· Redactor: Carmen RANU Copert: Adriana POPESCU Revizie text: Daniela MARINESCU Tehnoredactare computerizat: Nicoleta BOBOCEA Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României AXENC

ACADEMIA ROMÂN� Institutul de Economie Na�ional�

Victor AXENCIUC

��

Produsul intern brut al României 1862-2000

Serii statistice seculare �i argumente metodologice ��

Volumul II Produsul intern brut 1862-1947

Calcule detaliate �i metode de constituire a seriilor de indicatori pe activit��i – resurse

Redactor: Carmen ��RANU

Copert�: Adriana POPESCU

Revizie text: Daniela MARINESCU

Tehnoredactare computerizat�: Nicoleta BOBOCEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României AXENCIUC, VICTOR

Produsul intern brut al României : 1862-2000 : serii statistice seculare �i argumente metodologice / Victor Axenciuc. - Bucure�ti : Editura Economic�, 2012

2 vol. ISBN 978-973-709-570-1

Vol. 2. - Bibliogr. - ISBN 978-973-709-572-5

330.55(498)"1862/2000"

Victor AXENCIUC

��

Produsul intern brut al României 1862-2000

Serii statistice seculare �i argumente metodologice

��

Volumul II Produsul intern brut 1862-1947

Calcule detaliate �i metode de constituire a seriilor de indicatori pe activit��i – resurse

ISBN 978-973-709-570-1 ISBN 978-973-709-572-5 (vol. II)

Copyright © Editura Economic�, 2012

Autorul este responsabil de clarificarea dreptului de utilizare a informa�iilor cuprinse în lucrare.

Cuprins

Introducere ......................................................................................................................................................... 9 Situa�ii statistice de sintez� a indicatorilor produsului intern brut 1862-1997 ........................................ 33 Capitolul 1 Agricultura. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile agricole �i forestiere ............................................... 73 Capitolul 2 Industria. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile industriale ................................................................. 215 Capitolul 3 Construc�iile. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile de construc�ii ...................................................... 415 Capitolul 4 Transporturile �i telecomunica�iile. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile de transporturi �i telecomunica�ii ............................................................................................................................................ 577 Capitolul 5 Comer�ul. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile de comer� interior �i interna�ional ............................ 637 Capitolul 6 Serviciile bancare �i de asigur�ri. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile bancare �i de asigur�ri ................................................................................................................................................. 771 Capitolul 7 Administra�ie public� �i ap�rare, înv��mânt, s�n�tate, cultur� �i asisten�� social�. Calculul valorii ad�ugate brute în serviciile publice de administra�ie, armat�, înv��mânt, s�n�tate, cultur�, asisten�� social� ............................................................................... 801 Capitolul 8 Venitul ipotetic al locuin�elor în proprietate – chiria imputat�. Calculul valorii ad�ugate brute la chiria imputat� .......................................................................................... 813 Capitolul 9 Personalul casnic angajat. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile personalului casnic angajat .......... 833 Capitolul 10 Profesiunile libere. Calculul valorii ad�ugate brute în activit��ile profesiunilor libere ..................................... 845 Bibliografie ..................................................................................................................................................... 857

� Produsul intern brut al României în perioada 1862-2000 �

Serii statistice seculare �i argumente metodologice 8

Introducere

În prezentul volum II, se expune totalitatea calculelor, estim�rilor

pentru ob�inerea seriilor de indicatori ai temei, precum �i metodologia de constituire a acestora pe sectoare, ramuri �i activit��i economice pân� la agregatele de sintez�, exprimate în valori comparabile – în pre�uri lei 1913. Se înf��i�eaz� astfel întregul sistem de elaborare a acestora, în form� detaliat� �i sistematic�, precum �i rezultatele de sintez� �i agregatele finale ale produsului intern brut pentru anii 1862-1947.

Aceast� perioad�, din punct de vedere economico-social, pentru România reprezint� etapa determinant� de construc�ie statal� �i de institu�ionalizare a noilor structuri, de modernizare �i de transform�ri fundamentale în componentele sociale, de europenizare a ��rii.

Societatea româneasc�, venit� din st�rile retardate feudale, a fost astfel a�ezat�, chiar dac� nu la nivelul ��rilor occidentale, pe structuri marfar-b�ne�ti, pe tipul propriet��ii �i muncii libere (dup� 1864) pe temeiurile drepturilor �i libert��ilor cet��ene�ti consacrate, de�i la început juridic-formal, de Constitu�ia modern� din 1866.

Legiferarea �i institu�ionalizarea modern�, european�, a vie�ii publice, obligativitatea �i extinderea �tiin�ei de carte în popor odat� cu reformarea rânduielilor rurale etc. au desc�tu�at o mare parte din energiile umane, au declan�at resorturile obiective �i subiective de asimilare a cuno�tin�elor, a tehnicilor �i tehnologiilor ma�iniste din str�in�tate, a �tiin�elor în universit��ile recent create. Prin importul de capitaluri externe, prin introducerea revolu�iei industriale în economie, a c�ilor ferate, a extinderii pie�ei române�ti �i includerii sale în circuitele europene de m�rfuri, capitaluri �i speciali�ti, accelerate de noile mijloace de transport �i telecomunica�ii, s-au amplificat importurile �i exporturile, cu rezultate f�r� precedent, de valorificare a for�elor de produc�ie autohtone; a fost saltul de sporire a produc�iei sociale peste ritmul sporului demografic, specific secolelor trecute; fenomenul eficien�ei muncii sociale se instaleaz�, în diferite grade, în activitatea organismului economiei na�ionale; între 1862 �i 1914 produc�ia social� pe locuitor se dubleaz�, din care cea agricol� spore�te cu peste 30%, cea industrial� cu 175% pe locuitor, construc�iile de

� Victor Axenciuc �

Volumul II. Produsul intern brut 1862-1947 10

cinci ori, iar serviciile, cu peste 180%. Un demaraj notabil pentru o economie cople�itor – 80% – format� din popula�ie rural agrar�. În consecin��, �i valoarea nou-creat�, produsul intern brut între 1862 �i 1913, cre�te de la 215 lei – pre�uri 1913 – la 477 lei pe locuitor, de peste 2,2 ori.

Mai mult ca în oarecare perioad� din intervalul de un secol �i jum�tate, 1860-2000, perioada de cinci decenii, 1862-1913, a fost aceea în care România, fa�� de Occident, a redus decalajele de natur� statal-institu�ional�, – de la structuri feudale la structurile economiei libere de pia��; de natur� social� – de la dependen�a feudal� a majorit��ii popula�iei la libertatea civic� �i proprietatea particular� asupra p�mântului; de natur� economic� – de la preponderent de autoconsum la produc�ia prioritar marfar�-b�neasc�; de natur� tehnologic� – de la produc�ia efectuat� integral cu munc� �i tehnic� manual� la produc�ia tranzitorie c�tre munca �i tehnica mecanizat� în industrie, transporturi, agricultura mare etc.

De�i structurile socioeconomice ajung la profilul preponderent agrar, via�a economic� din România în al doilea deceniu al secolului XX se schimbase radical fa�� de condi�iile sociale ale perioadei Unirii din 1859, cu deosebire, mai puternic, în mediul urban.

Acest teren nou, na�ional, legislativ, social, tehnico-economic �i cultural, modernizat printr-o politic� economic�, indiferent de paternitatea de partid, care a promovat cu prioritate interesul economic na�ional, cu toate piedicile generate de st�rile conservatoare, de mentalit��ile �i comporta-mentele colective �i individuale redardate �i neadecvate noilor cerin�e, transform�rile înf�ptuite au asigurat premisele unei cre�teri notabile a valorilor materiale �i sociale. Indicatorii valorici de sintez� ob�inu�i din cercetarea temei �i în primul rând produsul intern brut confirm� statistic progresele rezultate.

Privire metodologic� De la început men�ion�m c� pentru elaborarea indicatorului global s-a

adoptat metoda produc�iei cu �ansele cele mai mari de a fi asigurat�, în propor�ie sporit�, cu informa�ie statistic� direct� �i mai cert�. Procesul de cercetare a impus rezolvarea a dou� mari categorii de probleme: a) elaborarea metodelor specifice, adecvate, de prelucrare a informa�iei economice �i statistice �i de calcul al indicatorilor necesari; b) procurarea �i completarea, compatibilizarea datelor statistice.

� Produsul intern brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare �i argumente metodologice �

Introducere 11

Baza de documentare, cu toat� înc�rc�tura seriilor de date ale celor trei volume1, era înc� insuficient�; în consecin��, pe lâng� informa�ia asupra valorii produc�iei diferitelor sectoare �i ramuri, ob�inut� din seriile de date statistice pentru perioada 1859-1947, s-a impus elaborarea metodelor �i procedeelor necesare de calcul directe �i indirecte, în scopul acoperirii locurilor goale �i întregirii seriilor de indicatori de costuri, consumuri intermediare, consum de capital fix etc.; s-au utilizat de asemenea cercet�ri monografice �i grupuri de cazuri particulare ale c�ror rezultate în unele situa�ii, cu riscul inerent, au fost generalizate în vederea constituirii de indicatori opera�ionali.

Pe lâng� aceasta, s-a efectuat o întins� documentare �i investiga�ie, pentru cunoa�terea proceselor �i fenomenelor economico-sociale, necesar� estim�rii numero�ilor indicatori par�iali; s-au cercetat lucr�ri de specialitate tehnico-economice, de produc�ie �i de servicii din toate domeniile, monografii de unit��i economice, d�ri de seam�, rapoarte, studii publicate etc. O surs� important� de informa�ie din ramuri �i activit��i variate, cu certitudine mai mare, a fost ob�inut� din documentarea efectuat� de autor mul�i ani în importante arhive de institu�ii �i unit��i economice.2

