Upload
others
View
87
Download
8
Embed Size (px)
Citation preview
Ererun PrrnrsrEANU
KATI
CAKTEAGANDULUI
coLEcTrA 1TilNTA 5t oUNoASTERE
Editura Eagle
2076
CUPRINS
I'REFATA/ 15
Cuvdnt inainte / 23
Cosmoza/ 3I
1. Bun-inceputul care se intoarce la sine / 40
1,1. lntregul care rdmine cel ce este / 40
1.2. Universul alimentat cu permanenld nu admite sfirgit / 42
1.3. Suntem ginduri duse pini Ia capdt / 43
l.4.Tianscendentul di Bun-inceputului Putere de a merge pindla capitt / 44
2. O teorie cosmogonici a Ideii. PovesteaAbsolutului. / 47
2.1. Cosmogonia ca jertft a definirii propriului indefrnit / 47
2.2.Proces elementar ce Poate stalabaza unei diferenlieri unitare / 48
2.3Primadiferenliere apdtutlin mintea ptxd' / 5I
3. Protoraportul serniotic, simbolic Ai semantic / 54
3.1 Raportul ca acordare ierarhic / 54
3.2. Protoraportul: raportul fundamental intemeietor al lumii, ex-
primind introspeclia Mingii / 55
3.3. Raportul geometric a doui ceranri: o pecete a depirtnrii lumii de sine / 57
3.4. Cuvdntul rostit animi gindurile in lumea Gindirii / 58
3.5. uniuneafnald. ca revenirealaTdcere / 60
3.6. Simbolul raportului egiptean (ochi./guri/rostire divine) 9i Logo-
sul-Rost / 61
Elena Petregteanu
3.7.ldeea de raport in matematica greacl: dualitatea minimi egalitate/
deosebire / 62
3.8. Egalitatea dinanicd a protoraportului lumii guvernate de un prin-cipiu universai al:unitdtii / 64
3.9. Protoraportul de egalitate ca raport de uniune / 68
3.L0. Raportul Logosului cu lumea: protoraportul principial de devenire
al lumii / 70
3.11.Tiinitatea divini se des-tlinuie in substratul oricdrui raport al
devenrrr \tmrr / /23.I2 Paradaxul identihi/ii li deosebirii, din perspectiva protoraporalui / 75
3.13. Protoraportul de devenire a lumii reprezentatprin Cuadratura
cercului / 78
4. Ambivalenp lumii provine din dualitatea rapornrlui ei de devenire / 81
4.1. Dualitatea dintre ratiunea lumii de af gi puterea ei de a deaeni - mod-
el al conceptelor ontoiogice, fundamental antinomice / 81
4.2. El ;i Ea, implettttintr-o caloand rLertebrald ce wegte Cuibul cu Raiul / 84
4.3. Destiinuire, iesire din indiferenll si atribuire de sensuri inrudite si
opuse / 87
5. Prima diferentiere si povestea protoraportului de devenire / 92
5.1. Dorul informal sau sensibilitate ctr^nticl / 92
5.2. Un Univen organizat prin prir,are de integralitate sau depirtare de sine / 94
5.3. Povestea Protoraportului de devenire / 95
6. Generare, degenerare, regenerare prin acelagi raport dinamic / 98
6.1. Creativitate sau prefuire prin lipsn / 98
6.2.Degenerare prin pornire stangace pe drumul absenlei / 100
6.3. Regenerare prin constientizarea absentei / 103
7. Tianscendenta protoraportului de devenire / 106
7.1. Diferen,tierea obiectivititii in subiectivitate / 706
7.2. Ambivalenta subiectivitftii si obiectivitatea transcendentd. / 107
7 .3.Derivare autoreferentiall de stdnga in icoana lisus si aiTa de ,r,tie / tll
l{'rtil Solrltiit
li. Slngularitatea divini sau Numiritorul dititor. Cel de sus. / 116
(t. l,ogosul care numegte sauNumitorulprimitor. Lumile dejos / 119
1 0. l)inamismul protoraportului 9i puterea tronwhi / 122
10. I . Unu nedisociat gi supremafia imuabilittlii ,i pLlritdti / 122
