CUPRINS

Consideraţii preliminare..........................................................................................................................2

Ce se înțelege prin „instituția Primarului”.....................................................................................2

Alegerea Primarului...................................................................................................................................3

Mandatul Primarului..................................................................................................................................3

Conflictul de interese................................................................................................................................4

Incompatibilități.............................................................................................................................................5

Atribuțiile Primarului..................................................................................................................................9

Răspunderea Primarului.........................................................................................................................9

Încetarea Mandatului Primarul........................................................................................................10

Suspendarea Mandatului Primarului...........................................................................................10

Concluzii.........................................................................................................................................................11

Bibliografie....................................................................................................................................................12

1

Consideraţii preliminare

În ciuda etimologiei sale, cuvântul "primar" nu desemna însă o funcţie în Roma Antică. Cuvântul a ajuns în uz mai ales în anturajul conducătorilor barbari ce s-au succedat la conducerea Imperiului Roman de Apus. Astfel, persoana însărcinată cu conducerea unei curţii regale sau ducale se numea major domus. La curtea regilor francilor merovingieni, major domus sau praefectus palatii avea o putere atât de mare încât îşi putea detrona stăpânul (cazul lui Pippin din Herstal). (traducere perfectibilă)

Un primar (din latina vulgară primarius, însemnând "primul, principalul") este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială a municipalităţii. În lume există o varietate de legi locale şi obiceiuri în ceea ce priveşte puterile şi responsabilităţile primarului, cât şi în privinţa metodelor de a ajunge primar.

Varianta franceză a cuvântului este maire. În Germania şi în Ţările de Jos magistratul şef al unui oraş era numit "magistru al cetăţenilor" (G. Bürgermeister, Du. burgemeester; zonele din Belgia unde se vorbeşte franceza folosesc bourgmestre). Pe filieră germană a pătruns în Ungaria medievală instituţia pólgármester-ului ("Bürgermeister"), care s-a păstat până în prezent. Din Ungaria noţiunea a iradiat şi la răsărit de Carpaţi, lucru care face ca în dreptul medieval român întâistătătorul unei cetăţi să se numească pârcălab, care era ajutat de consilieri numiţi pârgari (din magh. "pólgar", "cetăţean", preluat din nemţescul bürger. În Italia primarul se numeşte sindaco, în Boemia starosta şi în Spania alcalde, termen provenit din limba arabă.În Statele Unite primarii sunt aleşi de obicei de către cetăţenii localităţii pentru un mandat stabil. Ei împart puterea de obicei cu corpul legislativ local, cum ar fi consiliul municipal. Primarii pot fi şi conducătorii consiliului local, fiind uneori aleşi ca primari de către consiliu şi nu de cetăţeni, în timp ce sarcinile uzuale ale oraşului sunt delegate unui profesionist manager de oraş. În Salt Lake County din statul american Utah există un primar al comitatului. În plus, conducătorii executivi ai tuturor comitatelor din Tennessee şi Hawaii sunt numiţi "primari". Totuşi, persoanele nu sunt numite, ci alese în funcţie.

Astăzi, primarul este autoritatea executivă a administrației publice locale care îndeplineşte în acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales.

Ce se înțelege prin „instituția Primarului”?

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publica, asigurând respectarea drepturilor si libertarilor fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor constituției, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor si ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. De asemenea, dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autoritarilor administrației publice centrale, ale prefectului, precum si ale hotărârilor consiliului județean, in condițiile legii.

2

Alegerea Primarului

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul. Potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate .

Dacă nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj.

În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. Dacă una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

Validarea mandatului primarului se face de către judecătoria in raza căreia se afla unitatea administrativ-teritoriala de către un judecător desemnat de președintele instanței;

Rezultatul validării alegerii primarului se aduce la cunoștința prefectului si se prezintă in ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, intr-o ședința extraordinara, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei;

Primarul depune in fata consiliului local jurământul in limba romana; primarul care refuza sa depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul Primarului

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de război, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimaţia, care va fi semnată de preşedintele de şedinţă, un semn distinctiv al calităţii de primar, pe care acesta are dreptul să îl poate, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 393/2004.

Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică, conform art.66 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 - legea administraţiei publice locale, coroborat cu art. 4 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează.

Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.

În acelaşi timp, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

3

Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofă.

Conflictul de interese

Spre deosebire de condiţiile de eligibilitate ce se cer a fi întrunite la depunerea candidaturilor pentru funcţia de primar, atât conflictul de interese precum şi starea de incompatibilitate intervin numai după validarea mandatului de primar.

