-
8/18/2019 Referinte critice autori
1/3
Referinte critice despre autorii studiati
Ioan Slavici
“Arta portretistică„Duil iu Zamfirescu, am văzut, izbutea
în
instantanee; când prelungea observaţia, personaul se
e s t o m p a î n l o c s ă d e v i n ă m a i p r e g n a n t !
" t i l u l e # u n u l
al v i z i un i i $ fulgerătoare, a l aparenţei de%o clipă,
care, ca
bl it zu l fot og ra fic, pe rmitea fi &a re a imaginii! Din
contra, la
"lavici, se constituie o reprezentare comple&ă,
tridimensională,a
personaului , observ at atent din mai multe ung'iuri , ceea
ce implică o lungire atimpului de e&punere! Acest
realism
meticulos va atinge apogeul la (ebreanu, undeilu zi a e&i
sten ţe i
complete, sesizate pe mai multe căi )gest, comportament
global, psi'ologie, socialitate*, va fi desăvâr+ită, ca un
trompe loeil-!
).! /anolescu %„Arca lui .oe-, p! 012*
Tudor Arghezi
-3lorile de mucigai sunt opera de rafinament, de
subtilitate
artistica, ele presupun un cer al gurii dedat cu mirodeniile!
4ititorul
necultivat în sens artistic se sperie de ele si le crede
vulgare, desiraritatea si savoarea sunt însusirile lor ca si ale
operei lui (abelais!
5unctul de plecare îl formeaza observarea limbaului cu un
puternic
miros, argotic, al puscariasilor 6!!!7 4ea mai inocenta
observare pe care
poate s%o faca un cititor este ca nu percepe unda lirica,
simtindu%se,
dimpotriva, stârnit la râs! 5rin amestecul seriozitatii cu
bufoneria
intram într%o specie de poezie pe care noi o avem de mult!-
)8eorge
4alinescu%-9storia literaturii române de la origini pâna în
prezent-
)0:0* capitolul /odernistii*
-
8/18/2019 Referinte critice autori
2/3
Ion Creanga
“9n6 Amintiri7 este simbolizat destinul oricarui
copil< de a face
bucuria si supararea parintilor si de a lua si el cu% ncetul pe
acelasi
drum pe care l%au luat si%l vor lua toti! 9n Amintirile lui
4reanga nu estenimic individual, nimic cu caracter de confesiune
ori de urnal care sa
configureze o comple&itate sufleteasca noua! 4reanga
povesteste
copilaria copilului universal!= )8! 4alinescu*
Ion Barbu
„>minesciana e si (iga 4r?pto si lapona >nigel,
care e un @uceafar
cu rolurile inversate! 5rapastia se desc'ide intre 4r?pto,
simbolul
fortelor telurice, si >nigel, care se%nc'ina soarelui! Acest
motiv alsoarelui e central in poezia de cunoastere a lui arbu!
5oetul inc'ipuie
trei faze succesive ale cunoasterii, inaintand in spirala, si
avand
fiecare un simbol in plan astral< cunoasterea prin simturi,
#roata
inimii$, e pusa sub semnul Benerei; cunoasterea
intelectuala,
abstracta, sub semnul lui /ercur; cunoasterea simbolica,
poetica, sub
acela al "oarelui! (itmuri pentru nuntile necesare e o
ilustratie
aproape didactica a spiralei!- ).icolae /anolescu %
/etamorfozele
poeziei, >5@, ucuresti, 0:C, pp! 0E1%lEF*
Lucian Blaga
,,Gn 5a+ii p ofetului , în Zamol&e, panteismul,
sau mai bine%zis
panismul, se înfăptuie+te cu miloace artistice superioare +i
în
consonanţă cu tradiţia noastră agrară, într%un pastoralism în
care se
regăsesc toate elementele bucolicei virgiliene< 5an #ovium
custos$,ardenţa caniculară a câmpurilor, greierii, macii
adormitori, +opârlele,
naiul, copacii stravec'i, laptele care curge, fagurii, nucii,
fructele în
genere )!!!*! /ai mult decât o amintire mitologică, 5an este
în
bucolica lui laga o iîtrupare a voluptăţii de a participa la
toate
-
8/18/2019 Referinte critice autori
3/3
regnurile, de a surprinde mai cu seamă maruntele mi+cări
vitale)!!!*!= )8! 4ălinescu, 9sto ia l ite atu i i om âne!!! ,
p! DH
Mircea Eliade
“/ircea >liade este cea mai integrală )+i servilă*
întrupare a gidismului înliteratura noastră! După AndrI 8ide,
sensul artei fiind cunoa+terea )înţelegeinstruirea de esenţe pe
cale mitologică*, un artist e cu atât mai adânc, cu câttrăie+te mai
intens, cu cât pune mai multe probleme, care, însă nu
suntpropoziţii inteligibile, ci trairi, e&perienţe! Ji cum
eticul e aspectul fundamentalal destinului uman, problema trebuie
pusă ca e&perienţă morală!= )8! 4alinescu*