I 0.2.'fronul investeste cu autoritate deplinltatea, pentru a chema la
n4,liirc /I2310.3. Raportul cu sine, ca depirtare de sine pentru cunoastere de sine,
yr. l rcl't,tii / !26
I l. Infinitul Proporliei de Aur / 130
1 1.1. Raporturile tind firesc sd se insoteasci in proporlii / 130
11.2. Propo4ia de aur invinge timpul recurgdnd ad infniturn / I34
I 1.3. Raporturile de devenire ale lumii tind spre sacralizare / 136
1 1.4. Proporgia de Aur, o proportie vie / 138
11.5. Semnul infinitului ca simbol al Proporliei de Aur / l4l11.6. Proporlia ca reflectare in sine a rtportulti, / 742
12. Raportul cu totul tiu tindelainfinit / 146
12.1.Infinitatea adusi la numitorul comun al comuniunii / 146
12.2. Parcursul germenelui infinit al constiintei de sine / 149
12.3. Cunoagterea de sine prin ceilalli citre completitudinea tuturor si
't 6,ecdnia / 752
l2. .Infinitatea gi permanenta completitudinii model / 155
l3.Polatizarea ca oglindire in sine. / 158
L3.l.Polarizarea infinit/infinir^rc / I59
13.2PoIarizarea migcirii in spagiul multidimensional / 762
13.3 Polarizarea migclrii in timp / 164
14. Rostogohre sau intoarcere pe dos / 168
14.1. Reversare ;i revirsare / 168
14.2. Reversare inter'ror/exterior / 169
10 Elena Petregteanu
!4.3. Rostogolire si cumpdnire / 170
14.4. Rostogolire creator/creatje / 772
1,4.5. Rostogolirea fiintei pe toate felele in cuibul lumii / 173
1,4.6. Concentra,tie si concentricit^te / I75
14.7. Dorul care nu se vrea invins / 176
15 . P olerizare ierarhizatd. / 17 8
15.1. Polarizare primi gi polarizare secundi, imaginate geometric / 178
15.2. Gardianul armoniei este Gardianul unitdfli / 180
15.3.Polatizarca de al treilea grad, a omului social cu el insugi / 183
16. Dubla complementaritate sau crucificarea existenliali / 190
16.1. Perpetua cump[nire, condigie a completirii intregului / 190
16.2. Misura comuni ca unitate interioarl, / 195
16.3. Ordinea ierarhicd, pe verticali gi orizonttli, / 196
16.4. Ordine in ordine / 199
16.5. Crucificarea existentiald a singularitdgii germen / 202
1.6.6. Mecanismul strucruririi universale / 204
1.6.7.Condi1ia ajutorului potrivit 9i dualitatea particuJd/undd. / 206
17. Verificare a conditiilor de complementarit^te / 211
17.1. Condigii de complementaritate, verificate prin tandemul credingi"/
gtringiL / 211
1"7.2. Akernanln libern 9i alternangb necesard / 274
17.3. Privaliune gi ab:uz / 278
18. intdietatea 9i ideile ei derivate / 221
18.1. indreptnlirea intaietifii prin ordinea temporali gi cauzald / 22I
18.2. intiietatea si inaintatea, sau perpetuareaYielii / 224
18.3. intAietatea intregului celui mai otprinzdtor / 226
18.4. intiietatea Ditdtorului, in credinta primitordur / 228
18.5. Ascultarea: de la receptivitate,la neimpotrivirea Mielului / 231
18.6. Ascultare /impotrivire / 235
18.7. intdietate si binecuvintarc / 236
l{ltio Sophia 11
I tl.B. intiietate, recunos,tintl gi nddejde / 237
I t'i.9. intiietate in derivare ordonat[. Orient/Occident. Conservator/
pr,rgrcsist. / 239
18.10. intiietatea arhetipali abdrbatuJtui / 24I
1 8.11. Iegirea din intdietate, prin deplind inti,ietzte / 245
1.9. Liberul arbitru, putere a discernerii celor cernlute / 247
19.1. Putere a discernerii celor cetnfte / 247
