Embed Size (px)
Citation preview
Raport semestrial privind starea
factorilor de mediu in Regiunea Vest
Timisoara 2011
Cuprins
1.STAREA DE CALITATE A AERULUI SI A PRECIPITATIILOR ....................................... 4 1.1. Calitatea aerului .................................................................................................................... 4 1.2. Calitatea precipitatiilor ......................................................................................................... 11
2.DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ............................................................ 13 3.DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII ..................................................................... 15 4. STAREA DE CALITATE A APELOR ............................................................................ 17
4.1 Ape de suprafaţă .................................................................................................................. 17 4.2 Ape uzate ............................................................................................................................. 33
5. GESTIUNEA DESEURILOR ........................................................................................ 43 6.STAREA DE CALITATE A SOLULUI ............................................................................ 46 7.CONSERVAREA NATURII SI A DIBERSITATII BIOLOGICE ....................................... 47 8. POLUARI ACCIDENTALE ............................................................................................ 51
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST SEMESTRUL I 2011
Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin - 27%, judetul Arad - 24% si judetul Hunedoara - 22%.
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.
Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul - lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în Munţii Şurianu. Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase
sodice din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă. Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi
munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
1.
1.STAREA DE CALITATE A AERULUI SI A PRECIPITATIILOR
1.1. Calitatea aerului
La nivelul Regiunii Vest s-a pus in funcţiune reteaua automată de monitorizare a calităţii aerului, parte componentă a Reţelei naţionale. Sunt instalate 20 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, care sunt localizate astfel:
3 staţii in judeţul Arad, localitatea Arad: fond urban
trafic/ industrie localitatea Nadlac:suburban/trafic
5 staţii in judetul Caraş Severin: 2 staţii fond industrial la Reşiţa şi Oţelu Roşu
1 staţie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 staţie fond trafic la Buchin 1 staţie EMEP , pe muntele Semenic
5 staţii in judeţul Hunedoara: 4 staţii fond industrial la Hunedoara,Călan,Vulcan si Deva
1 staţie fond urban la Deva 7 staţii in judeţul Timiş: 2 staţii trafic in Timişoara
1 staţie fond urban in Timişoara 2 staţii fond industrial in Timişoara si Lugoj 2 staţii fond suburban la Carani şi Moraviţa
Deci, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este
compusa din:
3 statii fond urban (judetele AR HD si TM) 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM) 3 statii de trafic (judetul CS si TM) 1 statie trafic/industrie (judetul AR) 1 statie fond urban/industrial (judetul AR) 1 statie fond semiurban/trafic ( judetul AR) 2 statii fond suburban (judetul TM) 1 statie EMEP (judetul CS)
Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare, amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului
In paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), PM 2,5, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10 automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen),parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen).
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametrii meteo.
Incepand cu luna august 2009 monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, in judetul Arad se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet.
Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile (STAS 12574/87) Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin zona Resita - 3 puncte ;
indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon;
- pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte);
Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (14). Monitorizarea calitatii aerului in judetul Hunedoara, conform STAS 12574/87,
a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet.
Depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 , in semestrul I 2011 nu s-au inregistrat la nici unul din indicatorii analizati.
In judetul Timis, determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in semestrul I 2011, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.
Tabelul 1.1.1 Situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul I al anului 2011
Nr. crt Indicat. UM
STAS 12574 sau O.M. 592
Nr. total probe
Nr. probe ce dep.
CMA/VL/praguri♦♦♦♦
Minima masurata
Maxima masurata
Conc medie
Obs.
1. NO2 mg/m3 STAS 12574 623 - 0.0 HD 0.011 HD 0.004 HD
2. SO2 mg/m3 “ 624 - 0.0 HD 0.012 HD 0.003 HD
3. NH3 mg/m3
“ 153 - 0.001 AR 0.010 HD 0.004 AR HD
9. Pulberi in suspensie
mg/m3 STAS 12574 846 - 0.022 HD 0.116 HD 0.066 HD
10. PM10 µµµµg/m3 O.M. 592 128 - 11.34 HD 45.88 HD 29.88 HD
11. Pulberi sedimentabile
g/m2/ luna
STAS 12574 202 - 1.84 AR 15.09 HD 5.965 AR
HD
Comparativ cu aceasi perioada a anului 2010, cand s-au inregistrat depasiri la
masurarea concentratiilor de pulberi sedimentabile, in semestrul I 2011 nu s-au inregistrat depasiri la nici unul din indicatorii monitorizati.
Info
rmat
ii pr
ivin
d fu
nctio
nare
a st
atiil
or a
utom
ate
de
mon
itori
zare
a c
alita
tii a
erul
ui
La
niv
elul
Reg
iuni
i Ves
t ret
eaua
aut
omat
a de
mon
itoriz
are
a ca
litat
ii ae
rulu
i est
e re
data
in ta
belu
l urm
ator
: Ta
bel 1
.1.2
Ret
eaua
aut
omat
a de
mon
itoriz
are
a ca
litat
ii ae
rulu
i din
Reg
iune
a V
est
Jude
t Lo
calit
ate/
Sta
tie
Tip
stat
ie
Pun
ct d
e pr
elev
are
Pol
uant
i ana
lizat
i
Ara
d A
rad/
AR
1 Tr
afic
/indu
strie
P
asaj
Mic
alac
a C
O, S
O2,
NO
, NO
2, N
Ox,
O3,
PM
10, P
M2.
5, B
TX
A
rad/
AR
2 U
rban
S
tr. F
luie
ras,
nr 1
0c C
oleg
iulu
i Teh
nic
de C
onst
rucţ
ii şi
Pro
tecţ
ia M
ediu
lui
CO
, SO
2, N
O, N
O2,
NO
x, O
3, P
M10
, PM
2.5.
BTX
N
adla
c/A
R3
Sub
urba
na/tr
afic
S
tr. D
orob
anti
FN
CO
, SO
2, N
O, N
O2,
NO
x, P
M10
, BTX
Car
as-
Sev
erin
R
esita
/CS
1 U
rban
S
ediu
l AP
M
CO
, SO
2, N
O, N
O2,
NO
x, O
3, P
M10
, Pb
O
telu
l Ros
u/C
S2
Indu
stria
l O
telu
l Ros
u C
O, S
O2,
NO
, NO
2, N
Ox,
O3,
PM
10, P
b
M
oldo
va N
oua/
CS
3 U
rban
/Tra
fic
Mol
dova
Nou
a S
O2,
BTX
, PM
10
B
uchi
n/C
S4
Traf
ic
Buc
hin
NO
2 C
O, S
O2
, ,B
TX
S
emen
ic/E
M2
Em
ep
Sem
enic
N
O2
SO
2 C
O O
3 B
enze
n To
luen
Etil
ben
zene
p-x
ilen
m-
xile
n o-
xile
n P
M10
gra
vim
etric
PM
10 a
ut n
efel
omet
ric
Hun
edoa
ra
Dev
a/H
D1
Urb
an
Str.
Car
pati
CO
, SO
2, N
O2,
NO
x, O
3, P
M10
, Pb,
C6H
6
D
eva/
HD
2 In
dust
rial
Cal
ea Z
aran
dulu
i C
O, S
O2,
NO
2, N
Ox,
O3,
PM
10, P
b, C
6H6
H
uned
oara
/HD
3 In
dust
rial
Str.
Bic
iclis
tilor
C
O, S
O2,
NO
2, N
Ox,
O3,
PM
10, P
b, C
6H6
C
alan
/HD
4 In
dust
rial
Str.
Fur
nalis
tulu
i C
O, S
O2,
NO
2, N
Ox,
O3,
PM
10, P
b, C
6H6
V
ulca
n/H
D5
Indu
stria
l B
-dul
Mih
ai V
iteaz
u , S
O2,
NO
2, N
Ox,
PM
10, P
b
Tim
is
Tim
isoa
ra/T
M1
Traf
ic
Cal
ea S
agul
ui
CO
, SO
2, N
O2,
O3,
PM
10, C
6H6,
Pb
Ti
mis
oara
/TM
2 U
rban
P
ta L
iber
tatii
C
O, S
O2,
NO
2, O
3, P
M10
, C6H
6
C
aran
i/TM
3 S
ubur
ban
C
O, S
O2,
NO
2, O
3, P
M2.
5, C
6H6,
Ti
mis
oara
/TM
4 In
dust
rial
Str.
I B
ulbu
ca
CO
, SO
2, N
O2,
O3,
PM
10, C
6H6
Ti
mis
oara
/TM
5 Tr
afic
C
alea
Ara
dulu
i C
O, S
O2,
NO
2, O
3, P
M10
, C6H
6
M
orav
ita/T
M6
Sub
urba
n M
orav
ita
SO
2, N
O2,
PM
10,C
OV
,CO
, Pb
Lu
goj/T
M7
Indu
stria
l Lu
goj
SO
2, N
O2,
PM
10, C
OV
In c
ontin
uare
pre
zent
am v
alor
ile c
once
ntra
tiilo
r med
ii se
mes
trial
e pe
ntru
pol
uant
ii m
onito
rizat
i in
stat
iile
auto
mat
e di
n R
egiu
nea
Ves
t
Tabe
l 1.1
.3.
Val
orile
con
cent
ratii
lor m
edii
sem
estri
ale
S
O2
µg/
m3
NO
2 µ
g/m
3 C
O µ
g/m
3 O
3 µg
/m3
Ben
zen
µg/m
3 P
M10
aut
omat
µg/
m3
Sta
tii
aut
omat
e
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Max
ima
m
ediil
or
luna
re
nr
depa
siri
Ara
d
A
R 1
p
asaj
Mic
alac
a 19
.50
febr
uarie
-
32.1
6 ia
nuar
ie
- 0.
653
ianu
arie
-
58.8
6 fe
brua
rie
- 5.
91
febr
uarie
-
35.7
9 fe
brua
rie
7VL
AR
2
str.
Flui
eras
18
.11
febr
uarie
-
17.7
6 ia
nuar
ie
- 0.
603
ianu
arie
-
74.9
5 iu
nie
3PT
- -
PM
2,5
35
.04
febr
uarie
-
AR
3
Nad
lac
11.3
5 m
artie
-
21.1
6 fe
brua
rie
- 1.
029
mar
tie
- -
- 7.
54
ianu
arie
-
20.3
5 ia
nuar
ie
-
Car
as S
ever
in
CS
1
AP
M
10.6
9 m
artie
-
22.4
6 fe
brua
rie
- 0.
55
ianu
arie
-
72.1
7 m
artie
-
- -
11.4
2
mar
tie
-
CS
2
Ote
lul R
osu
14.3
7 m
artie
-
20.5
2 fe
brua
rie
- 1.
93 m
ai
- 54
.56
april
ie
- -
- -
-
CS
3 M
oldo
va N
oua
31.8
7 ia
nuar
ie
1 -
- -
- -
- 7.
85
febr
uarie
-
32.3
5 m
ai
-
CS
4 B
uchi
n 21
.12
mar
tie
- 26
.33
febr
uarie
-
0.12
mai
-
- -
6.33
ia
nuar
ie
- 27
.68
febr
uarie
-
Hun
edoa
ra
HD
1
Dev
a st
r Car
pati
12.8
1 ia
nuar
ie
- 7.
