RAPORT - sinteză...Planului de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării României la UE şi cele mai recente progrese înregistrate în domeniu. Au fost întocmite materialele

GUVERNUL ROMANIEI

RAPORT - sinteză asupra îndeplinirii prevederilor

Programului de guvernare în anul 2005 şi primul trimestru 2006

- 15 Mai, 2006 -

2

3

CUPRINS

CAPITOL 1 - INTEGRAREA EUROPEANĂ ......................................................................5

CAPITOL 2 - MEDIUL DE AFACERI...............................................................................11

CAPITOL 3 - POLITICA ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI...................................................31

CAPITOL 4 - POLITICA ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII ŞI

INOVĂRII.....................................................................................................35

CAPITOL 5 - POLITICA DE PROTECŢIE SOCIALĂ ....................................................39

CAPITOL 6 - POLITICA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ..................................................51

CAPITOL 7 - POLITICA AGRICOLĂ ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ ......................53

CAPITOL 8 - POLITICA ANTICORUPŢIE ......................................................................59

CAPITOL 9 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ...............................................65

CAPITOL 10 - POLITICA FISCAL-BUGETARĂ.............................................................71

CAPITOL 11 - POLITICA INDUSTRIALĂ.......................................................................77

CAPITOL 12 - POLITICA ÎN DOMENIUL TURISMULUI ............................................85

CAPITOL 13 - POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ........................................87

CAPITOL 14 - POLITICA PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ........................91

CAPITOL 15 - POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR ..............................93

CAPITOL 16 - POLITICA PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR .....97

CAPITOL 17 - POLITICA DE PROTECŢIE A CONSUMATORILOR .........................105

CAPITOL 18 - POLITICA ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI ŞI

COMUNICAŢIILOR................................................................................109

CAPITOL 19 - POLITICA PRIVIND SUSŢINEREA TINEREI GENERAŢII ...............111

CAPITOL 20 - POLITICA ÎN DOMENIUL CULTURII .................................................115

CAPITOL 21 - POLITICA ÎN DOMENIUL CULTELOR...............................................117

CAPITOL 22 - POLITICA ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR INTERETNICE .................119

CAPITOL 23 - POLITICA ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI..................................................121

CAPITOL 24 - POLITICA DE SECURITATE NAŢIONALĂ ........................................125

4

5

CAPITOLUL 1 - INTEGRAREA EUROPEANĂ

I. Monitorizarea angajamentelor asumate în procesul de pregătire pentru aderare (angajamentele asumate la negocieri, măsuri ce decurg din scrisorile de avertizare şi din Raportul comprehensiv de monitorizare al Comisiei Europene, misiunile de peer review şi de evaluare, mecanismele Acordului European de Asociere) a fost realizată prin:

Dialogul structurat cu Comisia Europeană. Ministerul Integrării Europene coordonează participarea autorităţilor române la dialogul structurat cu Comisia Europeană, în concordanţă cu prevederile Acordului European care instituie o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. În anul 2005 şi în primul trimestru al anului 2006 acest dialog structurat s-a desfăşurat prin următoarele instrumente: • Comitetul de Asociere România – Uniunea Europeană.

În cadrul Reuniunii Comitetului de Asociere din 2005 au fost analizate punctual domeniile care fac obiectul Acordului European, au fost examinate principalele aspecte ale Planului de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării României la UE şi cele mai recente progrese înregistrate în domeniu. Au fost întocmite materialele necesare pentru a prezenta Comisiei Europene informaţii coerente şi exacte, care să reflecte cu acurateţe progresele înregistrate de România în procesul de pregătire a aderării.

• Subcomitetele de Asociere România – Uniunea Europeană. Reuniunile celor 8 sub-comitete de asociere au avut loc în primul semestru al anului

2005. Au fost coordonate activităţile legate de participarea părţii române la reuniunile anuale ale acestora, prin asigurarea secretariatului permanent, elaborarea materialelor suport pentru susţinerea discuţiilor din cadrul acestor reuniuni, menţinerea unui contact permanent cu reprezentanţii Comisiei Europene în scopul transmiterii, în timp util, a informaţiilor relevante, prezentarea unui punct de vedere unitar şi coerent cu privire la progresele realizate şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Ca urmare a reuniunilor din anul 2005, având la bază chestionarele rezultate, România a transmis Comisiei Europene răspunsuri şi clarificări privind aspectele asupra cărora activitatea de pregătire pentru aderare trebuie intensificată. În luna martie 2006 au fost coordonate activităţile legate de participarea părţii române la reuniunile anuale ale următoarelor subcomitete: Subcomitetul nr. 4 „Aspecte economice şi monetare”; Subcomitetul nr. 5 „Inovare”; Subcomitetul nr. 3 „Comerţ, Industrie şi Produse CECO”; Subcomitetul nr. 7 „Dezvoltare regională, Ocuparea forţei de muncă şi Politică socială”; Subcomitetul nr. 6 „Transporturi, Reţele Trans - Europene, Energie şi Mediu”.

Documente de raportare elaborate au fost: o Raportul anual asupra progreselor înregistrate de România în pregătirea pentru

aderarea la Uniunea Europeană în perioada septembrie 2004 – iunie 2005; o Addendum-ul la Raportul privind progresele înregistrate, metodologia de

redactare, coordonarea procesul de realizare efectivă a acestor documente de raportare care au constituit una din principalele modalităţi de informare a instituţiilor comunitare asupra evoluţiilor înregistrate. Raportul anual a fost transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii iunie, iar Addendum-ul, la sfârşitul lunii septembrie 2005.

• Elaborarea contribuţiei României la Raportul de monitorizare al Comisiei Europene - „Evoluţiile înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană în perioada 30 septembrie 2005 – 28 februarie 2006” şi a Addendum-ului la acest document.

În contextul intensificării procesului de monitorizare a evoluţiilor înregistrate de România, Raportul de monitorizare pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte la 16

6

mai 2006 va avea un rol decisiv în luarea deciziei Consiliului european privind aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Pentru pregătirea acestui document, alături de informaţiile rezultate din evaluările proprii ale Comisiei şi ale statelor membre ale Uniunii, România a elaborat propria sa contribuţie, care a fost transmisă Comisiei Europene la 28 februarie 2006. Documentul s-a focalizat asupra progreselor realizate în domeniile sensibile semnalate în Raportul comprehensiv de monitorizare şi în scrisorile de avertizare.

Addendum-ul a adus completări privind realizările din luna martie şi a fost înaintat Comisiei Europene în data de 24 martie 2006.

• Tabelele de monitorizare. Redactarea, împreună cu serviciile Comisiei Europene, şi actualizarea periodică a

Tabelelor de monitorizare care cuprind angajamentele asumate la fiecare capitol de negociere. Tabelele de monitorizare a angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare au reprezentat unul din instrumentele de evaluare specifice etapei actuale a procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Coordonarea pregătirii aderării României la Uniunea Europeană. Semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005 şi publicarea Raportului comprehensiv de monitorizare al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005 au reprezentat etape importante în îndeplinirea calendarului de aderare. În continuare, atenţia este canalizată spre următorul eveniment decisiv în planul integrării României, şi anume Raportul de monitorizare al Comisiei Europene care va fi dat publicităţii în luna mai 2006. În această nouă etapă a procesului de aderare la UE, Comisia Europeană a consolidat cadrul procesului de monitorizare a pregătirilor de aderare ale României la Uniunea Europeană în vederea unei utilizări intensificate, eficiente, mai riguroase şi de o manieră coordonată.

In ceea ce priveşte activitatea orientată către îndeplinirea obiectivului, ca angajamentele asumate să fie îndeplinite în ansamblul lor şi la termen, un rol major l-a reprezentat elaborarea de planuri de acţiuni şi monitorizarea strictă a acestora, precum:

• Planul de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană în perioada ianuarie – decembrie 2005. Acesta include, într-un cadru unitar şi coerent, recomandările formulate de către Comisia Europeană în Rapoartele de ţară, angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare, precum şi obiectivele şi priorităţile înscrise în Foaia de parcurs pentru România (Road Map) şi în Parteneriatul pentru aderare revizuit. Au fost prezentate rapoarte periodice în şedinţele de Guvern cu privire la îndeplinirea măsurilor incluse în acest document programatic, realizând în acelaşi timp o evaluare şi făcând propuneri pentru remedierea deficienţelor apărute în procesul de implementare.

• Planul de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană pentru perioada noiembrie 2005 – decembrie 2006, elaborat, odată cu publicarea de către C. E. a Raportului comprehensiv de monitorizare şi după primirea scrisorii de avertizare, în colaborare cu celelalte instituţii implicate în procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Documentul a fost aprobat de Guvern şi reprezintă instrumentul de bază pentru monitorizarea pregătirilor interne pentru aderarea la Uniunea Europeană.

• Planul de acţiune pentru remedierea aspectelor care constituie motive serioase de îngrijorare (red flag) şi a aspectelor sensibile pentru care este necesară intensificarea eforturilor (yellow flag), elaborat în vederea compensării întârzierilor sesizate prin raport şi scrisoarea de avertizare, document ce a fost transmis Comisiei Europene şi ambasadelor statelor membre la Bucureşti în noiembrie 2005.

• Planul de implementare a legislaţiei armonizate şi de consolidare instituţională la nivel local în anul 2005, elaborat, pentru implementarea măsurilor la nivel local, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi aprobat de Guvern. Planul, structurat pe judeţe şi, în cadrul acestora, pe capitolele de acquis, a cuprins măsurile şi acţiunile

7

necesare pentru o implementare corespunzătoare a acquis-ului comunitar, identificate de către autorităţile centrale care sunt reprezentate la nivel local prin servicii deconcentrate.

• Planul de implementare a legislaţiei armonizate şi de consolidare instituţională la nivel local în anul 2006. Ministerul Integrării Europene şi Ministerul Administraţiei şi Internelor au iniţiat procesul de elaborare a Noului Plan - în cooperare cu ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale, cu structurile descentralizate la nivel judeţean sau regional ale acestora şi cu prefecturile – ce pune un accent deosebit pe implementarea efectivă a legislaţiei armonizate de către toate instituţiile administraţiei publice şi se concentrează asupra capitolelor pentru care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea privind întârzierile şi dificultăţile în implementarea acquis-ului. Forma finală a Planului, cuprinzând cele 41 de planuri judeţene, plus planul pentru Municipiul Bucureşti, a fost definitivată de Ministerul Integrării Europene în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi a fost prezentată în şedinţa Guvernului din martie 2006.

• Misiunile de evaluare ale Comisiei Europene şi ale statelor membre (peer review), pentru reprezentanţii statelor membre ele reprezentând principala sursă de informare şi evaluare directă a stadiului pregătirii României în diferite domenii, în special în cele vizând buna funcţionare a pieţei unice. A fost coordonată organizarea misiunilor şi s-a participat la misiunile de evaluare şi de peer review, au fost evaluate rezultatele exerciţiilor de monitorizare şi, împreună cu instituţiile implicate, au fost identificate soluţiile pentru remedierea eventualelor aspecte negative constatate. De asemenea, a fost monitorizată aplicarea măsurilor necesare şi s-a asigurat transmiterea, prin intermediul Misiunii României de la Bruxelles, a documentelor aferente instrumentelor de monitorizare. În cursul anului 2005 au avut loc misiuni de peer review în următoarele domenii: agricultură, justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, servicii financiare, transport, siguranţă alimentară, protecţia muncii, precursori de droguri, controlul exporturilor de bunuri cu dublă utilizare. Pe parcursul primului trimestru al anului 2006 au avut loc misiuni de peer review în ce priveşte encefalopatiile spongiforme transmisibile şi sub-produse de origine animală, lupta împotriva crimei organizate (ianuarie), identificarea animalelor, eficienţa luptei împotriva corupţiei de nivel înalt, Sistemul de Informaţii Schengen II, poluarea aerului şi schimbări climatice, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, politica regională, achiziţii publice, asigurarea de răspundere civilă auto, sănătate mintală (februarie), justiţie, corupţia, întărirea frontierelor externe şi combaterea crimei organizate (martie).

II. În viziunea Guvernului, un obiectiv fundamental îl reprezintă îmbunătăţirea capacităţii instituţionale astfel încât după aderare România să participe activ la construcţia europeană şi în acelaşi timp să fie capabilă să valorifice la un nivel superior sprijinul tehnic şi financiar oferit de Comisia Europeană pentru dezvoltarea economico-socială şi reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre. O primă direcţie de acţiune a reprezentat-o asigurarea îndeplinirii cerinţelor ce decurg din statutul de observator activ al României în instituţiile europene. În acest scop s-a acţionat pentru asigurarea reprezentării României în organismele de lucru ale Comisiei Europene la nivel calitativ corespunzător şi în mod coordonat; ca exemplu, pentru problematica economico-financiară, Ministerul Finanţelor Publice a fost desemnat ca responsabil pentru nominalizări, dar pentru o participare la înalt nivel, MFP a desemnat ca observatori reprezentanţi din toate instituţiile cu atribuţii în acest domeniu şi - acolo unde procedura a permis - a promovat reprezentarea concomitentă a 2-3 instituţii. In acest mod MFP a desemnat reprezentanţi pentru comitete şi grupuri de lucru ale Consiliului UE sau ale Comisiei Europene. Pentru celelalte domenii, coordonatorul acţiunii a fost Ministerul Afacerilor Externe.

8

În acest context sunt de subliniat acţiunile întreprinse pentru coordonarea poziţiilor României pe problematica afacerilor europene, precum:

• Asigurarea pregătirii reuniunilor interne şi externe, la diverse nivele, pe problematica afacerilor europene.

• Planificarea şi organizarea în vederea îndeplinirii la termen a informărilor şi materialelor documentare aferente reuniunilor şi programelor de cooperare la diverse nivele, pe problematica afacerilor europene.

• Cooperarea şi comunicarea cu instituţiile, cu compartimentele de afaceri europene din instituţiile publice, pe problematica afacerilor europene.

• Stabilirea sistemelor şi procedurilor vizând cooperarea şi comunicarea cu instituţii interne şi externe din statele membre ale UE şi candidate, în scopul unei mai bune desfăşurări a activităţilor legate de problematica afacerilor europene.

• Monitorizarea activităţilor de informare, diseminare, training, în domeniul afacerilor europene, în colaborare cu instituţiile care au ca obiect specific derularea acestor activităţi, precum şi cu instituţiile care organizează asemenea activităţi ad-hoc.

• Elaborarea de rapoarte privind cooperarea bilaterală cu statele UE şi candidate, pe problematica procesului de aderare în general, în vederea prezentării acestora Guvernului României, Parlamentului României, Administraţiei Prezidenţiale, etc. In acelaşi context, în vederea implementării, la nivel naţional, a mecanismelor create

de Comisia Europeană pentru aplicarea efectivă a acquis-ului comunitar, prin HG privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Integrării Europene, a fost introdusă atribuţia organizării Centrului Naţional Solvit. Pentru realizarea acestei atribuţii, au fost alocate resursele umane necesare şi s-a demarat acţiunea de promovare a sistemului Solvit.

In derularea procesului de prenotificare, către Comisia Europeană, a măsurilor naţionale de transpunere a directivelor, a început acţiunea de introducere a datelor în sistemul electronic al Comisiei. III. Un al treilea obiectiv major asumat prin programul de Guvernare îl reprezintă atingerea convergenţei în raport cu structura economică europeană, convergenţă fără de care avantajele integrării în familia europeană nu se vor face simţite în societatea românească. In etapa actuală prioritară este proiectarea politicilor economice pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu strategiile de dezvoltare ale Uniunii Europene. Această acţiune se realizează în principal prin trei documente programatice, respectiv:

• Programul Economic de Preaderare, care evidenţiază într-un cadru unitar şi corelat, politicile economice ce se propun a fi aplicate pe termen mediu în vederea integrării economiei româneşti în piaţa unică europeană şi al creşterii convergenţei cu economiile Statelor membre. Acest program este un precursor al programului de convergenţă pe care statele membre care nu au adoptat moneda euro îl elaborează şi actualizează anual. Această activitate a fost în anul 2005 cu atât mai importantă cu cât s-au realizat două actualizări ale Programului Economic de Preaderare, respectiv o actualizare a ediţiei 2004 a PEP în luna februarie şi o alta reprezentând ediţia 2005 a PEP, care a fost înaintată la Bruxelles în cursul lunii noiembrie 2005.

• Planul Naţional de Dezvoltare, care prezintă priorităţile de dezvoltare pe termen lung, respectiv pe perioada 2007 – 2013, evaluarea efortului financiar necesar pentru realizarea acestora şi modul de alocare pe priorităţi a fondurilor structurale. A fost finalizat Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013, care a fost aprobat în şedinţa de Guvern din decembrie 2005. În paralel cu acestea s-au elaborat Programele Operaţionale pentru Implementarea Fondurilor Structurale, astfel încât să

9

se asigure o gestionare eficientă a întregului proces de alocare şi utilizare a fondurilor structurale, cu efect în creşterea considerabilă a gradului de absorbţie a acestor fonduri. Este de subliniat că pornind de la importanţa recunoscută a dezvoltării regionale echilibrate pentru creşterea convergenţei, s-a acordat o atenţie deosebită elaborării Strategiei de Dezvoltare regională pe perioada 2007 – 2013, în acest sens fiind finalizat Programului operaţional regional.

• Raportul privind performanţele României în contextul Strategiei Lisabona, document ce oferă, pe lângă o evaluare a poziţiei României faţă de obiectivele stabilite prin Strategia Lisabona şi propuneri de politici economice şi sociale pe termen lung (în cea mai mare parte Agenda Lisabona are ca perspectivă anul 2010) care să fie promovate pentru ca România – ca ţară membră – să contribuie la atingerea obiectivului fundamental şi anume acela ca până în anul 2010 „economia europeană să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume”.

10

11

CAPITOLUL 2 – MEDIUL DE AFACERI Politica guvernamentală aplicată pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri a urmărit să

dea un răspuns comunităţilor de afaceri, asociaţiilor profesionale şi societăţii civile, pentru stimularea investiţiilor şi dezvoltarea sectorului privat, cu deosebire a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Guvernul a aplicat o politică coerentă de impulsionare a dezvoltării economice prin oferirea unor condiţii cât mai favorabile întreprinzătorilor, reducerea birocraţiei, servirea optimă a cetăţeanului, în calitate de contribuabil, şi combaterea corupţiei prin diminuarea arbitrarului în decizia administraţiei.

Dintre principalele direcţii de acţiune, se pot menţiona: susţinerea întreprinzătorilor privaţi; stimularea liberei iniţiative; guvernarea cu faţa la mediul de afaceri; stabilitatea, claritatea şi predictibilitatea reglementărilor; realizarea unui cadru economic atractiv, bazat pe legile unei economii de piaţă funcţionale.

Coerenţa acţiunilor iniţiate şi realizate s-a materializat prin articularea elementelor de politică din domeniile instituţional, legislativ, al facilitării, consolidării şi stimulării afacerilor şi al respectării angajamentelor asumate în faţa organismelor internaţionale.

Astfel în domeniul instituţional a fost creat un cadru strategic comun, la nivel guvernamental, prin reunirea politicilor privind mediul de afaceri, IMM şi investiţiile directe, în coordonarea unui ministru de stat. De asemenea, coordonarea activităţilor privind îmbunătăţirea mediului de afaceri a fost transferată de la Ministerul Economiei şi Comerţului, în cadrul Guvernului - Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii. A fost operaţionalizat Grupul de lucru pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri. Totodată a fost constituit Grupul de lucru pentru sprijinirea exportatorilor, care, prin măsurile propuse Guvernului României şi aprobate prin Memorandum, a determinat: majorarea capitalului social al EXIMBANK S.A.; redistribuirea către EXIMBANK S.A. a sumelor neutilizate, din fondurile bugetare constituite la nivelul ministerelor, pentru programele de susţinere a exportului.

Tot în ceea ce priveşte domeniul instituţional a fost înfiinţat Punctul Naţional de Contact pentru aplicarea „Recomandărilor OCDE din Ghidul pentru Întreprinderi Multinaţionale”, în scopul soluţionării problemelor ce pot interveni între întreprinderile multinaţionale şi stat. A fost creat şi operaţionalizat „Consiliul Interministerial pentru probleme economice, politici fiscale şi comerciale, piaţa internă, competitivitate, mediul de afaceri”, în vederea coordonării unitare a măsurilor de politică guvernamentală în domeniile menţionate şi reducerii numărului de organisme interministeriale.

În domeniul legislativ a fost sprijinită adoptarea următoarelor acte normative: legea privind societăţile de microfinanţare; legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; OUG privind modificarea şi completarea Legii Codului muncii şi legea privind procedura insolvenţei, care reglementează, între altele: procedura de ieşire de pe piaţă a firmelor; mecanismul compensării bilaterale a obligaţiilor (netting-ul).

Se află în procedură de avizare, în vederea aprobării de către Guvern şi transmiterii la Parlament pentru dezbatere şi aprobare, următoarele iniţiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea OUG privind procedura aprobării tacite; Proiectul de lege pentru modificarea legii privind societăţile comerciale şi a altor acte normative incidente, în sensul armonizării legislaţiei autohtone cu directivele comunitare şi al implementării principiilor OCDE referitoare la guvernarea corporativă. În domeniul facilitării, consolidării şi stimulării afacerilor a fost aprobat „Planul de acţiuni pentru dezvoltarea şi consolidarea mediului de afaceri în România în perioada 2005-2006”.

12

Direcţiile generale de politică au în vedere: • Creşterea transparenţei şi eficienţei dialogului Guvern - mediu de afaceri/societate

civilă, prin întâlniri operative, pe probleme punctuale, în cadrul Grupului de lucru pentru mediul de afaceri şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor patronale, profesionale şi ai investitorilor străini;

• Evaluarea impactului reglementărilor asupra climatului afacerilor prin derularea unor analize de impact al reglementărilor care afectează derularea afacerilor .Este în curs de derulare exersarea sistemului de cuantificare a progreselor şi analizarea comparativă a impactului reglementărilor asupra mediului de afaceri/întreprinzătorilor privaţi pentru anul 2005; sondajul se efectuează pe un eşantion, reprezentativ naţional, de 600 firme private pentru a stabili volumul de timp, bani şi alte resurse pe care investitorii sunt obligaţi să le cheltuiască pentru îndeplinirea procedurilor legale de iniţiere şi derulare a afacerilor; experienţa reală a întreprinzătorilor este apoi confruntată cu procedurile şi reglementările legale descrise de instituţiile publice responsabile – 20 de proceduri la 9 instituţii publice. Această evaluare va fi utilizată în elaborarea strategiilor pe termen scurt pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. De asemenea, a fost elaborat, cu asistenţă financiară PHARE, studiul privind oportunitatea şi modalităţile de implementare extinsă a procedurii de evaluare a impactului reglementărilor (RIA - Regulatory Impact Assessment) în procesul legislativ din România, ca practică pentru creşterea calităţii reglementărilor. În paralel, a fost realizat, tot cu asistenţă financiară PHARE, un raport sectorial privind impactul reformei reglementărilor în domeniul pieţei de energie electrică, analizându-se stadiul actual al reformei cadrului de reglementare a sectorului energiei electrice din România şi modul cum aceasta poate contribui la dezvoltarea mediului de afaceri.

• Simplificarea procedurilor administrative şi a reglementărilor pentru iniţierea, derularea şi lichidarea afacerilor, scop în care s-au întreprins următoarele:

o se continuă modernizarea şi simplificarea procesului de autorizare în iniţierea unei afaceri, prin utilizarea extinsă a declaraţiei pe propria răspundere şi întărirea capacităţii de monitorizare şi control post-înregistrare; prin aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul comerţului şi al declaraţiilor pe propria răspundere privind autorizarea funcţionării persoanelor juridice, a asociaţiilor familiale şi a persoanelor fizice s-a realizat simplificarea formalităţilor de înregistrare fiscală;

o înlăturarea unor bariere privind libera circulaţie a mărfurilor pe piaţă prin reducerea numărului avizelor, produselor şi serviciilor pentru care este nevoie de autorizare sanitară;

o elaborarea Normelor metodologice de simplificare a procedurilor de autorizare în construcţii şi a formularelor aferente;

o s-au creat premisele constituirii tribunalelor specializate în materie comercială şi a secţiilor specializate, inclusiv în domeniul insolvenţei;

o s-au asigurat condiţiile necesare simplificării procedurii de ieşire de pe piaţă a firmelor prin crearea unei proceduri simplificate de insolvenţă, aplicabilă anumitor categorii de debitori, instituindu-se totodată mecanismul compensării bilaterale a obligaţiilor (netting);

• Implementarea unui sistem coerent de monitorizare a volumului investiţiilor străine directe - Institutul Naţional de Statistică împreună cu Banca Naţională realizează periodic anchete statistice pe baza unor chestionare structurate, datele fiind publicate în buletine de informare.

13

• Implementarea principiilor guvernării corporative - legislaţia română a societăţilor comerciale a fost revizuită în acord cu cadrul juridic comunitar în domeniul societăţilor comerciale, cu recomandările Comisiei Europene în procesul de aderare la UE şi cu concluziile Raportului Băncii Mondiale de evaluare a legislaţiei româneşti în raport cu principiile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). In ceea ce priveşte respectarea angajamentelor asumate în faţa organismelor

internaţionale s-au realizat şi susţinut, în cadrul unor reuniuni specifice, rapoartele periodice privind stadiul realizării acţiunilor asumate pe linia integrării europene, au fost iniţiate şi sunt în curs de derulare şi monitorizare acţiunile prevăzute în Programul „PAL 2”, realizat în colaborare cu Banca Mondială.

A fost elaborat „Raportul privind înfiinţarea şi operaţionalizarea Punctului Naţional de Contact pentru aplicarea recomandărilor OCDE din Ghidul pentru Întreprinderi Multinaţionale”, care a fost prezentat la reuniunea anuală a Comitetului pentru Investiţii din cadrul OCDE şi „Raportul privind progresele înregistrate de România în domeniul politicii investiţionale la un an de la aderarea la Declaraţia OCDE pentru Investiţii Internaţionale şi Companii Multinaţionale”.

Tot în perioada de referinţă au fost elaborate şi aprobate de Guvern obiectivele prioritare asumate de România pentru anul 2006 în domeniile reformei instituţionale, pornindu-se de la recomandările Investment Compact din cadrul OCDE pentru Europa de Sud-Est. Aceste priorităţi cuprind acţiuni specifice în domeniile: politicii investiţionale, sprijinirii IMM-urilor, politicii fiscale, reformei reglementărilor, combaterii corupţiei, politicii concurenţei.

I. Relaxarea fiscală. Reforma fiscală promovată la începutul anului 2005 a avut drept coordonate

principale reducerea de ansamblu a fiscalităţii, simplificarea sistemului fiscal şi devansarea creşterii ratei fiscalităţii de către creşterea bazei de impozitare, utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale în scopul ameliorării comportamentului economic al contribuabililor; a reprezentat unul din angajamentele fundamentale ale Guvernului pus în practică, menit să susţină întreprinzătorii şi să asigure îmbunătăţirea mediului de afaceri.

In ceea ce priveşte politica fiscală, Guvernul României a avut în vedere reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice.

Realizările de până în acest moment relevă viabilitatea reformei de relaxare fiscală, pe de o parte, prin faptul că veniturile bugetare nu s-au redus, iar pe de altă parte, prin faptul că efectele privind creşterea economică şi reducerea economiei ascunse s-au manifestat deja.

Unul din aspectele cele mai importante vizate de reforma fiscală este reprezentat de transformarea impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii în principala sursă de venituri ale bugetului de stat. Realizarea acestui obiectiv este susţinută de ponderea sporită pe care au dobândit-o aceste impozite, îndeosebi taxa pe valoarea adăugată, în formarea veniturilor bugetului de stat. Astfel, impozitele venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice şi fizice (impozit pe profit, impozit pe venit, alte impozite) au deţinut în cursul 2004 o pondere de 31,6% din totalul veniturilor bugetului de stat, în vreme ce în aceeaşi perioadă a anului 2005 această pondere s-a redus la 25,5%, în favoarea impozitelor pe bunuri şi servicii, care au participat la formarea veniturilor bugetare într-o proporţie de 62,4% (faţă de 56,4% în perioada corespunzătoare a anului 2004). Dintre acestea, cea mai importantă contribuţie aparţine taxei pe valoarea adăugată, de 35,6% (27,9% în perioada ianuarie-decembrie 2004), urmată de accize (care şi-au menţinut constantă ponderea în totalul veniturilor bugetului de stat în cele două perioade de referinţă, de 24,8%).

14

Relaxarea fiscală s-a realizat astfel prin reducerea cotelor de impozitare, reducere ce a stimulat activitatea economică, dar şi diminuarea economiei ascunse.

Astfel, execuţia bugetară în cursul anului 2005 s-a desfăşurat în contextul continuării procesului de creştere economică, dar şi de menţinere sub control a inflaţiei şi a implementării noii politici fiscale vizând, în principal, relaxarea fiscalităţii directe prin introducerea cotei unice de 16%, de impozitarea veniturilor şi a profitului, concomitent cu întărirea disciplinei financiare. Reforma în domeniul politicii fiscal-bugetare a mai avut ca obiective şi creşterea capacităţii de administrare fiscală, scop în care au fost eliminate practicile de scutire sau reeşalonare a datoriilor la bugetele publice.

Reducerea fiscalităţii are şi o componentă socială deoarece stimulează munca, contribuind la scoaterea la lumină a unei părţi din economia „gri” şi, în consecinţă, încurajează obţinerea de venituri de la mai multe locuri de muncă. In sistemul propus, persoanele fizice care realizează venituri din salarii foarte mari nu vor mai încerca să găsească modalităţi de evaziune şi se va descuraja munca la negru, deoarece salariaţii vor face presiuni pentru „oficializarea” veniturilor.

Numărul de salariaţi din economie a crescut în luna decembrie 2005, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cu cca.103 mii persoane, ceea ce înseamnă o creştere cu 2,3%. In primele două luni ale anului 2006, comparativ cu luna decembrie 2005 numărul de salariaţi a crescut cu 64 mii persoane, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4%. In paralel cu relaxarea fiscală guvernul a avut în vedere măsuri care să contribuie la însănătoşirea mediului economic ca o condiţie esenţială a consolidării economiei de piaţă funcţionale şi îmbunătăţirea mediului de afaceri prin: înlăturarea practicilor de scutire sau de reeşalonare a datoriilor la buget; pedepsirea evaziunii fiscale; sporirea ponderii economiei fiscalizate.

Astfel, prin adoptarea OUG privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante, s-a urmărit reglementarea unor măsuri de disciplinare a contribuabililor, pentru a fi creată o egalitate de tratament între contribuabili, pentru favorizarea unui mediu de afaceri concurenţial.

In ceea ce priveşte măsura de înlăturare a practicilor de scutire sau reeşalonare la plată a datoriilor la bugetele publice se mai acordă înlesniri la plată numai societăţilor comerciale, inclusiv cele din domeniul agriculturii, la care transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor a avut loc până la data intrării în vigoare a ordonanţei mai sus menţionate.

Totodată, în vederea îmbunătăţirii activităţii de administrare fiscală şi pentru întărirea disciplinei financiare, cu implicaţii directe şi imediate asupra reducerii volumului arieratelor şi prevenirii formării de noi arierate, au fost întreprinse măsuri atât în domeniul legislativ cât şi în domeniul organizării administrării creanţelor fiscale.

In domeniul legislativ s-a urmărit îmbunătăţirea Codului de procedură fiscală în scopul creşterii capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a organelor subordonate acesteia, ca organe de colectare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului general consolidat, prin schimbarea ordinii de stingere a creanţelor fiscale, modificarea urmând a fi aplicată începând cu data de 01.01.2007.

In scopul descurajării apelării la creditul fiscal în detrimentul celui bancar, precum şi pentru creşterea gradului de civism fiscal al contribuabililor, s-au modificat o serie de prevederi din Codul de procedură fiscală, în sensul în care, începând cu data de 01.01.2006, noţiunea de dobânzi şi penalităţi de întârziere a fost înlocuită cu cea de majorări de întârziere, cota acestora fiind stabilită la 0,1% pe zi de întârziere, modificarea ulterioară a cotei urmând a fi aprobată prin legi bugetare.

In scopul reducerii arieratelor bugetare şi prevenirii formării de noi arierate, s-a dispus atât continuarea acţiunilor de executare silită, cât şi declanşarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile art. 171 din Codul de procedură fiscală, respectiv atragerea

15

răspunderii în solidar în temeiul prevederilor art. 27 şi 28 din acelaşi act normativ, după caz, iar în situaţiile în care măsurile de executare silită întreprinse nu dau rezultate, continuarea acţiunii de introducere a cererilor de deschidere a procedurilor de reorganizare judiciară şi faliment pentru societăţile comerciale, care întrunesc condiţiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In paralel cu relaxarea fiscală, prin înlăturarea practicilor de scutire sau de rezolvare a datoriilor la buget, prin pedepsirea evaziunii fiscale ca infracţiune economico-financiară, Guvernul a contribuit la creşterea veniturilor bugetare. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe anul 2005 s-a încheiat cu un deficit reprezentând 0,8% din PIB, respectiv cu 0,2 puncte procentuale sub ţinta anuală. În anul 2005, marcat pe de-o parte de introducerea măsurilor de relaxare fiscală, iar pe de altă parte de asigurarea fondurilor necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, veniturile au înregistrat o creştere cu 17,4% faţă de anul 2004, iar cheltuielile cu 16,4% în raport cu execuţia anului 2004.

Execuţia operativă în primele trei luni ale anului 2006, din analiza datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, cu privire la principalele venituri bugetare, scoate în evidenţă o creştere nominală a veniturilor de 20,3%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior. Caracteristica principală a structurii veniturilor în primul trimestru al anului 2006 este creşterea încasărilor la bugetul de stat (cu 24,3%), care a condus la o modificare a greutăţii specifice a veniturilor bugetului de stat cu 2 puncte procentuale, în special pe seama creşterii veniturilor din TVA( cu 34,8%) şi taxe vamale (cu 32,4%), peste media înregistrată de veniturile bugetului de stat, dat şi a încasărilor din accize ( cu 22,6%) şi din impozitul pe salarii şi venit (cu 22,0%), a căror creştere s-a apropiat de această medie. Pentru anul 2006 ţinta de deficit a fost stabilită la 0,5% din PIB. Această ţintă de deficit este de natură să susţină eforturile concentrate ale politicii macroeconomice de a asigura o poziţie externă sustenabilă şi o consolidare a procesului de reducere a ratei inflaţiei.

II. Pieţele financiare. Pe fondul consolidării sistemului bancar şi creşterii credibilităţii acestuia,

participarea sectorului bancar la susţinerea dezvoltării economiei s-a amplificat. In prezent, sectorul bancar românesc s-a apropiat semnificativ de o privatizare

integrală ca urmare a modificărilor determinate de: privatizarea BCR; apariţia unor noi operatori bancari; fuziunile consemnate la nivelul sucursalelor băncilor străine, precum şi schimbările intervenite în structura acţionariatului unor bănci.

In ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar şi creşterea credibilităţii acestuia, a fost respectat angajamentul privind privatizarea BCR.

Privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR) reprezintă un reper deosebit de important în procesul de consolidare a economiei funcţionale de piaţă în România. Guvernul a analizat în data de 26 mai 2005 propunerea Comisiei de Privatizare pentru strategia de privatizare a Băncii Comerciale Române, aprobând H.G. pentru modificarea şi completarea anexei la H.G. privind aprobarea strategiei de privatizare a BCR. Strategia de privatizare a solicitat ca investitorul strategic să fie selectat din rândul unor instituţii financiar-bancare internaţionale reputate sau grup (consorţiu) de investitori din care cel puţin unul să fie instituţie financiar-bancară internaţională reputată. Metoda de privatizare a fost prin negociere, cu selecţie de oferte.

Anul 2005 a marcat intrarea în cea de-a treia şi ultima etapă a privatizării, respectiv negocierea vânzării pachetului majoritar de acţiuni către un investitor strategic. Iniţial un număr de 11 bănci şi-au manifestat interesul pentru a prelua pachetul majoritar de acţiuni al BCR. După parcurgerea primului pas din cea de-a treia etapă a privatizării, numărul entităţilor selectate s-a redus la 10 (Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Naţională a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Erste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN Amro)

16

pentru ca ulterior ABN Amro să se retragă din cursa pentru privatizare. Guvernul a adoptat H.G. privind modificarea anexei la H.G. pentru aprobarea strategiei de privatizare a BCR, prin care investitorul strategic poate dobândi un pachet de 61,8825% din capitalul social total al BCR. Cota de 61,8825% va fi constituită din cota de 36,8825% minus două acţiuni rămasă în proprietatea statului, la care se adaugă cota de 25% plus două acţiuni dobândită de la BERD şi IFC în urma exercitării opţiunii de răscumpărare. Până la data limită de depunere a ofertelor finale angajante pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al BCR, 17 octombrie 2005, au fost primite şapte oferte angajante. Ca urmare a evaluării ofertelor finale cuprinzând o ofertă tehnică şi una financiară, Erste Bank (Austria) şi Banca Comercial Portugues (BCP Millenium) au fost selectate pentru ultima etapă a procesului de privatizare a BCR şi invitate să înceapă negocierile finale pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al băncii, etapă în care cei doi finalişti vor înainta oferte financiare îmbunătăţite. In luna decembrie 2005 BCR, cea mai mare bancă din România, a intrat în posesia austriecilor de la Erste Bank.

În ceea ce priveşte privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), strategia de privatizare a stabilit vânzarea către persoane fizice sau juridice a unui pachet de acţiuni reprezentând 90,1% din capitalul social al băncii, restul de 9,9% urmând să fie alocate pentru constituirea Fondului „Proprietatea” destinat despăgubirii foştilor proprietari de imobile cărora nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Pachetul majoritar de acţiuni reprezentând până la 75%, inclusiv, din capitalul social total al CEC, dar nu mai puţin de 50% plus o acţiune, va fi vândut către o instituţie financiar-bancară de reputaţie internaţională sau unui consorţiu. Vânzarea se va face prin negociere directă, cu selecţie de oferte. După finalizarea vânzării pachetului majoritar, strategia prevede vânzarea unui pachet de până la 5% din capitalul social al CEC către salariaţii instituţiei, membrii Consiliului de Administraţie şi pensionarii cu ultimul loc de muncă la CEC. Vânzarea acestei ponderi din capitalul social al băncii se va face prin negociere directă, fără selecţie de oferte. Pentru perfectarea tranzacţiilor va fi constituită o asociaţie care va reprezenta interesele salariaţilor, membrilor CA şi ale pensionarilor CEC. Restul acţiunilor deţinute de stat, cu excepţia celor alocate Fondului ”Proprietatea”, vor fi vândute parţial sau în întregime, prin ofertă publică de vânzare pe piaţa internă sau externă de capital.

Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni - reprezentând până la 75% din capitalul social, dar nu mai puţin de 50% plus o acţiune - se va face prin negociere în două etape, pe bază de oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante. Dacă în procesul de selecţie se constată că diferenţa dintre primele două oferte clasate în cadrul etapei de oferte finale şi angajante este de 10 la sută sau mai puţin, Comisia de privatizare va putea solicita celor doi ofertanţi oferte financiare finale angajante îmbunătăţite.

La elaborarea strategiei de privatizare au fost luate în considerare recomandările consultantului pentru privatizare, JP Morgan. La sfârşitul lunii mai 2005, JP Morgan a prezentat raportul de due diligence, raportul de evaluare a băncii şi studiul de fezabilitate.

Până la finele lunii august 2005 au fost depuse scrisorile de intenţie însoţite de informaţii şi documente care să dovedească faptul că respectivii investitori îndeplinesc condiţiile de preselecţie, o descriere a investitorului, date financiare despre acesta şi o scurtă descriere a motivelor pentru care doresc să investească la CEC. Un număr de opt instituţii au trecut de faza de preselecţie, respectiv: Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, National Bank of Greece, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft în consortiu cu Raiffeisen International Bank – Holding A.G şi Société Générale.

Restructurarea Băncii de Export-Import a României SA (EXIMBANK) şi-a propus întăririea rolului primordial al băncii în susţinerea într-o mai mare măsură a finanţării

17

producţiei destinate exportului, precum şi al accentuării poziţiei EXIMBANK în cadrul sistemului bancar românesc şi a statutului acesteia de instituţie specializată.

Limitarea creării de hazard moral, ca urmare a preponderenţei împrumutului public de pe piaţa monetară (bancară) internă.

Ca urmare a preponderenţei împrumutului public de pe piaţa monetară internă, politica de îndatorare publică internă pe perioada analizată a avut în vedere extinderea maturităţilor titlurilor de stat. In acest sens, în anul 2005 s-au lansat emisiuni de obligaţiuni de stat cu dobândă fixă şi obligaţiuni de stat cu dobandă indexată cu indicele preţurilor de consum cu scadenţe la 2, 3, 5 ani şi pentru prima dată au fost lansate cu succes emisiuni de obligaţiuni cu scadenţă la 10, 12 si 15 ani.

Pe fondul trendului descendent al inflaţiei şi reducerii dobânzilor de referinţă de către BNR, transparenţa şi predictibilitatea modului în care se desfăşoară emisiunile de titluri de stat contribuie la reducerea costului titlurilor de stat. In acest sens, începand cu trimestrul 2 al anului 2005 s-a creat cadrul institutional de consultare cu participanţii pe piata internă (dealeri primari, societăţi de asigurari de viaţă,etc.) prin organizarea de întâlniri periodice cu aceştia.

Pentru prima dată în aprilie a fost publicat un calendar trimestrial de emisiuni de titluri de stat, iar în luna decembrie 2005 a fost publicat calendarul anual de emisiuni pentru anul 2006.

De asemenea, pentru proiectarea şi implementarea unei politici de îndatorare publică internă care să evite creşterea ratelor dobânzii bancare cu efect negativ asupra cererii de investiţii şi asupra inflaţiei, au fost organizate întâlniri comune, periodice, între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României pentru coordonarea politicilor macroeconomice.

Diminuarea dominaţiei bancare a surselor de finanţare externă a mediului de afaceri prin sprijinirea cu mijloace specifice a dezvoltării pieţei de capital, presupune şi diversificarea instrumentelor financiare tranzactionate pe piaţa de capital. In acest sens, a fost creat cadrul legal pentru tranzacţionarea obligaţiunilor ipotecare prin publicarea în martie 2006 a pachetul legislativ privind piaţa ipotecară, astfel: Legea privind securitizarea creantelor, Legea privind obligaţiunile ipotecare, Legea privind băncile de credit ipotecar, Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.

III. Combaterea corupţiei.

Guvernul României a luat măsuri de reducere a domeniului privat al statului şi a birocraţiei, măsuri pentru o mai bună claritate şi stabilitate legislativă, asigurarea transparenţei decizionale, depolitizarea justiţiei. Principalele măsuri anti-corupţie, care au fost luate în scopul îmbunătăţirii mediului de afaceri se referă la retragerea treptată şi ireversibilă a statului din administrarea economiei; restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice; eliminarea procedurilor economice preferenţiale; renunţarea definitivă la poziţia de monopol în furnizarea utilităţilor publice; renunţarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor. In acest sens au fost realizate în principal următoarele: • Retragerea treptată a statului din administrarea economiei. Au fost analizate societăţile comerciale din portofoliu, identificându-se societăţile cu şanse reale de privatizare şi societăţile care nu pot fi privatizate, pentru care s-au ales alte soluţii de diminuare a participaţiilor statului (din cca. 200 societăţi comerciale cu capital majoritar de stat analizate, pentru 97 s-a declanşat procesul de lichidare / dizolvare).

În primul trimestru al anului 2006, pe baza analizei portofoliului de societăţi comerciale şi a discuţiilor purtate cu reprezentanţii Băncii Mondiale a fost elaborat Planul de privatizare pentru anul 2006, parte a Planului integrat de privatizare pentru anii 2006 şi 2007,

18

aprobat de Guvernul României în şedinţa din data de 12.04.2006. Din cele 184 societăţi incluse în planul integrat, 120 sunt în portofoliul AVAS, prioritizate astfel: Prioritatea 1 – 17 societăţi comerciale cu pachete majoritare (a fost inclus şi pachetul minoritar deţinut de AVAS la ASIROM, datorită importanţei acestei societăţi comerciale), din care: 1 societate privatizată; 5 societăţi în negociere contract; 1 societate în negociere; Prioritatea 2 – 21 institute de cercetare cu capital majoritar de stat, din care: 3 societăţi privatizate; 2 societăţi în negociere; 2 societăţi cu anunţuri publicate; Prioritatea 3 – 16 societăţi comerciale cu pachete majoritare, din care o societate privatizată; Prioritatea 4 – 19 societăţi comerciale cu pachete minoritare importante, din care: 2 societăţi privatizate; 2 societăţi cu anunţuri publicate; Prioritatea 5 – 21 societăţi comerciale cu pachete minoritare cu drept de preferinţă, din care: 4 societăţi privatizate; 4 societăţi în negociere contract; 3 societăţi cu anunţuri publicate; Prioritatea 6 – 26 societăţi comerciale cu pachete minoritare fără drept de preferinţă.

• Eliminarea procedurilor economice preferenţiale. Astfel, în contractele de privatizare semnate de AVAS începând cu data apariţiei OUG nr.26/2005, nu au mai fost incluse clauze cu privire la achitarea facturilor la utilităţi.

• Renunţarea la presiunile de ordin politic, exercitate asupra managerilor. Monitorizarea trimestrială a activităţii managerilor, directorilor, se va face pe baza unui nou contract cadru de performanţă, activitatea acestora fiind apreciată exclusiv în funcţie de gradul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă. Contractul de performanţă – Cadru, a fost aprobat în noua formă, toate contractele de performanţă ale directorilor societăţilor monitorizate conform OUG nr.79/2001, urmând a fi revizuite. Sunt în curs de aprobare Bugetele rectificate de venituri şi cheltuieli ale societăţilor; pe baza indicatorilor angajaţi de societăţi şi aprobaţi de AGA se semnează noile contracte de performanţă. Scopul noilor contracte de performantă este îndeplinirea obiectivelor şi criteriilor de performanţă aprobate prin BVC, în schimbul drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de muncă. In ceea ce priveşte societăţile monitorizate, pentru respectarea angajamentelor referitoare la politica salarială şi reducerea arieratelor, se fac următoarele raportări lunare: la Ministerul Finanţelor Publice: situaţia plăţilor restante către bugetul de stat şi situaţia plăţilor restante către bugetul asigurărilor sociale de stat; la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: situaţia privind realizarea fondului de salarii, câştigul salarial mediu lunar, numărul mediu de personal. Trimestrial, se transmite societăţilor monitorizate fondul de salarii în care trebuie să se încadreze.

• Combaterea corupţiei în procesul de privatizare al societăţilor comerciale cu capital de stat, scop în care au fost reglementate unitar modul de stabilire a metodei de privatizare, a condiţiilor de bază care sunt prezentate în ofertele de vânzare privind desfăşurarea procesului de privatizare, evaluarea ofertelor, modalităţile de plată etc.

IV. Eliminarea barierelor administrative.

In ceea ce priveşte eliminarea barierelor administrative, pe lângă măsurile anticorupţie, s-au luat şi măsuri referitoare la: elaborarea unei legislaţii simple, clare şi stabile; simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă a firmelor; reducerea procedurilor administrative referitoare la obţinerea de autorizaţii, aprobări şi avize.

Pentru prevenirea corupţiei în mediul de afaceri, a fost revizuită legislaţia cu privire la faliment.

Totodată, pentru simplificarea formalităţilor privind intrarea şi ieşirea de pe piaţă şi creşterea accesului la informare a întreprinzătorilor, a fost actualizat inventarul autorizaţiilor şi avizelor necesare începerii activităţii firmelor.

Alte acţiuni întreprinse pentru eliminarea barierelor administrative se referă la:

19

• Monitorizarea eliminării barierelor în calea liberei circulaţii a serviciilor - pentru anul 2005 au fost modificate acte normative, în conformitate cu angajamentele asumate în procesul de negociere la capitolul 3 „Libera circulaţie a serviciilor, servicii fără caracter financiar”, iar în scopul eliminării barierelor în calea liberei circulaţii a fost modificată prin lege ordonanţa privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;

• Continuarea acţiunilor de informare a comercianţilor cu privire la modul de aplicare a prevederilor legale în vigoare, cuprinse în ordonanta privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă cu referire la practici comerciale. Totodată, în vederea sprijinirii comercianţilor pentru creşterea gradului de informare cu privire la alinierea activităţii de comerţ la exigenţele UE şi asigurării unor servicii de calitate consumatorilor se derulează şi în anul 2006 "Programul pentru informarea şi educarea comercianţilor” şi "Programul pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă";

• Monitorizarea efectelor procedurilor de autorizare administrativă - în scopul facilitării accesului primăriilor la informaţii cu privire la aplicarea prevederilor legale privind autorizarea persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale a fost elaborat Ghidul de completare a cererilor şi ghidurile de completare a declaraţiilor pe propria răspundere şi a cererii de înregistrare. In cursul anului 2005 au fost încheiate de protocoale între primării şi ONRC pentru fluidizarea informaţiilor între instituţiile abilitate în sistemul de autorizare al asociatiilor familiale (AF) şi persoanelor fizice (PF). A fost modificată Legea privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, respectiv modificarea art 18: Activităţile economice care fac obiectul prezentei legi sunt cele prevăzute în cadrul Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN şi a căror desfăşurare de către persoane fizice autorizate sau asociaţii familiale nu necesită autorizare în baza unei legi speciale. In ceea ce priveşte monitorizarea aplicării corecte a prevederilor legale au fost elaborate ghidurile de completare a declaraţiilor pe propria răspundere şi a cererii de înregistrare. De asemenea, se oferă răspunsuri on-line privind informaţiile referitoare la înregistrarea firmelor. Pe site-ul agenţiei, la secţiunea consultanţă sunt furnizate informaţii cu privire la înregistrarea firmelor, PF şi AF.

• Instruirea IMM cu privire la modalităţile de depunere a aplicaţiilor în programele guvernamental – au fost simplificate din punct de vedere administrativ procedurile programelor naţionale multianuale (instruire şi consultanţă, export, Start, investiţii, informarea şi educarea comercianţilor, promovarea meşteşugurilor şi artizanatului, înfiinţarea şi dezvoltarea de incubatoare de afaceri). Acestea au fost prezentate în cadrul seminariilor şi campaniilor organizate de către oficiile teritoriale. In vederea instruirii şi conştientizării cu privire la obligaţiile ce le revin la momentul aderării, au fost organizate ateliere de lucru în cele 8 regiuni în cooperare cu ADR-uri, Centrele Euro-Info, bănci, ministerele de linie care derulează programe naţionale finanţate de la bugetul de stat si FNGCIMM. La atelierele de lucru regionale au participat peste 650 de IMM. V. Consolidarea mediului de afaceri In vederea realizării măsurilor şi activităţilor necesare obiectivului ”consolidarea

mediului de afaceri”, s-a urmărit: consolidarea unui mediu de afaceri stabil şi predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic sau al considerentelor de siguranţă naţională, privatizarea utilităţilor publice, consolidarea liberei competiţii, creşterea transparenţei mediului de afaceri.

20

Pentru crearea unui sector energetic modern, corespunzător principiilor UE de liberalizare a pieţei de energie electrică şi capabil să satisfacă cererea consumatorilor, au fost elaborate o serie de reglementări, ţinând cont de angajamentele asumate de România în procesul de aderare la UE. Astfel, acţiunile întreprinse In domeniul energiei au fost centrate în principal pe următoarele direcţii:

• Deschiderea pieţei de energie electrică spre concurenţă, corespunzător unui grad de deschidere de 83,5%. Astfel, începând cu 1 iulie 2005 toţi consumatorii de energie electrică, cu excepţia celor casnici şi a celor asimilaţi acestora, au fost declaraţi consumatori eligibili;

• Implementarea efectivă a unui nou sistem de stabilire transparentă şi eficientă a preţurilor şi cantităţilor de energie electrică vândute pe piaţa reglementată de energie electrică şi prin contracte bilaterale negociate prin introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale.