19.2.PuteriIe elevate odati cu criteriile alegerilot / 250
19.3. Escaladarea fiingei si operarea cu raporturile sale / 254
19.4. Liberul arbitru: mecanism incongtient al dobdndirii constiintei de
sinc / 257
19.5. intrecerea liberului arbitru prin congtiinfi de sine / 259
20. Din firea protoraportului de devenite / 261
20.1. Oponenla necesari stabllizdr'i, / 26I
20.2. impFrtdgire din calitate a lduntricd / 263
20.3. Apropiere de sine prin inrudire tniversaJs, / 265
20.4. implinirea gdndului prin ceea ce sunt toate in sine / 267
20.5. Simgul inimii 9i spiritualizarea mingii mijlocitoare / 269
20.6. Raportul intuigie/imaginagie / 273
20.7. Raportul inteligenfd./inf elepctune / 276
20.8. Raportul de cwoastere / 279
21. Puterile omului: factori de echilibrare a raporturilor sale de de-
ventue/ 284
21.1. Tendinla universah cltre echilibru: continuitate prin discon-
rinrittrli / 284
2t.2.Ciltre identitatea puritate a gdndirii gi trditli / 286
21.3. Dobandirea stdpanirii de sine / 288
2l.4.Mintea 9i mobilitatea identificdrri / 292
21.5. Credinqa ca raport in sine / 294
21.6. Mlldierea aplecatd sprebine / 296
27.7 .Ptterea recurenti a i'l.birti / 298
72 Elena petregteanu
21.8. Iegire din raport prin stlpinirea raporturilor / 301
22.Freaprotorapornrlui de devenire gi Firea sufletului lumii / 303
23. Sine-metria, sau mlsura fa,ti. de sine / 376
24. Respiratia uitdrii de sine / 327
24.I.Uitarc de sine prin umplere de sine / 32L
24.2.Uitare 9i avintare in inocer4d. / 324
24.3. Respiralia drumului dintre Cuib 9i Rai / 325
24.4.Uitare pentru pretuirea regilsirii / 328
24.5.Ltmea,intre dor de sens si dor de plinitate / 330
24.6. Gdnditorul uiti de sine prin cufundare in lumea gindurilor / 332
24.7.Uitarea gi respiratia memorie/experien,td / 335
24.8. Respiralia incongtient/congtient / 343
24.9 Respiralia vis etern/trezire temporall / 349
24.10. Ajutoare potrivite / 353
24.11. Respira ,tia sine/eu, / 356
25.Afi gi a avea, sau dreapta si stdnga lumii stdngtce / 360
25.1. A exista prin privatiune de a fi / 360
25.2.Povestea cuplului dreapta./stdnga / 367
25.3. Simturile explicite addugate simtului implicit / 362
25.4.Existenta intre expansiunea duall alui a avea gi restringerea
congtientl in af / 364
25.5.Prin a aoeail cauti prin imprejmuire pe af / 367
25.6. Predispozitia existentiale citre impodobire / 368
26.Trinitatea tendintelor cos mice / 37 1
26.7.Tripla gradatie a tendintelor cosmice / 371
26.2.Tinitatea fiintei: un punct de sigurangn gi dou[ grade dehbertate / 372
26.3. Raportul conservare/progres, redus la conservarea aceleiasi singu-
ralitdli prin ducere mai departe / 376
26.4. Restrdngerea singularitilii in ea insIgi / 380
26.5. Legiuitonrl vs. un partener de joc dupn legi date spre a fi ghicite / 382
l{rttio Sophia 73
27. Suveranitatea mijlocitorului cosmotic in lum ee-l'ai a avea / 385
2T.I.Mediatorul poate fi cale cdtre infinit / 385
27.2.Calea cunoagterii mediate: frumusetea e in ochii privitorului / 388
27.3.\tbire nemijlociti gi iubire mijlocitn / 393
27.4.Mediatoni cosmotic permite implinirea doar inrudirii / 397
27.5. OmuL mediator intre divin 9i hme / 399
2T.6.MijIocitorii: amfitrioni locali menili depiagirn / 404
28. Bisensualitatea / 408
