terenului.

In ceea ce priveste mamiferele, zona este foarte frecventata de caini (Canis familiaris) si pisici (Felis catus) cu sau fara stapan, ceea ce elimina prezenta altor specii de mamifere de talie medie precum șacalul, vulpea, bursucul, cainele enot, ariciul, iepure de câmp sau pisica salbatica. Fiind o zona foarte aprope de localitatea Enisala, mai regasim soarecele de casa (Mus musculus), sobolanii(Rattus norvegicus domestica). In zona de stufaris compact apare mistretul (Sus scrofa), care tranziteaza in zona limitrofa canalului ce face legatura investitiei cu Lacul Razim, in cautare de hrana sau adapost temporar.

Avand in vedere ca zona de la poalele cetatii Enisala si zona „La lutarie” sunt pasunate frecvent de vite, capre si oi, segmentul de fauna salbatica nu este prezent aici datorita prezentei antropice.


76

Din segmentul de reptile si amfibieni au fost identificate in zona urmatoarele specii: Lacerta viridis – guster, in zona de baza a piemontului si Hyla arborea

– brotacelul, Natrix natrix – sarpele de casa, Natrix tessellata – sarpele de apa, broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda), broasca testoasa de apa Emys orbicularis, in zona umeda.

Natrix tessellata – sarpele de

apa Rana esculenta – broasca de lac

Emys orbicularis – broasca

testoasa de apa Cele mai comune specii de reptile / amfibieni din zona studiata

Principalele specii de pesti care pot gasi conditii propice in zona studiata sunt: babușca (Rutilus Rutilus Carpathorossicus), batca (Blicca bjorkna bjorkna), bibanul (Perca fluvialitis), carasul (Carassius auratus gibelio), obleț (Alburnus alburnus), platica (Abramis brama), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), știuca (Esox Lucius) si salaul (

Referitor la speciile de pești prevăzute în formularul Standard Natura 2000, acestia pot fi deranjați de lucrările de dragare care se vor desfășura în zona, prin cresterea turbidității apei, existând posibilitatea retragerii din zona în care se vor desfășura lucrările impactul se estimează a fi nesemnificativ.

Sander lucioperca), somnul (Siluris glanis) si guvidul de Razim (Ponticola syrman).

Deasemenea efectuarea operaţiei de dragare este recomandat a se efectua pe o perioadă cât mai scurtă de timp si în afara perioadei de reproducere a speciilor de peşti şi amfibieni din zona respectivă, astfel ca impactul să fie nesemnificativ.

Dintre speciile de neverterate – gasteropode, in zona studiata semnalam urmatoarele specii: Lymnaea stagnalis, Planorbis carinatus, Planorbis planorbis si Helix pomatia, viermi inelati (Anelida) - rama (Lumbricus terrestris), lipitoarea (Hirudo medicinalis).

Din segmentul de insecte am identificat in zona viitoarei investitii urmatoarele specii:

Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum


77

fonscolombii;

Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Neriene radiata

Fluturi:Polyomnatus icarus, Argynnis pandora;

;

Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Callyptamus italicus; Oedipoda sp., probabil caerulescens

Greieri : Gryllus campestris;

Ploșnite : Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;

Coleoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus.

Sympetrum sanguieum Coenagrion puella Gryllotalpa gryllotalpa

Cateva din speciile de insecte din zona studiata

Având în vedere faptul că zona în care se desfăşoară lucrările nu s-au identificat specii și habitatele caracteristice ROSCI0065 Delta Dunării și ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie se poate spune că siturile nu vor fi afectate în mod direct de realizarea infrastructurii de agrement, iar impactul va fi nesemnificativ la nivelul siturilor.

3.7. Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic)

Cercetarile arheologice si descoperirile izolate au dovedit nu o singura data ca teritoriul localitatii Enisala este foarte bogat in vestigii istorice, care se succed din cele mai vechi epoci istorice din paleolitic, epoca bronzului si fierului, pana in plin ev mediu, vestigii apartinand culturii Babadag (sec VIII-VII a.Chr), getica si greaca ( sec IV-II a.Chr), geto-romana ( sec I-II p.Chr), romana (sec I-IV p.Chr), romano-bizantina (sec IV-VI), medieval timpurii ( sec


78

X-XIII), medieval ( sec XIV-XVIII), ceea ce arata dinamica si interesul ocuparii acestui teritoriu de-a lungul mai multor epoci istorice, evidentiindu-se existent unor asezari si necropole apartinand unor comunitati stabilite inca din sec. XV care isi gasesc confirmarea in documentele scrise ale vremii si cele contemporane.

Dintre cele mai importante obiective arheologice si istorice ale zonei enumaram urmatoarele:

• Punctul “Palanca” (“Lutarie”) cu vestigii apartinand culturii neolitice Hamangia, locuinte si gropi menajere apartinand unei asezari din prima epoca a fierului si necropola medieval, situate pe platoul mai inalt din sudul amenajarilor propuse prin proiect;

• Cetatea medieval Enisala ( sec XIV-XVI), amplasata pe Dealul Gras in partea de NE a satului Enisala si la cca 700 m sud-est de amenajarile propuse prin proiect;

• Punctul “La Pestera” cu fortificatia romano-bizantina si necropola ( sec IV-VI a.Chr) amplasat pe malul lacului Babadag la cca 1 km sud-vest de amplasamentul amenajarilor propuse prin proiect;

• Punctul “La Biserica” aflat pe latura de vest a intravilanului satului Enisala se inscribe cu mai multe obiective arheologice care se succed in timp din epoca bronzului pana in evul mediu;

• Necropola getica de pe Valea Netului ( sec IV-III a.Chr) in zona dealurilor impadurite din partea de sud a localitatii;

• Alte puncte si obiective arheologice ( Punctul “La Baltita” pe malul de NE a lacului Babadag pe drumul spre Sarichioi, zona central si sudica a localitatii Enisala, din zonele Sarichioi, Sabangia, Zebil si alte asezari istorice adiacente vechiului golf Halmyris.

3.8. Asezari umane si alte obiective de interes public

Toate aceste particularitati naturale, prin diversitatea lor, dau amplasamentului o valoare aparte de frumusete si unicitate naturala, dar si de interes istoric si ecoturistic.

Comuna Sarichioi este situată în zona centrală a judetului Tulcea fiind delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord-est teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor, la est Lacul Razelm, la sud teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia şi în vest teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu. Comuna Sarichioi are în componentă cinci sate: Sarichioi, Zebil, Enisala, Sabangia şi Visterna. Fată de municipiul Tulcea, localitatea Sarichioi este situată la o distantă de 30 km prin DJ 222: Tulcea- Agighiol- Enisala- Jurilovca- Sarighiol de Deal- limită judet Constanta şi la 41 km prin DJ 229: Niculitel-Intersectie Izvoarele – Nicolae Bălcescu- Intersectie Zebil- Sarichoi. Pe la extremitatea vestică comuna se învecinează cu DN22: Tulcea- Constanta. Conform datelor furnizate de Directia Judeteană de Statistică Tulcea, la ultimul recensământ în teritoriul administrativ al comunei Sarichioi se înregistrau 7457 de locuitori. In urma acestui criteriu, în prezent comuna Sarichioi este cea mai mare comună din judetul Tulcea. Principalele etnii la recensământul populatiei:


79

• Români – 4027 persoane • Lipoveni – 2167 persoane • Ruşi – 1250 persoane • Rromi – 6 persoane Dezvoltarea comunei Sarichioi din punct de vedere economic se bazează pe următoarele sectoare cu potential de dezvoltare: pescuit, legumicultură şi turism. In opozitie, se înregistrează un declin al sectoarelor traditionale de creştere a animalelor, agricultură de câmp şi viticultură. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potentialii investitori rămân: pozitia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, posibilitatea de a înfiinta noi cariere de exploatare a pietrei şi potentialul eolian.

Situată pe malul celui mai mare lac de apă dulce din România, lacul Razelm, localitatea Sarichioi are un potential turistic ridicat, dar nesemnificativ exploatat. Pe lângă elementele de potential turistic natural, Cetatea Enisala (cu expunere la malurile celor 2 lacuri, Razelm şi Babadag), cetatea medievală, existenta unui muzeu la Enisala şi un altul în curs de deschidere la Zebil constituie puncte de atractie importante.

3.9. Starea mediului pe amplasamentul studiat Suprafata totala pentru realizarea proiectului este de 18,35 ha, conform C.U. Terenul pe care se va realiza infrastructura de agrement in zona turistica Sarichioi este situat pe domeniul public de interes judetean, in administrarea Consiliului Judetean Tulcea in baza HCJ nr.81/5 din 28.11.2008. Accesul pe amplasament se va face face fie pe apa sau din calea de acces ce se va amenaja din DJ 222. Aspectul general al habitatelor de pe amplasament este unul caracteristic zonelor ruderalizate din apropierea localitatilor. Nu exista in zona habitate incluse in cadrul celor protejate prin lege. Distanta fata de localitate este de aproximativ 800 m. Vecinatati:


3.10. Starea mediului in cazul neimplementarii proiectului ( Varianta zero)

Comuna Sarichioi, in perimetrul careia se afla si amplasamentul studiat, este pozitionata in zona central a judetului, la o distant de 30 de km de Tulcea. Regiunea a facut obiectul a numeroase studii si proiecte prin care se urmarea dezvoltarea agricola, mica industrie, exploatarea de cariere, exploatarea eoliana si turistica. Dupa 1990, preocuparile pentru mediu si adoptarea unui nou cadru legislativ au permis abordari moderne ale dezvoltarii spatiului dobrogean. In cazul neimplementarii proiectului terenul isi va pastra folosinta actuala de „teren arabil, neproductiv, pasune, drum judetean, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare piscicola”, conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi


80

afectata semnificativ decat de actiunile neorganizate ale localnicilor de extractive a loessului din terase, unde s-au formata in zona “La lutarie” maluri abrupte unde s-au identificat galeriile prigoriilor. 4. O descriere a factorilor susceptibili de a fi afectaţi de proiect: populaţia,

sănătatea umană, biodiversitatea - de exemplu, fauna şi flora, terenurile - de exemplu, ocuparea terenurilor, solul - de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea, apa - de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea şi calitatea, aerul, clima - de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale şi cele arheologice, şi peisajul, şi interacţiunea dintre aceştia.

Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi ceea ce va duce la o dezvoltare a serviciilor si turismului local in mod controlat si durabil. Lucrarile proiectate constau in lucrari hidrotehnice, lucrari de utilitati (retele electrice, retele de alimentare cu apa si de canalizare). Acest tip de lucrari pot induce un impact negativ limitat la perioada de executie a lucrarilor, dar in acelasi timp, acest tip de lucrari are si un insemnat impact pozitiv asupra economiei, dezvoltarii societatii cat si asupra calitatii vietii oamenilor. Lucrarile se vor realiza pe amplasamentul situat la 800 de m de localitatea Enisala, astfel ca nu vor fi afectate suprafete suplimentare si nu vor fi necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol etc. Impactul potential asupra factorilor de mediu, pe care l-ar putea avea lucrarile propuse pentru acest proiect, va fi luat in considerare atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare.

4.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, bunurilor materiale

Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public, aflate in vecinatatea proiectului, va fi unul moderat in perioada de executie, iar dupa finalizarea lucrarilor acest impact va fi unul semnificativ pozitiv prin imbunatatirea infrastructurii de transport, dezvoltarea durabila a turismului si prin gestionarea eficienta a efectelor fenomenelor naturale in zona.

Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este recomandata semnalizarea corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau avarierea de autovehicule.

Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta numai pe perioada de executie a lucrarilor si este considerat nesemnificativ.


81

Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia, folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana.

4.2. Impactul asupra faunei si florei

Zona unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului memoriu, este o zona antropizata. Desi amplasamentul se suprapune partial (70%) pe ROSCI0065 - Delta Dunării si ROSPA 0031 - Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie, nu va fi introdus un impact suplimentar fata de prezent, cu exceptia perioadei de executie.

In perioada de realizare a lucrarilor va exista un impact moderat asupra florei si faunei din imediata apropiere a lucrarilor prin nivelul de zgomot si poluare aer (pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile). Acest impact va avea un caracter reversibil dupa finalizarea lucrarilor si luarea masurilor de reducere/refacere a mediului.

In perioada de functionare, nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari decat cele existente, din contra va aduce imbunatatiri.

4.3. Impactul asupra terenurilor/ Ocuparea terenurilor

Terenul este extravilan, domeniul public de interes judetean si domeniul public al statului, aflat in administrarea Consiliului Judetean Tulcea, iar suprafata asupra careia se propun interventiile este de 183.523 mp. Spatiile verzi vor ocupa aproximativ 90% din suprafata. Se va face un drum de acces din DJ 222 spre amplasament. De asemenea, va exista o parcare pentru autoturisme la extremitatea de sud a amenajarilor pe terenul adiacent drumului existent DJ222, în apropierea centrului de informare turistica. Zona ce se va amenaja va avea o capacitate de 79 autoturisme şi 4 autocare si va fi delimitate de borduri si spatii verzi. Intrarea în incinta va fi prevăzuta cu cabina de control acces (pază) si bariere semiautomate. Circulaţia rutieră în interiorul parcării, la intrarea şi ieşirea în drumul de acces va fi reglementată prin marcaje şi indicatoare rutiere.

4.4. Impactul asupra solului

Structura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi realizate cu material de umplutură (din dragaje), piatră , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi, etc.

In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. Formele de impact identificate in aceasta perioada pot fi:

- Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol;


82

- Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice.

La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca terenul actual va fi redus la starea initiala.

In perioada de functionare, nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari decat cele existente, din contra va aduce imbunatatiri.

4.5. Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei

Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilor necesare realizarii proiectului.

Punctele de lucru ale organizării de şantier nu vor fi amplasate în imediata apropiere a apelor de suprafaţă: lacuri, canale cu respectarea prevederilor legale.

În timpul lucrărilor de executie, conform legislatiei naţionale privind protecţia mediului nu vor fi deversate ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel în apele de suprafata sau subterane, pe sol sau în subsol.

4.6. Impactul asupra aerului si climei

Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase. Indicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele:

• indicatori de presiune (emisii de poluanţi),

• indicatori de stare (calitatea aerului),

• indicatori de raspuns (măsurile luate şi eficacitatea lor).

Printre sursele principale emitente de poluanţi sunt : circulaţia auto si cea pe apa, şantierele de construcţie şi implicit utilajele.

Emisiile din timpul desfaşurarii perioadei execuţiei proiectului sunt asociate în principal cu mişcarea pamântului, cu manevrarea materialelor şi construirea în sine a unor facilitaţi specifice.

Activitaţile care se constituie în surse de poluanţi atmosferici în etapa de realizare a proiectului sunt urmatoarele:

- Activitati desfasurate în amplasamentul lucrarilor

- Traficul aferent lucrarilor de construcţii.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanţi atmosferici corespunzatoare activitaţilor aferente lucrarii sunt intermitente.

Realizarea lucrărilor de construcţie consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata şi potentialul propriu de generare a prafului. Emisiile de pe amplasamentul unei construcţii au


83

un început şi un sfârşit care pot fi bine definite, dar variază apreciabil de la o faza la alta a procesului de construcţie. Aceste particularităţi le diferentiază de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat.

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile şi de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluanţii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip DIESEL, cu care sunt echipate utilajele şi autovehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bixoid de sulf (SO2).

Încadrarea valorilor ce se vor obtine VLE (valorilor limita la emisii) trebuie să se conformeze Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM cu completarile si modificarile ulterioare şi Ordinului nr. 756/1997 al MAPPM cu modificarile si completarile ulterioare.

Concentraţiile emisiilor de poluanţi variază în functie de:

- tipul de motor - aprindere prin comprimare;

- regimul de functionare: mers incet, în ralanti, accelerare, decelerare.

Emisiile de poluanţi rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, în afara de factorii mentionati, mai intervin şi alti factori, ca:

- distanta parcursa pe amplasament;

- timpii de deplasare şi manevre;

- frecventa pe parcursul unei zile.

Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privind protectia atmosferei si STAS 12574 / 1987, standardele pentru calitatea aerului din UE, transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei.

Pe perioada de functionare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.

Prin realizarea proiectului, impactul asupra factorului aer va fi moderat în perioda de executie, iar în perioada de functionare se estimeaza un impact minim.

Din punct de vedere climatic, Judetul Tulcea se afla in zona cu o clima temperată, cu un pronunţat caracter continental, manifestat prin veri călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură (66,3°C) şi prin precipitaţii reduse. Zona litoral-maritimă a judeţului Tulcea se caracterizează printr-un climat mai blând, cu veri a căror


84

căldură este atenuată de briza răcoroasă a Mării Negre şi ierni cu temperaturi nu prea coborâte (media termică a lunii celei mai reci, la Sulina, este de -0,6°C).

Sistemul climatic reprezintă ansamblul care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosfera precum şi interacţiunile lor. Variaţiile pe termen scurt ale acestuia sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii/oscilaţii, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice. Schimbarea climei este determinată de următorii factori:

● interni – interacţiuni ale componentelor sistemului climatic;

● externi naturali – variaţia energiei emisă de soare, erupţii vulcanice;

● externi antropogeni (fenomene datorate acţiunii omului, cu urmări în special asupra climei, evoluţiei reliefului etc.) - schimbarea compoziţiei atmosferei ca urmare a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră rezultate din activităţile umane.

Funcţionarea autovehiculelor si ambarcatiunilor pot introduce în aer sau depune pe sol pulberi, produşi de ardere incompleta, gaze nocive etc., care au diferite proprietaţi şi efecte.

Impactul asupra climei, depinde de calitatea combustibililor utilizaţi pentru desfaşurarea traficului rutiersi pe apa.

Având în vedere previziunile de imbunataţire a calitaţii combustibililor utilizaţi, se apreciaza ca în perioda de functionare a proiectului emisiile de poluanţi vor scadea, comparativ cu situaţia existenta.

4.7. Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural

Din punct de vedere istoric si arheologic, zona amplasamentului proiectului propus este deosebit de importanta, fiind caracterizata de o mare bogatie de vestigii istorice care se succed din cele mai vechi epoci istorice.