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.1

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Conform art. 76 alin. (1) din Secţiunea a III-a, Capitolul II, Titlul IV, Cartea I-a a Legii nr. 161/2003: „Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său sau pentru rudele sale de gradul I.”

Din analiza textului citat, desprindem două concluzii şi anume: Se instituie în sarcina primarilor obligaţia de „a nu face”, de a se abţine de la emiterea unui act administrativ, încheierea unui act juridic de altă natură şi, am completa noi, de la orice măsură administrativă care ar fi de natură să-i producă un folos material personal, soţului său ori rudelor de gradul I;

Constatăm, alături de alţi autori2, o redactare deficitară a textului. Astfel, în ideea de a reglementa prin enunţ exhaustiv, credem noi, legiuitorul utilizează

atât noţiunea de act administrativ, precum şi pe cea de dispoziţie care, potrivit legii este actul administrativ tipic emis de primar.

În opinia noastră, textul trebuia să interzică primarului emiterea unui act administrativ (dispoziţie, autorizaţie etc.), sau a oricărei măsuri (operaţiuni) administrative (aviz, adeverinţe, certificate etc.), precum şi încheierea unor acte juridice de natură a-i produce un folos material, în timpul exercitării funcţiei.

În alineatul 2 al aceluiaşi articol, legiuitorul stabileşte sancţiunea pentru actele administrative sau actele juridice încheiate cu încălcarea obligaţiilor stabilite în alin. (1), aceasta fiind nulitatea absolută.

Dacă în urma controlului asupra legalităţii actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevăzute la alin. (1) rezultă că alesul local în cauză a realizat foloase materiale, prefectul dispune, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente, sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit Legii nr. 115/1996 pentru

1 Art. 70, Secţiunea I-a, Capitolul II, Titlul IV, Cartea I-a, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 279 din 21 aprilie 20032 Rodica Narcisa Petrescu, op. citată, p. 181

4

declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

Sesizarea prefectului poate fi făcută de orice persoană interesată. Potrivit art. 78 din Secţiunea a III-a, Titlul IV, Cartea I-a a Legii nr.161/2003 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese, se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

Incompatibilităţi

Incompatibilităţile privind aleşii locali sunt reglementate în Secţiunea a IV-a, Capitolul III, Titlul IV, Cartea I-a din Legea nr. 161/2003.

Conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă,

indiferent de durata acestuia; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,

administrator, membru în consiliul de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;

g) calitatea de comerciant persoană fizică; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată

acestora; k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu

excepţia funcţiei de cadru didactic sau funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.”

De asemenea, primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.

Singura excepţie, este prevăzută de alin. (3) al art. 87 din lege, potrivit căruia primarii şi viceprimarii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

5

Trebuie relevat faptul că incompatibilităţile instituite de actuala reglementare sunt mai numeroase faţă de cele din vechea reglementare, respectiv de art. 62 din Legea nr. 215/2001, în prezent abrogat.

Opţiunea titularului funcţiei de primar pentru una dintre funcţiile incompatibile, autoritatea competentă să constate starea de incompatibilitate, procedura şi consecinţele faptului de a nu renunţa la una dintre cele două funcţii incompatibile au fost abordate în capitolul afectat consilierilor locali, fiind aplicabile şi în cazul primarilor, conform art. 91 din Legea nr. 161/2003.

În sfârşit, menţionăm că în cazul primarilor este posibilă şi starea de incompatibilitate reglementată de art. 95 din legea nr. 161/2003, Cartea I-a, Titlul IV, secţiunea a IV-a, conform căruia: „(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.” Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar, ipoteză posibilă pentru primarii în funcţie.

Persoanele care se află în una dintre situaţiile menţionate trebuie să opteze, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar, conform art. 95 alin. (3) din lege.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, mandatul de primar încetează de drept înainte de termen în următoarele situaţii:

a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioadă mai mare de 6 luni

consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; e) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă

privativă de libertate; f) punerea sub interdicţie judecătorească pentru debilitate sau alienare mintală; g) pierderea drepturilor electorale; h) deces. În toate situaţiile precizate, care antrenează încetarea înainte de termen a mandatului

de primar, cu excepţia demisiei, prefectul va emite un ordin prin care ia act de încetarea mandatului primarului şi declară vacantă funcţia acestuia, urmând a avea loc procedura de alegere a noului primar.