1 Victor Axenciuc, Evolu�ia economic� a României: Cercet�ri statistico-istorice – 1859-1947, vol. I, II, III, Editura Academiei Române, Bucure�ti. 2 Dup� etatizarea în anul 1948 a „principalelor mijloace de produc�ie” particulare, arhivele companiilor industriale, ale unor institu�ii bancare etc., au fost preluate de institu�ia abilitat�, Arhivele Na�ionale, care, dup� inventariere �i prelucrare, le-a pus la dispozi�ia cercet�torilor. În aceste condi�ii, s-au consultat documente de arhiv� de la societ��ile economice, referitoare la cheltuielile de produc�ie, la structura costurilor diferitelor produse, la cotele de amortizare a capitalului fix etc. S-au cercetat astfel fonduri de arhiv� ale unit��ilor reprezentative din ramurile industriale: în industria metalurgic�, a societ��ilor Malaxa, Re�i�a, Titan-N�drag-C�lan; în ramura textil�, a fabricilor de stofe Buhu�i-Bac�u �i Doroban�ul-Ploie�ti; în industria zah�rului – arhiva societ��ii Danubiana, la Giurgiu �i Sascut; în industria hârtiei, a societ��ii Letea-Bac�u; în industria cimentului, arhiva cartelului Fabricilor Unite de Ciment, Bucure�ti; în industria c�rbunelui, arhiva Societ��ii Petro�ani; în industria petrolului, grupul de arhive ale societ��ilor na�ionalizate Petrolifera Muntenia etc. În acela�i sens s-au folosit date, analize, situa�ii statistice din rapoarte de activitate, d�ri de seam�, chestionare etc., ale unor institu�ii publice centrale, ministere: al agriculturii �i domeniilor, al industriei �i comer�ului, al comisariatului pre�urilor etc. Importante analize de sintez�, memorii �i propuneri asupra economiei na�ionale au fost consultate în fondurile Pre�edin�iei Consiliului de Mini�tri, ale Casei Regale, ale Cabinetelor Civil �i Militar ale lui Ion Antonescu etc. În arhiva B�ncii Na�ionale a României se afl� valoroase situa�ii statistice �i studii de sintez�, inedite, asupra unor



Tot acest tezaur de informa�ii, micro- �i macroeconomice, a oferit autorului o alt� imagine, mult mai bogat� �i mai precis� a configura�iei �i activit��ii sectoarelor �i ramurilor, a mecanismului de func�ionare a întreprinderilor, dar �i o percep�ie mai concret� a problemelor vitale ale economiei na�ionale, decât le puteau prezenta lucr�rile editate �i publica�iile de specialitate. Astfel, calcularea venitului na�ional, a produsului intern brut, în retrospectiva epocii 1862-1947, s-a f�cut nu numai prin reprezentarea cifric� a economiei, ci �i prin cunoa�terea mi�c�rii reale, vii, a activit��ii, de la celulele de baz� ale acesteia pân� la institu�iile de sintez�, de gestiune sau îndrumare a economiei na�ionale – ministere, BNR, Consiliul de Mini�tri etc.

Men�ion�m, în mod deosebit, c� am beneficiat de metodologia folosit� la Institutul Na�ional de Statistic�, de solu�ii valoroase ob�inute prin discu�ii cu speciali�ti din institu�ia central� de statistic�; ne-au fost de folos, de asemenea, studiile precedente asupra venitului na�ional în România la anumite intervale;3 am utilizat unele solu�ii din aceste surse, dar pentru componente ale avu�iei na�ionale, ale venitului na�ional, cercet�ri privitoare la evolu�ia pe termen mediu a unor ramuri �i sectoare ale economiei na�ionale, rapoarte de fond, întocmite de inspectorii generali ai b�ncii, asupra unor mari societ��i comerciale �i bancare, institu�ii economice etc. Ministerul de finan�e, dup� anul 1929, prin crearea unui serviciu de studii, a produs lucr�ri importante �i inedite de analiz� a economiei române�ti. La marile b�nci comerciale ale vremii – Banca de Credit Român, Banca Româneasc�, Banca Comercial� Român� etc. – au fost cercetate, pentru participa�iile lor la întreprinderi industriale, comerciale, de transport etc., bilan�uri, rapoarte am�nun�ite asupra rentabilit��ii, costurilor întreprinderilor pe care le controlau, situa�ii statistice comparative cu ramura din care f�cea parte unitatea. Informa�ii inedite s-au procurat din arhiva Societ��ii Na�ionale de Credit Industrial – 1924-1948, reprezentant� a BNR pentru creditarea industriei, prin opera�iuni de scont �i reescont; aceasta de�inea dosarele, cu analize detaliate a activit��ii întreprinderilor industriale pe care le finan�a. 3 D. Iordan, Venitul na�ional al României, 1926-1928, Bucure�ti, 1930; Victor Sl�vescu, Virgil N. Madgearu �i al�ii, ca mini�tri de finan�e, au elaborat în anii crizei economice memorandumuri asupra capacit��ii de plat� extern� a României cuprinzând estim�ri sumare asupra venitului na�ional �i structurii sale; studiul lui Miti�� Georgescu, „Venitul na�ional, 1926-1938”, din Enciclopedia României, vol. IV, reprezint� cea mai detaliat� m�surare a produsului social �i a venitului na�ional de pân� atunci dup� metodologia teoriei economice a vremii. N. Georgescu-Roegen recalculeaz�, în anul 1946, venitul na�ional, pe baza datelor din Enciclopedia României, vol. IV, la nivelul economiei române�ti postbelice �i a teritoriului postbelic; datele au fost utilizate de delega�ia României pentru sus�inerea intereselor ��rii noastre la Conferin�a de pace de la Paris, din anul 1947. Un studiu din anul 1967 al lui


Introducere 13

marea parte din estim�rile cantitative �i valorice indirecte s-au elaborat metode adecvate specificului situa�iilor date.

Principii �i criterii specifice de cercetare utilizate. Din concep�ia prealabil� de lucru, dar �i din experien�a de pe parcursul cercet�rii, s-au conturat o serie de criterii menite s� circumscrie con�inutul, aria temei �i metodele de estimare.

a) S-a considerat necesar s� se determine indicatorii agrega�i ai produsului intern brut dup� Sistemul Conturilor Na�ionale, întrucât pot servi la compara�ii interne �i interna�ionale �i la analize economice complexe.

b) Expunerea rezultatelor calculelor �i estim�rilor asupra indicatorilor macroeconomici de sintez� se face sub forma situa�iilor statistice globale, pe sectoare, pe ramuri în cadrul sectoarelor, pe subramuri �i activit��i în cadrul ramurilor. Situa�iile statistice sunt formate, ca regul�, din trei componente: tabelul cu indicatorii respectivi anuali ai perioadei 1862-1947, sursele care au fost folosite pentru informare �i calcul �i notele explicative asupra indicatorilor �i modului de calcul al lor. Situa�iile statistice sunt de dou� categorii, dup� func�ia lor în cadrul expunerii indicatorilor: prima, situa�ii statistice de sintez�, care înf��i�eaz� tabele cu date în serie anual� �i în serie de medii ale anilor (4-5 ani) a ecua�iei produc�ie brut�, consum intermediar �i valoare ad�ugat� brut�, pe sectoare, ramuri, subramuri �i activit��i economice; a doua categorie o reprezint� situa�iile statistice preliminare, care înf��i�eaz� indicatorii par�iali, cantitativi �i valorici, pe baza c�rora s-au elaborat �i calculat situa�iile statistice de sintez�.

Expunerea calculelor la nivelul sectoarelor, ramurilor �i activit��ilor economice, se deschide cu o introducere metodologic� ce con�ine date �i analize succinte asupra evolu�iei sectorului, ramurii sau subramurii în plan istoric �i economic, cu specificul activit��ii etc. �i metodele de calcul al

M. Lupu estimeaz� venitul na�ional pentru perioadele 1862/66; 1901/13; 1929 �i 1938 dup� metoda produc�iei. În arhiva INS exist� o serie de calcule sumare, f�cute în deceniile �ase-�apte ale secolului al XX-lea, pentru anii 1864, 1900, 1912, 1929 �i 1938. Mai detaliat� �i util� pentru noi a fost îns� lucrarea Venitul na�ional al României în 1938, elaborat� în anul 1967, pentru teritoriul actual; ea con�ine o metodologie am�nun�it� utilizat� atât pentru calcule directe, cât �i indirecte. La Institutul de Economie Na�ional� al Academiei Române, în cadrul sectorului de istorie a economiei na�ionale, în anii ’80 ai secolului al XX-lea, Gh. Dobre estimeaz�, pentru diferi�i ani selecta�i, venitul na�ional al României.



componentelor indicatorilor. Procedeele de calcul explicate pot fi folosite de cercet�torii interesa�i atât de verificarea solu�iilor utilizate de noi, cât �i de a îmbun�t��i calculele, dac� se g�sesc metode mai bune �i informa�ii mai certe, pentru dobândirea unor rezultate superioare.

c) Lipsurile �i imperfec�iunile datelor statistice ne-au determinat s� efectu�m calcule par�iale în mai multe variante atât dup� procedee de m�surare, cât �i dup� informa�ia constituit�, la sfâr�it oprindu-ne la solu�ia cea mai apropiat� de tendin�a fenomenelor din realitate, exprimat� în alte forme. Metoda variantelor a solicitat eforturi �i mult timp, dar în schimb am dobândit o certitudine sporit� a rezultatelor ob�inute.

d) Orice comensurare a indicatorilor macroeconomici în general, datorit� unor neconcordan�e între fenomenul m�surat �i expresia lui cifric� statistic, are un anumit caracter relativ; cu atât mai mult, în condi�iile României, unde statistica de acum un secol, un secol �i jum�tate, are lacunele men�ionate. Astfel c�, de�i s-au calculat cu rigurozitate �i în mai multe variante, indicatorii rezulta�i au înc� o marj�, sper�m minim�, de relativitate.4 În orice caz, cu toat� convingerea �tiin�ific�, putem afirma c�

4 Oricât de potrivite ar fi metodele �i oricât de precise ar fi calculele noastre, ob�inute pe calculator înc� din anii ’80 ai secolului trecut, în lan�ul culegerii �i prelucr�rii informa�iei, chiar oficiale, mai ales din trecutul economiei române�ti, se induce inevitabil aproxima�ia; valoarea datelor folosite de noi, de pild�, pentru agricultur�, pân� la începutul secolului trecut, a depins de valoarea datelor estimate de primarii comunelor, care, în statistica pe care o întocmeau la cererea organelor superioare, apreciau lejer m�rimea anual� a recoltelor la hectar; datele depindeau de asemenea �i de capacitatea �i calificarea, adesea slab�, a agen�ilor statistici de centralizare de la jude�e �i apoi de la Ministerul Agriculturii. În statistica industrial�, bazat� pe cumularea datelor din formularele statistice completate anual de fiecare întreprindere, care nu erau verificate de autorit��i, se diminua uneori m�rimea unor indicatori individuali din anume interese fiscale; din cauza faptului c� unele unit��i nu trimiteau formularele completate Ministerului Industriei �i Comer�ului, ulterior Direc�iei de Statistic�, indicatorii totali cumula�i ap�reau cu valori mai mici. La unele date ale statisticii oficiale, în cazuri evidente de neconcordan�� – de pild�, suprafa�a îns�mân�at� cu cereale, în unii ani din perioada 1862-1914, în unele jude�e, ap�rea de câteva ori mai mare decât suprafa�a îns��i a jude�ului – noi am efectuat cuvenitele corecturi �i ajust�ri. În eforturile noastre de calculare �i recalculare repetat� a datelor par�iale s-au ob�inut, la diferite variante, diferen�e de m�rime. Experien�a a demonstrat c� aceste diferen�e mici nu meritau timpul consumat, întrucât, în indicatorul general, contribu�ia acestora ap�rea uneori doar dup� virgul�, ca zecimal� a m�rimii etalonului de valoare luat. S-a confirmat principiul enun�at de N. Georgescu-Roegen c� aceste varia�ii „nu sunt importante �i nu diminueaz� cu nimic utilitatea rezultatelor”. „Exist� o lege bine stabilit� în statistica matematic�, scrie autorul, dup� care varia�ii importante par�iale în componentele unei


Introducere 15

datele rezultate ale investiga�iei noastre de atâtea decenii sunt corecte �i, pân� se vor elabora unele mai bune, pot fi utilizate, în cercet�rile economice, istorice �i sociologice asupra vie�ii sociale trecute a ��rii.

e) Un principiu aplicat cu consecven�� în opera�iunile de comensurare a proceselor economice a fost grija de a nu supraestima m�rimea lor; pe de o parte, aceasta se prezint� fortuit mai redus� fa�� de realitatea istoric�, întrucât nu a existat posibilitatea m�sur�rii integrale a tuturor activit��ilor pe care le exprim�; pe de alt� parte, la evalu�rile indirecte s-au utilizat m�rimile minime ie�ite din calcule. Astfel c� în general indicatorii agrega�i calcula�i pot con�ine, în unele cazuri, o diminuare minor�.

