Raspunsuri La Examen Homeopatie

8/10/2019 Raspunsuri La Examen Homeopatie

http://slidepdf.com/reader/full/raspunsuri-la-examen-homeopatie 1/6

1. Din istoria dezvoltării homeopatiei ca metoda de tratament. Fondatorii homeopatiei.

Veacuri si poate chiar milenii in urma prescrierea remed medic a avut loc pe baza insusirilor atribuite detraditia cartilor de medicina sau a practicilor empirice populare. Transmiterea cunostintelor medicale se facea de lamaestru la elev;acestea le primeau „tale quale” , sau le modificau luind drept model operele scrise sau verbale ale altor autori din antichit si indeosebi operele lui Hipocrate urmat de Paracelsus. Nimeni nu simtea nevoia de a trece laoriinea e!perimentala care tr sa fi stat cindva la temelia cunostintelor terapeutice. "n istoria medicinei se citeazatotusi cazuri izolate de otraviri e!perimentale scopul acestora fiind descoperirea de antidoti eficace aiotravurilor.Paternitatea e!perimentarii remediilor pe om ii apartine incontestabil lui Hahnemann.#l este primul om ded

stiinta care afirma limpede si raspicat ca un remediu nu este realmente cunoscut decit daca efectele luifarmacodinamice au fost in repetate rinduri obtinute si verificate e!perimental pe oameni sanatosi.Hahnemann aintocmit un $ranon referitor la e!perimentarea remediilor pe omul sanatos, stabilind un sir de principii homeopatice%uv&ntul „homeopatie” provine din recescul „homoios”, care 'nseamn( )asem(n(tor) sau )similar) *i din „pathos”care 'nseamn( boal(. Prin homeopatie se urm(re*te practic, tratarea bolnavului printr+un remediu sau aent terapeutic,capabil de a provoca 'ntr+un oranism s(n(tos o stare asem(n(toare simptomelor bolii sale.

intre fondatorii hom pot fi enumerati-+%laudiu Halenium /01/2+Paracelsus adept al tratamentului cu medicamente in doze ft mici+Hipocrate principala lui ideie era ca tratarea uni pacient o face insusi natura,medicul trebue numai sa+l a3ute+%ristian 4amuel 5ridrich Hahnemann /0.06./778+/961,:9a2orasul einsan,provine dintr+o familie de pictori pe

portelan.emic copil Hahnemann se straduia sa traiasca de sine statator ;a absolvit universitatea din <eibsin si a lucrat

medic in diferite orase ale=ermaniei,la fel ca si farmacist.Vorbea liber 9limbi-raca,latina,enleza,franceza,ermana,evraica,araba,flamanda.<a >6 de ani a sustinut prima sa teza cutema-%auzele bolii de convulsie”.inutios a studiat chimia,metodele de preparare a substantelor chimice,proprietatilechimice ale pietrelor halice,cazuri de otravire cu arsenium.%ercetarile sale sunt bazate pe lucrarile lui ioscorid,Hipocrate,%ornelium %elum,=alenium,?vicena.Putem afirma cu desavirsire ca Hahnemann a fost un medic enial,farmacolo e!perimentator si nu in ultimul rindfarmacist. %ontinuitori ai cercetarilor lui Hahnemann au fost @obert %hoss care a intocmit bibliorafia pehomeopatie;=herina+a dedus ca tratarea cu med hom decure in directie opusa”de sus in 3os”;Aent a activat la ranitasecolului >0 Ba confirmat ca fara ideosincrazie nu ar fi e!istat homeopatie.in med rusa sunt cunoscutiPiroscov,Neliubliu,ivovshi./::1+%hisina.=hidul VilmarC 4vaber.

2. Utilaj folosit in tehnologia homeopatica.Dtila3ul tehnoloic utilizat - presul,mo3are,site,vase.Presul tr sa fie din metal ino!,usor sa se asambleze,plastinele trebue sa fie din portelan sau sticla.Toate mo3arele tr sa fie din portelen.4itele tr sa fie din par natural.Pilniile din sticla sau portelan.Dtila3ele folosite trebuie s( fie construite din materiale inerteEcompatibile faF( de produsele cu care vin 'n

contact. #le nu trebuie- /.s( elibereze particule 'n produsul medicamentos, >. s( absoarb( sau adsoarb( din produsulmedicamentos, 1.s( se corodeze sub influenFa solvenFilor, ad3uvanFilor sau a altor materiale au!iliare folosite pe

parcursul procesului tehnoloic. Dtila3ele trebuie- /. s( se constituie din suprafeFe netede, >. suprafeFe f(r( asperit(Fi pentru a elimina orice surs( unde s+ar putea acumula murd(rie, produs anterior, etc. 1. s( aib( c&t mai puFine zonecritice unde cur(Farea s( se efectueze cu dificultate; 6. s( fie u*or de cur(Fat *i dezinfectat.