29. Lantul intiriedgii sau Calea Dreptigii / 412
29.1. Simbolul LanEului Marii descendenle existenliale / 413
29.2.Descendenf[ prin impachetiri de identitlli apartenente / 4I5
29 .3.Yerticalizarea raporturilor inhnpite ^Ie
intdietdlii / 4I7
29 .4. Cinstirea inaintagilor pentru fluiditatea ordinii / 422
29.5. Vindecarea Ciii mogtenirli genetice / 424
29.6.indrepta1i Calea Drept[1li / 429
29.7.Calea Strdlucirii Luminii interioare a omului / 431
30.Concluzie / 437
NOTE EPISTEMOLOGICE / 445
Nota 1. /445
Nota2. / 447
Nota 3. / 449
Nota 4. / 451
Nota 5. / 457
Nota 6. / 460
Nota7. / 461
Nota8. /462
Nota9 / 464
Nota 10 / 466
Nota 11 / 468
Nota 12 / 470
14 Elena Petregteanu
Notal3 / 472
Nota 14 / 473
Nota 15 / 475
Nota 16 / 477
Nota 17 / 480
Nota 18. / 481
BIBLIOGRAFIE / 484
La ceas de taifas / 486
PREFATA
A ne intoarce astdzi asupra sensurilor genezei, agadar asuPra ori-
piinii lumii, este un act de reflexie individuali, consumat in acord cu
r.xigcntele modernitdgii in care ne afldm situali. in t.ttt larg, moder-
nitirtea a pledat pentru autonomia subiectului 9i a gindirii sale. O
irrrtruti chiar pirintele filosofiei moderne, Descartes,la inceputul Dis-
rrrrsului asupra metodei, printr-un principiu de legitimare a acestei noi
prrladigme:,,ratiunea este lucrul cel mai bine distribuit in lume". Std
rr l)uterea subiectului de a determina sensul unei lumi, pornind de ,la
cgalitatea fagd. de ceilal1i, dar,,c[liuzindu-9i ragiunea gi ciutdnd ade-
v'lrul" printr-o metodi proprie, printr-un drum autentic al gdndirii
siile . Care este insi cea mai potrivitd cale pentru a ne plasa ca subiecli
in mijlocul unei lumi a cdrei genezd suntem tentali si o reconstruim
printr-o sumi de teorii, prejudecigi hermeneutice 9i naraliuni simbo-
lice, la limiti chiar mitologice? Elena Petregteanu ne confrunti in
1r'.rginile volumului Ratio Sophia cu o asemenea metodd, de cdlduzire
ru raliunii - pdni la supraralional gi ciutare a adevlrului unei lumi
probatd prin instrumentele filosofiei, teologiei gi gtiingei. Aceastd
sarcind reflexivi, inediti prin conlinuturile interdisciplinare pe care
I e avanseazd, rectpercazd cele doul discursuri tradilionale de analizd.
relalionali a universului 9i a individului ca entitdli, respective ca fi-in!e, intr-o formuli neconventionald,pe carc Ratio Sophia o im-brdligeazd. sub forma unui sistem de gdndire autonom 9i authentic
deopotrivi. Autoarea este pe deplin congtientd de faptul ci raportul
dintre individ 9i lume a fost adinc calculat, proiectat, ideologizat,
traversind, fie genealogic, diferite argumente care au fhcut proba unor
I. BUN-iNCEPUTUL CARE SE INTOARCE LA SINE
Viitorul ;i trecutul/sunt a lurnii doudfeye/
oede-n capdt inceputulhine gie sd le-nvele
Mihai Eminesa4Glossa
1.1. Intregul care rimdne cel ce este
A gdndi holistic inseamni a gdndi integrator. inseamni s5.
privegti totul ca intreg gi din perspectiva lui, a intregului.Ca si cum ai fi el.
Dar faptul ci ajungi si-l ingelegi in ansamblu gi si i le vezipe toate conectate nu e efectul acestei gdndiri holistice. Este
cauza.
intregul a fost si este inci. Nu tu l-ai conceput. Doar admi-gdndu-i identitatea in toate ale lui poti avea o gdndire holisticlsi intelege cu atdt mai obiectiv.
