Timp de peste un seca~ Eurapaa fast devastata de razbaaiepurtate 'in numele religiei.Dupa ce Razbaiul de 30 de ani(1618-48) s-a 'incheiat printr-apace 'in urma epuizarii adver-sarilor, mania dagmaticilor a'inceput sa se pataleascd.

AI n 1517, Martin Luther, un c~lug~r german,a inceput Reforma care urma s~ impart~cea mai mare parte a Europei in dou~ tabe-

re ostile -catolici ~i protestanti. in ciuda tul-bur~rilor din Germania, nu a fost nici un raz-boi de proportii pan~ in 1546, cand imp~ratulsfantului Imperiu Roman, habsburgul CarolQuintul, a f~cut o incercare hot~rat~, dar za-darnic~, de a zdrobi erezia protestant~,

Un secol de conflictein secolul pres~rat cu conflicte care a urmat,convingerea religioas~ a fost UA motiv inteme-iat pentru ridicarea armelor, dar rareori erasingurul motiv. Motivele politice ~i religioaseerau deseori combinate, ca in cazul printilorgermani care -atat protestanti cat ~icatolici -

doreau s~ ingradeasc~ autoritatea imp~ratilorhabsburgi. Uneori, cauzele politice dep~~eauloialit~tile religioase, iar Franta catolic~, inspecial, se alia in general cu inamicii protes-tanti sau chiar musulmani, ai habsburgilorcatolici.

Mzboaiele din Germania s-au incheiat prinpacea de la Augsburg din 1555. Deoarece niciuna dintre p~rti nu reu~ise s~ ca~tige, tratatuld~dea dreptul conduc~torului fiec~rui stats~-~i aleag~ religia. Aceast:llibertate se refereadoar la religiile catolic~ ~i luteran~, in ciuda

O Demonii ataca Biserica in acest detaliu alunei picturi alegorice din secolul al XVI-Iea.

O Razboaiele din secolele XVI ~i XVII sebazau pe motive religioase. Masacrul din1572 al hugheno~ilor francezi din Paris dinNoaptea Sfantului Bartolomeu a lasat un gustamar in randurile protestan~ilor din Europa.

Roma ~i Spania au laudat aceasta ac~iune.

influentei crescande a unei tendinte protes-tante mai radicale, cea calvinist~. Curand du-p~ aceasta, campul de lupta s-a mutat In vest.

In Franta, hughenotii (protestantii) erau ominoritate substantial~ puternic~, In speciallnrandurile nobililor $i comerciantilor din ora$e.Dup~ moartea lui Henric al II-lea, In 1559, au-toritatea regal~ sl~bise, confruntat~ cu grupu-rile de catolici $i hughenoti care purtau o lun-

..Q g~ serie de razboaie civile religioase. Cel mai~ celebru episod a fost Masacrul din Noaptea"Qj sfantului Bartolomeu din 1572, cand catolicii:I:< s-au mobilizat la un semn $i au m~cel~rit toti

131

RAzBOAIELE RELIGIOASE

O Diferen~ele de ordin religios au contribuitla adancirea conflictului dintre spanioli ~iolandezi in timpul revolu~iei din Tarile de Jos.Protestantismul olandez facea progrese rapi-de, iar Filip al 1I-lea al Spaniei era hotarat sainabu~e erezia.

O Regele protestant burbon Henric alIV-Ieas-a convertit la catolicism in 1954. pentru a-iimpaca pe supu~ii sai francezi. Lui i seatribuie remarca: .'Parisul merita o liturghie".

Istorie universal~ 36 -REFORMA Istorie universal~ 44 -EPOCA DE AUR A OLANDEI

putemic ~i crud, Cardinalul Richelieu, i-adezannat ~i le-a distrus fort:lretele. Cu toateacestea, politica tolerant~ a continuat, deoare-ce obiectivele lui Richelieu nu erau religioaseci politice -crearea unui stat francez putemic~i distrugerea puterii habsburgilor .

Habsburgii se ridica la armeOcazia lui Richelieu s-a ivit In timpul R~zboiu-lui de 30 de Ani (1618 -48), cel mai devasta-tor dintre conflictele religioase din Europa.Acesta a lnceput cand locuitorii Boemiei aurefuzat s~ continue traditia de a-l proclamarege pe habsburgul austriac Ferdinand. intimpul unei conferinte, membrii delegatiei luiFerdinand au fost pur ~i simplu aruncati pefereastr~ (Defenestrarea de la Praga), iarboemii au ales ca rege alt conduc~tor german,protestantul Palatine.