Cu toate acestea, valoarea lor absolut�, în compara�ie cu alte estim�ri anterioare, este superioar� atât prin cuprinderea unor domenii �i activit��i economice însemnate, eludate de studiile precedente, cât �i datorit� rigurozit��ii investiga�iei �i metodelor mai elaborate �i mai precise folosite.

f) Teritoriul cuprins în studiu, cu varia�ii temporale de suprafa��, este acela al grani�elor statului român la diferite momente istorice; în scopul delimit�rii comparabilit��ii indicatorilor, în cadrul unei perioade cu teritoriu constant, s-au trasat linii orizontale de marcare sub anul în care a avut loc modificarea; dou� schimb�ri minore de suprafa�� i poten�ial: cea din anul 1878, când s-a recuperat Dobrogea, dar s-a înstr�inat sudul Basarabiei, cât �i cea din anul 1913, când s-a dobândit sudul Dobrogei – jude�ele Durostor �i Caliacra – nu au fost considerate. Astfel, s-a demarcat teritoriul statului român pentru perioadele: 1862-1914; 1920-1939; 1940-1944; 1945-1947.5

valori agregate nu conduc decât la varia�ii foarte mici ale rezultatului global”; vezi Modific�ri structurale în venitul na�ional al României în urma celui de al doilea r�zboi mondial, Bucure�ti, 1947, p. 4. 5 Teritoriul starului român la 1862 era de 123,4 mii km2; la 1880, dup� dobândirea independen�ei de stat, m�sura 130,2 mii km2; în 1914 avea 137,9 mii km2. Dup� Marea Unire din 1918, România întregit� cuprindea 295 mii km2; la sfâr�itul lui 1940, r�pindu-i-se 100 mii km2, r�mâne, între anii 1940-1944, cu 195 mii km2. Prin redobândirea nordului Transilvaniei, în 1945, ajunge la suprafa�a actual� de 237,5 mii km2. Not�m c� în intervalul 1940-1944, al celui de-al Doilea R�zboi Mondial, de�i între anii 1941 �i 1943 România recupereaz� Basarabia �i Bucovina �i administreaz� �i Transnistria cu �apte jude�e peste Nistru �i capitala la Odessa, deci m�rindu-�i poten�ialul economic �i venitul na�ional, statistica oficial� privind agricultura, industria, comer�ul, creditul �i celelalte servicii, s-a efectuat numai la teritoriul din vara anului 1940, dup� dezmembr�rile care au avut loc. Pentru restul teritoriului s-a �inut o eviden�� separat� prin Guvern�mântul Basarabiei �i Guvern�mântul Transnistriei, eviden�� aflat� în arhive.



Pentru perioada Primului R�zboi Mondial – 1914-1918 – �i anul 1919 când exist� foarte pu�ine date �i estimarea indirect� apare riscant�, nu s-au calculat indicatorii respectivi.

În scopul form�rii unei imagini de ansamblu la întregul interval 1862-1947 �i al facilit�rii compara�iei indicatorilor agrega�i pe întreaga perioad�, ace�tia sunt raporta�i pe locuitor în toate situa�iile statistice de sintez� finale.

g) Periodizarea s-a corelat cu modific�rile teritoriale �i evenimentele majore pentru soarta ��rii. Indicatorii macroeconomici globali s-au exprimat, cum s-a ar�tat mai sus, atât în serii anuale, cât �i în serii de medii ale anilor; am folosit �i procedeul medii ale anilor din cauza preponderen�ei agriculturii în via�a economic� �i a influen�ei unor mari varia�ii ale produc�iei agricole asupra indicatorilor de sintez�. În perioada 1862-1947 activitatea agricol� era determinant�, iar produc�iile agricole �i viticole au cunoscut mari fluctua�ii, generate de varia�ia condi�iilor climatice; un an agricol bun sporea produc�ia pân� la dou�-trei ori fa�� de anul prost, secetos, antrenând, mai mult sau mai pu�in, în acela�i sens, de cre�tere sau reducere, toate sectoarele economico-sociale. Speciali�tii �i statistica agricol� accept� m�surarea activit��ilor agricole pe termen scurt, pe medii de patru-�ase ani, pentru ajustarea varia�iilor men�ionate. Noi am împ�r�it perioada 1862-1947 (mai pu�in anii 1915-1919) în 17 subperioade de patru-cinci ani, astfel distribuite încât s� se încadreze adecvat �i în limitele modific�rilor teritoriale �i s� se înscrie în fazele ciclului economic scurt, îndeosebi în anii interbelici.

h) Pre�urile folosite pentru comparabilitatea datelor. Pentru calcule s-au utilizat trei variante de pre�uri: curente, pre�uri comparabile cu baza în anul 1938 (în lei hârtie) �i cu baza în anul 1913 în lei aur. Pre�urile curente într-o perioad� atât de lung� – 1862-1947 – au suferit mari varia�ii,6

6 Între 1862 �i 1914 pre�urile erau exprimate în moned� convertibil�, leul aur = 0,3226 grame aur �i egal cu un franc francez, un franc elve�ian etc.; prin paritate metalic� un dolar SUA = 5,18 lei, iar o lir� sterlin� = 25,25 lei; în aceste pre�uri indicatorii sunt relativ comparabili pentru toat� perioada 1862-1914. Din anul 1916 convertibilitatea este suspendat� �i leul intr� în anii Primului R�zboi Mondial �i dup�, pân� în 1926, într-o curs� infla�ionist� care-l depreciaz� pân� la 42 ori fa�� de 1913; în anul 1929 stabilizarea monetar� îl devalorizeaz� oficial �i îl confirm� la valoarea de un leu = 0,010 grame aur, o diminuare a etalonului de 32,2 ori. Din anul 1936 se declan�eaz� o nou� curs� de infla�ie care se sfâr�e�te la 15 august 1947, când, fa�� de 1938, deprecierea, dup� indicele pre�urilor de consum, atinge cea de 9.000 de ori. Comunic�ri statistice nr. 19, 1948.


Introducere 17

ceea ce elimin� posibilitatea construirii valorilor agregate comparabile în lipsa unor indici sau coeficien�i de deflatare pe principalele categorii de produse �i servicii. Indicele pre�urilor pe care l-am constituit: general �i separat pentru produse industriale, produse agricole �i servicii, pe termen lung din 1862 pân� în anul 1947, cu baza = 100 în anul 1913, a putut fi utilizat la indicatorii sintetici macroeconomici, dar era prea sumar pentru a fi folosit la deflatarea numero�ilor indicatori valorici primari în pre�uri curente.

În varianta definitiv� a lucr�rii, to�i indicatorii au fost calcula�i în pre�uri medii comparabile ale anului 1913, în lei 1913, pe care i-am denumit �i lei etalon. Ca urmare, �i toate agregatele de sintez� sunt exprimate în moneda etalon, din 1913, convertibil�, când leul, ulterior numit leu aur, era reprezentat de 0,3226 grame aur cu titlul de 900/1000; circula�ia monetar� liber� cuprindea pân� în anul 1914 bancnote, piese de aur, de argint, precum �i din alte metale.

Pe tot cuprinsul lucr�rii indicatorii valorici, precum �i diferi�ii termeni de calcul sunt exprima�i în mii �i milioane de unit��i monetare, dup� cum au necesitat situa�iile date.7

În continuarea expunerii principiilor �i criteriilor de cercetare, subliniem c� în calculele �i estim�rile efectuate nu s-au putut respecta toate exigen�ele stabilite de metodologia Conturilor Na�ionale care utilizeaz� mai multe categorii de pre�uri, întrucât statisticile de acum 130-150 de ani exprimau valorile în pre�uri generale, de vânzare, cel mult separat pentru vânz�ri de detaliu, �i de gros numai la unele produse agricole �i petroliere. În consecin��, pentru necesit��ile de evaluare, în unele cazuri, am recalculat, dup� metode statistice, pre�urile de detaliu în pre�uri de gros �i la produc�tor; altele le-am considerat la produc�tor; la produc�ia agricol� vegetal� �i animal� s-au considerat pre�urile din oboare �i cele din statistica agricol�; pre�urile produc�iei industriei mari, ale celei mecanizate s-au ob�inut din statistica industrial� etc., toate sursele �i modalit��ile de operare fiind men�ionate în notele metodologice. În sensul situa�iei de mai sus nu 7 Men�ion�m c� în opera�iunile de calcul, care au pornit de la unitatea monetar� �i au ajuns la etaloane exprimate în mii �i milioane, dar cu zecimale, s-au efectuat, la diferite faze, întregirea datelor; aceasta a generat, la unele sume ale seriilor, diferen�e la cifra unit��ilor datelor, de +1 sau –1, care au fost, în majoritatea cazurilor, ajustate la m�rimea corespunz�toare.



s-a putut determina ce impozite se cuprindeau, în diferite perioade �i pe diferite feluri de activit��i, în valoarea produc�iei men�ionat� în statistica oficial�, cu atât mai mult cu cât datele valorii produc�iei erau declarate cu subiectivitate, nefiind supuse regimului fiscal, ci doar solicit�rii statistice; ca atare, s-a f�cut abstrac�ie de opera�iunile pe care le presupune metodologia, cu excep�ia impozitelor pe produs �i a taxelor vamale expuse în situa�iile Ministerului de Finan�e.

Credem c�, departe de a fi proprii numai determin�rilor noastre, lacunele statistice de diferite feluri �i o anume relativitate în m�surarea �i elaborarea indicatorilor macroeconomici sunt caracteristice estim�rilor retrospective �i din alte ��ri, când ele se extind pe perioade lungi de secole în trecut, în care câmpul informa�iilor este atât de precar.