46
mar
tie
- 1.
24
ianu
arie
-
38.3
4
mai
-
5.37
fe
brua
rie
- 22
.94
ianu
arie
-
HD
2
Dev
a C
alea
Za
rand
ului
11.2
9
iuni
e -
16.4
2 fe
brua
rie
- 0.
53
ianu
arie
-
30.9
8 ap
rilie
-
- -
45.5
6 ia
nuar
ie
-
HD
4
Hun
edoa
ra
9.77
iuni
e -
13.2
2 fe
brua
rie
- 0.
85
ianu
arie
-
63.6
6 m
artie
9
- -
40.6
6 fe
brua
rie
-
HD
5
Cal
an
15.5
8
iuni
e -
15.3
9 m
artie
-
3.06
ia
nuar
ie
- 3.
06
ianu
arie
-
- -
30.0
5 ia
nuar
ie
-
Tim
is
TM1
6.52
-
34.8
1 -
0.87
-
- -
8.72
-
40.5
9
20
Tim
isoa
ra,C
alea
S
agul
ui
ianu
arie
fe
brua
rie
febr
uarie
fe
brua
rie
april
ie
TM 2
Ti
mis
oara
, Pta
Li
berta
tii
8.52
m
artie
-
32.1
8 ia
nuar
ie
- 0.
57
febr
uarie
-
32.9
3
iuni
e -
4.20
ia
nuar
ie
- P
M2,
5
27.1
1
ianu
arie
-
TM3
Car
ani
13.8
0 fe
brua
rie
- 11
.43
febr
uarie
-
0.37
fe
brua
rie
- 63
.92
mai
-
4.43
fe
brua
rie
- 38
.43
febr
uarie
7
TM4
Tim
isoa
ra,s
tr. I
Bul
buca
10.0
1 ia
nuar
ie
- 26
.90
ianu
arie
-
0.53
fe
brua
rie
- 51
.68
april
ie
- 6.
33
ianu
arie
-
32.8
3 fe
brua
rie
4
TM5,
Ti
mis
oara
, C
alea
Ara
dulu
i
6.59
m
artie
-
31.7
1 fe
brua
rie
- 0.
92
febr
uarie
-
- -
5.56
ia
nuar
ie
- 38
.86
febr
uarie
11
TM6
Mor
avita
15
.74
ianu
arie
-
11.7
7 ia
nuar
ie
- 0.
87
febr
uarie
-
- -
6.09
fe
brua
rie
- 22
.42
febr
uarie
-
TM 7
Lu
goj
17.6
8 fe
brua
rie
- 28
.18
ianu
arie
-
- -
- -
5.74
ia
nuar
ie
- 29
.16
febr
uarie
1
In
sem
estru
l I 2
011,
s-a
u in
regi
stra
t dep
asiri
la s
tatii
le a
utom
ate
de m
onito
rizar
e a
calit
atii
aeru
lui l
a P
M10
– 5
0 de
pasi
ri al
e va
lorii
lim
ita (5
0 µg
/m3 co
nfor
m O
rd 5
92/2
002)
, com
para
tiv c
u ac
easi
per
ioad
a a
anul
ui 2
010
cand
s-a
u in
regi
stra
t 70
depa
siri
ale
valo
rii li
mita
. Dea
sem
enea
s-a
u in
regi
stra
t 12
depa
siri
la O
3
Evoluţie SO2 – maxima mediilor lunare - în perioada ianuarie-iunie 2010 -2011 la statiile automate din Regiunea Vest
Valorile înregistrate în perioada ianuarie-iunie 2011 si 2010 pentru SO2, în urma măsurătorilor realizate la statii s-au situat sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii ( 125 µg/mc ), conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002. Valoarea maximă zilnică înregistrată în semestrul I 2011, la staţia CS3 a fost de 31.87 µg/m3 in luna ianuarie. Evoluţie NO2 – maxima mediilor lunare- în perioada ianuarie-iunie 2010 si 2011
Valorile înregistrate în perioada ianuarie-iunie 2011 pentru NO2, în urma măsurătorilor realizate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002 ( limita an = 40 µg/m3 ). Evoluţia CO – maxima mediilor lunare - în perioada ianuarie –iunie 2011 si 2010
Maxima mediilor lunare înregistrate în perioada ianuarie-iunie 2011 pentru CO, în urma măsurătorilor la staţiile automate s-au situat sub valorile admise de către OM 592/2002 ( limita la 8 h =10 mg/mc ). Evoluţia O3 – maxima mediilor lunare în perioada ianuarie – iunie 2011 si 2010.
Maxima mediilor lunare înregistrate pentru ozon în urma măsurătorilor realizate la staţii în perioada ianuarie -iunie 2011 au fost scăzute. Nu s-au semnalat depăşiri ale pragului de alertă de 240 µg/mc şi nici ale pragului de informare de 180 µg/mc - medie orară admise de catre OM 592/2002..
În medie, cele mai ridicate valori ale concentratiei de ozon s-au înregistrat în perioada martie-iunie, perioadă cu temperaturi mai crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului. Evoluţia PM 10 - maxima mediilor în perioada ianuarie-iunie 2011 si 2010.
În semestrul I 2011, la PM 10 măsurat automat au fost înregistrate 50 depăşiri peste limita zilnică de 50 µg/mc, impusă de ordinul 592/2002, la nivel de regiune.
Valoarea maximă înregistrată a fost de 201.87 µg/mc la staţia AR1in luna ianuarie. 1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR
In semestrul I al anului 2011, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 251 de probe de precipitatii: 50 din judetul Arad, 124 din judetul Caras Severin, 40 in judetul Hunedoara, 37 din judetul Timis.
Tabelul 1.2. Calitatea precipitatiilor din sem I 2011 in Regiunea Vest
INDICATORUL INTERVALUL
- pH 4,33 (CS) – 10.62(CS) - aciditate, mEq/l 50 (CS) – 600 (CS) - alcalinitate, mEq/l 0.0573(TM) – 1850(CS) -conductivitate, µS/cm 0.0 (CS) – 531 (TM) - sulfati, mg/l 0,0 (CS TM) –67(TM) - azotati, mg/l 0,008 (HD) – 10.76 (CS) - azotiti, mg/l 0,008 (CS HD) – 4.091 (CS) - cloruri, mg/l 0,0 (TM) – 34.08(CS) - amoniu, mg/l 0,0 (CS TM) – 14.05(CS) - ioni de calciu, mg/l 0,21 (TM) – 32.06 (CS) - ioni de magneziu, mg/l 0,13 (TM) – 12.48(CS) - ioni de sodiu, mg/l 0,16(CS) – 21.50(CS) - ioni de potasiu, mg/l 0,03(CS) – 5.50 (CS) - duritate,oGermane 0.35(TM) – 37(TM) - reziduu fix la 105oC 17(TM) – 178(TM) - suspensii totale, mg/l 4(TM) – 136(TM)
S-a inregistrat un numar de 19 probe cu pH mai mic de 5,6, majoritatea in zona Semenic, judetul Caras-Severin.
In regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective.
Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati.
Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.
2.DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afecteaza starea biologica si psihologica a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o actiune de durata, este suparator pentru om producand leziuni ale organului auditiv. Sursele de poluare fonica sunt: traficul auto, feroviar si aerian; activitatile din constructii; zgomotul social (echipamente electrice si electronice, zgomotul generat de copii, de vecini).
La efectuarea masuratorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238.
Tabelul 2.1. Masuratori sonometrice efectuate in perioada ianuarie-iunie 2011 la nivelul Regiunii Vest:
Raportarea s-a facut fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima
admisa In concluzie, la nivelul Regiunii Vest, in semestrul I al anului 2011, se observa o tendinta de depasire a zgomotului in intersectiile si pietele din aglomerarile urbane ale tuturor judetelor. In aceasta perioada s-au efectuat masuratori de zgomot la solicitarea unor societati, a unor institutii si a GNM in urma sesizarilor, masuratori care se regasesc in tabelul de mai jos.
Luna Nr masuratori
CMA (dB)
Maxima masurata (dB)
Depasirea in % fata de CMA
Categorie (strada)
Judetul Arad ianuarie 9 70 92,5 32,1 Str. Voinicilor – posta februarie 9 70 90,1 28,7 Str. Voinicilor – posta martie 9 70 87,9 25,6 Centura Subcetate 1 aprilie 9 70 92,4 32,0 Subcetate 2 – intersectie mai 9 70 93,0 32,8 Centura Subcetate 1 iunie 9 65 85,9 32,2 P-ta Mihai Viteazul (Limita de incinta) Judetul Caras-Severin ianuarie 39 70 91.0 30,0 Microraion III” Resita februarie 39 70 79,5 13,7 Microraion III” Resita martie 38 70 95.0 35,7 Microraion III” Resita aprilie 39 70 90.6 29,4 Microraion III” Resita mai 38 70 96,0 37,1 Microraion III” Resita iunie 39 90 90,2 36,6 Parcaje auto - Carrefour Judetul Hunedoara ianuarie 46 75-85 95,6 12,5 Deva – variantă trafic rutier februarie 46 75-85 94,3 10,9 Deva – variantă trafic rutier martie 46 75-85 97,8 15,1 Deva – variantă trafic rutier aprilie 46 75-85 97,4 14,6 Deva – varianta trafic rutier mai 46 65 97,6 50,1 Hunedoara – Piata Obor iunie 46 75-85 98,4 15,7 Deva – variantă trafic rutier Judetul Timis
ianuarie 4 65 65.5 0,8 S.C.CONTINENTALAUTOMOTIVEPRODUCTS S.R.L.
februarie 5 65 70,3 8,1 S.C.CONTINENTALAUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L martie 17 65 78,2 20,3 S.C CONTINENTALAUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L aprilie 16 50 69.1 38,2 Timisoara, intersectie C.Sagului cu Str.A.Ipatescu
mai 7 40 74,2 85,5 SannicolauMare, Calea lui Traian nr.2 SCFUNCTIONARGAMMINGSRL
iunie 16 50 80 60,0 Lugoj, intersectia Str. Banatului cu Str. Cuza-Voda
Tabelul .2.2. Masuratori totale de zgomot si la sesizari efectuate in Regiunea Vest in semestrul I 2011
JUDETUL
Numar masurători
Numar masuratori la sesizari I II III IV V VI
Maxima masurată (dB)
Depasiri %
Procente sesizari din total masuratori
Sesizari rezolvate %
ARAD 54 0 0 0 0 0 0 93,0 92,59 CARAS-SEVERIN
234 0 0 0 0 0 0 96,0 93,16
HUNEDOARA 276 0 0 0 0 0 0 98,4 20,65 TIMIS 65 1 5 4 7 6 8 80 62,5 47,69 100 REGIUNEA VEST
629 31 4.93 100
3.DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII Radioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele
unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificială (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin reactii nucleare).
Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie.
Monitorizarea radioactivitatii mediului se realizeaza conform Ordinului MAPM nr.338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu si calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron. Monitorizarea se efectueaza in cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivitatii din cadrul agentiilor pentru protectia mediului judetene – Serviciul Monitoring, Sinteza ai Coordonare, statii ce fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului si Padurilor.
Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) masurari imediate Sem. I, 2011
Statia RA........ ianuarie februarie martie aprilie mai iunie Statia RA Arad asp 02 - 07 1.91±0.04 2.09±0.05 3.09±0.07 4.67±0.10 4.17 1.42±0.03 asp 08 - 13 1.86±0.04 1.77±0.04 1.28±0.03 0.98±0.02 1.15 0.60±0.02 Statia RA Caras-Severin
asp 02 - 07 3.48 2.44 2.44 2.40 3.20 3.26 asp 08 - 13 2.87 1.75 1.17 0.80 1.10 1.22 Statia RA Hunedoara
asp 02 - 07 2,61 2,11 1,9 2,0 3,41 3.01
asp 08 - 13 2,29 1,79 1,1 0,7 1,02 0.99
Statia RA Timis
asp. 02 - 07 5,45 4.30 4.26 5.59 5,76 7,10 asp 08 -12 4,69 3.40 2.58 2.01 1,97 2,28
Valorile masuratorilor imediate inregistrate in semestrul I al anului 2011 nu depasesc nivelul de atentionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002. Tab.nr.3.2. Debitul dozei gamma in aer - medii lunare (MicroGy/h) sem. l, 2010
Statia ianuarie februarie martie aprilie mai iunie Statia RA. Arad 0.078 0.080 0.087 0.097 0.099 0.079
Statia RA Caras-Severin
0.118 0.121 0.104 0.093 0.092 0.090
Statia RA Hunedoara 0,090 0,089 0,082 0.080 0,080 0.084
S.RA Timis 0,129 0.128 0,113 0.105 0,105 0,101 Mediile lunare inregistrate in semestrul I 2011 nu au depasit limita de atenţionare de 0.250 µGy/h conform Ord.338/2002.
Tab.nr.3.3. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ), sem. I, 2011
Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad 1.70±0.19 1.8±0.20 1.4±0.18 1.8±0.2 <1.6 0.44±0.13
Statia RA Caras-Severin
0,90 <0.95 <0.97 3.20 2.30 <1.48
Statia RA Hunedoara 0,91 1,02 1,52 1,62 0,82 1.32
Staţia RA Timis 0,58 2.0 2.02 2.52 2,30 1,55
Valorile medii lunare ale depunerilor atmosferice masurate in semestrul I 2011 s-au situat sub limita de atenţionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002.
Tab.nr.3.4. Apa bruta – Activitati specifice β globale medii lunare Bq/m3 sem. l, 2011 Statia RA...... ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
Statia RA. Arad 330.20±51.20 334.2±52.3 282.9±49.4 244.4±45.47 < 210.7 136.5±40.5
4 Statia RA Caras-Severin
<0.26 <0.26 <0.26 <0.26 0.35 <0.26
Statia RA Hunedoara 564 572,5 753,8 729,1 557,2 459.9
Statia RA Timis 0,58 0.58 0.65 0.49 0,43 0,39
Valorile medii lunare inregistrate in semestrul I al anului 2011 nu au depăşit limita de atentionare de 2000 Bq/m3 conform Ord. 338/2002.
Probele de vegetatie spontana, sol necultivat si apa potabila, n-au fost analizeaza in ianuarie-iunie. Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in semestrul I 2011 nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2010 si se situeaza sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte
4. STAREA DE CALITATE A APELOR 4.1 Ape de suprafaţă JUDETUL ARAD
In judeţul Arad exista două bazine hidrografice importante: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb.
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni de control:
secţiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş; secţiuni de ordinul II:
pe canalul Mureş Mort – amonte confluenţă râul Mureş; pe canalul Ier – la ieşirea din ţară – Turnu; Petriş; Pârâul Mare – Dorgoş;
Calitatea apelor de suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:
râul Crişul Alb - Gurahonţ, Ineu, Vărşand; Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti; Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş; Valea Hălmăgel – Sârbi; Tăcăşele – Avram Iancu; Negrişoara – amonte Neagra; Cigher – Zărand; Musteşti – Bonţeşti; Gut – Şicula; Sodom – Seleuş; Matca – Zărand; Valea Nouă Chişer – Sintea fermă; Beliu – Cermei – Tăut; Teuz – Tămaşda.
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri Oradea în semestrul I 2011, in subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat prin 3 secţiuni de control amplasate pe cursul principal şi 17 secţiuni de control pe cursuri secundare de apă. Starea de calitate a apelor in semestrul I 2011 este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1. si 4.1.2. Tabelul .4.1.1 Râul Crişul Alb
Nr. crt
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate
luni RO Nutrienţi Salinitate
Poluanti toxici
Alti indicatori
Indicatori depasiti
1. Crişul Alb Vărşand
I II I I I II - II I I I II II - III I II I II II - IV I I I I II - V I I II II I I VI I I I II II -
2.
Hălmăgel Sârbi
I I I I I II - II - - - - - - III - - - - - - IV I I I I II -
V I I I I II - VI - - - - - -
3. Canalul Morilor Vărşand
I II II III - - Rez. = 797 mg/l
II II I II - - - III II II IV - - Reziduu
1117mg/l IV II II II - - - V
II III III - -
CCO –Cr = 29 mg/l, P-PO4= 1,086 mg/l, Ptot= 1,234
mg/l VI
IV V III - -
OD=1.8 mgO/l CCO-Cr =28
mgO/l N-NH4 =8.92
mgN/l Ntot =10.14
mgN/l P-PO4 =2.10
mgP/l Ptot =2.86
mgP/l Rez =798 mg/l
4.
Crişul Alb Gurahonţ
I - - - - - - II - - - - - - III I I I - - - IV - - - - - - V I I I - - - VI I I I - - -
5.
Crişul Alb Ineu
I - - - - - - II - - - - - - III I I I - - - IV - - - - - - V I I I - - - VI I I I - - -
6.
Canalul Morilor Seleuş
I - - - - - - II - - - - - - III II I I - - - IV - - - - - - V I I I - - - VI II I I - - -
7.
Sebiş Sebiş
I - - - - - - II - - - - - - III I I I - - - IV - - - - - - V I I I - - - VI I I I - - -
8.
Gut Şicula
I - - - - - - II - - - - - - III II I I - - - IV - - - - - - V II I I - - - VI III I I - - OD=5.6 mg
O/l 9. Cigher Zărand I - - - - - -
II - - - - - -
III II I I - - - IV - - - - - - V I II I - - - VI I II I - - -
10.
Matca Zărand-Seleuş
I - - - - - - II - - - - - - III II II I - - - IV - - - - - - V I II II - - - VI I III II - - N-NO2=0.146
mg N/l 11.
Teuz Tămaşda
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV II I I - - - V II I I - - - VI II I I - - -
12.
Canalul Cermei Beliu-Tauţ
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV I I I - - - V - - - - - - VI - - - - - -
13.
Sebiş Prăjeşti
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV - - - - - - V I I I I II - VI I I I I II
14.
Tăcăşele Avram I.
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV - - - - - - V I I I - - - VI II I I - - -
15.
Canalul Beliu-Tauţ
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV - - - - - - V - - - - - - VI II I I - - -
16.
Beliu Beliu-Tauţ
I - - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV - - - - - - V I II I - - - VI - - - - - -
Râul Mureş Rezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate.
C.2. Regimului oxigenului:
In secţiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de oxigen se prezintă astfel:
in secţiunile Arad, Nădlac şi Şoimoş calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a II–a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr.
in secţiunile Arad, Nădlac, Săvârşin şi Şoimoş calitatea apei s-a încadrat în limitele clasei a III –a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr (la Nădlac şi CCOMn), dar si in limitele clasei I de calitate, ne fiind înregistrate depăşiri. In secţiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel:
Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi următorii indicatori: CBO5, CCOCr .
Pe Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi următorii indicatori: CBO5, CCOCr , oxigen dizolvat.
În secţiunile Petriş, Pârâul Mare şi Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr.
În secţiunea Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I, înregistrându-se depăşire la CBO5.
În secţiunea Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr. C.3. Regim de nutrienţi:
În secţiunile Arad, Nădlac şi Şoimoş calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II–a de calitate, fiind depăşiţi azotiţii.
Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a de calitate, înregistrându-se depăşiri mari la NO2, P, PO4, NH4, N, NO3.
În secţiunea Mureţ Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a, înregistrându-se depăşiri mari la NH4, P, PO4, NO2, N.
Compuşii azotului există în mod natural în ape şi apar în concentraţii mai ridicate ca urmare a poluării difuze din agricultură, a deversărilor de ape urbane şi din sectorul zootehnic:
În secţiunea Arad calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a, înregistrându-se depăşiri la azotiţi, azot total, azotaţi şi clorofilă.
În secţiunea Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a, înregistrându-se depăşiri la azotiţi, azot total şi clorofilă.
În secţiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în clasa a II-a de calitate, fiind depăşiţi azotiţii, azotul total şi azotaţii.
Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, înregistrându-se depăşiri foarte mari la NO2, PO4, P, NH4 şi N.
În secţiunea Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a, înregistrându-se depăşiri foarte mari la PO4, NH4, P, N, NO2.
Pe Canal Cutas Mureş la Pecica calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, înregistrându-se depăşiri foarte mari la PO4, P,N, NH4 şi NO2.
La Petriş calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; s-au înregistrat depăşiri la NO2.
La Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I. La Milova calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; s-au înregistrat depăşiri la P.
La Pârâul Mare calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a; s-au înregistrat depăşiri la NO2, P şi PO4.
La Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a; s-au înregistrat depăşiri la NO2, NH4 şi N. C.4. Salinitatea:
In sem I 2011 s-a constatat urmatoarele: În secţiunea Nădlac apa corespunde clasei I de calitate si clasei II, înregistrându-
se depăşiri la cloruri, calciu şi magneziu, sodiu, sulfati În secţiunile Arad, Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei corespunde clasei I (s-a
analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit). În secţiunile Canal Ier şi Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a IV-a si a
III-a (s-a analizat doar reziduul fix) În secţiunile Petriş, Pârâul Mare, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I
(s-a analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit). C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală: Pe parcursul sem I 2011 s-a constatat ca in secţiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei I si II si s-au înregistrat depăşiri la mangan, plumb, fier şi bariu, nichel C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi:
În secţiunea Nădlac calitatea apei in semestrul I 2011 s-a încadrat în limitele claselor a II-a, a III-a înregistrându-se depăşire la fenoli
In sem I 2011, in secţiunile Arad, Nădlac, Şoimoş, Săvârşin, pe Canal Ier şi la Pârâul Mare calitatea apei s-a încadrat în limitele claselor I si a II-a, înregistrându-se depăşire la fenoli.
La Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a III-a si II, înregistrându-se depăşire la fenoli.
În secţiunile Petriş, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I; nu s-au înregistrat depăşiri JUDETUL CARAS SEVERIN Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent şi o secţiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea. In semestrul I 2011, calitatea apei a fost urmarita in 32 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa. Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului nr. 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi afluenţi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate.
Tabelul 4.1.2. - Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent – sem. I 2011 Nr crt
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate
luni RO Nutrienţi Salinitate
Poluanti toxici
Alti Ind.