• Promovarea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie electrică (hidro, solară, eoliană etc) prin crearea unei pieţe specifice de certificate verzi care stimulează concurenţa şi care corespunde cerinţelor prevăzute de Directiva 2001/77/CE, funcţională începând cu luna noiembrie 2005;

• Promovarea producerii de energie electrică în capacităţi noi de cogenerare de înaltă eficienţă prin introducerea unor mecanisme de sprijin financiar, menite să atragă investitori;

• Dezvoltarea schimburilor comerciale de energie electrică cu ţările vecine prin introducerea de reglementări care să sprijine crearea unei pieţe regionale de energie electrică în sud-estul Europei;

• Reglementarea condiţiilor şi modului de acordare a tarifului social în sensul încurajării subvenţiilor directe către consumatorii vulnerabili de energie electrică;

• Introducerea tarifelor de tip binom pentru plata căldurii de către populaţie pentru o distribuire mai eficientă a cheltuielilor anuale ale consumatorilor;

• Întărirea siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) prin introducerea procedurii de licitaţie a capacităţilor noi de producere, prin noul proiect de modificarea a Legii energiei electrice nr. 318/2003;

• Promovarea proiectului de modificare a Legii energiei electrice nr. 318/2003 care a fost aprobat în şedinţa de Guvern din data de 05.04.2006 şi înaintat spre aprobare la Parlament. De asemenea, în scopul consolidării mediului de afaceri în domeniul gazelor naturale

a fost adoptată Legea gazelor care a condus la consolidarea atribuţiilor autorităţii în domeniu (ANRGN) în scopul asigurării concordanţei depline cu prevederile relevante ale Directivei europene privind piaţa gazelor naturale (Directiva 2003/55/CE).

Liberalizarea pieţei de gaze naturale s-a realizat gradual, fiind urmărită maximizarea efectelor benefice asupra activităţii şi situaţiei economice a consumatorilor şi operatorilor din sector. In cadrul acestui proces, gradul de deschidere a pieţei interne de gaze naturale în anul 2005 a fost stabilit la 50%. Începând cu 1 ianuarie 2006, în conformitate cu prevederile HG privind stabilirea gradului de deschidere a pieţei interne a gazelor naturale, gradul de deschidere a pieţei interne a gazelor naturale este de 65%.

Totodată, în cadrul campaniei de comunicare internă şi externă pentru integrarea României în Uniunea Europeană, iniţiată de Guvernul României, ANRGN a distribuit broşuri care să informeze consumatorii de gaze naturale despre drepturile şi obligaţiile pe care le au în relaţiile cu furnizorii şi cu operatorii licenţiaţi din sector. Această campanie de informare internă a oferit consumatorilor de gaze naturale o imagine cât mai completă privind avantajele şi obligaţiile ce rezultă din aderarea la Uniunea Europeană, pregătind, astfel, societatea

21

românească să facă faţă concurenţei de pe piaţa Uniunii Europene, în perspectiva liberalizării complete a pieţei de gaze naturale din România.

In vederea asigurării transparenţei privind evoluţiile din domeniu în perioada 2005-2007, începând cu luna aprilie 2005, s-au organizat numeroase întâlniri cu asociaţiile de protecţie a consumatorilor de gaze naturale, instituţii publice implicate în relaţia cu consumatorii, cât şi cu operatorii licenţiaţi din sector.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul consumatorilor vulnerabili şi ţinând cont de necesitatea utilizării mai eficiente a gazelor naturale, a fost instituit, Programul de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale. Astfel, în contextul creşterii de la 1 ianuarie 2006 a preţului gazelor naturale, au fost majorate:

• Cuantumul ajutoarelor băneşti acordate persoanelor cu venituri reduse pentru achiziţionarea, instalarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice individuale sau, după caz, a unui arzător automatizat

• Nivelul ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat consumatorilor cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale.

VI. Politica de concurenţă. Asigurarea condiţiilor instituţional - normative pentru funcţionarea liberei concurenţe

constituie un deziderat major al Guvernului. In acest scop s-au urmărit, cu precădere, următoarele:

• O legislaţie antitrust eficientă, un element cheie al performanţei fiind gradul de dezvoltare al capacităţii administrative. Au fost întreprinse toate măsurile necesare astfel încât capacitatea administrativă să fie pe deplin satisfăcătoare prin: alocarea de resurse financiare adecvate şi suficiente; dotarea Consiliului Concurenţei şi a inspectoratelor de concurenţă teritoriale cu echipament IT; constituirea unei biblioteci conţinând documente de specialitate care să permită accesul inspectorilor de concurenţă la cele mai recente informaţii în domeniu. S-a stabilit un standard înalt profesional pentru a-şi asigura independenţa, obiectivitatea şi calitatea activităţii prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului de specialitate, îndeosebi prin participarea inspectorilor de concurenţă la programe de instruire în ţară şi străinătate, organizarea, săptămânal, de dezbateri profesionale interdepartamentale şi perfecţionarea cunoştinţelor de limbi străine.

• Alinierea cadrului legislativ comunitar în domeniul concurenţei, completarea acestuia prin adoptarea şi publicarea de noi instrucţiuni privind acordurile de transfer de tehnologie, soluţionarea plângerilor referitoare la prevederile art. 5 şi 6 din legea concurenţei, precum şi aplicarea articolului 5(2) din aceeasi legea care preiau în legislaţia naţională prevederi comunitare specifice. Totodată Comisia Europeană a solicitat şi României să furnizeze datele necesare realizării analizei ajutoarelor de stat, sens în care a fost redactat Raportul ajutoarelor de stat acordate în România în perioada 2002-2004, document aprobat de Guvernul României. Raportul a fost transmis Comisiei Europene de către Consiliul Concurenţei. Cadrul legislativ a fost completat prin publicarea de regulamente şi instrucţiuni, care preiau în legislaţia naţională prevederi comunitare privind acordarea ajutoarelor de stat, precum şi prevederi privind raportarea, monitorizarea şi controlul ajutoarelor de stat. In plus, a fost elaborat şi publicat Regulamentul privind Registrul ajutoarelor de stat, menţionat anterior . Au fost depuse toate eforturile în vederea asigurării unui control efectiv al oricărui ajutor de stat potenţial, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale şi a eşalonărilor la plată a energiei, prin urmărirea respectării de către furnizori a

22

prevederilor legale privind obligativitatea notificării prealabile a oricărei intenţii de acordare a ajutoarelor de stat.

A fost publicată hotărârea privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat care instituie obligativitatea notificării la Consiliul Concurenţei a oricărei măsuri de ajutor de stat, inclusiv a celor acordate la nivel local, şi punerea ei în aplicare după autorizarea primită, sub rezerva că altfel, actele normative sau administrative prin care au fost acordate ajutoarele de stat sunt lovite de nulitate. Hotărârea instituie obligaţia furnizorilor de ajutor de stat de a avea o evidenţă specifică a ajutoarelor de stat acordate şi de a raporta date şi informaţii Consiliului Concurenţei conform Regulamentului Consiliului Concurenţei privind procedurile de raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat.

A fost finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate sectorului de autovehicule, în perioada februarie-martie 2006 monitorizând ajutoarele de stat acordate acestui sector. Acţiunea a vizat 14 societăţi comerciale, dintre care doar 4 intră, din punct de vedere al obiectului de activitate, sub incidenţa prevederilor regulamentului multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiţii, care se aplică sectorului autovehicule, respectiv: SC Automobile Dacia SA Piteşti, SC Daewoo Automobile România SA Craiova, SC Astra Bus SRL Arad, SC Mefin SA Sinaia. Singura societate care a beneficiat de ajutor de stat pentru proiecte mari de investiţii în sectorul auto este SC Automobile Dacia Piteşti. Ajutorul de stat autorizat constă în scutiri de la plata impozitului pe profit (până la data de 31.12.2006), scutiri de la plata taxelor vamale şi a TVA- ului, pentru achiziţiile destinate realizării de investiţii. S-a constatat că intensitatea rezultată, calculată ca raport procentual între valoarea ajutorului de stat şi valoarea investiţiilor eligibile, este de 10,52% şi se încadrează în plafonul regional ajustat pentru proiecte mari de investiţii în sectorul auto, care este de 15%.

Totodată a fost declanşată din oficiu investigaţia având ca obiect analiza facilităţilor acordate unor agenţi economici cu activitate în zonele defavorizate. Investigaţia s-a finalizat prin decizie de stopare a acordării ajutorului de stat pentru 37 agenţi economici care au atins limita maximă admisă a intensităţii ajutorului de stat.

În condiţiile în care 4 dintre clauzele de salvgardare suplimentare valabile doar pentru România se referă la Capitolul 6 „Concurenţa”, îndeplinirea angajamentelor asumate, referitoare la acest capitol, este extrem de atent monitorizată de Comisia Europeană. AVAS participă activ la realizarea la termenele stabilite a tuturor măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea angajamentelor referitoare la Capitolul 6 „Concurenţa”, o contribuţie majoră aducând-o activitatea desfăşurată de Comitetul interministerial constituit în acest scop. Incepând cu anul 2005 nu s-au mai iniţiat demersuri pentru acordarea ajutoarelor de stat; a fost recuperat integral ajutorul de stat şi dobânda aferentă pentru SC UZTEL SA Ploieşti şi SC TREMAG SA Tulcea, şi parţial la SC MAT SA Craiova. Totodată, pentru 48 societăţi comerciale şi 2 scheme de acordare a ajutorului de stat pentru societăţi mici şi mijlocii, au fost emise decizii de esalonare.

• În scopul aplicării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prin elaborarea notificărilor pentru ajutoarele de stat al căror furnizor este MFP, în vederea autorizării, au fost elaborate notificări având ca obiect acte normative, prin care se instituie măsuri susceptibile de a fi considerate de natura ajutorului de stat. Notificările au avut ca beneficiari următoarele societăţi: SC Apa Someş SA, SC Hidroelectrica SA, SN Romgaz SA Mediaş, SC Complex Energetic Craiova SA, SC Complex Energetic Turceni SA, SC METROREX SA, Regia Autonoma AQUABIS SA, SC SECOM SA,

23

etc. In acest scop, au fost emise decizii de autorizare. De asemenea, au fost colectate date şi informaţii de la beneficiari şi ministerele implicate, în vederea elaborării notificărilor pentru acte normative care conţin măsuri susceptibile de a fi considerate ajutor de stat şi o notificare a fost transmisă ministerului coordonator al beneficiarului în vederea includerii în strategia de privatizare. In ceea ce priveşte compatibilizarea actelor normative care conţin ajutoare de stat individuale şi scheme de ajutor de stat al căror furnizor s-a emis o propunere de compatibilizare a legii privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, în vederea promovării unui act normativ de modificare a acesteia. De asemenea a fost stopată acordarea de ajutoare de stat fiscale, acordându-se numai cele de natura scutirii de impozit pe profit, conform Codului Fiscal, pentru care s-a obţinut perioada de tranziţie prin Tratatul de Aderare.

• Aplicarea legislaţiei pentru unele categorii de preţuri reglementate, în acest scop, realizându-se emiterea de avize pentru stabilirea şi ajustarea preţurilor şi tarifelor în limita evoluţiei IPC. S-a redus sfera activităţilor cu preţuri reglementate prin adoptarea OUG care prevede eliminarea de sub controlul Ministerului Finantelor Publice a preţurilor de începere a licitaţiei la masa lemnoasă pe picior. S-a aprobat H.G în scopul eliminării prevederilor care conţin referinţe de standarde obligatorii, practică interzisă de normele europene şi s-a reglementat baza de calcul pentru stabilirea taxelor privind furnizarea datelor din Registrul permanent de evidenţă a populaţiei, practicate de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. VII. Politica în domeniul IMM şi Cooperaţiei, în vederea creării cadrului

instituţional legislativ şi financiar favorabil dezvoltării IMM. Conform Programului de guverenare sprijinirea sectorului IMM reprezintă o soluţie

importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale proceselor de ajustare structurală şi de restructurare a industriei, generând alternative economice şi sociale şi susţinând consolidarea clasei mijlocii.

Principalele direcţii de acţiune ale guvernului pentru dezvoltarea IMM-urilor şi iniţiativei private se referă la:

• Creşterea vizibilităţii în conştientizarea IMM asupra problematicilor europene, prin: o dezvoltarea secţiunii „Forum ANIMMC” a IMM, scop în care au fost formulate

solicitări on-line şi au fost rezolvate peste 500 de solicitări la care IMM-le au fost orientate în dezvoltarea afacerilor;

o crearea în cadrul secţiunii consultanţă a componentei specifice pentru înregistrarea firmelor de consultanţă care operează pe piaţă, în scopul dezvoltării schemei de acces a IMM la servicii de consultanţă specializate orientate către piaţă;

o punerea la dispoziţie pe site-ul ANIMMC a informaţiilor referitoare la sursele de finanţare existente în România: surse bugetare, surse externe, donatori externi şi surse bancare. Directorul este operaţional şi numără peste 80 de programe de sprijin destinate IMM.

• Constituirea şi operaţionalizarea Grupului pentru evaluarea impactului actelor normative asupra IMM. In vederea simplificării procedurilor administrative şi prevenirii creşterii nejustificate a costurilor legate de conformarea IMM faţă de reglementările în vigoare, a fost înfiinţat şi a devenit funcţional Grupul pentru evaluarea impactului actelor normative asupra IMM. In anul 2005 au avut loc reuniuni ale GIL, a căror tematică a cuprins aspecte legate de accesul IMM la reţelele şi serviciile de utilităţi publice, simplificarea procedurilor şi acordarea de facilităţi pentru IMM. Printre aspectele rezultate pot fi menţionate:

24

o crearea unui sistem de informare reciprocă între structurile de specialitate şi Comisiile de Acorduri Unice (C.A.U.) la nivel local, în scopul evitării introducerii unor bariere suplimentare în mediu de afaceri;

o constituirea de grupuri de lucru pentru fiecare utilitate publică pentru elaborarea de analize privind simplificarea procedurilor de acordare a avizelor/autorizaţiilor de racordare la utilităţi, precum şi propuneri de îmbunătăţire a cadrului legislativ în domeniu;

o au fost emse noile Norme metodologice de aplicare a legii privind autorizarea lucrărilor de construcţii - republicată; aceste norme simplifică procedurile de acces a IMM la utilităţile publice, prin îmbunătăţirea reglementării emiterii unui acord unic pentru toate tipurile de utilităţi .

În cursul trimestrului I 2006, în cadrul unor consultări prin poştă electronică, GIL a analizat şi transmis observaţii şi propuneri la două importante proiecte de modificare a unor acte normative:

o proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea legii patronatelor; o proiectul de lege pentru modificarea legii privind societăţile comerciale şi a altor

acte normative incidente. • Reducerea costului creditelor pentru IMM prin îmbunătăţirea cadrului legislativ

privind instituţii financiare private adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii: cooperative de credit, bănci populare, instituţii specializate pentru finanţarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului. In scopul îmbunătăţirii accesului tuturor categoriilor de IMM la produse de garantare

specifice, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a dezvoltat în cursul anului 2005, trei scheme de garantare noi, astfel:

o Convenţia de garantare pe bază de mandat a microfinanţărilor, în sumă de până la 25.000 Euro, având ca scop facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor, fondul garantând 100% din valoarea finanţării, precum şi reducerea duratei de acordare a finanţării;

o Convenţia cadru de garantare, având ca scop simplificarea termenilor de colaborare dintre Fond şi finanţatori, precum şi modificarea procentelor de preluare a riscului de către Fond prin majorarea riscului pentru garantarea finanţărilor cu termen de rambursare mai mic de 12 luni şi diminuarea riscului pentru garantarea finanţărilor cu termen de rambursare mai mare de 12 luni;

o Convenţia de garantare plafon valoric, prin care, în limita unui plafon aprobat pentru fiecare finanţator, Fondul emite în 24 ore garanţii individuale, pentru finanţări de până la maxim 80.000 Euro. Scopul acestui tip de produs este facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor, Fondul garantând 100% din valoarea finanţării, precum şi reducerea duratei de acordare a finanţării.

S-a aprobat înfiinţarea a 3 Fonduri locale de garantare, ca filiale ale FNGCIMM acţionari fiind FNGCIMM şi ANIMMC. Locaţiile pentru aceste filialele au fost selectate în baza performanţelor înregistrate de reprezentanţele fondului din Craiova, Focşani şi Covasna, acestea fiind transformate în filiale. FNGCIMM a încheiat convenţii de garantare cu bănci comerciale, implementează două noi produse de garantare şi a încheiat convenţii de garantare specifice în vederea derulării programelor SAPARD şi START. In anul 2006 va continua capitalizarea FNGCIMM.

Tot în scopul îmbunătăţirii accesului IMM la finanţare a fost adoptată legea privind societăţile de micro-finanţare ce prevede transformarea ONG de micro-finanţare în societăţi comerciale care acordă microcredite către IMM (25.000 Euro). Aceste societăţi au obligaţia de a se înregistra la Centrala riscurilor bancare, de a fi notificate la BNR şi de a constitui provizioane în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

25

În acelaşi timp au fost formulate recomandări cu privire la îmbunătăţirea activităţii de garantare a FNGCIMM prin programul de twinning light pentru ANIMMC, ce face referire la dezvoltarea de instrumente financiare inovative prin activităţi specifice de garantare.

In cursul anului 2005 s-a derulat programul care permite stimularea capitalizării IMM productive, pentru sprijinirea IMM, prin returnarea impozitului aferent profitului investit. In acest scop s-au acordat 56 alocaţii financiare nerambursabile, în valoare totală de 1 milion RON.

A fost lansat Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri. A fost aprobat Ordinul privind procedura de implementare a programului si H.G. privind suplimentarea bugetului programului prin contribuţia obţinută de la Guvernul Japoniei şi provenind din Fondul de Contrapardidă.

A fost aprobată documentaţia tehnică pentru selectarea administratorului incubatorului, autorităţile publice locale demarând procesul de selectare a administratorilor. Au fost evaluate locaţii pentru stabilirea a 3 incubatoare în Braşov, Hunedoara şi Alba şi a administratorului incubatorului de la Sf. Gheorghe.

In cursul anului 2005 s-a urmărit stimularea start-up-urilor prin promovarea Programului pentru stimularea tinerilor - START, având ca obiectiv dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale în rândul tinerilor, bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor şi integrarea României în Uniunea Europeană.

• In ceea ce priveşte administrarea transparentă a utilizării fondurilor comunitare destinate dezvoltării IMM-urilor în România, a fost realizat directorul cu surse de informare pentru IMM, care este disponibil pe site-ul ANIMMC. Cu ocazia Campaniei „Surse de finanţare pentru IMM” au fost diseminate informaţii cu privire la participarea în Programul Cadru 6. Urmare a participării în comitetul de monitorizare SAPARD au fost puse la dispoziţie pe site-ul ANIMMC informaţii cu privire la participarea la măsurile active din program. În domeniul cooperaţiei, s-au întreprins următoarele:

• Promulgarea legii privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi abrogarea actelor normative în baza cărora funcţiona cooperaţia de consum şi cooperaţia meşteşugărească. Legea are ca scop crearea unui cadru legal unitar privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, promovarea principiilor cooperatiste consacrate pe plan internaţional, a autonomiei deciziei şi a libertăţii de acţiune, precum şi a liberei asocieri a societăţilor cooperative, dezvoltarea şi revitalizarea sectorului cooperatist, crearea condiţiilor pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de societăţi cooperative în alte domenii de activitate.

• Monitorizarea aplicării legii şi asigurarea consultanţei de specialitate pentru organizaţiile cooperatiste în vederea implementării şi respectării prevederilor Legii. Societăţile cooperative de consum şi meşteşugăreşti au constituit, în mod liber şi voluntar, pe baza hotărârilor adunărilor generale ale acestora un număr de 75 uniuni/asociaţii, situaţia pe cele 2 sisteme cooperatiste prezentându-se astfel: - în cooperaţia de consum s-au constituit 41 UJCC - uniuni judeţene ale cooperaţiei

de consum, respectiv o uniune în fiecare din cele 41 de judeţe ale ţării; din 1081 societăţi cooperative de consum un număr de 981 societăţi cooperative de consum s-au asociat, ceea ce reprezintă 90,74%;

- în cooperaţia meşteşugărească s-au constituit în 33 de judeţe un număr de 21 uniuni judeţene şi 13 asociaţii de societăţi cooperative meşteşugăreşti, cu următoarele menţiuni: în Bucureşti s-a constituit o asociaţie şi o uniune, în judeţul Argeş – 2 asociaţii, iar în 8 judeţe urmează să se constituie uniuni/asociaţii; 454 de

26

societăţi cooperative meşteşugăreşti s-au asociat, reprezentând 56,25 % din numărul total de societăţi cooperative meşteşugăreşti.

• Monitorizarea efectelor reorganizării organizaţiilor cooperatiste meşteşugăreşti şi de consum, urmare a aplicării Dispoziţiilor tranzitorii din Legea nr. 1/2005. Legea nr.1/2005 a creat în acelaşi timp cadrul legal pentru constituirea de societăţi

cooperative în noi domenii de activitate, procesul fiind la început şi puternic influenţat în viitor de capacitatea autorităţilor de a creşte prin programe specifice atractivitatea spre acest mod de organizare economică.Astfel până la 31.03.2006 s-au constituit şi înregistrat, greenfield, un număr de 10 societăţi cooperative, cu un număr de 181 membrii cooperatori, din care o societate cooperativă în domeniul distribuţiei, 2 societăţi cooperative de locuinţe, 2 societăţi cooperative agricole şi 5 societăţi cooperative pescăreşti.

Procesul de reorganizare la nivelul uniunilor/asociaţiilor judeţene existente, respectiv FEDERALCOOP şi ATCOM s-a finalizat la data de 4 martie 2006, cele 41 FEDERALCOOP-uri şi 42 de ATCOM-uri reorganizându-se conform prevederilor legii.

In trimestrul I 2006 au fost analizate şi verificate un număr de 36 documentaţii depuse de asociaţii/uniuni judeţene ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti, fiind eliberate 36 avize de conformitate necesare înregistrării acestora la Registrul naţional de asociaţii şi fundaţii.

La Bruxelles, în cadrul reuniunii UE/România sub-comitetul nr. 3 „Comerţ, industrie şi produse CECO”, s-a prezentat, la solicitarea D.G. „Extindere” din cadrul Comisiei Europene, progresele înregistrate privitor la capitolul „Impact of the law 1/2005 on the organisation and functioning of cooperatives to the cooperatives in Romania (focussing in particular on the timeframe given to comply with the law and the sanctions)”.

ANIMMC a primit o adresă oficială din partea Comisiei Europene – Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie, prin care se consideră că „legea română nu reprezintă un obstacol pentru libertatea de înfiinţare a cooperativelor în această ţară şi nici nu constituie o frână pentru crearea de cooperative în România şi nu încalcă dreptul comunitar”. • A fost îmbunătăţită procedura de implementare a Programului de promovare a

meşteşugurilor şi artizanatului în sensul simplificării administrative şi introducerii unei noi activităţi eligibile referitoare la susţinerea investiţiilor societăţilor cooperative. Sunt disponibile pe site informaţii referitoare la "Ce este o societate cooperativă" şi "Modalitatea de înfiinţare a unei societăţi cooperative", etapele şi procedurile de reorganizare a organizaţiilor cooperatiste.

VIII. Piaţa muncii.

Codul muncii a fost modificat şi completat. Prin modificarea acestuia s-a urmărit îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 "Ocupare şi politici sociale", privind armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar cât şi a uneia din măsurile cuprinse în Programul legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană.

A fost adoptată legea privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora.

În prezent, se află în procedură de aprobare în Parlamentul României proiectul lege privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Au fost intensificate activităţile de aliniere la normele europene a legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în şi în domeniul evaluării conformităţii produselor şi supravegherii pieţei.

S-au desfăşurat campanii naţionale pentru controlul implementării prevederilor actelor normative care reglementează introducerea pe piaţă a unor produse, pentru asigurarea

27

condiţiilor normale de muncă, în domeniile: echipamente electrice utilizate la joasă tensiune, maşini industriale, echipamente individuale de protecţie, echipamente şi sisteme utilizate în atmosfere potenţial explozive, explozivi de uz civil, limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.

În anul 2005 s-au efectuat controale privind respectarea prevederilor legale în domeniul supravegherii pieţei la 541 producători, importatori şi distribuitori, fiind controlate 4.652 produse, dintre care 1.033 au fost găsite neconforme. Pentru aceste neconformităţi au fost interzise de la introducerea pe piaţă 87 produse, au fost dispuse 804 de măsuri de punere în conformitate, s-au aplicat 126 avertismente şi o amendă contravenţională.

In trimestrul I 2006 Inspecţia Muncii a continuat controalele în domeniul supravegherii pieţei la 202 producători, importatori şi distribuitori, fiind controlate 1.969 produse, dintre care 363 au fost găsite neconforme. Pentru aceste neconformităţi au fost interzise de la introducerea pe piaţă 38 produse, au fost dispuse 262 de măsuri de punere în conformitate şi s-au aplicat 14 avertismente şi 4 amenzi contravenţionale.

Au fost adoptate hotărârile de guvern privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor de introducere a lor pe piaţă prin care au eliminat, din legislaţia naţională, barierele din calea liberei circulaţii a explozivilor.

A continuat adoptarea standardelor armonizate aferente directivelor europene din domeniul de competenţă a MMSSF. Astfel, s-au aprobat Lista standardelor europene armonizate referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, Lista standardelor europene armonizate referitoare la explozivi de uz civil şi Lista standardelor europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie, Ordinul nr. 94 pentru aprobarea Listei standardelor europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie.

Acţiuni privind gestionarea, coordonarea şi monitorizarea dezvoltării infrastructurii calităţii s-au materializat prin audituri de recunoaştere a organismelor care efectuează evaluarea conformităţii produselor pe domeniul de responsabilitate a MMSSF. În acest sens, au fost întocmite: Lista organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, Lista organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii explozivilor de uz civil, Lista organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii maşinilor industriale, Lista organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii echipamentelor individuale de protecţie.

Transpunerea acquis-ului comunitar din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a efectuat, în primul rând, prin elaborarea proiectului Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, proiect înaintat spre dezbatere Parlamentului. Au mai fost transpuse în acte normative o serie de directive specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu privire la: riscurile expunerii la azbest; cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare şi mobile; cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.

Au fost efectuate campanii naţionale pentru controlul implementării legislaţiei naţionale prin care s-au transpus directivele europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

În anul 2005 controlul respectării prevederilor actelor normative privind securitatea şi sănătatea în muncă s-a realizat cu următoarele rezultate: 70.181 controale efectuate, 68.745 unităţi controlate, 8.521 sancţiuni contravenţionale aplicate, 177 propuneri de începere a urmăririi penale, 85 unităţi a căror activitate a fost sistată, 1.440 echipamente tehnice oprite din funcţiune.

28

În trimestrul I 2006 activitatea de control privind respectarea prevederilor actelor normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a finalizat cu următoarele rezultate: 20.619 controale efectuate, 19.863 unităţi controlate, 3.509 sancţiuni contravenţionale aplicate, 24 propuneri de începere a urmăririi penale, 18 unităţi a căror activitate a fost sistată, 533 echipamente tehnice oprite din funcţiune.

Principalele campanii desfăşurate, pentru controlul respectării prevederilor actelor normative au fost:

• campania pentru cunoaşterea şi implementarea prevederilor actelor normative prin care s-au transpus directive europene fiind orientată către întreprinderile mici şi mijlocii. Acţiunile au vizat cunoaşterea de către angajatori şi angajaţi a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă, referitoare la locuri de muncă, echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie;

• campanii de control, privind respectarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, focalizate pe domenii de activitate cu o incidenţă crescută a numărului de accidente de muncă (în activităţile de îmbuteliere, depozitare, transport, comercializare şi utilizare a gazului petrolier, în unităţile din învăţământ, în domeniul construcţiilor, în domeniul confecţii-textile, în activitatea de prestări servicii, deţinerea, transportul, manipularea, depozitarea şi comercializarea obiectelor de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice). S-a constatat că, până la 31.12.2005, s-au realizat programele de normalizare a

condiţiilor de muncă la 2.061 locuri de muncă şi ca urmare, 42.287 de salariaţi beneficiază de condiţii normale de muncă. Mai există însă 1.105 unităţi care au în total 7.548 locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi la care lucrează 197.350 salariaţi, care au în derulare programe de măsuri pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

In trimestrul 2006, în urma controalelor, din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, la un număr de 1.892 de locuri de muncă nerespectarea prevederilor legale a dus la încetarea valabilităţii avizului de încadrare în condiţii deosebite nefiind îndeplinite măsurile tehnico-organizatorice pentru normalizarea condiţiilor de muncă stabilite de către conducerea unităţii împreună cu sindicatele.

Din analiza datelor rezultă că numărul de salariaţi încadraţi în condiţii deosebite a scăzut cu 63%.

În octombrie 2005 a fost organizată Săptămâna Europeană de securitate şi sănătate în muncă, sub egida Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (acţiuni de informare de către instituţiile cu atribuţii în acest domeniu. Inspecţia Muncii a desfăşurat, prin Inspectoratele Teritoriale de Muncă, o activitate intensă de informare în toate cele 42 de judeţe ale ţării şi a fost lansată „Campania naţională privind verificarea modului în care agenţii economici respectă prevederile legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă pentru locurile de muncă cu nivel ridicat de zgomot”.

Acţiunile Săptămânii Europene 2005 desfăşurate în România şi-au atins scopul, focalizând atenţia tuturor factorilor implicaţi asupra zgomotului la locurile de muncă şi asupra celor mai eficiente soluţii de combatere a acestuia.

În anul 2006, Săptămâna Europeană pentru Securitate şi Sănătate în muncă se desfăşoară sub deviza “Start sigur” şi este dedicată tinerilor lucrători (18-24 ani). Tema fost aleasă deoarece s-a constatat, statistic, faptul că tinerii angajaţi se accidentează mai frecvent decât colegii lor mai vârstnici. Campania urmăreşte să-i conştientizeze pe angajatori şi pe angajaţii lor tineri cu privire la măsurile de prevenire care trebuie respectate. În plus, campania din 2006 se focalizează şi pe integrarea în sistemul de învăţământ a informaţiilor despre securitatea şi sănătatea în muncă şi implicarea comunităţii responsabile cu educaţia.

29

IX. Investiţii străine. Conform prevederilor Programului de Guvernare pe perioada 2005-2008,

responsabilitatea Guvernului constă în creşterea volumului de investiţii străine atrase, prin asigurarea unui climat investiţional, stimulativ şi predictibil.

S-a acţionat în direcţia: • Monitorizării şi asistării în anul 2005 a 74 de proiecte de investiţii (faţă de 52 în

2004) a căror valoare cumulată este de 2.870 milioane de EURO faţă de 2.400 milioane de EURO în 2004, aflate în diferite stadii.

• Incurajării unei evoluţii ascendente a capitalul social subscris de societăţile comerciale cu participare străină la capital: 2.618 milioane Euro în 2005 faţă de 2004 (+6,8%), şi 207,9 milioane euro în lunile ianuarie-februarie 2006.

• Eliminării restricţiei de cetăţenie pentru cetăţeni străini sau apatrizi care doresc dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent investiţiei, prin modificarea art. 6 din legea privind stimularea investiţiilor directe.

• În anul 2005 au fost soluţionate 986 de cereri pentru eliberarea avizului care stă la baza obţinerii vizei de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale.

• Realizării unui inventar al obstacolelor în calea investitorilor străini, în colaborare cu Consiliul Investitorilor Străini, şi transmiterea acestuia către instituţiile responsabile.

• Incheierii, în primul trimestru al anului curent, de protocoale de colaborare cu Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor, Camera de Comerţ Bulgaria – România, Confederaţia Patronatelor din Industrie, Servicii şi Comerţ – Oficiul Judeţean Mureş, în vederea gestionării cât mai eficiente a resurselor financiare şi umane disponibile şi a promovării României ca destinaţie atractivă pentru investiţii.

• In primul trimestru 2006, au fost monitorizate şi asistate un număr de 43 de proiecte de investiţii aflate în faza de intenţie a căror valoare cumulată este de 1.118 milioane de EURO şi un impact social materializat prin crearea unui număr de 13.241 noi locuri de muncă.

• Implicării în procesul de identificare de soluţii în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat în vederea menţinerii cadrului legislativ stimulativ pentru implementarea de proiecte de investiţii în România. Noua lege de încurajare a investiţiilor va stabili limita maximă a ajutorul de stat pentru investiţii (valoarea maximă a facilităţilor care se pot acorda) cu respectarea legislaţiei în domeniu, furnizorii de ajutor de stat, tipul de facilităţi acordate şi mecanismul de monitorizare al acordării acestora şi implementării proiectului de investiţie, măsuri diferenţiate de stimulare a investiţiilor care să ţină cont de: necesitatea dezvoltării regionale echilibrate, stimularea creării de noi locuri de muncă în special în zonele cu rată mare a şomajului, creşterea rolului activităţilor de cercetare-dezvoltare şi de protecţia mediului.

• Organizării de mese rotunde cu reprezentanţi ai mediilor de afaceri straine. • Participării la numeroase acţiuni de promovare, desfăşurate atât în ţară cât şi în

străinătate, ocazii cu care a fost prezentat companiilor şi investitorilor străini climatul investiţional şi oportunităţile de investiţii din ţara noastră. În ceea ce priveşte acţiunile de promovare pe plan intern, s-a participat la diverse conferinţe, seminarii, evenimente la: Vaslui, Iaşi, Cluj, Târgu-Mureş, Călărăşi, Craiova, Piteşti, Constanţa.

• Infiinţarii PNC, responsabil pentru încurajarea respectării Ghidului OECD pentru Intreprinderi Multinaţionale în context naţional şi pentru asigurarea diseminării acestuia comunităţii de afaceri şi altor medii interesate.

• Realizării de materiale promoţionale: ghid de afaceri multimedia pe CD (“Doing Business in Romania 2005”), pliante de prezentare („ROMANIA – 2005”, Romanian

30

Agency for Foreign Investment – profile) cuprinzând pe lângă serviciile oferite investitorilor străini şi informaţii generale despre România, climatul economic şi investiţional precum şi proiecte de investiţii străine de succes, ghidul de promovare “Romania Investor’s Guidebook” ce cuprinde informaţii utile pentru investitorii interesaţi de dezvoltarea unor proiecte de investiţii în România.

31

CAPITOLUL 3 – POLITICA ÎN DOMENIUL EDUCATIEI

Asumarea de către Guvernul României obligaţiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele educaţionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului European de la Barcelona, impune accelerarea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc şi totodată restructurarea acestuia ca sigure alternative pentru ca România să obţină progrese semnificative în tranziţia către o societate bazată pe cunoaştere şi societatea informaţională.

In vederea realizării obiectivelor Programului de guvernare în domeniul educaţiei au fost întreprinse următoarele acţiuni:

• Asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie . Au fost elaborate acte normative importante cum sunt: proiectul noii legi a învăţământului şi cel pentru modificarea legii privind statutul personalului didactic. In vederea generalizării efective a învăţământului obligatoriu de 10 ani, a dezvoltării instituţionale şi diversificării ofertei de educaţie permanentă s-au elaborat calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2006-2007. S-a continuat derularea programelor Phare prin începerea implementării proiectului de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic, precum a programelor pentru asigurarea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, desfăşurate în 22 de judeţe. Au fost modificate planurile de audit intern din învăţământul preuniversitar pentru includerea obiectivelor pentru buna desfăşurare şi aplicare a programelor de susţinere socială a participării la educaţia obligatorie şi post-obligatorie.

In vederea restructurării reţelei şcolare s-a avut în vedere adaptarea planului de şcolarizare la cerinţele pieţei muncii exprimate prin Planurile Regionale de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) şi Planurile Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), de asemenea s-a fundamentat cifra de şcolarizare şi s-a actualizat nomenclatorul calificărilor profesionale prin care se realizează pregătirea în învăţământul preuniversitar.

O măsură importantă în domeniul educaţiei este sprijinirea socială a elevilor şi studenţilor. Pentru realizarea ei s-a continuat aplicarea programelor de susţinere socială prin burse şcolare, transport şcolar, asigurarea rechizitelor şcolare pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, asigurarea de produse lactate şi de panificaţie pentru copiii preşcolari şi pentru elevii din clasele I-IV, asigurarea unui ajutor financiar de 200 Euro, în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare de către elevi şi studenţi, asigurarea, prin programul naţional „Bani de liceu”, a unei burse lunare de 1.800.000 lei pentru elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continuării studiilor după clasa a VIII-a în învăţământul liceal sau în şcolile de arte şi meserii.

S-a continuat extinderea ofertelor de educaţie de tip „a doua şansă” la nivelul învăţământului primar şi pilotarea acestuia în 15 judeţe.

Pentru asigurarea cu personal didactic calificat în mediul rural s-a asigurat dezvoltarea unui curriculum naţional pentru pregătirea profesorilor din mediul rural (în prezent sunt în curs de calificare 3200 cadre didactice necalificate).

Pentru a se asigura egalitatea de şanse a tinerilor la educaţie universitară s-a emis legea privind bursele private. De asemenea, s-a elaborat un proiect de lege privind acordarea unor facilităţi pentru ca tinerii sub vârsta de 26 ani să poată înfiinţa firme mici, urmărindu-se dezvoltarea spiritului antreprenorial al acestora.

• Asigurarea calităţii învăţământului în perspectiva pregătirii pentru o societate şi economie bazate pe cunoaştere. In această direcţie a fost aprobată legea privind

32

asigurarea calităţii în educaţie. De asemenea a fost elaborat şi promovat Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. S-a elaborat metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare în vederea reducerii efectivului în clase la până la 25 elevi.

S-a urmărit informatizarea şcolilor din mediul rural si conectarea lor la Internet şi în acest sens s-au creat laboratoare în care elevii beneficiază de predarea lecţiilor electronice multimedia.

In vederea îmbunătăţirii sistemului de finanţare a burselor de studii în străinătate s-a emis ordinul ministrului privind aprobarea cuantumului taxelor percepute de Centrul Naţional pentru Burse de Studiu în străinătate precum şi ordinul privind aprobarea cuantumului maxim lunar în valută, pe ţări, al burselor pentru stagii de studii universitare şi post-universitare. Pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior s-a introdus un sistem de finanţare fundamentat pe 13 indicatori de finanţare care stimulează competiţia şi performanţa profesională şi ştiinţifică dintre instituţiile de învăţământ superior de stat acreditate.

• Asigurarea autonomiei şcolare şi universitare; descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ. In prezent se desfăşoară pilotarea proiectului de descentralizare a sistemului educativ în 8 judeţe. De asemenea s-a realizat consacrarea legală a autonomiei şcolilor şi liceelor în stabilirea unei părţi din curriculum, în elaborarea de programe, în angajarea de personal, în acumularea şi folosirea de resurse financiare, în diferenţierea veniturilor.

• Reconstrucţia sistemului de învăţământ în mediul rural. In acest sens s-a realizat identificarea nevoilor de reabilitare pentru 50 de şcoli de învăţământ profesional şi tehnic din mediul rural şi demararea elaborării proiectelor de reabilitare. In acelaşi timp s-a stabilit acordarea unei sume de 100 milioane Euro/an pentru reabilitarea şcolilor din mediul rural. S-au diversificat programele de formare continuă. In vederea dotărilor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, în sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale, în prezent 1500 de şcoli din mediul rural au fost dotate cu mobilier şcolar iar 500 au fost dotate cu alimentare cu apă. S-a asigurat dotarea elevilor din mediul rural cu mijloace de învăţământ de bază: planşe, hărţi murale, portrete şi globuri (8000 de şcoli din mediu rural) şi cu materiale tipărite: cărţi, atlase, albume, dicţionare, enciclopedii, folosite ca materiale auxiliare în ore şi pentru biblioteca şcolii, pentru toate şcolile din mediu rural (4000).

• Creşterea cantitativă şi calitativă a investiţiei în educaţia şi instruirea capitalului uman. In acest sens s-au elaborat proiectele pentru noua metodologie a formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi statutul formatorului pentru formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, s-a făcut completarea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar prin introducerea funcţiei de formator şi de mentor. S-au înfiinţat şi activat 16 Centre regionale de formare profesională a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

• Creşterea responsabilităţii educaţionale la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi consolidarea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu mediul social şi economic. In acest sens s-a desfăşurat pilotarea proiectului de descentralizare a sistemului educativ în 8 judeţe.

• Compatibilizarea sistemului educativ românesc cu sistemele europene de educaţie. O prioritate a constituit-o în această perioadă implementarea procesului Bologna – sistemul de învăţământ pe cicluri universitare. S-a realizat o reformare a planurilor de învăţământ în sensul întăririi rolului specializării prin masterat şi doctorat; creşterea rolului masterului ca formă de specializare a absolvenţilor prin asigurarea unei

33

finanţări suplimentare (+20%) şi prin alocarea diferenţiată a locurilor de admitere la masterat în funcţie de performanţele de cercetare ale universităţilor, precum şi generalizarea sistemului de credite transferabile în sensul că studentul îşi poate alege cursurile pe baza calităţii lor; s-a reglementat aplicarea generalizată a Sistemului European de Credite Transferabile. De asemenea s-a făcut restructurarea şi reorganizarea organizaţiei de gestionare a programelor europene de educaţie şi formare profesională, prin fuzionarea agenţiilor Leonardo şi Socrates într-o unică agenţie naţională (ANPCDEFP) şi instituirea birourilor de programe comunitare în universităţi şi inspectorate şcolare. Trebuie să remarcăm, în mod special, acţiunile întreprinse pentru formarea structurii organizatorice şi a cadrului instituţional necesare accesării fondurilor structurale europene. Dintre aceste fac parte: formarea Direcţiei Organism Intermediar – Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”, precum şi angajarea de personal la nivel central. S-au format 8 birouri regionale având drept scop pregătirea accesării de fonduri prin proiecte aplicate în Fondul Social European şi s-a făcut monitorizarea lor. Birourile au fost formate în Centrele Agenţiilor de Dezvoltare Regională. De asemenea, s-au efectuat pregătirea programării financiare pe perioada 2007-2013 în domeniul de referinţă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, elaborarea primei variante a Programului Operaţional Sectorial precum şi instruirea angajaţilor din teritoriu în domeniul managementului proiectelor europene.

• Pentru promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie s-au elaborat programe accesibile de formare adaptate la nevoile educaţionale locale şi regionale. Au fost introduse teme de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul comun al programei şcolare. S-a continuat proiectul „Dimensiunea europeană în predarea istoriei” finanţat de Consiliul Europei, în cadrul căruia s-au colectat date necesare realizării finale a proiectului, respectiv crearea unei colecţii de CD-uri privind sursele istorice europene şi publicarea unui ghid pentru profesorii care predau istoria Europei.

• Reforma educaţiei timpurii. In acest sens s-a realizat elaborarea Strategiei MEdC privind educaţia timpurie, elaborarea unui concept paper pentru o ulterioară finanţare a reabilitării şi dotării spaţiilor grădiniţelor de către Banca Europeană pentru Investiţii şi iniţierea demersurilor pentru finanţarea unui proiect pentru grupuri dezavantajate de către Banca Mondială.

• Parteneriat social “Mişcarea pentru educaţie” – educatori elevi – părinţi. S-a realizat îmbunătăţirea accesului elevilor din şcolile din mediul rural la un învăţământ de calitate prin stimularea parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală, prin realizarea unui program de granturi pentru şcolile şi comunităţile rurale care vor dezvolta împreună proiecte educaţionale (765 granturi).

34

35

CAPITOLUL 4 – POLITICA ÎN DOMENIUL CERCETĂRII – DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII

In vederea realizării obiectivelor Programului de guvernare în domeniul cercetării-

dezvoltării şi inovării (CDI) au fost întreprinse următoarele acţiuni: I. Elaborarea şi reglementarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic

în economie. In cadrul acestei acţiuni s-au întreprins măsuri de evaluare a punctelor tari/slabe din economie, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă, inclusiv identificarea clusterelor industriale şi a nevoilor de dezvoltare în profil teritorial. Au avut loc consultări în procesul de elaborare a Planului Naţional de Dezvoltare şi a Programului operaţional Sectorial privind Creşterea competitivităţii economice, s-a elaborat Programului Cercetare de excelenţă precum şi proiectul „Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013”. S-a urmărit corelarea activităţilor CDI cu politica industrilă, fiind elaborate Documentul şi Planul de acţiune privind Politica Industrială pentru perioada 2005-2008 şi Strategia Naţională de Export, documente în cadrul cărora s-a asigurat elaborarea secţiunii specifice domeniului CDI.

Pentru dezvoltarea unei reţele naţionale de diseminare a rezultatelor cercetării şi asigurarea transferului tehnologic s-a realizat la nivelul perioadei raportate extinderea reţelei de centre de transfer tehnologic cu ajutorul proiectelor derulate prin programul INFRATECH şi prin lansarea prin Planul sectorial CD a proiectului privind „Sistemul integrat de informare tehnologică-Portal pentru servicii de informare”.

Programul de tehnologii avansate pentru încurajarea cercetării, ce contribuie la dezvoltarea şi transferul tehnologiilor avansate în economie s-a realizat prin Programul de Cercetare de Excelenţă, şi care cuprinde proiecte de cercetare-dezvoltare complexe, pentru promovarea participării la programele europene şi internaţionale, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii, pentru evaluarea şi certificarea conformităţii.

De asemenea s-a realizat în cadrul programului “INFRATECH” subprogramul pentru crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic. Prin acelaşi program se susţine şi înfiinţarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. In cadrul programului „INFRATECH” au fost autorizate să funcţioneze 23 de centre de inovare şi transfer tehnologic şi incubatoare tehnologice, precum şi 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice situate în majoritatea regiunilor din ţară.

II. Bugetul alocat Cercetării – Dezvoltării. Majorarea cheltuielilor publice destinate

sectorului de cercetare în 2006 de cca 0,38 % din PIB, aproape dublu faţă de cel din 2005, precum şi realizarea unui ritm anual de creştere a fondurilor publice alocate pentru cercetare care va permite atingerea unui nivel de 1% din PIB în anul 2010.

III. Încurajarea participării sectorului privat în activităţi CD. Ca măsură specială de stimulare a activităţilor CDI în sectorul privat, s-a lansat în 2005 o acţiune de amploare pentru susţinerea formării şi consolidării la nivel naţional a platformelor tehnologice, bazate pe parteneriat public-privat şi stabilirea prin consens a agendelor strategice comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică pe termen mediu şi lung. Lansarea platformelor tehnologice urmăreşte integrarea acestora în cele 28 platforme tehnologice integrate dezvoltate la nivel european.

Fixarea mecanismelor de cooperare între centrele de transfer tehnologic, centrele regionale de transfer tehnologic, cu centrele de management antreprenorial sau incubatoarele de afaceri se realizează prin programul INFRATECH.

36

Evaluarea nevoilor sectorului privat în domeniul CDI s-a realizat la nivelul perioadei de raportare prin procesul de elaborare a Planului Naţional de Dezvoltare şi a POS - Creşterea competitivităţii economice şi prin proiectul „Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013”, lansat prin Planul sectorial CD.

IV. Programul de guvernare are ca obiectiv important întărirea capacităţii

instituţionale. La nivelul autorităţilor publice , în perioada analizată s-au realizat sau sunt în curs

de realizare : • înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Politica ST pentru fixarea mecanismelor de

cooperare cu autorităţile publice care dezvoltă politici industriale, educaţionale, regionale;

• întărirea capacităţii administrative pentru susţinerea participării la programul cadru CDT al UE ;

• unificarea procedurală a programelor de granturi; • corelarea programelor de cercetare cu cele de pregătire universitară şi post-

universitară (măsură realizată prin Programul Cercetare de excelenţă, modulul de dezvoltare a resurselor umane, care prevede categorii speciale de proiecte de cercetare corelate cu programele de pregătire universitară şi post-universitară);

• instituirea unui sistem unic de evaluare a instituţiilor CD şi a personalului din domeniu (s-a înfiinţat Comisia de experţi pentru elaborarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi a criteriilor şi indicatorilor de performanţă pentru conducerea unităţilor şi instituţiilor din sectorul public, ea urmând să definitiveze criteriile şi metodologia de evaluare unitară şi acreditare pentru toate categoriile de unităţi ce desfăşoară activităţi de CD, în urma aplicării experimentale a acestora pentru categorii reprezentative de instituţii CD - institute naţionale CD, universităţi, institute ale Academiei Române);

• stabilirea criteriilor de selecţie a organizaţiilor private care asigură funcţionarea centrelor de transfer tehnologic;

• generalizarea finanţării competitive a programelor şi proiectelor de cercetare (normele metodologice prevăd principii de selecţie total compatibile: reducerea brain-drain -ului prin sistem de bonusuri financiare, investiţii de capital în infrastructura CD în raport cu participarea la temele de cercetare, etc.). La nivelul unităţilor CD, s-au realizat sau sunt în curs de realizare:

• aplicarea unui program de ajustare structurală a unităţilor CD, concomitent cu un proiect privind instruirea şi formarea profesională în managementul centrelor CDI;

• asigurarea unui nivel de salarizare a personalului din activitatea CD la acelaşi nivel cu personalul didactic din învăţământul superior, pe baza corespondenţei gradelor ştiinţifice şi didactice şi reglementarea dreptului personalului CD de a ocupa funcţii cu normă întreagă, precum şi funcţii de conducere în învăţământul superior, corelat cu posibilitatea personalului didactic de a ocupa funcţii similare în unităţile CD;

• dezvoltarea sistemului consorţial între universităţi şi unităţi CD, ce s-a realizat prin promovarea OG referitoare la înfiinţarea şi organizarea Consorţiilor Universitare;

• clarificarea statutului juridic al unităţilor CD, în curs de realizare, a facut posibil ca în prezent să mai existe 62 de societăţi cu profil CD (cca 10% din totalul unităţilor CD). Dintre acestea 29 se află în portfoliul AVAS şi reprezintă cca 30% din cele 110 instituţii rămase de privatizat;

37

• instruirea personalului CD în marketing s-a realizat prin Programul Cercetare de excelenţă, modulul de dezvoltare a resurselor umane (proiectele pentru formare şi perfecţionare în managementul de cercetare).

38

39

CAPITOLUL 5 - POLITICA DE PROTECŢIE SOCIALĂ

În vederea atingerii ţintelor strategice vizând reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale, îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice, asigurarea accesului la asigurări sociale proporţional cu nivelul contribuţiilor la sistem, reducerea progresivă a numărului persoanelor asistate, egalitatea de şanse şi participarea socială a persoanelor cu handicap, Guvernul a adoptat o largă gamă de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială.

I. Recalcularea pensiilor În vederea eliminării inechităţilor din sistemul de pensii a fost urgentat procesul de

recalculare a tuturor pensiilor calculate potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, astfel încât să fie respectat principiul „la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie”. De asemenea, se asigură principiul potrivit căruia un drept câştigat nu poate fi pierdut aplicat în cazul în care la recalculare a rezultat o pensie mai mică decât cea avută la data efectuării recalculării. Pe parcursul celor patru etape, au fost recalculate pensiile din 3.554.474 dosare. Ca urmare a aplicării acestui proces, un număr de 1.614.405 persoane (45,38%) au obţinut un punctaj mai mare decât cel aflat în plată şi în consecinţă au primit sume suplimentare în cursul anului 2005. Pensia medie a acestei categorii de beneficiari a ajuns la 330 RON, înregistrând o creştere de 21,3% faţă de nivelul existent înainte de recalculare, respectiv de 272 RON. Protejarea puterii de cumpărare a pensiilor Protejarea puterii de cumpărare a veniturilor din pensii s-a realizat prin următoarele măsuri:

• majorarea pensiilor agricultorilor începând cu data de 1 septembrie 2005, cu 10% a punctajelor medii anuale obţinute prin valorificarea fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări ale agricultorilor, precum şi a perioadelor de contribuţie realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 şi până la data de 1 aprilie 2001.