Si cu adevlrat nu e nici cauza. intregul ri.mAne cel ce este.
E dat.
Nu obiectul cunoagterii determini ce pofi intelege tu despre
el. Permite. Se descltide. Se oferi. Daci tot ce vrei si inlelegidespre o entitate presupune o privire interioarS. indiscretl, se
cuvine si i te apropii cu privire caldi, sd gi se deschidi.
llltio Sophia
Cind gdndegti din perspectiva intregului, il respec!. Asta
lcr face si-l privegti cu seriozitate. Orice categorisire ai vedea
irr cl,va impn4i intregul in mod organizat in sine insugi astfel
irrcit el tot cel ce este sd. rdmini, indivizibil in mod real, ca orice
irdivid.incercdnd si-l structurezi interior pentru a-l cunoagte, il vei
liactiona in mintea ta 9i-atdt, fhri s[-1 pdrisegti. A ta va fi bu-
r'rrria adecv[rii la realitatea lui sau constrdngerea neadecvirii la
cl, a ta va fi c[litoria 9i durata.
Cdnd gAndegti holistic, triiegti la nivel cosmic, hiperbolizat
q;i cocreator ca Universul. Te identifici cu el ca fiind tu, te uiliirr tine 9i te uigi pe tine. Egti una cu Universul iar el trdiegte prin
lirrc, astfel destdinuindu-li-se. $i atunci tot ce ii descoperi in
lrrrrticular, simli nevoia sd. generalizezi.Pattea aparginind in-trcgului, legea care lucreazd. in pirli lucreazd 9i in intreg. $irrtrrnci o translatezila scara lui, o decondiEtoneir 9i o descirnezi
lrini la coloana vertebrald., deci o abstractizezi.
Cand gindegti holistic, structurezi unitar. intregul e o uni-
trrtc si il privegti c^^tate.Te adincegti cu gdndul in el ca in-rr'-un orag, il parcurgi pdnS"la periferie intipirindu-i harta, iitlr:scoperi piafa centrali gi revii mereu la ea ca intr-un punct
rr'lrrezentiv al ansamblului, ca si nu te pierzi. $i atunci il gin-r lr:sti integrator.
Cdnd gdndegti holistic, necunoscutul nu te sperie atit de
trrrc. Stii ci intregul este. Asta e o certitudine pe care te potir;1rri.iini,9i atunci in grldina lui pogi zburda doar din curiozitate
';rrrr bucurie, jucdnd cdnd rolul exploratorului de substraturi,
r'rirrcl pe cel al cercetitorului de zone ascunse in umbre, cindr,rlrrl romanticului care doar se bucuri de drum modeldndu-gi
rlirr lutul intregului amorf lumea visati.
41,
42 Elena Petregteanu
1.2. Universul alimentat cu permanenfinu admite sfirsit
Intregul este un tot dat plrtilor ce misun5. in el si se totinnoiesc precum celulele intr-un organism, fiind fagn de acestea
anterior, permanent si neschimbat.
Privindu-ne ca pirgi animate de ciutarea cunoasterii intre-gului gazdd,putem spune ci ne avem inceputul in dimensiuneaacestui intreg dat,un plan infinit17 si pur pfin simplitate.
Din acest Bun-inceput pur au plecat in lume inceputuriimpdnzindu-se in toate ungherele, pe fiecare plan si in fiecesubstrat al fiingei noastre... si inceputurile curg inci, pure lacapltul lor prim si ele, precum razele unui singur Gind ce se
priveste pe sine.
Dacd suntem puncte de vedere ale intregului, puncte devedere dinamice imbogdtindu-si orizontul privirii, atunci nusuntem propriuzis pirti condamnate sI rdmdnd pdrti, ci ince-puturi ale cunoasterii intregului despre sine, inceputuri fbr[sfhrgit, plrti menite sd devini intregul.