Gen.
1. Pârâul Rece Am.cf.Hididel
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
2 Timiş Sadova
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
3 Timiş Av.cf.Potoc
I I I I I - I II I I II - - II III I I I - - I IV I I I - - I V I I I - - I IV I I - - - I
4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I
IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
5 Bistra Mărului Crâşma
I - - - - - - II - - - - - - III I I I I I I IV I I I I I I V I I I I I I VI - - - - - -
6 Bistra Obreja
I I I I I - I II I I - - - I III I I I - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI I I - - - I
7 Bârzava Crivaia
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
8 Secul Am.cf.Bârzava
I I I I I - I II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
9 Bârzava Moniom
I II II I II - II II II II I - - II III I II I - - II IV II II I - - II V II II I - - II VI I II - - - II
10 Bârzava Am.cf.Fizeş
I II II I I - II II II II I - - II III II III I - - III IV II III I - - III V II II I - - II
VI I II - - - II
11 Caraş Caraşova
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
12 Nermed Am.cf.Gelug
I I I I I - I II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V I I II - - II
VI - - - - - -
13 Gârlişte Am.cf.Caraş
I I I I I - I II I I - - - I III I I I - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI I I - - - I
14 Jitin Am.cf.Caraş
I I I I I - I II I I - - - I III I I I - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI II I - - - II
15 Oraviţa Am.cf.Lişava
I I I II I - II II I I - - - I III II I I - - II IV I I - - - I V I I I - - I VI II I - - - II
16 Lişava Am.cf.Caraş
I I II II I - II II I I - - - I III I I - - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI I I - - - I
17 Caraş Vărădia
I II I I I - II II - - - - - - III I I I - - I IV V I I I - - I VI - - - - - -
18 Ciclova Am. Ciclova Română
I I I II I - II II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V II I I - - II VI - - - - - -
19 Nera Pătaş
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
20 Prigor Am.loc.Putna
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
21 Nera Bozovici I I I I I - I II - - - - - -
III I I I - - I IV - - - - - - V I I I - - I VI
22 Steier Am.cf.Miniş
I I I I I - I II I I - - - I III I I I - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI I I - - - I
23 Miniş Am.cf.Tăria
I I I I I - I II I I - - - I III I I I - - I IV I I - - - I V I I I - - I VI II I - - - II
24 Beu Am. păstrăvăria Bei
I I I II I - II II - - - - - - III I I I I - I IV V I I I - - I VI - - - - - -
25 Nera Sasca Montană
I I I I I I I II - - - - - - III I I I I I I IV I I I I - I V I I I - - I VI I I I - - I
26
Nera Naidăş
I II I I I I I I III - - - - - - IV I I I I I I V - - - - - - VI I I I I I I
27 Globul Am.cf. Slătinic
I I I I I - I II I - - I - I III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI I - - - - I
28 Belareca Am.cf.Cerna
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
29 Cerna Topleţ
I I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I I - I VI - - - - - -
30
Valea Mare Am.priză captare Orsova
I - - - - - - II - - - - - - III I I I I I I IV I I I I I I V I I I I - I VI - - - - - -
31 Dragostele Am.cf.
Berzeasca
I I I I I - I II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
32
Valea Mare Am.cf. Boşneag
I I I I I - I II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
JUDETUL HUNEDOARA Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaţă in semestrul I 2011, se prezintă astfel:
• bazinul hidrografic Mureş - Tabelul. 4.1.3 Nr. Crt.
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate
luni RO Nutrienţi Salinitate Poluanti toxici Alti indicatori
chimici 1.
Mureş Branisca
I I II I I I II I I II - - - III I II - - - IV I I I - I V I II - - - VI I I I - I
2.
Oraştie Oraştie
I I I I I I II I I - - I III I I - - - IV I I I - I V I II - - - VI II I I - I
3.
Cerna Săntuhalm
I I I I I I II II I - I III II II - - - IV II II I - I V - - - - - VI II III I - I
4.
Strei Petreni
I I I I I I II I I - - I III I I - - - IV I I I - I V I I - - - VI I I I - I
5.
Geoagiu Geoagiu
I I I I I - II I I I - - III I I - - - IV II I I - I V I I - - - VI I I I - I
6.
Certej Bârsau
I I I III V(Cd,Mn,Ni,Zn) I II I I - - - III I II - - - IV II I III - I V I I - - - VI I I IV - I
7.
Bărbat priza Hunedoara
I I I I I I II I I I - I III I I I I I IV I I I I I V I I I I I VI I I I I I
8, Râul Mare priza Deva
I I I I I I II I I I - I III I I I I I IV I I I I I
V I I I I I VI I I I I I
9.
Galbena Haţeg
I I I I I I II I I - - I III I I - - - IV I I I - I V I I - - - VI II II I - I
10.
Cerna Topliţa
I - - - - - II I I I I III - - - - - IV I I I - I V VI I I I - I
11. Strei
Baru
I - - - - - II I I I I III - - - - - IV I I I - I V VI
12.
Geoagiu Balşa
I - - - - - II I I I I III - - - - - IV I II I - I V VI I I I - I
13.
Lac Faerag pr. Certej
I - - - - - II I I I I III - - - - - IV - - - - - V VI I I I - I
14.
Peştişele priza Ghelari
I - - - - - II I I I I III - - - - - IV - - - - - V VI I I I - I
15.
Ardeu Bozeş
I - - - - - II I I I - I III - - - - - IV I I I - I V VI I I II - I
16.
Sârbi Sârbi
I - - - - - II II II I - - III - - - - - IV I I I - I V VI I I I - I
17.
Boholt Şoimuş
I - - - - - II II II I - I III - - - - - IV II I I - I V VI II II II - I
18.
Sibişel pr.Orăştie
I - - - - - II I I I - I III IV I I I I I V - - - - - VI - - - - -
19. Valea Luncanilo pr. Boşorod I - - - - -
II I I I - I
r III - - - - - IV - - - - - V VI I I I - I
20.
Zlata Gura Zlata
I - - - - - II I I I - I III - - - - - IV I I I - I V VI I I I - I
21.
Peştiş Nandru
I - - - - - II I I I - I III - - - - - IV I I I - I V - - - - - VI I I I - I
22.
Şăcămaş Şăcămaş
I - - - - - II I I I - I III - - - - - IV I I I - I V VI I I I - I
23.
Vaidei am. Confl.
I - - - - - II - - - - - III - - - - - IV II II II - I V VI
24.
Raul Mare Nalati Vad
I - - - - - II - - - - - III - - - - - IV I I I - I V - - - - - VI - - - - -
25.
Raul Mare Santamaria Orlea
I - - - - - II - - - - - III - - - - - IV I I I - I V - - - - - VI - - - - -
26.
Valea Morii
compl. Carstic Ciclovina
I - - - - - II - - - - - III - - - - - IV - - - - - V I I I I I VI - - - - -
27.
Caian Caian
I - - - - - II - - - - - III - - - - - IV - - - - - V I I I I I VI - - - - -
• bazinul hidrografic Criş - Tab.nr. 4.1.4 Nr. Crt.
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate
luni RO Nutrienţi Salinit. Poluanti
toxici Alti indicat. chimici
Ind. Caract.
1. Crişul Alb Dragu-Brad I I I I - - - II - - - - - III I I I - - - IV - - - - - V I I I - - - VI
2. Crişul Alb Crişcior I I I I I II II I I I I II III - - - - - IV I I I I II - V II I I I II - VI
3. Crişul Alb Baia de Criş I I I I - - - II I I I - - - III - - - - - IV I I I - - - V II I I - - - VI
4. Rabiţa Am.Rabiţa I I I I - - - II - - - - - III - - - - - IV I I I - - - V I I I - - - VI
5. V. Znil Capt. Baia De Cris
I I
I I I II -
II - - - - - III - - - - - IV I I I I II - V I I I I II - VI
• bazinul hidrografic Jiu - Tabelul 4.1.5
Nr. Crt. Râul Secţiunea luni R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală
1
Jiul de Est Livezeni I I I I I II I I I I III I I I IV I I I V I I I I VI fb fb fb
2
Jiul de Vest Iscroni I I I I I II - - - - III I I I I IV I I I I V - - - - VI - - - -
3
Jiul de Est Petroşani I I I I I II I I I I III I I I IV I I I V I I I I VI fb fb fb
4
Taia amonte priza I I I I I II I I I I III I I I I IV I I I I V I I I I
VI fb fb fb fb
5
Jieţ amonte priza I I I I I II I I I I III I I I I IV I I I I V I I I I VI fb fb fb fb
6
Polatişte amonte priza I I I I I II I I I I III I I I I IV I I I I V I I I I VI fb fb fb fb
7
Izvorul amonte priza I I I I I II I I I I III I I I I IV I I I I V I I I I VI fb fb fb fb
8
Jiul de Est Amonte loc. Cimpa I I I I I II - - - - III I I I I IV I I I I V - - - - VI
9
Jiul de Vest amonte confl. Rostoveanu
I - - - - II - - - - III I I I I IV I I I I V I I I I VI
10
Jiul de Vest aval confluenta Braia I - - - - II - - - - III I I I I IV I I I I V I I I I VI - - - -
11
Buta amonte priza I - - - -
II - - - - III I I I I IV I I I I
V I I I I
VI - - - -
12
Buta aval priza I - - - - II - - - - III I I I I IV I I I I V I I I I VI - - - -
JUDETUL TIMIS Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca, sunt urmatoarele :
Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega,
Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova
In semestrul I 2011, în judeţ au fost în urmărire un număr de 27 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al Direcţiei Apelor Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. In semestrul I 2011 calitatea apei râurilor din judeţul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-V, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe. Tabelul. 4.1.6. - Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş, sem.I 2011 Nr crt
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate
luni Regim Oxigen
Nutrienti Salinitate
Poluanti specifici
Alti indicat. chimici
General
1. Bega Luncani
I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I I - I VI - - - - - -
2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea
I I I I - I II - - - - - - III I I I I - I IV - - - - - - V I I I - - I VI - - - - - -
3 Cladova Am.loc. Cladova
- - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV II I I - - II V III I II - - III VI - - - - - -
4 Bega Balinţ
II I I - - II II - I - - - I III I I I - - I
IV I - - - - I V I I I - - I VI - II - - - II
5 Săraz Loc. Saceni
- - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV III II I - - III
V SEC
VI - - - - - -
6 Biniş Coştei –Ţipari
- - - - - - II - - - - - - III - - - - - - IV - - - - - - V SEC VI - - - - - -
7 Bega Am.Timişoara
II I I II II II II I I I I II II III II I I I I II IV I I I I I I V I I I I I I VI I I I I I I
8 Bega Otelec
II III I I II III II II II I I II II III II II I I II II IV III III I II I III V III III I I II III VI II III I II II III
9 Bega Veche Pişchia
I II II I - II II - - - - - - III II II II - - II IV - - - - - - V II II II - - II VI - - - - - -
10 Apa Mare Av.cf.Slatina
II II II I - II II - - - - - - III II II II - - II IV II I - - - II V III II II - - III VI
11 Apa Mare Becicherecu Mic
II II II I - II II II II - - - II III II II II - - II IV II II - - - II V II II II - - II VI II I - - - II
12 Bega Veche
Sânmihaiu German
II I I I - II II II II - - - II III II II II - - II IV II I - - - II V III II III - - III
VI IV II - - - IV
13 Bega Veche Cenei
II II II I - II II II II - - - II III II II III - - III IV III II - - - III V II II III - - III VI II I - - - II
14 Nădrag Am.cf.Timiş
I I I I - I II - - - - - - III I I I - - I IV - - - - - - V I I I - - I VI I - - - - I
15 Spaia Am.cf.Timiş
II II I II - II II - - - - - - III IV IV I - - IV IV II I - - - II V II II I - - II VI IV IV - - - IV
16 Timiş Lugoj I I I I II II
II I I I I II II III I I I I I I IV I I I I I I V I I I I I I VI II II I I II II
17 Timiş Am.cf.Timişana
I I I II - II II I I - - - I III I II I - - II IV I I - - - I V I I I - - I VI II III - - - III
18 Şurgani Chevereş
II II II I - II II II III - - - III III III IV II - - IV IV IV IV - - - IV V I I I - - I VI III IV - - - IV
19 Pogăniş Otveşti
II I I II - II II - - - - - - III II II I - - II IV II I - - - II V II I I - - II VI II II - - - II
20 Timiş Şag
I I I I - I II I I - - - I III I I I II - II IV I I - - - I V II I I I - II VI II I - - - II
21
Lanca Birda Am.loc.Ghilad
II II II I - II II I II - - - II III III II II - - III IV II II - - - II V III II II - - III VI III II - - - III
22 Timiş Grăniceri
II I I I - II II II I I II - II III I I I II - II IV I I I I - I V I I I I - I VI II II I II - II
23
Moraviţa Moraviţa
II II II I - II II I II - - - II III III II II - - III IV II I - - - II V II I II - - II VI III II - - - III
24 Birdanca Am.cf.Bârzava
II II I I - II II III II II I - - II IV II II - - - II V II II I - - II VI III II - - - III
25
Bârzava Partoş
II III I II - III II II II - - - II III III III II - - III IV III III II - - III V IV IV II - - IV VI III IV II - - IV
26
Aranca Am.Sânnicolau
II II III I - III II II II - - - II III II II III - - III IV III I - - - III V III II III - - III
VI III II - - - III
27
Aranca Valcani
II II III I - III II II II - - - II III II II III - - III IV III II - - - III V III II III - - III VI IV III - - - IV
4.2 Ape uzate
Monitorizarea calităţii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de laboratoarele: APM-uri si de către agenţii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terţi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obţinute în urma analizelor. Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faţă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staţiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaţii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată. Din interpretarea rezultatelor (conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi. JUDETUL ARAD S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeţele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:
Tabe
lul 4
.2.1
Ape
uza
te -
indi
cato
ri de
pasi
ti pe
sem
estru
l I 2
011
AR
Uni
tate
a Lo
calit
atea
R
ecep
tor
Pro
fil /
activ
.