În cazul în care punctul de plecare l-au constituit m�rimi exprimate cantitativ – la produsele agricole, forestiere, ale industriei extractive, electrice, me�te�ug�re�ti, casnice etc. –, calculele valorice au fost mai facile �i mai certe, întrucât valoarea produc�iei s-a ob�inut operându-se cu pre�urile medii ale anului 1913 �i indicatorii de volum din toat� perioada; de asemenea, �i la activit��ile profesiunilor libere, personalului casnic retribuit, la chiria imputat�, unde valoarea pe unitate a fost luat� cu baz� în anul 1913; ponderea tuturor acestora a oscilat între 70 �i 80% din valoarea total�.

Pentru ramurile �i activit��ile în care produc�ia de bunuri �i servicii se exprima numai în indicatori valorici – produc�ia industriei prelucr�toare, a construc�iilor, activit��ile de comer�, de credit, bugetare etc. –, ace�tia se prezentau în pre�uri curente. Seriile respective de date s-au deflatat cu indicii, dup� caz, de pre�uri generale, agricole, industriale sau de servicii ai perioadei cu baza = 100 în anul 1913.8

i) Sfera de cuprindere a investiga�iilor, în vederea estim�rii m�rimii �i evolu�iei agregatelor macroeconomice este considerabil mai larg� decât a studiilor precedente, par�iale. În sectorul agriculturii s-a inclus în calcul produc�ia vegetal�: a cerealelor, a plantelor zise alimentare, dup� denumirea statistic� a timpului – cartofi, fasole, linte, ceap�, varz�, zarzavaturi �i gr�din�rit; a plantelor zise industriale – rapi��, floarea-soarelui, in, cânep�, sfecl�-de-zah�r etc.; a plantelor furajere, perene, iarb� de p��uni, fâne�e �i

8 Tabelul cu indicii pre�urilor de consum 1862-1947 ca deflator al indicatorilor exprima�i în pre�uri curente din aceast� perioad� este prezentat în Anexa 2 la aceast� introducere.


Introducere 19

multianuale sem�nate ca trifoi, lucern�, dughie, apoi r�d�cinoase furajere –sfecl� etc.; s-a estimat produc�ia livezilor �i viilor. Produc�ia animal� a inclus: carne, lapte, brânz�, ou�, piei, lân�, b�legar, precum �i cea de pe�te pescuit etc. Din domeniul forestier s-a calculat cre�terea pe picior a lemnului în p�dure �i exploatarea lui, precum �i produsele secundare: vânat �i produse din flora spontan� – ciuperci, plante medicinale, fructe de p�dure, semin�e de copaci etc.

În sectorul industriei, pe lâng� produc�ia ramurilor mecanizate – extrac-tiv�, prelucr�toare �i a electricit��ii – s-au cuprins �i cele ale industriei me�te-�ug�re�ti, industriei casnice �i mor�ritului ��r�nesc, necomensurate pân� acum.

În sectorul construc�iilor, neinclus în alte estim�ri ale indicatorilor macroeconomici decât în mic� m�sur�, au fost luate în considerare: construc�iile industriale, de edificii publice, cele edilitare urbane, cele de c�i ferate, de drumuri na�ionale �i locale, construc�iile de locuin�e rurale �i urbane; toate s-au dovedit un capitol de importan�� în valoarea produc�iei.

În sectorul serviciilor s-au cuprins: transporturile feroviare, cele fluviale �i maritime de stat, transportul cu animale în afara agriculturii, transportul auto particular etc.; de asemenea, s-au calculat activit��ile principale de comer� interior �i exterior, de credit �i bancare, de asigur�ri; activitatea de administra�ie central� �i local�, armat� �i ordine public�; cheltuielile de înv��mânt, cultur�, s�n�tate, culte etc. sunt prev�zute în bugetul central �i în bugetele locale; s-au mai cuprins, chiria imputat�, activitatea profesiunilor libere etc.

În linii mari, domenii �i activit��i necuprinse în estim�ri ale produc�iei �i serviciilor, din cauza informa�iei statistice precare sau a dificult��ilor de estimare indirect�, ar fi: activit��ile de transport fluvial �i maritim ale societ��ilor particulare, activit��ile particulare de depozitare a bunurilor, activitatea institu�iilor particulare de asisten�� medical�, de cultur� �i de înv��mânt, de editur� etc., pentru care lipse�te, în general, informa�ia centralizat�. Au r�mas de asemenea în afara estim�rilor, din aceea�i cauz�, activit��ile restrânse de turism, ale serviciilor mici urbane, precum �i produc�ia �i serviciile de interes militar.

j) În metodologia adoptat� pentru calcularea agregatelor macroeco-nomice am introdus separat, de la primele faze ale opera�iunilor, �i indicatorul consum de capital fix, amortizarea, care este îns� inclus�, conform metodologiei SCN, în valoarea ad�ugat� brut�; am deta�at separat consumul de



capital fix pentru ca acest indicator s� fie utilizat la determinarea eventual� a produsului net, intern �i na�ional, necesar analizelor economice.

k) Men�ion�m c� în procesul de cercetare, ca premis� imperativ� �i inevitabil�, s-au întreprins ample calcule pentru determinarea unor indicatori ipotetici, în serii lungi, necesari stabilirii produc�iei �i consumului intermediar, ai unor ramuri sau subramuri ale economiei care pân� acum nu aveau o baz� larg� de informa�ie statistic�, cum sunt industria me�te�u-g�reasc�, casnic� etc.; ei au putut fi estima�i cu un anumit coeficient de relativitate. Utilizându-se diferite date periodice de la recens�minte ale popula�iei, locuin�elor, de la anchete industriale �i sociale etc., s-au format, prin metode statistice, serii anuale lungi de indicatori de baz� cu ajutorul c�rora s-au calculat agregatele necesare. Astfel, s-a elaborat seria num�rului ipotetic de me�te�ugari distribui�i pe profesiile principale, valoarea produc�iei lor �i a consumului intermediar; în industria casnic�, dup� cantit��ile de materie prim� ob�inut� din produc�ia gospod�riilor ��r�ne�ti �i a cantit��ilor de materie prim� cump�rate, provenit� din import – bumbac puf, fire, pânzeturi etc. –, care au fost folosite la prelucrare pentru produc�ia de bunuri, s-a calculat ipotetic valoarea produc�iei de industrie casnic�.

Pe baza datelor recens�mintelor �i a înregistr�rilor par�iale ale cl�dirilor �i locuin�elor din anii 1860, 1912, 1930, a datelor asupra num�rului de locuin�e construite pe perioade, pân� la anul 1900, între anii 1901-1920 �i 1921-1930 – de la recens�mântul locuin�elor din anul 1930 – arhiva Institutului Na�ional de Statistic� – �i a celor referitoare la anul 1948 etc., corelate cu cre�terea popula�iei �i num�rul c�s�toriilor pe urban �i rural, s-a format seria 1862-1947 a num�rului locuin�elor urbane �i rurale, care a servit la opera�iunile de calcul al valorii acestor construc�ii; asem�n�tor, s-a estimat �i s-a format seria de date referitoare la volumul cre�terii pe picior a lemnului în fondul forestier al ��rii; pe baza unor date-pivot �i cu metode statistice s-a estimat valoarea produc�iei industriei mari prelucr�toare, pentru perioada 1862-1892, când lipse�te majoritatea informa�iei statistice; prin procedee adecvate s-au estimat �i volumul �i valoarea transportului cu animalele, serviciile salariate casnice, activitatea liber-profesioni�tilor etc.

În domeniile agriculturii, industriei extractive, electrice �i altele, pentru care exist� serii de date cantitative pe termen lung, opera�iunile au fost mai u�or �i mai sigur de calculat. Subliniem c� toate problemele enun�ate aici se afl� în mod detaliat explicate, ca procedee �i metode de


Introducere 21

calcul la ramurile �i activit��ile date, în introducerile metodologice �i în notele de la situa�iile statistice respective.

Pentru cazurile când am fost în fa�a lipsei sau insuficien�ei de informa�ie statistic�, am evitat cât s-a putut s� estim�m valoarea fenomenului dat prin anumite procente, ca pondere într-un anumit indicator; am preferat, pe baza informa�iei directe cât de precare �i a celei indirecte, s� constituim seria, cu sprijin pe date din unele momente, f�când „poduri” prin interpolare �i alte metode statistice; în felul acesta ne-am situat mai aproape de realitatea fenomenului cercetat �i reconstituit cifric. Fire�te, procedeele respective, pentru subramurile sau activit��ile economice deficitare în informa�ie, ne-au solicitat eforturi �i timp în plus, care îns� au m�rit certitudinea datelor.

Consider�m c� seriile statistice, ad hoc elaborate, asupra unor st�ri �i procese importante ale economiei na�ionale, chiar dac� valorile poart� un caracter relativ, au fost necesare �i utile; avem convingerea �tiin�ific� c� aceste serii sunt mai aproape de realitate decât orice alte estim�ri empirice de pân� acum �i vor putea fi folosite de cercet�tori la investigarea unor noi teme din domeniu. Credem c� prin acoperirea locurilor goale din statistica economic� de seriile de date inedite, calculate de noi, istoria economic� româneasc� a dobândit un patrimoniu de informa�ie, care este tot atât de important �i util ca în�i�i indicatorii macroeconomici calcula�i pe baza lui.

l) În ac�iunea de estimare a valorii produc�iei diferitelor ramuri nu s-a urm�rit o pozi�ie important�, aceea a mi�c�rii stocurilor, din simplul motiv c� în statistici nu exist� nicio eviden�� a lor. Consider�m îns� c� indicatorii calculelor noastre nu sunt afecta�i prea mult, întrucât, pe termen lung, de aproape nou� decenii, stocurile, în plus �i în minus, relativ se compenseaz�.

m) Prin procedeele utilizate la estimarea valorii numero�ilor indicatori s-a urm�rit evitarea dublelor înregistr�ri; totu�i, acestea, în unele situa�ii de departajare a valorii, s-au putut produce; ele îns� nu pot dep��i omisiunile de cuprindere men�ionate mai sus.

n) O alt� rezerv� prive�te activitatea de servicii care, în unele cazuri, ca de pild� la c�i ferate, la telecomunica�ii, în administra�ia public�, la diferite institu�ii etc., în valoarea general� a activit��ilor s-a cuprins �i valoarea de produc�ie a unor ateliere mai mari sau mai mici, informa�iile statistice nepermi�ând nici cunoa�terea m�rimii acestora �i nici departajarea lor. Situa�ia se prezint� �i invers; în multe activit��i de produc�ie din diferite



ramuri industriale, agricole, de construc�ii, se prestau diverse servicii de transport, depozitare, de repara�ii, de comer� etc. care, din acelea�i motive ar�tate mai sus, nu au putut fi separate. Toate acestea îns� nu modific� m�rimea final� a valorii ad�ugate brute, întrucât, la toate activit��ile incluse în sfera de observa�ie, s-au operat calculele necesare.