%el mai mult folosit material pentru utila3e este oFelul ino!idabil, foarte rezistent la coroziune,nemanetic.$Felul ino!idabil este una dintre cele mai inerte materiale rezist&nd la condiFii e!treme de temperatur(,

pH, corozivitate, etc. #ste folosit la construirea de reactoare, vase de depozitare, utila3e de amestecare, m(runFire,uscare, comprimare, divizare, etc4e mai poate folosi *i sticla neutr( sau cu spurafaFa tratat( pentru intertizare. 4ticlaeste folosit( mai ales la subansamble sau ca *i componente la utila3e pentru m(rimi de serii mici. 4e mai folosesc *imateriale plastice de diferite feluri- polietilene, polipropilene *i mai puFin cauciucuri.Pentru arnituri se folosesc azidin ce 'n ce mai mult materiale plastice teflonate care au rezistenF( superioar( *i inerFie mai bun(. %a *i filtre se potfolosi- /. membrane din material plastic. >. autoclavabile sau de unic( folosinF(. 1. h&rtie presat( inclus( sau nu 'ncarcase; 6. material te!til.

#chipamentul de fabricaFie trebuie s( fie proiectat, instalat *i 'ntreFinut astfel 'nc&t s( corespund( scopului propus. $peraFiile de reparaFie *i de 'ntreFinere nu trebuie s( prezinte niciun risc pentru calitatea produselor.#chipamentul trebuie astfel instalat 'nc&t s( se evite orice risc de eroare sau contaminare. #chipamentul de fabricaFie

nu trebuie s( prezinte nici un risc pentru produse. P(rFile echipamentului de fabricaFie care vin 'n contact cu produsulnu trebuie s( reacFioneze cu acesta, s( cedeze sau s( absoarb( impurit(Fi astfel 'nc&t s( afecteze calitatea produsului *i,astfel, s( prezinte vreun risc. in punct de vedere al echipamentelor de fabricaFie trebuie folosite pe c&t posibil sisteme'nchise de fabricaFie *i transfer, 'n vederea prote3(rii produsului 'mpotriva contamin(rii.



3. Trituratia homeopatica.

Pentru subst insol in apa sau alcool Hahnemann a creat un procedeu de dinamizare numit trituratia.

Trituratia este o metoda in care particulele materiale ale subst active sint divizate si dispersate intr+un mediusolid si nu lichid.Vehiculul utilizat in acest scop este lactoza sau zaharul de lapte.Tehnica trituratiei dupa indicatiile luiHahnemann- se introduce intr+un mo3ar ft curat, pe de o parte, subst activa destinata a fi dinamizata de obicei incantit de / pt triturtatiile decimale sau in cantit de 0,/0 pt tritur centizimale2 si pe de alta parte vehiculul sau

pulberea de lactoza in proportia de /-/0 sau /-/00, adica in cantit de : sau respectiv :: . <actoza se divizeaza in 1 portii eale; la inceput in mo3ar se trece prima portie si se amesteca pt a inchide porii mo3arului apoi se adaua subst

medic si se tritureaza cu forta timp de G min si 6 min se razuieste, apoi iarasi G min se tritureaza si 6 min serazuieste.4e adaua a doua parte de lactoza si iarasi G min se tritureaza si 6 min se razuiesc peretii si inca o dataacelasi proces.?ceeasi procedura se repeta la adauarea celei de+a treia portii.%ele > subst solide sint triturate siamestecate eneric si fara intrerupere pina la obtinerea unei dispersari cit mai omoene a subst active. ?mesteculobtinut are potenta / sau %/ in dependenta de cum s+a adauat lactoza, in proportii decimala sau centisimala.inaceasta prima potenta printr+o noua triturare cu lactoza in aceeasi proportie, decimala sau centisimala se obtine potenta> si %> si asa mai departe pina la potenta dorita.?stazi, solubilizarea prin trituratie a subst insol este un fapt unanimadmis, care poate fi demonstrat in orice laborator fizico+chimic, insa cel mai des se face cu a3utorul unor masini ft

perfectionate.