De această măsură au beneficiat cca.1,6 milioane pensionari agricultori, cu un efort bugetar lunar de cca. 12,3 milioane RON, suportat din bugetul de stat;

• indexarea, începând cu luna ianuarie 2006, cu 5,5% a pensiilor I.O.V.R şi alte venituri ale populaţiei cum ar fi: suma fixă pentru îngrijire acordată invalizilor şi accidentaţilor de război, mari mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate, indemnizaţiile lunare acordate persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, indemnizaţiile lunare acordate persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, indemnizaţiile şi sporurile ce se acordă invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război;

• acordarea unui ajutor bănesc unor categorii de pensionari care beneficiază de pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 40-50 lei în funcţie de cuantumul pensiilor, plafonul maxim al pensiei fiind de 305 lei întrucât, în urma operaţiunii de recalculare, a rezultat faptul că în unele dosare de pensie noul punctaj mediu anual este mai mic decât cel aflat în plată anterior recalculării;

• revalorizarea pensiilor, pentru anul 2006, s-a realizat prin indexarea valorii punctului de pensie cu 9,3%, astfel încât să fie acoperită creşterea preţurilor de consum prognozată pentru anul 2006. Prin legea de adoptare a bugetului de asigurări sociale

40

pentru anul 2006 nr.380/2005, valoarea punctului de pensie este stabilită la 323,1 lei, fata de 295,56 lei în anul 2005. S-a realizat externalizarea din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestaţiilor care nu

au legătură directă cu pensiile. Sumele alocate pentru plata indemnizaţiei acordate pentru creşterea copilului au fost

prevăzute în Legea bugetului de stat pentru anul 2006 iar sumele alocate pentru plata concediilor medicale vor fi asigurate de către Bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

A fost instituită indemnizaţia pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, care au desfăşurat activitate artistic-interpretativă în regim de liber-profesionist în perioada 1 ianuarie 1950 - 27 septembrie 1999 pe teritoriul României sau în străinătate.

Introducerea sistemului de pensii bazat pe capitalizare Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008 prevede aducerea unor

îmbunătăţirii cadrului legislativ şi administrativ existent referitor la schemele de pensii facultative administrate privat şi a fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, în condiţiile unui control public transparent şi eficient asupra gestionării acestora.

În urma evaluării cadrului legislativ privind pensiile ocupaţionale a apărut necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei existente, prin elaborarea proiectului Legii privind pensiile facultative. Acest proiect de lege are în vedere o serie de modificări semnificative, care să asigure realizarea unui sistem eficient, sigur şi deschis unei game largi de participanţi.

Proiectul Legii privind pensiile facultative, se află în prezent în procedura adoptării de către Parlament.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, se preconizează ca un număr de cca. 300.000 persoane vor participa la schemele facultative de pensii, în anul 2006 şi cca. 500.000 persoane în anul 2007.

Legea privind fondurile de pensii administrate privat, prevedea în mod expres, înfiinţarea Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2007.

În acelaşi timp a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care reprezintă o condiţionalitate a funcţionării fondurilor de pensii cu administrare privată.

Aceasta transpune prevederile Directivei 41/2003/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale referitoare la autoritatea de supraveghere a sistemului de pensii private.

Este supus dezbaterii publice Proiectul de lege privind fondurile de pensii administrate privat, care are în vedere îmbunătăţiri semnificative pentru asigurarea administrării fondurilor de pensii private.

II. Pentru atingerea obiectivului de creştere a gradului de ocupare şi scăderea ratei

şomajului prevăzute în programul de guvernare a fost adoptată OUG privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, prin care s-au prevăzut, în principal, următoarele: acordarea indemnizaţiei de şomaj în cuantum diferenţiat în funcţie de stagiul de cotizare realizat şi de contribuţiile plătite la bugetul asigurărilor de şomaj; realizarea asigurării facultative la sistemul asigurărilor de şomaj în pachet cu asigurările sociale şi de sănătate; acordarea unor facilităţi în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă; reducerea cotei contribuţiei datorate de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj de la 3% la 2,5%.

A fost elaborat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă care reglementează principalele atribuţii ale

41

serviciului public de ocupare, pe care acesta le deţine în vederea realizării noilor sale obiective pe piaţa forţei de muncă.

A fost elaborată „Strategia pe termen scurt şi mediu de formare profesională continuă 2005-2010”, care urmăreşte dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesională continuă, transparent şi flexibil, cu o finanţare adecvată, cu o puternică implicare a partenerilor sociali, care să asigure creşterea ocupabilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă, dezvoltarea învăţării de-a lungul întregii vieţi, luând în considerare viitoarea restructurare economică şi alinierea la piaţa europeană.

A fost adoptată Legea privind ucenicia la locul de muncă. Schema de ucenicie propusă prin această lege prezintă câteva elemente de noutate, şi anume, rolul central al angajatorului în acest proces şi statutul de salariat al ucenicului.

Au fost aplicate măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute în Programul de ocupare a forţei de muncă şi în Planul de formare profesională pentru anul 2005, precum şi pentru anul 2006 ale ANOFM.

În anul 2005, prin implementarea măsurilor prevăzute în programul de ocupare au fost încadrate în muncă 507.363 persoane, ceea ce reprezintă 67,89 % din cele 747.225 persoane care au accesat măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă.

Prin aplicarea Planului de formare profesională al ANOFM au fost cuprinşi în cursuri 42.996 persoane, din care 39.932 au fost şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. Din numărul total al persoanelor cuprinse la cursuri, 2.065 erau persoane angajate şi incluse în programele de formare organizate de angajatori pentru proprii salariaţi şi pentru care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă asigură cofinanţare, în procent de 50%, din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Pentru asigurarea unei activităţi de mediere eficientă şi plasarea pe locuri de muncă vacante, au fost organizate mai multe burse ale locurilor de muncă în vederea ocupării: femeilor, tuturor persoanelor în căutarea unui loc de muncă, tinerilor ( bursa pentru studenţi ), romilor, persoanelor cu handicap, absolvenţilor de învăţământ. Prin bursele acordate în anul 2005 au fost mediate 126.755 locuri de muncă, 143.347 participanţi şi au fost ocupate 24.230 persoane.

Pentru intensificarea activităţilor sale în mediul rural şi în comunităţile de romi agenţia a dezvoltat o nouă manieră de lucru organizând caravanele ocupării forţei de muncă care vin în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor direct în mijlocul comunităţilor, eliminând dificultatea legată de distanţa pe care trebuie să o parcurgă aceştia între localitatea de domiciliu şi sediul agenţiei pentru ocupare, acţiunea fiind eficientă mai ales pentru faptul că există un contact direct cu comunitatea locală.

În primul trimestru s-au efectuat vizite în 2.333 localităţi rurale şi 968 localităţi comunităţi cu populaţie numeroasă de etnici romi; au fost ocupate 128.960 persoane, ceea ce reprezintă 33,9% din prognoza pentru întregul an.

Au fost cuprinse în cursuri de formare profesională 6.959 persoane, din care 6.785 şomeri şi 89 persoane angajate pentru care se asigură cofinanţarea programelor de formare de la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Până la 20 aprilie 2006, a fost organizată la nivel naţional bursa generală a locurilor de muncă, precum şi mai multe burse la nivel judeţean la cererea pieţei locale, burse pe meserii (pentru lucrători în comerţ, lucrători în construcţii, funcţionari publici).

În ceea ce priveşte activitatea de plasare a forţei de muncă, Departamentul pentru Muncă în Străinătate şi Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă au continuat demersurile necesare în vederea îndeplinirii la termen a obiectivelor prevăzute de Programul de Guvernare 2005 – 2008.

Principalele direcţii de acţiune au vizat:

42

• demersurile necesare în vederea elaborării proiectului de protocol de aplicare a Acordului între România şi Regatul Spaniei pentru reglementarea şi organizarea circulaţiei forţei de muncă între cele două state, sens în care a fost înfiinţat un grup de lucru care va prezenta proiectul de protocol până la sfârşitul lunii aprilie 2006;

• demersurile necesare în vederea elaborării Proiectului de protocol de aplicare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea şi gestionarea fluxurilor migratorii în scop lucrativ. Necesitatea elaborării acestui protocol reiese ca urmare a semnării în data de 12 octombrie 2005 a Acordului. În prezent, pentru a intra în vigoare, acordul urmează procedura de ratificare internă în cele două state;

• în februarie 2006, a avut loc la Budapesta o nouă rundă de negocieri a proiectului de protocol de aplicare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind schimbul de stagiari;

• urmare a ratificării de către partea portugheză a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze privind şederea temporară în scopul angajării lucrătorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, precum şi urmarea a modificărilor de ordin instituţional intervenite în România ulterior datei semnării Acordului şi ratificării acestuia de către partea română, în momentul de faţă se întreprind demersurile necesare pe lângă autorităţile competente portugheze în vederea identificării modalităţii concrete de punere în aplicare a Acordului. Totodată, au fost continuate demersurile necesare asigurării unui cadru eficient de

gestionare a migraţiei în scop de muncă prin amendarea legislaţiei din domeniul specific de activitate al Departamentului pentru Muncă în Străinătate.

Principalele iniţiative întreprinse au vizat: • Modificarea şi completarea legii privind permisele de muncă. Această iniţiativă a

fost finalizată odată cu adoptarea OUG prin care au fost aduse o serie de modificări şi completări, în special în ceea ce priveşte introducerea mai multor tipuri de permise de muncă corespunzător duratei şederii şi tipului de activitate desfăşurat de către lucrătorii străini pe teritoriul României, limitarea duratei şederii străinilor detaşaţi în România. Aceste modificări au avut drept obiectiv asigurarea unui nivel sporit de monitorizare a cetăţenilor străini aflaţi pe piaţa muncii în România, evaluarea impactului asupra nivelului ocupării forţei de muncă la nivel naţional, elemente esenţiale în fundamentarea politicilor naţionale în domeniul migraţiei în scop de muncă.

• Au fost adoptate Normele Metodologice de aplicare a prevederilor legii privind permisele de muncă precum şi a proiectului de ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor privind eliberarea în procedură specială a permiselor de muncă.

• Elaborarea proiectului de act normativ care vizează asigurarea unor măsuri de ocrotire a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate precum şi măsuri de eficientizare a activităţii de monitorizare a fluxurilor de emigranţi în scop de muncă. Au fost realizate campanii privind consolidarea activităţii de comunicare, informare şi

conştientizare a lucrătorilor migranţi privind riscul migraţiei ilegale în scop de muncă, lipsa asigurărilor sociale şi cu privire la celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din executarea contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori din străinătate.

Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a continuat activitatea de recrutare şi plasare a forţei de muncă în baza acordurilor bilaterale încheiate de Guvernul României cu guvernele altor state în domeniul schimbului de forţă de muncă, precum şi ca rezultat al colaborărilor acestei instituţii cu persoane fizice, juridice şi organizaţii patronale.

43

Astfel, în anul 2005 s-au organizat 243 de selecţii, s-au obţinut 42758 contracte de muncă în Germania, Spania, Elveţia, Qatar şi Nigeria.

Pe tot parcursul anului 2005 s-au înscris în banca de date a OMFM 11350 de persoane. În perioada trimestrul I 2006 s-au organizat 66 de selecţii, s-au obţinut 3553 contracte

de muncă în Germania, Spania, Qatar şi Elveţia. În perioada 03.01-31.03.2006 s-au înscris în banca de date a OMFM 4363 de persoane.

In domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, a fost elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului statutul Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi.

A fost elaborat şi aprobat Memorandum-ul pentru constituirea Comisiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (CONES).

CONES este alcătuită din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, din subordinea Guvernului, sau ai autorităţilor administrative autonome, ai organismelor sindicale şi ai asociaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional precum şi din reprezentanţi ai organizaţiilor ne-guvernamentale, cu activitate recunoscută în domeniu.

A fost adoptată Strategia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi Planul General de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009.

A fost elaborat şi aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

A fost elaborat şi este în curs de avizare Legea privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Se are în vedere realizarea unei distincţii clare în ceea ce priveşte constatarea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, respectiv ca acestea să fie făcute de către Inspecţia Muncii în domeniul relaţiilor de muncă, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să se ocupe de aspectele ce privesc constatarea şi sancţionarea contravenţiilor în celelalte domenii.

III. În domeniul raporturilor de muncă, Programul de Guvernare prevede măsuri pentru dezvoltarea pieţei muncii şi a economiei de piaţă funcţională.

In acest sens Codul Muncii aduce modificări în ceea ce priveşte: stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare, condiţiile privind contractul individual de muncă pe perioadă determinată, plata concediului de odihnă, obligaţiile angajatorilor, eliminarea obligativităţii formării profesionale continue, clauza de neconcurenţă, concedierea colectivă, munca la negru.

Modificările aduse Codului Muncii flexibilizează relaţiile de muncă atât în avantajul angajaţilor, cât şi al angajatorilor, iar efectele pe termen mediu vor fi: dinamizarea activităţii economice, aducerea la suprafaţă a relaţiilor de muncă din zona gri, eliminarea corupţiei şi birocraţiei.

S-a desfăşurat o largă campanie naţională privind controlul respectării reglementărilor în domeniul relaţiilor de muncă.

În anul 2005, controalele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale s-au concretizat în următoarele rezultate:

• 3.525 angajatori depistaţi şi sancţionaţi pentru folosirea forţei de muncă fără forme legale de angajare;

• 8.492 persoane depistate fără forme legale de angajare, din care 3.809 femei, 135 tineri între 15 şi 18 ani şi 12 copii sub 15 ani;

44

• 4.977 contracte individuale de muncă încheiate şi înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă pentru persoanele depistate că lucrau fără forme legale;

• 7.980.950 lei amenzi aplicate pentru muncă fără forme legale; • 11.061 măsuri dispuse ca urmare a neconformităţilor depistate; • 6.806 măsuri aduse la îndeplinire de angajatori.

În urma controalelor desfăşurate de către inspectorii de muncă, s-a constatat că munca fără forme legale de angajare se manifestă cu preponderenţă în construcţii, confecţii, servicii.

În trimestrul I 2006, controalele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale s-au concretizat în următoarele rezultate:

• 1.270 angajatori depistaţi folosind forţă de muncă fără forme legale de angajare din care 36 angajatori au fost sancţionaţi pentru folosirea la muncă fără forme legale de angajare a tinerilor între 15 – 18 ani;

• 2.526 persoane depistate fără forme legale de angajare, din care 1.278 femei, 21 tineri sub 18 ani;

• 1.275 contracte individuale de muncă încheiate şi înregistrate la inspectorate pentru persoanele depistate că lucrau fără forme legale;

• 3.792.300 lei amenzi aplicate pentru muncă fără forme legale; • 3.438 măsuri dispuse ca urmare a neconformităţilor depistate; • 1.769 măsuri aduse la îndeplinire de angajatori.

De asemenea, prin controalele efectuate, s-au urmărit şi următoarele aspecte: • prevenirea şi eliminarea muncii copilului potrivit Programului Internaţional pentru

Eliminarea Muncii Copilului; • respectarea prevederilor directivelor europene în domeniul relaţiilor de muncă; • depistarea cazurilor de discriminare în ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi

bărbaţi; • protecţia maternităţii la locul de muncă.

Au fost aplicate sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale şi stabilite măsuri pentru prevenirea abaterilor.

În anul 2005, la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă se aflau în evidenţă contracte individuale de muncă însoţite de copii după permisele de muncă pentru 5.532 cetăţeni străini iar în trimestrul I 2006 pentru 6153 străini. Pentru nerespectarea legii au fost amendaţi 29, respectiv 21 angajatori.

IV. Politica veniturilor Salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost stabilit pentru anul 2005 la

valoarea de 310 RON lunar, ceea ce reprezintă o creştere de 10,7% faţă de cel din anul 2004, iar pentru 2006 la valoarea de 330 RON lunar, ceea ce reprezintă o creştere de 6,5% faţă de nivelul din anul 2005 .

În sectorul concurenţial, au fost aprobate obiectivele salariale trimestriale, pe anul 2005, pentru operatorii economici monitorizaţi, obiective modificate şi completate la sfârşitul anului 2005.

De asemenea au fost aprobate obiectivele salariale trimestriale pentru anul 2006. În sectorul bugetar, majorarea medie salarială pe ansamblul personalului bugetar în

anul 2005 a fost de 12% şi a fost acordată diferenţiat. Majorarea a fost acordată în două etape (luna ianuarie şi luna octombrie).

In anul 2006, creşterile salariale în sectorul bugetar se acordă în două etape (luna februarie şi luna septembrie, cu excepţia personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, pentru care prima etapă de creşteri salariale a fost luna ianuarie).

45

Una din priorităţile Guvernului României privind accelerarea reformei în cadrul administraţiei publice, în vederea integrării României în Uniunea Europeană în anul 2007, este stabilirea şi implementarea unei politici salariale unitare pentru funcţionarii publici.

Aceasta trebuie să conducă la crearea unui sistem de salarizare corect, transparent, simplu de administrat, astfel încât să poată atrage şi reţine în sistem funcţionari publici competenţi.

O primă etapă în acest demers o constituie elaborarea unui studiu comparativ privind sistemul de salarizare din sectorul public şi sectorul privat. Studiul, finanţat de Banca Mondială, cuprinde patru etape şi are rolul de a reflecta inconsistenţele şi diferenţele existente în sistemul actual de salarizare.

Studiul necesită colectarea şi analiza detaliată a unui volum mare de date privind salarizarea funcţionarilor publici şi va fi realizat de firma câştigătoare a licitaţiei organizată de către Banca Mondială, respectiv firma Hay Group S.A. La baza studiului vor sta datele colectate de la un număr de 19 instituţii şi autorităţi publice. Termenul de realizare a acestui studiu este luna aprilie 2006.

Studiul privind elaborarea Strategiei de salarizare a funcţionarilor publici în România se află în prezent în faza de contractare.

S-a realizat în prezent evaluarea ofertelor şi s-a stabilit lista scurtă a ofertanţilor ce a fost transmisă Băncii Mondiale, de la care se aşteaptă confirmarea acesteia.

Strategia de implementare a sistemului de salarizare a funcţionarilor publici în România are două componente majore:

• Elaborarea pe baza studiului a unui proiect de act normativ privind salarizarea funcţionarilor publici cu termen – semestrul I 2006, cu o abatere suplimentară de maxim 1 lună;

• Strategia de implementare propriu-zisă a legii, care cuprinde şi perioada de instruire a personalului. Termenul a fost modificat din luna octombrie 2005 în luna iunie 2006 întrucât proiectul

de act normativ se va compune dintr-o lege cadru, prin care vor fi stabilite principiile generale ale salarizării funcţionarilor publici, şi o hotărâre de Guvern, prin care se vor stabili elementele concrete privind nivelurile de salarizare şi celelalte drepturi de natură salarială, ce va fi aprobată în luna iunie 2006.

Termenul respectiv este cuprins în calendarul stabilit cu Banca Mondială, şi a fost modificat la solicitarea experţilor HayGroup care efectuează studiul privind strategia care va sta la baza elaborării sistemului de salarizare.

Potrivit Programului de Guvernare, pentru personalul contractual din sectorul bugetar, se va elabora un nou sistem de salarizare, care va avea la bază criterii de diferenţiere şi de corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară (studii, competenţă, activitate desfăşurată, responsabilitatea în exercitarea funcţiei etc.).Actul normativ va fi elaborat şi supus spre aprobare Guvernului în luna iulie 2006.

Termenul a fost modificat din luna octombrie 2005 în luna iulie 2006, pentru a putea corela nivelurile de salarizare a acestor categorii de personal cu nivelul de salarizare al funcţionarilor publici, prevăzut de legea cadru şi hotărârea de Guvern.

V. In privinţa asistenţei sociale Programul de Guvernare prevede accelerarea

procesului de reforme în concordanţă cu nevoile actuale ale cetăţeanului şi ale societăţii româneşti.

Prin restructurarea şi implementarea sistemului de asistenţă socială a fost vizată cu prioritatea acţiunea de elaborare a strategiilor sectoriale de dezvoltare a asistenţei sociale destinate diverselor categorii de beneficiari-ţintă identificaţi în programele sociale: persoanele vârstnice, persoanele fără adăpost, tinerii care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie

46

socială a copilului, victimele violenţei în familie. În acelaşi timp, s-a urmărit întărirea cooperării între structurile guvernamentale centrale şi cele locale pentru a crea cadrul legislativ şi administrativ adecvat.

Realizările din perioada de referinţă au vizat următoarele dimensiuni: Incluziunea socială În vederea stabilirii unor obiective comune de evaluare a politicilor de incluziune

socială promovate de România, a fost elaborat împreună cu Comisia Europeană Memorandumul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, care a fost semnat în data de 20 iunie 2005 la Bruxelles.

Memorandumul, prin conţinutul său, contribuie la: întărirea capacităţii instituţiilor guvernamentale, identificarea problemelor majore şi dezvoltarea unei strategii naţionale integrate de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, stabilirea politicilor revizuite în contextul pregătirii pentru integrare, elaborarea primului Plan Naţional de Acţiune în domeniul Incluziunii Sociale, sprijinirea pregătirilor viitoare a Documentelor de Programare a Fondurilor Structurale.

Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în România Implementarea strategiilor sectoriale privind protecţia drepturilor persoanelor cu

handicap, asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru diferitele categorii de populaţie vulnerabile constituie un element de monitorizare de către Comisia Europeană şi alte organisme internaţionale cu care România este parte semnatară a programelor în domeniul protecţiei sociale a capacităţii administrative şi instituţionale a Statului.

La sfârşitul anului 2005, a fost adoptată Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale prin care se stabilesc liniile directoare şi cadrul instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei.

Vârstnicii în situaţie de risc ridicat A fost aprobată Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială

pentru persoanele vârstnice în perioada 2005-2008. Strategia propune promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat de asistenţă

socială, destinat să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, combaterea riscului de excluziune socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, precum şi promovarea participării acestora la viaţa societăţii.

Violenţa în familie În anul 2005, a fost aprobată Strategia naţională în domeniul prevenirii şi

combaterii fenomenului violenţei în familie, precum şi Planul de măsuri pentru implementarea acesteia în perioada 2005-2007, care prevede următoarele obiective operaţionale principale: completarea şi armonizarea cadrului legislativ existent în domeniu, dezvoltarea capacităţii autorităţilor publice judeţene şi locale de identificare a problemelor sociale, dezvoltarea descentralizată a unui sistem unitar de servicii sociale specifice domeniului prevenirii şi combaterii violenţei în familie, promovarea dialogului public în vederea conştientizării la nivelul societăţii româneşti a urmărilor negative ale violenţei în familie, precum şi a dezvoltării de atitudini şi comportamente non-violente.

Protecţia tinerilor In vederea susţinerii tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza

normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi în anul 2005 s-a constituit Grupul interministerial pentru elaborarea şi monitorizarea Strategiei Guvernului şi a Planului de măsuri de incluziune socială privind tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire după împlinirea vârstei de 18 ani.

47

In vederea diminuării stării de sărăcie, prin eficientizarea sistemului de prestaţii şi servicii sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate ale populaţiei, în 2005 au fost lansate mai multe iniţiative la nivel central, prezentate în cele ce urmează.

Venitul minim garantat A fost elaborat un proiect de lege de modificare şi completare a privind venitul minim

garantat, care a fost supus dezbaterii structurilor asociative reprezentative ale primăriilor, consiliilor locale şi judeţene şi este în curs de finalizare. Prin acesta se urmăreşte stabilirea unor indicatori viabili de testare a veniturilor familiilor, eliminarea oricăror posibilităţi de fraudă, ajustarea nivelului veniturilor garantate prin ajutoarele sociale prevăzute.

Ajutoare pentru încălzirea locuinţei Pentru perioada sezonului rece 2004 – 2005, s-a introdus un nou sistem de plată a

ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei prin bonuri valorice şi au fost majorate limitele de venituri nete lunare pe membru de familie, precum şi cuantumurile ajutoarelor în raport cu creşterile înregistrate la preţurile de furnizare a energiei termice în sistem centralizat, a gazelor naturale precum şi a altor combustibili.

A fost adoptat programul de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse care utilizează pentru încălzire gazele.

A fost introdus sistemul binom de tarifare a energiei termice, precum şi sistemul aferent de facturare şi plată.

Acest sistem se bazează pe un tarif construit din două componente: una fixă şi una variabilă în funcţie de consumul efectiv pe care o familie sau persoană singură îl înregistrează pe parcursul unui an. Ţinând cont de acest nou sistem de facturare şi plată a energiei termice a fost introdusă şi o nouă modalitate de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei.

Indexarea cuantumului principalelor prestaţii sociale şi familiale În cursul anului 2005, a fost indexat pentru anul 2006 cuantumul următoarelor

prestaţii sociale şi familiale: • alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia

monoparentală; • venitul minim garantat, ajutorul social lunar care se acordă soţiilor celor care satisfac

serviciul militar obligatoriu, precum şi alocaţia pentru copiii nou-născuţi; • alocaţia de stat pentru copii; • alocaţia socială cuvenită adulţilor nevăzători cu handicap grav şi accentuat, precum şi

a indemnizaţiei lunare cuvenite adulţilor cu handicap grav şi accentuat, alţii decât nevăzătorii;

• alocaţia lunară de plasament; Îngrijirea copilului în vârstă de până la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul

copilului cu handicap Pentru reducerea abandonului de copii şi sporirea natalităţii a fost adoptată Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, act normativ care propune asigurarea din bugetul de stat a unor prestaţii destinate sprijinirii familiei care are în întreţinere şi îngrijire copii în vârstă de până la 2 (3) ani. Totodată, se reglementează faptul că drepturile pentru susţinerea familiilor în vederea creşterii copiilor sunt acordate în două etape:

• începând cu 1 ianuarie 2006, indemnizaţia pentru creşterea copilului se stabileşte în cuantum fix de 800 lei lunar şi se va adresa celor care în ultimele 12 luni anterioare naşterii au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor din Codul fiscal. Începând cu aceeaşi dată, beneficiarii acestei indemnizaţii care vor opta pentru reîntoarcerea pe piaţa muncii primesc un stimulent în cuantum de 300 lei lunar până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani,

48

care poate fi cumulată cu veniturile profesionale realizate – prestaţie suportată din bugetul de stat.

• începând cu 1 ianuarie 2007, se va acorda alocaţia de stat pentru copii în cuantum majorat de 200 lei lunar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani şi un stimulent de 100 lei lunar – în situaţia în care se optează pentru intrarea pe piaţa muncii. De aceste drepturi va putea beneficia unul dintre părinţii naturali ai copilului sau, după

caz, persoana care a adoptat, are în plasament sau este numită tutore. Susţinerea familiilor tinere A fost elaborat un proiect de lege privind acordarea unui sprijin la constituirea

familiei, în care cel puţin unul dintre soţi se află la prima căsătorie şi al cărui cuantum este echivalentul în lei a 200 de euro. Proiectul de lege a fost discutat în şedinţă publică, aprobat de guvern şi se află în procedură parlamentară.

In 2005 şi prima jumătate a anului 2006, a fost decisă găsirea unor măsuri de finanţare complementară de la Bugetul statului a sistemului de asistenţă socială prin Programele de interes naţional (PIN). Obiectivul general este întărirea capacităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de a susţine dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale destinate grupurilor sociale vulnerabile. Programele de interes naţional propuse sunt următoarele : a. în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap:

• închiderea instituţiilor de tip vechi care nu pot fi restructurate/reabilitate, destinate persoanelor adulte cu handicap,

• crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu handicap din familie în vederea prevenirii instituţionalizării şi sprijinirii integrării sau reintegrării adultului cu handicap în societate ,

• formarea profesională în vederea integrării în muncă a persoanelor cu handicap în funcţie de tipul de handicap şi de meseriile care pot fi practicate de aceste persoane,

• dezvoltarea serviciilor sociale specializate pentru persoanele adulte cu handicap , • formarea personalului implicat în protecţia persoanei cu handicap;

b. pentru persoanele vârstnice - dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice dependente; c. pentru persoanele fără adăpost - combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de Centre Sociale de Urgenţă; d. în domeniul combaterii şi prevenirii violenţei în familie:

• susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de proiecte destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

• dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali. Pentru asigurarea unei mai bune finanţări a măsurilor de asistenţă socială, a fost

elaborat Proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanţarea programelor de asistenţă socială

În vederea consolidării responsabilităţii instituţionale a MMSSF în furnizarea prestaţiilor şi a serviciilor sociale, prin legea privind sistemul de asistenţă socială au fost enunţate principalele linii directoare ale creării cadrului instituţional şi administrativ al politicilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei pe termen mediu şi lung.

Prin acest act normativ sunt prevăzute schimbări instituţionale: înfiinţarea Inspecţiei Sociale, a Observatorului Social, a Agenţiei de Plăţi pentru Prestaţiile Sociale.

Reforma va fi susţinută tehnic şi financiar prin mai multe proiecte Phare, precum şi din împrumutul Băncii Mondiale.

49

Legea permite actelor normative iniţiate în domeniu să prevadă reglementări specifice, în strictă concordanţă cu situaţiile de risc social aflate într-un proces continuu de evoluţie şi promovează cadrul coeziunii sociale, prin stimularea solidarităţii comunitare, faţă de cele mai vulnerabile categorii de persoane, potrivit recomandărilor Consiliului Economic European.

S-au efectuat reorganizări ale structurilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului prin înfiinţarea a 47 Direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 45 de servicii de zi înfiinţate de consiliile judeţene, care fac obiectul transferului către comunităţile locale, au fost închise 36 de instituţii şi au fost create 88 de servicii alternativ de protecţie a copilului.

Au fost încheiate contractele cu privire la implementarea următoarelor programe: • dezvoltarea serviciilor de zi/recuperare şi/sau închiderea instituţiilor de tip vechi

destinate copiilor cu dizabilităţi/handicap care nu pot fi restructurate/reabilitate; • reintegrarea şi sprijinirea copiilor repatriaţi sau victime ale traficului; • prevenirea şi combaterea exploatării prin muncă a copiilor; • crearea reţelei de asistenţi maternali profesionişti pentru protecţia în regim de urgenţă

a copiilor până la vârsta de 2 ani separaţi de familie; • crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie în vederea

prevenirii separării copilului de familia sa şi sprijinirii reintegrării sau integrării copilului în familie;

• integrarea socio-profesională a copiilor/tinerilor din sistemul de protecţie. De asemenea au fost finalizate proiectele vizând crearea de servicii alternative,

destinate adolescenţilor şi tinerilor peste 18 ani. VI. Conform Programului de Guvernare, privitoare la îmbunătăţirea situaţiei

persoanelor cu dizabilităţi, a fost aprobată Strategia naţională pentru protecţia, integrarea si incluziunea socială a persoanelor cu handicap pe perioada 2006 – 2013, denumită „Şanse egale pentru persoanele cu handicap - către o societate fără discriminări”, a fost elaborat Planul de Acţiune privind implementarea acestei strategii.

A fost elaborat proiectul de Lege privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care a fost supus dezbaterii publice şi a fost aprobat de Guvern. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar în prezent se află în dezbaterea Comisiilor din Camera Deputaţilor

În data de 17 iunie 2005, a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap în Bucureşti şi în fiecare judeţ. Pentru această bursă, au fost contactaţi 4.772 agenţi economici, dintre care au participat 1012. Au fost identificate şi oferite 11.131 locuri de muncă, au participat 4.758 persoane cu handicap iar 191 dintre acestea au fost angajate.

A intrat în vigoare HG privind aprobarea programelor de interes naţional, programul „Formare profesională a în vederea integrării în muncă a persoanelor cu handicap” urmând ca în anul 2006, un număr de cel puţin 300 de persoane adulte cu handicap să beneficieze de cursuri de formare profesională.

Se află în derulare Proiectul „Măsurarea Sănătăţii şi Dizabilităţii în Europa: dezvoltarea unei politici de sprijin” (MHADIE), în cadrul FP6 (Program Cadru de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică al Comisiei Europene). In cadrul acestui proiect, România are următoarele responsabilităţi:

• dezvoltarea de norme în domeniul sănătăţii şi dizabilităţii, în special în cadrul politicilor de protecţie socială;

• diseminarea activităţilor proiectului şi recomandări de politici.

50

În domeniul restructurării instituţionale, în cadrul Schemei de Granturi a proiectului Phare 2003/005-551.01.04, au fost semnate 36 de contracte de finanţare, în 21 de judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti. Obiectivele proiectelor vizează restructurarea unui număr de 36 centre rezidenţiale şi crearea unui număr de 84 de servicii alternative comunitare.

În perioada 2006 – 2008 se desfăşoară programul de interes naţional „Restructurarea instituţiilor de tip vechi destinate persoanelor adulte cu handicap şi crearea de servicii alternative de tip rezidenţial” şi programul de interes naţional „Crearea şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu handicap din familie în vederea prevenirii instituţionalizării şi sprijinirii integrării sau reintegrării adultului cu handicap în societate: îngrijirii la domiciliu” .

De asemenea, a intrat în vigoare Planului naţional privind formarea personalului din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap pentru perioada 2006 – 2008.

In anul 2006 se desfăşoară programul de interes naţional „Formare pentru personalul implicat în protecţia persoanei cu handicap” şi programul de interes naţional „Dezvoltarea serviciilor sociale specializate pentru persoanele adulte cu handicap: centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu”

Elaborarea proiectului privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi şi a bătrânilor în vederea finanţării acestuia de către Banca Mondială se află în faza finală a negocierilor privind semnarea acordului de împrumut de la Banca Mondială

Proiectul pilot „Centru de servicii comunitare pentru persoane cu handicap şi de formare de personal” se va finaliza, inaugurarea centrului urmând să aibă loc în luna mai 2006.Negocierea cu BDCE se va face în funcţie de calendarul stabilit între părţi.

Un număr de 9 Centre de îngrijire şi asistenţă vor fi transformate în Centre pentru persoane vârstnice.

Au intrat în vigoare standardele minime de calitate pentru centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, centre de zi pentru persoane adulte cu handicap şi locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap.

VII. În vederea realizării obiectivului de îmbunătăţire a legislaţiei cu caracter

reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi ale persoanelor care şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă, indemnizaţia lunară neimpozabilă acordată persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, începând cu luna septembrie 2005 a fost indexată cu 9,7% şi a devenit 2,09 RON.

51

CAPITOLUL 6 - POLITICA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

În domeniul sănătăţii, principalele măsuri întreprinse au vizat continuarea reformei în domeniul sanitar, racordarea legislaţiei specifice la cerinţele Uniunii Europene, în concordanţă cu necesităţile cetăţenilor României.

Pentru realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază a fost modificată H.G. cu privire la lista cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, de care beneficiază asiguraţii în tratamentul în ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală; s-au reorganizat comisiile consultative ale Ministerului Sănătăţii; au fost emise ordine ale ministrului pentru ajustarea trimestrială a preţurilor medicamentelor, având ca rezultat direct o putere de cumpărare mai crescută a populaţiei şi au fost elaborate, pentru prima dată, o lege a asistenţei primare (titlul III) şi o lege a asistenţei medicale comunitare (titlul V).

În vederea susţinerii programelor şi subprogramelor de sănătate cu medicamente şi materiale sanitare, sunt în curs de finalizare licitaţiile publice pentru achiziţionarea acestora.

Referitor la obiectivul ce vizează îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical, o atenţie sporită a fost acordată cadrului normativ armonizat la normele Uniunii Europene, privind exercitarea profesiilor de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi moaşă, precum şi recunoaşterii calificării dobândite în străinătate pentru aceste profesii. Formarea profesională în domeniu şi punerea nomenclatorului de specialităţi în acord cu directivele UE reprezintă alte două direcţii de acţiune cărora li s-a acordat o atenţie sporită.

In contextul apariţiei focarelor de gripa aviară pe teritoriul României, au fost instituite măsuri de profilaxie pentru persoanele expuse la risc şi pentru personalul de intervenţie în focare .

În urma elaborării pachetului de legi privind reforma în domeniul sănătăţii, s-au creat premisele introducerii cardului de asigurat, prin intermediul titlului IX – Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. Pachetul de legi, promovat prin asumarea răspunderii guvernului, asigură continuarea reformei, realizându-se delimitarea clară a atribuţiilor fiecărui spital, conform titlului VII – Spitalele. De asemenea, a fost inclusă asistenţa tehnică pentru crearea instituţiei care va realiza acreditarea spitalelor în programul PAL.

La acest moment, în Camera Deputaţilor se află proiectul de lege privind vânzarea cabinetelor, acţiune care face parte din obiectivul privatizarea infrastructurii. A fost elaborat proiectul de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CASA OPSNAJ.

În vederea adoptării unor măsuri ferme pentru diminuarea corupţiei din sistemul sanitar, o importanţă deosebită a fost acordată evaluării situaţiei actuale, desfăşurându-se o serie de acţiuni de control şi verificare la unităţile sanitare.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii manageriale în sistemul sanitar, în afara incompatibilităţilor prevăzute în legea privind reforma în domeniul sanitar, a fost elaborat ordinul privind stabilirea limitelor minime şi maxime ale salariilor de bază pentru funcţiile de conducere care fac parte din comitetul director. In cadrul programului PAL, pentru creşterea responsabilităţii manageriale, a eficienţei şi a calităţii serviciilor, s-au desfăşurat acţiuni privind selectarea firmei de consultanţă pentru elaborarea ghidurilor de practică şi evaluare a tehnologiei medicale.

Pentru îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate a fost modificată şi completată Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin care se prevede că, în cheltuielile pentru prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sunt incluse şi serviciile medicale acordate în clinici şi secţii de boli

52

profesionale sau în sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii şi modificată hotararea privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească. De asemenea, s-au luat măsuri pentru dotarea cu aparatură medicală a centrelor medicale şi a Spitalului de urgenţă al M.A.I. “Prof. Dr. D. Gerota” şi continuarea investiţiei la acest spital în vederea finalizării complexului aprobat precum şi pentru preluarea, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor a unor spitale din structura Ministerului Apărării Naţionale.

În vederea apropierii de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate, a fost elaborat ordinul pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat în anul 2006. În baza acestuia, sunt finanţate programele naţionale de sănătate în acord cu priorităţile reale şi cu nevoile de îngrijiri de sănătate ale populaţiei. Astfel, se continuă controlul calităţii serviciilor medicale - prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi institutele de sănătate publică şi se supraveghează principalele boli infecţioase - în vederea identificării şi diagnosticării precoce a pericolului apariţiei unor epidemii. De asemenea, sunt sprijinite acţiuni de promovare a sănătăţii, precum: lupta împotriva drogurilor, lupta împotriva alcoolismului, fumatului, promovarea unei diete echilibrate şi lupta împotriva obezităţii, sedentarismul, educaţia sexuală adecvată, sprijinirea îngrijirilor stomatologice, educarea preponderentă a populaţiei cu un nivel scăzut de cultură. Datorită inundaţiilor s-au realizat asanarea şi dezinfectarea fântânilor, s-a asigurat asistenta medicală permanentă în localităţile inundate de prevenire a apariţiei unor boli datorate acestor condiţii.

53

CAPITOLUL 7 . POLITICA AGRICOLĂ ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ

În continuarea schimbărilor profunde începute în anul 2005, şi în anul 2006 politica agricolă a Guvernului a urmărit o susţinere echilibrată a sectorului agricol, forestier şi a celui de dezvoltare rurală. Pentru prima dată după anul 1990, o parte importantă a fondurilor de la bugetul de stat, au fost orientate pentru susţinerea investiţiilor.

În ceea ce priveşte finalizarea reformei în domeniul proprietăţii funciare, au fost elaborate legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi proiectul de Hotărâre a Guvernului privind realizarea şi gestionarea “sistemului informaţional pentru agricultură şi silvicultură”, sistem integrat de evidenţă şi gestiune a tuturor informaţiilor legate de terenurile agricole şi silvice, compatibil cu cadastrul general şi cu sistemul de identificare a parcelelor agricole. De asemenea, a fost iniţiat un proiect PHARE „Sprijin pentru elaborarea unei politici pentru consolidarea fermelor” – vizând consolidarea capacităţii de a elabora şi implementa o politică eficientă de comasare a terenurilor.

S-a finalizat înregistrarea exploataţiilor în registrul fermelor de către echipele speciale ale Agenţiei de Plăţi, în colaborare cu Direcţiile Agricole şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă. Acest proces va asigura accesul agricultorilor la subvenţii prin Politica Agricolă Comună după aderarea la UE, registrul Fermelor constituindu-se în acest fel, într-o bază de date privind modul de exploatare a terenurilor agricole.

Pentru consolidarea terenurilor în vederea optimizării exploataţiilor agricole se află în procedură parlamentară proiectul de lege privind reorganizarea terenurilor agricole prin comasare, care reglementează procedura şi facilităţile ce se acordă pentru comasarea terenurilor prin înţelegere între părţi şi este în curs de elaborare proiectul de lege privind sistematizarea şi organizarea teritoriului agricol.

În vederea consolidării fermelor, prin legea privind stimularea investiţiilor în agricultură, s-au creat mecanisme de stimulare a investiţiilor efectuate în agricultură în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole. Au fost acordate fonduri din bugetul ministerului către bănci agreate, pentru acordarea de credite avantajoase celor ce investesc în agricultură, pentru cofinanţarea măsurilor privind investiţiile în ferme, investiţiile în unităţile de procesare şi investiţiile pentru diversificarea economică în mediul rural din programul SAPARD, precum şi pentru unele investiţii neeligibile prin SAPARD.

În vederea susţinerii financiare a procesului de consolidare a fermelor, începând cu anul 2005 şi continuând şi în 2006, efortul bugetar a fost orientat către susţinerea investiţiilor în mediul rural, stimularea participării băncilor şi dezvoltarea competenţelor lor pentru creditarea agriculturii. Astfel, prin Programul Fermierul se constituie la dispoziţia ministerului de resort un Fond pentru creditarea investiţiilor efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor, precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole, fond care este derulat prin societăţi bancare şi instituţii financiare, selectate în urma unui proces de licitaţii publice. Cadrul legislativ al Programului Fermierul este realizat prin legea privind stimularea investiţiilor în agricultură şi Hotărârea Guvernului privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor legii privind stimularea investiţiilor în agricultură.

A fost aprobată Lista obiectivelor de investiţii şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2005, creditele fiind acordate pentru cofinanţarea proiectelor din cadrul măsurilor privind investiţiile în ferme, investiţiile în unităţile de procesare şi investiţiile pentru diversificarea economică în mediul rural din Programul SAPARD. A fost emisă Ordonanţa privind acordarea de facilităţi producătorilor agricoli şi crescătorilor de animale în perioada de preaderare la Uniunea Europeană.

54

In cadrul Programului Fermierul sunt în curs de finalizare nominalizarea componenţei biroului unic de avizare, promovarea actelor normative necesare şi nominalizarea instituţiei sau instituţiilor selectate pentru derularea creditelor pentru anul 2006. Băncile partenere în program au acordat deja scrisori de confort în cuantum de peste 36% din suma pe care au primit-o în urma participării la licitaţia ţinută în primul trimestru al acestui an.

În ceea ce priveşte alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, în anul 2005 s-a acordat sprijin direct producătorilor agricoli, prin prime şi subvenţii, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole. În acest sens, s-a acordat producătorilor agricoli o alocaţie de 45% din preţul de achiziţie al tehnicii agricole (inclusiv TVA), prin Programul privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare agricole noi, combine noi de recoltat cereale şi maşini agricole noi care lucrează în agregat cu tractoarele, cu finanţare de la bugetul de stat, cu completările ulterioare. În vederea executării lucrărilor agricole mecanizate până la recoltare, producătorii au beneficiat de o alocaţie de 0,5 RON/litru de motorină, iar pentru anul 2006, s-a stabilit alocarea unui sprijin în valoare de 0,7 RON/litru de motorină. Producătorilor agricoli li s-au mai acordat subvenţii în cuantum de 1 mil. ROL/ha. pentru culturile înfiinţate în toamna 2004 şi 1,5 milioane ROL/ha. pentru culturile de toamnă şi cele înfiinţate în primăvara anului 2005, sub forma de bonuri valorice, pentru folosirea strictă la procurarea de input-uri (seminţe, îngrăşăminte şi pesticide), sprijin de care au beneficiat peste 2,5 milioane producători agricoli.

Pentru înfiinţarea culturilor în toamna anului 2005, s-au acordat producătorilor agricoli, tot sub forma de bonuri valorice, un sprijin direct din partea statului, în valoare de 175 RON /ha., în limita a 5 ha, iar producătorilor agricoli care deţin şi /sau exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile sprijinul direct al statului sub forma de bonuri valorice a fost în cuantum de 150 RON/ha, pentru achiziţionarea substanţelor necesare efectuării de tratamente.

Au fost acordate facilitaţi producătorilor agricoli pentru produsele valorificate pe piaţa internă, în scopul creşterii producţiilor şi indicilor de calitate a produselor agricole la culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orez, legume de seră, soia, struguri nobili pentru vinuri cu denumire de origine controlată (DOC), plante textile, hamei, produse ecologice şi tutun.

În vederea despăgubirii producătorilor agricoli asiguraţi, ale căror culturi au fost afectate de inundaţii din revărsări de râuri, ploi abundente şi de durată în perioada aprilie-septembrie 2005, au fost acordate despăgubiri, iar primele de asigurare au fost subvenţionate în proporţie de 50%

Au fost acordate prime la exportul de vinuri de 80 lei RON /hl. la sortimentele de vinuri DOC, îmbuteliate, şi vinuri spumante exportate în ţări din afara Uniunii Europene.

Pentru anul 2006 s-a stabilit acordarea de sprijin cultivatorilor de: sfeclă de zahăr, soia din soiuri nemodificate genetic, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii şi sere reci, orzoaică de primăvară, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, viţa de vie din soiuri nobile şi culturi ecologice, pentru întreaga suprafaţă cultivată sau exploatată. În sectorul zootehnic, începând din anul 2006, acordarea subvenţiilor se face pe cap de animal la speciile: bovine, porcine, păsări şi ovine, pe familiile de albine - de producţie şi elită, şi se menţine forma de acordare a sprijinului pentru viermii de mătase, formă ce coincide cu cea din ţările Uniunii Europene. La specia bovină, sprijinul este orientat pentru încurajarea unor măsuri de îmbunătăţire a calităţii genetice, a producţiilor performante de lapte şi a producţiei de carne de vită, iar la specia porcine pentru încurajarea aplicării legislaţiei privind sistemul de clasificare a carcaselor EUROP, identic cu sistemul aplicat în

55

ţările Uniunii Europene; pentru speciile ovine şi caprine sprijinul acordat este orientat pentru creşterea dimensiunii exploataţiilor la un nivel durabil şi eficient. În vederea susţinerii unui program naţional pentru prevenirea şi combaterea eroziunii de suprafaţa a solului s-au elaborat şi proiectele Codului de bune practici agricole şi de mediu şi al Legii privind protecţia solului care reglementează măsurile şi acţiunile necesare şi obligatorii privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor şi a capacităţii bio-productive, monitorizarea sistematică a calităţii solurilor şi bonitarea economică a lor. S-a acordat o atenţie deosebita pentru ameliorarea şi amenajarea terenurilor agricole degradate în cadrul programului anual privind ameliorarea terenurilor, constituite în perimetre de ameliorare.

În ceea ce priveşte sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, în anul 2005 s-a adoptat o noua lege a pieţelor, care creează cadrul pentru reglementarea pieţelor agricole pe filiera de produs şi statuează rolul consiliilor pe produs. Pe această bază au fost întreprinse măsuri care privesc sfera de producere, depozitare, procesare şi comerţul cu cereale şi produse procesate.

Au fost alocate de la bugetul de stat sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepţionarea, depozitarea şi păstrarea cantităţii de 1.500 mii tone grâu din recolta anului 2005 şi a fost îmbunătăţită metodologia privind gradarea seminţelor de consum.

De asemenea, s-au adoptat cadrul legislativ pentru implementarea mecanismului de intervenţie la cereale în anul 2006, cu alocarea în buget a fondurilor necesare pentru achiziţionarea la intervenţie a unei cantităţi de grâu menită să stabilizeze piaţa în perioade de vârf de ofertă ce pot apărea după recoltare.

S-au înfiinţat 19 consilii pe produs, care deja funcţionează ca organisme consultative, cuprinzând reprezentanţi ai filierei pe produs. Constituirea acestor consilii din care fac parte producători, procesatori, depozitari, transportatori şi comercianţi, asigură dialogul inter-profesional pe filiera produsului, în vederea elaborării strategiei şi politicii de susţinere pentru aceste produse precum şi pentru soluţionarea eventualelor situaţii de criză.

În vederea familiarizării operatorilor economici şi a administraţiei cu procedurile comunitare în materie de mecanisme comerciale, a fost adoptată legislaţia privind sistemul de certificate de export - import şi garanţii de buna execuţie, care se aplică începând cu 1 martie 2006, pentru un număr restrâns de produse agricole.

Pentru stimularea constituirii formelor asociative pentru comercializarea şi valorificarea produselor, a fost adoptat cadrul legislativ privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice (ce au ca scop valorificarea în comun a producţiei obţinute).

În ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea satelor s-au derulat programe de dezvoltare rurală, precum:

• programul privind sprijinirea asociaţiilor şi producătorilor agricoli din zona montană pentru achiziţionarea de dotări specifice, noi, cu finanţare de la bugetul de stat, program care se înscrie în acţiunea de susţinere a fermelor familiale care au minim 3 vaci în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi stocarea laptelui;

• programul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni, cu aplicabilitate în 15 judeţe, prin care se acordă credite pentru achiziţii utilaje agricole şi animale de rasă, construcţii adăposturi pentru animale, înfiinţare culturi agricole, unităţi procesare carne şi lapte, unităţi morărit - panificaţie, pensiuni agro-turistice şi industria mică. Pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor SAPARD au fost elaborate şi

adoptate: Legea privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, OUG privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin

56

garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD, ce permite garantarea creditelor de cofinanţare cu investiţia realizata prin Programul SAPARD şi OG pentru aprobarea măsurilor privind susţinerea finanţării documentaţiilor tehnice pentru proiectele din cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”. Elaborarea acestei din urmă ordonanţe a creat posibilitatea elaborării, în regim de urgenţă, a studiilor de fezabilitate pentru drumuri, alimentări cu apă, reţele de canalizare din satele afectate de inundaţiile din anul 2005 şi a proiectelor tehnice pentru obiectivele de investiţii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor care trebuie să fie aprobate şi să înceapă în anul 2006. Sumele necesare acoperirii cheltuielilor de proiectare s-au alocat din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006 şi s-au aprobat conform Hotărârii Guvernului privind suplimentarea bugetului ministerului de resort.

Pentru completarea cadrului legislativ a fost elaborat Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului pentru susţinerea finanţării documentaţiilor tehnice pentru proiectele din cadrul măsurii 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale" din Programul SAPARD, de la bugetul de stat. Pentru protejarea resurselor acvatice vii şi a mediului acvatic, au fost emise ordine privind prohibiţia pescuitului în anul 2006 şi, respectiv, conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România. S-a implementat sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit, funcţional din decembrie 2005. În domeniul reorganizării şi consolidării instituţionale, Inspecţia piscicolă a fost preluată de către ANPA, iar instruirea inspectorilor piscicoli se realizează lunar.

În domeniul gestionării durabile a fondului forestier naţional, a continuat majorarea suprafeţei fondului forestier naţional prin împădurirea unor terenuri degradate, inapte folosinţelor agricole. Totodată, se desfăşoară programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane. În acest sens, au fost autorizate structuri silvice proprii de administrare a pădurilor aflate în proprietate publică locală sau a persoanelor juridice de drept privat şi producători de material forestier de reproducere şi au fost avizate amenajamente silvice - planurile de management durabil al pădurilor, pentru proprietari unităţi administrativ teritoriale sau persoane juridice de drept privat. Pentru îmbunătăţirea cadrului instituţional s-a reorganizat aparatul central al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi s-a întărit structura agenţiilor de plăţi pentru o mai bună aplicare a politicii agricole naţionale şi a politicii agricole comunitare. S-a avut ca obiectiv o mai bună corelare între structura instituţională şi obiectivele de eficientizare administrativă şi de implementare a politicii agricole comune prin infiinţarea unor structuri organizatorice pentru Politici Publice, ajutoarele de stat acordate în agricultură, calitate şi cercetare agricolă, strategii agroalimentare, dezvoltare forestieră şi de consolidare a proprietăţii, control silvic şi cinegetic, de administrare a cotelor de lapte şi pentru auditul fondurilor externe.

S-a consolidat departamentului de Dezvoltare Rurală prin realizarea unei corelări între implementarea programului SAPARD şi pregătirea Planului Multianual de Dezvoltare Rurală, în concordanţă cu politicile naţionale de sprijin al spaţiului rural. În noua structură, Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală îndeplineşte funcţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD şi Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. A fost aprobată, prin Legea privind forma de construcţie instituţională pentru gestionarea fondurilor comunitare destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, înfiinţarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), care va gestiona măsurile de piaţă şi plăţile directe în domeniul agriculturii şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi

57

Pescuit (APDRP), care urmează să deruleze fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului. Aceeaşi lege prevede ca această APDRP să preia funcţia de plată pentru proiectele finanţate prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), putând exercita prin delegare din partea Autorităţii de Management şi funcţia de implementare tehnică. Au fost intreprinse măsuri pentru integrare europeană în domeniul dezvoltării rurale. Astfel a fost amendat Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi s-a participat la elaborarea Planului Naţional Strategic şi Planului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013.