Indi
cato
ri
depă
şiţi
(m
g/l),
ia
nuar
ie
Indi
cato
ri
depă
şiţi
(m
g/l),
fe
brua
rie
Indi
cato
ri
depă
şiţi
(m
g/l),
mar
tie
Indi
cato
ri
depă
şiţi
( m
g/l),
a
prili
e
Indi
cato
ri
depă
şiţi
( m
g/l),
m
ai
Indi
cato
ri
depă
şiţi
(m
g/l),
iu
nie
COMPANIA DE APĂ ARAD SA
AR
AD
S
.E./
jud.
Ara
d M
UR
EŞ
A
pă,c
anal
po
pula
ţie
nu s
unt
depa
siri
nu s
unt
depa
siri
N
u su
nt d
epăş
iri
N
u su
nt
depă
şiri
N
H4:
14,
05/2
=
7,02
5 C
BO
5:
36,6
2/25
=
1,46
P
/1 :
3,31
4/1
= 3,
314
PE
CIC
A S
.E.
A
RA
D
MU
RE
Ş
Apă
,can
al
popu
laţie
N
H4:
56,
6/30
=
1,89
-
NH
4: 6
6,45
/30
= 2,
215
N
H4:
51,
1/30
=
1,7
ZON
A I
ND
. N
V
S.E
. / A
RA
D
MU
RE
Ş
MO
RT
M
UR
EŞ
Pro
ducţ
ie
dom
eniu
l ind
ustri
ei
alim
enta
re
NH
4: 4
2,5/
30 =
1,
42
Det
erge
nti:
2,19
/0,5
=
4,38
NH
4: 4
7,1/
30
= 1,
57
Ext
ract
ibile
: 23
,4/2
0 =
1,17
D
eter
gent
i: 2,
2616
/0,5
=
4,52
NH
4: 8
5,75
/30
= 2,
86
Det
erge
nti:
2,05
51/0
,5 =
4,
11
NH
4: 9
7,55
/30
= 3,
25
Det
erge
nti:
2,47
9/0,
5 =
4,95
8
NH
4: 9
3,6/
30 =
3,
12
CB
O5:
28
4,5/
200=
1,
42
CC
OC
r: 51
8,5/
500=
1,
04
NH
4: 8
7,65
/30
= 2,
92
CB
O5:
29
2/20
0= 1
,46
CC
OC
r: 59
1,5/
500=
1,
183
LIP
OV
A/ju
d.
Ara
d M
UR
EŞ
A
pă,c
anal
po
pula
ţie
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
u su
nt
depă
şiri
E
vacu
are
1 N
H4:
78,
24/3
0 =
2,61
E
vacu
are
2 N
H4:
12
8,21
/30
= 4,
27
CB
O5:
36
4/25
0=
1,45
6 C
CO
Cr:
632/
500=
1,
264
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
66,
4/30
=
2,21
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
73,
4/30
=
2,45
Eva
cuar
e 1
NH
4: 6
4,1/
30 =
2,
14
Eva
cuar
e 2
NH
4: 1
41,5
/30
= 4,
72
CB
O5:
52
5,5/
250=
2,
102
CC
OC
r: 87
6/50
0= 1
,752
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
56,
65/3
0 =
1,89
Eva
cuar
e 1
E
vacu
are
2
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
43,
8/30
=
1,46
Eva
cuar
e 1
NH
4: 8
0,7/
30 =
2,
69
CC
OC
r: 54
2/50
0= 1
,08
Eva
cuar
e 2
NH
4: 1
48/3
0 =
4,93
C
BO
5:
451,
5/25
0=
1,81
C
CO
Cr:
895,
5/50
0=
1,79
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
73,
1/30
=
2,44
E
vacu
are
1 E
vacu
are
2
CO
MP
AN
IA
DE
A
PĂ
AR
AD
SA
NĂ
DLA
C S
.E./
ju
d. A
rad
MU
RE
Ş
Apă
,can
al
popu
laţie
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
u su
nt
depă
şiri
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
u su
nt
depă
şiri
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e C
BO
5:
160,
55/1
30=
1,23
5 C
CO
Cr:
340/
300=
1,1
3
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
34,
55/3
0 =
1,15
C
BO
5:
161,
8/13
0 =
1,24
C
CO
Cr:
359,
5/30
0 =
1,19
8
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
47,
25/3
0 =
1,58
Eva
c. s
taţie
ep
urar
e N
H4:
47,
95/3
0 =
1,6
CU
RTI
CI
S.E
./ ju
d. A
rad
M
UR
EŞ
A
pă c
anal
po
pula
ţie
Nu
sunt
de
păşi
ri N
u su
nt
depă
şiri
N
u su
nt d
epăş
iri
N
u su
nt
depă
şiri
N
u su
nt
depă
şiri
Nu
sunt
de
păşi
ri
C.A
.I. C
UR
TIC
I
CU
RTI
CI
/ A
RA
D
CA
NA
L D
ES
EC
AR
E
Ferm
ă zo
oteh
nică
MTS
: 52,
8/30
=
1,76
C
BO
5:
73,4
/25=
2,
936
CC
OC
r: 13
0,5/
125=
M
TS: 6
1/35
= 1,
74
CB
O5:
15
1,5/
25=
6,06
C
CO
Cr:
213,
5/12
5= 1
,71
NH
4: 3
,815
/2 =
CB
O5:
10
2,4/
25=
4,09
6 C
CO
Cr:
158/
125=
1,
264
NH
4: 2
,457
/2 =
1,04
P
tot:
4,84
/2 =
2,
42
1,91
N
O3:
20
2,56
/37=
5,4
7
1,23
N
O3:
421
,5/3
7=
11,3
9
CE
T H
IDR
OC
AR
BU
RI
AR
AD
M
UR
EŞ
P
rodu
cţie
ene
rgie
el
ectri
căşi
term
ică
nu s
unt
depa
siri
nu s
unt
depa
siri
SC
A
STR
A
VA
GO
AN
E S
A
AR
AD
C
AN
AL
MU
RE
ŞE
L
Con
stru
cţia
şi
repa
rare
a m
ater
ialu
lui r
ulan
t (v
agoa
ne m
arfă
)
nu s
unt
depa
siri
nu s
unt
depa
siri
N
u su
nt d
epăş
iri
U
nita
te în
in
solv
enţă
U
nita
te în
in
solv
enţă
S.C
. AP
EM
IN B
ĂI
LIP
OV
A
(sem
estri
al)
LIP
OV
A/
AR
AD
M
UR
EŞ
In
dust
rie
alim
enta
ră
MTS
: 12
96,2
/35
= 37
,03
CB
O5:
21
8,4/
25=
8,
736
NH
4: 8
,38/
2 =
4,19
M
TS: 3
8,6/
35 =
1,
1
JUDETUL CARAS –SEVERIN Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare
cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează:
Tabelul 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2011 CS
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi
(mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi
( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie
SC Aquacaraş Oravita Pârâul
Oravita Gospodărire comunală
pH acid – 6,3
SC Aquacaraş
Moldova Nouă Dunăre Gospodărire
comunală
CBO5 – 1,07 ori Amoniu – 5,20 ori
SC Aquacaraş Bocta Bârzava Gospodărire
comunală
CBO5 – 1,25 ori Amoniu – 1,52 ori
CCOCr – 1,08 CBO5 – 1,4 ori Amoniu – 3,2 ori
SC Aquacaraş
Reşiţa Bârzava Gospodărire comunală
Pod CFR Amoniu – 1,34 ori PECO CBO5 – 1,1 ori Amoniu – 1,45 ori Gara de Nord Amoniu – 1,47 ori
Stația PECO pH acid Amoniu – 2,5 ori Gara de Nord CCOCr – 1,93 ori CBO5 – 2,51 ori Amoniu – 2,71 ori
SC Aquacaraş Caransebeș Timiș Gospodărire
comunală
By-pass CBO5 – 1,18 ori Amoniu – 5,29 ori Evacuare finală Amoniu – 3,7 ori
By pass Amoniu – 3,22 ori Ev. Finală Amoniu – 1,5 ori
SC Aquacaraș Oțelu Roșu Bistra
Gospodărire comunală Amoniu –
4,8 ori
SC UCM Reșița Bârzava Construcții de mașini
CROMARE pH acid – 6,02 MIBA pH acid – 5,66 Zinc – 2,4 ori
SC Avia Agrobanat Bocșa Bârzava
Creștere intensivă păsări
CCOCr – 1,63 CBO5 – 2,11 ori Amoniu – 12,3 ori
SC Plastomet Reșița Bârzava Confecții
metalice CBO5 – 1,33 ori Amoniu –
6,2 ori
SC Avia Agrobanat Bocsa Bârzava
Crestere intensivă păsări
Amoniu – 8,9 ori CBO5 – 1,2 ori
SC CET Resita Bârzava Instalatie producere energie
pH acid – 5,84
JUDETUL HUNEDOARA
Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tabelul 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2011 HD- B.h. Mures
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi (mg/l), iunie
CNCAF MINVEST S.A. DEVA- Filiala Certej
Certeju de Sus R. Certej Epurare ape mina
Evacuare iaz pH 6,26/6,5 Fier 17,6/5 Mangan 8,27/2 Zinc 3,17/1
*CNCAF MINVEST SA Deva Boiţa Haţeg
Boiţa Haţeg/ Hunedoara
r. Galbena
Epurare ape mina
Evacuare staţie epurare pH 9,81/8,5
Evacuare staţie epurare pH 9,81/8,5
S.C.APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Deva
Deva R. Mureş
Epurarea apelor uzate orăşeneşti
Evacuare canal Amoniu 48,515/30 Fosfor total 5,04/5
evacuare st.epurare Amoniu 35,942/30
S.C. APA PROD S.A. Deva – Centrul de Exploatare – Distribuţie Călan
Călan R. Strei
Epurarea apelor uzate orăşeneşti
Evacuare canal Amoniu 38,827/30 Evacuare staţie epurare Azotit 6,2849/2
evacuare st.epurare Amoniu 31,7275/30
Evacuare Oraş Nou Amoniu 32,4
SC APAROD SA CO Simeria, p.l . Bacia
Bacia/ Hunedoara
r. Strei Epurare ape uzate orasenesti