4. lemente fundamentale ale principiului similitudinii.

Principiul similitudinii este leea fundamentala homeopatiei si unul dintre cele mai import fundamente ale

terapeuticii, poate chiar cel mai important dintre toate.<a baza principiului similitudinii se asesc doi factorifundamentali care sint studiati cu a3utorl e!perientei si al observatiei; acesti factori sint- simili+ remediu pe de o partesi oranismul bolnav pe de alta parte."n concluzie tr diferentiate doua cateorii de actiuni - act simili+remediului saufundamentul farmacodinamic al similitudinii si act or bolnav sau fundamentul bioloic al similit. %onform adeptiloracestei conceptii, doua maladii nu pot coe!ista in acelasi oranism, deci daca se adm un medic care produce simptomeasemanatoare cu cele produse de o maladie, se realizeaza o maladie artificiala, care inlatura maladia reala de caresufera oranismul.Drmind aceasta linie, rezulta, de e! , ca in maladia hipertonica, alopatia recomanda medicamentehipotensive in doze clinic stabilite, pe cind homeopatia dimpotriva recomanda medicamente hipertensive, dar in dozeinfinitizimale. "deea principala a lui Hipocrates era ca tratarea unui pacient o face insusi natura,medical numai sa+la3ute, medicamentele tr sa fie similare bolii si sa estabileasca sanatatea.

!. "u#stante au$iliare homeopatice.

%a substante au!iliare la prepararea prep hom se foloseste alcoolul etilic de 68,G0,70,:0,:G in coordonanta cu5.4.,apa distilata,licerina,lactoza,zahar,vaselina,lanolina,uleiuri rase de piersic,in sau masline.In ultimii ani, s+au fabricat remedii homeopate din zah(r, ciocolat(, cola sau alFi produ*i de consum care daudependenF(, precum *i dintr+o serie de medicamente alopate, care cauzeaz( frecvent reacFii alerice de e!emplu,din penicilin(, cortizon, adrenalin(, etc2. In prezent, sunt descrise 'n literatur(, peste 1.000 de remedii care se potfolosi 'n tratament.

%. $emple din practica alopatica la capitolul& 'rincipiul similitudinii&. "ulfat de

chinina(cloroformul(ta#acum.

4inurul criteriu de diferentiere esentiala intre homeopatie si alopatie ramine doar principiul similitudinii+identitatii care nu numai ca este urmarit in alopatie dar este chiar sJstematic inorat desi din intimplare estefolosit in practica terapeutica a alopatilor.?ceasta involuntara folosire alopatica a similitudinii homeopaticeeste atit de frecventa in medicina curenta incit ar fi putut numi+o homeopatia involuntara a alopatiei.%loroformul in doze mari este capabil sa provoace la omul sanatos un sindrom astric cu returi si varsaturi,indoze mici poate vindeca orice sindrom asemanator."n alopatie se foloseste ca anestezic."n doze mari sulfatul de chinina provoaca o stare de virte3 cu vi3iituri auriculare,surditate iar in doze mici

poate vindeca un sindrom asemanator.Tabacum numele stiintific dsi homeopathic al tutunului, provoaca in doze to!ice sau in oranismeleneobisnuite cu fumatul reata , persistenta, varsaturi, ameteli, paloarea fetei, sudori reci, racirea laciala acorpului etc., simptome aravate la cea mai mica miscare si ameliorate la aer proaspat si rece.#ste un

sindrom to!ic bine cunoscut , in rade diferite , de marea ma3orit a fumatorilor cu ocazia primei sau primelorlor tiari fumate. at in doze mici poate vindeca bolnavii cu rau de mare , varsaturile ravidice, cu conditiae!istentei unei similitudini Cit mai perfecte intre cele > tablouri morbide - a remediului si a bolnavului.



). Fazele consultarii unui #olnav in scop terapeutic in homeopatie.