În vederea consultării partenerilor în procesul de programare s-a organizat Comitetul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală (CNSDR) pentru elaborarea Planului Naţional Strategic /PNS şi Planului Naţional de Dezvoltare Rurală /PNDR, cuprinzând reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi, ai organizaţiilor non-guvernamentale agricole şi forestiere reprezentative, precum şi ai instituţiilor de cercetare şi învăţământ superior din domeniile: agricol, silvic, dezvoltare rurală, amenajarea teritoriului, protecţia mediului. S-au constituit grupuri tehnice de lucru pe priorităţi tematice coordonate de către un factor de decizie.

58

59

CAPITOLUL 8 – POLITICA ANTICORUPŢIE

Strategia naţională de combatere a corupţiei se axează pe politici de prevenţie, aplicarea efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici, având ca suport cooperarea între puterea executivă, puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale şi societatea civilă. În acest sens au fost realizate următoarele obiective:

I. In vederea creşterii transparenţei şi integrităţii în administraţia publică a fost

adoptată de Parlament legea privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

Reglementarea alocării fondurilor publice pentru publicitate, care să includă garanţii de asigurare a transparenţei, precum şi introducerea unui sistem de sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale a fost realizată prin legea privind achiziţiile publice. În vederea asigurării transparenţei, toate autorităţile publice au obligaţia de a publica pe site contractele de achiziţii publice cu o valoare mai mare de 2000 euro. Site-ul www.publiciatepublica.ro, administrat de Agenţia pentru Strategii Guvernametale, a devenit operaţional.

In ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice diverse ONG-uri, precum Asociaţia ProDemocraţia şi Institutul pentru Politici Publice, au elaborat propuneri pentru modificarea cadrului legal. In parteneriat cu Asociaţia ProDemocraţia s-au organizat întâlniri la nivel local pentru a dezbate amendamentele propuse. Proiectul de lege a fost publicat pe site pentru dezbateri publice, în prezent fiind aprobat de Guvern şi trimis la Parlament spre adoptare. De asemenea, în martie 2005, Curtea de Conturi a elaborat raportul de activitate cu privire la campaniile parlamentare şi prezidenţiale din 28 noiembrie 2004.

In ceea ce priveşte reglementările cu privire la achiziţii publice, în sensul armonizării acestora cu directivele consolidate ale UE şi cu bunele practici europene în domeniu, au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern Strategia de reformă a sistemului de achiziţii publice şi planul de acţiune; o nouă reglementare privind achiziţiile publice a fost aprobată de Guvern sub forma unei OUG şi a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Pentru monitorizarea implementării legii privind transparenţa decizională în administraţia publică şi a legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, Agenţia de Strategii Guvernamentale a publicat pe propria pagină de Internet rapoartele de evaluare privind implementarea acestora.

Totodată, a fost elaborată Strategia Naţională de Luptă Antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; ea a fost aprobată şi are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de coordonare a luptei antifraudă privind protecţia intereselor financiare ale UE în România şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea, identificarea, investigarea, sancţionarea fraudei şi recuperarea prejudiciului produs prin comiterea acesteia.

Referitor la actualizarea strategiilor sectoriale şi a planurilor de acţiune detaliate privind lupta împotriva corupţiei, în sectoare publice vulnerabile, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă care permite realizarea testelor de integritate în administraţia publică. Totodată, a fost actualizat Planul de acţiune împotriva corupţiei în rândul personalului Poliţiei Române în perioada 2005 - 2007, prin includerea unor obiective specifice, realizabile şi măsurabile în timp şi a fost aprobată Strategia Anticorupţie a MAI.

In scopul elaborarării unor strategii şi planuri de acţiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva corupţiei în celelalte sectoare publice, considerate vulnerabile potrivit auditului independent din martie 2005, s-au realizat următoarele actiuni:

60

• La nivelul IGPF a fost elaborată Strategia de prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul poliţiei de frontieră pentru perioada 2005 – 2007 şi planul de acţiune pentru combaterea corupţiei;

• La nivelul Gărzii Financiare (GF) s-a elaborat Strategia şi planul de acţiune pentru prevenirea faptelor de corupţie;

• La nivelul Ministerului Muncii,Solidaritatii Sociale si Familiei s-a adoptat Strategia naţională privind lupta împotriva corupţiei în sectoarele publice vulnerabile pe perioada 2005 – 2007 şi planul de acţiune aferent;

• La nivelul Ministerului Economiei şi Comerţului au fost elaborate acţiuni concrete de prevenire şi combatere a actelor de corupţie la nivelul ministerului şi unităţile subordonate;

• La nivelul Ministerul Sănătăţii a fost reglementat modul de organizare, monitorizare şi raportare a faptelor de corupţie din sistemul sanitar;

• La nivelul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a fost constituită noua comisie de luptă împotriva corupţiei. A fost aprobată, de către autorităţile vamale, Strategia pentru combaterea corupţiei

în domeniul vamal şi planul său de acţiune. Principalele obiective sunt: creşterea transparenţei şi integrităţii la vamă; asigurarea eficienţei procedurilor vamale; întărirea capacităţii de investigaţie internă si îmbunătăţirea cooperării inter - instituţionale în domeniul combaterii corupţiei.

In vederea creşterii eficienţei controlului administrativ, cu privire la respectarea condiţiilor legale în acest domeniu, a fost adoptată OUG privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice.

De asemenea, a fost organizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Activitatea departamentului se circumscrie sferei mai largi de politică anticorupţie a Guvernului, precum şi celei de utilizare transparentă şi eficientă a fondurilor comunitare. Investigatorii DLAF au dreptul să efectueze controale la faţa locului, au acces necondiţionat în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice, pot lua declaraţii de la făptuitori şi martori. Organele de control financiar-fiscale, precum şi poliţia şi jandarmeria au obligaţia să acorde sprijin echipei de control pentru exercitarea atribuţiilor.

In cursul anului 2005 şi în primul trimestru al anului 2006, au fost elaborate, actualizate şi aprobate coduri de conduită, precum: Codul de etică şi deontologie al poliţistului şi Ghidul de aplicare al acestuia, Codul de Conduită al funcţionarilor vamali, Codul de Conduită al personalului din cadrul Inspectoratului de Muncă, Codul de Conduită al personalului din cadrul Oficiul Naţional de Ocuparea Forţei de Muncă şi Codul de Conduită al personalului ONPCSB.

II. Pentru prevenirea corupţiei în mediul de afaceri, a fost revizuită legislaţia cu privire la faliment. Prin lege au fost abrogate dispoziţiile legale referitoare la acordarea înlesnirilor sau scutirilor de la plata obligaţiilor bugetare restante. Acest act normativ asigură egalitatea de tratament a tuturor contribuabililor, creează condiţiile pentru un mediu de afaceri competitiv, urmăreşte suplimentarea bugetului naţional şi creşterea gradului de conformitate voluntară la plata obligaţiilor. A fost adoptată şi legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede sancţiuni penale pentru evaziune fiscală.

De asemenea a fost modificată legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, care aliniază legislaţia românească la acquis-ul comunitar şi la recomandările FATF. Prevederile acesteia sunt în concordanţă cu cele ale Directivei Consiliului European nr. 2001/97/EC/2001, pentru modificarea Directivei Consiliului nr. 91/308/EEC privind folosirea

61

sistemului financiar. Directiva 3 a fost parţial transpusă în legislaţia naţională, alinierea urmând să se facă până în decembrie 2007.

III. In ceea ce priveşte campania de informare şi măsurile educative pentru schimbarea atitudinii faţă de corupţie, au fost organizate campanii de conştientizare.

Astfel, este în curs de proiectare o campanie de informare constând în conferinţe, elaborarea şi distribuirea de materiale informative.

Direcţia Generală Anticorupţie a început campania de informare a cetăţenilor cu privire la existenţa DGA, punând la dispoziţia cetăţenilor un telefon gratuit (TELVERDE) la care aceştia pot sesiza faptele de corupţie comise de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Pentru îmbunătăţirea gradului de transmitere a mesajelor anticorupţie, Strategia Naţională de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale UE în România prevede ca măsură în Planul de acţiune elaborarea de către DLAF a campaniei publice „Prevenirea fraudării fondurilor comunitare”, parte integrantă a Strategiei Guvernului de Comunicare Internă şi Externă privind integrarea României în Uniunea Europeană.

IV. Pentru creşterea integrităţii şi a rezistenţei la corupţie a sistemului judiciar, a fost actualizat, adoptat şi publicat Codul Deontologic al magistraţilor şi al personalului auxiliar.

A fost modificată legislaţia în sensul sporirii garanţiilor de independenţă a procurorului şi aplicării principiului continuităţii şi în faza de urmărire penală.

S-au stabilit proceduri de comunicare şi s-au semnat protocoale cu privire la sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupţie, de către structurile informative şi de investigaţie prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator referitoare la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată. Cu scopul de a îmbunătăţi calitatea informaţiilor primite, DNA a încheiat protocoale de colaborare cu: ONPCSB, Curtea de Conturi, Bursa de Valori Mobiliare, Imprimeria Naţională, DGIPI, Direcţia Generală Anticorupţie, PÎCCJ, ANV, IGPR, Departamentul de Luptă Anti-fraudă, Banca Naţională a României, Autoritatea Naţională a Vămilor.

A fost promulgat Pachetul legislativ cu privire la Elaborarea şi aprobarea proiectului de modificare şi completare a celor 3 legi privind reforma justiţiei în sensul stabilirii incompatibilităţii între calitatea de membru CSM şi funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, al transparenţei procesului de evaluare a procurorilor şi judecătorilor, al modificării componenţei colegiului de conducere şi includerea în competenţa acestuia a stabilirii componenţei secţiilor şi completelor pe baza principiilor specializării şi asigurării continuităţii; stabilirea limitativă a cazurilor în care este permisă modificarea componenţei secţiilor şi a completelor, al elaborării şi publicării de către CSM a unui raport anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării transparenţei.

Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) a fost desfiinţată.

V. Un alt obiectiv major asumat prin Programul de guvernare îl reprezintă consolidarea capacităţii instituţionale a PNA (reorganizat în DNA).

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi are personalitate juridică. DNA are competenţă exclusivă şi nelimitată în combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în ceea ce priveşte urmărirea membrilor Parlamentului.

In ceea priveşte pregătirea profesională specializată a personalului PNA, mai ales cu privire la tipologiile cazurilor de corupţie şi cooperarea judiciară cu structuri similare din statele membre, s-au întreprins: sesiuni de trainig, seminarii, conferinţe internaţionale şi o

62

sesiune de instruire pentru oficiali romani şi bulgari pentru pregătirea participării celor două ţări la grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii Europene, organizată de TAIEX la Bruxelles.

Totodată, în aprilie 2005 a fost prezentat CSM-ului, raportul de activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie, iar în noiembrie DNA a transmis UE raportul de activitate privind combaterea corupţiei la nivel înalt.

VI. In ceea ce priveşte asigurarea eficienţei procedurilor penale, creşterea celerităţii în urmărirea penală şi în procesul penal a fost modificat Codul de procedură penală pentru a se asigura continuitatea instituţională şi operativitatea în cercetarea penală a cauzelor care privesc atât infracţiuni de corupţie, cât şi de crimă organizată. Proiectul de modificare a Codului de procedură penală a fost elaborat de MJ şi a fost aprobat de Guvern. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi transmis Camerei Deputaţilor spre adoptare.

Noutăţile se referă la tragerea la răspunderea penală a persoanei juridice, la celeritatea desfăşurării procesului penal, la sporirea garanţiilor procesuale în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, la instituirea unor noi modalităţi de asigurare a imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor în cauzele penale, la creşterea eficienţei urmăririi penale prin sporirea rolului procurorului în supravegherea actelor efectuate de organele de cercetare penală. Proiectul instituie soluţii consacrate prin decizii recente ale Curţii Europene a drepturilor Omului şi ale Curţii Instituţionale.

VII. Totodată, pentru combaterea corupţiei prin mijloace administrative, cadrul legislativ urmează să fie revizuit în sensul desemnării unei instituţii abilitate să verifice şi să controleze declaraţiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum şi să asigure protecţia persoanelor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice care semnalează încălcări ale legii.

Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege privind înfinţarea unui organism competent să verifice declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi incompatibilităţile. Pentru a identifica cele mai viabile şi echilibrate soluţii, se realizează un studiu comparativ cu privire la modalitatea de reglementare a problematicii în Europa. În data de 2 martie 2006, proiectul de lege privind acest organism a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ), pentru dezbateri publice.

VIII. Pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a planului de acţiune, a fost transformat Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalităţii (CNPC) într-un consiliu inter-instituţional, sub autoritatea Primului Ministru şi în coordonarea Ministrului Justiţiei, având ca atribuţii coordonarea şi monitorizarea implementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor şi planurilor sectoriale, precum şi monitorizarea aplicării riguroase a legislaţiei anticorupţie.

Evaluarea stadiului de implementare a măsurilor din SNA 2005-2007 se realizează constant; rapoarte periodice de activitate sunt transmise şi instituţiilor europene. Totodată, a fost elaborată evaluarea anuală a SNA 2005-2007.

IX. In ceea ce priveşte implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE, ONU, CoE şi OECD, a fost adoptată legea ce elimină imunitatea pentru urmărirea penală a notarilor publici, iar prin OUG a fost eliminată imunitatea executorilor judecătoreşti şi a avocaţilor.

Pentru implementarea obligaţiilor asumate prin Convenţia de la Merida, proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal, aprobat în şedinţă de Guvern, incriminează răspunderea penală a persoanelor juridice. Proiectul de modificare al Codul de Procedură

63

Penală, elaborat de MJ, prevede mijloacele necesare pentru implementarea răspunderii penale a persoanei juridice; el a fost adoptat de Senat şi transmis Camerei Deputaţilor spre adoptare.

64

65

CAPITOLUL 9 - REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Pentru realizarea direcţiilor de acţiune prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008 au făcut necesare actualizarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administraţiei şi Internelor privind reforma instituţională în perioada 2005-2006 şi aplicarea la nivelul structurilor responsabile a unor noi măsuri care să asigure realizarea reformei instituţionale proiectate până la data integrării României în Uniunea Europeană. În acest sens a fost elaborată o hotărâre de guvern prin care se prevede crearea unei instituţii funcţionale adecvate realităţilor româneşti şi compatibilizării ei cu instituţiile similare din ţările membre ale U.E. A fost adoptat de guvern Memorandumul nr. 8092/2005 privind evaluarea stadiului implementării Strategiei Guvernului României privind accelerarea reformei administraţiei publice.

Reforma administraţiei publice a fost orientată în realizarea marilor obiective propuse prin Programul de Guvernare: reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local, continuarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală, întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală.

I. În domeniul „Reformei serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de

interes local”, s-au întreprins măsuri care au vizat organizarea serviciilor şi a utilităţilor publice în raport cu cerinţele populaţiei, astfel:

• S-au introdus standarde de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua activitatea funcţionarilor publici. Raportul privind monitorizarea de către A.N.F.P a modului de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici este publicat pe site-ul Agenţiei.

• A fost elaborată şi aprobată legea privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Legea serviciului de salubrizare a fost adoptată de Parlament şi se află la promulgare, legea serviciului de apă şi canalizare a fost adoptată de comisiile Camerei Deputaţilor şi este în pregătire raportul final, legea serviciului de iluminat public a fost adoptată de Comisia pentru Industrii şi pentru Servicii a Camerei Deputaţilor şi este în pregătire raportul final iar legea serviciului de transport public este în dezbatere la Comisia pentru Industrii şi pentru Servicii a Camerei Deputaţilor.

• Proiectul de lege de înlocuire a O.G privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat cu legea energiei termice a parcurs toate procedurile de avizare prevăzute de lege, adoptat de Senat este la Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.

• A fost elaborat proiectul de strategie de descentralizare sectorială pentru serviciile publice de bază: educaţie, sănătate, asistenţa socială şi ordine publică, înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă, adoptat de Camera Deputaţilor în martie 2006 şi se află în prezent, în dezbatere la Senat. Proiectul îmbracă propunerile venite din partea Institutului de Politici Publice, a Societăţii Academice Române, a structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, a Direcţiei pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a Misiunii Băncii Mondiale în România, a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti etc. Concomitent, proiectul a fost tradus în limba engleză şi transmis spre analiză Misiunii Băncii Mondiale în România şi Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

• Pentru realizarea unei departajări administrative şi financiare între serviciile publice aflate în managementul primăriilor şi cele aflate la consiliile judeţene, s-a finalizat proiectul de lege al finanţelor publice centrale şi locale. De asemenea se acordă atenţie

66

deosebită rezolvării modului de finanţare şi managementului serviciilor din sistemul de asistenţă medicală, învăţământului pre-universitar de stat, sportului şi culturii.

• În vederea stabilirii unui sistem de planificare strategică pentru fiecare autoritate din sistemul administraţiei publice centrale şi locale în raport cu serviciile publice pe care le furnizează, s-a elaborat proiectul de amendare a Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice(U.C.R.A.P) continuă încurajarea aplicării principiilor managementului strategic în implementarea măsurilor de modernizare a administraţiei la nivel ministerial şi judeţean (prefecturi şi consilii judeţene). Procesul început în 2004 pune accent pe dezvoltarea capacităţii administraţiei centrale şi locale de a utiliza planificarea strategică atât pe termen scurt şi mediu dar mai ales pe termen lung. Legiferarea utilizării principiilor managementului strategic în activitatea curentă a administraţiei publice din România va deveni o necesitate stringentă pe măsură ce capacitatea administrativă de utilizare şi valorificare a planificării strategice va deveni o practică curentă de lucru.

• Au fost actualizate planurile multianuale de modernizare (P.M.M) la nivelul ministerelor, prefecturilor şi consiliilor judeţene, a continuat implementarea programelor multianuale de modernizare, raportarea şi monitorizarea stadiului implementării. Au fost solicitate de la fiecare instituţie a administraţiei publice locale şi centrale, respectiv Consilii Judeţene, Prefecturi şi Ministere, actualizarea planurilor multianuale de modernizare în conformitate cu Programul de Guvernare 2005-2008 şi cu priorităţile de dezvoltare identificate la nivel local. P.M.M -urile actualizate au fost centralizate şi supuse unei evaluări care a evidenţiat o creştere semnificativă în calitatea iniţiativelor de modernizare a administraţiei publice. Până la încheierea programării trianuale (2004-2006) U.C.R.A.P va continua procesul de acordare de sprijin tehnic în vederea obţinerii de bune practici privind modernizarea administraţiei publice.

• Prin legea serviciilor comunitare de utilităţi publice s-au promovat relaţii contractuale echilibrate orientate către, obligativitatea achitării facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate şi legalizarea unor măsuri de constrângere a utilizatorilor rău platnici, inclusiv întreruperea serviciului, reglementarea unor modele simple şi transparente de privatizare a utilităţilor publice, precum şi reglementarea sistemului de outsourcing pentru serviciile publice. De asemeni se află în stadiu de elaborare adaptarea legislaţiei existente referitoare la privatizare la specificul şi particularităţile serviciilor comunale de utilităţi publice.

• Se află în curs de elaborare H.G privind clarificarea sistemului de subvenţii la utilităţi publice şi îmbunătăţirea sistemului de tarifare. De asemenea se vor elabora precizări în adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum.

• Pentru fixarea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu public a fost elaborat planul de acţiuni privind cadrul de autoevaluare a modului de funcţionare a administraţiei publice (C.A.F) pe (2005 – 2006) care prevede sesiuni de training pe tema calităţii totale în administraţia publică, sesiuni de prezentare CAF.

II. Îndeplinirea obiectivului „Continuarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală”, s-a realizat prin întreprinderea de măsuri şi acţiuni astfel:

• S-a elaborat proiectul de amendare a legii privind administraţia publică locală. Prin acesta au fost clarificate competenţele consiliilor judeţene.

• S-au introdus prevederi corespunzătoare în noua lege a serviciilor comunale de utilităţi publice respectiv în noua lege a administraţiei publice locale. S-a pus accent pe focalizarea activităţii consiliilor judeţene, la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judeţean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională şi planurile

67

operaţionale, la realizarea investiţiilor în infrastructură. S-a avut în vedere interzicerea înfiinţării şi organizării în subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, direcţiilor şi serviciilor, precum şi a oricăror alte structuri de execuţie, cu excepţia secretariatului de consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului. Au fost consultaţi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai partidelor politice din cadrul coaliţiei guvernamentale.

• În colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale s-a elaborat un ghid privind colectarea impozitelor şi taxelor locale.

• A fost constituit comitetul de elaborare a proiectului de Lege privind finanţele publice locale. De asemenea s-a încheiat procedura privind supunerea spre dezbatere publică a proiectului de lege, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Astfel, proiectul îmbracă propunerile venite din partea Institutului de Politici Publice, Societăţii Academice Române, structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, Direcţiei pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Misiunii Băncii Mondiale în România, Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti etc. Proiectul a fost aprobat în şedinţa Guvernului României din ianuarie 2006 şi înaintat Parlamentului României pentru aprobare în procedură de urgenţă. Proiectul a fost tradus în limba engleză şi transmis spre analiză Misiunii Băncii Mondiale în România şi Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

• În proiectul de modificare a legii administraţiei publice locale, se prevede ca la nivel judeţean, Consiliul Judeţean poate hotărî înfiinţarea funcţiei de administrator public. Recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac în baza unei proceduri specifice aprobate de către primar, respectiv Consiliul Judeţean. Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, respectiv consiliul judeţean, atribuţii de coordonare a aparatului propriu de specialitate şi/sau a serviciilor de interes general local, respectiv judeţean. Primarul, respectiv consiliul judeţean, pot delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. La nivel de primărie s-a elaborat o analiză diagnostic asupra introducerii funcţiei de manager al localităţii. La sfârşitul anului 2005, UCRAP împreună cu Universitatea Babeş - Bolyai Cluj Napoca prin Extensia Universitară Sf. Gheorghe au demarat o cercetare administrativă privind necesitatea şi disponibilitatea introducerii instituţiei administratorului public la nivel de primărie. În luna martie 2006, chestionarul privind problematica administratorului public a fost trimis spre completare către 12 municipii din România. A început experimentarea în sistem pilot pentru instituţia de manager al localităţii în municipiile Cluj şi Ploieşti.

• Proiectul legii-cadru a descentralizării administrative elaborat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost adoptat de către Guvern în şedinţa din ianuarie 2006, şi a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă.

În vederea realizării procesului de descentralizare administrativă au fost întreprinse acţiuni precum:

• S-a aprobat prin HG „Strategia Naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice”.

• Pentru operaţionalizarea serviciilor publice comunitare de eliberare şi evidenţă a paşapoartelor simple create în cadrul prefecturilor, a fost adoptat Planul de măsuri privind transferarea resurselor umane, financiare şi logistice de la aparatul central al M.A.I la structurile nou create.

• Pentru transpunerea în practică a „Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul”, a fost pus în aplicare Planul de acţiune ce cuprinde un program flexibil de lucru cu publicul, modul de înregistrare şi soluţionare a

68

sesizărilor şi reclamaţiilor. Pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate s-a înfiinţat un serviciu care gestionează cererile de eliberare a paşapoartelor simple.

• A fost aprobat proiectul de H.G privind prefectul şi instituţia prefectului.

III. Al treilea obiectiv major, „Întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală”, a fost realizat atât în ce priveşte măsurile scadente cât şi unele măsuri în devans. S-a avut în vedere întărirea capacităţii Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice şi a Reţelei Naţionale de Modernizatori.

În domeniul dezvoltării organizaţionale au fost întreprinse următoarele acţiuni: • Cadrul de autoevaluare a modului de funcţionare a administraţiei publice (C.A.F)

la nivelul autorităţilor centrale şi locale în concordanţă cu Cadrul de Lucru Comun privind Evaluarea Instituţională elaborat de Uniunea Europeană, s-a realizat prin elaborarea unei broşuri care să vină în sprijinul factorilor de decizie pentru a înţelege aplicarea în practică.

• Prin componenta de e-learning a Proiectului MATRA BCD „Crearea capacităţii operaţionale pentru o administraţie descentralizată în România” pentru care s-au desfăşurat 2 cursuri pe descentralizare: „Descentralizare şi Consolidare Locală” şi „Descentralizare şi creşterea autonomiei locale” la care au participat reprezentanţi din ministere, prefecturi şi consilii judeţene. În prezent, Institutul Naţional de Administraţie în colaborare U.C.R.A.P organizează cel de-al treilea curs e-learning.

• În parteneriat cu Centrele Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (C.R.F.C.A.P.L), a fost lansat proiectul de creare a antenelor judeţene ale centrelor regionale, care au drept scop încurajarea schimbului de experienţă şi utilizarea celor mai bune practici în administraţia publică.

• A fost lansat programul „Elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice în România ”este inclus în grila de programe a Institutului Naţional de Administraţie (I.N.A) în trimestrul II 2006. Prin elaborarea la nivelul I.N.A a strategiei instituţionale 2005-2008 în care sunt incluse măsuri anuale de dezvoltare a capacităţii instituţionale la nivelul celor 8 centre regionale (în domeniul instituţional, tehnic, metodologic, logistic, uman, financiar, informaţional). De asemenea s-au derulat sub coordonarea I.N.A 9 parteneriate de colaborare cu universităţi, asociaţii profesionale şi centre de formare în cadrul programelor anuale de perfecţionare pentru administraţia publică locală pe centre regionale.

• A fost finalizată şi instalată pe serverul A.N.F.P aplicaţia e-Chart Directory, de tip Web-based (cu interfaţă grafică pe intranet şi internet, la nivel de utilizator), în vederea trecerii la utilizarea acesteia de către autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală şi locală. Aplicaţia asigură evidenţa informaţiilor referitoare la autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, evidenţa pe instituţii a datelor privind funcţiile şi funcţionarii publici. A.N.F.P a organizat pentru utilizatorii aplicaţiei din cadrul administraţiei centrale şi locale 3 sesiuni de instruire, 32 programe de instruire şi certificare E.C.D.L (15 sesiuni de examinare), unele Centre Regionale de Formare au organizat programe de instruire E.C.D.L.

• În domeniul managementului resursei umane au fost realizate următoarele măsuri:

• În vederea demonopolizării sistemului de formare şi perfecţionare profesională în administraţia publică, prin diversificarea ofertei curriculare, precum şi crearea de secţii sau facultăţi de profil în centre universitare, s-au lansat 7 module tematice la care au fost cuprinşi 90 prefecţi, s-a finalizat programul de formare specializată în administraţia publică cu durata de 1 an la care au participat 1025 funcţionari publici de conducere.

• A fost aprobat Ghidul practic de deontologie al funcţionarilor publici din administraţie; Lunar, sunt publicate pe site-ul A.N.F.P rapoarte privind respectarea prevederilor legii privind Codul de conduită a funcţionarilor publici.

69

• A fost finalizat un program de formare formatori în domeniul afacerilor europene, organizat împreună cu InWent Germania. În perioada septembrie 2005 – octombrie 2006 se derulează programul de formare formatori, în domeniul fondurilor structurale organizat împreună cu InWent Germania..

• A fost aprobate criteriile de performanţă pe baza cărora se face evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2005.

• S-au încheiat primele trei etape a activităţilor de audit privind evaluarea controlului financiar preventiv în scopul integrării treptate a controlului financiar preventiv în sfera răspunderii manageriale şi preluarea în integralitate de către instituţii a responsabilităţilor controlului financiar preventiv corespunzător constatărilor din rapoartele misiunilor de audit efectuate de UCAAPI. A fost elaborat un Ghid standard, ce cuprinde normele de reglementare la nivelul instituţiilor publice, a fost emis Ordinul ministrului finanţelor publice pentru aprobarea codului auditului intern, cuprinzând standarde de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. În cadrul etapei a patra, din 15 ordonatori de credite programaţi pentru evaluare, la 7 ordonatori de credite s-au încheiat misiunile, la 5 ordonatori de credite misiunea este în derulare, la 3 ordonatori de credite misiunea nu a început.

• A fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Unităţii centrale de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, au fost susţinute 3 sesiuni de pregătire, organizate de către Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar şi control, pe tema “Sistemul de management financiar şi control la nivelul instituţiilor publice”.

• Prin H.G s-a aprobat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, si a fost suplimentat numărul de posturi prin care se întăreşte rolul A.N.F.P în realizarea managementului funcţiei publice şi a funcţionarilor publici.

• A fost îmbunătăţit cadrul legislativ care garantează crearea unui mecanism obiectiv şi transparent pentru selecţia şi promovarea managerilor publici. S-au publicat normele metodologice care descriu sistemul de selecţie, respectiv cel de promovare al managerilor publici.

• Pentru implementarea metodologiei de evaluare a posturilor, în sistem pilot, a fost elaborată metodologia de evaluare a posturilor iar prin ordinul nr. 1969/2005 al preşedintelui A.N.F.P s-a înfiinţat Comisia Naţională de Evaluare a Posturilor.

• Pe site-ul A.N.F.P a fost publicat Raportul privind monitorizarea modului de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici şi se actualizează periodic în conformitate cu indicatorii conveniţi cu Banca Mondială (PAL2), pentru a se asigura transparenţa în managementul resurselor umane.

• A fost elaborat proiectul legii de modificare şi completare a legii privind Statutul funcţionarilor publici, cu larga consultare a partenerilor externi şi interni. După derularea procedurii de transparenţă decizională, proiectul legii a fost dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului României, în calitate de primă cameră sesizată, primind aviz favorabil. În prezent proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Senatului României.

• În vederea adoptării prin lege a O.G nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aceasta a fost dezbătută în comisiile de specialitate ale Senatului României: Comisia pentru Administraţie Publică, Organizarea Teritoriului şi Protecţia Mediului şi de Comisia pentru Muncă, Familie şi Protecţie Socială, primind avizul favorabil al celor două comisii.

• Pentru elaborarea proiectului legii privind sistemul unitar de salarizare al funcţionarilor publici, România beneficiază de două programe finanţate de Banca Mondială (PAL):

70

a) În cadrul primului program „Servicii de consultanţă pentru elaborarea unui studiu comparativ privind salarizarea din sectorul privat/public”, în conformitate cu Memorandumul „Urgentarea procedurii de colectare a datelor necesare derulării în bune condiţii şi la termenele stabilite şi asumate a proiectului finanţat de Banca Mondială prin fonduri PPIBL”, aprobat în data de 17.01.2006, au fost colectate date privind salarizarea funcţionarilor publici din mai multe autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale. A fost elaborat proiectul Raportului final, proiect care va fi prezentat Comitetului de Pilotaj al programului.

b) Pentru al doilea program finanţat de Banca Mondială- „Servicii de consultanţă pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare adecvat”, în cadrul căruia Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, va primi asistenţă pentru elaborarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a legislaţiei secundare aferente, precum şi a strategiei de implementare a sistemului de salarizare, a fost finalizată procedura de contractare a firmei de consultanţă. Până la sfârşitul lunii aprilie 2006 va fi semnat contractul pentru derularea acestui program de asistenţă externă.

• Metodologia de evaluare a posturilor a fost aprobată. Pentru asigurarea unui mecanism de coordonare a programului a fost înfiinţată Comisia Naţională de Evaluare a Posturilor. Pentru implementarea metodologiei au fost constituite unităţile de evaluare în cele 10 instituţii cuprinse în program.

În domeniul întăririi legăturilor inter-instituţionale au fost realizate următoarele: • În scopul unei mai bune cooperări între guvern şi structurile asociative ale

Federaţiei Autorităţilor Locale din România a fost adoptată hotărârea de guvern . privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

• Pentru introducerea şi utilizarea mecanismelor de participare publică la elaborarea politicilor publice precum şi la evaluarea realizării acestora s-a prevăzut monitorizarea utilizării acestor mecanisme la nivelul instituţiei. În acest sens instituţiile prefectului au răspuns solicitărilor transmise cu privire la evaluarea aplicării actelor normative şi au prezentat propuneri de modificare a acestora corespunzător constatărilor formulate în activitatea practică.

• A fost îmbunătăţit sistemul de cooperare interministerială prin adoptarea H.G privind constituirea Consiliilor Interministeriale Permanente şi prin elaborarea H.G privind constituirea Comitetului Interministerial pentru Relaţia cu Administraţia Publică.

71

CAPITOLUL 10 – POLITICA FISCAL-BUGETARĂ

Politica fiscal-bugetară promovată de guvern în cursul anului 2005 a continuat să sprijine obiectivul de consolidare a stabilităţii macroeconomice, prin asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, menit să contribuie la dezvoltarea şi întărirea activităţii din economie, care să conducă la o creştere economică sustenabilă şi durabilă.

In vederea îndeplinirii obiectivului de susţinere a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei, principalele acţiuni întreprinse în anul 2005 au vizat stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice. In acest sens, s-a urmărit ca:

• Nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat să fie stabilit în corelaţie cu obiectivele macroeconomice, scop în care ţinta de 1,5% din PIB a deficitului bugetar pe anul 2005, stabilită la aprobarea bugetului iniţial pe anul 2005, a fost revizuită la 1,0% din PIB. Pentru anul 2006 ţinta de deficit a fost stabilită la 0,5% din PIB, fiind de natură să susţină eforturile concentrate ale politicii macroeconomice de a asigura o poziţie externă sustenabilă şi o consolidare a procesului de reducere a ratei inflaţiei.

• Execuţia bugetară să fie monitorizată şi să fie propuse măsuri în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe anul 2005 s-a incheiat cu un deficit reprezentând 0,8% din PIB, respectiv cu 0,2 puncte procentuale sub ţinta anuală. În anul 2005, marcat pe de-o parte de introducerea măsurilor de relaxare fiscală, iar pe de altă parte de asigurarea fondurilor necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, veniturile au înregistrat o creştere cu 17,4% faţă de anul 2004, iar cheltuielile cu 16,4% în raport cu execuţia anului 2004.

• Execuţia operativă la finele lunii februarie 2006 prezintă un sold pozitiv al bugetului general consolidat de 0,8% din PIB. Veniturile bugetare au depăşit cu 21%, iar cheltuielile cu 4,8% realizările aceleiaşi perioade din anul 2005. In vederea creşterii transparenţei cheltuielilor publice, alocarea fondurilor publice s-

a realizat prin folosirea bugetizării pe bază de programe, fundamentate prin indicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi obţinute în limitele de finanţare aprobate:

• Prezentarea şi fundamentarea proiectelor anuale de buget într-o manieră transparentă, prin includerea în documentele bugetare a tuturor surselor de finanţare a cheltuielilor publice. Astfel în cursul anului 2006, s-a solicitat ordonatorilor principali de credite: definirea şi cuantificarea politicilor sectoriale care vor fi incluse în proiectele de buget pe anul 2007 şi proiecţiile pentru perioada 2008-2010; formularea propunerilor de fonduri bugetare în plus sau minus pentru anul 2007 şi perspectiva 2008-2010.

• Utilizarea bugetului pe bază de programe ca principal instrument de planificare, urmărire şi control al cheltuielilor publice.

• Folosirea la un mai mare nivel de realism şi relevanţă a indicatorilor de performanţă pentru întărirea responsabilităţii ordonatorilor de credite asupra eficienţei utilizării fondurilor publice. În ceea ce priveşte continuarea armonizării legislaţiei fiscal-bugetare cu normele

Uniunii Europene, este necesară reflectarea în proiectul anual de buget a fluxurilor financiare în relaţia cu Uniunea Europeană. In acest sens, bugetul pe anul 2006 al fiecărui ordonator principal de credite, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2006, cuprinde o anexă denumită „Proiecte cu finanţare nerambursabilă” care sintetizează fondurile primite de România de la Uniunea Europeană şi de la alţi donatori. Metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2007 şi a estimărilor pentru anii 2008-2010 inclusă în Scrisoarea - Cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2007 şi a estimărilor pentru anii 2008-2010, precum şi limitele de cheltuieli stabilite

72

pe ordonatorii principali de credite, care urmează să fie transmisă de Ministerul Finanţelor Publice ordonatorilor principali de credite, va include formulare pentru prezentarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă, care va cuprinde fondurile de pre şi post aderare primite de la Uniunea Europeana, precum şi fonduri primite de la alţi donatori.

Referitor la Analiza cheltuielilor publice în vederea perfecţionării structurii şi creşterii gradului de flexibilitate a acestora în scopul realocării fondurilor către proiectele prioritare din domeniul dezvoltării capitalului uman, protecţiei mediului şi al investiţiilor în infrastructură, asigurarea volumului crescut al cofinanţării fondurilor structurale, această acţiune se va realiza anual de către ordonatorii principali de credite în procesul de elaborare a proiectului anual de buget.

In anul 2005, prin Programul de guvernare s-a urmărit fundamentarea cheltuielilor publice, în acest sens fiind avută în vedere prioritizarea obiectivelor de investiţii publice. Prioritizarea obiectivelor de investiţii publice se va realiza prin: elaborarea unor criterii unitare de prioritizare a investiţiilor publice; alocarea fondurilor publice pe bază de programe care să genereze atât prioritizarea cheltuielilor publice, cât şi cuantumurile în alocarea fondurilor; alocarea fondurilor publice astfel încât acestea să aibă efect multiplicator asupra economiei reale; elaborarea Programului de Investiţii Publice.

În acelaşi scop, este necesară fundamentarea alocaţiilor bugetare (la poziţia “C. Alte cheltuieli de investiţii”) pe baza unei liste a necesarului de produse, servicii şi lucrări ce se impun a fi achiziţionate, prin: elaborarea şi definitivarea unei machete de fundamentare a necesarului de cheltuieli; prezentarea de către ordonatorii principali de credite, la fundamentarea bugetului, a machetei complete.

În ceea ce priveşte creşterea performanţei cheltuielilor publice, s-a urmărit alocarea fondurilor publice pentru investiţii în domeniul economic pe baza indicatorilor de performanţă. Vor fi cuprinse în Programul de Investiţii Publice, în sectorul economic, numai acele obiective de investiţii la care indicatorul efect/effort este supraunitar.

Referitor la bugetizarea multianuală, potrivit Calendarului bugetar prevăzut în Legea privind finanţele publice, nr.500/2002 Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii trei ani până la data de 1 mai. În acest scop:

• Se elaborează Scrisoarea cadru privind contextul macroeconomic, a metodologiei de elaborare a proiectelor anuale de buget, a limitelor de cheltuieli, precum şi a estimărilor pentru următorii trei ani. Potrivit Calendarului bugetar prevăzut în Legea privind finanţele publice, Ministrul Finanţelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite Scrisoarea cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor anuale de buget, limitele de cheltuieli, precum şi estimările pentru următorii trei ani până la data de 1 iunie.

• Elaborarea proiectului bugetului de stat, al legii bugetare anuale şi a raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani, precum şi a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat şi a expunerii de motive a acesteia. Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, Se întocmesc proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani.

I. Un alt obiectiv al politicii fiscal-bugetare îl constituie relaxarea fiscală, pentru a

cărui realizare au fost avute în vedere o serie de acţiuni, dintre care sunt de subliniat:

73

• Reducerea cotei de impozitare a profitului, de la 25% la 16%, realizată la începutul anului 2005 şi care a avut ca rezultat o creştere a încasărilor din impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice la bugetul de stat, în cursul anului 2005, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de 4,8%. Prin modificările de ordin legislativ, baza de impozitare a fost lărgită prin: eliminarea posibilităţii de opţiune pentru impunerea veniturilor la data scadenţei ratelor în cazul contractelor de vânzare cu plata în rate şi impunerea acestora la data facturării; renunţarea la posibilitatea deducerii cheltuielilor de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a achiziţiilor de mijloace fixe amortizabile sau brevete de invenţie amortizabile, în condiţiile în care duratele normale de utilizare au fost diminuate, în medie cu 20%.

• Sistemul global de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse între 18% şi 40%, a fost înlocuit cu sistemul bazat pe cota proporţională de 16%, aplicată pentru majoritatea categoriilor de venituri. Deducerile de bază şi deducerile suplimentare au fost menţinute, pentru ca persoanele care obţin venituri mici să nu înregistreze scăderi ale venitului real disponibil, dar au fost eliminate deducerile economice referitoare la: cheltuielile pentru reabilitarea locuinţei de domiciliu, primele de asigurare pentru locuinţa de domiciliu, contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, primele de asigurare privată de sănătate şi cotizaţia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie. Prin aplicarea cotei unice s-a prevăzut şi reducerea semnificativă a costurilor de administrare fiscală. In acest sens, a fost aprobată emiterea şi transmiterea centralizată, prin CN „Imprimeria Naţională”, a deciziilor de impunere anuală pentru 12 oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti, ca şi normele interne de emitere şi transmitere a deciziilor de impunere anuală. Totodată, a fost reglementată şi depunerea declaraţiilor de venit la organul fiscal de domiciliu. Pentru evitarea unor eventuale pierderi majore de venituri la buget, s-au luat şi o serie

de măsuri compensatorii, cum ar fi: în cazul impunerii veniturilor realizate din investiţii de către contribuabilii persoane fizice, s-a avut în vedere majorarea cotelor de impozit pentru veniturile sub formă de dobânzi şi a câştigurilor din transferul titlurilor de valoare (în funcţie de perioada de deţinere), precum şi din operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract şi orice alte operaţiuni similare, impuse anterior cu o cotă de 1% şi alinierea acestora cu cota de impozit pentru veniturile sub formă de dividende de 10%. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a fost modificat la începutul anului, cota de 1,5% fiind crescută la 3%. In cazul dividendelor, a fost majorată cota de impozit de la 5% la 10%, iar pentru celelalte categorii de investiţii s-au menţinut cotele de impozit existente în anul 2004. In ceea ce priveşte impozitarea veniturilor obţinute din România de persoanele fizice şi juridice nerezidente, cota de impozit pentru dobânzile bancare obţinute din România de nerezidenţi a fost crescută de la 5% la 10%, iar cotele de impozit privind veniturile nerezidenţilor, altele decât cele obţinute din jocuri de noroc, au fost aliniate la cota unica de 16%.

• Ponderea mare ocupată de impozitul pe bunuri şi servicii, care au participat la formarea veniturilor bugetare într-o proporţie de 62,4% faţă de 56,4% în anul 2004. Dintre acestea cea mai importantă contribuţie aparţine TVA de 35,6% (27,9% în anul 2004), urmată de accize (care şi-au menţinut constantă ponderea în totalul veniturilor bugetului de stat, atât în anul 2005, cât şi în anul 2004, de 24,8%). Veniturile din impozitul pe bunuri şi servicii a înregistrat în anul 2005 o creştere nominală de 25,7%, comparativ cu anul anterior. Până la momentul aderării României la Uniunea Europeană se va urmări realizarea

transpunerii totale a legislaţiei comunitare în domeniul accizelor în paralel cu perfecţionarea

74

celei actuale, în funcţie şi de condiţiile concrete ale economiei româneşti, avându-se în vedere următoarele măsuri:

• majorarea accizelor la principalele produse accizabile, respectiv: alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun şi produse energetice, conform angajamentelor prevăzute în Documentul de poziţie aferent Capitolului 10 - Impozitarea;

• revizuirea sferei de aplicare a scutirilor pentru alcoolul etilic în sensul eliminării scutirilor necuprinse în directivele europene;

• revizuirea sferei de aplicare a scutirilor în domeniul produselor energetice, respectiv: benzine, motorine, păcura GPL, electricitate, gaze naturale. În anul 2005 a fost devansată majorarea accizelor armonizate prevăzută în Calendarele

de creştere graduală a accizelor care fac parte din Documentul de poziţie aferent Capitolului 10 - Impozitarea, de la 1 iulie 2005 la 1 aprilie 2005. In acelaşi timp, potrivit angajamentelor asumate prin Documentul de poziţie aferent Capitolului 10 - Impozitarea şi în conformitate cu prevederile Directivei 96/2003/CE privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea electricităţii şi produselor energetice, au fost introduse în sfera produselor supuse accizelor electricitatea şi gazele naturale.

In ceea ce priveşte TVA în cursul anului 2005 a fost completat şi armonizat cadrul legal, prin elaborarea unui proiect de ordonanţă care a fost înaintat Guvernului.

În acest sens, completarea şi armonizarea cadrului legal privind TVA a urmărit: • Transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 92/2003 privind livrările de energie

şi gaz. • Introducerea în legislaţia naţională a regimurilor speciale prevăzute de Directiva a

VI- a CEE. • Elaborarea proiectului legii armonizate a TVA cu aplicabilitate de la data de

1.01.2006. Dintre principalele obiective ale legii TVA armonizate menţionăm: o transpunerea directivelor a VIII- a referitoare la rambursarea TVA către persoanele

juridice din statele membre şi ţările terţe; o includerea în legislaţia naţională a prevederilor tranzitorii ale Directivei a VI- a

referitoare la schimburile dintre ţările membre; o introducerea prevederilor privind ajustarea dreptului de deducere; o eliminarea unor scutiri de TVA care nu sunt permise de Directiva a VI - a CEE; o introducerea unor scutiri de TVA prevăzute de Directiva a VI - a CEE şi care nu

au fost implementate încă în legislaţia naţională. • Includerea în legislaţia naţională a prevederilor referitoare la livrările intracoumunitare, cu aplicabilitate la data aderării României la UE. • Eliminarea scutirii de TVA pentru vânzarea de licenţe de film sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii de radio şi televiziune.

Impozitarea averii şi a consumului de lux, scop în care bunurile ce intră în categoria celor ce pot fi considerate de lux şi a celor care pun în pericol sănătatea omului şi a mediului vor suporta creşteri ale accizelor. Majorarea accizelor se va efectua în concordanţă cu calendarele de creştere graduală a accizelor până la obţinerea nivelelor prevăzute de directivele europene, cuprinse în Documentul de poziţie aferent Capitolului X – Impozitarea.

Nivelurile impozitelor şi taxelor locale prevăzute de Titlul IX din Codul fiscal au fost adaptate la dispoziţiile Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, fiind stabilită valoarea lor pentru anul 2006. Totodată, au fost revizuite şi nivelurile impozitului pe teren datorat de persoanele fizice şi persoanele juridice, prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

75

II. Reforma în domeniul politicii fiscal-bugetare a avut ca obiectiv şi creşterea capacităţii de administrare fiscală. In acest scop, în anul 2005 acţiunile întreprinse au vizat mai ales eliminarea, în privinţa colectării impozitelor şi taxelor, a practicilor de scutire sau reeşalonare a datoriilor la bugetele publice. De asemenea, în domeniul legislativ s-a urmărit îmbunătăţirea Codului de procedură fiscală în scopul creşterii capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a organelor subordonate acestora.

Considerarea evaziunii fiscale drept infracţiune economico-financiară şi pedepsirea ei ca atare a fost realizată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 241/2005, care prevede amenzi sau pedepse cu închisoarea între 6 luni şi 15 ani pentru acte de evaziune, în funcţie de prejudiciul adus statului.

Asigurarea transparenţei în mediul de afaceri a fost urmărită prin publicarea pe pagina de Internet a MFP a listei contribuabililor mari, precum şi a celor mici şi mijlocii care înregistrează obligaţii restante, a celor care înregistrau obligaţii bugetare restante, alături de comunicatul de presă privind aceste obligaţii restante. De asemenea, sunt monitorizate lunar încasările din restanţele marilor contribuabili publicaţi pe site. Publicarea pe site a obligaţiilor restante a avut ca efect reducerea volumului arieratelor înregistrate de contribuabili şi descurajarea acumulării de noi arierate.

A fost urmărită actualizarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, bază de date unică, ce asigură MFP posibilitatea înscrierii creanţelor bugetului de stat şi a contribuţiilor sociale pentru care s-au emis titluri executorii, prin înscrierea zilnică în această Arhivă a creanţelor bugetului de stat şi a contribuţiilor sociale pentru care s-au emis titluri executorii.

Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul colectării creanţelor bugetare a fost realizată prin elaborarea de norme şi instrucţiuni în aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură fiscală referitoare la aplicarea operativă a măsurilor de executare silită.

III. In domeniul sistemului vamal, măsurile şi acţiunile întreprinse de guvern în anul 2005 au avut în vedere legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet armonizat cu acquis-ul comunitar. În acest sens, a fost elaborată şi aprobată Legea privind modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora, prin care s-a urmărit preluarea în tariful vamal de import al României a modificărilor privind denumirea şi clasificarea mărfurilor în conformitate cu Nomenclatura Sistemului Armonizat şi a taxelor vamale aferente acestora.

Totodată, s-a urmărit generalizarea procedurilor simplificate de vămuire aplicate agenţilor economici, prin adoptarea Legii privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire.

IV. In domeniul controlului financiar-fiscal, s-a urmărit descentralizarea controlului

financiar sub cele două forme - control intern şi audit public intern - în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. Consolidarea funcţiei de audit intern în România are ca scop creşterea contribuţiei acestei activităţi la buna gestionare a fondurilor publice şi îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii sistemelor de conducere bazate pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

Au fost întreprinse următoarele măsuri: • Îmbunătăţirea sistemului de organizare a activităţii de audit intern din entităţile publice

în vederea optimizării acestora şi realizării în condiţii de eficacitate a acestei funcţii. D.A.P.I.- M.F.P. a realizat misiuni de evaluare la structuri de audit public intern organizate la nivel teritorial, în vederea îmbunătăţirii activităţii de audit public intern. Misiunile efectuate au evidenţiat că s-au înregistrat progrese la entităţile cuprinse în evaluare, în ceea ce priveşte îndeplinirea precondiţiilor de trecere la EDIS şi, în acest

76

sens, sunt premise certe pentru obţinerea deciziei CE de către fiecare agenţie de implementare relevantă. In februarie 2006 a avut loc o întâlnire cu conducătorii structurilor de audit intern din principalele entităţi publice unde funcţionează Agenţii de implementare şi alte organisme implicate în derularea fondurilor europene şi s-au stabilit în principal următoarele: actualizarea manualelor şi pistelor de audit intern pentru fondurile externe; aprobarea prin act de decizie a conducătorului entităţii a auditorilor interni desemnaţi sa asigure funcţia de audit intern a fondurilor externe; cuprinderea în programul de activitate pe anul 2006 şi efectuarea de misiuni de audit intern la structurile de implementare a fondurilor europene. Evaluarea activităţii de audit intern reprezintă punctul de plecare pentru îmbunătăţirea muncii de audit. In perioada 01.01.2005 – 31.03.2006 activitatea de evaluare s-a realizat la 13 entităţi publice. In aceeaşi perioadă au fost efectuate, conform planului de activitate aprobat, misiuni de evaluare la 24 de entităţi, în urma cărora s-a propus retragerea controlului financiar preventiv delegat al MFP la 17 dintre acestea. In cazul celorlalte 7 entităţi controlul financiar preventiv delegat nu a fost retras, formulându-se recomandări pentru consolidarea controlului intern din entităţile publice respective.

• Dezvoltarea metodologiilor şi procedurilor pentru audit intern în vederea alinierii acestora la standardele europene şi a bunei practici internaţionale în domeniu. Manualul de audit intern pentru Programul SAPARD a fost modificat în cadrul contractului de asistenta tehnică RO 0106.07.02.01 privind programul SAPARD cu firma de audit Deloitte and Touche şi urmează a fi transmis la Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern pentru avizare. Manualele de audit intern pentru Programele ISPA şi PHARE au fost îmbunătăţite, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică “Întărirea capacităţii instituţionale a Fondului Naţional şi a Agenţiilor de Implementare implicaţi în gestionarea fondurilor PHARE şi ISPA în vederea trecerii la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS)”, cu firma Helm Corporation. Manualele de audit au fost testate şi a fost validată varianta finală a acestora. Prin Ordinul MFP nr. 1702 au fost aprobate Normele privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice, care completeaza cadrul normativ existent. Aceste norme conţin şi cadrul procedural pentru realizarea misiunilor de consiliere.

Au fost elaborate ghiduri practice de audit intern, respectiv: o Ghidul metodologic general de evaluare a activităţii de audit public intern, o Ghidul practic privind gestiunea resurselor umane; o Ghidul practic privind activitatea de achiziţii publice.