evacuare st.epurare CBO5 46,88/25
S.C. APA PROD S.A. Deva –
Deva R. Mures Epurarea apelor uzate
Centrul de Exploatare – Distribuţie Geoagiu- PL Certej
orăşeneşti
SC APAPROD SA, CO Deva,p.1-Ilia
Ilia/ Hunedoara
r. Mureş Epurare ape uzate orăşeneşti
Evacuare staţie epurare Amoniu 37,366/30 Suspensii 312/150
Evacuare Suspensii 268
SC APAPROD SA, CO Geoagiu
Geoagiu/ Hunedoara
r.Geoagiu Epurare ape uzate orăşeneşti
Evacuare staţie epurare Amoniu 26,402/15
Evacuare G. Oraş Amoniu 28,22
S.C. ACTIVITATEA GOSCOM SA
Orastie / HD Mureş
Epurare ape uzate orasenesti
SC ACTIVITATEA GOSCOM SA
Orastie/ Hunedoara
r. Orastie Fabricare materiale constructii
evacuare st.epurare Suspensii 237/100 CCO-Cr 223,24/150
S.C. APA PROD DEVA-CO Calan
Bacia Canal Batiz
Epurare ape orasenesti
SC APAPROD SA, CO Deva,p.1-Dobra
Dobra/ Hunedoara
pr. Dobra Epurare ape uzate orăşeneşti
Evacuare Amoniu 1,79
SC APAROD SA CO Hunedoara , p.l- Teliuc
Teliuc/ Hunedoara
r. Cerna Epurare ape uzate orasenesti
evevacuare st.epurare
Amoniu 41,847/30 Extractibile 38/30
SC ACTIVITATEA Orastie SA
Orastie R. Orastie
Epurare ape uzate orasenesti
S.C.AVIS 3000 S.A. Mintia
Hunedoara
R. Mureş
Creştereşi abatorizare păsări
Evacuare staţie epurare Azotit 6,2849/2
SC AVIS 3000 SA
Şoimuş/ Hunedoara
r.Mureş Abatorizare carene pasăre
Evacuare staţie epurare Amoniu 1,29
Evacuare staţie epurare Amoniu 1,43
SC MACON SRL
Santuhalm/Hunedoara
Pr. Ursului Fabricare materiale construcţii
Evacuare BCA pH 11,03/8,5 CBO5 26,56/8,5
SC REVA SA Simeria/ Hunedoara
r. Strei Reparaţii material rulant
Evacuare staţie epurare Amoniu 5,175/3
Evacuare sist. epurare Amoniu 10,38
SC ELECTROCENTRALE SA
Deva/ Hunedoara
r. Mures Prouctie energie electrica
evacuare iaz decantare Arsen 0,008112/0,0072
SC CHIMSPORT SA ORĂŞTIE
Orăştie/ Hunedoara
r.Orăştie Fabr. Mat. plastice
Evacuare statie ep.Ape fecaloid menajere Amoniu 13,53
* Pentru unităţile CNCAF- se asteaptă punctul de vedere al administraţiei naţionale Apele Române, referitor la aplicarea penalităţilor de depăşire a concentraţiilor maxim admise.
Principalele surse de poluare în b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos: Tabelul. 4.2.4 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2011 HD- B.h. Crisul Alb
Unitatea Localitatea
Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie
Filiala BradminSA Brad
Brad/ Hunedoara
Crişul Alb
Exploatare şi prelucrare minereuri neferoase
evacuare ape de mină
Barza pH 4,63 Reziduu 452/2000
Suspensii 94/60 SO4 3084,7/600 Calciu 357,5/300 Magneziu433,6/1
00 Fe total 301,63/5 Mangan 90,36/1 Zinc 37,87/0,5 Cupru 0,52/0,1
Evacuare ape de mina Barza
pH 4,65 Reziduu 5562/200
0 Suspensii
110/60 SO4
3861,1/600
Calciu 367,6/30
0 Magneziu 515,7/10
0 Fe total 435,74/5 Mangan 127,83/1
Zinc 62,64/0,5
Cupru 0,71/0,1
evacuare ape de mină Barza
pH 3,73 CBO5 50 /25 Rez
6567/2000
Suspensii 85/60 SO4
4431,7/600 Ca
354,1/300
Mg 599,1/10
0 Fe tot
477,71/5 Mn
112,79/1 Zn
44,52/0,5 Cu
0,700/0,1
S.C.APA PRODS.A. Deva
Brad/ Hunedoara
Crişul Alb
Gospodărire locală
Evacuare decantor Taratel
Suspensii
evacuare Decantor Tărăţel
evacuare ape uzate
Sucursala Brad 135/100 Cloruri
527,9/500
Ntot 20,77/15
Ptot 3,74/2
Sanatoriul Pneumoftiziologic Brad
Brad / HD Crisul Alb
Sanatate
evacuare ape uzate
pH 6,10 Ntot
60,26/15 Ptot
9,06/2
Unitatea medico-sociala Baia de Cris
Baia de Cris HD
Crisul Alb
Sanatate
evacuare ape uzate MTS
150/60 CCO-Cr 325/125 CBO5 125/25
Ntot 16,76/15
Ptot 3,61/2 DAA
0,766/0,5
Consiliul local Vata
Vata / HD Crisul Alb
Gospodarire locala
evacuare ape uzate Ntot
16,56/15
Key Safety Systems RO SRL Rabiţa
Rabiţa/ Hunedoara
Crişul Alb
-
evacuare Staţie
preepurare
suspensii 71/35
CCO-Cr 199/125 CBO5 37/25 Ntot
15,07/10 DAA
1,504/0,5
Tabelul 4.2.5 - Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul I 2011 HD- B.h. B.h. Jiu
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.
Indicatori depăşiţi (mg/l), ianuarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), februarie
Indicatori depăşiţi (mg/l), martie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), aprilie
Indicatori depăşiţi ( mg/l), mai
Indicatori depăşiţi ( mg/l), iunie
SC AVJ Petroşani – St. Lonea Blocuri
Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească NH4 +
2,25
NH4 + 2,05
NH4 + 1,67
EM PAROSENI
Vulcan Jiul de Vest Epurare carbune
NH4 + 1,87
NH4 + 1,58
SC ASVJ Petroşani St. Lonea Blocuri
Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească
NH4 + 2,24
NH4 + 1,52 Staţie de epurare
depăşita. Unitatea a
fost penalizată.
În ansamblu, in semestrul II 2010, se constată o stare de calitate a apelor de suprafaţă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secţiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăţiri sau înrăutăţiri periodice, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenţii economici, din cauza modului de funcţionare a staţiilor de epurare existente, din cauza lipsei staţiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor de epurare a unităţilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faţă de indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziţie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu
5. G
ES
TIU
NE
A D
ES
EU
RIL
OR
In ta
belu
l de
mai
jos
se re
dă s
ituaţ
ia c
antit
ăţilo
r de
deşe
uri g
ener
ate,
col
ecta
te, v
alor
ifica
te ş
i elim
inat
e in
sem
estru
l I 2
011,
in
Reg
iune
a V
est�
Nr.
cr
t. A
PM
D
enum
ire
mat
eria
l st
oc/ t
Can
titat
e /
tone
Sto
c/ to
ne
dec.
10
cole
ctat
ă va
lori
ficat
ă el
imin
ată
dec.
11
RE
GIU
NE
A 5
Ves
t TI
MIŞ
OA
RA
1 A
rad
1. D
eşeu
ri m
unic
ipal
e 0
6757
1,06
21
5,13
67
355,
93
0 2.
Stic
lă
15,9
8 4,
81
0 0
20,7
9 3.
PE
T 13
,77
83,7
9 80
,7
0 16
,86
4. P
E
55,0
1 26
2,96
18
8,78
43
,76
85,4
3 5.
Hâr
tie/c
arto
n 36
5,62
50
60,5
7 50
56,0
9 15
8,07
21
2,03
6.
Ule
iuri
uzat
e 7,
42
87,4
4 81
,25
0 13
,61
7. P
CB
/PC
T 0
0 0
0 0
8. A
cum
ulat
ori a
uto
49,8
3 34
5,24
34
8,46
0
46,6
1 9.
Anv
elop
e uz
ate
225,
57
1563
,76
1646
,73
0 14
2,6
D
eşeu
ri le
mno
ase
tota
l, di
n ca
re
654,
32
7155
,63
7133
,6
0 67
6,35
10
. ru
meg
uş
335,
62
1972
,55
1934
,83
0 37
3,34
11
. al
te d
eşeu
ri le
mno
ase
318,
7 51
83,0
8 51
98,7
7 0
303,
01
12. D
eşeu
ri sp
italic
eşti
0 78
,61
0 78
,61
0 13
. Deş
euri
de e
chip
amen
te e
lect
rice
şi e
lect
roni
ce
5,43
16
5 16
3,4
0 7,
03
14. D
eşeu
ri te
xtile
0
1513
,87
1,2
1512
,67
0
2 C
araş
-S
ever
in
1. D
eşeu
ri m
unic
ipal
e 0
6342
0,64
8 0
6342
0,64
8 0
2. S
ticlă
41
,02
8,74
6,
6 0
43,1
6 3.