Homeopatia ca metoda de tratament prezinta o metoda traditionala a medicinei. Hipocrate spunea bolnavul poate fi tratat de diferite patoloii prin 1 metode- /. de anu fi tratat defel nici cu un remediu,atunci el i+si revinedatorita fortelor sale interne prevazute de natura. >. pacientul poate fi tratat cu metode contrarii actiunii patoloice adiferitor factori.?ceste metode se numesc alopatice. 1. pacientul poate fi tratat cu medicamente al caror actiune incantitati mici poate trata patoloia, simptomele caria apoi in oranismul sanatos dupa administrarea acestei substantein cantitati mari provoaca efecte to!ice. "n medicina actuala hom este privita ca o metoda ce completeza alopatia si

nici de cum nu se poate de contrapus tratamentul homeopatic cu cel alopatic. <eea similitudinii trebue sa fie repetatade medici,pe cind dinamizarea este efectuata de farmacististi thnoloi.<eea interzice tratarea prin metode si remediihom a bolilor infectioase venerice,oncoloice,psihiatrice,si a tuberculozei. "n caz cind la medicul homeopat seadreseaza un pacient se i+a in cosideratie particularitatile constitutionale si somatice ale pacientului.Pe prim plan apar

particularitatile psihice si apoi cele somatice. ?dresindu+se la medicul homeopat acesta e!clude prin anamneza patoloiile care sunt interzise de afi tratate cu remedii homeopatice,apoi se apreciaza portretul const+ psihic,modalitatile si se prescrie un preparat homeopatic constitutional,apoi in dependenta de acuzele depistate un preparat somatic.

*. +lte procedee de dinamizare.

ilutia si trituratia sint cele mai importante procedee de diamizare a remed homeop , insa sint posibile si alte procedeemai putin cunoscute si mai putin util precum - sucusiunea+ flu!iunea continua, razele K , fotoliza.Printre conditiiile

dinamizarii prin sucusiune este de a a ita eneric flaconul, de un anumit nr de ori la fiecare noua dilutie.%a si in procedeul AorsaCoL in procedeul flu!iunii continue , dilutia se efectueaza adauindu+se o cantit constanta si continuade solvent , intr+un sinur recipient continind sol+ mama , recipient care este prevazut cu „trop+plein” prin care secule dilutiile succesive dupa brasa3 automatic reulat.Dn simplu calcul permite sa se stabileasca conditiile necesare pta prep potente fie decimale fie centisimale. e curind a aparut o tehnica noua care isi propune sa dezvolte prinsucusiune potentierea infinitizimala; potrivit acesteia este suficient a aita saua scutura mai multa vreme aceeasidilutie pt a se realiza o destul de inalta framentare moleculara proresiva.

Pt a omite dilutia sau trituratia succesiva in vehiculele lichide sau solide si pt a economisi timp si a face economie dematerial se util razele K sau fotoliza.?ceasta metoda nu este in destul studiata; in ziua cind aceste e!periente se vorincheia cu rezultate practice incontestabile homeopatia va poseda un procedeu precis, eleant si rapid de realizare adispersiunii moleculare dorite,procedeu fata de care dilutia si trituratia vor aparea ca niste metode ft simple

,.

1-. Dinamizarea dupa ahnemann.'rocedeele dinamizarii.

etoda de diluare Hahnemann este un procedeu rational destul de e!act care a fost minutios relamentat pina incele mai mici detalii. Tehnica diuarii remediilor dupa Hahnemann se practica si astazi inca , dupa cum o practica elinsusi- din subst oriinara se prep o esenta sau o tinctura+mama , alcoolica sau apoasa, care serveste ca punct de

plecare al dilutiilor. Hahnemann recomanda ca punct de plecare pt subst veetale, insusi sucul proaspat al plantelor. iacest suc proaspat , esenta sau tinctura Bmama se ia o picatura si se introduce intr+o sticla ft curata continind :: pic devehicul- alcool sau mai rar apa.?ceasta sticla se aita eneric de citeva ori pt o mai buna omoenizare a subst active .rezultatul acestei operati este prima dilutie centisimala %/ a subst medic in care fiecare pic contine /-/00 parte dinesenta sau tnctura oriinara. ?ceasta prima potenta centisimala serveste la prepararea dilutiilor urmatoare.ilutiiledecimale se prepara in acelasi mod cu deosibirea ca se adaua la fiecare pic din dilutia precedenta : pic de vehicul in

loc de :: . $rice dilutie centisimala echivaleaza cu o dilutie decimala de valoare dubla. / p sub M : p solv. e!cipient2 0./2/ p sol prec M : p solv 0.0/2/ p sol prec M : p solv 0.00/2/p sol prec M : p solv 0.000/2



11."urse de eroare in metoda ahnemann.+dsor#tia peretilor flacoanelor./negalitatea prizelor homeop

Principalele surse de eroare care contribuie la modificarea dilutiilor homeop sint absorbtia peretilor flacoanelor siinealitatea prizelor homeopatice.