Din cele mai importante obiective arheologice si istorice ale zonei amintim:

• Punctul “Palanca” (“Lutarie”) cu vestigii apartinand culturii neolitice Hamangia, locuinte si gropi menajere apartinand unei asezari din prima epoca a fierului si necropola medieval, situate pe platoul mai inalt din sudul amenajarilor propuse prin proiect;

• Cetatea medieval Enisala la cca 800 m de amplasament;

• Punctul “La Pestera” cu fortificatia romano-bizantina si necropola pe malul lacului Babadag la cca 1 km sud-vest de amplasamentul amenajarilor propuse prin proiect;

• Punctul “La Biserica” situate pe latura vestica a intravilanului satului enisala

• Necropola getica de pe Valea Netului in zona dealurilor impadurite din partea de sud a localitatii;


85

Lucrarile se vor realiza cu supravegherea si asistenta arheologica din partea personalului de specialitate inscris in Registrul Arheologilor din Romania.

Pentru investitia propusa s-a obtinut avizul favorabil al Ministerului Culturei si Culte – Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea cu nr. 1550/18.02.2019, si se vor respecta conditiile impuse de aviz dupa cum urmeaza:

- Documentatia revine la avizare DJC Tulcea la faza de DTAC; - DJC Tulcea va fi notificata in scris cu privire la firma care executa lucrarea, data

predarii amplasamentului, data inceperii lucrarilor si graficul de executier al acestora;

- Conditiile din prezentul aviz vor fi in mod obligatoriu introduse in documentatiile intocmite pentru atribuirea executiei lucrarilor, in asa fel incat sa fie aduse la cunostinta firmei care executa lucrarea si a celorlalte parti interesate;

- Suprafetele de teren aferente proiectului – perimetrele exprimate prin urmatoarele coordonate ST 70 ( am plasate in situl TL I s B 05780):

I. a – 802550,030 / 383502,675, b – 802553,680 / 383504,272, c – 802582,425 / 383537,351, d – 802591,322 / 383538,492, e – 802601,246 / 383535,640, f – 802607,292 / 383525,032, g – 802607,748 / 383513,511, h – 802610,600 / 383502,105, i – 802601,816 / 383499,823,

II. a – 802358,110 / 383599,187, b – 802347,965 / 383648,405, c – 802377,441 / 383649,365, d – 802394,168 / 383644,429, e – 802471,629 / 383580,825, f – 802456,548 / 383587,122,

care nu au facut obiectul certificatului de descarcare de sarcina arheologica nr. 05/12.06.2013, vor fi supuse procedurii de cercetare arheologica preventiva prealabila, conform prevederilor legii; cercetarea arheologica va fi realizata de catre o institutie de specialitate ( institutie de profil muzeal, institutie de cercetare, institutie de invatamant superior), pe baza autorizatiei de cercetare arheologica preventiva emisa de catre Ministerul Culturii, si conform prevederilor legii; raportul de cercetare arheologica preventiva se supune aprobarii Comisiei Nationale de Arheologie; pe baza avizului favorabil al Comisiei asupra raportului de cercetare, se va putea emite certificatul de descarcare de sarcina arheologica, conform prevederilor art. 5 din OG 43/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; autorizatia de construire se completeaza de drept cu certificatul de descarcare de sarcina arheologica emis pentru locatiile indicate mai sus – prin prezenta se insarcineaza beneficiarul cu obligatia de a atasa, in original, certificatul de descarcare de sarcina arheologica la originalul autorizatiei de construire care ramane in arhiva autoritatii emitente; prezenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica in documentatrie se mentioneaza distinct la toate stadiile de receptie ale lucrarii, inclusiv la receptia finala;

- Ececutarea tuturor celorlalte lucrari aferente investitiei care presupun excavari (aductiuni si racorduri de3 utilitati ingropate; statie epurare; amplasare cladiri; amenajari scari si cai de comunicatii; amenajari teren; lucrari si si amenajari hidro edilitare – excavare/dragare bazin miniport, largire/adancire canale


86

existente, realizare canale noi, sa), va fi supravegheata din punct de vedere arheologic, conform prevederilor legii; supravegherea arheologica va fi realizata de catre o institutie de specializata (institutie de profil muzeal, institutie de cercetare, institutie de invatamant superior), pe baza autorizatiei de cercetare arheologica preventiva emisa de catre Ministerul Culturii, si conform prevederilor legii;

- Raportul de supraveghere arheologica se depune de catre beneficiari la DJC Tulcea la finalizarea fiecarui segment de lucrare: Raportul de supraveghere arheologica constituie piesa obligatorie a documentatiilor de receptie la terminarea lucrarilor si receptie finala a investitiei;

- Lucrarile se vor putea desfasura doar in prezenta personalului de specialitate ( arheolog debutant, specialist sau expert) inscris in Registrul Arheologilor din Romania, cate cel putin un specialist la fiecare segment al lucrarii; colectivul de cercetare arheologica va avea aceeasi componenta si acelasi responsabil stiintific pe tot parcursul derularii investitiei. In momentul in care beneficiarul nu asigura prezenta personalului de specialitate la fata locului, lucrarile se considera sistate din oficiu; sistarea se va consemna in scris, ulterior, de catre reprezentantii emitentului de autorizatie de construire si/sau ai MC/DJC Tulcea si va ramane in vigoare pana la data la care se va asigura asistenta arheologica de specialitate.

- In cazul in care, in cursul efectuarii lucrarilor, vor fi identificate materiale arheologice, lucrarile vor fi intrerupte punctual, in portiunea respectiva, atat timp cat va fi necesar institutiei de specialitate pentru inregistrarea si prelevarea lor, in conditile descrise mai jos; in cazul in care se vor descoperi vestigii arheologice constuite, se va declansa, punctual, procedura de descarcarea de sarcina arheologica a zonei respective, iar lucrarile vor fi intreripte in acea portiune atat timp cat va fi necesar institutiei de specialitate pentru cercetarea exhaustiva a vestigiilor descoperite, in conditiile descrise mai jos; intreruperea lucrarilor se comunica verbal de catre arheologul de teren executantului lucrarii, in momentul desxcoperirii; intreruperea lucrarilor, motivatia intreruperii lucrarilor, zona afectata si (dupa caz) declansarea procedurii de descarcare de sarcina arheologica vor fi comunicate, obligatoriu, si in scris de catre arheologul de teren si responsabilul stiintific al santierului arheologic executantului lucrarii, beneficiarului si DJC Tulcea nu mai tarziu de a doua zi de la identificarea vestigiilor arheologice. Procedura de descarcare de sarcina arheologica este prevazuta de legislatia in vigoare si nu poate constitui subiect de dezbatere sau litigiu intre partile implicate in proiect si nu se considera caz de forta majora – procedura implica certcetare arheologica preventiva si se finalizeaza cu acordarea certificatului de descarcare de sarcina arheologica; certificatul mentionat este emis de catre DJC conform prevederilor art. 5, alin 5 din OG 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata, pe baza raportului de cercetare arheologica preventiva si a avizului favorabil al Comisiei Nationale de Arheologie asupra acestuia; executarea lucrarilor de construire continua, sub


87

supraveghere arheologica, depasind zona supusa cercetarii preventive propusa pentru descarcare de sarcina arheologica;

- Arheologul/arheologii prezenti la faza locului va/vor avea dreptul de a intrerupe temporar lucrarile in portiunile in care vor fi descoperite vestigii arheologice, pana la cercetarea exhaustiva si/sau prelevarea respectivelor vestigii sau pana la declansarea procedurii de descarcare de sarcina arheologica; intreruperea lucrarilor se va comunica verbal executantului lucrarii de catre arheologul de teren, in momentul descoperirii, si se va consemna in scris in raportul de supraveghere/cercetare arheologica. Concomintent, in jurul punctului unde vor fi fost descoperite vestigii se va institui o zona de protectie de minim 5 m si maxim 50 m de jur imprejur, in functie de importanta vestigiilor, unde va interveni doar arheologul; lucrarile de construire vor putea continua dincolo de aceasta zona, in prezenta unui arheolog. Delimitarea zonelor mentionate mai sus se circumscrie responsabilitatii stiintifice a membrilor colectivului de supraveghere/ cercetare arheologica si acest drept apartine arheologului de la fata locului si responsabilului stiintific al santierului arheologic, care sunt obligati sa consemneze si sa motiveze acest fapt in raportul de supraveghere/cercetare arheologica. Intreruperea temporara a lucrarilor, delimitarea zonei de protectie a vestigiilor descoperite, motivarea acestora si, dupa caz, declansarea procedurii de descarcare de sarcina arheologica se vor consemna, obligatoriu, si in scris da catre arheologul de teren si responsabilul stiintific al santierului arheologic catre executantul lucrarii, beneficiar si DCJ Tulcea nu mai tarziu de a doua zi dupa identificarea de vestigii arheologice;

- In cazul in care se vor descoperi vestigii arheologice construite de importanta deosebita, care nu vor putea fi prelevate in conditiile descrise mai sus, se va propune modificarea proiectului si identificarea unei solutii tehnice care sa protejeze vestigiile respective; orice cheltuieli privind modificari de proiect si (dupa caz) cercetare arheologica suplimentara a zonei protejate vor fi suportate de catre beneficiar, in conformitate cu actele normative in vigoare – art. 7 din OG 43/2000, privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata; modificarea proiectului va fi solicitata, in scris, beneficiarului de catre responsabilul stiintific al santierului arheologic nu mai tarziu de a doua zi dupa evaluarea situatiei arheologice si se va comunica DJCPN Tulcea;

- Orice problema legata de siturile arheologice si/sau de supravegherea arheologica se comunica in cel mai scurt timp posibil DJC Tulcea.

Prezentul aviz se comunica de catre beneficiar, in copie, si Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, in vederea demararii procedurii de obtinere a autorizatiilor arheologice prevazute de OMCPN nr. 2562/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Referitor la impactul potential asupra patrimoniului istoric si cultural, mentionam ca acesta va fi redus in perioada de executie si semnificativ pozitiv in perioada de functionare.


88

4.8. Impactul asupra peisajului

Realizarea proiectului nu are un impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unitaţilor teritoriale, cu ocupari majore de teren.

Perioada de construcţie reprezinta o etapa cu durata limitata şi se considera ca echilibrul natural şi peisajul vor fi refacute dupa încheierea lucrarilor. Suprafata de spatiu verde este de 16.87 ha care reprezinta 90% din suprafata totala.

Se estimeaza un impact temporar, negativ neglijabil, pe termen scurt şi neutru permanent.

Interactiunile tin de reactiile intre efectele unui proiect (reactie pe care efectele asupra unui factor de mediu o poate avea asupra unui alt factor de mediu sau efecte secundare0 si de relatiile dintre efectele identificate la o categorie de impact si cele identificate la o alta categorie.

Interactiunile proiectului sunt urmatoarele:

Factorul de mediu „Aer” se afla in interactiune cu: - Biodiversitatea (emisiile de poluanti pot afecta flora si fauna); - Mediul socio-economic (emisiile de poluanti afecteaza calitatea vietii la nivel local); - Bunurile materiale (etapa de constructie poate genera emisii de poluanti care

afecteaza exploatatiile agricole din apropiere); - Apa (calitatea apelor poate fi afectata de emisiile de poluanti).

Factorul de mediu „Apa” se afla in interactiune cu: - Mediul socio-economic (calitatea apelor subterane si de suprafata din zona proiectului

poate fi modificata); - Sol si subsol (posibile deversari de ape uzate pe solul si subsolul din zona de influenta

a proiectului); Mediul socio-economic se afla in interactiune cu:

- Traficul (realizarea proiectului va influenta traficul din zona); - Apa (emisiile de poluanti pot influenta calitatea apelor de suprafata si subterane); - Aerul (emisiile de poluanti influenteaza comunitatile din zona adiacenta prin calitatea

aerului); - Zgomot si vibratii (comunitatile umane din zona pot fi afectate de cresterea

intensitatii si duratei zgomotului); - Peisajul (infrastructura nou creata va influenta peisajul existent); - Bunuri materiale ( realizarea proiectului implica pierderea unor bunuri materiale de

catre localnicii din zona); - Reteaua de drumuri existenta (proiectul implica conexiuni cu drumul existent)

Biodiversitatea se afla in interactiune cu: - Zgomot ( emisiile de poluati pot afecta speciile de fauna din zona); - Aer (emisiile de poluanti influenteaza speciile de flora si fauna);

Factorul de mediu „Sol si subsol” se afla in interactiune cu: - Apa (apele uzate necorespunzator epurate pot sa ajunga in sol/subsol); - Aer (emisiile de poluanti atmosferici se depun pe terenurile din zona);


89

Traficul rutier si nautic se afla in interactiune cu: - Mediul socio-economic; - Aer - Zgomot si vibratii - Reteaua de drumuri existenta

Zgomotul si vibratiile interactioneaza cu: - Mediul socio-economic - Trafic - Biodiversitate - Peisaj - Bunuri materiale

Peisajul interactioneaza cu: - Mediul socio-economic - Zgomot si vibratii - Patrimoniu natural - Bunuri materiale

Patrimoniul natural interactioneaza cu: - Peisajul

Bunurile materiale interactioneaza cu: - Mediul socio-economic - Aer - Zgomot si vibratii - Peisaj

Reteaua de drumuri existenta interactioneaza cu: - Mediul socio-economic - Trafic

Impactul constructiei - Mediul socio-economic - Trafic - Sol si subsol - Apa - Aer - Zgomot si vibratii - Peisaj - Bunuri materiale - Reteaua de drumuri.

5. O descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului şi care rezultă, printre altele, din:

5.1. Construirea şi existenţa proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;


90

Tehnologia de execuţie a lucrărilor proiectate descrise în acest capitol este o tehnologie tipică executării lucrărilor de amenajare a canalelor si constructii cladiri.

La executia lucrarilor, solutiile propuse prin proiect sunt solutii care vor avea un impact minim asupra mediului. Lucrarile propuse se refera la utilizarea betonului de ciment si a prefabricatelor de beton de ciment, lemn si metal, materiale care au un impact minim asupra mediului fiind realizate din agregate minerale naturale in proportie de 100%.

Pe cat posibil, prefabricatele de beton vor fi realizate in bazele de productie agrementate in acest sens, urmand ca aceste sa fie transportate in amplasamentul lucrarilor atat cu mijloace auto.

Realizarea investitiei nu presupune dezafectarea unor echipamente, utilaje sau cladiri.

Materialul rezultat din excavatiile canalelor se va utiliza la terasamentele digurilor, umpluturile platformelor nou create si alte umpluturi adiacente.

Dupa finalizarea lucrarilor, constructiile si instalatiile existente in cadrul organizarii de santier vor fi demontate si evacuate, iar spatiile ocupate temporar de organizarea de santier vor fi aduse la forma initiala. Terenul va fi recopertat cu solul fertil excavat initial.

In cadrul proiectului a fost intocmit graficul de realizare a executiei lucrarilor care se estimeaza ca se vor intinde pe o perioada de 24 luni (excluzand perioadele de ape mari si de depunere a icrelor, cand executia este interzisa).

Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucrărilor la calitatea cerută şi în timpul de execuţie preconizat. Prezentul proiect este de natură tehnologică prin esenţa lui, astfel încât implică o foarte bună organizare în ceea ce priveşte începerea, finalizarea şi alternanţa etapelor de execuţie.

In cazul prezentului proiect nu se are in vedere lucrari de demolare constructii ci crearea si extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitatii aferente.

Materialele rezultate (deseuri) din amenajarea terenului vor fi sortate in vederea reutilizarii sau eliminarii. Pentru aceasta activitatea se va incheia un contract cu o firma specializata.

5.2. Utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse;

Realizarea proiectului “Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sarichioi”” va avea un impact favorabil intrucat se vor realiza urmatoarele deziderate:

• Valorificarea potentialului turistic din Romania reprezinta un domeniu prioritar al dezvoltarii economiei nationale.;

• Dezvoltarea turismului presupune valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si protectiei mediului,


91

modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico- materiale si a structurii turistice, diversificarea ofertelor si produselor turistice;

• Turismul pe zona lacurilor lagunare si a Deltei Dunarii, datorita resurselor si potentialului specific, constituie o destinatie din ce in ce mai atractiva, atat pentru tursimul national, cat si pentru cel international, turistii fiind atrasi in primul rand de originalitatea deosebita a peisajelor sub aspect morfohidrografic, faunistic si floristic, de practicarea pescuitului sportiv si a sporturilor nautce, de relaxare, odihna si recreere.

• Atragerea de noi investitori in zona;

• Crearea de noi locuri de munca;

5.3. Emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor; descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune aferente acestora6 elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului; 5.3.1 Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor si traficul de şantier.

Astfel, asociat activitatilor de dragare si depozitare a materialului dragat, respectiv de realizarea semnalelor de acces, si a amenajarii hidrotehnice si a platformelor aferente, precum si de continutul de parti fine levigabile din materialele de piatra utilizate.

Aceste activităţi se desfăşoară pe o perioadă limitată de timp fiind nepermanente.

Creşterea turbidităţii apei va afecta calitatea acesteia pe o perioadă limitată de timp. Cantitatea sedimentelor în suspensie va fi în funcţie de tehnologia de dragare adoptată, natura sedimentelor, adâncimea şi viteza apei.

Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.

Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante de asemenea pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali.

Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de ape.


92

In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singur amplasament pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural.

Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura în santier, în special la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de protejarea acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar putea duce la contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.

Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:

• produsele poluante din activitatea exploatării ambarcaţiunilor cu motor (apă uzată de santină, apa „gris”);

• pompa de alimentare cu carburanţi a ambarcaţiunilor;

• poluanţii apei din activitatea de epurare a apelor uzate;

• deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pe canale.

Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia poluantilor în mediile acvatice.

Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori apă Valori admise conform

NTPA 001/2005

Valori admise conform

NTPA 002/2005

Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/l

CCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/l

Plumb 0,2 mg/l 0,5 mg/l

Zinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l

Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l

5.3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor uzate

În perioada de execuţie a lucrărilor

Se recomandă constructorului următoarele măsuri pentru colectarea apelor uzate în perioada de execuţie:

• depozitarea materialului dragat să se facă strict in amplasamentul lucrarilor astfel încât să nu afecteze alte suprafeţe de teren sau lucii de apă din zonă;

• utilizarea de produse din piatra sortate si spalate cu un continut foarte redus de parti fine levigabile;


93

• deşeurile rezultate de la utilaje şi apele de santină să fie evacuate în mod controlat, respectiv să fie predate unor unităţi specializate în preluarea, depozitarea şi neutralizarea acestor tipuri de deşeuri.

• prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunzătoare, cu pompe şi furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face în staţia de epurare, iar apele de santină în rezervoare etanşe cu separator de ulei;

• staţia de epurare propusă este un sistem de epurare de tip modular, compactă , mecano-biologica, cu namol activat care trebuie sa fie permanent exploatata la parametrii proiectatisi sa asigure caracteristicile apei epurate inferioare limitelor prevăzute în Normativul NTPA 001/2002 , descrise in capitolele precedente.

• alimentarea ambarcaţiunilor cu carburanţi se va face cu pompe moderne specializate, iar zona amenajată va fi dotată cu substanţe absorbante a eventualelor scăpări de produse petroliere în apă . Aceasta reprezinta o activitate ulterioara ce va necesita aviz si autorizare specifice la solicitarea utilizatorului ;

• evitarea alegerii amplasamentului organizarii de santier in apropierea lacului si a canalelor;

• evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane;

• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in preajma lucurilor de apa (lacuri, canale);

• demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in care sunt implicate substante toxice si periculoase;

• intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj pentru preluarea apelor pluviale;

• se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si subterane lucrarilor executate precum si mentinerea in stare buna de functionare a obiectivului.

• pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a apei este necesara intretinerea corespunzatoare a utilajelor, iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in centre specializate.

• se vor folosi material absorbante, in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri si alte substante cu potential poluator

• instruirea angajatilor care deserves utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a acestora si de actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale

Se vor respecta conditiile impuse din Avizul de gospodarire a apelor nr. 19/06.03.2019, dupa cum urmeaza:

• Prezentul aviz nu exclude obligatia solicitarii si obtinerii si a celorlalte avize/acorduri legale necesarii realizarii investitiei, conform legislatiei in vigoare, inclusiv avizul emis de ARBDD.

• Lucrarile proiectate se vor corela functional sub aspect hidrotehnic cu lucrarile existente sau prognozate in zona.


94

• Beneficiarul, prin intermediul constructorului, va lua masuri astfel incat in timpul executiei lucxrarilor sa nu fie afectata stabilitatea lucrarilor hidrotehnice existente.

• Lucrarile de dragare se vor executa in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, art. Nr. 33, aliniatul 6).

• Se va respecta cu strictete cotele din documentatia tehnica de fundamentare. • Sa se respecte prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile

ulterioare si a HG nr. 930/2005 privind instituirea zonelor de protectie sanitara si a perimetrlor hidrogeologice la resusrsele de apa.

• Beneficiarul va stabili impreuna cu ARBDD si cu SGA Tulcea zona de depozitare pentru materialul rezultat din dragare.

• Beneficiarul si proiectantul vor urmari indeaproape executarea lucrarilor prevazute in documentatia tehnica de fundamentare, beneficiarului revenindu-i obligatia sa anunte oricew modificare fata de prevederile prezentului aviz cu o saptamana inainte de producerea acesteia.

• Lucrarile proiectate nu se vor executa in perioadele cu ape mari ale Dunarii/Brat Sf. Gheorghe, in perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunare/Brat Sf. Gheorghe si in perioadele de inghet a apei din bazinul portuar, canale, lacuri.

• Beneficiarul, prin intermediul constructorului, sa fie pregatit permanent pentru a lua masuri si a face lucrari de aparare la viituri a obiectelor aflate in executie.

• Pe toata durata de realizare a inverstitiei se vor solicita Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral date cu privire la prognoza debitelor si nivelurilor apelor in zona in care se executa lucrarile.

• In perioada de executie a lucrarilor se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia factorilor de mediu, a zonelor apropiate si se va respecta intocmai tehnologia de executie prezentata in documentatie, lunandu-se masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, in special cu produse petroliere ca urmare a explorarii utilajelor tehnologice.

• In timpul executarii lucrarilor, este interzisa orice evacuare de ape uzate neepurate in bazinul portuar, canale si in lacuri, precum si orice deversare de deseuri sau alte substante periculoase pe maluri sau in apa, care ar putea afecta calitatea apei.

• Pe toata durata de executie a lucrarilor propuse, se va asigura scurgerea normala a apelor si evitarea poluarii directe sau indirecte a apelor de suprafata sau subterane cu carburanti, uleiuri etc.

• Alimentarea cu carburant a masinilor, utilajelor, echipamentelor care concura la realizarea investitiei se va face numai in locuri special amenajate, dotate cu mijloace tehnice si echipamente necesare interventiei in caz de poluari accidentale.

• Atat proiectantul, cat si beneficiarul, care si-a insusit tehnologia de epurare propusa, sunt responsabili pentru atingerea parametrilor de calitate impusi de legislatia in vigoare de catre efluentul statiei de epurare la punerea in functiune.

• In cazul producerii unei poluari accidentale, intreaga raspundere din punct de vedere al depoluarii zonei si suportarii eventualelor costuri revine beneficiarului si respectiv constructorului.


95

• Sa intretina malurile bazinului portuar, canalele si lacuri in zona in care vor fi amplasate lucrarile cuprinse in prezentul aviz.

• Se interzice depozitarea deseurilor din constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in albia bazinului portuar, canale si lacuri, in zona adiacenta lucrarilor sau pe accesele la acestea.

• Pe perioada executiei lucrarilor se va realiza delimitarea zonei de lucru, atat pe uscat dar mai ales pe apa, in conformitate cu prevederile specifice de navigatie prin balize plutitoare permanente de semnalizare, care sa dirijeze circulatia navala din apropierea zonei portuare.

• Prezentul aviz de gospodarire a apelor nu se refera la stabilitatea si rezistenta lucrarilor propuse, precum nici la calitatea materialelor de constructii prevazute in cadrul lucrarilor.

• Responsabilitatea privind dimensionarea lucrarilor revine, integral, proiectantului si elaboratorului documentatiei tehnice fundamentare.

• Dupa terminarea executiei lucrarilor, lucrarile provizorii/vor fi dezafectate, iar terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala.

• Se interzice distrugerea sau deteriorarea unitatilor si instalatiilor retelei nationale deobservatii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor insemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a statiilor de determinare automata a calitatii apelor si a altora asemena.

• Beneficiarul, cu sprijinul constructorului si al proiectantului, are obligatia sa refaca sistemul de borne C.S.A. afectate in timpul executiei.

• Beneficiarul va anunta in scris A.B.A. Dobrogea-Litoral si SGA Tulcea, cu 10 zile inainte, data de incepere a executiei lucrarilor.

• Pe parcursul executiei lucrarilor, beneficiarul, prin intermediul constructorului va permite in caz de necesitate accesul si interventia echipelor A.B.A. Dobrogea – Litoral si SGA Tulcea pentru executia unor lucrari sau actiuni necesare in caz de inundatii, poluari accidentale sau alte situatii specifice cursurilor de apa.

• Daca pe parcursul derularii investitiei apar modificari ale datelor care au stat la baza emiterii prezentului aviz, se va solicta aviz de gospodarire a apelor modificator, conform prevederilor Ord. Nr. 15/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor, pentru aprobarea procedurii de suspendare temporara a autorizatiei de gospodarire a apelor si a procedurii de modificare sau retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor.

5.3.2. Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

În perioada de construcţie a lucrarilor, activităţile din şantier pot avea un impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Pe toată perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie propuse, utilajele folosite (drăgi, gabare, şalupe, etc.) vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din arderea carburanţilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile uşoare, pulberi, etc.).


96

În plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse în opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la rândul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si în cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentând o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Sursele principale de poluare a aerului specifice execuţiei lucrării pot fi grupate după cum urmează:

activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor;

punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari)

transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

manipularea materialelor;

Poluarea specifică activităţii utilajelor şi circulaţiei vehiculelor se poate estima după:

consumul de carburanţi (substanţe poluante: NOx, CO2

aria pe care se desfăşoară aceste activităţi (substanţe poluante – particule materiale în suspensie şi sedimentabile);

, CO, compuşi organici volatili non metanici, metale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.);

distanţele parcurse (substanţe poluante - particule materiale ridicate în aer de pe suprafaţa drumurilor).

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată , aceste activitati desfasurandu-se la operatorii economici autorizati.

Nu se iau în considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vântului din depozitele de agregate, din circulaţia mijloacelor de transport şi activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global în cadrul activitatii utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport.

Se apreciază că emisiile în aer pe perioada de construire sunt reduse şi afectează arii reduse. Aceste arii pot face obiectul monitorizării în timpul execuţiei.

În perioada de exploatare sursele de poluare sunt produse de ambarcatiunile cu motor.

Pentru reducerea impactului asupra mediului se vor utiliza utilaje în bună stare de funcţionare pe toată perioada de execuţie a lucrărilor.

Caracteristicice fizico-chimice ale apei vor fi imbunatatite prin asigurarea unui curent de primenire.

5.3.2.1. Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Având în vedere că sursele de poluare asociate activităţilor care se vor desfăşura în faza de execuţie sunt surse libere, mobile, deschise şi au cu totul alte particularităţi decât sursele


97

aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.

Lucrările de organizare a şantierului trebuie să fie corect concepute şi executate, cu dotări moderne care să reducă emisia de noxe în aer, apă şi pe sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică, diminuând zonele de impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă. De asemenea, se recomandă constructorului următoarele măsuri pentru perioada de execuţie:

amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor şi deşeurilor;

alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare centralizate special agrementate in acest sens;

activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor;

dotarea pentru perioada de iarnă a parcurilor de utilaje şi mijloace de transport cu dispozitive electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eşapament pe timpul unor demarări lungi sau dificile. Asemenea instalaţii se vor prevedea şi la punctele de lucru;

verificarea periodică a utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament. Utilajele vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. În acest sens, unităţile de construcţii vor trebui să se doteze cu aparatură de testare necesară şi să efectueze reviziile la utilajele şi mijloacele de transport.

este utilă monitorizarea calităţii aerului in cadrul santierului, în principal a poluării cu pulberi.

pentru materialele inerte, stropirea cu apă reprezintă o soluţie de reducere a antrenării de vânt a particulelor fine.

folosirea prelatelor este indicată pentru protecţia temporară a unor depozite de materiale la acţiunea vântului.

Emisiile de poluanti în atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.

Se recomandă folosirea utilajelor şi mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb şi emit cantităţi reduse de CO.

În perioada de exploatare singura sursă de poluare a aerului este reprezentata de traficul ambarcatiunilor cu motor, reprezentând surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalaţii pentru colectarea - epurarea - dispersia în atmosferă a gazelor reziduale.

5.3.3. Surse de zgomot şi de vibraţii

In condiţii de activitate normală, nivelul de zgomot în zona lucrarilor şi la limita acestora este mai mic decât nivelul de zgomot admisibil.


98

Procesele tehnologice de execuţie a lucrarilor implică folosirea unor grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă surse de zgomot şi vibraţii. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.

În perioada de execuţie, sursele de zgomot sunt grupate după cum urmează:

în fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii specifice lucrărilor (curăţiri în amplasament, excavări, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adaugă aprovizionarea cu materiale.

pe traseele din şantier şi din afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor si a ambarcatiunilor cu motor care transportă materiale necesare pentru execuţia lucrărilor.

Estimările privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care se înregistrează acestea, pornesc de la valorile de putere acustică înregistrate pentru diverse echipamente utilizate la construcţie şi de numărul acestora. O listă a tipurilor de echipamente utilizate şi valorile acustice asociate acestora este prezentată în cele ce urmează:

buldozer: Lw ~ 115 dB(A); încărcătoare: Lw ~ 112 dB(A); excavator: Lw ~ 117 dB(A); compactoare: Lw ~ 105 dB(A); screpere: Lw ~ 110 dB(A); basculante Lw ~ 107 dB(A); finisoarer: Lw ~ 115 dB(A); autogreder: Lw ~ 112 dB(A).

Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.

În perioada de exploatare singura sursă de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul rutier si cel de pe ape.

5.3.3.1 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor se vor realiza astfel încât să fie respectate condiţiile impuse de STAS 10009/1988 şi STAS 6156/1986. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate pe cat posibil la distante de 200-300m de zonele locuibile.

Se vor avea în vedere următoarele măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor în timpul execuţiei lucrărilor:


99

limitarea traseelor ce străbat zonele sensibile de către utilajele şi autovehiculele cu mase mari şi emisii sonore importante;

organizarile de şantier vor fi amplasate pe cat posibil în afara zonelor sensibile (zone locuite);

amplasarea unor constructii ale santierului (ex. depozitele de materii prime), sa se faca astfel incat acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite;

intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;

întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor de preparare a betoanelor;

se recomandă lucrul numai în perioada de zi, respectându-se perioada de odihnă a localnicilor;

în cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se vor modifica pe cat posibil traseele de circulaţie;

eşalonarea judicioasă a activităţilor de construcţie şi reducerea perioadelor de activitate simultană a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicată;

monitorizarea acustică a amplasamentului şi adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul.

În perioada de execuţie, în fronturile de lucru şi pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii. În apropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de şantier, iar perioada de execuţie trebuie redusă, astfel încât afectarea receptorilor protejaţi datorită nivelului de zgomot şi vibraţii generat de lucrarile de constructii să fie cât mai redusă.

Dupa cum a fost precizat mai sus, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevăzute în STAS 10009/1988 şi STAS 6156/1986. Limitele prevăzute sunt:

Niveluri admisibile de zgomot:

Locaţie Nivel de zgomot

Leq dB (A)

Valoarea curbei de zgomot Cz, dB

Zonele rezidenţiale (la 2m faţă de clădire)

50 45

Zone industriale 65 60

Parcări auto 90 85

Alte masuri aplicabile pentru reducerea nivelului de zgomot pentru potentiali receptori afectati sunt:

- Reducerea vitezei vehiculelor si ambarcatiunilor.


100

5.3.4. Surse de radiaţii Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcţiune, generează radiaţii electromagnetice care se situează însă la un nivel prea scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului si zonelor locuite.

Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuţia lor nu generează radiaţii ionizante.

Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaţii.

5.3.4.1. Amenajările şi dotările pentru protecţia impotriva radiaţiilor Nu este cazul

5.3.5. Surse de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

Structura solului (respectiv stratul de suprafaţă) se va modifica prin apariţia noilor straturi realizate cu material de umplutură (din dragaje), piatră , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc.

În perioada de execuţie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi organizarea de şantier.

Principalele surse de poluare a solului în perioada de execuţie sunt reprezentate de:

depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii;

depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale;

depunerea pulberilor şi a gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a utilajelor şi spălarea acestora de către apele pluviale, urmate de infiltrarea în subteran;

scăpări accidentale sau neintenţionate de carburanţi, uleiuri, substanţe chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării acestora.

Poluantii emisi în timpul perioadei de executie se regasesc în marea lor majoritate în solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor în care se desfasoara activitati în perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati în apa pluviala ulterior decantata.

Potenţialul impact asupra subsolului şi apei subterane datorat activităţilor de construcţie sunt similare celor pentru sol, necesitând aceleaşi tipuri de măsuri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.




101

In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului în perioada de exploatare, rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluarea solului. Dintre acestia, NOX, SO2

Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul, ajutând la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului în adâncime precum si a apei freatice.

si metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.

5.3.5.1 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi subsolului

În perioada de execuţie, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

• Pentru realizarea lucrărilor propuse se vor utiliza utilaje moderne, silenţioase, corespunzător întreţinute care să nu genereze nivele de zgomot peste limitele admise în astfel de zone;

• Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării lucrărilor;

• Inainte de efectuarea amenajarilor pentru organizarea de santier si inceperea lucrailor , se va proceda mai intai la trasarea lucrarilor ce se vor efectua la uscat si se vor delimita toate zonele si suprafetele de teren ce vor fi conservate in starea naturala actuala , suprafete pe care se interzice a fi afectate de instalari de santier , circulatie auto sau cu alte utilaje , depozitarii de pamant sau alte materiale de constructie. Deasemeni aceleasi interdictii se iau inclusiv in zona malurilor abrubte din zona denumita ,,la lutarie”.

• La finalizarea lucrărilor, antreprenorul general are obligaţia eliberării zonei de orice fel de materiale şi/sau deşeuri, pentru ca vegetaţia locală să poată reveni la normal, după o perioadă scurtă de timp.

• Pentru refacerea florei şi faunei specifice zonei, la realizarea lucrărilor propuse se interzic următoarele:

- Executarea lucrărilor de terasamente în zonele şi perioadele de reproducere a ihtiofaunei;

- Cosirea vegetaţiei dure şi tăierea de sălcii în scaun sau plopi în afara perioadei de repaus vegetativ.

Condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul deşeurilor produse în amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

În perioada de exploatare, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin urmatoarele masuri:

• Pentru evitarea distrugerii unor habitate vor fi afectate suprafeţele minime necesare desfăşurării activitatilor si vor fi protejate si conservate malurile si suprafete de teren la starea actuala naturala care nu vor fi supuse diverselor amenajari. Astfel , malurile abrubte de loess din zona denumita ,,la lutarie” vor ramane in starea naturala actuala cu anumite masuri de protectie si de interzicere a accesului in acest perimetru , in vederea


102

conservarii habitatului de pasari pentru cuibaritul ornitofaunei (prigori , grauri , vrabii de campie , pietrari).

• Vor fi prevazute amenajari care sa compenseze pe termen scurt anumite dezechilibre de scurta durata a ecosistemelor (cresterea suprafetei de luciu de apa si a adancimilor, crearea de alte suprafete de zone umede , cresterea suprafetelor de spatii verzi si plantatii de copaci si arbusti)

• Avand in vedere suprafata redusa ocupata de amenajari (cca. 0,3 %)in raport cu arealul lacustru similar din zona , impactul lucrărilor asupra ecosistemului poate fi apreciat ca redus si diminuat prin posibilităţilor de refugiu în arealul natural similar din vecinătatea amplasamentului şi prin renaturarea ecosistemului in amplasamentul afectat de lucrari.

• Eliminarea situatiilor de risc privind functionarea la parametrii prevazuti a statiei de epurare, echipamentelor de colectare a deseurilor provenite de la ambarcatiuni, a starii tehnice a ambarcatiunilor si a altor activitati specifice, prin organizarea, supravegherea si controlul activitatilor, atat de catre administratia amenajarii hidrotehnice, cat si de organele de stat abilitate.

Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin menţinerea posibilităţilor de refugiu în vecinătatea amplasamentului afectat de lucrări şi prin evitarea începerii lucrărilor de dragare în perioadele de depunere a icrelor.

