8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 1/13

Disciplina: Parazitologie, bacteriologie i virusologieș

Virusurile umane, particularităț i și bolicauzate

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 2/13

Virusurile reprezintă o categorie specifică de agenţi infecţioşi, fundamental diferiţi,

structural şi funcţional, de oricare dintre organismele cunoscute. Din cauza dificultăţilor de

observare, cultivare şi studiere, foarte multă vreme au fost analizate prin prisma unor 

caractere evidente: filtrabilitatea, dimensiunile foarte mici, parazitismul obligatoriu

intracelular, inactivarea prin căldură.

Virusurile sunt microorganisme strict parazite intracelular extrem de mici foarte putin

evoluate, dar cu poten ial infec ios situate pe primele trepte de dezvoltare ale vie ii. Acesteț ț ț

forme primitive de via ă au o organizare sedimentara incompleta astfel ca nu- i pot realiza unț ș

metabolism propriu, multiplicarea lor fiind legată de parazitarea obligatorie a celulelor vii.

unt lipsite de enzime producătoare de energie si de capacităţi de biosinteză. !u se divid, ci

sunt replicate de celulele vii pe care le parazitează.

Aceste caractere s-au dovedit a nu fi definitorii "n raport cu alţi agenţi infecţioşi, fapt

care explică "ncadrarea greşită şi absurdă a bacteriilor mici filtrabile, parazite obligatorii

intracelular, ca intermediari "ntre bacteriile adevărate şi virusuri. #rimele date referitoare la

natura şi caracterele specifice ale unor boli virale sunt foarte vec$i, fiind consemnate "n %$inaantică &anul '()) ".e.n., despre variola umană* sau "n lucrările lui Aristotel &despre turbare*.

+ecunoaşterea ştiinţifică a virusurilor ca entităţi particulare se datorează lui Andre

off, care "n /(0 şi "n /1 a "ncercat să stabilească ansamblul caracterelor originale ale

lumii virusurilor, descriind deosebirea dintre virus şi non-virus.

%oncluzia a fost că virusurile aparţin unui grup de agenţi infecţioşi ce posedă "n comun un

număr important de trăsături specifice, marc2nd diferenţe absolute, care sunt absente la toate

entităţile aparţin2nd grupului #rocariota.

Virusurile sunt agenţi patogeni alcătuiţi din proteine şi acizi nucleici de dimensiuni

extrem de mici &"ntre ) şi 0)) milimicroni* vizibile doar cu a3utorul microscopului electronic

şi activ2nd "ntotdeauna ca paraziţi celulari şi intracelulari. Virusurile sunt lipsite de organizare

celulară şi intracelulară şi ocupă un loc intermediar "ntre moleculele proteice ţi bacterii, av2nd

forme spaţiale diferite: cilindrice, sferice, ovoidale, poliedrice etc.

ub aspect compoziţional, virusurile au doar un singur tip de acid nucleic &A+! sau

AD!* şi nu dispun de un complex enzimatic capabil de reproducere. 4dată pătrunse "n celula

gazdă, virusurile modifica metabolis-mul celular, astfel "nc2t, "n locul metabolismului celular 

'

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 3/13

caracteristic, se substituie metabolismul specific virusului. 5olile produse la plante şi la

animale de catre virusuri se numesc viroze, ce se manifestă atunci c2nd sistemul imunitar,

genetic sau dob2ndit, numai poate face faţă atacului virulent.

Structura virusurilor este at2t de regulată şi cristalină "nc2t multe virusuri purificate

formează agregate mari sau cristale dacă sunt supuse anumitor tratamente. 4rganizarea unui

virus este simplă şi compactă, conţin2nd numai acele parţi necesare pentru a invada şi

controla o celulă gazdă: un "nveli i un miez central.ș ș

6odelul de organizare a unui virus poate fi prezentat astfel:

%apsida7

8nveliş7

Anvelopă &nu este prezentă la toate virusurile*7

#articulă virală &virion*7

6olecula de acid nucleic7

6iez central &A!D sau A+!* 9 genom viral7

Diferite proteine &enzime*.