Ast�zi, când se înregistreaz�, se cunosc sau pot fi estimate cifric toate activit��ile economice principale datorit� informa�iei am�nun�ite existente, pentru statisticienii �i economi�tii contemporani, care utilizeaz� sute de indicatori din publica�iile statistice, este mai greu de acceptat cum pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe vremea lui D.P. Mar�ian, în România se puteau folosi pentru reprezentarea mersului întregii economii na�ionale numai câteva zeci de indicatori disponibili. Insuficien�a �i incertitudinea informa�iei statistice au �i constituit unele dintre marile dificult��i care au trebuit dep��ite pentru realizarea studiului de fa��.

Subliniem c� în aceast� parte a lucr�rii, care se ocup� de perioada 1862-1947, în introducerile la ramuri �i subramuri, ca premis� de cunoa�tere a domeniului supus calculului indicatorilor urm�ri�i, prezentarea de date economice este înf��i�at� prin cifre statistice sub form� de tabele care cuprind indicatorii resurselor din întregul interval al temei, respectiv al perioadei 1862-2000. Am procedat astfel, întrucât, în p�r�ile celelalte ale temei, modul de abordare se schimb� radical; nu se mai opereaz�, ca în acest volum, începând de la faza ini�ial� a determin�rii valorii produc�iei; aceasta pentru c� în statistica oficial� din anul 1950 înainte exist� înscri�i indicatorii macroeconomici de sintez� – produsul social, cheltuielile materiale �i venitul na�ional – dup� sistemul produc�iei materiale, pentru anii 1950-1990, �i agregatele produc�ie global�, consum intermediar �i valoarea ad�ugat� brut�, dup� sistemul conturilor na�ionale pentru anii 1980-2000; ca urmare, pentru aceste dou� perioade cercetarea s-a concentrat pe opera�iunile de compatibilizare, de adecvare �i transpunere a indicatorilor sistemului produc�iei materiale la cei ai sistemului actual din statistica na�ional�. În consecin��, nemaioperând cu calcule asupra subramurilor �i activit��ilor economice pentru perioada 1950-2000, nu apare oportun� înf��i�area succint�, statistic�, a acestora. Am considerat astfel c� locul acestei probleme, de�i dep��e�te cronologia istoric�, este în prima parte ca o prezentare integral�.


Introducere 23

Privire sumar� asupra rezultatelor cercet�rii; evolu�ia �i struc-tura principalilor indicatori sintetici9

Pentru deschiderea tabloului evolu�iei indicatorilor globali de rezultate ale procesului economic, vom înf��i�a mai întâi unele elemente de baz� ale poten�ialului uman �i material al ��rii în aceast� perioad�. Condi�iile �i capacitatea de produc�ie a organismului economiei na�ionale sunt amplu prezentate la fiecare dintre cele zece capitole ale volumului.

În economia României, agrar�, apoi preponderent agrar�, în perioada stu-diat�, rolul esen�ial în producerea valorilor l-au avut în primul rând poten�ialul s�u uman �i bog��iile naturale. Pe m�sura moderniz�rii �i asimil�rii mijloacelor tehnice mecanizate, îndeosebi în ramurile de extrac�ie �i prelucrare, a sporit eficien�a muncii sociale, gradul de valorificare a resurselor �i în consecin�� s-a m�rit produc�ia de bunuri �i servicii. Unii factori principali ai poten�ialului organismului economico-social, în dinamica perioadei, se prezint� astfel:

Tabelul II.a Popula�ia total�, activ�, rural�, suprafa�a arabil� �i puterea instalat�,

pe ani de reper selecta�i, în perioada 1862-1947 Anii Popula�ie Popula�ia

rural� – pondere

Suprafa�a arabil� Puterea motrice instalat�

total mii

locuitori pe km2

activ� mii

mii ha ha la 100 loc.

mii kW kW la 100 loc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1862 4019 33 2243 82,8 2982 74 --- --- 1882 4688 36 2616 82,8 5145 110 --- --- 1900 6045 46 3373 81,2 5980 99 38,9 0,6 1914 7771 56 4334 82,0 6327 81 146,6 1,9

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. 1920 15541 53 9076 77,8 10695 69 390 2,5 1939 19934 68 11641 81,8 13384 67 1250 6,3 1942 13486 69 7878 78,6 8437 63 1155 8,6 1947 15893 67 9885 76,6 9094 57 1521 9,6

Surse: Datele provin din Anuarul statistic al României, 1904-1948, �i Evolu�ia economic� a României. Cercet�ri statistico-istorice, 1859-1947, autor Victor Axenciuc, vol. I, II, III, Editura Academiei Române, Bucure�ti, 1992, 1996, 2000.

Popula�ia, total� �i cea activ� în paralel, ca factor fundamental de capacitate a produc�iei din perioad� spore�te între anii 1862-1914 de 1,9 ori, respectiv aproape se dubleaz�; din aceasta popula�ia rural� era determinant�, în medie cu 82%, societatea româneasc� având prin excelen�� o baz� ��r�neasc�. 9 Men�ion�m c� o parte din argumentele acestui paragraf se reg�sesc textual �i în sec�iunea B a volumului I, unde au func�ia de a întregi imaginea tabloului evolu�iei �i profilului economiei române�ti din subperioada 1862-1947, ca parte component� a perioadei 1862-2000.



În deceniile interbelice, 1920-1939, începute cu o popula�ie dublat� în urma întregiri ��rii în anul 1918, poten�ialul demografic se m�re�te cu 28%, popula�ia României ajungând în 1939 la aproape 20 de milioane. În deceniul de dup� 1939, din cauza dezmembr�rilor teritoriale din anul 1940, r�zboiului mondial, a consecin�elor sale �i a tratatelor de pace, popula�ia ��rii se reduce aproape la limita anului 1920, num�rând 15,9 milioane de locuitori. Poten�ialul demografic a constituit, într-o economie structurat� pe dezvoltare extensiv�, factorul determinant al cre�terii economice.

Al doilea element major de poten�ial, specific organismului economic al României din acea perioad�, l-a reprezentat suprafa�a productiv�, în special p�mântul arabil, care furniza majoritatea produc�iei agricole. În jum�tate de secol, 1862-1914, arabilul, dep��ind cre�terea popula�iei, se extinde de peste dou� ori, de la 3 la 6,4 mil. ha, în principal pe seama îngust�rii suprafe�ei p��unilor �i fâne�elor la jum�tate din întinderea ini�ial�. A fost perioada marilor des�eleniri, care s-a finalizat în cerealizarea excesiv� a agriculturii. În anii interbelici procesul continu�, dar în m�sur� mai redus�. Semnificativ� apare diminuarea, datorit� sporurilor mari demo-grafice, a suprafe�elor arabile pe locuitor; fa�� de cifra maxim� de 110 ha la 100 de locuitori în anul 1882, dup� �ase decenii �i jum�tate, cu toate modific�rile teritoriale, în anul 1947, fiecare locuitor al României dispunea doar de jum�tate din suprafa�a arabil� ini�ial�, respectiv de 0,57 ha fa�� de 1,1 ha în anul 1862. Reducerea drastic� a suprafe�elor arabile pe locuitor, în condi�iile men�inerii proceselor de produc�ie cu munc� �i tehnic� manual� �i randamente sc�zute, va conduce, dup� deceniul al doilea, la o diminuare absolut� a contribu�iei poten�ialului agricol, a produc�iei sale la cre�terea economic�, la rezultatele sale finale, produsul intern brut.

Un alt element cuantificabil, inclus între judec��ile asupra poten�ialului, ar fi puterea energetic� instalat� a industriei moderne, mecanizate, sector cu func�ie de revolu�ionare a produc�iei �i a structurilor economice �i sociale; este produsul inova�iei �i muncii umane menit s� valorifice la nivel mai ridicat resursele umane �i bog��iile naturale. Se face sim�it în mecanismul cre�terii de la începutul secolului 20 cu 0,6 kW la 100 de locuitori, ajunge în 15 ani – în anul 1914 – la 1,9 kW �i cre�te sus�inut în urm�toarele trei decenii pân� la 9,6 kW. Poten�ialul tehnic industrial, multiplicat de 15 ori pe locuitor �i reflectat în aceea�i m�sur� �i în volumul produc�iei industriale, m�re�te contribu�ia acesteia la produc�ia global� a ��rii �i impune, în al patrulea deceniu, acest sector în prim-planul venitului creat �i al eficien�ei.


Introducere 25

În anul 1939 industria mare mecanizat� cu 380 de mii de persoane producea o valoare ad�ugat� brut� de 1.378 milioane de lei 1913, în timp ce agricultura, cu o popula�ie activ� de 9.110 mii persoane, producea o valoare ad�ugat� brut�, împreun� cu cea a industriei casnice �i a transportului cu animale, de 3.677 milioane de lei 1913. În consecin��, pe un produc�tor, aici reveneau 404 lei, iar în industria mecanizat�, aproape 3.626 lei, de 9,1 ori mai mult; este diferen�a dintre munca manual� agricol�, slab calificat�, folosit� la jum�tate din timpul de lucru, înzestrat� cu tehnic� rudimentar�, pe de o parte, �i munca �i tehnica mecanizat� industrial�, pe de alt� parte. În urm�toarele rela�ii se va constata cronologic sc�derea ponderii produc�iei agricole �i cre�terea celei industriale în totalul produc�iei de bunuri.

Un alt aspect al demersului nostru, condi�ie direct� de care depindeau m�rimea, structura �i evolu�ia indicatorilor globali, îl constituie produc�ia social� de bunuri �i servicii; câmpul activit��ilor economico-sociale formeaz� temelia sigur�, îndeosebi pentru o �ar� cu profilul României, a resurselor de valoare nou� pentru consumul popula�iei �i pentru dezvoltare. În acest sens vom prezenta contribu�ia sectoarelor �i activit��ilor la produc�ia total�, în modalitatea mai expresiv� pe locuitor, �i mai concentrat�, pe opt medii ale anilor, din cele 17 (de patru-cinci ani) ale perioadei studiate.

Tabelul II.b Produc�ia de bunuri �i de servicii, pe locuitor1) �i în dinamic�,

a principalelor sectoare, în lei 1913, medii ale anilor selectate, în perioada 1862-1947 Medii ale

anilor Total Produc�ia

agricol� Produc�ia industrial�

Construc�ii Servicii

lei % lei % lei % lei % lei % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1862-1866 343 100 172 100 74 100 8 100 89 100 1882-1886 497 145 226 132 105 142 28 350 138 155 1896-1900 561 164 209 122 146 197 39 488 167 188 1911-1914 713 208 222 129 204 275 51 638 236 265

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. 1920-1924 561 164 203 118 133 180 44 550 182 204 1935-1939 751 219 221 128 216 292 69 863 245 275 1940-1944 748 218 180 105 236 319 73 913 259 291 1945-1947 464 135 114 66 175 236 55 688 121 136

Not�: 1) Calculat� dup� datele tabelului II.14 �i popula�ia.