5.3.6. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sarichioi” se suprapune partial (cca 70%) pe ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie.

Proiectul nu va afecta habitate si specii protejate, tinand cont ca lucrarile prevazute in prezentul proiect sunt pe un teren antropizat. Pe termen lung impactul va fi unul pozitiv avand in vedere lucrarile realizate.

Pe suprafata afectata de proiect nu au fost identificate zone optime pentru speciile de pasari protejate in cadrul ariilor protejate Natura 2000.

Zgomotul produs de utilajele şi echipamentele utilizate pentru realizarea lucrărilor generează impact asupra faunei din zonă.



În perioada de execuţie, lucrările de construcţie pot contribui la anumite perturbări ale echilibrelor ecologice, în condiţiile nerespectării măsurilor de protecţie a mediului.

În perioada de execuţie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:


103

activităţile de şantier - ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, depozitele temporare de deşeuri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor.

zgomotul, circulaţia personalului şi utilajelor – factori perturbatori pentru fauna terestra si acvatica.

Apreciem ca pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuţie.

5.3.6.1. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

În vederea diminuării generării de poluanţi în perioada de executie şi a impactului asupra biodiversitatii, se propun următoarele măsuri de reducere:

se va respecta graficul de lucrări şi se vor limita traseele şi programul de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice;

se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de construcţie astfel încât să nu fie ocupate suprafeţe suplimentare şi pentru a se proteja vegetaţia specifică amplasamentului;

nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegetaţie, pământ etc);

se va realiza reconstrucţia ecologică a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucrărilor de execuţie şi redarea acestoar folosinţelor iniţiale;

colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

deseurile vor fi colectate si depozitate selectiv in cadrul organizarii de santier in spatii special amenajate si dotate cu pubele de unde vor fi preluate de catre o firma specializata in baza unui contract;

apele uzate generate in cadrul organizarii de santier vor fi colectate in fose vidanjabile care vor fi golite periodic prin intermediul unei firme specializate;

prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna, care sunt comune;

evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatea de constructie (vegetatie, pamant etc);

prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare;

interzicerea depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor direct pe sol;

vor fi folosite utilaje si mijloace de transport silentioase pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;

verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate;

interzicerea intrarii in santier a utilajelor si echipamentelor care nu sunt etanse si pierd produs petrolier;


104

spalarea masinilor si realizarea reparatiilor la utilaje si mijloace de transport doar in incinte specializate si autorizate;

transportul materialelor pulverulente la punctul de lucru se va realiza numai in stare umeda sau acoperite pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului;

managementul corespunzator atat al materialelor folosite (inclusiv a combustibililor si a celorlalte tipuri de materiale ce ar putea contine substante/compusi toxici) cat si al deseurilor in vederea evitarii eventualelor scurgeri pe sol care sa duca la modificarea calitatii acestuia;

orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri etc) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta autoritatilor competente pentru protectia mediului.

Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu material arboricol specific zonei, dar si cu arbori si arbuşti decorativi, amplasaţi după caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zonei verzi.

Avand in vedere masurile recomandate pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca acestea sunt cele mai potrivite in situatia data.

Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, se recomanda monitorizarea tuturor factorilor de mediu in vederea asigurarii conditiilor optime de conservare pentru toate speciile ce formeaza habitatul celor doua situri.

Impactul lucrărilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin menţinerea posibilităţilor de refugiu în vecinătatea amplasamentului afectat de lucrări şi prin evitarea începerii lucrărilor de dragare în perioadele de depunere a icrelor.

In perioada de operare se recomanda un management adecvat al tuturor tipurilor de deseui, in special al celor menajere.

5.3.7. Crearea de efecte negative şi eliminarea şi valorificarea deşeurilor

Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfaşurarii lucrarilor de construcţie, se clasifica în urmatoarele

tipuri – funcţie de etapele de implementare a proiectului:

In faza de constructie

o Deseuri menajere

Provenite de la personalul care lucreaza

o Deseuri tehnologice

Provenite de la lucrarile de constructive

In faza de operare

o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative. Deseurile generate in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi.

5.3.7.1. Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei europene si nationale privind deseurile), cantitati de deseuri generate


105

Tip deşeu Cod

DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI

uleiuri de motor 13 02 05

DESEURI DE AMBALAJE

ambalaje de hârtie şi carton 15 01 01

ambalaje de material plastic 15 01 02

ambalaje de lemn 15 01 03

ambalaje metalice 15 01 04

DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

anvelope uzate 16 01 03

filtre ulei 16 01 07

acumulatori uzaţi 16 06 01

DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI

resturi de beton 17 01 01

lemn 17 02 01

deşeuri metalice 17 04 07

pământ şi pietre 17 05 04

DESEURI MENAJERE

deşeuri de hârtie şi carton 20 01 01

deşeuri biodegradabile 20 01 08

5.3.8. Descrierea efectelor posibile ca urmare a dezvoltării/implementării proiectului ţinând cont de hărţile de zgomot şi de planurile de acţiune aferente acestora6

elaborate, după caz, pentru arealul din zona de influenţă a proiectului;

Avand in vedere situatia existent, respective degradarea zonei, practicarea traficului auto necontrolat, in perioada de operare, acesta nu va produce o schimbare a activitatilor desfasurate in present, dimpotriva imbunatatirea cailor de acces, ecologizarea zonei si punerea in valoare a acesteia din punct de vedere cultural si natural va duce la valorificarea potentialului touristic al zonei si prin proiect se va imbunatatii conditiile de practicare a traficului nautic. In perioada de operare, sursa principal de zgomot si vibratii va fi traficul rutier si nautic desfasurat pe drumul judetean si traficul datorat ambarcatiunilor. Zgomotul datorat traficului


106

rutier afecteaza sanatatea umana, limita superioara acceptata din tarile Uniunii Europene fiind de 65 db. In STAS 10009/88 (Acustica urbana – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot pe strazi, masurate la bordure trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respective de intensitatea traficului). Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent la marginea drumurilor Nr. Crt.

Tipul de strada conform STAS 10144/1-80

Nivelul de zgomot echivalent (Lech*

Valoarea curbei de zgomot, Cz(dB) in

dB (A)

**Nivelul de zgomot de varf, L) 10 in dB(A)

1 Strada de categoria I, Magistrala 75-85 70-80*** 85-95*** ***

2 Strada de categoria tehnica II, de legatura

70 65 75

3 Strada de categoria II, de colectare 65 60 75 4 Strada de categoria IV, de deservire

locala 60 55 70

*Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza( diferentiat pentru perioadele de zi si noapte) conform STAS 6161/1-79 **Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu pronuntat caracter stationar ***

In afara de traficul rutier aflat in imediata apropiere a proiectului o sursa de poluare fonica o reprezinta si traficul nautic. Ambarcatiunile care vor frecventa zona sunt barci cu vasle, hidrobiciclete, ambarcatiuni cu vele, ambarcatiuni cu motor.

La proiectarea magistralelor sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor nivele echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se admite depasirea valorilor maxime

Conform HG 2195/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/sau punere in in functiune a ambarcatiunilor de agrement, ambarcatiunile de agrement cu motoare interioare sau interioare cu propulsor orientabil fara evacuare integrata, motovehicule nautice si motoarele interioare cu propulsor orientabil cu evacuare integrata trebuie sa fie proiectate, construite si asamblate astfel incat emisiile sonore masurate in conformitate cu incercarile definite in standardul roman SR EN ISO 14509:2002 sa nu depaseasca valorile limita din urmatorul tabel: Nivel maxim emisii sonore ambarcatiuni

Puterea unui singur motor Nivelul maxim al presiunii acustice LpASmax in kW in dB PN<10 67

10<PN<40 72 PN>40 75

Unde, PN= puterea nominala a motorului in kW in regim nominal IPASmax = nivelul maxim al presiunii acustice, in dB Pentru instalatiile cu motoare identice si motoare multiple, indiferent de tipul acestora, se poate aplica o toleranta de 3dB. La nivelulu judetului Tulcea, nu au fost elaborate harti de zgomot si nici planuri de actiune aferente acestora.


107

Avand in vedere ca cea mai apropiata lovalitate este situata la o distanta de 800 m de zona amplasamentului poriectului, localitatea Enisala, se estimeaza ca nu va exista un impact semnificativ din punct de vedere al zgomotului produs de traficul rutier si nautic in perioada de operare. In perioada de operare masurile necesare pentru diminuarea impactului pot fi:

• organizarea traficului prin interzicerea claxonatului; • folosirea unor tipuri de ambarcatiuni adecvate, cu motoare silentioase.

5.4. Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu –

de exemplu, din cauza unor accidente sau dezastre; Se va intocmi un plan de poluari accidentale, de asemena au fost eliberate Avizul emis de Apele Romane nr. 3270/20.02.2019 si Avizul emis de catre Ministerul Cultelor- Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea nr. 1550/18.02.2019, respectandu-se conditiile impuse de aceste avize. 5.5. Cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente şi/sau aprobate, ţinând seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanţă deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de utilizarea resurselor naturale; Conform Ordinului nr. 863/2002 si a Directivei 2014/52/UE - Anexa IV, este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor proiectului, sa fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cand mai multe efecte individuale ale proiectului genereaza un efect combinat.

Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/actiuni cu incidenta asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor, poate conduce la aparitia impactului. Pentru aprecierea impactului investitiei a fost luat in calcul efectul cumulat al acestuia cu alte activitati in zona amplasamentului studiat. Impactul cumulat si sinergic ce apare ca urmare a aparitiei miniportului turistic si centrului de informare din cadrul proiectului este de natura punctuala si fara dinamica extensiva in timp. Astfel: activitatea de turism pentru vizitarea cetatii Enisala, se va cumula cu activitatea turistica de vizitare a noului centru de informare si utilizare a miniportului turistic. Acest impact cumulat poate fi considerat nesemnificativ pentru ariile naturale protejate din vecinatate. Daca privim latura educativa si informativa a activitatii de turism ecologic informativ, acesta va creste gradul de constientizare a publicului interesat si astfel se va castiga teren pentru protejarea mediului inconjurator, a valorilor naturale si arheologice, asigurand astfel un impact pozitiv pe termen lung. In ceea ce priveste activitatea de acvacultura in cadrul Amenajarii Piscicole Babadag, precum si activitatea de inregistrare peste in cadrul punctului de debarcare din vecinatate a


108

Asociatiei Pescaresti Abrams, acestea nu se cumuleaza cu noua investitiei. Ca urmare, nu putem vorbi de un impact cumulativ/sinergic in ceea ce priveste aceste activitati. De asemenea, se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ general pe perioada desfasurarii activitatii de constructie sunt activitatile agricole desfasurate in vecinatatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale.

In perioada de executie a lucrarilor circulatia se va derula in continuare, la fel si turismul din zona in paralel cu lucrarile aferente realizarii proiectului. Prin urmare, va exista un impact cumulat cu circulatia derulata, insa in conditiile respectarii prevederilor legale, ale normativelor specifice si ale masurilor operationale caracteristice, impactul va fi unul redus si se va mentine in limitele de suportabilitate pentru toti factorii de mediu.

Efecte identificate Perioada Tip de impact Natura

APA

Poluarea apei Executie Negativ, minor, temporar

Direct

Functionare Pozitiv, mediu, probabil

Indirect

AER

Poluarea aerului Executie Negativ, minor, probabil

Direct

Functionare Improbabil Indirect

ZGOMOT

Poluarea fonica a populatiei

Executie Negativ, minor, probabil

Direct

Functionare probabil Indirect

SOL

Poluarea solului Executie Redus, improbabil, accidental

Direct

Functionare - -

BIODIVERSITATEA

Alterarea habitatelor existente/ecosistemelor

Executie Redus, improbabil, accidental

Direct


109

Functionare - -

PEISAJ

Afectarea peisajului Executie Benefic, minor, probabil

Direct

Functionare - -

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Efecte asupra populatiei

Executie Redus Direct

OFUnctionare Impact benefic, important, probabil

Indirect

Dezvoltarea economica Executie (crearea de locuri de munca temporare)

Benefic, mediu, cert, temporar

Direct

FUnctionare (crearea de locuri de munca permanente si cresterea activitatii portuare)

Benefic, mediu, cert, probabil

Direct

Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura 2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor achizitiona din surse autorizate.

Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate)

Impactul de ansamblu pentru acest proiect se va manifesta in fazele de executie si functionare si va avea o extindere locala. Populatia din zonele limitrofe lucrarilor poate fi afectata temporar de zgomot si vibratii pe perioada de executie, insa nivelul acestuia nu va crea o stare de disconfort, daca vor fi respectate masurile operationale propuse.

In perioada de functionare impactul pe factori de mediu va fi strict local, iar impactul social si economic pozitiv se va extinde asupra intregii zone.

Magnitudinea şi complexitatea impactului

Magnitudinea impactului este diferita in functie de procesele tehnologice desfasurate, de conditiile atmosferice, de numarul de utilaje si echipamente aflate simultan in actiune.

Impactul cu caracter local, manifestat in special prin zgomot se va manifesta pe durata executarii proiectului, in zilele de lucratoare. Impactul va fi redus, temporar, cu caracter local, manifestandu-se in zona frontului de lucru si a organizarii de santier.


110

Impactul pozitiv are in schimb un caracter complex, avand in vedere multitudinea factorilor economici, sociali si de mediu care beneficiaza direct sau indirect de imbunatatirea conditiilor de trafic naval, a dezvoltarii turismului in zona proiectului.

Probabilitatea impactului

Probabilitatea impactului asupra mediului este diferita pe fiecare factor de mediu atat in faza de modernizare cat si in faza de exploatare.

Se mentioneaza şi faptul că seturile de măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului care se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii aparitiei si/sau extinderii unor tipuri de impacturi.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

Impactul negativ generat in perioada de constructie se va intinde strict pe perioada de executie a lucrarilor (24 luni) si probabil pe o perioada de timp foarte scurta dupa terminarea lucrarilor. Impactul va avea o frecventa variabila (in functie de programul de executie si tipul lucrarilor executate). In perioada de iarna, care nu este propice pentru executia lucrarilor nu vor exista impacturi negative. Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca impactul va fi redus, temporar si local, variabil si reversibil.

Pentru perioada de exploatare impacturile pozitive sunt in mod evident, de durata. Deoarece impactul pozitiv are un caracter complex, frecventa si reversibilitatea acestuia nu sunt cuantificabile, dar i se poate atribui un caracter permanent.

Implementarea măsurilor obligatorii de prevenire şi reducere a impactului negativ asupra mediului, vor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.


111

5.6. Impactul proiectului asupra climei - de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră - şi vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice - tipurile de vulnerabilităţi identificate, cuantificarea tendinţelor de amplificare a vulnerabilităţilor existente în contextul schimbărilor climatice;

Clima Din analiza datelor multianuale disponibila (1970-19997) a rezultat ca temperatura medie multianuala in zona este de 11025 C, cu variatii de la 908 C (1985) pana la 1205 C (1994). Amplitudinea termica medie este de 2208 C, cu variatii intre 2008C (1995) si 290

Temperatura medie lunara maxima variaza de la 203 C (1985).

06 C pana la 2402 C si se inregistreaza in cursul lunilor iulie-august, iar temperatura medie minima realizandu-se in lunile ianuarie si/sau februarie valorile acesteia fiind de la -70C pana la 190C. Maxima absoluta la statia meteo Sulina a fost de 37,50C si s-a inregistrat la data de 20 august 1946 iar minima absoluta de -250C s-a inregistrat la data de 9 februarie 1929. Diferenta dintre temperatura maxima absoluta si cea minima absoluta este de 63,20

Primele ingheturi apar in cea dintai decada a lunii noiembrie, iar ultimele in a doua si a treia decada a lunii martie, uneori in prima decada a lunii aprilie (1972,1976,1990).

C, fapt ce atesta marea diferenta intre temperaturile din timpul verii si cele din timpul iernii. Numarul zilelor cu temperaturi caracteristice de iarna variaza de la 18 pana la 25, iar a celor de caracteristice zilelor de inghet de la 60 pana la 110.

Judetul Tulcea este una din zonele cele mai sarace in precipitatii, cele mai reduse cantitati de apa inregistrand 450 mm anual, la Tulcea. In perioada aprilie-septembrie cantitatile de apa insumeaza 254,1 mm, cu un maxim de precipitatii in luna iunie (50,2 mm) si un minim in luna septembrie (37,7 mm). Minimul anual este de 26,4 mm in luna februarie. Cant. de apa provenite din precipitatii sunt variabile. Regimul pluviometric este considerat ca secetos avand lunile de maxim in iunie si minim in septembrie. Anotimpul cel mai putin ploios este iarna, cand se inregistreaza numai 21% din precipitatii, iar numarul zilelor ploioase nu depaseste 15-16. In perioada de vegetatie cade cca 62% din cantitatea totala de precipitatii, din care numai 30% in perioade optime. Deci, pe langa faptul ca precipitatiille sunt putine, sunt si repartizate nefavorabil.

5.6.1. FACTORII CLIMATICI DIN REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII (Carmen-Sofia DRAGOTĂ et. Al, 2013)

„Caracteristicile generale climatice ale Deltei Dunării sunt cele temperat continentale, cu diferenţieri între arealele vestice şi cele estice, induse de influenţa continentală limitrofă, respectiv cea maritimă, dar şi între cele nordice şi sudice (cu deschidere spre Câmpia Rusă, respectiv Podişul Dobrogei de Nord şi Central). În general, clima Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este determinată de influenţele continentale, pontice, maritime şi cele ale aerului în advecţie (Bogdan, 2008).