 De exemplu virusul Hepatitei C 

Morfologia virusurilor

Descrierea morfologică şi dimensiunile unui virus se raportează la virion, particulă virală

matură, unitate integrată de structură şi funcţie. Din punct de vedere morfologic se disting maimulte tipuri de virioni:

0

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 4/13

• virioni de formă cilindrică alungită, adică de bastonaş rigid &V6* sau

flexibil &bacteriofagii filamentoşi*7 &;ig..*

• virioni de formă sferică &izodiametrică , de exemplu virusul poliomielitei din ;amilia

#icornaviridae* sau sferoidală &virusurile gripale, adenoviru-surile, $erpesvirusurile*7&;ig.'.*

• virioni de formă paralelipipedică &poxvirusurile*7 &;ig.0.*

• virioni cu formă de cartuş &virusul rabic, din ;amilia +$abdoviridae*7 &;ig.<.*

• virioni "n formă de cireaşă cu coadă sau mormoloc &bacteriofagii par*. &;ig.(.*

  (Fig.1.) (Fig.2.)

(Fig..) (Fig.!.)

<

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 5/13

  (Fig.".)

Dimensiunile virusurilor sunt submicroscopice. %ele mai mari au dimensiuni apropiate

de cele ale bacteriilor foarte mici, '<) - 0)) =m, iar cele mai mici au dimensiuni apropiate de

cele ale ribozomilor, de '( - 0) =m. 5acteriofagii cei mai mari ating2nd ')) =m.

Multiplicarea virusurilor

6ultiplicarea virusurilor &replicarea virală* are loc exclusiv "n celula gazdă vie, care

le furnizează materialul de construcţie &aminoacizi, baze nucleice, poliza$aride* şi

dispozitivul celular de biosinteză &ribozomi, sisteme generatoare de energie, A+!t*.

Această comportare corespunde parazitismului absolut pe care virusurile "l exercită

asupra celulei gazdă.  Virusul invadant introduce "n celula gazdă informaţia specifică a genomului său şi

deviază metabolismul celulei, pe care "l foloseşte pentru propriile biosinteze. +eplicarea

virusurilor este rezultatul activităţilor celulei infectate, care urmează programul genetic adus

de virus.

Replicarea decurge într-o serie de etape succesive:

» Adsorbţia şi fixarea reversibilă a virusurilor pe celulă este o consecinţă a ciocnirilor 

"nt2mplătoare "ntre virusuri şi celulă, proces nespecific, reversibil. >ste determinată de atracţia

ionică, eficienţa procesului fiind dependentă de numărul de virioni din suspensia virală.

»  ;ixarea ireversibilă a virusurilor pe celulă este un proces ireversibil, datorat diferitelor 

grade de specificitate a fixării virusului pe celula gazdă7 este determinat de

complementaritatea geometrică şi electrostatică "ntre structurile de pe suprafaţa virusurilor şi

receptorii specifici de virus de pe suprafaţa celulelor, care recunosc aceste structuri. %ea mai

mare specificitate de fixare există "ntre bacteriofag şi bacterie, cea mai mică "ntre virusul

vegetal şi celula vegetală &aceasta nu are receptori pentru virus*. Virusurile animale prezintă

citotropism pentru anumite tipuri de celule, pe care le infectează.

? #ătrunderea virusurilor "n celulă se face diferit: virusurile animale pătrund integral prin

endocitoză &viropexie* sau fuziune7 virusurile vegetale pătrund prind leziunile mecanice ale

 peretelui celular7 bacteriofagii "şi in3ectează genomul "n interiorul celulei bacteriene.

>ndocitoza este un proces similar pinocitozei.

(

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 6/13

? Decapsidarea şi eclipsa reprezintă eliberarea genomului viral de "nvelişul proteic, pentru ca

acesta să se poată replica. %apsomerele sunt dezintegrate şi trec "n rezerva celulară, iar 

genomul viral eliberat de capsidă reprezintă virusul vegetativ. 8n această fază virusul nu se

 poate evidenţia la microscopul electronic.» 6igrarea intracelulară p2nă la locul de replicare se poate face direct &transmembranar* sau

indirect prin structuri canaliculare preformate. a virusurile care se replică "n nucleu, această

fază durează mai mult dec2t la cele care se replică direct "n citoplasmă.

» inteza proteinelor timpurii se realizează pornind de la genomurile virale infectante

&iniţiale*, sub controlul genelor precoce din genomul viral. >le sunt proteine de reglare,

enzimatice &cu rol "n replicarea genomului* şi proteine dematrice &care delimitează matricea "n

care va avea loc replicarea acidului nucleic viral şi morfogeneza virală*.» +eplicarea genomului viral este o etapă complexă, "n funcţie de structura genomului viral.

8n urma acestei faze rezultă mii de genomuri virale progene.