Adsorbtia este un fenomen care se produce ori de cite ori o sol intra in contact cu peretii recipientului care o contin. "naceasta metoda fiecare noua dilutie se efectueaza intr+o alta sticla ,a stfel absorbtia parietala tr sa se repete de fiecaredata in acelasi sens- al sustraerii de rezerve active. Prin repetarea procesului la fiecare noua dilutie acest factor deeroare a3une sa falsifice intr+o destul de lara masura rezultatul final care repr intotdeauna un rad de deconcentraremai mare decit cifra inscrisa pe eticheta. "n ciuda acestei neconcordante in practica nici o alta metoda de dilutie nu

poate aspira la o mai mare e!acticitate, pt ca orice dilutie se efectueaza in flacoane sau recipiente ale caror pereti sintadsorbanti pt subst activa.?tit microparticulele subst active ca si acelea ale insusi solventului sint intr+o stare de permanenta aitatie ceea ce faceca diversele prizele culese din acelasi flacon , desi asemanatoare intre ele in aparenta , sa poata avea valori de continutactiv ft ineale intre ele, cu variatii nu numai mari ,dar si necalculabile"n practica aceasta lipsa de omoenitate adispersiunii nu are prea mare insemnatate in zona primelor dilutii, pt ca nr particulelor lor active este atit de mare inciterorile sint nemarcabile. "nealitatea prizelor homeopatice modifica deci ascensiunea in infinitizimalitate a dilutiilor ,care desi certa e la o dilutie la alta, isi pierde totusi caracterul de reularitate calculabil teoretic pe baza ratiei de

proresie folosita.

1!.0etode de diviziune si dispersium a su#stantei originare.

4e realizeaz( prin metode alenice sau, 'n industria medicamentelor, prin operaFiile de- t(iere, cu a3utorulfoarfecilor sau a dispozitivelor de t(iere. Produsele veetale friabile ca- frunzele, florile, ierburile se umezesc 'naintede m(runFire, prin stropire cu ap(, pentru a deveni mai fle!ibile *i pentru a nu se sf(r&ma dup( care se usuc( imediat. raderea *i r(zuirea cu a3utorul r(z(toarelor, sf(r&marea sau concasarea cu a3utorul concasoarelor, dezinterarea cua3utorul dezinteratorului *i a morilor, pulverizarea *i porfirizarea prin lovire, triturare, prin intermediu, interal( *icu reziduu2 cu a3utorul mo3arelor sau morilor. Pentru a se putea caracteriza radul de m(runFire se apeleaz( la termenulde rad de m(runFire. =radul de m(runFire n2 este dat de raportul- nO Ed unde-

O dimensiunea medie iniFial( a produsului, anterior m(runFirii; d O dimensiunea medie final(, la sf&r*ituloperaFiunii de m(runFire.%ernerea *i clasarea pulberilor ?ceast( operaFiune este necesar( pentru a se obFine particulede m(rime eal(, randamentul operaFiunii fiind influenFat de- construcFia sitei, condiFiile de lucru, propriet(Filematerialului *i rosimea stratului de cernut, 'mp(rFirea produsului pulverizat 'n fracFiuni cu domenii 'nuste alem(rimii particulelor cu limitele inferioare *i superioare cunoscute2 determin&nd clasarea sau sortarea.

1%.$emple de activizare a sustantelor inerte& prin dinamizarecopodium(+urum(5raphites( +lumina.