Particularităţile geomorfologice (altitudinea mică, relativa uniformitate, absenţa obstacolelor orografice majore în calea advecţiei principalelor mase de aer şi deschiderea largă spre toate direcţiile de vânt) determină trăsături climatice comune care impun variaţii periodice şi neperiodice tuturor elementelor meteorologice. La acestea se adaugă influenţele climatice impuse de particularităţile morfohidrografice şi cele ale învelişului vegetal zonal şi azonal. Local se dezvoltă topoclimatele complexe ale deltei fluviatile, deltei fluvio-marine şi ale Complexului lagunar Razim-Sinoie, prezentând o multitudine de topoclimate elementare naturale şi antropice. Sub aspect climatic, spaţiul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării


112

reprezintă rezultanta principalelor manifestări ale extremelor pozitive la scara întregii ţări: X cele mai ridicate valori ale radiaţiei solare şi implicit ale duratei de strălucire a Soarelui; X cele mai ridicate valori ale temperaturii aerului; X cea mai mare persistenţă a timpului senin, în special vara şi la orele amiezii; X cele mai mici cantităţile medii multianuale de precipitaţii; X cele mai mari cantităţi de precipitaţii căzute în intervale scurte de timp (24 şi 48 de ore); X intervale lungi cu fenomene de uscăciune şi secetă climatologică (între primele trei locuri pe

ţară ca frecvenţă, durată şi intensitate); X frecvenţe şi viteze mari ale vântului - cele mai mari valori energetice din ţară; X intensitatea mare a evaporaţiei şi evapotranspiraţiei; X frecvenţa şi intensitatea crescută a fenomenelor meteorologice periculoase (averse de ploaie şi

zăpadă, ceaţă, viscol etc.). Diagnoza climatică pentru spaţiul analizat s-a bazat pe prelucrarea datelor climatice de la staţiile

meteorologice reprezentative (tab. de mai jos).

Staţia meteorologică Lat. N Long. E Alt. (m) Perioada de funcţionare

Tulcea 45° 11' 28° 49' 4.4 1961-2007

Jurilovca 44° 46' 28° 53' 29.0 1961-2007 Gorgova 45° 11' 29° 12' 2.8 1961-2007

Sfântu Gheorghe Deltă 44° 54' 29° 36' 1.4 1961-2007

Gura Portiţei 44° 41' 29° 00' 2.0 1985-2007 Staţiile meteorologice reprezentative în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Cele mai importante elemente meteorologice cu implicaţii directe atât în definirea potenţialului climatic actual, cât şi în anticiparea semnalelor de schimbări climatice sunt temperatura aerului, cantităţile de precipitaţii şi vântul (fig.7) cu parametrii climatici reprezentativi. Astfel, privind regimul termic, distribuţia în cursul anului a mediilor lunare ale temperaturii aerului prezintă o relativă uniformitate pe suprafaţa arealului analizat, evidenţiindu-se lunile extreme ianuarie şi iulie cu cele mai mici, respectiv cele mai mari valori din timpul anului. O singură excepţie o constituie Gura Portiţei, unde inerţia încălzirii apei mării face ca luna august să prezinte cele mai mari valori din cursul anului

Staţia meteorologică Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Tulcea media -0.6 0.8 4.7 10.9 16.8 20.8 22.7 21.8 17.0 11.5 6.3 1.5 11.2

max 5.3 6.5 9.2 13.7 19.6 23.2 25.7 24.6 20.7 15.3 10.3 5.7 12.9 min -8.2 -7.7 -1.6 7.2 14.6 19.1 20.4 18.9 14.6 9.4 0.6 -3.8 9.6

Jurilovca media -0.5 0.6 4.2 10.1 16.1 20.3 22.5 22.0 17.4 11.9 6.4 1.5 11.0

max 4.9 5.8 8.1 12.6 18.5 22.7 25.9 24.6 21.4 16.5 10.5 4.9 12.5 min -7.6 -7.3 -2.0 6.9 13.6 18.5 20.3 18.6 14.7 9.8 0.9 -3.1 9.4

Gorgova media -0.6 0.6 4.5 10.8 16.8 20.8 22.5 21.5 16.8 11.4 6.2 1.5 11.1

max 4.9 5.6 8.1 13.2 19.3 23.3 25.5 24.0 20.3 15.5 10.4 5.2 12.8 min -8.1 -7.6 -1.5 7.3 14.6 19.1 20.6 18.4 14.6 9.1 1.0 -3.3 9.5

Sfântu Gheorghe media 0.3 1.1 4.3 9.9 15.9 20.3 22.3 21.6 17.3 12.2 7.1 2.4 11.2

max 5.1 5.8 7.6 12.2 18.5 22.8 25.4 23.8 20.9 16.7 11.4 5.8 14.7 min -6.5 -7.4 -1.7 6.7 13.6 18.7 20.2 17.9 15.0 9.5 1.9 -2.2 7.1

Gura Portiţei media 1.8 0.5 1.3 4.9 10.3 16.2 20.8 23.3 23.1 18.2 12.8 6.9 11.9

max 5.1 5.3 6.0 8.0 12.6 17.8 23.3 26.0 24.8 22.3 14.8 11.4 15.9 min -2.6 -3.8 -3.6 -1.6 6.9 13.3 17.9 20.3 20.3 15.7 10.8 1.8 9.6

Temperaturile medii ale aerului, cele mai mari şi cele mai mici medii lunare şi anuale (1961-2007) la staţiile meteorologice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării


113

Caracteristicile intervalelor cu

t t i

Prima zi Ultima zi Durata intervalului

Suma temperaturilor

Intervalul anual cu temperaturi medii zilnice pozitive (> 0° C) Tulcea 11.02 - 21.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4000 - 4100 Jurilovca 1. 02 - 11.02 după 1.01 325 - 350 4000 - 4100 Gorgova 1. 02 - 11.02 21.12 - 1.01 325 - 350 4100 - 4150 Sfântu Gheorghe Deltă înainte de 1.02 după 1.01 350 - 360 4150 - 4200 Gura Portiţei 1. 02 - 11.02 după 1.01 325 - 350 4000 - 4100

Intervalul anual cu temperaturi medii zilnice > 5° C Tulcea înainte de 21.03 11.11 - 21.11 240 - 250 > 4000 Jurilovca 1.04 - 11.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000 Gorgova înainte de 21.03 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000 Sfântu Gheorghe Deltă 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 250 - 275 3900 - 4000 Gura Portiţei 21.03 - 1.04 21.11 - 1.12 240 - 250 3900 - 4000

Intervalul anual cu temperaturi medii zil nice > 10° C Tulcea 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600 Jurilovca 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600 Gorgova 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600 Sfântu Gheorghe Deltă 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 250 - 275 3400 - 3600 Gura Portiţei 11.04 - 21.04 21.10 - 1.11 240 - 250 3400 - 3600

Parametrii climatici ai intervalelor cu medii zilnice peste şi sub anumite praguri termice caracteristice la staţiile meteorologice reprezentative în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Se remarcă atingerea şi depăşirea unor sume de temperaturi peste pragurile valorice analizate la unele staţii meteorologice care evidenţiază potenţialul termic ridicat al R.B.D.D., cu rol esenţial în dezvoltarea unor specii cu cerinţe termice ridicate (> 10 °C).

Intensitatea proceselor de răcire din sezonul rece al anului, cât şi a celor de încălzire din sezonul cald este evidenţiată de frecvenţa medie lunară şi anuală a zilelor cu diferite temperaturi caracteristice: nopţi geroase (temperaturi minime < -10 °C); zile cu îngheţ (temperaturi minime < 0 °C); zile de iarnă (temperaturi maxime < 0 °C); zile de vară (temperaturi maxime > 25 °C); zile tropicale (temperaturi maxime > 30°C); nopţi tropicale (temperaturi minime> 20 °C) (tab. 7) şi mai ales a consecutivităţii acestora. Staţii meteorologice IX X XI XII I II III IV IV V VI VII VIII IX X XI

Nopţi geroase (temp. minime<-10° C) Zile de vară (temp. maxime>250 C) Tulcea

0.2 1.4 4.7 2.4 0.5

0.8 7.9 18.2 24.3 24.0 11.5 1.4 0.1 Jurilovca 0.2 4.1 2.0 0.4 0.3 3.9 14.2 24.8 23.0 8.3 0.5 0.1 Gorgova 0.1 1.2 4.4 2.2 0.3 0.5 5.6 17.4 24.6 22.3 10.0 0.6

Sf. Gheorghe 0.6 3.4 1.6 0.3

0.1 1.8 11.5 21.8 21.4 5.4 0.2

Zile cu îngheţ (temp. minime<0° C) Zile tropicale (temp. maxime>30° C) Tulcea 0.1 2.1 8.3 18.4 23.8 19.0 11.6 0.6 0.4 4.1 8.1 7.5 1.6

Jurilovca 0.8 7.2 17.6 23.8 18.7 11.6 0.6 0.1 2.0 5.2 5.1 0.3

Gorgova 0.1 1.2 8.6 18.4 24.3 19.2 10.8 0.3 0.2 2.6 5.5 5.1 0.4

Sf. Gheorghe 0.0 1.1 6.3 15.9 21.7 17.4 9.5 0.4 0.7 2.6 1.9 0.2

Zile de iarnă (temp. maxime<0° C) Nopţi tropicale (temp. minime>20° C) Tulcea

0.4 4.1 8.8 5.3 1.3

0.9 3.0 1.9 0.2

Jurilovca 0.3 3.0 7.3 4.7 1.3

1.4 4.5 4.1 0.2

Gorgova 0.4 3.6 8.3 5.4 1.5

2.3 5.2 2.2

Sf. Gheorghe 0.2 2.0 5.8 4.3 1.2 1.3 4.1 3.1

Frecvenţa zilelor caracteristice din semestrul rece şi semestrul cald al anului în R.B.D.D. Trecerea temperaturilor extreme zilnice prin praguri semnificative din punct de vedere

climatic şi frecvenţa zilelor cu astfel de temperaturi evidenţiază specificul local, întregit de influenţele meteorologice exterioare spaţiului geografic al R.B.D.D., indicând totodată ecartul mediu şi maxim de variaţie a temperaturilor extreme semnificative.

Şi de această dată se detaşează luna ianuarie pe întreaga suprafaţă analizată cu


114

frecvenţa cea mai mare a zilelor caracteristice semestrului rece şi luna iulie pentru cele caracteristice semestrului cald. În strânsă corelaţie cu temperatura aerului se află şi temperatura solului cu valori mai mari decât în spaţiul microclimatic, dar care prezintă o importanţă deosebită în desfăşurarea ciclurilor vegetative.

Cantităţile medii lunare (a) şi semestriale (b) multianuale de precipitaţii în R.B.D.D.

(1961-2007) Cantităţile maxime de precipitaţii totalizate în secvenţe temporale scurte (24, 48 şi 72 de

ore) prezintă o distribuţie aleatorie, constituind elemente de hazard climatic cu repercusiuni majore asupra mediului (fig.x+9). Condiţiile sinoptice şi fizico-geografice specifice arealului studiat, imprimă un regim hidric specific, determinând producerea celor mai contrastante valori ale acestuia.

Încălzirea solului şi a aerului, intensă vara şi la începutul toamnei, declanşează procese repetate de convecţie termică foarte activă, care în condiţiile unor pătrunderi masive de aer umed aduse de ciclonii retrograzi şi de fronturile din sud şi sud-vest, determină producerea de cantităţi diurne de precipitaţii care depăşesc de trei şi chiar patru ori media lunară multianuală (ex. recordul maxim absolut de 530,6 mm/30.08.1924 la C.A. Rosetti) al căror efect mecanic poate provoca importante pagube.

Cantitatea medie lunară a maximelor căzute în 24 de ore (a) şi maximele diurne

anuale(b) ale cantităţilor de precipitaţii în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1961...2007) Regimul eolian - contribuie prin parametrii sai (directie si viteza) la amestecul maselor

de aer cu proprietati termice si hidrice diferite, iar prin prezenta calmului atmosferic (viteze = 0 m/s) la stagnarea acestora pe durate variabile. In functie de viteza si frecventa sa, vantul participa la imprastierea semintelor, sporilor etc., contribuind la extinderea arealelor de dezvoltare a speciilor vegetale atat autohtone cat si alohtone. In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii analiza frecventei anuale a vantului pe directii, in tot timpul anului, evidentiaza ca predominante directiile nord si nord-vest indelta fluviala, apoi


115

nord, nord-vest si nord-est in cea marina si in Complexul lacustru Razim-Sinoie. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic variaza intre 21 si 23 % din an in sectoarele vestice ale deltei fluviale (Tulcea si Jurilovca), este in jur de 10% in cele centrale (Gorgova) si coboara sub 15% in sectorul marin (Sf. Gheorghe si Gura Portitei). In cursul anului, in diferite luni, frecventa vantului pe directii nu se deosebeste prea mult de cea anuala. Schimbarile anotimpuale ale circulatiei generale a atmosferei nu determina schimbari esentiale in regimul local al frecventei vantului, acesta mentinandu-se relativ stabil, conform figurii de mai hos.

Rozele frecventei si vitezei medii anuale ale vantului pe directii in R.B.D.D.

In regim lunar multianual viteza vantului indiferent de directie oscileaza in functie de dominanta componentelor circulatiei atmosferice prezentand cele mai mari valori in intervalul ianuarie-aprilie si cele mai mici in intervalul iulie-octombrie, conform figurii de mai jos.

Viteza medie lunara a vantului (m/s) indiferent de directie in R.B.D.D. (1961...2007)

Delta Dunarii se situeaza pe primele locuri din Romania in ceea ce priveste frecventa si intensitatea vitezelor energetice, cu o ponderea relativa si cumulata a vitezei vantului pe praguri semnificative esentiala in valorificarea potentialului energetic al regiunii (tab. 25). Se observa faptul ca la statia meteorologica Jurilovca si in arealul limitrof acesteia frecventa vantului tare (> 16 m/s) detine o pondere insemnata comparativ cu toate celelalte statii localizate in spatiul continental al Deltei Dunarii.

Scara Statia meteorologica

% 0-1 m/s 2-5 m/s 6-10 m/s 11-15 m/s 16-20 m/s vant slab vant cu viteze energetice tare

Tulcea relativa 40.9 35.6 19.3 3.2 1.0 cumulata 40.9 76.5 95.8 99.0 100.0

Jurilovca relativa 27.0 40.8 26.0 4.3 2.0


116

cumulata 27.0 67.8 93.7 98.0 100.0 Gorgova relativa 41.4 43.1 14.6 0.6 0.2

cumulata 41.4 84.6 99.2 99.8 100.0 Sf. Gheorghe relativa 31.8 40.1 23.2 3.1 1.7

cumulata 31.8 71.9 95.1 98.2 100.0 Ponderea relativa (%) si cumulata (numar de cazuri) a vitezei vantului pe praguri semnificative in R.B.D.D

In ultimele decenii s-a putut remarca o accentuare a variabilitatii climatice cu diferentieri regionale semnificative atat la nivel global (planetar) cat si regional si local. Totodata, si semnalele de schimbari climatice manifestate prin cresterea temperaturii aerului, descresterea cantitatilor de precipitatii si cresterea intensitatii si frecventei fenomenelor climatice extreme (ploi torentiale, valuri de caldura, extinderea fenomenelor de seceta si ariditate, furtuni cu grindina etc.) imprima diferentieri regionale ce difera de la scara planetara la cea a Romaniei, unde, cele mai afectate regiuni se gasesc in sud si sud-est.”

Surse de poluare

• Perioada de constructie – activitatea de santier propriu-zisa din perioada constructiei (lucrari de excavatii, lucrari de retasamente care pot contamina factorul de mediu aer cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile)

- functionarea utilajelor mijloacelor de constructive • Perioada de operare

-traficul rutier si nautic Prognoza poluarii aerului

Poluarea aerului este determinate de arderea carburantilor in motoarele utilajelor portuare si mijloacelor de transport (CO. NOx, SO2

Atmosfera poate fi afectata de o multitudine de subs. solide lichide si gazoase. Indicatorii legati de mediul atmospheric sunt organizati pe trei nivele:

etc), pe de o parte si de circulatia auto si vehicularea materialelor(pulberi) pe de alta.

- Indicatori de presiune (emisii de poluanti) - Indicatori de stare (calitatea aerului) - Indicatori de raspuns (masurile luate si eficitatea lor)

In perioada de constructie – sursele principale emitente de poluanti sunt: circulatia auto, santierul de constructive si implicit betonierele. In cele ce urmeaza vor fi prezentate sursele si poluantii carcteristici etapei de realizare a lucrarilor propuse prin prezentul proiect. Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt associate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea materialelor si construirea in sine a unor facilitate specific. Activitatile care constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:

- Indepartarea vegetatiei pe anume tronsoane - Sapaturi ce constau in: decaparea stratului de sol vegetal, excavarea

solului, strapungerea in gramezi a pamantului - Depozitarea pamantului in deposit temporar - Depozitarea materialelor


117

- Umpluturi - Descarcare si imprastiere pamant - Compactare - Asternere straturi ballast si asfalt

Poluantul specific operatiunilor de constructii prezentate anterior este constituit din particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu dimensiuni aerodinamice echivalente sau mai mari de 10µm. Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatilor, de operatiile specific si de conditiile meteorologice dominante. Natura temporara a lucrarilor de constructive le diferentiaza de alte surse nedirijabile de praf, atat in ceea ce priveste estimarea cat si controlul emisiilor. Activitatile pentru realizarea propriu-zisa si de constructii nu conduc la emisii de poluanti, cu exceptia gazelor de esapament rezultate de la vehiculele pentru transport a materialelor si a poluantilor generate de operatiilor de sudura (particule cu continut de metale, mici cant. De Co NOx si O3

Utilajele care se vor utiliza sunt: buldozere, incarcatoare, excavatoare, iar pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu o capacitate de 15-20 t.

).

Mentionam ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente. Incadrarea valorilor ce se vor obtine VLE (valorilor limita la emisii) trebuie sa se conformeze Ord. 462/1993 al MAPPM si Ord. 756/1997 al MAPPM. Arderea carburantilor se va realiza in motoarele urmatoarelor tipuri de vehicule: utilaje folosite, autobasculante.

Concentratiile emisiilor de poluanti variaza in functie de:

- Tipul de motor – aprindere prin comprimare - Regimul de functionare – mers incet, in relanti, accelerare, decelerare

Emisiile de poluanti rezultate din traficul autovehiculelor sunt greu de controlat deoarece, in afara de factorii mentionati, mai intervin si alti factori: distanta parcursa pe amplasament, timpii de deplasare si manevre, frecventa pe parcursul zilei. Poluantii de interes: oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie, monoxide de carbon. Mentionam ca surselor carcteristice activitatilor din amplasament nu li se pot asocial concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijabile. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Pentru emisiile rezultate din traficul auto nu sunt prevazute VLE in ord. 462/1993. Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului in perioada de operare este traficul rutier si nautic.

Având în vedere previziunile de imbunataţire a calitaţii combustibililor utilizaţi, se apreciaza ca în perioda de functionare a proiectului emisiile de poluanţi vor scadea, comparativ cu situaţia existenta.