PE
T 17
,402
34
3,11
34
2,33
0
18,1
82
4. P
E
15,7
25
69,0
94
65,0
86
0 19
,733
5.
Hâr
tie/c
arto
n 0
527,
34
527,
34
0 0
6. U
leiu
ri uz
ate
44,4
95
28,4
38
20,3
35
0,6
51,9
98
7. P
CB
/PC
T 0
0 0
0 0
8. A
cum
ulat
ori a
uto
34,6
09
36,7
41
36,5
21
0 34
,829
9.
Anv
elop
e uz
ate
78,9
1 11
,38
0 0
90,2
9
Deş
euri
lem
noas
e to
tal,
din
care
45
4,4
3901
,629
39
69,3
62
0 38
6,66
7 10
. ru
meg
uş
329,
145
2088
,911
22
18,4
81
0 19
9,57
5 11
. al
te d
eşeu
ri le
mno
ase
125,
255
1812
,718
17
50,8
81
0 18
7,09
2 12
. Deş
euri
spita
liceş
ti 0
28,9
07
0 28
,907
0
13. D
eşeu
ri de
ech
ipam
ente
ele
ctric
e şi
ele
ctro
nice
1,
46
24,2
66
22,6
51
0 3,
075
14. D
eşeu
ri te
xtile
3,
17
0,44
0
0 3,
61
3 H
uned
oara
1. D
eşeu
ri m
unic
ipal
e 90
,6
5085
0,84
2 21
06,7
83
4883
4,65
9 0
2. S
ticlă
8,
5 20
6,7
211,
5 0
3,7
3. P
ET
22,2
16
222,
459
208,
572
0 36
,103
4.
PE
86
,688
74
3,50
7 71
8,47
5 0
111,
72
5. H
ârtie
/car
ton
178,
739
5743
,839
58
01,3
79
0 12
1,19
9 6.
Ule
iuri
uzat
e 46
,375
2,
18
0,74
0
47,8
15
7. P
CB
/PC
T 0
0 0
0 0
8. A
cum
ulat
ori a
uto
36,7
19
225,
243
230,
545
0 31
,417
9.
Anv
elop
e uz
ate
2053
,01
6537
,6
4584
,148
0
4006
,462
Deş
euri
lem
noas
e to
tal,
din
care
67
05,0
58
2031
1,13
3 19
475,
32
0 75
40,8
71
10.
rum
eguş
33
24,1
16
7759
,363
71
61,7
32
0 39
21,7
47
11.
alte
deş
euri
lem
noas
e 33
80,9
42
1255
1,77
12
313,
588
0 36
19,1
24
12. D
eşeu
ri sp
italic
eşti
0 36
,532
0
36,5
32
0 13
. Deş
euri
de e
chip
amen
te e
lect
rice
şi e
lect
roni
ce
12,5
05
5,35
7 7,
7 0
10,1
62
14. D
eşeu
ri te
xtile
0
0 0
0 0
4 Ti
miş
1. D
eşeu
ri m
unic
ipal
e 19
3410
10
1274
33
873
1058
7 25
0224
2.
Stic
lă
446,
35
0 0
0 44
6,35
3.
PE
T 17
3,04
73
2,64
59
2,69
0
312,
99
4. P
E
411,
25
1332
,938
12
66,7
6 0
477,
428
5. H
ârtie
/car
ton
725,
952
8971
,917
86
95,8
78
0 10
01,9
91
6. U
leiu
ri uz
ate
45,5
73
133,
367
135,
24
0 43
,7
7. P
CB
/PC
T 0
1,13
0
1,13
0
8. A
cum
ulat
ori a
uto
137,
024
409,
44
412,
39
0 13
4,07
4 9.
Anv
elop
e uz
ate
418,
098
1393
,033
13
04,1
68
0 50
6,96
3
D
eşeu
ri le
mno
ase
tota
l, di
n ca
re
1054
,185
28
71,2
35
3010
,545
0
914,
875
10.
rum
eguş
69
4,74
5 20
32,9
18
2052
,198
0
675,
465
11.
alte
deş
euri
lem
noas
e 35
9,44
83
8,31
7 95
8,34
7 0
239,
41
12. D
eşeu
ri sp
italic
eşti
0 14
9,17
6 0
149,
176
0 13
. Deş
euri
de e
chip
amen
te e
lect
rice
şi e
lect
roni
ce
172,
817
202,
266
334,
478
0 40
,605
14
. Deş
euri
text
ile
127,
745
67,5
91
98,4
41
0 96
,895
1.
Deş
euri
mun
icip
ale
1935
00,6
28
3116
,55
3619
4,91
3 19
0198
,24
2502
24
TOT
AL
RE
GIU
NE
2. S
ticlă
51
1,85
22
0,25
21
8,1
0 51
4 3.
PE
T 22
6,42
8 13
81,9
99
1224
,292
0
384,
135
4. P
E
568,
673
2408
,499
22
39,1
01
43,7
6 69
4,31
1 5.
Hâr
tie/c
arto
n 12
70,3
11
2030
3,66
6 20
080,
687
158,
07
1335
,22
6. U
leiu
ri uz
ate
143,
863
251,
425
237,
565
0,6
157,
123
7. P
CB
/PC
T 0
1,13
0
1,13
0
8. A
cum
ulat
ori a
uto
258,
182
1016
,664
10
27,9
16
0 24
6,93
9.
Anv
elop
e uz
ate
2775
,588
95
05,7
73
7535
,046
0
4746
,315
Deş
euri
lem
noas
e to
tal,
din
care
88
67,9
63
3423
9,62
7 33
588,
827
0 95
18,7
63
10.
rum
eguş
46
83,6
26
1385
3,74
2 13
367,
241
0 51
70,1
27
11.
alte
deş
euri
lem
noas
e 41
84,3
37
2038
5,88
5 20
221,
586
0 43
48,6
36
12. D
eşeu
ri sp
italic
eşti
0 29
3,22
5 0
293,
225
0 13
. Deş
euri
de e
chip
amen
te e
lect
rice
şi e
lect
roni
ce
192,
212
396,
889
528,
229
0 60
,872
14
. Deş
euri
text
ile
130,
915
1581
,901
99
,641
15
12,6
7 10
0,50
5
6.STAREA DE CALITATE A SOLULUI
In semestrul I 2011 s-au efectuat analize de sol in lunile mai si iunie de catre APM Arad si APM Hunedoara.
In judetul Arad s-a efectuat un numar de 8 analize de sol la Nadlac, Vladimirescu padure, Vladimirescu fostul combinat chimic, Halmagiu, Iermata, Cruceni, Petris si Mocrea, unde s-au recoltat probe din 12 puncte. Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, nisip grosier, nisip fin, praf, argilă fizică şi argilă. Rezultatele obţinute sunt evidenţiate in tabelele următoare: Tabelul 6.1. Determinări pentru monitorizarea solului in luna mai
Localitate
Cruceni
Iermata
Neagră
Hălmagiu
Mocrea
Petriş
Vladimirescu pădure Vladimirescu fostul CICh Nădlac
Adâncime, cm 0-7 7-15 0 - 7 7 - 15 0 - 7 0-7 7-15 0-7 7-16
Indicatori
pH 5,7 5,6 6,6 6,5 5,1 6,7 6,8 7,1 7,0 6,9 5,5 7,0 7,8 7,9
Humus, %
2,75 2,51 2,38 2,07 3,82 3,14 3,07 2,31 2,15 2,48 1,95 2,0
7 1,83 1,54
P asim., ppm 33 27 43 37 5 74 58 27 22 30 25 44 60 54
Kasim., ppm
189 177 187 163 98 220 205 195 177 180 115 124 215 202
Textură, % Nisip grosier 1,0 1,1 4,6 4,4 2,4 3,0 8,1 1,0 0,8
Nisip fin 28,3 28,7 28,9 27,3 32,7 38,7 39,1 35,
7 37,4
Praf 29,5 27,7 26,5 26,0 39,8 15,4 18,3 22,
8 23,1
Argilă fizică
51,2 53,4 50,7 48,3 49,0 33,1 32,4 44,
7 47,8
Argilă 41,2 42,5 40,0 42,3 25,1 20,2 20,4 40,
5 38,7
In judetul Hunedoara au fost prelevate probe de sol la Deva si Hunedoara (Buituri). Indicatorii analizati s-au situat sub CMA conform ORD 756/1997 Tabelul 6.2. Determinări pentru monitorizarea solului Nr. crt
Zona prelevării
solului
Adâncimea pre levării
solului (cm)
Indicatori mg/kg substanţă uscată
Cu Cd Cr Pb Fe Zn Ni 1. Hunedoara
(Buituri)
0 - 20 18,81 0,023 18,02 10,08 603,41 42,08 14,08
30 - 40 19,21 0,024 17,65 9,88 605,23 40,13 12,23
2. Hunedoara (Buituri)
0 - 20 16,28 0,013 16,28 8,75 588,03 41,03 13,08
30 - 40 15,99 0,018 16,88 9,21 575,15 38,05 13,14
3. Hunedoara (Buituri)
0 - 20 18,08 0,021 15,08 8,82 582,13 43,02 10,08
30 - 40 19,02 0,030 15,23 8,61 535,14 41,13 11,22
4 Deva 0 - 20 9,21 0,22 18,21 10,88 613,4 66,98 15,21
30 - 40 9,03 0,17 19,77 9,93 588,9 43,15 14,08
5 Deva 0 - 20 8,77 0,23 16,88 8,81 499,3 41,8 13,11
30 - 40 8,53 0,08 15,99 8,54 483,5 38,4 13,21 C.M.A. (valori normale) cf. Ordinului nr. 756/1997
20 1 30 20 - 100 20
7.CONSERVAREA NATURII SI A DIBERSITATII BIOLOGICE
JUDETUL ARAD In cursul lunilor ianuarie-iunie, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii,
Protectie Sol, Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele: s-au emis 79 puncte de vedere catre Serviciul Reglementari., din cadrul
A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activităatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.
s-au intocmit 35 adrese, catre: MMP, ANPM, ARPM Timisoara, GNM – Comisariatul Judetean Arad, Institutia Prefectului, Consiliul Judetean Arad, Administratiile Parcurilor Naturale, SC Compania de Apa Arad, Primariile oraselor/comunelor din judetul Arad, si alte institutii si asociatii de profil;
s-au intocmit 26 raportari: 6 catre Prefectura si 6 catre MBD, referitoare la activitatea
lunara din cadrul compartimentului, 6 catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului; 6 catre SR, referitoare la actele emise de catre AP in
conformitate cu Ordinul nr. 135/2010 si la evaluarea adecvata; 2 catre Consiliul Judetean Arad, privind planul de monitorizare
P.A.T.J. al judetului Arad; In primul semestru al anului 2011, in judetul Arad s-au emis un numar de 17
autorizatii de mediu conform Ord 410/2008.