Tabloul de mai sus înf��i�eaz� produc�ia principalelor sectoare �i a

serviciilor, pe locuitor, în paralel cu indicii dinamicii lor cu baza = 100 la începutul perioadei 1862-1866. În primul rând, produc�ia total� arat�, pentru



prima parte a intervalului o dublare pân� în 1914 – 208%; iar dup� diminuarea ei din anii 1920-1924, pân� la sfâr�itul deceniului patru, se dobândesc, în 20 de ani, doar cinci procente pe locuitor de cre�tere; apoi, din anii r�zboiului pân� în 1947 declinul coboar� drastic, la 135% fa�� de 100 la începutul perioadei. În schimb, sectoarele componente evolueaz� diferit; produc�ia agriculturii în cinci decenii, pân� la 1914, consemneaz� o dezvoltare cu 29% pe locuitor, iar la sfâr�itul anilor interbelici nivelul s�u r�mâne acela�i ca media anilor 1911-1914. Dintre toate sectoarele, produc�ia agriculturii, fa�� de 100 nivelul anilor 1862-1866, sufer� sc�derea cea mai grea, la 105% în anii celui de-al Doilea R�zboi Mondial – 1939-1945 – �i la 66% în cei postbelici – 1945-1947 –, respectiv o diminuare cu o treime – 34% – sub media ini�ial�. Cu ponderea sa important� în produc�ia global� �i în popula�ia ��rii, agricultura, lovit� de seceta celor doi ani postbelici – 1945 �i 1946 – a influen�at negativ starea întregului organism economico-social.

Traiectoria industriei arat� cu totul altfel; calitativ, cum s-a men�ionat, sufer� revolu�ia industrial� de prefacere ma�inist�, iar cantitativ, marcheaz� o cre�tere pe locuitor cu 175% pân� în 1914, îns� cu numai 16 puncte în anii interbelici fa�� de nivelul anului 1914; al Doilea R�zboi Mondial solicit� pentru armat� produc�ia industrial� care mai dobânde�te, fa�� de intervalul precedent, înc� 27 de puncte; dar în primii ani ai refacerii, pân� în 1947, pierde substan�ial din avans, 83 de puncte.

Construc�iile, solicitate de modernizarea ��rii, sunt sectorul cu cre�terile cele mai mari pe locuitor pân� la 1914, de 6,4 ori; produc�ia lor spore�te pân� la cap�tul deceniilor interbelice cu 35% peste nivelul anilor 1911-1914, urcând chiar în anii r�zboiului, 1939-1945, f�r� a coborî sensibil în perioada refacerii pân� în 1947.

O dinamic� asem�n�toare cu a produc�iei industriei relev� serviciile; pân� în 1914 se amplific� de 2,7 ori pe locuitor, iar în perioada urm�toare, 1920-1944, cu excep�ia anilor 1920-1924, ele urc� sus�inut pân� la 2,9 ori în anii de r�zboi, dup� care, în 1945-1947, cad mai mult decât oricare alt sector, cu 47% în compara�ie cu nivelul predecent.

Un ultim aspect, pentru în�elegerea mai bun� a fondului pe care au evoluat indicatorii macroeconomici globali, care vor fi analiza�i în continuare, îl reprezint� structura acestora dup� surse, respectiv compozi�ia �i contribu�ia sectoarelor la produc�ia total�, tot dup� datele pe locuitor. În scopul surprinderii mai bune a tendin�elor, vom examina separat structura produc�iei de bunuri �i cea de servicii.


Introducere 27

Tabelul II.c Structura1) produc�iei de bunuri pe locuitor, a principalelor sectoare,

pe medii ale anilor selectate, în perioada 1862-1947 Medii ale anilor Produc�ia de bunuri

total agricole industriale construc�ii 1 2 3 4 5

1862-1866 100 68 29 3 1882-1886 100 63 29 8 1896-1900 100 53 37 10 1911-1914 100 47 43 10

……………………………………………………………………………………………………………………………………….. 1920-1924 100 53 35 12 1935-1939 100 43 43 14 1940-1944 100 37 48 15 1945-1947 100 33 51 16

Not�: 1) Calculat� dup� datele tabelului II.b.

Nicio alt� tendin�� din evolu�ia produc�iei de bunuri nu apare mai

puternic� decât cea a modific�rilor structurii celor trei sectoare; ele se plaseaz� net �i ireversibil pe tendin�e opuse; a produc�iei agricole în diminuare pân� la jum�tate în totalul produc�iei, de la ponderea de 68% la începutul perioadei la 33% la sfâr�itul ei, opus� tendin�ei produc�iei industriale �i a construc�iilor în cre�tere a ponderilor, prima urcându-se de la 29% la 51%, iar secunda, de la 3% la 16%, ambele sectoare ocupând în produc�ia pe locuitor circa o treime la începutul perioadei �i dou� treimi la sfâr�itul ei. Amintim constat�rile anterioare, c� la accentuarea acestor tendin�e a evolu�iei ponderilor un rol important l-au avut condi�iile vitrege pentru agricultur� din anii 1945-1946.

Dup� ce am trecut în revist� unele premise ale rezultatelor finale ale economiei române�ti, înf��i��m evolu�ia �i structura indicatorului global, a produsului intern brut sub câteva aspecte importante, dar etalarea rezultatelor unui considerabil volum de date statistice preg�titoare se poate face numai în termeni rezumativi. Subliniem c� informa�ia de natur� sintetic� a seriilor anuale �i a mediilor anilor perioadei 1862-1947 se afl� expus�, concentrat �i sistematic, în Sec�iunea B a volumului I, sub forma situa�iilor statistice.

În aceast� introducere la volumul II, punctele de reper cronologice ale prezent�rii indicatorilor sunt medii ale anilor, selectate astfel încât s� reliefeze cât mai sintetic evolu�ia �i tendin�ele fenomenelor ar�tate de ei. Astfel, din 17 intervale, ca medii de patru-cinci ani, câte cuprinde perioada 1862-1947, pentru concizia prezent�rii de fa��, am selectat opt intervale,



cele mai semnificative fiind: 1862-1866, 1882-1886, 1896-1900, 1911-1914, 1920-1924, 1935-1939, 1940-1944 �i 1945-1947. Ele înlesnesc formarea unei imagini argumentate a evolu�iei rezultatelor globale ale economiei na�ionale; desigur, prezentarea rezumativ� a datelor sintetice este departe de a fi o analiz� a indicatorilor; aceasta urmeaz� s� fie întreprins� în diferite scopuri �i sub diferite aspecte de cercet�torii interesa�i.

Prima înf��i�are a produsului intern brut este redat� în tabelul II.d, în cifre rotunjite, la unitate.

Tabelul II.d Evolu�ia produsului intern brut1), în lei 1913, în dinamic� �i pe locuitor,

pe medii ale anilor selectate,1) în perioada 1862-1947 1862-

1866 1882-1886

1896-1900

1911-1914

1920-1924

1935-1939

1940-1944

1945-1947

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Produsul intern, brut mil. lei 861 1594 2133 3363 5366 8508 5665 4045 dinamic� 100 185 248 391 633 988 568 470 PIB pe locuitor, lei 211 327 363 458 345 436 420 256 dinamic� 100 155 172 217 162 206 199 121

Not�: 1) Calculat� dup� datele tabelului II.1.

Efortul economic al României s-a materializat într-o cre�tere constant�

a produc�iei de bunuri �i servicii în epoca de jum�tate de secol, 1862-1914, relativ lini�tit�, de transformare �i modernizare neîntrerupt�; spre deosebire de perioada urm�toarelor trei decenii, 1915-1945, marcat� de r�zboaie �i crize economice cu urm�ri negative asupra economiei. În intervalul pân� la 1914, valoarea ad�ugat� total� spore�te de 3,9 ori, iar PIB corelat cu popula�ia, care s-a m�rit de 1,8 ori, cre�te pe locuitor de 2,17 ori, respectiv se dubleaz� printr-un ritm mediu anual de peste 2,3%, ritm specific economiilor preponderent agrare la începutul tranzi�iei lor spre structuri agrar-industriale.

Ceea ce a condus deci la un progres economic însemnat în aceast� jum�tate de secol nu s-a datorat unor transform�ri calitative, radicale în structura for�elor productive ale ��rii, în afar� de apari�ia industriei �i transporturilor mecanizate, nici unor modele noi, calitative, de organizare a muncii; agricultura, cu a�ez�rile ei mo�tenite de la Cuza, cu marea proprietate �i marea exploata�ie cerealier� predominante, cu învoielile agricole împov�r�toare pentru ��rani, a dictat înc� ritmul �i structura întregii evolu�ii economico-sociale, sub ac�iunea de modernizare, de occidentalizare institu�ional� �i legislativ� �i de culturalizare urban�.


Introducere 29

Deceniile interbelice,10 târâte de cinci-�ase ani de refacere postbelic� �i de criza economic�, îndeosebi de cea agrar� – 1929-1936 –, au înregistrat o cre�tere medie pe locuitor cu 29%, nivelul atins în media anilor 1935-1939 fiind de 96% din cel antebelic, 1911-1914, în principal, aceasta fiind o consecin�� a declinului agriculturii.

Concluzia esen�ial� a acestor constat�ri este c� nivelul PIB pe locuitor, al mediei anilor 1934-1939, s-a situat cu câteva procente sub cel antebelic; cu atât mai negativ cu cât în amonte se afla un poten�ial mai mare �i calitativ mai bun decât înaintea Primului R�zboi Mondial. Astfel, în perioada modern� a ��rii, nivelul cel mai ridicat al activit��ilor economice, exprimate în indicatorul PIB pe locuitor, apar�ine mediei anilor 1911-1914. Trebuie îns� relevat faptul c� în deceniile interbelice s-au înregistrat progrese importante, tehnico-economice, culturale, în aproape toate domeniile – industrie, construc�ii, �tiin��, art�, înv��mânt etc. –, mai pu�in în cele agricole. Din cauzele ar�tate nu s-au putut valorifica resursele umane �i naturale ale ��rii la un nivel mai ridicat care s� compenseze cel pu�in regresul produc�iei agricole.