5.6.2. Impactul schimbarilor climatice asupra sistemelor naturale si antropice din zona

de studiu


118

Concluzionand rezultatele cercetarilor din materialele bibliografice de mai sus, putem afirma ca pentru zona studiata, situata in mare parte pe teritoriul R.B.D.D., nu exista actual referiri la existenta schimbarilor climatice, cel mult poate prezenta unor variabilitati climatice de ordin general.

Realizare proiectului propus, avand in vedere scara de marime fata de teritoriul R.B.D.D., nu poate influenta regimul climatic astfel incat sa duca la producerea schimbarilor climatice.


119

Variatia anuala a temperaturii medii a aerului (a), cantitatilor medii de precipitatii (b) si a vitezei vantului indiferent de directie (c) (1961...2007)


120

5.7. Tehnologiile şi substanţele folosite. Descrierea efectelor negative semnificative probabile asupra factorilor ar trebui să cuprindă efectele directe şi eventualele efecte indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului. Descrierea trebuie să ţină seama de obiectivele de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, care sunt relevante pentru proiect.

5.7.1. Tehnologiile folosite pentru acest proiect sunt cele utilizate in constructii: - lucrari de terasamente, sapaturi si umpluturi executate mecanizat si

manual In toate fazele acestui proces tehnologic, starea vremii influenteaza in mod deosebit timpii si viteza de executie, pana la asternerea stratului de piatra Sparta din prisma caii. Constructiile se vor realiza conform graficului de executie. Metodele de executie sunt cele clasice conform caietelor de sarcini. Pentru prezentul proiect nu sunt prevazute lucrari de relocare a utilitatilor. Fazele proiectului sunt: Investigatii premergatoare fazei de constructie

In cadrul acestei etape au fost efectuate studii de teren pentru identificarea conditiilor amplasamentului proiectului: studii topo-batrimetice si studio geotehnic.

Pregatirea lucrarilor si organizarea de santier Inainte de inceperea lucrarilor de executie sunt necesare o serie de activitati care trebuie realizate pentru desfasurarea in bune conditii a investitiei. In acest sens, se vor realiza urmatoarele:

Alegerea locatiei organizarii de santier, pentru aceasta exista obligatia contractuala, asumata de constructor, de a readuce suprafetele la folosinta initial sau in circuitul productiv.

Amplasamentul organizarii de santier se propune a fi realizat in apropierea proiectului, in afara ariei protejate si se va realiza intr-un singur loc.

Etapa de constructie a proiectului

In aceasta etapa, lucrarile pe apa sunt organizate cu nave tehnice specializate ( dragi refulante, salupe-remorcher, gabare) prevazute cu toate dotarile necesare de utilitati pentru personalul de exploatare. Aceste lucrari se desfasoara pe canalul Enisala, pe canalele de siguranta sic el secundar, in bazin. Lucrarile de pe uscat sunt in punctele de lucru principale: insula de agreement, platform, drum de acces si cladiri. Investitiile realizate si activitatile aferente au caracter permanent. Periodic se vor executa lucrari de amenajare si intretinere. La sfarsitul perioadei de constructie se va avea in vedere refacerea amplasamentului afectat de organizarea de santier si readucerea terenului la starea initial. Materiile prime necesare realizarii proiectului vor fi aduse de la societati specializate, nu vor exista in amplasamentul organizarii de santier baze de productie sau betoane.


121

Substantele toxice si periculoase care se vor utiliza pentru realizarea proiectului pot fi: carburanti (motorina/benzina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor, mixtura asfaltica, precum si vopsea. Acestea vor fi procurate de la cei mai apropiati furnizori din zona. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta starea de functionare, avand reviziile tehnice si schimbul de lubrifianti facute. Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. Mixtura asfaltica nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara in instalatii specializate si transportata cu mijloace de transport specifice. Vopseaua va fi adusa in recipient etansi din care va fi descarcata in utilajele de lucru respective. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distributorilor, dupa caz. Informatii despre substantele sau preparatele chimice utilizate si materii prime Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului periculos

Cantitatea anuala estimate/an

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie (periculoase/nepericuloase)

Periculozitate Fraze de risc

I. Materiale de constructii Beton asfaltic BA 16 4.01 tone Nepericulos - - Mixtura asfaltica 6.20 kg Periculos Inflamabil R65;R10 Bitum 43.61 tone Periculos Inflamabil R65;R10 Emulsie de bitum 287.00 kg Periculos Inflamabil R65;R10 Suspensie bitum 43.20kg Periculos Inflamabil R65;R10 Solutie bitum 0.52 l Periculos Inflamabil R65;R10 Piatra sparta 8.39 mc Piatra bruta 173.76 tone Anrocamente 20 mc Parapeti si confectii metalice

250 tone Nepericulos - -

II. Materiale auxiliare Motorina 9.855 l Periculos Inflamabil R45;R10;

R11 Conform HG nr. 1408 /4.11.2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase

• R10 – inflamabil Fraze de risc:

• R11 – foarte inflamabil • R36/37/38 – irritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele • R43 – poate cauza o iritare prin contact cu pielea • R45- Poate cauza cancer • R51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe

termen lung asupra mediului acvatic • R65 – Nociv, poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire


122

Se recomanda utilizarea de material provenit de la balastierel existente in zona care detin si statii de concasare, selectare, sortare si produc aggregate pentru beton si de asemenea, detin statii pentru productia mixturilor asfaltice.

5.7.2. Identificarea si evaluarea impactului direct si indirect

Impactul direct

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse, punctuale, limitate si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru investitie,

este aferent fazei de executie si consta in modificari fizice ale cadrlui natural actual inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.

Impactul direct consta in afectarea definitive sau temporara a unor suprafete de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, recopertare, dragare. Realizarea lucrarilor de constructie nu influenteaza negativ decat intr-o mica masura stabilitatea populatiilor de amfibieni, pasari sau mamifere din habitatele invecinate, avand in vedere impactul antropizat existent deja in zona cat si realizarea esalonata a lucrarilor. Este de asteptat ca in aceasta perioada de timp fauna sa se retraga mai mult sau mai putin in functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducerea de efective populationale si nici la modificarea statutului de conservare al acestora la nivelul siturilor ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe. In schimb. Habitatul din zona de studio, reprezentat de vegetatie ierboasa, papura si stuf, va fi afectat ca urmare a costruirii a proiectului intr-o mica masura avand in vedere suprafata totala a proiectului (18,35 ha), ceea ce reprezinta 0,003% din suprafata ROSCI0065 Delta Dunarii, 0,003% din suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, si 0,002% din suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Un exemplu particular cu impact semnificativ il reprezinta actiunile neorganizate de-a lungul timpului ale localnicilor, din terase unde s-au format in zona denumita “la lutarie” cu maluri abrupte de 9-11 m inaltime pe o lungime de aproximativ 100 m, care au constituit de-a lungul timpului un mediu specific de dezvoltare a biodiversitatii pentru cuibaritul ornitofaunei unde sunt identificate galeriile de prigoria. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructii, va fi renaturata dupa finalizarea investitiei. Impactul indirect

Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. Se considera ca zgomotul produs de activitatea utilajelor de constructii nu va deranja speciile prezente, decat intr-o mica masura. Impactul indirect se poate manifesta la speciile de pasari rapitoare, care isi stabilesc arealul de vanatoare pe terenul pe care se suprapune proiectul si care nu vor mai avea la dispozitie resursa trofica, fiind nevoite sa se indrepte spre zone invecinate.

este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si constructie.


123

Concluzie: Impactul direct si indirect al implementarii proiectului se considera a fi redus, atat pentru habitate cat si pentru speciile pentru care a fost instituita aria protejata.

5.7.3. Identificarea si evaluarea impactului pe termen scurt si lung Impactul pe termen scurt

Analizand situatia prezentata anterior, se constata ca tipurile de habitate identificate in zona au o valoare conservative redusa in zona amplasamentului proiectului propus, zona este antropizata, datorita constructiilor prezente, extragerilor de loess de catre localnici, pasunatului excesiv, depozitarea necontrolata a deseurilor, prezenta drumului judetean DJ 222.

se manifesta in timpul lucrarilor de constructive, prin organizarea de santier ce implica decopertari si recopertari, depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor. Impactul pe termen scurt afferent fazei de executie este estimate la 24 de luni.

In timpul executiei lucrarilor efectul zgomotului asupra biodiversitatii se rezuma la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructive. Se considera ca zgomotul produs nu va deranja speciile prezente decat intr-o mica masura, Este de asteptat ca in aceasta perioada, fauna sa se retraga mai mult sau mai putin , in functie de caracteristicile etologice ale fiecarei specii in parte. Aceasta retragere temporara nu va conduce la reducerea de effective populationale si nici la modificarea statutului de conservare al acestora la nivelul sitului. Transportul materialelor ca si lucrarile de constructii reprezinta surse de zgomot si praf cu efecte asupra speciilor de fauna si flora. Avand in vedere conditiile din zona amplasamentului: zona cu vanturi ce asigura totodata o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, se considera ca praful degajat nu va conduce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale vegetatiei din zonele limitrofe, iar speciile posibil prezente in zona proiectului se vor deplasa in zonele invecinate. Zgomotul produs si prezenta elementelor noi in zona proiectului vor determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata pentru hranire catre zonele invecinate atat din interiorul cat si din afara amplasamentului. Datorita esalonarii lucrarilor se apreciaza ca zgomotul si deranjul temporar al speciilor se va efectua punctual si limitat. Impactul pe termen lung

Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat in perioada de operare.

nu va afecta semnificativ habitatele si populatiile speciilor de interes comunitar, singurul impact fiind cel de ocuparea terenurilor si schimbarea folosintei actuale pe suprafetele ocupate definitive.

In perioada de operare, activitatea de traffic nautic si rutier va fi principal sursa de poluare. Si in present in zona se desfasoara traffic auto, avand in vedere apropierea de DJ 222 cat si accesul in zona Cetatii Enisala. Traficul nautic este practicat de localnici. Astfel, estima ca proiectul va avea un impact redus asupra faunei din zona avand in vedere cele prezentate mai sus. De asemenea, prin amenajarea lacului, necesar activitatii de manevra si acostare, speciile de fauna pot folosi acest spatiu. Impactul aferent in faza de operare, asa cum s-a precizat mai sus, consta in disturbarea fonica generate de traficul rutier si nautic, traffic care exista si in present. Spre deosebire de


124

traficul nautic existent, acesta, dupa finalizarea proiectului se poate amplifica, dar avand in vedere avantajele implementarii proiectului (realizarea turismului controlat, promovarea utilizarii durabile a resurselor generate de ecosistemele natural, reconstructia ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane, dezv. Socio-economica a regiunii, constientizarea localnicilor referitor la conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural) consideram ca acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a niciunuia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

5.7.4. Impactul rezidual Urmare a implementarii unor masuri specific de reducere a impactului proiectului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar, masuri recomandare in capitolul urmator, consideram ca nivelul impactului residual va corespunde impactului minim pe care un astfel de proiect il poate genera. Se apeciaza ca nu se va inregistra un impact permanent, care sa influenteze speciile din zona. Pentru speciile de pasari prezente in zona precum si pentru amfibieni si reptile, impactul va fi redus, deaorece acestea vor evita zona in timpul constructiilor. In acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrangerea la minim a suprafetei ocupate de organizarea de santier, prin interzicerea sub orice forma a depozitarii pe amplasament a oricaror substante care au potential de a polua solul sau apa, precum si ca urmare a folosirii de utilaje cat mai silentioase si performante in vederea diminuarii disturbarii fonice, se va asigura minimalizarea degradarii temporare a suprafetelor de habitate din vecinatatea amplasamentului drumului.

5.7.5. Impactul cumulativ Pentru aprecierea impactului investitiei asupra biodiversitatii a fost luat in calcul efectul cumulate al acesteia cu alte proiecte aprobate sau in curs de aprobare ce sunt sau vor fi aprobate in zona amplasamentului studiat. Intrucat situl se intinde pe o suprafata mare, stabilirea activitatilor este foarte dificila, de aceea ne-am limitat doar la suprafata pe care se realizeaza proiectul si vecinatati. Pentru aprecierea impactului investitiei a fost luat in calcul efectul cumulat al acestuia cu alte activitati in zona amplasamentului studiat. Impactul cumulat si sinergic ce apare ca urmare a aparitiei miniportului turistic si centrului de informare din cadrul proiectului este de natura punctuala si fara dinamica extensiva in timp. Astfel: activitatea de turism pentru vizitarea cetatii Enisala, se va cumula cu activitatea turistica de vizitare a noului centru de informare si utilizare a miniportului turistic. Acest impact cumulat poate fi considerat nesemnificativ pentru ariile naturale protejate din vecinatate. Daca privim latura educativa si informativa a activitatii de turism ecologic informativ, acesta va creste gradul de constientizare a publicului interesat si astfel se va castiga teren pentru protejarea mediului inconjurator, a valorilor naturale si arheologice, asigurand astfel un impact pozitiv pe termen lung. In ceea ce priveste activitatea de acvacultura in cadrul Amenajarii Piscicole Babadag, precum si activitatea de inregistrare peste in cadrul punctului de debarcare din vecinatate a


125

Asociatiei Pescaresti Abrams, acestea nu se cumuleaza cu noua investitiei. Ca urmare, nu putem vorbi de un impact cumulativ/sinergic in ceea ce priveste aceste activitati. De asemenea, se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ general pe perioada desfasurarii activitatii de constructie sunt activitatile agricole desfasurate in vecinatatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. In perioada constructiei, se estimeaza o crestere a emisiilor de poluanti, datorati traficului rutier din zona, precum si a zgomotului. Sursele de poluare provenite temporare fiind mai accentuate pe perioada de constructie (utilaje, camioane). Perioada de timp pentru care emisiile de noxe vor fi crescute este de circa 24 de luni durata estimata pentru realizarea investitiei, dupa care nivelul gazelor atmosferice va reveni la un nivel din prezent. Prin utilizarea utilajelor si camioanelor cu emisii de noxe conforme cu normele europene, impactul acestora va fi redus. Avand in vedere suprafata redusa a proiectului raportata la suprafata totala a ariei protejate ramane un argument luat in considerare pentru afirmarea unui impact redus in raport cu integritatea ariei natural protejate de interes comunitar si avifaunistic tinand cont aici de structura si de obiectivele de conservare ale acesteia, cat si de masurile propuse pentru reducerea impactului. Impactul generat in perioada de exploatare este minimizat prin masurile luate in faza de refacere a amplasamentului dupa constructie: prin renaturalizarea arealelor afectate si crearea unor zone care ofera oportunitatea dezvoltarii florei si faunei locale. Dupa realizarea proiectului, multe dintre aspectele identificate mai sus, cu efect negativ asupra mediului (existenta drumului DJ 222, scurgerea apelor de-a lungul drumului, inexistenta sistemelor de colectare a apelor pluviale, depozitarea necontrolata a deseurilor, actiunile de incendiere a pajistilor, suprapasunatul, turismul necontrolat in zona) nu vor mai exista. In concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ si limitat pe termen scurt, insa va avea un impact pozitiv pe termen mediu si indelungat, odata cu incetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunitati noi pentru refacerea efectivelor speciilor de fauna din arealul analizat.

5.7.6. Natura transfrontieră a impactului Proiectul nu se regaseste pe lista anexata Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, rectificata prin Legea 22/2001, nu se intersecteaza cu lucrarile prevazute in proiect. 6. O descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea şi evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultăţile - de exemplu, dificultăţile de natură tehnică sau determinate de lipsa de cunoştinţe - întâmpinate cu privire la colectarea informaţiilor solicitate, precum şi o prezentare a principalelor incertitudini existente


126

METODE DE INVESTIGARE FLORA TERESTRA Metoda de lucru Pentru identificarea habitatelor, cercetările fitocenologice am utilizat metodologia de identificare a asociațiilor vegetale aplicată de școala central-europeană, pe baza principiilor lui J. BRAUN-BLANQUET (1926). Studiile efective în teren, pe parcursul anului 2018, au la baza eşantioane de vegetație (relevee) cu suprafeţe variabile în funcţie de tipul de vegetaţie. Releveele constituie descrieri reprezentative ale fitocenozelor analizate. Pentru fiecare specie se notează abundenţa – dominanţa, uneori şi frecvenţa locală. Indicele A-D are la bază scara de apreciere Braun-Blanquet, cu 5+1 trepte: 1 – indivizi destul de abundenţi, dar care realizează o acoperire redusă, 2 – indivizi foarte abundenţi sau acoperind cel puţin 1/20 din suprafaţa de probă, 3 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ¼ şi ½ din suprafaţa de probă, 4 – număr variabil de indivizi, dar cu acoperire între ½ şi ¾ din suprafaţa de probă, 5 – indivizi realizând o acoperire de peste ¾ din suprafaţa de probă. Frecvenţa locală este un indice utilizat de şcoala românească de geobotanică (AL. BORZA & N. BOŞCAIU, 1965) care dă informaţii despre omogenitatea covorului vegetal. Pentru aprecierea lui se consideră releveul împărţit în unităţi (pătrate) mai reduse și se acordă note după o scară cu 5+1 trepte: 1 – indivizi prezenţi în proporţie de 5 – 20% din suprafeţele în care a fost împărţit releveul; 2 – indivizi prezenţi în proporţie de 21 – 40% din suprafeţele în care a fost împărţit releveul; 3 – indivizi prezenţi în proporţie de 41 – 60% din suprafeţele în care a fost împărţit releveul; 4 – indivizi prezenţi în proporţie de 61 – 80% din suprafeţele în care a fost împărţit releveul; 5 – indivizi prezenţi în proporţie de 81 – 100% din suprafeţele în care a fost împărţit releveul; + - indivizi rari sub 10% din releveu. Tabelul sintetic al asociaţiei se alcătuieşte pe baza releveelor şi constituie prelucrarea comparativă şi prezentarea sintetică a datelor. Descrierea asociațiilor vegetale include aspecte de chorologie, compoziţie floristică, sindinamică și au la bază lucrări recunoscute și la nivel european (e.g. SANDA V. et al., 1998; COLDEA GH., 1997, 1991). Analiza asociațiilor vegetale reprezintă o etapă intermediară în identificarea propriu-zisă a habitatelor și permite inventarierea și cartarea acestora, conform cu principiile de conservare ale rețelei europene de arii protejate NATURA 2000. Identificarea și caracterizarea habitatelor are la baza Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România (coord.: GAFTA D. & MOUNTFORD O., 2008) și Habitatele din România (DONIȚĂ N. et al., 2005). Metoda releveelor se aplica pe teren combinat cu metoda transectelor. Acestea fiind alese astfel incat sa cuprinda suprafata studiata in toata diversitatea sa.


