Universitatea “Constantin Brancuși” Targu-Jiu

D.P.P.D. anul univ.2012-2013

Studentă:Cochină Luxia Ana-Maria

Nivel I,Anul I,Sesiunea a –II-a

Pedagogie 2

Problematica insuccesului școlar

Insuccesul școlar se referă la rămanerea în urmă la învățătură sau la neîndeplinirea cerințelor obligatorii din cadreul procesului instructiv educative,fiind efectul discrepanței dintre exigențe,posibilități și rezultate.

Fazele parcurse de insuccesul școlar sunt următoarele:

Faza premergătoare (incetinirea ritmului activității școlare,apariția primelor goluri în cunoștințe,efecte psihologice diverse)

Faza de retrapaj propriu-zis(semnalează acumularea golurilor mari în cunoștințe,evitarea oricărui efort de îndeplinire individuală a sarcinilor,aversiune față de învățătură,față de autoritățile școlare,tendința de a perturba activitățile școlare)

Faza eșecului școlar formal(apariția corigențelor,repetenției,abandon școlar,tulburări de integrare socială etc).

Eșecul școlar generează treptat sentimente de culpabilitate,inferioritate și excludere.Școala ajunge să devină o adevărată povară pentru acești elevi,care se simt neînțeleși de profesori,părinți și colegi.Sentimentul de insucces este trăit cu atat mai dramatic cu cat nivelul de aspirații este mai înalt sau mai inadecvat aptitudinilor proprii.În acest sens,o vină majoră este generată de principiile pe care este fundamentată școala contemporană :pe de o parte,copii sunt educați nediferențiat,creandu-le sentimente profunde de vinivăție atunci cand,deși depun eforturi,nu obțin succese ;pe de altă parte,fundamentarea învățămantului pe competiție împiedică valorizarea fiecărui elev corespunzător aptitudinilor personale și nu permite apariția ’’unui grad minim de autoevaluare pozitivă’’ bazat pe ’’sentimentul de încredere în sine și de competență’’(T.Kulcsar,1978 :71),ce reprezintă o condiție a succesului școlar atat la nivel obiectiv cat și la nivel subiectiv.

Cauzele insuccesului școlar sunt de trei feluri și anume :

Cauze de ordin fizico-psihologic :tulburări somatice,neurologice,endocrine,tulburări legate de pubertate,deficențe senzoriale,boli specifice varstei,insuficențe ale elaborării intelectuale,instabilitatea neuromotorie etc.

Cauze de ordin social-familial :familii dezorganizate,familii schimbătoare,nivelul igenico-sanitar,părinți navetiști,nivelul cultural scăzut al familiei(părinți excesiv de grijuli,părinți intoleranți,părinți indiferenți).

Cauze de ordin pedagogic :prezentarea într-un mod ilogic și neatractiv a conținutului lecției,tratarea unor copii ca ’’paria’’ clasei,autoritate excesivă,conlucrarea precară cu familia,pregătirea superficială pentru lecții.

Este suficientă o singură carență a familiei pentru a afecta planul vieții psihice a copilului,antrenand o serie întragă de neajunsuri,printre care și dificultăți în activitatea lui dominantă :învățătura.De aici și starea lui de încordare la școală,unde pe drept cuvant,este sancționat ,nou prilej de tensiune,cu atat mai mult cu cat o notă slabă obținută atrage după sine,în mod firesc,penalizări în familie.Iată format un cerc vicios ,din care elevul nu poate ieși decat dacă este înlăturată carența familială care l-a creat.În caz contrar,pot apărea traume de natură psihică sau morală,copilul eșuand în stări melancolice de natură nervoasă,în conduite reprobabile și de aici doar un pas îl mai desparte de eșecul școlar.

În ceea ce îi privește pe profesori,aceștia ar trebui,să conștientizeze influenîa negativă pe care o poate avea asupra evoluției copilului o stare prelungită de stres,creată la școală,uneori pararelă celei existente în familie,sau chiar numai expuneri de scurtă durată la situații stresante,dar care,dacă depășesc un anumit prag,îl pregătesc ăe plan psihic pentru trăiri emoționale excesive ,iar pe plan formativ îi afectează plăcerea de a munci și randamentul muncii,inventivitatea și creativitatea,cpacitatea de a învinge dificultățile și optimismul.

Prevenirea insuccesului școlar presupune înlăturarea cauzelor care l-au produs și utilizarea unor metode interactive de lucru cu elevii,întemeiate pe respect și grija de a valoriza fiecare elev în parte,pe adaptarea sarcinilor la aptitudinile personale și la volumul de informație anterior acumulat de elev și,nu în ultimul rand,pe valorificarea unor condiții practice,naturale,de învățare în contextul activităților reale sau în contextul jocului cu elemente incitante,atractive,amuzante după caz.

Atunci cand s-au folosit strategiile adecvate și valoroase pentru obținerea succesului școlar și nu s-a reușit ,atunci trebuie procedat în consecință,în sensul că elevii care se mențin într-o situație de nereușită școlară să fie îndreptați către acele școli care corespund posibilităților lor de pregătire școlară.

Bibliografie :

Ioan Bontaș –Pedagogie,Editura All,1994,București

Doina Sălăvăstru,Psihologia Educației,Editura Polirom,Iași 2004

www.didactic.ro