<Jcopodium in stare naturala este o pulbere simpla alc din sporii plantei cu acelasi nume, pulbere inerta si inactivalipsita de orice efecte farmacodinamice folosita la pudrarea reiunilor iritate ale corpului."n urma dinamizarii aceastacapata insusiri farmacodinamice ft umeroase si ft profunde care act puternic asupra oranismelor la care sporiioriinari continua a se arata inactivi."nstare de dinamizare lJcopodium se caract prin patoenezie proprie de tip

polJchrest- tulburari psihice, hepatodiestive, renale."n mod obisnuit ?urum este un metal nobil inert si inactiv care poate sta o viata intreaa in ura fara a provoca nici unfel de nea3uns purtatorului.4upus dinamizarii prin triturari succesive urmata de diluari succesive capata o personalitatemedic capabila de efecte farmacodinamice ft active- stari de depresiune melancolica cu tendinta de sinucidere, dureriosteocope nocturne, ulceratii, hipertrofii induratve, palpatii, conestii hipertensive.=raphites este un carbune mineral aproape pur cu contnut de /0 de fier, constituie lame he!aonale cenusii nerelucioase si unsuroase inactive si insol in apa sau alcool.Prin dinamizare devine polJchrest desfasurind o patoeneziecare cuprinde stari de apatie si tristete, eruptii e!ematiforme zemoinde sau cu secretii viscoase si lipicioase , fisuricutanate, cicatrici cheloide, unhii trofice si inrosate, constpatia cronica, menstre intirziate. #ste unul dintre

principalele remedii ale psorei indeosebi la obezi , constipati, apaptici, friurosi.?lumina este denumirea homeopatica a arilei care din punct de vedere chimic este un trio!id al aluminiului. #ste o

pulbere alba fina inodora, insol in apa cu care se face pasta . upa dinamizare prezinta o patoenezie propriecaracterizata prin uscaciune e!trema a pielii si a mucoaselor , slabaciune paretica, constipatie atona, leucoree.%aremediu homeopatic alumina este indicata la persoane emaciate , uscate, astenice, mai frecvent in virsta suferind deafectiuni cronice.



1)."urse de preparare a su#stantelor homeopatice.

4ursele principale de preparare a subs hom este lumea naturii plante,animale,sub minerale,comp chimici2. "nreistrul de 4tat al preparatelor medicamentoase sunt prezente /80 de denumiri care se folosesc si inhomeopatie.Preparatele de oriine veetla const circa 90 din sursele cunoscute,compusii chimici+/6 iar produselede oriine animala G.

Preparatele cele mai utilizate sunt plantele medicale din care se prepara esente si tincturi.?ceste preparatesunt obtinute din plante proaspat colectate sau uscate;colectate in diferite anotimpuri in dependenta de parte planteicolectate.

a24emintele si fructele se colecteza vara sau toamna in perioada coacerii totalein caz dac nu sunt alte indicatii2 b2aduva pomilorse colect pina la venirea primaverii,inaite de a se umfla muuriic2"arba herba2 se taie mai sus de frunzele radacinii in perioada indicata in 5.4.d24coarta de pe pomi se colecteaza in dependenta de-/pt pomii care contin rasini in timpul dezvoltarii frunzelor sau aumflarii muurilor;>nu contin rasini+se colecteaza toamna in perioada linistiie2@adacinile se colecteaza in timpul indicat in 5.4.-/preparatele monoanuale+inainte de a se coace fructele;>bianuale+

primavara al anului "" de veetatief2<astarii se colecteza in primii ani de crestere a lastarilor 2aca in preparatul med se foloseste toata plantaaerina si subterana2 se colecteaza planta intera.<a descriereafiecarei plante este necesar de a se indica care parte a plantei se foloseste.Toate medicamentele se prepara conoform

pararafelor lui 4chLabbe.Primele 1 pararafe sunt destinate prep med din plante proaspete. Preparate de oriine animala putem numi-

+apis malificaalbina vie2+cantaris vezicatoria indaci verzui2+lachesisse prepara din venin proaspat de sarpe prin triturarea cu lactoza2+na3acobra2+sepJacaracatita2 +castoreul secret obtinut din animale de balta,se folosesc dif paian3eni din care se e!tra secretele

proaspete sau tot corpul insectei2 +bufabroasca,se foloseste secretul eliminat din pielea ei2 +formica ruficafurnicarosie2 4ubstantele din produsele activitatii vitale aleomului,mai ales produse care se elimina din oranismul uman pe

parcursul bolii-67osodele sunt preparate obFinute din produ*i patoloici- orane sau Fesuturi modificate patoloic; culturi demicrooranisme; secreFii patoloice. %lasic, sunt cunoscute patru nosode din rupa policrestelor frecvent utilizate 'nclinic(- <uesinum, edorhinum, Psorinum, Tuberculinum.