Gdndul despre sine al intregului isi insufleteste pdrtile ca unduh gi le dd sens de parci s-ar pulsa pe sine in ele. C[ci pXrgile
au inscrise interior inrudirea cu intregul si una cu alta ca o ddriluminoasl a nepierderii, semn de aducere aminte si devini in-tregi, cdndva, revenind acasd impreund..
inceputurile sunt {hri sfdrgit intrucdt necontenit se intorcin tirdmul lor permanent, al Bun-inceputului pirinte. Cu fie-care revenire se invioreazd. cu nou ingeles improspitdnd gi sen-
surile lumii, ii schimbivesmintele vechi cu altele noi, clidindu-iintregului tabloul despre sine cu intelesuri tot mai unitare.
17 Vezi nota epistemologici 1.
l{utio Sophia
Iar la-mplinirea (nu la sfdrgitul) menirii lor ii aduc ca ofrandi
i r rlclesul ingelesurilor.
Sfdrgitul nu poate fi admis intr-un tlnivers continuu hrinit( u permanentd,.DacS' Bun-inceputul tot invdrte roata incepu-
trrrilor lucrurilor care-l exprimi-n felul 1or, fiecare sfdrgit din
lrrrne este doar un popas anunldnd o intoarcere avAntatd citre
;rlt inceput, mai apropiat de cel ultim al intelesului intreg.
Sfnrgitul igi are raliunea de a fi in inceput aidoma riului inlrine 9i precum umbra pune in valoare lumina. Pesemne proiec-
1i:r inceputului in spagiul aventuros al lumii se reflecti in mar-
liirille ei, iar in repetatul drum de revenire la sine fiecare pas
irrscamni un nou inceput, intermediar, ciruia sfdrgitul anterior
ii cste doar pretext.
$i fiecare pas igi prefigureazd' popasul.
1.3. Suntem ginduri duse pdni la capilt
Din Gdndul divin primordial au prins viafi toate inceputu-
rilc. Cuvdntul i-a dat fieciruia numele odati cu rostul' cu toati
l)uterea Sa de afirmare, cu toat[ credinpa.
Inima fiecirei forme vii de exprimare pistreazd de aceea
l,,crmenele pur al Rostului lumii intregi, cel care fine totul unit
plintr-un singur 9i ultim sens al viefii 9i al ingelegerii.
Simdnga cea mai mici din inimil8 polrrtd miracolul celei
rrni mari puteri creatoare, alimentdnd toati lumea infloriti
)8Nu ne referim aici la inima frzicd' a fiin1ei, ci la cea metafizici de
rr riri intii. Centrul conceptual al fiinlei care pdstteazl' in mod tainic legi-I r I rr atat cu unitatea sufletului fieciruia gi-a tuturor, cAt 9i cu acea realitate
l)rrrurea la fel a lumii: punctul ei reprezentativ - poartd cdtre Sinele Fi-rrrlci, cum se va vedea.
43
44 Elena Petregteanu
din ea aga cum Adevdrul absolut rdzbate din miezul oriciruiadevdr relativ. in jurul sdmburelui lui in-formal se dezvolt[analitic Adev[rul, de aceea la trl ajung toate cele gdndite pinlla capdt. Pe acest miez cobordt din eternitate fdrl" sd se dez-lege de cerul ei ne indeamni negtiut inima sa-l clutim incunoastefe.
Dacd fhpturile lumii isi au Bun-inceputul in Gindul divininseamnd. cI sunt gdnduri duse pdni la capdt,gdnduri gindind,inci miruntite, alte gdnduri.
1.4. tanscendentul di Bun-inceputuluiputere de a merge pdn[la capit
Gdndul cosmic transcende toate lucrurile pentru ci lucrurileexprimi stiri ale destdinuirii Sale, fiinta tainici a GAnduluilefiind cauza existenfei acestor stiri si linta devenirii lor.