127

Functie de gradul de heterogenitate a terenului se pot alege un numar mai mare sau mai mic de transecte pe parcursul carora sa se identifice asociatiile vegetale care stau la baza identificarii habitatelor. Materiale folosite Smartphone cu aparat foto si capabilitate de localizare G.P.S, binoclu, determinatoare (ghiduri de identificare a habitatelor si speciilor), harti, instrumente de scris, carnet de teren, laptop/tableta, echipament adecvat pentru teren, tarusi ptr. delimitare suprafete de proba, autoturism adecvat terenului. AVIFAUNA Metoda de lucru Informatiile colectate prin cercetarea zonei investitiei, pe parcursul anului 2018, asigura date cantitative si calitative despre avifauna din perimetrul studiat , precum si din vecinatatea acestuia. Datele se analizeaza si interpreteaza in raport cu obiectivele propuse in cadrul studiului in cauza. Aceasta metoda implica deplasarea intr‐un anumit loc (punct fix) si inregistrarea pasarilor observate din acel loc pe o anumita perioada de timp. Pentru pasarile mici, distanta dintre punctele fixe a fost pana in 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile distantele au fost intre 350‐400 m. Utilizarea metodei transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul acestora si observarea/inregistrarea pasarilor pe ambele laturi ale transectului. Transectele efectuate au avut o lungime 1 km (in zona amplasamentului propus si suprafata invecinata acestuia). Numararea in cadrul sau langa aglomerari de pasari Numararea pasarilor in locurile de odihna sau colonii implica numararea tututror pasarilor prezente, a celor care vin si pleaca din adapost. Materiale folosite Binoclu, aparat foto, determinatoare, GPS, harti, instrumente de scris, carnet de teren, laptop/tableta/smartphome, echipament adecvata pentru teren, autoturism pentru deplasari in teren. Pentru identificarea păsărilor a fost folosit determinatorul ilustrat „Păsările din România şi din Europa” de Bertel Bruun, Hakan Delin şi Lars Svensson. Nevertebrate Metoda de lucru


128

Cercetările au fost de tip calitativ (identificatea speciilor) iar cele de tip cantitativ au fost limitate la unele specii de interes conservativ (fiind făcute observații adiționale). Cercetările s-au desfășurat in toate habitatele din zona cercetată, pe parcursul anului 2018. S-au aplicat urmatoarele metode: a. observații/ colectare pe transecte cu fileul entomologic sau direct cu mâna, b. utilizarea capcanei luminoase pentru speciile nocturne, c. montare de capcane barber amorsate cu soluție de oțet și sare, metodă care a dat rezultate foarte slabe datorită precipitațiilor foarte bogate din sezonul de studiu și a substratului nisipos instabil care au dus la umplerea capcanei cu nisip și apă. AMFIBIENI SI REPTILE Metoda de lucru Pentru identificarea speciilor de amfibieni si reptile s-a utilizat metoda transectelor, pe parcursul anului 2018, sub forma consacrata in tara noastra conform literaturii de specialitate [ Török (Zs.), Ghira (I.(, Sas (I.), Zamfirescu (Șt.), 2013 – Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România.] - Transectul vizual terestru diurn - Transectul auditiv nocturn (in cazul speciei Hyla arborea) - Cautarea activa in habitate specifice. Procedura in cazul transectului vizual diurn presupune ca specialistul se deplasează pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând vizual exemplarele. Transectele au o lungime de 1000 m și o lățime de 20 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m. În fiecare zonă investigată se aplică metoda în cazul a cel puțin 5 transecte (dacă permit condițiile obiective din teren). Observații. Este necesară numai imobilizarea exemplarelor aparținând genului Testudo și doar în sud-vestul Dobrogei. Lungimea transectului: - lungimea recomandată a unui transect este de 1000 m și o lățime de 20 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m; - în cazul speciei Podarcis muralis, prezent în zone de stâncărie (deseori cu suprafață mică) lungimea transectului poate fi și de numai 100 m (de obicei cu o lățime nu mai mare de 5 m), între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m (în zonele unde condițiile obiective din teren permit acest lucru); Cautarea activa atat pentru amfibieni, cat si pentru reptile s‐a efectuat pe unitati de suprafata (patrate cu latura de 10 sau 20 m). Echipamente necesare Aparat foto, determinator, GPS, harti, instrumente de scris, carnet sau fise de teren, laptop/tableta/smartphone, lupa de mana, echipament pentru teren, autoturism de teren, minciog. Mamifere Metoda de lucru


129

S-au utilizat observațiile directe asupra exemplarelor, precum și indirecte privind urmele sau semnele lăsate de acestea în teren (excremente, urme ale prăzii, rosături, galerii etc.). Identificarea mamiferelor s-a realizat pe parcursul anului 2018, concomitent cu aplicarea altor metode ce vizau specii de animale. Pesti Metoda de lucru Cercetarile privind speciile de pesti s-au efectuat pe parcursul anului 2018, prin urmarirea capturilor pescarilor din zona si a inregistrarilor de la punctului de debarcare din vecinatatea Asociatiei Pescaresti Abramis. Pescarii din zona folosesc doar unelte de pescuit admise de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si isi plaseaza talienele si vintirele in zona de studiu, inclusiv pe canalul de lagatura intre viitorul miniport turistic si Lacul Razim. In acest fel se obtine intreg spectrul de specii de pesti ce vietuiesc in corpurile de apa din perimetrul investitiei si imprejurimi. Nu au fost identificate dificultati tehnice la intocmirea prezentului. Din punct de vedere al dificultatilor practice, se recomanda monitorizarea permanenta si respectarea actelor de reglementare din domeniul protectiei mediului, prin controlul activitatii constructorului de catre institutiile abilitate. 7. O descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate şi, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare. Programul de monitorizare trebuie să conţină tipurile de parametri monitorizaţi şi durata monitorizării proporţionale cu natura, amplasarea şi dimensiunea proiectului, precum şi cu gravitatea efectelor sale asupra mediului. Descrierea respectivă trebuie să explice în ce măsură sunt evitate, prevenite, reduse sau compensate efectele negative semnificative asupra mediului şi trebuie să se refere atât la etapa de construire, cât şi la cea de funcţionare.


In urma studiilor de pe teren efectuate in zona de interes, proiectul nu va produce daune iremediabile florei si vegetatiei locale, astfel ca se va realiza un plan de monitorizare a factorilor de mediu, un plan de monitorizare a biodiversitatii cu respectarea condițiilor de realizare propuse.

De asemenea la finalizarea lucrarilor, beneficiarul va avea in vedere refacerea zonelor afectate prin aducerea la starea initiala a terenului pentru a permite reinstalarea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural a suprafetelor respective, iar in perioada de operare, colectarea deseurilor menajere lasate de turistii ocazionali.


130

Plantarea unor specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone.

Datorita starii de conservare neadecvata a vegetatiei din cadrul amplasamentului, precum si datorita apropierii de zonele locuite si activitatile antropice, impactul asupra biodiversitatii va fi neutru cu conditia respectarii condițiilor de realizare propuse in acest memoriu.

Pe toata perioada de implementare a proiectului va exista un specialist/o firma specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de catre Ministerul Mediului care sa se implice si sa supravegheze implementarea obiectivelor propuse prin proiect.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia. Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se va utiliza pentru recopertare solul fertil decopertat initial.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia etc. De asemena, manipularea materialelor ( nisip, ciment) se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. Se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate in proiect si alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf.

Pe amplasamentul analizat sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului.

Scurgerile de carburanti sau lubrifianti datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate. Se va achizitiona material absorbant care poate fi utilizat in cazul unor poluari accidentale.

• Realizarea lucrarilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fara a afecta habitatele si speciile de fauna(pasari);

Recomandari


131

• Respectarea graficului de lucrari in sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

• Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie;

• Desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturba speciile de pasari;

• Reducerea emisiilor de zgomot si vibratii, emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducerea prin utilizarea echipamentelor de lucru conform CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

• Inspectarea periodica a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de pasari identificate in zona;

• Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

• Circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

• Colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de pasari aflate in zona;

Se recomanda urmatorul plan de monitorizare:

Toate aceste recomandari contribuie direct la reducerea semnificativa a potentialului impact negativ exercitat de proiect, asigurand astfel o buna incadrare in peisaj, cu un impact minim asupra biodiversitatii, in conformitate cu principiile de baza ale dezvoltarii durabile.


132

Nr. crt. Faza Factor de mediu Unde este monitorizat parametrul

Parametrii Cand este monitorizat

Responsabil de masurare

1. Executie Aer Cele mai afectate zone (rezidentiale)

Nox, Co2, SO2, PM10,

Numaratori de trafic pulberi totale

Trimestrial Firma specializata, Responsabil mediu din partea constructorului

Apa Cele mai vulnerabile zone de deversari

Hidrocarburi In special, pe durata executiei lucrarilor de dragare

Responsabil mediu din partea constructorului, Autoritatile de gospodarire a apelor

Sol Organizare de santier Depozitarea conforma a deseurilor

Lunar, in momentul aparitiei deseului

Responsabil mediu din partea constructorului, Responsabil deseuri

Flora, fauna, vegetatie

Cele mai afectate zone Pulberi depuse, specii si habitate de interes protectiv

Trimestrial, anual Autoritatile competente

Zgomot Cele mai afectate zone 9rezidentiale)

Nivel de zgomot dB(A) Trimestrial, de o firma specializata

Firma specializata, Responsabil mediu din partea constructorului

2 Functionare Nr. de accidente In zona proiectului Evidenta autoritati competente


Nivelul de zgomot Zonele sensibile (aproape de zonele rezidentiale)

Nasurare echipamente speciale


Biodiversitate Zonele sensibile Starea de conservare a florei si faunei

Trimestrial, in primii 2 ani

Echipa de experti desemnati sau biolog


133

Conditii care trebuiesc respectate A). In timpul realizarii proiectului: a). conditii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romanesti sau comunitare), dupa caz managementul deseurilor generate pe amplasament in perioada de executie a lucrarilor se va realiza in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare;

• se interzice depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor de executie.

• colectarea si stocarea temporara a deseurilor se va face in spatii special amenajate; b). conditiile necesare a fi indeplinite in timpul organizarii de santier:

• organizarea de santier se va realize pe terenul detinut de titular, cu respectarea urmatoarelor cerinte:

pentru factorul de mediu aer: - se vor lua masuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o buna organizare de

santier, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor Ordinul MAPPM nr. 462/1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/2002, privind incinerarea deseurilor si Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

- minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic

pentru factorul de mediu apa: - este interzisa depozitarea de materii prime, materiale, deseuri precum si stationarea

utilajelor in albia cursurilor de apa; - pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor de transport se va

face in unitati specializate; - este interzisa deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata.

pentru factorul de mediu sol/subsol:

- se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice;

- depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse;

- refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta initial.

pentru gestionarea deseurilor: - gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile legislatiei in

vigoare; - deseurile din constructii realizate sunt predate societatilor specializate;


134

- in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.

B). In timpul exploatarii: a) conditiile necesare a fi indeplinite in functie de prevederile actelor normative specifice: respectarea legislatiei in domeniu:

• managementul deseurilor generate pe amplasament in perioada de funtionare se va realiza in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare;

• se interzice depozitarea necontrolata a deseurilor generate din activitate; • colectarea si stocarea temporara a deseurilor generate din activitate se va face in

spatii special amenajate; • valorificarea/eliminarea deseurilor rezultate se va face prin intermediul unor societati

specializate autorizate. b) conditii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice, dupa caz:

• in cazul aparitiei unor scurgeri accidentale etc c) respectarea normelor impuse prin legislatia specifica din domeniul calitatii aerului, managementul apei, managementul deseurilor, zgomot, protectia naturii:

• conform legislatiei in vigoare. C). In timpul inchiderii, dezafectarii, refacerii mediului si postinchidere: a) conditiile necesare a fi indeplinite la inchidere/dezafectare/demolare: • se interzice depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor de demolare . • colectarea si stocarea temporara a deseurilor se va face in spatii special amenajate • valorificarea/eliminarea deseurilor rezultate se va face prin intermediul unor societati specializate autorizate b) conditii pentru refacerea starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului.

• terenul va fi adus la starea initiala 8. O descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în faţa riscurilor de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. Informaţiile pertinente disponibile, obţinute ca urmare a evaluărilor de risc efectuate conform legislaţiei privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase7 precum şi legislaţiei privind controlul activităţilor nucleare8 sau ca urmare a evaluărilor relevante efectuate în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, pot fi utilizate în acest scop cu condiţia respectării cerinţelor prezentei legi. Dacă este cazul, această descriere ar trebui să includă măsurile avute în vedere pentru prevenirea sau atenuarea efectelor negative semnificative asupra mediului ale


135

acestor evenimente, precum şi detalii privind gradul de pregătire şi reacţia propusă în astfel de situaţii de urgenţă. 8.1. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului Riscul declansarii unor accidente sau avarii care pot avea impact major asupra mediului este determinat de:

- Activitatea de manipulare a subst. potential poluatoare pentru sol (vopseluri, solvent, combustibili etc);

- Operatiunile de aprovizionare si manipulare a utilajelor sau mijloacelor de transport cu carburanti

- Posibilele pierderi din zona depozitelor de carburanti in cazul in care peretii sau fundatiile rezervoarelor nu sunt etansi.

Acestea se desfasoara cu preponderenta in Organizarea de Santier, dar si in perioada de operare prin prezenta zonelor de alimentare cu combustibili a ambarcatiunilor. Aceste surse potentiale de poluare accidental, in cazul producerii unor accidente ecologice, vor afecta suprafete limitate si vor determina deprecierea locala a calitatii solului, a apelor de suprafat si subterane si implicit a biodiversitatii. Tinand cont de amplasarea acestor surse de poluare si de caile de migrare ale poluantilor, consideram ca impactul asupra tintelor (sol, apa de suprafata,subterana si biodiversitate) nu va fi semnificativ daca se vor lua imediat masurile de depoluare. In scopul prevenirii riscului poluarii accidentale in perioada de constructive, Constructorul va intocmi un plan de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale. In cazul producerii unor accidente grave, cu rasaturnari de autovehicule sau ambarcatiuni, hidrocarburi lichide, material de constructive, alte produse toxice sau corozive pot fi deversate pe platform drumului judetean sau direct in canalele de acces. Majoritatea acestor accidente sunt cauzate de semnalizarea necorespunzatoare sau de neadaptarea regimului de viteza la conditiile meteo. Pentru realizarea investitiei s-a obtinut Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 19/06.03.2019, emis de AN Apele Romane, aviz favorabil. Accidentele in perioada organizarii de santier sunt in general generate de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de sanatate si securitatea muncii (neutilizarea echipamentelor de protective). Aceste accidente sunt posibile sa apara in legatura cu urmatoarele activitati: lucrul cu utilajele si mijloacele de transport; circulatia rutiera interna sip e drumurile de acces; incendii din diferite cause, electrocutari, arsuri, inhalari de praf, explozii ale buteliilor de oxygen sau altor recipient; caderi de la inaltime sau excavatii, striviri de elemente in cadere, inec. Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului, avand character limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti. De asemenea, pot avea si efecte economice negative prin pierderi de material si intarzierea lucrarilor. De aceea, securizarea organizarii de santier este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si respectarea proiectelor care stau la baza executiei. Este obligatory realizarea unor depozite securizate pentru toate materialele de constructii care pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, inchise accesului oricarui muncitor din santier sau altor personae straine. In perioada de exploatare, riscul de inundare al amplasamentului proiectului este foarte redus, probabilitatea de producer fiind mai mica decat 1 data la 100 de ani.


136

Situatiile de risc pot aparea in cazurile de accidente in care sunt implicate utilaje sau ambarcatiuni ce transporta substante periculoase. Prevederile tehnice ale proiectului sunt de natura sa reduca riscul accidentelor si efectele acestora. Prim lucrarile proiectate, prin semnalizarile si marcajele prevazute se realizeaza conditii mai bune de acostare a ambarcatiunilor dar si al autovehiculelor si se reduce riscul accidentelor. In cazul producerii accidentelor, administratorul infrastructurii de agreement, trebuie sa intervina de urgenta pentru stabilirea dimensiunilor accidentului, natura subs. deversate, solutiile de interventie. Pentru accidentele pea pa, sunt eficiente barajele plutitoare de limitare a zonei poluate si retinere a poluantilor. Pentru depoluare sunt eficiente materialele absorbante. In cazul solului, Solutia radical consta in indepartarea solului poluat. Accidentele trebuie inregistrate si raportate autoritatilor competente in domeniul protectiei mediului. Efectele asupra faunei si florei terestre si acvatice depinde in mare masura de tipul poluantului deversat, de cantitatea acestuia ajuns in apa si sol, de conditiile meteorologice si de perioada de timp care trece pana la aplicarea masurilor de depoluare. Constructorul si antreprenorul vor avea planuri de prevenire si de interventie in cazul producerii unei poluari accidentale. Acestia vor colabora strans cu ARBDD si APM Tulcea pentru a stabili masurile ce trebuie luate in caz de poluare. Masurile de depoluare se vor lua cat mai repede dupa producerea accidentului pentru a limita efectele negative asupra biodiversitatii. 8.2. Masuri de prevenire a accidentelor Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, gestionarea deseurilor, masuri de protective si stingere a incendiilor si altele. In general, masurile se vor referi la:

• Controlul strict al personalului muncitor privind discipina in santier; • Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protective, luarea masurilor

necesare de repartitie/inlocuire in cazul identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor;

• Urmarirea modului de functionare a utilajelor, a entanseitatii recipientelor de stocare; • Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea zonei de

lucru; • Realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special celor privind regimul

de viteze si prioritati, amplasarea astfel incat sa permita participantilor la traffic sa le poata percepe sis a actioneze;

• Se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile neceare, echipele dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;

• Verificarea la perioade normale, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu material inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi;

• Actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luare de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate.