10 Dup� epuizarea entuziasmului na�ional produs de întregirea ��rii în anul 1918 �i de sfâr�itul unui r�zboi distrug�tor �i mai ales de bucuria �i speran�a ��r�nimii împropriet�rite, a ap�rut, pentru clasa conduc�toare, dilema: pe ce cale se va asigura progresul dup� ce a disp�rut marea exploata�ie agricol�, care a sus�inut dezvoltarea a jum�tate de secol. S-au propus �i discutat diferite solu�ii pornindu-se de la resursele existente: progres prin dezvoltarea produc�iei ��r�ne�ti �i, chiar mai mult, un stat ��r�nesc ca expresie a poten�ialului uman predominant – peste 80% din popula�ie – s�teasc�. Aceasta s-a dovedit a fi neviabil�; mica produc�ie prin ea îns��i nu are putere de dezvoltare; nic�ieri în lume nu a reu�it. A doua cale, dup� modelul Occidentului, a industrializ�rii, era tentant� �i conving�toare. Dar economi�tii români din perioad�, sus�in�tori ai proiectelor, apleca�i mai mult în activit��i politice �i didactice, cu pu�ine excep�ii, nu au efectuat calcule asupra costului, necesarului de resurse, de finan�are, fie în scopul promov�rii la nivel de rentabilitate a gospod�riei ��r�ne�ti, fie de promovare a industrializ�rii. În anii interbelici din �tiin�a economic� româneasc�, exprimat� prin opiniile unor importan�i gânditori, doar pu�ini au comensurat unele aspecte asupra necesit��ii �i eficien�ei economiei na�ionale (vezi M. Manoilescu, M. Constantinescu), dar mai departe nu s-a mers. �tiin�a economic� româneasc� din trecut, oricât a fost elogiat� �i din sentimente patriotice, mai ales de speciali�tii de doctrine economice din a doua jum�tate a secolului al XX-lea, nu a efectuat analize întemeiate pe comensur�ri, nici asupra organismului economic na�ional, nici asupra neîmplinirilor sale �i nici asupra solu�iilor �i perspectivelor realizabile; ea a fost mai ales o tribun� de opinii �i dispute în care politicul subiectiv era prea des prezent, pe fa�� sau din umbr�. Aceasta s-a exprimat �i în prezen�a în �tiin�a economic� european� a pu�ini economi�ti români, N. Georgescu-Roegen, M. Manoilescu, Gr. Mladenatz.



Principalele resurse ale valorii ad�ugate brute din economia na�io-nal� pe locuitor înf��i�eaz� alte aspecte ale evolu�iei activit��ilor economice.

Tabelul II.e

Valoarea ad�ugat� brut�1) în principalele sectoare ale economiei, pe locuitor �i în dinamic�, medii ale anilor selectate, în perioada 1862-1947

1862-1866

1882-1886

1896-1900

1911-1914

1920-1924

1935- 1939

1940-1944

1945-1947

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Valoarea ad�ugat� în agricul-tur�, silcultur�, pe locuitor, lei

111

162

148

157

130

144

114

71

dinamic� 100 146 133 141 117 133 103 64 Valoarea ad�ugat� în indus-trie, pe locuitor, lei

33

48

66

98

57

100

111

83

dinamic� 100 146 200 296 171 301 335 250 Valoarea ad�ugat� în cons-truc�ii, pe locuitor, lei

4

13

19

24

21

29

31

24

dinamic� 100 325 475 553 525 725 775 553 Valoarea ad�ugat� în servicii, pe locuitor, lei

60

95

114

160

119

151

150

75

dinamic� 100 159 186 267 200 252 251 125 Not�: 1) Calculat� dup� datele tabelului II.15, iar indicatorii pe locuitor calcula�i în rela�ie cu popula�ia.

Din produc�ia agricol� vegetal� �i animal� a rezultat o valoare

ad�ugat� brut� pe locuitor sporit� de la 111 lei în intervalul de început pân� la 157 de lei în media anilor 1911-1914, nivelul cel mai ridicat, din toat� perioada de 85 de ani; acesta s-a situat cu 13 lei sau 11% peste media anilor interbelici de vârf 1935-1939 (144 lei). Ulterior, a urmat c�derea pân� în anii 1945-1947, la 71 de lei, mult sub nivelul ini�ial din 1862-1866. În schimb, sporul de valoare nou� în industrie pân� la 1914 este mult mai mare decât în agricultur�, de aproape trei ori, de la 33 de lei la 98 de lei; la sfâr�itul perioadei interbelice apoi în anii r�zboiului, aceasta ajunge la 111 lei pe locuitor. Cre�terea produc�iei de valoare nou� în industrie pe locuitor, la pragul cel mai ridicat, în anii r�zboiului, 1940-1944, se explic� nu atât prin multiplicarea activit��ilor industriale solicitate intens de nevoile militare; ea se datoreaz� �i unor factori geografici �i demografici; prin dezmembr�rile teritoriale ale ��rii din anul 1940, popula�ia s-a redus cu 32% fa�� de anul 1939, în timp ce produc�ia industrial�, localizat� în provinciile r�mase în grani�ele statului român, s-a diminuat numai cu 19%, astfel c� un volum mai mare de produc�ie �i valoare ad�ugat� industrial� a revenit pe locuitor.

Construc�iile, legate nemijlocit de crearea �i dezvoltarea infrastruc-turii, a habitatului urban �i începuturile de industrializare manifest� cea mai


Introducere 31

ampl� expansiune; de la 4 lei pe locuitor în 1862-1866 valoarea nou� se amplific� pân� la 24 lei în media intervalului 1911-1914, de �ase ori; cre�terea continu� pân� la 31 lei ajungând s� constituie în perioada interbelic� �i în anii r�zboiului de 7,8 ori nivelul ini�ial.

La rândul s�u, valoarea ad�ugat� furnizat� de servicii, în acela�i context �i determinat de cel al transform�rilor moderniz�rii societ��ii române�ti pân� la 1914, spore�te de la 60 de lei pe locuitor la 160 de lei, de 2,6 ori. În deceniile interbelice aceasta nu mai cunoa�te progresul anterior; nu se ajunge decât la un maximum de 150 de lei pe locuitor, fiind sub nivelul antebelic; la sfâr�itul perioadei, în anii 1945-1947, serviciile încheie evolu�ia negativ, doar cu jum�tate din m�rimea intervalului anterior plasându-se la nivelul deceniului �apte al secolului al XIX-lea.

Tot atât de importante pentru cunoa�terea �i analiza retrospectiv� a economiei na�ionale din epoca modern� sunt contribu�iile sectoarelor �i ramurilor economice, la valoarea ad�ugat� brut� total�.

Tabelul II.f Structura1) valorii ad�ugate brute, dup� sursele de bunuri �i de servicii

�i pe sectoarele de bunuri, medii ale anilor selectate, în perioada 1862-1947 1862-

1866 1882-1886

1896-1900

1911-1914

1920-1924

1935- 1939

1940-1944

1945-1947

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Valoarea ad�ugat� brut� total�,

100

100

100

100

100

100

100

100

din care: în produc�ia de bunuri 71,1 66,9 66,6 63,6 63,5 64,5 63,3 70,3 în produc�ia de servicii 28,9 30,1 33,4 36,4 36,5 35,5 36,7 29,7 În produc�ia de bunuri 100 100 100 100 100 100 100 100 din care: în agricultur� 74,8 72,6 63,6 56,2 62,7 52,7 44,5 40,1 în industrie 22,3 21,6 28,4 35,2 27,4 36,5 43,4 46,6 în construc�ii 2,9 5,8 8,0 8,6 9,9 10,8 12,1 13,3

Not�: 1) Calculat� dup� datele tabelului II.15.

Contribu�ia produc�iei de bunuri �i a celei de servicii la valoarea ad�ugat� brut� total� marcheaz�, în primele cinci decenii pân� la 1914, o tendin�� invers� între ele, dup� care raportul se stabilizeaz�. Serviciile se dezvolt� cu mai mare amploare decât produc�ia de bunuri, astfel c� ponderea valorii ad�ugate a lor se m�re�te de la 28,9% în total la începutul perioadei, pân� la 36,4% în preajma anului 1914, reducându-se relativ greutatea specific� a produc�iei de bunuri de la 71,1% la 63,6% în condi�iile când aceasta a cunoscut o amplificare absolut� cu aproape 90%.



Pe fondul acestei tendin�e a valorii ad�ugate a produc�iei de bunuri, în componentele sale, modific�rile sunt radicale pe termen lung; contribu�ia agriculturii se reduce de la 74,8% la începutul perioadei la 56,2% în preajma anului 1914, apoi, cu excep�ia cre�terii din intervalul 1920-1924, declinul continu� în intervalele urm�toare de la 52,7%, la 44,5% �i, la sfâr�it, în 1945-1947, la 4% din totalul valorii ad�ugate a produc�iei de bunuri. Astfel, sectorul care ocupa în medie patru cincimi din popula�ia ��rii î�i reduce în opt decenii contribu�ia la produc�ia de bunuri de la 75% la 40% în favoarea industriei �i construc�iilor.

Industria, la începutul perioadei cu pondere în produc�ia de bunuri de 22,3%, ajunge în anii r�zboiului, 1939-1944 la egalitate cu agricultura, 43,4% �i 44,5%, modificând profilul produc�iei materiale a ��rii.

Construc�iile apar �i sub acest aspect, ca fiind cel mai activ sector dintre toate, acuzând o cre�tere continu� a ponderii valorii sale de la 2,9% la 13,3% în cei 85 de ani. Împreun�, industria �i construc�iile la sfâr�itul intervalului interbelic, se apropie, cu ponderea de 47,2%, de sectorul agricol.

Expunerea detaliat� a cercet�rii �i a rezultatelor sale exprimate în seriile de indicatori se face pe cele zece capitole ramuri-resurse: l) Agricultura �i silvicultura; 2) Industria, în toate formele principale; 3) Construc�iile; 4) Transporturile �i telecomunica�iile; 5) Comer�ul; 6) Activit��ile bancare �i de asigur�ri; 7) Activita�ile publice de administra�ie, ap�rare, înv��mânt, s�n�tate, cultur�, asisten�� social� etc.; 8) Personalul casnic salariat; 9) Profesiunile libere; 10) Chiria (imputat�) locuin�elor în proprietate. Tabelele din textul introducerii sunt notate cu indicativul II al volumului II �i litera alfabetului; situa�iile statistice de sintez� au indicatorii II �i num�rul de ordine, iar situa�iile statistice de la capitole sunt numerotate cu cifra latin� a ordinii capitolului �i a tabelului.

Indicatorii de sintez� principali ai produsului intern brut, dup� ramuri-resurse, au fost totaliza�i �i înscri�i sub forma seriilor anuale în volum absolut – milioane lei 1913 –, iar unii �i pe locuitor, precum �i în propor�ii dup� grupele de bunuri �i servicii din care au fost constitui�i.