+Psorinum +edorinumsecret din canalul uretral al bolnavilor de onoree2 +<eusinumsecretul 4ancherul 4ifilis2+Tuberculitulse obt din e!tractul compusilor limfatici bacilul %och2.eseori se poate folosi sinele bolnavului. in minerale putem enumera-ferum metalicum,cuprum,platinum,aurum

precipitatum,plumbum,arsenicum,alumina,ferum fosforicum,pulsatila.

1,.Dilutia homeopatica.Doua metode principale de preparare a dilutiilor.

ilutiile homeopatice, solutiile, esentele si tincturile se prepara intr+o incapere inchisa, ferita de raJele directe alesoarelui. @ecipientii folositi trebuie sa aiba un volum cu sau /E1 mai mare decit volumul solutiei preparate.enumirea preparatului si dilutia pentru care este destinat recipientul se scrie atit pe recipient it si pe dop si anume

pentru dilutiile centizimale inainte de cifra dilutiei se va pune litera %, iar pentru dilutiile decimale litera . Toatedilutiile se masoara in rame. iluarea in cantitati mici se face cu picatura.iluta homeopatica se face prin doua metode-a24cara decizimala+ recipient cu inscriptiile de la / pina la 10 incepnd cu > se umple cu : parti de alcool etilic de68 . Prima dilutie decizimala se prepara conform pararafului corespunJator al indrumarului lui Q. 4chLabbe dinesenta. 5iecare dilutie ulterioara se prepara prin aitarea de /0 ori de sus in 3os dup ace dilutia preparata se trece inrecipentul urmator si asa mai departe pina la 10.

b24cara centizimala+ recipientii cu denumirea medicamentului ce incepe de la %/ pina la %10 se aran3eaza in rind pemasa si incepind cu recipientul > %>2 se va incarca cu :: parti de alcool etilic de 68 . in esenta, tincturi si solutiiconform pararafului corespunJator al indrumarului lui Q. 4chLabbe se va prepara o dilutie ce va corespunde primeidilutii centizimale %/2, din aceasta se va lua o parte plus :: de parti de alcool etilic de 68 se va aita de /0 ori desus in 3os si se va trece in recipientul urmator, vom obtine %>, la fel vom lua o parte din %> plus :: parti de alcooletilic de 68 vom aita de /0 ori de sus in 3os si vom trece in recipientul %1, vom proceda la fel pina la %10, defiecare data vom aita de /0 ori.



22.0etoda ahnemann de preparare a dilutiilor.

etoda de diluare Hahnemann este un procedeu rational destul de e!act care a fost minutios relamentat pina incele mai mici detalii. Tehnica diuarii remediilor dupa Hahnemann se practica si astazi inca , dupa cum o practica elinsusi- din subst oriinara se prep o esenta sau o tinctura+mama , alcoolica sau apoasa, care serveste ca punct de

plecare al dilutiilor. Hahnemann recomanda ca punct de plecare pt subst veetale, insusi sucul proaspat al plantelor. iacest suc proaspat , esenta sau tinctura Bmama se ia o picatura si se introduce intr+o sticla ft curata continind :: pic devehicul- alcool sau mai rar apa.?ceasta sticla se aita eneric de citeva ori pt o mai buna omoenizare a subst active .

rezultatul acestei operati este prima dilutie centisimala %/ a subst medic in care fiecare pic contine /-/00 parte dinesenta sau tnctura oriinara. ?ceasta prima potenta centisimala serveste la prepararea dilutiilor urmatoare.ilutiiledecimale se prepara in acelasi mod cu deosibirea ca se adaua la fiecare pic din dilutia precedenta : pic de vehicul inloc de :: . $rice dilutie centisimala echivaleaza cu o dilutie decimala de valoare dubla. / p sub M : p solv. e!cipient2 0./2/ p sol prec M : p solv 0.0/2/ p sol prec M : p solv 0.00/2/p sol prec M : p solv 0.000/2

2!.0etoda 8orsaco9 de preparare a dilutiilor.