» inteza proteinelor tardive se realizează pornind de la genomurile progene, nu de la cele

 parentale7 ele sunt proteine structurale, de reglare, de morfogeneză &eşafoda3* şi proteine care

facilitează eliberarea virusurilor din celulă. e sintetizează "n număr mare, deoarece vor

constitui viitoarele virusuri mature.

» 6orfogeneza virală se realizează prin autoasamblarea compo-nentelor virale sau prindepunerea simetrică a acestora pe suprafaţa unor proteine de morfogeneză.

» >liberarea virusurilor din celulă este lentă sau explozivă. >liberarea explozivă este

caracteristică "n special celulelor bacteriene infectate cu bacteriofagi şi duce la liza celulelor

"n momentul eliberării virusurilor progene.

>liberarea prin "nmugurire &lentă* este caracteristică virusurilor "nvelite, celula gazdă fiind

menţinută "n stare viabilă p2nă se eliberează toţi virionii formaţi. e pot forma (-@muguri "n

acelaşi timp. 8nvelişul extern viral poartă constituenţi ai membranei celulare, membranarefăc2ndu-se după desprinderea virusurilor cu peplos.

Virusurile diferă de al i agen i infec io i cum ar fi bacteriile, ciupercile microscopice,ț ț ț ș

 parazi ii prin faptul că nu sunt capabile să producă energie pentru a se reproduce. Din acestț

motiv, virusurile utilizează metabolismul celulelor vii pe care le infectează.

Virusurile pot infecta orice organism, inclusiv bacteriile, ciupercile i algele, fiecare specieș

virală fiind perfect adaptată gazdei sale. >le constituie de cele mai multe ori cauza

epidemiilor.

@

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 7/13

6odul de contaminare cu un virus poate fi pe cale respiratorie sau digestivă, dar i peș

cale cutanată, sexuală sau sangvină. Bnele virusuri sunt imunogene, adică declan eazăș

 producerea de anticorpi de către organismul pe care "l atacă.

Dacă ace ti anticorpi se men in "n organism, ei prote3ează "mpotriva unei noi infec ii cuș ț ț

acela i virus "n cazul ru3eolei, rubeolei sau poliomielitei, boli numite imunizante.ș

#e de altă parte, introduc2nd acidul lor nucleic "n celulă, virusurile sunt capabile să modifice

informa ia genetică a acesteia, induc2nd transformarea sa "n celulă canceroasă &virusț

oncogen*.

Bn virus se poate dezvolta doar pe celule vii. Depistarea infectării virale se face prin

observarea formei sau comportamentului celulei de cultivat. #e culturi de celule se pot ob ineț

vaccinuri pentru diferite virusuri.

Diagnosticul unei boli virale se poate baza pe serologie &căutarea anticorpilor "n serul

sangvin* sau pe eviden ierea virusului din s2nge, urină, salivă etc.ț

 ratamentul bolilor merge de la cel al simptomelor p2nă la utilizarea medicamentelor 

antivirale &aciclovir impotriva virusului zonei zoster, zidovudina "mpotriva CV, virusul care

 provoacă DA*. %el mai bun tratament este cel preventiv i constă "n vaccinare,ș  

VIUSURI ȘI BOLI VIRALE ÎN!LNIE LA O"

# Virusul CV

#  Virusul #apiloma Bman

# #arotidită epidemică

#  +ubeolă

#  +u3eolă

#  Varicela#  Cerpes

#  +abia

V#$%S%& '#V

E

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 8/13

CV reprezintă prescurtarea "n limba engleză a Cuman mmunodeficiencF Virus

&Virusul munodeficienţei Bmane*. De fapt, acest termen denumeşte două virusuri "nrudite,

din categoria retrovirusurilor, CV- şi CV-', care cauzează la om sindromul

imunodeficienţei dob2ndite &DA*.

 Aparţin2nd retrovirusurilor, nu poate fi "ndepărtat complet din organism pentru că acest

tip de virusuri are capacitatea de a-şi "nscrie codul "n codul genetic al celulei gazdă. 4

infectare cu CV duce după o perioadă lungă de incubare, de ani, c$iar zeci de ani, la

declanşarea bolii DA.

V#$%S%& PP#&M %M*

Virusul #apiloma Bman este un virus comun &frecvent "nt2lnit* care cauzează anomalii

ale celulelor sau tumori la nivelul pielii.

C#V poate determina modificari ale tesuturilor de la nivelul membrelor superioare si

inferioare, corzilor vocale, gurii si organelor genitale.

