RAPORTUL SINTEZĂ AL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE IN CADRUL CERCULUI

PEDAGOGIC PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

DIN DATA DE 05.02.2016 

Tema cercului pedagogic: „Evaluarea sumativă”.

Cercul pedagogic pentru învăţământul preşcolar s-a desfăşurat pe cele 13 centre metodice, în următoarele locaţii:

Centrul metodic I: Grădiniţa cu Program Săptămânal „Dumbrava minunată” Bistriţa Centrul metodic II: Şcoala Gimnazială Şieu Odorhei Centrul metodic III: Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Bistriţa Centrul metodic IV: Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13 Bistriţa Centrul metodic V: Grădiniţa cu Program Normal Socială „Benita” Bistriţa Centrul metodic VI: Grădiniţa cu Program Normal Nr. 16 Bistriţa Centrul metodic VII : Grădiniţa cu Program Normal Tureac Centrul metodic VIII: Grădiniţa cu Program Normal Dobric Centrul metodic IX: Grădiniţa cu Program Normal Braniştea Centrul metodic X: Grădiniţa cu Program Normal Nepos Centrul metodic XI: Grădiniţa cu Program Normal Nimigea de Jos Centrul metodic XII: Grădiniţa cu Program Normal Anieş Centrul metodic XIII: Grădiniţa cu Program Normal Leşu

Cercul pedagogic pentru educatoare/profesori înv. preşcolar din judeţul Bistriţa-Năsăud s-a derulat în data de 05.02.2016, între orele 9.00 – 13.00, după programul stabilit în prealabil la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Cercul pedagogic a avut următorul program:

1. Proiectul educational „Curcubeul schimbarii”-2013-2015;2. Proiectul tematic – continut si evaluare- exemple de bună practică;3. Avantajele si limitele(dezavantajele) proiectului tematic- munca pe ateliere;4. Fişa pentru aprecierea progresului individual înainte de înscrierea în clasa pregătitoare a copilului- prezentare, completare.

Temele propuse au fost în concordanţă cu temele anuale stabilite la nivelul disciplinei de către MENCS la începutul anului şcolar.

Activitatea a debutat cu prezentarea Proiectului educaţional „Curcubeul schimbării” (2013-2015) derulat la nivelul judeţului.

În continuare au fost prezentate exemple de bună practică în învăţământul preşcolar – proiecte tematice realizate de către fiecare comisie metodică în parte. Proiectele tematice au fost întocmite cu respectarea celor trei faze ale unui proiect, având suport material bogat şi evidenţiind pregătirea deosebită a educatoarelor pentru cercul pedagogic. Unele centre metodice au avut iniţiativa organizarii unor expoziţii cu materiale din proiectele tematice derulate.

Activitatea pe grupuri de lucru:

Fiecare grup format a avut ca sarcină extragerea avantajelor şi a limitelor derulării în cadrul activităţii de predare-învăţare a proiectelor tematice, precum şi evidenţierea modalităţilor de evaluare, valoarea pedagogică a acestora pentru toate resursele implicate (copii, cadre didactice, specialişti, familie). A fost un exerciţiu de reflecţie asupra proiectelor tematice derulate.

Fişa pentru aprecierea progresului individual înainte de înscrierea în clasa pregătitoare a constituit un punct de pornire în brainstorming-ul privind nelămuririle legate de aplicarea lor.

Discuţiile au fost pro şi contra utilizării acestui instrument de evaluare/ apreciere a copilului preşcolar, chiar dacă nu era cazul, fiind un instrument de lucru necesar, conceput de MENCS. Unele dintre educatoarele care şi-au exprimat opiniile, s-au axat doar pe eficacitatea acestora din punctul de vedere al învăţătorilor, fără a lua în considerare importanţa cunoaşterii copiilor din grupă.

 

S-au clarificat aspectele legate de locul fişei pentru aprecierea progresului individual în parcursul şcolar al unui copil în grădiniţă.

A fost prezentat Ghidul de bune practici cu titlul „Împreună putem schimba lumea”, ghid care cuprinde proiecte tematice şi activităţi integrate derulate la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Aspecte pozitive:

Materialele prezentate de către educatoare au fost concepute într-o manieră riguroasă, clară, uşor de asimilat.

Transferul de informaţii s-a realizat cu o mai mare uşurinţă, educatoarele şi-au exprimat ideile şi observaţiile legate de materialele prezentate într-o manieră constructivă.

Activitatea a avut pe tot parcursul ei un caracter interactiv, cadrele didactice cu experienţă mai mare au împărtăşit cunoştinţele lor referitoare la Metoda proiectelor tematice şi educatoarelor care nu au avut prilejul să parcurgă un curs de perfecţionare pe această temă.

Reglarea rapidă a modului de transmitere şi dozajului informaţiei, în funcţie de feedback-ul primit. Munca pe ateliere a scos în evidenţă asimilarea informaţiei transmise, precum şi implicarea cadrelor didactice în completarea fişei pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de înscrierea în clasa pregătitoare. A fost reliefat interesul pentru stilul de învăţare al copiilor, cât şi cum se implică şi performanţele individuale. Strategiile individuale si de grup în rezolvarea unor situaţii problemă etc.

Aspecte care necesită îmbunătăţire:

De multe ori, mai ales în mediul urban, grupele sunt numeroase, în special la grupa mare.

Resursele materiale pentru proiectele tematice sunt solicitate în mare parte de la părinţi, prin copii, care nu sunt interesaţi să le aducă sau nu consideră important acest lucru (mai ales în mediul rural). Nesusţinerea financiară din partea şcolilor în vederea procurării materialelor didactice necesare derulării în bune condiţii a activităţilor din grădiniţe.

 

Recomandări:

Este nevoie de organizarea unui curs pe perfecţionare profesională pe Metoda proiectelor la vârste timpurii –pentru grădiniţă (solicitare din partea educatoarelor prezente).

Este foarte importantă participarea la o Comisie metodică a educatoarelor şi a colegelor educatoare care sunt singure/mai puţin de 3, în cadrul unui P.J. şi care, momentan, participă la comisia metodică împreună cu învăţătoarele. (Vezi cazul educatoarelor de la Grădiniţele cu Program Normal din Sigmir şi Slătiniţa etc.)

 

Concluzii: Activitatea desfăşurată sub această formă a fost deosebit de eficientă. Proiectele prezentate sub formă PPT au putut fi văzute de toate educatoarele din centrul metodic şi au constituit exemple remarcabile de bună practică în domeniu. În ceea ce priveşte Fisele de apreciere a progresului copilului, pe lângă faptul că au fost înlăturate toate neclarităţile privind modul lor de completare, s-a precizat cu această ocazie şi modul de valorificare al acestora. Activităţile de acest gen (cerc pedagogic, consfătuiri etc,) constituie un schimb de experienţă rural-urban, necesar îmbunătăţirii activităţii la grupă.

Ca o concluzie a zilei, putem spune că activitatea a fost antrenantă, educatoarele din fiecare comună/oraş implicându-se în realizarea unor proiecte tematice originale,

cu hărţi realizate în manieră deosebită, atât pe suport de hârtie cât şi electronic, finalităţile proiectelor tematice fiind inedite şi bine reliefate.

Mulţumim pentru organizarea în bune condiţii a acestei activităţi metodice, tututor grădiniţelor/şcolilor implicate, în colaborare cu responsabilele de cerc pedagogic.

Inspector şcolar pentru educaţie timpurie,

Prof. Crina Clapou