etoda de diluare AorsaCoL a fost propusa in anul /91> de catre contemporanul lui Hahnemann pentru a obtinedilutii mai economice. "n acest scop metoda AorsaCoL foloseste pt obtinerea dilutiilor succesive un sinur si acelasi

flacon , caruia ii imprima o miscare continua de aitatie.Ralonul se umple la inceput cu o sol+mama care dupa aitatieeste evacuata in asa fel ca in interiorul lui sa ramina o cantitate ft mica de /-/00 din cant initiala . ?poi balonul estedin nou umplut cu vehicul lichid in cantitate de /00 de ori mai mare decit ramasita si este iarasi aitat; rezultatul estedilutia %/. ilutia %/ este si ea evacuata pastrindu+se in balon o alta cant ft mica peste care se toarna din nou o cant deo suta de ori mai mare de vehicul si se aita; rezultatul este dilutia %> si asa mai departe."n eneral metoda seefectueaza mecanic cu a3utorul eneriei electrice ceea ce constituie una dintre sursele de erori posibile.ilutiilecentisimale de tip AorsaCoL sint folosite astazi in numeroase tari.

2%."urse de eroare in metoda 8orsaco9. /ne$acticitatea ratiei de pogresie.+dsor#tia peretilor flaconului.

etoda AorsaCoL este adesea considerata inferioara metodei Hahnemann deoarece continutul ei activ este mult maiconcentrat decit radul de dilutie inscris pe eticheta acestea nu putind fi calculate. Principalii factori d eeroare care ducla acest rezultat sint ine!acticitatea ratiei de proresie si adsorbtia peretilor flaconului.

Inexacticitatea ratiei de progresie se datoreaza imposibilitatii practice de a retine cu e!acticitate in balon a suta partedin cantitatea pe care acesta o contine la fiecare noua dilutie. Pt ca e!perienta sa fie posibila ar trebui sa lucram cu unrecipient de dimensiuni inacceptabile in practica . "ne!acticitatea ratiei de proresie eometricaa dilutiilor reducecemtisimalitatea la ranul unei sinuri fractiuni astfel dilutiile AorsaCoL sint mult mai concentrate mai 3oase2 deCit se

pretind.%hiar de la stabilirea primului contact intre peretii de sticla ai flaconului si subst activa diluata o parte a acesteia esteadsorbita de catre peretii balonului constituind cea dea doua eroare mai importanta decit precedenta. ?cest fenomeneste mult mai comple! deoarece flaconul retine sau cedeaza subst activa dupa in ritm propriu ft dificil evaluabil carevariaza in raport cu temp , presiunea atmosferica, natura sticlei, forma flaconului, caracterile aitatiei imprimataacestuia , natura subst ce se dilueaza insa este reversibil, daca la inceput predomina fenomenul de adsorbtie propriu+zisa , in faza a doua intra in actiune fenomenul de punere in libertate a rezervelor parietale,ceea ce duce la o iboatirea dilutiilor respective."n concluzie, metoda AorsaCoL cuprinde > factori de eroare care actioneaza in acelasi sens - al atenuariideconcentrarii.

13.Trei constatari originale ale lui ahnemann ce tin de prepararea remediilor homeopatice prin dinamizare.

In /90G (sim un citat care spune- „ $ aceea*i doz( de medicament care era suficient( pentru a procura o vindecare, repetat( numai atunci c&ndsubstanFa a 'ncetat s( mai acFioneze, e!ercit( o influenF( de zece ori mai puternic( dac( o fracFion(m 'n p(rFi mai micidate la intervale scurte, pe perioada c&t dureaz( acFiunea medicamentului.”. „Dn amestec intim a unei sinure pic(turi de tinctur( intr+o livr( de ap( puternic scuturat(, din care se d( o doz( dedou( oncii din dou( 'n doup ore va produce un efect de patru ori mai mare dec&t atunci c&nd se dau toate cele 9

pic(turi de+odat(.”

„izolvarea unei ranule 'ntr+o mic( cantitate de ap( p(rea multor persoane mai indicat( pentru c( producea efectelef(r( perturb(ri. #ra un mi3loc familiar lui Hahnemann 'n ultimii ani ai vieFii, c&nd folosirea medicamentelor preparate printr+o ma*in(, ca *i cele dinamizate prin 100 de sucusiuni aveau nevoie de un corectiv, s( recur( la dizolvarea uneisinure ranule 'ntr+o linur( de ap( pe care o turna 'ntr+un pahar, din care lua tot o mic( cantitate pe care o turna 'ntr+un al doilea pahar, *i din acesta chiar *i 'n al 1+lea, din care se administra doar o mic( parte..”

Documents

Raspunsuri La Examen Homeopatie