137

9. Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente. Rezumatul netehnic al informațiilor furnizate în cadrul raportului privind impactul asupra mediului include și concluziile studiului de evaluare adecvată, ale studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și ale politicii de prevenire a accidentelor majore sau ale raportului de securitate, după caz. 9.1. Amplasamentul proiectului

Amplasamentul investitiei se afla in extravilanul comunei Sarichioi la cca. 800 m nord de localitatea Enisala, la limita de sud – vest a baltii dintre lacul Razim si lacul Babadag, in zona denumita “la lutarie” avand urmatoarele vecinatati:


Accesul la amplasament se poate face atat pe uscat pe DJ 222, cat sip e apa dispre lacul Razim pe canalul Enisala si canalele secundare. Lucrarile propuse: Amenajarea hidrotehnica a canalelor de acces si pentru asigurarea circulatiei apei

OBIECT 1. Canalul de acces existent Enisala

OBIECT 2. Canalul de acces între canalul Enisala şi amenajarea hidrotehnica

OBIECT 3. Canalele perimetrale de siguranta

OBIECT 4a. Bazinul amenajarii hidrotehnice

OBIECT 4b. Gura de intrare din canalul de acces

OBIECT 4c. Insula centrala

OBIECT 4d. Cheuri verticale

OBIECT 5. Digurile de nord şi de est

OBIECT 6a. Apuntamente plutitoare cu acostare transversala

OBIECT 6b. Apuntamente plutitoare cu acostare laterale

OBIECT 6c. Pasarela pietonala plutitoare

OBIECT 7. Rampe lansare /ridicare ambarcatiuni

OBIECT 8a. Canal regularizat ape pluviale

OBIECT 8b. Descarcator tubular ape pluviale

OBIECT 9a. Terminal colectare ape ,,gris’’ (menajere) de la anumite ambarcatiuni

OBIECT 9b. Terminal colectare ape uzate de santina

OBIECT 10. Platforme delimitare bazin cu taluz protejat

OBIECT 10a. Platformele de pe latura de nord si est a bazinului (spre balta)


138

OBIECT 10b. Platformele de pe latura de sud a bazinului (inspre uscat)

OBIECT 11. Căile de acces carosabile

OBIECT 12. Parcarea pentru autoturisme

OBIECT 13. Spatii tehnice

OBIECT 14. Centru de informare turistica

OBIECT 15. Teatru in aer liber

OBIECT 16. Scari si alei pietonale şi amenajare obiectiv turistic natural

OBIECT 17. Amenajare Obiectiv Turistic Natural

OBIECT 18. Terenuri sport si vestiar

OBIECT 19. Locuri de popas si recreere

OBIECT 20. Turn panorama

OBIECT 21. Alte lucrari, constructii, amenajari si dotari

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat in functie de cele 2 perioade ale proiectului: perioada de constructie si perioada de operare. Dupa identificarea si evaluarea surselor potentiale de poluare s-a analizat si cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu si asupra mediului social si economic. Pentru reducerea impactului asupra mediului s-au elaborat propuneri de diminuare sau eliminare a impactului negativ asupra mediului si incadrarea in limitele admisibile. Constructorul lucrarii va fi direct responsabil de monitorizarea activitatii pe santier in vederea respectarii prevederilor legale referitoare la protectia mediului. 9.2. Impactul prognozat

Sursele de poluare a aerului sunt: In perioada de constructie

- Activitatea desfasurata in cadrul organizari de santier; - Activitatea utilajelor de transport; - Activitatea mijloacelor de transport - Lucrarile de terasamente; - Realizarea dragarii canalelor.

Impactul produs asupra mediului se manifesta prin: - Pulberile degajate in atmosfera de la manipularea agregatelor,

operatiunile de incarcare-descarcare a materialelor de constructii; - Emisiile de subs. poluante in aer specifice arderii carburantilor in

motoarele utilajelor si mijloacelor de transport - Pulberile de la terasamente si materialele de constructii manevrabile; - Apa uzata menajera colectata de la organizarea de santier; - Apa pluviala colectata de pe platforma organizarii de santier;


139

- Schimbarea destinatiei de teren unde se amenajeaza organizarea de santier;

- Deseurile generate in perioada de constructie. In urma realizarii prezentei documentatii a fost evaluat nivelul de impact asupra factorilor de mediu in perioada de constructie astfel:

- Impactul asupra factorului de mediu Aer – negativ, pe termen scurt; - Impactul asupra factorului de mediu Apa – negativ, moderat, pe

termen scurt; - Impactul asupra Solului si Subsolului – moderat, prin decopertare,

excavatii, depuneri de pamant, poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte subs., depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor tehnologice;

- Impactul asupra Biodiversitatii este negativ nesemnificativ in perioada de executie

- Impactul asupra peisajului – moderat - Impactul asupra mediului social si economic – este redus, cu conditia

respectarii Avizului emis de Directia Judeteana pentru Cultura Tulcea; In perioada de constructie exista o serie de impacturi pozitive:

- Crearea de locuri de munca pentru populatia din zona; - Cresterea consumului si veniturilor prin cererea de materiale de

constructii;

Sursele de polaure sunt: In perioada de operare

- Degajarea emisiilor de poluanti datorati traficului rutier si nautic; - Apele pluviale care spala platforma amplasamentului; - Zgomotul produs de traficul rutier si nautic; - Generarea deseurilor in zona parcarilor; - Apele uzate generate de functionarea zonei de parcari.

Nivelul de impact asupra factorilor de mediu in perioada de operare este: - Impactul asupra factorului de mediu Aer – redus; - Impactul asupra factorului de mediu Apa – redus; - Impactul asupra Solului si Subsolului – redus; - Impactul asupra Biodiversitatii – redus; - Impactul asupra peisajului – redus; - Impactul asupra mediului social si economic – este pozitiv.


In urma studiilor de pe teren efectuate in zona de interes, proiectul nu va produce daune iremediabile florei si vegetatiei locale, astfel ca se va realiza un plan de monitorizare a factorilor de mediu, un plan de monitorizare a biodiversitatii cu respectarea condițiilor de realizare propuse.

De asemenea la finalizarea lucrarilor, beneficiarul va avea in vedere refacerea zonelor afectate prin aducerea la starea initiala a terenului pentru a permite reinstalarea vegetatiei si reintegrarea


140

in circuitul natural a suprafetelor respective, iar in perioada de operare, colectarea deseurilor menajere lasate de turistii ocazionali.

Plantarea unor specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone.

Datorita starii de conservare neadecvata a vegetatiei din cadrul amplasamentului, precum si datorita apropierii de zonele locuite si activitatile antropice, impactul asupra biodiversitatii va fi neutru cu conditia respectarii condițiilor de realizare propuse in acest memoriu.

Pe toata perioada de implementare a proiectului va exista un specialist/o firma specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de catre Ministerul Mediului care sa se implice si sa supravegheze implementarea obiectivelor propuse prin proiect.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia. Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se va utiliza pentru recopertare solul fertil decopertat initial.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia etc. De asemena, manipularea materialelor ( nisip, ciment) se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. Se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate in proiect si alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf.

Pe amplasamentul analizat sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului.

Scurgerile de carburanti sau lubrifianti datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate. Se va achizitiona material absorbant care poate fi utilizat in cazul unor poluari accidentale.

9.4. Alternativele analizate

In present, in zona amplasamentului s-au identificat efectele de extractie a loessului ,neorganizate de-a lungul timpului ale localnicilor, din terase unde s-au format in zona denumita “la lutarie” cu maluri abrupte de 9-11 m inaltime pe o lungime de aproximativ 100 m, care au constituit de-a lungul timpului un mediu specific de dezvoltare a biodiversitatii pentru cuibaritul ornitofaunei. Zona malului “La lutarie” este intr-o stare degradata.

In prezentul studiu s-a impus masuri special pentru protectia malului respectiv, care in conditiile neimplementarii proiectului si stabilizarii acestuia se afla in pericol de prabusire.

Alternativa „zero” - in cazul neimplementarii proiectului terenul isi va pastra folosinta actuala de „teren neproductiv, teren arabil, pasune, drumuri de exploatare, canale, ape, amenajare


141

piscicola”, conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ decat de pasunat necontrolat si de starea degradabila a zonei malului “La lutarie”.

Principalele efecte negative in cazul aplicarii alternativei zero sunt:

• nu se va implica forta de munca existenta scazand sansele ridicarii nivelului de trai pe plan local,

• a disparitiei oportunitatilor pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, sociale, turistice, de servicii in comunitatile din zona,

• disparitia oportunitatilor pentru imbunatatirea si diversificarea calificarii membrilor comunitatilor,

• a disparitiei oportunitatilor pentru cresterea veniturilor din taxe si impozite la bugetele locale.

• Degradarea si mai tare a malului zonei “La lutarie”.

Pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement se propun 2 alternative de configuratie a bazinului amenajat, astfel:

• Alternativa 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat.

• Alternativa 2 – Bazin cu luciu de apa liber pe toata suprafata, delimitat de umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare transversale si longitudinale.

Analizand cele doua alternative pentru crearea si extinderea infrastructurii de agrement din punct de vedere tehnic si economic se recomanda aplicarea alternativei 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale avand urmatoarele considerente principale:

- Valoarea si capacitatile de acostare si primire de ambarcatiuni sunt apropiate in ambele variante, totusi in varianta 1 valoarea de investitie este mai mica, iar capacitatea de primire este mai mare cu 8 ambarcatiuni;

- Incadrarea in morfologia naturala a malurilor, prin aspectul meandrat al umpluturilor ce delimiteaza bazinul de balta si al insulei centrale;

- Posibilitatea dezvoltarii de servicii turistice si de agrement pe insula centrala in conditii ambientale deosebite;

- Facilitati la fixarea, accesul, alimentarea cu utilitati si intretinerea structurilor pontoanelor flotante dispuse paralel cu malul, fata de cele dispuse in structuri perpendiculare pe acesta;

Dintre cele doua variante este recomandata alternativa 1 – Bazin cu luciu de apa in jurul unei insule centrale, delimitat cu umpluturi cu taluz protejat, cu apuntamente plutitoare longitudinale pe contur si pasarela pietonala intre insula si uscat;


142

Avantajele alternativei 1 fata de alternativa 2 sunt urmatoarele:

- Cost mai redus fata de alternativa 2;

- Durabilitate in timp a constructiei;

- Capacitate de acostare si primire de ambarcatiuni este mai mare in alternativa 1 recomandata.

Avantajele variantei alese din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu

Zona amplasamentului a fost si este accesibila publicului, atat localnicilor cat si turistilor pentru: pasunat, acces ambarcatiuni de pescuit si agrement de pe malul natural pe canalele pescaresti existentecu legatura spre mal, drumetii pe dealul stancos catre Cetatea Enisala, drumurile de exploatare existente din pamant, circulatia pe drumul judetean DJ 222 adiacent, extractie pamant din malurile existente, cercatarile arheloloigce din zona “la Palanca- La Lutarie”, pescaria babadag, pontoanele dormitor pe canale, punctul de cercetare INCDD, aflate in apropierea amplasamentului.

Realizarea acestui obiectiv de investitie va contribui la dezvoltarea eco-turismului prin valorificarea functiei turistice a resurselor mediului natural si antropic, cresterea calitatii si controlului protectiei mediului, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale si a structurii turistice, construindu-se astfel intr-un patrimoniu turistic dintre cele mai valoaroase si un model durabil de valorificare a unor arii protejate.

Prin implementarea proiectului se preconizeaza dezvoltarea durabila atat a localitatii Sarichioi si Enisala, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati de initiative care sa dea o nota de originalitate, imbunatatind oferta de turism si avand ca rezultate directe cresterea atractivitatii zonelor turistice vizate, cresterea fluxului de turisti si implicit cresterea calitatii si diversificarii serviciilor turistice.


143

• realizarea lucrarilor de constructie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fara a afecta habitatele si speciile de fauna(pasari);

Recomandari

• Respectarea graficului de lucrari in sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei;

• Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie;

• Desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare pentru a nu perturba speciile de pasari;

• Reducerea emisiilor de zgomot si vibratii, emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducerea prin utilizarea echipamentelor de lucru conform CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice;

• Inspectarea periodica a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de pasari identificate in zona;

• Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

• Circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf;

• Colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de pasari aflate in zona;

Se va respecta planul de monitorizare.

Toate aceste recomandari contribuie direct la reducerea semnificativa a potentialului impact negativ exercitat de proiect, asigurand astfel o buna incadrare in peisaj, cu un impact minim asupra biodiversitatii, in conformitate cu principiile de baza ale dezvoltarii durabile.

Conditii care trebuiesc respectate A). In timpul realizarii proiectului: a). conditii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romanesti sau comunitare), dupa caz managementul deseurilor generate pe amplasament in perioada de executie a lucrarilor se va realiza in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare;

• se interzice depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor de executie.

• colectarea si stocarea temporara a deseurilor se va face in spatii special amenajate; b). conditiile necesare a fi indeplinite in timpul organizarii de santier:

• organizarea de santier se va realize pe terenul detinut de titular, cu respectarea urmatoarelor cerinte:

pentru factorul de mediu aer: - se vor lua masuri pentru limitarea emisiilor de praf printr-o buna organizare de

santier, astfel incat sa se asigure respectarea prevederilor Ordinul MAPPM nr.


144

462/1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128/2002, privind incinerarea deseurilor si Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

- minimizarea emisiilor asociate surselor mobile se va asigura prin utilizarea vehiculelor corespunzatoare din punct de vedere tehnic

pentru factorul de mediu apa: - este interzisa depozitarea de materii prime, materiale, deseuri precum si stationarea

utilajelor in albia cursurilor de apa; - pe perioada executiei lucrarilor, reparatia utilajelor si a mijloacelor de transport se va

face in unitati specializate; - este interzisa deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata.

pentru factorul de mediu sol/subsol:

- se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare care corespund din punct de vedere tehnic normelor specifice;

- depozitarea provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse;

- refacerea solului (daca este cazul) in zonele unde acesta a fost afectat temporar prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta initial.

pentru gestionarea deseurilor: - gestionarea deseurilor se va realiza in conformitate cu prevederile legislatiei in

vigoare; - deseurile din constructii realizate sunt predate societatilor specializate; - in incinta organizarilor de santier vor fi amenajate zone speciale pentru depozitarea

temporara, pe categorii a deseurilor. Stocarea deseurilor se va face in recipienti adecvati tipului de deseu.

B). In timpul exploatarii: a) conditiile necesare a fi indeplinite in functie de prevederile actelor normative specifice: respectarea legislatiei in domeniu:

• managementul deseurilor generate pe amplasament in perioada de funtionare se va realiza in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare;

• se interzice depozitarea necontrolata a deseurilor generate din activitate; • colectarea si stocarea temporara a deseurilor generate din activitate se va face in

spatii special amenajate; • valorificarea/eliminarea deseurilor rezultate se va face prin intermediul unor societati

specializate autorizate. b) conditii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice, dupa caz:

• in cazul aparitiei unor scurgeri accidentale etc


145

c) respectarea normelor impuse prin legislatia specifica din domeniul calitatii aerului, managementul apei, managementul deseurilor, zgomot, protectia naturii:

• conform legislatiei in vigoare. C). In timpul inchiderii, dezafectarii, refacerii mediului si postinchidere: a) conditiile necesare a fi indeplinite la inchidere/dezafectare/demolare: b) conditii pentru refacerea starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului 10. O listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și

evaluările incluse în raport - Ciocarlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti. - Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca- Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romaniei, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti - Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5. - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean Mures, Marisia. Vol. 25. - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii. Acta Bot. Horti Buc. - Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din Romania. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Mihai Petrescu , Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008 - Petre Gastescu , Romulus Stiuca - Delta Dunarii: Rezervatie a biosferei, CD Press, 2000 *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie


146

-Bogdan O. et Niculescu E., 2006. Clima in Romania. In: Balteanu D., Badea L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. et Dumitrascu M. (edit.), Romania. Space, Society, Environment. Bucharest: The Publishing House of the Romanian Academy; -Bryant, E. A., 1991, Natural hazards by. Cambridge University Press, ISBN 0 521 37295 X, pag. 294 - Busuioc A., Caian M., Cheval S., Bojariu R., Boroneant C., Baciu M. et Dumitrescu Al., 2010. Variabilitatea si schimbarea climei in Romania, Bucuresti: Editura PRO Universitaria. - Busuioc A., Dumitrescu A., Baciu M., Cazacioc L. et Cheval S., 2010a. RCM performance in reproducing temperature and precipitation regime in Romania. Application for Banat and Oltenia Plains, Romanian Journal of Meteorology vol. 10, no 2, p. 1-19. - Carmen-Sofia DRAGOTA, Ines GRIGORESCU, Monica DUMITRASCU, M. DOROFTEI, 2013. Caracteristici ale variabilitatii si schimbarilor climatice in Romania, in Doroftei M. et Covaliov S. (ed.), "Manual de... Delta Dunarii" – Ghid pentru personalul de teren al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Garzii de Mediu, Editura Centrul de Informare si Dezvoltare Tehnologica Delta Dunarii, Tulcea, pag. 23-44; - Adina-Eliza Croitoru, Moldovan F.,2005, Vulnerability of Romanian territory to climatic hazards, Analele Universitatii de Vest din Timisoara, Seria Geografia, XV/2005, pag. 55-64 - Sandu I., Pescaru V., Poiana I., Geicu A., Candea I. et Tastea D. (edit.), 2008. Clima Romaniei. Bucuresti: Editura Academiei Romane *** 2007, IPCC Contribution of Working Group I to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Solomon S., Qin D., Manning M., Chen Z., Marquis M., Averyt K.B., Tignorand M., Miller H.L. (edit.), Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom and New York, USA. *** 2015, Ministerul Mediului si Schimbarile Climatice/Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN ROMANIA, ANUL 2014, Bucuresti– adresa online: *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007 - Consiliul Judetean Tulcea – PLAN STRATEGIC PENTRU TURISMUL DURABIL IN DELTA DUNARII ; - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii –RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII - Agentia Nationala pentru Protectia Mediului – RAPORT PRIVIND STADIUL PLANURILOR DE ACTIUNE PENTRU MEDIU LA NIVEL JUDETEAN SI REGIONAL *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare. *** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011 *** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania


147

*** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private *** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro *** www.mmediu.ro ***http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/RSM.2014.pdf/4dbde2ae-a7a4-43ef-8abc-67511d11715f Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Strategia Deltei Dunarii pentru perioada 2011-2015, Guvernul Romaniei Evaluator de mediu, ecolog Corina TROFIM

http://www.mmediu.ro/�

Documents

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA ... · in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. De asemnea, proiectul propus