• Dezvoltarea, alături de auditul de regularitate, a auditului de sistem şi al performantei realizarea în practica curentă a auditorilor a acestor tipuri de audit. S-au realizat, în perioada iulie - octombrie 2005, cursuri de pregătire organizate de către U.C.A.A.P.I în cadrul proiectului PHARE RO 2002/000.586.03.04.13 “Dezvoltarea auditului de sistem şi de performanţă în România” cu firma Numerica Risk and Assurance Services în calitate de contractor, în care sunt angrenaţi toţi auditorii interni din cadrul D.A.P.I.-M.F.P. În cadrul acestui contract, vor fi efectuate şi misiuni de audit comun, împreună cu experţii firmei de consultanţă. Prin Proiectul PHARE 2002 au fost elaborate următoarele manuale de curs: Audit de sistem şi seminar de prezentare ; Audit de performanţă şi seminar de prezentare; seminar de prezentare a Ghidului practic privind gestiunea resurselor umane şi activitatea de achiziţii pulice;

• Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului cu atribuţii în domeniul auditului intern.

77

CAPITOLUL 11 - POLITICA INDUSTRIALĂ

Accentul a fost pus pe finalizarea Documentului de Politică industrială şi a Planului de acţiune aferent, în conformitate cu criteriile de la Lisabona şi recentele documente ale UE privind domeniul industrial. Acest document stabileşte obiectivele generale şi principalii factori de influenţă ai politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008, continuand să se concentreze pe consolidarea şi încurajarea factorilor care determina competitivitatea, cum ar fi capitalul uman, cercetarea, inovarea şi antreprenoriatul. In acest context, este de subliniat că au fost aprobate cele două etape ale Planului sectorial în domeniul cercetării-dezvoltării în industrie. În plan au fost incluse teme aferente unui număr de 7 domenii de activitate industrială (politică industrială, energie, petrol şi gaze, resurse minerale, infrastructura calităţii, protecţia mediului, industria de apărare). De asemenea, pentru tranpunerea în practică a politicii industriale a fost stabilită Politica investiţională în domeniul industrial pe perioada 2005-2008.

Se află în curs de finalizare Documentul de Politică Energetică a României în perioada 2005-2008 în contextul adoptării de către Comisia Europeană a Cărţii Verzi privind o Strategie Europeană pentru Energie Durabilă, Competitivă şi Sigură. Criza gazelor, declanşată la începutul acestui an de Gazprom, a scos şi mai mult în evidenţă necesitatea adoptării unei strategii naţionale în domeniul energetic care să pună accentul pe interconexiune, resurse interne şi gestionarea eficientă a energiei.

I. Politica în domeniul energiei, domeniu extrem de sensibil în ceea ce priveşte restructurarea, a fost centrată în anul 2005 şi primul trimestru din acest an pe stabilirea direcţiilor de restructurare pe fiecare sector şi începerea implementării respectivelor programe, compatibilizarea pieţelor interne de resurse energetice cu cele europene, îndeosebi prin continuarea procesului de liberalizare a acestora, creşterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaze a consumatorilor prin creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale la 6 miliarde mc până în 2007 şi creşterea eficienţei energetice prin reducerea intensităţii energetice şi derularea unor programe naţionale pentru reducerea costurilor cu energia.

In sectorul minier, acţiunile întreprinse au vizat în principal, valorificarea superioară a resurselor, concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor societăţilor miniere, atât prin programul de investiţii, cât şi prin măsuri de natură organizatorică, ceea ce a permis reducerea subvenţiilor.

Astfel s-au executat lucrări pentru continuarea exploatării zăcămintelor de huilă, pentru menţinerea şi/sau dezvoltarea capacităţii de producţie, fiind acordate alocaţii bugetare la Petrila, Lonea, Uricani, Vulcan, Lupeni, Paroşeni, Roşia Jiu. Au fost închise efectiv 67 de capacităţi miniere şi s-a sistat activitatea la alte 24 de mine, fiind disponibilizaţi 11.254 de salariaţi dintre care 3.512 în anul 2006. In acelaşi timp au fost luate măsuri de asigurare a necesarului de agenţi purtători de energie pentru funcţionarea termocentralelor pe cărbune în baza cererii notificate de către beneficiari (termocentrale) în contractele de livrare.

In luna martie 2006 s-a lansat programul Acordarea de stimulente financiare nerambursabile antreprenorilor locali, în vederea angajării şi pregătirii persoanelor fără loc de muncă, subcomponentă a Proiectului „Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerarea Socio-Economică”, finanţat de către Guvernul României şi BIRD.

In anul 2005 s-a redus subvenţia cu 26% faţă de anul 2004 în sectorul de lignit si minereuri şi cu 21,2% în sectorul de huilă.

In ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea în sectorul resurse minerale a fost discutat în şedinţă de Guvern proiectul de hotarâre privind strategia de restructurare, atragere de investiţii şi derularea privatizării agenţilor economici din sector.

78

De asemenea a fost elaborat proiectul de act normativ privind unele măsuri în vederea restructurării şi pregătirii privatizării SNApe Minerale, a fost aprobată modificarea programului de restructurare privind disponibilizarea de personal la S.C. Miniera Banat şi s-a aprobat înfiinţarea sau desfiinţarea unor puncte de lucru la C.N. a Huilei, S.N. a Cărbunelui si C.N. Minvest.

In domeniul gazelor naturale, s-a acţionat consecvent pentru dezvoltarea sectorului producţiei şi transportului de gaze, în vederea compatibilizării pieţei interne de gaze naturale cu cea unică europeană. Astfel, au fost intensificate activităţile geologice, în special a celor la mare adâncime şi au fost luate măsuri menite să asigure continuitatea şi siguranţa sistemelor de transport al gazelor, ţiţeiului şi produselor petroliere (finalizarea primului tronson al conductei Szeged – Arad, realizarea studiilor de fezabilitate pentru conductele care se vor construi pe teritoriul României în cadrul proiectului privind interconectarea pe direcţia Cernăuţi – Siret România, reabilitarea, modernizarea si extinderea actualului sistem de conducte de transport, precum şi de creştere a capacităţii de înmagazinare a gazelor în subteran). De asemenea, s-a realizat şi pus în funcţiune sistemul de telecomunicaţii din cadrul proiectului de modernizare şi reabilitare a Sistemului Naţional de Transport ţiţei, gazolină, condensat şi etan.

Din punct de vedere legislativ s-au luat masuri de asigurare a cadrului legislativ necesar dezvoltării infrastructurii din sector, incluzând interconectările cu alte sisteme în vederea îmbunătăţirii securităţii în aprovizionare prin adoptarea legii pentru modificarea şi completarea legii gazelor prin care au fost transpuse în legislaţia noastră prevederile privind noua infrastructură, incluse în Directiva 2003/55/CE.

In ceea ce priveşte procesul de restructurare şi privatizare a sectorului, a fost declanşată procedura de constituire a unei societăţi cu capital mixt SC Geoteherm Energy SA, cu participarea SNGN Romgaz, SC Transgex si SC Cavas SRL, având ca obiect principal de activitate producţia şi exploatarea apelor geotermale, a fost asigurat transferul pachetului majoritar de acţiuni către investitori privaţi la cele două societăţi de distribuţie a gazelor naturale (Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud) către E.ON Ruhrgas, respectiv Gaz de France si a fost aprobată Strategia de privatizare pentru Romgaz SA, care prevede vânzarea unui pachet majoritar de cel puţin 51% din acţiuni către un investitor strategic.

In sectorul petrolier, a continuat procesul de restructurare şi privatizare a sectorului prin instituirea administrării speciale şi a supravegherii financiare la SC Petrotrans şi SC Foradex şi iniţierea procedurilor pentru constituirea unei societăţi cu capital mixt cu participarea Asociaţiei salariaţilor din SC Petrotrans. Pentru aceasta din urmă societate este în curs de derulare elaborarea unui plan de restructurare/reorganizare şi un sistem de soluţii pentru viabilizarea transportului de produse petroliere prin conducte şi pe calea ferată, având în vedere analiza juridică a elementelor patrimoniale şi a naturii datoriilor financiare, iar pentru Petrom a fost elaborat şi supus analizei Guvernului, Memorandum-ul privind vânzarea acţiunilor reprezentând până la 8% din capitalul social al societăţii.

In domeniul energiei electrice şi termice, a continuat procesul de privatizare şi de restructurare a sectorului energetic. Astfel la Termoelectrica a fost iniţiată elaborarea unui plan de restructurare/reorganizare şi a unui sistem de soluţii pentru viabilizarea activităţii de producere a energiei termice şi electrice, având în vedere analiza juridică a elementelor patrimoniale şi a naturii datoriilor financiare si au fost disponibilizate, in prima etapa, 200 de persoane, în paralel, fiind continuat procesul de atragere de investiţii, inclusiv prin realizarea de proiecte Green/Brown Field la CET Grozăveşti, CET Bucureşti Sud, CET Iernut, CET Palas Constanţa şi CET Galaţi si crearea de societati mixte la CET Bucureşti Sud si la Electrocentrale Borzeşti.

Procesul de privatizare al societăţilor de distribuţie de electricitate SC Electrica Banat, SC Electrica Dobrogea, SC Electrica Oltenia şi SC Electrica Moldova, a fost finalizat prin

79

realizarea transferului dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social, în timp ce pentru SC Electrica Muntenia Sud au fost depuse ofertele angajante, care au fost analizate de către comisia de negociere asistată de consultantul Pricewaterhouse Coopers, iar pentru SC Electrica Muntenia Nord, SC Electrica Transilvania Sud, SC Electrica Transilvania Nord a fost notificat consultantul selectat.

In ceea ce priveşte Complexele energetice Rovinari şi Craiova, a fost semnat contractul de consultanţă cu consorţiul format din Deloitte Central Europe Ltd şi Fondul Româno-American de Investiţii, care în prezent realizează analiza diagnostic a societăţilor, Strategia de privatizare a societăţilor fiind în curs de elaborare. Pentru Complexul energetic Turceni au fost întocmite, de către acelaşi consultant, rapoartele privind analiza de diagnostic şi de evaluare, iar proiectul de HG privind strategia de privatizare a societăţii este în curs de avizare şi aprobare.

In cadrul privatizării producţiei de energie în sectorul hidro, s-au negociat clauzele contractuale, pentru MHC-urile de pe râurile Doftana şi Mănăileasa, aparţinând de Hidroelectrica, şi s-a mandatat AGA pentru aprobarea semnării contractelor.

În privinţa organizării bursei pentru energie, a fost implementată platforma de tranzacţionare pentru piaţa angro de electricitate, analizându-se funcţionarea pieţei de echilibrare pentru modificarea platformei de tranzacţionare.

S-au întreprins acţiuni pentru întărirea siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) prin introducerea procedurii de licitaţie a capacităţilor noi de producere, conform prevederilor noului proiect de modificarea a Legii energiei electrice care a fost aprobat în şedinţa de Guvern şi înaintat spre aprobare la Parlament.

De asemenea s-a promovat producerea de energie electrică în capacităţi noi de cogenerare de înaltă eficienţă prin introducerea unor mecanisme de sprijin financiar, menite să atragă investitori si cea din surse regenerabile de energie electrică (hidro, solară, eoliană etc) prin crearea unei pieţe specifice de certificate verzi care stimulează concurenţa şi care corespunde cerinţelor prevăzute de Directiva 2001/77/CE, funcţională începând cu luna noiembrie 2005.

Totodată, au fost dezvoltate schimburile comerciale de energie electrică cu ţările vecine prin crearea unei pieţe regionale de energie electrică în sud-estul Europei.

In domeniul nuclear, au fost monitorizate lucrările de construcţii-montaj la Unitatea 2 – CNE Cernavodă şi procesul de promovare a proiectului de începere a lucrărilor la Unitatea 3 – CNE Cernavodă.

O componentă importantă a reformei în sectorul energetic o reprezintă îmbunătăţirea concurenţei în acest sector, atât prin continuarea procesului de liberalizare a pieţelor, cât şi prin eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piată, fiind urmărită maximizarea efectelor benefice asupra activităţii şi situaţiei economice a consumatorilor şi operatorilor din sector.

In acest sens, în domeniul gazelor naturale, procesul de liberalizare a pieţei, s-a realizat gradual începând cu anul 2001, gradul de deschidere a pieţei interne pentru anul 2005 fiind stabilit la 50%, ceea ce, coroborat cu reducerea pragului de consum pentru eligibilitate, a condus la creşterea numărului consumatorilor eligibili acreditaţi. Începând cu 1 ianuarie 2006, în conformitate cu prevederile HG privind stabilirea gradului de deschidere a pieţei interne a gazelor naturale, gradul de deschidere a pieţei interne a gazelor naturale este de 65%. Totodată, conform noii Proceduri de acreditare a consumatorilor eligibili aprobată a fost redus pragul de consum pentru eligibilitate.

S-a acţionat pentru adoptarea şi asigurarea implementării unor metodologii de tarifare inspirate din practica europeană, care să contribuie la eficientizarea activităţii operatorilor din sectorul gazelor naturale prin recunoaşterea costurilor justificate înregistrate, la stimularea

80

realizării de investiţii şi la eliminarea subvenţiilor încrucişate între categoriile de consumatori, prin stabilirea de preţuri diferenţiate în funcţie de consumul anual.

Pentru eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţă, au fost aplicate preţurile de furnizare a gazelor naturale, diferenţiate pe tipuri de consumatori, înregistrandu-se o creştere graduală a preţului de valorificare a gazelor naturale din producţie internă, în vederea reducerii decalajului faţă de preţul de import al gazelor naturale. Tarifele de înmagazinare şi cele de transport au fost ajustate conform metodologiei de tip „revenue cap”, iar cele de distribuţie stabilite în baza metodologiei de tip „price cap”.Totodată, a fost completat cadrul legislativ în sectorul gazelor naturale în vederea transpunerii prevederilor Directivei 2003/55/CE privind piaţa internă a gazelor naturale.

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor vulnerabili şi ţinând cont de necesitatea utilizării mai eficiente a gazelor naturale, a fost instituit, prin OUG, Programul de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, în vederea creşterii eficienţei consumului, siguranţei şi calităţii vieţii, program conform caruia consumatorii de gaze naturale pot beneficia de ajutoare la achiziţionarea unei centrale termice individuale sau a unui număr maxim de trei arzătoare automatizate.

In contextul creşterii de la 1 ianuarie 2006 a preţului gazelor naturale, au fost majorate cuantumul ajutoarelor băneşti acordate persoanelor cu venituri reduse pentru achiziţionarea, instalarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice individuale sau, după caz, a unui arzător automatizat si nivelul ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat consumatorilor cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale (HG privind corectarea nivelului ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale).

In domeniul energiei electrice şi termice, a fost majorat gradul de deschidere a pieţei de energie electrică la 83%, fiind devansat angajamentul aferent anului 2006 prevăzut în angajamentele cu UE, iar începând cu 1 iulie 2005 toţi consumatorii de energie electrică, cu excepţia celor casnici şi a celor asimilaţi acestora, au fost declaraţi consumatori eligibili, fiind eliminate condiţiile cerute anterior pentru acreditarea consumatorilor de energie electrică drept consumatori eligibili.

A fost implementat un nou sistem de stabilire transparentă şi eficientă a preţurilor şi cantităţilor de energie electrică vândute pe piaţa reglementată de energie electrică prin introducerea contractelor bilaterale negociate, sistem funcţional din luna decembrie 2005. Incepând cu 01.07.2005 au fost intoduse noi platforme de tranzacţionare pentru Piaţa pentru Ziua Următoare şi Piata de Echilibrare.

Concomitent au fost reglementate condiţiile şi modul de acordare a tarifului social în sensul încurajării subvenţiilor directe către consumatorii vulnerabili de energie electrică şi a fost introdusă tarifarea de tip binom pentru plata căldurii de către populaţie pentru o distribuire mai eficientă a cheltuielilor anuale ale consumatorilor.

In conformitate cu prevederile Directivei 2004/8/EC privind producerea in cogenerare a energiei electrice bazata pe cererea de energie termica utila, care recomanda tarilor membre luarea de masuri de stimulare a dezvoltarii instalatiilor eficiente de cogenerare, tinand seama de efectele favorabile asupra mediului, a fost elaborat proiectul de HG pentru aprobarea programului „Termoficare 2006 – 2009, calitate si eficienta”. Programul are ca scop eficientizarea sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice.

II. În domeniul asistenţei sectoriale, a fost elaborat şi aprobat Documentul de Politică

Industrială a României pentru perioada 2005-2008 şi Planul de acţiuni aferent, în conformitate cu criteriile de la Lisabona şi cu recentele documente ale UE privind domeniul industrial.

A continuat derularea Programului de creştere a competitivităţii produselor industriale. În anul 2005, acesta a fost perfecţionat, în sensul: accesării programului numai de către agenţii economici fără datorii la bugetul de stat şi care au ca activitate principală industria

81

prelucrătoare; creşterii susţinerii agenţilor economici de la bugetul de stat cu până la 75% din valoarea cheltuielior pentru implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi de mediu; obligativităţii menţinerii echipamentelor achiziţionate pe durata normală de funcţionare şi recuperarea fondurilor alocate de la agenţii economici care nu respectă clauzele contractuale. În anul 2005 gradul de absorbţie al fondurilor a fost de 100%.

În vederea încurajării alianţelor strategice pe baze tehnologice şi industriale, economice sau financiare, şi pentru dezvoltarea pieţei interne de produse industriale, au fost întreprinse acţiuni în vederea creării de Centre de promovare a managementului industrial modern şi de creştere a productivităţii muncii la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare economică si au fost semnate protocoale de colaborare în domeniul politicii industriale cu Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene.

In cadrul planului sectorial în domeniul cercetării-dezvoltării din industrie s-au încheiat econtracte de finanţare.

S-a demarat elaborarea proiectelor pentru reactualizarea strategiilor sectoriale din industria prelucrătoare pentru un număr de 6 strategii sectoriale.

A continuat programul de implementare şi monitorizare a procesului de restructurare a industriei siderurgice din România şi au fost transmise la Comisia Europeană trei rapoarte de monitorizare a procesului.

III. Politica comercială, exportul şi investiţiile străine Având în vedere importanţa deosebită a comerţului exterior pentru asigurarea unei

creşteri economice durabile s-a acţionat pentru configurarea unei noi politici active de promovare a exportului, în concordanţă cu cerinţele integrării în Uniunea Europeană.

Un punct de referinţă l-a constituit elaborarea Strategiei Naţionale de Export care a identificat ramurile şi domeniile prioritare pentru exportul românesc, documentul final fiind aprobat prin HG la sfârşitul anului 2005. În acelaşi context este în derulare proiectul de modificare şi completare a HG privind Programul de promovare a exportului pe baza propunerilor de noi instrumente de promovare a exportului.

De asemenea, a fost elaborat Ghidul de utilizare a Tarifului Vamal de import al României pentru anul 2006 şi cadrul juridic privind regulile şi procedurile în materie de licenţe de import şi export şi îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de UE în acest domeniu, de adaptare graduală la modalităţile de lucru specifice Comisiei Europene.

A fost elaborat proiectul privind Identificarea ţărilor ţintă pentru promovarea şi atragerea capitalului străin direct, rezultând un clasament din care s-au reţinut primele 20 de ţări.

Concomitent, a fost amplificat sprijinul direct, profesional şi financiar, acordat operatorilor economici români cu potenţial de export, în vederea extinderii sau recâştigării poziţiilor deţinute anterior pe pieţe de interes, prin preluarea cererilor de oferte şi a informaţiilor de piaţă primite din exterior şi mediatizarea/diseminarea lor în mediul de afaceri din ţară, dezvoltarea şi actualizarea bazei de date referitoare la producătorii şi exportatorii români, în vederea sprijinirii expansiunii afacerilor pe pieţele externe si mediatizarea societăţilor comerciale pentru promovarea exportului.

In ceea ce priveşte investiţiile străine, în anul 2005 au fost monitorizate şi asistate 74 de proiecte de investiţii (faţă de 52 în 2004), a căror valoare cumulată este de 2870 milioane EURO (2400 milioane EURO în 2004), aflate în diferite stadii. În primul trimestru 2006, au fost monitorizate şi asistate 43 de proiecte de investiţii aflate în faza de intenţie a căror valoare cumulată este de 1118 milioane EURO, al căror impact social va fi materializat prin crearea unui număr de 13.241 noi locuri de muncă.

Printre cele mai importante proiecte de investiţii, regăsim: proiectul firmei RENAULT de construirea unei fabrici de cutii de viteză; proiectul firmei austriece EGGER

82

de construire a unei fabrici pentru producţia de plăci aglomerate brute şi laminate; proiectul firmei MARTIFER pentru producerea de biocombustibil; proiectul firmei MAKITA de construire a unei fabrici de scule portabile si proiectul firmei INFINEON pentru realizarea unui centru de cercetare şi dezvoltare în domeniul microelectronicii.

Tot în anul 2005 fost demarat Proiectul “Priorităţi investiţionale” care are în vedere întocmirea unui studiu, cu privire la obiectivele economice la realizarea sau modernizarea cărora este necesar a fi atras capital străin, în conformitate cu specializările deja existente, strategiile de dezvoltare economică şi avantajele comparative, la nivel de judeţ, regiune de dezvoltare şi ţară şi Proiectul intitulat “România – destinaţie atractivă pentru investiţii străine” care are în vedere identificarea oportunităţilor de investiţii pentru partenerii străini interesati de dezvoltarea afacerilor sau implementarea de noi proiecte de investiţii, structurat la nivel de judeţ şi regiune de dezvoltare.

IV. Politica în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii s-a axat în această perioadă pe dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru implementarea Cartei Europene a Întreprinderilor Mici, prin participarea în Programul multianual pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial si a capacităţii administrative de a evalua complexul politicilor destinate stimulării dezvoltării intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). In acest cadru, a fost elaborat sistemul de monitorizare al programelor derulate (export, investiţii, instruire şi consultanţă, profitul brut reinvestit, START, educarea şi informarea comercianţilor, promovarea meşteşugurilor şi artizanatului) care a fost implementat în cadrul unităţilor de implementare a programelor din cadrul agenţiei. Acest sistem este cuplat cu sistemul de consultare la nivel local /regional diseminat către membrii Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM. Totodată, a fost operaţionalizată unitatea CATI pentru realizarea studiilor, analizelor şi rapoartelor şi a fost actualizată baza de date a IMM cu informaţiile primite de la DGV, ONRC, MFP şi BNR, fiind în lucru Raportul anual al sectorului IMM ediţia 2006. S-a obţinut ridicarea progresivă a procentului de alocare de resurse financiare pentru stimularea înfiinţării şi sprijinirea funcţionării IMM, de la circa 0,2% din PIB în prezent la 0,4% din PIB.

Concomitent, a continuat procesul de dezvoltare a sistemului naţional al pieţelor de gros şi de dezvoltare a sistemelor moderne de distribuţie a legumelor si fructelor. A fost aprobată de către Guvern Strategia de susţinere a incubatoarelor de afaceri prin HG 290/2006.

In scopul întăririi capacităţii Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM ca forum de dezbatere a politicilor şi programelor pentru dezvoltarea IMM, au fost analizate măsurile şi schemele de finanţare din fonduri structurale şi au fost prezentate programele noi pentru dezvoltarea IMM. Totodată, a fost elaborat studiul "IMM - Situaţie şi necesităţi", care conţine informaţii referitoare la competitivitatea IMM şi factorii de influenţă, planurile de dezvoltare a IMM, atitudinea faţă de climatul de afaceri, spiritul de asociere al IMM şi servicii pentru dezvoltarea afacerilor.

A fost aprobată sprijinirea activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică - procedura de implementare a programului naţional multianual pentru susţinerea investiţiilor realizate în sectoare industriale prioritare.

Acordarea de sprijin pentru accesul la baza de date privind legislaţia UE şi acordarea de asistenţă IMM în implementarea managementului industrial modern şi competitiv, bazat pe componentele de calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) şi marketing s-a materializat prin realizarea unui studiu de fezabilitate pentru crearea unui portal naţional e-governement cu secţiune de e-business şi finalizarea Programului iniţiat cu UNIDO pentru susţinerea dezvoltării IMM din industria alimentară, componenta carne şi produse din carne. Totodată, a fost implementat Programul pentru dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, cu un buget de 3,1 mil. lei RON. şi Programul privind

83

creşterea competitivităţii IMM-urilor prin implementarea şi certificarea sistemelor calităţii, cu un buget de 1,2 mil RON. Dezvoltarea programelor de susţinere a adoptării standardelor europene şi internaţionale şi a sistemelor de calitate s-a derulat prin implementarea proiectului „QUALITYSME” cu finanţare de la Guvernul Italiei.

In scopul încurajării iniţiativei individuale şi îmbunătăţirea pregătirii manageriale prin instruire în învăţământul universitar şi liceal şi dezvoltarea culturii antreprenoriale a continuat implementarea programelor Empretac/UNCTAD, de instruire şi consultanţă, a programelor pentru educarea şi informarea comercianţilor, Târgul pentru IMM şi a programului pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager, program lansat în 2005.

De asemenea au fost susţinute financiar Centrele Euro Info în cadrul Programului multianual pentru Întreprinderi şi Spirit Antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005) şi au fost întreprinse demersurile necesare pentru continuarea programului în 2006 în conformitate cu Decizia CE nr.2004/718/CE. A fost perfecţionat cadrul legislativ pentru încurajarea activităţilor care contribuie la lărgirea pieţelor IMM, pentru încurajarea iniţiativei individuale, îmbunătăţirea pregătirii manageriale prin instruire în învăţământul liceal şi universitar, dezvoltarea culturii antreprenoriale şi pentru susţinerea accesului micro-întreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şi consultanţă .

V. In ceea ce priveşte politica în domeniul privatizării şi restructurării, s-a analizat situaţia economico – financiară a societăţilor comerciale şi s-au stabilit listele societăţilor comerciale ce urmează a fi privatizate şi ale societăţilor comerciale fără şanse de privatizare pentru care s-a declanşat sau urmează să se declanşeze procedura de lichidare.

De asemenea s-a regândit oportunitatea utilizării diverselor metode de privatizare, punandu-se accentul pe utilizarea licitaţiei, ca metodă transparentă şi rapidă de vânzare a acţiunilor, iar în cazul pachetelor minoritare pe utilizarea metodelor specifice pieţei de capital, urmarindu-se îndeplinirea condiţionalităţilor incluse în Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare convenit cu FMI si pe angajamentele incluse în Programul PAL negociat cu Banca Mondială.

O acţiune importantă derulată în această perioadă a constat în urmărirea îndeplinirii de către cumpărători a obligaţiilor asumate prin contractele de vânzare – cumpărare acţiuni.

Restructurarea sectorului producţiei de apărare a urmărit Programul pentru reconversia industriei de apărare şi alinierea la exigenţele NATO.

Derularea restructurării şi privatizării societăţilor din sector se află în diverse stadii, precum:

• reluarea procesului de privatizare (Uzina Mecanică Filiaşi, Avioane Craiova, Romaero Bucuresti, IOR Bucuresti);

• negocierea clauzelor contractului de privatizare (Şantierul Naval Mangalia) • vânzarea unor active ale Filialelor C.N. Romarm; • întocmirea unor oferte de vânzare a unor pachete de acţiuni (acţiuni deţinute de C.N.

Romarm S.A. la Arsenal Reşiţa, Automecanica Moreni, ICPSP Bucureşti şi Electromecanica Ploieşti şi participaţii deţinute de Metrom Braşov la Metrom Trading, S.C. Rom Compressor, Metalurgie Neferoasă, S.C. Metprod);

• constituirea de societăţi cu capital mixt (Metalica Grup, Rom Compressor MV, Metalurgie Neferoase, Metrom Trading, Metprod SDV, Sparomex);

• instituirea administrării speciale şi supravegherii financiare a unor societăţi (Metrom, Uzina Mecanică Cugir, ICPSP, Carfil, Pirochim Victoria, Construcţii Aeronautice, Top Therm, Uzina Mecanică Orăştie).

84

85

CAPITOLUL 12 – POLITICA IN DOMENIUL TURISMULUI

Pentru susţinerea promovării ofertei turistice româneşti şi pentru creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României a fost lansat oficial proiectul de Strategie a turismului românesc cu participarea asociaţiilor profesionale şi patronale din turism, a autorităţilor locale şi regionale din România, a ONG-urilor din turism şi a consultanţilor internaţionali şi s-a demarat procesul de branding naţional printr-un proiect susţinut de Agenţia Statelor Unite pentru dezvoltare Internaţională (USAID) ce include şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale şi patronale din turism care se corelează cu proiectul de creare a brandului national iniţiat de Agenţia Naţională pentru Strategii Guvernamentale.

Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la "Carta pentru Geoturism" a National Geographic, România a fost declarată a treia destinaţie geoturistică din lume.

S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislaţia din ţările U.E. prin care se va asigura atât creşterea calităţii serviciilor cât şi diversificarea ofertei si a fost lansat proiectul de elaborare şi implementare a Strategiei Turismului Românesc. Proiectul se realizează în cadrul unui amplu parteneriat naţional şi internaţional şi are ca nucleu Raportul de Ţară pentru Turism realizat în colaborare cu Consiliul Mondial al Turismului, prezentat in martie 2006.

Tot în domeniul legislativ, Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a acţionat pentru simplificarea legislaţiei de specialitate în domeniu, iar în colaborare cu specialiştii Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante şi cu sprijinul experţilor din cadrul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei şi ai Institutului Naţional de Statistică, a realizat o etapă importantă de actualizare a nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor din România pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante .

S-a formulat un set de proiecte prioritare care au fost promovate atât în presă cât şi în reţeaua asociaţiilor din turism, respectiv: Centrele de informare turistică – CIT-urile, autobuzele turistice, Dunărea şi Delta Dunării, Superschi în Carpaţi si Programele sociale si s-au stabilit zonele turistice ţinta (Dunărea şi Delta Dunării, domeniul schiabil integrat, circuitele bisericilor fortificate săseşti şi ale oraşelor medievale transilvănene, Sibiu - 2007 capitala europeană culturală, etc.)

Au fost continuate: „Programul Steagul Albastru” şi Programul de creştere a calităţii serviciilor turistice hoteliere „Sigla Q” în vederea îndeplinirii criteriilor şi atingerea standardelor europene pentru plaje, porturi de agrement, unităţi hoteliere şi au fost finalizate 29 de proiecte de cercetare turistică cu persoane juridice, autorităţi publice locale din care unul exclusiv cu Autoritatea Naţională pentru Turism.

A fost elaborat, mediatizat, aprobat, şi este în curs de finalizare, Programul de dezvoltare a învăţământului turistic - 2005. Prin acest program Autoritatea Nationala pentru Turism a sustinut logistic şi financiar proiecte de învăţământ turistic, cu tematică de specialitate.

Centrul Naţional de Invăţământ Turistic a derulat de programe de formare profesională cu persoane juridice.

S-a diversificat şi extins activitatea Consiliul Consultativ pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului, din care fac parte peste 20 de asociaţii profesionale şi patronale din turismul românesc, şi în cadrul căruia se dezbat principalele politici din domeniul turismului şi s-au iniţiat acorduri de colaborare cu asociaţiile profesionale ANTREC şi ANAT pentru sprijinirea ANT în activitatea de autorizare, control şi promovare la nivel regional.

Pentru promovarea tutismului romanesc s-au realizat materiale de promovare (Ghidul Hotelurilor – 2006, broşura “Traveller Magazine”, pliantul „Infolitoral”, campanii de promovare în presă, etc.), a fost reactualizat site-ului oficial de turism al României (www.romaniatravel.com), s-a participat la cele mai importante târguri şi burse de turism

86

internaţionale (Germania, Anglia, Belgia, Austria, Spania, Franţa, Italia, Federaţia Rusă, Austria, China, Ungaria, etc.), s-au organizat evenimente speciale în stainatate (difuzarea pe canalele paneuropene de televiziune CNN, Discovery, BBC, EuroNews, etc.a spoturilor de promovare turistică a României, campanii publicitare în diverse cotidiane şi reviste de specialitate, în principalele mijloace şi staţii de transport în comun din Anglia, Spania, Israel, Suedia, Italia, Franta, etc., acţiuni de tip road-show, seri româneşti, zile ale României, mini-festivaluri de tradiţii şi artizanat în China, Germania, Belgia, etc).

In ţară s-au realizat acţiuni de promovare a turismului prin difuzarea pe canalele naţionale de televiziune şi prin campanii publicitare în presă a spoturilor de promovare turistică a României şi a programelor speciale lansate de Guvern în colaborare cu asociaţiile profesionale şi patronatele din turism (ANAT, ANTREC, FIHR, OPTBR, etc.).

În vederea atragerii partenerilor strategici, cu precădere a celor din sectorul privat, s-a iniţiat târgul internaţional de proiecte pentru dezvoltarea turismului la nivel local şi regional cu propunere de derulare pentru anul 2006 şi au fost invitaţi în vizite de documentare în România jurnalişti, tour operatori şi alţi creatori de opinie din Austria, Belgia, China, Germania, Italia, Anglia, SUA, etc.; s-a participat la conferinţe, simpozioane, reuniuni internaţionale organizate sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Turismului sau ale altor organisme internaţionale din domeniul turismului.

S-a iniţiat proiectul de dezvoltare a reţelei naţionale de Centre de informare turistică în cooperare cu Autorităţile Publice Locale – inclusiv studiu privind modalităţi de autofinanţare a acestor centre. Se lucrează la partea a II-a broşurii “Centrul de informare turistică “ pentru centre în parteneriat cu GTZ Germania.

87

CAPITOLUL 13 - POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

In acord cu politica europeană de coeziune economica şi socială, România promovează o politică regională care are ca obiectiv general diminuarea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni şi zone ale ţării - acumulate în timp - stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor rămase în urmă, prevenirea apariţiei unor noi dezechilibre, stimularea cooperării interregionale interne şi internaţionale - contribuind la progresul economic şi social - precum şi la sprijinirea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării.

Politica de dezvoltare regională ia în considerare relaţiile de complementaritate ce există între politicile sectoriale, între acestea şi cele de coeziune şi planificare spaţială, precum şi necesitatea de a îmbunătăţi capacitatea instituţională.

Obiectivul fundamental al politicii regionale vizează dezvoltarea teritorială echilibrată a ţării, în condiţiile creşterii competitivităţii regiunilor. Pentru realizarea acestui obiectiv, s-a desfăşurat şi se desfăşoară o amplă activitate de planificare strategică şi programare a dezvoltării regionale, concretizată până în prezent în :

• Finalizarea Strategiei de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013;

• Finalizarea Programului Operaţional Regional (POR) în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene în perioada discuţiilor neoficiale (ultima întâlnire a avut loc pe data 07.04.2006), transmiterea lui oficial Comisiei Europene pentru analiză şi comentarii care sunt aşteptate, conform calendarului convenit cu DG Regio, spre sfârşitul lunii mai. Începerea negocierilor este programată pentru luna iunie a.c.;

• Elaborarea în linii generale a sistemului de implementare a POR, urmând ca Autoritatea de Management să detalieze mecanismul de funcţionare, concomitent cu dezvoltarea capacităţii administrative şi parteneriale a structurilor implicate, stfel încât la 1 ianuarie 2007 acestea să fie complet operaţionale;

• Elaborarea unui prim draft al portofoliului de proiecte identificate de ADR-uri împreună cu partenerii regionali pentru a fi finanţate prin POR din Fondul European de Dezvoltare Regională;

• Coordonarea metodologică a elaborării Documentelor Regionale de Programare şi Implementare, elaborate la nivel regional sub coordonarea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională;

• Actualizarea propunerilor de alocare a fondurilor Phare, componenta Coeziune Economică şi Socială (CES), pentru perioada 2005 – 2006, parte a Programului multianual Phare CES 2004 - 2006;

• Realizarea de prognoze privind dezvoltarea economică a regiunilor pe termen scurt şi mediu. Pe parcursul anului 2005 s-a urmărit desfăşurarea activităţilor specifice de contractare

a fondurilor alocate în cadrul Programului Phare CES 2003 - componenta de investiţii, pentru următoarele sub - componente:

• Educaţie şi instruire tehnică şi profesională - TVET , activitatea concretizându-se în: 23 contracte de lucrări, 2 contracte de echipamente informatice şi de birou şi 37 de contracte achiziţii echipamente specializate pentru ateliere şi laboratoare şcolare;

• Dezvoltarea resurselor umane - concretizată în încheierea a 146 de contracte, pentru cele 2 priorităţi identificate în toate regiunile de dezvoltare;

• Investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor pentru care s-au desfăşurat activităţile legate de lansarea, depunerea, evaluarea proiectelor din regiunea de dezvoltare Centru (regiune pilot) , încheierea a 13 contracte;

88

• Infrastructura regională şi locală, concretizată prin contractarea a 4 proiecte de infrastructură regională ;

• Investiţii pentru programul de dezvoltare a infrastructurii oraşelor mici şi mijlocii – SAMTID - pentru care au fost contractate 5 proiecte de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă din 6 judeţe;

• În cadrul schemei de credite pentru IMM-uri din cadrul Programului Phare CES 2000 - care este operaţională - până la sfârşitul anului 2005 s-au încheiat un număr de 153 de contracte;

• Servicii pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul căreia a fost încheiat un contract care are ca obiectiv principal dezvoltarea sectorului privat prin întărirea capacităţii de management a IMM-urilor. In anul 2005 a fost elaborat Ghidul Solicitantului şi s-au desfăşurat la nivel regional şi

naţional procesele de selecţie a proiectelor de infrastructură regională pentru crearea portofoliului de proiecte al componentei de infrastructură regională a Programului multianual Phare CES 2004-2006.

Au fost propuse spre finanţare 136 proiecte din care un număr de 96 proiecte vor constitui portofoliul pentru fondurile structurale

S-a asigurat încheierea la 31 decembrie 2005 a subprogramelor finanţate de la bugetul de stat “Dezvoltarea oraşelor prin stimularea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii” şi “Investiţii în servicii sociale”. Se află în curs de derulare 73 de contracte aferente sub-programului “Investiţii în turism”, cu un buget total de 27 200 mii RON.

Pe parcursul anului 2005 a fost asigurată monitorizarea şi implementarea proiectelor finanţate în cadrul Programelor Phare Coeziune Economică şi Socială 2000, 2001 SIF, 2001, 2002 şi 2003. Această activitate s-a concretizat în urmărirea implementării proiectelor şi monitorizarea acestora prin verificarea realizărilor şi a obiectivelor atinse în derularea proiectului, conform raportărilor, pentru următoarele tipuri de contracte: Contracte de grant

• 403 proiecte finanţate din programul Phare 2001 din care: 271 proiecte din componenta de Asistenţă pentru IMM-uri ; 132 proiecte din componenta Investiţii în Servicii Sociale la care au fost întocmite 826 de acte adiţionale;

• 87 proiecte finanţate din programul Phare 2001 componenta Infrastructură de mici dimensiuni la care au fost întocmite 92 de acte adiţionale;

• 311 proiecte finanţate din programul Phare 2002, componenta Dezvoltarea Resurselor Umane la care au fost întocmite 403 acte adiţionale.

Activitatea desfăşurată în monitorizarea acestor proiecte a implicat: • verificarea a 490 de rapoarte finale în vederea avizării la plată a acestora si a 120 de

rapoarte intermediare în vederea avizării la plată a proiectelor, • verificarea rapoartelor de monitorizare lunare/ intermediare/ finale ale ADR-urilor, • coordonarea activităţii desfăşurate de ADR-uri, • efectuarea de vizite la faţa locului pentru un eşantion de 5% din numărul total de

proiecte, întocmirea propriilor rapoarte si întocmirea procedurii de monitorizare. Contracte de lucrări

• 20 proiecte finanţate din Phare 2000 şi Phare 2001 SIF, componenta de Infrastructură Regională. Au fost închise programele Phare 2000 şi Phare 2001 SIF conform Memorandumurilor de Finanţare aferente, având ca rezultat finalizarea a 18 investiţii de infrastructură, după cum urmează: 8 parcuri industriale; 4 infrastructuri de turism; 1 pod; 1 drum; 4 reabilitări de reţele de apă şi canalizare, şi de amenajare de mediu.

89

Două proiecte nu au fost finalizate: Pavilion Expoziţional Constanţa şi Parc Industrial Brăila;

• 6 proiecte finanţate din Phare 2001, componenta de Infrastructură Regională. A fost finalizat 1 proiect, reziliat 1 proiect, celelalte 4 proiecte se vor finaliza până la sfârşitul anului 2006;

• 10 proiecte finanţate din Phare 2001 – TVET, componenta de Reabilitare a şcolilor. Au fost finalizate cele 10 contracte de lucrări care vizează reabilitarea a 111 şcoli;

• 10 proiecte finanţate din Phare 2002, componenta de Infrastructură Regională, în derulare. Cinci proiecte finanţate din Phare 2002 – SAMTID, componenta de Lucrări de apă şi canalizare, în derulare .

Activitatea desfăşurată în monitorizarea acestor proiecte a implicat verificarea în vederea aprobării Ordinelor de Variaţie, întocmirea de acte adiţionale, aprobarea subcontractorilor, avizarea la plată a cererilor intermediare de plată, verificarea şi aprobarea rapoartelor lunare ale consultanţilor, organizarea şedinţelor pentru analiza progresului lucrărilor si întocmirea rapoartelor solicitate. Contracte de achiziţii echipamente

Au fost monitorizate 24 de contracte de achiziţii – toate contractele au fost finalizate, contribuind la dotarea cu echipamente a 111 şcoli (14,694,173 euro).

Activitatea desfăşurată în monitorizarea acestor proiecte a implicat emiterea ordinelor administrative, pregătirea documentaţiei pentru obţinerea certificatelor de scutire de TVA si a celei pentru obţinerea scutirilor de taxe vamale, verificarea şi avizarea cererilor de plată pentru avans, pentru plăţile intermediare şi finale, participarea la şedinţele pentru analiza progresului contractelor si întocmirea rapoartelor solicitate. Contracte de servicii

• 4 contracte de supervizare pentru lucrările de Infrastructură Regională, • 1 contract de supervizare pentru lucrările din cadrul componentei SAMTID, faza I, • 1 contract de supervizare pentru lucrările din cadrul componentei de Reabilitare şcoli –

TVET Phare 2001, • 1 contract de asistenţă tehnică pentru Unităţile de Implementare a proiectelor de

Infrastructură Regională. Activitatea desfăşurată în monitorizarea acestor proiecte a implicat aprobarea rapoartelor de începere, trimestriale şi finale, întocmirea de acte adiţionale si ordine administrative / scrisori de notificare, participarea la şedinţele pentru analiza progresului contractelor, avizare time-sheet si avizarea plaţii avansului şi a plăţilor intermediare şi finale .

De asemenea a fost finalizată procedura de monitorizare şi evaluare conform recomandărilor EDIS.

In ceea ce priveşte cooperarea transfrontalieră a fost continuată politica de dezvoltare economică şi socială integrată a regiunilor situate de-a lungul graniţelor de stat ale României cu regiunile limitrofe situate în statele vecine, concretizată în :

• continuarea monitorizării proiectelor finanţate din fonduri Phare CBC 2002 pe graniţa România-Ungaria şi România-Bulgaria;

• contractarea fondurilor alocate prin programele Phare CBC 2003 România-Ungaria şi România-Bulgaria, pentru proiecte de investiţii şi pentru acţiuni de coooperare economică;

• contractarea fondurilor alocate pentru proiectele mici (people-to-people) finanţate din fonduri Phare CBC 2003 (pe graniţa România-Ungaria şi România-Bulgaria) şi în

90

cadrul Programului Phare 2003 „Iniţiativa pentru graniţe externe” (pe garniţele România –Serbia-Muntenegru, România-Republica Moldova, România –Uncraina);

• pregătirea documentaţiei de licitaţie şi lansarea licitaţiilor în vederea selecţiei proiectelor finanţabile din fondul Phare CBC 2004 pe toate cele 5 programe de cooperare transfrontalieră de la cele 5 graniţe ale României;

• contractarea din Phare CBC 2003 a echipelor de experţi care acordă asistenţă tehnică pentru dezvoltarea capacităţii administrative a celor 5 birouri regionale pentru cooperare transfrontalieră şi pentru implemenatrea programelor în derulare;

• consolidarea capacităţii administrative a celor 5 Birouri Regionale pentru Cooperare Transfrontalieră în vederea preluării unei părţi din atribuţiile privind implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene;

• începerea activităţilor de pregătire a celor 5 Programe Operaţionale pentru cooperare transfrontalieră în cadrul Obiectivului 3 al Fondurilor Structurale - Cooperare teritorială europenă, perioada 2007-2013 (constituirea grupurilor comune de programare şi începerea activităţii de programare strategică, elaborarea documentaţiei pentru contractarea asistenţei tehnice). În domeniul cooperării transnaţionale s-a continuat sprijinirea participării

instituţiilor din România la Iniţiativa Comunitară Interreg III B, prin: • participarea la lucrările Comitetului de Monitorizare şi ale Comitetului de Coordonare

al Programului Interreg III B CADSES şi implicarea în procesul de selecţie a proiectelor finanţabile din fonduri Interreg şi fonduri externe (Phare pentru România);

• desemnarea Punctului Naţional de Contact pentru Programul Interreg III B CADSES; • participarea la activităţile pregătitoare ale Programului Operaţional pentru cooperare

transnaţională pentru perioada 2007-2013 (constituirea grupurilor comune de programare, începerea activităţii de programare strategică).

În anul 2005, s-a contractat 100% bugetul alocat proiectelor de asistenţa tehnică din

cadrul programului Phare „Coeziune Economică şi Socială” şi s-a continuat monitorizarea implementării proiectelor de asistenţă tehnică aflate în derulare. S-au contractat două proiecte de asistenţă tehnică finanţate în cadrul programului Phare CES 2004 şi s-au lansat licitaţiile pentru încă şase proiecte de asistenţă tehnică.

În ceea ce priveşte pregătirea şi implementarea planului de acţiune pentru finalizarea pregătirii sistemului de gestionare a fondurilor Phare în vederea acreditării EDIS, în anul 2005, s-a finalizat elaborarea/actualizarea manualelor de proceduri interne, s-au elaborat şi semnat acordurile de implementare cu ministerele de linie desemnate ca autorităţi de implementare pentru proiectele finanţate în cadrul programului Phare CES, prin memorandumurile de finanţare relevante, s-a realizat şi implementat planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor misiunilor de audit efectuate în vederea acreditării EDIS.

91

CAPITOLUL 14 – POLITICA PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI

Începând din anul 2005, Guvernul a acordat o atenţie deosebită programelor de

infrastructură rurală, programe cu un aspect profund socio-economic, astfel că bugetul alocat pentru anul 2005 pentru reabilitarea drumurilor comunale şi pentru alimentarea cu apă a satelor a fost majorat faţă de anii anteriori şi suplimentat în urma rectificărilor bugetare.

În vederea suplimentării finanţării necesare punerii în funcţiune a lucrărilor începute precum şi începerea de lucrări noi, a fost aprobat în şedinţa de guvern Memorandumul „Acord de principiu privind aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor Publice a unor împrumuturi de până la 930 milioane Euro, în perioada 2006 – 2009, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de locuinţe sociale, infrastructură rurală, reabilitare sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de tratare a apei”.

Pentru reabilitarea infrastructurii rurale, Guvernul a aprobat în ianuarie 2006 „Programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural”.

A fost iniţiat un proiect nou care vizează reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi a staţiilor de tratare a apei potabile şi a apei uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori. Pentru acest proiect s-au făcut demersurile necesare în vederea obţinerii unui credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Au continuat lucrările de alimentare cu apă a localităţilor rurarale derulate în cadrul programului de alimentare cu apă la sate.

Bugetul alocat în anul 2005 a permis reabilitarea drumurilor comunale cuprinse în cadrul programului de pietruire drumuri comunale.. In acelaşi an au fost reluate discuţiile cu Fondul Kuweitian de Dezvoltare Economică Arabă în vederea suplimentării surselor de finanţare pentru asfaltarea drumurilor comunale, pentru negocierea unui împrumut în condiţii avantajoase.

Strategia Guvernului în domeniul construcţiei de locuinţe urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tuturor cetăţenilor României. Au continuat lucrările de construcţie a locuinţelor cuprinse în diverse programe precum : construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, construcţii de locuinţe sociale, finalizarea blocurilor de locuinţe începute din fondurile statului înainte de anul 1989, construcţia de locuinţe prin credit ipotecar, construirea de locuinţe de necesitate şi asigurarea primelor de stat conform Legii privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

De asemenea au fost iniţiate proiecte - pilot pentru construcţia de locuinţe prin tehnologii noi şi pentru implementarea aplicaţiei informatice de evidenţă şi raportare a persoanelor fără adăpost. In ceea ce priveşte construcţiile de interes public, în anul 2005 au fost asigurate fondurile necesare continuării programului săli de sport.

A fost stabilit amplasamentului viitorului pod peste Dunăre Calafat - Vidin şi infrastructura conexă (rutieră şi feroviară) şi a fost aprobat Addendumul nr.5 referitor la prelungirea contractului până în noiembrie 2006 + 2 ani de garanţie.

În scopul creşterii confortului termic în clădiri, a reducerii emisiilor de CO2 rezultate din arderea combustibililor utilizaţi pentru producerea energiei termice (obligaţie a ţărilor semnatare a Protocolului de la Kyoto), se derulează: programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate construite în perioada 1950-1985 în cadrul căruia până în prezent au fost incluse 26 de clădiri de locuit multietajate din 6 judeţe şi municipiul Bucureşti; programul - pilot privind reabilitarea unor clădiri din domeniul public cu funcţiunea de ocrotire a sănătăţii şi protecţie socială care cuprinde 20 clădiri cu funcţiunea de asistenţă socială şi/sau ocrotirea sănătăţii, aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice

92

locale şi programul privind reabilitarea blocurilor de locuinţe situate în zone defavorizate pentru care propunerile consiliilor locale sunt în analiză la CNI.

Pentru reabilitarea structurală a clădirilor au fost implementate programe precum: programul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă - Reducerea Riscului Seismic, având obiectiv principal consolidarea a 84 clădiri publice de importanţă vitală; programul de consolidarea clădirilor de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public şi programul de intervenţii în primă urgenţă la clădiri vulnerabile şi care prezintă pericol public (în anul 2005 programul a cuprins 47 de obiective, majoritatea având valoare de patrimoniu).

Ţinând cont de condiţiile seismice din România care sunt printre cele mai severe din Europa, se are în vedere conştientizarea şi impulsionarea proprietarilor de locuinţe pentru punerea în siguranţă a clădirilor din proprietate. Pentru alinierea conceptului de amenajare a teritoriului şi urbanism la cerinţele dezvoltării spaţiale durabile a fost iniţiat un document cu valoare strategică, care cuprinde Liniile directoare ale Conceptului de Dezvoltare Teritorială a României şi care va constitui baza elaborării strategiei de dezvoltare teritorială a României, având ca obiectiv reflectarea şi valorizarea coeziunii teritoriale în cadrul documentelor de programare şi planificare.

Totodata a fost revizuit Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I-a – Căi de comunicaţie, în conformitate cu conceptul european privind coeziunea teritorială şi au fost intreprinse acţiuni în vederea integrării componentei de coeziune teritorială în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a asigurarii corelărilor între PND şi Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN).

A fost demarată acţiunea de susţinere a autorităţilor administraţiei publice locale pentru identificarea la nivel judeţean a zonelor de risc natural (inundaţii, alunecări de teren, cutremure) şi pentru elaborarea de Planuri Urbanistice Generale şi a Regulamentelor Locale de Urbanism pentru care s-au acordat fonduri de la bugetul de stat.

S-au executat lucrari în cadrul Programului privind realizarea sistemului informaţional specific cadastrului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane, prin care s-a urmărit asigurarea la nivel naţional a unei evidenţe reale, tehnice, economice şi juridice pentru toate terenurile şi construcţiile din intravilanul localităţilor.

In cadrul Programului privind reconstrucţia locuinţelor din zonele afectate de inundaţiile din perioada aprilie – septembrie 2005, au fost reconstruite locuinţe şi au fost distribuite materiale de construcţie, fiind mobilizat un număr de peste 2500 de persoane lucrători în construcţii.

93

CAPITOLUL 15 – POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

În perioada 2005 – trimestrul I 2006 s-a reuşit găsirea de soluţii atât pentru relansarea activităţii cât şi pentru limitarea şi înlăturarea treptată a efectelor negative generate de disfuncţionalităţile şi carenţele majore existente la preluarea activităţii şi depăşirea momentelor de criză produse de înzăpeziri, dar şi a celor provocate de multiplele valuri de inundaţii.