Ordinul prefectului va avea la bază un referat semnat de secretarul comunei sau oraşului, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004.

Primarul poate demisiona din funcţie, prin act de voinţă unilateral, având obligaţia de a comunica în scris decizia sa consiliului local şi prefectului. La prima şedinţă a consiliului, preşedintele de şedinţă ia act de această situaţie, care se va consemna în procesul-verbal de şedinţă, conform art. 17 din Legea nr. 393/2004.

Prefectul va lua act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al şedinţei consiliului local, se va înainta Ministerului Administraţiei şi Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar3.

3 Art. 17 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

6

Se impune aici precizarea că deşi mandatul primarului este de patru ani, în situaţiile când mandatul încetează înainte de termen ca urmare a demisiei, decesului, demiterii etc., mandatul primarilor aleşi în astfel de situaţii (deci în cursul unei legislaturi) va fi mai scurt, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 prevăzând că noii primari vor încheia mandatul predecesorilor.

Dacă situaţiile analizate şi prevăzute de art. 40 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale, determină încetarea definitivă, înainte de termen, a mandatului primarului, aceeaşi lege prevede şi suspendarea de drept a mandatului, cu alte cuvinte o întrerupere temporară, fie ca o măsură prealabilă încetării acestuia, fie a continuării ulterioare a mandatului, după cum motivele suspendării se confirmă sau nu, de către autorităţile abilitate de lege.

Reglementând această materie, art. 77 din Legea nr. 215/2001 prevede că: „(l) În exercitarea funcţiei, primarul este ocrotit de lege. (2) Mandatul primarului se suspendă de drept prin ordin al prefectului numai în cazul

în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică, de îndată, de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.”

Legea obligă pe prefect să comunice de îndată primarului ordinul de suspendare. Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, îşi va relua funcţia având şi dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.

Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen, ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condiţiile prevăzute de lege.

Iniţiativa unui astfel de referendum o pot avea cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, condiţie ce trebuie îndeplinită în fiecare localitate componentă a comunei sau oraşului.

Cererea se adresează de către cetăţeni prefectului, legea stabilind în mod restrictiv cauzele care pot conduce la organizarea referendumului şi anume:

- nesocotirea de către primar a intereselor generale ale colectivităţii locale; - neexercitarea atribuţiilor legale ce revin primarului, inclusiv cele pe care le

exercită în calitate de reprezentant al statului.4 După primirea cererii, prefectul este obligat să analizeze temeinicia motivelor

invocate, a condiţiilor prevăzute în art. 73 din Legea nr. 215/2001, inclusiv a veridicităţii şi autenticităţii semnăturilor, în termen de 30 de zile. După verificare, prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, o propunere motivată de organizare a referendumului. Guvernul se va pronunţa prin hotărâre în 60 de zile de la solicitarea prefectului, pe baza avizului emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Referendumul este valabil dacă se prezintă la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Mandatul primarului încetează înainte de termen numai dacă se pronunţă în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot.

În acelaşi context, relevăm că art. 73 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali stabileşte că „Primarii pot fi revocaţi din funcţie în urma unui referendum, în condiţiile şi cazurile stabilite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.”

4 Art. 73 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale

7

Se poate observa că noua reglementare privind Statutul aleşilor locali utilizează noţiunea de „revocare” din funcţia de primar, instituţie utilizată mai ales în cazul funcţiilor publice ocupate prin numire şi nu a celor ocupate prin alegere. În acelaşi timp, având în vedere că textul art.73 din Legea nr. 393/2004 conţine o „normă de trimitere”, apreciem că se impune punerea sa în acord cu norma din legea organică a administraţiei publice, în drept fiind vorba despre încetarea mandatului înainte de termen şi nu de revocare.

În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în cazul suspendării din funcţie a acestuia, atribuţiile sale vor fi exercitate, de drept, de către viceprimar, până la validarea mandatului noului primar sau, după caz, până la încetarea suspendării. În cazul unităţilor administrativ-teritoriale cu doi sau patru viceprimari, atribuţiile primarului se exercită de către viceprimarul desemnat de consiliul local, cu votul secret a jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie.5

Dacă sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul cât şi viceprimarul, consiliul local va desemna un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului cât şi ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, iar în situaţia în care ambele funcţii au devenit vacante - în acelaşi timp - consiliul local va alege un nou viceprimar.

În conformitate cu textul art. 69 alin. (1) din legea organică a administraţiei publice locale, în exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensământ, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, protecţie civilă precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau oraşul în care a fost ales.