#ana acum au fost identificate mai mult de @) de tipuri de C#V, fiecare tip infect2nd o

anumită parte a corpului.

P$+#D#+ -P#D-M#

1

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 9/13

#arotidita epidemică este o boală transmisibilă acută, ce se manifestă prin febră,

inflamarea şi tumefierea glandelor parotide. Agentul etiologic este un virus cu dimensiuni de

()-')) milimicroni. #rovoacă boala numai la om şi experimental la maimuţă. e cultivă pe

ou embrionat şi culturi de ţesuturi.

6odul de transmitere este prin contact cu bolnavul & picăturile ;lGgge* şi excepţional

 prin obiecte recent contaminate. 5oala se poate vindeca prin eliminarea virusului, care este

 posibil prin glandele afectate, "n special prin salivă.

$%/-&

+ubeola este o boală infecţioasă eruptivă acută provocată de virusul rubeolic. Afecteazăde obicei copilul şi adultul t2năr. nfecţia este "n multe cazuri asimptomatică şi poate trece

neobservată.

Virusul are un potenţial teratogen ridicat: la femeile "nsărcinate infectate la "nceputul

sarcinii, poate determina moarte fetală urmată de avort spontan sau apariţia de malformaţii

congenitale la făt, grupate "n sindromul de rubeolă congenitală.

$%0-&

/

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 10/13

nfecţie virală acută, extrem de contagioasă, caracterizată prin febră, tuse, rinoree,

con3unctivită, enantem &semnul HopliI* pe mucoasele bucală sau labială.

 +u3eola este produsă de un paramixovirus. +u3eola &ca şi varicela* este extrem de

contagioasă şi se răsp"ndeşte "n principal prin mici picături eliberate din nasul, g2tul şi gura

unei persoane aflate "n stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii de

 picături transmişi aerian.

 V$#-&

Varicela este o boală infecţioasă eruptivă acută generalizată, provocată de virusul

varicelo-zosterian, din familia virusurilor $erpetice. Apare de obicei la v2rsta copilăriei.

a v2rsta de adult, virusul provoacă de regulă o erupţie localizată la unul sau mai multe

dermatomuri, cunoscută sub numele de $erpes zoster sau zona zoster, de unde şi denumirea de

virus varicelo-zosterian.

>ste o boală clasică a copilăriei, care pentru copii de obicei este uşoară dar pentru

adolescenţi şi adulţi poate avea un risc crescut de complicaţii. 5oala poate dura "n 3ur de o

săptăm2nă.

'-$P-S

)

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 11/13

>ste o boala foarte răsp2ndită put2nd să apară at2t la copii c2t şi la adulţi. >a este

 produsă de un virus care după multiplicare se poate răsp2ndi pe calea s2ngelui "n diferite

organe. nfecţia cu $erpes variază de la forme moderate &o infecţie la oc$i sau la buze* la

forme grave.

$/#-

+abia este o boală infecţioasă virală a mamiferelor  provocată de virusul rabic, un virus 

neurotrop care se găseşte "n saliva animalelor infectate. ransmiterea este de obicei prin

muşcătură.

+abia este "n zilele noastre o maladie complet incurabilă, care se caracterizează prin

leziuni ale sistemului nervos central, urmate de paralizie şi moarte.

8n prezent, această maladie este practic dispărută la om "n ma3oritatea ţărilor dezvoltate,

dar continuă să reprezinte o problemă ma3oră de sănătate publică "n multe ţări din Asia şi "n

Africa.

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 12/13

*&%##

Impactul bolilor $irale asupra sănăta%ii

omului este ma&or, prezent'n( un real

pericol, (e aceea este necesară o

permanentă cercetare a $irusurilor, )apt

ce ne $a permite să ne prote&ăm (e o

in$azie (istru*ătoare a acestora+

'

8/17/2019 REFERAT Virusologie, Bacteriologie Parazitologie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-virusologie-bacteriologie-parazitologie 13/13

  /ibliografie

• urel #van.  Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Polirom

2002;

• ostin ernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012;

• -lvira Snziana iufescu.  Virusologie medicală. Editura Medicală

 Na ională. 2003;ț 

• #on -nescu,  Microbii, Editura eres, 1!"";

• $en3 +aton,  #storia generală a tiin eiș ț   , $ol. #V, Editura tiin i%ică iș ț ș

enciclopedică, &ucure ti, 1!'( ș .

0