Principalele acţiuni au fost orientate către corectarea deficienţelor semnalate în Raportul Comisiei Europene pe anul 2004 şi îndeplinirea angajamentelor asumate în negocieri şi a recomandărilor rezultate ca urmare a misiunilor de evaluare ale experţilor Comisiei Europene.

În perioada analizată au fost întreprinse în principal, acţiuni de privatizare/restructurare şi asanare financiară a societăţilor din domeniu, fiind încheiate contracte de vânzare-cumpărare a acţiunilor la societăţi comerciale din domeniul transporturilor (DRAF Brăila şi ALDP Iaşi) şi la o filială a CN CFR SA (SPIACT Arad) şi monitorizate contractele de vânzare-cumpărare la unele societăţi comerciale din domeniu.

De asemenea au fost întreprinse acţiuni privind transferul către Fondul Proprietatea a unor pachete de 20 % din acţiunile a 10 societăţi comerciale şi s-au iniţiat demersurile pentru vânzarea pe piaţa de capital a încă 5 % din acţiunile societăţilor respective.

Pentru modernizarea infrastructurii de transport au fost contractate credite rambursabile şi nerambursabile.

I. În sectorul feroviar A fost elaborat Planul privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar ce

cuprinde măsuri pentru asanarea financiară a societăţilor feroviare, optimizarea costurilor şi funcţionarea în condiţii de eficienţă economică.

În cadrul fiecărei unităţi au fost stabilite şi s-au derulat programe de instruire profesională periodică prin cursuri de scurtă şi lungă durată.

S-au realizat reorganizarea transportului feroviar de călători prin separarea transportului feroviar de călători de lung parcurs de transportul de scurt parcurs şi crearea a 8 societăţi feroviare regionale de scurt parcurs, care vor gestiona traficul în trenuri de persoane pe zone geografice şi s-au stabilit criteriile pentru definitivarea unui nou concept al mersului trenurilor de călători bazat pe existenţa, în principal, a trei tipuri de trenuri (regionale, interregionale şi intercity).

De asemenea s-au întreprins acţiuni pentru finalizarea rapoartelor de evaluare riguroasă a situaţiei financiare şi juridice privind CFR Marfă, pe baza cărora se va elabora Strategia de privatizare a CFR Marfă.

Concomitent s-a reglementat dreptul de liber acces pentru operatorii feroviari internaţionali, solicitat de Comisia Europeană drept condiţie de integrare europeană.

Corelat cu posibilităţile de finanţare, s-a stabilit Programul de reabilitare a infrastructurii feroviare cu impact direct asupra eliminării punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe infrastructura feroviară publică, a creşterii vitezei tehnice, comerciale şi a aducerii siguranţei circulaţiei la nivel optim de exploatare. In acest sens au fost accelerate acţiunile de elaborare a documentaţiilor tehnice, licitare, contractare şi realizare a lucrărilor de modernizare a infrastructurii cu finanţare asigurată, s-au declanşat procedurile de asigurare a finanţării pentru lucrările cu finanţare neasigurată şi s-au stabilit grafice şi termene concrete pentru derularea lucrărilor de modernizare a secţiunilor.

In anul 2006 a fost aprobat Memorandumul Acord de principiu pentru aprobarea contractării, începând cu trimestrul IV al anului, a unor credite externe în completarea finanţării acordate de JBIC pentru realizarea lucrărilor pe unele tronsoane.

94

S-a semnat şi este în curs de ratificare Acordul de împrumut cu BEI în vederea finanţării lucrărilor de modernizare a tronsonului Curtici – Simeria.

În cadrul Programului de modernizare a staţiilor de cale ferată se derulează reabilitarea şi modernizarea staţiilor de cale ferată şi s-a accelerat procesul de realizare a sistemului de centralizare electronică a unor staţii .

În cadrul Programului de modernizare a mijloacelor de transport s-a realizat achiziţia de vagoane noi de călători pentru rutele internaţionale şi Inter City şi pentru transport containere tip Sgns, repararea şi modernizarea de locomotive, vagoane de dormit şi restaurant, vagoane marfă şi s-a organizat licitaţia pentru achiziţionarea de locomotive multi-sisteme care să permită circulaţia pe căi ferate europene.

Prin Legea privind siguranţa feroviară, s-au stabilit reglementările specifice privind crearea organismului de anchetă accidente feroviare potrivit prevederilor Directivei 2004/49/CE privind securitatea căilor ferate comunitare.

Au fost întreprinse acţiuni, şi s-au luat măsuri de primă urgenţă, pe termen scurt, mediu şi lung pentru limitarea dezastrului produs în urma inundaţiilor din perioada aprilie – septembrie 2005 care au afectat 50 de secţii de circulaţie, urmărindu-se realizarea condiţiilor minimale pentru asigurarea/restabilirea circulaţiei şi punerea în siguranţă a persoanelor şi bunurilor. S-a reuşit menţinerea circulaţiei feroviare între Muntenia şi Moldova, neexistand închideri decât izolat, pe durate de max 2 ore.

A continuat Programul de reabilitare şi modernizare a metroului.

II. În sectorul rutier Ca urmare a reformulării politicii în domeniul infrastructurii rutiere, a fost elaborată o

nouă strategie rutieră pentru dezvoltarea serviciilor de transport rutier, care vizează interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri europeană, corelarea dezvoltării de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a ţării şi îmbunătăţirea indicilor calitativi ai reţelei de drumuri publice pentru asigurarea unui transport modern, în condiţii de siguranţă şi confort a utilizatorului, cu respectarea normelor europene de protecţie a mediului.

Ca urmare a necesităţii îndeplinirii cerinţelor pe care trebuie să le realizeze România pentru a evita aplicarea cauzei de salvgardare au fost reanalizate, dupa caz, unele programe şi proiecte de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a fost pus accentul, îndeosebi, pe derularea în condiţii de transparenţă şi legalitate a acestora, inclusiv pe declanşarea procedurilor legale de stopare a contractării, întrerupere a negocierilor sau renegocierea/introducerea unor clauze contractuale de protecţie pentru partea română şi de amendare a unor contracte de finanţare/acorduri de împrumut în sensul prelungirii perioadei de tragere.

În cadrul Programului de modernizare a drumurilor naţionale au fost iniţiate contacte cu reprezentanţii Băncii Mondiale, BEI, BERD în scopul identificării unor noi resurse financiare pentru construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legatură între localităţile învecinate, şi a fost elaborat Memorandumul Acord de principiu şi mandatul de negociere privind contractarea unui împrumut de la Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea Proiectului Reabilitare drumuri naţionale, etapa VI.

Au fost executate lucrări de modernizări drumuri (îmbunătăţire condiţii de trafic, marcaje rutiere, indicatoare rutiere, separatoare de sens, etc. la standarde europene), lucrări de reabilitare primară şi lucrări de întreţinere curentă şi periodică.

Totodată au fost identificate podurile rutiere cu stare tehnică nesatisfăcătoare sau care asigură condiţii tehnice minime de siguranţă şi s-a demarat un amplu Program de reparaţii poduri.

95

În cadrul Programului de autostrăzi s-au realizat acţiuni pregătitoare pentru definitivarea documentaţiei în vederea asigurării finanţării şi continuării execuţiei la autostrada Nădlac–Deva–Sibiu–Piteşti–Bucureşti–Constanţa, pe coridorul IV – paneuropean. Astfel s-au executat, şi se execută, lucrări la variantele de ocolire a oraşelor Sibiu şi Piteşti, pe tronsoanele Drajna – Feteşti şi Feteşti – Cernavodă şi lucrări anexe rămase de executat în perioada de garanţie pentru tronsonul Bucureşti-Drajna; au fost amenajate spaţii de servicii (parcare pentru autovehicule mici şi grele, toalete şi spaţii verzi pentru odihnă), iar sistemul de control al traficului şi de comunicaţii pentru tronsonul Bucureşti-Cernavoda este în diverse faze de proiectare şi execuţie. S-a semnat contractul de finanţare cu BEI pentru proiectul de construcţie a tronsonului Cernavodă – Constanţa şi s-a elaborat studiu de fezabilitate pentru sectorul de Cernavodă-Constanţa şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa, pentru construirea căruia a fost aprobat Memorandumul Acord de principiu privind contractarea unui împrumut de la BERD .

La autostrada Bucureşti-Piteşti, în anul 2005, au fost executate lucrări de reabilitare şi întreţinere, iar pentru autostrada Bucureşti-Braşov s-a semnat contractul de reactualizare a studiilor de fezabilitate şi se află în curs de pregătire documentaţia de licitaţie pentru servicii de consultanţă pentru tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi Ploieşti-Comarnic.

In ceea ce priveste autostrada Braşov-Borş s-au executat exproprieri, situri arheologice, mutări instalaţii şi lucrări pe secţiunea 2B Câmpia Turzii-Gilău şi secţiunea 3C Suplacu de Barcău-Borş. In perioada decembrie 2005 – martie 2006 s-a negociat Acordul de Împrumut cu RZB Austria&Calyon Investment Bank şi s-au finalizat renegocierile unor clauze contractuale ale contractului cu firma Bechtel Inc. În urma solicitărilor venite din partea societăţii civile şi pentru a asigura transparenţa în derularea contractului, ministerul de resort a luat hotărârea de a face public contractul şi anexele acestuia .

Pentru autostrada Bucureşti–Sculeni de pe coridorul IX–paneuropean s-a elaborat studiul de trafic pe coridorul IX.

In această perioadă au fost iniţiate contacte cu reprezentanţii Băncii Mondiale, BEI, BERD pentru identificarea unor noi resurse financiare pentru construcţia unor reţele de drumuri rapide, pentru circulaţia de tranzit, în special pentru traficul greu, ca alternativă pentru actuala reţea publică de drumuri de legatură între localităţile învecinate.

Au fost elaborate calendare de realizare în regim accelerat a lucrărilor de modernizare la profil de drum expres a centurii de nord a Municipiului Bucureşti şi a variantei de ocolire vest a municipiului Ploieşti.

III. În sectorul naval Conform noii strategii de dezvoltare în domeniul transportului naval au fost luate

măsuri pentru concentrarea resurselor existente pe realizarea cu prioritate a lucrărilor aflate în derulare pe Coridorul VII.

Astfel, a fost finalizat Sistemul de Supraveghere şi Control al Traficului pe sectorul românesc al Dunării care coroborat cu sistemul de supraveghere şi control al traficului existent în portul Constanţa va asigura un sistem integral de supraveghere şi control a traficului maritim şi fluvial, au fost realizate acţiuni pentru îmbunătăţirea sistemului de pilotaj maritim în portul Constanţa şi pe Dunărea maritimă şi fluvial şi au fost emise reglementări pentru pilotajul navelor maritime şi fluvio-maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina şi Brăila .

Lucrările derulate în perioada analizată au constat în principal în lucrări de apărări/consolidări maluri şi amenajări taluze înalte pe canalele Sulina, Dunăre – Marea Neagră, Poarta Albă – Midia – Năvodari, sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe Dunăre pentru îmbunătăţirea navigatiei, modernizarea facilităţilor portuare

96

pentru traficul de pasageri în porturile Dunării Fluviale şi a portului Constanţa (proiect de mediu şi infrastructură, terminal de barje şi terminal de pasageri).

De asemenea se analizează oportunitatea trecerii unor porturi către autorităţile locale având în vedere şi situaţia existentă în porturile (Brăila, Zimnicea, Turnu Măgurele şi Sulina) trecute anterior către administraţiile locale, unde nu au fost efectuate lucrări de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii portuare cu impact negativ asupra siguranţei portuare, iar o parte din venituri au fost utilizate în alte scopuri.

S-a realizat cadrul organizatoric a CERONAV (centrul pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din transportul naval) în vederea optimizării activităţii de perfecţionare şi specializare pentru personalul navigant şi de exploatare portuară.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, s-a asigurat accesul la infrastructurile de transport navale şi terestre la porturile maritime şi fluvio-maritime pentru toţi operatorii.

IV. În sectorul aerian Au fost redefinite politica şi principiile de dezvoltare şi promovare a transportului

aerian şi s-au elaborat, în concordanţă cu aquis-ul comunitar, pachetul de acte normative pentru asigurarea siguranţei şi securităţii la standarde internaţionale, crearea unui mediu competitiv în aviaţia civilă şi satisfacerea cerinţelor beneficiarilor serviciilor aeriene. A fost aprobată Legea privind Codul aerian .

În perioada analizată a continuat implementarea măsurilor din Planul de restructurare aprobat pentru Compania TAROM, în vederea stabilirii echilibrului financiar în cadrul acesteia şi s-a implementat sistemul informatic pentru contabilizarea vânzărilor şi veniturilor.

Se continuă lucrările aferente fazelor a II-a şi a II-a extinsă a obiectivului de investiţii “Modernizarea şi dezvoltarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”, în cadrul cărora s-au realizat deja câteva obiective importante (terminal Sosiri Internaţionale; terminal Plecări-Sosiri Interne; centru logistic; extindere zona control bagaje, cale rulare Oscar şi racord de degajare rapidă Victor -cat I; parcare supraetajată; drumuri interioare; puţuri alimentare cu apă potabilă, terminale pasageri; reţea aducţiune apă potabilă pentru terminale pasageri şi zona tehnică; staţie pompare ape uzate nr.2 şi reţele aferente; post transformare; modernizare Centrală Termică nr.1; furnizare autospeciale).

S-au derulat, şi continuă, lucrările de modernizare şi reparaţii capitale la infrastructura aeroportuară a aeroporturilor internaţionale Constanţa, Aurel Vlaicu şi AI Timişoara.

97

CAPITOLUL 16 – POLITICA PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Activitatea Guvernului a avut în această perioadă, ca direcţii principale,

implementarea angajamentelor luate de România privind Capitolul 22 în vederea integrării în Uniunea Europeană, diminuarea riscurilor asociate cu evenimentele extreme, generate de schimbările climatice, manifestate în mod deosebit în cursul anului 2005 şi primăvara 2006 si analizarea şi crearea de instrumente instituţionale care să contribuie la folosirea şi protejarea resurselor pe baza principiilor dezvoltării durabile şi la reducerea poluării.

In cadrul Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale şi a Grupurilor Interministeriale de lucru a fost analizat stadiul angajamentelor care revin în responsabilitatea tuturor ministerelor şi instituţiilor implicate în procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cerinţele acquis-ului comunitar de mediu, în conformitate cu rezultatele negocierii Capitolului 22-Mediu şi s-au stabilit priorităţile pentru sectoarele evaluate.

A fost creat cadrul legislativ necesar pentru înfiinţarea Comitetelor Regionale pentru protecţia mediului care urmează să fie finanţate din viitoarele fonduri comunitare.

S-au realizat acţiuni comune ale Administraţiei Fondului pentru Mediu şi ale Camerelor de comerţ şi industrie din marile oraşe pentru promovarea Fondului pentru mediu în diferite domenii. In urma acţiunilor de monitoritorizare, rata de colectare a veniturilor Fondului pentru Mediu a crescut, veniturile încasate în 2005 fiind cu 24,37 % mai mari decât valoarea încasărilor prognozate a se încasa pentru anul 2005. Încasările totale până la 31 dec. 2005 au fost cu 64,72 % mai mari decât în anul 2004 şi cu 116,49 % mai mari decât în anul 2003. Din acest fond s-au finanţat proiecte prioritare pentru protecţia mediului, precum: Neutralizarea şi eliminarea deşeurilor periculoase de acetoncianhidrină existente în depozitul fostei SC METADET SA Fălticeni, judeţul Suceava”; „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclării” si „Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto”.

In anul 2006 au fost aprobate pentru finanţare proiecte din diferite categorii. In scopul întăririi capacităţii instituţionale, s-a realizat creşterea numărului de

personal în domeniul protecţiei mediului, în conformitate cu Strategia prezentată în cadrul negocierilor cap. 22-Mediu.

De asemenea, au fost luate măsuri de reorganizare a administraţiei publice din domeniu, prin subordonarea direct ministerului de resort a Gărzii Naţionale de Mediu direct Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului (APM), Agenţiilor Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), iar MMGA a fost desemnat Autoritate de Management (AM) cu rolul de a gestiona fondurile de postaderare pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu).

In vederea asigurării necesităţilor de instruire a personalului autorităţilor centrale, regionale şi locale şi a operatorilor din diferite ramuri de activitate, s-au organizat seminarii TAIEX.

De asemenea, s-au contractat şi sunt în curs de implementare proiecte de twinning în cadrul cărora se derulează activităţi de instruire pe diferite domenii, în cooperare cu specialişti din Germania, Olanda, Danemarca, Italia, etc. In paralel, se desfăşoară programe de instruire a personalului nou angajat.

S-a urmărit utilizarea transparentă a fondurilor de preaderare acordate prin programele PHARE şi ISPA, concomitent cu accelerarea ritmului de absorbţie a acestor fonduri.

98

S-au întocmit programele de investiţii pentru dezvoltarea sistemului de gospodărirea a apelor ce urmează a fi realizate în perioada 2006-2009, pentru a fi finanţate prin Banca Mondiala si Banca Europeana de Investiţii.

S-a lansat pregătirea proiectelor majore privind infrastructura de mediu, proiecte ce urmează a fi realizate in perioada 2007-2008, precum şi pregătirea portofoliului de proiecte pentru absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune în domeniul infrastructurii de mediu în perioada 2007-2013. Raportul naţional privind starea mediului în România în anul 2003 a fost realizat şi transmis la Agenţia Europeană de Mediu în luna martie 2005, iar cel pentru anul 2004 a fost finalizat şi transmis în luna octombrie 2005; în prezent, este în curs de elaborare Raportul naţional privind starea mediului în România pentru anul 2005. De asemenea, a fost realizată Sinteza Calităţii apelor din România pentru anul 2005 care prezintă starea calităţii apelor de suprafaţă, apelor subterane şi a apelor uzate evacuate de către utilizatorii de apă.

In vederea punerii în aplicare a Strategiei şi a Planului de acţiune pentru protecţia atmosferei şi a sistemelor de monitorizare în sectorul calităţii aerului, a fost realizat un proiect al reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, la nivel regional şi la nivel naţional. A fost realizată evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru toate cele şapte regiuni ale ţării, localităţile din cadrul Regiunilor 1, 4, şi 6 au fost încadrate în liste provizorii, iar pentru Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov s-au elaborat listele cu arealurile unde concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi au depăşit valorile limită. Municipiile Craiova, Cluj şi Iaşi au fost dotate cu staţii automate de monitorizare a calităţii aerului şi cu echipamentele de laborator aferente. Laboratorul Naţional de Referinţă privind Calitatea Aerului din cadrul ANPM a fost dotat cu echipamente de laborator şi echipamente pentru controlul şi asigurarea calităţii datelor.

APM Olt, Craiova, Giurgiu, Alexandria şi Călăraşi au fost dotate cu echipamente pentru controlul emisiilor provenite din surse staţionare şi din trafic, iar la alte de Agenţii pentru Protecţia Mediului a început implementarea proiectului de achiziţionare a echipamentelor specifice monitorizării calităţii aerului.

A început desfăşurarea proiectului PHARE CBC 2003 “Dezvoltarea unui program comun de management în domeniul calităţii aerului pentru zona de graniţă româno-bulgară, în bazinul Dunării de Jos”şi este în curs de implementare proiectul de twinning cu Germania “Implementarea şi aplicarea Acquis-ului de mediu, cu accent pe domeniul calităţii aerului”, beneficiar ARPM Cluj.

In vederea implementării Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, s-a realizat şi aprobat Ghidul privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor şi este în curs de desfăşurare la ANPM proiectul PHARE „Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu, cu accent pe domeniul compuşi organici volatili şi zgomot”.

A fost elaborată Strategia Naţională şi Planul Naţional de Acţiune în domeniul schimbărilor climatice, a fost elaborat inventarul preliminar al instalaţiilor ce intră sub incidenţa Directivei 2003/87 privind comercializarea emisiilor de carbon şi a început pregătirea transpunerii Directivei 2003/87/CE prin elaborarea proiectelor de Hotărâre de Guvern privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv privind înfiinţarea şi organizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice. Este în curs de implementare la ANPM Registrul Naţional al Gazelor cu Efect de Seră şi s-a început derularea Proiectului privind dezvoltarea şi implementarea Directivei 2003/87/ CE, respectiv elaborarea Planului Naţional de Alocare şi a metodologiei privind raportarea emisiilor.

99

Controlul poluării industriale a reprezentat un domeniu prioritar, în cadrul caruia s-a reactualizat Registrului de Poluanţi Emişi la nivel naţional, regional şi local, s-au reinventariat activităţile şi instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei 96/61/ CE privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării (IPPC) si s-au înfiinţat Centrul IPPC şi 12 Grupuri Tehnice de lucru pentru dezvoltarea şi reactualizarea Ghidurilor privind cele mai bune tehnici disponibile pentru diferite activităţi industriale.

Se află în curs de desfăşurare un proiect de Twinning privind implementarea Directivei IPPC.

A fost aprobat Programul Naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la instalaţiile mari de ardere, precum şi Strategia de implementare a Directivei 96/82/CE - Seveso II privind prevenirea producerii de accidente majore care implică substanţe periculoase pentru perioada 2005-2006. S-au reinventariat activităţile şi instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei Seveso II, au fost înfiinţate Secretariatele de Risc pentru Controlul Activităţilor care prezintă pericole de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase şi s-a stabilit un sistem de inspecţii la obiectivele aflate sub incidenţa Directivei Seveso II.

S-a reactualizat Inventarul Naţional al instalaţiilor incluse în Planul de Implementare al Directivei 94/63/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea şi descărcarea benzinei la staţiile de benzină si au fost aprobate 4 ghiduri metodologice pentru implementarea legislaţiei privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultate din utilizarea solvenţilor.

In domeniul managementul resurselor de apă, pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, prin implementarea planului de management al bazinelor hidrografice, a fost efectuată analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, evaluarea presiunilor şi a impactului antropic asupra acestora, a fost elaborat Registrul Zonelor Protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic, în conformitate cu prevederile directivei Cadru Apă şi a Legii Apelor şi s-a realizat analiza economică asupra utilizării apei şi evaluarea nivelului actual pentru recuperarea costurilor acestor servicii pentru două bazine hidrografice (Someş Tisa şi Argeş), activitatea continuând pentru celelalte nouă bazine hidrografice.

Pentru implementarea Directivei Cadru Apa, au fost iniţiate proiecte cu sprijin internaţional (Olanda, UNDP, GEF), printre care proiectul WATFRAME (în bazinul Siret), iar în acest an vor demara două proiecte PHARE referitoare la implementarea Directivei Cadru pentru Apă în bazinul hidrografic Ialomiţa-Buzău şi respectiv modernizarea sistemului informaţional din domeniul apelor.

A fost elaborat “Manualul pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România” care stabileşte programele de monitorizare, secţiunile de investigare, necesarul dotărilor laboratoarelor regionale, bazinele locale din reţeaua ANAR care vor realiza analizele fizico-chimice şi biologice a apelor din România. Pentru completarea necesarului de dotări a laboratoarelor, este în curs de implementare proiectul PHARE “Dotarea cu echipamente a laboratoarelor regionale ale ANAR pentru determinarea substanţelor prioritare/periculoase”.

O altă direcţie de acţiune a fost elaborarea Planului de implementare a Directivei nitraţi şi a Programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile, precum şi a Codului Bunelor Practici Agricole. Pentru implementarea acestei directive s-a derulat în judeţul Călăraşi proiectul “Controlul poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole”, prin care au fost realizate platforme pilot de management al gunoiului de grajd şi au fost împădurite terenurile în zonele vulnerabile.

100

In anul 2006 a fost aprobată finanţarea extinderii proiectului pilot la nivelul întregii ţari, proiect prin care vor fi realizate programele şi planurile stabilite pentru zonele vulnerabile poluării cu nitraţi.

In acelaşi timp, s-au desfăşurat multiple acţiuni în vederea finanţării investiţiilor necesare reabilitării şi extinderii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi a staţiilor de tratare a apei (pentru judeţele Dolj, Galaţi, Caraş Severin, Hunedoara, Suceava, Maramureş, Suceava, Mureş, Tulcea, Sălaj, Călăraşi şi Prahova).

S-au întocmit programe de lucrări de investiţii pentru asigurarea cerinţelor de apă la sursă a zonelor deficitare, pentru a fi finanţate prin Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii. Au fost iniţiate şi sunt în curs de derulare proiecte cu asistenţă financiară internaţională, iar ANAR are în curs de finalizare o serie de lucrări privind alimentări cu apă şi agrement.

S-a elaborat documentaţia “Alimentarea cu apă, evacuarea, colectarea şi epurarea apelor uzate urbane” în care se prezintă situaţia unităţilor pentru care s-au emis avize de gospodărirea apelor sau la care s-au eliberat autorizaţii de gospodărirea apelor, s-a continuat verificarea modului în care sunt implementate prevederile legislaţiei din domeniul gospodăririi apelor (în special cea referitoare la Directiva Cadru a Apei şi prevenirea inundaţiilor), au continuat controalele tematice dispuse la agenţii economici privind verificarea, în principal, a activităţilor de extracţie a agregatelor din cursurile de apă, a deţinătorilor de acumulări piscicole, precum şi a marilor poluatori si fost inventariată starea actuală a barajelor mari aflate în administrarea ANAR şi Hidroelectrica.

Au fost finalizate proiecte cu asistenţă internaţională privind managementul inundaţiilor, implementarea Directivei Cadru a Apei şi controlul poluării în agricultură si a fost realizată metodologia de elaborare a schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice ce urmează să fie aprobată.

În vederea implementării Coridorului Verde al Dunării inferioare, s-a acţionat pentru identificarea zonelor din lunca inundabilă a Dunării care pot fi renaturate prin inundare controlată.

In martie 2006 s-a organizat Reuniunea miniştrilor mediului din ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare la Marea Neagră, iar anterior reuniunii miniştrilor a avut loc întâlnirea de lucru a experţilor, unde au fost prezentate 2 proiecte româneşti, care au fost acceptate şi urmează să fie lansate.

In domeniul managementul deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase, a continuat transpunerea reglementărilor comunitare privind deşeurile şi au fost modificate actele normative existente, astfel încât acestea să includă şi angajamentele asumate de România în negocieri. Au fost elaborate proiectele Planurilor Regionale pentru Gestionarea Deşeurilor, planuri care vor include toate facilităţile privind gestionarea integrată a deşeurilor din fiecare regiune. In judeţele Neamţ, Vâlcea, Dâmboviţa, Teleorman, Galaţi, Bacău, Argeş sunt în curs de implementare proiecte integrate de management al deşeurilor cofinanţate prin Programul ISPA, pentru pentru judeţele Bistriţa, Giurgiu, Maramureş, Harghita, Covasna, Vrancea s-a primit aprobare de pregătire a aplicaţiei finanţate din fonduri ISPA pentru proiecte de sisteme integrate de gestiune a deşeurilor. Pentru judeţele Iaşi, Satu-Mare, Cluj, Timişoara s-au transmis spre aprobare de finanţare proiecte de sisteme integrate de gestiune a deşeurilor. In acest context s-au pus în funcţiune depozitele de deşeuri municipale conforme de la Slobozia, Oradea, Craiova, astfel că în prezent sunt în funcţiune 18 depozite conforme şi s-a sistat activitatea depozitele de deşeuri municipale prevăzute a fi închise în anul 2005.

La începutul anului 2006 au fost inventariate proiectele de colectare selectivă a deşeurilor din Botoşani, Iaşi, Suceava, Slatina, Eforie, Buzău, Galaţi, Braşov si Bucureşti (sectoarele 1, 4, 6).

101

S-a iniţiat procedura de înfiinţare a Laboratorului naţional pentru managementul deşeurilor. Sunt în pregătire spaţiile de amplasare a laboratorului la nivel naţional şi a laboratoarelor regionale Bacău şi Galaţi.

Până în prezent, au fost realizate bilanţuri de mediu nivel I şi II şi evaluări de risc pentru unele depozite pentru deşeuri nepericuloase, depozite pentru deşeuri periculoase , bataluri din industria extractivă a petrolului, iazuri de decantare din industria extractivă, depozite pentru depozitarea deşeurilor lichide şi depozite pentru deşeuri municipale.

In cadrul proiectului PHARE CES 2003 „Schema de granturi mici pentru investiţii în domeniul managementului deşeurilor” în Regiunea 7 Centru, proiectele selectate pentru finanţare sunt în curs de implementare. De asemenea, a început desfăşurarea proiectului PHARE CES 2004 „Schema de granturi pentru investiţii în domeniul mediului (managementului deşeurilor) pentru autorităţi publice locale, în toate regiunile de dezvoltare” cu excepţia Regiunii 7 Centru şi s-a lansat Schema de granturi mici în domeniul gestiunii deşeurilor la nivelul ADR Bucureşti-Ilfov.

S-au înfiinţat puncte de colectare a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (EEE), s-a iniţiat procedura de înregistrare a producătorilor de EEE, s-au constituit trei nuclee de viitoare organizaţii colective care să preia responsabilităţile producătorilor de EEE şi s-au organizat seminarii şi sesiuni de instruire pentru toţi factorii implicaţi în gestiunea deşeurilor EEE.

Pe baza Planurilor regionale şi a Planurilor de eliminare elaborate de agenţii economici care deţin echipamente şi materiale cu conţinut bifenil şi trifenil policloruraţi (PCB/PCT), s-a elaborat Planul naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor care conţin PCB/PCT.

S-au finanţat din Fondul pentru Mediu proiecte prioritare pentru managementul deşeurilor, este în curs de avizare actul normativ pentru aprobarea reluării în anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto şi a fost iniţiată baza de date cu privire la vehiculele scoase din uz.

Au fost identificaţi la nivel local şi regional agenţii economici care au obligaţia valorificării şi reciclării deşeurilor din ambalaje si s-a completat baza de date pentru 2005 cu informaţii privind cantităţile de ambalaje introduse pe piaţă, cantităţile de deşeuri de ambalaje generate, cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate, valorificate şi eliminate. S-a realizat centralizarea datelor la nivel regional şi este în curs de desfăşurare prelucrarea la nivel naţional si s-au mediatizat proiectele prioritare pentru transportul deşeurilor, depozitarea şi incinerarea deşeurilor, deşeuri din echipamente electrice şi electronice.

S-a creat Grupul de lucru interministerial pentru promovarea Strategiei Internaţionale de Management a Chimicalelor Periculoase şi a Planului Internaţional de Acţiune în domeniul gestionării integrate a chimicalelor periculoase şi a fost transpusă şi implementată legislaţia privind evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.

A fost implementat Planul Naţional de Management al Halonilor prin reactualizarea inventarului privind cantităţile existente în instalaţii speciale de stins incendiu ale unităţilor militare, aviaţiei civile şi alte unităţi, în scopul respectării cerinţelor de gestionare a acestor chimicale în conformitate cu practicile europene.

S-a trecut la implementarea legislaţiei privind importul şi exportul anumitor produse chimice periculoase, s-a contingentat consumul şi producţia de substanţe care epuizează stratul de ozon şi s-a realizat inventarul preliminar a cantităţilor aflate pe stoc, precum şi al cantităţilor de astfel de chimicale care nu mai pot fi reciclate şi a căror eliminare se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice deşeurilor periculoase. De asemenea, s-a realizat transpunerea Directivei 98/8/CE privind regimul comercial al produselor biocide, s-a început colectarea datelor pentru întocmirea inventarului naţional al produselor cu acţiune

102

biocidă şi a listei prioritare a substanţelor active biocide şi este în curs de realizare un inventar preliminar al biocidelor.

A fost îmbunătăţit cadrul legislativ referitor la Organisme Modificate Genetic (OMG) si a fost elaborat şi transmis la Secretariatul Protocolului de la Montreal, “Raportul privind implementarea Protocolului de la Cartagena”.

A fost pregătită documentaţia pentru declararea de noi arii protejate în vederea extinderii ariilor naturale protejate de la circa 7,2 % la cca. 8,5% din suprafaţa ţării. Au fost delimitate arii naturale protejate ca suport pentru desemnarea Reţelei ecologice NATURA 2000. Pentru realizarea inventarelor naţionale pentru Natura 2000 a fost dezvoltat Sistemul informatic pentru implementarea în România a reţelei siturilor naturale de interes comunitar.

De asemenea, au fost declarate noi zone umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al pasărilor de apă (Lunca Mureşului şi Complexul piscicol Dumbrăviţa) şi a fost transmisă la Secretariatul Convenţiei documentaţia în vederea declarării Lacului Techirghiol ca zonă Ramsar.

S-au stabilit procedurile de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate.

A fost aprobat Proiectul de asistenţă tehnică PHARE privind constituirea reţelei de arii naturale protejate de interes european Natura 2000, au fost demarate proiecte Life-Natura care au beneficiari şi/sau parteneri români, a fost aprobată acordarea suportului financiar pentru beneficiarii români de proiectele Life Natura pentru anii 2006 – 2009, au fost lansate noi proiecte GEF-UNDP care se adresează unor zone protejate de interes naţional (Parcul Naţional Măcin şi Parcul Natural Munţii Maramureşului ) şi s-au început două proiecte PHARE de Twining privind Natura 2000 în regiunile Vest şi Centru .

S-au elaborat Rapoarte naţionale privind implementarea cerinţelor Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor si s-a realizat Planul de management al carnivorelor mari în concordanţă cu normele europene în domeniu, fiind finalizate şi publicate Manualul de interpretare al habitatelor existente în România şi în UE şi Cartea Roşie a vertebratelor din România.

In vederea reabilitării infrastructurii costiere a litoralului românesc, se lucrează la elaborarea Planului de Management Integrat privind protecţia eroziunii costiere a Mării Negre şi stabilirea zonelor prioritare de reabilitare şi protecţie . Astfel, în cadrul proiectului “Studiu privind protecţia şi reabilitarea părţii sudice a ţărmului românesc al Mării Negre”, care este în derulare, a fost întocmit raportul interimar, pe baza căruia se va fundamenta “Planul strategic pentru protecţia zonei costiere”. In prezent raportul interimar privind Planul de protecţie costieră pentru partea sudică a litoralului românesc şi proiectele de reabilitare şi protecţie costieră pentru Mamaia şi Eforie Nord este supus dezbaterii publice. De asemenea se realizează studii de fezabilitate pentru protecţia şi consolidarea falezelor.

In perioada de referinţă, au avut loc întâlniri ale Comitetului Naţional al Zonei Costiere (CNZC) al cărui scop este elaborarea unei strategii privind managementul integrat al zonei costiere.

De asemenea au fost întreprinse şi alte acţiuni importante, precum desfăşurarea lucrărilor de refacere şi amenajare a plajei din zona Costineşti, după inundaţiile din anul 2005 şi promovarea actelor normative necesare reglementarii utilizării plajei Mării Negre în scop turistic şi controlului activităţilor desfăşurate pe plajă.

Se află în circuitul interministerial proiectul de modificare a Legii pentru protecţia zonei costiere.

In vederea redimensionării economice şi ecologice a Deltei Dunării, este în curs de realizare Suportul pentru dezvoltarea durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), cuprinzând lucrări pentru îmbunătăţirea monitoringului rezervaţiei, lucrări de reconstrucţie ecologică a incintelor îndiguite şi neutilizate în scopul pentru care au fost proiectate în

103

vederea refacerii habitatelor naturale ale unor specii de floră şi faună sălbatică, lucrări de reconstrucţie ecologică pentru îmbunătăţirea calităţii habitatelor naturale din complexele lacustre naturale (Dunăvăţ-Dranov, Gorgova-Uzlina, Somova-Parcheş, Sinoe-Istria-Nuntaşi), lucrări pentru refacerea unor populaţii de faună afectate (sturioni, pelicanul creţ, nurca europeană), sprijinirea populaţiei locale pentru dezvoltarea unor activităţi economice bazate pe valorificarea tradiţională a resurselor naturale regenerabile, altele decât cele piscicole (nuiele de salcie şi răchită, stuf, papură, plante medicinale) şi pentru dezvoltarea activităţilor de turism rural, studii şi proiecte pilot pentru promovarea energiilor neconvenţionale în RBDD.

De asemenea, este în curs de realizare un studiu privind evaluarea caracteristicilor arhitectonice specifice localităţilor din RBDD, în vederea elaborării unui program de conservare a tradiţiilor culturale locale.

In vederea îmbunătăţirii circulaţiei apei şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de reproducere naturală a unor populaţii autohtone de peşti, s-au realizat lucrări hidrotehnice pentru refacerea reţelei de canale în mai multe complexe acvatice naturale .

In vederea eliminării situaţiilor conflictuale privind valorificarea resurselor piscicole din RBDD au fost luate măsuri în scopul valorificării durabile a acestora şi a refacerii stocurilor de peşte.

In altă ordine de idei, s-au realizat demersuri pentru susţinerea intereselor României privind diminuarea impactului posibil în RBDD datorită construirii canalului de navigaţie de către Ucraina pe braţul Bâstroe.

In scopul monitorizării stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale a fost intensificat parteneriatul transfrontalier şi internaţional cu instituţiile similare din alte ţări.

Pentru respectarea obligaţiilor rezultate din aplicarea Convenţiei Espoo - evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului în context transfrontieră - au fost notificate statele potenţial afectate de proiectul Roşia Montana (Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina si Slovacia). In cadrul aplicării aceleiaşi convenţii, România a notificat statele potenţial afectate de proiectul Unităţii 3 de la CNE Cernavoda şi anume Ucraina, Bulgaria, Moldova, Ungaria şi Austria.

Pentru respectarea obligaţiilor asumate din aplicarea acordurilor privind gospodărirea apelor de frontiera cu Ucraina şi Ungaria au avut loc sesiunile ordinare anuale, iar cu Serbia şi Muntenegru au avut loc întâlniri pe problematica inundaţiilor. Tot in acest context a fost aprobat Memorandumul cu tema Reluarea negocierilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru gospodărirea apelor Prutului şi Dunării. In această perioadă a avut loc prima întâlnire a Comisiei mixte pentru gospodărirea apelor pentru implementarea Acordului între MMGA din România şi Ministerul Mediului şi Apelor din Bulgaria privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor.

A fost semnat Memorandumul de Înţelegere între MMGA din România şi Centrul pentru Dezvoltare şi Cercetare Inginereasca, Corpul Inginerilor din Armata SUA privind cooperarea tehnică în domeniile gospodăririi resurselor de apă, ingineriei râurilor, gospodăririi şi restaurării zonelor umede, prevenirii inundaţiilor, managementului zonei costiere, remedierii şi evaluării mediului şi pregătirii în caz de dezastre.

Pentru protejarea cetăţenilor împotriva calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi meteorologice periculoase au fost elaborate: Strategia de Management al Riscului la Inundaţii pe termen scurt, Planurile şi programele necesare implementării acesteia si este în curs de realizare Planul de Amenajare în scopul diminuării efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii , bunurilor şi activităţii umane pentru bazinul hidrografic Siret. In cadrul acestor lucrări au fost efectuate ridicări topografice pe râul Siret, a fost realizată inventarierea lucrărilor de apărare şi analiza critică a acestora, comparativ cu cele

104

mai mari debite înregistrate şi au fost evaluate reţelele strategice rutiere şi feroviare, cu scopul asigurării suplimentare a acestora.

Este în derulare modernizarea sistemului informaţional hidrometeorologic pentru avertizarea alarmarea populaţiei .

A fost continuată implementarea proiectului privind diminuarea riscului la inundaţii şi a proiectului de prevenire a catastrofelor generate de inundaţii .

S-au verificat lucrările hidrotehnice cu rol de apărare la inundaţii, au fost dispuse măsuri de punere în siguranţă a acestora, au fost promovate hotărâri de guvern pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a calamităţilor şi s-a urmărit modul de realizare a lucrărilor de refacere a liniilor de apărare. A fost coordonată activitatea în domeniul siguranţei barajelor, fiind inventariată starea tehnica a barajelor de categoria A, B, C şi D şi s-a promovat legislaţia care reglementează micile acumulări.

In cadrul activităţii de atragere a populaţiei pentru participarea la luarea deciziilor în domeniul mediului înconjurător şi implementării Directivei nr.85/337/EC privind participarea publicului la luarea deciziilor privind realizarea anumitor proiecte, planuri şi programe cu potenţial impact semnificativ asupra mediului au fost realizate campanii şi materiale informative, s-au înfiinţat puncte de informare în cadrul birourilor de relaţii cu publicul şi au fost publicate pe pagina web a ANPM ghidurile “Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIM)“. Pe acelaşi site s-a publicat manualul privind accesul publicului la informaţia privind mediul adresat autorităţilor, ghidul pentru cetăţeni privind dreptul acestora la informaţia de mediu şi manualul privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

S-au organizat întruniri cu reprezentanţii ONG-urilor active din domeniul protecţiei mediului şi popularizarea acţiunilor referitoare la participarea publicului la luarea deciziilor în cadrul procedurii EIM, iar în luna martie 2006 a avut loc la nivel naţional campania publicitară despre importanţa evaluării impactului aspra mediului şi instruirea personalului implicat în implementarea legislaţiei privind EIM.

S-au organizat, la nivelul fiecărui judeţ, seminarii şi campanii de informare, pe tema colectării selective a deşeurilor, s-a organizat campania de conştientizare “Deşeurile ne privesc pe toţi!” şi s-au organizat seminarii pentru comunicarea responsabilităţilor în domeniul ambalajelor sectorului industrial. Pentru educarea publicului privind protecţia şi gospodărirea apelor, se desfăşoară proiectul pilot "Crişuri curate" – în cadrul căruia s-au derulat activităţi specifice obiectivelor campaniei în şcolile de pe raza celor cinci localităţi pilot, situate în bazinul Crişului Negru (Beiuş, Pomezeu, Câmpani, Nucet, Ştei), precum şi la nivelul comunităţilor, pentru implicarea copiilor şi adulţilor în derularea proiectului, s-au editat materiale de informare pentru adulţi (pliante), precum şi un set şcolar destinat copiilor (povestea lui Stropi, personajul special conceput pentru componenta destinată copiilor).

MMGA, împreună cu WWF-Programul Dunăre Carpaţi, a înfiinţat un grup de lucru pentru implementarea Declaraţiei de cooperare privind crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare.

Concomitent, conform programului MATRA MAT 03/RM/9/1, finanţat de Guvernul Olandei, au fost organizate seminarii pentru comunicarea responsabilităţilor în domeniul ambalajelor sectorului industrial.

105

CAPITOLUL 17 – POLITICA DE PROTECŢIE A CONSUMATORILOR Obiectivul strategic în acest domeniu îl reprezintă crearea unui sistem instituţional de

tip european, capabil să asigure creşterea gradului de apărare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor, ceea ce poate fi atins prin cele două obiective ale politicii de protecţie a consumatorilor, respectiv atât prin dezvoltarea cadrului instituţional, cât şi prin educarea consumatorilor. I. In scopul dezvoltării cadrului instituţional s-a acţionat cu prioritate pentru unificarea şi sistematizarea cadrului legal, promovându-se o serie de acte normative ca bază pentru Legea – cadru (Cod) privind protecţia consumatorilor respectiv:

• Proiect de act normativ privind protecţia consumatorilor, pe baza legii privind Codul consumului, care va include, printre altele, prevederile legii privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, precum şi ale legii privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.

• Memorandumul privind realizarea Codex-ului Consumului, conform art. 87 din legea privind Codul Consumului, aprobat în şedinţa de Guvern .

• Hotărârea de Guvern privind Strategia ANPC pentru perioada 2005 – 2008, în care se va prevedea, ca obiectiv strategic naţional, întărirea activităţilor de informare, consiliere şi educare a consumatorilor.

• Hotărârea de Guvern privind etichetarea alimentelor. • Ordinul pentru completarea ordinului de aprobare a normelor privind alimentele noi şi

ingredientele alimentare noi. În acelaşi timp în cadrul obiectivului referitor la dezvoltarea cadrului instituţional, s-a

urmărit delimitarea mai clară a responsabilităţilor aferente ministerelor, Autorităţii Naţionale a Protecţiei Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, acţiunile concrete fiind:

• Organismele cu responsabilităţi în controlul oficial privind siguranţa alimentelor au semnat protocolul care include legislaţia aplicabilă pentru fiecare instituţie responsabilă. Conform protocolului şi observaţiilor Comisiei Europene.

• Continuarea asigurării coordonării generale a activităţilor de supraveghere a pieţei prin reunirea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor, pentru analiza şi luarea de măsuri aferente acestei activităţii de supraveghere a pieţei. În conformitate cu calendarul stabilit prin Planul de măsuri prioritare 2005, la reuniune participând şi reprezentanti ai Asociaţiei pentru protecţia Consumatorilor din România, precum şi ai Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Totodată, în vederea dezvoltării cooperării cu organisme similare din cadrul UE s-a semnat un Protocol de colaborare cu Inspectoraul General pentru Protecţia Consumatorilor din Ungaria.

• Continuarea supravegherii pieţei, îndeosebi în ceea ce priveşte siguranţa produselor şi serviciilor, precum şi informarea corectă a consumatorilor prin controale privind verificarea respectării prevederilor legale pentru produse nealimentare şi în domeniul serviciilor. S-a desfăşurat Comandamentul Litoral 2005 în scopul realizării de acţiuni de control şi supraveghere privind calitatea produselor şi serviciilor oferite în această zonă turistică, în perioada verii, şi în scopul rezolvării cât mai repede posibil a reclamaţiilor consumatorilor. In scopul Eliminării unor prevederi ce pot constitui bariere în calea liberei

circulaţii a mărfurilor a fost promovată HG pentru abrogarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor, prin care au fost eliminate unele prevederi naţionale care limitau importul unei anumite categorii de produse second-hand .

106

Totodată s-a urmărit dezvoltarea subsistemului organismelor consultative şi neguvernamentale pentru creşterea rolului în elaborarea strategiilor şi programelor naţionale privind protecţia consumatorilor, în activitatea de supraveghere a pieţei, în rezolvarea prejudecătorească şi judecătorească a litigiilor dintre agenţii economici şi consumatori, în informarea şi consilierea consumatorilor, scop în care s-au întreprins următoarele acţiuni:

• Introducerea medierii ca alternativă a soluţionării de către instanţele de judecată a plângerilor consumatorilor prin elaborarea unui proiect de lege privind medierea în materie civila şi organizarea profesiei de mediator.

• Implicarea mai activă a organizaţiilor de consumatori în dezvoltarea şi implementarea politicii consumatorilor prin participarea reprezentanţilor asociaţiilor de consumatori la lucrările Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor, şi prin implementarea de către Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) a proiectului “Centrul de resuse pentru Organizaţiile de consumatori” în cadrul Programului PHARE pentru Consolidarea Societăţii Civile din România. Proiectul îşi propune înfiinţarea şi dezvoltarea unui Centru de Resurse în domeniul protecţiei consumatorilor, care să furnizeze servicii de asistenţă tehnică şi instruirea organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniu şi să faciliteze colaborarea dintre acestea şi autorităţi. Au fost prezentate proiectele specifice în domeniul problemelor consumatorilor şi s-a propus ratificarea „Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanţarea acţiunilor Comunităţii pentru sprijinirea politicii consumatorilor pentru anii 2004 - 2007”.

II. În ceea ce priveşte educarea consumatorilor s-au luat următoarele măsuri:

• Susţinerea procesului de structurare a consumatorilor, pe orizontală şi pe verticală, astfel încât să se înfiinţeze asociaţii în toate judeţele şi oraşele ţării, respectiv federaţii la nivelul tuturor judeţelor, precum şi Consiliul Naţional al Asociaţiilor de Consumatori reprezentant legitim al acestora la nivel central. În acest scop, s-a acordat sprijin şi consultanţă pentru organizaţiile neguvernamentale de consumatori, inclusiv pentru înfiinţarea de noi asociaţii, precum şi suport financiar în condiţiile legii. Pentru o mai mare implicare şi o colaborare mai bună a organizaţiilor neguvernamentale, în decembrie 2005 s-a instituit Colegiul pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor, din care fac parte Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor « Universcons » Buzău şi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor Ploieşti. Angajamentul guvernului român de a sprijini organizaţiile neguvernamentale de consumatori este confirmat prin HG privind finanţarea Centrului-pilot de consultanţă şi informare a consumatorilor din municipiul Bucureşti din cadrul APC. De asemenea, s-au organizat seminarii destinate asociaţiilor de consumatori, care au vizat activităţile, cooperarea cu autorităţile şi posibilităţi de susţinere financiară a organizaţiilor neguvernamentale de consumatori, în scopul asigurării unui nivel ridicat al protecţiei consumatorilor.

• Crearea unui sistem informatic românesc cu privire la produsele şi serviciile cu risc ridicat şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor. Pentru aceasta, s-a aprobat dotarea ANPC cu echipamente de tehnică de calcul, la nivel central şi la nivelul oficiilor judeţene şi crearea, la nivelul ANPC, a unui sistem informatic care să includă produsele cu risc ridicat şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.

• Realizarea unei activităţi sistematice de către toate componentele sistemului instituţional pentru protecţia consumatorilor, mai ales în colaborare cu structurile societăţii civile. Pentru aceasta, s-a propus creşterea gradului de informare a

107

consumatorilor prin organizarea în luna octombrie a unei campanii de informare a consumatorilor şi educarea consumatorilor. Campania a inclus spoturi TV, mesaje Radio, materiale pliante cuprinzând ghiduri pentru informarea consumatorilor şi agenţilor economici. În anul 2005, s-a realizat aproximativ 32.000 de acţiuni de informare şi educare a consumatorilor, incluzând articole publicate în presă şi intervenţii radio-TV. În trimestrul I 2006 s-au realizat aproximativ 7.000 acţiuni de informare-educare, cuprinzând articole publicate în presă intervenţii radio-TV. O nouă direcţie în realizarea unei mai bune protecţii a consumatorilor vizează întărirea parteneriatului cu societatea civilă, în general, şi cu cercurile de afaceri, în special. În acest sens, ANPC a lansat un parteneriat public privat tripartit – Oficii Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor, asociaţii neguvernamentale de consumatori şi agenţi economici. Periodic, prin Oficiile pentru Protecţia Consumatorilor se organizează, împreună cu Asociaţiile de Protecţia Consumatorilor şi Camerele de Comerţ şi Industrie, consilierea, instruirea şi îndrumarea agenţilor economici privind producerea, manipularea, depozitarea, transportul, etichetarea, informarea consumatorilor şi desfacerea produselor sau prestarea serviciilor.Tot în acest scop, s-au organizat întalniri cu reprezentanţii Metro Cash&Carry, Bila, Flanco, Practiker şi Plus Discount. De Ziua Internaţională a Drepturilor Consumatorilor, în zonele comerciale de interes pentru consumatori s-au organizat puncte de informare – consiliere, unde personalul de specialitate al ANPC a preluat reclamaţiile direct de la consumatori şi a acordat consiliere celor interesaţi.Au fost finalizate procedurile interne de ratificare a „Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanţarea acţiunilor Comunităţii pentru sprijinirea politicii consumatorilor pentru anii 2004 - 2007”, cadru stabilit prin Decizia No. 20/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Memorandumul stabileşte principiile generale pentru participarea României la programele comunitare. Pentru a permite societăţii civile şi în special organizaţiilor neguvernamentale de consumatori din România să participe la cadrul financiar pentru consumatori 2004-2007. Ca urmare a facilităţilor oferite de acest cadru legislativ, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a prezentat două proiecte specifice în domeniul problemelor consumatorilor, în cadrul programelor finanţate de UE: un proiect cu BEUC (Biroul European al Uniunilor de Consumatori) care are ca activităţi principale participarea la forum, cursuri de pregătire şi diseminarea informaţiilor, şi un proiect cu ICRT Marea Britanie (Asociaţia Internaţională a Consumatorilor pentru Cercetarea şi Testarea Produselor), care include participarea la testarea produselor, elaborarea rapoartelor de testare şi cursuri de pregătire în domeniul testării. Eficienţa acestei măsuri este condiţionată de participarea efectiva a ONG-urilor de consumatori la aceste programe finanţate de UE în domeniul protecţiei consumatorilor, respectiv de capacitatea acestora de a propune proiecte eligibile şi de a avea capacitatea de a le derula.

• Introducerea educaţiei consumatorilor în procesul de învăţământ. Din acest punct de vedere, ca urmare a deciziei luate în mai 2005, într-o unitate de învăţământ din Bucureşti a fost realizată o acţiune prin care elevii din clase mici au fost învăţaţi noţiuni de bază privind protecţia consumatorilor, în scopul de a-şi dezvolta un comportament adecvant în calitate de tineri consumatori. În vederea educării tineretului în domeniul protecţiei consumatorilor s-a demarat organizarea fazei judeţene a concursului şcolar „Alege, e dreptul tău!”. În cursul lunii aprilie 2006 se desfăşoară împreună cu Inspectoratele Şcolare, concursuri pe tema cunoaşterii drepturilor consumatorilor, ce se vor finaliza la nivel naţional cu participarea câştigătorilor din judeţe şi municipiul Bucureşti.