În această calitate, primarul poate solicita prin intermediul prefectului, sprijinul şefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi îndeplinite prin aparatul propriu de specialitate.

Primarii şi primarul general al municipiului Bucureşti sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa consiliului de buna funcţionare a acesteia. În această calitate, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă tricoloră, purtarea acesteia fiind obligatorie la Ziua Naţională a României, solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor, conform art. 67 alin. (2) şi (3) din legea nr. 215/2001 coroborate cu art. 14 alin. (4) din Legea nr. 393/2004.

Conform art. 14 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, legitimaţia şi însemnul de primar se pot păstra după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Atribuțiile Primarului

Ca si atribuții principale ale primarului, se pot enumera:

funcția de ofițer de stare civila si de autoritate tutelara;

5 Art. 82 din Legea nr. 215/2001

8

atribuții privind organizarea si desfășurarea alegerilor, referendumului si a recensământului;

prezintă consiliului local atât rapoarte anuale privind starea economica, sociala si de mediu a unitarii administrativ-teritoriale, cat si alte rapoarte si informări;

elaborează proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a localității si le supune aprobării consiliului local;

funcția de ordonator principal de credite; întocmește proiectul bugetului local si contul de încheiere a exercițiului bugetar si le

supune spre aprobare consiliului local; inițiază negocieri pentru contractarea de împrumuturi si emiterea de titluri de valoare

in numele unitarii administrativ-teritoriale; verifica înregistrarea fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial; coordonează realizarea serviciilor publice de interes local; ia masuri pentru prevenirea si gestionarea situațiilor de urgenta; ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspecției si controlului

efectuării serviciilor publice de interes local si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitarii administrativ-teritoriale;

ia decizii privind personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si privind conducătorii instituțiilor si serviciilor publice de interes local;

asigura elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local si acționează pentru respectarea prevederilor acestora;

emite avizele, acordurile si autorizațiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative;

asigura respectarea angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protecției mediului si gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.

Răspunderea primarului

În doctrina de specialitate se apreciază că răspunderea primarului poate avea o natură juridică şi una politică6.

Suportul legal al antrenării răspunderii primarului îl regăsim în art. 154 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 care prevede că primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti răspund, după caz, administrativ, civil, contravenţional sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Cu alte cuvinte, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce-i revin, primarul va răspunde potrivit legii7.

Încetarea mandatului Primarului

mandatul primarului încetează de drept in condițiile statutului aleșilor locali;

6 Antonie Iorgovan, op. citată, vol. I, 2001, p. 509 7 Ioan Santai, op. citată, vol. I, 2002, p. 252

9

daca acesta se afla in imposibilitatea exercitării funcției datorita unei boli grave, certificate care nu permite desfășurarea activității in bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

daca acesta nu își exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv;

mandatul primarului poate înceta si ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia.

Suspendarea mandatului Primarului

Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunica de îndată de către instanța de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. 

10

CONCLUZII :

Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune,

orase şi municipii sunt consiliile locale, comunale, oraşenesti si municipale, ca autoritaţi

deliberative, şi primarii, ca autoritaţi executive.

Primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autoritaţilor

administraţiei publice locale.

Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către

cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite

mandatul.

Primarii funcţioneaza ca autoritaţi ale administratiei publice locale si rezolvă treburile

publice din comune, orase si municipii, în condiţiile legii.

Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale care îndeplineşte în

acelaşi timp şi rolul de reprezentant al statului în relaţiile cu perosane fizice şi juridice din ţară

şi din străinătate, precum şi în justiţie, în unitatea administartiv teritorială în care a fost ales.

Primarul asigură respectarea drepturilor si libertaţilor fundamentale ale cetaţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum si punerea în aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui

României, a hotararilor si ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune

măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor si instrucţiunilor cu caracter

normativ ale miniştrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice

centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenta sa prin actele normative

prevzute la alin. de mai sus, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl

conduce.

Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în

condiţiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici

si personal contractual.

11

Bibliografie :

Constituția României

http://ro.wikipedia.org/wiki/Primar

Legea nr.393/2004 - privind Statutul aleşilor locali

Legea nr. 340/2004 – legea privind instituţia prefectului

Legea nr. 215/2001 - legea administraţiei publice locale

Drept administrativ și Stiința Administrației - Ioan Santai , Vol.I, Ed.Alma Mater

Legea nr. 161/2003 - privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi

sancţionarea corupţiei,

12