JUDETUL CARAS – SEVERIN In primul semestru al anului 2011 au avut loc urmatoarele activitati:
participare la Conferinta a II-a de amenajare a padurilor - Otelu Rosu; participare la Consiliu Consultativ al Parcului National Cheile Nerei- Beusnita; participare la Consiliu Stiintific al Parcului National Cheile Nerei-Beusnita; s-au verificat 15 amplasamente si perimetre.
recomandare - privind acordarea custodiei R.N. Padurea Ezerisel catre asociatia Bike Attack;
recomandare - privind acordarea custodiei a 2 rezervatii naturale catre Univ. Eftimie Murgu Resita.
declaratie de sprijin din partea autoritatilor competente pentru proiectul "Protectia biodiversitatii si a patrimoniului natural - Sistem adecvat de management pentru Parcul Natural Portile de Fier- Comuna Berzeasca";
arhivare documente 2007-2009; contributie la elaborarea raportului anual privind starea mediului. au fost analizate si eliberate 46 referate de specialitate; s-a participat la 50 sedinte CAT: au fost intocmit 23 adrese.
In primul semestru al anului 2011 au fost eliberate 11 autorizatii de mediu conform Ord 410/2008.
JUDETUL HUNEDOARA
In perioada 01.01.2011 – 30.06.2011 s-au efectuat 22 controale in teren pentru verificarea starii de sanatate a habitatelor/speciilor protejate si anume:
3 controale in situl Natura 2000 Padurea Bejan, (prin activitatea de birou s-a realizat Regulamentul integrat al rezervatiei naturale „Padurea Bejan” si sitului de importanta comunitara cu acelasi nume, apoi s-au organizat si desfasurat actiunile de consultare publica si informare a factorilor interesati de această arie naturala protejata de pe raza municipiului Deva).
in rezervatia naturala Padurea Chizid; rezervatia Magura Uroiului; rezervatia naturala Paleofauna Reptiliana Tustea; rezervatia naturala Dealul Colt si Dealul Zanoaga; 2 controale la gradina zoologica Hunedoara tufurile calcaroase din Valea Bobalna; defileul Muresului Inferior si Defileul Muresului Inferior Dealurile Lipovei; Gradistea Muncelului Cioclovina; arboretumul Simeria; Dealul Cetatii Deva; Magurile Baitei; Cheile Ribicioarei,; Dealul Zanoaga:; Fanatele cu narcise de la Nucsoara; Varful Poieni; 3 deplasari In cadrul procedurii de evaluare a speciilor strict protejate:
F.C. nr. 55 Retezat, FC nr. 69 Parang, FC nr. 23 Tisa. Custozii/administratorii ariilor naturale din judet nu au semnalat nici deteriorari
ale starii de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale ursilor/lupilor asupra animalelor domestice din gospodariile izolate.
A fost demarata procedura de evaluare a speciilor strict protejate, fiecare gestionar de Fond cinegetic prezentand calendarul deplasarilor in teren.
In perioada lunilor ianuarie-iunie 2011 au fost emise 31 autorizatii de mediu, dintre care: 28 pentru recoltare/achizitionare fructe de padure si ciuperci, 2 pentru vanatoare, precum si 1 pentru fauna de interes cinegetic.
JUDETUL TIMIS In perioada 01.01-30.06.2011, nu au fost semnalate sau constatate actiuni cu
impact negativ asupra integritatii ariilor naturale protejate din judetul Timis. S-au realizat urmatoarele:
s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu pentru stabilirea necesitatii demararii/nedemararii procedurii de evaluare adecvata si s-au emis referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate in etapele de reglementare pentru diferite obiective;
monitorizarea starii de conservare a ariilor naturale protejate din judet;; nu au fost semnalate sau constatate actiuni cu impact negativ asupra integritatii ariilor naturale protejate din judet.
continuarea identificarii obiectivelor de investitii a caror perimetre sunt necesare a fi excluse din suprafetele noilor situri Natura 2000 la nivelul judetului si transmiterea catre ANPM;
informarea administratiilor publice locale privind propunerea de sit Natura 2000 Pasunea Cenad si inregistrarea observatiilor legate de acesta propunere;
organizarea dezbaterii publice pentru Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timisului si ROSPA0095 Padurea Macedonia;
intocmirea inventarului autorizatiilor de mediu emise pentru anul 2010, pentru activitatile de recoltare, capturare, achizitie si comercializare in baza ORD. nr.410/2008 la nivelul judetului si transmiterea catre ANPM;
intocmirea raportarii catre Institutia Prefectului referitor la raportul de activitate al compartimentului pentru anul 2010,
participare la intalnirile organizate de catre MMP la Bucuresti, sediul Romsilva din Sediul Central al Regiei Nationale a Padurilor si Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, pentru definitivarea propunerilor de noi situri Natura 2000 pe baza observatiilor rezultate din consultarile publice realizate de catre agentiile pentru protectia mediului;
participare la actiunea de evaluare a afectivelor pentru speciile de animale strict protejate pentru anul 2011, impreuna cu gestionarii fondurilor de vanatoare din judetul Timis si GNM - Comisariatul Judetean Timis;
centralizare date primite de la gestionarii fondurilor cinegetice din judetul Timis in vederea raportarii la A.N.P.M. a derogarilor realizate pentru speciile strict protejate (urs, lup, ras, pisica salbatica) pentru anii 2009 si 2010;
participare la sedintele CAT privind parcurgerea etapei de incadrare si stabilirii necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a evaluării adecvate pentru diferite proiecte;
informarea custozilor siturilor de importanta comunitara despre retrasarea limitelor siturilor existente si raportate la Comisia Europeana in 2007, in vederea verificarii daca in cadrul procesului de imbunatatire a preciziei geometrice a limitelor au fost incluse/excluse anumite zone;
informarea gestionarilor fondurilor de vanatoare cu privire la organizarea evaluarii speciilor de animale strict protejate pentru anul 2011 dupa metodologia transmisa de MMP şi ANPM;
completarea formularelor E.1.3. si E.1.4 pentru proiectul ,,Evaluarea starii de conservare a biodiversitatii si geodiversitatii din cadrul sitului Tinutul Padurenilor (ROSCI 0250), in vederea elaborarii planului de management conservativ si durabil specific siturilor Natura 2000”, titular Universitatea Babes Bolyai Cluj- Napoca - Facultatea de Geografie;
completarea formularelor E.1.3. şi E.1.4 pentru proiectul ,,Elaborarea planului de management al ariei protejate Arboretumul Bazos” propus de catre Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara;
intocmirea raportarii privind stadiul indeplinirii obiectivelor cuprinse in programul de guvernare 2009-2012, la nivelul judetului Timis, trimestrul I anul 2011;
centralizarea datelor la nivelul judetului Timis, referitoare la actiunea de evaluare a efectivelor pentru speciile de animale strict protejate pentru anul 2011, raportate de catre gestionarii fondurilor de vanatoare din judetul Timis in vederea raportarii catre ANPM;
completare/corectare date existente in baza de date IBIS la nivelul judetului Timis in modulul Arii Protejate;
participare la actiunea cu tema „Masa rotunda – „Eu ... cetatean al terrei” organizata de Liceul Teologic Penticostal Logos Timisoara, eveniment in cadrul sarbatoririi „Saptamanii Pamantului 27.04 - 29.04.2011”
verificarea si centralizarea datelor transmise de administratorii gradinilor zoologice din judetul Timis privind „Actualizarea fisei gradinilor zoologice pentru trimestrul II 2011, în conformitate cu ORD.755/2007, ordin privind aprobarea modelului fisei de evidenta a fiecarei gradini zoologice si fiecarui acvariu public, precum si a Registrului national al gradinilor zoologice si acvariilor publice”, in vederea raportarii la ANPM;
intocmirea Raportului anual privind starea mediului in judetul Timis pentru anul 2010, pentru urmatoarele capitole: Starea padurilor, Utilizarea terenurilor si Protectia naturii si Biodiversitate;
participare comisie, conform Hotararii Comisiei Judetene din data de 23.06.2011, la Jamu Mare judetul Timis, privind identificarea terenurilor a caror categorie de folosinta s-a schimbat cat si a terenurilor care s-au degradat;
s-a emis 3 autorizatii de mediu pentru recoltare, capturare, achizitie si comercializare de specii din fauna salbatica in baza ORD. nr.410/2008;
In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in perioada ianuarie-iunie 2011 s-au efectuat mai multe controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 45 autorizatii de mediu conform Ord 410/2008
8. POLUARI ACCIDENTALE In cursul lunilor ianuarie-iunie 2011, pe raza teritoriului Regiunii Vest s-a
produs cateva poluari accidentale. In data de 12 martie, in judetul Caras-Severin a avut loc o poluare
accidentala pe Dunare km 971 (golful Dubova), cu ape de santina provenite de la o nava fluviala croata aflata in tranzit. A.B.A.Banat si A.B.A.Jiu, au actionat cu material absorbant in vederea neutralizarii produselor petroliere. Nu s-au inregistrat pagube materiale si nu au fost afectate folosintele de apa din aval.
In perioada 22-26.04.2011, datorita vantului puternic, s-a produs, in zona Moldova Noua (judetul Caras-Severin), o poluare accidentala a aerului cu pulberi in suspensie de pe iazurile apartinand SC Moldomin SA Moldova Noua. Fenomenul s-a diminuat începand cu data de 27.04.2011 cand intensitatea vantului a scazut, din data de 29.04.2011 instalandu-se calmul atmosferic. In anul 2011 pana in prezent, la statia automata de monitorizare a calitatii aerului amplasata la Statia Meteo Moldova Noua s-au inregistrat 5 depasiri ale valorii limita zilnice prevazută de Ordinul 592/2002 (50 µg/m3), in urma determinarilor prin metoda gravimetrica. La nivelul anului 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita pemtru media anuala la metale grele din pulberi, mai precis fractiunea PM10.
In judetul Hunedoara, in cursul lunii aprilie 2011 a fost inregistrata o poluare accidentala pe raza judetului Hunedoara. Pe cursul raului Mures intre localitatea Gelmar si barajul hidrotehnic al S.C. Electrocentrale Deva S.A. s-au observat acumulari de spuma de culoare galben- maroniu. Laboratorul S.G.A Deva a recoltat probe de apa, dar nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor maxime admise.
In luna mai 2011 a fost inregistrat un incident de mediu pe raza judetului Hunedoara, respectiv s-a produs o alunecare de teren la halda de zgura Buituri din Hunedoara, in perimetriul concesionat de S.C. Agregate Buituri S.A., ca urmare a unor excavari haotice, factorul de mediu afectat fiind solul. S-au aplicat urmatoarele măsuri:
imrejmuirea zonei afectate pentru interzicerea accesului; refacerea zonei afectate, prin remodelarea taluzului
superior, in vederea asigurarii stabilitatii zonei; amplasarea a 5 puncte de monitorizare in zona afectata
pentru urmarirea timp de doua luni de zile a eventualelor deplasari. In luna iunie, in judeţul Caras-Severin a avut loc o poluare accidentala.
In perioada 06-08.06.2011, datorita vantului puternic, s-a produs, in zona Moldova Noua, o poluare accidentala a aerului cu pulberi in suspensie de pe iazurile apartinand SC Moldomin SA Moldova Noua. Fenomenul s-a diminuat incepand cu data de 09.06.2011 cand intensitatea vantului a scazut, instalandu-se calmul atmosferic