108

109

CAPITOLUL 18 – POLITICA IN DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR

Pentru creşterea confortului cetăţenilor s-a actionat pentru implementarea

serviciului universal prin acordarea de subvenţii pentru plata abonamentului la telefonia fixă pentru familiile cu venituri reduse, organizarea licitaţiei în vederea implementării serviciului universal prin instalarea de telecentre în localităţile netelefonizate din mediul rural şi creşterea gradului de acces în bandă largă la servicii ale Societăţii Informaţionale.

In ceea ce priveste activitatea de obţinerea a indicatorilor în domeniul societăţii informaţionale pentru evaluarea creşterii performanţei instituţionale a administraţiei publice prin implementarea coerentă şi generalizată de sisteme informatice integrate s-a realizat un parteneriat cu Institutul Naţional de Statistică pentru realizarea de studii şi analize.

Pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti prin promovarea societăţii informaţionale s-au luat măsuri de creştere a gradului de acces la infrastructură şi servicii în zona localităţilor medii şi mici (rangul II-III) prin demararea proiectului „KBE – Banca mondială”.

110

111

CAPITOLUL 19 – POLITICA PRIVIND SUSTINEREA TINEREI GENERATII

In vederea soluţionării adecvate a problemelor actuale ale tineretului, Guvernul promovează principiul cooperării şi parteneriatului cu societatea civilă,

Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate în domeniul programelor de tineret s-au realizat: Programul de înfiinţare şi dezvoltare a unei reţele de centre de tineret în cadrul căreia în 2005 au fost finanţate acţiuni pentru susţinerea funcţionării şi derularea activităţilor pentru 23 de centre de tineret iar în trimestrul I 2006 au fost finanţate acţiuni pentru susţinerea funcţionării pentru 23 centre de tineret şi s-au demarat procedurile pentru înfiinţarea a 7 centre de tineret şi Programul de acţiuni pentru implementarea PNAT – R unde în 2005 au fost finanţate 101 acţiuni proprii şi în parteneriat la care au participat peste 10.000 de tineri şi au fost propuse 243 de acţiuni, propuse de/pentru tineret la care au participat peste 20.000 de tineri iar în trimestrul I 2006 au fost organizate 40 de acţiuni proprii ale ANT şi DJT/DTMB şi au fost finanţate 94 de acţiuni propuse de către asociaţiile de/pentru tineret.

Guvernul României a sprijinit creşterea gradului de autonomie a tinerilor, prin aplicarea unor măsuri cum ar fi facilitarea integrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă, prin organizarea târgurilor locurilor de muncă, întâlnirile lucrative cu Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Blocul Naţional Sindical şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de asemenea s-a acordat consultanţă tinerilor care doresc să-şi înceapă o afacere ceea ce s-a realizat prin modulul Start-up Bussines - în cadrul Programului Naţional Universitatea de Vară şi a proiectului DA Afaceri.

S-a realizat şi s-a editat “Ghidului Carierei”, au avut loc şi întâlniri lucrative cu Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România-Blocul Naţional Sindical şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi s-a redactarea un act normativ privind practica pentru studenţi.

Încurajarea tinerilor din mediul rural de a participa la viaţa economică s-a realizat cu ajutorul programului Naţional “Universitatea de Vară “- (modulul “Facilitare şi dezvoltare comunitară”) şi programul Naţional “Iniţiative Comunitare de Tineret”(acţiuni implementate în mediul rural) prin care au fost finanţate 30 acţiuni SAT, din care au rezultat 3000 de beneficiari direcţi şi stabilirea metodologiei de finanţare pentru “Iniţiative Comunitare de Tineret 2006” în trimestrul I 2006.

Implicarea tinerilor în viaţa publică, a fost un alt obiectiv realizat prin reorganizarea şi extinderea centrelor de informare şi consultanţă pentru tineri în toate municipiile reşedinţă de judeţ, precum şi crearea unei reţele regionale şi naţionale a acestor centre, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale. În acest sens a fost realizată cercetarea socială –„Nevoia de informare şi alte servicii pentru tineri”, de asemenea s-a dezvoltat reţeaua naţională de informare şi consultanţă pentru tineret prin încheierea a 8 parteneriate cu ST şi deschiderea a tot atâtea centre de informare. S-au deschis şapte noi puncte de informare Eurodesk în parteneriat cu centre de tineret alte organizaţii neguvernamentale de tineret şi portalul european pentru Tineret.

Scopul reuniunilor organizaţiilor nonprofit la nivel de tineret într-un singur cadru, recunoaşterea constituirii ca entitate juridică a Consiliului Tineretului din România, a fost pentru implicarea tinerilor în viaţa publică, ceea ce s-a şi realizat prin acţiunile care au avut ca scop inventarierea la nivel naţional a ST, crearea unei baze de date cu ST de tineret din fiecare judeţ, actualizare trimestrială a bazei de date şi realizarea acţiunii Caravana ANT- „Eşti tânăr , ai Autoritate” în 2005 şi realizarea „News-letter „. De asemenea stimularea serviciului de voluntariat în domeniul social de învăţământ, precum şi în protecţia mediului, s-a realizat prin programul de reeditarea Manualului Voluntarului EVS, parteneriat ST, şi prin serviciul European de Voluntariat al Programului YOUTH care în 2005

112

a avut 51 de proiecte finanţate, finanţarea programelor de voluntariat naţionale au avut loc în casele de Cultură ale Studenţilor. În 2005 au fost finanţate 6 proiecte pentru stimularea voluntariatului „stimularea voluntariatului european şi comunitar”, care s-a efectuat prin Programul Naţional “Universitatea de Vară”- module “Programul YOUTH”, “Management asociativ”, în parteneriat cu ST şi Programul Naţional Iniţiative Comunitare pentru Tineret (acţiuni pentru stimularea voluntariatului).

Stimularea vieţii asociative a tineretului, s-a realizat prin finanţarea pe bază de parteneriat a acţiunilor ST, în 2005 au fost finanţate 234 de acţiuni iar în I trimestru 2006, au avut loc 94 de acţiuni, tot în 2005 au fost finanţate 18 acţiuni internaţionale şi 3 acţiuni au fost de asemenea finanţate în I trimestru al anului 2006, prin Programul Naţional Iniţiative Comunitare pentru Tineret (în 2005 au fost finanţate şi implementate 30 de proiecte ale SAT şi care a avut 3000 de beneficiari direcţi, iar în I trimestru 2006 s-a finalizat metodologia de finanţare). S-au dezvoltat proiecte în cadrul CCS-urilor în care să fie implicaţi activ cât mai mulţi studenţi iar acţiunile au avut loc în cele 14 Case de Cultură ale studenţilor, s-au semnat parteneriate în vederea organizării taberelor tematice împreună cu Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

O mare importanţă a avut elaborarea anuală a metodologiei de finanţare a programelor şi acţiunilor de tineret, realizarea programului Naţional Iniţiative Comunitare pentru Tineret (în 2005 au fost finanţate 30 de proiecte ale SAT, cu 3000 beneficiari direcţi, iar în 2006 trimestrul I s-a finalizat metodologia de finanţare), informarea continuă privind oportunităţile de finanţare, descentralizarea deciziei de finanţare din banii publici a proiectelor destinate tineretului la nivel judeţean prin modificarea hotărârii de organizare şi funcţionare a ANT au avut de asemenea un rol important.

În anul 2005 au fost organizate/finanţate 80 de acţiuni iar în trimestrul I al anului 2006 au fost organizate/finanţate 25 de acţiuni, s-a încurajat asociativitatea studenţilor, dezvoltarea de programe de educaţie nonformală (training-uri, semninarii, conferinţe, dezbateri), ceea ce a dus la creşterea consumului cultural.

Au avut loc manifestări culturale cu acces gratuit pentru studenţi, cu această ocazie s-au format cercuri, cenacluri, formaţii care îşi desfăşoară activitatea creativă şi competiţională în cele 14 Case de Cultură ale Studenţilor iar finanţarea proiectelor cultural artistice au fost organizate de ST.

Sprijinirea taberelor de elevi şi studenţi s-a realizat prin întocmirea unui calendar al taberelor naţionale vocaţionale, s-au organizarea tabere sociale (în vacanţa de vară 2005, s-au realizat – două tabere la munte şi la mare pentru 200 de copii sinistraţi din judeţele Vrancea şi Suceava), de asemenea s-au organizat tabere studenţeşti, de odihnă în baze propii şi în baze private (18 000 participanţi în tabere proprii şi 10.000 participanţi) pentru copii şi tineret în vacanţa de vară 2005.

S-au efectuat controale a condiţiilor de cazare în vederea sprijinirii taberelor de tineret, renovării locurilor de cazare din ţară şi îmbunătăţirea serviciilor oferite de către centrele de vacanţă, calitatea acestor centre şi punerea la dispoziţia copiilor şi a tinerilor a unui număr de 5.000 locuri/serie în centrele de vacanţă proprii, în vacanţa intersemestrială şi în vacanţa de primăvară (au fost deschise 49 centre de vacanţă din 178 existente), s-au efectuat şi participările la târgurile internaţionale de turism în vederea identificării de locaţii externe pentru organizarea de tabere şi excursii pentru copii şi tineri în străinătate (participarea la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin. Deplasare în Grecia şi încheierea unui contract cu un partener grec în vederea trimiterii grupurilor de tineri români în Grecia).

De asemenea promovarea mobilităţii tinerilor în spaţiul internaţional s-a realizat prin descentralizarea depunerii de proiecte prin 6 centre teritoriale ANSIT, s-a extins gradul de participare la programele europene, s-a participat activ la acţiunile Programului "YOUTH",

113

şi a avut loc descentralizarea activităţilor de evaluare a acţiunilor depuse în cadrul Programului YOUTH la nivelul Centrelor teritoriale ANSIT.

În cadrul Programului"YOUTH", s-au desfăşurat training-uri, seminarii, sesiuni de formare, evenimente s-au împărţit materiale promoţionale ale programului, s-a format programul şi acţiunea ST-lui în cadrul protocoalelor/înţelegerilor-acordurilor la nivel instituţional şi la nivel organizaţional (s-au derulat 5 acţiuni în 2005 şi 2 acţiuni în trimestrul I 2006). S-au continuat şi s-au dezvoltat protocoale/ înţelegeri/acorduri la nivel instituţional s-au derulat 15 acţiuni în 2005 şi s-au derulat 16 acţiuni în 2005 şi 10 acţiuni în trimestrul I 2006 pentru participarea şi reprezentarea grupurilor româneşti în organisme şi organizaţii internaţionale.

Pentru promovarea imaginii României şi a activităţii instituţiei s-au derulat 28 acţiuni în 2005 şi 12 acţiuni în trimestrul I 2006, pentru participările individuale sau de grup la manifestări internaţionale s-a derulat 1 acţiune în trimestrul I 2006. S-au primit un număr de 39 de tineri (perioada iulie-decembrie 2005) prin organizarea de tabere şi şcoli de vară cu participare internaţională în România şi s-a realizat un program de traininig intitulat E-Finanţat News-letter prin care s-a promovat acţiunea Bursa Specială Guvernul României în spaţiul european.

Fundamentarea politicilor de tineret pe rezultatele cercetării sociale s-au realizat în trimestrul II 2005 prin cercetările sociale cu temele: „Fundamentarea PNAT 2005 – 2008 – Analiza de context, “Nevoia de informare şi de alte servicii pentru tineri” ce s-a realizat în trimestrul IV 2005, „Diagnoză 2005” ce s-a realizat în trimestrul III 2005 şi “Reducerea factorilor de risc la tineri” ce a fost realizată în trimestrul I 2006.

Cu privire la programele de sprijinire a studenţilor s-au efectuat informări privind oportunităţile de dezvoltare a carierei ulterior terminării studiilor în acord cu specializarea urmată. S-au realizat programe de informare privind integrarea europeană, integrarea studenţilor în procesul decizional, costurile şi beneficiile integrării, informare cu privire la programele UE desfăşurate în România, s-a acordat consultanţă ST cu privire la accesarea fondurilor europene şi s-au făcut licitaţii de proiecte pentru organizaţiile studenţeşti legal constituite (s-au depus 64 de proiecte, din care 43 au fost finanţate).

În domeniul educaţional, Guvernul României a luat măsuri cu privire la formarea şi perfecţionarea resurselor umane prin participarea personalului din cadrul ANT şi DJT/ DTMB la cursurile organizate în cadrul Şcolii de vară în anul 2005. S-a elaborat un sistem coerent şi accesibil de creditare a studenţilor: burse private şi credite pentru studii.

Pe fondul creşterii numărului de tinerii implicaţi în săvârşirea de infracţiuni, Guvernul României a aplicat o strategie care a urmărit promovarea unor programe speciale pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri.

S-au dezvoltat programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de înfiinţare şi dezvoltarea unei reţele de centre de tineret (s-au organizat 200 de acţiuni în anul 2005 şi 164 de acţiuni în trimestrul I din anul 2006).

Pentru susţinerea şi finanţarea de proiecte de şi pentru tineret în cadrul Programului de acţiuni pentru implementarea PNATR au fost organizate/finanţate 344 de acţiuni în 2005 şi 134 de acţiuni în trimestrul I din anul 2006. De asemenea au avut loc seminarii, mese rotunde, parteneriate cu Inspectoratele de Poliţie unde s-au semnat protocoale între Uniunea Studenţilor din România şi Inspectoratul de Poliţie Bucureşti.

114

115

CAPITOLUL 20 – POLITICA IN DOMENIUL CULTURII

Reforma sistemului de finanţare a culturii constituie o prioritate a programului de guvernare, existand preocupari de îmbunătăţire a cadrului legal pentru stimularea accesului gratuit la servicii culturale, pe baza resurselor private atrase. In acest sens a fost elaborat şi se află în proces de avizare internă Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare.

A fost demarat procesul de introducere progresivă a matching-ului în finanţare pentru stimularea parteneriatelor public-privat extinse şi productive prin reorganizarea Fondului Cultural Naţional (OG privind reglementarea unor măsuri financiare, H.G. privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional). S-a adoptat, de asemenea, OG cu privire la regimul concesionării monumentelor istorice, prin care se urmăreşte degrevarea bugetelor locale şi a celui de stat de sumele necesare întreţinerii unor monumente istorice si a fost constituit Fondul de Mobilitate Culturală.

Strategia în domeniu presupune respectarea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale. Măsurile întreprinse au avut în vedere stimularea accesului la cultura şi a fenomenului cultural la nivelul comunităţilor locale, ce vor fi susţinute, dincolo de disponibilităţile financiare angajate de autorităţi, prin co-finanţare şi atragerea resurselor alternative. Astfel, a fost instituit un parteneriat cu European Youth Card Association în cadrul programului «TÂNARUL EURO<26 - ACCES LA CULTURA». Programul are la bază două principii: unul de accesibilizare, menit să faciliteze tinerilor accesul la cultură, şi unul educaţional, care constă în constituirea, de către cele două părţi, a unei oferte culturale clare, atrăgătoare pentru aceştia.

La cele trei programe (Programul Naţional de Restaurare, Programul "Patrimoniu în pericol" şi Programul Naţional de Cercetări Arheologice), la care in anul 2006 se continuă finatare, vor fi adăugate alte două programe naţionale de finanţare: pentru taberele de creaţie şi pentru crearea unor rezidenţiate artistice.

Un alt obiectiv important al Programului de guvernare este descentralizarea decizională şi administrativă, fapt ce presupune o reformă profundă a instituţiilor publice de cultură. In acest sens s-a reorganizat Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, s-au infiintat noi instituţii subordonate (Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Consultanţă Pentru Programe Culturale Europene), s-au actualizat normele juridice referitoare la contractul de management astfel incat acestea să cuprindă indicatori de performanţă pentru alocarea de resurse financiare publice, s-a imbunatatit cadrul legal privind muzeele şi colecţiile publice, prin modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice si a fost elaborat un document strategic privind procesul de descentralizare şi deconcentrare.

Pentru formularea de politici integrate privind formarea resurselor umane în domeniul culturii, s-a continuat colaborarea cu Institutul Naţional de Administraţie pentru perfecţionarea funcţionarilor publici şi s-au dezvoltat şi diversificat cursurile de formare profesională şi specializare pentru personalul din instituţiile publice de cultură prin colaborări cu Academia de Ştiinţe Economice şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative .

In scopul instituţionalizării unui sistem de consultări periodice şi de cooperare cu societatea civilă, se atribuie un rol esenţial organizaţiilor neguvernamentale cu activitate culturală. Societatea civilă este încurajată să participe la procesul de formulare a politicilor publice. În acest sens s-au organizat dezbateri şi consultări publice privind proiectele de acte normative, modificări ale unor acte normative existente, elaborarea de strategii în domeniul cultural, la care au participat, printre alţii, Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice şi Asociaţia „Artă plastică Religioasă şi Restaurare”, din cadrul Uniunii Artistilor

116

Plastici si s-au realizat parteneriate cu U.N.I.T.E.R., U.C.M.R., Fundaţia Pro Patrimonio, A.P.F.R., Uniunea Scriitorilor din România si Fundaţia Ileana.

Transparenţa procesului de guvernare a fost asigurată prin realizarea platformei "cultura-net.ro" şi publicarea pe site-ul ministerului a proiectelor de acte normative în vederea dezbaterii publice a actiunilor ministerului, a mapelor conferintelor de presa, etc.

117

CAPITOLUL 21 – POLITICA ÎN DOMENIUL CULTELOR În demersul său de garantare a libertăţii de exprimare religioasă, Guvernul susţine sprijinul constant din partea instituţiilor statului acordat bisericilor. În acest sens, măsurile întreprinse în perioada de raportare au vizat obiective majore în domeniu, precum: sprijinirea parohiilor sărace, sprijinirea revendicărilor patrimoniale ale Bisericii şi conservarea patrimoniului religios. Pentru aplicarea principiilor şi legislaţiei internaţionale privind respectarea drepturilor şi libertăţilor religioase pentru toţi cetăţenii României indiferent de etnia sau confesiunea acestora, a fost elaborat şi aprobat în şedinţă de Guvern proiectul Legii privind libertatea religioasă şi regimul cultelor, proiect care a fost înaintat spre dezbatere şi aprobare Parlamentului. Aesta a fost adoptat de către Senat şi se află în lucru la Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. În vederea susţinerii Bisericii în derularea unor programe sociale, educaţionale, caritabile, de orientare socio-profesională şi formare continuă, în anul 2005 si în primul trimestru al anului 2006 au fost sprijinite financiar programe sociale, inclusiv ajutoare pentru persoanele sinistrate în zonele afectate de inundaţii, şi programe educaţionale.

De asemenea au fost alocate fonduri atat pentru repararea si restaurarea locasurilor de cult existente, cat si pentru ridicarea unor locasuri de cult noi .

Susţinerea prin unităţile de cult a unor acţiuni de refacere a echilibrului mediului natural a necesitat iniţierea, împreună cu Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru realizarea programului naţional „Locaşurile de cult – centre spirituale ale comunităţii”. În vederea implementării acestui program au avut loc întâlniri zonale.

În vederea materializării măsurii de sprijinire a finanţării unui tip de turism cultural-religios, s-a realizat o primă etapă dintr-un program, pus în aplicare cu sprijinul Centrului de Perfecţionare al Ministerului Culturii şi Cultelor, vizând perfecţionarea personalului de specialitate de la muzeele şi colecţiile religioase ale cultelor cuprinse în circuitul turistic.

118

119

CAPITOLUL 22 - POLITICA IN DOMENIUL RELATIILOR INTERETNICE

În vederea îmbunătăţirii cadrului juridic şi instituţional în domeniul relaţiilor interetnice, măsurile şi activităţile concrete întreprinse în anul 2005 şi în continuare în trimestrul I 2006, au vizat:

• aprobarea legii privind statutul minorităţilor naţionale; • modificarea si completarea Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor; • aprobarea legii de ratificare a Cartei Europene a Limbilor regionale sau minoritare; • crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale

statului; • înfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale; • consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării

politice a minorităţilor la nivel comunitar şi naţional. Cât despre protecţia sectorială a drepturilor minorităţilor naţionale, DRI a

continuat să fie preocupat, individual şi/sau în parteneriat cu alte instituţii publice, de: • consolidarea cadrului existent al învăţământului în limba maternă pe specialităţi şi

niveluri de instruire; • finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală la nivel comunitar şi

naţional; • asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi TV pentru minorităţile naţionale

prin derularea proiectului „Minorităţi naţionale şi mass media, tradiţie şi actualitate”; • asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.

120

121

CAPITOLUL 23 – POLITICA IN DOMENIUL JUSTITIEI Toate angajamentele asumate de România în domeniul sistemului judiciar legate de clauza de salvgardare au fost îndeplinite.

Raportul Comprehensiv de Monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005 menţionează că Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar 2005 – 2007 “este implementat potrivit calendarului, prin intermediul unor mecanisme comprehensive de monitorizare […]”. Concluziile rapoartelor celor 3 misiuni de peer-review în domeniul sistemului judiciar desfăşurate în 2005 şi 2006 au fost pozitive, arătând că ritmul implementării măsurilor de reformă este susţinut.

• Actualizarea Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar şi a Planului de Acţiune pentru implementarea acesteia. Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar şi Planul de Acţiune pentru implementarea acesteia au fost adoptate prin HG. Planul de Acţiune prezinta în detaliu măsurile şi etapele intermediare necesare atingerii obiectivelor prevăzute, modalităţile efective, resursele financiare necesare şi existente, indicatorii de evaluare, precum şi asistenţa prin programe internaţionale pentru reformarea sistemului judiciar. Implementarea Strategiei se realizează în termen, fapt evidenţiat şi de Raportul Comprehensiv de Monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005.

• Resurse bugetare necesare sistemului judiciar. În urma demersurilor Ministerului Justiţiei, în anul 2005 s-a înregistrat prima creştere bugetară semnificativă pentru instanţe, prin două rectificări bugetare, în iunie şi noiembrie 2005. De asemenea, bugetul pentru anul 2006 a prevăzut o creştere suplimentară cu aproximativ 12% pentru bugetul Ministerului Justiţiei şi instanţelor, faţă de bugetul rectificat din anul 2005. În luna martie 2006, au fost realocate sume suplimentare pentru finalizarea lucrărilor la viitorul sediu al Tribunalului Bucureşti şi al judecătoriilor din raza teritorială a acestuia, precum şi pentru realizarea reţelelor LAN la nivelul întregii ţări. Sumele pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate, aferente perioadei 2000 – 2004, atât cele pentru care existau hotărâri judecătoreşti, cât şi pe cele pentru care nu existau hotărâri judecătoreşti, au fost alocate la cele două rectificări bugetare din cursul anului 2005.

Potrivit angajamentului asumat prin Strategia de Reformă a Sistemului Judiciar, a fost adoptată OUG privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei prin care se prevede creşterea salariilor judecătorilor şi procurorilor, precum şi eliminarea discriminărilor cauzate de acordarea sporului salarial de 40% pentru anumite categorii de magistraţi.

• Pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar . Modificări substanţiale ale pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar au fost adoptate în iunie 2005, în scopul creşterii independenţei, eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar, precum şi a corectării deficienţelor apărute în procesul de implementare.

Raportul Comprehensiv de Monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005 menţionează că pachetul legislativ revizuit „conţine multe elemente pozitive, şi cadrul legislativ oferă acum suficiente garanţii pentru independenţa individuală şi instituţională a magistraţilor” şi „plasează răspunderea individuală şi managerială în centrul sistemului”.

• Distribuirea aleatorie a cauzelor. Sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor prin mijloace IT este funcţional la nivelul întregii ţării. Aplicarea adecvată a normelor privind distribuirea aleatorie a cauzelor este monitorizată de CSM şi MJ. De asemenea, atât Raportul Comprehensiv de Monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005, cât şi rapoartele misiunilor de peer-review desfăşurate în 2005 şi martie 2006, au menţionat funcţionalitatea deplină a sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor.

• Informatizarea sistemului judiciar. Au fost achiziţionate 13.000 de computere şi alt echipament IT si 135 de licenţe pentru forma electronică a Monitorului Oficial

122

(dintre care 99 sunt alocate instanţelor – toate curţile de apel şi tribunalele, precum şi judecătoriile incluse în reţeaua WAN actuală a sistemului judiciar).

Prin intermediul portalului web (http://portal.just.ro) lansat în august 2005, sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor date de interes public, inclusiv jurisprudenţă, este funcţional.

De asemenea a fost aprobată prin HG înfiinţarea unei reţele securizate WAN pentru conectarea întregului sistem judiciar (instanţe, parchete, ICCJ, CSM şi instituţiile subordonate, Ministerul Justiţiei, etc).

• Infrastructura sistemului judiciar. Banca Mondială a acordat un împrumut pentru îmbunătăţirea infrastructurii

instanţelor. Obiective contractului constau în: îmbunătăţirea sistemului de management al cauzelor, creşterea eficienţei actului de justiţie, consolidarea capacităţii manageriale şi administrative a instanţelor, pregătirea profesională a personalului instanţelor.

Totodata a început derularea unui contract de consultanţă pentru elaborarea unui manual de standarde cu privire la sediile necesare funcţionării optime a instanţelor şi parchetelor, cu un partener din SUA. Prima parte a proiectului s-a încheiat la data de 31 martie 2006.

• Reducerea volumului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Problema dosarelor restante aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost

soluţionată în timp util, conform angajamentelor asumate în cadrul Documentului de Poziţie Comună al UE pentru anul 2004, ca rezultat al măsurilor administrative şi legislative. Volumul de activitate a Secţiei Civile şi de Proprietate Intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (termen de referinţă: 31 martie 2006) s-a redus cu 63% în comparaţie cu situaţia existentă la începutul anului 2005.

• Sistemul statistic. Prin HG, pentru modificarea HG privind organizarea şi funcţionarea MJ s-a înfiinţat

un birou de statistică, sub coordonarea Secretarului General. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a elaborat un manual de statistică, pe baza

unui studiu elaborat în cadrul unui proiect cu Banca Mondială, manual care va permite colectarea unitară a datelor statistice la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor.

• Îmbunătăţirea sistemului de management al schemelor de personal din cadrul instanţelor şi parchetelor.

Numărul posturilor vacante de judecător a scăzut constant din 2005 până în prezent (561 de posturi vacante în iunie 2005, 523 în noiembrie 2005 şi 385 în martie 2006). În scopul îmbunătăţirii sistemului de management al schemelor de personal, a fost elaborata o HG pentru modificarea HG privind organizarea şi funcţionarea MJ prevede crearea unui „fond de rezervă” format din 70 posturi de judecător şi 90 posturi de procuror, prin care se asigură posibilitatea ocupării permanente a unor posturi rămase vacante în urma detaşării judecătorilor sau procurorilor. Anterior, posturile rămase vacante în urma detaşării unor judecători sau procurori nu puteau fi ocupate decât cu caracter temporar.

• Pregătirea judecătorilor şi procurorilor. A fost adoptata strategia unitară privind descentralizarea programului de

formare continuă la instanţe şi parchete. Începând cu luna decembrie 2005, programul de formare continuă este anunţat

pentru anul următor şi publicat pe site-ul INM, pentru a oferi posibilitatea fiecărui judecător/procuror să îşi planifice participarea la sesiunile de pregătire şi să se înscrie la acestea, în funcţie de specializare.

• Reducerea duratei procedurilor. A fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Codului de Procedura

Civilă care prevede: modificări privind competenţa tuturor instanţelor în cauzele civile, modificări privind conflictul de competenţă (prevederea unei singure căi de atac); procedura

123

de soluţionare a problemei numărului ridicat de dosare aflate pe rolul curţilor de apel şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; reducerea motivelor pentru recuzarea judecătorilor şi pentru strămutarea cauzelor, etc.

Prin OUG a fost modificată Legea privind executorii judecătoreşti . Aceasta prevede faptul că executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata în avans a onorariilor pentru persoanele cu venit redus, în conformitate cu angajamentele asumate în procesul de aderare la UE. De asemenea, se prevede posibilitatea pentru persoanele cu venituri reduse de a plăti onorariile executorilor judecătoreşti în rate.

A fost redusă Participarea procurorului la soluţionarea litigiilor civile prin OUG care prevede faptul că cererile în contencios administrativ se soluţionează fără participarea procurorului. De asemenea a fost elaborat si aprobat un proiect de lege pentru modificarea Codului de Procedură Civilă, în vederea simplificării procedurilor de executare. După intrarea în vigoare a modificărilor Codului de Procedură Civilă, procedura executării hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială se va îmbunătăţi semnificativ, în concordanţă cu acquis-ul comunitar în domeniul recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti.

În luna martie 2006 a fost adoptată Legea privind procedura insolvenţei, prin care se realizează eficientizarea procedurii de reorganizare judiciară şi faliment şi degrevarea judecătorului sindic de sarcinile care exced sfera contenciosului şi a verificării legalităţii procedurii. Această lege înlocuieşte Legea privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, constituind un cadru normativ coerent în materia insolvenţei.

• Asistenţa juridică gratuită În prezent, sistemul de acordare a asistenţei juridice gratuite este supus unui

amplu proces de reformare. Proiectul de lege privind acordarea asistenţei judiciare gratuite este în curs de elaborare, în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice şi Agentul Guvernamental pentru CEDO, şi se referă atât la asistenţa juridică acordată anterior declanşării procesului, cât şi la cea acordată în timpul procesului.

• Cooperarea cu Eurojust. Acordul privind cooperarea între România şi Eurojust a fost semnat şi ratificat

prin lege.A fost transmisa o scrisoare preşedintelui Colegiului Eurojust privind modalitatea de numire a unui magistrat de legătură.

• Desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie. Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) a fost desfiinţată prin HG.

124

125

CAPITOLUL 24 – POLITICA DE SECURITATE NATIONALA

I.APARAREA NATIONALA Principiile fundamentale ale politicii de apărare a României au fost stabilite în

Programul de Guvernare 2005-2008 şi se reflectă în următoarele priorităţi: 1. OPTIMIZAREA CAPACITĂŢILOR DE APĂRARE ALE ROMÂNIEI 1.a Dezvoltarea capacităţii instituţionale

Scopul fundamental al activităţilor de restructurare şi operaţionalizare l-a constituit realizarea unor capabilităţi militare moderne, flexibile şi eficiente, în măsură să răspundă provocărilor actuale şi viitoare din mediul de securitate.

La nivelul Statului Major General a fost elaborată Strategia de Transformare a Armatei României, document de bază care prezintă viziunea pe termen mediu şi lung, cerinţele procesului de transformare, precum şi obiectivele, etapele şi direcţiile de acţiune până în 2015. Strategia a fost aprobată prin Hotărârea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nr. S 26 din 13.02.2006, iar în prezent se află în faza de implementare. În vederea îmbunătăţirii eficienţei structurilor centrale ale ministerului, eliminării paralelismelor, delimitării clare a responsabilităţilor şi atribuţiilor, îmbunătăţirii capacităţii de reacţie, precum şi a sprijinului decizional, a fost elaborat proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, care se află în prezent la Camera Deputaţilor pentru adoptare.

Pentru anul 2005, obiectivele programului de restructurare a forţelor au fost îndeplinite integral. Astfel, în conformitate cu „Planul-cadru privind restructurarea şi modernizarea Armatei României”, în anul 2005 au fost desfiinţate 68 de comandamente şi unităţi, 115 au fost transformate şi reorganizate, iar 68 au fost resubordonate sau redislocate.

Materializarea angajamentelor asumate faţă de NATO pentru îndeplinirea cerinţelor Obiectivelor Forţei a constat, în principal, în derularea procesului de operaţionalizare a forţelor destinate NATO. România este singurul stat din cele 7 care au aderat la NATO în ultimul val, care a realizat certificarea şi afirmarea forţelor conform angajamentelor asumate.

Din pachetul Obiectivelor Forţei 2004, care cuprinde 75 de obiective, 11 obiective au avut termen de implementare anul 2005. Dintre acestea, 4 au fost implementate complet, iar 7 au fost implementate parţial ca urmare a decalării, la propunerea autorităţilor NATO şi cu acceptul reprezentanţilor părţii române, a termenelor de implementare.

Din perspectiva procesului de standardizare, în anul 2005 a fost întocmit primul „Program anual de elaborare şi acceptare a standardelor”, bazat pe un nou cadru legislativ. Conform acestui program, activitatea de standardizare s-a concentrat pe acceptarea şi implementarea acordurilor de standardizare NATO.

În cadrul procesului de planificare a apărării, au fost formulate liniile directoare ale planificării apărării pe şase ani, stabilindu-se priorităţile şi obiectivele generale ale Ministerului Apărării Naţionale pentru perioada următoare. Pe baza Directivei de Planificare a Apărării 06 s-au elaborat cele opt programe majore ale Ministerului Apărării Naţionale pentru perioada 2006-2011. Acestea vizează transformarea organismului militar şi, în special, a categoriilor de forţe ale armatei în instrumente moderne de susţinere şi promovare a intereselor naţionale.

Anul 2005 a reprezentat, totodată, începutul unui nou ciclu de planificare, programare, bugetare şi evaluare. Acesta a început în septembrie 2005 prin elaborarea proiectului Directivei de Planificare a Apărării 07, care urmăreşte îmbunătăţirea unor aspecte ale funcţionării Sistemului de Planificare, Programare, Bugetare şi Evaluare (SPPBE), astfel:

• implementarea unui mecanism mai eficient de prioritizare a obiectivelor generale;

126

• realizarea unei corelaţii mai bune între Sistemul de Planificare, Programare, Bugetare şi Evaluare, Sistemul de Dezvoltare a Capabilităţilor şi Sistemul Integrat de Management al Achiziţiilor;

• pentru modernizarea managementului resurselor umane, în anul 2005 a fost elaborată Concepţia privind modernizarea managementului resurselor umane în Armata României, document care abordează unitar problematica resurselor umane, proiectând direcţiile de acţiune în următorii ani si o serie de acte normative, cele mai importante fiind:

o proiectul unei noi legi a statutului cadrelor militare, axată pe optimizarea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare şi redefinirea noţiunii de carieră militară;

o proiectul unei noi legi privind salarizarea, componentă esenţială pentru creşterea calităţii vieţii personalului armatei;

o normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de selecţie, care reglementează activitatea de selecţie şi promovare în carieră într-un sistem echitabil şi transparent.

De asemenea, a fost implementat un nou sistem de apreciere a cadrelor militare, capabil să asigure evaluarea, la standarde NATO, a performanţelor individuale şi a potenţialului de dezvoltare în carieră a cadrelor militare.

În domeniul învăţământului militar, a fost continuat procesul de reorganizare şi modernizare, în sensul compatibilizării acestuia cu învăţământul naţional şi cu cel din armatele statelor membre NATO şi UE.

Totodată, modificările produse în învăţământul la nivel european şi naţional au generat o serie de provocări şi pentru învăţământul militar, măsurile adoptate vizând:

• promovarea unui management al calităţii adecvate în învăţământul superior; • reorganizarea şi reproiectarea curicullum–ului educaţional, potrivit celor trei cicluri de

pregătire universitară: licenţă, masterat şi doctorat; • acreditarea instituţiilor militare de învăţământ superior şi a specializărilor universitare.

Activitatea de management a resurselor financiare a avut la bază principiul conform căruia între planificarea financiară şi execuţia bugetară trebuie să existe o armonizare perfectă, iar datele şi informaţiile din contabilitate să contribuie la evaluarea gradului de îndeplinire a indicatorilor programelor majore.

În anul 2005, bugetul Ministerului Apărării Naţionale (M.A.N.) a asigurat continuarea procesului de reformă a forţelor armate, îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de NATO, precum şi o participare consistentă în cadrul unor operaţiuni conduse de NATO, UE sau de coaliţie. Pe parcursul anului 2005, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale s-a intervenit cu forţe şi mijloace specifice pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor produse de calamităţi naturale în limita a 12.348 zile/om cu 1.472 zile/mijloace tehnice, în 381 de locaţii din 30 judeţe ale ţării.

Efortul financiar se ridică la suma de 923,7 miliarde lei în care, pe lângă bunurile consumate în situaţii de urgenţă, sunt incluse şi cele transferate din patrimoniul ministerului în patrimoniul administraţiilor publice locale, potrivit unei Hotărâri de Guvern .

1.b Restructurarea efectivelor armatei şi eliminarea stagiului militar obligatoriu A fost adoptată Legea privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar

obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. În conformitate cu acest act normativ, începând cu data de 01.01.2007 serviciul militar obligatoriu se suspendă. Ultima încorporare a recruţilor militari va avea loc în luna octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus în luna iunie 2006.

127

În anul 2005, a fost finalizat procesul de profesionalizare a armatei pentru Forţele Aeriene şi Forţele Navale. Forţele Terestre vor fi complet profesionalizate până la sfârşitul anului 2006.

S-a continuat procesul de restructurare a efectivelor armatei. Măsurile adoptate în domeniul planificării şi controlului fluxurilor de personal au condus, pe parcursul anului 2005, la o reducere a efectivelor de 14.734 persoane, din care 12.394 (84,1%) personal militar şi 2.340 (15,9%) civili. Această reducere semnificativă de personal a avut ca efect şi întinerirea armatei, media de vârstă la sfârşitul anului 2005 fiind de 36 de ani şi 10 luni la ofiţeri, de 35 de ani şi 5 luni la maiştri militari şi de 34 de ani şi 2 luni la subofiţeri.

În conformitate cu prevederile Strategiei de Transformare a Armatei României, în anul 2015 în funcţie de resursele alocate, Armata României va avea un efectiv de 80.000, plecând de la un existent de aproximativ 75.000 militari şi 20.000 civili, în anul 2005.

1.c Înzestrare şi Logistică Pentru anul 2005, obiectivele în domeniul înzestrării au urmărit:

• continuarea programelor majore de achiziţii aflate în derulare, destinate categoriilor de forţe ale armatei: modernizarea maşinilor de luptă blindate, artileriei reactive, artileriei a.a., a elicopterelor de transport şi evacuare răniţi, realizarea sistemelor de comandă control la diferite eşaloane, a sistemelor de rachete a.a. cu bătaie medie şi a sistemelor de radiolocaţie, precum şi operaţionalizarea fregatelor tip 22;

• asigurarea echipamentelor militare şi sistemelor necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România (Obiectivele Forţei-FGs, Angajamentele de la Praga privind Capabilităţile-PCC, Forţa de Răspuns a NATO-NRF);

• pregătirea iniţierii unor noi programe de achiziţii destinate Forţelor Terestre (vehicule blindate pentru vânători de munte, vehicule uşor blindate destinate forţelor speciale), Forţelor Aeriene (avion multirol, sisteme a.a. cu bătaie foarte scurtă şi scurtă) şi Forţelor Navale (sistemul integrat de observare şi monitorizare la Marea Neagră, nave vânătoare de mine). Realizarea programelor majore de înzestrare a implicat derularea unui număr de 21

contracte multianuale, precum şi iniţierea negocierii a 3 programe noi: radar Gap-Filler, modernizare radar tridimensional FPS-117 şi sistem de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK XXI PIP III.

Prin continuarea, în anul 2005, a programelor majore de achiziţii şi modernizare a tehnicii militare aflate în derulare, categoriile de forţe ale Armatei au primit în dotare tancuri mijlocii, maşini de luptă pentru infanterie, elicoptere, rachete antitanc, echipamente IFF pentru elicoptere şi avioane, echipamente pentru asistenţa tehnică terestră a navigaţiei aeriene pentru 2 aerodromuri, echipamente pentru lotul 2 de avioane şcoală şi antrenament ş.a. S-au finalizat lucrările de revitalizare la cea de a 2-a fregată tip F 22-Regina Maria, ce a fost livrată Marinei Militare în luna iulie 2005 şi s-au achiziţionat complete de torpile şi un sistem de transmisii date secretizate.

Pentru îndeplinirea Obiectivelor Forţei specifice Forţelor Terestre s-au achiziţionat staţii şi autostaţii radio de tipuri şi puteri diferite, individuale şi pentru maşinile de luptă, un sistem informatic pentru asistarea activităţilor la o brigadă mecanizată, echipamente pentru modernizarea autospecialelor de decontaminare tehnică şi teren, vehicule de luptă pentru operaţii speciale, neblindate, armament uşor de infanterie şi staţii radio HARRIS RF 5800, precum şi paraşute standard pentru personal, destinate Forţelor Speciale.

Pentru îndeplinirea Obiectivelor Forţei specifice Forţelor Aeriene s-au achiziţionat complete terminal numeric de voce şi date criptat DELTA 01S şi 1 sistem de transmitere securizată a informaţiilor pe suport RTP STAR, un sistem de securizare a legăturilor de prelucrare automatizată a datelor între sistemul logistic naţional şi cel al NATO, elemente de completare pentru modulul CIS aferent Sistemului de Comandă - Control pentru escadrila

128

dislocabilă, aparatură şi echipamente pentru elicopter MEDEVAC, un complet aparat raze X, complete de paraşute de desant personal BG-7M şi BG-3M şi 17 sisteme criptografice.

Pentru îndeplinirea Obiectivelor Forţei specifice Forţelor Navale s-au achiziţionat terminale numerice de voce şi date criptate DELTA 01S, un sistem informatic şi un sistem de securitate pentru INTRANET MILITAR, complete aparat de vedere pe timp de noapte, echipamente pentru scafandri.

De asemenea, în cursul anului 2005, s-au mai achiziţionat echipamente de comunicaţii şi informatică, printre care: sistem de management modernizat pentru comunicaţii de mare capacitate de trafic pe suport RTP/RMNC şi locaţii externe, echipamente de comunicaţii multicanal SICRAL, portabil şi staţionar, sistem de comunicaţii de mare capacitate de trafic pe suport RTP/RMNC, centru de comunicaţii strategice integrat în RMNC, sisteme informatice şi de securitate pentru INTRANET MILITAR, terminale numerice de voce şi date criptat DELTA tip 01S şi 01M, staţii radio HARRIS RF 5800 V etc.

În anul 2005, lucrările de modernizare a infrastructurii s-au derulat conform Programului de dezvoltare, modernizare şi reabilitare a infrastructurii MApN aprobat, reprezentând, valoric, o creştere cu 6,8% faţă de 2004. Astfel, au fost în execuţie un număr de 63 obiective, din care 40 de investiţii şi 23 obiective de reparaţii capitale. 2. RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE ÎN CALITATE DE STAT MEMBRU NATO

Acţionând pentru promovarea intereselor naţionale şi pentru consolidarea statutului de membru NATO, Armata României a cooperat eficient cu structurile militare ale Alianţei, îndeplinindu-şi mandatul şi misiunile încredinţate. În anul 2005, un număr de 838 militari au participat la şase misiuni în teatrele de operaţii sub comanda NATO, astfel: în Balcani cu 153 de militari, în Afganistan cu 478, în Irak cu 4 şi Marea Mediterană cu 203.

Respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat membru NATO a impus în 2005:

• realizarea capabilităţilor militare angajate în procesul aliat de planificare a forţei prin implementarea Obiectivelor Forţei (FGs);

• asigurarea, pregătirea şi punerea la dispoziţia NATO a forţelor stabilite prin decizie naţională pentru Forţa de Răspuns a NATO (NRF);

• realizarea capabilităţilor angajate în contextul Angajamentelor de la Praga privind Capabilităţile (PCC);

• participarea cu forţe şi capabilităţi militare la operaţiunile Alianţei; • realizarea obligaţiilor financiare ce revin MApN pentru plata contribuţiilor naţionale la

bugetul militar, Programul NATO pentru Infrastructură şi Securitate (NSIP), respectiv plata contribuţiilor financiare specifice angajate pentru programe multinaţionale şi agenţii ale NATO la care România este parte;

• asigurarea personalului şi a resurselor necesare pentru încadrarea posturilor alocate României la comandamentele şi statele majore ale NATO;

• asigurarea reprezentării MApN la Cartierul General, atât în cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, cât şi a Reprezentanţelor Militare de la Bruxelles, SHAPE şi Norfolk. Obiectivele Forţei În urma discuţiilor cu NATO la Bruxelles, în luna octombrie 2005, România s-a

angajat să implementeze 84 Propuneri de Forţe. Un număr de 14 obiective, aferente anului 2006, au fost amânate în vederea reducerii presiunii bugetare pe anul 2006.

Forţa de Răspuns a NATO (NRF) A fost decisă oferta de participare la NRF 6 şi 7 în vederea includerii în proiectul de

buget pentru 2006. De asemenea, a fost stabilită contribuţia României la NRF 8, 9 şi 10. În

129

prezent, se află în faza de elaborare conceptul privind contribuţia cu forţe a României la ciclurile NRF succesive.

Operaţiuni: a. NTM-I (Misiunea NATO de Pregătire din Irak)

Au fost pregătiţi, în România, 37 de specialişti irakieni, în cadrul a trei cursuri în domeniile: stat major, sisteme de armament şi cercetare. În anul 2006, România a planificat organizarea pentru militarii irakieni a unor cursuri de specializare în următoarele domenii: logistică, nave de patrulare, sisteme de comunicaţii şi informatică.

În plus, faţă de cele 2 donaţii de echipament, armament uşor şi muniţie către forţele de securitate irakiene, România are o ofertă de vânzare a 30 de tancuri şi este în curs de validare o donaţie de autovehicule de luptă şi armament, urmând ca Irakul să suporte costurile de reparaţie şi modernizare a acestora. b. Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF)

În prezent, contribuim în cadrul Comandamentului de la Kabul şi în cadrul echipelor de reconstrucţie provincială - PRT de la Kunduz (condus de Germania) şi Mazar-e-Shariff .

În perioada desfăşurării alegerilor parlamentare a fost dislocat temporar Batalionul de infanterie din Rezerva Strategică SACEUR (400 militari).

SEEBRIG participă la ISAF în perioada februarie-august 2006 - componenta românească este formată din 429 militari. c. Operaţiunea Active Endeavour (OAE)

În 2005, România a participat în premieră la Operaţiunea Active Endeavour în Marea Mediterană, cu fregata Regele Ferdinand. Misiunile fregatei au inclus activităţi de patrulare şi monitorizare a raionului destinat şi verificarea navelor suspecte semnalate („compliant boarding”) în zona de operaţiuni stabilită. d. Balcani (Kosovo, Bosnia-Herzegovina, Macedonia)

În prezent, România, participă la operaţiunile NATO din Balcani având desfăşuraţi în teatru 150 de militari în cadrul KFOR, precum şi în cadrul comandamentelor NATO de la Sarajevo şi Skopje.

3. PARTICIPAREA LA POLITICA EUROPEANĂ DE SECURITATE ŞI APĂRARE

Participarea României în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare a avut ca prioritate strategică contribuţia la îndeplinirea Obiectivului Global 2010 al UE. Principalul obiectiv îl reprezintă menţinerea unui nivel similar celui din perioada de pre-aderare şi consolidarea angajamentului cu forţe şi capacităţi în funcţie de evoluţiile Politicii Europene de Securitate şi Apărare.

Ca urmare a semnării Tratatului de Aderare a României la UE (25 aprilie 2005) şi, subsecvent dobândirii statutului de observator activ, reprezentanţii MApN au participat, la diferite niveluri, la activităţile structurilor UE (ex. reuniunile miniştrilor apărării, reuniunile şefilor de state majore, reuniunile directorilor politici din ministerele apărării etc.).

Pe dimensiunea procesului de integrare, Ministerul Apărării Naţionale a fost implicat în elaborarea Raportului privind progresele înregistrate de România în domeniul integrării europene, Capitolul 27-Politică Externă şi de Securitate Comună. De asemenea, reprezentanţii MApN participă în cadrul procesului de coordonare inter-ministerială în domeniul afacerilor europene (Comitetul Executiv pentru Integrare Europeană, Consiliul Interministerial pentru Relaţii Externe şi Afaceri Europene, Sistemul naţional de pre-notificare către Comisia Europeană privind transmiterea Măsurilor Naţionale de Executare a directivelor UE în vigoare).

Capacităţi

130

• Oferta de forţe a României pentru Suplimentul la Catalogul de Forţe al UE, comunicată în aprilie 2004, este armonizată cu cea pentru NATO şi cuprinde unităţi din toate categoriile de forţe, ridicându-se la un nivel de peste 3.000 de militari.

• România şi-a anunţat participarea la dezvoltarea Grupurilor Tactice de Luptă (Battle Groups - BGs), cu o contribuţie compusă din 1 companie de infanterie, un pluton de decontaminare NBC, 1 pluton specialişti pe relaţia civili-militari (CIMIC), 2 echipe tactice de operaţiuni psihologice / PSYOPS, ofiţeri de stat major.

o au fost identificate contribuţiile pentru participarea în 2 BGs, alături de Italia (stat cadru) şi Turcia, precum şi alături de Grecia (stat cadru), Bulgaria şi Cipru aprobate prin Memorandum de către CSAT;

o se are în vedere negocierea şi încheierea acordurilor tehnice şi a memorandumurilor de înţelegere privind constituirea celor două BGs în cursul anului 2006.

• Au fost iniţiate negocieri privind participarea României la Centrul de Coordonare a Transportului Maritim de la Atena (AMSCC), pus la dispoziţia UE de Grecia.

• În ceea ce priveşte Planul European de Acţiune în domeniul Capabilităţilor (ECAP), România a participat la grupul de proiect vizând Interoperabilitatea în operaţiuni şi acţiuni umanitare, a cărui activitate s-a încheiat în ultima parte a anului 2004.

o Din noiembrie 2004, România participă la structura responsabilă cu Transportul Strategic Aerian.

o De la începutul anului 2005, România participă în calitate de observator la reuniunile grupului de proiect în domeniul Transportului Strategic Maritim, iar din octombrie 2005 la reuniunile subgrupului EOD al grupului de proiect NBC (care a fost preluat de la 01.01.2006 de către EDA).

• Referitor la Agenţia Europeană de Apărare (EDA), s-au făcut demersuri pentru organizarea unor informări în formula EDA + România şi Bulgaria, la nivel ministerial. Prima reuniune în acest format a avut loc cu ocazia reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) din 23.05.2005, iar a doua cu ocazia CAGRE din 21.11.2005.

Operaţiuni

• Althea (Bosnia-Herţegovina) - Contribuţia românească în anul 2005 a constat în: 4 elicoptere de sprijin IAR 330-SOCAT; 1 avion de transport AN 24(26); 1 pluton de transport; 1 pluton poliţie militară; 3 echipe HUMINT; 1 celulă naţională de informaţii-RONIC; personal de stat major în comandamentul EUFOR. Efectiv total: 122 militari. Începând cu ianuarie 2006 au fost retrase elicopterele IAR 330-SOCAT şi a fost sporită contribuţia naţională cu elemente de tip HUMINT, până la constituirea unui detaşament naţional (20 militari).

• Africa -Demersurile preşedinţiei româneşti a SHIRBRIG pentru sprijinirea operaţiunii ONU din Sudan se circumscriu abordării UE vizând stabilizarea acestei ţări. În context, în urma vizitei din Sudan a directorului general al DIEPA (mai 2005), în calitate de preşedinte al SHIRBRIG Steering Committee, a fost transmis un raport de informare Secretariatului General a Consiliului UE.

4. PROMOVAREA STABILITĂŢII ÎN BALCANI ŞI ÎN ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE

România a continuat să promoveze o politică regională pro-activă bazată pe o angajare solidă în Europa de Sud-Est şi în mod deosebit în Balcani şi creşterea contribuţiei la securitatea regiunii Mării Negre şi a Caucazului.

131

Creşterea importanţei strategice a regiunii Mării Negre a impus o abordare cuprinzătoare a securităţii pentru contracararea riscurilor asimetrice din regiune.

MApN a promovat consolidarea cooperării militare bilaterale şi dialogului politico-militar, dezvoltarea iniţiativelor de cooperare multinaţională în regiune, precum şi dezvoltarea unor proiecte de asistenţă în domeniul reformei apărării, prin:

• asigurarea capabilităţilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor militare asumate în cadrul iniţiativelor regionale

• acordarea de asistenţă statelor din Europa de Sud-Est în scopul derulării proceselor de reformă a forţelor armate din aceste ţări, sprijinirea eforturilor de aderare la NATO a statelor participante la procesul MAP şi pentru aderarea la PfP.