Situa�iile statistice de la capitole sunt a�ezate în succesiune invers� procesului de cercetare. La sfâr�it, s-au anexat dou� tabele, ca instrumente de calcul al unor categorii de indicatori: popula�ia României în perioada 1860-2000 �i indicii pre�urilor produselor agricole, industriale, ai tarifelor serviciilor �i indicele general cu baza = 100 în anul 1913, ca deflatori ai indicatorilor valorici exprima�i în pre�uri curente, pentru anii 1862-1947.

Situa�ii statistice de sintez� a indicatorilor produsului intern brut

1862-1947

pag.

II.1 Produsul intern brut, total �i pe locuitor, dup� opera�iuni asupra valorii ad�ugate brute,

în lei 1913, medii ale anilor 35

II.2 Produsul intern brut, total �i pe locuitor, dup� opera�iuni asupra valorii ad�ugate brute,

în lei 1913, serii anuale 36

Introducere metodologic� la contul impozitul pe produs �i taxe vamale 38

II.3 Impozitul pe produs �i taxele vamale, în lei 1913, serii anuale 39 Introducere metodologic� la contul subven�ii 42

II.4 Subven�iile acordate de stat industriei �i la exportul de grâu, în lei 1913, serii anuale 47

II.5 Produsul intern brut �i produsul intern net, total �i pe locuitor, în lei 1913, medii ale anilor

48

II.6 Produsul intern brut �i produsul intern net, total �i pe locuitor, în lei 1913, serii anuale 49

II.7 Valoarea ad�ugat� brut� din produc�ia de bunuri �i de servicii, total �i pe locuitor,

structur� �i dinamic�, în lei 1913, medii ale anilor 51

II.8 Valoarea ad�ugat� brut� din produc�ia de bunuri �i de servicii, total �i pe locuitor,

structur� �i dinamic�, în lei 1913, serii anuale 52

II.9 Produc�ia brut�, consumul intermediar, consumul de capital fix �i valoarea ad�ugat�

brut� în produc�ia de bunuri �i servicii, în lei 1913, medii ale anilor 54


brut� în produc�ia de bunuri �i servicii, în lei 1913, serii anuale 55


brut� în produc�ia de bunuri, în lei 1913, medii ale anilor 56


brut� în produc�ia de bunuri, în lei 1913, serii anuale 57


brut� în produc�ia de servicii, în lei 1913, medii ale anilor 58



II.14 Produc�ia brut�, consumul intermediar, consumul de capital fix �i valoarea ad�ugat� brut� în produc�ia de servicii, în lei 1913, serii anuale

59

II.15 Totalizarea valorii ad�ugate brute, dup� ramuri-resurse, în lei 1913, serii anuale 60

II.16 Totalizarea consumului de capital fix, dup� ramuri-resurse, în lei 1913, serii anuale 62

II.17 Totalizarea produc�iei brute, dup� ramuri-resurse, în lei 1913, serii anuale 64

Anexa 1

Popula�ia probabil� a statului român, total� �i pe mediile urban �i rural, raportat� la suprafa�a ��rii, în perioada 1862-1947

66

Anexa 2

Indicele general de pre�uri din perioada 1862-1947 ca deflator pentru indicatorii valorici exprima�i în pre�uri curente

71


Situa�ii statistice de sintez� a indicatorilor produsului intern brut 35

Situa�ie statistic� de sintez�

Tabelul II.1 Produsul intern brut, total �i pe locuitor, dup� opera�iuni asupra

valorii ad�ugate brute, în lei 1913, medii ale anilor, perioada 1862-1947 Anii Produsul intern brut

col. 4 + 5 - 6 Valoarea ad�ugat�

brut� Impozitul pe

produs Subven�ii la

produse

mil. lei pe locuitor

lei mil. lei mil. lei mil. lei 1 2 3 4 5 6

1862-1866 861 211 851 10 - 1867-1871 967 228 953 15 - 1872-1876 1114 254 1092 22 - 1877-1881 1330 293 1298 32 - 1882-1886 1594 327 1547 47 - 1887-1890 1819 349 1756 65 2 1891-1895 2126 386 2029 100 3 1896-1900 2133 363 2034 103 5 1901-1905 2399 380 2302 104 8 1906-1910 2823 416 2712 129 17 1911-1914 3363 458 3229 160 27

…………………………………………………………………………………………………………………………………………. 1920-1924 5466 341 5220 28 3 1925-1929 6995 407 6722 275 2 1930-1934 7398 401 7144 257 3 1935-1939 8508 436 8279 232 3 1940-1944 5665 420 5492 173 1 1945-1947 4045 256 3989 57 -

Surse: Calculat dup� datele tabelului II.2.



Situa�ie statistic� de sintez� Tabelul II.2

Produsul intern brut, total �i pe locuitor, dup� opera�iuni asupra valorii ad�ugate brute, în lei 1913, serii anuale, perioada 1862-1947

Anii Produsul intern brut col. 4 + 5 - 6

Valoarea ad�ugat� brut�

Impozitul pe produs

Subven�ii la produse

mil. lei pe locuitor lei mil. lei mil. lei mil. lei 1 2 3 4 5 6

1862 862 215 854 8 - 1863 944 234 936 9 - 1864 982 240 971 10 - 1865 761 184 748 12 - 1866 757 184 746 11 - 1867 926 223 912 14 - 1868 1010 241 994 17 - 1869 925 218 910 15 - 1870 967 225 954 13 - 1871 1009 233 994 14 - 1872 1010 232 989 22 - 1873 1075 247 1053 22 - 1874 1060 243 1038 23 - 1875 1233 280 1211 22 - 1876 1193 268 1171 22 - 1877 1229 274 1204 25 - 1878 1269 283 1238 31 - 1879 1300 287 1270 30 - 1880 1624 357 1589 35 - 1881 1228 266 1188 40 - 1882 1637 349 1596 41 - 1883 1535 321 1488 47 - 1884 1331 274 1287 44 - 1885 1631 329 1581 50 - 1886 1837 364 1781 55 - 1887 1730 339 1670 62 1 1888 1820 351 1757 64 1 1889 1849 352 1786 65 2 1890 1876 353 1809 69 2 1891 1949 361 1868 84 2 1892 2119 391 2031 91 3 1893 2070 377 1960 114 3 1894 2237 403 2135 106 4 1895 2255 400 2153 107 4 1896 2334 409 2231 108 5 1897 1966 339 1863 108 5 1898 2370 404 2249 125 5 1899 1675 281 1589 91 5 1900 2318 383 2240 83 5 1901 2442 399 2346 102 6 1902 2397 387 2293 110 6 1903 2484 395 2389 102 8 1904 1943 299 1857 95 10 1905 2728 421 2627 112 12 1906 2978 452 2871 120 13 1907 2439 365 2314 140 16


Situa�ii statistice de sintez� a indicatorilor produsului intern brut 37

Anii Produsul intern brut col. 4 + 5 - 6

Valoarea ad�ugat� brut�

Impozitul pe produs

Subven�ii la produse

mil. lei pe locuitor lei mil. lei mil. lei mil. lei 1 2 3 4 5 6

1908 2655 392 2548 125 17 1909 2641 385 2539 122 19 1910 3402 488 3286 137 21 1911 3361 474 3266 119 24 1912 3461 478 3321 166 26 1913 3508 477 3361 176 29 1914 3120 402 2968 179 27

………………………………………………………………………………………………………………………………………… 1920 4504 290 4315 192 3 1921 4936 314 4747 192 3 1922 5575 349 5297 282 3 1923 6109 377 5855 256 2 1924 6204 377 5888 319 2 1925 6345 380 6090 257 2 1926 7036 416 6739 299 2 1927 7112 415 6779 335 2 1928 6998 402 6755 245 2 1929 7484 424 7245 241 2 1930 7546 418 7298 251 2 1931 7721 425 7485 240 4 1932 7093 385 6801 294 2 1933 7229 388 6967 264 2 1934 7402 391 7169 236 3 1935 8013 420 7808 208 3 1936 8338 432 8104 236 2 1937 8726 447 8513 215 3 1938 8629 437 8381 252 4 1939 8835 443 8591 248 3 1940 5728 431 5536 192 1 1941 5916 443 5704 213 1 1942 5527 410 5361 167 0 1943 6335 464 6134 200 0 1944 4818 352 4723 95 0 1945 3757 239 3676 81 0 1946 3674 233 3630 45 0 1947 4705 296 4660 45 0

Surse: Dup� datele tabelelor II.3 II.4 �i II.10.



Introducere metodologic� la contul impozitul pe produs �i taxe vamale

Valoarea produc�iei de bunuri �i servicii pentru perioada 1862-1947 a fost exprimat�, în general, la pre�uri de baz�, la produc�tor; astfel c� în finalul estim�rilor este necesar� calcularea impozitelor pe produs. Studiile din literatura fiscal� au cercetat, pe perioade mai scurte sau mai lungi, impozitele indirecte ca principal� surs� de venituri în bugetul public central; în bugetele locale, veniturile determinante proveneau din impozitele directe, personale; cele pe produse �i servicii reprezentate de accize �i altele aveau o pondere mic�.

Impozitele pe produs priveau, în func�ie de perioada istoric�, taxele pe un num�r tot mai mare de produse intrate în consum prin vânzare; la începutul perioadei 1862-1871 impozitele indirecte atingeau 10-12 produse, iar în deceniile patru �i cinci ale secolului al XX-lea s-a ajuns la peste 60 de produse �i activit��i. În perioada interbelic�, dup� noile sisteme de impunere, impozitele pe produs se grupau generic: taxe pe b�uturi alcoolice, taxe de consuma�ie, cifra de afaceri, taxe pe spectacole etc., extinzând mult sfera de cuprindere pe produse �i servicii. La rândul lor, impozitele indirecte �i-au sporit ponderea în veniturile bugetare în mod prioritar; în anul 1870, raportul dintre impozitele directe �i cele indirecte era de 53,5 : 46,5; în 1902, 37,2: 62,8; în anul 1927, 20,8 : 79,2; dup� o cre�tere a raportului pân� în anul 1930, de 32,7: 67,3, ponderea impozitelor indirecte ajunge în anul 1944 la 70,2% fa�� de 18,7% a celor directe �i 11,1% a altor impozite în bugetul de stat.

Pentru constituirea seriei impozitelor pe produs 1862-1947 s-au folosit sursele de date statistice asupra veniturilor bugetare, îndeosebi grup�rile denumite impozite indirecte. În bugetele locale, accizele �i alte taxe s-au reprodus din surse, dar majoritatea datelor s-au calculat dup� studiile speciali�tilor, ca ponderi de 3-6% în impozitele indirecte din bugetul central. Taxele vamale s-au stabilit dup� statistici asupra

Documents

· Redactor: Carmen RANU Copert: Adriana POPESCU Revizie text: Daniela MARINESCU Tehnoredactare computerizat: Nicoleta BOBOCEA Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României AXENC