Ajutat de aliatii din Germania ~i rudele salehabsburgice din Spania, Ferdinand -acumlmp~rat al Sfantului Imperiu Rornan -i-azdrobit pe boemi In lupta de pe Muntele AlbIn 1620 ~i le-a impus catolicismul. ins~ con- .;flictul dintre statele catolice ~i protestante s-a ~raspandit curand In cea mai mare parte a

132

protestantii care le-au ie~it in cale. in timp ceFranta era r:Iv;l~ita de r:izboaie civile, olandeziis-au revoltat impotriva Spaniei ~i o pr:Ipastieadanc;l s-a deschis intre Spania ~i Anglia.

Religia a jucat un rol important in acesteconflicte, iar de la jum;ltatea anilor 1580, dife-ritele grupuri s-au unit. O fort;l expeditionar:Ienglez;l i-a ajutat pe rebelii olandezi, armadaspaniol;l a fost infrant;l de englezi, iar trupelespaniole au intervenit in Franta de parteacatolicilor. in final, in Spania f;lzboaiele auluat sfa~it, iar protestantismul a supravietuitin toate cele trei t;lri.

in Franta, diviziunile religioase ~i lupteledintre diferitele grup;lri au fost complicate defaptul c;l Henric al llI-lea (care a domnit intreanii 1574-89) a fost ultimul din dinastia Valois~i c;l mo~tenitorul s;lu, Henric de Navarre, erahughenot. Dup;l ce atat liderii catolici cat ~iHenric al III-lea au fost asasinati, Henric deNavarre a devenit primul rege burbon sub nu-mele de Henric allV-lea, in 1589. ins;l rezis-tenta fat;l de o monarhie protestanta a r:Irnasputemic;l, in special in Paris, unde catolicis-mul era de neclintit. Henric ~i-a dat searna c;lprintr-o singur:I metod;l putea imp;lca rnajori-tatea s~pu~ilor ~i in 1593 s-a convertit la cato-licism. in Franta s-a instalat pacea, spaniolii aufost expulzati, iar Henric a pus bazele unitatiinationale, emitand EdiCtul de la Nantes, in1598, prin care acorda hughenotilor libertateacultului. Hughenotii au r:Imas o minoritateputernic;l pan;l in 1628, cand un prim-ministru

Europei Centrale, ~i aproape simultan, areinceput rnzboiul olandezo-spaniol (1621).

PuterJa politicaAu urmat ani de progrese ~i regrese, asedii ~ijafuri, care au afectat grav Germania. Fortelehabsburgice s-au bucurat de succese, iar c~ndregele Danernarcei a intervenit, a fost imediatinfrant. Situatia s-a complicat datorit~ afirm~riilui Wallenstein, un general cu ambitii inde-pendente, aflat de partea habsburgilor. Acestaa fost ucis de ofiterii s~i in 1634 -semn c~r~zboiul incepea s~ fie dominat de grup~rilepolitice aflate la putere. Protestantismul ~i-ag~sit un nou sustin~tor in persoana regeluisuedez Gustavus Adolphus, un general stra-lucit, ale c~rui victorii de la Breitenfeld (1631)~i Lwen (1632) au schimbat situatia. Cu toate

acestea, Gustavus insu~i a fost ucis la Llitzeniar suedezii au inceput sa: devina: mercenarlpla:titi de Richelieu. Pftna: la urma:, Franta cato-lica: a intrat in rnzboi impotriva imperlali~tilorcatolici, iar intre cele doua: tabere a avut loc 0luptc1 indatiitc1, in care de fapt loialitc1tile reli-gioase erau in mare parte irelevante.

Prln pacea de la Westfalia (1648), Franta~i-a atins scopurlle. Statele germane au deve-nit independente fata: de impa:rat, deschizan-du-se calea pentru expansiunea franceza:. O ~intelegere religioasa: a fost stabilitc1 in cadrulpa:cii de la Augsburg, dar" aceasta ii includea~i pe calvini~ti. Era evident ca: fervoarea reli-gioasa: se consumase in Europa ~i, de~i tole-ranta era departe de a fi universala:, nu au maiavut loc niciodata: ra:zboaie religioase de marl

proportii.