• dezvoltarea relaţiilor cu statele din bazinul Mării Negre prin intensificarea dialogului politico-militar şi oferirea de expertiză şi asistenţă pentru ministerele apărării din Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan şi Armenia. România a participat la toate iniţiativele regionale politico-militare la care este parte,

contribuind la dezvoltarea acestora, atât din punct de vedere instituţional, cât şi operaţional. În anul 2005, România a exercitat preşedinţia Comitetului Director SHIRBRIG şi a continuat proiectele iniţiate de aceasta.

Au fost create condiţiile pentru dislocarea SEEBRIG în Afganistan începând cu februarie 2006 pe o perioada de 6 luni, ceea ce reprezintă o contribuţie comună a statelor din Balcani la Operaţiunea NATO de Asistenţă pentru Securitate.

A fost preluată comanda grupării navale BLACKSEAFOR, pentru un an, odată cu cea de-a V-a activare a forţei (august 2005). Alte participări notabile au fost cele din cadrul CENCOOP, SEDM, Batalionul RO-HU, Batalionul Tisa. 5. ANGAJAREA SPECIFICĂ ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

Conform principiului indivizibilităţii securităţii şi al asigurării securităţii prin cooperare, România a continuat să fie parte a eforturilor internaţionale de luptă împotriva terorismului, prin participarea în operaţiunile de contracarare şi prevenire a terorismului, precum şi la cele de stabilizare şi reconstrucţie.

Acţiunile MApN pentru îndeplinirea acestui obiectiv au vizat în principal: • Generarea de capacităţi de răspuns la ameninţările teroriste. • Contribuţia la operaţiunile de luptă împotriva terorismului (OEF, OAE şi operaţiunea

de stabilizare în Irak). • Contacte la nivelul structurilor de informaţii militare cu state aliate şi partenere.

Începând cu 1 aprilie 2006 un detaşament al batalionului de operaţii speciale a fost dislocat în Afganistan pentru executarea unor misiuni de luptă specifice, împreună cu Forţele pentru Operaţii Speciale ale SUA, (Operaţiunea Enduring Freedom).

Sunt în curs de derulare, pentru batalionul de operaţii speciale, două programe cu finanţare din fondurile Programului de Asistenţă de Securitate al SUA.

În anul 2005, s-a lansat cu succes etapa operaţională a „Black Sea Border Security Initiative”, prima iniţiativă multilaterală de luptă împotriva proliferării WMD la Marea Neagră şi a fost semnat „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României”.

II. POLITICA EXTERNA In privinţa dezvoltării relaţiilor bilaterale, consolidarea prioritară a relaţiilor cu SUA se

va face prin dezvoltarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic intensificat cu SUA, în domeniile: politic, economic, militar, cultural etc.

Pentru aceasta, se propune acţiunea de derulare a asistenţei de securitate acordată MApN de către Administraţia S.U.A. prin Programul FMS (Foreign Military Sales), cu

132

fonduri externe nerambursabile FMFP (Foreign Military Financing Programme). Acţiunea este în faza de început şi va avea termen permanent.

În vederea atingerii obiectivului încheierii procesului de aderare a României la

Uniunea Europeană, s-au obţinut rezultatele următoare: • La 25 aprilie 2005, a fost semnat, la Luxemburg, Tratatul privind aderarea Republicii

Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană. Parlamentul României a ratificat Tratatul, adoptând Legea nr. 157 din 24 mai 2005. România a depus instrumentul de ratificare la 27 mai 2005.

• La consultările de la Bruxelles (13-14 septembrie 2005), reprezentanţii Comisiei Europene şi-au exprimat mulţumirea cu privire la demersurile întreprinse de România în vederea armonizării acordurilor în domeniul economic şi de investiţii. S-a consolidat poziţia României în cadrul NATO.

• Pe fondul procesului de adaptare a capacităţilor şi structurilor NATO la noul context de securitate, România s-a afirmat ca aliat responsabil.

• România a contribuit la adâncirea colaborării practice NATO-UE. În privinţa consolidării prioritare a relaţiilor cu ţările Uniunii Europene şi SUA, s-

au obţinut rezultatele următoare: • România are relaţii de parteneriat strategic cu Marea Britanie, Italia, Spania şi

Ungaria, un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania şi parteneriat pentru Europa, în relaţia cu Franţa.

• Funcţionează mecanisme de cooperare, centrate pe problematica afacerilor europene, cu Irlanda, Spania, Portugalia, Finlanda, Grecia, Italia, Suedia şi Austria.

• Autorităţile române beneficiază de expertiza consilierilor de preaderare puşi la dispoziţie de partenerii europeni pentru a sprijini procesul de reforme.

• S-a modificat pozitiv statutul României pe planul relaţiilor bilaterale cu SUA, prin creşterea capacităţii de influenţare a SUA datorată accesului mai facil la nivelele de decizie americane şi îmbunătăţirii receptivităţii Washingtonului pentru poziţiile pe temele noastre prioritare şi a interesului pentru obiectivele României, ca aliat direct şi nemijlocit. Pe plan regional, facilităţile acordate pot duce la creşterea ponderii României prin câştigarea unui avantaj comparativ asupra altor actori regionali, în competiţia de interese caracteristică pentru o regiune instabilă şi în transformare. În relaţiile cu Federaţia Rusă:

• Miniştrii de externe Mihai-Răzvan Ungureanu şi Serghei Lavrov au semnat Acordul privind regimul juridic al mormintelor militare (Bucureşti, 8 noiembrie 2005). Agenţia Federală a Arhivelor Federaţiei Ruse a manifestat deschidere pentru cooperarea cu autorităţile române în privinţa studierii dosarelor prizonierilor români din Siberia, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

• S-au semnat, în cadrul acestor vizitelor reciproce la nivel de ministru de externe (Moscova, 11-12 octombrie 2005 şi Bucureşti, 8 noiembrie 2005) documentele bilaterale următoare:Protocolul de inventariere a cadrului juridic bilateral, Acordul privind regimul mormintelor militare, Programul de consultări între ministerele de externe) şi inaugurarea Consulatului General al României la Rostov pe Don.

• S-a relansat cooperarea între capitalele celor două ţări. • S-a relansat, în august 2005, dialogul punctual dintre Bucureşti şi Moscova pe

marginea situaţiei din Republica Moldova (Transnistria).

133

În relaţiile cu Ucraina: • S-au dinamizat şi consolidat relaţiile de încredere reciprocă, colaborarea activă şi de

bună vecinătate. • S-au îmbunătăţit climatul transfrontalier, cooperarea în domeniile economic, ştiinţific,

cultural. • La nivel înalt, s-a convenit asupra necesităţii,de a fi respectate drepturile minorităţii

române din Ucraina şi ale celei ucrainene din România , inclusiv prin implicarea unor mecanisme internaţionale de prestigiu (Înaltul Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, Consiliul Europei). S-a convenit, de asemenea, analizarea tuturor problemelor delicate, în suspensie în relaţia bilaterală, în vederea identificării unor soluţii în conformitate cu dreptul internaţional, standardele şi valorile europene şi cu luarea în considerarea a recomandărilor organizaţiilor internaţionale la care cele două state sunt parte – sens în care s-a constituit Comisia mixtă „Băsescu-Iuşcenko”.

• S-a preconizat ca acţiunea Comisiei prezidenţiale să se realizeze prin trei comitete: o Comitetul pentru Transnistria menit să urmărească modalităţile de implementare a

iniţiativei comune a celor doi preşedinţi privind soluţionarea acestui conflict; o Comitetul pentru minorităţi naţionalemenit să aibă în vedere respectarea normelor

internaţionale în materie; o Comitetul pentru probleme ecologice şi economice având competenţe pentru

soluţionarea problematicii complexe legate de canalul ucrainean „Dunăre-Marea Neagră”, precum şi analiza altor probleme sensibile nerezolvate din sfera ecologică (Dunăre, Carpaţi, ape comune, Marea Neagră) şi economică.

• Au continuat procedurile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie pentru soluţionarea problematicii delimitării spaţiilor maritime ale României şi Ucrainei în Marea Neagră. La 15 august 2005, a fost depus, la Haga, la Grefa Curţii, Memoriul României cuprinzând fundamentarea poziţiei părţii române referitoare la delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei. Cu ocazia vizitei la Kiev (22 martie 2005) a domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, s-a decis reluarea discuţiilor bilaterale referitoare la delimitarea spaţiilor maritime, paralel cu desfăşurarea procedurilor în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, fără a se afecta aceste proceduri. În acelaşi sens au fost şi concluziile discuţiilor pe această temă care au avut loc cu ocazia întâlnirii dintre preşedintele României, Traian Băsescu şi preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko (Bucureşti, 21 aprilie 2005). În urma deciziilor luate la nivel înalt, patru noi întâlniri la nivel de experţi au avut loc la Kiev (14-15 aprilie 2005 şi, respectiv, 31 octombrie – 1 noiembrie 2005) şi Constanţa (2-3 iunie 2005) şi Bucureşti (28-29 martie 2006).

• În legătură cu proiectul Ucrainei de a construi un canal de navigaţie de mare adâncime pe braţele Bâstroe şi Chilia ale Dunării, Au fost obţinute o serie de rezoluţii, recomandări şi decizii prin care Ucraina este obligată să abordeze proiectul Bâstroe în conformitate cu normele dreptului internaţional aplicabil, dintre care, cele mai recente sunt: o rezoluţia adoptată de Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus privind accesul

publicului la informaţie şi participarea la decizii pe probleme de mediu (Alma Ata, mai 2005);

o rezoluţia Comisiei Permanente a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la protecţia deltelor europene şi raportul elaborat de parlamentarul olandez Leo Platvoet, adoptate la 6 iunie 2005, la Lisabona, cu prilejul reuniunii Comisiei Permanente a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

134

o rezoluţia adoptată de către Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, cu prilejul reuniunii de la Kampala (Uganda), din 11-15 noiembrie 2005;

o decizia de menţinere a dosarului Bâstroe în atenţia Consiliului Europei adoptată de Comitetul Permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice în Europa cu prilejul reuniunii desfăşurate la Strasbourg în perioada 28 noiembrie-1 decembrie 2005;

o rezoluţia adoptată cu prilejul celei de-a 8-a reuniuni anuale a Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea desfăşurată la Viena în perioada 12-13 decembrie 2005;

o includerea de către Parlamentul European, în Rezoluţia privind evaluarea pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană din 15 decembrie 2005 a unei referiri exprese la necesitatea protejării ecosistemului Deltei Dunării, a cărui integritate este pusă în pericol de proiectul ucrainean al canalului Bâstroe.

În perioada 27 februarie – 1 martie 2006 s-a desfăşurat, la Odessa, Conferinţa

privind dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării, rezultat al iniţiativei române de coagulare a eforturilor comunităţii internaţionale îndreptate spre protejarea ecosistemului Deltei Dunării, pe baza respectării dreptului internaţional, determinate de demersurile părţii ucrainene de realizare a canalului Dunăre-Marea Neagră. Documentul final al Conferinţei subliniază hotărârea României, Ucrainei şi Republicii Moldova, precum şi a comunităţii internaţionale de a colabora în vederea dezvoltării durabile a Deltei, pe baza dreptului internaţional aplicabil şi cu implicarea organizaţiilor internaţionale interesate.

Sunt în curs lucrările Comisiei de anchetă internaţională constituite în 2004, la iniţiativa părţii române, în temeiul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, care urmează să stabilească în ce măsură proiectul ucrainean are un impact de mediu transfrontalier. Concluziile comisiei urmează să fie finalizate în iunie a.c.

În vederea consolidării şi extinderii relaţiilor de cooperare cu statele din Orientul

Mijlociu, Africa, Asia şi America Latină, s-au creat oportunităţi pentru relansarea economice şi punerea relaţiilor bilaterale pe baze noi.

Pe planul implicării diplomaţiei româneşti în restructurarea sistemului

internaţional de securitate, cooperare economică şi adaptarea normelor şi principiilor de drept internaţional la evoluţiile determinate de procesul globalizării, s-au obţinut rezultatele următoare:

• adoptarea o Rezoluţiei 1631 a Consiliului de Securitate al ONU, propuse de România, privind cooperarea ONU-organizaţii regionale în procesele de stabilizare post conflict ;

• organizarea reuniunii CS/ONU la nivel ministerial privind raporturile dintre Siria şi Liban, condusă de ministrul român al afacerilor externe ;

• îndeplinirea celor patru portofolii deţinute de România în organele subsidiare ale CS/ONU: preşedinţia Comitetului 1518 privind Irakul; vice-preşedinţia Comitetului1267 privind eficientizarea regimului de sancţiuni impuse talibanilor si Al-Qaida; preşedinţia Comitetului1540 privind neproliferarea; vice-preşedinţia Comitetului 1636 al CS privind sprijinirea activităţii Comisiei Internaţionale Independente de Investigare a atentatului terorist în care a fost ucis fostul premier libanez Rafik Hariri (Comisia Mehlis) – perioada 23 noiembrie – 31 decembrie 2005;

135

• La 25 martie s-a desfăşurat ceremonia oficială de inaugurare a Pavilionului României din cadrul Expoziţiei Mondiale EXPO 2005, Aichi – Japonia. Expoziţia a fost vizitată şi de Preşedintele României, cu prilejul manifestărilor legate de Ziua Naţională a României la EXPO 2005.

• La 1 decembrie 2005, cu ocazia celei de-a 138-a Sesiuni a Adunării Generale a B.I.E., România a fost aleasă, pentru un mandat de 2 ani, ca membru al Comitetului Executiv, cel mai important for de conducere al Biroului Internaţional pentru Expoziţii. În vederea promovării relaţiilor de bună vecinatate şi cooperarea cu ţările

Europei de Sud-Est în realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea păcii, consolidarea democraţiei respectarea drepturilor omului şi prosperitatea economică:

• România s-a implicat în soluţionarea problemelor din zonă; • S-a obţinut intensificarea conlucrării în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de

Sud-Est (SEECP), pentru promovarea procesului de stabilizare şi asociere iniţiat de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii Occidentali şi stabilirea unei legături structurale între UE şi SEECP;

• S-au creat condiţii pentru continuarea acţiunii de valorificare a mecanismelor şi resurselor Centrului SECI pentru combaterea crimei organizate, în vederea promovării de politici coerente de combatere a riscurilor neconvenţionale la adresa securităţii în regiune.

Pe planul promovării relaţiilor cu Republica Moldova pe baza unei orientări active,

dialogul politic bilateral a fost normalizat şi relansat. Problematica transnistreană a câştigat în vizibilitate pe agenda externă a Uniunii Europene, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale diplomaţiei române.

În domeniul consolidării stabilităţii în regiunea Mării Negre şi al amplificării cooperării regionale, s-au obţinut rezultatele următoare:

• În 2005, ca urmare a activităţii diplomatice susţinute în această privinţă, problematica Mării Negre a constituit pentru prima oară obiect de dezbatere în cadrul UE.

• Pe agenda Consiliului Europei a fost înscris procesul de constituire a Euro-regiunii Mării Negre. Acest procesul a fost lansat la Constanţa, la 30 martie, cu participarea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, şi a domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe. Cu ocazia lasnsării, s-a convenit procesul să fie abordat, în continuare la reuniunea, din toamna anului 2006, de la Samsun. A fost stabilit termenul pentru înfiinţarea euro-regiunii – anul 2007. A fost reţinută oferta României de a găzdui Secretariatul viitoarei Euro-regiuni.

• În 2005 şi 2006, România a finalizat cu succes exerciţiul STYX 2005, de simulare a unei situaţii de trafic ilegal cu substanţe NBCR la care au participat mai multe state riverane Mării Negre. Prin această aplicaţie, au fost accentuate importanţa şi potenţialul regional de cooperare la Marea Neagră.

A fost elaborat un plan de acţiune pentru expansiunea diplomaţiei culturale. În

2005, România a devenit membru al Comitetului Executiv al UNESCO. Tradiţia « Căluşului » a fost proclamată drept capodoperă a patrimoniului UNESCO. Centrul medieval al Sibiului a fost inclus în programul de subvenţii al UNESCO. Au fost incluse pe lista aniversărilor UNESCO 2006-2007 centenarul naşterii lui G. Moisil şi centenarul zborului realizat de Traian Vuia cu un aparat mai greu decât aerul, precum şi semicentenarul Brâncuşi.

136

Pe planul dinamizării relaţiilor cu românii de pretutindeni, al păstării identităţii naţionale şi culturale, s-au obţinut rezultatele următoare:

• monitorizarea tratamentului aplicat comunităţilor româneşti din afara graniţelor, cu precădere din Ucraina, Serbia şi zona transnistreană;

• alocarea de fonduri pentru susţinerea unităţilor de învăţământ de toate gradele, instituţiilor de cult şi instituţiilor culturale, precum şi acordarea de burse de studiu românilor aflaţi în afara graniţelor;

• îmbunătăţirea comunicării dintre comunităţile româneşti şi autorităţile publice, fundaţiile şi comunitatea de afaceri din România;

• promovarea şi protejarea investiţiilor economice în zonele locuite de comunităţile româneşti din afara graniţelor;

• sprijinirea editării şi circulaţiei ziarelor, revistelor şi producţiilor audio-vizuale; sprijinirea înfiinţării de posturi de radio şi televiziune.

În privinţa dezvoltării capacităţii instituţionale a Ministerului Afacerilor Externe:

• S-a realizat informarea factorilor decizionali din statele spaţiului european asupra realizărilor obţinute de România în cursul pregătirii pentru aderare (elemente legate de stadiul implementării negocierilor, cerinţe, etc.)

• MAE a contribuit la consolidarea diplomaţiei parlamentare multilaterale prin transformarea Parlamentului European, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ş.a. în for de dialog bi- şi multilateral pentru promovarea valorilor democratice.

• S-au efectuat procedurile de pensionare a personalului din Centrala MAE şi din Serviciul Extern pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare; a fost rechemat personalul trimis în străinătate pe alte criterii decât cele profesionale; s-au realizat formalităţile pentru rechemarea şi numirea unor şefi de misiune; au fost reorganizate Comisia pentru acordarea gradelor diplomatice, Comisia pentru trimiterea în misiune permanentă a personalului diplomatic şi Comisia pentru trimiterea în misiune permanentă a personalului de specialitate şi tehnico-administrativ; s-au întreprins măsuri de îmbunătăţire a sistemului de promovare în grad diplomatic şi consular; a fost reproiectat sistemul de recrutare a membrilor Corpului Diplomatic şi Consular; s-a elaborat un nou regulament privind stagiile de practică în Centrala MAE şi în Serviciul Extern. Pe planul intervenţiilor în situaţii de criză, în urma producerii inundaţiilor din 2005,

s-au solicitat ajutoare umanitare externe. S-au primit ajutoare din Germania, Franţa, Elveţia, Slovenia, Polonia, Italia, Japonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Finlanda, Austria, Suedia, Grecia, Cipru, Luxemburg, precum şi de organizaţii internaţionale: PNUD, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Department of the Army General Support Center Europe Supply Activity KEISERSLAUTERN Humanitarian Assistance Program (HAP) UNIT 2662.

III AFACERI INTERNE Pentru indeplinirea obiectivelor din Planul de acţiuni al Programului de Guvernare 2004-2008, Guvernul României a urmărit reconstrucţia instituţională a autorităţii centrale din domeniu, corelativ cu implementarea unor politici care se vor orienta preponderent asupra prevenirii şi combaterii criminalităţii, introducerii standardelor de calitate pentru servicii publice, precum şi asupra implementării reglementărilor şi directivelor emise de Consiliul European privind controlul frontierelor şi acordarea vizelor.

137

CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ Prin adoptarea unui program multianual de elaborare a standardelor de calitate

pentru serviciile publice şi pentru implementarea acestuia s-a înfiinţat la nivelul DGOPMR compartimentul standarde operaţionale.

Potrivit Planului anual de standardizare al ministerului a fost aprobat standardul operaţional “Marcarea zonelor de intervenţie”. S-au transformat progresiv posturile de militar/poliţist de frontieră/jandarm angajat pe bază de contract în posturi de subofiţer/agent. Elaborarea Concepţiei integrate privind misiunile de ordine publică şi pază/protecţie instituţională executate de către structurile Jandarmeriei Române pe teritoriul naţional, în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană sau a altor structuri internaţionale a fost aprobată în şedinţa C.S.A.T.. S-a realizat monitorizarea aplicării procedurilor prevăzute în „Manualul poliţistului de frontieră”„Manualul Comun Schengen – Aplicaţia Naţională”), ca bază a metodologiei efectuării controlului de frontieră. Prin implementarea sistemului de management al calităţii s-a realizat combaterea birocraţiei în activitatea de relaţii cu publicul. Pentru elaborarea şi implementarea unui sistem de management al resurselor umane, pentru susţinerea formării profesionale continue şi reformei serviciilor publice: S-a actualizat “Strategia de dezvoltare a resurselor umane ale Ministerului Administraţiei şi Internelor” pentru perioada 2005 – 2010”, precum şi “Planul de acţiuni şi măsuri pentru aplicarea Strategiei de dezvoltare a resurselor umane ale Ministerului Administraţiei şi Internelor” pentru perioada 2005 – 2006, prin elaborarea proiectul Legii privind statutul cadrelor militare, urmând ca după aprobare să se elaboreze un nou proiect privind Ghidul carierei personalului MAI. A fost adoptat Codul de etică şi deontologie al poliţistului. Este in desfasurare implementarea sistemului de management al calităţii în domeniul formării profesionale iniţiale (din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor). Pentru dezvoltarea sistemului de pregătire prin învăţământ la distanţă s-a constituit un grup de lucru comun format din procurori şi poliţişti care sub coordonarea procurorului general şi al inspectorului general al Poliţiei Române a realizat o documentare privind modalitatea de trecere a structurilor de cercetare penală ale Poliţiei Judiciare, prin detaşare, din componenta Poliţiei Române în cea a Ministerului Public. A fost elaborat Proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de urmărire penală, care se referă la trecerea structurilor de cercetare penală în componenta Ministerului Public. S-a redus numărului de obiective pentru care se asigură paza cu efective de jandarmi şi redistribuirea posturilor şi a personalului pentru îndeplinirea celorlalte misiuni din competenţa Jandarmeriei Române, potrivit concepţiei aprobată de către CSAT. Prin aplicarea prevederilor Legii privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi a noilor state de organizare, structurile care execută misiuni de pază şi protecţie instituţionale au fost profesionalizate în procent de 85 %. Elaborarea unor proceduri standard în managementul resurselor financiare şi managementul proceselor în luarea deciziilor, pentru a asigura predicitibilitatea activităţii ministerului şi a angajaţilor săi. Pentru segmentul afaceri interne, în anul 2006 resursele financiare au fost cuprinse în 13 programe finanţate în conformitate cu prevederile Legii privind bugetul de stat pe anul 2006.

138

Conform calendarului bugetar, planificarea resurselor financiare pentru anul 2007 şi proiecţiile pentru perioada 2008-2010 a făcut obiectul celor 13 programe, care se vor constitui anexe la legea bugetului de stat pentru anul 2007.

A fost introdus un proiect de evaluare complexă a infracţionalităţii şi a răspunsului instituţional (a eficienţei serviciului de poliţie), iar implementarea se realizează în judeţele Iaşi, Prahova, Galaţi şi Constanţa. Au fost implementate standardele profesionale asociate postului cu indicatori calitativi şi cantitativi pentru fiecare linie de muncă. Procesul de descentralizare a activităţii de evidenţă a persoanelor la autorităţile publice locale a fost încheiat. A fost elaborată Strategia de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenire criminalităţii stradale si anteproiectul actului normativ pentru modificarea OUG privind organizarea şi funcţionare MAI. Este in derulare implementarea acţiunilor prevăzute în Strategia Naţională a Managementului Integrat al Frontierei de Stat şi în Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securizarea frontierei de stat în perioada 2004-2006.

Pentru obţinerea datelor şi informaţiilor care pot favoriza apariţia şi consolidarea riscurilor pentru prevenirea faptelor care pot afecta ordinea publică şi siguranţa persoanei s-a elaborat planul de măsuri privind implicarea poliţiştilor de ordine publică în prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, de asemenea, cooperarea interinstituţională se desfăşoară cu toate instituţiile abilitate în combaterea spălării banilor: ANAF, ANV, Garda Financiară, IGPF, Registrul Comerţului, etc. A fost infiintata Direcţia de Combatere a Macrocriminalităţii Economico Financiare pentru creşterea capacităţii de monitorizarea informativă a proceselor de privatizare şi post-privatizare pentru identificarea şi descoperirea ilegalităţilor şi marilor fraude care privesc integritatea şi eficienţa fondurilor, securitatea economică şi disponibilitatea bugetară. A fost întocmit şi pus în aplicare la nivel naţional Programul de acţiune pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii de mare violenţă, care a contribuit la reducerea criminalităţii cu violenţă Monitorizarea activităţilor infracţionale ale grupărilor violente, cât şi ale sistemului relaţional şi legăturilor acestora. Cooperarea cu structurile similare din alte ţări, precum şi cu organismele internaţionale abilitate în domeniul combaterii crimei organizate pentru anihilarea unor filiere de infractori, cu respectarea legislaţiei naţionale şi a reglementărilor internaţionale la care România este parte. La nivel regional, european şi internaţional, DGCCO cooperează cu instituţii având atribuţii similare, mai ales cu cele care sunt membre sau asociate ale Uniunii Europene, precum Europol, Interpol, Centrul SECI, Comitetele permanente ale UE, TISPOL, ofiţerii de legătură străini şi români etc. prin:

• Identificarea şi investigarea operaţiunilor propriu-zise de spălare a banilor şi monitorizarea clasării fondurilor obţinute ilicit;

• Obţinerea datelor şi informaţiilor care vizează operaţiuni în conturile curente, creditarea fără respectarea prudenţialităţii bancare, înstrăinarea ilegală a garanţiilor, transferul de fonduri în exteriorul României şi orice alte activităţi care pot afecta stabilitatea bancară şi interesele investitorilor;

• Investigarea operaţiunilor specifice pieţei de capital şi celei a asiguraţilor pentru prevenirea indicilor de solvabilitate şi lichiditate a societăţilor specializate, controlul investiţiilor de portofoliu realizate de persoane semnalate ca partenere cu preocupări ilegale şi extinderea formelor de cooperare inter-instituţională şi inter-agenţii pentru creşterea eficienţei muncii de prevenire şi combatere a faptelor infracţionale;

• Monitorizarea respectării normelor de rudenţialitate, constituirea de garanţii fictive, încălcări ale regimului valutar şi alte infracţiuni grave ce pun în pericol stabilitatea sistemului bancar.

139

La nivelul Direcţiei de Investigare a Fraudelor a fost iniţiată acţiunea având ca obiect investigarea infracţiunilor din domeniul bancar şi centralizarea periodică a rezultatelor obţinute. Investigarea cazurilor de nerespectare a dispoziţiilor legale privind efectuarea plasamentelor şi investiţiilor, care exced obiectului de activitate şi determină scăderea sub plafoanele legale a indicilor de solvabilitate şi lichiditate a societăţilor de asigurări. Monitorizarea pregătirilor şi acţiunilor planificate şi derulate de persoane ce aparţin reţelelor de traficare şi modalităţi de acţiune (racolare, procurarea de documente false, rute folosite, legături în străinătate). Participarea cu date concludente în vederea derulării de activităţi de cooperare internaţională (cu SECI, FBI, EUROPOL, REFLEX etc), pentru documentarea infracţiunilor şi acţiuni de protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane, DGCCO a avut rolul de coordonator în combaterea traficului de fiinţe umane în cadrul SECI. Identificarea şi anihilarea reţelelor internaţionale de trafic, ce desfăşoară activităţi infracţionale pe teritoriul ţării noastre. Iniţierea unor grupuri de lucru comune cu structurile antidrog din Olanda, Anglia, Germania, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria,Turcia, Pakistan şi Nepal. Cunoaşterea, prevenirea şi combaterea utilizării legale a precursorilor la fabricarea substanţelor psihotrope, precum şi identificarea laboratoarelor clandestine folosite în acest scop s-a acţionat prin:

• Culegerea de informaţii în domeniile de interes şi valorificarea operativă a acestora; • S-au desfăşurat acţiuni în cooperare cu autorităţile străine pentru monitorizarea

operaţiunilor grupărilor criminale care valorifică produsele infracţionale prin achiziţionarea de autovehicule furate din exterior, introducerea în România şi revânzarea acestora la preţuri mari;

• Investigarea specifică a vulnerabilităţilor semnalate privind multiplicarea şi plasarea monedei EURO falsificată, în străinătate sau în România.

Realizarea unei colaborări strânse cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi Băncilor Comerciale pentru identificarea în circuitul economico financiar a bancnotelor EURO falsificate. Derularea de activităţi specifice pentru descoperirea şi documentarea operaţiunilor ilegale utilizând CEC-uri falsificate, pentru identificarea CEC-urilor de călătorie falsificate, au fost desfăşurate activitati specifice in cooperare cu Secret Service –SUA. Înfiinţarea unui compartiment tehnic specializat la DGCCO pentru identificarea urmelor IT, care au rezultat din comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice. Pentru identificarea fraudelor din sfera programelor de finanţare acordate României de Uniunea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD, programe comunitare) au fost realizate activităţi investigative comune cu Ministerul Finanţelor Publice şi Parchetul Naţional Anticorupţie. Pentru realizarea cooperării cu structurile informative europene şi euro-atlantice pentru implementarea acordurilor internaţionale şi protocoalelor bilaterale în materia prevenirii şi combaterii criminalităţii, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, protecţia vieţii şi proprietăţii în România sau în teritoriul euro-atlantic au fost adoptate numeroase legi. Reorganizarea structurii Inspectoratului General al Poliţiei, pentru a evita suprapunerile de atribuţii şi pentru a optimiza costurile de operare şi investiţiile de capital Reorganizarea structurii IGPR în conformitate cu Strategia de modernizare a Poliţiei Române pentru perioada 2004-2007, actualizată conform cerinţelor europene. Reorganizarea Inspectoratului General al Jandarmeriei, în conformitate cu prevederile privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, în vederea operaţionalizării structurilor şi optimizării îndeplinirii atribuţiilor, concepţia privind

140

reorganizarea şi întrebuinţarea structurilor de ordine publică a fost elaborată şi pusă în aplicare odată cu intrarea în vigoare a noilor state de organizare. S-a realizat înfiinţarea şi operaţionalizarea noilor structuri organizatorice ale Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi unităţilor subordonate. POLITICI PUBLICE – PRIORITĂŢI

Protecţia comunităţilor locale şi a şcolilor. S-a acţionat pentru iniţierea unor programe privind siguranţa în rândul preşcolarilor şi elevilor, prin aplicarea unor programe speciale pentru tinerii şi familiile lor care trăiesc într-un mediu cu risc infracţional ridicat ce generează violenţă domestică, abuz sexual, consumul de droguri, ori promovarea unei culturi infracţionale, cum sunt zonele sărace şi periferice din localităţile urbane, ori din zonele periurbane şi identificarea stărilor conflictuale şi prevenirea amplificării lor ori degenerării în fapte cu violenţă. Amploarea fenomenului infracţional de natură judiciară a fost menţinută la valori controlabile datorită măsurilor adoptate, în baza următoarelor programe şi acţiuni derulate.

Continuarea derulării unor programe/proiecte specifice pentru prevenirea delincvenţei juvenile,violenţei intrafamiliale, consumului ilicit de droguri, traficului de fiinţe umane.

Elaborarea şi implementarea programului naţional de prevenire a infracţiunilor de tâlhărie „Siguranţa ta contează!”, aplicarea unor programe speciale destinate persoanelor marginalizate ce trăiesc în zonele industriale aflate în declin. Aceste programe se vor integra în programele de dezvoltare locală şi regională. În parteneriat cu organizaţiile civice, neguvernamentale, şi cu autorităţile locale se vor stabili strategii prin care să se realizeze o mai bună prevenţie la nivelul întregii comunităţi, în special a persoanelor în vârstă ori a celor cu risc înalt de victimizare. Derularea Programului de pregătire a administratorilor de imobile în domeniul prevenirii insecurităţii în spaţiul habitual, în parteneriat cu Liga Habitat. Combaterea traficului şi consumului de droguri. S-a realizat schimbul de informaţii între formaţiunile teritoriale si centrale pentru desfăşurarea unor acţiuni comune de prevenire şi combatere a criminalităţii, a crimei organizate, a traficului şi consumului de droguri, precum şi migraţiei ilegale. Serviciile centrale dirijează şi cooperează permanent cu structurile teritoriale de profil, asigurând operativ schimbul de informaţii necesar realizării obiectivelor propuse. Prevenirea şi combaterea eficientă a conducerii autovehiculelor de persoane aflate sub influenţa drogurilor. Iniţierea unor activităţi, în colaborare cu DPR, pentru prevenirea conducerii autovehiculelor de persoane aflate sub influenţa alcoolului şi a drogurilor. Elaborarea Planului de măsuri pentru prevenirea accidentelor de circulaţie comise de poliţişti, în special a celor cauzate de consumul de alcool - S-a continuat derularea programelor existente şi iniţierea de acţiuni pentru cunoaşterea tinerilor cu comportament agresiv, cu tendinţe de asociere în grupări infracţionale.

Programe speciale pentru comunitatea rromilor. S-a intensificat implementarea Programului partenerial privind sprijinirea recrutării şi selecţionării tinerilor aparţinând minorităţilor naţionale defavorizate pentru profesii din domeniul ordinii şi securităţii publice. S-a finalizat Programului multianual “Pregătirea pe problematica drepturilor omului şi rezolvării conflictelor a poliţiştilor desemnaţi să lucreze cu minoritatea rromă“.

141

S- a continuat programele speciale în comunităţile cu diversitate etnoculturală. Adaptarea activităţii structurilor poliţiei de investigaţii criminale în vederea realizării sarcinilor prevăzute în programele de integrare socială a rromilor. Implementarea mecanismelor de comunicare şi parteneriat între poliţie şi reprezentanţii comunităţii locale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, asigurarea protecţiei/patrulării străzilor, parcurilor şi şcolilor. A fost realizată şi pusă în aplicare Strategia „ Marketing de imagine in Poliţia Română” privind dezvoltarea parteneriatului şi a unui dialog susţinut cu organizaţiile neguvernamentale, comunităţile locale şi reprezentanţii acestora, mass-media, alte segmente ale societăţii civile, în domeniul relaţiilor publice. Permanent, fac obiectul mediatizării cauzele generatoare şi condiţiile favorizatoare de criminalitate judiciară, prin prezentarea de cazuistică în acest domeniu, solicitându-se totodată sprijinul populaţiei în vederea combaterii infracţiunilor care afectează integritatea, siguranţa şi avutul persoanei. S-a continuat dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu societatea civilă ce facilitează atât dialogul cât şi informarea cetăţenilor cu privire la evoluţia criminalităţii judiciare, cauzele şi condiţiile care generează fenomenul infracţional şi măsurile ce trebuie luate împreună cu comunitatea în vederea reducerii acestuia. Pentru formarea unor reţele locale între oraşe şi municipii şi a unei reţele regionale pentru a realiza schimbul de informaţii şi bune practici în prevenirea şi combaterea criminalităţii s-a acţionat prin:

• Incheierea de protocoale de colaborare cu structurile abilitate, în vederea conectării la bazele de date aflate în administrarea CNABDEP şi a structurilor teritoriale subordonate;

• Informarea cetăţenilor asupra modului de prevenire a implicării acestora în săvârşirea faptelor antisociale sancţionate de legislaţie, prin intervenţii în presa de specialitate, la radio şi tv. centrale şi locale, precum şi în cadrul unor campanii educaţionale realizate cu suportul material al comunităţilor locale.

COMBATEREA CRIMEI ORGANIZATE Pentru aplicarea strategiei naţionale de combatere a crimei organizate, în special a traficului de droguri, traficului de fiinţe umane, traficului de arme, autoturisme furate, cu monedă falsă, cecuri de călătorie şi cărţi de credit/debit, traficului cu materiale strategice şi nucleare s-au desfasurat acţiuni pentru promovarea şi implementarea proiectului “Border Defence Initiative“, în strânsă conlucrare cu partenerii americani, componentă a Parteneriatului Strategic Intensificat cu SUA. Continuarea aplicării procedurilor specifice pentru controlul operaţiunilor cu articole şi tehnologii cu dublă utilizare, civilă şi militară, respectarea Codului de conduită al U.E. privind exporturile de arme, precum şi în domeniul neproliferării şi controlului precursorilor pentru arme de distrugere în masă-nucleare, chimice, biologice. Consolidarea participării proactive şi relaţionării la cote de exigenţă cu ANCEX, AGENŢIA NUCLEARĂ, CNCAN, Grupul Interministerial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul securităţii şi în cadrul Programului Internaţional de combatere a bioterorismului prin tehnologii avansate. S-a participat alături de ANCEX şi alte instituţii cu competenţe în domeniu la exerciţiul teoretic „STYX- 2005”, organizat şi coordonat de MAE(oficiul pentru neproliferare) DGCCO prin structura specializată a reprezentat MAI în cadrul iniţiativei BSBSI (iniţiativa de securitate a frontierei la Marea Neagră), alături de ANCEX.

142

Corelarea funcţională în noile condiţii legislative a structurilor de combatere a crimei organizate, la nivel central şi teritorial, cu structurile corespondente aparţinând Parchetului şi realizarea competenţelor. Crearea unei structuri specializate în combaterea marii criminalităţi economico-financiare potrivit competenţelor din Legea nr.39/2003 şi 508/2004 cu modificările ulterioare. Operaţionalizarea structurilor existente, îndeosebi a investigatorilor sub acoperire, protecţia martorilor şi crearea dinamic de noi structuri flexibile pentru a avea forţa de reacţie necesară în funcţie de evoluţia fenomenului infracţional. Operaţionalizarea Serviciilor Supravegheri Operative şi Investigaţii Cluj şi Iaşi prin încadrarea din sursă externă a posturilor vacante şi pregătirea poliţiştilor prin cursul de iniţiere în carieră – specializarea Supravegheri Operative şi Investigaţii. S-a trecut la un nou stadiu de dezvoltare a structurii sub acoperire, ce are ca obiectiv strategic compartimental, eficientizarea activităţii. Aplicarea planurilor de acţiune privind combaterea crimei organizate, migraţiei ilegale, traficul de fiinţe umane, elaborate în baza strategiilor aprobate de Guvern. Direcţia de Investigaţii Criminale a participat alături de reprezentanţi din DGCCO, ICPC si DPOP, în cadrul grupului de lucru constituit pentru elaborarea planului de actiune Au fost dezvoltate bazele de date existente şi crearea altora noi cum sunt cele privind persoanele condamnate în străinătate, traficul de fiinţe umane, terorism şi macro-criminalitatea economico-financiară, pentru furnizarea de analize strategice şi interoperabile. Organizarea de o manieră neechivocă în cuprinsul acestei strategii a managementului integrat între structurile ministerului ce gestionează politicile privitoare la afaceri interne, precum şi a mecanismelor de cooperare cu alte ministere, ori cu organisme internaţionale, cum sunt INTERPOL şi EUROPOL, ori poliţii naţionale din alte ţări. S- a intensificarea schimbului de informaţii prin Unitatea Naţională Europol.. Întărirea capacităţii operative internaţionale cu INTERPOL, EUROPOL, SECI şi ofiţerii de legătură străini printr-o politică unitară în acest domeniu şi prin transformarea PNF în Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, precum şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii cu ofiţerii de legătură români acreditaţi în ţările UE. A fost realizata acreditarea şi afilierea Institutului de Criminalistică la ENFSI (Reţeaua Europeană a Institutelor de Criminalistică), în vederea realizării unei cooperări eficiente pentru implementarea metodelor şi tehnicilor moderne de investigare şi euroconformizarea metodelor existente în scopul combaterii criminalităţii transfrontaliere. S-a consolidat cooperarea cu agenţii internaţionale în domeniu: Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere (SECI), Iniţiativa Central Europeană (ICE), INTERPOL, EUROPOL şi D.E.A. din SUA. REFUGIAŢI, IMIGRARE ILEGALĂ, READMISIE

Extinderea şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în centrele de cazare aflate în gestiunea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Elaborarea şi promovarea de proiecte în continuarea celor aprobate, în cadrul exerciţiilor de programare PHARE. Începând cu 08.02.2006, la nivelul ONR a început derularea Convenţiei de Twinning RO 2004/IB/JH-10 “Întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale pentru managementul migraţiei şi azilului” – PHARE 2004, iar în 09.03.2006 a avut loc Conferinţa oficială de deschidere a convenţiei.

143

Convenţia va fi implementată în comun cu ApS (Autoritatea pentru Străini), având ca partener de implementare Germania, prin BAMF - Oficiul Federal pentru Refugiaţi şi Migranţi. S-a finalizat lucrările de reabilitare a Centrului de cazare şi proceduri Rădăuţi şi punerea în funcţiune a acestuia. Constituirea unui fond special pentru returnarea/expulzarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul României şi cărora nu li se poate acorda statutul de refugiat sau a căror cereri de azil au fost respinse de instanţele judecătoreşti. Cooperarea cu organizaţii neguvernamentale pentru elaborarea şi aplicarea unor programe de inserţie socială a refugiaţilor. A fost elaborat studiu privind extinderea serviciilor de asistenţă juridică şi materială acordate solicitanţilor de azil, prin programe comune finanţate inclusiv de la bugetul de stat, încheiate cu organizaţii neguvernamentale ce activează în domeniul azilului.

Întărirea managementului în domeniul politicilor de combatere a imigraţiei ilegale, pentru a reduce pe cât posibil numărul imigranţilor ilegali şi tranzitarea eritoriului României. Toate acţiunile prevăzute în Planul de acţiune pentru o perioadă de 12 luni pentru implementarea Strategiei Naţionale privind Migraţia au fost aprobate. S-a realizat extinderea Sistemului Informatic de Management al Străinilor, inclusiv emiterea noilor documente de identitate şi călătorie pentru străini, la toate formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru Străini. Introducerea sistemului EURODAC în România şi upgrade-ul sistemului AFIS. În derulare. Specificaţiile tehnice din Master Plan au fost introduse în dosarul de licitaţie aprobat de către Comisia Europeană; contractul cu firma câştigătoare a fost semnat urmând ca sistemul să fie implementat până în luna octombrie 2006. Între lunile octombrie-decembrie sistemul implementat de companiile Alcatel şi Sagem va fi testat împreună cu experţii UE. Actualizarea Strategiei Naţionale privind Migraţia şi a Planului de Acţiune pentru implementarea acesteia, în corelare cu dezvoltările de la nivelul UE, precum şi din cadrul unor organizaţii sau iniţiative internaţionale interguvernamentale La nivelul IGPF s-a realizat. Intensificarea acţiunilor din cadrul trilateralei România-Austria-Ungaria privind combaterea migraţiei ilegale şi implementarea Planului de Acţiune româno-austriac privind combaterea migraţiei ilegale prin acţiunile din cadrul trilateralei România-Austria-Ungaria au loc bilunar. S-a creat condiţii necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii pentru Străini şi a Centrului Naţional de Vize într-o locaţie comună. Acţiune realizată pentru elaborarea unui proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea legislaţiei naţionale privind regimul străinilor în sensul transpunerii acquis-ului UE la nivelul anului 2004. Amendarea corespunzătoare a legislaţiei privind regimul străinilor în România în scopul preluării în legislaţia naţională a prevederilor din acquis-ul UE referitoare la statele care ridică probleme în ceea ce priveşte eliberarea documentelor cerute pentru returnarea propriilor cetăţeni. Elaborarea unui Plan de acţiune care va prevede măsuri standard pentru facilitarea reintegrării persoanelor care doresc să se repatrieze voluntar. În acest sens, România va solicita începând cu anul 2007 şi asistenţa financiară a UE prin Fondul European pentru refugiaţi.

144

TRAFICUL ŞI CONSUMUL DE DROGURI Aplicarea Strategiei naţionale de combatere a consumului şi traficului de droguri în conformitate cu Strategia UE de combatere a traficului de droguri, dezvoltarea colaborării operative în domeniul schimbului şi analizei informaţiilor cu cele 11 state semnatare ale Programului UNODC – Întărirea Capacităţii de Colectare şi Analiza Informaţiilor în Europa de Sud-Est. La sfârşitul anului 2005 au fost definitivate ultimele activităţi de colaborare operativă în domeniul schimbului şi analizei informaţiilor cu cele 11 state semnatare ale Programului UNODC. Folosirea investigatorilor acoperiţi în acţiunile de combatere a reţelelor de narcotrafic şi continuarea programelor realizate în strânsă conlucrare cu partenerii de cooperare din SUA şi Marea Britanie. Întărirea capacităţii de acţiune a structurii specializate din cadrul IGPR –DGCCOA prin înfiinţarea Serviciul investigatori acoperiţi. Operaţionalizarea structurilor existente , îndeosebi a investigatorilor sub acoperire şi crearea dinamică de noi structuri pentru a avea forţa de reacţie necesară în funcţie de evoluţia traficului şi consumului ilicit de droguri. S-a realizat operaţionalizarea şi s-a trecut la un nou stadiu de dezvoltare a structurii sub acoperire, ce are ca obiectiv strategic compartimental, eficientizarea activităţii si a fost intărito Brigada Antidrog, din cadrul Direcţiei Generale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog din Poliţia Română. Au fost înfiinţate şi au devenit operaţionale cele 5 structuri regionale de prindere în flagrant şi anume: BCCO Timişoara, Cluj, Craiova, Constanţa şi Iaşi. Dezvoltarea laboratorului central de analize fizico-chimice a drogurilor Bucureşti şi Cluj, precum şi înfiinţarea de noi laboratoare la Centrele Zonale Iaşi, Timişoara şi Constanţa. Dezvoltarea activităţilor de cooperare internă îndeosebi cu IGPF, ANV, alte ministere implicate, magistraţi şi procurori, cât şi de cooperare externă îndeosebi sub autoritatea SECI, întărirea cooperării cu Autoritatea Naţională EUROPOL şi folosirea canalelor bi şi multilaterale. Activităţile de cooperare s-au desfăşurat în conformitate cu planurile de acţiuni comune, înţelegerile sau protocoalele de cooperare existente la nivelul DGCCO si a instituţiilor nominalizate, şi în baza protocoalelor încheiate sau actualizate în perioada de referinţă., DGCCO a încheiat două protocoale de cooperare cu Direcţia Siguranţă Militară din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării din MApN şi Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei.

SERVICIUL DE URGENŢĂ S-a realizat elaborarea regulamentului cadru pentru fixarea structurii organizatorice, precum şi funcţionarea şi dotarea comitetelor, centrelor si a dispoziţiilor tehnice ale inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă privind prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă. La nivelul IGPR, a fost elaborată “Concepţia unitară privind modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă” . CYBERSPACE. Combaterea infracţiunilor săvârşite pe Internet prin înfiinţarea unui departament în cadrul IGPR

145

S-a asigurarea suportului informativ pentru documentarea genurilor de infracţiuni cu grad ridicat de complexitate săvârşite de elemente sau grupări specializate în fraudele informatice.

A fost înfiinţat un compartiment tehnic, care se ocupă în principal, cu investigaţii prin Internet, accesul autorizat la sisteme informatice, percheziţii în sisteme informatice şi conservarea de date informatice. Investigarea zonelor de convergenţă dintre exponenţii crimei organizate şi specialişti din domeniul informatic, precum şi a demersurilor de capacitare a acestora la activităţi infracţionale. A fost întărită structura de cybercrime, prin suplimentarea cu 6 posturi, iar în cadrul acesteia a fost înfiinţat compartimentul de percheziţii în sistemele informatice. A fost declanşată investigarea aspectelor relevante din domeniul informaticii, prin folosirea sistemului de analiză a informaţiilor de la nivelul Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate.

A fost înfiinţat laboratorul de expertiză a tehnicii de calcul în cadrul Institutului de Criminalistică, încadrarea acestuia cu experţi criminalişti şi specialişti în domeniul informaticii, dotarea cu tehnica necesară desfăşurării acestei activităţi.

S-a realizat controlul operaţiunilor de comerţ electronic cu articole şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale şi proliferării armelor de distrugere în masă, nucleare, chimice şi biologice (operaţiuni ilegale cu precursori chimici, bacteriologici şi toxine sau cu substanţe strategice), care vizează transferuri intangibile ilegale sau care, datorită vulnerabilităţilor din sistemele informatice pot permite distrugerea, modificarea sau scanarea bazelor de date (surse de materii prime strategice, flux tehnologic, piaţă de desfacere etc:.

Cooperarea cu organizaţii neguvernamentale pentru elaborarea programelor de prevenţie şi combatere a criminalităţii pe Internet, având ca ţintă cu precădere educarea copiilor şi a tinerilor.

Diversificarea formelor de cooperare cu organizaţii neguvernamentale şi internaţio-nale (OIM, UNICEF) şi regionale ce activează în domeniu:

• întărirea relaţiilor şi cooptarea acestor organizaţii în cadrul; • proiectului ICMPD (Centrul Internaţional pentru elaborarea politicilor de

migraţie) şi de realizare a unei Strategii de luptă împotriva traficului; • proiectului INPD pentru îmbunătăţirea manualului de bune practici în domeniul

combaterii traficului de fiinţe umane. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ PERMANENTĂ A POLIŢIEI ROMÂNE CU EUROPOL

S-a realizat reglementarea schemei de relaţionare a Unităţii Naţionale Europol în plan departamental, inter-ministerial şi naţional. Elaborarea de către Europol a rapoartelor ce privesc analiza fenomenului infracţional din ţara noastră. S-a realizat evaluarea informaţiilor primite de la EUROPOL şi transmise autorităţilor naţionale competente, în conformitate cu legea naţională. Furnizarea de expertiză şi suport tehnic pentru efectuarea investigaţiilor şi realizarea operaţiunilor de cercetare. S-a realizat solicitarea de expertiză şi suport tehnic de către structurile operative în soluţionarea cauzelor privind criminalitatea transnaţională.

146

REALIZAREA URMĂTOARELOR INVESTIŢII CU CARACTER PRIORITAR Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control la Marea Neagră. Implementarea proiectului SCOMAR, conform angajamentului asumat de Guvernul României de funcţionalitate a acestuia la momentul integrării în UE. S-a realizat corelarea investiţiilor din credite nerambursabile (fonduri PHARE) cu cele prevăzute în contractul cu firma EADS. S-au intocmit specificatiile tehnice pentru implementarea proiectelor PHARE 2003 şi 2004 - 2006 axate pe managementul frontierei, fără suprapuneri cu contractul EADS. Implementarea proiectului SCOMAR, conform angajamentului asumat de Guvernul României de funcţionalitate a acestuia la momentul integrării în UE: - s-au preluat în administrare terenurile de la M.Ap.N.; - este în desfăşurare contractul cu firma câştigătoare, Selex Communications. S-a achiziţionat 3 nave maritime de patrulare şi supraveghere tip P-157 şi a pieselor de schimb aferente de la Ministerul Federal de Interne German.

Dotarea cu aparatură şi mijloace tehnice de apărare pentru poliţie. În anul 2005 s-a completat dotarea unităţilor de ordine publică, de intervenţie rapidă şi pirotehnice cu mijloace de protecţie antiglonţ şi cu aparatură de control şi investigare specifică, achiziţionată din surse bugetare sau din credite externe.

A fost întocmit un proiect de program cu finanţare din fonduri PHARE , care vizează identificarea şi implementarea unor soluţii de finanţare a achiziţiilor de armament, aparatură şi mijloace tehnice de apărare pentru poliţie şi jandarmerie, altele decât cele bugetare: credite externe, fonduri PHARE, fonduri nerambursabile, leasing etc. Achiziţia de aparatură şi echipamente destinate cercetării şi probării faptelor infracţionale. Deblocarea sumei de 3,8 mil. USD rămasă neutilizată din fondurile aprobate prin HG şi iniţierea procedurii de achiziţie a echipamentelor destinate combaterii infracţionalităţii pe drumurile publice. Acţiunea se derulează sub coordonarea Direcţiei de Logistica. Au demarat activităţi specifice comune cu DCI, pentru Modernizarea sistemelor informatice de evidenţă a persoanei prin achiziţia unor echipamente, în vederea actualizării în timp real a bazelor de date administrate de CNABDEP . Procedura de achiziţie în vederea încheierii contractului comercial este în curs de desfăşurare sub conducerea DCI – MAI. Schimbarea uniformelor poliţiştilor pentru asigurarea respectului şi autorităţii acestora este în curs de desfaşurare.

Documents

RAPORT - sinteză...Planului de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării României la UE şi cele mai recente progrese înregistrate în domeniu. Au fost întocmite materialele