Fiecare lucru igi pdstreazd cauzain inima lui ca pe o esenflce-i alimenteazi existenta cu puritatea adevirului in care-a fostsi este inci gdndit, strib[tandu-i ca un fir rosu trecerea de la ostare a ingelegerii la urmitoarea.
intelegerea este intoarcerea gdndului inapoi.Agadar transcendentul nu doar se ridici deasupra lucrurilor
care-l au in sine, ci si coboari in ele insotindu-le pe parcursuldesfbsuririi lor; li se inrdureste pe drumul dintre starea inigialisi cea finali de parci Bun-inceputul doar le-ar fi despirgit insine unicul temei in doui capete opuse, ciscdnd intre ele o
1e Suntem de acord cu Parmenide care spune ci,,E totuna a gdndiunce si gdndul cd, acel ra estel doar,fd.rd. fiin1a in care e exprimat, nu vei gisiniciodatl gindul. Cici nimic nu este, nici nu va fr,afaril de fiin1i", 9i ,,etotwa a gdndi gi af" ('lntalogiefluofcd, 1975,p.15-\6).
l{rrtio Sophia 45
tle'lrirrtare cdt o lume, doar ca si aibl libertatea s-o parcurgd
llcntru a-i uni capetele iar.
l-ibertatea este neincetata intoarcere la sine a Legii neince-
lil( creatoare.
Bun-inceputul ii este existenfei putere de a merge pdndla, rrlxit intrucit cavza ei primi2o are in ea insigi puterea impliniriin e^uzafinali: intoar."t." irr..p,ttului la sine. Simplu temei21.
Temeiul se intoarce la sine asa cum oglindirea intoarce ina-
poi chipul.Orice a pornit in lume din inima tr'iingei are in el puterea si
;rvirnseze pdndla capdtrtrnzdnd si se-ntoarci acolo unde i-alrlrnas inima odati cu amintirile. Reamintirea este aducerea inrrrinte anunfAndu-gi sosirea.
Mama universald are mereu bragele deschise pentru a-si
prirni si lipi strins de piept copii. Primirea este intoarcerea
rlriruirii inapoi aidoma ecoului ce-ntoarce inapoi glasul.
Congtiinla cosmic[ gtie ci garpele igi inghite coada,iar lutulrrrirm5. igi ingroapi plimadele, de aceea puii-9i iau zborul fdr\"
,;:r se uite inapoi, creatJa igi cauti libertatea impotriva creatoru-lrri, fortindu-gi limitele...
20Yezi nota epistemologici 2.21 Cuvdntul temei are bogngia trinitilii. El inseamni 9i temelie 9i mo-
tiv final si miez, aga cum gi divinitatea este si cauza primi si cauza finaldr,i insufletirea adevirului crealiei ei-Tatd,Fiu gi Sfint Duh.
46
Ca un bulgire care tot creste, Bun-inceputul se
pdnd,la capit din inceput in inceput umpldnd lumea de iputuri vii 9i mereu proaspete, intorcdndu-se la sine mereu
alti cale.
Un inceput se intoarce mereu in tirimul etern al inceptrtu-rilor, din logica simpli cL un inceput este un inceput, nufi agadar sfirgit.
2. O TBORJB COSMOGONICA A IDEII.POYESTEA ANSOIUTULUI.
2.1. Cosmogonia cajertfha definirii propriului indefinit
Cosmogonia lumii, priviti fie ca inceput al manifestirii unui
principiu nemanifest, fie ca vibragie a unui sunet primordial, fie
n diruire de sine a unei Fiinle superioare revirsate din preapli-
nul beatitudinii, vorbegte despre acelagi inceput al diferenlierii
lumii dintr-un Tot nediferenliat.
Cosmogonie este 9i rdsfrdngerea eternului Adevdr absolut
tn realita,ti universale,legic adaptabile in timp, spafiu gi formd,
tot relativ interpretate apoi de gtiinle 9i credinfe gi ingelese pe
mlsura fieclruia dintre noi.
Adevdrul fiind viu, toate calificirile care-i pot fi atribuite
lunt tot atitea moduri in care El se face cunoscut fiinfal, iar
noi il putem afirma existenfial impfeuni. $i pentru ca tofi'sX-i
platrXm urma spre a-l gisi c6ndva, a gdndit cu necesitate o
unitate a cunoagterii: acea ddrdluminoasi huntricd legind toate
lucrurile, un limbaj atavic comun care va fi tradus cdndva...
slmva.Privite prin prisma Adevirului, cosmogonia este un Proces
fl definirii interioare a singurei Fiinfe. Prin taina persoanei